Adormirea Maicii Domnului
Când a binevoit Hristos Dumnezeul nostru ca sa ia pe Maica Sa la Sine, atunci cu trei zile mai înainte a făcut-o să cunoască, prin mijlocirea îngerului, mutarea sa cea de pe pământ. Căci Arhanghelul Gavriil, venind la dânsa, a zis: „Acestea zice Fiul tau: Vremea este a muta pe Maica Mea la Mine. Nu te teme de aceasta, ci primeşte cuvântul cu bucurie, de vreme ce vii la viaţa cea nemuritoare”. Născătoarea de Dumnezeu s-a bucurat cu bucurie mare, şi cu dorul ce avea ca să se mute la Fiul său s-a suit degrab în Muntele Măslinilor ca să se roage. Şi s-a întâmplat atunci un lucru minunat. Când s-a suit acolo Născătoarea de Dumnezeu, atunci de la sine s-au plecat pomii ce erau pe munte şi au dat cinstea şi închinăciunea ce se cădea către Stăpâna, ca şi cum ar fi fost nişte slugi însufleţite. După rugăciune s-a întors acasă şi îndată s-a cutremurat casa cu totul, iar ea, aprinzând multe lumânări şi mulţumind lui Dumnezeu şi chemând rudeniile şi vecinii şi-a grijit toata casă, şi-a gătit patul şi toate cele ce se cădea de îngroparea ei. Şi a spus cele ce i-a zis îngerul despre a sa mutare la cer. Iar spre încredinţarea celor zise, a arătat şi darul ce i se dăduse: o stâlpare de finic. Iar femeile chemate, dacă au auzit acestea, au plâns cu tânguire şi cu lacrimi şi au suspinat cu jale. Potolindu-se ele din
tânguire, s-au rugat să nu rămână sărace de dânsa. Iar Preacurata le-a adeverit că, mutându-se la ceruri, nu numai pe dânsele, ci şi pe toată lumea o va cerceta şi o va umbri. Şi aşa alina întristarea cea mare cu cuvinte mângâietoare. Apoi a arătat despre cele două veşminte ale sale ca să le ia două văduve sărace, fiecare din ele câte unul, care-i erau ei prietene şi cunoscute şi de la dânsa le era hrana. Şi vorbind ea acestea şi învăţând, s-a făcut fără de veste sunet de grabnic tunet şi arătare de mulţi nori, care aduceau de la marginile lumii pe toţi ucenicii lui Hristos la casa Maicii lui Dumnezeu. După aceasta, luând Fecioara iertăciune cu toţi, s-a culcat pe pat şi şi-a închipuit preacuratul său trup precum a vrut; şi a făcut rugăciune pentru întărirea lumii şi paşnica ei petrecere şi i-a umplut şi pe dânşii de binecuvântarea ei. Şi aşa, în mâinile Fiului şi Dumnezeului său, şi-a dat sufletul.
Raimond Ovidiu Rusu, primarul comunei Becicherecu Mic, urează tuturor cetăţenilor din localitate care poartă numele de Maria sau omonimele acestuia un sincer
La mulţi ani!
Comuna Becicherecu Mic: 2.853 de locuitori; Cod Poştal 307040
Foaie de informaţie, opinie, societate, cultură şi sport, editată de Primăria şi Consiliul Local Becicherecu Mic
R u g ă M ar e l a Be c i c h e re c u M i c ! Anul IV* Nr. 7 (37)* iulie 2014 *8 pagini * se d istribui e gratu it
La 15 august Biserica Ortodoxă Română din comuna noastră, cu Hramul Adormirea Maicii Domnului, sărbătoreşte Ruga. Organizată prin grija Primăriei şi a Consiliului Local Becicherecu Mic, Ruga din acest an îi are ca naşi pe Dumitru Prohap şi familia.
Vineri, 15 august
Ora 16 – Vecernia (la Biserica Ortodoxă Română din Becicherecu Mic), printr-o slujbă oficiată de preotul paroh Ioan Jurji şi un sobor de preoţi; Ora 17 – Tăierea colacului şi Hora Rugii (în curtea Bisericii Ortodoxe Române din Becicherecu Mic); Ora 18 – Pe scena amplasată la Căminul Cultural va începe un program artistic de cântece şi jocuri populare din Banat; Ora 19 – Cântă pentru dumneavoastră formaţia Dănuţ Mersan, Roxana Bodi şi Adi Munteanu; Ora 22,45 – Focuri de artificii, urmate de muzică, dans şi voie bună.
Sâmbătă, 16 august
Ora 14 – La Căminul Cultural va avea loc ediţia a doua a Cupei Rugii la Table; Ora 20 – Sunteţi invitaţi, din nou, pe platoul din faţa Căminului Cultural pentru a petrece o seară de excepţie, pentru toate gusturile, vârstele şi pretenţiile, alături de DJ Ghiţă-Grozav;
Duminică, 17 august
Ora 8 – Sunteţi invitaţi la Cupa Rugii la pescuit sportiv, ediţia a III-a, la balta Bujorul; Ora 10 – La Stadionul Fortuna Mama Mia va avea loc Cupa Rugii la minifotbal, ediţia a VII-a.
Ziua Imnului Naţional al României
Data de 29 iulie este Ziua Imnului Naţional al României, „Deşteaptă-te române!”. În această zi, în anul 1848, în parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, în faţa unei numeroase asistenţe, după ce s-a citit noua Constituţie, un grup de tineri, avându-l în frunte pe Anton Pann, a intonat pentru prima oară imnul Revoluţiei paşoptiste „Deşteaptă-te, române”, devenit după Revoluţia anticomunistă din 1989 imnul naţional al României. La originea Imnului Naţional al României se află poemul patriotic „Un răsunet”, de Andrei Mureşianu, publicat în numărul iunie-iulie 1848 al suplimentului „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, pe o melodie culeasă de Anton Pann. Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului, dar melodia pe care Andrei Mureşianu a pus versurile sale avea o largă circulaţie în epocă şi nu i se cunoaşte cu certitudine autorul. O versiune spune că însuşi Andrei Mureşianu este autorul melodiei, iar alta
susţine că, de fapt, era o melodie cântată pe un text religios, ce purta numele „Din sânul maicii mele”. Începând cu anul 1848, „Deşteaptă-te, române!” a fost un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curaj în momentele cruciale ale istoriei, cum ar fi Războiul de Independenţă (1877-1878), Primul şi Al Doilea Război Mondial. Mai ales după 23 august 1944, când România s-a detaşat de alianţa cu Germania lui Hitler, alăturându-se Aliaţilor, acest imn a fost cântat în mod spontan de toţi şi emis pe toate staţiile radio. În ziua revoltei de la Braşov, din 15 noiembrie 1987, muncitorii de la uzinele de autocamioane au început să cânte această melodie, mulţi dintre ei nemaiştiind versurile. Cu toate acestea, melodia a continuat fără întrerupere. Pe 22 decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, imnul s-a auzit pe străzi, unind uriaşele mase de oameni. Raimond Ovidiu RUSU, primar
2
Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul
Sfantul Proroc Ilie Tesviteanul este sărbătorit în fiecare an, pe 20 iulie. Sfântul Ilie era fiul unui preot al Legii vechi, care locuia în cetatea Tesve, din Galaad (Israel), situată dincolo de Iordan. De aici avem şi numele prorocului – Ilie Tesviteanul. Potrivit tradiţiei, Sovac, tatăl lui Ilie, a văzut oameni îmbrăcaţi în vesminte albe care il inveleau pe Ilie in haine de foc si ii dadeau sa manance o flacara. Preotii templului din Ierusalim au interpretat vedenia astfel: Ilie a fost ales de Dumnezeu pentru slujirea profetică. Sfântul Ilie a trăit cu peste opt sute de ani înainte de întruparea Mântuitorului, pe vremea regelui Ahab. Şi-a desfăşurat activitatea în regatul Israel din Samaria. Regele Ahab, la îndemnul soţiei sale, introduce în regatul israelitean cultul zeului Baal. La porunca lui Dumnezeu, Sfântul Ilie ajunge la curtea regelui Ahab şi îi vesteşte acestuia că Dumnezeu va pedepsi poporul prin secetă. Cerurile vor fi închise timp de trei ani şi jumătate. Sfântul Ilie se ascunde de furia lui Ahab la pârâul Cherit, unde va fi hrănit de un corb, apoi la văduva din Sarepta Sidonului. În casa acestei văduve, prorocul Ilie va face minuni: îl va învia pe fiul acesteia şi îi va înmulţi făina şi uleiul. Spre sfârşitul anilor de secetă, pentru cunoaşterea adevăratului Dumnezeu, Sfântul Ilie îi propune îm-
păratului să ridice un jertfelnic pe Muntele Carmel şi să se roage mai întâi prorocii lui Baal, apoi el lui Dumnezeu. Acesta a fost momentul în care Ilie a înlăturat cultul zeului Baal. El a reuşit să coboare foc din cer peste jertfa sa, ceea ce 450 de preoţi ai lui Baal nu au reuşit să facă. Din cartea a IV Regi, capitolul doi, aflăm că prorocul Ilie după ce a lăsat ca urmaş pe Elisei, a fost luat de un car de foc şi înălţat la cer, fără a trece prin moarte. Cinstea deosebită de care s-a bucurat Sfântul Ilie înaintea lui Dumnezeu, se vede în prezenţa sa pe muntele Taborului alături de Moise, atunci când Mântuitorul s-a schimbat la Faţă înaintea ucenicilor Lui. Moise şi Ilie au fost de faţă lângă Domnul în slavă, primul ca primitorul şi dătătorul Legii, al doilea drept cel mai neînfricat luptător împotriva duşmanilor lui Dumnezeu.
P el er i n aj l a M ăn ă st i rea P ri s l op
Un grup de credincioşi din comuna Becicherecu Mic a efectuat un pelerinaj la Mănăstirea Prislop, cea în care şi-a trăit viaţa de obşte, pentru o vreme, părintele Arsenie Boca. Şi de această dată, transportul enoriaşilor a fost asigurat de către Raimond Ovidiu Rusu, primarul comunei, care le-a oferit participanţilor la pelerinaj gustări şi apă, pentru drum. Mănăstirea Prislop este situată în apropierea satului Silvaşu de Sus din judeţul Hunedoara. De aproape şapte secole, ea reprezintă unul din cele mai importante așezăminte religioase ortodoxe din Transilvania. Nu se cunosc începuturile mănăstirii. Deoarece era amplasată pe pământuri care ţinuseră de nobilii români din Ciula, se poate presupune că ei au fost ctitorii laici ai locaşului. Probabil că în secolul al XVII-lea a fost întemeiază la Prislop şcoala de învăţătură bisericească pentru tinerii care urmau să devină preoţi la sate. În anul 1585 egumenul Ioan ajunge mitropolit la Bălgrad (Alba Iulia), iar Teofil devine în 1615 episcop la Vad. Aici, în secolul XVII, a vieţuit Sfântul Ioan de la Prislop. În secolul al XVIII-lea a fost mănăstire greco-catolică. A primit un ultim veşmânt de frescă sub semnătura lui Simion din Piteşti. Din acesta se conservă doar câteva fragmente. A fost adânc implicată în frământările religioase ale secolului al XVIII-lea, dintre grecocatolici şi ortodocşi. În secolul al XIX-lea era aproape pustie şi administrată de preoţi de mir. Curând după ce a fost trecută la ortodocşi (1948), a fost desfiinţată şi alocată pentru destinaţii laice. Sa refăcut ca lăcaş mănăstiresc după anul 1975, cu o comunitate de călugăriţe. În 1948 stareţul mănăstirii devine părintele Arsenie Boca, iar după ce sălaşul s-a transformat în mănăstire de maici, a rămas ca duhovnic, până în 1959, când comuniştii au risipit obştea şi părintelui Arsenie Boca i-au stabilit domiciliu forţat la Bucureşti. Din 1976, Prislopul este mănăstire de maici. În 1991 a fost înfiinţat în incinta mănăstirii Seminarul Teologic Monahal „Sfânta Ecaterina”, cu o durată de şcolarizare de cinci ani. A. BORBELY
Raimond Ovidiu Rusu, primarul comunei Becicherecu Mic, urează tuturor cetăţenilor din localitate care poartă numele Sfântului Proroc Ilie şi omonimele acestora un sincer
La mulţi ani!
pildă creştină
Pâinile din piatră
A fost odată o femeie foarte sărmană, care avea trei copii, şi o femeie foarte bogată, care avea de asemenea trei copii. Cea bogată era aşa de zgârcită, că niciodată nu dădea ceva de pomană şi celei sărace. Într-o zi, femeia săracă nu avea din nou pâine pentru cei trei copii ai ei. Şi copiilor le era foame. Atunci femeia săracă merse la cea bogată şi-i spuse: „Dă-mi, te rog, o pâine pentru copii. Suferă cumplit de foame!”. „Nici eu nu am pâine, îi spuse femeia bogată. Cum să-ţi dau ţie?”. „Dar tu eşti bogată, spuse ea, sigur că mai ai nişte bucăţi de pâine uscată în dulap”. „Nu, spuse bogata. Dacă am chiar şi numai o bucăţică de pâine, atunci Dumnezeu s-o transforme în piatră!”. Şi săraca plecă cu lacrimi în ochi. După ce plecă femeia săracă, bogata le spuse copiilor ei: „Acum vă voi da câte o felie de pâine cu unt”. Şi merse la dulap să ia pâinea. Dar toate pâinile din dulap erau pietre. „Asta nu face nimic”, spuse femeia bogată. Le dădu copiilor bani şi un coş şi le spuse: „Mergeţi, copii, la brutar şi cumpăraţi trei pâini proaspete!”. Copiii merseră, dar trecu mult timp până se reîntoarseră. „De ce aţi stat aşa de mult?”, întrebă femeia bogată. „Mamă, îi spuseră copiii, coşul de pâine era îngrozitor de greu”. Femeia deschise coşul şi constată că şi aceste pâini se transformaseră în pietre. Atunci se sperie. Numaidecât merse la brutar şi cumpără pâine şi prăjituri pentru femeia săracă. Îi duse, de asemenea, făină, carne şi unt. „Femeie, îi spuse ea, de acum înainte nu voi mai fi egoistă niciodată. Dumnezeu a transformat toate pâinile mele în piatră. Ce bine ar fi dacă ele s-ar reface în pâini pentru a le putea mânca cu fii mei!”. Apoi femeia bogată se duse acasă. Şi iată, toate pietrele deveniră din nou pâini. Aşa femeia bogată deveni bună faţă de cei săraci.
A i o s i n g u r ă v i a ţ ă ! P r e ţu i e ş t e - o ! Atenţie pietoni: traversaţi strada doar prin locurile permise; asiguraţi-vă înainte de a vă angaja în traversare; nu uitaţi, pietonul se opreşte mai uşor decât autovehiculul, în condiţii dificile de drum; supravegheaţi copiii, atunci când sunt participanţi la traficul rutier! Nu le daţi exemple negative legate de respectarea normelor rutiere! O întrebare: câţi dintre noi traversează strada regulamentar? Un exemplu: coborâm din maşină sau autobus, magazinul unde dorim să mergem este exact în faţa noastră, iar trecerea de pietoni la 20-30 de metri distanţă. Câţi dintre noi merg până la trecere? Fiecare gândim: „Ei, doar nu mi se întâmplă tocmai mie ceva, imediat am fugit dincolo! Doar văd că nu vine nici o maşină, ori până ajunge aici şi eu sunt dincolo deja!”, „O prostie să mai merg degeaba până la trecere, pierd timpul doar!”. Ni se pare cunoscut, nu? Niciodată nu gândim că s-ar putea să fie ultima dată când traversăm... Mai e o chestiune legată de traversare. Sunt pieton, traversez regulamentar. Oare sunt ferit de orice pericol dacă sunt pe zebră ori traversez la semnalul verde? Din
păcate, ultimele evenimente rutiere grave ne spun că NU. Unii pietoni se hazardează pur şi simplu, susţinând că „ei au prioritate”. E adevărat, însă uităm că unii şoferi nu sunt atenţi ori e posibil să nu poată opri maşina la timp…Oare după ce am fost grav răniţi sau, mai rău, ne ajută foarte tare că am avut prioritate, vindecă asta rănile noastre? Nu prea…De aceea e bine să avem mereu în primul rând grijă de noi, să nu lăsăm asta în seama altora... E adevărat, străzile au rămas la fel, numărul autovehiculelor a crescut foarte mult, toată lumea e grăbită… Sunt realităţi ce nu depind prea mult de noi. Dacă acestea nu le putem schimba uşor, ce putem face atunci pentru a sta departe de pericol? Putem schimba comportamentul nostru nu numai în traficul rutier, ci în tot ce înseamnă viaţa de zi cu zi. HAIDEŢI SĂ ACORDĂM CU TOŢII PRIORITATE VIEŢII NOASTRE! AI O SINGURĂ VIAŢĂ! PREŢUIEŞTE-O!!! Agent principal Alin CÎRNARIU, şeful Postului de Poliţie Becicherecu Mic
Incendiile care ar putea afecta bunuri din gospodăriile populaţiei pot fi preîntâmpinate dacă cetăţenii cunosc şi respectă regulile şi măsurile de prevenire a acestora. Pentru ca respectivele reguli să fie cunoscute vom prezenta în rândurile ce urmează alte câteva reglementări în domeniu. În ceea ce priveşte respectarea lor, aceasta este o obligaţie generală a tuturor persoanelor fizice şi juridice, conform prevederilor art.6, alin.1 din Legea nr.307/ 2006, privind apărarea împotriva incendiilor. Aşadar, iată principalele: 1. Reguli de prevenire a incendiilor la folosirea energiei electrice: a) este interzisă folosirea instalaţiilor şi aparatelor electrice defecte sau improvizate, cu conductori neizolaţi, cu prize sau
întrerupătoare defecte, doze şi derivaţii fără capace etc.; b) este interzisă înlocuirea siguranţelor electrice cu sârmă, cuie etc. Siguranţele arse vor fi înlocuite numai de electrician autorizat; c) nu este permisă lăsarea sub tensiune, fără supraveghere, a niciunui fel de aparat electric: fier de călcat, reşou, radiator etc.; d) este interzisă executarea sau modificarea instalaţiilor electrice de către persoane neautorizate; e) fiarele de călcat vor fi aşezate pe timpul folosirii pe suporţi icombustibili (de sârmă, cărămidă etc.). - va urma Edi-Doru EZARU, şef SVSU Becicherecu Mic
O acţiune de colectare din campania „Locul deşeurilor nu e în casă. Trimite-le la plimbare!” a avut loc în Becicherecu Mic, în ziua de 5 iulie. Parteneri în această acţiune au fost Asociaţia RoRec şi Primăria Comunei Becicherecu Mic. Sâmbătă, 5 iulie, între orele 10-16, deşeurile electrice şi electronice s-au colectat la punctul fix de la Căminul Cultural şi prin preluare gratuită de la domiciliu sau de
la sediile firmelor şi instituţiilor. Cei care au adus deşeuri la locul de preluare au primit cupoane valorice în funcţie de natura obiectului predat. De asemenea, a fost organizată şi o tombolă, la care, prin tragere la sorţi, s-au acordat următoarele premii: trei cafetiere – Marinela Ghibu, Viorica Şurubaru şi Cornel Hornar; două maşini de găurit – Valentina Gherasim, Dumitru Spiridon. (A.B.)
P r e v e n ir e a i n ce n di il o r în g os po d ă r i il e p o pu l a ţi e i
C â şt i g ă t o r i i c am p a n i e i d e c o l e c t a r e „ L o c u l d eş e u r i l o r n u e s t e î n c a s ă . T r i mi t e - l e l a p l i m b a r e ! ”
3
Din agenda Consiliului Local Becicherecu Mic
Hotărârea nr. 83 din 18 iulie 2014 privindconstatareaapartenenţeicoteide774/1798mp aterenuluiintravilanînsuprafaţăde1798mp,înscrisîn CFnr.400123,nr.cad.660–662/aBecicherecuMic,la domeniul privat al comunei Becicherecu Mic, în administrarea Consiliului Local Becicherecu Mic; Hotărârea nr. 84 din 18 iulie 2014 privind aprobarea modificării suprafeţei terenului înscris în CF nr. 400233, nr. cad. 400233 Becicherecu Micdela2296mp(suprafaţadinacte)la1000mp,conform documentaţiei cadastrale întocmită de SC Pilot Cad SRL; aprobarea dezlipirii terenului intravilan înscrisînCFnr.400233,nr.cad.400233BecicherecuMic cu suprafaţa totală de 1000 mp în două loturi de 400 mp şi 600 mp, conform documentaţiei cadastrale întocmită de SC Pilot Cad SRL; dreptul de concesiune al doamnei Stîngaciu Valeria, al doamnei Stîngaciu Ancuţa şi al domnului Stîngaciu Ionel Gabriel se va menţine asupra celor două terenuri rezultate din dezlipirea terenului intravilan înscris în CF nr.400233, nr.cad.400233; Hotărârea nr. 85 din 18 iulie 2014 privind aprobarea vânzării prin negociere directă a imobiluluiînscrisCF.nr.401605,nr.cad.3743/3483/48 – 3743/3483/49/1/1/2/61, cu suprafaţa de 968 mp, la preţul de pornire de 26.467 leiTVA inclus; Hotărârea nr. 86 din 18 iulie 2014 privind aprobarea încheierii unui act adiţional pentru modificarea obiectului contractului de concesiune încheiat între comuna Becicherecu Mic şi domnul Telcean Ion de la suprafaţa de 1000 mp la suprafaţa de 1281 mp.; aprobarea vânzării prin negociere directă a imobilului înscris CF. nr.402680, nr.cad. 963 – 964/2, cusuprafaţade1281mp,lapreţuldepornirede32.924 leiTVA inclus; Hotărârea nr. 87 din 18 iulie 2014 privind aprobarea participării domnului Gherasim Adrian Silviu la modulul de formare, pregătire şi perfecţionare profesională„Cadrul Financiar Multianual 2014 – 2020”, organizat în perioada 21.07.2014 – 27.07.2014; aprobarea participării domnului Gherasim Adrian Silviu, a domnului Muşat Gheorghe şi a doamneiEzaruAncaStelalamodululdeformare,pregătireşiperfecţionareprofesională“Oportunităţidefinanţărieuropeneaautorităţiipublicelocale”,organizat în perioada 08.08.2014 – 10.08.2014; Hotărârea nr. 88 din 18 iulie 2014 privindaprobareaîncheieriiunuicontractdeasigurare pentru voluntarii încadraţi în Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă a comunei Becicherecu Mic; Hotărârea nr. 89 din 18 iulie 2014 privind aprobarea intabulării în Cartea Funciară a imobiluluiidentificatprinLOT1situatînintravilanul localităţii Becicherecu Mic, având categoria de folosinţă „teren arabil intravilan”cu suprafaţa de 9246 mp, îndomeniulprivatalcomuneiBecicherecuMic,înadministrarea Consiliului Local Becicherecu Mic – aşa cum reiese din documentaţia cadastrală cu număr de proiect 182/2014, întocmită de SC Pilot Cad SRL; aprobarea intabulării în Cartea Funciară a imobilului identificat prin LOT 2 situat în intravilanul localităţii Becicherecu Mic, având categoria de folosinţă „stradă înintravilan”cusuprafaţade2382mp,îndomeniulprivat al comunei Becicherecu Mic, în administrarea ConsiliuluiLocalBecicherecuMic–aşacumreiesedin documentaţia cadastrală cu număr de proiect 183/2014,întocmită de SC Pilot Cad SRL;
4
Ansamblul „Cavaleria Tradiţiilor”, în Germania
Înt âlnire de su flet cu şvabii bănăţeni din Crailsh eim
În perioada 26-29 iunie, Ansamblul „Cavaleria Tradiţiilor” a onorat invitaţia Uniunii Şvabilor din Crailsheim, efectuând o vizită în localitatea germană. Redăm în cele ce urmează o relatare a doamnei Karin Lauer, coordonatorulAnsamblului „Cavaleria Tradiţiilor”.
Cea care a adresat invitaţia a fost Adwine Lauer. Prin intermediul ei, am cunoscut familia Furak, Erich, Melita şi Doru, persoane importante în cadrul Uniunii Şvabilor. Ca urmare a invitaţiei, Raimond Ovidiu Rusu, primarul localităţii Becicherecu Mic, a făcut posibilă plata transportului în Germania. Cazarea şi masa la pensiunea Einkorn Schwabisch Hall – cel mai înalt punct din zona respectivă – au fost suportate de mai multe familii din Germania: Sieber, Adwine Lauer şi Rebeka, domnul Salii, familia Paul, Isolde şi Reiner, şi alţii, al căror nume nici nu le cunoaştem, însă le mulţumim tuturor. Momentul culminant al primei seri a fost acela în care ansamblul nostru a înmânat în mod official, în cadrul festivităţii organizate de Uniunea Şvabilor, steagul României şi steagul comunei noastre, alături de alte produse tradiţionale româneşti. Cu toţii au fost impresionaţi de gestul nostru. Ţin să specific că noi am gândit aceste daruri ca pe o atenţie, însă când gazdele noastre au auzit de steag, nu au vrut să îl primească pur şi simplu, ci numai în cadrul festivităţii, specificând ca este o mare onoare pentru ei. Domnul Erich Furak, reprezentantul Uniunii Şvabilor, a mulţumit şi, în
aplauzele tuturor, a desfăcut şi a prezentat publicului prezent steagurile. În acel moment am realizat că au reacţionat la fel ca şi noi la cuvintele adresate de reprezentaţii noştri, şi anume că este şi steagul ţării lor, fiind şi ei plecaţi de pe meleagurile româneşti! Vreau să specific că au fost prezente şi alte personae, care au străbătut kilometri ca să fie alături de noi: George şi Ionel Spînu, Ghiţă Coroamă, familia Weber, Reini cu Maria şi fetele, Alexandra Cristea, Franz Magamol cu soţia. Mulţumim lui Effi şi Michael, familiei Sigmund, Reini şi Usi, cât şi familiei Lang, Anna şi Hans, care au ţinut ca, prin intermediul nostru şi al ziarului local, să îi salute pe toţi cei care îşi amintesc de ei, inclusiv pe familia Creta. Au fost entuziasmaţi şi fericiţi să ne vadă acolo şi, alături de ceilalţi, au petrecut multe ore frumoase cu noi. Am fost atât de bine primiţi şi găzduiţi, încât avem numai cuvinte de laudă şi mulţumiri la adresa tuturor celor implicaţi în această acţiune. Cu acordul primarului comunei Becicherecu Mic, am sărbătorit şi un Sfântul Petru – pe cumnatul meu, care nea ospătat cu mare plăcere, ca de obicei. Acolo i-am întâlnit şi pe Anna cu Johann, care şi ei sunt mereu alături de noi. Au fost zile frumoase, foarte încărcate, dar şi emoţionante. Dacă noi am plecat pentru a participa la Kerwei-ul lor şi pentru a fi alături de ei la sărbătorirea a 30 de ani de la înfiinţarea Uniunii Şvabilor din Banat în acea zonă, să ştiţi că am fost luaţi prin surprindere de toată bucuria pe care şi-au manifestat-o privind venirea noastră acolo. Prestaţia ansamblului nostru a fost una foarte bună. Îi priveam cum dansează, cât de degajaţi şi veseli erau, în ciuda oboselii fizice acumulate, şi recunosc că nu m-am putut abţine să nu mă gândesc la
primarul nostru! Nici nu ştii ce ai făcut, domnule primar, când ai acceptat să mergem acolo, la şvabii noştri! Toată răceala de ani de zile, instalată între noi şi ei, cei de dincolo, s-a risipit într-o clipită. Poate a fost un prim pas făcut împreună pentru a ne regăsi apartenenţa la locul natal, la aceleaşi obiceiuri, valori morale şi culturale. Aşteptările noastre au fost mult depăşite de realitatea de la faţa locului. După mul i ani de încercări de a restabili o legătură între noi, acum aceasta s-a produs de la sine. Să zicem că am redescoperit împreună câte lucruri ne leagă. Începând cu Marşul Kerweiului, care a produs fiori pe şira spinării, apoi valsul, care le-a adus lacrimi în ochi, brâurile noastre, care i-au inveselit, dansurile sârbeşti, care te umplu de emoţii... Au fost trăiri minunate pentru toţi cei prezenţi. Ziua de 28 a fost pentru noi una foarte specială. În cadrul festivităţii la noi au venit doi domni, reprezentanţi ai Uniunii Şvabilor din Stutgart, şi ne-au lansat o invitaţie pentru la anul, a doua duminică din iulie, mai
decât să ne bucure aceste reacţii ale lor, acela de a aplauda într-una, de când începea dansul şi până se sfârşea. Aş reveni puţin la ceremonia de înmânare a steagurilor. Când noi am făcut acest lucru, Anna- Maria, Mihaela şi Adwine au reprezentat ansamblul nostru, Anna-Maria precizând că, prin invitaţia lor, ne-au oferit prima posibilitate de a pleca în străinătate, ca ansamblu, şi că le mulţumim pentru aceasta. Domnul Erich şi doamna Melitta au organizat o tombolă, iar suma strânsă (305 euro) a fost oferită ansamblului, pentru ca tinerii noştri să aibă bani de buzunar în Germania. Am înţeles, din discuţiile lor, că familia Furak susţine tineretul, prin diferite acţiuni organizate la uniune cu acest scop. Ideea de a ne invita acolo a plecat de anul trecut, când au organizat o festivitate în care peste 400 de perechi au fost costumate în portul tradiţional german şi au dansat polka pentru a doborî un record, ceea ce au şi reusit cu brio. Adwine a fost acolo şi, din una în alta, ea a vorbit
exact pentru Reutlingen, tot la sărbătoarea Kerwei-ului. Ne-au am amintit că ne-am întâlnit prima dată la Dudeştii Vechi, prin intermediul domnului deputat Niculae Mircovici. La despărţire, amintesc că domnul Doru a avut numai cuvinte de admiraţie la adresa noastră şi ne-am promis reciproc că vom ţine legătura. Dânsul provine din Timişoara, iar ultimele lui cuvinte adresate ansamblului nostru, au fost: „Vă iubesc!”. Urmează ca ansamblul din Crailsheim să facă turul României şi se pare că doresc ca noi să îi însoţim şi să îi reprezentăm. A fost o propunere luată ad-hoc de către reprezentaţii Uniunii din Crailsheim, chiar în acea seară, ca urmare a prestaţiei noastre. Mulţi dintre participanţii din seara zilei de 28 iunie neau repetat acelaşi lucru: au fost impresionaţi că nu facem discriminare şi că promovăm dansurile tuturor etniilor conlocuitoare din comuna noastră. I-a marcat, de fapt, diversitatea culturală prezentată prin dansurile noastre şi modul în care le-am adus pe scenă. Nu poate
despre noi şi le povestea cum copiii noştri români dansează atât de bine şi de frumos nemţeşte. Aş vrea să punctăm comportamentul şi atitudinea celor plecaţi din Becicherecu Mic: au fost alături de noi încontinuu, şi la sfârşit toţi au fost supermulţumiţi de rezultate şi au angrenat şi străini în acţiunea, aceştia contribuind la găzduirea noastră. La un moment dat, eram cu toţii copleşiţi de atâta atenţie câtă ni s-a arătat. Adwine cu Salli au fost permanent cu noi, nu s-au dezlipi de noi, doar seara plecau, pentru a reveni din nou dimineaţa! Duminică ne-am trezit în jurul orei 12, am servit micul dejun, am împachetat, ne-am luat rămas bun de la cei de acolo, bineînţeles printre lacrimi, am plecat către România. În drumul nostru ne-am oprit pentru un „La mulţi ani de Sfântul Petru”, în româneşte!, la sora şi cumnatul meu, şi de fapt am ajuns la o altă masă îmbelşugată, ceea ce a dat dovadă încă odată cât de mult ne susţin. Ei sunt alături de acest ansamblu de ani buni şi au demonstrat acest lucru din nou. Revederea cu familia Sechi şi cu familia Kilcher, care a participat la pregătiri, a fost emoţionantă şi familial. Ne-am simţit ca acasă... Au fost primii la care le-am împărtăşit bucuria „succesului”. Povesteam toţi deodată... Realitatea este că intuiţia primarului nostru a fost una bună: ce au reuşit copiii aceştia, nu au reuşit alţii în ani de zile, şi cine ştie de cât timp aveam noi nevoie ca să reuşim. Dar este adevărat că şi pentru mine, şi pentru domnul primar, şi pentru satul nostru, cei de dincolo au făcut lucruri extraordinare. Au considerat că este momentul să facem ceva împreună: dacă au privit prin noi, peste noi, alături de noi, acum au considerat că a venit clipa să ne privească în ochi.
5
So le m n it a t ea P r im e i Î mp ă r t ă ş a n ii l a B e c i c h e re c u Mi c
Copiii catolici, în marea lor majoritate, primesc taina botezului la o vârstă fragedă, pe baza credinţei părinţilor şi naşilor lor, care promit de a-i creşte în ataşamentul faţă de Cristos, motivaţi de două lucruri: - Mai întâi pentru că Isus a afirmat că cine nu se naşte a doua oară, din apă şi Duh Sfânt (după ce fiecare s-a născut din mama sa), nu poate intra în Împărăţia cerurilor. Copilul botezat devine templu sau locuinţă a Duhului Sfânt, cum spune apostolul Paul. - În al doilea rând, nu numai în timpurile trecute, ci şi în cele actuale, chiar în ţări care se socot civilizate, cum e România, la fiecare mie de copii care se nasc, circa douăzeci mor în primul an de viaţă, în ciuda tuturor măsurilor sanitare prevăzute. Dar în anii următori, câţi din cei rămaşi mai mor în fiecare an? Şi atunci cine răspunde de sufletele celor care ar muri nebotezaţi? La răspunsul că asupra copiilor mici, până una-alta, se poate face o rugăciune de binecuvântare, trebuie precizat: Această rugăciune e botez sau nu? Şi dacă nu e, atunci?... Copiii încreştinaţi prin botez, cu timpul, cresc. Iar Isus ne-a dăruit nu numai taina sau sacramentul botezului, ci bogăţia celor şapte sacramente: botezul, mirul sau confirmaţiunea, Euharistia sau Sfânta Împărtăşanie, pocăinţa sau spovada, maslul sau ungerea bolnavilor, preoţia şi căsătoria. Dintre acestea şapte, pentru copiii botezaţi cele mai
apropiate în timp, pentru a le primi în mod conştient, sunt taina spovezii, Sfânta Împărtăşanie şi, apoi, Mirul. În Biserica Catolică spovada şi Prima Împărtăşanie se practică în jurul vârstei de şapte ani, iar Miruirea sau Confirmarea în jurul vârstei de 14 ani. Se consideră că la 7 ani, ajunşi la vârsta priceperii, copiii pot deosebi între bine şi rău, între rugăciune şi înjurătură, între Dumnezeu Creator şi creaturi, între Isus Răscumpărător şi Duhul necurat ispititor; ei pot înţelege ce înseamnă ispită, consimţire la păcat, părere de rău sau căinţă, iertare şi hotărâre de îndreptare, bucuria de a avea un suflet curat, bucuria de a face bine celor din jur, bucuria de a trăi în dragostea lui Dumnezeu, bucuria de a-l purta pe Dumnezeu în suflet. Se consideră că ceea ce au declarat părinţii în numele lor
la botez, copiii pot declara acum personal cu propria voce. De aceea, înainte de prima spovadă şi Prima Împărtăşanie, se face o perioadă adecvată, o pregătire asiduă a copiilor de către preot, de către colaboratorii săi şi de către familiile lor, astfel încât primirea acestor sacramente sau taine să nu fie o simplă festivitate folclorică, deşi unii spectatori poate aşa o văd, ci o pregătire şi o bază solidă pentru practicarea conştientă a credinţei pentru toată viaţa. Copiii află că Dumnezeu e un tată iubitor, dispus mai bine să ierte, decât să pedepsească, dacă omul se căieşte, cere iertare şi se hotărăşte să se se îndrepte de greşelile sale. Află că Isus a vrut să plătească cu moartea sa pe cruce pentru vina oamenilor şi că în ziua învierii sale a apărut apostolilor şi că, suflând asupra lor, le-a dat puterea de a distribui iertarea, zicându-le: „ Primiţi pe Duhul Sfânt! Cui veţi ierta păcatele, vor fi iertate. Şi cui le veţi ţine, vor fi ţinute!”. Află că apostolii şi urmaşii lor au împlinit vorba lui Isus şi noi numim aceasta spovadă. Copiii află că, atunci când umbla pe pământ, Isus a spus: „Eu sunt pâinea cea vie coborâtă din cer. Cine mănâncă din pâinea aceasta va trăi în veci. Eu îl voi învia în ziua de apoi”. „Cine nu mănâncă trupul meu, nu are viaţă întrânsul”. Cu alte cuvinte, cine nu se hrăneşte cu trupul lui Isus e ca un mort. Copiii află că Isus, la ultima cină cu apostolii, înainte de a fi arestat şi răstignit, a luat pâinea, a frânt-o şi lea dat-o spunând: „Luaţi şi mâncaţi! Acesta este trupul meu, care se jertfeşte pentru voi”. Apoi a luat vinul şi a zis: „Luaţi şi beţi! Acesta e sângele meu care se
varsă pentru voi şi pentru cei mulţi spre iertarea păcatelor. FACEŢI ACEASTA ÎN AMINTIREA MEA!”. Pâinea şi vinul s-au transformat în trupul şi sângele lui Isus. Aceasta a fost Prima Împărtăşanie a apostolilor. Iar apoi apostolii şi urmaşii lor au împlinit porunca lui Isus şi au făcut ceea ce a făcut Isus, iar numim acum aceasta: Sfânta Liturghie. Copiii află de la Sfântul Apostol Paul că, pentru a primi pe Isus cu vrednicie, trebuie să fim cu sufletul curat. Iar dacă nu, îl putem spăla prin spovadă. Când au asimilat aceste lucruri, copiii exersează treptat spovada şi împărtăşirea, iar în ziua de sărbătoare fixată, îmbrăcaţi cu haine frumoase, însoţiţi de părinţi, de naşi, de neamuri şi prieteni, după ce în ajun s-au spovedit, vin în biserica frumos împodobită, iau parte cu emoţie la Sfânta Liturghie, primesc pentru prima oară pe ISUS în inima lor şi promit să-i fie cât mai mult o locuinţă plăcută, din care Dumnezeu să facă un mic paradis. Bucuria lor e împărtăşită şi de mulţi din familie, care de asemenea se spovedesc şi se împărtăşesc, şi care în timpul slujbei au transmis copiilor lor o lumânare aprinsă, în amintirea lumânării de botez. După slujbă, mulţi vor să întipărească clipele acestea divine şi în cât mai multe fotografii sau filme, care să le aducă aminte şi mai târziu de bucuria trăită. La Becicherecu Mic de această bucurie au avut parte, la 29 iunie 2014, trei copii: Cornel Iosif Miron, Lörincz Gheorghe Emanuel şi Valentina Ionela Ranislav. Fie ca Dumnezeu să-i păstreze pe aceşti copii ataşaţi pentru totdeauna de dânsul! Fie ca familiile lor să rămână conştiente ce mare dar le-au făcut copiii, aducându-l pe Dumnezeu în casele lor, dar şi că aceşti copii, ca nişte plante fragede şi plăpânde, au încă nevoie de ocrotire din partea familiilor, pentru a deveni plante creştine viguroase! Preot Bonaventura DUMEA
Maxime, proverbe, aforisme, vorbe de duh… adunate de Lazăr Pomorişaţ
♣ Există întotdeauna motive excelente pentru a nu acţiona, numai că dacă motivele predomină, lucrurile rămân nefăcute. ♣ Până acum oamenii n-au găsit alt drum spre adevăr decât greşeala. (N. Iorga) ♣ Mania cea iute face patima. (Neagoe Basarab) ♣ Mania ta iarăşi nu grăbi să o verşi asupra cuiva, ca să nu te căieşti. (Anton Pann) ♣ Este mai ruşinos să te fereşti de prietenii tăi decât să fii înşelat de ei.(Franţa) ♣ Nu-ţi destăinui fericirea unui om mai puţin fericit decât tine. (Pitagora) ♣ Să nu doreşti ce nu poţi obţine. (Rusia) ♣ Ea a venit cu lada de zestre, eu cu lada de bere. (G. Mrachici) ♣ Cine părăseşte vechiul drum pentru unul nou, adesea e înşelat. ♣ Puterea nu corupe oamenii; dar nerozii dacă ajung într-un post de comandă, corup puterea.
♣ Pierzi în viaţă ani şi la moarte cerşeşti o clipă. (N. Iorga) ♣ Vânătoarea nu este un sport. Într-un sport, ambele părţi ar trebui să ştie că se află într-un joc.
BIBLIE = Prilej de rugăciune, când este deschisă, şi de înjurături, când este închisă.
SFATURI: Să nu te lauzi când ţi-e punga plină. CINE RISCĂ CÂŞTIGĂ (latină) Proverbul uneori este folosit şi în forma „Cine nu se aventurează, n-are nici cal, nici catâr”. Riscul are aici înţeles de curaj, de iniţiativă. Iar la noi se spune: „Cu frica n-alegi nimica” sau „cel fricos nu face câştig”.
6
File de istorie DIN BECICHERECU MIC
Istoria comunei noastre, consemnată în revista Coloana Infinitului
În urma campaniei din 1551-1552, încheiată cu asediul şi cucerirea Timişoarei de către turci, la 26 iulie 1552, Banatul de la câmpie a fost transformat în paşalâc, în vreme ce regiunea de la munte, organizată ca Banat al Caransebeşului şi Lugojului a rămas în continuare sub autoritatea principilor transilvăneni. Presiunea otomană crescândă şi interesele personale meschine l-au determinat pe principele Acatiu Barcsai să cedeze Porţii (septembrie 1658) Banatul Caransebeşului şi Lugojului, înglobat apoi În spaţiul etnografic al comunei noastre, s-a derulat paşalâcului de la Timişoara. de-a lungul secolelor un proces istoric, prin care După o stăpânire turcească de 164 de ani, Banatul a populaţia majoritară română s-a individualizat în ra- fost cedat Casei de Austria prin tratatul de pace de la port cu comunităţile etnice, comunităţi care printr-o Passarowitz din anul 1718. Tratatul de pace încheiat îndelungată evoluţie s-au integrat, formând actuala la Belgrad, în 1739, a reconfirmat stăpânirea Casei naţiune română modernă, fără a-şi pierde din pricina austriece asupra Banatului. minorităţii, identitatea. Un eveniment istoric important a fost colonizarea Civilizaţia originală românească şi diversitatea sârbilor, care au venit în partea locului în anul 1690. adusă de turci, austro-ungari, sârbi şi germani a În documentele Arhivelor Statului se menţionează menţinut de-a lungul veacurilor un raport echilibrat, despre depopularizări masive, a căror cauze au fost influenţând pozitiv asupra evoluţiei comunităţii războiul şi molima. Refacerea rapidă a numărului noastre, aflată în permanenţă în dezvoltare. de locuitori români şi sârbi poate fi explicată doar Primele date istorice referitoare la comuna noastră prin migraţia continuă a populaţiei din ţinuturile din sunt menţionate documentar în anul 1232, sub nu- jurul satului. La conscrierea din anul 1717, satul este mele de Terra Potkerequ. O sută de ani mai târziu, în locuit de români şi sârbi cu un numar de 36 de case, 1334, parohia plăteşte Vaticanului „zecimea pa- sub denumirea de Peschered. pală”, o subvenţie a credincioşilor pentru susţinerea În harta generalului Mercy „Carte des Temeswarer acţiunilor armate îndreptate asupra păgânilor. Banates” 1723, satul este menţionat ca apartinând În timpul ocupaţiei maghiare, în 1462, localitatea districtului Timişoara şi apare pentru prima dată îneste dăruită familiei Hagymasy din Beregsău. registrat ca Becicherec. Cristof Hagymasy, urmaş nefericit al acestei familii, Generalul Mercy aduce primele familii de germani cade în dizgaţia regelui Ferdinand al Austriei, în localitate în anul 1727, câteva zeci de suflete, provocând donarea satului de către rege, familiei fiind primul val al colonizării care va decurge în trei Ladislau Karacsonyi. Această donare provoacă etape. Începe colonizarea germanilor cu paşi suferinţa localnicilor deoarece o dată cu satul au fost mărunţi şi nesiguri. Colonizarea şvabilor s-a desdăruiţi şi ţăranii iobagi. făşurat greu în unele părţi ale Banatului, deoarece Documentele oficiale ale secolului al XVI-lea, nu baştinaşii caută să-i alunge, fiind nemultumiţi. Coloamintesc de localitatea noastră. Cert este că Timi- nizarea însemna pentru bănăţeni îngustarea şoara este cuprinsă de evenimentele istorice deru- hotarelor propriilor sate şi pierderea terenurilor ferlate în Transilvania. În anul 1514 Gheorghe Doja, tile. În aceste zone se înregistrează răzmeriţe între însoţit de oştile ţărăneşti (venind dinspre Cenad), colonişti şi băştinaşi, însă nu este şi cazul nostru. este prins în apropiere de Becicherecu Mic de ar- Un eveniment special are loc în 1735 care contribuie mata de despresurare a lui Ioan Zapolya. Doja a fost la dezvoltarea localităţii: se înfiinţează o staţie poşexecutat într-un mod îngrozitor de crud pe locul tală (poştalion) cu 6 cai rezervă susţinuţi de comunumit „Maria” din Timişoara. nitatea sătească prin „darea” de 160 florini.
Începem, în acest număr, o prezentare a comunei Becicherecu Mic apărută în revista Coloana Inf initului, în urmă cu şapte ani. Datele prezentate în publicaţie sunt deosebit de interesante şi dezvăluie principalele momente ale istoriei localităţii noastre.
Un an mai târziu poşta era împroprietărită cu 60 jugăre (34,65 ha) teren arabil şi 18 jugăre (peste 10 ha) fâneaţă pentru întreţinerea cailor şi plata îngrijitorilor. Grajdurile se aflau în partea de vest a localităţii nu departe de moara locală, unde erau şi atelierele de rotărit, fierărie, împletit frânghii şi coşuri din răchită. În secolul al XVIII-lea sigiliul localităţii avea ca însemne o barză pe un lac cu stufăriş, cu legenda: „A LU’ PESCĂREŢU MIC”. În anul 1738 izbucneşte o epidemie de holeră care cuprinde şi Becicherecul, luând tribut vieţi nevinovate şi lăsând în urma ei case pustii. Au rămas în viaţă 1140 de suflete, din care 600 erau sârbi şi 540 erau români. La conscripţia din 1743, denumirea localităţii era Bezsierek, majoritară fiind populaţia sârbă. Fiind un veac plin de frământări şi adânci prefaceri sociale, bănăţenii îndură cu stoicism silniciile administraţiei până în 1767 când se ajunge la revolta poporului, care prezintă un memoriu administraţiei. Se crează o stare de spirit încordată, care duce la vizita lui Iosif al II-lea în Banat pentru studierea situaţiei. Fiind nemulţumit de rezultatele obţinute în urma aplicabilităţii principiilor stabilite de Imperiul Austroungar şi descoperind realitatea celor menţionate în memoriu, Iosif al II-lea dispune aplicarea unor reforme destul de avansate pentru acea perioadă, reforme în care era inclusă şi necesitatea dezvoltării culturale, trecându-se astfel la organizarea de către stat a şcolilor elementare şi superioare, punându-se accent pe predarea în limba maternă a populaţiei: română,sârbă şi germană. Decizia administrativă din 1773 are ca finalitate strămutarea satului de pe Dealul Crucii în actuala vatră. La început satul se întinde numai pe partea nordică a şoselei fiind populat de români şi sârbi, iar germanii vor popula partea de sud. Se spune că prima generaţie de colonişti nu a găsit în Banat decât moartea, a doua generaţie a întâmpinat sărăcia, mlaştina şi stuful şi abia a treia generaţie de colonişti germani a reuşit să-şi întemeieze gospodăriile. - va urma -
fo t o - d o cu m e n t
Echipa noastră de fotbal, Fortuna Mama Mia Becicherecu Mic a reuşit, în sezonul recent încheiat, cea mai bună performanţă din istoria fotbalistică a localităţii noastre, clasându-se pe locul secund în Seria a IV-a a Ligii a III-a, fiind la un pas de o promovare în Liga a II-a. Prezentăm, astăzi, o parte dintre înaintaşii mişcării fotbalistice din Becicherecu Mic: echipa Recolta, în anul 1953.
7
Pentru o mai bună Orar de funcţionare al colaborare, vă Primăriei Becicherecu Mic
stăm la dispoziţie:
Luni: 8-16
Program cu publicul: 8-14 Marţi: 8-17
Program cu publicul: 8-12 Miercuri: 8-16
15-17
Program cu publicul: 8-14 Joi: 8-17
Program cu publicul: 8-12
Cu ocazia căsătoriei, urăm tinerei familii Elena şi Alin Cîrnariu un călduros La mulţi ani!, multă sănătate, fericire, bunăstare şi tradiţionalul „Casă de piatră”! Primăria şi Consiliul Local ale comunei Becicherecu Mic
Vineri: 8-14
15-17
Program cu publicul: 8-12
Adresa: str. Calea Banatului nr. 9 Telefon: 0256-378.501
PRIMAR
Luni: 11-16 Marţi: 11-17 Miercuri: 11-16 Joi: 11-17 Vineri: 11-14
VICEPRIMAR
Luni: 8-11 Marţi: 8-11 Miercuri: 8-11 Joi: 8-11 Vineri: 8-11
SECRETAR
Luni: 8-14 Marţi: 8-12 15-17 Miercuri: 8-14 Joi: 8-12 15-17 Vineri: 8-12
TALON PENTRU AUTOCITIRE CONTOR APĂ august-septembrie Numele şi prenumele:........................................................
Adresa:...............................................................................
Telefon:...............................................................................
Semnătura
Citire contor (metri cubi apă)..............................................
Pentru a veni în ajutorul cetăţenilor comunei, prin intermediul ziarului local, administraţia publică locală pune la dispoziţia locuitorilor din Becicherecu Mic acest talon pentru autocitirea consumului bilunar de apă (o dată la două luni). Tot ce trebuie să faceţi, după completarea datelor personale, este să treceţi la rubrica “citire contor” toate cifrele înscrise pe ceasul de apă care vă aparţine. Taloanele completate se vor depune O SINGURĂ DATĂ pentru cele două luni înscrise în talon, în cutia poştală specială, amplasată la sediul Primăriei comunei Becicherecu Mic.
Şi-au unit destinele:
Cristofor Tiberiu Heini cu Aurelia Georgeta Gheorghe Casă de piatră!
În ultima vreme a plecat dintre noi
Matea Florentin-Radu Dumnezeu să-l odihnească în pace!
Mica publicitate
Persoană singură, necăsătorită, caut parteneră de viaţă. Cer seriozitate. Tel: 0724-103.898. Vând casă cu teren, în suprafaţă de 2.000 mp în Becicherecu Mic, strada Fântânii, nr. 29. Tel: 0256-378.463. Vând albine cu şi fără stup, stupi tip DADANT, pe verticală, cu magazie, rame clădite, şi miere de albine. Informaţii la tel: 0724-961.503. Vând uşă din stejar, mare, completă, preţ 400 lei, şi două terenuri în suprafaţă de 800 mp, pentru construcţii case. Tel: 0256-378.578. Vând frigider “Arctic”, folosit, în stare bună de funcţionare, preţ 250 lei. Tel: 0741-450.169. Ofer, gratuit, gunoi de grajd. Tel: 0786-757.497.
Execut lucrări de împrejmuire (garduri, porţi), instalaţii sanitare şi încălzire centrală (pexal şi cupru), termoizolaţii, rigipsuri, parchet laminat, gresii şi faianţe, la preţuri negociabile. Tel: 0766449.008. Vând instalaţie baie, completă, boiler 200 litri, duş, vană, chiuvetă, preţ 200 euro. Vând remorcă 1.000 kg, înscrisă în circulaţie, preţ 250 euro. Vând orgă 6 octave, preţ 100 euro. Informaţii la telefon 0727-357.445. Donez căţel de două luni, mascul, tatăl ciobănesc german. Tel. 0256378.781; 0748-147.095. Familie, căutăm să închiriem casă de locuit în Becicherecu Mic. Tel. 0749382.662.
Talon pentru anunţ gratuit
Textul anunţului:.......................................................................................................... .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... ....................................................................................................................................
Ziarul “Pescăreţul Mic” vine în sprijinul persoanelor fizice din comuna Becicherecu Mic, printr-o rubrică de mică publicitate. Pentru ca anunţul dumneavoastră să apară în ziar nu trebuie decât să completaţi acest talon şi să-l depuneţi în cutia poştală special amplasată la sediul Primăriei comunei Becicherecu Mic.
Numele şi prenumele:........................................................
Adresa:...............................................................................
Telefon:...............................................................................
Colegiul de redacţie Fondator: Raimond Ovidiu RUSU Redactor-şef: Petru Vasile TOMOIAGĂ Redactor-şef adjunct: Anton BORBELY
Semnătura
Redactori: Adina ONEŢIU, Sfetlana CHISĂR, Marinela BOBEŞ, Lazăr POMORIŞAŢ Publicaţie editată de Primăria şi Consiliul Local Becicherecu Mic
8 F or t u n a M am a M i a B e i ch er ec u M i c s e pr e gă te ş te p e n tr u u n n ou s e zo n d e L i ga a I I I - a Speranţele echipei noastre de fotbal, Fortuna Mama Mia Becicherecu Mic, de a evolua, în premieră, pe cea de-a doua scenă fotbalistică a ţării s-au năruit, după ce Federaţia Română de Fotbal a decis să nu recurgă la invitaţii pentru a completa cele două serii ale Ligii a II-a. Astfel, fotbaliştii noştri vor juca în acelaşi eşalon ca şi anul trecut, aşteptând acum repartizarea pe serii a echipelor care vor lua startul în Liga a III-a în sezonul competiţional 2014-2015. Ca o precizare, să spunem că nici în Liga a II-a şi nici în Liga a III-a seriile nu vor fi complete, multe echipe renunţând, din raţiuni financiare, să evolueze în aceste două eşaloane. Rămâne de văzut care va fi sistemul competiţional pe care îl va alege federaţia de specialitate. Până atunci, să spunem că echipa noastră s-a reunit pentru a pregăti ediţia de campionat viitoare. Dacă la nivelul lotului cu care s-a încheiat campionatul trecut nu sunt mari surprize la capitolul plecări, în schimb, la capitolul jucători testaţi se stă foarte bine. La amicalul cu Ripensia Timişoara (pierdut de băieţii noştri cu scorul de 3-4) au fost testaţi nu mai puţin de zece fotbalişti care îşi doresc să îmbrace tricoul Fortunei Mama Mia în campionatul care va începe în luna august. De pregătirea echipei, după plecarea antrenorului Sorin Bălu la CS Caransebeş, se ocupă fostul său secund, Narcis Petre, iar antrenamentele se desfăşoară la Timişoara, pe stadionul „Textila”. Antrenor secund a fost instalat fostul forbalist Mihai Hromei. Fortuna Mama Mia a evoluat, până acum, în mai multe jocuri amicale, aşa cum spuneam, care au avut rolul de a testa atât fotbaliştii sosiţi în probe, dar şi de a crea relaţii de joc care să ne aducă rezultate cel puţin la fel de bune precum cele din sezonul precedent, când am încheiat campionatul pe locul secund, la doar un punct de promovare, ceea ce a însemnat cea mai bună performanţă din istoria fotbalistică a Becicherecului Mic.
Calificare în turul trei al Cupei României
În turul secund al Cupei României, Fortuna Mama Mia a întâlnit-o pe ASU Poli, într-un veritabil derby judeţean. Meciul de pe arena Ştiinţa a avut, de altfel, toate ingredientele unei astfel de partide: spectatori numeroşi, un joc foarte bun prestat de ambele echipe, goluri frumoase şi, pe final mai ales, suspans. Meciul a început cu o uşoară dominare a alb-violeţilor antrenaţi de Paul Codrea, însă jucătorii de la Fortuna Mama Mia au gestionat cu maturitate situaţia. După două ocazii ale celor de la ASU Poli, a picat şi golul: în minutul 32, Hodiş a insistat la o minge trimisă în careul timişorenilor şi a fost faultat de porta-
rul acestora. Arbitrul din Arad a arătat „punctul cu var”, iar Zoran Radu a transformat, fără probleme, lovitura de la 11 metri. A fost golul care, practic, a făcut diferenţa dintre cele două echipe. Cu experienţa sezonului trecut de Liga a III-a, Fortuna Mama Mia a părut că se întrebuinţează serios doar în momentele cheie, în rest păstrând o posesie foarte bună a balonului şi apărându-se grupat. După reluare, Hodiş, omul meciului, fără îndoială, a punctat pentru 2-0, trimiţând cu capul, din apropiere, un balon centrat de Negruţ. Alb-violeţii au marcat golul ce putea relansa partida în minutul 85, când Gălan a înscris, tot cu capul. Până la final, cei de la ASU Poli au mai solicitat un penalty, la un henţ comis... în afara careului, însă arbitrii partidei nu s-au lăsat influenţaţi de presiunea din teren şi din tribune. Narcis Petre, antrenorul echipei noastre, a avut la dispoziţie următorul lot pentru partida de Cupa României: Culda – Ştefanovici, Telescu, Hecsko, Negruţ – Doană, Luţă, Zurbagiu, Radu – Silaghi-Perju, Hodiş. Rezerve: Filip – Miheţ, M. Toma, Molcuţ, Postolache, Mancaş, Tăbăcaru. După meci, bucuros că prima partidă oficială în calitate de antrenor principal s-a încheiat cu bine, Narcis Petre a declarat pentru presa sportivă timişoreană: „Mă bucur că am o echipă cuminte, cu băieţi de caracter şi sper să facem o treabă bună în noul sezon. Am întâlnit o echipă dintr-un eşalon inferior nouă. Jocul a fost greu, chiar foarte greu, întrucât suntem în plină perioadă de pregătiri, iar jucătorii nu sunt încă la parametri optimi. Sunt mulţumit de efortul depus şi de rezultatul obţinut”. Anton BORBELY