Industrii şi aplicaţii automatizate cu roboţi colaborativi în România

Utilizarea roboților colaborativi (coboți) ca soluție pentru automatizare a devenit tot mai populară în ultimii ani în rândul afacerilor din industrii tot mai variate, indiferent de dimensiunea acestora. Nevoia de a crește productivitatea și eficiența operațiunilor pentru a deveni mai competitive a îndreptat atenția companiilor către automatizarea colaborativă care s-a dovedit alegerea optimă atât la nivel de implementare, cât și la nivel de costuri, datorită prețului redus de achiziție. Roboții colaborativi pot fi integrați rapid și utilizați cu ușurință în procesele de lucru existente, iar recuperea investiției în aceștia este foarte rapidă, fiind obținută undeva între 6 și 15 luni.

Europa este regiunea cu cea mai mare densitate de roboţi, înregistrând o valoare medie de 114 unităţi la 10.000 de angajaţi. România are o densitate de 21 de roboţi la 10.000 de angajaţi. În 2018, în România operau 3555 de roboţi industriali, marea majoritate dintre aceștia, 2155, fiind integraţi în aplicaţii de operare mașini-unelte, preluare și plasare, paletizare, înșurubare, inspecţia calităţii și testare. Alţi 630 desfășurau activităţi de sudare și lipire, restul fiind angrenaţi în procese de asamblare, procesare și distribuire. Din totalul de roboţi operaţionali, 3174 erau activi în zona de fabricaţie din diferite industrii, după cum urmează: 1843 în industria auto, 693 în industria chimică și a maselor plastice, 234 în industria metalurgică, 173 în industria sticlei și a ceramicii, 80 în industria alimentară și de băuturi, 13 în industria lemnului, 22 în industria electronică și 101 în alte zone de fabricaţie.

În România cererea pentru roboţi colaborativi este determinată în principal de industria auto, cu o cotă de peste 55% din numărul total de instalări. Alte industrii de pe plan local care folosesc coboţi sunt cea alimentară, electronică, metalurgică, logistică și farmaceutică. Coboţii folosiţi în industria auto din România sunt integraţi în aplicaţii de preluare și plasare, testare, operare mașiniunelte, inspecţia calităţii, înșurubare și șlefuire. În industria alimentară sunt folosiţi în procesele de preluare și plasare și paletizare, în cea electronică pentru testare, asamblare și operare mașini-unelte. Companiile care activează în industria metalurgică locală au integrat coboţi care efectuează aplicaţii de sudare și șlefuire sau sablare, în timp ce în industriile logistică și farmaceutică aceștia efectuează sarcini de preluare și plasare și paletizare.

Diversitatea industriilor în care activează roboţii colaborativi în România subliniază versatilitatea și flexibilitatea acestora. Prin integrarea coboţilor, companiile din România și-au crescut nivelul de productivitate, obţinând în același timp o calitate ridicată a produselor și devenind mai competitive.

Printre companiile care au implementat roboţi colaborativi de la Universal Robots în România se numără: Ford Craiova care a implementat coboţi UR10 pe linia de producţie a motoarelor, unde efectuează operaţiuni de ungere a tacheţilor, de umplere a motorului cu ulei și inspecţii de calitate; Alseca Engineering, producător de componente auto, care folosește cobotul UR5 pentru automatizarea aplicaţiilor de sudură ultrasonică și frezare, transferul între aplicaţii făcându-se în doar 15 minute; Becker România, producător de mobilă pentru Ikea, unde coboţi UR10 gestionează sarcini de lipire și preluare și plasare; Assa Abloy, producător de yale pentru uși, care a implementat coboţi UR3 și UR5 într-o gamă largă de aplicaţii, inclusiv sudare, ștanţare, nituire, înșurubare, șlefuire și supraveghere mașini-unelte.

În România o companie mică implementează în medie unu, maximum doi roboţi colaborativi pe an, iar o companie medie între trei și șase coboţi pe an. A