mf - Nr. 1 by Societatea Naţională de Medicina Familiei

p u b l i ca ț i e e d i t a t ă s u b p a t ro n a j u l societății naționale de medicină d e fa m i l i e /m e d i c i n ă g e n e ra l ă Dr. Anca Deleanu, Dr. Răzvan Miftode, Dr. Dan Pletea

pag. 15

Profil organizaţional:

NR.1 OCTOMBRIE 2010

Societatea Medicilor de Familie Iaşi

“Medicina de familie ar trebui să fie baza oricărui sistem medical” Interviu cu dr. Rodica Tănăsescu, Preşedinte SNMF Interviu realizat de

Dr. Mirela Rădulescu

pag.10

“Medicina de familie este o specialitate aparte, supusă unor imense schimbări, mai cu seamă în ultimii 10 ani. În fapt, ultimii 10 -15 ani sunt cei care au definit medicina de familie. Medicii de familie au fost primii aruncați în iureșul veșnicei reforme. Acestea toate au condus la nevoia unei publicații a noastre, a breslei medicilor de familie.”

EXEMPLAR GRATUIT

INFO UPDATE

Mesajul noului președinte al Wonca Europe “Am primit cu toții un raport detaliat asupra problemelor cu care se confruntă colegii noștri medici de familie din Romania. Membrii

Consiliului au fost foarte îngrijorați cu privire la evoluția evenimentelor și dorim să ne implicăm în acest sens. Ca urmare, în calitate de președinte Wonca Europe voi face urgent toate demersurile pentru a vizita România și pentru a dezvolta, împreună cu Comitetul Executiv la SNMF, un plan de acțiune pentru a sprijini medicina de familie din țara dumneavoastră.”

pag. 2 MANAGEMENT

Managementul cabinetului de medicină a familiei Unitatea sanitară din asistenţa medicală primară a suferit modificări de substanţă, trecându-se de la dispensare medicale aflate în componenţa sau în subordinea unor unităţi sanitare publice, în care medicul avea statut de salariat, la unităţi sanitare private, organizate sub formă individuală sau asociativă, cu sau fără personalitate juridică.

pag. 5

PULS SNMF

SNMF SE PREZINTĂ SNMF este cea mai mare şi mai puternică societate profesională medicală din România şi este partenerul legitim al oricărui guvern ce se afla la conducerea României. SNMF doreşte să contribuie la asigurarea continuităţii şi coerenţei politicii de asistenţă medicală primară/de familie în România.

pag. 8

Partener principal:

Cluj Napoca 10 noiembrie Sibiu 24 noiembrie

Oradea 27.10.2010 Organizator:

Parteneri:

Sub patronajul:

Parteneri media:

info update

z i a r u l m e d i c u l u i d e fa m i l i e

n r.1

octombrie

2010

Mesajul noului președinte al Wonca Europe Dear Colleagues in Romania, Greetings from the President and Council of WONCA Europe. At our Council meeting in Malaga, Spain on Wednesday 6th October we received a detailed report about the problems which face our Family Doctor colleagues in Romania. The Council was very concerned to hear of these developments and wished to take positive action. As a result, I as

Mirela Boroeanu-Stanca Redactor șef MF

EDITORIAL

Rămas bun, bine v-am găsit!

entru început, vreau să vă mulţumesc dumneavoastră, medicilor de familie, că timp de cinci ani v-aţi dovedit parteneri fideli într-o călătorie pe care am făcut-o împreună, eu ca redactor şef al Pharma Business şi specialiştii MF în calitate de cititori. Acum vă aştept să continuăm parteneriatul nostru într-un alt proiect, mf - ziarul medicului de familie, o publicaţie editată împreună cu SNMF şi care vine exclusiv în întâmpinarea dvs. şi a problematicii complexe cu care vă confruntaţi în activitatea de zi cu zi, la cabinet. Un ziar al medicului de familie s-a impus ca o necesitate firească şi ca urmare a coeziunii de breaslă, care în aceste timpuri tulburi poate reprezenta şansa păstrării medicinei de familie, ca specialitate distinctă. Este specialitatea cea mai apropiată de pacient, pentru că îl priveşte ca pe un întreg. Deşi este pe nedrept considerată câteodată, ca mai puţin importantă decât cardiologia sau mai puţin spectaculoasă decât neurochirurgia, Medicina Familiei este însă una dintre puţinele specialităţi care cere ca medicul să aibă cunoştinţe “multidisciplinare”. Specialistul MF trebuie să fie într-o oarecare măsură şi cardiolog, şi neurolog, şi ORL-ist, şi diabetolog etc. De aceea, mi se pare injustă puţina aplecare pe care o au autorităţile sanitare faţă de medicina de familie. Cu câteva excepţii, mandat după mandat, fiecare ministru care a venit în fruntea Sănătăţii a acordat puţină atenţie MF, la nivel de politică sanitară. De acord că suntem o ţară săracă cu prea mulţi bolnavi care reclamă terapii, dar nici măcar acum, în al 12-lea ceas, când realitatea arată că fondul de asigurări de sănătate este suprasolicitat, nimeni nu vrea să recunoască, dincolo de nivelul declarativ, că este absolut necesar de pus la punct un sistem real de profilaxie. Şi cine îşi poate asuma mai bine ca medicul de familie acest rol, aşa cum se întâmplă în toate ţările civilizate? Ar trebui ca în sfârşit să se recunoască importanţa subestimată până acum şi rolul medicinei de familie în cadrul sistemului sanitar românesc. Iar eforturile dvs. încep să dea roade. În ultimii ani SNMF, alături de alte organizaţii profesionale ale medicilor de familie, a devenit foarte vizibilă şi cu un cuvânt greu în negocierile cu autorităţile. Ceea ce este corect, dat fiind numărul mare de specialişti pe care îl reprezintă, peste 11.000 de medici de medicina familiei.

Dragi colegi din România, Vă transmit salutări din partea Președintelui şi a Consiliului European Wonca. În ședința Consiliului European Wonca, întrunită la Malaga – Spa nia, miercuri, 6 octombrie, am primit cu toții un raport detaliat asupra problemelor cu care se confruntă colegii noștri medici de familie din România. Membrii Consiliului au fost foarte îngrijorați cu privire la evoluția evenimentelor și dorim să ne implicăm în acest sens. Ca urmare, în calitate de președinte Wonca Europe voi face urgent toate demersurile pentru a vizita

România și pentru a dezvolta, împreună cu Comitetul Executiv la SNMF, un plan de acțiune pentru a sprijini medicina de familie din țara dumneavoastră.

President of WONCA Europe will be making urgent arrangements to visit Romania and to develop an Action Plan with the Officers of the National Society to support Family Doctors in Romania. All countries in Europe and throughout the world are facing financial difficulties and many have seen training for and resourcing Family Medicine as a area that can be conveniently cut. We know, however, that the health care of the people and

Toate țările din Europa și din lume trec, în aceste momente, prin dificultăți financiare şi în aproape toate sistemele de sănătate, me dicina de familie este privită ca

families we serve will be severely damaged by such a move and we will do all we can to make Governments and others aware of this. I look forward to visiting your country and working with you all to improve the situation. Best wishes Dr Tony Mathie President WONCA Europe.

un domeniu în care se pot face restricții de buget. Cunoaștem, însă, că sănătatea oamenilor și a familiilor pe care le îngrijim poate fi sever afectată de astfel de măsuri, astfel încât vom face tot ceea ce va fi posibil pentru a conștientiza guvernele și pe alți decidenți asu pra acestui fapt. Aștept cu nerăbdare să vă vizitez țara și să lucrăm împreună pentru a îmbunătăți situația medicinei de familie. Cu cele mai bune urări,

Delegația SNMF, împreună cu noul președinte al Wonca World, Richard G. Roberts

Dr. Tony Mathie Președinte Wonca Europe

TRATAMENT

SCUT ANTIMICROBIAN

MARIETA DUMITRACHE

GABRIELA MARIAN

Prima terapie combinată cu doză fixă pentru HBP

CSC-Angelini a lansat Bionect Silverspray

Oftalmologie pediatrică

Tulburări psihiatrice în epilepsie

GlaxoSmithKline România a lansat Duodart, o combinaţie cu doză fixă de dutasteridă (0,5 mg) şi tamsulo sin (0,4 mg) capsule dure. Duodart este indicat pentru tratamentul simptomelor moderate şi severe de hiperplazie benignă de prostată (HBP), pentru reducerea riscului de retenţie acută de urină şi în interven ţia chirurgicală prostatică la pacienţii cu simptome moderate şi severe de HBP. Duodart este prima terapie combinată cu doză fixă, oferind pa cienţilor control superior şi persistent al simptomelor, comparativ cu medicamentul prescris cel mai frecvent, tamsulosin.

Compania farmaceutică CSC-Angelini, parte a grupului Angelini, împreună cu Agency:Wiz au anunţat lansarea pe piaţa românească de produse farmaceutice a produsului Bionect Silverspray. Produsul, o combinaţie de acid hialuronic şi argint coloidal, este special conceput pentru a accelera vindecarea şi regenerarea pielii. Bionect Silverspray acţionează ca un scut antimicrobian, păstrează un mediu hidratat în jurul rănilor, favorizează vindecarea şi regenerarea pielii. Bionect Silverspray poate fi utilizat împotriva arsurilor, zgârieturilor, înţepăturilor sau tăieturilor.

Oftalmologia pediatrică reprezintă un domeniu incitant al practicii medicale prin dinamica aparte a fiziologiei şi patologiei oculare la vârsta copilăriei, prin dificultăţile de evocare ale copilului mic şi prin lipsa studiilor clinice revelatoare ale mutor terapii efectuate în rândul copiilor. Această carte reliefează problemele oftalmologiei pediatrice în lumina unor date recente din domeniu; rezolvarea acestora în realitate este măsura abnegaţiei, competenţei şi responsabilităţii fiecăruia dintre noi.

Cartea se doreşte a fi un semnal de apreciere a magnitudinii problemelor asociate existenţei comorbidităţilor psihiatrice şi a impactului lor asupra vieţii persoanelor cu epilepsie. În prima parte sunt clasificate tulburările psihopatologice care amprentează tabloul clinic ictal, periictal şi interictal, pentru ca ulterior, aspectelor majore psihiatrice (afective, anxioase, cognitive, de personalitate şi comportamentale) să li se dedice câte un capitol, fiecare subliniind aspectele relaţiei complexe dintre epilepsie şi psihiatrie.

Pret: 70 lei

Pret: 42 lei

Editura Univ. „Carol Davila”

Comenzi: tel/fax: 021.318.07.59

Publisher: Cristian Iosif Director editorial: Dr. Rodica Tănăsescu Preşedinte SNMF

Redactor şef:

Mirela Boroeanu – Stanca mirela.boroeanu-stanca@ pbsolutions.ro

Redactor şef-adjunct:

Dr. Sandra Adalgiza Alexiu Secretar SNMF

Colaboratori permanenți:

ü Dr. Mihaela Cârmaciu SMR UK ü Dr. Dorin Marius Gabor ü Dr. Victor Daniel Ionescu ü Dr. Răzvan Miftode ü Dr. Adrian Grom ü Ş.L. dr. Corina – Aurelia Zugravu ü Nicoleta Puiu

Director executiv:

Asistent comunicare și PR:

Pre-press/Tipar:

Secretar general de redacție:

Asistent marketing:

Publicatie lunară

Silvia Ion ion.silvia@pbsolutions.ro Laura Mancaş laura.mancas@bpgroup.ro

Sandra Danes sandra.danes@bpgroup.ro

Simona Dumitrescu editată de: simona.dumitrescu@bpgroup.ro

Coordonator evenimente:

Sebastian Bob

Dana Buzurin buzurin.dana@pbsolutions.ro

Str. Constantin Noica nr. 136A,

Cristi Chivu, Dreamstime

abonamentemf@pbsolutions.ro

Fax: 021.311.94.27

Art director/DTP: Foto:

Abonamente

etaj 1, sector 6, București Tel.: 021.311.94.26

z i a r u l m e d i c u l u i d e fa m i l i e

n r.1

CONTRIBUȚIE PERSONALĂ

Coplata se va aplica de la 1 ianuarie 2011 Sistemul de coplată a medicamentelor şi serviciilor medicale se va aplica de la 1 ianuarie 2011, a declarat ministrul Sănătăţii, Attila Cseke. Coplata va reprezenta contribuţia personală la plata serviciilor medicale, a medicamentelor şi dispozitivelor, în momentul utilizării efective a acestora. În proiectul legislativ privind introducerea coplăţii în sistemul sanitar valoarea acesteia este plafonată la 600 de lei pe an. INTERDICȚIE

Li se interzice să lucreze şi la stat şi la privat Ministerul Sănătăţii pregăteşte un act normativ care va interzice medicilor să lucreze conco mitent în sistemul sanitar de stat şi în cel privat. ”Pacientul se duce la spitalul public dimineaţa, i se fac analizele şi este rechemat la clinica privată de acelaşi medic, după amiază, unde este de multe ori şi taxat de către acelaşi medic care lucrează şi în public şi în privat”, a declarat ministrul Sănătăţii, Attila Cseke.

octombrie

2010

info update

Rolurile medicului de familie în sistemul medical britanic Principal coordonator al îngrijirii pacientului, de manager şi de businessman. Dr. Mihaela Cârmaciu

GP Principal, Chelmsford, Essex Societatea Medicală Română UK www.smruk.org Responsabil SMR UK cu contacte în medicina primară UK-România

ecizia luată dupa mineriada din iunie 1990 de a-mi părăsi meleagurile natale bucureştene şi de a îmi încerca norocul în Marea Bri tanie, nu a fost una simplă. Ea a implicat renunţarea la confortul din sânul familiei extinse şi la suportul prietenilor dragi şi sinceri pe care ii aveam în jurul meu, la acea dată, pentru a mă azvârli de bună voie într-un iureş al schimbărilor profunde. Acum, 20 de ani mai târziu, mă simt împlinită profesional şi ştiu că acest lucru a fost posibil datorită formării mele ca medic în Marea Britanie, dar şi educaţiei sănătoase primite de-a lungul primilor mei 29 de ani petrecuţi în România. Sunt medic de familie în Chelmsford, un oraş plăcut, ca pitala Essexului, cu o populaţie

de 157.000 de locuitori. Sunt GP principal şi parteneră într-un cabinet care deserveşte peste 7.500 pacienţi. Rolurile mele ca general practitioner sunt aceleaşi ca ale oricărui alt medic de familie britanic: n Rol de prestator de servicii medicale către populaţie: medicină generală, îngrijire antenatală şi postnatală, îngrijirea nou-născutului şi a copilului, îngrijirea bătrânului, servicii de contracepţie, chirurgie minoră de urgenţă, diagnosticarea şi tratamentul diabeticului, unele servicii suplimentare de ORL. n Rol de primă poartă de intrare în sistemul sanitar: capacitatea de a oferi o gamă largă de servicii medicale de calitate în cadrul ca binetului de medicina generală, reduce presiunea pe serviciile costisitoare din ambulator sau spital. n Rol de principal coordonator al îngrijirii pacientului: deţinător al dosarului medical cât mai complet; promotor al continuităţii îngrijirii medicale a pacientului şi a familiei; educator sanitar; mediator între pacient şi alţi prestatori de servicii medicale.

Dr. Mihaela Carmaciu

n Rol de manager şi business man: parteneriatele îşi conduc propria afacere pe baza unor contracte sem nate cu sistemul naţional de sănătate (NHS = National Health Service). n Rol de trainer: pentru personalul sanitar angajat al cabinetului, studenţi, medici noi în sistem.

n Rol de apărător al drepturilor pacientului, în diversele lui contacte cu alţi prestatori de servicii medicale şi nu numai. n Rol de stâlp al comunităţii locale: medicul de familie este în general respectat de pacienţi şi de organizaţiile locale.

eveniment

z i a r u l m e d i c u l u i d e fa m i l i e

n r.1

octombrie

2010

Medical Forum Galați Continuând seria evenimentelor dedicate medicilor de familie, publicaţia noastră a organizat, în 29 septembrie, Medical Forum Galaţi, manifestare creditată cu 9 puncte EMC.

esfăşurat sub patro najul Societăţii Na ţionale de Medicina Familiei, evenimen tul s-a bucurat de prezenţa a peste 250 de specialişti, lucrările fiind moderate de preşe dintele SNMF, dr. Rodica Tănăses cu. Temele aflate în dezbatere au abordat problematici importante

pentru întreg sistemul de medicină primară: “Medicina de familie, încotro?”, „Sisteme organizaţionale în medicina de familie şi ma nagementul cabinetului”, „Rolul medicului de familie în prevenţie”. Temele ştiinţifice au fost susţinute de către reprezentanţii de marcă ai Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, ai Asociaţiei Medicilor de

Familie din Galaţi şi Brăila, precum şi de către cadre universitare de prestigiu ale Universităţii “Dunărea de Jos” Galaţi dar şi de la Facultăţile de Medicină din Iaşi şi Bucureşti. Participanţii au beneficiat de expuneri şi standuri ale pro ducătorilor şi distribuitorilor de medicamente prezenţi la mani festare: GlaxoSmithKline, Johnson

& Johnson, Sanofi Pasteur, Sanofi Aventis, Zentiva, Dr. Reddy’s, Glenmark, Bayer Schering Pharma, Flamexin. Seria manifestărilor Medical Forum va continua să se desfăşoare în Oradea – 27 octombrie, Cluj Napoca – 10 noiembrie, Sibiu – 24 noiembrie, unde vă aşteptăm alături de noi. Organizator

Partener principal

Parteneri

Stand GSK

Stand Johnson&Johnson

Stand Dr. Reddy’s

Sub patronajul

Parteneri media

1. Dr. Rodica Tănăsescu, Preşedinte, Societatea Naţională de Medicina Familiei – „Contractul cadru în 2011 – cer înnorat sau furtună?”; “Beneficiile asocierii vitaminelor şi mineralelor cu Ginkgo biloba şi luteină” 2. Dr. Daniela Ungurianu, Preşedinte, Asociaţia Medicilor de Familie din Galaţi 3. Prof. dr. Dumitru Cristea, Preşedinte, Colegiul Medicilor din Galaţi 4. Ş.L. dr. Oana Arghir, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Constanţa – “Infecţii respiratorii – de la rezistenţă bacteriană la succes terapeutic” 5. Dr. Dumitru Mărăşescu, Preşedinte,

Asociaţia Patronatul Medicilor de Familie Galaţi – „Sinteză, diagnostică şi terapeutică în medicina de familie” 6. Dr. Răzvan Bosînceanu – “Controlul infecţiilor cu poarta de intrare respiratorie cu hexetidină” 7. Prof. dr. Alexandru Ierima, Facultatea de Medicină a Universităţii „Dunărea de Jos” Galaţi – “Panadol Baby – prima opţiune în tratamentul durerii şi febrei la copil” 8. Ş.L. dr. Sorin Ungurianu, Facultatea de Medicină a Universităţii „Dunărea de Jos” Galaţi – “Ruptura de tendon rotulian – caz clinic” 9. Dr. Alexandru Miclăuşanu, medic specialist

Stand Glenmark

neurolog, Spitalul Judeţean Galaţi - “Rolul şi necesitatea terapiei antiagregante pachetare: Clopidogrel Dr.Reddy’s” 10. Ş.L. dr. Adriana Hristea, Institutul de Boli Infecţioase “Matei Balş” Bucureşti – “Infecţia cu virusul gripal” 11. Drd. dr. Oana Irina Ditcov, Medic Şef, CJAS Galaţi – „Serviciile medicinei de familie în contextul actual” 12. Dr. Valentin Boldea, Director Coordonator, Direcţia de Sănătate Publică Galaţi 13. Conf. dr. Florin Mitu, Facultatea de Medicină UMF “Gr. T. Popa” Iaşi - „Terapia duală cu antiagregante plachetare”

14. Conf. dr. Cătălina Poiană, Institutul de Endocrinologie “C.I. Parhon” Bucureşti – “Actualităţi în managementul osteoporozei” 15. Dr. Viorica Naumov, Preşedinte, Societatea Medicilor de Medicina Familiei/Medicină Generală din Brăila. 16. Prof. dr. Gabriela Radulian, Institutul de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice “Prof. Dr. N. Paulescu” Bucureşti – “Vitaminele între mit şi realitate” 17. Prof. dr. Paul Stoicescu, Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” Bucureşti – “Actualităţi în răceală şi gripă”

z i a r u l m e d i c u l u i d e fa m i l i e

n r.1

octombrie

2010

management

Managementul cabinetului de medicină a familiei

Dinamica lumii moderne şi evoluţia sistemelor sociale şi-au pus amprenta şi pe domeniul asistenţei medicale primare. Dr. Dorin Marius Gabor

Medic primar medicină de familie, Master în Business Administration Master în Management Sanitar

Ec. Daniela Gabor

Master în Management Sanitar

u timpul, a avut loc un proces de reconsiderare a destina tarilor serviciilor medicale din asistenţa primară, înlocuindu-se adresabili tatea bazată pe principiul te ritorialităţii cu conceptul serviciilor adresate familiei ca întreg, com pletat cu dreptul pacientului de a-şi alege furnizorul de servicii medicale. Unitatea sanitară din asistenţa medicală primară a suferit mo dificări de substanţă, trecându-se de la dispensare medicale aflate în componenţa sau în subordinea unor unităţi sanitare publice, în care medicul avea statut de sa lariat, la unităţi sanitare private, organizate sub formă individuală sau asociativă, cu sau fără personalitate juridică.

Finanţarea serviciilor din asistenţa medicală primară a trecut de la alocarea de resurse bugetare planificate, la finanţarea prestării de servicii contractate cu un terţ plătitor, odată cu implementarea sistemului de asigurări sociale de sănătate. Prestatorul de servicii a suferit o mutaţie fundamentală, trecându‑se de la medicul de medicină generală, la medicul specialist de medicină de familie, cu pregătire postuniversitară prin rezidenţiat. Toate aceste modificări de substanţă în asistenţa medicală primară au implicat schimbări importante de natură legislativă, profesională şi de mentalitate, la nivelul prestatorului de servicii. El s-a trezit peste noapte transformat din „medicul de circă” în medic de familie, cu toate elementele care implică aceasta transformare. La nivel legislativ lucrurile au mers relativ uşor, totul depinzând de voinţa şi programul politic al guvernanţilor. La nivelul pregătirii profesionale de specialitate au trebuit aplicate din mers o serie de acţiuni cu desfăşurare concomitentă şi/sau succesivă: echi valarea gradului profesional al medicului specialist/primar de medicină generală cu cel de medic specialist/primar de medicină de familie, acordarea dreptului de liberă practică în medicina de familie medicilor generalişti care la data implementării sistemului lucrau deja în dispensare şi crearea de sisteme de pregătire de specialitate prin rezidenţiat standard şi rezidenţiat cu timp parţial, care au dus la creşterea nivelului de pregătire profesională

a medicilor de familie. Mai greu a fost cu schimbările de mentalitate şi cu acumularea competenţelor extraprofesionale necesare.

Unul dintre cele mai dificile elemente de schimbat a fost trecerea de la statutul de salariat, executant cu responsabilităţi limitate a unor sarcini specifice, la cel de manager al propriei activităţi. Cauzele dificultăţii acestui proces de schimbare de mentalitate au fost multiple: - cu cât vârsta medicului a fost mai înaintată, cu atât perioada de salariat la stat, fără responsabilităţi manageriale a fost mai lungă, cu o puternică amprentă. Şi azi, o mare parte din colegii medici de familie denumesc venitul “salariu” şi perioadele de vacanţă “concediu”, deşi salariul şi concediul sunt specifice muncii salariate; - a existat şi încă mai există tendinţa autorităţilor de a continua cel puţin la nivel relaţional mutual, raporturi de tip angajator-salariat în relaţia cu medicii de familie; - sistemul actual de pregătire prin rezidenţiat destinat medicilor

Competențele manageriale influențează funcționarea cabinetului MF

de familie este axat pe pregătirea profesională de specialitate, pre ponderent clinică, fără să cuprindă şi latura managerială a pregătirii medicului de familie. Chiar dacă rezidentul face un an de stagiu într-un cabinet de medicină de familie, tot aspectul clinic este cel mai vizat, iar eventuala pregătire managerială pe care o poate dobândi depinde de pregătirea managerială a medicului de fa milie cu care face stagiul şi de nivelul de acces la informaţiile de ordin financiar-contabil şi ma nagerial-decizional. Competenţele extraprofesiona le necesare desfăşurării în bune condiţii a activităţii cabinetului de medicină de familie sunt variate, activitatea cabinetului fiind ase mănătoare cu a oricărei firme mici.

Medicul de familie a fost nevoit să îşi asume şi latura managerială a activităţii, suplimentar faţă de cea profesională medicală. Astfel, a fost necesară apro pierea de hăţişul juridic, al le gislaţiei de toate felurile, începând cu cea specifică, medicală, şi tre când prin toate aspectele care reglementează activitatea unei instituţii şi generează raporturi de natură civilă, comercială, une ori penală. Şi toate acestea su prapunându-se peste caracterul dinamic, în continuă schimbare a diferitelor segmente de legislaţie. Competenţele legislative s-au do bândit fie din auzite, fie studiind acte normative, sau participând la cursuri de instruire ce au culminat la unii dintre colegi cu absolvirea Facultăţii de Drept.

Una din cele mai importante competenţe necesare bunei funcţionări a cabinetului medical este competenţa managerială a medicului, care a devenit de fapt managerul propriei sale afaceri. De aptitudinile şi competenţele manageriale ale medicului de familie depinde direct şi esenţial modul in care funcţionează şi se dezvoltă cabinetul medical, devenit mica afacere proprie. Dezvoltarea acestei competenţe necesită acumularea şi integrarea de cunoştinţe specifice din domeniul economic: management general, managementul firmei, strategii de management, management financiar-contabil, marketing general, marketingul serviciilor, manage mentul resurselor umane, finanţe publice, drept civil şi comercial, managementul sistemelor infor matice etc. Aceste cunoştinţe sunt absolut necesare nu numai din perspectiva unei bune coordonări a activităţii dar şi din perspectiva răspunderii pe care noul statut, acela de manager, îl implică. Pe lângă res ponsabilitatea actului medical, cu care toată lumea este obişnuită în destul de mare măsură, au mai apărut responsabilităţi derivate din calitatea de angajator, de orga nizator, de plătitor de taxe şi impozite etc. Chiar dacă o parte din activităţile non-medicale sunt “subcontractate”, angajându-se de ex. un contabil pentru activitaţile financiar-contabile, responsabilita tea pentru întreaga activitate, inclusiv pentru cea subcontractată revine managerului. Aceasta serie de materiale vine să aducă un cumul de cunoştinte care să facă posibilă, pe lângă o mai bună administrare, și înţelegerea limbii marţiene pe care o foloseşte contabilul...

legislație

legea la zi

Condiţii de funcționare a cabinetului medical Dr. Victor Daniel Ionescu Medic primar MF

n autorizaţie sanitară de funcţionare n sala de aşteptare: fiecare loc de şedere - suprafaţă minimă de 1 - 1,5 m2 / persoană, în cazul cabinetelor pentru adulţi, şi 1,5 - 2 m2 / persoană, în cazul cabinetelor pentru copii (inclusiv persoana însoţitoare) n cabinetul de consultaţii - suprafaţă minimă de 9 m2, acces la la apă curentă, caldă şi rece (chiuvetă) n sala de tratamente, - suprafaţă minimă de 9 m2, special amenajată, acces la apă curentă rece şi caldă (chiuvetă) n pavimentele, pereţii, tavanele şi suprafeţele de lucru vor fi: • lavabile; • rezistente la dezinfectante şi decontaminări radioactive (după caz); • rezistente la acţiunea acizilor (în săli de tratamente, după caz); • negeneratoare de fibre sau particule care pot rămâne suspen date în aer; • fără asperităţi care să reţină praful. n este interzisă amenajarea de tavane false casetate din materiale microporoase şi cu asperităţi n se interzice mochetarea pardoselilor n în cabinetele medicale în care au loc prelevări de fluide biologice, vor fi desemnate o încăpere şi un spaţiu special destinate n în cabinete se vor realiza circuite separate pentru adulţi şi copii sau se va face programarea acestora la ore diferite n se va asigura accesul pentru persoanele cu handicap motor n se asigură dotarea minimă obligatorie n în scopul asigurării lanţului de frig, cabinetul medical va fi dotat cu: • cel puţin un frigider cu compartiment de congelare separat, închis cu uşă; • termometru pentru monitoriza rea temperaturii interioare înregis trată într-un registru separat; • cel puţin o geantă izotermă dotată cu termometru - pentru transportul vaccinurilor şi un termos pentru eventualitatea transportului unor cantităţi mici de vaccin n următoarele norme igienico-sanitare sunt obligatorii pentru cabinetele medicale: • asigurarea cu apă potabilă; • racordarea la reţeaua de canalizare a localităţii, astfel încât apele uzate să nu producă poluarea apei, aerului şi solului. Dotarea cabinetelor, în localităţile în care nu există sisteme publice de canalizare, cu instalaţii proprii de colectare a apelor uzate (fose septice de beton vidanjabile); • deşeurile vor fi colectate, depo zitate, evacuate şi neutralizate conform prevederilor legale în vigoare; • asigurarea unui microclimat corespunzător; • asigurarea iluminării naturale şi artificiale; • asigurarea limitării zgomotului sub normele admise şi sau asigurarea protecţiei antifonice eficiente în interiorul şi în afara cabinetelor; • asigurarea cu materiale pentru efectuarea curăţeniei; • asigurarea cu dezinfectante, antiseptice şi decontaminante autorizate; • asigurarea de echipament de pro tecţie specific pentru întregul personal • asigurarea instruirii permanente a personalului medicosanitar privind precauţiile universale.

z i a r u l m e d i c u l u i d e fa m i l i e

n r.1

octombrie

2010

Înfiinţarea unui cabinet medical individual

Cabinete medicale fără personalitate juridică se pot înfiinţa şi vor furniza servicii medicale numai în specialităţile şi competenţele medicului. Dr. Victor Daniel Ionescu Medic primar MF

Documente necesare:

În funcţie de modul de înfiinţare, unităţile medicale private sunt de trei categorii: n cabinete medicale fără personalitate juridică, ca formă de exercitare liberală a profesiei de medic, putând fi înfiinţate doar de către medici. n societăţi comerciale („S.R.L.-uri medicale”) – cu personalitate juridică proprie; acestea pot fi înfiintate de către

Medicul este liber să îşi schimbe forma de exercitare a profesiunii sau să îşi modifice obiectul de activitate al cabinetului medical în funcţie de specialităţile, supraspecializările şi competenţele dobândite (vezi Ordinul nr. 153, art. 5) medici, nemedici (cu condiţia ca 1/3 din consiliul de administraţie sau administratorul să fie medic) sau de către persoane juridice (vezi Ordinul nr. 124, art. 15) n cabinete medicale orga nizate în structura persoanelor juridice de drept privat fără scop patrimonial (organizaţii nonprofit, fundaţii şi asociaţii cu activităţi medicale, asociaţii profesionale, culte religioase şi lăcaşe de cult religios, legal constituite) pe baza hotărârii organelor de conducere (vezi Ordinul nr. 124, art. 16) Pentru înfiinţarea unei unităţi medicale private este necesară precizarea următoarelor ele mente: 1. spaţiul: n activitatea medicală se desfăşoară într-un spaţiu avizat şi acreditat ca atare de către forurile competente; solicitantul trebuie să prezinte dovada deţinerii legale a spaţiului în care urmează să funcţioneze cabinetul medical (vezi Ordinul nr. 124, art. 20, respectiv pre vederile corespunzătoare din Legea nr. 31 şi din Ordonanţa nr. 26), inclusiv schiţa spaţiului. n în același spaţiu cu destinaţia de cabinet medical nu pot fi înfiinţate mai mult de două cabinete medicale şi numai dacă sunt îndeplinite condiţiile de compatibilitate între specialităţile medicale privind serviciile medicale furnizate (vezi Ordinul nr. 124, art 20, al. (3)) cabinete medicale individuale

TIPURI n de sine stătătoare n asociate sau grupate n societăţi civile medicale

2. obiectul de activitate Unităţile medicale sunt avi zate să desfăşoare activitate me dicală în specialităţile medicale, supraaspecializările şi competenţele definite conform normelor legale în vigoare (nomenclatorul de spe cialităţi). Societăţile comerciale trebuie să aibă obiect de activitate unic, constând în furnizarea de servicii medicale, cu sau fără activităţi conexe acestora, stabilite prin ordin al ministrului sănătăţii şi familiei (vezi Ordinul nr. 124, art. 15); Cabinete medicale fără per sonalitate juridică se pot înfiinţa şi vor furniza servicii medicale numai în specialităţile şi competenţele medicului titular sau ale asociaţilor, în cazul formelor asociative (vezi Ordinul nr. 153, art 4). Actul de înfiinţare a cabinetelor medicale este certificatul de în registrare în Registrul unic al cabinetelor medicale, care se în tocmeşte de către DSP (vezi Or dinul nr. 124, art. 5). Cabinetul medical individual poate fi înfiinţat doar de către medicul care îşi va desfăşura activitatea în respectiva unitate, întrucât această formă de organizare nu are personalitate juridică distinctă, ci funcţionează ca persoană fizică, fiind forma de exercitare liberală a profesiei medicale. În cabinetul medical individual îşi exercită profesia medicul titular, care poate avea ca salariaţi ori colaboratori medici sau orice altă categorie de personal (vezi Ordinul nr. 124, art. 2). După înregistrarea cabinetului medical individual la Colegiul Me dicilor, medicul titular al acestuia se va prezenta la Direcţia de Sănătate Publică a judeţului respectiv în vederea înregistrării acestuia în Registrul Unic al Cabinetelor Me dicale. Penultimul pas este reprezentat de avizarea obţinută de la DSP în privinţa îndeplinirii condiţiilor sanitare de funcţionare, fiind trecut odată cu obţinerea autorizaţiei sanitare de funcţionare. În fine, ultimul pas este în registrarea cabinetului medical in dividual la Administraţia Finanţelor Publice din localitatea sau sectorul în care în care îşi va desfăşura activitatea.

Documente pentru înfiinţarea cabinetelor medicale grupate

Mai multe cabinete medicale in dividuale deja înfiinţate se pot grupa, pentru a-şi crea facilităţi economice comune (vezi Ordinul nr. 124, art. 2, al. (2)). Cabinetele medicale din cadrul grupării îşi păstrează individualitatea în relaţiile cu terţii. Gruparea poate avea un nume propriu, altul decât cel al medicilor titulari ai cabinetelor medicale in dividuale. Pentru gruparea unor cabinete medicale individuale, primul pas îl reprezintă încheierea unui contract

Pentru înfiinţarea unui cabinet medical individual, prima instituţie la care trebuie să se prezinte medicul solicitant este Colegiul Medicilor din judeţul în care se va afla sediul cabinetul respectiv. de grupare între medicii titulari ai cabinetelor medicale individuale, înregistrat la Administratia Fi nanciară; acesta va cuprinde obligatoriu: n părţile contractului n obiectul şi scopul contrac tului n sediul profesional al cabine telor medicale grupate n coordonarea cabinetelor medicale grupate, cu indicarea per soanelor care au calitatea de coordonator, facilităţile economice comune şi modul de repartizare a cheltuielilor comune n durata contractului şi mo dalităţile de încetare a acestuia. La Colegiul Medicilor se depune un dosar cuprinzând: n certificatele de înregistrare ale Cabinetelor Medicale Individuale – copii

n copii după certificatele de membru CMR ale medicilor n contractul de grupare - 2 copii n cerere tip În termen de 15 zile lucrătoare, Colegiul Medicilor vizează un exemplar din contractul de grupare şi emite Certificatul de Avizare al grupării. Pentru înregistrarea grupării la Direcţia de Sănătate Publică se depun: n certificatele de înregistrare ale Cabinetelor Medicale Individuale – copii

n contractul de grupare vizat de către Colegiul Medicilor n certificatul de Avizare al Grupării eliberat de către Colegiul Medicilor - original n cerere tip

Documente pentru înfiinţarea cabinetelor medicale asociate

Mai multe cabinete medicale individuale deja înfiinţate se pot asocia în scopul exercitării în comun a activităţii şi asigurării accesului permanent al pacienţilor la servicii medicale complete. Medicii titulari ai unor cabinete asociate îşi păstrează drepturile şi responsabilităţile individuale prevăzute de lege (vezi Ordinul nr. 124, art. 2, al. (3)) Cabinetele medicale din cadrul asocierii îşi păstrează indi vidualitatea în relaţiile cu terţii. Asocierea poate avea un nume propriu, altul decât cel al medicilor titulari ai cabinetelor medicale individuale. Pentru asocierea unor cabi nete medicale individuale, primul pas îl reprezintă încheierea unui contract de asociere între medicii

titulari ai cabinetelor medicale individuale, înregistrat la Admi nistraţia Financiară, care va cuprinde obligatoriu: n părţile contractului n obiectul şi scopul asocierii n sediul profesional al cabi netelor medicale asociate n coordonarea asocierii, cu indicarea persoanei sau a per soanelor care au calitatea de coor donator n durata contractului şi moda lităţile de încetare a acestuia. (continuare în numărul următor)

z i a r u l m e d i c u l u i d e fa m i l i e

n r.1

octombrie

evidențe

2010

De unde am pornit....

Societatea de Medicină Generală (SMG) fost înfiinţată în 1965 şi a făcut parte din USSM aşa cum erau toate societăţile profesionale ale medicilor.

Dr. Marinela van den Heuvel-Olăroiu

Personal website: www.wimmarinela.com E-mail: m_olaroiu@hotmail.com

În primăvara lui 1992 mi-a atras atenţia un anunt, publicat în Viaţa Medicală care invită medicii generalişti din România să se înscrie pentru un stagiu/schimb de experienţă cu colegi belgieni. Aşa am ajuns să lucrez 2 săptămâni într-un dispensar medical belgian a cărui organizare şi funcţionare se asemenea destul de mult cu cele româneşti de astăzi. De la colegul belgian am învățat că medicina de familie este elementul de bază pentru orice tip de asistenţă medicală şi cât de importantă este solidaritatea între colegi, existenţa şi buna funcţionare a unei asociaţii profesionale. După ce m-am în tors am decis să fac ceva pentru emanciparea medicinii generale pe care încă o consider cea mai completă specialitate medicală. Am decis să particip cu re

Pot spune că ştiu de unde am pornit în ‘’98 cu societatea dar ştiu mai puţin despre unde s-a ajuns. Trecutul nu ar trebui uitat, este un factor de coeziune şi se poate învăţa din experienţa predecesorilor. gularitate la şedinţele USSM (pentru cei mai tineri, versiunea ‘’comunistă’’ a AMR-ului) ale So cietăţii de Medicina Familiei, filiala Bucureşti ce se ţineau atunci în Amfiteatrul de la Spitalul Colţea. Eram medic ‘’de ţară’’ în Sectorul Agricol Ilfov, iar unii colegi de ‘’la oraş’’ mi-au acceptat nu fără rezerve prezenţa şi au folosit dea lungul anilor ‘’criteriul teritorial’’ pentru a-mi frâna ‘’aspiraţiile’’ la funcţii de conducere în structurile societăţii.... La şedinţele USSM am făcut cunoştiinţă cu cei care de ani de zile au întreţinut spiritul medicinii generale. Mulţi nu mai sunt astăzi printre noi şi dintre aceştia doresc să menţionez în mod special pe Dl. Dr. Alexandru Gheorghiu care a înţeles mult mai repede decât colegii săi de generaţie, că medicina generală

se va transforma, că ne vom alinia tendinţelor mondiale şi că acest lucru va fi posibil numai prin atragerea, implicarea, predarea ‘’puterii’’ şi împărtaşirea cunoştinţelor cu noi le generaţii. Decanul de vârstă al generaţiei sale, cercetător şi ex celent pedagog, el a fost emi nenţa ‘’ştiinţifică a societăţii’’, creatorul Programului de formare postuniversitară în medicina gene rală şi de familie, susţinătorul necesităţii cercetării/doctoratului şi a învătământului universitar pentru medicina de familie. A fost primul care a introdus termenul de ‘’Ris cograma’’ şi ne-a convins de im portanţa depistării factorilor de risc şi a prevenţiei în asistenţa primară. În acest sens, domnia sa a elaborat numeroase documente şi a format mulţi dintre tinerii generalişti dornici de schimbare, inclusiv pe mine. Ne-a sprijinit şi ne-a încurajat să scriem, să participăm la viaţa de asociaţie, în proiecte, la conferinţe şi workshop-uri, a împărtăşit cu noi tot ce ştia. Societatea de Medicină Gene rală (SMG) fost înfiinţată în 1965 şi a făcut parte din USSM aşa cum erau toate societăţile profesionale ale medicilor. USSM era ‘’asociaţia mamă’’ care oferea sprijin tuturor asociaţiilor profesional ştiinţifice, se ocupa de activităţile administrative şi oferea spaţiu pentru sedinţele comitetelor de conducere sau reuniuni. Societatea avea pe atunci filiale şi în ţară, dintre care unele erau foarte active. Filiala din Bucu reşti a Societăţii a fost inaugurată pe 15 decembrie 1981, în Str. Cobălcescu nr. 2 (Dispensarul Diham) cu o şedinţă de prelegeri. Revista Medicală Română era pe atunci revista oficială a societăţii generaliştillor. Odată cu deschiderea graniţelor, după ʼ89, societatea generaliş tilor a fost vizitată şi ajutată logistic de colegi din vest, în principal olandezi şi francezi. Prin programele PSO şi MATRA ale Ministerului de Externe Olandez s-au derulat câteva pro iecte pentru generalişti: instruire postuniversitară (management, cercetare, tehnici de predare), înregis trarea datelor (dispensarele san tinela) şi poate cel mai important cel despre asistenţă în organizarea şi restructurarea SMG. Am participat în aproape toate aceste programe şi mi-am redescoperit talentul pentru scris şi gustul pentru cercetare. Am publicat materiale despre medicina de familie (despre reuniuni, con grese în ţară şi străinătate, cursuri) în primul rând în ziarul Viaţa Me dicală (revista condusă de un fost medic generalist), care a sprijinit de a lungul anilor medicina generală şi care mi-a adoptat fără rezerve stilul jurnalistic.

Am fost prima femeie președinte din SNMG

Mi-am depus candidatura la alegerile Societăţii Naţionale de

În ziua de 4 iulie reprezentanţii a 38 de filiale au votat în şedinţa de Senat de la Bucureşti ca această dată să marcheze de atunci înainte Ziua Medicului de Familie din România, o frumoasă tradiţie care s-a sărbătorit şi se sărbătoreşte de atunci în fiecare an.

Medicină Generală din aprilie 1998 şi aşa am ajuns să fiu prima preşedinte femeie a acestei asociaţii. Mandatul l-am privit de la început cu seriozitate deoarece era un moment de răscruce pentru medicina de familie din România. Încă nu eram pe deplin conştienţi de ce va urma şi trebuia să învăţăm din mers şi de la alţii. Apariţia Colegiului Medicilor a stârnit confuzie privind rolul şi atribuţiile organizaţiilor profesional-ştiintifice în prefigurata eră a economiei de piaţă. Trebuia să fim acceptaţi ca partener cu drept de decizie/vot în relaţia cu autoritatea sanitară, să învăţăm să negociem şi să facem compromisuri, dipsensarele le luăm în comodat cu perspectiva de privatizare, se stabileau serviciile şi valoarea punctului, ne alegeam angajaţii, ne stabileam listele de pacienţi, trebuia să semnăm contracte cu ‘’Casa’’, întrăm în caruselul birocatic al eliberării reţetelor compensate şi gratuite, introduceam computerul în loc de maşina de scris, .....şi multe altele. În acele momente în care prefigurau schimbări profunde, societatea nou aleasă şi-a propus să joace un rol important.

Afilierea la WONCA

Astfel, împreună cu noua condu cere aleasă am stabilit obiectivele prioritare: modificarea statutului, elaborarea unei strategii cu obiective pe temen scurt şi lung, organizarea societăţii (ale gerea senatului, înfiinţarea de departamente cu atribuțiuni precise, etc), creşterea reprezentativităţii la nivel naţional şi local, stabilirea unei baze de date şi a unui sediu central, îmbunătăţirea comunicării şi conlucrării între sediile judetene şi cel central, creşterea numărului de reprezentanţi ai medicinei de familie în Colegiul Medicilor (în prima legislatură au fost doar 2 generalişti în consiliul naţional...), elaborarea unui program naţional de educaţie medicală continuă, acreditarea instructorilor de MG/ MF şi susţinerea înfiinţării de de partamente în toate universitatile, lobby pentru influenţarea legislaţiei guvernamentale în domeniul asis tenţei medicale primare, producerea de publicaţii (ghiduri, management, politica şi istoria MF/MG), afilierea la asociaţii internaţionale de profil. În timp de doi ani cât am deţinut mandatul de preşedinte, Societatea Naţională de Medicina Familiei/ Medicină Generală (SNMG), cu un nou statut, sigla şi cont în bancă, a ajuns la un număr de 38 de filiale bine organizate, dintre care 19 cu personalitate juridică, şi un total de aproape 7.000 de membri. SNMG s-a afiliat la WONCA (World Organization of Family Doctors) şi a avut reprezentanţi în grupurile de lucru ale Societăţii Europene a Medicilor de Familie. Sediul central a fost stabilit în Str. Cobălcescu nr. 2 şi a fost înfiinţat un secretariat aproape permanent, cu telefon, fax, e-mail. Un ambiţios program de con ferinţe naţionale şi județene a fost

Medicina de familie este elementul de bază pentru orice tip de asistență medicală

stabilit, pus în practică şi mediatizat. Pentru a îmbunătăţii colaborarea cu ceilalţi specialişti au fost organizate şi conferinţe interdis ciplinare, cum a fost cea cu interniştii. S-au publicat numeroase documente, Revista Medicală Ro mână a apărut într-un nou format şi alături de aceasta Revista Medicina Familiei (la Timişoara) şi Buletinul Medicilor de Familie (la Iaşi). Ca asociaţie nu am reuşit să facem tot ce ne-am propus dar am stabilit un fundament pentru dezvoltarea pe mai departe a medicinii de familie. Ca preşedinte am indicat drumul de urmat dar nu am făcut nimic singură şi nu aş fi reuşit să fac nimic dacă nu aş fi fost ajutată de un grup de entuziaşti (nu amintesc pe nimeni, pentru că aş vrea să nu omit pe nimeni şi pentru ca aş avea nevoie de câteva pagini să scriu toate numele...). Acest grup a dat dovadă de spirit de echipă, de solidaritate, de excelente aptitudini de comunicare cu toate că nu avea mobile, e-mail şi face box, computere cu internet, maşini, sau

camere digitale care să imortalize momentele importante... Am fost cu toţii prieteni/duşmani/concurenţi în acelaşi timp, am dezbătut cu naivitate şi oarecare patimă multitudinea de probleme noi cu care ne-am confruntat şi aşa am reuşit să trecem peste divergenţe şi să luăm decizii importante. Pot spune că ştiu de unde am pornit în ‘’98 cu societatea dar ştiu mai puţin despre unde s-a ajuns. Trecutul nu ar trebui uitat, este un factor de coeziune şi se poate învăţa din experienţa predecesorilor. O asociaţie profesională nu poate

Mi-am depus candidatura la alegerile Societăţii Naţionale de Medicină Generală din aprilie 1998 şi aşa am ajuns să fiu prima preşedinte femeie a acestei asociaţii. exista fără trecut şi fără aportul, devotamentul şi participarea membrilor mai vechi şi mai noi la viaţa de asociaţie. Acest nou ‘’buletin’’ este binevenit şi sper să revigoreze vechiul spirit de echipă din anii ‘’90.

puls SNMF

z i a r u l m e d i c u l u i d e fa m i l i e

n r.1

octombrie

2010

SNMF se prezintă Societatea Națională de Medicina Familiei / Medicină Generală (SNMF), este o organizaţie profesională, ştiinţifică, nonguvernamentală, apolitică, de drept privat, cu personalitate juridică, constituită din organizaţii judeţene, cu personalitate juridică, ale medicilor de familie din judeţele României şi a municipiului Bucureşti.

Dr. Rodica Tănăsescu

Dr. Dorin Marius Gabor (demisionat)

Dr. Simona Șopov

Dr. Simona Aurelia Schnelbach

Dr. Doina Draga Buimistruic

Dr. Gheorghe Lascu

Dr. Sandra Adalgiza Alexiu

Dr. Răzvan Florentin Miftode

Dr. Daciana Toma Structura Biroului Executiv al SNMF.

Dr. Sandra Adalgiza Alexiu Medic primar MF

NMF/MG are drept scop crearea şi dezvoltarea cadrului organizatoric nece sar pentru promo varea intereselor cu caracter profesional, ştiinţific, legislativ, juridic, patronal şi economic, pentru dezvoltarea unor raporturi instituţionalizate cu autorităţile

publice, cu alte organizaţii similare din ţară şi străinătate, cu societatea civilă, pentru realizarea de activităţi şi iniţiative care promovează: • dezvoltarea şi afirmarea spe cialităţii de medicina familiei; • reprezentarea, susţinerea şi protejarea intereselor cu caracter profesional, ştiinţific, legislativ, juridic, patronal şi economic ale medicilor de familie. SNMF este cea mai mare şi mai puternică societate profesională medicală din România şi este partenerul legitim al oricărui gu

vern ce se află la conducerea României. SNMF dorește să contribuie la asigurarea conti nuităţii şi coerenţei politicii de asistenţă medicală primară/de familie în România. Fiind portavocea unei specialităţi de mare calibru, structura SNMF este extrem de complexă. Fiecare judeţ din România are o asociaţie locală de medicina familiei. Fiecare asociaţie locală este o entitate independentă din punct de vedere juridic, astfel încât SNMF este de fapt o structură federativă. Asociaţiile locale sunt

afiliate SNMF printr-un document numit protocol de afiliere semnat de ambele părţi.

Obiectivele SNMF, prevăzute ca atare în statut reflectă de fapt activitatea acesteia de până în

STRUCTURA DEPARTAMENTALĂ

DEPARTAMENTELE SNMF

• Departamentul juridic – coordonator, Dr. Dorin Gabor • Departamentul profesional – ştiinţific – coordonator, Dr. Răzvan

Miftode Departamentul de medicină în mediul rural şi zone izolate – coordonator, Dr. Sandra Alexiu Departamentul de imagine – coordonator, Dr. Rodica Tănăsescu Departamentul de dezvoltare organizaţională - coordonator, Dr. Simona Sopov

• • •

z i a r u l m e d i c u l u i d e fa m i l i e

n r.1

octombrie

prezent şi proietele viitoare: a. participarea activă la efor turile de afirmare şi creştere a prestigiului specialităţii medicină de familie; b. îmbunătăţirea cadrului legis lativ care vizează interesele pro fesionale, ştiinţifice şi economice ale medicilor de familie; c. participarea la elaborarea şi îmbunătăţirea pachetelor de ser vicii medicale furnizate de medicii de familie; d. participarea la negocierea contractării condiţiilor de furnizare de servicii în medicina de familie şi a tarifelor acestora; e. consolidarea unui parteneriat cu structuri similare care vizează interesele profesionale, ştiinţifice, sociale şi economice ale medicilor de familie; f. monitorizarea aplicării unitare în teritoriu de către autorităţi a prevederilor legale specifice me dicinii de familie; g. armonizarea intereselor organizaţiilor componente în vede rea dezvoltării echilibrate a rela ţiilor cu instituţiile cu care vin în contact direct sau indirect, medicii de familie; h. promovarea unor forme de colaborare între organizaţiile lo cale ale medicilor de familie; i. cooperarea, în condiţiile prevăzute de lege, cu organizaţii similare ca profil, din ţară sau din străinătate; j. participarea la elaborarea curriculei de pregătire în spe cialitatea de medicină de fa milie, atât la nivel universitar şi postuniversitar, cât şi a formelor de pregătire continuă de specialitate; k. participarea la elaborarea programului de pregătire în spe cialitatea medicina de familie pentru medicii cu drept de liberă practică în contract cu casele judeţene de asigurări în vederea susţinerii examenului de specialitate în medicina de familie; l. conceperea, iniţierea şi par ticiparea la proiecte şi programe de cercetare ştiinţifică, la elaborarea de ghiduri de practică medicală, de protocoale pentru medicina de familie, împreună cu alte organizaţii cu interese similare; m. organizarea nemijlocită sau prin organizaţiile locale de ma nifestări profesionale, ştiinţifice şi de altă natură la nivel local, naţional şi internaţional; n. susţinerea şi finanţarea unor publicaţii a SNMF/MG cu rol de promovare a intereselor cu ca racter profesional, ştiinţific, legislativ, juridic, economic şi patronal a medicinii de familie şi de promovare a poziţiei oficiale a SNMF/MG; o. crearea unui sistem propriu de evidenţiere şi premiere a organizaţiilor locale şi respectiv ale membrilor individuali a aces tora pentru merite deosebite în promovarea şi dezvoltarea spe cialităţii medicină de familie. Mijloacele de realizare a scopurilor şi obiectivelor SNMF/ MG sunt: a. iniţierea şi susţinerea acti vităţilor pentru promovarea in tereselor cu caracter profesional, ştiinţific, legislativ, juridic şi economic ale medicilor de familie; b. organizarea de întruniri, con ferinţe, dezbateri, mese rotunde, seminarii, sesiuni de comunicări,

puls SNMF

2010

SNMF - BIROUL EXECUTIV

STRUCTURA BIROULUI EXECUTIV AL SNMF Ultimele alegeri generale au avut loc la 24 ianuarie 2009. Dupa demisia unuia dintre vicepreşedinţii aleşi cu acest prilej, au avut loc din nou alegeri pentru funcţia vacanta. Astăzi, biroul executiv al SNMF este alcătuit din: Preşedinte - Dr. Rodica Narcisa Tănăsescu, medic primar MF (Bucureşti) Vicepreședinți: - Dr. Dorin Marius Gabor, medic primar MF (Mureş) - demisionat - Dr. Simona Şopov, medic primar MF (Tulcea) - Dr. Simona Aurelia Schnelbach, medic primar MF (Prahova) - Dr. Doina Draga Buimistruic, medic primar MF (Suceava) - Dr. Gheorghe Lascu, medic specialist MF (Maramureş) Secretari: - Dr. Sandra Adalgiza Alexiu, medic primar MF (Ilfov) - Dr. Răzvan Florentin Miftode, medic primar MF (Iaşi) Trezorier: - Dr. Daciana Toma, medic primar MF (Bucureşti)

• •

Şi totuşi, medicina de familie...

Medicina de familie este o specialitate care implică desigur cunoştinţe interdisciplinare multiple şi la zi, dar şi aplecarea reală şi îndelungată spre tot ceea ce înseamnă sănătatea pacienţilor noştri.

• •

precum şi orice alte forme de manifestări care nu contravin ordinii de drept; c. înfiinţarea în structura SNMF/ MG de departamente specializate pe domenii; d. organizarea de schimburi de experienţă, stagii de pregătire şi formare, în ţară şi străinătate; e. editarea de publicaţii proprii, sau în cooperare, şi colaborarea cu alte organizaţii din ţară sau străinătate; f. alte forme şi mijloace stabilite de organele de conducere ale SNMF/MG. Orice medic de familie din Romania, rezident, specialist, pri mar, doctorand, cadru universitar, pensionar, poate fi membru al societăţii profesionale, cu condiţia să fie înscris într-o filială a SNMF, fie cea de reşedinţă, fie altă societate locală. În acest fel, fiecare membru al filialelor devine automat membru al SNMF precum şi al organismelor la care SNMF este afiliată (aşa cum de exemplu este Wonca - Organizaţia Mondială de Medicina Familiei).

Conducerea SNMF este asigurată de senatul SNMF (alcătuit din membrii consiliului director al fiecărei asociaţii locale delegaţi şi validaţi anual) şi biroul executiv (alcătuit din nouă reprezentanţi aleşi: preşedinte, cinci vicepreşedinţi, doi secretari şi un trezorier). Înnoirea echipei de conducere a SNMF reprezintă un punct de cotitură în procesul de creștere şi unificare a societăţii la nivel național. Ca dovadă, echipa de conducere aleasă provine de la Maramureş până la Tulcea şi de la Iaşi până în Suceava. Obiectivele principale ale noului birou executiv sunt: • Întărirea specialităţii de medicina familiei şi identificarea de noi direcţii de dezvoltare; • Dezvoltarea competenţei profesionale a medicilor de familie în vederea acoperirii unei palete de servicii medicale de înaltă calitate în asistenţa medicală primară; • Colaborarea cu factorii decidenţi din sectorul sanitar şi susţinerea intereselor medicilor de familie în relaţiile contractuale. SNMF şi filialele sale au o activitate profesional-ştiinţifică bogată. Se organizează în fiecare an numeroase evenimente pentru medicii de familie, atât locale, regionale, precum şi două

conferinţe naţionale: la sfâşitul lunii martie, la Bucureşti şi la începutul lunii iulie, în preajma Zilei Naţionale a Medicului de Familie (4 iulie), cu locaţie itinerantă.

Calendarul manifestărilor organizate de SNMF şi filialele sale în anul 2011 vă vor fi prezentate în fiecare număr al ziarului, însoţite de explicaţii in extenso şi anunţuri detaliate pentru evenimentele imediat următoare. SNMF editează în parteneriat cu Asociaţia Medicilor de Familie Bucureşti şi cu Mediamed Publicis Agenda Medicului de Familie, un compendiu de algoritmi, clasificări, scurte expuneri pe tematică medicală utile în practica zilnică la cabinete, precum şi date sumare organizaţionale legate de structura organizaţiilor de medicina familiei din România. Chiar dacă astăzi, medicina de familie în România nu este decât subiect de promisiuni electorale, noi cunoaştem cel mai bine realitatea din cabinete. Umiliţi, batjocoriţi, minimalizaţi, rămânem la porţile sistemului, pentru a-l păzi. Să nu uitaţi însă că, dacă la un semn se închid porţile, sistemul încetează să existe! Să nu uitaţi că suntem o specialitate ca oricare alta, egale în nomenclatorul de specialităţi medicale, obţinută prin rezidenţiat. Avem şi noi, la fel ca şi ceilalţi, elite, profesionişti, cadre universitare, cercetători, oameni de bună credinţă, supraspecializări, doctorate, atestate de sudii complementare, specialităţi duble sau triple. Câtă vreme nu ne vom simţi egali, nu vom fi consideraţi egali! Vorbind în numele colegilor mei din biroul executiv, îmi doresc să vă transmit optimismul cu care astăzi deschidem fila noastră proprie de presă, fereastra noastră de comunicare cu voi toţi cei care aţi ales, sau aţi ajuns, să practicaţi medicina de familie în România începutului de secol XXI. Ştim că este greu, din ce în ce mai greu, dar mai ştim că acest greu ne-a făcut să fim din ce în ce mai uniţi şi să conştientizăm că putem fi o forţă dacă alegem să fim împreună. Suntem 12 000 de medici de familie în toată ţara, mai bine de un sfert din medicii români. Suntem - şi trebuie să conştientizăm acest lucru, baza sistemului medical, fără de care acesta nu ar putea să existe.

Rodica Tănăsescu Preşedinte SNMF

După o vară fierbinte şi apă sătoare, cu inima şi mintea pline de incertitudini, iată că avem şi o veste bună. Pornim un proiect de suflet: ziarul mf, care va fi instrumentul nostru pentru comunicare, calea de a ne cunoşte mai bine ca şi colegi, ca breaslă, ca organizaţii, ca nevoi şi proiecte. Îmi doresc să alungăm inerţia şi resemnarea, să conştientizăm cine suntem şi ce putem face noi pentru noi, pentru mf-isti… Este limpede că vom fi rezultatul a ceea ce facem: prin profesionalism, solidaritate şi organizare. Medicina de familie poate fi observată din două planuri: unul, cel de suflet, al practicienilor care au ales prin vocaţie medicina de familie. Celălalt, pragmatic, dar nu mai puţin important, cel prin care trebuie să definim rolul medicinei de familie în societate, în sistemul medical. Este sau nu nevoie de medicina de familie?? Studierea acestor planuri ne ajută să înţelegem care ne este rolul, unde suntem, către ce ne îndreptăm, ce e de făcut. Partea emoţională face parte din activitatea noastră profesională zilnică şi completează imaginea unei specialităţi aparte. Suntem clinicieni îndeosebi, dar suntem şi parteneri de drum lung cu acei oameni ce au încrederea şi speranţa că le vom alina suferinţa, că le vom proteja sănătatea. Din punct de vedere pragmatic ar trebui să răspundem însă la câteva întrebări oarecum retorice: • Poate trăi o societate fără sănătate şi implicit fără medicină? • Poate trăi un sistem medical fără medicina de familie? • Există sistem medical fără medici? • Există case de asigurări fără furnizori? Răspunsul, la îndemâna oricui, ar crea premise benefice pentru soarta noastră ca practicieni. Şi

totuşi, de ce nu e aşa ? În fond, populaţia plăteşte nişte bani şi doreşte servicii medicale de o calitate cât mai bună. CNAS colectează fonduri, le gestionează şi cumpără servicii, funcţie de nevoile medicale ale pacienţilor. Aşadar, CNAS ar fi interesată să ofere servicii medicale puţin costisitoare şi să plătească servicii sofisticate și costisitoare cât mai rar. Logica spune că orice casă de asigurări ar fi dornică să dezvolte serviciile de asistenţă medicală primară, furnizoare de servicii ieftine, care reduc necesitatea acelor servicii scumpe de care vorbeam. Logica spune că trebuie sprijinită prevenţia şi depistarea la timp a bolilor cu impact major în morbiditate. Medicii de familie pe de altă parte, trăiesc în baza contractului cu casele de asigurări. Şi trebuie să fie competitivi. Ei au interes să ofere servicii cât mai bune pentru siguranţa lor materială. O interdependenţă aparent benefică ambelor părţi… Şi, iarăşi întreb, de ce nu e aşa? Pentru că politicile de sănătate au fluctuat la fiecare mandat. Pentru că se pare că nimeni nu este interesat de rezultate pe termen lung în ceea ce priveşte sănătatea populaţiei. Pentru că nu a existat coerenţă. Pentru că avem un contract tip “monopol” cu casele de asigurări, fără negociere şi cu o consultare adesea formală. Ce putem face!? Singuri, nimic! Împreună, orice! Minimalizarea noastră ca specialişti, culpabi lizarea continuă, contractele sau normele ambigui, finanţarea je nantă, toate sunt posibile şi din cauza resemnării multora dintre noi. Dar cu profesionionalism, so lidari şi coerenţi, putem depăşi orice greutăţi şi înlătura orice aberaţii. Avem asociaţii profesionale în toate zonele ţării, afiliate la So cietatea Națională de Medicină de Familie/Medicină Generală. Avem patronate din ce în ce mai multe şi mai active. Avem o bună relaţie cu Colegiul Medicilor din România. Avem un parteneriat, limpede şi funcţional, de susţinere reciprocă cu Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie. Aşadar, există toate premisele necesare. Mai este nevoie doar de implicare, de efortul de a conştientiza care ne este rolul în societate, care ne este şansa de a deveni ceea ce trebuie să fim: pilonul de bază, respectat şi apreciat în sistemul medical autohton.

Ziarul nostru, ziarul mf, va fi un pion important pentru a ne aduna eforturile, pentru a ne ajuta, pentru a realiza tot ce defineşte breasla medicilor de familie.

reporter mf interviu cu:

dr. Rodica Tănăsescu Președinte SNMF

z i a r u l m e d i c u l u i d e fa m i l i e

n r.1

octombrie

2010

„Medicina de familie ar trebui să fie baza oricărui sistem medical“

“Dorim ca prin ziarul mf, să devenim o adevărată forță, susținută de toți cei aproximativ 11.800 de medici de familie. O forță, ca pregătire profesională, ca şi comunicare, ca solidaritate, ca implicare în asociațiile noastre și în viața breslei. Medicina de familie este o specialitate aparte, supusă unor imense schimbări, mai cu seamă în ultimii 10 ani. În fapt, ultimii 10 -15 ani sunt cei care au definit medicina de familie. Medicii de familie au fost primii aruncați în iureșul veșnicei reforme. Acestea toate au condus la nevoia unei publicații a noastre, a breslei medicilor de familie.”

Eu cred, până la obsesie, că medicina de familie este o specialitate vocațională.”

z i a r u l m e d i c u l u i d e fa m i l i e

n r.1

octombrie

Interviu realizat de

Dr. Mirela Rădulescu

Redactor-șef Pharma Business

întrebare directă: de ce s-a simțit nevoia ziarului mf? Am simțit nevoia să putem avea comunicare până în ultimul cătun. Am simțit nevoia să fim aproape. Suntem mulți, aproape un sfert din medicii țării. Dar suntem împrăștiați pe tot cuprinsul țării și cu o activitate cel mai adesea solitară. Ziarul ne va da șansa de a fi împreună, va clădi sentimentul de breaslă, va crea sentimentul identității noastre ca specialiști ai unui domeniu pe cât de delicat și complex, pe atât de ignorat de către decidenți. Dorim ca prin ziarul mf, să devenim o adevărată forță, susținută de toți cei aproximativ 11.800 de medici de familie. O forță, ca pregătire profesională, ca şi comunicare, ca solidaritate, ca implicare în asociațiile noastre și în viața breslei. Medicina de familie este o specialitate aparte, supusă unor imense schimbări, mai cu seamă în ultimii 10 ani. În fapt, ultimii 10 -15 ani sunt cei care au definit medicina de familie. Medicii de familie au fost primii aruncați în iureșul veșnicei reforme. Acestea toate au condus la nevoia unei publicații a noastre, a breslei medicilor de familie. Ziarul va avea distribuție națională. Ce le spuneți acelora care nu sunt încă membri ai Societății? Colegii noștri nu sunt membri ai Societății Naționale, ei sunt membri ai asociațiilor locale care la rândul lor sunt afiliate Societății Naționale. Şi avem 42 de asociaţii locale! Ce pot eu să le spun? Că a venit momentul să conștientizăm ideea că în medicina de familie, fără a fi organizați și solidari nu avem nici o șansă. Dar chiar nici o șansă! Cine nu vă dă șansa? Pe de-o parte, poate mentalitatea care s-a împământenit la noi, că medicina de familie este într-un fel, sub celelalte specialități. Și că medicina de familie trebuie să rezolve ceea ce pare inferior, ce nu vor alții să rezolve. Pe de altă parte, nici decidenții sistemului medical încă nu au înțeles că medicina de familie reprezintă șansa de a oferi cu bani puțini servicii medicale care să schimbe în timp cifrele sumbre ale morbidității sau ale mortalității din ţara noastră. De curând ați fost în Marea Britanie unde s-a realizat o alianță tripartită. Despre ce a fost vorba? Marea Britanie are șansa de a avea unul dintre cele mai avansate sisteme medicale de sănătate, mai ales în ceea ce înseamnă

2010

medicina de familie. Medicina de familie este o specialitate extrem de bine dezvoltată și organizată în Anglia. General practitioners, GP - sunt medici care au șase ani de pregătire generală și trei ani de pregătire specifică, echivalentul rezidențiatului nostru. Am fost acolo ca să ne întâlnim cu reprezentați ai Royal College of General Practitioners (RCGP), dar și pentru a ne întâlni cu colegi români, care practică în Marea Britanie, organizați în Societatea Medicilor Români din Regatul Unit – SMR UK. Organizația lor este foarte activă și dispusă să ne ajute, fapt pentru care am și încheiat acest pact tripartit, între SNMF, RCGP și SMR UK. Am dorit acest parteneriat pentru a aduce la zi curricula pentru medicina de familie, pentru a putea să ne pregătim profesional la cel mai înalt nivel. Dar scopul a fost și acela de a avea argumente bine fundamentate în fața celor ce ar dori să anuleze, sau să minimalizeze rolul medicinei de familie. Pentru că trebuie să se înțeleagă că medicina de familie este și trebuie să fie baza oricărui sistem medical.

A venit momentul să conștientizăm ideea că în medicina de familie, fără a fi organizați și solidari nu avem nici o șansă.” Ați dorit să aduceți în România modelul bun, să arătați “așa da”, și că se poate…? Așa am dori, dar recunosc că este extrem de multă muncă de făcut și că sunt foarte multe bariere. Bariere din trei direcţii: bariere reprezentate uneori de noi înșine. Şi de aceea trebuie să înțelegem până la urmă să avem o practică profesională la cel mai înalt nivel, în pofida piedicilor. Barierele sunt ridicate și de către unii colegi din alte specialități, care au o anumită atitudine față de medicina de familie și care depășesc foarte greu, psihologic vorbind, aceste bariere. Și nu în ultimul rând, decidenții devin bariere, prin posibila dorință de a avea o medicină de familie nu foarte bine pregătită, nu foarte conștientă de valoarea ei, pentru a fi ușor manipulată. Considerați că decidenții se folosesc de medicii de familie? Normal este să fim folosiți din punct de vedere profesional și în favoarea pacienților! Din păcate însă, de multe ori suntem puși în fața unor situații aberante, când, din cauza unor restricții artificial create, ne vedem nevoiți să ne refuzăm pacienții. Fie nu putem prescrie medicamentele necesare, fie nu le putem acorda trimiteri pentru unele investigaţii, îi punem mereu pe drumuri pentru diverse documente, sau nu putem acorda decât un anumit număr de zile de

reporter mf concediu medical, deşi boala lor impune altceva…Și lista poate continua. Cum este privit de către colegii săi de alte specialități, medicul de familie? Unii dintre ei au înțeles care ne este rolul și care este specificul specialității noastre și că o bună colaborare este în folosul pacienților. Și a noastră a tuturor! Pentru alții însă, orgoliile sunt mai mari decât rațiunea. Aceştia consideră în continuare că medicina de familie este a celor care au ratat alte specialități și nici pe de parte că este o specialitate vocațională. Eu cred, până la obsesie, că medicina de familie este o specialitate vocațională. Și poate că vor înțelege și ceilalți colegi, că medicul de familie nu este nici hârțogar, nici transcriptor! Este important să înțelegem efortul tuturor și să ne respectăm. Iar noi, medicii de familie, cu o practică medicală la un nivel profesional de necontestat, vom putea să ne impunem și să convingem. Câteva cuvinte despre SNMF, societatea fiind una extrem de dinamică în sistem și cu o voce din ce în ce mai puternică... Vocea aceasta puternică, a Societății Naţionale de Medicină a Familiei, înseamnă o muncă uriașă. Din păcate numai o mână de oameni încearcă să facă vocea Medicinei de Familie din ce în ce mai clară, mai coerentă și mai ascultată. Suntem puțini încă cei care realmente ne implicăm. E bine totuşi că din ce în ce mai mulţi se simt reprezentaţi şi ne urmează. Iar SNMF, din punctul meu de vedere, este un garant al specialității, al dezvoltării profesionale, este un garant al stabilității noastre ca breaslă. Societatea are 42 de filiale, de asociații profesionale locale care sunt afiliate Societății Naționale. Toate muncesc pentru acelaşi scop: promovarea intereselor medicinei de familie! Această structură permite și o bună comunicare între noi, între toate zonele țării. Deocamdată suntem cea mai puternică societate profesională; pentru că suntem foarte mulți, dar și pentru că în medicina de familie, dacă nu este organizare nu poate fi nici un fel de putere. Este medicul de familie soldatul din linia I? Este expus de către sistem și mai ales de către diriguitorii acestuia? Da, medicii de familie sunt soldatii din linia I! Și după cum de obicei se întâmplă, onorurile le au generalii, iar jertfele sunt ale soldaților. Din păcate, soldații sunt cei mai expuși, uneori fragili. Și tot din păcate, unii consideră că trebuie să încarce medicii din această primă linie cu toate activitățile pe care le refuză alte zone ale sistemului medical – de la statistici, experimente informatice, până la transcrierea (ilegală!) de rețete. Diriguitorii sănătății nu

Medicina de familie reprezintă șansa de a oferi cu bani puțini servicii medicale care să schimbe în timp cifrele sumbre ale morbidității sau ale mortalității din ţara noastră.”

au acceptat ideea că medicina de familie nu poate fi o masă de manevră ușor de manipulat. Nu acceptă că este mult mai ieftin să ai servicii medicale de calitate în ambulator. Sau acceptă, dar numai în vorbe… Și că este mult mai ieftin să tratezi bine și la timp, în loc să faci transplant sau să îngrijești pacienți cu mari invalidități. Acesta este adevărul! Medicii de familie au nenumărate piedici și sunt fragili în fața sistemului. Piedicile au forţat însă organizarea şi acesta este un mare caştig ! Tocmai organizarea noastră, ne face să fim mai puternici şi să rezistăm în linia întâi... Câtă apreciere are medicul de familie din partea pacienților săi? Colegiul Medicilor din România a realizat un studiu privitor la încrederea pacienților în medici. Acel studiu a arătat foarte clar că pacienții au cea mai mare încredere în medicii de familie. Și este firesc să fie așa. Pentru că relația între medic și pacient, în cazul medicinei de familie, este o relație care se formează în timp, în ani de zile. Această relație este una stabilă și de încredere. Medicii de familie au această satisfacție, de a avea încrederea pacienților lor. Tot acel studiu a arătat că nemulțumirile pacienților sunt legate de situații artificial create chiar de cei care conduc sistemul sanitar. Ca de exemplu, faptul că nu le putem oferi anumite servicii (pentru că nu avem voie prin contractul cu Casa de asigurări), faptul că timpul de așteptare la cabinetele noastre este destul de mare, determinat de imensa birocrație pe care trebuie să o suportăm și noi, și pacienții. Din partea decidenților aveți respectul cuvenit? E o întrebare la care mi-este foarte greu să răspund. Din vorbe… cred că avem respect. În fapte, Sănătatea însăși nu este prea respectată de către decidenți. Am solicitat mereu, ca dovadă a respectului pe care îl dorim, să fim consultaţi, dar cu adevarat, nu formal, atunci când se elaborează decizii care privesc medicina de familie. Declarativ, de 20 de ani, Sănătatea este o prioritate. În realitate, finanțarea sistemului este departe de a fi o prioritate. Și din păcate, și consultarea cu reprezentanții medicinei de familie este una formală. Cu o excepție: anii 2007 - 2008, când împreună cu ministrul Eugen Nicolăescu, am putut să construim ceva. Unul dintre reprezentanții Colegiului Medicilor din România, a afirmat la un moment dat că cineva ar putea gândi desființarea medicinei de familie. Credeți în acest scenariu? Am auzit și eu această ipoteză. De dorit poate că și-ar dori. Pentru că e foarte confortabil să ai niște slujbași umili la îndemână, care să amortizeze neputinţele sistemului.. Dar e greu să mai întoarcă timpul. Noi nu mai suntem slujbași! Suntem medici stăpâni pe meseria noastră, în cabinetele noastre. Dorim să ne facem munca cât mai

În medicina de familie, dacă nu este organizare nu poate fi nici un fel de putere.” bine, corect, responsabil și demn. În aceste zile, atât de mulți dintre noi hotărăsc că România nu este locul cel mai potrivit pentru practicarea profesiei de medic, încât mai multe presiuni nu vor rezolva nimic, nu vor face decât să crească numărul celor care pleacă. Înțeleg că există un punct forte al medicului de familie? Da, există. Acela că într-un sistem medical sărac, fără medicina de familie nu se poate. Se prabușește sistemul într-o săptămână. Ce realizări ați avut în acest an în cadrul SNMF? Evenimente profesionale frumoase: o conferință națională reușită, o ediție de înalt nivel a Urgemed (referitoare la urgențele din cabinetul medicului de familie), Ziua Medicului de Familie de la Ploieşti, o mulțime de manifestări regionale, foarte bine puse la punct. Cred că din acest punct de vedere suntem în continuă creștere. Continuăm cu “Agenda Medicului de Familie”, a patra ediţie. Și trebuie să mai spun că, SNMF, împreună cu Federația Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie și cu Colegiul Medicilor din România, am reușit să evităm în acest an dezastrul medicinei de familie. Pentru că prima variantă a normelor, publicată fără consultarea nici unuia dintre noi, însemna practic închiderea cabinetelor. Ar fi trebuit să aducem bani de acasă ca să le ținem în viață. Și acei bani de acasă, lipsesc. E paradoxal, dar dacă evitarea unui dezastru poate fi o realizare, atunci…chiar am avut o realizare! Acum am conceput ziarul medicului de familie, împreună cu colaboratorii noștri, Pharma Business Solution, cu care realizăm și evenimentele Medical Forum de ani buni. Și care sunt bine primite de colegii noștri. Ziarul a fost o dorință a noastră de multă vreme pe care, iată, reușim să o punem în practică. Dorințe și planuri pentru viitorul apropiat? Să supraviețuim crizei, să ne dezvoltăm profesional. Și organi zațional. Acestea sunt singurele noastre șanse de a convinge societatea că Sănătatea este importantă pentru noi toți. Și mai tre buie să ne convingem decidenții, că medicina de familie trebuie să fie pusă acolo unde îi e locul meritat. Că medicina de familie, și ambulatorul în general, reprezintă singura șansă a unui sistem medical sărac. Doar atunci cred că putem face câțiva pași înainte. Uneori, perioadele de criză pot fi favorabile unor schimbări substanțiale. Pentru că nevoia te face să gândești rational și să aplici măsuri constructive. Mai dorim ca ziarul nostru, proiectul de suflet “mf-ziarul medicului de familie” să devină o prezenţă lunară, dragă celor aproape 12.000 de colegi…

advertorial

z i a r u l m e d i c u l u i d e fa m i l i e

n r.1

octombrie

2010

Profilaxia gripei Gripa generează din când în când epidemii a căror extindere şi severitate variază foarte larg. Eforturile pentru prevenirea epidemiilor de gripă se bazează în general pe vaccinare. Adriana Hristea

Medic primar Institutul Naţional de Boli Infecţioase “Prof. Dr. Matei Balş” Șef de Lucrări UMF “Carol Davila” Bucureşti

Etiologie Virusurile gripale sunt de trei tipuri: A, B şi C. Gripa este o boală cauzată de virusul gripal A sau B cel mai frecvent. Pe baza diferenţelor care există la nivelul a două proteine de suprafaţă, hemaglutinina (H) şi neuraminidaza (N) virusurile gripale sunt clasificate în mai multe subtipuri. Există 16 subtipuri de hemaglutinină şi 9 tipuri de neuraminidază, ceea ce explică marea diversitate a virusurilor gripale în regnul animal. Virusurile gripale suferă modificări ale antigenelor de suprafaţă, unele minore (drift) altele mjore (shift). În patologia umană, din 1977 au fost în circulaţie virusurile A(H1N1) şi A(H3N2) şi virusul gripal B (care deşi suferă şi el drift-uri nu este clasificat în subtipuri). Din 2001, celor două subtipuri de virus gripal A li s-a adăugat virusul A(H1N2), care a fost izolat în America de Nord, Europa şi Asia. Epidemiologie Transmiterea se realizează prin intermediul picăturilor care se formează în cursul strănutului şi tusei. Cei mai mulţi adulţi transmit infecţia începând cu o zi înainte de începerea simptomelor şi până la 5 zile de boală, copiii fiind contagioşi o perioadă care depăşeşte 7 zile. Este posibilă şi transmiterea indirectă prin obiecte contaminate. Gripa sezonieră este o boală frecventă. În zonele temperate din emisfera nordică epidemiile anuale sezoniere de gripă apar din noiembrie până în mai, cu predilecţie în lunile de iarnă, în timp ce în emisfera sudică ele

Gripa sezonieră este o boală frecventă. În zonele temperate din emisfera nordică epidemiile anuale sezoniere de gripă apar din noiembrie până în mai, cu predilecţie în lunile de iarnă, în timp ce în emisfera sudică din aprilie până în septembrie. În regiunile tropicale şi subtropicale gripa poate apărea în orice perioadă a anului. Infecţia cu virusul gripal interesează toate grupele de vârstă. Ratele infecţiei sunt cele mai mari la persoane peste 65 ani şi la cei cu boli asociate, care constituie totodată şi condiţii ce favorizează complicaţiile gripei. Rata spitalizării pentru gripă a copiilor sub 2 ani este la fel de ridicată ca a adulţilor peste 65 ani.

se manifestă din aprilie până în septembrie. În regiunile tropicale şi subtropicale gripa poate apărea în orice perioadă a anului. Infecţia cu virusul gripal interesează toate grupele de vârstă. Ratele infecţiei sunt cele mai mari la persoane peste 65 ani şi la cei cu boli asociate, care constituie totodată şi condiţii ce favorizează complicaţiile gripei. Rata spitalizării pentru gripă a copiilor sub 2 ani este la fel de ridicată ca a adulţilor peste 65 ani. Simptomatologie Tipic simptomele apar după 1 - 4 zile de la producerea infecţiei. Gripa necomplicată se caracterizează prin debut brusc al simptomatologiei generale şi respiratorii (febră, mialgii, cefalee, tuse neproductivă, disfagie şi rinită). La copii otita medie, greaţa şi vărsăturile sunt de asemenea frecvente în cazurile de gripă. Simptomele de gripă de obicei dispar în 7 zile la majoritatea persoanelor, deşi tusea şi modificarea stării generale poate dura peste două săptămâni. Cu toate acestea virusul gripal poate: produce pneumonie primară, exacerba comorbidităţi, favoriza pneumonia otita sau sinuzita bacteriană, contribui la coinfecţii cu alţi patogeni virali sau bacterieni. Decesele sunt consecinţa fie a infecţiei cu virusul gripal (gripa malignă), a exacerbării comorbidiţăţilor sau a pneumoniei bacteriene. Copii mici cu infecţie cu virus gripal pot prezenta iniţial simptome care să mimeze sepsisul bacterian, cu febră înaltă, convulsii (la 6 - 20% din copiii spitalizaţi cu gripă). Virusul gripal a fost asociat rareori cu encefalopatie, mielită transversă, miozită, miocardită, pericardită şi sindrom Reye. Noul virus gripal 2009 A(H1N1) a fost responsabil mai ales de îmbolnăviri uşoare, cu simptome puţin severe şi cu mortalitate redusă. Elementul care poate indica potenţialul agresiv al virusului stă în proteina H1. Există două aspecte implicate - unul constă în receptorii pe care virusul are tendinţa să se fixeze şi H1N1 are tendinţa să se fixeze pe tractul respirator superior mai degrabă, decât în plămâni. Al doilea, atunci când un virus gripal se fixează pe tractul respirator superior, are tendinţa să cauzeze o îmbolnăvire uşoară, dar se poate răspândi cu uşurinţă prin tuse şi strănut (profesor Barclay Imperial College din Londra). Dacă un virus se fixează adânc în

• • • •

plămâni, va cauza o îmbolnăvire severă, precum în cazul virusului gripei aviare H5N1, care a provocat panică şi îngrijorare în umă cu câţiva ani. Virusul trebuie să se separe în două pentru a deveni activ şi foloseşte o enzimă din gazda sa pentru a face asta. Cele mai multe virusuri gripale sunt restricţionate la nivelul tractului respirator superior, pentru că utilizează enzime din plămâni. Altele, precum virusurile H5, pot evolua separându-se în două în afara plămânilor, aşa că se pot replica în exteriorul tractului respirator inferior. Profilaxie Gripa generează din când în când epidemii a căror extindere şi severitate variază foarte larg. Eforturile pentru prevenirea epidemiilor de gripă se bazează în general pe vaccinare. Vaccinarea antigripală Vaccinurile antigripale sunt produse în întreaga lume şi pot fi atenuate sau inactivate Vaccinurile inactivate sunt administrate intramuscular şi la rândul lor sunt de 3 tipuri: (1) cu virus integral, (2) cu subunităţi de virus, care sunt antigenele de suprafaţă H şi N şi (3) cu virusuri splitate, în care structura virală este modificată prin clivarea antigenelor, vaccinul conţinând atât antigene interne cât şi antigene de suprafaţă. În România este disponibil numai vaccinul inactivat. Tradiţional se consideră că vaccinurile cu virus integral sunt mai puţin bine tolerate, din cauza prezenţei stratului de lipide de la suprafaţa particulei virale. Cele trei tulpini de virus conţinute în vaccin sunt reprezentative pentru virusurile care este probabil să circule în sezonul pentru care sunt pregătite. Vaccinul antigripal trebuie administrat anual, deoarece pe de o parte imunitatea postvaccinală scade în timp şi pe de altă parte tulpinile

de virus conţinute în vaccin trebuie actualizate, astfel încât să realizeze acoperire vaccinală pentru tipurile de virus circulant, care rezultă în urma drift-urilor şi shifts-urilor care apar periodic. Pentru a realiza acest deziderat, OMS a stabilit în întreaga lume un sistem de supraveghere care permite izolarea şi identificarea tulpinilor de virus gripal circulante în diverse părţi ale lumii, prin intermediul centrelor naţionale (110 laboratoare în 79 de ţări). Când sunt detectate tulpini noi ele sun trimise la unul din cele patru centre de referinţă OMS (Londra, Atlanta, Tokyo şi Melbourne) pentru analiza antigenelor de suprafaţă. Informaţiile sunt trimise apoi OMS care în fiecare an în februarie recomandă ce tulpini ar trebui incluse în vaccinul antigripal destinat anotimpului următor, fiecare ţară putând să urmeze sau nu recomandările OMS. De exemplu, Australia, Noua Zeelandă şi mai recent Africa de Sud urmează propriile recomandări în privinţa tulpinilor incluse în vaccin.

Doza diferă în funcţie de grupa de vârstă şi tipul de vaccin utilizat. Pentru vaccinul inactivat, două doze administrate la un interval de cel puţin o lună, sunt necesare la copiii anterior nevaccinaţi şi la copii până la vârsta de 8 ani. La adulţi administrarea unei a doua doze de vaccin, în acelaşi sezon, nu ameliorează răspunsul imun. Vaccinul inactivat trebuie administrat la copiii mici în partea antero-laterală a coapsei şi la adulţi în deltoid. Vârsta la care se recomandă administrarea vaccinului antigripal se suprapune cu cea la care se recomandă vaccinarea antipneumococică. Ambele vaccinuri pot fi administrate simultan, în locuri diferite fără creşterea riscului de reacţii secundare. De asemenea, vaccinul antigripal poate fi administrat concomitent cu alte vaccinuri. Deoarece virusul este cultivat pe ouă, vaccinul ar putea conţine mici cantităţi de proteine din ou, astfel încât este contraindicat persoanelor cu alergie la proteinele de ou.

Identificarea noilor tulpini circulante de virus gripal şi supravegherea circulaţiei acestora joacă astfel un rol determinant în stabilirea compoziţiei vaccinului.

Reacţii secundare Într-o analiză a 20 studii ce au evaluat eficacitatea şi 12 evaluând eficacitatea şi tolerabilitatea diferitelor tipuri de vaccin (Demicheli 2007). Sensibilitatea la locul administrării a fost de două ori mai frecventă la subiecţii vaccinaţi faţă de cei din grupul placebo (RR 3.11, 95% CI 2.08 - 4.66). A fost de asemenea consemnat eritem la locul administrării (RR 4.01, 95% CI 1.91 - 8.41), dar nu induraţie. Mialgiie au fost de asemenea asociate vaccinării (RR 1.54, 95% CI 1.12 - 2.11), fără ca alte manifestări sistemie să fie asociate vaccinării vs grupul placebo. În acest review, trei studii au evaluat asocierea între vaccinarea antigripală şi sindromul Guillain-Barre (SGB). Primul studiu a comparat cazurile de SGB în funcţie de vaccinare şi incidenţa naţională în cohortele vaccinate şi nevaccinate. Riscul atribuit vaccinării a fost puţin sub un caz la 100.000 de vaccinări (Shoenberger 1979). Creşterea numărului de cazuri de SGB urmând unei campanii rapide de imunizare în 1976 -1977 a dus la oprirea campaniei de vaccinare. În studiile ulterioare autorii au estimat că incidenţa SGB indus de vaccinare a fost de 0,145 cazuri la un milion de persoane vaccinate, sau un exces de cazuri de SGB atribuibil vaccinării de 1,6 cazuri la un milion de vaccinări.

Eficacitatea vaccinării antigripale în prevenirea gripei la indivizii sănătoşi cu vârstă sub 65 ani a fost estimată la 70-90%, această eficacitate fiind ceva mai mică la vârstnici (Orenstein 2005). O meta-analiză a 20 de studii de cohortă interesând atât azile de bătrâni, cât şi vârstnici din comunitate, a estimat eficacitatea vaccinării la 56%, 53%, 50% şi 68% în prevenirea bolii respiratorii, pneumoniei, spitalizării şi respectiv decesului. Eficacitatea vaccinării copiilor este mai puţin bine cunoscută, deşi a fost estimată la 56% sau mai mult (Orenstein 2005, Fukuda 2004).

VACCINAREA CU VACCIN INACTIVAT

GRUPURI POPULAȚIONALE RECOMANDATE PENTRU VACCINARE n persoane cu vârsta peste 65 ani, rezidenţi în spitale de long sejur, n adulţi şi copii cu boli cronice pulmonare şi cardiovasculare, n adulţi şi copii care au necesitat anterior spitalizare pentru boli cronice metabolice, disfuncţie renală, hemoglobinopatii sau imunosupresie, n copii între 6 luni şi 18 ani care sunt în tratament cronic cu aspirină, n femei care vor fi gravide în timpul anotimpului de gripă, n copii cu vârstă între 6 şi 23 luni, n adulţi şi copii care au o afecţiune ce compromite funcţia respiratorie sau creşte riscul de aspiraţie.

z i a r u l m e d i c u l u i d e fa m i l i e

n r.1

octombrie

Concluzie Virusurile gripale sunt de trei tipuri: A, B şi C. Gripa este o boală frecventă cauzată de virusul gripal A sau B cel mai frecvent. Virusurile gripale A suferă modificări ale antigenelor de suprafaţă, unele minore (drift) responsabile de epidemii sezoniere, altele majore (shift) responsabile de pandemiii. În zonele temperate din emisfera nordică epidemiile

Bibliografie

1. CDC. Diagnosis: clinical signs and symptoms of influenza [Internet]. Atlanta: Centers for Disease Control and Prevention. [updated 2008 Sep 12; cited 2008 Jul 28]. Available from: http://www.cdc.gov/flu/professionals/ acip/clinical.htm 2. CDC. Questions & answers: Influenza antiviral drug resistance [Internet]. Atlanta: Centers for Disease Control and Prevention. [updated 2008 Jul 17; cited 2008 Nov 30). Available from: http://www.cdc.gov/flu/ about/qa/antiviralresistance.htm 3. Demicheli V, Pietrantonj C, Jefferson T, et al Vaccines for preventing influenza in healthy adults, Cochrane Database of Systematic Reviews 2007, Issue 2. Art. No.: CD001269. DOI: 10.1002/14651858. CD001269.pub3. 4. Fiore AES, Shay DK, Broder K, et al. Prevention and control of influenza: recommendations of the Advisory Committee on Immunization Practices (ACIP), 2008. MMWR Morbid Mortal Wkly Rep. 2008:57(RR7):1–60. 5. Garcia LG, Valdespino-Gomez JL, Lazcano-Ponce E, et al Partial protection of seasonal trivalent inactivated vaccine against novel pandemic influenza A/H1N1 2009: case-control study in Mexico City BMJ 2009;339:b3928 6. Heinonen OS, Shapiro S, Monson RR, et al. Immunization during pregnancy against poliomyelitis and influenza in relation to childhood malignancy. Int J Epidemiol. 1973;2(3):229–35. 7. Juurlink DN, Stukel TA, Kwong J, et al. Guillain–Barré syndrome after influenza vaccination in adults: a population-based study. Arch Intern Med. 2006;166(20):2217–21. 8. Naleway AL, Smith WJ, Mullooly JP. Delivering influenza vaccine to pregnant women. Epidemiol Rev. 2006;28: 47–53. 9. Orenstein WA, Wharton M, Bart KJ, Hinman AR. Immunization. In: Mandell GL, Bennett JE, Dolin R editor(s). Mandell, Douglas and Bennett’s Principles and Practice of Infectious Diseases. 6th Edition. Philadelphia: Elsevier Churchill Livingstone, 2005:3557–89. 10. Fukuda K, Levandowski RA. Inactivated influenza vaccines. In: Plotkin SA editor(s). Vaccines. Philadelphia: Saunders, 2004:339–70 11. Rothbarth PH, Kempen BM, Sprenger MJ. Sense and nonsense of influenza vaccination in asthma and chronic obstructive pulmonary disease. American Journal of Respiratory & Critical Care Medicine 1995; 151(5):1682-5; discussion 1685-6. 12. Kondo S, Abe K. The effects of influenza virus infection on FEV1 in asthmatic children. The time-course study. Chest 1991; 100(5): 1235–8.

advertorial

2010

anuale sezoniere de gripă apar în lunile de iarnă, în timp ce în emisfera sudică din aprilie până în septembrie. Infecţia cu virusul gripal interesează toate grupele de vârstă. Ratele infecţiei sunt cele mai mari la copii dar morbiditatea şi mortalitatea cea mai ridicată se înregistrează la persoane de peste 65 ani şi la cei cu boli asociate, care constituie totodată şi condiţii ce favorizează complicaţiile gripei.

Simptomatologia infecţiilor respiratorii nu permite diferenţierea gripei de alte infecţii respiratorii produse de diverşi germeni. Testele de laborator, incluzând cultura virală, serologia, testarea rapidă a prezenţei antigenelor gripale, PCR şi imunofluorescenţa, sprijină diagnosticul. Probele din care se realizează testele pentru

diagnosticarea prezenţei virusului gripal sunt exsudatul nazofaringian (care dă rezultate mai bune), sau cel orofaringian. Vaccinul antigripal trebuie administrat anual, deoarece pe de o parte imunitatea post-vaccinală scade în timp şi pe de altă parte tulpinile de virus conţinute în vaccin trebuie actualizate, astfel încât să realizeze acoperire vaccinală pentru tipurile de virus circulant.

echipa mf

z i a r u l m e d i c u l u i d e fa m i l i e

n r.1

octombrie

2010

Modificări terapeutice ale stilului de viaţă în hipercolesterolemii Medicul trebuie să se asigure continuu că gradul de aderenţă al pacientului la măsurile de modificare terapeutică ale stilului de viaţă este foarte ridicat, nu numai pe moment, dar şi pe termen lung.

Chiar cei mai dedicaţi pacienţi pot găsi dificilă aderenţa la dieta hipocolesterolemiantă, mai ales când consumă frecvent alimente în afara domiciliului. Ei nu ştiu, de cele mai multe ori, ce nutrienţi conţin astfel de preparate. Mai mult, majoritatea respectivelor produse sunt bogate în colesterol, grăsimi saturate şi calorii.

Înainte de a se aborda un tratament medicamentos pentru un pacient cu un nivel crescut de LDL-colesterol (LDLc) este imperios necesar să se recurgă la așa-zisele modificări terapeutice ale stilului de viaţă - “Therapeutic Lifestyle Changes (TLC)”. Şef lucrări dr. Corina – Aurelia Zugravu medic primar Igienă şi Ecologie Medicală, UMF Bucureşti, ISPB

odificările terapeutice ale sti lului de viaţă includ trei com ponente: a) măsuri dietetice; b) controlul greutăţii c) creşterea nivelului de activitate fizică. Astfel de măsuri sunt utile la nivel populaţional (se reduce riscul de ansamblu în ceea ce priveşte apariţia hipercolesterolemiilor şi a complicaţiilor acestora), dar şi la nivel individual. Dacă pentru impactul populaţional sunt necesare strategii şi politici generale, care ţin de sănătatea publică, la nivel individual se pune problema îndrumărilor pe care pacientul trebuie să le primească direct de la medicul curant. Sunt câteva întrebări simple pe care

medicul trebuie să şi le pună la prima “confruntare” cu pacientul şi ale căror răspunsuri sunt esenţiale pentru calea de urmat: - dacă pacientul are un aport excesiv de nutrienţi care cresc LDL-colesterolul? - dacă pacientul este supraponderal sau obez sau/şi dacă are obezitate abdominala? - dacă este fizic activ sau inactiv? - dacă pacientul este supraponderal/obez şi/sau fizic inactiv, este prezent sindromul metabolic? Comitetul de experţi ATPIII* a elaborat o modalitate extrem de uşoară de evaluare dietetică a pacienţilor (Dietary Cage – “Cuşca” dietetica”)(tabelul 1), care dă indicaţii strict necesare medicului curant. Acronimul CAGE nu poate fi tradus “ad literam” în limba română, dar poate fi echivalat cu “FULG”. Tot de la prima vizită, medicul trebuie să indice pacientului începerea unui program de activitate fizică moderată, fără să se piardă din vedere faptul că măsurile active de scădere ponderală vin pe planul doi, după ce se aduc modificările dietetice necesare reducerii aportului de alimente care contribuie la creşterea LDLc. La şase săptămâni de la prima vizită, medicul va reevalua nivelul LDLc . Regimul alimentar trebuie continuat indiferent de valorile găsite, dar dacă reducerea nu este corespunzătoare, se impun alte

câteva măsuri: - elementele dietetice vor fi reexplicate, iar importanţa lor va fi subliniată din nou; - vor fi adăugate elemente dietetice noi: steroli/stanoli vegetali şi un aport crescut de alimente cu fibre solubile (surse: vezi tabel 2) Pacientul va fi evaluat după alte 6 săptămâni. Dacă ţinta cu privire la valoarea LDLc este atinsă, sau este rezonabil să se creadă că dieta va face în timp acest lucru, este recomandat ca dieta să se continue cu acelaşi grad de intensitate. Dacă ţinta de valoare pare improbabil de atins numai prin dietă, se va avea în vedere introducerea de medicamente hipocolesteroleminate. La acest moment, dacă pacientul prezintă şi sindrom metabolic, acesta devine ţinta centrală a tratamentului. Măsurile primordiale destinate acestor pacienţi sunt: controlul greutăţii şi creşterea activităţii fizice. Medicul trebuie să se asigure continuu că gradul de aderenţă al pacientului la măsurile de modificare terapeutică ale stilului de viaţă este foarte ridicat, nu numai pe moment, dar şi pe termen lung. Este necesar ca pacientul să revină la medic pentru control, la fiecare 4 - 6 luni în primul an de tratament şi la 6 - 12 luni, pe termen lung. Dacă s-au introdus şi medicamente hipocolesterolemiante, vizitele trebuie să fie mai frecvente.

(continuare în numărul următor)

Tabel 1:

Evaluare “CAGE”, respectiv “FULG” C = chease A = animal fats G = got-it away from home E = extra high fat commercial products F = produse de fast food U = unturã, carne grasã, mezeluri L = lactate grase (lapte, smântâna, unt, brânzeturi grase) G = grăsimi saturate/trans din produse de cofetărie/patiserie

* National Cholesterol Education Program Expert Panel on Detection, Evaluation, and Treatment of High Blood Cholesterol in Adults (Adult Treatment Panel III)

Tabel 2:

Evaluare “CAGE”, respectiv “FULG” Aliment fibre solubile (g) Legume (60 g, tratate termic) broccoli 1 varza de bruxelles 3 morcovi 1 Leguminoase (60 g, tratate termic) fasole 3 linte 1 mazare uscată 1 Fructe (1 bucată de dimensiuni medii) mere 1 banane 1 citrice 2 nectarine 1 piersici 1 pere 2 prune 1 prune uscate (30 g) 1,5 Cereale (60 g, tratate termic) orz 1 ovăz 1 ovăz cu tărâţe 1 seminţe: psyllium, 1 lingură 5

fibre totale (g) 1,5 4,5 2,5 6 8 5,5 4 3 2-3 2 2 4 1,5 3 4 2 3 6

z i a r u l m e d i c u l u i d e fa m i l i e

n r.1

octombrie

harta SNMF

2010

IAșI

Profil organizațional

Societatea Medicilor de Familie Iaşi

Societatea Medicilor de Familie Iasi - în organizarea sa actuală ca persoană juridică cu statut independent - a fost înfiinţată în anul 1997, la iniţiativa unui grup de 35 medici generalişti din Iaşi. Dr. Anca Deleanu, Dr. Răzvan Miftode, Dr. Dan Pletea

Istoric

Până în 1997, medicii MG ieşeni activau în cadrul Societăţii de Medicină Generală Iaşi (preşedinte dr. Alexandrina Bogdan), organizaţie care, deşi filială a SNMG/MF, a susţinut propria politică de formare de medici instructori locali, participarea cu lucrări ştiinţifice la conferinţe şi congrese, implicânduse cu generozitate şi din proprie iniţiativă în pregătirea medicilor rezidenţi MF. Primul preşedinte al noii organizaţii a fost dr. Tania Bernstein, funcţie pe care a îndeplinit-o cu abilitate şi devotament timp de 3 mandate.

Activităţi şi proiecte derulate

Prima acţiune de mare anvergură a noii Societăţi s-a concretizat prin organizarea Congresului Naţional de Medicină Generală/ Medicina Familiei în anul 1997, eveniment care a constituit momentul de pornire al unor activităţi de mare importanţă pentru dezvoltarea acestei specialităţi medicale. În perioada care a urmat, SMF Iaşi şi-a confirmat statutul de gazdă a manifestărilor ştiinţifice ale MF, organizând două Conferinţe Naţionale: ”Zilele Medicului de Familie” (2003 şi 2006), precum şi o Conferinţă Internaţională de Medicina Familiei (2009). Membri ai SMF Iaşi s-au angrenat voluntar, încă de la debutul funcţionării noii organizaţii, într-o serie de proiecte de cercetare şi educaţie medicală continuă. Primul proiect de înregistrare şi analiză a datelor din medicina primară (ICPC) (1997), sub patronajul Institutului NIVEL (Olanda), sau programele româno-olandeze MATRA, au avut printre protagonişti şi echipe puternice de medici generalişti din Iaşi. SMF Iaşi, prin membrii săi, a participat ulterior la desfăşurarea unor proiecte cu impact major în activitatea profesională a medicilor de familie din România:

a. Proiecte proprii:

1. Proiectul: “Noi modele de dezvoltare a Medicinei Primare”, susţinut de Fundaţia pen tru o Societate Deschisă, în cadrul căruia, pe bază de concursuri de proiecte, s-au finanţat şi echipat 12 grupuri de practică în judeţul Iaşi 2. Proiectul ”Buletinul Informativ al Medicilor de Familie (1998), cu editarea unei reviste cu apariţie lunară (redactor şef dr. Dan Pletea), având scop informativ şi distribuţie naţională. Cele peste 100 apariţii (disponibile şi pe pagina web proprie) au cuprins articole ştiinţifice originale, informaţii medicale, juridice, modele noi de practică, relatări despre manifestări naţionale şi internaţionale, reprezentând, timp de un deceniu, vocea medicilor de familie. 3. Proiectul SEMPER AMICI. Început în 1998 la iniţiativa profesorului van Es, reprezintă materializarea cu succes a cooperării colegiale tabel

Reprezentanţi de zonă: dr. Dan Pletea dr. Cecilia Grigore dr. Maria Ioniţă dr. Antoaneta Smău dr. Camelia Ciobanu dr. Dana Popescu dr. Aurel Condrea dr. Florin Moldovan dr. Cristina Gavril dr. Viorel Pâslaru

cu medicii de familie din Amersfoort (Olanda). Acest proiect a facilitat, şi facilitează, întâlniri bianuale de lucru între medicii din cele două oraşe, ateliere de EMC susţinute de formatori olandezi şi români, vizite şi schimburi de experienţă. SMF Iaşi a beneficiat de expertiza colegilor olandezi atât în ceea ce priveşte dezvoltarea organizaţională cât şi educaţia medicală continuă. Profesorii Jan van Es, Victor Dubois şi Theo Voorn, seniori celebri ai medicinei de familie europene, au fost şi mentori ai medicilor ieşeni.

b. Proiecte în parteneriat

4. Proiectul MATRA desfăşurat între 1998 – 2000, finanţat de Ministerul de Externe al Olandei şi coordonat de prof. Jan C. van Es. Opt medici ieşeni au absolvit acest program (metodologia instruirii/predării: dr. Dan Pletea, dr. Iuliana Popa, dr. Liviu Oprea, dr. Adina Zmeu şi dr. Răzvan Miftode; management: dr. Anca Deleanu şi dr. Mircea Pleşca; cercetare: dr. Doina Bunescu). 5. Proiectul NICARE, derulat între 1998 – 2000, coordonat de SNMG/MF şi finanţat de Guvernul Marii Britanii. Obiectivul principal al proiectului: instruirea de medici formatori în Medicina Familiei. 6. Centrul de Educaţie Medicală Continuă Iaşi. A fost înfiinţat în anul 2000 de Fundaţia SOROS pentru o Societate Deschisă pe baza unui proiect dezvoltat de grupul de medici ieşeni absolvenţi ai Programului MATRA. Principiul după care activează CEMC Iaşi se bazează pe scopul Educaţiei Medicale Continue, pentru menţinerea unui nivel ridicat al performanţelor profesionale ale medicului. Prin această instituţie s-au derulat programe educaţionale pentru MF la care au participat mii de medici de familie din ţară (Managementul Cabinetului Medical, Managementul ITS) şi s-au finalizat unele proiecte de cercetare (Primul Standard de Calitate pentru programele de EMC şi Primul studiu național asupra nevoilor autopercepute de educație pentru MF). Conducerea CEMC este asigurată de către dr. Dan Pletea - Preşedintele CA şi dr. Liviu Oprea, Directorul CEMC, ambii medici de familie. 7. Centrul naţional de studii pentru medicina familiei. Opt membri fondatori ai CNSMF sunt membri ai SMF Iaşi. Existenţa unui nucleu puternic ieşean s-a materializat prin înfiinţarea Centrului local al CNSMF din Iaşi (responsabil dr. Iuliana Popa) şi implicarea medicilor din Iaşi în proiectele acestei Fundaţii (proiectele QualyMed, MediNet şi EPA) precum şi în alte manifestări ştiinţifice realizate în parteneriat.

Resurse umane, reprezentare la nivel naţional şi internaţional

n Reprezentare în structurile de conducere ale SNMF: un vicepreşedinte (dr. Anca De leanu – până în 2008) şi doi secretari ai SNMF (dr. Dan Pletea până în 2009 şi dr. Răzvan Miftode – din 2009). În CNSMF: doi membri în CD şi secretarul CD al Fundaţiei. n În Colegiul Medicilor: membrii SMF Iaşi deţin majoritatea în Consiliul Judeţean al Medicilor Iaşi, iar în Biroul Colegiului trei funcţii sunt deţinute de medici de familie. n Reprezentare în organisme internaţionale: în Consiliul EURACT România a fost repre zentată în ultimii zece ani de doi membri ai SMF Iaşi: dr. Iuliana Popa şi dr. Răzvan Miftode (în prezent). SMF Iaşi este formată din peste 150 medici de familie, dintre care 20 sunt medici instructori-formatori de MF.

tabel

Boardul Societății Medicilor de Familie Iași: Preşedinte: dr. Anca Deleanu Vice-preşedinţi: dr. Liviu Oprea, dr. Mihaela Năstase, dr. Răzvan Miftode Secretari: dr. Iuliana Picioreanu, dr. Tania Bernstein Trezorier: dr. Cristina Barbu

Conducerea actuală

Din decembrie 2009 SMF Iaşi are un nou Board, alcătuit din: Preşedinte – dr. Anca Deleanu; vicepreşedinţi: dr. Liviu Oprea, dr. Mihaela Năstase şi dr. Răzvan Miftode, secretari: dr. Iuliana Picioreanu şi dr. Tania Bernstein, trezorier: dr. Cristina Barbu. De asemenea, pentru o mai bună colaborare şi comunicare cu membrii din teritoriu, au fost nominalizaţi 10 reprezentanţi zonali (5 pentru mediul rural şi 5 pentru urban).

Proiecte preconizate

n de comunicare: website, newsletter n organizaţional: noul Statut al Societăţii, dezvoltarea grupurilor zonale n educaţional: programe EMC pe ghiduri de practică, comunicare medic-pacient n profesional: model de ”best practice” în

cabinetul MF, elaborarea unei strategii de dezvoltare profesională n colaborare şi parteneriat: cu Patronatul MF Iaşi, cu DSP şi Colegiul Medicilor, cu alte societăţi locale ale Mf şi cu SNMF. Activitatea de până în prezent a SMF Iaşi a înglobat şi acţiuni şi demersuri pe subiecte de maximă urgenţă şi importanţă pentru specialitatea noastră: analiza critică a actelor normative de interes, negocieri şi colaborări cu autorităţile locale (DSP, CJAS), implicarea în activităţile Colegiului Medicilor din Iaşi, colaborarea cu SNMF şi alte societăţi MF locale. Toate acestea sunt realităţi care oferă argumente că Societatea Medicilor de Familie Iaşi îşi va continua cu aceeaşi seriozitate misiunea de a dezvolta şi transmite celorlalţi colegi din ţară experienţe şi valori noi.