Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul
Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul este sărbătorit în fiecare an, pe 20 iulie. Sfântul Ilie era fiul unui preot al Legii vechi, care locuia în cetatea Tesve, din Galaad (Israel), situată dincolo de Iordan. De aici avem şi numele prorocului – Ilie Tesviteanul. Potrivit tradiţiei, Sovac, tatăl lui Ilie, a văzut oameni îmbrăcaţi în veşminte albe care îl înveleau pe Ilie în haine de foc şi îi dădeau să mănânce o flacără. Preoţii templului din Ierusalim au interpretat vedenia astfel: Ilie a fost ales de Dumnezeu pentru slujirea profetică. Sfântul Ilie a trăit cu peste opt sute de ani înainte de întruparea Mântuitorului, pe vremea regelui Ahab. Şi-a desfăşurat activitatea în regatul Israel din Samaria. Regele Ahab, la îndemnul soţiei sale, introduce în regatul israelitean cultul zeului Baal. La porunca lui Dumnezeu,
Sfântul Ilie ajunge la curtea regelui Ahab şi îi vesteşte acestuia că Dumnezeu va pedepsi poporul prin secetă. Cerurile vor fi închise timp de trei ani şi jumătate. Sfântul Ilie se ascunde de furia lui Ahab la pârâul Cherit, unde va fi hrănit de un corb, apoi la văduva din Sarepta Sidonului. În casa acestei văduve, prorocul Ilie va face minuni: îl va învia pe fiul acesteia şi îi va înmulţi făina şi uleiul. Spre sfârşitul anilor de secetă, pentru cunoaşterea adevăratului Dumnezeu, Sfântul Ilie îi propune împăratului să ridice un jertfelnic pe Muntele Carmel şi să se roage mai întâi prorocii lui Baal, apoi el lui Dumnezeu. Acesta a fost momentul în care Ilie a înlăturat cultul zeului Baal. El a reuşit să coboare foc din cer peste jertfa sa, ceea ce 450 de preoţi ai lui Baal nu au reuşit să facă.
Din cartea a IV-a Regi, capitolul doi, aflăm că prorocul Ilie, după ce a lăsat ca urmaş pe Elisei, a fost luat de un car de foc şi înălţat la cer, fără a trece prin moarte. O parte din comentatorii acestui text susţin că Ilie a fost luat cu trupul la cer ca răspuns la modul în care el a vieţuit. Alţi comentatori afirmă că scopul pentru care Ilie a fost ridicat cu trupul la cer este acela că el va reveni la sfârşitul lumii ca un al doilea Înaintemergător al Mântuitorului, pentru a vesti a doua venire a lui Hristos spre a judeca neamul omenesc. - continuare în pagina 2 -
Raimond-Ovidiu Rusu, primarul comunei Becicherecu Mic, urează un sincer La mulţi ani! tuturor locuitorilor şi-au celebrat onomastica cu prilejul sărbătorii Sfântului Ilie.
Comuna Becicherecu Mic: 3.123 de locuitori; Cod Poştal 307040
Foaie de informaţie, opinie, societate, cultură şi sport, editată de Primăria şi Consiliul Local Becicherecu Mic
Anul V* Nr. 7 (49) * iulie 2015 * 8 pagini * se d istribui e gratu it
Becicherecu Mic Rugă de trei zile
Vineri, 14 august, ora 19 cântă
ANDREEA VOICA
Sâmbătă, 15 august, ora 17, SLUJBA RELIGIOASĂ ora 18:30 spectacol cu
MARGARETA DRĂGAN ŞI VĂRU SĂNDEL Duminică, 16 august, ora 18 spectacol cu
DJ GHIŢĂ Cu ocazia Rugii, se vor desfăşura tradiţionalele competiţii sportive, organizate de Consiliul Local şi Primăria Becicherecu Mic • CUPA RUGII LA PESCUIT SPORTIV, ediţia a IV-a, duminică, 16 august, ora 8, Balta Bujorul (înscrieri la tel: 0746-165.538 sau 0736-342.838) • CUPA RUGII LA MINIFOTBAL, ediţia a VIII-a, duminică, 16 august, ora 12, Pensiunea UGH Prest Serv, str. Stufului nr. 6 (înscrieri la tel: 0726-676.584)
Ziua Imnului Naţional al României
Data de 29 iulie a fost proclamată, în conformitate cu Legea nr. 99/1998, Ziua Imnului Naţional al României – „Deşteaptă-te române!”, simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848. La 29 iulie 1848, „Deşteaptă-te române!” a fost cântat pentru prima dată în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea. La originea Imnului Naţional al României se află poemul patriotic „Un răsunet”, de Andrei Mureşanu, publicat în numărul iunie-iulie 1848 al suplimentului „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, pe o melodie culeasă de Anton Pann. Conţinutul profund patriotic şi naţional al poeziei a fost de natură să însufleţească numeroasele adunări ale militanţilor paşoptişti pentru drepturi naţionale, mai ales din Transilvania, Nicolae Bălcescu numind acest imn „o adevărată Marsilieză românească”. Interzis de regimurile totalitare, timp de aproape o jumătate de secol, „Deşteaptă-te române!” a fost ales imediat după decembrie 1989 Imnul Naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991. Conform Constituţiei României, Imnul Naţional este considerat simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului.
2
Casa Domnului
Într-o seară de iarnă, o tânără familie stătea în jurul mesei. Tatăl era trist şi apăsat de griji, iar mama plângea, ţinându-şi faţa în palme. Fetiţa lor cea mică, mirată de această situaţie, se apropie încet şi întrebă:. - Mamă, de ce plângi? - Fata mea, sunt zile grele nu mai avem bani şi pentru a putea trăi am vândut şi casa aceasta frumoasă. Mâine va trebui să ne mutăm într-o casă mult mai mică. De aceea plâng, fiindcă ne este greu să plecăm din acest
pildă creştină
loc minunat, unde am trăit în linişte atâţia ani, şi să ne mutăm într-o casă sărăcăcioasă şi ca vai de ea… - Dar, mamă, nu locuieşte Dumnezeu şi în casa aceea săracă în care ne vom muta? Miraţi de credinţa copilei şi de adevărul spus de aceasta, părinţii au înţeles că, în viaţă, greutăţile şi necazurile de orice fel încolţesc sufletului omului, dar credinţa şi speranţa nu trebuie niciodată uitate, fiindcă doar cu ele în suflet drumul spinos al vieţii e străbătut mai uşor. „Precum meşterul aruncă aurul în topitorie şi-l lasă a se cerne şi a se curăţa prin foc până ce străluceşte, tot aşa şi Dumnezeu lasă sufletele omeneşti să fie cercetate de necazuri, până ce se curăţă şi se lămuresc”. „De aceea, o astfel de cercetare a lui Dumnezeu este o mare binefacere pentru suflet” (Sfântul Ioan Gură de Aur).
Tatăl
În timp ce mâncau, un ţăran i-a întrebat pe cei trei fii ai săi: - Ştiţi voi, băieţi, de unde vine mălaiul din care este făcută această mămăligă? - Da, sigur că da! - a răspuns cel mai mic. Din sacul din cămară. Râzând de el, cel mijlociu îi spuse: - Nu-i adevărat! Mălaiul e măcinat din porumbul cules de pe câmp; porumbul a crescut din pământul udat de apa ploilor. Deci, pământul şi ploaia l-au făcut. - Nu ştiţi nimic! - zise şi cel mai mare dintre băieţi. Porumbul acesta vine de la Dumnezeu. E adevărat că a crescut din pământ şi că ploaia l-a udat, dar, dacă Dumnezeu nu ar fi dat vreme bună şi ploaie la timp, porumbul nu s-ar fi făcut, iar noi n-am fi mâncat acum mămăligă. Iată cine L-a făcut: Dumnezeu! Oare avea dreptate vreunul dintre copii? Nu, nici unul!
poveşti cu tâlc
Tatăl lor a arat şi a semănat pământul, a cules porumbul, l-a măcinat la moară şi a adus mălaiul acasă. Tatăl lor a muncit un an întreg pentru ca fiii lui să aibă ce mânca. A muncit, dar s-a şi rugat. Şase zile pe săptămână a fost pe câmp, dar a şaptea a fost la biserică să se roage pentru sănătate şi spor în casă. S-a rugat mereu ca Domnul să aibă grijă şi de familia lui, iar Dumnezeu, văzând hărnicia omului, i-a ascultat ruga şi l-a blagoslovit cu o recoltă bogată şi, pe drept cuvânt, meritată. Păcat că fiii lui nu vedeau efortul pe care părintele lor îl făcea pentru ei... Cu banii câştigaţi atât de greu, părinţii ar putea să cumpere lucruri pentru ei, dar nu fac astfel! Ei renunţă la tot ce îşi doresc, pentru ca fiii şi fiicele lor să aibă de toate. Dacă toţi copiii ar avea grijă de lucrurile lor, atunci părinţii ar fi mulţumiţi. Dar, dacă toţi copiii ar avea grijă, în primul rând, de bunul cel mai de preţ pe care l-au primit de la părinţi, adică de viaţa lor, pe care s-o trăiască frumos şi fără păcat - atunci toţi părinţii ar fi, cu siguranţă, fericiţi. „Cinsteşte pe tatăl şi pe mama ta, ca bine să-ţi fie ţie şi ani mulţi să trăieşti pe pământ!” – Sfânta Scriptură – una dintre cele zece porunci.
Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul - continuare din pagina 1 -
Dacă ţinem seama că raiul a fost închis după căderea oamenilor în păcat, nu putem să evităm întrebarea: unde a fost înălţat Sfântul Ilie? Sfântul Ioan Gură de Aur susţine că Ilie a fost îmbrăcat de Dumnezeu în haina îngerească. Iar Sfântul Maxim Mărturisitorul afirma: „Dumnezeu a arătat din
vechime măririle minunilor şi semnelor şi s-a folosit de modul înnoirii, mutând spre alt chip de viaţă decât cel în trupul supus stricăciunii pe fericiţii Ilie şi Enoh, nu prin prefacerea firii, ci prin schimbarea conducerii şi îndrumării ei”. Aceste afirmaţii ne-ar face să vorbim de prezenţa sa în lumea îngerilor. Cinstea deosebită de care s-a bucurat Sfântul Ilie înaintea lui Dumnezeu se vede în prezenţa sa pe muntele Taborului alături de Moise, atunci când
Mântuitorul s-a schimbat la Faţă înaintea ucenicilor Lui. Moise şi Ilie au fost de faţă lângă Domnul în slavă, primul ca primitorul şi dătătorul Legii, al doilea ca cel mai neînfricat luptător împotriva duşmanilor lui Dumnezeu. Este de reţinut că, în timpul vieţii sale, Ilie nu s-a învrednicit de o vedere „faţă către faţă”. Potrivit relatărilor din cartea III Regi, cap. 19, se spune că atunci când i s-a arătat Dumnezeu, Sfântul Ilie şi-a acoperit faţa cu mantia, pentru că nu putea privi slava lui Dumnezeu. Dar această vedere devine posibilă după înălţarea sa la cer, când, pe Muntele Taborului, Ilie a văzut slava lui Dumnezeu la schimbarea la faţă a lui Hristos. Prin retragerea sa în singurătate, Sfântul Ilie devine arhetipul monahilor creştini. Sfântul Macarie Egipteanul definea, la începutul „Epistolei” sale, tipul celui desăvârşit: „Vreau să ştii, iubite frate, că cel afierosit lui Dumnezeu trebuie să fie un bărbat deplin; că nu numai el trebuie să fie în Dumnezeu, ci şi Dumnezeu trebuie să fie întru el, după cum Domnul însuşi spune: Întru cel care rămâne întru Mine şi Eu voi rămâne întru el (Ioan 15, 5)”. Un astfel de model a fost Sfântul Ilie, remarcându-se prin lipsa de patimi, prin refuzarea săvârşirii răului şi a participării la idolatrie, într-un cuvânt, un „om lăuntric curat de care vorbea Legea veche”.
Din înţelepciunea ortodoxă
Mintea lucrată de dragostea dumnezeiască pro- pentru că, după cum El Însuşi este infinit, aşa şi duce gânduri despre Dumnezeu. (Sf. Talasie mila Lui este infinită. (Sf. Tihon Zadonschi) Libianul) Dacă vrei să birui lenea, fă orice lucru, cât de Smerenia liberează mintea de fumul mândriei mic, sau învaţă şi roagă-te fără încetare. (Sf. şi de slava deşartă. (Sf. Maxim Mărturisitorul) Efrem Sirul)
Când viaţa taie fulger, cuvintele sale sunt tunet. Ascultarea cu înfrânare supune fiarele. (Sf. An(Fericitul Augustin) tonie)
Dacă Dumnezeu îţi amână pedeapsa, atunci tu Definiţia cunoştinţei: a te uita pe tine când te nu-ţi amâna întoarcerea. (Fericitul Augustin) gândeşti la Dumnezeu. (Sf. Diadoh al Foticeei)
A şti să te smereşti înseamnă să ştii să-L urmezi Blândeţea este aşezarea nemişcată a sufletului, pe Iisus Hristos. (Sf. Vasile cel Mare) care rămâne acelaşi la cinste şi la necinste. (Sf. Ioan Scărarul) Virtutea adevărată are ca rod nepătimirea şi cunoştinţa. (Cuviosul Teognost) Dumnezeu odihneşte în inimile celor blânzi, iar Sufletul pătimaşului e fabricat de gânduri rele. sufetul tulburat este scaun pentru diavoli. (Sf. Ioan Scărarul) (Sf. Talasie Libianul) Smerita cugetare este o rugăciune neîntreruptă. Ca să nu păcătuieşti, e nevoie de teama judecăţii lui Dumnezeu. Pentru ca acel ce a păcă(Sf. Maxim Mărturisitorul) tuit să nu cadă în deznădejde, e folositoare Cel mai mare viciu este de a voi să pari virtuos nădejdea spre milostivirea lui Dumnezeu. (Sf. Vasile cel Mare) fără să fii. (Sf. Vasile cel Mare)
Dumnezeu ne cere lucruri uşoare ca să trăim Răutatea se înmoaie şi se potoleşte cu blândeveşnic şi noi suntem zăbavnici la ascultare. ţea, iar nu cu altă răutate. (Sf. Ioan Hrisostom) (Fericitul Augustin) Prin bunăvoinţă şi blândeţe veţi câştiga inimile Rădăcinile gândurilor sunt păcatele văzute, pe oamenilor, mult mai mult decât tot felul de cucare le săvârşim cu mâinile, cu picioarele şi cu noştinţe, de lumini şi de ştiinţe. (Sf. Ioan Hrigura. (Sf. Marcu Ascetul) sostom) Oricâte păcate ar avea cineva şi oricât de mari Ascultarea este scara cea mai scurtă către cer. ar fi, milostivirea lui Dumnezeu e şi mai mare (Sf. Vasile cel Mare)
A m b ro s i a A r t e m i s i i f o l i a ( flo a r e a p us te i , i a r ba p â rl o a g el o r )
Principalul poluator aerobiologic este polenul de Ambrosia artemisiifolia (floarea pustei, iarba pârloagelor), plantă ce face parte din categoria „plantelor rele”, de carantină. Se instalează uşor pe terenurile şi grădinile lăsate în paragină, pe locurile virane, pe şantiere, printre ruine şi dărâmături, pe marginea şoselelor, în gunoaie. Ambrosia artemisiifolia (floarea pustei) este o plantă unisexuat monoică, pe acelaşi individ găsindu-se flori bărbăteşti şi flori femeieşti, existând exemplare pe care se găsesc doar flori bărbăteşti în cantităţi impresionante. Florile bărbăteşti, purtătoare de polen, ce produc poluarea aerobiologică, apar în luna iulie, începând să emită polen din august, apogeul fiind atins în luna septembrie şi încheindu-se la începutul lunii octombrie. Ambrosia artemisiifolia produce şi răspândeşte mai mult polen decât toate celelalte plante ierboase anemofile luate în ansamblu. O plantă poate produce până la 2,5 miliarde granule de polen pe zi. Polenul aeropurtat poate interacţiona cu alte componente ale mediului, acţionând sinergic, putând determina creşterea riscurilor de îmbolnăviri. Încălzirea şi mărirea concentraţiilor de CO2 atmosferic duc la creşterea producţiei de polen la Ambrosia artemisiifolia, prin dezvoltarea unui număr mai mare de inflorescenţe per plantă. În grăunciorul de polen al Ambrosia artemisiifolia au fost găsiţi 14 alergeni diferiţi. Severitatea simptomelor variază de la individ la individ. Alergia provocată de polenul de la Ambrosia artemisiifolia este adesea complicată de fenomene infecţioase, precum sinuzitele purulente şi otitele, aceasta ducând la scăderea capacităţii de muncă, disconfort, scăderea imunităţii etc. Planta poate fi stârpită prin cosire repetată, pentru ca această plantă să nu ajungă la maturitate şi să înflorească, erbicidare totală, extragerea rădăcinilor etc. Toate aceste metode sunt indicate a fi aplicate înainte de înflorirea plantei. Pe această cale, facem apel către cetăţeni să îşi cosească, periodic, terenurile extravilane nelucrate şi să îşi cureţe grădinile de buruieni pentru a nu permite apariţia florii pustei.
M ă s u r i la a r d e r e a m i r i ş t i l o r ş i a v e g e t a ţ i e i us ca t e
Arderea miriştii, a vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale se efectuează cu acordul autorităţii competente pentru protecţia mediului şi numai după obţinerea permisului de lucru cu foc de la Primărie. Emiterea permisului se face prin grija primarului, de către şeful serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă sau o persoană desemnată în acest sens. Obţinerea permisului de lucru cu focul nu este obligatorie în cazul în care resturile vegetale şi vegetaţia uscată sunt arse în cadrul gospodăriei cetăţeneşti. În perioadele de caniculă şi secetă prelungită arderea miriştilor, a vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale este interzisă. În perioadele de caniculă şi secetă arderea miriştilor, a vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale poate fi interzisă pe o anumită perioadă de timp sau în anumite intervale orare, prin ordin al prefectului; primarii au obligaţia de a aduce la cunoştinţă populaţiei aceste perioade şi intervale. Măsurile de prevenire a incendiilor la arderea miriştilor sunt: condiţii meteorologice fără vânt; parcelarea miriştii în suprafeţe de maximum 10 ha, prin fâşii arate; izolarea zonei de ardere faţă de căi de comunicaţie, construcţii, culturi agricole vecine, instalaţii, fond forestier, prin executarea de fâşii arate; desfăşurarea arderii numai pe timp de zi; asigurarea până la finalizarea arderii a personalului de supraveghere şi stingere a eventualelor incendii; asigurarea pentru suprafeţe de ardere mai mici de 5 ha a substanţelor şi mijloacelor de stingere necesare; asigurarea, în cazul suprafeţelor de ardere mai mari de 5 ha, a unui plug, a unei cisterne cu apă, a mijloacelor de tractare şi a personalului de deservire; pe terenurile în pantă, arderea miriştii se face pornind din partea de sus a pantei. Măsurile de prevenire a incendiilor la arderea vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale sunt: condiţii meteorologice fără vânt; colectarea în grămezi a vegetaţiei uscate şi a resturilor vegetale în cantităţi astfel încât arderea să poată fi controlată; executarea arderii în zone care să nu permită propagarea focului la fondul forestier/construcţii şi să nu afecteze reţelele electrice, de comunicaţii, conductele de transport gaze naturale, produsele petroliere ori alte bunuri materiale combustibile; curăţarea de vegetaţie a suprafeţei din jurul fiecărei grămezi pe o distanţă de 5 m; desfăşurarea arderii numai pe timp de zi; asigurarea mijloacelor şi materialelor pentru stingerea eventualelor incendii; supravegherea permanentă a arderii; stingerea totală a focului înainte de părăsirea locului arderii; interzicerea acoperirii cu pământ a focarelor. Doru Edi EZARU, SVSU Becicherecu Mic
3
Din agenda Consiliului Local Becicherecu Mic
Hotărârea nr. 117 din 20 iulie 2015 privinddelegareadreptuluidesemnăturăalConsiliuluiLocalBecicherecuMic, pentru contractele de vânzare, acceptarea ofertelor de donaţie în favoarea comunei Becicherecu Mic, constituirea dreptului de ipotecă în favoarea comunei BecicherecuMicşiradiereadreptuluideipotecă,domnuluiHîldanAlin-Marian, pe perioada în care ocupă funcţia publică de consilier juridic al comunei Becicherecu Mic; Hotărârea nr. 118 din 20 iulie 2015 privindaprobareaparticipăriidomnuluiGherasimAdrian-Silviulamodululde formare, pregătire şi perfecţionare profesională „Programe cu finanţare europeanăînperioada2014–2020”,organizatînperioada20.07.2015–26.07.2015; Hotărârea nr. 119 din 20 iulie 2015 privind aprobarea restituirii sumei de 1.253 lei achitată de domnul Hangu Florincu titlude garanţiepentru cumpărarea imobilului– locuinţăînscris înCF nr. 400998 – C1 – U1,nr.cad.400998 – C1 – U1,cu suprafaţa utilă de 50 mp; Hotărârea nr. 120 din 20 iulie 2015 privindaprobareamodificăriiobiectuluicontractuluideconcesiunenr.1.700din 19.04.2010 de la 450 mp la 680 mp; Hotărârea nr. 121 din 20 iulie 2015 privindaprobareamodificăriiobiectuluicontractuluideconcesiunenr.1.697din 19.04.2010 de la 1.000 mp la 1.079 mp; Hotărârea nr. 122 din 20 iulie 2015 privind aprobarea vânzării prin negociere directă a imobilului – locuinţă înscris în CF nr.400998 – C1 – U1,nr.cad.400998 – C1 – U1,cu suprafaţa utilă de 50 mp,la preţul de pornire de 12.600 lei; Hotărârea nr. 123 din 29 iulie 2015 privind aprobarea decontării cheltuielilor de transport ale cadrelor didactice ale Şcolii Gimnaziale „Dimitrie Ţichindeal”– Becicherecu Mic pentru luna iunie anul 2015; Hotărârea nr. 124 din 29 iulie 2015 privind aprobarea raportului semestrial cu privire la asistenţii personali ai persoanelor cu handicap şi a indemnizaţilor lunare,pentru semestrul I – anul 2015; Hotărârea nr. 125 din 29 iulie 2015 privind aprobarea modificării destinaţiei imobilului situat în intravilanul localităţii Becicherecu Mic identificat prin nr.cad.Ps 53,cu suprafaţa 995 mp,având ca proprietar Comuna Becicherecu Mic – domeniul privat, din teren „păşune intravilan”în teren„drumuri – străzi”;aprobarea înscrierii în Cartea Funciară a terenului intravilan având nr.cad. Ps 53, cu suprafaţa de 995 mp, în domeniul privat al comunei Becicherecu Mic; Hotărârea nr. 126 din 29 iulie 2015 privind aprobarea vânzării terenului intravilan înscris în CF nr.403705, nr.cad. 403705, în suprafaţă de 484 mp, către doamna Boicoianu Maria, pentru preţul de 12.231 leiTVA inclus; Hotărârea nr. 127 din 29 iulie 2015 privind aprobarea plăţii cotizaţiei pentru anul 2015 datorată de comuna Becicherecu Mic, judeţulTimiş către Asociaţia Grupul de Acţiune Locală „Triplex Confinium”,în cuantum de 10.000 lei; Hotărârea nr. 128 din 29 iulie 2015 privind aprobarea completării inventarului bunurilor aparţinând domeniului public al comunei Becicherecu Mic prin adăugarea poziţiilor 86-98; aprobarea valorii de inventar a imobilului de la poziţia 98,la suma de 252.750 lei; Hotărârea nr. 129 din 29 iulie 2015 privind validarea domnului Glujdea Sandu-Sorel în funcţia de consilier local al comunei Becicherecu Mic;
4
P r im u l d r u m a sf al t at d in f o n d u r i e u r o pe n e î n Be c i c h e r e c u M i c – S t r a da D i m i t r i e Ţ i c h i n de a l Consecventă în misiunea sa de a dezvolta sub toate aspectele comuna Becicherecu Mic, administraţia locală a reuşit să ducă la bun sfârşit un proiect pe fonduri europene nerambursabile, cu impact pozitiv imediat asupra întregii comunităţi. Se ştie că una dintre principalele probleme ale majorităţii localităţilor din România o constituie infrastructura de drumuri. Nici Becicherecu Mic nu face excepţie de la această realitate, însă, graţie eforturilor Primăriei, aceste probleme încep, încetîncet, să se rezolve, cu bani europeni. Cea mai recentă reuşită a administraţiei din Becicherecu Mic o constituie încheierea lucrărilor de asfaltare la una dintre principalele căi rutiere din
interiorul comunei. Astfel, Strada Dimitrie Ţichindeal a fost asfaltată pe o lungime de 623 de metri, valoarea întregii investiţii ridicându-se la suma de 276.261,82 de lei, bani obţinuţi printr-un program al Uniunii Europene, pe măsura 3.2.2. Tot în ceea ce priveşte infrastructura de drumuri, o veste bună vine şi de la Consiliul Judeţean Timiş. Astfel, s-a finalizat procedura de licitaţie pentru drumul ce leagă comunele Becicherecu Mic, Dudeştii Noi şi Sânandrei, şi s-a soluţionat şi contestaţia pe care una dintre firmele participante la licitaţie a depus-o. În aceste condiţii, chiar din luna august se poate trece la organizarea de şantier, iar lucrările – probabil şi în funcţie de factorul meteorologic – pot începe. Conducerea Consiliului Judeţean Timiş şi-a fixat luna mai a anului 2016 ca termen limită de asfaltare a legăturii rutiere dintre Becicherecu Mic, Dudeştii Noi şi Sânandrei.
Tabără de vară pentru copiii din comunitatea s â r bă d i n B e c i c h e r e c u M i c Un grup de copii din comunitatea sârbă din Becicherecu Mic, coordonaţi de preotul paroh al Bisericii Ortodoxe Sârbe din localitate, Milan Miocovici, a fost, timp de o săptămână, în tabăra de vară de la mănăstirea Sfântul Gheorghe, din satul Mănăstire, aparţinând de comuna Birda. În perioada 26 iunie – 4 iulie, alături de copii din Sânmartinu Sârbesc, Rudna şi Ivanda, tinerii din Becicherecu Mic au participat la Liturghii şi la Vecernii, în fiecare zi, şi au desfăşurat activităţi diverse: programe religioase, ore de muzică, au deprins noţiuni de cultură generală şi şi-au exersat apritudinile artistice în cadrul unui atelier de desen. În seara de dinaintea plecării, toţi participanţii s-au strâns în jurul tradiţionalului foc de tabără, iar la ultima slujbă la care au luat parte, copiii s-au spovedit şi s-au împărtăşit. Organizatorii taberei au fost Biserica Ortodoxă Sârbă şi Uniunea Sârbilor din România. (A.B.)
5
L a ză r P om o ri ş aţ – a r ti s tu l c o m p le t Retras în casa de la Becicherecu Mic, Lazăr Pomorişaţ îşi deapănă zilele de pensie într-o efervescenţă creatoare plină de rod. Activităţile lui se împart cu generozitate între muzică şi graf ică, între şah şi pasiunea de colecţionar şi grădina lui care a devenit un mic „colţ de rai”. La o vârstă când alţii se văicăresc şi îşi plâng de milă, el saltă milităreşte pe bicicletă, dă o raită pe la Primărie, apoi se întoarce la orele de studiu care înseamă notiţele pentru o „metodă de pian”, însemnările pentru culegerea de aforisme ori partide de şah celebre… Arar mai cântă la acordeon sau răsfoieşte notiţele care s-au adunat în timp, astăzi f iind peste câteva mii. Într-un cuvânt, am putea spune despre Lazăr Pomorişat că este un erudit. Cântă cu uşurinţă la câteva instrumente, stăpâneşte bine notele muzicale, are o ureche muzicală f ină şi, mai ales, îndrăgeşte muzica. Iar atunci când îndrăgeşti cu adevărat ceva, te apropii cu uşurinţă de acel lucru şi poţi deveni un adevărat profesionist. Dar, după cum am mai spus-o, Lazăr Pomorişaţ nu se rezumă doar la muzică. Stăpâneşte cu îndemnare arta graf ică şi are o întreagă colecţie de portrete „pe ranguri şi căprării”. A citit mult şi flirtrează cu literatura, a strâns 436 de maxime ale lui Dimitrie Ţichindeal cărora, la f iecare în parte, le indică şi fabula din care provin, are numeroase texte de muzică veche şi, mai ales, este un mare iubitor de şah. Pe lângă toate acestea, este colecţionar de diferite obiecte gospodăreşti şi de uz casnic vechi, dar şi stăpânul unei impresionante colecţii de halbe de bere… Mai adăugaţi că, atunci când şi cât îi mai îngăduie timpul, trebăluieşte prin grădina casei, bucurându-se de bogăţia roadelor ei… Acesta ar f i în câteva cuvinte un portret al lui Lazăr Pomorişaţ.
Amintirile copilăriei sunt încă vii pentru Lazăr Pomorişaţ, mai ales că de această perioadă se leagă şi începuturile pasiunii sale pentru artă. „Copiii îşi iubesc întotdeauna bunicii şi dascălii adevăraţi. La şcoală am avut un dascăl de la care am învăţat câte ceva”, spune domnul Pomorişaţ. Imediat după încheierea Primului Război Mondial, între România şi Iugoslavia s-a făcut un schimb de cadre didactice. Aşa a ajuns la Becicherecu Mic dascălul Milan Trepulici, cel care avea să-i fie îndrumător şi lui Lazăr Pomorişaţ. „Între anii 1940-1947 a locuit în Becicherecu Mic, după care a fost rechemat în Iugoslavia. În anul 1941 aveam cinci ani şi m-a chemat la şcoală, la pregătire. În anul 1942, la şase ani, eram deja în clasa I. Dar, vreau să spun, pe când aveam doar cinci ani, slujeam preotul la biserică, la toate cele de trebuinţă unui preot... Probabil părintele m-a prezentat ca fiind un copil bun, de aceea dascălul m-a luat la pregătire cu un an înainte de a fi în clasa I. De cum am început primul an de şcoală, profesorul ne preda vocalele şi pentru fiecare vocală desena un portret, iar gura pronunţa vocala: A – portretul avea gura deschisă; O – portretul avea gura rotundă etc. În timp ce el ne explica, desena pe tablă câte un chip de partizan sârb rostind vocalele. Folosind desenul, dădea formă gurii, mergând, astfel, mult pe dezvoltarea memoriei vizuale, chiar dacă o făcea indirect. Acesta a fost un adevărat imbold pentru mine, care mi-a dezvoltat dragostea pentru portret. Aşa am început, pe la şase-şapte ani, cu încercările de portretistică. În timp am lucrat şi în acuarelă, şi în ulei, dar am rămas fidel graficii”. Însă nu doar la desen s-a limitat consăteanul nostru, ci şi la sculptură: „Am încercat şi sculptură în lemn şi piatră, pentru că «încercarea moarte n-are», cum spune românul. Am cioplit în lemn, dar am avut ambiţia să cioplesc şi piatră. Am scris trei plăci funerare. Când am încercat prima oară, placa s-a spart. Deşi m-am supărat pentru că am pierdut banii, m-am ambiţionat şi m-am dus la cioplitorii din cimitirul din Calea Buziaşului. Le-am spus că-i plătesc, numai sămi spună câteva din tainele cioplirii în piatră, pentru că în toate există o taină. Le-am dus ceva ţuică şi ne-am împrietenit. Mi-au spus că fiecare marmură are nervuri şi că trebuie să baţi cu dalta perpendicular pe nervură. Dacă ciopleşti altfel, rişti să spargi placa. După lecţiile pe care le-am luat, am cioplit trei plăci funerare, care pot fi văzute în cimitirul sârbesc din comuna noastră, la mormintele bunicii mele dinspre tată,
fratelui lui tata şi mătuşii mele. Mi-a luat destul timp. Mult a durat repartiţia literelor pe placă – trebuie să fie simetrice, să aibă o anumită estetică. Cioplitul l-am «furat» de la alţii. Meseria sigur că se fură, pentru că trebuie să înveţi de la cineva. Stai, asişti, „furi”, cum se spune, apoi mai vii cu ceea ce pui tu nou, cu personalitatea ta. Unele lucruri le ştii, altele le înveţi, altele le descoperi”, ne spune domnul Pomorişaţ. Discuţia revine din nou la grafică, la portretistică. Domnul Pomorişaţ ne spune că primele portrete le-a făcut încă de pe când era pe băncile şcolii, inspirat de dascălul său. „Primele portrete le-am făcut la şcoală, unele dintre ele pe tablă. Am făcut şi portretul lui Stalin, din imaginaţie. Acesta era cursul vremii. În timpul şcolii, eu am prins tăbliţa din piatră de granit, iar griful era tot din piatră. Iar primele portrete au fost ale colegilor şi ale prietenilor. În timp s-au strâns mii de studii, crochiuri, dar şi lucrări, în acelaşi timp. Mâna mi-am format-o mai târziu şi în armată, unde mi-am desenat colegii şi superiorii. Am făcut peste o sută de studii şi portrete ale corpului uman. Mâna ocupă un loc important în studiile mele, la fel ca şi nudul. Iar ca grafician, am scris multe afişe şi panouri. După armată, am fost scos din producţie pentru a scrie panouri în ulei, care erau puse apoi pe diferite drumuri. Dar cel mai mult am lucrat portret. Până astăzi, s-au adunat mii de lucrări: membrii familiei, portrete diverse, studii, pentru că mi-a plăcut expresivitatea”. Portretele lui Lazăr Pomorişaţ sunt grupate pe categorii. În primul rând sunt cele ale marilor compozitori: Enescu, Beethoven, Mozart, Franz Schubert, Ceaikovski, Paganini, Verdi, pe care i-a desenat în culoarea albastră. Lor li se adaugă foşti colegi ai domnului Pomorişaţ, artişti instrumentişti celebri din Banat, cum ar fi Luţă Ioviţă sau Luca Novac. „Ei se disting astfel în acest ciclu albastru, pentru că muzica se transmite prin valuri de eter. Culoarea cerului este albastră, de aceea şi muzicienii sunt albaştri”, ne lămureşte artistul. Apoi, vin marii pictori. „Fiecare pictor e cu o altă culoare, deoarece ei au lucrat cu culori: Durer, Van Gogh, Rembrandt, Grigorescu, Leonardo Da Vinci, Brâncuşi şi mulţi alţii”. Urmează marii poeţi şi scriitorii : Vlahuţă, Păunescu, Sahia, Guttenberg, Caragiale. Apoi figurile istorice: Avram Iancu, Vlad Ţepeş, George Washington. „Referitor la mari personalităţi istorice, un ciclu
special este cel sârbesc, pe care l-am realizat cu negru pe roşu, pentru că a fost o perioadă însângerată şi totul a fost plătit cu sânge. Am început cu anul 1804, cu Karageorge, şi am continuat cu voievozii, până la anul 1379. Ciclul sârb se intitulează «Reînnoirea Serbiei». Am început cu Karageorge pentru că el a condus prima răscoală a sârbilor împotriva turcilor. Sunt în total nouă lucrări, care se încheie cu anul 1934 şi cu asasinarea la Marsilia a Regelui Alexandru Karagheorghevici”. Îl întrebăm pe domnul Pomorişaţ care a fost imboldul, ce a constituit declicul atunci când realizează portrete... „Vreau să spun că toate lucrările îmi sunt la fel de dragi. Eu nu am desenat niciodată întâmplător. Totul a pornit de la ceva. Uneori de la o idee, alteori de la un sentiment... Am făcut tabloul unei colege doar din linii, din peniţă, în tuş... Portretele n-au fost făcute niciodată întâmplător. E ceea ce am simţit la un moment dat. Şi, mă repet, fiecare lucrare a pornit de la o idee... de la un sentiment... De exemplu, mi-a plăcut Păunescu ca poet, ca forţă literară, s-a implicat în viaţa socială şi a dat lecţii politicienilor. A avut o verticalitate de invidiat. E un român adevărat, demn de urmat. Şi i-am făcut portretul de mai multe ori...”. Mergem mai departe şi, pentru că trăim într-o lume în care toţi ne pricepem la politică, întrebarea vine firesc: „Aţi portretizat şi politicieni?”. „Mai puţini, ne răspunde Lazăr Pomorişaţ, dar am făcut portrete şi unor politicieni... De exemplu lui Slavomir Gvozdenovic, un scriitor cu peste 20 de volume publicate. Este un cărturar şi un mare om de cultură, dar, în acelaşi timp, e unul dintre cei mai puternici sârbi, un om foarte cultivat şi spiritual. Ne reprezintă cu cinste şi este un merituos lider al sârbilor. În ceea ce îl priveşte pe Slavomir Gvozdenovici, pot spune că am riscat, am riscat foarte mult, pentru că l-am desenat cu gura închisă, iar Gvozdenovici – un cărturar şi un om politic – cu gura închisă nu mai este el, nu mai valorează mult... Vedeţi? Ştiu să şi glumesc!”. Acum, după cum mărturiseşte, Lazăr Pomorişaţ pictează şi desenează mai puţin. Are foarte multe proiecte şi se ocupă, în acest timp, şi de studiile muzicale. „Am fost întotdeauna un «pedant» cu suflet de artist şi nu am de gând să mă mai schimb la vârsta asta!”, încheie, ca o concluzie a discuţiei noastre, artistul complet din Becicherecu Mic. Petru Vasile TOMOIAGĂ
6 O no uă i nv estiţi e în Bec ic he re cu Mi c, realizată de Gheorghe Ungureanu Spălătorie auto, teren de fotbal, mini-bar şi mini-pensiune Cunoscut drept unul dintre cei mai puternici investitori din Becicherecu Mic, proprietar al firmei INTERRELU, Gheorghe Ungureanu a considerat că a venit timpul să dea ceva înapoi comunităţii din Becicherecu Mic, localitate care la adoptat fără rezerve şi al cărui membru de cinste a ajuns în decursul anilor. Astfel, în Becicherecu Mic, pe strada Stufului la numărul 4, la doar 20 de metri de şoseaua principală, a prins contur o investiţie care vine în sprijinul întregii comunităţi. Gheorghe Ungureanu s-a născut în 27 ianuarie 1963, în localitatea Crasnaleuca din Botoşani. Liceul l-a urmat la Săveni, judeţul Botoşani, iar cursurile şcolii profesionale, la Liceul Minier din Gura Humorului. Încă de tânăr, a luat viaţa în piept înfruntând greutăţile, având experienţa mineritului, lucrând în subteran timp de peste trei ani. Din 1983 şi până în 1990 a lucrat la UMT. Tot în această perioadă s-a căsătorit cu Viorica şi au împreună două fete: Lavinia-Mihaela şi Raluca-Alina. Lavinia a dăruit părinţilor ei pe nepoţica Andreea Maria, iar Raluca, pe nepoţelul Rareş Andrei Cristian. Din 1990 şi până în 1998 a lucrat în Depoul CFR Timişoara. Timp de trei ani a lucrat într-o firmă cu profil de motostivuitoare, iar în 2003 sa privatizat, oferind prin firma sa o gamă largă de produse şi servicii pentru ridicat şi stivuit marfă. La început firma s-a axat pe reparaţii şi vânzări pentru transpalete manuale şi pentru manipulare la sol. Apoi clienţii i-au acordat tot mai multă încredere şi a primit destul de repede primele comenzi pentru echipamentele care duc greul în această industrie: motostivuitoare, electrostivuitoare, transpalete electrice, semielectrice sau manuale. Pentru firma INTERRELU,
anul 2006 a fost unul de referinţă, fiind momentul în care a lărgit gama de servicii, oferind suport pentru intervenţii. Astfel, a fost dezvoltată o echipă de tehnicieni foarte bine pregătită. Echipa de service este formată din personal calificat în meseriile de mecanic, electromecanic, electronist şi personal autorizat I.S.C.I.R. ca operator R.S.V.T.I. şi responsabil cu supravegherea lucrărilor. Din 2007, INTERRELU a devenit şi importator direct de echipamente, piese de schimb şi accesorii, putând oferi astfel un timp minim pentru solicitările primite. În prezent, compania comercializează produse din gama LINDE, STILL, OM PIMESPO, PRAMAC, PEGASO, TOYOTA, NISSAN ş.a.m.d. Firma activează deopotrivă pe piaţa de vânzări directe, cât şi pe piaţa de second hand, putând răspunde astfel oricărei solicitări, indiferent de buget sau nevoi, în ceea ce priveşte volumul de marfă sau tipul de depozitare, oriunde în ţară. Prin capacităţile ei, firma este deschisă oricărei provocări şi răspunde multiplelor cerinţe din domeniu. Crezând de la început în drumul său, cu ambiţie şi dăruire, Gheorghe Ungureanu a reuşit. În timp, firma INTERRELU a devenit una cu renume, iar implicarea în viaţa socială, culturală şi sportivă din Becicherecu Mic i-a adus o binemeritată apreciere în comunitate. Acum, Gheorghe Ungureanu a amenajat, într-un spaţiu generos, o spălătorie auto şi vulcanizare, un teren cu gazon sintetic multifuncţional, un mini-bar, o sală pentru evenimente şi o minipensiune. De toate aceste facilităţi pot beneficia locuitorii din Becicherecu Mic şi nu numai.
Spălătorie auto la standarde moderne
Dacă până acum posesorii de autoturisme din Becicherecu Mic erau nevoiţi să-şi toaleteze maşinile în oraş sau în alte localităţi, de acum încolo acest lucru se poate face, cu o cheltuială mai mică, la spălătoria deschisă de Gheorghe Ungureanu, în locaţia de pe strada Stufului. Spălătoria dispune de două cabine pentru spălarea maşinilor, asigurându-se servicii complete (interior, exterior, motor). De asemenea, în caz de solicitări, se pot oferi aceleaşi servicii şi pentru maşini de mai mare tonaj, inclusiv camioane. Tot aici a fost amenajată şi o vulcanizare unde pot fi recondiţionate sau schimbate anvelopele autoturismelor. Orarul de funcţionare este zilnic, între orele 9-19.
Teren de sport multifuncţional
Pe o suprafaţă de 780 de metri patraţi, Gheorghe Ungureanu a amenajat un teren de sport multifuncţional (minifotbal şi tenis), dotat cu nocturnă. Terenul a fost amenajat pe locul unei foste bălţi, iar pentru a putea construi terenul la acelaşi nivel cu solul a fost nevoie să se aducă nu mai puţin de 230 de camioane cu pământ, pentru nivelare. „Decât să rămână o groapă de gunoi, m-am gândit să fac ceva util cu acest teren. Pentru că nu se putea construi altceva, am ales să fac un teren de sport, de care să beneficieze cât mai mulţi dintre locuitorii comunei Becicherecu Mic. Terenul are gazon artificial, se poate juca şi în nocturnă şi dispune de vestiare cu duşuri şi toalete. În timpul zilei, închirierea terenului este 100 de lei pe oră, în timp ce atunci când se aprinde nocturna, taxa este de 130 de lei pe oră”, ne spune Gheorghe Ungureanu.
La ora documentării noastre, pe terenul de fotbal au jucat două echipe, într-una dintre ele evoluând Raimond-Ovidiu Rusu, primarul localităţii, Adrian-Silviu Gherasim, viceprimarul din Becicherecu Mic, părintele paroh Ioan Jurji şi şeful postului de Poliţie, Alin Cîrnariu, semn că oamenii din Becicherecu Mic apreciază în mod deosebit eforturile pe care le-a făcut Gheorghe Ungureanu pentru a aduce ceva nou şi util în viaţa comunei! Mai mult, pentru a întări afirmaţia anterioară, Gheorghe Ungureanu spune că la terenul de sport vor avea acces gratuit să facă mişcare, de două ori pe săptămână, copiii până la vârsta de 14 ani de la Şcoala Gimnazială „Dimitrie Ţichindeal” din localitate. Tot aici vin să joace fotbal şi angajaţii de la firma INTERRELU, pe care o patronează Gheorghe Ungureanu.
Timp liber petrecut în mod plăcut
Complexul pe care l-a amenajat Gheorghe Ungureanu oferă şi alte posibilităţi de petrecere a timpului liber. Astfel, în clădirea principală au fost amenajate trei camere în sistem minipensiune, fiecare având baia proprie, precum şi alte dotări. În interior s-a amenajat o sală pentru evenimente, ce poate găzdui până la 30 de persoane. Cei care aleg să-şi petreacă timpul liber aici pot beneficia de oferta barului şi pot sta la un suc, o cafea sau o bere pe terasa acoperită, feriţi de razele dogoritoare ale soarelui de vară. Complexul dispune, de asemenea, şi de 24 de locuri de parcare. Pentru viitor, Gheorghe Ungureanu dore te să-şi extindă investiţia şi să realizeze, pe terenul din faţa spălătoriei auto, un parc pentru copii, de care să se poată bucura toţi prichindeii din Becicherecu Mic. Anton BORBELY
Orar de funcţionare al Precizări privind penele de curent înregistrate în Becicherecu Mic Primăriei Becicherecu Mic
În ultima vreme, din motive multiple, pe raza comunei Becicherecu Mic au loc, tot mai frecvent, întreruperi în furnizarea energiei electrice. Penele de curent sunt cauzate fie de temperaturile ridicate din ultima vreme, fie din pricina furtunilor, a vântului, deoarece reţeaua de alimentare este veche şi nu a fost reabilitată. Primarul şi viceprimarul comunei au făcut mai multe demersuri pe lângă conducerea ENEL, în vederea rezolvării acestor situaţii cu care se confruntă tot mai mulţi cetăţeni şi firmele din comună. De asemenea, s-au iniţiat proiectele de electrificare a celor două noi PUZ-uri din Becicherecu Mic. În urma discuţiilor avute cu conducerea ENEL şi cu cel care întreţine reţeaua electrică din comuna noastră, s-a ajuns la concluzia că cea mai bună
soluţie pentru noile cartiere este aceea de a se introduce un cablu special rezistent la intemperii. În acest sens, domnul primar intenţionează să solicite conducerii ENEL înlocuirea întregii reţele de transport a curentului electric de pe raza comunei, cu acest cablu special rezistent. Pentru a urgenta acest lucru, primarul şi-a luat angajamentul că va trece pe la fiecare gospodărie să strângă semnături în vederea depunerii unei petiţii la ENEL şi rezolvarea acestei situaţii neplăcute. Totodată, s-a discutat despre reducerea timpului de intervenţie în cazul avariilor, care în unele situaţii este nepermis de lung. Adrian-Silviu GHERASIM, viceprimarul comunei Becicherecu Mic
Vând betonieră - rezervor combustibil 1.500 litri - orgă electronică 6 octave, bicicletă, scaune faţă auto, pălincă 50 de grade. Tel: 0727-357.445. Vindem cartuşe pentru imprimantă, oferim şi servicii de umplere a cartuşelor laser. Tel: 0720-552.445. Vând porc 100-110 kg, cu 7 lei/kg în viu sau 10 lei/kg în carcasă. Ofer gratuit gunoi de grajd. Tel: 0786-757.497. De vânzare, redresor (încărcător) baterie tractor, 60 Amp, la 150 Amp. Telefon: 0256-378.623. Ofer gratuit gunoi de grajd, de la vaci. Tel: 0786-757.497, Strada Lalelelor nr. 28. Vând platformă, 1.200 RON, căruţă, 800 RON, ţigă veche, 80 de bani bucata. Tel: 0741-450.169. Vând instalaţie de baie (cazan, lemne, vană, chiuvetă, wc), Renault Megane Diesel (300 euro), remorcă pentru autoturism, înscrisă în circulaţie. Telefon 0727-357.445. Vând porc 100-110 kilograme, cu posibilitate de sacrificare. Tel: 0786757.497. Vând urgent Honda Sport (două uşi, an 2009, consum 5 litri, verificare pe doi ani, stare perfectă. Preţ: 1.200 euro. Tel: 0773-847.302. Vând canapea extensibilă şi două fotolii în stare foarte bună. Preţ: 600 lei. Informaţii la telefon: 0721-494.502. Caut femeie pentru îngrijire copil în vârstă de un an şi şase luni. Informaţii la telefon: 0726-110.660.
Vând 500 mp teren intravilan în Becicherecu Mic. Telefon: 0749-854.259. Constructor nou în Becicherecu Mic, execut case la roşu sau la cheie, renovări, reparaţii, acoperişuri, consolidări, termoizolaţii, decorative, pavaje, toată gama de finisaje interioare, la preţuri rezonabile. Ofer seriozitate şi calitate lucrărilor. Tel: 0742-293.026. Vând 800 mp teren intravilan pentru construcţie casă, toate utilităţile asigurate. Becicherecu Mic, str. Cireşului nr. 1, tel: 0256-378.578. Vând vacă cu viţel. Informaţii la tel: 0256-378.826. Vând chioşc din lemn, fost spaţiu comercial, suprafaţă de 35 mp. Becicherecu Mic, str. Calea Dudeştilor nr. 3, tel: 0744-905.204. Sunt singură, cu un copil şi caut gazdă, urgent. Vă rog să mă ajutaţi. Sunt angajată la Rus-Savitar. Tel: 0751562.656. Vând lapte de capră, telefon 0722251.272. Vând teren 5.000 mp. Preţ negociabil. Tel: 0744-911.935. Vând tăieţei de casă, la 5 lei punga. Transport tăieţei la domiciliu. Tel: 0787881.023. Vând motor electric la 220 V, 3 KV, 2.800 de ture. Tel: 0721-382.395; 0256378.623. Caut să închiriez casă sau două camere în Becicherecu Mic. Ofer până la 400 de lei. Tel: 0736-460.300 sau 0725-370.723.
Mica publicitate
Luni: 8-16 Program cu publicul: 8-14 Marţi: 8-17 Program cu publicul: 8-12 15-17 Miercuri: 8-16 Program cu publicul: 8-14 Joi: 8-17 Program cu publicul: 8-12 15-17 Vineri: 8-14 Program cu publicul: 8-12 Adresa: str. Calea Banatului nr. 9 Telefon: 0256-378.501
PRIMAR
Luni: 11-16 Marţi: 11-17 Miercuri: 11-16 Joi: 11-17 Vineri: 11-14
VICEPRIMAR
Luni: 8-11 Marţi: 8-11 Miercuri: 8-11 Joi: 8-11 Vineri: 8-11
SECRETAR
Luni: 8-14 Marţi: 8-12 15-17 Miercuri: 8-14 Joi: 8-12 15-17 Vineri: 8-12
Numele şi prenumele:........................................................
Adresa:...............................................................................
Telefon:...............................................................................
Semnătura
Citire contor (metri cubi apă)..............................................
Pentru a veni în ajutorul cetăţenilor comunei, prin intermediul ziarului local, administraţia publică locală pune la dispoziţia locuitorilor din Becicherecu Mic acest talon pentru autocitirea consumului bilunar de apă (o dată la două luni). Tot ce trebuie să faceţi, după completarea datelor personale, este să treceţi la rubrica “citire contor” toate cifrele înscrise pe ceasul de apă care vă aparţine. Taloanele completate se vor depune O SINGURĂ DATĂ pentru cele două luni înscrise în talon, în cutia poştală specială, amplasată la sediul Primăriei comunei Becicherecu Mic.
Talon pentru anunţ gratuit
Textul anunţului:.......................................................................................................... .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... ....................................................................................................................................
Ziarul “Pescăreţul Mic” vine în sprijinul persoanelor fizice din comuna Becicherecu Mic, printr-o rubrică de mică publicitate. Pentru ca anunţul dumneavoastră să apară în ziar nu trebuie decât să completaţi acest talon şi să-l depuneţi în cutia poştală special amplasată la sediul Primăriei comunei Becicherecu Mic.
Numele şi prenumele:........................................................
Adresa:...............................................................................
Telefon:...............................................................................
Semnătura
ANGAJARE
Companie specializată în servicii de curăţenie, cu sediul în comuna Becicherecu Mic, judeţul Timiş, angajează muncitori calificaţi şi necalificaţi. Constituie un avantaj: - apartenenţa la unul din grupurile dezavantajate: persoană de etnie romă, femeie în căutarea unui loc de muncă, tânăr peste 18 ani care părăseşte sistemul social de protecţie a copilului şi familie cu peste doi copii - domiciliul în localitatea Becicherecu Mic Detalii la nr. de tel. 0786-389.261 sau 0786-389.268
PUZ-uri, intabulări, dezmembrări, alipiri, apartamentări, ridicări opografice etc.
Persoană fizică autorizată categoria B, ing.Valentina Gherasim Nr.tel.:0749432605
În ultima vreme au plecat dintre noi
Dumnezeu să îi odihnească în pace!
Pentru o mai bună colaborare, vă stăm la dispoziţie:
TALON PENTRU AUTOCITIRE CONTOR APĂ august-septembrie
Execut lucrări de topografie şi cadastru:
Temeş Natalia (78 de ani) Negru Niculina (93 de ani) Grigore Petru (78 de ani)
7
Colegiul de redacţie Fondator: Raimond Ovidiu RUSU Redactor-şef: Petru Vasile TOMOIAGĂ Redactor-şef adjunct: Anton BORBELY
Redactori: Sfetlana CHISĂR, Marinela BOBEŞ, Lazăr POMORIŞAŢ Publicaţie editată de Primăria şi Consiliul Local Becicherecu Mic ISSN 2360-2724
8
O c as ă a re vo lu ţio n arul ui m arx is t L e v Tr o ţ ki , s c o a s ă l a v â nz a r e
Casa pe care revoluţionarul marxist Lev Troţki a deţinut-o pe insula Büyükada din apropiere de Istanbul a fost scoasă la vânzare contra sumei de 4,4 milioane de dolari. Fosta reşedinţă a revoluţionarului rus, alcătuită din 18 camere şi cinci săli de baie, nu este încălzită şi necesită lucrări de renovare. Potrivit unui
articol publicat în cotidianul turc Hürriyet, reşedinţa are o suprafaţă de 950 de metri pătraţi. Construită în urmă cu 150 de ani, această vilă cu trei etaje se află pe o proprietate uriaşă, de 3.600 de metri pătraţi, pe ţărmul Mării Marmara.
„Fostul revoluţionar a trăit patru ani în această vilă, după ce prima lui casă, aflată tot pe insula Büyükada, a ars într-un incendiu”, a explicat fostul primar al localităţii, Mustafa Farsakoglu. Potrivit oficialului turc, clădirea „a căzut în ruină şi necesită lucrări de renovare consistente”. În 1929, Lev Troţki, fondatorul Armatei Roşii, s-a mutat pe insula Büyükada, cea mai mare dintre Insulele Principilor, o destinaţie de vacanţă la mare modă în rândul burgheziei locale. „Dacă Ministerul Culturii din Turcia ar deţine mijloacele necesare, ar putea să o cumpere, să o renoveze şi să facă din ea un spaţiu cultural sau un muzeu”, a spus Mustafa Farsakoglu. „Nu este prima dată când încercăm să vindem această casă, dar nimeni nu o vrea”, a dezvăluit un agent imobiliar de pe insula Büyükada, care a dorit să îşi păstreze anonimatul. Alungat din fosta Uniune Sovietică în 1929 de către Stalin, Lev Troţki a fost escortat în Turcia, unde a trăit câţiva ani, înainte de a-şi continua exilul în alte ţări. Lev Troţki a fost asasinat în Mexic, în 1940, de un agent stalinist.
Actriţă americană
Completând corect integrama, veţi descoperi numele unei celebre acriţe americane
Bancuri La brutărie: - Pâinea asta este de ieri. Eu vreau pâine de astăzi. - Dacă vreţi pâine de astăzi atunci veniţi mâine! ***
- Aşa soacră am că poate vorbi ore în şir pe un singur subiect! - A mea e şi mai şi: vorbeşte ore în şir fără vreun subiect! ***
O doamnă apropiindu-se de un grup de bărbaţi: - Hei, drăguţilor! Aveţi o ţigară în plus pentru o doamnă frumoasă şi atrăgătoare? - Avem, dar de ce nu a venit ea şi v-a trimis pe dumneavoastră? ***
S-a dovedit ştiinţific: trufele pot preveni ciroza, cancerul şi obezitatea. Dacă cumperi un kilogram de trufe, nu mai ai bani de alcool, de ţigări sau de mâncare. ***
Un vecin vine la Ion : - Ioane! Am o veste bună şi una proastă! Care să ţi-o zic prima? - Apoi, mă... combină-le! - No' bine! Soţia ta ne înşeală!
Maxime, proverbe, aforisme, vorbe de duh…
Rubrică îngrijită de Lazăr Pomorişaţ
♣ Ţăranul trebuie să fie de două ori sigur de un adevăr, pentru a paria pe el. ♣ Când sunteţi nefericiţi, gândiţi-vă la cei mai nefericiţi ca voi; reţeta nu dă greş. (Franţa) ♣ Trei fricoşi împreună au mai puţină teamă decât un curajos singur. (Cilibi Moise) ♣ Fiule, nu mânca niciodată pâinea zgârcitului; aşează-te cât mai rar la masa lui. (Persia) ♣ Şi felul cum se îmbogăţeşte cineva într-o societate arată valoarea ei. (N. Iorga) ♣ Dacă aş avea tot ce doresc, aş avea imediat impresia că nu am nimic. (Franţa) ♣ Educaţia are rădăcini amare, dar fructele ei sunt dulci. (Aristotel) ♣ Cine are mulţi bani şi nu are copii, nu e bogat; cine are mulţi copii şi nu are bani, nu e sărac. (China) ♣ O femeie care cârmuieşte bine casa sa este o avuţie de neînlocuit. (Egiptul Antic) ♣ Răbdarea e un plasture pentru orice rană. (Africa) ♣ Când iniţativele vin de la vârf, totul o ia la vale. (Čotrić) ♣ Sâmburele de adevăr li se opreşte unora în gât. (Mrachici)
♣ Mânia aseamănă pe om cu fiara cea sălbatică, însă omul nu trebuie să facă nimica ca fiara fără prejudecare. (Dimitrie Ţichindeal) SFATURI: Nu te abate niciodată din calea virtuţii şi a onoarei, este singurul mijloc pentru a fi fericit.
OCHI PENTRU OCHI – străveche pedeapsă din legislaţia mozaică, înscrisă în cartea „EXODUL”: „Viaţă pentru viaţă, dinte pentru dinte, ochi pentru ochi…”. E cunoscută mai ales sub denumirea de „LEGEA TALIONULUI” şi a fost adoptată de vechea legislaţie greacă şi romană, de Mahomed în Coran etc. Astăzi această pedeapsă nu mai există la niciun popor civilizat. Se păstrează numai ca expresie literară, semnificând o sancţiune ce o aplici cuiva în acelaşi mod în care a înţeles şi el să ţi-o aplice. ALIMENTAŢIE: O treime din tot ce mâncăm ne ajunge ca să putem trăi; celelalte două treimi slujesc ca să-i facă să trăiască pe medici. (Vechi aforism francez)