Iatå cum antioxidan¡ii neutralizeazå radicalii liberi ¿i reduc riscul de boalå: PASUL 1: Antioxidantul cedeazå un electron suplimentar radicalului liber
PASUL 1 PASUL 2
Când ai nasul înfundat de la o råcealå, nasul înfundat nu este cauza bolii, ci un simptom al acesteia.
PASUL 2: Atomul este acum neutralizat. Reac¡ia în lan¡ a radicalilor liberi se opre¿te aici. Aceasta reduce riscurile pentru cele mai multe afec¡iuni.
DE UNDE PROVIN ANTIOXIDANºII? Antioxidan¡ii se gåsesc în fructe ¿i legume. Se gåsesc ¿i în alte tipuri de alimente ca: nuci, ulei, fasole, etc. Cercetårile aratå cå alimentele organice au o concentra¡ie mai mare de antioxidan¡i decât cele din culturile crescute cu pesticide.
Antioxidan¡ii se gåsesc din abunden¡å în fructe ¿i legume
Antioxidan¡ii sunt de asemenea prezen¡i în suplimentele nutri¡ionale de înaltå calitate, recomandate deoarece majoritatea adul¡ilor nu consumå alimentele potrivite pentru hrånirea corespunzåtoare celulelor proprii.
AVERTIZARE! Suplimentele includ diferite tipuri de antioxidan¡i combina¡i corespunzåtor, dar nu toate suplimentele sunt benefice. Ele trebuie absorbite de organism. Multe „nume mari” de vitamine ¿i suplimente trec prin intestin ¿i ajung în colon neabsorbite, de unde nu mai pot fi utilizate. 3
Ce este mai important decât sånåtatea ta?
ABSOLUT NIMIC Nici afacerea ta, nici ¿eful, nici copii. Când î¡i pierzi sånåtatea…
SIMPTOMELE SUNT UN SEMNAL CÅ CEVA NU E ÎN ORDINE ÎN ORGANISM, DAR ELE NU SUNT CAUZA BOLII. Un atac de cord nu e cauza unei boli de inimå; e un simptom.
TOATÅ LUMEA ARE DE PIERDUT
Ce urmeazå? Ia legåtura cu cel care ¡i-a oferit aceastå bro¿urå sau cu medicul tåu pentru a-¡i recomanda suplimentele nutritive ce ¡i se potrivesc, conform stilului tåu de via¡å ¿i hranå.
Dacå ai deja un cancer, el nu e cauza bolii; e un simptom.
Aceste suplimente ajung în colon. Ei nu pot fi folosi¡i niciodatå de organism.
De ce...
DECI CARE ESTE CAUZA? ESTE POSIBIL CA ACEEAªI „CAUZÅ” SÅ FIE RESPONSABILÅ PENTRU FIECARE BOALÅ? RÅSPUNSUL ESTE DA.
îmbåtrânesc? må îmbolnåvesc? nu må simt bine?
Må voi îmbolnåvi de cancer sau boli de inimå? Aceastå bro¿urå a fost creatå de Funda¡ia pentru Informa¡ii ¿i Cercetåri Sociale ¿i Medicale © 2005 F.I.C.S.M.
Cum o så aråt ¿i cum o så må simt peste 10 ani?
CAUZA BOLILOR POATE FI GREU DE CREZUT, DAR… Celula umanå
Noi, ca indivizi, nu îmbåtrânim ¿i nu ne îmbolnåvim de fapt, ci celulele noastre. Sånåtatea organismului este dependentå de sånåtatea propriilor celule. Astfel, pentru a încetini îmbåtrânirea, ¿i pentru a preveni ¿i limita bolile, trebuie så ne protejåm ¿i så ne hrånim corect celulele. Dacå ai pune unt în rezervorul ma¿inii, acesta s-ar „îmbolnåvi” ¿i s-ar opri.
DE UNDE VIN RADICALII LIBERI? Fumat Stress Expunerea la soare Pesticide Poluare Cålåtoria cu avionul
Medicamente Alimente Aditivi alimentari Raze X Efort fizic Clorul din apa de robinet
sånåtos
CUM ÎMBÅTRÂNESC ªI CUM SE ÎMBOLNÅVESC CELULELE? Atomii cårora le lipse¿te un electron (punctul galben) nu sunt doar „defec¡i”, ci (de fapt ei) au un efect distructiv asupra atomilor din jur, furându-le acestora electroni. Un atom fårå un electron este numit radical liber. Radicalii liberi altereazå sau distrug celulele. Celulele care mor ¿i cele care se duplicå fiind afectate sunt cauza sau contribuie la îmbåtrânirea prematurå, boli ¿i ståri patologice cum sunt cancerul, bolile de inimå, osteoporoza ¿i multe altele. Radical liber
1
BOLILE DE INIMÅ
CANCERUL
¿i multe altele
Cancer pulmonar
Radicalii liberi din poluare sunt elibera¡i în mediu. Poluarea din America ne afecteazå ¿i pe noi.
Radicalii liberi din pesticide ¿i insecticide ajung la noi prin intermediul plantelor, semin¡elor ¿i aerului.
Gråsimea circulå prin artere.
Radicalul liber altereazå gråsimea, fåcând-o „lipicioaså”.
Gråsimea „lipicioaså” aderå la pere¡ii interiori ai arterei.
Radicalii liberi provin din apa de båut care este cloruratå pentru a fi „sigurå”
SOLUºIA SOLUºIA ESTE REPREZENTATÅ DE ANTIOXIDANºI Antioxidant Antioxidan¡ii au electroni în plus (punctele galbene) pe care îi pot ceda radicalilor liberi, ceea ce eliminå efectele lor nocive. Antioxidan¡ii sunt apårarea organismului împotriva radicalilor liberi distructivi. Ca urmare, ei reprezintå apårarea contra îmbåtrânirii ¿i bolilor. 2
Radicalii liberi altereazå ADN-ul, producând muta¡ia.
Celulele mutante cresc haotic, producând cancerul.
CE ESTE CANCERUL?
Existå mai multe forme de boli de inimå, dar toate au în comun apari¡ia unor depozite de gråsime pe suprafa¡a interioarå a arterelor. În final, aceste depozite blocheazå fluxul sângelui ¿i produc un infarct.
Existå mai multe forme de cancer, dar practic toate implicå o cre¿tere anormalå a celulelor. Oamenii sunt forma¡i din aproximativ 75 trilioane de celule care se duplicå constant. Fiecare celulå are un set de instruc¡iuni genetice în nucleu, a¿a numitul ADN, care controleazå cre¿terea, dezvoltarea ¿i reproducerea celulei. Când ADN-ul este deteriorat (alterat), replicarea celulei duce la apari¡ia altor celule alterate (mutante) ¿i se poate transforma într-un cancer.
Cercetårile au aråtat cå nu este vorba doar de consumul de gråsimi din alimente, care duce la formarea de depozite pe pere¡ii arterelor, ci de acele gråsimi alterate de radicalii liberi. Aceatea se numesc „gråsimi oxidate”, fiind „lipicioase”, ¿i prin urmare aderå la pere¡ii interni ai arterelor mult mai u¿or. De aceea fumatul, stressul ¿i consumul excesiv de gråsimi sunt factori majori de risc pentru bolile de inimå.
CUM REDUC ANTIOXIDANºII RISCUL BOLILOR DE INIMÅ?
O ¡igarå genereazå aproximativ 1 catralion de radicali liberi! 1.000.000.000.000.000
ADN-ul se gåse¿te în nucleul celulei.
CE SUNT BOLILE DE INIMÅ?
CUM DETERMINÅ SAU CONTRIBUIE RADICALII LIBERI LA BOLILE DE INIMÅ?
DIN CE SUNT FÅCUTE CELULELE? Celulele (sus) sunt fåcute din mul¡i atomi (dreapta). Când ace¿ti atomi sunt sånåto¿i, celulele se duplicå (dau na¿tere unei copii exacte) ¿i men¡in organismul tânår, sånåtos ¿i fårå stare de boalå. Un atom sånåtos este definit printr-o pereche de electroni (punctele galbene). Atom
Mercurul din hrana de origine marinå ¿i plombele dentare
Prin neutralizarea radicalilor liberi, antioxidan¡ii limiteazå numårul de radicali liberi nocivi din organism, reducând riscul de oxidare a gråsimilor.
„Nu trebuie så subestimåm amenin¡area pe care radicalii liberi o aduc sånåtå¡ii noastre. Se considerå în prezent cå radicalii liberi sunt factori determinan¡i în aproape toate bolile cunoscute, de la bolile de inimå la artrozå ¿i de la cancer la cataractå. În fapt, radicalii liberi sunt principalul vinovat în procesul de îmbåtrânire. Prin controlul radicalilor liberi, antioxidan¡ii pot face diferen¡a între via¡å ¿i moarte, dar ¿i cât de repede ¿i cât de bine îmbåtrânim.” Lester Packer Conducåtorul departamentului de biologie celularå ¿i molecularå Universitatea din California, Berkeley
CUM DETERMINÅ SAU CONTRIBUIE RADICALII LIBERI LA APARIºIA CANCERULUI? Este dovedit cå radicalii liberi deterioreazå ADN-ul. Majoritatea cercetåtorilor considerå cå multe forme de cancer pornesc de la alterarea ADN-ului prin ac¡iunea radicalilor liberi.
CUM REDUC ANTIOXIDANºII RISCUL DE CANCER? Unul dintre cele mai importante roluri pe care antioxidan¡ii îl joacå în organism este så protejeze ADN-ul de alterarea induså de radicalii liberi. În plus, anumi¡i antioxidan¡i pot chiar så repare ADN-ul afectat, înainte de faza de reproducere a acestuia, cu condi¡ia så fie prezen¡i. Importan¡a men¡inerii unor niveluri corespunzåtoare de antioxidan¡i nu poate fi niciodata trecutå cu vederea.
Nu cu mult timp în urmå, bolile erau acceptate ca un fapt nefericit, dar inevitabil. ªtim acum cå bolile nu sunt „luate”, ci determinate de ceea ce mâncåm sau nu mâncåm.