Pescaretul Mic Mai 2014 by Ioan Suciu

Sărbătoarea Înălţării Domnului - Ziua Eroilor

Dacă sărbătoarea Învierii este Sărbătoarea Sărbătorilor şi Doamna Doamnelor, atunci sărbătoarea Înălţării Domnului nostru Iisus Hristos la ceruri este „podoaba tuturor sărbătorilor şi împlinirea tuturor praznicelor împărăteşti”, după cum ne învaţă Sfântul Epifanie, arhiepiscopul Salaminei Ciprului. Prin Învierea Domnului, moartea a fost biruită, dar numai prin Înălţarea Domnului la cer firea omenească, ce a fost îndumnezeită în Hristos, a fost aşezată pe tronul slavei, de-a dreapta lui Dumnezeu Tatăl, aşa cum mărturisim de fiecare dată când rostim Simbolul de Credinţă: „S-a înălţat la Ceruri şi şade de-a dreapta Tatălui”. Domnul nostru Iisus Hristos este Calea, dar în acelaşi timp este Cel care ne arată drumul care duce la mântuire. Numai prin El ajungem în Împărăţia lui Dumnezeu, El fiind în acelaşi timp şi „Uşă a oilor”: „De va intra cineva prin Mine, se va mântui; şi va intra şi va ieşi şi păşune va afla” (Ioan 10, 9). Odată cu păcatul săvârşit de Adam, omul orbit duhovniceşte a ieşit din sânul lui Dumnezeu şi a

rătăcit pe căi străine, în ţări îndepărtate, nemaifiind în stare să găsească singur calea. Chiar dacă ar fi găsit-o, nu ar fi avut putinţa de a intra în împărăţie, pentru că nu avea cheia potrivită pentru a deschide porţile împărăţiei. În Sfânta Scriptură avem doar două exemple de oameni care au învăţat nevinovăţia şi care au fost înălţaţi cu trupul la cer: Ilie şi Enoh. Calea care duce la Împărăţie sau Cheia care deschide „uşile milostivirii” nu este, însă, o înălţare, ci este o coborâre a omului din înălţarea de sine, căci: „Cine se va înălţa pe sine se va smeri, şi cine se va smeri se va înălţa” (Matei 23, 12). Această coborâre prin smerenie este, de fapt, „venirea în fire” a omului. Noi, românii, avem multe expresii bătrâneşti care au în ele multă înţelepciune dumnezeiască. Spunem despre un om care a săvârşit o faptă rea că şi-a ieşit din fire. Adam, când a păcătuit, şi-a ieşit din fire, iar firea omenească a fost pervertită. Hristos este Cel care ne-a făcut şi ne-a ajutat să ne venim în fire. - continuare în pagina 2 -

Comuna Becicherecu Mic: 2.853 de locuitori; Cod Poştal 307040

Foaie de informaţie, opinie, societate, cultură şi sport, editată de Primăria şi Consiliul Local Becicherecu Mic

Anul IV * Nr. 5 (35) * mai 2014 * 8 p agi ni * se di st ribuie gratuit

S t i m a ţ i c o n c et ă ţ e n i , v ă m u l ţ u m es c pe n t r u vo t u l d e l a a l eg e r i l e d i n 2 5 m a i !

Dragi locuitori din Becicherecu Mic, prezenţa dumneavoastră la alegerile europarlamentare din 25 mai au dovedit, încă o dată, că sunteţi buni cetăţeni şi că priviţi cu maximum de responsabilitate fiecare scrutin. Mai mult, prin votul pe care l-aţi dat, alegând în proporţie de peste 35% PSD, aţi dat dovadă de maturitate politică. Ţin să vă mulţumesc pentru acest lucru şi să vă asigur că votul din 25 mai ne va deschide noi căi pentru a ne putea îndeplini obiectivele privind dezvoltarea în continuare a localităţii noastre. Până acum, în cei doi ani de când am preluat administraţia locală, aţi văzut doar investiţii, să le spun aşa, de mai mică amploare, însă fiecare dintre ele având importanţa sa. Dar cel mai important lucru este că am reuşit să ne achităm vechile datorii şi să pornim pe un nou drum al dezvoltării. Alegând PSD, mi-aţi dat şi mie, ca primar, posibilitatea de a putea merge în continuare pe solicitarea fondurilor pentru proiecte de anvergură şi, în concecinţă, cu un impact mai mare asupra fiecăruia dintre noi. Ţin să vă spun că, în 25 mai, nu aţi ales neapărat un partid, ci a fost un

vot în sprijinul primarului comunei, care are posibilitatea de acum încolo să solicite finanţări pentru investiţii majore. Iar primele semne în acest sens se vor vedea chiar în această vară. În Becicherecu Mic s-au prezentat la vot, în 25 mai, pentru a stabili reprezentanţii României în Parlamentul European de la Bruxelles, 736 de persoane din cele 2.499 cu drept de vot înscrise pe listele permanente. Din cele 736 de voturi, 690 au fost valabile, iar 46 (7%) au fost anulate, alegătorii optând, în acelaşi timp, pentru PSD şi pentru candidatul independent Mircea Diaconu. Alegerile la nivelul comunei au fost câştigate de PSD, care a obţinut 242 de voturi (35,5%). Pe locurile următoare s-au situat: PDL – 136 de voturi (19,5%), PNL – 124 de voturi (18%), PMP – 69 de voturi (10%), Mircea Diaconu (candidat independent) – 48 de voturi (7%), PP-DD – 17 voturi (2,5%) şi alţii. Remarc faptul că în comuna noastră alegerile au decurs normal, fără incidente, încă o dovadă a gradului înalt de civism care caracterizează comunitatea noastră! Raimond Ovidiu RUSU

M an ife s tăr i în ă lţă toa re, de 9 m ai, la Be cicher ecu Mic

Două veacuri de la prima apariţie a fabulelor lui Dimitrie Ţichindeal O nouă reeditare a cărţii marelui cărturar român din Becicherecu Mic

amănunte în pagina 5

pagina 4

povestiri cu tâlc

Socrate şi adevărurile

În Grecia antică, Socrate (469-399 DC) era foarte mult lăudat pentru înţelepciunea lui. Într-o zi, marele filozof s-a întâlnit întâmplător cu o cunoştinţă care alerga spre el agitat şi care i-a spus: - Socrate, ştii ce-am auzit tocmai acum, despre unul dintre studenţii tăi? - Stai o clipă, îi replică Socrate. Înainte să-mi spui, aş vrea să treci printr-un mic test. Se numeşte Testul celor Trei. - Trei? - Aşa este, a continuat Socrate. Înainte să-mi vorbeşti despre stu-

S ăr b ăt oa r ea Î năl ţă r ii D o m nu l u i Zi u a Er oi l or n eam u lu i - continuare din pagina 1 -

Prin coborârea Lui, El S-a înălţat la cer şi odată cu înălţarea Lui ne-a înălţat şi pe noi: Iar Eu, când mă voi înălţa de pe pământ îi voi trage pe toţi la Mine (Ioan 12, 32). Şi ce este mai minunat decât faptul că unul dintre noi şade acum în sânul Sfintei Treimi, minune de care se bucură toată creaţia? „Această nevrednică omenire, cea mai fără de minte decât toate, s-a ridicat astăzi peste toate. Astăzi îngerii au văzut ceea ce de mult doreau să vadă. Astăzi arhanghelii privesc cele pe care de mult aşteptau să le vadă. Ei au văzut natura noastră strălucind de pe Tronul cel împărătesc, strălucind în slava şi frumuseţea cea nemuritoare”, spune frumos Sfântul Ioan Gură de Aur. La Înălţare s-a restabilit comuniunea omului cu Dumnezeu, de aceea fiecare dintre noi trebuie să se străduiască zi de zi să se înalţe la cer folosindu-şi aripile duhovniceşti şi avându-L pe Hristos călăuzitor, după cum spune şi Sfântul Nicolae Velimirovici: „Păcatul a tăiat aripile lui Adam şi pe cele ale tuturor urmaşilor săi, şi toţi s-au

A t r ei a a fl a r e a C a p u l u i S f â nt u l u i I o a n B o t e z ă t o r u l

dentul meu, să stăm puţin şi să testăm ce ai de gând să-mi spui. Primul test este cel al Adevărului. Eşti absolut sigur că ceea ce vrei să-mi spui este adevărat? - Nu, spuse omul. De fapt, doar am auzit despre el. - E-n regulă, zise Socrate. Aşadar, în realitate, tu nu ştii dacă este adevărat sau nu. Acum să încercăm testul al doilea, testul Binelui. Ceea ce vrei să-mi spui despre studentul meu este ceva de bine? - Nu, dimpotrivă... - Deci, a continuat Socrate, vrei să-mi spui ceva rău despre el, cu toate că nu eşti sigur că este adevărat? Omul a dat din umeri, puţin stânjenit. Socrate a continuat. - Totuşi, mai poţi trece testul, pentru că există a treia probă - filtrul Folosinţei. Ceea ce vrei să-mi spui despre studentul meu îmi este de folos? - Nu, nu chiar... - Ei bine, a conchis Socrate, dacă ceea ce vrei să-mi spui nu este nici Adevărat, nici de Bine, nici măcar de Folos, atunci de ce să-mi mai spui? Omul era învins şi s-a ruşinat. Şi astfel Socrate nu a aflat niciodată că nevasta sa îl înşela cu studentul respectiv.

A treia aflare a capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul a fost sărbătorită pe 25 mai. Din Sfânta Scriptură aflăm că Irod, la un ospăţ prilejuit de sărbătorirea zilei sale de naştere, a poruncit tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei. Amintim că Ioan îl mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soţia fratelui său. În ura ei de moarte, Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase şi plăcuse oaspeţilor şi îndeosebi lui Irod, să ceară de la acesta capul Botezătorului, ca răsplată. Pentru că se temea că Botezătorul ar putea învia dacă trupul ar fi fost îngropat alături de cap, Irod nu a dat ucenicilor decât trupul sfântului, care a fost îngropat în Sevastia. Capul a fost îngropat de Irodiada în curtea sa, la mare adâncime. Potrivit tradiţiei, Sfânta Ioana, femeia dregătorului lui Irod, este cea care a luat capul Sfântului Ioan Botezătorul din curtea Irodiadei şi l-a îngropat la Ierusalim, în muntele Eleonului, într-un vas de lut. Aceasta e socotită cea dintâi aflare a sfântului cap. După un timp, un proprietar bogat şi slăvit a crezut în Hristos, şi lepădând poziţia socială şi toată deşertăciunea acestei lumi, s-a făcut monah luându-şi numele de Inochentie. Ca monah, el s-a sălăşluit chiar la locul unde se afla îngropat capul Botezătorului Ioan. Dorind să-şi zidească o chilie, el a săpat adânc şi a descoperit un vas de pământ în care se afla un cap, ce prin descoperire dumnezeiască a aflat că este al lui Ioan Botezătorul. El a cinstit cu evlavie acele sfinte moaşte, apoi le-a îngropat la loc acolo unde le-a găsit. Capul Sfântului Ioan Botezătorul a fost prezent aici până în vremea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, când, prin doi monahi, cinstitul cap a ajuns la Emesa, în Siria, la un olar. În anul 453, episcopul Uranie al Emesei, l-a aşezat în biserica din această cetate. Aceasta este socotită a doua aflare a cinstitului cap al Botezătorului. În timpul luptei împotriva sfintelor icoane, capul Sfântului Ioan a fost îngropat la Comane, de unde a fost adus în Constantinopol, de către Sfântul Ignatie (860), în vremea împăratului Mihail. Aceasta este cea de-a treia şi cea din urmă aflare a cinstitului cap.

îndepărtat de Dumnezeu, au slăbit în credinţă şi au fost orbiţi de ţărâna din care au fost zidite trupurile lor. Hristos, ca Adam cel Nou, primul Om, Întâiul Născut între oameni, a fost cel dintâi care să Se înalţe la cer pe aripi duhovniceşti, către tronul slavei şi puterii veşnice, despicând calea spre cer şi deschizând toate porţile cerului următorilor Lui cu aripile lor duhovniceşti – aşa cum vulturul deschide calea puilor săi; precum rândunica merge înainte, arătând stolului calea şi tăind rezistenţa mare a aerului”. În Biserica Ortodoxă Română, sărbătoarea Înălţării Domnului este şi ziua dedicată pomenirii eroilor neamului. Prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane din anii 1999 şi 2001, sărbătoarea Înălţării Domnului a fost consacrată ca Zi a Eroilor şi Sărbătoare Naţională Bisericească. Astfel, în toate bisericile, mănăstirile şi catedralele ortodoxe din ţară şi străinătate se face pomenirea tuturor eroilor români căzuţi de-a lungul veacurilor pe toate câmpurile de luptă pentru credinţă, libertate, dreptate şi pentru apărarea ţării şi întregirea neamului.

cr pi eş ld ti ă n ă

Tatăl

În timp ce mâncau, un ţăran i-a întrebat pe cei trei fii ai săi: - Ştiţi voi, băieţi, de unde vine mălaiul din care este făcută această mămăligă ? - Da, sigur că da!, a răspuns cel mai mic. Din sacul din cămară. Râzând de el, cel mijlociu îi spuse: - Nu-i adevărat! Mălaiul e măcinat din porumbul cules de pe câmp; porumbul a crescut din pământul udat de apa ploilor. Deci, pământul şi ploaia l-au făcut. - Nu ştiţi nimic!, zise şi cel mai mare dintre băieţi. Porumbul acesta vine de la Dumnezeu. E adevărat că a crescut din pământ şi că ploaia l-a udat, dar, dacă Dumnezeu nu ar fi dat vreme bună şi ploaie la timp, porumbul nu s-ar fi făcut, iar noi n-am fi mâncat acum mămăligă. Iată cine L-a făcut: Dumnezeu! Oare avea dreptate vreunul dintre copii ? Nu, nici unul! Tatăl lor a arat şi a semănat pământul, a cules porumbul, l-a măcinat la moară şi a adus mălaiul acasă. Tatăl lor a muncit un an întreg pentru ca fiii lui să aibă ce mânca. A muncit, dar s-a şi rugat. Şase zile pe săptămână a fost pe câmp, dar a şaptea a fost la biserică să se roage pentru sănătate şi spor în casă. S-a rugat mereu ca Domnul să aibă grijă şi de familia lui, iar Dumnezeu, văzând hărnicia omului, i-a ascultat ruga şi l-a blagoslovit cu o recoltă bogată şi, pe drept cuvânt, meritată. Păcat că fiii lui nu vedeau efortul pe care părintele lor îl făcea pentru ei... Cu banii câştigaţi atât de greu, părinţii ar putea să cumpere lucruri pentru ei, dar nu fac astfel! Ei renunţă la tot ce îşi doresc, pentru ca fiii şi fiicele lor să aibă de toate. Dacă toţi copiii ar avea grijă de lucrurile lor, atunci părinţii ar fi mulţumiţi. Dar, dacă toţi copiii ar avea grijă, în primul rând, de bunul cel mai de preţ pe care l-au primit de la părinţi, adică de viaţa lor, pe care s-o trăiască frumos şi fără păcat - atunci toţi părinţii ar fi, cu siguranţă, fericiţi. „Cinsteşte pe tatăl şi pe mama ta, ca bine să-ţi fie ţie şi ani mulţi să trăieşti pe pământ!” – Sfânta Scriptură, una dintre cele zece porunci.

Stimaţi cetăţeni

Pentru rubrica juridică din acest număr al ziarului local am ales să vă informez că s-a împlinit un an de când am fost numit în funcţia de secretar al comunei Becicherecu Mic. Am să vă las pe dumneavoastră să apreciaţi modul în care m-am descurcat, pentru că, în final, fiecare dintre dumneavoastră are dreptul de a aprecia maniera în care o persoană a deservit interesul public al comunităţii şi maniera în care v-a facilitat valorificarea drepturilor conferite de lege. În ceea ce mă priveşte, vă mărturisesc că am avut parte de un an intens, pavat cu provocări şi cu o responsabilitate enormă. Personal, apreciez că am făcut faţă misiunii publice la care m-am înscris şi sunt mai mult decât conştient că există loc pentru îmbunătăţiri. Am încercat din răsputeri să vin în sprijinul dumneavoastră cât de mult mi-a permis litera legii. Pentru mine urmează o perioadă în care îmi voi finaliza studiile de master şi în care voi participa încă odată la concursul pentru ocuparea funcţiei de secretar al comunei Becicherecu Mic. Aleg în continuare să duc la bun sfârşit munca pe care am început-o împreună cu această administraţie, în care am găsit sprijin, înţelegere, răbdare şi responsabilitate. Deşi au existat situaţii în care am fost jignit în mod

public în şedinţe de consiliu local, în relaţia cu anumite persoane, sau situaţii când deciziile pe care le-am luat au fost apreciate ca fiind nelegale, am ales să fac un calcul matematic simplu în care suma lucrurilor pozitive a fost mult mai mare decât suma lucrurilor negative. Până la data organizării concursului în vederea ocupării funcţiei de secretar, postul va fi ocupat de doamna Daniela Paiu, care a mai deţinut funcţia de secretar al comunei în perioada 2011 – 2013, urmând să continue să implementeze proiectele pe care mi le-am propus. În finalul acestui articol, doresc să le mulţumesc colegilor cu care am colaborat şi cu care sper să colaborez şi pe viitor, domnului viceprimar, alături de care am început câteva proiecte foarte interesante şi pe care personal îl consider mai mult decât un coleg, un adevărat prieten, domnului primar care a avut, are şi sper că va avea în continuare încredere în mine. Le urez succes în tot ceea ce şi-au propus şi, indiferent de traiectoria mea profesională viitoare, sper să colaborăm cu succes. Alin-Marian HÎLDAN, secretarul comunei Becicherecu Mic

Având în vedere că foarte multe persoane locuiesc în case care au curte şi gospodărie, iar infractorii, în activitatea lor, urmăresc să sustragă o diversitate de bunuri, se impune luarea unor măsuri de protecţie care să-i apere de infractori. Pentru infractori, o casă cu gospodărie este mai tentantă datorită suprafeţei mai mari pe care aceasta este dispusă, precum şi datorită distanţei dintre clădiri. Ceea ce este avantajos pentru cei care locuiesc la case, în apărarea lor împotriva hoţilor, sunt relaţiile comunitare existente între vecini. Deoarece patru din cinci furturi din locuinţe sunt comise când proprietarii nu se află la domiciliu, vă recomandăm câteva măsuri care să ducă la prevenirea furturilor din gospodăria dumneavoastră: - evitaţi, pe cât posibil, când plecaţi de acasă pentru mai multe zile, să lăsaţi casa goală; apelaţi la un vecin să aibă grijă de locuinţa dumneavoaastră când lipsiţi mai mult, promiţând că îl veţi răsplăti cu acelaşi serviciu când este el plecat de acasă; - nu lăsaţi cheile de la uşă sub preş, în cuiul de la poartă sau în alte locuri dosnice, deoarece ele pot fi găsite cu uşurinţă de către infractori; - dacă aţi pierdut cheile de la poartă sau de la uşa de acces în locuinţă, luaţi urgent măsuri de înlocuire a acestora; - nu lăsaţi în curte scări sau alte unelte, în acest fel împiedicându-l pe infractor să escaladeze sau să distrugă sistemele de închidere; - asiguraţi uşile sau porţile de la grajduri sau şuri, care se află situate spre grădini; - nu angajaţi ca zilieri sau îngrijitori persoane necunoscute, decât după anunţarea acestora la poliţie, în vederea verificării identităţii lor; - prezenţa unui câine în gospodărie este de un real folos; în cazul observării unei persoane străine care transportă obiecte electronice, de îmbrăcăminte, etc, sesizaţi-vă, alarmând vecinii, poliţia sau chiar trecătorii. Dacă ţineţi la rudele şi prietenii dumneavoastră, recomandaţi-le şi lor să urmeze aceste sfaturi! Este ştiut faptul că majoritatea furturilor sunt comise în timp ce locatarii nu se află la domiciliu, ocazie cu

care infractorii sustrag o diversitate de bunuri. Dar cum trebuie procedat în cazul neplăcut în care vă întoarceţi acasă şi vă găsiţi locuinţa prădată de hoţi? Practic, într-o asemenea situaţie: - nu trebuie să intraţi în panică; acest comportament poate întârzia identificarea şi prinderea infractorilor, ceea ce determină şi recuperarea cu greu a bunurilor furate; - anunţaţi de urgenţă poliţia şi nu pătrundeţi în câmpul infracţional; - nu trebuie să atingeţi sau să mişcaţi de la locul lor lucrurile din locuinţă; pe cât posibil, interziceţi accesul altor persoane binevoitoare în câmpul infracţional. În multe cazuri, victima sau alte rude doresc să verifice ce obiecte lipsesc sau să facă ordine în lucrurile răvăşite de infractori, prin aceasta distrugând mijloacele de probă existente; - victima trebuie să pună la dispoziţia poliţiei cât mai multe date de care a luat cunoştinţă. Ne referim aici la persoanele suspecte care au gravitat în jurul locuinţei, care au cunoscut faptul că victima lipseşte de acasă sau care aveau informaţii despre locul în care se aflau bunurile de valoare; - de mare importanţă sunt datele furnizate de către vecini, care sunt cei mai în măsură să sesizeze şi să observe mişcarea elementelor infractoare în zonă. Cu regret, trebuie să afirmăm că, în majoritatea cazurilor, se sparg uşi din lemn masiv şi se transportă bunuri voluminoase fără ca vreun vecin să se sesizeze despre acest lucru. Este vorba oare de indiferenţă sau de reavoinţă? - după intrarea poliţiei în câmpul infracţional, examinaţi cu atenţie locuinţa şi furnizaţi poliţiştilor date în legătură cu bunurile furate. Este preferabil să indicaţi caracteristicile de identificare ale bunurilor furate. Ţinând cont de aceste reguli, contribuiţi, în mare măsură, la prinderea celui care v-a prădat locuinţa! Apelaţi cu încredere la Poliţie ori de câte ori consideraţi că este necesar. Noi vă vom sprijini. Apelul de urgenţă este 112. Agent principal Alin CÎRNARIU, şeful Postului de Poliţie Becicherecu Mic

M ă su ri pe nt ru pre v en ire a f u r tur il or din l oc u in ţă

Din agenda Consiliului Local Becicherecu Mic

Hotărârea nr. 67 din 15 mai 2014 privindaprobarearectificăriibugetuluilocalal comunei Becicherecu Mic pentru anul 2014; Hotărârea nr. 68 din 15 mai 2014 privind aprobarea prelungirii contractelor de voluntariataledomnilorMarcEugenşiNegru Ioan pentru o perioadă de 1 an; aprobarea încadrării doamnei Chisăr Sfetlana Silvana, a domnului Şerban Vasile, a domnului Ezaru Eduard,adomnuluiSuleaBogdan,adomnului Covaci Alexandru în serviciul voluntar de urgenţăalcomuneiBecicherecuMicpentruo perioadă de 5 ani, cu posibilitatea prelungirii tacite a contractelor de voluntariat; Hotărârea nr. 69 din 15 mai 2014 privind aprobarea caracteristicilor tehnice ale drumuluideexploataţieagricolăDe594şiDe 633, aflat în domeniul public al comunei Becicherecu Mic; Hotărârea nr. 70 din 15 mai 2014 privind aprobarea caracteristicilor tehnice ale drumului comunal Ds 9, aflat în domeniul public al comunei Becicherecu Mic; Hotărârea nr. 71 din 29 mai 2014 privindaprobareaplăţiisumeide 1.215 lei,de la cap.65.02.20 – învăţământ, pentru decontarea cheltuielilor de navetă, a cadrelor didactice de la Şcoala gimnazială “Dimitrie Ţichindeal”,pentru luna aprilie anul 2014; Hotărârea nr. 72 din 29 mai 2014 privind aprobarea intabulării a 12 imobile în domeniul public al comunei Becicherecu Mic, în administrarea Consiliului Local Becicherecu Mic; Hotărârea nr. 73 din 29 mai 2014 privind aprobarea vânzării prin negociere directă a imobilului înscris CF. nr.401267, nr.cad. 401267, cu suprafaţa de 870 mp, la preţul de pornire de 26.857 leiTVA inclus; Hotărârea nr. 74 din 29 mai 2014 privindaprobareamodificăriidurateiînchirieriiterenuluiintravilanînscrisînCFnr.402457, nr.cad.402457 Becicherecu Mic,cu suprafaţa de 990 mp, către domnul Popa Sever, de la durata iniţială de 5 ani de zile la durata de 15 ani de zile,pentru o chirie de 0,2 lei/mp/an; Hotărârea nr. 75 din 29 mai 2014 privind retragerea dreptului de folosinţă gratuită a domnului Petrovici Viorel – Aurel asupra terenului identificat prin CF nr.401564,nr.cad.401564 Hotărârea nr. 76 din 29 mai 2014 privind aprobarea încetării de drept a mandatului de consilier local al domnului Radu Dănuţ;

Manif es t ări înălţ ăt oare , de 9 mai , la B ec iche re cu Mic

Ca în fiecare an, în Becicherecu Mic ziua de 9 mai, cu tripla ei semnificaţie, a fost marcată aşa cum se cuvine. Autorităţile locale, în frunte cu Raimond Ovidiu Rusu, primarul localităţii, şi cu Adrian Silviu Gherasim, viceprimar, şi-au aşteptat, la orele prânzului, oaspeţii invitaţi cu acest însemnat prilej. Preoţii locali, parohul ortodox Ioan Jurji, cel romanocatolic, Bonaventura Dumea, şi cel sârb, Milan Miocovic, au fost şi ei prezenţi, alături de generalul de brigadă (r) Niculae Mircovici, deputat şi locuitor al comunei Becicherecu Mic, de directoarea Şcolii Gimnaziale „Dimitrie Ţichindeal”, prof. Delia Cian, de o parte a consilierilor locali şi cetăţeni ai localităţii. Invitatul principal al acestei zile putem spune că a fost col. Augustin Nicuşor Pegulescu, şeful Statului Major al Brigăzii 18 Infanterie Banat, care avea să transmită mai apoi mesajul comandantului Brigăzii, col. Cristian Dinulică, adresat participanţilor la eveniment. Din faţa Primăriei, participanţii – cărora li s-au adăugat câţiva zeci de elevi ai Şcolii Gimnaziale „Dimitrie Ţichindeal” – s-au îndreptat, în cântecele fanfarei militare, spre Monumentul eroilor, din faţa cimitirului ortodox. Aici, fanfara militară a intonat „Deşteaptă-te, române”, imnul de stat al României, iar preotul paroh Ioan Jurji a oficiat un serviciu religios întru pomenirea eroilor din Becicherecu Mic, care şi-au dat tributul de sânge pentru apărarea neatârnării ţării noastre. Momentele emoţionante au continuat. Raimond Ovidiu Rusu, primarul comunei, le-a remintit celor prezenţi despre tripla semnificaţie a zilei de 9 mai şi a salutat faptul că, iată, în Becicherecu Mic sărbătorirea acestei zile tinde să devină unul dintre momentele importante din viaţa comunităţii. Profesorul de istorie Adrian Murgoci Faniciu a prezentat, şi el, succint, principalele repere ale zilei de 9 mai, amintind despre evenimentele pe care ea le semnifică, în ordine cronologică: declararea independenţei de stat a României, victoria împotriva Germaniei naziste şi actul de naştere al Uniunii Europene de astăzi. A urmat cuvântul colonelului Augustin Nicuşor Pegulescu, cel care are la activ misiuni în teatrele de luptă din Irak şi Afganistan, acolo de unde s-a întors ca un erou şi unde şi-a lăsat tributul de sânge: şi-a pierdut un picior. „Pentru noi, ca popor şi ca naţiune, spunea colonelul Pegulescu, ziua de 9 mai este una deosebit de importantă, mai ales prin prisma evenimentelor consemnate în anii 1877 şi 1945. Este de datoria noastră, a fiecăruia, să ne păstrăm valorile naţionale şi să ne cinstim eroii. Trebuie, şi aici mă adresez şi celor mai tineri dintre locuitorii comunei Becicherecu Mic, să învăţăm din ceea ce ne-a lăsat trecutul”. Generalul de brigadă (r) Niculae Mircovici, deputat în Parlamentul României şi locuitor al comunei Becicherecu Mic, i-a felicitat pe reprezentanţii autorităţilor locale, conducerea Şcolii Gimnaziale „Dimitrie Ţichindeal”, pe dascălii şi pe copiii de aici, pentru că duc mai departe tradiţia sărbătoririi zilei de 9 mai. „Am purtat pe frunte, timp de 37 de ani, cu mândrie, stema României, ca ostaş al armatei, a spus deputatul Niculae Mircovici. Mă bucur că s-a păstrat această mare şi frumoasă tradiţie de a ne respecta eroii. Aceştia au fost trimişi să lupte, să-şi lase sângele pe fronturi, fără familie sau fără sprijin duhovnicesc. Eroii nu au naţionalitate. Toţi au plecat la ordin şi şi-au îndeplinit misiunea. Pentru cei mai tineri dintre dumneavoastră, vă dau un exemplu în acest sens. În anul 1965, la 20 de ani de la încheierea războiului, o ţară mică, Olanda, într-un moment similar a oferit o adevărată pildă în acest sens. Un grup a propus să-i adopte pe toţi cei 8.092 de soldaţi americani care au murit pentru eliberarea Olandei. Astfel, în 8.092 de case de olandezi s-au regăsit portretele militarilor americani căzuţi pentru eliberarea acestei ţări, iar oamenii s-au îngrijit de mormintele eroilor cunoscuţi sau necunoscuţi. Oamenii au dovedit că îi respectă pe cei care au murit pentru libertatea lor, chiar dacă nu i-au cunoscut.

Noi, Becicherecu Mic, suntem o bucăţică din România. În perioada interbelică, în vechiul Regat, aici s-a ridicat un monument în onoare eroilor din Primul Război Mondial. Acum, trăim din nou momente înălţătoare şi pot să vă spun că nu în multe locuri se întâmplă ceea ce se întâmplă la noi. Să ne onorăm eroii, ostaşii care au căzut pentru apărarea ţării este o datorie a noastră. Ţin să precizez că, după 1990, cel mai veridic, mai corect şi onorant ambasador al României în lume a fost armata”. Deputatul Niculae Mircovici a încheiat spunând: „Ţara reprezintă bucăţica noastră de România şi pe fiecare dintre noi”. A urmat apoi ceremonia depunerii de coroane de flori. Rând pe rând, au fost depuse coroane din partea Brigăzii 18 Infanterie Banat, a Primăriei şi Consiliului Local Becicherecu Mic, a Şcolii Gimnaziale „Dimitrie Ţichindeal”. Un ceremonial similar s-a derulat şi la Monumentul ostaşilor sovietici căzuţi pe câmpul de luptă, pentru eliberarea şi apărarea Becicherecului Mic. Putem spune că ziua de 9 mai a fost, şi în acest an, în Becicherecu Mic, una înălţătoare. A fost o pildă pentru tinerii elevi ai şcolii din localitate, cărora li s-a predat o veritabilă lecţie de istorie. O istorie pe care nu au voie să o uite şi pe care, atunci când va veni timpul, trebuie să o spună generaţiilor viitoare. Anton BORBELY Foto: Andreea VASILESCU Ziua de 9 mai are în conştiinţa poporului român o triplă semnificaţie: proclamarea independenţei de stat a României la 9 mai 1877, victoria Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-Al Doilea Război Mondial la 9 mai 1945 şi Ziua Europei. Proclamarea independenţei statale la 9 mai 1877 nu a fost un act spontan, ci o încununare a strădaniilor tot mai numeroase din acei ani, o aruncare peste bord a ultimei verigi a suzeranităţii otomane. În acea zi memorabilă, Mihail Kogălniceanu declara în Parlamentul ţării: „Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare”. Independenţa astfel proclamată trebuia consfinţită şi apărată pe câmpul de luptă spre a putea fi impusă forţelor militare turceşti şi recunoscută apoi de puterile europene. Al doilea eveniment se referă la ziua de 9 mai 1945, zi în care Aliaţii din cel de-Al Doilea Război Mondial au obţinut victoria împotriva Germaniei naziste, punând astfel capăt celei mai pustiitoare conflagraţii din istoria continentului european. Cel de al treilea eveniment este Ziua Europei. „Pacea mondială nu poate fi asigurată fără a face eforturi creatoare proporţionale cu pericolele care o ameninţă. Contribuţia pe care o poate aduce civilizaţiei o Europă organizată şi activă este indispensabilă pentru menţinerea unor relaţii paşnice... Nu am reuşit să realizăm o Europă unită şi ne-am confruntat cu războaie”. (Fragment din textul propunerii prezentate de ministrul francez al afacerilor externe Robert Schuman, care a stat la baza creării Uniunii Europene de astăzi). În fiecare an, la 9 mai, se serbează Ziua Uniunii Europene, pentru a marca istorica declaraţie de la 9 mai 1950 a ministrului francez de externe Robert Schuman, prin care propunea un plan de colaborare economică între Franţa şi Germania, pentru eliminarea rivalităţilor seculare dintre cele două state. Decizia a fost luată de Consiliul European de la Milano, în 1985. Declaraţia Schuman a stat la baza amplului proces de construcţie a unei Europe unite. Statele Beneluxului şi Italia s-au alăturat Franţei şi Germaniei şi, la 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) între Germania, Franţa, Belgia, Italia, Luxemburg şi Olanda. Aceste state au semnat, la 25 martie 1957, Tratatele de la Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE).

Ruga Sârbească, o sărbătoare reuşită şi în 2014

Ruga Sârbească din Becicherecu Mic, derulată pe parcursul a două zile, a fost, şi în acest an, o sărbătoare reuşită. Celebrarea a început în ziua de 21 mai, când la Biserica Ortodoxă Sârbă din comună a fost oficiată slujba Deniei, după datină. A doua zi, dimineaţa, în sfânta biserică a fost oficiată Liturghia. Au fost şapte preoţi slujitori, iar slujba a beneficiat de aportul Corului Catedralei Ortodoxe din oraşul Kragujevac, din Re-

Ţichindeal”. La prânz, gazde şi invitaţi au luat împreună masa, participând la o agapă frăţească. La ora 16, la Biserica Ortodoxă Sârbă s-a oficiat slujba Vecerniei, în cadrul căreia a fost tăiat şi tradiţionalul colac de Rugă. Naşii din acest an ai Rugii Sârbeşti au fost Miriana Moroti şi Jovan Ianculov. Şase preoţi au slujit în timpul slujbei, iar doi au

publica Serbia, care a dat răspunsurile în timpul serviciului religios. La Liturghie au participat, în calitate de invitaţi, Niculae Mircovici, deputat în Parlamentul României, Slavomir Gvozdenovic, deputatul Uniunii Sârbilor din România filiala Banat, Ognean Kristic, preşedintele Uniunii Sârbilor din România, Iura Hleba, preşedintele Uniunii Ucrainienilor din România, filiala Timiş, Raimond Ovidiu Rusu, primarul comunei, Adrian Silviu Gherasim, viceprimar, prof. Delia Cian, directoarea Şcolii Gimnaziale „Dimitrie

fost în strană. Din nou, Corul Catedralei din Kragujevac a dat răspunsurile. După Vecernie, în faţa Bisericii Ortodoxe Sârbe, Ansamblul „Sveti Nikola” şi Ansamblul „Izvoraşul” au prezentat un program de dansuri populare. De asemenea, a cântat formaţia „Keba Band”, din Timişoara, solistă Mela Ianosevic. Ansamblul „Sveti Nikola”, prin Nada Nikolin şi Marko Brankov, vor fi naşii Rugii de anul viitor, care va avea loc, după tradiţie, în a doua jumătate a lunii mai. Anton BORBELY

Maxime, proverbe, aforisme, vorbe de duh… adunate de Lazăr Pomorişaţ

♣ Iubirea, prietenia, respectul, nu unesc oamenii atât de puternic ca ura comună faţă de ceva. (Cehov) ♣ Cel mai bun mijloc de a învăţa să te cunoşti e să încerci a-i înţelege pe ceilalţi. ♣ Nu mi-am dat seama niciodată că complimentele care mi se fac nu sunt sincere. ♣ Bogatul se gândeşte la anul ce vine, săracul la ziua de mâine. ♣ Soacra, fie şi de zahăr, tot este amară. ♣ Copiii sunt argila, iar mama e olarul. (Persia) ♣ Cel ce m-a învăţat nu şi-a atins niciodată ţelul. ♣ Păzeşte-te de acela ce nici cu ai lui nu trăieşte bine. (Dimitrie Ţichindeal) ♣ Trebuie să suportăm cu curaj nenorocirile pe care nu le putem evita. (AL. Dumas) ♣ Dragostea trăieşte în colibe tot aşa de bine ca şi în palate. ♣ Cei care umblă numai după caşcaval se prind des în cursa de şoareci.(G. Mrachici) ♣ Nu este natural să nu fii fericit. ♣ Pomana încurajează lenea. MAIMUŢA = Un om nereuşit. SFATURI pentru elevi: Ai restanţă, n-ai vacanţă. PERSOANA GRATA sau: NON GRATA (Persoana dorită sau nedorită) Expresie prin care se arată că reprezentantul diplomatic al unei ţări străine este acceptat pentru acreditarea lui sau, dimpotrivă, este indezirabil. Din limbajul diplomatic, formula a trecut şi în vorbirea curentă pentru a desemna o persoană binevenită, simpatizată sau una nedorită.

Do u ă v e a c u r i d e l a p r i m a ap a r i ţ i e a f ab u l e l o r l u i D i m i t r i e Ţ i c hi n d e al O nouă reeditare a cărţii marelui cărturar român din Becicherecu Mic

„Ţichindeal e... plin de latinitate, până la uimire, plin de acea mândrie romană ce străbate din f iece şir al său, de printre şire, până la obsesie, la exces, devenind prin aceasta un izvor imens de forţe creatoare. El cade în extaz în faţa grandoarei romane în faţa grandoarei propriului său neam, grandoare ce, spune el, îi este Sever Bocu) natural”. (S

În luna iunie se împlinesc 200 de ani de la prima apariţie a cărţii „Filosoficeşti şi politiceşti prin fabule moralnice învăţături acum întâia oară culese şi întru acest chip pre limba românească tocmite”, semnată de Dimitrie Ţichindeal, „Parohul Becicherecului şi al Şcoalelor Preparande Româneşti din Aradul Vechi Catehet”. Cărturar de seamă, cea mai proeminentă personalitate pe care a dat-o comuna Becicherecu Mic, Dimitrie Ţichindeal ne-a lăsat nouă, şi întregii naţii, o moştenire pe care nu avem dreptul să o lăsăm să de piardă. Tocmai de aceea, reeditărilor acestui volum – realizate în mai multe rânduri – i se adaugă, în această lună, o alta. Astfel, în luna care marchează trecerea a două veacuri de la apariţia primei ediţii, la Becicherecu Mic se va lansa încă o reeditare a „moralnicelor învăţături” pe care ni le-a transmis Dimitrie Ţichindeal. Volumul a apărut la Editura timişoreană Brumar, cu sprijinul Primăriei şi Consiliului Local Becicherecu Mic şi cu implicarea Consiliului Judeţean Timiş. Redăm, în cele ce urmează, câteva fragmente din „În loc de postfaţă – Dimitrie Ţichindeal”, semnată de jurnalistul Flavius Boncea. „Cartea pe care o ţineţi în mână apare la exact 200 de ani de la momentul în care a fost tipărită prima dată, la Buda. «Filosoficeşti şi politiceşti prin fabule moralnice învăţături” era o traducere/interpretare a unor fabule scrise de marele illuminist sârb, poetul Dositei Obradovici, dar, datorită intervenţiilor şi modificărilor făcute de Ţichindeal, cartea a fost declarată periculoasă, deoarece cuprindea «învăţături ce nu cadrează cu constituţia împărăţiei”, şi a fost confiscată. (…) În 4 decembrie 1932, la iniţiativa marelui fruntaş bănăţean Sever Bocu, la Becicherecul Mic a fost dezvelită crucea lui Dimitrie Ţichindeal, în cadrul celei mai mari manifestări de evocare a personalităţilor bănăţene. Peste 20.000 de oameni au venit să se închine în acea zi la monumentul celui pe care Sever Bocu l-a transformat într-un simbol al bănăţenilor şi

pentru care a scris pe soclul statuii cuvintele: «Steie acest monument strajă neclintită la hotarele aici nedesăvârşite încă ale Ţării Româneşti, stâlp de foc de pe care să se reaprindă vecinic flacăra ţichindeleană către toate generaţiile ce ar şovăi, ar lâncezi, s’ar clătina în urmărirea gândului final, uitând nedreptatea din 1919, pe fraţii noştri cari au schimbat o robie cu alta, pe cei din Timac, pe cei din Bitolia, uitând că graniţele noastre nu sunt la Jimbolia, ci acolo unde le spală Dunărea şi Tisa, unde Divul Traian le-a trasat nu fără un profund rost, imutabile şi eterne». Amintirea conferinţei de pace de la Paris în urma căreia Banatul a fost ciuntit era încă extrem de vie pe atunci. Astăzi, pe cruce apare doar un citat elocvent din Ţichindeal: «Ce n-aş îndrăzni eu pentru binele neamului meu!». Un an mai târziu, în 1933, acelaşi Sever Bocu organizează un parastas în memoria lui Ţichindeal la Becicherecul Mic, unde îl evocă astfel: «S-a spus în sens de reproş că Te-am aşezat la margine de drum. Eroare! Aşezarea Ta aici e în o perfectă unitate a misticii Tale! Tu ai fost drumul, în sensul Mântuitorului, care a spus: Eu sunt drumul!... Tu erai drumul pe care păşit-au înainte cu un veac destinele noastre!... Drumul pe care în noaptea rătăcirilor l-am pierdut şi pe care l-am regăsit prin Tine!... Până la Tine, acum un veac, întuneric era peste tot pământul românesc - Bucovina voievodală în mâini austriece, Moldova şi Muntenia cufundate în noapte fanariotă, stăpân pe suflete Stratimirovici în Timişoara, crudul Tău adversar împotriva căruia Tu cauţi şi crezi a găsi refugiu la celălalt adversar, ungur, ce ţi se pare mai omenos. Iar Tu, popă modest, din satul acesta umil, suni trâmbiţa de redeşteptare, ce străbate în ecouri peste acest peisaj al morţii, până în Tisa, ca să scoli din morţi neamul Tău lichidat. Ce

mare minune fu apariţia Ta în acel sumbru început de veac! Lumină erai ce se reaprindea în întuneric şi întunericul, pe ea nu a cuprins-o!... Din oţelul lui Stratimirovici şi cremenea Ta a sărit scânteia aici la graniţă, care a luminat ca o pară de foc tot orizontul cuprinsului românesc... Tu eşti pentru noi un început. De la Tine a pornit Adevărul ce nu va fi primit decât în ziua când se va reîntoarce iar la Tine!... Fost-ai tu apoi creator de genii, de poeţi!... Cel mai mare geniu al rasei noastre începe cu Tine povestea limbii noastre, a limbii lui. Sunt mulţi profeţii, precursorii, dar numai Tu eşti cel cu gura de aur. Mărite Ţichindeal, al nostru eşti şi revendicămu-te, în întregime, noi din graniţă, în dezolarea vremii noastre cu atâta asemănare cu vremea stratimirovicilor Tăi, în care însă verbul Tău nu mai răsună. Primeşte-ne totuşi pe noi, nevrednicii, şi varsă în neputinţa noastră vrerea Ta, mai tare ca Destinul!... Osana! – îţi strigăm şi harul şi binecuvântarea Ta le invocăm, nu pentru noi, ci pentru cei ce vor veni după noi, pentru tinerimea de mâine transformată în Vulturii idealurilor noastre, al căror patron rugămu-Te să fii!... Mărite Ţichindeal, ia-ne sub comanda Ta şi du-ne la biruinţă!...»”.

File de istorie DIN BECICHERECU MIC

Monumentele d in Becicherecu Mic Monumentul cărturarului Dimitrie Ţichindeal

Ţara Românească, în Moldova, în Ardeal, în Ţara Ungurească, mintea! Când te vei lumina cu învăţătura şi cu luminatele fapte bune te vei uni, mai aleasă naţie nu va fi pe pământ înaintea ta”. În În centrul comunei este ridicat monumentul în cin- partea stângă: „Ce n-aş îndrăzni eu pentru binele stea marelui cărturar Dimitrie Ţichindeal, sfinţit la neamului meu?”. În faţă, la baza monumentului: 4 decembrie 1932, unde apare în bronz figura „Steie acest monument strajă neclintită a sufletului şi graiului românesc la graniţele aici nescriitorului. Textul însoţitor mărturiseşte: „Ridicatu-s-a acest monument prin Primăria desăvârşite încă ale Ţării Româneşti, stâlp de foc Municipiului Timişoara la dorinţa fierbinte a toată de pe care să se reaprindă vecicnic flacăra ţichindeliană tuturor generaţiilor ce ar lâncezi, ar şovăi, s-ar clătina în urmărirea gândului final, ce ar uita nedreptatea din 1919, pe fraţi ce au schimbat o robie cu alta, pe cei din Timoc, pe cei din Bitolia, ce ar uita că graniţele gliei strămoşesti nu sunt la Jimbolia, ci acolo unde le spală Dunărea şi Tisa, unde le-a trasat, nu fără profund rost, imuabile şi eterne, divul Traian, latinităţii”. O semnatură, probabil a care a confecţionat Festivitatea dezvelirii monumentului lui Dimitrie Ţichindeal celui monumentul din piatră şi a scris textele: „C. Turner”. În spatele monumentului, o ultimă inscripţie: „În părţile Banatului unde cu mult mai mult Români decât Sârbi sunt, ei au a nu învăţa a se zice Român şi mai voiesc să-şi zică de alt neam, ci rămân proşti şi se stăpânesc de alte neamuri” – citat din Epiton. Sunt texte din scrierile lui Dimitrie Ţichindeal, incitante învăţăminte de luat aminte. În cimitirul ortodox român s-a ridicat o cruce în memoria lui Dimitrie Ţichindeal, sfinţită la 8 noiembrie 1938, pe care se află gravat textul: „În acest cimitir odihneşte nemuritorul fiu al acestei comune şi al Na iei Româneşti, Dimitrie Ţichindeal, înmormântat la ianuarie 1819. Crucea a fost ridicată de urmaşii plini de mândrie şi recunoştinţă faţă de marele străbun Ţichindeal. În veci pomenirea lui”.

În cimitir, cum se intră, pe rândul al doilea, în dreapta este crucea eroului căzut pe front în comuna noastră. Inscripţiile de pe cruce sunt următoarele: „Aici se odihneste eroul Ştefan Vior în etate de 22 de ani, Reg. 17 Inf. Lugoj, căzut la 15 septembrie 1944 pentru apărarea patriei. Gândul nostru se

Monumentele eroilor

suflarea românească din Banat întru pomenirea nemuritorului profet bănăţean al Renaşterii pe care Eminescu l-a numit «gură de aur», Dimitrie Tichindeal, fost învăţător naţionalnic în Becicherecu Mic şi al şcoalelor preparande române din Aradul vechiu slugărit catichet, cum s-a intitulat el, răposat la 19 ianuarie 1818, îngropat în cimitirul românesc fără cunoaşterea locului său de veşnică odihnă”. În partea dreaptă, un citat din prefaţa Fabulelor: „Minte! Mărită naţie daco-românească în Banat, în

Părintele Lazăr Babeu a sfinţit în acelaşi cimitir, la 1937, un monument al eroilor căzuţi în război. Înscrieri pe cruce: „Această cruce s-au ridicat ca simbol în numele eroilor căzuţi în războiul mondial în anii de la 1914-1918 din comuna Becicherecu Mic. Sima Giulvezan, Tima Netin, Ioan Radonici, Duşan Giurin, Lazăr Timulov, Milivoi Bobeş, Lazăr Lazarovici, Şandor Marcov, Alexandru Lazarov, 1937”. „În veci pomenirea lor!“. Ridicat de parohie. Monumentul a fost inscripţionat ulterior cu numele eroilor căzuţi pe câmpul de luptă în anii 1940-1945: loc. dr. Cornel Bobeş, înv. Ion Maxim, înv. Eugen Savu, Radu Isac Tuzu, Dumitru Ceregan, Florian Florea, Vlad Anghel, Ştefan Petrov, plt. Toma Pozdârcă, plt. Sevastian Pozdârcă.

înalţă / Către tine scump erou / Şi în vremuri de restrişte / Vei găsi în noi ecou / Şt. Poştaşu”. La 9 mai 2010, cu ocazia Zilei Eroilor, a fost sfinţit şi cinstit, printr-o ceremonie militară, noul Monument al Eroilor din Becicherecu Mic, care este amplasat lângă intrarea în cimitirul ortodox românesc. În centrul comunei se află Monumentul ridicat la 30 septembrie 1945 în memoria ostaşilor sovietici care în 20 septembrie 1944 şi-au dat viaţa pentru eliberarea Becicherecului Mic. Material preluat din lucrarea „Becicherecu Mic – schiţă monografică”, de prof. Adrian MURGOCI-FANICIU şi Marinela BOBEŞ

Pentru o mai bună Orar de funcţionare al colaborare, vă Primăriei Becicherecu Mic

stăm la dispoziţie:

Luni: 8-16

PRIMAR

Luni: 11-16 Marţi: 11-17 Miercuri: 11-16 Joi: 11-17 Vineri: 11-14

Program cu publicul: 8-14

Mica publicitate

Persoană singură, necăsătorită, caut parteneră de viaţă. Cer seriozitate. Tel: 0724-103.898. Vând casă cu teren, în suprafaţă de 2.000 mp în Becicherecu Mic, strada Fântânii, nr. 29. Tel: 0256-378.463. Vând albine cu şi fără stup, stupi tip DADANT, pe verticală, cu magazie, rame clădite, şi miere de albine. Informaţii la tel: 0724-961.503. Vând uşă din stejar, mare, completă, preţ 400 lei, şi două terenuri în suprafaţă de 800 mp, pentru construcţii case. Tel: 0256-378.578. Vând frigider “Arctic”, folosit, în stare bună de funcţionare, preţ 250 lei. Tel: 0741-450.169. Ofer, gratuit, gunoi de grajd. Tel: 0786-757.497.

Execut lucrări de împrejmuire (garduri, porţi), instalaţii sanitare şi încălzire centrală (pexal şi cupru), termoizolaţii, rigipsuri, parchet laminat, gresii şi faianţe, la preţuri negociabile. Tel: 0766-449.008. Vând instalaţie baie, completă, boiler 200 litri, duş, vană, chiuvetă, preţ 200 euro. Vând remorcă 1.000 kg, înscrisă în circulaţie, preţ 250 euro. Vând orgă 6 octave, preţ 100 euro. Informaţii la telefon 0727-357.445. Donez căţel de două luni, mascul, tatăl ciobănesc german. Tel. 0256378.781; 0748-147.095. Familie, căutăm să închiriem casă de locuit în Becicherecu Mic. Tel. 0749-382.662.

În ultima vreme

au plecat dintre noi Isac Cornel (81 de ani) Chiş Elena (86 de ani)

Mureşan Nicolae (73 de ani) Briciu Ioan (75 de ani)

Manole Steilan (86 de ani)

Hainagiu Dumitru (87 de ani) Bara Gheorghe (55 de ani)

Dumnezeu să-i

odihnească în pace!

Marţi: 8-17

Program cu publicul: 8-12 Miercuri: 8-16

15-17

VICEPRIMAR

Luni: 8-11 Marţi: 8-11 Miercuri: 8-11 Joi: 8-11 Vineri: 8-11

Program cu publicul: 8-14 Joi: 8-17

Program cu publicul: 8-12 Vineri: 8-14

SECRETAR

15-17

Luni: 8-14 Marţi: 8-12 15-17 Miercuri: 8-14 Joi: 8-12 15-17 Vineri: 8-12

Program cu publicul: 8-12

Adresa: str. Calea Banatului nr. 9 Telefon: 0256-378.501

TALON PENTRU AUTOCITIRE CONTOR APĂ martie-aprilie Numele şi prenumele:........................................................

Adresa:...............................................................................

Telefon:...............................................................................

Semnătura

Citire contor (metri cubi apă)..............................................

Pentru a veni în ajutorul cetăţenilor comunei, prin intermediul ziarului local, administraţia publică locală pune la dispoziţia locuitorilor din Becicherecu Mic acest talon pentru autocitirea consumului bilunar de apă (o dată la două luni). Tot ce trebuie să faceţi, după completarea datelor personale, este să treceţi la rubrica “citire contor” toate cifrele înscrise pe ceasul de apă care vă aparţine. Taloanele completate se vor depune O SINGURĂ DATĂ pentru cele două luni înscrise în talon, în cutia poştală specială, amplasată la sediul Primăriei comunei Becicherecu Mic.

Talon pentru anunţ gratuit

Textul anunţului:.......................................................................................................... .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... ....................................................................................................................................

Ziarul “Pescăreţul Mic” vine în sprijinul persoanelor fizice din comuna Becicherecu Mic, printr-o rubrică de mică publicitate. Pentru ca anunţul dumneavoastră să apară în ziar nu trebuie decât să completaţi acest talon şi să-l depuneţi în cutia poştală special amplasată la sediul Primăriei comunei Becicherecu Mic.

Numele şi prenumele:........................................................

Adresa:...............................................................................

Telefon:...............................................................................

Semnătura

Colegiul de redacţie Fondator: Raimond Ovidiu RUSU Redactor-şef: Petru Vasile TOMOIAGĂ Redactor-şef adjunct: Anton BORBELY Redactori: Adina ONEŢIU, Sfetlana CHISĂR, Marinela BOBEŞ, Lazăr POMORIŞAŢ Publicaţie editată de Primăria şi Consiliul Local Becicherecu Mic

S u s pa ns p ân ă î n ul t im a e tap ă: Fo r tu na ma i spe ră la pro m ova re a în Liga a II- a

Fortuna Mama Mia mai speră să obţină promovarea în Liga a II-a, chiar în ultima etapă. Cu o condiţie, însă: echipa noastră să câştige meciul de pe teren propriu contra celor de la FC Hunedoara, iar echipa secundă a Pandurilor din Târgu-Jiu să o încurce pe CS Caransebeş, chiar pe terenul gugulanilor. O variantă care poate sta în picioare, mai ales dacă gorjenii, la fel cum au făcut-o în meciul împotriva Fortunei Mama Mia, vor folosi şi jucători de la prima echipă a Pandurilor.

Învinşi pe Jiu

Fortuna Mama Mia şi-a întrerupt şirul victoriilor din play-off-ul Seriei a IV-a a Diviziei C la Târgu-Jiu, acolo unde a întâlnit-o pe Pandurii II, în etapa a şasea a ultimei părţi a campionatului. Echipa secundă a gorjenilor a folosit, pentru acest joc, nu mai puţin de şapte componenţi ai formaţiei prim-divizionare Pandurii Târgu-Jiu, iar acest lucru s-a simţit şi pe teren. În plus, Fortuna a evoluat pe stadionul principal al oraşului gorjean, pentru că terenul pe care evoluează formaţia secundă era îmbibat cu apă. Pandurii II a câştigat cu 2-0 (2-0), prin golurile marcate de Lupu, în minutul 35, şi Buleică, în minutul 40, din lovitură de la 11 metri, gorjenii arătându-se a fi arbitri ai acestui duel pentru câştigarea fazei play-off între liderul învins şi CS FC Caransebeş, care o va primi pe Pandurii II în ultima rundă, peste 4 etape, pe 6 iunie. Destul de mâhnit la finalul jocului de la Târgu-Jiu, antrenorul nostru, Sorin Bălu, a remarcat maniera de arbitraj. În condiţiile în care echipa de pe locul doi, în acel moment, CS FC Caransebeş s-a impus cu 2-1 (1-0) la Lugoj, joc în care gazda CS Vulturii 2009 a marcat abia în prelungiri, avansul Fortunei Mama Mia s-a redus la un singur punct. Sorin Bălu, antrenor principal la CS Nuova Mama Mia, a explicat pentru site-ul „Sporttim”: „Nu este o scuză, însă ne-a învins o echipă cu 7 titulari de la formaţia Pandurilor de Liga 1. Există, totuşi, o diferenţă între jucătorii din Liga 1 şi cei de Liga a III-a. Din păcate, la 0-0 am ratat două mari ocazii, Silaghi practic s-a împiedicat la un metru de linia porţii, iar apoi golurile le-am primit după o aruncare de la margine acordată în urma trimiterii balonului în aut de către gazde, ceea ce a fost o eroare de arbitraj, respectiv din 11 metri. Noi, din aceeaşi situaţie, identică, nu am beneficiat de penalty, iar arbitrajul, o brigadă de Liga 1, ne-a ciupit foarte tare încă din minutul 1. O brigadă de la Cluj care a fluierat într-o singură direcţie!”.

Remiză în derby-ul cu CS Caransebeş

Echipele implicate direct în lupta pentru promovarea în Liga a II-a s-au întâlnit, la Becicherecu Mic. Partida a atras foarte mulţi spectatori, printre ei şi numeroşi oameni de fotbal, cum ar fi Ioan Timofte, Aurel Şunda sau Dan Alexa. În teren, cele două echipe au încercat să joace cât mai economic, nu s-a riscat prea mult, în încercarea de a da lovitura decisivă adversarului. Oaspeţii au practicat un joc bărbătesc, uneori chiar dur, însă era de înţeles, pe undeva, o asemenea abordare: orice pas greşit putea însemna îndepărtarea de obiectivul promovării. Partida s-a mai animat după minutul 30, când Fortuna a pus ceva mai multă presiune pe careul advers. Balonul trimis de Hodiş, cu capul, a fost deviat peste poartă, în minutul 32, şutul lui Ştefanovici, din minutul 37, a fost respins cu greu de portar, iar „capul” lui Silaghi-Perju a ricoşat din gazon peste transversală. Au fost ocaziile reprizei, la pauză intrându-se la egalitate, 0-0. După reluare, la prima acţiune mai acătări a oaspeţilor, aceştia au reuşit să deschidă scorul: Săulescu a trimis cu capul în poartă o minge centrată de Poiană, din corner. Era minutul 50, iar la acest scor, Caransebeşul era pe primul loc.

Diferenţa dintre cele două echipe angrenate în lupta pentru promovare, Fortuna Nova Mama Mia Becicherecu Mic şi CS FC Caransebeş este de doar un punct în favoarea echipei din judeţul Caraş-Severin. Vă prezentăm, în cele ce urmează, o scurtă cronică a partidelor pe care Fortuna Mama Mia le-a disputat în ultima parte a sezonului 2013-2014 care, cu puţin noroc şi cu sprijin de la zeiţa… Fortuna, i-ar putea aduce o performanţă unică în istoria clubului: promovarea pe cea de-a doua scenă fotbalistică a ţării.

Derby-ul Fortuna Mama Mia - CS Caransebeş, în imagini

Fortuna a avut o reacţie aproape imediată: a împins jocul dincolo de linia de centru, în terenul adversarului, a dominat teritorial, a avut şi cinci lovituri de la colţ, însă eforturile elevilor lui Sorin Bălu şi Narcis Petre nu s-au concretizat. În minutul 75, fundaşul Ionescu, de la Caransebeş, îl faultează în careu pe Radu, vede cartonaşul galben, iar centralul partidei indică punctul de la 11 metri. Lovitura de pedeapsă a fost executată impecabil de căpitanul Leo Telescu, care a readus liniştea printre cei peste 400 de spectatori prezenţi la acest joc. Fortuna a fost ocolită de zeiţa cu acelaşi nume la ultima fază a jocului, atunci când lovitura puternică de cap a lui Magdaş a trimis mingea puţin peste transversala porţii oaspeţilor. În loc de 2-1, s-a încheiat 1-1, însă Fortuna rămânea, în continuare, pe primul loc, la un singur punct în faţa celor din Caransebeş.

Vulturii lugojeni îşi fac „datoria” faţă de Caransebeş

Şirul partidelor fără victorie a continuat, pentru Fortuna Mama Mia, la Lugoj. Aici, pe stadionul Municipal, elevii lui Sorin Bălu s-au duelat cu fotbaliştii pregătiţi de Ilie Rotariu, fratele lui Iosif Rotariu, cel care, până înaintea derby-ului de la Becicherecu Mic, se aflase pe banca celor din Caransebeş. Fără a insinua nimic, trebuie să spunem că Vulturii au tratat meciul cu Fortuna ca pe o finală. Au dat totul pe teren, în încercarea de a opri echipa noastră din drumul spre Liga a II-a. Tactica le-a reuşit de minute, pentru că partida s-a încheiat la egalitate, iar în condiţiile în care Caransebeşul a învins pe Giarmata, „gugulanii” au trecut pe primul loc, cu un punct în faţa Fortunei. Trebuie spus că în acest meci s-au implicat şi fotbaliştii lugojeni care nu au intrat pe teren, una dintre rezervele gazdelor primind chiar un cartonaş galben, pentru că a arun-

cat intenţionat o minge în teren pe un atac al Fortunei Mama Mia. Scorul a fost deschis de Vulturii, în minutul 16, din penalty, pentru un fault comis de Toma, care a şi primit cartonaşul roşu. A marcat Rogozinaru, care şia adus echipa în avantaj şi, cu siguranţă, a adus şi bucurie pentru cei din… Caransebeş. Cinci minute mai târziu echilibrul numeric a fost restabilit, Radosav văzând şi el roşu după ce l-a faultat pe căpitanul nostru, Leo Telescu. Partea a doua a jocului a fost dominată aproape în totalitate de băieţii noştri. Fortuna a avut şi o bară, însă a reuşit doar să egaleze situaţia de pe tabelă, printr-un gol al lui Leo Telescu.

Victorie categorică la Giarmata

În penultima etapă a sezonului, Fortuna Mama Mia sa deplasat la Giarmata, pentru a întâlni echipa locală Millenium. Echipa noastră a intrat hotărâtă să tranşeze cât mai repede soarta jocului şi să aştepte rezultatul de la Hunedoara, acolo unde juca CS Caransebeş. Astfel, în minutul 14, Silaghi a reuşit să deschidă scorul şi se părea că jocul va fi unul uşor pentru oaspeţi. Nu a fost aşa doar pe moment, gazdele reuşind egalarea, din penalty, în minutul 39. La trei minute de la reluarea reprizei secunde, Silaghi a reuşit dubla, aducândo pe Fortuna Mama Mia din nou în avantaj. Zoran Radu a închis tabela în minutul 75, partida încheinduse cu o victorie clară şi meritată a băieţilor lui Sorin Bălu şi Narcis Petre. Cum CS Caransebeş s-a impus, la limită, la Hunedoara, „gugulanii” au rămas pe primul loc, cu doar o etapă înainte de final. În ultimul joc din acest sezon, Fortuna Mama Mia joacă acasă cu FC Hunedoara, în timp ce Caransebeşul evoluează pe teren propriu, în compania incomodei Pandurii II Târgu-Jiu, meciuri care vor decide echipa ce va evolua, din sezonul 20142015 pe prima scenă fotbalistică a ţării. Anton BORBELY