Păstrând tradiţia ultimilor doi ani, şi în 2015, la început de an, primarul comunei, Raimond Ovidiu Rusu, Primăria şi Consiliul Local Becicherecu Mic vă oferă Almanhul ziarului local, „Pescăreţul Mic”. Almanahul pe anul 2015 va apărea în luna februarie şi va fi distribuit, ca şi până acum, în mod gratuit. Persoanelor fizice, firmelor şi companiilor care vor să se regăsească în paginile Almanahului li se pun la dispoziţie spaţiu publicitar după cum urmează: - o pagină - 1.160 lei - o jumătate de pagină - 580 lei - un sfert de pagină - 290 lei Designul reclamelor va fi asigurat de firma care editează Almanahul şi ziarul local. Informaţii suplimentare legate de publicitatea pentru Almanahul Pescăreţul Mic 2015 puteţi obţine la telefon: 0736-342.861 Comuna Becicherecu Mic: 2.853 de locuitori; Cod Poştal 307040
Foaie de informaţie, opinie, societate, cultură şi sport, editată de Primăria şi Consiliul Local Becicherecu Mic
N i c i o p r i m ăv a r ă f ă ră p om i Pentru al treilea an consecutiv, primarul comunei noastre, domnul Raimond Ovidiu Rusu, acordă, cu titlu gratuit, câte doi pomi fructiferi pentru fiecare gospodărie. Pentru acest lucru, sunteţi rugaţi să vă adresaţi Biroului taxe şi impozite pentru a completa talonul cu soiurile de pomi fructiferi dorite. Cu acest prilej, sunteţi rugaţi, de asemenea, să aduceţi actele de identitate ale proprietarilor, actele de proprietate pe case, terenuri intravilane şi terenuri agricole, pentru ca dosarele personale să fie completate la zi. Acţiunea de a acorda câte doi pomi fructiferi de gospodărie a ajuns la cel de-al treilea an, ca urmare a promisiunii pe care primarul comunei a făcut-o după ce a preluat mandatul de edil, cu scopul de a înfrumuseţea localitatea, pe de o parte, dar şi pentru ca oamenii să se bucure de fructe sănătoase, crescute în curţile şi grădinile proprii, pe de altă parte. Vorbind cu domnul primar despre această iniţiativă, domnia sa ne spune: „Pentru că m-a ajutat Dumnezeu să nu fiu nevoit să trăiesc din salariul de primar, am hotărât încă de la primul salariu ca din banii strânşi într-un an din această funcţie să ofer locuitorilor comunei noastre un cadou util şi frumos din partea mea. Am ajuns la concluzia că a oferi pomi fructiferi este soluţia ideală, deoarece creşterea unui pom, prin analogie, poate fi lesne asemănată cu mandatul meu de primar. Dacă micul pom pe care-l plantaţi acasă are nevoie de multă răbdare, de timp şi de îngrijirea dumneavoastră, pentru a vă putea bucura în viitor de roadele lui, tot astfel trebuie să ştiţi că şi eu am nevoie, asemenea pomului fructifer, de înţelegere, de timp şi de ajutorul dumneavoastră pentru a vă putea bucura cu adevărat de roadele muncii mele ca primar al acestei comune”. Petru Vasile TOMOIAGĂ
Anu l V * N r. 1 (43) * ianuarie 2015 * 8 pagini * se distribu ie gratu it
Unirea de la 24 Ianuarie 1859
Unirea Ţării Româneşti cu Moldova reprezintă unul din momentele cardinale ale istoriei patriei noastre, actul politic care stă la baza României moderne. Înfăptuită la 24 ianuarie 1859, Unirea este rezultatul firesc al unui îndelungat proces istoric, care s-a maturizat în condiţiile începutului orânduirii capitaliste şi al formării naţiunii române. După înăbuşirea revoluţiei din 1848, reacţiunea internă şi forţele intervenţioniste din afară au luat măsuri de reorganizare a regimului regulamentar restaurat. Prin înţelegerea realizată între Turcia, puterea suzerană, şi Rusia, puterea protectoare, s-a încheiat în aprilie 1849, la Balta Liman, o convenţie care justifică prezenţa trupelor celor două state în Principate pentru „a reprima orice mişcare de insurecţionare”. Ocupaţia militară a Principatelor Române se va prelungi până în 1851. Războiul Crimeei, izbucnit în 1853, va aduce o nouă ocupaţie străină, la început a trupelor ruse, iar apoi a celor austriece, care se vor retrage abia în 1857. Înfăptuirea unităţii şi a independenţei poporului român a devenit o preocupare permanentă a exponenţilor luptei sale revoluţionare. Ideea unirii românilor s-a impus ca problemă centrală din deceniul al patrulea al secolului XIX, răspunzând unor necesităţi obiective ale procesului de dezvoltare istorică a societăţii româneşti. În deceniul premergător revoluţiei are loc un contact direct tot mai amplu între fruntaşii mişcării naţionale din cele trei ţări române, care a prilejuit cunoaşterea reciprocă a realităţilor din fiecare provincie românească, a cimentat legături şi a generat planuri de acţiune comune. Voinţa de unire a fost exprimată clar şi puternic în timpul revoluţiei din 1848. Înconjurate de state reacţionare, forţele patriotice interne singure nu s-au dovedit însă suficient de mature pentru a înfăptui Unirea în timpul revoluţiei. În 1850, Nicolae Bălcescu a sesizat şi a definit magistral esenţa cerinţelor obiective ale evoluţiei societăţii româneşti pentru o întreagă epocă. El scria că după revoluţia din 1848 ,,ne mai rămânea să facem alte două revoluţii”. Bălcescu se referea în mod clar la realizarea unităţii statului şi, mai târziu, la obţinerea independenţei naţionale, pentru ca în felul acesta ,,naţiunea să intre în plenitudinea drepturilor sale naturale”.
După revoluţia din 1848, Unirea a devenit problema centrală, dominantă, a vieţii politice româneşti, punând în mişcare cele mai largi mase ale poporului. Unirea era o cauză a întregului popor. Dar în raport cu interesele lor de clasă, forţele sociale româneşti au înţeles în mod diferit conţinutul şi caracterul Unirii. Generaţia care a înfăptuit marele ideal al Unirii din 1859 şi care înfăptuise revoluţia de la 1848 avea în frunte înflăcăraţi patrioţi, ca: Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri, Costache Negri, Alexandru Ioan Cuza, Vasile Mălinescu, Constantin A. Rosetti, fraţii Ion şi Dumitru
Brătianu, Dimitrie Bolintineanu, Cezar Bolliac, Nicolae Orăşanu ş.a. . Cărturari şi oameni politici de seamă, animaţi de idei înaintate, au adus o contribuţie preţioasă la progresul general al ţării. Activitatea patriotică a foştilor conducători revoluţionari din 1848 a continuat, în pofida condiţiilor grele, atât în ţară cât şi în exil. Prin publicaţii şi conferinţe, memorii şi demersuri diplomatice, aceştia au întreprins o amplă acţiune de propagandă în favoarea Unirii. Răspândiţi în diverse centre diplomatice (Viena, Frankfurt, Paris, Londra, Constantinopol), patrioţii au desfăşurat o laborioasă activitate, pentru a crea un puternic curent de opinie în sprijinul cauzei româneşti. Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Principatelor Române a fost primul pas spre înfăptuirea Marii Uniri de la 1 decembrie 1918 şi constituirea statului naţional unitar român. Raimond-Ovidiu RUSU
2
Ziua Culturii Naţionale – 15 ianuarie, naşterea „Luceafărului” poeziei româneşti
Mihai Eminescu s-a născut la Botoşani la 15 ianuarie 1850. Este al şaptelea din cei 11 copii ai căminarului Gheorghe Eminovici, provenit dintr-o familie de ţărani români din nordul Moldovei, şi al Ralucăi Eminovici, născută Juraşcu, f iică de stolnic din Joldeşti. Îşi petrece copilăria la Botoşani şi Ipoteşti, în casa părinteasca şi prin împrejurimi, într-o totală libertate de mişcare şi de contact cu oamenii şi cu natura. Această stare o evocă cu adâncă nostalgie în poezia de mai târziu („Fiind băiat…” sau „O, rămâi”). Între 1858 şi 1866 urmează cu intermitenţe şcoala la Cernăuţi.Termină clasa a IV-a, clasif icat al cincilea din 82 de elevi, după care face două clase de gimnaziu. Părăseşte şcoala în 1863, revine ca privatist în 1865 şi pleacă din nou în 1866. Între timp, e angajat ca funcţionar la diverse instituţii din Botoşani (la tribunal şi primărie) sau pribegeşte cu trupa Tardini-Vlădicescu. 1866 este anul primelor manifestări literare ale lui Eminescu. În ianuarie moare profesorul de limba română Aron Pumnul şi elevii scot o broşură, „Lăcrămioarele invăţăceilor gimnazişti” , în care apare şi poezia „La mormîntul lui Aron Pumnul” semnată M. Eminovici. La 25 februarie / 9 martie pe stil nou debutează în revista „Familia”, din Pesta, a lui Iosif Vulcan, cu poezia „De-aş avea”. Iosif Vulcan îi schimbă numele în Mihai Eminescu, adoptat apoi de poet şi,
mai târziu, şi de alţi membri ai familiei sale. În acelaşi an îi mai apar în „Familia” încă cinci poezii. Din 1866 pînă în 1869, pribegeşte pe traseul Cernăuţi-Blaj-Sibiu-GiurgiuBucureşti. De fapt, sunt ani de cunoaştere prin contact direct a poporului, a limbii, a obiceiurilor şi a realităţilor româneşti. A intenţionat să-şi continue studiile, dar nu-şi realizează proiectul. Ajunge sufleor şi copist de roluri în trupa lui Iorgu Caragiali, apoi sufleor şi copist la Teatrul Naţional, unde îl cunoaşte pe I.L. Caragiale. Continuă să publice în „Familia”, scrie poezii, drame (Mira), fragmente de roman, „Geniu pustiu”, rămase în manuscris; face traduceri din germană. Între 1869 şi 1862 este student la Viena. Urmează ca auditor extraordinar Facultatea de Filozof ie şi Drept, dar audiază şi cursuri de la alte facultăţi. Activează în rândul societăţilor studenţeşti, se împrieteneşte cu Ioan Slavici; o cunoaşte la Viena pe Veronica Micle; începe colaborarea la „Convorbiri Literare”; debutează ca publicist în ziarul „Albina” din Pesta. Între 1872 şi 1874 este student la Berlin. Junimea îi acordă o bursă cu condiţia să-şi ia doctoratul în f ilozof ie. Urmează cu regularitate două semestre, dar nu se prezintă la examene. Se întoarce în ţară, trăind la Iaşi între 1874-1877. E director al Bibliotecii Centrale, profesor suplinitor, revizor şcolar pentru judeţele Iaşi şi Vaslui, redactor la
Atât de fragedă
Atât de fragedă, te-asameni Cu floarea albă de cireş, Şi ca un înger dintre oameni În calea vieţii mele ieşi. Abia atingi covorul moale, Mătasa sună sub picior, Şi de la creştet până-n poale Pluteşti ca visul de uşor.
Din încreţirea lungii rochii Răsai ca marmura în loc S-atârnă sufletu-mi de ochii Cei plini de lacrimi şi noroc. O, vis ferice de iubire, Mireasă blândă din poveşti, Nu mai zâmbi! A ta zâmbire Mi-arată cât de dulce eşti,
Cât poţi cu-a farmecului noapte Să-ntuneci ochii mei pe veci, Cu-a gurii tale calde şoapte, Cu-mbrăţişări de braţe reci.
Deodată trece-o cugetare, Un val pe ochii tăi fierbinţi: E-ntunecoasa renunţare, E umbra dulcilor dorinţi.
Te duci, ş-am înţeles prea bine Să nu mă ţin de pasul tău, Pierdută vecinic pentru mine, Mireasa sufletului meu!
Că te-am zărit e a mea vina Şi vecinic n-o să mi-o mai iert, Spăşi-voi visul de lumina Tinzându-mi dreapta în deşert. Ş-o să-mi răsai ca o icoană A pururi verginei Marii, Pe fruntea ta purtând coroană Unde te duci? Când o să vii?
De câte ori, iubito
De câte ori, iubito, de noi mi-aduc aminte, Oceanul cel de gheaţă mi-apare înainte: Pe bolta alburie o stea nu se arată, Departe doară luna cea galbenă – o pată; Iar peste mii de sloiuri de valuri repezite O pasăre pluteşte cu aripi ostenite, Pe când a ei pereche nainte tot s-a dus C-un pâlc întreg de păsări, pierzându-se-n apus. Aruncă pe-a ei urmă priviri suferitoare, Nici rău nu-i pare-acuma, nici bine nu... ea moare, Visându-se-ntr-o clipă cu anii înapoi. Suntem tot mai departe deolaltă amândoi, Din ce în ce mai sigur mă-ntunec şi îngheţ, Când nu te pierzi în zarea eternei dimineţi.
ziarul „Curierul de Iaşi”. Continuă să publice în „Convorbiri Literare”. Devine bun prieten cu Ion Creangă, pe care îl introduce la Junimea. Situaţia lui materială este nesigură; are necazuri în familie; este îndrăgostit de Veronica Micle. În 1877 se mută la Bucureşti, unde până în 1883 este redactor, apoi redactor-şef la ziarul „Timpul”. Desfăşoară o activitate public i s t i c ă excepţională, tot aici i se ruinează însă sănătatea. Acum scrie marile lui poeme (Scrisorile, Luceafărul etc.). În iunie 1883, surmenat, poetul se îmbolnăveşte grav, f iind internat la spitalul doctorului Şuţu, apoi la un institut pe lângă Viena. În decembrie îi apare volumul „Poezii”, cu o prefaţă şi cu texte selectate de Titu Maiorescu (e singurul volum tipărit în timpul vieţii lui Eminescu). Unele surse pun la îndoială boala lui Eminescu şi vin şi cu argumente în acest sens.
În anii 1883-1889 Eminescu scrie foarte puţin, aproape deloc. Mihai Eminescu se stinge din viaţă în condiţii dubioase şi interpretate diferit în mai multe surse la 15 iunie 1889 (15 iunie, în zori – ora 3) în casa de sănătate a doctorului Şuţu. E înmormântat la Bucureşti, în cimitirul Bellu; sicriul e dus pe umeri de patru elevi de la Şcoala Normală de Institutori. În „Viaţa lui Mihai Eminescu” ( 1932), G. Călinescu a scris aceste emoţionate cuvinte despre moartea poetului: „Astfel se stinse în al optulea lustru de viaţă cel mai mare poet, pe care l-a ivit şi-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie şi peste locul îngropării sale va răsării pădure sau cetate, şi câte o stea va vesteji pe cer în depărtări, pînă când acest pământ să-şi strîngă toate sevele şi să le ridice în ţeava subţire a altui crin de tăria parfumurilor sale”.
Floare albastră
- Iar te-ai cufundat în stele Şi în nori şi-n ceruri nalte? De nu m-ai uita încalte Sufletul vieţii mele.
Şi de-a soarelui căldură Voi fi roşie ca mărul, Mi-oi desface de-aur părul, Să-ti astup cu dânsul gura.
Piramidele-nvechite Urcă-n cer vârful lor mare Nu căta în depărtare Fericirea ta, iubite!
Când prin crengi s-a fi ivit Luna-n noaptea cea de vară, Mi-i ţinea de subsuoară, Te-oi ţinea de după gât.
În zadar râuri în soare Grămădeşti-n a ta gândire Şi câmpiile Asire Şi întunecata mare;
Astfel zise mititica, Dulce netezându-mi părul. Ah! ce spuse adevărul; Eu am râs, n-am zis nimica.
De mi-i da o sărutare, Nime-n lume n-a s-o ştie, Căci va fi sub pălărie Ş-apoi cine treabă are!
Pe cărarea-n bolţi de frunze, Apucând spre sat în vale, Ne-om da sărutări pe cale, Dulci ca florile ascunse.
- Hai la codrul cu verdeaţă, Und-izvoare plâng în vale, Stânca stă să se prăvale În prăpastia măreaţă.
Şi sosind l-al porţii prag, Vom vorbi-n întunecime; Grija noastră n-aib-o nime, Cui ce-i pasă că-mi eşti drag?
Şi mi-i spune-atunci poveşti Şi minciuni cu-a ta guriţă, Eu pe-un fir de romaniţă Voi cerca de mă iubeşti.
Şi te-ai dus, dulce minune, Ş-a murit iubirea noastră Floare-albastră! floare-albastră!... Totuşi este trist în lume!
Acolo-n ochi de pădure, Lângă bolta cea senină Şi sub trestia cea lină Vom şedea în foi de mure.
Înc-o gură - şi dispare... Ca un stâlp eu stau în lună! Ce frumoasă, ce nebună E albastra-mi, dulce floare!
L i s t a t a x e l o r s p e c i a l e p e nt r u a n u l 2 0 15
Consiliul Local al comunei Becicherecu Mic a aprobat impozitele şi taxele locale pentru anulîncurs.Acesteaaurămaslavaloarea celor de anul trecut, cu excepţia câtorva taxe speciale. Vă prezentăm în continuare, aşa cum au fost ele votate de consilierii locali, taxele speciale ce se percep pe raza comunei Becicherecu Mic în anul 2015.
Taxe agricole
Taxă specială păşunat bovine adult – 50 lei/cap/an Taxă specială păşunat bovine tineret – 27 lei/cap/an Taxă specială păşunat ovine tineret – 10 lei/cap/an Taxă specială păşunat ovine adult – 20 lei/cap/an Taxă specială păşunat cabaline adulte – 50 lei/cap/an Taxă specială păşunat cabaline tineret – 27 lei/cap/an Taxă specială pentru loc stână şi furaje – 5 lei/an/mp Taxă specială chirie teren arabil extravilan – 650 lei/ha/an Taxă specială chirie teren intravilan (grădini) – 0,20 lei/mp/an
Taxe pentru imobile şi servicii
Taxă specială pentru închirierea spaţiului de locuit – 3 lei/mp/an Taxă specială închiriere cămin cultural – 110 lei/zi Taxă specială închiriere sau concesionarea spaţiului de pe domeniul public cu destinaţie comercială (terase) – 12 lei/mp/an Taxă speciala PSI populaţie – 10 lei/an/gosp Taxă speciala PSI agenţi economici – sediu social – 110 lei/an Taxă speciala PSI agenţi econonomici pe punct de lucru – 110 lei/an Taxă speciala pază / gospodărie – 40 lei/an/gosp Taxă specială salubrizare /gospodărie – 6 lei/lună/gosp Taxă specială salubrizare populaţie pentru 1 persoană – 3 lei/lună/gosp Taxă specială salubrizare populaţie pentru 2 persoane – 6 lei/lună/gosp Taxă specială salubrizare populaţie pentru 3 persoane – 9 lei/lună/gosp Taxă specială salubrizare populaţie pentru 4 şi 5 persoane – 12 lei/lună/gosp Taxă specială salubrizare populaţie de la 6 persoane – 15 lei/lună/gosp Taxă specială de salubrizare populaţie pentru gospodăriile nelocuite permanent – maxim 6 luni/an – 20 lei/an/gosp Taxă specială apă pauşal populaţie – 100 lei/lună/gosp Taxă specială apă contorizată – 2,5 lei/mc Taxă specială autorizare branşare la reţeaua de apă – 50 lei/branşare Taxă specială apă contorizată agenţi economici – 4 lei/mc Taxă specială închiriere remorcă – 50 lei/oră Taxă specială vidanjare – 70 lei/vidanjă Taxă specială privind tăierea vegetaţiei din faţa imobilelor – 0,2 lei/mp Taxă specială privind îngrijirea şi săparea şanţurilor din faţa imobilelor – 5 lei/metru liniar Taxă specială privind toaletarea pomilor din
Taxe construcţii şi publicitate
faţa imobilelor – 1 leu/pom
Taxă specială concesiune teren pentru construcţii (redevenţă) – 0,50 lei/mp/an Taxă specială depozitare moloz în perioada valabilităţii autorizaţiei de construire – 2 lei/mp/lună Taxă specială depozitare materiale de construcţii pe perioada de valabilitate a autorizaţiei de construire – 2 lei/mp/lună Taxă specială depozitare deşeuri din demolări în locurile special amenajate cu transport propriu – 5 lei/mc Taxă specială amplasare panou publicitar pe domeniul public – 200 lei/an Taxă specială pentru spaţiu de publicitate şi reclamă în ziarul local – 1 leu/cmp
Taxe pentru comerţ periodic pe domeniul public şi pentru evenimente cultural-sportive
Taxă specială comerţ stradal – 10 lei/zi Taxă specială spaţiu pentru desfacere comercial şi vânzare produse până la 5 mp închiriaţi – 10 lei/mp Taxă specială spaţiu pentru desfacere, comercializare şi vânzare produse ce depăşeşte 5 mp închiriaţi – 2 lei/mp Taxă specială spaţiu pentru desfacerea, comercializarea şi vânzarea materialului lemnos pentru autoutilitare şi microbuze până la 5 tone – 10 lei/zi Taxă specială spaţiu pentru desfacerea, comercializarea şi vânzarea materialului lemnos pentru camioane – 20 lei/zi Taxă specială spaţiu pentru desfăşurarea, comercializarea şi vânzarea materialului lemnos pentru camioane cu remorcă – 30 lei/zi
Taxe servicii publice şi administrative
Taxă specială copiere/tipărire acte – 0,50 lei/o faţă A4 Taxă specială eliberare certificat fiscal – 10 lei Taxă specială cerere arhivă – 10 lei Taxă specială eliberare acte arhivate – 5 lei/pag.o faţă A4 Taxă specială înregistrare contracte arendă – 10 lei Taxă specială pentru divorţuri pe cale amiabilă – 500 lei Taxă specială pentru oficierea căsătoriei în afara comunei – 200 lei Taxă specială de transcriere la cerere în registrele de stare civilă română a actelor de stare civilă – 10 lei Taxă specială pentru reconstituirea şi întocmirea ulterioară a actelor de stare civilă – 5 lei Taxă specială de eliberare a altor certificate de stare civilă in locul celor pierdute, sustrase sau distruse – 5 lei Taxă specială acord de principiu/ aviz de oportunitate pentru planuri de urbanism zonal – 250 lei
Taxe pentru comerţ stradal cu caracter permanent a produselor agroalimentare şi altele
Taxă specială pentru comerţul produselor agroalimentare şi altele/zi – 3 lei/mp Taxă specială pentru comerţul produselor agroalimentare şi altele/7zile – 15 lei/mp Taxă special pentru comerţul produselor agroalimentare şi altele/30 zile – 50 lei/mp.
ANUNŢ IMPORTANT
1. Locuitorii comunei care îşi vor declara consumul de apă până la 28 februarie vor beneficia de preţul de 2 lei / mc apă. De la 1 martie, preţul unui metru cub de apă va fi 2,5 lei. 2. Persoanele juridice care deţin construcţii pe raza localităţii Becicherecu Mic şi care au evaluări mai vechi de trei ani, sunt rugate să se prezinte, de urgenţă, la Biroul taxe şi impozite din cadrul Primăriei, cu noile evaluări, pentru a putea beneficia de impozitul de 1,5% din valoarea construcţiilor. În caz contrar, vor plăti pentru anul în curs un impozit de 10% din valoarea ultimei evaluări a imobilelor. 3. Persoanele fizice şi persoanele juridice care îşi vor plăti impozitele şi taxele locale până la data de 31 martie, inclusiv, vor beneficia de o reducere de 10% din impozitul datorat.
3
Din agenda Consiliului Local Becicherecu Mic
Hotărârea nr. 1 din 8 ianuarie 2015 privind stabilirea valorilor impozitelor,taxelor şi a amenzilor locale pe raza comunei Becicherecu Mic pentru anul 2015; Hotărârea nr. 2 din 8 ianuarie 2015 privind aprobarea proiectului „Înfiinţare sistem de distribuţie gaze naturale în comunele Becicherecu Mic şi Dudeştii Noi”; Hotărârea nr. 3 din 8 ianuarie 2015 privind aprobarea prelungirii contractului de asistenţă juridică nr. 3462 din 21.09.2012 încheiat cu SCA Sabou,Burz & Cuc; Hotărârea nr. 4 din 8 ianuarie 2015 privind aprobarea încheierii unui act adiţional de modificare a obiectului contractului de folosinţă gratuită nr.3903 din 04.10.2006 în sensul atribuirii în folosinţă gratuită a suprafeţeide300/497mpdinterenulintravilanînscrisînCFnr.vechi4014,nr.cad.Cc559/1/10 domnului Curtuşan Ion; Hotărârea nr. 5 din 8 ianuarie 2015 CuantumultarifeloraplicabileserviciuluipublicdetransportîncomundeperutaM44Becicherecu Mic –Timişoara şi retur,pentru anul 2015 rămâne neschimbat. Diferenţacosturilordeoperarepentrubileteleşiabonamenteleelevilorşistundenţilorcare utilizează mijloacele de transport în comun, va fi subvenţionată din bugetul local al comunei Becicherecu Mic. Hotărârea nr. 6 din 8 ianuarie 2015 privind aprobarea acoperirii definitive din excedentul bugetului local a deficitului secţiunii de dezvoltare în cuantum de 70,326,22 lei,pentru exerciţiul financiar al anului 2014; Hotărârea nr. 7 din 26 ianuarie 2015 privind aprobarea decontării cheltuielilor transportului cadrelor didactice ale Şcolii Gimnaziale„DimitrieŢichindeal”– Becicherecu Mic pentru luna decembrie anul 2014; Hotărârea nr. 8 din 26 ianuarie 2015 privind aprobarea coeficienţilor de evaluare a activităţii secretarului comunei Becicherecu Mic pentru perioada 19.05.2014 – 31.12.2014; Hotărârea nr. 9 din 26 ianuarie 2015 privindaprobareavânzăriiterenuluiintravilanînscrisînCFnr.402848,nr.cad.844–845/2 Becicherecu Mic, cu suprafaţa de 1000 mp, către doamna Pătraşcu Aurica, la preţul total de 24.800 leiTVA inclus; Hotărârea nr. 10 din 26 ianuarie 2015 privind aprobarea vânzării prin licitaţie publică a terenului intravilan înscris în CF nr.403654,nr.cad.Cc 559/1/44,cu suprafaţa de 497 mp,la preţul de pornire de 21.939 lei TVA inclus; Hotărârea nr. 11 din 26 ianuarie 2015 privind aprobarea vânzării prin licitaţie publică a terenului intravilan înscris în CF nr.403655,nr.cad.Cc 559/1/48,cu suprafaţa de 497 mp,la preţul de pornire de 21.939 lei TVA inclus; Hotărârea nr. 12 din 26 ianuarie 2015 privind aprobarea vânzării prin licitaţie publică a terenului intravilan înscris în CF nr.403656,nr.cad.Cc 559/1/49,cu suprafaţa de 497 mp,la preţul de pornire de 21.939 lei TVA inclus; Hotărârea nr. 13 din 26 ianuarie 2015 privind aprobarea denumirii străzilor din PUZ II NV Becicherecu Mic; Hotărârea nr. 14 din 26 ianuarie 2015 privind aprobarea încadrării doamnei Ştef Monica în funcţia de asistent personal al persoanei cu handicap pentru domnul Ghiţă Aurel pe o durată nedeterminată; Hotărârea nr. 15 din 26 ianuarie 2015 privind aprobarea planului de acţiuni de interes local pentru repartizarea orelor de muncă beneficiarilor de ajutor social pentru anul 2015; Hotărârea nr. 16 din 26 ianuarie 2015 privind aprobarea raportului semestrial cu privire la asistenţii personali ai persoanelor cu handicap şi a indemnizaţilor lunare,pentru semestrul II – anul 2014; Hotărârea nr. 17 din 26 ianuarie 2015 privind constatarea apartenenţei terenului intravilan în suprafaţă de 1078 mp, înscris în CF nr. 402798, nr.cad. 844 – 845/1/1 Becicherecu Mic, la domeniul privat al comunei Becicherecu Mic,în administrarea Consiliului Local Becicherecu Mic;
În a t en ţ ia tu tu ro r c re sc ă t or il or d e b o v in e
Stimaţi concetăţeni, vă scriu acest articol în premieră şi pe această cale vreau să vă anunţ oficial că începând cu data de 13.01.2015 pe raza comunei Becicherecu Mic s-a constituit Asociaţia Crescătorilor de Bovine Becicherecu Mic – A.C.B.B.M. Nu a fost un demers foarte simplu, deoarece potrivit legislaţiei în vigoare, înscrierea asociaţiei a trebuit făcută la Judecătoria Timişoara, însă în final am reuşit să strângem un grup de iniţiativă, să pregătim actele de înfiinţare şi să obţinem o sentinţă judecătorească favorabilă. Pe această cale mulţumesc tuturor celor care au participat la prima şedinţă de constituire a asociaţiei şi autorităţilor locale pentru sprijinul acordat (Primăria şi Consiliul Local Becicherecu Mic ne-au pus la dispoziţie sala de consiliu cu titlu de sediu asociaţie, iar domnul primar şi secretarul, ne-au ajutat cu actul constitutiv, statutul şi cu autentificarea acestora). În ceea ce priveşte componenţa, vă anunţ că momentan sunt înscrişi 22 de asociaţi. Conducerea este formată din 3 membri + 1 cenzor care au un mandat de 4 ani. Principalul scop al asociaţiei este de a asigura condiţiile
necesare creşterii bovinelor. Pentru început asociaţia îşi propune să obţină un contract de închiriere pajişti, urmând ca suprafaţa să fie îngrădită corespunzător. Ulterior, asociaţia îşi propune să acceseze fonduri europene pentru achiziţionarea utilajelor agricole necesare activităţii de creştere a bovinelor. Pentru toţi cei care sunt interesaţi să se înscrie în asociaţie vă anunţ că se pot completa şi depune adeziuni la secretarul comunei Becicherecu Mic. Menţionez că adeziunile pot fi completate doar de persoanele care deţin bovine, acestea urmând să fie validate în prima şedinţă de către adunarea asociaţilor. Profit de această oportunitate să anunţ public că în data de 13.02.2015, ora 14:00 se va desfăşura prima şedinţă oficială a Asociaţiei. Pe Ordinea de Zi va fi discutată aprobarea Regulamentelui de Ordine Interioară, propuneri pentru bugetul asociaţiei, propuneri de proiecte europene etc. Cu stimă, Gheorghe Negrea – preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Bovine Becicherecu Mic
4 S f in ţi i Tr ei I er arh i – a p ăr ăto ri ai c re d in ţe i Sfintii Trei Ierarhi – Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Ioan Gură de Aur şi Sfântul Grigorie de Nazianz – sunt prăznuiţi pe 30 ianuarie. Chiar dacă fiecare din cei trei Sfinţi Ierarhi au în calendar zile separate de prăznuire, în secolul XI s-a stabilit ca ei să fie sărbătoriţi împreună, pentru a evita dezbinarea credincioşilor, care ajunseseră să considere pe unul din ei mai demn de cinstire. Sfinţii Trei Ierarhi s-au arătat împreuna Sfântului Ioan al Evhaitelor şi i-au spus într-un glas: „La Dumnezeu una suntem şi nici o împotrivire sau vrajbă nu este între noi. Ci fiecare la timpul său, îndemnaţi fiind de Duhul Sfânt, am scris învăţături pentru mântuirea oamenilor. Nu este între noi unul întâi şi altul al doilea, şi de vei chema pe unul, vin şi ceilalţi doi. Drept aceea, împreunează-ne prăznuirea într-o singură zi”. Aşa s-a încheiat disputa între creştini pe tema „care este cel mai mare dintre cei trei sfinţi ierarhi”. Sfântul Vasile cel Mare a apărat dumnezeirea Duhului Sfânt şi a Fiului. În lucrarea „Despre Duhul Sfânt” arată pe baza Sfintei Scripturi şi a Sfintei Tradiţii că Duhul este de o fiinţă cu Tatăl şi de o fiinţă cu Fiul. A fost primul care a făcut o distincţie clară între fiinţă şi energie, descoperindu-ne că noi îl cunoaştem pe
C o m o ri a d una t e
Într-un oraş, trăia odată un om tare zgârcit. Toată viaţa n-a făcut altceva decât să strângă şi să strângă tot mai multă avere. Niciodată nu i-a fost milă de cineva sărman. Nu dădea ceva de pomană, nici în ruptul capului. O singură dată, într-o duminică, trecând prin faţa unei biserici, i-a aruncat unui cerşetor doi bănuţi. În rest, toată viaţa lui nu a dat nimic. Când preotul îl întâlnea şi îl apostrofa, el răspundea mereu: - Părinte, în lumea asta totul poate fi cumpărat. Cu siguranţă că şi în lumea cealaltă este la fel. Cu câte bogăţii am strâns eu, nu se poate să nu ajung în rai! Oricâte sfaturi i-ar fi dat preotul, el nu voia să asculte. Azi aşa, mâine aşa, până când, într-o noapte, a avut un vis îngrozitor. Se făcea că murise şi ajunsese la poarta Raiului, când, la intrare, Sfântul Petru l-a întrebat:
pilde creştine
- Bine, omule, ce-i cu tine aici? - Sfinte Petre, aş vrea şi eu să intru în rai. - Dar crezi tu că poţi? - Sfinte Petre, dacă trebuie, eu plătesc. Am comori nenumărate... - Păi de ce n-ai spus aşa, omule, dacă ai comori strânse nu-i nici o problemă. Ia să vedem câtă avere ai la tine. N-a mai putut omul de bucurie când a auzit că poate plăti. Doar toată viaţa nu făcuse altceva decât să strângă şi să strângă. A început să se scotocească prin toate buzunarele, dar, să vezi şi să nu crezi, nu mai găsea nici un ban. Văzându-l atât de încurcat, Sfântul Petru i-a spus: - Mai caută, mai caută, poate vei găsi totuşi ceva! Şi, într-adevăr, omul a găsit pe fundul unui buzunar doi bănuţi. - Aoleu, dar de ce n-am decât atât?! Pe pământ aveam de mii de ori mai mulţi. Aici de ce am ajuns doar cu doi bănuţi? - E, omule, i-a răspuns Sfântul Petru, când ajungi aici ai doar ceea ce ai dăruit în viaţă. Acestea sunt comorile pe care fiecare le strânge în cer. Cu ele poţi, întradevăr, să intri în rai, dar crezi că doi bănuţi sunt de ajuns?! În toată viaţa, n-ai dăruit decât aceşti bani unui sărman om ce aştepta ajutorul tău în poarta unei biserici. Dacă, în timpul vieţii, ai fi strâns mai multe comori cereşti, poate ai fi intrat în Rai, dar aşa... Tocmai în acea clipă, omul nostru s-a trezit din vis, speriat. Din acea zi, nu a mai fost la fel. Din acea zi, a căutat să adune comori doar în cer. Erau atâţia săraci ce aveau nevoie de ajutorul său...! „Bogaţii vor ajunge în cer când îi vor introduce acolo săracii” (Fericitul Augustin)
Dumnezeu doar în lucrările Sale. Sfântul Grigorie de Nazianz participă la formularea teologică a dogmei Sfintei Treimi. În cele „Cinci Cuvântări Teologice” rostite în capela Sfintei Învieri din Constantinopol, el tratează despre modul în care trebuie făcut teologie, despre Dumnezeu în fiinţa Sa, despre Fiul lui Dumnezeu Întrupat şi despre Duhul Sfânt, demonstrând cu temeiuri biblice că cele trei persoane sunt de o fiinţă. Sfântul Ioan Gură de Aur pune un accent deosebit pe demonstrarea modului în care Dumnezeu intervine şi lucrează prin pronia Sa asupra Bisericii, asupra vieţii credincioşilor. Sfântul Ioan Gură de Aur pune accentul pe doctrina socială a Bisericii. Ne descoperă că nu putem înţelege taina comuniunii Sfintei Treimi dacă nu facem experienţa comuniunii ecleziale. Când vorbeşte despre Sfinţii Trei Ierarhi, Biserica spune despre ei că Sfântul Vasile cel Mare este mâna care lucrează, Sfântul Grigorie Teologul este mintea care gândeşte, iar Sfântul Ioan Gură de Aur este gura care vorbeşte. La Congresul Facultăţilor de Teologie din Atena, din anul 1936, s-a hotărât ca ei să devină patronii spirituali ai instituţiilor de învăţământ teologic din întreaga lume.
Pe unii oameni, cu totul protivnici, binefacerile îi îmblânzesc. Pe invidios însă, binefacerile mai mult îl înrăiesc. Cu cât invidiosul are parte de mai mari binefaceri, cu atât mai tare fierbe de ciudă, mai mult se supără şi se mânie. Mulţumind pentru darurile primite şi mai mult se cătrăneşte de purtarea binefăcătorului. Ce fiară nu întrec ei prin cruzimea lor? Câinii, cărora li se aruncă o coajă, se domesticesc; leii, cărora li se poartă de grijă, se îmblânzesc. Invidioşii, însă, mai mult se irită când li se arată îngrijire şi atenţie. (Sfântul Vasile cel Mare)
Ascultarea poveştilor lumeşti să fie pentru tine ca o gustare amară, iar poveştile sfinţilor ca un fagure de miere. (Sfântul Vasile cel Mare) Învăţăturile date cu forţa nu pot dăinui în suflete, pe când învăţăturile primite în suflet cu plăcere şi cu bucurie rămân de-a pururi. (Sfântul Vasile cel Mare)
Omul nu poate fi cu desăvârşire liber de patimi; dar le poate stăpâni. (Sfântul Vasile cel Mare)
din înţelepciunea ortodoxă
Inima iubitoare de agoniseală se aseamănă cu focul care se întinde din ce în ce mai departe pe materia ce arde şi distrugând una, cuprinde alta. (Sfântul Vasile cel Mare)
Omul desăvârşit este acela care primeşte cu o egală stare a duhului şi cu mulţumire, din mâinile Domnului, schimbările vieţii sale, atât pe cele fericite, cât şi pe cele nefericite. (Sfântul Vasile cel Mare)
Copiii evlavioşi sunt cea mai mare mângâiere pentru părinţii evlavioşi: sunt cea mai bună împodobire a părinţilor vii şi cel mai bun monument al părinţilor morţi. (Sfântul Vasile cel Mare) Sunt două însuşiri de căpetenie ale iubirii: mâhnirea şi teama pentru cele care-l pot vătăma pe cel iubit şi bucuria şi râvna pentru folosul lui. (Sfântul Vasile cel Mare)
R ă s p l a ta bu n ăt ă ţi i
Un om, trecând pe o stradă, a văzut în faţa unei biserici un bătrân sărman, cerşetor, ce trăia din milostenia credincioşilor. De bătrân, s-a apropiat o fetiţă care i-a întins câţiva bănuţi. Impresionat de gestul ei, trecătorul a întrebat-o pe copilă: - Spune-mi, de ce i-ai dat bătrânului bănuţii tăi? - Ştiţi, domnule, tatăl meu a murit, iar mama, deşi munceşte mult, nu prea are bani, aşa că o ducem destul de greu. Dar aseară mama mi-a spus că, atunci când faci un bine, Dumnezeu te răsplăteşte negreşit. Aşa că azi am luat bănuţii aceştia pe care eu i-am strâns şi i-am dat bătrânului din faţa bisericii. El are, cu siguranţă, mai multă nevoie de ei. Iar Dumnezeu, fiindcă am făcut un bine, se va îndura şi de mine. Cucerit de bunătatea fetei, omul a întrebat-o ce îşi doreşte ea cel mai mult. - O, a spus fata, aş vrea un cojocel, că e iarnă şi frig. Anul trecut am răcit rău de tot, fiindcă nu am umblat bine îmbrăcată, dar Dumnezeu mi-a ajutat şi m-a în-
Nimic nu e mai jalnic ca vorbirea despre Dumnezeu, stând în afară de Dumnezeu. (Sfântul Grigorie Teologul)
Cel mai bogat om este cel care se mulţumeşte cu ce are. (Sfântul Grigorie Teologul)
Pe unii oameni îi vindeci cu cuvântul; pe alţii numai cu pilda vieţii tale. (Sfântul Grigorie Teologul) Eu împart cu Hristos totul: trup şi suflet, piroane şi Înviere. Hristos este pentru mine pământul meu natal, virtutea mea, slava mea, totul. (Sfântul Grigorie Teologul) Facem o mare greşeală pentru că dăm prezentul diavolului şi viitorul lui Dumnezu. (Sfântul Grigorie Teologul)
povestire cu tâlc
sănătoşit. Mama a vrut să-mi cumpere un cojocel, dar e tare scump şi nu se poate. - E, uite că se poate, i-a mai spus omul. Vino cu mine! Ajunşi în faţa unui magazin mare, ce se afla peste drum, omul i-a cumpărat fetei un cojocel călduros şi tare frumos. Fetiţa nu ştia cum să-i mai mulţumească străinului ce se îndurase de ea. - Vezi, i-a mai spus omul, mama ta a avut dreptate. Dumnezeu întotdeauna te răsplăteşte pentru binele făcut. Tu l-ai ajutat pe bătrân, iar Domnul mi-a dat mie ocazia să te întâlnesc tocmai în acel ceas. Eu team ajutat acum pe tine, şi, fii sigură, Dumnezeu îmi va ajuta şi mie mai târziu, fiindcă atunci când ne ajutăm unii pe ceilalţi, şi Dumnezeu ne ajută pe noi. Cu cât suntem mai buni şi avem mai multă grijă unul de altul, cu atât Dumnezeu ne vede credinţa şi ne fereşte de rele. „Fiecare din noi e ajutat de celălalt în mod providenţial” (Sfântul Marcu Ascetul)
5 C om un i tate a s â r bă a p et r ec u t C r ă c i un u l î n s p i r i t u l t r ad iţ ii l o r Comunitatea sârbă din Becicherecu Mic a celebrat, după tradiţia păstrată şi transmisă mai departe din generaţie în generaţie, sfânta sărbătoare a Naşterii Mântuitorului Isus Hristos. Crăciunul a însemnat prilej de bucurie nu doar pentru credincioşii ortodocşi de rit vechi, ci şi pentru întreaga comunitate, Biserica Ortodoxă Sârbă umplându-se de mulţimea celor veniţi să asiste la slujba ce vestea naşterea Pruncului Sfânt. Alături de comunitatea sârbă au fost şi reprezentanţii autorităţilor locale, Raimond Ovidiu Rusu, primarul localităţii, şi Adrian-Silviu Gherasim, viceprimar. Seara de ajun a debutat cu serviciul religios oficiat de parohul sârb, preot Milan Miocovici, şi a continuat cu un program de colinde tradiţionale româneşti şi sârbeşti, interpretate de copiii reprezentând comunitatea sârbă din Becicherecu Mic. Foarte atent la colindele celor mici a fost şi Moş Crăciun, care, apoi, din sacul său, a împărţit cadouri tuturor copiilor. Podeaua bisericii a fost acoperită cu paie, o altă tradiţie păstrată de secole, astfel încât credincioşii să fie mai aproape de ieslea Betleemului, unde s-a născut Mântuitorul. Partea a doua a serii s-a desfăşurat în curtea Bisericii Ortodoxe Sârbe, acolo unde, după tradiţie, a fost aprins banjak-ul. Apoi, în jurul focului, cu un pahar de vin fiert sau ţuică, sârbii, ucrainienii şi românii din Becicherecu Mic şi-au urat sărbători fericite...
Crăciunul sârbesc, ieri şi azi
Localitate multietnică, Becicherecu Mic este un exemplu al bunei convieţuiri între oameni. Aici, sârbii, germanii şi alte naţionalităţi îşi petrec sărbătorile alături de români. Sunt momente care unesc comunitatea şi pe care oamenii le păstrează şi le transmit mai departe, aşa cum le-au fost lăsate moştenire de înaintaşii lor. Nici măcar perioada comunistă nu a putut influenţa credinţa oamenilor. Sârbii de aici şi-au respectat sărbătorile întotdeauna, chiar dacă opreliştile din cei 45 de ani de comunism au fost multe. Sava Milin s-a născut în Becicherecu Mic, la fel ca şi părinţii, bunicii şi străbunicii săi. Îşi aduce aminte de perioada copilăriei, pe care o leagă, printre altele, de sfânta sărbătoare a Crăciunului. „La noi, în Becicherecu Mic, în ajunul Crăciunului, copiii pornesc la colindat din casă în casă. Pentru a recrea ieslea Betleemului, se pun paie sub faţa de masă. Pe masă stă colacul, aşezat pe trei mere, care simbolizează belşugul. Se mai pun, de asemenea, nuci, iar dintre bunătăţile specifice nu lipseşte baclavaua. Fiecare familie primeşte colindătorii, în seara de ajun, pe care îi serveşte cu bucate, dar, pentru că trăim vremuri moderne, celor care vin să vestească Naşterea Mântuitorului li se dau şi bani. Arderea badnjak-ului are mai multe semnificaţii. În primul rând, lumina focului ne vesteşte Naşterea Mântuitorului Isus Hristos. Apoi, vorbim de arderea a tot ce a fost rău în anul care stă să se încheie. De altfel, de Anul Nou, sârbii ţin geamurile locuinţei deschise, pentru ca tot ce a fost rău să se îndepărteze”, povesteşte Sava Milin. În perioada comunistă, îşi aduce aminte interlocutorul nostru, a fost mai greu pentru comunitatea sârbă din Becicherecu Mic să-şi păstreze tradiţiile. Sava Milin era în clasa I în anul 1951 şi spune că oamenii ţineau, totuşi, Crăciunul, însă mai feriţi de ochii autorităţilor. Sârbii din Becicherecu Mic sărbătoreau Naşterea Domnului în sânul familiei. Cu toate acestea, Sava Milin, copil pe atunci, spune că era una dintre cele mai aşteptate şi frumoase sărbători. Blestemul comunismului a căzut peste comunitatea sârbă din Becicherecu Mic în anul 1956. Atunci, foarte mulţi dintre cei 250 de etnici sârbi care trăiau aici au fost deportaţi în Bărăgan. Apoi, după ce au scăpat de domiciliul forţat, mulţi dintre ei s-au îndepărtat de sat, alegând să muncească şi să trăiască în special la Timişoara. În Becicherecu Mic au rămas, ca principali piloni ai comunităţii sârbe, familiile Nađ şi Nenadov, care au ţinut oamenii uniţi. Acum, sârbii din Becicherecu Mic se pot bucura din nou, fără nici o restrişte, de sărbătorile lor tradiţionale. Păstrează, cei mai în vârstă dintre ei, amintirile Crăciunului aşa cum sunt: mai triste, în perioada neagră a comunismului, mai vesele acum. Important este că, la Becicherecu Mic, sârbii continuă să le transmită copiilor şi nepoţilor lor obiceiurile din străbuni, îi învaţă colinde şi, mai presus de orice, îi învaţă să trăiască în pace alături de ceilalţi locuitori ai comunei. Anton BORBELY
6
File de istorie DIN BECICHERECU MIC
Dimitrie Ţichindeal 240 de ani de la naştere
Dimitrie Ţichindeal (n. 1775, Becicherecu Mic - d. 20 ianuarie 1818, Timişoara) a fost un preot, cărturar, fabulist, traducător şi militant pentru emanciparea românilor din Banat. S-a născut într-o familie de preoţi şi a urmat studiile teologice la Timişoara. Odată terminate studiile, se întoarce în satul natal, devenind învăţător şi apoi preot. A studiat şi la Timişoara cu profesorul Mihai Roşu. Pleacă ulterior la Arad unde profesează timp de doi ani. În contemporan publică un volum de fabule cu substrat social, adaptate la realităţile româneşti. Aceasta îi aduce şi demiterea din învăţământ datorită promovării limbii şi culturii române în detrimentul celei sârbe, sinonim la acea vreme cu ortodoxismul din Banat. Ţichindeal înaintează în acest sens un memoriu împăratului Austro-Ungariei, în care se plânge de această persecutare, însă fără rezultat. Activitatea sa de militant pentru drepturile românilor din Banat ia un nou avânt şi în 1807 Ţichindeal se numără printre semnatarii unui memoriu către împăratul Francisc I al Austriei pentru numirea unui director român peste şcolile româneşti din Banat. Ţichindeal devine astfel primul director român al şcolii din Arad. În 1814 reprezentanţi ai românilor din Banat, printre care şi Ţichindeal, trimit un nou memoriu împăratului cerând de această dată numirea unui episcop român la Arad. Acest lucru îi aduce din nou pierderea catedrei, datorită nemulţumirilor create în conducerea Bisericii Ortodoxe Sârbe. Pe plan literar, Ţichindeal se ocupă de traducerea de
texte din limba sârbă în limba română, cu acelaşi scop, de a promova educarea şi emanciparea maselor româneşti. Traduce mai ales lucrările marelui iluminist sârb Dositej Obradovic. Traduce inclusiv fabulele, modificate uşor, pe care le-a publicat mai târziu ca fiind creaţii proprii. De aceea ele au şi o valoare simbolică, fiind adaptate de la viaţa şi obiceiurile sârbeşti la realitatea românească. Bolnav, se stinge din viaţă la numai 43 de ani, într-un spital din Timişoara. Este îngropat în satul său natal, la Becicherecu Mic.
Lucrări
• Sfaturile înţelegerii celei sănătoase prin bine înţeleptul Dositei 0bradovici întocmite iară acum întăia dată întoarse despre limba sârbească şi întru acest chip în limba daco-românească aşezate, Buda, 1802, 168 p., • Adunare de lucruri moraliceşti de folos şi spre veselie, prin Dositei Obradovici întocmită, iară acum în limba daco-românească traduse, Buda, 1808, XXIV + 104 p.; • Epitomul sau scurte arătări pentru sfânta biserică,
pentru veşmintele ei şi pentru dumnezeiasca Liturghie care se săvârşeşte într-însa, aşişderea şi pentru preotul şi slujitorul lui Dumnezeu. • Prin scurte întrebări şi răspunsuri... Buda, 1808, XIV + 80 p. (traducere după o lucrare a lui Dionisie Novacovici); • Filosoficeşti şi politiceşti prin fabule moralnice învăţături. Acum întâia oară culese şi într-acest chip pe limbă românească întocmite..., Buda, 1814, cu 160 fabule (ed. a II-a, îngrijită de I. Heliade Rădulescu, Bucureşti 1838; ed. a III-a, de pr. I. Rusu, Arad, 1885; O ediţie îngrijită şi prefaţată de Virgil Vintilescu, Timişoara, 1975). • Arătare despre starea acestor noao întroduse sholasticeşti instituturi ale naţiei româneşt, sârbeşti şi greceşti, Buda, 1813, 62 p., • Îndreptări moraliceşti tinerilor foarte folositoare, Buda, 1813, 74 p. (lucrări originale). • În manuscris: Despre sărbători, Dogmaticeasca teologie sau cuvântare de Dumnezeu a pravoslavnicei mărturisiri a Răsăritului, Păstoreasca teologie sau învăţăturii despre datoriile preoţeşti, Catehismul, litoria bisericească. • Predici.
B i ser ic a Or to dox ă S âr bă cu h ra m ul S tră m uta r ea M oa şt el or S f â ntu lui N i col a e
Localitatea Becicherecu Mic este confirmată documentar în anul 1232, iar preotul – în 1334. O însemnare de pe o carte bisericească aminteşte de un preot în 1745, iar biserica este descrisă în inventarul din anul 1815: elementele portante ale clădirii erau din lemn, dar între stâlpi fusese zidită cărămidă, avea două uşi cu câte două canate şi şase ferestre cu geam din sticlă; în interior, bolţile erau din scânduri de brad, iar tâmpla din scânduri de tei, pe ea – în jur de 30 de icoane; este reţinut şi anul edificării – 1773. Biserica aceasta poate fi socotită printre cele mai reprezentative pentru bisericile rurale din Banat, pe la jumătatea secolului XVIII, dar a dăinuit doar 50 de ani. Pregătirile pentru construirea unei noi biserici au fost minuţioase, astfel că lucrările s-au încheiat în opt luni. Fundaţiile au fost puse în 30 aprilie, iar sfinţirea a avut loc la 26 decembrie 1823. Clădirea este sub formă de navă, în interior sub formă de cruce, cu absida altarului în arc de cerc şi cu turn zvelt, armonios proporţionat. Iconostasul şi mobilierul au fost iniţial preluate din vechea biserică. Sculptura noului iconostas a fost încredinţată lui Mihailo Janić în 1853, iar pictura (pe iconostas, pe parapetele stranelor, în altar şi pe bolta deasupa soleii) lui Nikola Aleksić în anul 1861. Pe iconostasul de tip înalt, cu care se obişnuise clientela în secolul XIX, este desfăşurat un bogat conţinut tematic: icoanele din soclu, registrul uşilor şi icoanelor împărăteşti, icoanele deasupra uşilor altarului, registrul marilor praznice cu icoana centrală Sfânta Treime, totul încheindu-se în lunetă cu ansamblul tematic al Răstignirii, străjuit de medalioanele Sfinţilor Apostoli. La execuţia acestui iconostas a debutat fiul pictorului, Dušan, penelul său relevându-se pe uşile laterale printr-un desen mai puţin sigur, printr-un colorit mai sumbru şi mai puţin nuanţat. Construcţia în ansamblul ei a fost de la bun început
atât de solidă, încât reparaţiile ulterioare (vizând acoperişul, podelele, ferestrele) nu au influenţat aspectul arhitectural, cel puţin nu până la reparaţia capitală efectuată cu ocazia aniversării unui secol de la construire, în anul 1923. Abia atunci a fost refăcut acoperişul, înlocuindu-se şindrila de pe navă cu ţigla cu solzi, iar cea de pe turn (în care sunt amplasate trei clopote şi mecanismul orologiului) – cu tablă de aramă. Cu aceeaşi ocazie au fost curăţate picturile şi decoraţiile murale.
Temeinicia reparaţiei capitale întreprinse este dovedită de starea bisericii, fără intervenţii timp de aproape şapte decenii; doar o vijelie neobişnuit de păguboasă a produs, în anul 1998, deteriorări la acoperiş şi la turn, dar şi acestea au fost asanate de urgenţă, localnicii de etnie sârbă, deşi puţini la număr, fiind foarte ataşaţi de biserica lor. Biserica a fost comună pentru sârbii şi românii din Becicherecu Mic până la separarea ierarhică în cadrul Mitropoliei Cralovăţului; divizarea comunităţii bisericeşti pe criterii naţionale s-a produs, fără convulsii, în anul 1895; românii au ieşit din comunitate, au alcătuit comuna bisericească aparte, dar au participat la slujbe împreună cu sârbii, slujind şi alternativ, până la terminarea bisericii lor, ci hramul Naşterea Maicii Domnului, în anul 1909. Cu ocazia partajării inventarului s-au găsit în bibliotecă mai mult de 40 de cărţi de cult, dintre care zece în limba română, care au fost transferate bisericii româneşti. Printre cărţile slavone se găsesc ediţii vechi, mărturie a unei vieţi bisericeşti şi a unor biserici anterioare anului 1773: „Triodul” din 1590, „Mineiul” tipărit la Veneţia în secolul XVII, „Penticostarul” tipărit la Kočevo în anul 1673, „Antologhionul” lui Antim Ivireanu, Râmnic, 1705. În perioada 1805-1818, printre preoţii din Becicherecu Mic s-a aflat şi Dimitrie Ţichindeal, profesor la Preparandia din Arad, scriitor român care s-a făcut vestit, printre altele, prin traducerea şi tipărirea în limba română a operelor iluministului sârb Dositej Obradović. Pe faţada dinspre vest se află montată o placă din marmură, cu numele sârbilor localnici care au murit în cele două războaie mondiale. Articol preluat din lucrarea „Bisericile şi mănăstirile sârbilor din România”, de Stevan Bugarski, Ljubomir Stepanov
Mica publicitate
De vânzare, redresor (încărcător) baterie tractor, 60 Amp, la 150 Amp. Telefon: 0256-378.623. Ofer gratuit gunoi de grajd, de la vaci. Tel: 0786-757.497, Strada Lalelelor nr. 28. Vând platformă, 1.200 RON, căruţă, 800 RON, ţigă veche, 80 de bani bucata. Tel: 0741-450.169. Vând instalaţie de baie (cazan, lemne, vană, chiuvetă, wc), Renault Megane
Diesel (300 euro), remorcă pentru autoturism, înscrisă în circulaţie. Telefon 0727-357.445. Vând porc 100-110 kilograme, cu posibilitate de sacrificare. Tel: 0786-757.497. Vând urgent Honda Sport (două uşi, an 2009, consum 5 litri, verificare pe doi ani, stare perfectă. Preţ: 1.200 euro. Tel: 0773-847.302.
Persoană Fizică Autorizată Becicherecu Mic, str. Gării nr. 4 Tel: 0726-235.361. E-mai: marcus.costel@yahoo.com ING. CONSTANTIN MĂRCUŞ vă poate asigura următoarele servicii: - consultanţă şi întocmirea documentaţiei pentru obţinerea autorizaţiei de construire;- proiectare construcţii civile; proiectare instalaţii electrice, sanitare, termice şi solare;
7
Pentru o mai bună Orar de funcţionare al colaborare, vă Primăriei Becicherecu Mic
stăm la dispoziţie:
Luni: 8-16
Program cu publicul: 8-14 Marţi: 8-17
Program cu publicul: 8-12 Miercuri: 8-16
15-17
Program cu publicul: 8-14 Joi: 8-17
Program cu publicul: 8-12 Vineri: 8-14
15-17
Program cu publicul: 8-12
Execut lucrări de topografie şi cadastru:
PUZ-uri, intabulări, dezmembrări, alipiri, apartamentări, ridicări opografice etc.
Persoană fizică autorizată categoria B, ing.Valentina Gherasim Nr.tel.:0749432605
Sergiu Hornar, execut servicii: - repar calculatoare (inclusiv la domiciliu) - montez camere de supraveghere - tai şi crap lemne - lucrări cu tractor mic: frezat, arat - tai iarbă Telefon: 0762-287.667
Închiriez magazin alimentar complet utilat şi dotat 36 mp central, Calea Dudeştilor nr.3, 150 Euro, telefon 0730-455.868. Închiriez spaţiu comercial, dotat, utilat, magazin alimentar. Suprafaţă: 35 metri patraţi, central, Calea Dudeştilor nr. 3. Preţ 800 lei. Informaţii la telefon: 0746-899.837.
În ultima vreme au plecat dintre noi
Tocai Elena-Doina (63 de ani) Ciobanu Neculai (87 de ani) Ghilea Lidia (84 de ani) Guţiu Aurelia (90 de ani)
Dumnezeu să-i odihnească în pace!
Adresa: str. Calea Banatului nr. 9 Telefon: 0256-378.501
PRIMAR
Luni: 11-16 Marţi: 11-17 Miercuri: 11-16 Joi: 11-17 Vineri: 11-14
VICEPRIMAR
Luni: 8-11 Marţi: 8-11 Miercuri: 8-11 Joi: 8-11 Vineri: 8-11
SECRETAR
Luni: 8-14 Marţi: 8-12 15-17 Miercuri: 8-14 Joi: 8-12 15-17 Vineri: 8-12
TALON PENTRU AUTOCITIRE CONTOR APĂ februarie-martie Numele şi prenumele:........................................................
Adresa:...............................................................................
Telefon:...............................................................................
Semnătura
Citire contor (metri cubi apă)..............................................
Pentru a veni în ajutorul cetăţenilor comunei, prin intermediul ziarului local, administraţia publică locală pune la dispoziţia locuitorilor din Becicherecu Mic acest talon pentru autocitirea consumului bilunar de apă (o dată la două luni). Tot ce trebuie să faceţi, după completarea datelor personale, este să treceţi la rubrica “citire contor” toate cifrele înscrise pe ceasul de apă care vă aparţine. Taloanele completate se vor depune O SINGURĂ DATĂ pentru cele două luni înscrise în talon, în cutia poştală specială, amplasată la sediul Primăriei comunei Becicherecu Mic.
Talon pentru anunţ gratuit
Textul anunţului:.......................................................................................................... .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... ....................................................................................................................................
Ziarul “Pescăreţul Mic” vine în sprijinul persoanelor fizice din comuna Becicherecu Mic, printr-o rubrică de mică publicitate. Pentru ca anunţul dumneavoastră să apară în ziar nu trebuie decât să completaţi acest talon şi să-l depuneţi în cutia poştală special amplasată la sediul Primăriei comunei Becicherecu Mic.
Numele şi prenumele:........................................................
Adresa:...............................................................................
Telefon:...............................................................................
Colegiul de redacţie Fondator: Raimond Ovidiu RUSU Redactor-şef: Petru Vasile TOMOIAGĂ Redactor-şef adjunct: Anton BORBELY
Semnătura
Redactori: Sfetlana CHISĂR, Marinela BOBEŞ, Lazăr POMORIŞAŢ Publicaţie editată de Primăria şi Consiliul Local Becicherecu Mic ISSN 2360-2724
8
S â rb ii di n Be c i c h e re c u M ic l - a u s ă r bă t or it p e S fâ n t u l Sa v a Comunitatea sârbă din Becicherecu Mic a îmbrăcat din nou straie de sărbătoare în ziua de 27 ianuarie, atunci când credincioşii ortodocşi sârbi de pretutindeni l-au sărbătorit pe Sfântul Sava, cel mai important sfânt al bisericii lor. Conform tradiţiei, credincioşii din Becicherecu Mic au participat la slujba de la biserica din localitate. Autorităţile locale au fost reprezentate de viceprimarul Adrian-Silviu Gherasim. Preotul Milan Miocovici a oficiat slujba, plină de semnificaţii, şi a adresat rugi Sfântului Sava, primul arhiepiscop al Bisericii Sârbe. Conform tradiţiei, în cadrul slujbei a fost sfinţit şi un colac, acesta fiind împărţit, mai apoi, credincioşilor prezenţi la biserică. La ceremonialul sfinţirii au participat şi naşii de anul acesta ai sărbătorii, copiii din comunitatea sârbă care participă, în fiecare sâmbătă, la cursurile susţinute de Lazăr Pomorişaţ şi în cadrul cărora, în principal, învaţă limba părinţilor lor. S-au stabilit, cu această ocazie, şi naşii de anul viitor ai sărbătorii: Miriana Milin şi Iovana Stancovici. În final, copiii au pregătit un program de cântece şi poezii dedicate Sfântului Sava. Copiilor prezenţi li s-au înmânat apoi cadouri. Enoriaşii au fost invitaţi apoi la o agapă frăţească. Pentru ca totul să decurgă în cele mai bune condiţii, Biserica Ortodoxă Sârbă din Becicherecu Mic a fost ajutată de familia Borivoi şi Silvana Nicolin.
Sfântul Sava – primul arhiepiscop al Bisericii Ortodoxe Sârbe
Sfântul Sava a fost un prinţ sârb a Zahulmiei şi călugăr ortodox, primul arhiepiscop al Bisericii Ortodoxe Sârbe autocefale, creatorul literaturii şi legislaţiei sârbe, fondatorul Mănăstirii Hilandaru de pe Muntele Athos şi, de asemenea, diplomat. S-a călugărit din tinereţe, primind numele monahal Sava. Numele său secular a fost Rastko Nemanici. A fost cel mai tânăr fiu al domnitorului sârb Ştefan Nemania şi, astfel, membru al Casei Regale Nemanici. Sfântul Sava a influenţat literatura medievală sârbă. În 1219 a redactat prima constituţie din Serbia – Nomocanonul Sfântului Sava. A fost o compilaţie de drepturi civile bazat pe dreptul roman şi legi canonice după modelul Conciliile ecumenice. Scopul era să creeze un sistem legal codificat în micul regat sârbesc şi să reglementeze guvernarea Bisericii Sârbe. Însă marea sa realizarea a fost înfăptuirea unei Biserici Sârbe autocefale (independente) în calitate de biserică naţională a Serbiei, lucru petrecut în anul 1217. Este considerat una din cele mai importante figuri ale istoriei sârbe şi este canonizat şi venerat de Biserica Ortodoxă Sârbă. Viaţa sa şi devotamentul său personal pentru poporul sârb au fost interpretate în multe lucrări artistice din perioada medievală până în cea modernă. Catedrala Sfântul Sava din Belgrad îi poartă numele şi este cea mai mare biserică din lumea ortodoxă. Anton BORBELY
Maxime, proverbe, aforisme, vorbe de duh…
Rubrică îngrijită de Lazăr Pomorişaţ
♣ Păstrează ceea ce ai, pentru că e nesigur ceea ce vei avea. ♣ Chibzuinţa e mai mare ca bogăţia. ♣ Înainte vreme omul îngropa banii, dar acum banii pe om (din cauza luxului). ♣ Tinerii spun ce fac, bătrânii ce au făcut și nebunii ce ar dori să facă. ♣ Nu căuta cu niciun preţ lipsurile celorlalţi, căci nici tu, prietene, nu ţi le știi pe ale tale. (Persia) ♣ A ști legile, obiceiurile altor noroade pe lume, aceea e a ști ce e la ei bine și înţelept, ce e rău, nebun și de râs. (Dimitrie Ţichindeal) ♣ Oamenii mari sunt uneori mari până și în lucrurile mici. (Franţa) ♣ Cine trăiește fără dragoste e un mort în viaţă. (Germania) ♣ Frumuseţea durează până la cununie, iar înţelepciunea până la sfârșit. (Rusia) ♣ La început a fost cuvântul, dar noi ne-am obișnuit să nu ne prea ţinem de cuvânt. (G. Mrachici) ♣ Tinereţea este o perioadă minunată a vieţii. Ea ne slujește să acumulăm greșelile numite ulterior experienţă.
♣ Marile eevenimente sentimentale sunt întotdeauna eșecuri. ♣ Arta dă tot tuturora și rămâne totuși întreagă. (N. Iorga) ♣ Avem o mare realizare, că deficitul e mic.
TUTUN: buruiana dracului. RECLAMA: arta de a lovi portofelul. UN AN LUMINĂ: 9.460 de milioane km.
SFATURI: Dacă taci, nimeni nu-și adduce aminte de tine pentru gândurile tale secrete.. „MAI LUNGĂ-MI PARE CALEA ACUM LA-NTORS ACASĂ” Vers din poezia “Sergentul” de Vasile Alecsandri. Eroul de la Plevna, care se-ntoarce din bătălie cu pieptul plin de decoraţii ar vrea să zboare pe drumul ce duce la Vaslui, dar nu-l lasă rana de la picior. Cuvintele de mai sus sunt folosite când vrem să arătăm că un drum e mai greu la înapoiere, că o acţiune e mai anevoioasă spre sfârșitul ei, că ultimele momente ale așteptării sunt cele mai lungi.