Sfântul Andrei – Apostolul românilor
Sfântul Apostol Andrei este sărbătorit pe data de 30 noiembrie. S-a născut în Betsaida Galileia, localitate situată pe ţărmul Lacului Ghenizaret, în nordul Ţării Sfinte. Din Sfânta Scriptură aflăm că era fratele lui Simon Petru. Amândoi au fost pescari, alături de tatăl lor. Având în vedere că Andrei era evreu, nu ştim cu certitudine dacă numele Andrei era numele său real (acesta fiind de origine grecească). Potrivit cercetătorilor, numele Andrei era destul de prezent printre evrei, încă din perioada sec. II-III d.Hr. Pentru români, numele apostolului Andrei este legat de lupi. Se susţine că acest nume – Apostolul Lupilor – derivă din vechea denumire a dacilor, daoi (lupi), dar şi de la simbolul lor – lupul. Lupul era chiar un simbol al sanctuarelor Daciei. Legendele spun că acest animal a fost alături de daci la căderea Sarmizegetusei şi că acela care era căpetenia lupilor l-ar fi vegheat pe Apostolul Andrei prin pustia Dobrogei spre Peştera care i s-a oferit ca adăpost. Sfântul Andrei, înainte de a deveni ucenic al lui Hristos, a fost ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul. Dorinţa de a-L urma pe Hristos se naşte în momentul în care Sfântul Ioan rosteşte cuvintele: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii” (Ioan 1, 29). Însă, chemarea sa
Galileii, a văzut doi fraţi, pe Simon ce se numeşte Petru şi pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja în mare, căci erau pescari. Şi le-a zis: „Veniţi după Mine şi vă voi face pescari de oameni. Iar ei, îndată lăsând mrejele, au mers după El” (Matei 4, 18-20). Scriptura îl descoperă pe Andrei la înmulţirea pâinilor şi a peştilor (Ioan 6, 8-9) şi după învierea lui Lazăr, când, împreună cu Filip, îi spune lui Hristos că nişte elini, veniţi în Ierusalim cu prilejul sărbătoririi Paştelui iudaic, doresc să-L vadă (Ioan 12, 20 - 22). Potrivit tradiţiei, teologilor şi istoricilor, Sfântul Apostol Andrei a fost primul propovăduitor al Evangheliei la geto-daci. În „Istoria bisericească”, Eusebiu de Cezareea (+ 339/340) afirma: „Sfinţii Apostoli ai Mântuitorului, precum şi ucenicii lor, s-au împrăştiat în toată lumea locuită pe atunci. După tradiţie, lui Toma i-au căzut sorţii să meargă în Parţia, lui Andrei în Sciţia, lui Ioan în Asia”. - continuare în pagina 2 -
la apostolie se face mai târziu şi este relatată de Sfântul Evanghelist Matei: „Pe când Iisus umbla pe lângă Marea
Raimond Ovidiu Rusu, primarul comunei Becicherecu Mic, urează, şi pe această cale, un sincer La mulţi ani! locuitorilor comunei care poartă numele Andrei, Andreea sau omonimele acestora
Comuna Becicherecu Mic: 2.853 de locuitori; Cod Poştal 307040
Foaie de informaţie, opinie, societate, cultură şi sport, editată de Primăria şi Consiliul Local Becicherecu Mic
Anu l I V *N r. 11 (41) * no iembrie 2014 *8 pagini * se distribu ie gratu it
A d o u a e d i ţi e a co n c u r s u l u i Î n fă p t u i r e a i d e al u l u i d e v e a cu r i a l d e ş a h p e n t r u c o p ii p o p o r u l u i ro m ân : M a re a U n i r e d e l a 1 9 1 8
Unirea de la 1 Decembrie 1918 reprezintă evenimentul principal al istoriei României şi, totodată, realizarea unui deziderat al locuitorilor graniţelor vechii Dacii: unirea Transilvaniei cu România. Ziua de 1 Decembrie a devenit, după evenimentele din decembrie 1989, Ziua Naţională a României.
Adunarea de la Alba-Iulia s-a ţinut într-o atmosferă sărbătorească. Au venit 1.228 de delegaţi oficiali, reprezentând toate cele 130 de cercuri electorale din cele 27 de comitate româneşti, apoi episcopii, delegaţii consilierilor, ai societăţilor culturale româneşti, ai şcolilor medii şi institutelor pedagogice, ai reuniunilor de meseriaşi, ai Partidului Social-Democrat Român, ai organizaţiilor militare şi ai tinerimii universitare. Toate păturile sociale, toate interesele şi toate ramurile de activitate românească erau reprezentate. Dar, pe lângă delegaţii oficiali, ceea ce dădea Adunării înfăţişarea unui mare plebiscit
popular era afluenţa poporului. Din toate unghiurile ţărilor române de peste Carpaţi, soseau oamenii cu trenul, cu căruţele, călări, pe jos, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, cu steaguri tricolore în frunte, cu table indicatoare a comunelor ori a ţinuturilor, în cântări şi plini de bucurie. Peste o sută de mii de oameni s-au adunat în acea zi pe Câmpul lui Horea, spre a fi de faţă la actul cel mai măreţ al istoriei românilor. De pe opt tribune, cuvântătorii explică poporului măreţia vremurilor pe care le trăiesc. În acest timp, în sala Cazinoului militar, delegaţii ţin adunarea. Pe podium, între steagurile tuturor naţiunilor aliate, care au contribuit cu sacrificiile lor de sânge la desăvârşirea acestui act măreţ, iau loc fruntaşii vieţii politice şi intelectuale a românilor şi delegaţii Bucovinei şi Basarabiei, care au ţinut să aducă salutul ţărilor surori, intrate mai dinainte în marea familie a statului român. Într-o atmosferă înălţătoare, în mijlocul aprobărilor unanime şi a unui entuziasm fără margini, Vasile Goldiş, cel care a redactat textul Rezoluţiei Unirii, aduce la cunoştinţa poporului conţinutul documentului. Marea Adunare de la Alba-Iulia proclamă dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureş, Tisa şi Dunăre, Crişana, Transilvania, Maramureş şi Sătmar. La ceasurile 12 din ziua de 1 decembrie 1918, prin votarea unanimă a rezoluţiei, Marea Unire era desăvârşită... La mulţi ani, România, la mulţi ani, români! Raimond-Ovidiu RUSU, primarul comunei Becicherecu Mic
VENIŢI SĂ SĂRBĂTORIM ÎMPREUNĂ ZIUA NAŢIONALĂ! Dragi locuitori ai comunei Becicherecu Mic, veniţi să sărbătorim împreună Ziua Naţională a României, luni, 1 decembrie, începând cu ora 15, la Căminul Cultural Becicherecu Mic. Programul va cuprinde momente artistice, oferite de elevii Şcolii Gimnaziale „Dimitrie Ţichindeal”. Cu ocazia aniversării a 96 de ani de la Marea Unire se va organiza o tombolă specială, premiile fiind 96 de drapele naţionale. La ora 17,30 va avea loc festivitatea aprinderii Pomului de Crăciun. La final, sunteţi invitaţi la tradiţionala fasole cu cârnaţi şi un pahar cu vin fiert.
Sâmbătă, 22 noiembrie, a avut loc la Primăria Becicherecu Mic Concursul de şah – ediţia a II-a, activitate cofinanţată de Consiliul Judeţean Timiş prin Agenda cultural-sportivă pe anul 2014. Au participat elevii Şcolii Gimnaziale „Dimitrie Ţichindeal” care
au urmat cursurile de şah organizate gratuit de Primăria Becicherecu Mic, sub îndrumarea instructorului prof. Lazăr Pomorişaţ. Partidele s-au jucat pe două grupe: clasele I-IV şi clasele V-VIII. S-au oferit dulciuri şi băuturi răcoritoare tuturor participanţilor, iar ocupanţii locurilor I, II şi III au fost premiaţi. Câştigătorii ediţiei a II -a sunt: clasele I-IV: locul I – AdrianRafael Beghean; locul II – Radu Niţă, clasa I; locul III – Margareta Niţă, clasa a III-a; clasele V-VIII: locul I – AlexandruAurelian Popa, clasa a VII-a; locul II – Georgiana Şulic;, clasa a V-a; locul III – Petru-Dorin Câtu, clasa a VI-a. Marinela BOBEŞ
2 Sf â ntul A nd rei – Ap ost olul româ nilor - continuare din pagina 1 -
Calendarul gotic (sec. al IV-lea) şi Martirologiile istorice occidentale (sec. VIII-IX) susţin şi ele ipoteza misiunii Sfântului Andrei în Sciţia. Tradiţia că Sfântul Apostol Andrei a predicat la sciţi a fost reluată şi de scriitori bisericeşti. De exemplu, călugărul Epifanie (sec. VIII), în „Viaţa Sfântului Apostol Andrei”, afirmă că între popoarele evanghelizate de el se numărau şi sciţii. Sinaxarul Bisericii constantinopolitane menţionează că Andrei „a predicat în Pont, Tracia şi Sciţia”. După un alt izvor, păstrat în acelaşi Sinaxar, Sfântul Apostol Andrei ar fi hirotonit ca episcop la Odyssos sau Odessos (Varna de azi), pe ucenicul său Amplias, pe care Biserica Ortodoxă îl prăznuieşte în fiecare an la 30 octombrie. Probabil este Amplias cel amintit de Sfântul Apostol Pavel în epistola către Romani (16, 8). Prezenţa colindelor, legendelor, obiceiurilor din Dobrogea, închinate Sfântului Andrei, întăresc credinţa că acesta a vestit Evanghelia lui Hristos în ţara noastră. Sfântul Andrei a murit ca martir la Patras. Deşi nouă ne este cunoscută tradiţia care afirmă că Apostolul Andrei a murit pe o cruce în formă de X, se susţine că această tradiţie datează din secolul al XIV-lea. Nu se cunoaşte data martirizării. Unii istorici o fixează în
timpul persecuţiei împăratului Nero, prin anii 64-67, alţii în vremea persecuţiilor iniţiate de Domiţian (81-96). În anul 357, moaştele Sfântului Andrei au fost aşezate în Biserica Sfinţilor Apostoli din Constantinopol, cu prilejul sfinţirii acestei biserici. Cardinalul Petru de
S o b o r ul S fi n ţi l o r M i h a i ş i G a v r i i l
În fiecare an, pe data de 8 noiembrie, Biserica cinsteşte Soborul Sfinţilor Mihail şi Gavriil şi al tuturor Puterilor cereşti celor fără de trupuri. Lumea îngerească a fost creată de Dumnezeu din nimic, nu din ceva preexistent şi nici din fiinţa Sa. Referatul biblic despre creaţie nu vorbeşte în mod precis despre crearea îngerilor. Sfinţii Părinţi afirmă că la creaţie nu se vorbeşte explicit despre îngeri din două motive: evreii, înclinaţi spre idolatrie, ar fi căzut uşor în rătăcirea idolatră a popoarelor vecine şi că în cartea Facerii se urmăreşte numai înfăţişarea începutului lumii văzute.
11 iunie (fără slujbă), când se comemorează apariţia acestui sfânt Arhanghel la o chilie din Sf. Munte (Adin), unde el ar fi învăţat pe un călugăr să cânte pentru prima oară partea de la început a Axionului Sfintei Fecioare.
Sfântul Arhanghel Mihail
În limba ebraică, numele său înseamnă „Cine este ca Dumnezeu?”. El este cel care „striga”: „Să luam aminte, noi, care suntem făpturi, ce a pătimit Lucifer, cel care era cu noi: cel ce era lumina, acum întuneric s-a făcut. Cine este ca Dumnezeu?”, şi aşa s-a întocmit soborul, adică adunarea şi unirea tuturor îngerilor. Pe seama sa se pune şi călăuzirea lui Lot şi a familiei acestuia la ieşirea din Sodoma, precum şi protecţia specială a poporului lui Israel. Îi scoate din cuptor pe cei trei tineri din Babilon, îl sprijină în luptă pe Ghedeon, îl mustră pe vrăjitorul Valaam şi îl eliberează din închisoare pe Sfântul Apostol Petru. Conform Scripturii, toţi morţii vor ieşi din morminte la glasul trâmbiţei Sfântului Arhanghel Mihail.
Capua va duce moaştele Sfântului Andrei în Italia, în catedrala din Amalfi, în timpul Cruciadei a IV-a. În anul 1462, în vremea papei Pius al II-lea, capul Sfântului Andrei ajunge la Roma, iar de aici a fost dus în Catedrala din Patras, în biserica cu hramul Sfântul Andrei. Peştera în care se crede că a vieţuit Sfântul Apostol Andrei, cât timp a propovăduit pe teritoriul românesc, se află la aproximativ 4 kilometri sud-est de localitatea Ion Corvin, judeţul Constanţa. În actuala biserică din peşteră, în pronaos, într-o nişă, se află un fel de pat, scobit iniţial în piatră, despre care tradiţia spune că pe el se odihnea apostolul Andrei. În vara anului 1944, Peştera transformată în biserică a fost sfinţită de către Episcopul Tomisului, Chesarie Păunescu. La scurt timp după aceasta, trupele ruseşti invadatoare au distrus-o. Abia după 1990, prin râvna cuviosului monah Nicodim Dincă, biserica a fost refăcută şi redată cultului. Astăzi, mii de credincioşi vin aici pentru a se ruga pe locul unde a trăit Apostolul Andrei. Sfântul Sinod al Biserici Ortodoxe Române a hotărât în anul 1995 ca sărbătoarea Sfântului Andrei să fie însemnată cu cruce roşie în calendarul bisericesc, iar în anul 1997 Sfântul Andrei a fost proclamat „Ocrotitorul României”. Ziua de 30 noiembrie a fost declarată sărbătoare bisericească naţională.
I n t ra re a M ai c i i D o m nu l u i în Bi s e r i că
Intrarea Maicii Domnului în Biserică, numită şi Aducerea Maicii Domnului la Templu, este unul din Praznicele Împărăteşti ale Bisericii Ortodoxe, sărbătorit la 21 noiembrie. În conformitate cu tradiţia, Fecioara Maria a fost dusă de părinţii săi Ioachim şi Ana la Templul evreiesc din Ierusalim pe când era copilă, unde a trăit şi slujit ca fecioară în Templu până la logodna ei cu Sfântul Iosif. Unul din izvoarele cele mai vechi ale acestei tradiţii este Protoevanghelia lui Iacov, una din Evangheliile neincluse în canonul
Sfântul Arhanghel Gavriil
În ceea ce priveşte ierarhia îngerească, Dionisie Areopagitul vede cetele îngereşti în număr de nouă, aşezate în câte trei grupuri suprapuse: Serafimi, Heruvimi, Scaune; Domnii, Puteri, Stăpânii; Începătorii, Arhangheli, Îngeri. Sărbătoarea de faţă a fost la origine o simplă aniversare anuală a sfinţirii unei biserici a Sfântului Arhanghel Mihail, ridicată la termele lui Arcadius din Constantinopol. Astfel, ea apare în cele mai vechi sinaxare ca fiind o sărbătoare numai a Arhanghelului Mihail. Mai târziu ea a devenit o sărbătoare comună a tuturor Sfinţilor Îngeri. În Mineiele ortodoxe întâlnim alte patru zile liturgice consacrate pomenirii Sfinţilor Arhangheli sau unor minuni făcute prin puterea lor: La 6 septembrie se săvârşeşte pomenirea unei minuni făcute de Sf. Arhanghel Mihail, la Chones, în Colosse din Frigia; La 26 martie, a doua zi după praznicul Buneivestiri, prăznuim Soborul (Adunarea) mai-marelui voievod Gavriil; La 13 iulie prăznuim al doilea Sobor al Arhanghelului Gavriil, care este la origine ziua sfinţirii unei biserici vestite a Sfântului Arhanghel Gavriil; Serbarea Arhanghelului Gavriil din Adin, în ziua de
În limba ebraică Gavriil înseamnă „bărbat-Dumnezeu”. Numele său conţine concentrat vestea că Dumnezeu Se va face bărbat, că va asuma firea omenească. Vesteşte Sfinţilor Părinţilor Ioachim şi Ana naşterea Maicii Domnului, îi descoperă lui Zaharia naşterea Înaintemergătorului. Păstorilor le arată că li S-a născut Prunc, pe Iosif, logodnicul Mariei, îl întăreşte ca să nu se îndoiască de nimic, călăuzeşte Sfânta Familie în Egipt şi aduce femeilor mironosiţe vestea Învierii Domnului. În credinţa populară, Arhanghelul Mihail este un personaj mai venerat decât Arhanghelul Gavriil. El poartă cheile raiului, veghează la capul bolnavilor – dacă acestora le este sortit să moară sau la picioarele lor – dacă le este hărăzit să mai trăiască. În trecut, în societatea tradiţională, Arhanghelii erau cinstiţi pentru că „ei sunt păzitorii oamenilor de la naştere şi până la moarte, rugându-se lui Dumnezeu pentru sănătatea acestora”. Arhanghelii, în viziunea populară, asistă şi la Judecata de Apoi, sunt patroni ai casei, ard păcatele acumulate de patimile omeneşti fireşti şi purifică, prin post, conştiinţele.
Raimond Ovidiu Rusu, primarul comunei Becicherecu Mic, urează, şi pe această cale, un sincer La mulţi ani! locuitorilor comunei care poartă numele Mihail, Gavriil sau omonimele acestora
Scripturii, Evanghelia Copilăriei după Iacob. Maria a fost primită solemn de comunitatea templului, condusă de preotul Zaharia, tatăl lui Ioan Botezătorul. A fost condusă în acel loc sfânt ca să devină ea însăşi „Sfânta Sfintelor” lui Dumnezeu, biserică vie şi templu al pruncului dumnezeiesc care se va naşte din ea. Biserica vede în această sărbătoare ziua în care templul material din Ierusalim încetează a mai fi locuinţa lui Dumnezeu. Intrarea Maicii Domnului în Biserică este cea mai nouă sărbătoare închinată Maicii Domnului, înscrisă în calendar din secolul al VI-lea, după ce s-a ridicat la Ierusalim, sub domnia împăratului Iustinian, o biserică numită „Sfânta Maria cea Nouă”. Sărbătoarea, cu dată fixă (21 noiembrie), s-a extins apoi în tot Orientul creştin şi în Occident. Este marcată cu cruce roşie în calendar şi este zi de dezlegare la peşte.
Măsu ri p entru prevenir ea fu r tu rilor d in locu inţă
Având în vedere că foarte multe persoane locuiesc în case care au curte şi gospodărie, iar infractorii, în activitatea lor, urmăresc să sustragă o diversitate de bunuri, se impune luarea unor măsuri de protecţie care să-i apere de infractori. Pentru infractori, o casă cu gospodărie este mai tentantă datorită suprafeţei mai mari pe care aceasta este dispusă, precum şi datorită distanţei dintre clădiri. Ceea ce este avantajos pentru cei care locuiesc la case, în apărarea lor împotriva hoţilor, sunt relaţiile comunitare existente între vecini. Deoarece patru din cinci furturi din locuinţe sunt comise când proprietarii nu se află la domiciliu, vă recomandăm câteva măsuri care să ducă la prevenirea furturilor din gospodăria dumneavoastră: - evitaţi, pe cât posibil, când plecaţi de acasă pentru mai multe zile, să lăsaţi casa goală; apelaţi la un vecin să aibă grijă de locuinţa dumneavoaastră când lipsiţi mai mult, promiţând că îl veţi răsplăti cu acelaşi serviciu când este el plecat de acasă; - nu lăsaţi cheile de la uşă sub preş, în cuiul de la poartă sau în alte locuri dosnice, deoarece ele pot fi găsite cu uşurinţă de către infractori; - dacă aţi pierdut cheile de la poartă sau de la uşa de acces în locuinţă, luaţi urgent măsuri de înlocuire a acestora; - nu lăsaţi în curte scări sau alte unelte, în acest fel împiedicându-l pe infractor să escaladeze sau să distrugă sistemele de închidere; - asiguraţi uşile sau porţile de la grajduri sau şuri, care se află situate spre grădini; - nu angajaţi ca zilieri sau îngrijitori persoane necunoscute, decât după anunţarea acestora la poliţie, în vederea verificării identităţii lor; - prezenţa unui câine în gospodărie este de un real folos; în cazul observării unei persoane străine care transportă obiecte electronice, de îmbrăcăminte, etc, sesizaţi-vă, alarmând vecinii, poliţia sau chiar trecătorii. Dacă ţineţi la rudele şi prietenii dumneavoastră, recomandaţi-le şi lor să urmeze aceste sfaturi! Este ştiut faptul că majoritatea furturilor sunt comise în timp ce locatarii nu se află la domiciliu, ocazie cu care infractorii
sustrag o diversitate de bunuri. Dar cum trebuie procedat în cazul neplăcut în care vă întoarceţi acasă şi vă găsiţi locuinţa prădată de hoţi? Practic, într-o asemenea situaţie: - nu trebuie să intraţi în panică; acest comportament poate întârzia identificarea şi prinderea infractorilor, ceea ce determină şi recuperarea cu greu a bunurilor furate; - anunţaţi de urgenţă poliţia şi nu pătrundeţi în câmpul infracţional; - nu trebuie să atingeţi sau să mişcaţi de la locul lor lucrurile din locuinţă; pe cât posibil, interziceţi accesul altor persoane binevoitoare în câmpul infracţional. În multe cazuri, victima sau alte rude doresc să verifice ce obiecte lipsesc sau să facă ordine în lucrurile răvăşite de infractori, prin aceasta distrugând mijloacele de probă existente; - victima trebuie să pună la dispoziţia poliţiei cât mai multe date de care a luat cunoştinţă. Ne referim aici la persoanele suspecte care au gravitat în jurul locuinţei, care au cunoscut faptul că victima lipseşte de acasă sau care aveau informaţii despre locul în care se aflau bunurile de valoare; - de mare importanţă sunt datele furnizate de către vecini, care sunt cei mai în măsură să sesizeze şi să observe mişcarea elementelor infractoare în zonă. Cu regret, trebuie să afirmăm că, în majoritatea cazurilor, se sparg uşi din lemn masiv şi se transportă bunuri voluminoase fără ca vreun vecin să se sesizeze despre acest lucru. Este vorba oare de indiferenţă sau de reavoinţă? - după intrarea poliţiei în câmpul infracţional, examinaţi cu atenţie locuinţa şi furnizaţi poliţiştilor date în legătură cu bunurile furate. Este preferabil să indicaţi caracteristicile de identificare ale bunurilor furate. Ţinând cont de aceste reguli, contribuiţi, în mare măsură, la prinderea celui care v-a prădat locuinţa! Apelaţi cu încredere la Poliţie ori de câte ori consideraţi că este necesar. Noi vă vom sprijini. Apelul de urgenţă este 112. Agent principal Alin CÎRNARIU, şeful Postului de Poliţie Becicherecu Mic
3
Din agenda Consiliului Local Becicherecu Mic
Hotărârea nr. 143 din 4 noiembrie 2014 privind aprobarea rectificării bugetului local al comunei Becicherecu Mic pentru trimestrul IV anul 2014 ; Hotărârea nr. 144 din 4 noiembrie 2014 pentru completarea Hotărârii Consiliului Local Becicherecu Mic nr.136 din 28.10.2014 privind aprobarea decontării cheltuielilor transportului cadrelor didactice ale Şcolii Gimnaziale „Dimitrie Ţichindeal”– Becicherecu Mic pentru luna septembrie anul 2014; Hotărârea nr. 145 din 4 noiembrie 2014 privind închirierea imobilului situat pe strada Gării, nr. 24 către SC SIMECO MET BETA SRL; Hotărârea nr. 146 din 4 noiembrie 2014 privind aprobarea contului de execuţie al bugetului local pe trimestrul III – anul 2014; Hotărârea nr. 147 din 4 noiembrie 2014 privind aprobarea închirierii imobilului situat pe strada Gării,nr.24 , cusuprafaţautilăde28,00mp,cătredomnulUdrescuTitusLaurenţiu, pe o perioadă de 2 ani; Hotărârea nr. 148 din 24 noiembrie 2014 privind aprobarea rectificării bugetului local al comunei Becicherecu Mic pentru trimestrul IV anul 2014 ; Hotărârea nr. 149 din 24 noiembrie 2014 privind aprobarea decontării cheltuielilor transportului cadrelor didactice ale Şcolii Gimnaziale „DimitrieŢichindeal”– Becicherecu Mic pentru luna octombrie anul 2014; Hotărârea nr. 150 din 24 noiembrie 2014 privind prima înscriere în Cartea Funciară a 7 imobile având categoria de folosinţă „drumuri străzi” în domeniul public al comunei Becicherecu Mic; Hotărârea nr. 151 din 24 noiembrie 2014 privindschimbareadenumiriiimobiluluiînscrisînCFnr.403617din CăminCultural,RemizăPompieri,Anexă1(bucătărie)înBiblioteca Locală“DimitrieŢichindeal”Becicherecu Mic şi Remiză Pompieri; Hotărârea nr. 152 din 24 noiembrie 2014 privindtransferuldreptuluideconcesiuneasupraterenuluiintravilan înscris în CF nr. 402467, nr.cad. 402467, de la domnul Mocanu Neculai către domnul Mateş Iosif şi doamna Mateş Natalia – Elena; Hotărârea nr. 153 din 24 noiembrie 2014 privind aprobarea agendei cultural-sportive a comunei Becicherecu Mic pentru anul 2015; Hotărârea nr. 154 din 24 noiembrie 2014 privind aprobarea alocării sumei de 4.000 lei pentru cheltuielile ocazionate cu organizarea şi desfăşurarea evenimentului festiv „1 Decembrie – Ziua naţională a României”; Hotărârea nr. 155 din 24 noiembrie 2014 privind retragerea dreptului de folosinţă gratuită acordat doamnei Nicorici Daciana Neluţa asupra terenului identificat prin CF nr. 400816,nr.top.400816,poziţia 33; Hotărârea nr. 156 din 24 noiembrie 2014 privind retragerea dreptului de folosinţă gratuită acordat doamnei Stanciu Margareta asupra terenului identificat prin CF nr. 400811, nr.top.400811,poziţia 28; Hotărârea nr. 157 din 24 noiembrie 2014 privind retragerea dreptului de folosinţă gratuită acordat doamnei Ceafăr Erszebet Florica şi domnului Ceafăr Florin asupra terenului identificat prin CF nr.400791,nr.top.400791,poziţia 8; Hotărârea nr. 158 din 24 noiembrie 2014 privind retragerea dreptului de folosinţă gratuită acordat domnului David Ion – Silviu şi doamnei David Roxana – Alexandra asupra terenului identificat prin CF nr.400808,nr.top.400808,poziţia 25
4 Ap e l că t re l o cu i to ri i c o m un e i B e c i ch e re c u M i c Din ianuarie 2013, de când am fost numită în funcţia de inspector taxe şi impozite, este prima dată când mă adresez public dumneavoastră şi, pe această cale, ţin, în primul rând, să mulţumesc tuturor cetăţenilor cu care am colaborat în mod eficient, profesionist şi civilizat. De la data investirii şi până în prezent a fost gândită o reorganizare a departamentului de Taxe şi Impozite, atât în ceea ce priveşte structura personalului, cât şi în ceea ce priveşte modalitatea de lucru şi relaţia cu publicul. Reorganizarea a fost necesară atât pentru o mai bună urmărire a creanţelor la bugetul local, cât şi pentru recuperarea datoriilor pe care unii cetăţeni le au faţă de bugetul comunei. Aşadar, în primul rând şi cel mai important, a trebuit să luăm măsuri pentru a creşte gradul de colectare, care era unul destul de scăzut, acesta atrăgând consecinţe directe asupra comunei în ceea ce priveşte fondurile alocate pentru comună. În al doilea rând, avem nevoie, ca administraţie locală, de resurse financiare la bugetul local, pentru a putea derula o serie de lucrări de investiţii necesare pentru comunitate. Şi nu în ultimul rând, era necesar să eliminăm unele discuţii care apăruseră vis-a-vis de faptul că în această comună doar o parte dintre contribuabili îşi plăteau taxele şi impozitele, aceştia vociferând şi considerându-se nedreptăţiţi în raport cu ceilalţi care ignorau această obligativitate şi care nu conştientizează că plata impozitelor reprezintă o obligativitate cetăţenească a fiecăruia reglementată prin lege, iar neplata lor atrage consecinţe asupra tuturor, astfel ajungându-se uneori chiar la situaţii în care am fost acuzaţi că „primăria este mumă pentru unii şi ciumă pentru alţii”. Aşadar, acestea au fost în principal motivele care au condus la reorganizarea departamentului de taxe şi impozite din cadrul Primăriei. Reorganizarea a constat în faptul că, pe lângă regândirea structurii de personal şi modul de acţiune pentru a elimina dezechilibrul produs de colectarea defectuoasă, s-au produs şi o serie de modificări ce ţin de buna organizare şi funcţionare a departamentului şi care în principal au fost de natură să conducă la o mai bună urmărire, recuperare şi colectare a creanţelor, precum şi la corectarea unor erori şi scăpări acolo unde ele au existat în trecut. Astfel, începând cu anul 2013, s-a constituit dosar fiscal distinct pentru
fiecare contribuabil în parte, s-au actualizat datele personale ale contribuabililor şi ale bunurilor pe care aceştia le deţin, s-a refăcut arhiva fiscală etc, într-un cuvânt, s-a verificat aproape fiecare contribuabil în parte în ceea ce priveşte situaţia sa fiscală, iar în cursul anului 2014 Biroul de Taxe şi Impozite a implementat inclusiv un soft informatic nou, agreat de Ministerul de Finanţe, care să contribuie la o mai bună evidenţiere şi urmărire fiscală şi să asigure, atât pentru cetăţeni, cât şi pentru personalul responsabil din cadrul departamentului, o derulare mai facilă şi mai operativă a activităţilor desfăşurate în materie fiscală. Dar, aşa cum se întâmplă în orice domeniu de activitate, ne-am confruntat cu o serie de probleme şi erori din trecut pentru care a trebuit să căutăm soluţii şi căi de rezolvare. Sunt, în general, probleme legate de acte necomunicate, sau comunicate cu întârziere, unele chiar operate necorespunzător înainte de ianuarie 2013, pentru care nu mă pot face responsabilă, dar după cum bine ştiu toţi cei care au avut probleme şi care au trecut pe la Biroul Impozite şi Taxe, în funcţie de documentele care ne-au fost puse la dispoziţie, am încercat să soluţionăm problema fiecăruia şi cred că în proporţie de 9798% am şi reuşit. Diferenţa de 2-3% o reprezintă situaţiile în care, deşi s-a identificat problema, nu ne-au fost comunicate documentele legale, sau au fost comunicate incomplete, ori solicitarea a fost una nelegală, astfel neputându-i-se da curs. Mai există şi situaţii în care deşi poate există probleme, acestea nu au fost constatate sau nu ne-au fost aduse la cunoştiinţă, iar pe această cale fac apel către toţi cetăţenii care se ştiu cu probleme fiscale sau care au primit înştiinţări şi somaţii şi care au anumite nedumeriri în ceea ce priveşte situaţia lor fiscală, să vină la Primărie cu documentele legale pe care le deţin şi împreună să încercăm soluţionarea problemei. După cum s-a putut observa, Biroul Taxe şi Impozite este un birou flexibil şi deschis către cetăţeni şi, totodată, spun şi vreau să cred că aţi constatat şi dumneavoastră că, din acel birou, orice contribuabil pleacă cu o soluţie şi cu problema rezolvată, evident, atât timp cât soluţia poate fi doar una legală şi în conformitate cu legislaţia în vigoare. Aş aminti aici în special de problema terenurilor extravilane şi nu numai, iar
după cum ştiţi unii dintre dumneavoastră care aţi avut probleme şi aţi fost nevoiţi să obţineţi un certificat fiscal sau un alt document, în foarte multe dintre cazuri aceste terenuri nu sunt înregistrate cu număr cadastral sau cu suprafaţa exactă, nu au fost declarate deloc sau au fost înregistrate pe utilizator, respectiv persoana care lucrează terenul, sau pe persoana care îl deţine în baza unui contract încheiat de mână, contract care nu are calitatea unui act autentic. Astfel, nu putem vorbi de un proprietar legal şi cu drepturi depline. În toate situaţiile unde mai există asemenea cazuri de bunuri nedeclarate de orice natură ar fi ele, sau deţinute cu acte de mână ori fără acte, sau în situaţiile în care unii contribuabili consideră că nu sunt la zi cu situaţia fiscală sau cred că aceasta este una greşită, reiterez rugămintea de a ne aduce la cunoştinţă acest lucru şi să prezinte documente acolo unde ele există, în vederea reglementării situaţiei, pentru că orice problemă nerezolvată la timp nu face altceva decât să crezee alte probleme în viitor, ajungându-se astfel la debite nejustificate care îngreunează procesul fiscal sau la situaţii în care sunteţi nevoiţi să obţineţi un document sau certificat fiscal şi acesta nu poate fi eliberat din pricina situaţiei fiscale nereale. Vreau să mai menţionez, de asemenea, că am întâlnit situaţii în care, din diferite motive, unii dintre contribuabili au deţinut şi câte 2-3 roluri fiscale, prin urmare dacă situaţia unui rol era egală cu 0, pe celelalte se acumulau la greu dobânzi şi penalităţi. Aşa se explică faptul că sunt persoane care vin după ani de
zile cu debite de a căror existenţă nu ştiau şi la care s-au adăugat dobânzi şi penalităţi şi de 4-5 ori faţă de debitul iniţial. Majoritatea situaţiilor în care s-au identificat roluri dublate pentru unii dintre contribuabili au fost remediate. De asemenea, aşa cum probabil majoritatea aţi aflat deja, primăria, prin executorul fiscal încadrat în cursul acestui an, a transmis somaţii şi titluri executorii către cei care au debite faţă de bugetul local, motivele fiind cele expuse anterior şi totodată faptul că avem de recuperat, la nivel de comună, de la persoanele fizice şi juridice, suma de aproximativ 1,5 milioane lei noi (15 miliarde de lei vechi), acumulată de-a lungul anilor. De la persoanele fizice avem de recuperat aproximativ 1,1 milioane lei noi (11 miliarde lei vechi), iar de la persoanele juridice, aproximativ 400.000 lei noi (4 miliarde lei vechi). Însă marea majoritate a cazurilor cu debite restante sunt foarte vechi şi provin chiar şi din anii 2007-2008-2009 etc... Însă, deşi o parte dintre cetăţeni au înţeles situaţia şi au început să vină să-şi achite datoriile către buget, sunt şi foarte mulţi contribuabili care ignoră acest apel al nostru, iar în aceste situaţii ne vedem nevoiţi ca, începând cu anul 2015, să punem în aplicare procedurile legale conform Codului de Procedură Fiscală şi să demarăm procedurile de executare silită efectivă, respectiv popriri pe conturi, salariu sau pensie, inclusiv notarea de sechestre asiguratorii în Cartea Funciară, iar în ultimă instanţă, în situaţia în care debitul nu va fi achitat, se va ajunge la executare silită, prin vânzarea bunurilor mobile şi imobile la licitaţie publică. Menţionez faptul că lucrurile se pot rezolva pe cale amiabilă, fără ca reprezentanţii primăriei să fie nevoiţi să apeleze la mijloacele legale de care aminteam mai sus, iar impozitele se pot plăti în mai multe tranşe. Nu este absolut obligatoriu ca suma să fie achitată integral într-o singură tranşă, însă este absolut necesar ca fiecare contribuabil să conştientizeze că este spre binele nostru, al tuturor, să îşi plătească dările către stat şi, astfel, să înceapă plata debitului, indiferent de cuantumul sumei datorate şi indiferent de suma pe care doreşte şi poate să o plătească. Inspector taxe şi impozite, Adina Cristina BUT
D i s t ra c ţ i e d e Ha l l o w e e n l a Ş co a l a G i m n a z i a l ă „ D i m i t r i e Ţ i c h i n d e a l ”
În cadrul proiectului educaţional „Bucuriile toamnei”, elevii Şcolii Gimnaziale „Dimitrie Ţichindeal” din Becicherecu Mic au participat vineri, 31 octombrie 2014, la activitatea extracurriculară „PETRECERE DE HALLOWEEN”, activitate care şi-a propus să stimuleze capacităţile creative, intelectuale şi afective ale copiilor, combătând astfel pericolul imitaţiei şi a asimilării greşite a formelor fără fond. S-au desfăşurat, astfel, concursuri: „Cel mai fioros dovleac”, „Cele mai amuzante lucrări din legume, „Cel mai haios costum”, „Cea mai gustoasă plăcintă cu dovleac”. Şcoala a fost împodobită cu lucrările elevilor, legate de anotimpul toamna şi de sărbătoarea de Halloween, copiii s-au distrat, au dansat şi s-au bucurat mai ales de faptul că au primit vizita domnului primar Raimond Ovidiu Rusu, care le-a adus dulciuri. Activitatea a fost sprijinită de doamna director al şcolii, prof. Delia Cian, de consilierul educativ,
prof. Luminiţa Cojocaru, şi de domnul primar, care au participat alături de noi la bucuria acestei zile. Mulţumim pe această cale părinţilor care s-au implicat în activitatea noastră şi care au înţeles că, deşi o
sărbătoare controversată în spaţiul tradiţional şi cultural românesc, Halloween-ul aduce copiilor bucurie, amuzament şi un mod de a interacţiona plăcut şi consructiv. Prof. Daniela TĂMAŞ
5
T rad iţ ia d e K e r w ei me r ge m ai d epa r te la Be cich ere cu Mic
Ca în fiecare an, la Becicherecu Mic, s-a celebrat tradiţionala sărbătoare a locuitorilor de etnie germană, hramul bisericii catolice din localitate, denumit popular Kerwei. Timp de două zile, în 8 şi 9 noiembrie, în localitate a fost atmosferă de sărbătoare: soare , muzică, voie bună şi multe bucate tradiţionale, la Kerwei participând nu doar etnicii germani – din Becicherecu Mic sau cei care au plecat din comună spre ţara-mamă în anii din urmă – ci şi ceilalţi locuitori, indiferent de naţionalitate. Sărbătoarea a început sâmbătă, 8 noiembrie, la ora 14. Perechile de tineri participante la sărbătoare, împreună cu fanfara din Recaş, au fost primiţi de naşii rugii – familia Prohap. Alaiul s-a îndreptat mai apoi către biserica catolică din comună, unde a fost întâmpinat de preotul paroh Bonaventura Dumea şi de comunitatea catolică. În incinta multisecularei Biserici Catolice din Becicherecu Mic a avut loc sfinţirea pomului de kerwei pentru ca, o oră mai târziu, să aibă loc şi deschiderea oficială a manifestărilor prilejuite de această sărbătoare, în faţa Căminului Cultural fiind ridicat pomul cu coroniţa sfinţită, aşa cum cere tradiţia pentru ca cei care trec prin satul nostru să remarce sărbătoarea. Perechile de tineri au plecat apoi la invitat în sat, pentru a înmâna invitaţia la sărbătoare: mărul roşu împodobit cu crenguţa de rozmarin. Şi în acest an s-au deschis cu drag porţile caselor pentru ei, fiind primiţi de familiile: Barbara şi Mihai Brumar, Elvira Necker, Mărioara şi Viorel Costea, Odi şi Adrian Cheţ, Maria şi Ioan Lauer, Veti şi Dănuţ Radu. Seara s-a încheiat în casa familiei Cristi şi Karin Lauer cu o masă festivă şi bucate tradiţionale. A doua zi, duminică, 9 noiembrie, beneficiind şi de aportul Fanfarei de la Recaş, care a asigurat, prin cântece tradiţionale, fondul sonor al manifestării, perechile au continuat să invite la Kerwei, fiind primite de asta data de familiile: Angelica şi Dumitru Prohap, Cornelia şi Constantin Buzatu, Neluţa şi Ioan Anton, Valentina şi Adrian-Silviu Gherasim şi Camelia Domnica împreună cu primarul comunei, Raimond-Ovidiu Rusu. Le mulţumim tuturor acestor familii pentru ospitalitate şi găzduire. La ora prânzului, conform tradiţiei, naşii rugii, familia Prohap, a oferit o masă cu bucate alese. Alaiul de sărbătoare s-a îndreptat apoi către spre Biserica RomanoCatolică, unde, la ora 15, a fost oficiată slujba de Kerwei, oficiant fiind părintele paroh Bonaventura Dumea. După serviciul religios, perechile, ducând cu ei, după datină, Rosmareinul împodobit, s-au îndreptat cu voie bună spre Căminul Cultural, de această dată în frunte cu naşii sărbătorii. După un marş specific, aici, la ora 17, a început spectacolul de obiceiuri şi tradiţii, susţinut de Ansamblul „Cavaleria Tradiţiilor”, Tot după tradiţie s-a licitat şi Pomul de Kerwei. În acest an feciorii noştri au susţinut licitarea şi s-a stabilit naşul de anul viitor al sărbătorii. Câştigătorul licitaţiei a fost, spre surprinderea lor şi a noastră Raimond-Ovidiu Rusu, primarul comunei, care ca de obicei susţine tineretul în toate acţiunile sale. În acest an, pomul a fost vândut cu mare veselie pentru frumoasa sumă de 2.501 lei, primarul devenind, astfel, viitorul naş al Kerwei-ului, alături de soţia sa, doamna Camelia-Domnica. Din 2005 de când s-a reluat promovarea acestei sărbători este de menţionat că este cel mai mare preţ oferit la licitaţie! De această suma beneficiază perechile participante şi cum primarul nostru îndrăzneşte orice pentru binele nostru al tuturor, şi acum s-a întrecut în bunătatea lui, oferindu-le o mare bucurie tinerilor. Primarul l-a investit pe viceprimarul Adrian-Silviu Gherasim pentru susţinerea licitării. Surpriza a fost dublă: primarul nu era prezent şi vicele stabileste preţul oferit de primar! O frumoasă colaborare în beneficiul tineretului. Pălăria şi baticul, scoase de asemenea la licitaţie, de către domnişoarele ansamblului, au fost adjudecate de Karin şi Cristi Lauer, respectiv Sali şi Adwine Lauer, pentru suma de 700 lei. Demn de menţionat este faptul că nu au fost vândute, ci oferite o mie de bilete la tombola din acest an a Kerwei-ului, desemnându-se 426 de câştigători, dintre participanţii la sărbătoare. Balul a continuat, antrenul fiind asigurat de DJ Ghiţă Grozav. Pentru ca acestei sărbători să nu-i lipsească nimic din strălucirea de altădată, persoane generoase s-au numărat printre sponsorii Kerwei-ului din acest an: Primăria şi Consiliul Local Becicherecu Mic, primarul Raimond-Ovidiu Rusu, consilier local Doru Magopăţ, Relu Ungureanu şi familia Lauer, mai multe familii de foşti locuitori ai comunei Becicherecu Mic, actualmente stabilite în Germania, Adwine Lauer, Ana şi Peter Sechi, Ana şi Johann Kilcher şi, nu în ultimul rând Tanti Ani, bucătăreasa noastră, care întruchipează numai prin prezenţa ei spiritul Kerweiului! Karin LAUER Petru Vasile TOMOIAGĂ
A doua Duminică din luna Noiembrie
Cine a avut ocazia de a se afla în apropierea zidului templului ruinat din Ierusalim în orele de seară din ajunul sărbătorilor evreieşti, sărbători care la ei încep în mod normal în ajun, a putut asista la un fapt impresionant şi plin de semnificaţii şi pentru noi, credincioşii creştini. Pornind de la o exclamaţie din Vechiul Testament: „Mergem dănţuind (dansând) la casa Domnului!”, cuvinte care exprimau bucuria credincioşilor de atunci de a avea un templu în care se puteau aduna spre a simţi în comun mai intens apropierea de Dumnezeu, urmaşi ai lor din zilele noastre, un şir de bărbaţi prinşi unul de altul pe după umeri, ca în horele de la petrecerile populare româneşti, vin dănţuind de pe străzi şi se adună cu ceilalţi credincioşi la poalele vechiului templu, admirat aşa de mult de apostolii lui Cristos, ca să înceapă cu inima plină de bucurie ziua Domnului săptămânală. Vin dansând de bucurie la casa Domnului!!! Un fapt similar caracteriza sărbătorirea aniversării sfinţirii sau inaugurării unei biserici ori sărbătorirea sfântului sub a cărui ocrotire e pusă biserica respectivă, în comunităţile catolice şvăbeşti (germane) din Banat, mai ales până la emigrarea lor masivă după anii 1990, dar ici şi colo mai dăinue încă şi în zilele actuale. Şiruri lungi de tineri şi tinere în frumoase costume populare tradiţionale specifice fiecărei localităţi străbăteau perechiperechi, plini de voioşie, în orele dinainte de amiază, străzile sau uliţele localităţii, însoţiţi de muzică de fanfară, dând locuitorilor semnalul că în curând, la ora stabilită, începe celebrarea solemnă a Sfintei Liturghii în lăcaşul destinat drept casă a Domnului Dumnezeu. În biserica arhiplină cu credincioşi locali, dar şi cu neamuri sau prieteni din localităţile vecine, tinerii intrau tot perechi-perechi pe culoarul din mijloc dintre bănci, în frunte cu un buchet înalt de rosmarin, ce va fi binecuvântat la finele slujbei. Tinerii care nu veneau doar ca decor folcloric, ci chiar erau însufleţiţi de credinţă, obişnuiau ca în zilele premărgătoare să-şi purifice şi să-şi împodobească şi sufletele cu harul lui Dumnezeu prin spovadă, iar acum, la Sfânta Liturghie solemnă, primeau pe Isus în Sfânta Împărtăşanie ca hrană spirituală. Acelaşi lucru obişnuiau şi mulţi alţi credincioşi. Această bucurie a hramului sau a rugii a ocazionat şi înflorirea unor aspect folclorice, care înfrumuseţau mult sărbătoarea, fapt ce a atras şi tineri de alte confesiuni religioase sau de diverse origini naţionale să participe la aceste festivităţi în comun, mai ales după reducerea tineretului de origine germană. Această evoluţie şi-a pus amprenta şi la Becicherecu Mic la festivitatea bisericii din acest an, ca şi în anii anteriori. Persoane inimoase din localitate, sprijinite mărinimos şi de primăria locală, au depus eforturi admirabile pentru păstrarea tradiţiilor folclorice şi au reuşit în mare măsură în domeniul lor. Se poate însă observa în decursul timpului o folclorizare crescândă a sărbătorii religioase. Astfel încât, treptat, tot mai puţini înţeleg fondul religios al sărbătorii, motivul bucuriei de a „dănţui”, faptul că avem o casă a Domnului. Şi se mulţumesc doar cu „dănţuitul” în sine, rămân doar cu coaja folclorică fără miez, ca şi o nucă fără miez. De fapt, acest pericol paşte şi alte sărbători creştine: Crăciun cu brazi, dar fără Pruncul Isus, sau Paşti cu ouă roşii, dar fără Isus înviat. Şi aşa mai departe. Creştini, să fim atenţi în ce direcţie mergem ca să putem exclama din toată inima: „Mergem dănţuind în CASA DOMNULUI!!!”. Preot paroh Bonaventura DUMEA
6
File de istorie DIN BECICHERECU MIC
Istoria comunei noastre, consemnată în revista Coloana Infinitului (4)
PORTUL POPULAR AL LOCUITORILOR PORTUL POPULAR AL ROMÂNILOR ŞI AL SÂRBILOR
În lucrarea „Banatul de la origini…” , J.J.Ehrler scrie că îmbrăcămintea românilor şi a sârbilor de rând, în timpul verii, consta dintr-o cămaşă, brodată uneori cu fir turcesc şi dintr-o pereche de izmene din pânză de in. Românul îşi acoperea capul cu o căciulă neagră din blană de oaie, iar în jurul trupului purta o curea lată de piele, ţintuită cu nasturi mari şi galbeni. Sârbul purta în locul acestui chimir un brâu unguresc albastru. Pe cap purta fie o pălărie cu borurile răsfrânte pe jumătate, fie o cuşmă de husar, făcută din pâslă. Sârbii şi românii avuţi se îmbrăcau cu şube albe sau albastre şi purtau cizme. Portul de iarnă al oamenilor de rând constă într-o bundă (cojoc) din blană de oaie sau „cabarnic” (manta) din lână. Purtau iţari lungi din pânză grosolană, peste care atârna ca podoabă, cămaşa. Picioarele le înveleau cu obiele din lână şi încălţau opincile care se legau cu „nojiţe” de piele în jurul piciorului. În timpul verii, femeile purtau o cămaşă lungă de in, împodobită la gât şi la mâneci cu fir turcesc. Aceasta era strânsă pe trup cu două oprege din franjuri de lână roşie, galbenă şi verde. Iarna, îmbrăcămintei i se adăuga doar un cojoc şi o pereche de cizme. Părul era foarte frumos împletit şi împodobit cu multe pietre false şi ace. Femeile care aveau bani, îşi atârnau pe frunte bănuţi de 20, 17, 10 şi 7 creiţari în şiraguri de formă triunghiulară. Cerceii, făcuţi din bucăţi de alamă şi pietre false, erau adeseori foarte grei, dar fără valoare.
PORTUL POPULAR AL GERMANILOR
Portul era asemănător cu al şvabilor din ţinuturile dunărene. Femeile purtau culori pastelate care nu atrăgeau atenţia, pe când bărbaţii îşi adoptau ţinuta mai mult după moda orăşenească.
De asemenea este de remarcat deosebirea evidentă ce se făcea între portul femeilor măritate şi cel al fetelor. Fetele aveau dreptul să nu poarte batic, în timp ce femeile măritate erau obligate să-l poarte. În jurul vârstei de 40 de ani, femeile măritate începeau să poarte îmbrăcăminte de culoare neagră. Portul popular bărbătesc adus odată cu colonizarea germană de către coloniştii din ţinuturile Trier şi Hamerstein s-a amestecat şi din cele două porturi s-a format unul specific noii aşezări. În prima jumătate a secolului al IX-lea, în timpul maghiarizării, multe din piesele vestimentare au fost sacrificate şi înlocuite cu cele specific maghiare. În jurul anului 1880 şi mai târziu, duminica şi la sărbători, bărbaţii purtau pantaloni bleumarin strâmţi, băgaţi în cizme şi brodaţi cu fir negru. Din material negru aveau o jiletcă ce se putea încheia până la gât. Peste jiletcă purtau o jachetă, iar la gât purtau cu plăcere fular negru. Pălăria neagră a înlocuit în secolul al XVIII- lea pălăria în trei colţuri. Bărbaţii şi tinerii încep abia la sfârşitul secolului al XIX- lea să poarte mustăţi. Probabil ca şi la noi, în prima jumătate a secolului al IX-lea, bărbaţii să fi purtat o coadă împletită cu grijă. În lunile de vară purtau pantaloni albi, strâmţi, băgaţi în ciorapi din lână albă. În picioare purtau fie papuci din piele, fie cipici crosetaţi din lână neagră şi tălpuiţi cu piele. Cămaşa de in era legată la brâu cu un sorţ. După primul război mondial, pantalonii albi sunt înlocuiţi cu stofele produse de fabrici. În jurul anului 1900, dispar pantalonii înguşti maghiari, fiind înlocuiţi cu cei largi. Cizmele sunt înlocuite cu „ziehshuch” (pantofi de gumă). În anul 1912 culoarea neagră este înlocuită cu cea maro, care devine predominantă în costumele bărbăteşti. Cămăşile cu dungi încep să se poarte în jurul anului 1920, la care intelectualii purtau cravată. Iarna se purta bundă sau palton. Odată cu terminatea şcolii, fetele erau considerate mari şi erau supuse procedurii de a se coafa. Părul era lipit de cap şi pentru a realiza acest lucru se folosea apă cu zahăr, apoi era împletit într-o coadă, la capăt mai lată pentru a putea fi prinsă cu ajutorul pieptenelui, în jurul capului. Până în jurul anului 1910, îmbrăcămintea de sărbătoare
consta într-o bluză albă brodată şi o fustă de culoare deschisă, plisată. Pentru a sta cât mai înfoiată, femeia purta câte 4-6 fuste pe dedesubt şi ele plisate. Baticul cu franjuri mari, pictat cu flori era legat în cruce pe piept. Peste fustă îşi lega un şorţ negru brodat. În jurul anului 1900, numărul fustelor scade şi bluzele albe au fost înlocuite cu altele în culori mai vii. Duminica, femeile purtau o fustă neagră de catifea, care se purta peste fusta obişnuită. Cele mai bogate le garniseau cu blană. Capul şi-l acopereau cu baticuri negre. Pentru a se apăra de frig, foloseau o eşarfă mare, de culoare neagră, în care se înveleau. Aceste schimbări în portul popular au fost surprinse de învăţătorul Gerhard Jakob în poezia „Von Stuf zu Stuf” – 1916 (Din stuf în stuf).
PORTUL POPULAR ACTUAL
Portul popular şi-a păstrat pe parcursul ultimelor veacuri piesele componente specifice portului popular bănăţean. S-au produs modificări semnalate mai mult în ornamentică şi cromatică. Intensul proces de industrializare şi urbanizare din secolul al XX-lea a generat o restrângere considerabilă a utilizării portului popular. Costumul popular este folosit de către persoanele mai în vârstă sau cu ocazia unor sărbători. La bănăţeni, costumul popular femeiesc cuprinde: cămaşă cu poale, opreg, catrinţă, pieptar, opinci, piese de acoperire a capului (batic sau ceapsă) şi cele pentru vreme friguroasă, cojoc sau şubă. Costumul popular bărbătesc este compus din: pieptar şi cingătoare (brâul), care sunt executate admirabil, în comparaţie cu cioarecii (pantalonii) de factura simplă, confecţionaţi din dimie de calitate superioară. Aproape întreaga suprafaţă a brâului şi pieptarului este acoperită cu broderii. În general, la costumul popular fie românesc, şvăbesc, maghiar sau sârb, elemental remarcabil care oferă un aspect estetic deosebit îl constituie ornamentaţia, realizată prin broderii, cusături, franjuri, aplicaţii de piele, mătase, fire de argint, nasturi şi aplice metalice.
fo t o - d o cu m e n t
Instantenu surprins în timpul sărbătorii de Kerwei din anul 1958. Sărbătoarea din acel an s-a desfăşurat în ziua de 17 noiembrie.
Mica publicitate
Vând casă cu teren în suprafaţă de 1.130 mp în Becicherecu Mic, strada Lalelelor nr. 8. Tel: 0770-474.937; 0256-378.846. Persoană singură, necăsătorită, caut parteneră de viaţă. Cer seriozitate. Tel: 0724-103.898. Vând casă cu teren, în suprafaţă de 2.000 mp în Becicherecu Mic, strada Fântânii, nr. 29. Tel: 0256-378.463. Vând albine cu şi fără stup, stupi tip DADANT, pe verticală, cu magazie, rame clădite, şi miere de albine. Informaţii la tel: 0724-961.503. Vând uşă din stejar, mare, completă, preţ 400 lei, şi două terenuri în suprafaţă de 800 mp, pentru construcţii case. Tel: 0256-378.578. Vând frigider “Arctic”, folosit, în stare bună de funcţionare, preţ 250 lei. Tel: 0741450.169. Ofer, gratuit, gunoi de grajd. Tel: 0786757.497. Execut lucrări de împrejmuire (garduri, porţi), instalaţii sanitare şi încălzire centrală (pexal şi cupru), termoizolaţii, rigipsuri, parchet laminat, gresii şi faianţe, la preţuri negociabile. Tel: 0766-449.008. Vând instalaţie încălzire pe lemne,
completă, preţ 100 euro. Vând orgă 6 octave, plus suport, preţ 100 euro. Vând pălincă 52 de grade, 30 RON/litru. Informaţii la telefon 0722572.448. Donez căţel de două luni, mascul, tatăl ciobănesc german. Tel. 0256-378.781; 0748147.095. Familie, căutăm să închiriem casă de locuit în Becicherecu Mic. Tel. 0749-382.662. Vând instalaţie de baie (cazan, lemne, vană, chiuvetă, wc), Renault Megane Diesel (300 euro), remorcă pentru autoturism, înscrisă în circulaţie. Telefon 0727-357.445. Vând pat dormior în stare foarte bună, preţ negociabil. Telefon 0720907996. Vând aparat de sudură “Electrod 2,5”, o pereche cauciucuri de iarnă, 165/60 R14, Pirelli. Lichidare stoc jucării la cele mai mici preţuri. Telefon: 0730-455.868. Vând teren intravilan 500 mp, 7.000 Euro, telefon 0730-455.868. Vând teren intravilan 818 mp, 11 Euro mp, telefon 0730-455.868. Vând redresor (încărcător) baterie tractor 60 Amp la 150 Amp. Telefon 0256-378.623
7
Pentru o mai bună Orar de funcţionare al colaborare, vă Primăriei Becicherecu Mic
stăm la dispoziţie:
Luni: 8-16
Program cu publicul: 8-14 Marţi: 8-17
Program cu publicul: 8-12 Miercuri: 8-16
15-17
Program cu publicul: 8-14 Joi: 8-17
Program cu publicul: 8-12 Vineri: 8-14
15-17
Program cu publicul: 8-12
Adresa: str. Calea Banatului nr. 9 Închiriez magazin alimentar complet utilat şi dotat 36 mp central, Calea Dudeştilor nr.3, 150 Euro, telefon 0730-455.868.
Închiriez spaţiu comercial, dotat, utilat, magazin alimentar. Suprafaţă: 35 metri patraţi, central, Calea Dudeştilor nr. 3. Preţ 800 lei. Informaţii la telefon: 0746-899.837.
Telefon: 0256-378.501
PRIMAR
Luni: 11-16 Marţi: 11-17 Miercuri: 11-16 Joi: 11-17 Vineri: 11-14
VICEPRIMAR
Luni: 8-11 Marţi: 8-11 Miercuri: 8-11 Joi: 8-11 Vineri: 8-11
SECRETAR
Luni: 8-14 Marţi: 8-12 15-17 Miercuri: 8-14 Joi: 8-12 15-17 Vineri: 8-12
TALON PENTRU AUTOCITIRE CONTOR APĂ decembrie-ianuarie Numele şi prenumele:........................................................
Adresa:...............................................................................
Telefon:...............................................................................
Semnătura
Citire contor (metri cubi apă)..............................................
Pentru a veni în ajutorul cetăţenilor comunei, prin intermediul ziarului local, administraţia publică locală pune la dispoziţia locuitorilor din Becicherecu Mic acest talon pentru autocitirea consumului bilunar de apă (o dată la două luni). Tot ce trebuie să faceţi, după completarea datelor personale, este să treceţi la rubrica “citire contor” toate cifrele înscrise pe ceasul de apă care vă aparţine. Taloanele completate se vor depune O SINGURĂ DATĂ pentru cele două luni înscrise în talon, în cutia poştală specială, amplasată la sediul Primăriei comunei Becicherecu Mic.
Talon pentru anunţ gratuit
Textul anunţului:.......................................................................................................... .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... ....................................................................................................................................
Ziarul “Pescăreţul Mic” vine în sprijinul persoanelor fizice din comuna Becicherecu Mic, printr-o rubrică de mică publicitate. Pentru ca anunţul dumneavoastră să apară în ziar nu trebuie decât să completaţi acest talon şi să-l depuneţi în cutia poştală special amplasată la sediul Primăriei comunei Becicherecu Mic.
Numele şi prenumele:........................................................
Adresa:...............................................................................
Telefon:...............................................................................
Colegiul de redacţie În ultima vreme au plecat dintre noi
Tereu Crin (64 de ani) şi Macovei Eugenia (86 de ani)
Dumnezeu să-i odihnească în pace!
Fondator: Raimond Ovidiu RUSU Redactor-şef: Petru Vasile TOMOIAGĂ Redactor-şef adjunct: Anton BORBELY
Semnătura
Redactori: Adina ONEŢIU, Sfetlana CHISĂR, Marinela BOBEŞ, Lazăr POMORIŞAŢ Publicaţie editată de Primăria şi Consiliul Local Becicherecu Mic ISSN 2360-2724
8
F o r tu n a Ma m a Mi a în che ie n e în vin s ă t u ru l c a mp i o n a tu l u i
S-a tras cortina peste turul campionatului Ligii a III-a, Seria a IV-a. Echipa noastră, Fortuna Mama Mia, a reuşit un parcurs excelent, încheind competiţia neînvinsă. Cu toate acestea, elevii antrenorului Narcis Petre se situează doar pe
Egal la Arad, cu UTA, „Bătrâna Doamnă” fiind ajutată de arbitri
Unul dintre derby-urile acestui sezon în Liga a III-a, Seria a IV-a, s-a disputat la Arad, pe stadionul „Motorul”, în faţa a 600 de spectatori. Faţă în faţă UTA „Bătrâna Doamnă” şi Fortuna Mama Mia Becicherecu Mic. Echipa noastră, neînvinsă în campionat, ocupa primul loc înaintea jocului, la egalitate cu Naţional Sebiş, în timp ce arădenii se situau pe poziţia a treia. Trebuie spus, din capul locului, că rezultatul jocului de la Arad a fost influenţat de arbitrajul prestat de brigada
condusă de centralul sătmărean Florin Mazilu. Acesta a eliminat un jucător al formaţiei noastre, a dictat un penalty pentru gazde şi, ca tacâmul să fie complet, a tolerat un fault la portar, la golul egalizator al arădenilor. Cum era de aşteptat, gazdele au început în atac partida şi, destul de repede, au reuşit să deschidă scorul, din penalty. La faza precedentă, un jucător al Fortunei Mama Mia a fost faultat la mijlocul terenului, dar centralul partidei a lăsat jocul să continue, ignorând infracţiunea… Aşa s-a ajuns la penalty şi la golul de 1-0 înscris de Voicu. În ultimul minut al primei reprize, Radu a transformat impecabil o lovitură liberă de la 20 de metri şi a adus egalarea pentru echipa noastră. După reluare, în minutul 58, nou intratul Silaghi-Perju a adus-o pe Fortuna Mama Mia în avantaj şi se părea că echipa noastră va pleca de pe stadionul „Motorul” cu toate cele trei puncte. Nu au vrut să fie aşa arbitrul Mazilu, care l-a eliminat pe Miheţ, la un fault de cel mult cartonaş galben, şi Sorin Botiş. Ultimul a reuşit să înscrie, în minutul 76, dar abia după ce l-a faultat pe por-
poziţia a doua, la două puncte în spatele liderului, Naţional Sebiş, care, de asemenea, nu a pierdut în acest campionat. Vă prezentăm, în cele ce urmează, cronicile ultimelor două meciuri jucate de Fortuna Mama Mia în turul campionatului.
tarul nostru, Filip, de asemenea, o infracţiune rămasă nesancţionată de arbitrul din Satu Mare. Jocul s-a încheiat, aşadar, la egalitate, 2-2, formaţia noastră păstrându-şi imaculată rubrica din clasament dedicată înfrângerilor. La Arad, antrenorul Narcis Petre a mizat pe: Filip – Miheţ, Telescu (cpt.), Toma, Negruţ – Radu, Luţă (min. 70 Steop), Hecsko (min. 44 Silaghi, min. 90 Molcuţ), Mancaş (min. 46 Costea) – Hodiş, Zurbagiu După meci, tehnicianul echipei noastre a declarat: „Arbitrul Mazilu şi-a bătut joc de noi. Am primit gol din penalty, mi-a eliminat un jucător, iar golul al doilea al gazdelor a fost marcat după un fault la portar”.
Victorie în ultima etapă a turului
Roş-albii din Becicherecu Mic au încheiat en-fanfare turul ligii a III-a, fără eşec şi repurtând un nou triumf la scor pe teren propriu, în ciuda absenţei a numeroşi titulari, 5-1 (1-1) cu ex-secund-divizionara Minerul Motru, ceea ce l-a determinat pe antrenorul principal Narcis Petre să sublinieze pe bună dreptate frumosul parcurs al formaţiei sale. Fortuna Mamma Mia poate să fie într-adevăr foarte mândră de continuarea unei remarcabile traiectorii în ultimele sezoane şi pe durata acestei toamne. Bogdan Steop a deschis seria golurilor Fortunei Mama Mia cu o lovitură de cap, egalând în minutul 41, în urma cornerului executat de Radu, care a trecut în partea a doua, reluată de la scorul de 1-1, în postura de dublu marcator. Neînvinsă şi pe locul 2, Fortuna Mama Mia a trecut peste handicapul numeroaselor indisponibilităţi, şi anume Miheţ, eliminat în deplasarea la UTA Bătrâna Doamnă, Marius Toma, care acumula pe „Motorul” al patrulea cartonaş galben, plus Hecsko, Mancaş, Ştefanovici şi Tăbăcaru, cu probleme medicale mai mult sau mai puţin grave, încheind turul cu o victorie reconfortantă, conturată în partea secundă, în ciuda faptului că Narcis Petre a abordat jocul cu gorjenii cu numai 12 componenţi valizi. Dintre aceştia, piesele ofensive Molcuţ şi Hodiş au jucat în apărare, pe centru respectiv stânga, iar Postolache, un junior în vârstă de 16 ani, a primit debutul său ca titular în C4. Zoran Radu a marcat în minutele 53 şi 62, după fru-
moase acţiuni, prima finalizată cu un şut imparabil de la 20 de metri, cea de-a doua în urma unei centrări, iar Steop a reuşit „dubla” în minutul 81, după o serie de driblinguri, cireaşa pe tort fiind aşezată de Negruţ, în minutul 90, cu un şut de la 20 de metri. Narcis Petre a început jocul din etapa a XIII-a cu Filip – Negruţ, Telescu, Molcuţ, Hodiş – Postolache (46, Costea), Zurbagiu, Luţă, Radu – Silaghi, Steop. Narcis Petre a spus la finalul unui tur excelent de campionat al Fortunei Mama Mia: „Sunt mulţumit de băieţi, sunt minunaţi şi avem cea mai bună echipă din Seria 4, sunt băieţi care luptă la fiecare meci, îşi văd de joc, dar când văd că vine UTA Bătrâna Doamnă şi declară cât e de bună, când ei au obţinut două puncte din meciurile cu primele trei clasate… Ei n-au reuşit ceea ce am izbutit noi, suntem o echipă pe care nu ne-a bătut mai nimeni de
doi ani! Avem o medie de trei goluri pe meci, plus să nu pierzi întreg turul, vreau să văd şi eu ce echipă mai are asemenea bilanţ! Am jucători de valoare, iar despre Zoran Radu pot să spun că e unul dintre cei mai buni mijlocaşi ai seriei şi a avut cel mai bun an de când s-a apucat de fotbal. Ar merita cu prisosinţă să joace într-un eşalon superior! De asemenea, Zurbagiu e, la fel, de mare valoare!”.
Fortuna Mama Mia II, tot pe locul... doi
Echipa secundă Fortuna Mama Mia II a încheiat turul Campionatului Judeţean de fotbal tot pe locul secund, în seria I, la egalitate de puncte cu echipa de pe primul loc, Avântul Periam. Formaţia noastră a acumulat 35 de puncte, are 11 victorii, două egaluri şi două înfrângeri. Anton BORBELY
Maxime, proverbe, aforisme, vorbe de duh… adunate de Lazăr Pomorişaţ
♣ Pentru oameni numai un singur bun: ştiinţa; şi un singur rău: neştiinţa. (Socrate-Grecia Antică) ♣ Este o mare nebunie de a vrea să fii înţelept de unul singur. ♣ Cel ce a ajuns vestit pentru minciună, cu atât mai mult (oamenii) nu cred în adevărul lui. (Persia) ♣ Dragostea şi nasul roşu nu se pot ascunde. (Anglia) ♣ De când e lumea lume, n-a existat bărbat sugrumat de o femeie pentru că i-ar fi spus că o iubeşte. (Franţa) ♣ Nu poţi să reuşeşti în dragoste, dacă ţi-e greu să-ţi deschizi sufletul. (India) ♣ Incendiile nu au provocat mari pagube. Oricum eram nişte pârliţi. (G. Mrachici)
♣ Unii oameni te înşeală numai pentru a-ţi dovedi inteligenţa lor, pe care n-o pot dovedi altfel.(N. Iorga) ♣ Să nu laşi să-ţi treacă nicio zi fără de lucru şi fără folos.(D. Ţichindeal) ♣ Omul îşi găseşte adevărata vocaţie la ora încercării. ♣ Cu o singură faptă bună nu poţi plăti o singură faptă rea pe care ai făcut-o.
SFATURI: Mai bine să înţelegi puţin decât să înţelegi greşit. DOCTORE, TĂMĂDUIEŞTE-TE PE TINE ÎNSUŢI ( lat.) Se adresează unei persoane ce recomandă altora sfaturi, dar pe care ea nu le aplică. Deci, atenţie la comportarea noastră, înainte de a îndruma pe alţii.