Pescaretul Mic Noiembrie 2013 by Ioan Suciu

Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul României

Sfântul Apostol Andrei a fost din Betsaida, orăşel pe malul lacului Ghenizaret, fiul lui Iona, din Galileea, şi fratele lui Petru, primul dintre ucenicii Domnului Hristos. Înainte de a fi Apostol al Domnului, Sfântul Andrei a fost ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul. Dar, dacă a auzit, a doua zi după Botezul lui Iisus în Iordan, pe dascălul său, Ioan, arătând cu degetul către Iisus şi zicând: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii” (Ioan, 1, 29), Sfântul Andrei, lăsându-l pe Ioan, a urmat după Hristos, zicând fratelui său, Petru: „Am găsit pe Mesia, care se tâlcuieşte Hristos” (Ioan, 1, 41). Şi, astfel, l-a tras şi pe Petru spre dragostea lui Hristos. Drept aceea, Sfântului Andrei i se mai spune şi Apostolul cel dintâi chemat al Domnului. Şi se află în Scriptură şi alte multe învăţături despre dânsul. Din zilele acelea, ca şi ceilalţi Apostoli, Sfântul Andrei a urmat Mântuitorului, însoţindu-l pe drumurile

Ţării Sfinte, adăpându-se din izvorul nesecat al dumnezeieştilor descoperiri pe care le aducea Mântuitorul. A fost martor faptelor minunate săvârşite de Domnul, s-a împărtăşit din cuvântul dumnezeiesc, dătător de viaţă, al credinţei celei noi întemeiată de Hristos, şi, mai presus de toate, a văzut Patimile Domnului, a plâns moartea Lui pentru noi şi s-a întărit în credinţă, în ziua Învierii.

- continuare în pagina 2 -

Raimond Ovidiu Rusu, primarul comunei Becicherecu Mic, urează, şi pe această cale, La Mulţi Ani! tuturor celor care poartă numele de Andrei, Andreea şi omonimele acestora.

Comuna Becicherecu Mic: 2.853 de locuitori; Cod Poştal 307040

Foaie de informaţie, opinie, societate, cultură şi sport, editată de Primăria şi Consiliul Local Becicherecu Mic

Anul III* N r. 12 (29) * no iembrie 2013 * 8 pagini * se d istribui e gratu it

Z iu a N a ţ io na lă , s ă r b ăt o r i t ă în co m u n a n o a s t r ă

Primăria comunei Becicherecu Mic organizează şi în acest an, conform tradiţiei, manifestări prilejuite de sărbătorirea Zilei Naţionale a României. În 1 Decembrie, începând cu ora 16, sunteţi aşteptaţi la Căminul Cultural din Becicherecu Mic, pentru a asista la programul artistic pregătit, cu acest prilej, de elevii Şcolii Gimnaziale “Dimitrie Ţichindeal”, în parteneriat cu Biserica Ortodoxă Română, Primăria şi Consiliul Local Becicherecu Mic. Programul artistic va fi urmat de o masă românească, tradiţionala fasole cu cârnaţi şi un pahar de vin fiert. În seara zilei de 1 Decembrie, tot cu această ocazie, va fi pornită instalaţia de iluminat a Pomului de Crăciun, împodobit în faţa Căminului Cultural. Pentru a marca cei 95 de ani scurşi de la Marea Unire, Raimond Ovidiu Rusu, primarul comunei, organizează o tombolă prin care se vor câştiga 95 de drapele naţionale. De buna desfăşurare a activităţilor se ocupă viceprimarul comunei noastre, Adrian Silviu Gherasim.

KIRCHWEI ÎN BECICHERECU MIC

un amplu reportaj de la Kirchwei, în paginile 4-5

1 Decembrie, Ziua Naţională a României

Unirea de la 1 Decembrie 1918, momentul de glorie al istoriei naţionale

Unirea de la 1 Decembrie 1918 reprezintă evenimentul principal al istoriei României şi, totodată, realizarea unui deziderat al locuitorilor graniţelor vechii Dacii: unirea Transilvaniei cu România. Ziua de 1 Decembrie a devenit, după evenimentele din decembrie 1989, Ziua Naţională a României. Adunarea de la Alba-Iulia s-a ţinut într-o atmosferă sărbătorească. Au venit 1.228 de delegaţi oficiali, reprezentând toate cele 130 de cercuri electorale din cele 27 de comitate româneşti, apoi episcopii, delegaţii consilierilor, ai societăţilor culturale româneşti, ai şcolilor medii şi institutelor pedagogice, ai reuniunilor de meseriaşi, ai Partidului Social-Democrat Român, ai organizaţiilor militare şi ai tinerimii universitare. Toate păturile sociale, toate interesele şi toate ramurile de activitate românească erau reprezentate. Dar, pe lângă delegaţii oficiali, ceea ce dădea Adunării înfăţişarea unui mare plebiscit naţional era afluenţa poporului. Din toate unghiurile ţărilor române de peste Carpaţi, sosea poporul cu trenul, cu căruţele, călare, pe jos, oamenii erau îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, purtau steaguri tricolore, aveau table indicatoare ale co-

munelor ori ale ţinuturilor, cântau şi erau plini de bucurie. Peste o sută de mii de oameni s-au adunat în această zi, spre a fi de faţă la actul cel mai măreţ al istoriei românilor. Spectacol simbolic: mulţimea imensă urcă drumul spre Cetăţuie, printre şirurile de ţărani români înveşmântaţi în sumanele de pătură albă şi cu căciulile oştenilor lui Mihai Viteazul. Pe porţile Cetăţuii, fără să mai aibă pajurile nemţeşti, flutură Tricolorul român. Raimond Ovidiu RUSU - continuare în pagina 6 -

Ca lend ar cr eşti n-o r t odox

Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil

Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, sărbătoriţi pe 8 noiembrie, sunt cei mai cunoscuţi în tradiţia bisericii Ortodoxe, ei fiind, totodată, şi patroni spirituali ai Jandarmeriei Române. Ziua de 8 noiembrie a început a fi prăznuită în Biserică drept sărbătoare a îngerilor, în veacul al cincilea, şi s-a răspândit repede în tot Răsăritul creştin. Vorbind despre îngeri, Biserica ne învaţă că sunt duhuri slujitoare, slugi credincioase lui Dumnezeu, trimişi de acesta să fie prieteni şi ocrotitori ai oamenilor. La început, toţi îngerii au fost buni şi înţelepţi. După încercarea la care i-a supus Dumnezeu, înainte de Facerea Lumii, o parte dintre ei, adică cei conduşi de Lucifer, s-au răzvrătit. Atunci, spune Scriptura, a fost mare război în cer. Mihail şi îngerii cei buni au învins, iar cei răi au fost aruncaţi din cer, devenind demoni. Peste soborul îngerilor buni, Dumnezeu l-a rânduit, pe veci conducător, pe Arhanghelul Mihail. Sfântul Arhanghel Mihai înseamnă în limba ebraică, „Cine este ca Dumnezeu?”. El este cel care „striga”: „Să luăm aminte, noi, care suntem făpturi, ce a pătimit Lucifer, cel care era cu noi: cel ce era lumină, acum întuneric s-a făcut. Cine este ca Dumnezeu?” – şi aşa s-a întocmit soborul, adică adunarea şi unirea tuturor îngerilor. Pe seama sa se pune şi călăuzirea lui Lot şi a familiei acestuia la ieşirea din Sodoma, precum şi protecţia specială a poporului lui Israel. Îi scoate din cuptor pe cei trei tineri din Babilon, îl sprijină în luptă pe Ghedeon, îl mustră pe vrăjitorul Valaam şi îl eliberează din închisoare pe Sfântul Apostol Petru. Conform Scripturii, toţi morţii vor ieşi din

morminte la glasul trâmbiţei Sfântului Arhanghel Mihail. De aceea, Arhanghelul Mihail este considerat căpetenia oştilor cereşti-îngereşti, acela care, la sfârşitul lumii, va lupta cu diavolul şi despre care se spune că nu stă în Rai decât în Vinerea Mare şi de Paşti, în

restul timpului fiind în misiune pe pământ. Sfântul Arhanghel Gavriil înseamnă în limba ebraică „bărbat-Dumnezeu”. Numele său conţine concentrat vestea că Dumnezeu se va face bărbat, că va asuma firea omenească. Gavriil este arhanghelul bunelor vestiri. El a vestit lui Ioachim şi Anei că o vor avea pe Maria, deşi erau bătrâni. De asemenea, Arhanghelul Gavriil a vestit-o pe Fecioara Maria că îl va naşte pe

Intrarea în Biserică a Maicii Domnului

Intrarea în Templul legii a Doamnei de Dumnezeu Născătoarei a pricinuit ortodocşilor creştini praznic minunat şi a toată lumea. Fiindcă s-a făcut aceasta într-un chip minunat şi este înainte-mergătoare a marii şi minunatei taine a întrupării Cuvântului lui Dumnezeu, care avea a se face în lume prin mijlocirea Născătoarei de Dumnezeu. Praznicul Intrării s-a început din pricina aceasta: Ana cea pururea pomenită, fiindcă mai toată viaţa a petrecut-o stearpă, fără să nască prunc, ruga, împreună cu bărbatul său, Ioachim, pe Stăpânul firii, ca să le dăruiască lor prunc şi făgăduindu-se ca, dacă vor câştiga dorirea, îndată vor afierosi lui Dumnezeu pe pruncul cel născut. Şi aşa a născut pe ceea ce s-a făcut pricina mântuirii neamului omenesc, pe împăcătoarea si împrietenitoarea lui Dumnezeu cu oamenii, pe pricina înnoirii de a doua oară a lui Adam cel căzut şi a sculării şi a îndumnezeirii lui, pe Preasfânta Stăpână de Dumnezeu Născătoare, Maria. Când a fost de trei ani, au luat-o părinţii ei şi au adus-o pe ea în ziua de 21 noiembrie în Templu. Împlininduşi făgăduinţa, au afierosit pe fiica lor lui Dumnezeu celui ce le-a dăruit-o; şi au dat-o pe ea preoţilor şi mai ales lui Zaharia, arhiereului celui de atunci. Acesta, luând-o pe ea, a adus-o în cele mai dinăuntru ale Templului, unde numai singur arhiereul o dată pe an intra. Şi aceasta a făcut-o după voinţa lui Dumnezeu Celui ce după puţin avea a Se naşte dintr-însa spre îndreptarea şi mântuirea lumii. Acolo a rămas Fecioara doisprezece ani, cu rară cuviinţă, hrănindu-se cu hrana cerească pe care i-o aducea Arhanghelul Gavriil. Învrednicindu-se şi dumnezeieştii arătări, până ce s-a apropiat vremea dumnezeieştii Bunei Vestiri şi a descoperirilor celor cereşti şi mai presus de fire care i s-au arătat ei. Că a binevoit Dumnezeu a Se întrupa dintr-însa pentru iubirea de oameni, ca să înnoiască de a doua oară lumea cea stricată prin păcat. Atunci, Născătoarea de Dumnezeu, ieşind din Sfintele Sfintelor, a fost dată lui Iosif logodnicului, ca acela să-i fie păzitor şi martor al fecioriei ei şi ca să slujească, atât la naşterea ei cea mai presus de fire, cât şi la fuga ei cea în Egipt şi la întoarcerea cea de acolo în pământul lui Israel.

Iisus, Gavriil a rostit cel dintâi numele lui Isus Hristos şi l-a înştiinţat pe Zaharia de naşterea fiului lui, Înaintemergătorul Ioan Botezătorul, a vestit păstorilor că în Bethelem s-a născut Mesia. Sfântul Gavriil ocroteşte fecioarele, mamele şi pruncii şi duce rugăciunile la Dumnezeu. Drept recunoştinţă pentru aceşti doi îngeri, Biserica ortodoxă a rânduit ca ei să fie pictaţi pe două dintre uşile Sfântului Altar. Unul cu crini în mână, semn al bunei vestiri, iar celălalt cu o sabie de foc, semn al pazei care i-a fost rânduită la poarta Edenului. În popor, se spune că fiecare om are câte un înger păzitor. În folclorul religios românesc, Arhanghelul Mihail este un personaj mai venerat decât Arhanghelul Gavriil. Oamenii spun că el poartă, uneori, cheile raiului, este un înfocat luptător împotriva diavolului şi veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este sortit să moară, sau la picioarele lor, dacă le este hărăzit să mai trăiască. De multe ori, îl întâlnim alăturându-se Sfântului Ilie, atunci când acesta tună şi trăsneşte sau orânduieşte singur grindina, cu tunul. El ţine şi ciuma în frâu, asemănător Sfântului Haralambie.

Raimond Ovidiu Rusu, primarul comunei Becicherecu Mic, urează, şi pe această cale, La Mulţi Ani! tuturor celor care poartă numele de Mihai, Gavril şi omonimele acestora.

Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul României

- continuare din pagina 1 La rândul ei, Tradiţia Bisericii ne spune că, după Înălţarea Domnului la cer şi după Cincizecime, Apostolii au tras la sorţi şi au mers în toată lumea, pentru propovăduire. Atunci, acestui întâi chemat, i-a căzut sorţul să meargă în Bitinia, Bizanţia, Tracia şi Macedonia, cu ţinuturile din jurul Mării Negre, până la Dunăre şi Sciţia (adică, Dobrogea noastră) şi până în Crimeea. Însă, a umblat în aceste locuri nu în grabă, ci, în fiecare, zăbovind şi răbdând multe împotriviri şi nevoi, pe toate biruindu-le cu ajutorul lui Hristos. S-a întors la urmă din nou în Bizanţia, hirotonind acolo episcop pe Stahie şi, străbătând celelalte ţări, a ajuns la ţinutul Peloponezului, unde pe mulţi i-a tras de la idoli la Hristos. Tot din tradiţie, mai ştim că Sfântul Andrei a avut şi un sfârşit de mucenic, fiind răstignit, la Patras, lângă Corint, cu capul în jos, pe o cruce în formă de „X”, căreia i s-a spus „Crucea Sfântului Andrei”.

Din înţelepciunea ortodoxă

Focul păcatului se stinge prin apa curată a virtuţii. (Sf. Ioan Hrisostom)

Uitarea obişnuieşte să stingă paza minţii, cum stinge apa focul. (Cuviosul Isihie Sinaitul) Ferice de cel care îşi plânge cu adevărat păcatele. (Avva Isaia Pustnicul)

Cel răbdător poate păstra cu adevărat pacea. (Sf. Efrem Sirul) Nimic nu pierde aşa de mult virtutea

ca vorbirea deşartă. (Cuviosul Ioan Carpatiul) Somnul prea mult e o piedică pentru neprihănire. (Cuviosul Teognost)

Omul devine asemenea lui Dumnezeu prin virtute. (Sf. Grigorie De Nyssa)

Smerenia atrage bunăvoinţa lui Dumnezeu. (Sf. Ioan Hrisostom) Cel ce ţine minte răul nu se poate ruga curat. (Sf. Marcu Ascetul)

V i o le n ţ a î n f a m i l i e

În acest număr al ziarului, să vă informăm cu privire la consecinţele negative ale violenţei în familie: - Generează abandonul şcolar - Afectează performanţa şcolară Constituie principala cauză a comportamentelor predelincvente adoptate de minori - Afectează randamentul la serviciu - Predispune persoanele afectate la comportamente agresive - Predispune la consumul de alcool, tutun şi substanţe narcotice - Determină apariţia unor depresii, tul-

burări alimentare, insomnie şi chiar tentative suicidale - Duce la deteriorarea relaţiilor cu cei din jur şi izolare socială - Duce la dezbinarea familiei - Supune persoanele la un stres puternic - Cauzează tulburări grave şi chiar moartea ACASĂ AI DREPTUL SĂ TE SIMŢI ÎN SIGURANŢĂ!!! NU TOLERA VIOLENŢA ÎN CĂMINUL TĂU!!! SUNĂ LA: TELEFONUL ALBASTRU 0256-239.203 TELEFONUL COPILULUI: 116-111 NUMĂR UNIC DE URGENŢĂ: 112 Agent principal Alin CÎRNARIU, Şeful Postului de Poliţie Becicherecu Mic

În acest articol voi aborda problematica exploatării gazelor de şist şi a prospecţiunilor, deoarece este un subiect de interes general şi care ar trebui tratat cu seriozitate. Pentru început, aş dori să menţionez că voi trata acest subiect dintr-o perspectivă juridică şi voi evita, pe cât posibil, exprimarea oricăror păreri ce pot fi asociate cu politicul. Prima referinţă legală care are legătură cu subiectul nostru ar fi art.136, alin (3) din Constituţia României care spune următoarele:” Bogăţiile de interes public ale subsolului, spaţiul aerian, apele cu potenţial energetic valorificabil, de interes naţional, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, precum şi alte bunuri stabilite de legea organică, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice.” Prin urmare, Constituţia României declară resursele naturale bunuri publice, deci bunuri care sunt proprietatea statului. Cu toate acestea, acelaşi art.136, alin (5) din Constituţie ne spune următorul lucru: ”Proprietatea privată este inviolabilă, în condiţiile legii organice.” Este adevărat că gazele de şist sunt resurse naturale neconvenţionale (încadrare dată de către specialişti), iar exploatarea acestora, conform Constituţiei României, este posibiliă, DAR aceeaşi Constituţie vă spune că proprietatea privată este INVIOLABILĂ (adică de neatins). De ce ar trebui să stăm relaxaţi? Răspunsul este foarte simplu. În primul şi în primul rând, prospectarea este o procedură prin care este determinat faptul că o anumită suprafaţă are sau nu bogăţii în subsol, bogăţii pe care Statul le poate exploata. Cu alte cuvinte, Statul nu poate ştii dacă este sau nu este proprietarul bogăţiilor din subsol decât ULTERIOR prospectării zonelor vizate, iar pe cale de consecinţă nu poate să pretindă nici un drept asupra acestora până nu sunt determinate. În al doilea rând, prospectarea se face de către o persoană juridică asupra terenurilor persoanelor fizice, persoanelor fizice autorizate şi persoanelor juridice. Firma care face prospecţiunile este obligată de art.136, alin (5) din Constituţia României să solicite acordul proprietarului terenului asupra căruia se fac prospecţiunile. Cu alte cuvinte, dacă proprietarul refuză să-şi dea acordul, lucrările de prospecţiune nu se pot desfăşura, iar dacă se desfăşoară este încălcată Constituţia României. Din câte ştiu, firma care doreşte să facă lucrările de prospectare încheie individual, cu fiecare proprietar de terenuri din zona economică în care se presupune că există resurse naturale, o înţelegere prin care proprietarii le acordă echipelor de prosepecţiuni dreptul de a utiliza terenul acestora

în schimbul unor despăgubiri pentru stricăciunile pe care aceştia le aduc recoltelor însămânţate pe acest teren. Alături de semnătura proprietarilor pe aceste înţelegeri semnează şi primarul, care spre deosebire de proprietar (a cărui semnătură înseamnă acordul ca echipele de prospecţiune să intre pe teren), pentru luare la cunoştinţă, deoarece şi el, la fel ca şi firma de prospecţiuni, nu poate decide asupra dreptului dumneavoastră de proprietate. Mai mult în şedinţa de Consiliu Local Becicherecu Mic din data de 26.11.2013, la iniţiativa primarului, a fost adoptată Hotărârea de Consiliu Local Becicherecu Mic nr.197, care are următorul conţinut: ”Art.1.Este interzisă prospectarea şi exploatarea gazelor de şist pe domeniul public şi privat al comunei Becicherecu Mic. Art.2.- Prezenta hotărâre nu produce nici un efect asupra acordurilor particulare încheiate de către cetăţenii comunei Becicherecu Mic, în vederea prospectării gazelor de şist. Art.3.- Acordurile private viitoare privind exploatarea gazelor de şist pe raza comunei Becicherecu Mic sunt interzise. Art.4.- Prezenta hotărâre nu se referă la explorarea şi exploatarea hidrocarburilor convenţionale (petrol, gaze naturale, etc), prin metode aprobate de către Uniunea Europeană. Art.5.- Prospectarea şi exploatarea resurselor naturale de orice fel, este interzisă fără un studiu de impact asupra mediului şi asupra populaţiei, prezentat Consiliului Local Becicherecu Mic. Art.6.- Prezenta hotărâre are caracter individual şi poate fi atacată în termenul legal prevăzut de Legea nr.554/2004, legea contenciosului administrativ. Art.7.- Prezenta hotărâre se comunică: - Primarului comunei Becicherecu Mic; - Cetăţenilor, prin afişare - Instituţia Prefectului judeţul Timiş, Direcţia de control al legalităţii actelor şi contencios administrativ”. Aşadar, inclusiv Primăria şi Consiliul Local vin în sprijinul dumneavoastră prin faptul că nu permit ca pe domeniul public sau privat al comunei să fie executate prospecţiuni şi exploatări ale gazelor de şist. Ulterior lucrărilor de prospecţiune, dacă rezultatele indică existenţa resurselor naturale putem vorbi efectiv despre exploatare şi despre paşii legali pe care Guvernul României trebuie să îi urmeze. Evident, tratarea acestui subiect se poate face dacă ajungem în faza următoare şi vă voi prezenta toate drepturile de care dispuneţi, dar şi procedura care trebuie urmată. Alin-Marian HÎLDAN, secretarul comunei Becicherecu Mic

Rubrica juridică

Din agenda Consiliului Local Becicherecu Mic

Hotărârea nr. 156 din 21 octombrie 2013 privindacordareadreptuluidefolosinţăgratuită soţilor Iordăicuţă Luminiţa Claudia şi IordăicuţăMihaiasupraterenuluiidentificatprinCF nr.400865,nr.top.400865,poziţia 82 Hotărârea nr. 157 din 21 octombrie 2013 privindacordareadreptuluidefolosinţăgratuită soţilor Nicolin Viorel Octavian şi Nicolin Mihaela asupra terenului identificat prin CF nr.400826,nr.top.400826,poziţia 43 Hotărârea nr. 158 din 21 octombrie 2013 privindacordareadreptuluidefolosinţăgratuită soţilor Paşcu Raluca şi Paşcu Petru Georgel asupraterenuluiidentificatprinCFnr.400812, nr.top.400812,poziţia 29 Hotărârea nr. 159 din 21 octombrie 2013 privindacordareadreptuluidefolosinţăgratuită soţilor David Ion Silviu şi David Roxana Alexandra asupra terenului identificat prin CF nr.400808,nr.top.400808,poziţia 25 Hotărârea nr. 160 din 21 octombrie 2013 privindacordareadreptuluidefolosinţăgratuită domnului Cucuruzan Emanuel Dorin asupra terenului identificat prin CF nr.400788, nr.top.400788,poziţia 5 Hotărârea nr. 161 din 21 octombrie 2013 privindacordareadreptuluidefolosinţăgratuită doamnei Stanciu Margareta asupra terenului identificat prin CF nr.400811,nr.top.400811, poziţia 28 Hotărârea nr. 162 din 21 octombrie 2013 privindacordareadreptuluidefolosinţăgratuită domnului KeszlerTibor – Gabriel asupra terenului identificat prin CF nr.400817, nr. top. 400817,poziţia 34 Hotărârea nr. 163 din 21 octombrie 2013 privindacordareadreptuluidefolosinţăgratuită doamnei Salcu Ana-Maria asupra terenului identificat prin CF nr.400857, nr.top.400857, poziţia 74 Hotărârea nr. 164 din 21 octombrie 2013 privindacordareadreptuluidefolosinţăgratuită domnului Ciurea Daniel-Mircea asupra terenului identificat prin CF nr.400862, nr. top. 400862,poziţia 79 Hotărârea nr. 165 din 21 octombrie 2013 privind modificarea şi completarea Hotărârii Consiliului Local nr.59 din 29.04.2013 Hotărârea nr. 166 din 21 octombrie 2013 privind aprobarea alocării sumei de 6.000 de lei pentru asigurarea cheltuielilor conexe ocazionate cu desfăşurarea manifestaţiilor din cadrul programului Kerwei-ului Hotărârea nr. 167 din 21 octombrie 2013 privind rectificarea bugetului local al comunei BecicherecuMiccusumade90,00miileipetrimestrul IV anul 2013 Hotărârea nr. 168 din 28 octombrie 2013 privind aprobarea încheierii unui contract de prestări servicii cu caracter sportiv Hotărârea nr. 169 din 28 octombrie 2013 privind aprobarea contului de execuţie al bugetului local pe trimestrul III – anul 2013 Hotărârea nr. 170 din 28 octombrie 2013 privindaprobareaplăţiisumeide 1.065delei,de la cap.65.02.20 – învăţământ,pentru decontarea cheltuielilor de navetă, a cadrelor didactice de la Şcoala gimnazială“DimitrieŢichindeal”, pe luna septembrie anul 2013 Hotărârea nr. 171 din 28 octombrie 2013 privind aprobarea vânzării terenului intravilan înscris în în CF nr. 400873, nr. cad. 400873, cu suprafaţa de 878 mp, către domnul Hîldan Claudiu Florin,la preţul de 21.963 de lei Hotărârea nr. 172 din 28 octombrie 2013 privind aprobarea vânzării terenului intravilan înscris în în CF nr.400874, nr.cad.400874, cu suprafaţade858mp,cătredoamnaJurchelaNicoleta –Vuţa,la preţul de 21.468 de lei Hotărârea nr. 173 din 28 octombrie 2013 privind aprobarea vânzării terenului intravilan

înscris în în CF nr.400875, nr.cad.400875, cu suprafaţade838mp,cătredoamnaToanăAlina Loredana,la preţul de 20.973 de lei Hotărârea nr. 174 din 28 octombrie 2013 privind aprobarea vânzării terenului intravilan înscris în în CF nr.400876, nr.cad.400876, cu suprafaţade818mp,cătredoamnaGrindişRodica,la preţul de 20.480 de lei Hotărârea nr. 175 din 28 octombrie 2013 privind aprobarea vânzării terenului intravilan înscris în în CF nr. 400877, nr. cad. 400877, cu suprafaţa de 798 mp, către domnul Bălan Alexandru Dan,la preţul de 19.985 de lei Hotărârea nr. 176 din 28 octombrie 2013 privind aprobarea vânzării terenului intravilan înscris în în CF nr.400881, nr.cad.400881, cu suprafaţa de 951 mp,către doamna Fîci Ionela, la preţul de 22.282 de lei Hotărârea nr. 177 din 28 octombrie 2013 privind aprobarea vânzării terenului intravilan înscris în în CF nr. 400882, nr. cad. 400882, cu suprafaţade949mp,cătredomnulCoteanuIulian,la preţul de 22.232 de lei Hotărârea nr. 178 din 28 octombrie 2013 privind aprobarea vânzării terenului intravilan înscris în CF nr. 400883, nr. 400883, în suprafaţă de 989 mp, către domnul Coteanu Iulian, la preţul de 23.159 lei Hotărârea nr. 179 din 28 octombrie 2013 privind aprobarea vânzării terenului intravilan înscris în în CF nr. 400884, nr.cad.400884, cu suprafaţa de 979 mp, către domnul Prohap Gioni Robert,la preţul de 22.930 lei Hotărârea nr. 180 din 28 octombrie 2013 privind aprobarea vânzării terenului intravilan înscrisînCFnr.403435,nr.cad.403435,însuprafaţăde229mp,cătredomnulRaduTaloşIulian Adrian,la preţul de 7.200 de lei Hotărârea nr. 181 din 28 octombrie 2013 privind aprobarea agendei cultural-sportive a comunei Becicherecu Mic pentru anul 2014 Hotărârea nr. 182 din 28 octombrie 2013 privindadoptareamodificărilorRegulamentuluideatribuireaterenurilorînfolosinţăgratuită conform Legii nr.15/2003 Hotărârea nr. 183 din 28 octombrie 2013 privind aprobarea dobândirii calităţii de copermuntantacomuneiBecicherecuMicînvederea încheierii unui schimb imobiliar cu Episcopia Romano – Catolică, pentru terenul înscris în CF nr. 400043, cu suprafaţa de 7.380 mp, Cămin Cultural şi remiză de pompieri,anexă 1 Cămin - bucătărie, Casa Pompelor, Hidrofor, anexa 2 - Staţie pompare,foraj apă,Şcoala Generală cu clasele I-VIII “DimitrieŢichindeal” Hotărârea nr. 184 din 28 octombrie 2013 privind aprobarea intabulării imobilelor cu nr.cad. De182, nr.cad. De175 şi nr.cad. De51, în extravilanul localităţii Becicherecu Mic Hotărârea nr. 185 din 28 octombrie 2013 privind aprobarea alocării sumei de 1.000 de lei pentruînchiriereaunormijloacedetransportîn vedereaorganizăriiunuipelerinajlamănăstirea Bodrog Hotărârea nr. 186 din 28 octombrie 2013 privind aprobarea scoaterii terenului înscris în CF nr.403186,nr.top.659/2 Becicherecu Mic la concesionare de la preţul de pornire de 0,5 lei/mp/an,pentru o perioadă de maxim 3 ani Hotărârea nr. 187 din 6 noiembrie 2013 privind aprobarea proiectului “Modernizarea infrastructuriiagricoleîncomunaBecicherecuMic, judeţulTimiş”, pentru care se solicită finanţare în baza Programului Naţional de Dezvoltare Rurală – Măsura 41.125 Hotărârea nr. 188 din 6 noiembrie 2013 privind aprobarea instrumentării proiectului „Modernizarea drumului comunal Strada Dimitrie Ţichindeal din comuna Becicherecu Mic,judeţulTimiş” - asfaltare

KIRCHWEI ÎN BECICHERECU MIC DESPRE SĂRBĂTORILE DE HRAM ŞI KIRCHWEI

În diverse ţinuturi din Banat, pentru sărbătorirea anuală a bisericii lor, locuitorii de limbă română folosesc denumiri diverse, conform tradiţiilor lor lingvistice: hram, rugă, negeie (nedeie) etc. Bănăţenii catolici de limbă germană denumesc sărbătorirea anuală a bisericii locale Kirchweihfest sau, mai scurt, Kirchwei, iar în dialect Kerwei, pronunţat KERWAI. Adică, pe româneşte, sărbătoarea sfinţirii bisericii. De fapt, ce se serbează la hram sau la Kirchweihe? Aşa cum unele persoane îşi serbează ziua lor, aşa se serbează şi ziua bisericilor. Dar ce serbează persoanele de ziua lor? Depinde. Unii îşi serbează aniversarea zilei de naştere. Alţii preferă ziua onomastică, adică data la care în calendar e înscris numele sfântului sau al sfintei pe care ei îl poartă, dacă părinţii lor le-au dat un nume de sfânt. În cazuri mai rare, unii îşi serbează şi ziua de naştere şi onomastica în aceeaşi zi, dacă părinţii lor le-au dat chiar numele sfântului din ziua în care s-au născut. Exact la fel e şi cu sărbătorirea unei biserici. Se poate serba aniversarea zilei în care a fost inaugurată şi sfinţită o biserică şi pusă apoi în funcţiune spre slava lui Dumnezeu şi binele sufletelor. Asta echivalează cu ziua ei de naştere, pe care credincioşii o serbează cu bucurie an de an. Dar bisericile sunt puse şi ele, ca şi oamenii, sub ocrotirea unui sfânt patron sau ocrotitor ceresc. Şi ele au un nume. De aceea, când în calendar figurează numele unui sfânt pe care îl poartă biserica, credincioşii serbează onomastica sau hramul bisericii lor. În unele cazuri, mai rare, ziua sfinţirii bisericii coincide cu ziua când în calendar e numele sfântului căruia este dedicată biserica şi atunci e sărbătoarea dublă a bisericii respective: rugă şi Kirchweihe. La Becicherecu Mic, data sfinţirii bisericii catolice nu coincide cu data sărbătorii sfântului ocrotitor. Pentru că în anul 1811 biserica a fost sfinţită într-o duminică din apropierea zilei de 11 noiembrie, aniversarea sfinţirii (Kerwai) se serbează în mod obişnuit tot întro duminică din apropierea acestei zile, fiind o dată mobilă. În schimb, sărbătorirea sfântului ocrotitor are dată fixă, anume 8 decembrie, sărbătoarea Neprihănitei Fecioare Maria, cea fără păcat. O sărbătoare religioasă, dacă e înţeleasă corect creştineşte, deşi cuprinde întreaga fiinţă a omului, pune accent în primul rând pe partea lui sufletească. De aceea, în multe locuri, creştinii se pregătesc nu numai cu haine frumoase, dar şi spovedindu-se (Beichte), atât adulţii, cât şi tineri şi copiii; corul exersează asiduu, preotul invită confraţi, iar lumea – neamuri şi prieteni din alte localităţi (din unele sate, creştinii veneau chiar în procesiune) şi cu toţii participă la sfânta Liturghie solemnă, ascultând o predică edificatoare în biserica frumos împodobită. Toate acestea vor să exprime bucuria şi recunoştinţa de a avea în mijlocul lor o casă a lui Dumnezeu, cum numeşte însuşi Isus acest lăcaş atunci când alungă de la

templu pe negustorii care din interese materiale depăşeau decenţa cuvenită acestui loc de apropiere între Dumnezeu şi om. Bucuria interioară sufletească veritabilă, în mod normal, se şi exteriorizează în diferite moduri, după cum menţionează deja şi Vechiul Testament: în mai multe locuri manifestarea bucuriei religioase este continuată prin muzică şi şiruri de horă şi joc. Şi la Becicherecu Mic se mai continuă încă tradiţia ca perechi de tineri îmbrăcaţi în frumoase costume populare şvăbeşti, însoţiţi de fanfară, să defileze încă din ajun pe uliţele satului pentru a invita lumea la sărbătoarea aniversării bisericii, pentru ca în ziua propriu-zisă ei să fie în frunte la biserică pentru Liturghia festivă. În pregătirea şi desfăşurarea acestor manifestări de natură exterioară folclorică un rol important îl joacă persoane de iniţiativă, dar şi autorităţi locale, în frunte cu primăria localităţii, care arată mult interes pentru cultivarea tradiţiilor frumoase, precum şi pentru armonia dintre locuitorii de diferite origini, limbi şi ramuri creştine din Becicherecu Mic. Participarea reprezentanţilor autorităţilor locale şi la slujba religioasă este un gest frumos, care arată că ei nu sunt străini de viaţa obştei, ci că sunt alături de oameni, cu toate grijile, bucuriile şi aspiraţiile lor. După slujba de la biserică, participanţii, având alături mulţi alţi consăteni şi oaspeţi, se adună la locul destinat tradiţional pentru petreceri folclorice. Iar aici se adaugă la înţelesurile cuvântului KIRWAI încă unul, care tinde cu timpul să ia locul înţelesului adevărat, şi anume, să însemne doar petrecerea cu muzică, joc şi distracţie până noaptea târziu, uneori şi cu depăşirea limitei în anumite privinţe. Se ajunge ca în limbajul larg popular, a merge sau a veni de la KIRWAI să nu mai aibă nici o legătură cu credinţa sau biserica, să fie o expresie golită total de conţinutul originar, să denumească doar coaja pur folclorică. Este un fenomen care se generalizează şi pândeşte şi alte sărbători creştine, cum e Crăciunul, pe care unii îl serbează cu brăduţi şi moşi de ciocolată, dar fără Isus venit între noi; sau Paştele, pe care unii îl serbează cu ouă roşii şi ospeţe, dar fără Dumnezeu. Şi altele. Lucru la care e bine de luat aminte, dacă chiar vrem să ne chemăm şi să fim creştini, iar sărbătorile noastre creştine chiar să fie motive de bucurie sufletească şi nu doar pretexte pentru satisfacţii pur materialiste, care pot să amăgească momentan, dar nu să mulţumească pe deplin sufletul omenesc, destinat pentru mult mai mult. Biserica se roagă: Doamne, ajută-ne ca în aşa fel se ne bucurăm de lucrurile pământeşti, pe care pentru noi le-ai creat, încât să nu le pierdem pe cele cereşti, pe care pentru noi le-ai pregătit! Preot paroh Bonaventura DUMEA

KIRCHWEI ÎN BECICHERECU MIC O SĂRBĂTOARE A ÎNTREGII COMUNITĂŢI

Una dintre cele mai importante tradiţii ale comunităţii din Becicherecu Mic, Kirchwei-ul, sărbătoarea Hramului Bisericii Romano-Catolice din localitate, s-a respectat şi în acest an, angrenând nu doar populaţia de etnie germană, ci şi numeroşi alţi locuitori ai aşezării timişene. Sărbătoarea s-a derulat pe parcursul a două zile, după datini străvechi. Astfel, în prima zi, tinerii au vizitat casa familiei care a licitat, anul trecut, Pomul de Kirchweih. În curtea familiei deputatului Niculae Mircovici, locuitor al comunei Becicherecu Mic, perechile de kirchweih şi fanfara care îi însoţea au fost întâmpinate cu mare bucurie. S-au servit gustări calde şi prăjituri, s-au băut sucuri, s-a cântat şi s-a dansat. Apoi, tinerii s-au îndreptat spre Casa Parohială romano-catolică, unde au fost primiţi de preotul-paroh Bonaventura Dumea, care le-a ţinut un mic discurs celor prezenţi şi a sfinţit pomul de kerchweih din acest an. Cel mai important moment al primei zile a fost înălţarea, la Căminul Cultural, a pomului de Kirchweih. A doua zi, traseul tinerilor îmbrăcaţi în frumoasele costume populare şvăbeşti a pornit tot de la casa deputatului Niculae Mircovici, a trecut pe la casa lui Raimond Ovidiu Rusu, primarul localităţii, şi pe la cea a viceprimarului Adrian Gherasim, invitând, în drumul lor, locuitorii comunei la sărbătoare. Slujba de hram, la care au participat numeroşi enoriaşi, de toate confesiunile, alături de oficialităţile locale, a fost ţinută de preotul-paroh Bonaventura Dumea, cel care a dat binecuvântarea pentru desfăşurarea în continuare a sărbătorii. Seara, la Căminul Cultural, formaţia de dansuri „Cavaleria Tradiţiilor”, coordonată de Karin Lauer şi Sfetlana Chisăr, a prezentat numeroşilor locuitori prezenţi la Bal o suită de dansuri tradiţionale germane. La invitaţia familiei deputatului Niculae Mircovici, seara de Bal a fost onorată de ansamblul folcloric bulgăresc Palucenka, din Dudeştii Vechi, care a prezentat un bogat program artistic specific. Îmbrăcaţi în frumoasele costume populare bulgăreşti, membrii ansamblului au stârnit admiraţia celor prezenţi, iar prin prestaţia lor au smuls ropote de aplauze din partea spectatorilor. Ansamblul, coordonat de instructorul Pavel Velciov, s-a înfiinţat în anul 2002 şi, de atunci, a participat la numeroase festivaluri din ţară şi străinătate: Bulgaria, Serbia, Germania sau Franţa, unde i-au reprezentat pe bulgarii din Banat. Cel mai aşteptat moment a fost cel al licitării Pomului de Kirchweih, a pălăriei şi a baticului, obicei tradiţional cu acest prilej. Câştigător al licitaţiei pentru Pomul de Kirchweih a fost domnul Dumitru Prohap, susţinut de primarul comunei, iar pentru pălărie şi batic au licitat Raimond Ovidiu Rusu, edilul comunei Becicherecu Mic, şi viceprimarul Adrian Gherasim. De asemenea, a fost organizată şi o tombolă, la care mulţi dintre participanţi au câştigat diferite obiecte, iar seara s-a încheiat cu muzică, dans, antren şi veselie, aşa cum se cuvine la o astfel de sărbătoare.

1 Decembrie, Ziua Naţională a României

- continuare din pagina 1 Poporul trece pe sub poarta lui Mihai Viteazul şi se adună pe Câmpul lui Horea. De pe opt tribune, oratorii explică poporului măreţia vremurilor pe care le trăiesc. În acest timp, în sala Cazinoului militar, delegaţii ţin adunarea. Pe podium, între steagurile tuturor naţiunilor aliate, care au contribuit cu sacrificiile lor de sânge la desăvârşirea acestui act măreţ, iau loc fruntaşii vieţii politice şi intelectuale a românilor şi delegaţii Bucovinei şi Basarabiei, care au ţinut să aducă salutul ţărilor surori, intrate mai dinainte în marea familie a statului român. Într-o atmosferă înălţătoare, în mijlocul aprobărilor unanime şi a unui entuziasm fără margini, Vasile Goldiş, cel care a redactat textul Rezoluţiei Unirii, aduce la cunoştinţa poporului conţinutul documentului. Vasile Goldiş a fost deputat în Parlamentul de la Budapesta, deputat în Parlamentul României, ministru al Culturii, redactor al ziarului „Românul”, cel care, în calitate de preşedinte al delegaţiei ardelene, a adus la cunoştinţa Regelui Ferdinand actul Unirii adoptat la Alba-Iulia. Marea Adunare de la Alba-Iulia proclamă dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureş, Tisa şi Dunăre. Restul rezoluţiei cuprinde programul de aplicaţie: autonomia provizorie a teritoriilor până la întrunirea Constituantei, deplina libertate naţională pentru popoarele conlocuitoare, deplina libertate confesională, înfăptuirea unui regim curat democratic pe toate terenurile vieţii publice, reforma agrară radicală, legislaţie de ocrotire a muncitorimii industriale. Adunarea naţională doreşte: Congresul de pace să asigure dreptatea şi libertatea atât pentru naţiunile mari, cât şi pentru cele mici şi să elimine războiul ca mijloc pentru reglementarea raporturilor internaţionale. Ea salută pe fraţii lor din Bucovina, scăpaţi din jugul monarhiei austro-ungare, pe naţiunile eliberate – cehoslovacă, austro-germană, iugoslavă, polonă şi ruteană –, se închină cu smerenie înaintea acelor bravi români care şi-au vărsat sângele în războiul pentru libertatea şi unitatea naţiunii române şi exprimă mulţumirea şi admiraţia sa tuturor puterilor aliate care, prin luptele purtate împotriva duşmanului, au scăpat civilizaţia din ghearele barbariei. La ceasurile 12 din ziua de 1 decembrie, prin votarea unanimă a rezoluţiei, Unirea Transilvaniei cu România era săvârşită… Acesta a fost momentul în care s-a finalizat procesul unificării tuturor provinciilor româneşti, început în ianuarie 1859. Raimond OVIDIU RUSU

U c r a in e n i i d i n Be c i ch er e c u l M i c

Peisajul multietnic ce caracterizează localitatea Becicherecu Mic a fost completat de etnici ucraineni, începând cu data de 18 martie 1945. Aceştia au venit din satele Copăcele şi Zorile, judeţul Caraş-Severin, în căutarea unui trai mai bun. Drumul a fost greu, parcurs în două zile şi o noapte, pe jos, deoarece în căruţe şi-au adus cele câteva animale (oi, capre) şi câteva lucruri personale, iar de căruţă şi-au legat vacile. Din primul val au făcut parte următoarele familii: Dumitru Ţubec, Gheorghe Hleba, Ioan Laţco, Gheorghe Duma, Vasile Marodi, Ioan Marodi, Gheorghe Rosada, Gheorghe Dedar, Vasile Miculeanici, Ioan Cernicica, Vasile Lazăr, Vasile Babicean, Mihai Mişcianin, Nicolae Mangiuc, Mihai Voron, Nicolae Spilca, Andrei Rusnac, Ilie Hlatco, Vasile Belea, Vasile Covaci (Dubei), Vasile Danţola, Ivan Danţola, Vasile Homeneci, Vasile Şcriuba, Vasile Horţel, etc. În anul 1947 – valul doi, au venit următoarele familii: Ioan Bilan, Ioan Popovici, Gheorghe Marco, Mihai Duma, Vasile Derbac, Gheorghe Decun, Dumitru Decun, Gheorghe Vadiunec, Mihai Ciup şi alţii. Prin căsătorie şi, ulterior, după revoluţie, au mai venit următorii: Vasile Subota, Mihai Văduva, Ileana Popovici – acum Ileana Lupu, Gheorghe Coroamă, Ioan Sopco, Eudochia (Dana) Milin, Mariana Marcov, Vasile Ruşciac, Subota Ştefan, Odarca Cheţ, Ioan Zup şi alţii, pe care îi rog să mă ierte dacă nu au fost menţionaţi. Ajunşi la Becicherecu Mic, au fost cazaţi, cu chirie, în casele etnicilor germani plecaţi. Ulterior, unii şi-au cumpărat casele, alţii şi-au ridicat case noi. La venire au fost împroprietăriţi cu câte 5 hectare de pământ pentru fiecare familie. Lucrând pământul, au putut să-şi întreţină familiile numeroase. În anul 1949, o parte dintre ucraineni au plecat în URSS, o parte s-au reîntors la Copăcele şi Zorile, iar cei rămaşi au continuat să lucreze pământul şi se află şi azi în comuna Becicherecu Mic. Toţi ucrainenii sunt credincioşi ortodocşi de rit vechi, frecventează Biserica Sârbă din localitate, alţii au ales alte culte, dar cu toţii păstrează tradiţiile strămoşeşti, cultura, limba, cântecele şi dansurile ucrainene, colindele, datinile şi obiceiurile învăţate de la părinţi şi bunici. Ucrainenii au avut şi o formaţie de muzicanţi formată din: Dumitru Decun, la vioară, Mihai

Voron – taragot, Mihai Dedar – vioară, Dumitru Ţubec – vioară. În domeniul comerţului, Andrei Rusnac şi Nicolae Spilca erau renumiţi oameni de afaceri în Becicherec, Ioan Ţubec – secretar de UTC la CAP, Dumitru Decun – secretar de partid la CAP, Vasile Hleba – brigadier la CAP. Primar al comunei, după naţionalizare, a fost Gheorghe Hleba, pentru trei ani, apoi, aproape zece ani, a fost preşedinte al Cooperaţiei de consum, apoi brigadier la Zootehnie. Aceasta este istoria ucrainenilor în Becicherecul Mic, pe care nu avem voie să o uităm. Cu toţii s-au integrat şi au contribuit, alături de ceilalţi locuitori, la prosperitatea şi înfrumuseţarea comunei Becicherecu Mic.

Ucrainenii au făcut parte din viaţa culturală şi sportivă a comunei, au fost şi sunt respectaţi de comunitate. Peste timp, copiii ucrainenilor stabiliţi în comuna Becicherecul Mic au devenit personalităţi în domeniile pe care le-au studiat, şi anume: Maria Hleba – profesor universitar; Ileana Bilan – medic generalist; Mihai Spilca – medic veterinar; Maria Spilca – medic veterinar; Ivan Bilan – colonel MI; Raul Popovici – inginer agronom; Vasile Cernicica – inginer, a fost director al ARR şi candidat la funcţia de Primar al Municipiului Timişoara 1992 (din partea ucrainenilor); Graţian Decun – inginer; Silvia Popovici, Ana Popovici, Silvia Rosocha – profesori; Silviu Derbac – subofiţer de poliţie în Becicgerecu Mic; Ioan Ţubec – subofiţer de poliţie; Gheorghe Hleba – prim-vicepreşedinte al UUR şi preşedinte al ucrainenilor din jud. Timiş În prezent, în comuna Becicherecu Mic locuiesc 112 etnici ucraineni. Din anul 1998 s-au constituit în organizaţia locală a UUR, al cărei preşedinte este Ivan Ţubec, iar membrii comitetului sunt Mihai Vadiunec, Vasile Derbac şi Dumitru Bilan. Cu respect pentru comuna în care m-am născut, am crescut şi am fost educat, Iura HLEBA

Maxime, proverbe, aforisme, vorbe de duh… adunate de Lazăr Pomorişaţ

♣ Prieteniile refăcute cer mai multe griji decât crede pe nimeni. cele care nu au fost rupte niciodată. (Franţa) ♣ Cine la patruzeci de ani învaţă să bată la tobă, doar în mormânt va ajunge meşter. (Persia) ♣ Cine ia hotărâri pripite e în primejdie de a ♣ Cum apa stinge focul, aşa şi milostenia greşi. (Grecia Antică) păcatele.

♣ Cu penele altuia te poţi împodobi, dar nu poţi zbura.

♣ Nu mai batem pe nimeni la fotbal. Nu e frumos să te porţi urât cu lumea. (G. Mrachici) SFATURI: Cât timp copilul e mic, fii educa♣ Un curcubeu care rămâne un sfert de ceas ♣ Când la tinereţe nu vei munci, la bătrâneţe torul lui; când se face mare, fii fratele lui. (Lumea Arabă) pe cer nu mai este privit de nimeni. (Goethe) nu te vei odihni.

♣ Când eşti mai puternic, va veni un duşman ♣ Linia dreaptă e drumul cel mai scurt între “COADA DE TOPOR” Cel ce ajută cuiva ca mai tare împotriva ta. (D. Cantemir) două puncte şi cel mai lung între două suflete. unealtă la săvârşirea unei fapte rele, la o acţiune dăunătoare colectivităţii, se face „coadă de ♣ Pedeapsa mincinosului constă nu în faptul ♣ Îmi place munca, mă fascinează. Pot sta ore topor”- adică complice la o trădare. Expresia este explicate în fabula „Toporul şi păcă nu este crezut, ci în faptul că el nu poate în şir să mă uit la ea. durea”, de Grigore Alexandrescu.

Mica publicitate

Vând restaurant amenajat, cu teren 2.500 mp (Zodiac), preţ negociabil. Telefon: 0744660.022 *** Vând urgent cărucior pentru copii, plus pătuţ, preţ 50 RON. Telefoane: 0722-572.448; 0256-378.902 *** Vând urgent piscină cu cadru metalic, plus accesorii, nefolosită, furtun, 100 euro. Vând orgă cu 6 octave, preţ 100 euro.Telefoane: 0727-357.445; 0256-378.902 *** Angela Custaru, domiciliată în comuna Checea, caut în Becicherecu Mic familie care să mă întreţină, în

schimbul casei. Doresc să mi se asigure un spaţiu separat şi cele necesare traiului. Telefon: 0256-235.297. *** Vând sobă teracotă portabilă, model deosebit, puţin folosită. Informaţii la telefon 0724-961.503. *** Salonul modern de coafură-frizerie „Marianne” vă aşteaptă luni, miercuri şi joi, între orele 9-15, vineri şi sâmbătă, între orele 8-13. Pensionarii beneficiază de 20% reducere la toate serviciile. Pentru programări, sunaţi la nr. tel. 0727-109.694.

Orar de funcţionare al Primăriei Becicherecu Mic Luni: 8-16 Program cu publicul: 8-14 Marţi: 8-17 Program cu publicul: 8-12 15-17 Miercuri: 8-16 Program cu publicul: 8-14 Joi: 8-17 Program cu publicul: 8-12 15-17 Vineri: 8-14 Program cu publicul: 8-12 Adresa: str. Calea Banatului nr. 9 Telefon: 0256-378.501

Pentru o mai bună colaborare, vă stăm la dispoziţie:

PRIMAR

Luni: 11-16 Marţi: 11-17 Miercuri: 11-16 Joi: 11-17 Vineri: 11-14

VICEPRIMAR

Luni: 8-11 Marţi: 8-11 Miercuri: 8-11 Joi: 8-11 Vineri: 8-11

SECRETAR

Luni: 8-14 Marţi: 8-12 15-17 Miercuri: 8-14 Joi: 8-12 15-17 Vineri: 8-12

Execut lucrări de topog rafie şi cadastr u: PUZ-uri, intabulări, dezmembrări, alipiri, apar tamentări, ridicări topog rafice,etc. Persoană fizică autorizată categoria B, ing.Valentina Gherasim Nr.tel.:0749432605

TALON PENTRU AUTOCITIRE CONTOR APĂ noiembrie-decembrie Numele şi prenumele:........................................................

Adresa:...............................................................................

Telefon:...............................................................................

Semnătura

Citire contor (metri cubi apă)..............................................

Pentru a veni în ajutorul cetăţenilor comunei, prin intermediul ziarului local, administraţia publică locală pune la dispoziţia locuitorilor din Becicherecu Mic acest talon pentru autocitirea consumului bilunar de apă (o dată la două luni). Tot ce trebuie să faceţi, după completarea datelor personale, este să treceţi la rubrica “citire contor” toate cifrele înscrise pe ceasul de apă care vă aparţine. Taloanele completate se vor depune O SINGURĂ DATĂ pentru cele două luni înscrise în talon, în cutia poştală specială, amplasată la sediul Primăriei comunei Becicherecu Mic.

Adio, coleg drag!

Colectivul Primăriei Becicherecu Mic anunţă cu profundă durere trecerea în nefiinţă a celui care a fost

MORAR GHERASIM (GHERI)

coleg drag şi prieten de nădejde În aceste momente de profundă durere, suntem alături de familia îndoliată a acestuia şi înţelegem pierderea ireparabilă suferită, cu atât mai mult cu cât Morar Gherasim a fost mai multă vreme alături de noi, găsindu-şi în colectivul nostru o a doua familie, pe care a preţuit-o, a respectat-o şi a fost lângă ea, ajutând-o de câte ori a fost nevoie. Vom păstra vie amintirea colegului nostru, căruia nu am apucat să îi mulţumim pentru toate momentele pe care ni le-a oferit, pentru întreaga muncă pe care a depus-o în folosul comunei şi comunităţii din Becicherecu Mic. A fost un om simplu, muncitor, foarte priceput şi foarte solidar. De-a lungul timpului, a ajutat o mare parte din comunitatea noastră şi nu a avut nici un conflict deschis cu colegii, fiind o fire calmă şi respectuoasă. Odihnească-se în pace!

Colectivul angajaţilor din Primăria Becicherecu Mic

F o r tu na - M a ma M i a , l o cu l d o i î n L i g a a III - a , ce a ma i bu nă p e r fo r ma nţ ă din is t o ria cl ubu lui ! Am învins liderul chiar pe terenul acestuia!

Fortuna-Mama Mia Becicherecu Mic a reuşit să încheie cu o victorie turul actualei ediţii de campionat în Seria a IV-a a Ligii a III-a. Succesul este cu atât mai important, cu cât el s-a consemnat, în 1 noiembrie, pe terenul liderului seriei, CS FC Caransebeş, o formaţie al cărei principal obiectiv în acest sezon este promovarea în Liga a II-a. Gazdele, pregătite de Alin Artimon, mai au în componenţă şi alţi jucători timişeni, printre care şi juniorul Artean, împrumutat de la ACS Poli Timişoara, astfel că partida de la Caransebeş a avut o încărcătură deosebită. Echipa cărăşeană avea, înaintea jocului cu FortunaMama Mia, şase victorii consecutive şi nu mai pierduse din luna septembrie 2013. Elevii lui Sorin Bălu şi Narcis Petre au întors pe teren calculele hârtiei, dovedind că alcătuiesc una dintre cele mai puternice echipe ale seriei. Din cele zece meciuri disputate în turul campionatului, Fortuna-Mama Mia Becicherecu Mic a pierdut doar două, primind doar opt goluri în aceste jocuri. În plus, echipa noastră a reuşit să se impună în faţa celor trei echipe din Caraş-Severin care evoluează în această serie: 3-2 cu Muncitorul Reşiţa, 6-0 cu AFCM Reşiţa şi 2-0 cu CS FC Caransebeş. Revenind la meci, să spunem că Zurbagiu a deschis scorul la mijlocul părţii secunde, în minutul 70, după o fază fixă, la care a urmărit mingea respinsă de portarul gazdelor, după o reluare a lui Radu. Pe final, un contraatac l-a găsit pe Hodiş driblând şi intrând în careu, de unde a şutat puternic: 0-2 în minutul 87. După victoria de la Caransebeş, antrenorul Sorin Bălu a remarcat că echipa noastră a încheiat turul pe podium şi cu o victorie la Caransebeş. CS Nova Mama Mia s-a impus în formula Rusu – Miheţ, Telescu – cpt., Toma, Negruţ – Ştefanovici, Luţă, Zurbagiu, Radu, Centea – Hodiş. Au mai jucat: Molcuţ, Călin Toma, Silaghi-Perju şi Magdaş. În etapa a doua a returului, Fortuna-Mama Mia s-a impus într-un derby judeţean, învingând pe teren propriu pe Vulturii Lugoj, cu scorul de 1-0.

Victorie cu dedicaţie „Mama Mia, ce serie de rezultate fără gol primit a izbutit nou-promovata din Becicherecu Mic în ultimele 6 etape!”, a exclamat presa sportivă timişeană, după victoria cu 2-0 obţinută de formaţia noastră pe terenul celor de la Jiul Rovinari, în etapa a treia a returului. În ultimele şase jocuri, Fortuna-Mama Mia a marcat de 11 ori, fără a încasa nici un gol! Graţie rezultatului de la Rovinari, echipa noastră şi-a fortificat poziţia pentru calificarea în play-off-ul Seriei 4 a ligii a III-a, etapa a 14-a venind ca o confirmare a ascensiunii echipei antrenate de Sorin Bălu, unul dintre cei mai buni antrenori timişeni din noul val. Mai mult, FortunaMama Mia are cele mai puţine goluri primite în serie, doar 8 în 12 jocuri disputate. Bălu şi secundul său, Narcis Petre, au apelat, pentru jocul de la Rovinari, la Rusu – Miheţ, Telescu – cpt., Marius Toma, Călin Toma – Ştefanovici (50, Zoran Radu), Zurbagiu, Luţă (75, Silaghi-Perju), Centea (60, Negruţ) – Hodiş (80, Mancaş) şi Magdaş, pe bancă rămânând Culda – portar şi Damian, în vreme ce Turbureanu a fost suspendat iar Molcuţ, accidentat. „A fost o victorie meritată a băieţilor mei, deoarece am reuşit un joc foarte bun, în care, pe lângă golurile marcate, ne-am creat câteva ocazii extrem de clare. Sunt foarte fericit că am urcat în clasament şi avem grijă ca în continuare să fim la fel de serioşi şi la fel de responsabili,

Becicherec II e pe locul... II la finele turului Campionatului Judeţean de fotbal

Echipa secundă a formaţiei Fortuna-Mama Mia a încheiat turul ediţiei 2013-2014 a Campionatului Judeţean de Fotbal, seria I. Ultimul meci a fost un util antrenament cu public, disputat în 23 noiembrie, pe teren propriu, în compania unei echipe care a „arbitrat” în sezoanele trecute lupta pentru promovare. Formaţia timişoreană Tricoul 1 Iunie a fost însă, de această dată, întrecută fără drept de apel de fotbaliştii noştri, care s-au impus cu scorul de 5-2. Au marcat pentru Becicherec II: Raimond Ovidiu Rusu, Petre Lazăr, Denis Bivol, Narcis Damian şi Zoran Radu. Cu acest rezultat, echipa noastră a încheiat prima parte a sezonului pe locul doi al clasamentului, acumulând 33 de puncte, cu şase mai puţine decât ocupanta locul I, Ripensia Timişoara. Echipa a doua a Becicherecului este gândită ca o rampă de lansare pentru juniorii născuţi în anii ’95-’98 de la clubul nostru, antrenaţi de Alin Molcuţ, care au şansa să evolueze într-o competiţie oficială, ceea ce duce la acumularea unei experienţe deloc de neglijat. Fortuna-Mama Mia mai are trei grupe de juniori înscrise în campionate şi o grupă, în formare, de fete. (A.B.)

pentru a deveni o echipă tot mai puternică. Întregul colectiv îi dedică victoria domnului Raimond Rusu, care în ziua meciului, 22 noiembrie, şi-a aniversat ziua de naştere. Îi adresăm cu toţii un călduros «La Mulţi Ani!»”, a declarat Sorin Bălu după victoria conturată în partea a doua a deplasării la Rovinari. Revenind la joc, să spunem că Andrei Hodiş a deschis scorul în minutul 54, fiind bine poziţionat şi pe fază la balonul respins de portarul gorjenilor la capătul unei pătrunderi a lui Centea, încheiată cu şut la poartă. La puţine minute după ce marcatorul Hodiş era substituit, înlocuitorul său, Mancaş, dubla avantajul în minutul 85, fructificând centarea lui Negruţ cu un şut în diagonală: 0-2. Chiar dacă au înscris abia după pauză, timişenii au periclitat buturile oltenilor încă din minutul 2, Hodiş având trei oportunităţi deja în prima repriză. De fapt, Andrei Hodiş este golgeterul nou-promovatei, cu şase goluri, urmat fiind la acest capitol de Radu Zoran, cu patru reuşite. După această etapă, Fortuna-Mama Mia a lăsat-o la 6 puncte în urmă pe ocupanta locului 6 înaintea acestei etape, ultimul loc de play-off, timişenii având şi un joc mai puţin disputat faţă de Jiul Rovinari. Anton BORBELY

Talon pentru anunţ gratuit

Textul anunţului:.......................................................................................................... .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... ....................................................................................................................................

Ziarul “Pescăreţul Mic” vine în sprijinul persoanelor fizice din comuna Becicherecu Mic, printr-o rubrică de mică publicitate. Pentru ca anunţul dumneavoastră să apară în ziar nu trebuie decât să completaţi acest talon şi să-l depuneţi în cutia poştală special amplasată la sediul Primăriei comunei Becicherecu Mic.

Numele şi prenumele:........................................................

Adresa:...............................................................................

Telefon:...............................................................................

Colegiul de redacţie Fondator: Raimond Ovidiu RUSU Redactor-şef: Petru Vasile TOMOIAGĂ Redactor-şef adjunct: Anton BORBELY

Semnătura

Redactori: Adina ONEŢIU, Sfetlana CHISĂR, Marinela BOBEŞ, Lazăr POMORIŞAŢ Publicaţie editată de Primăria şi Consiliul Local Becicherecu Mic