Măsurăm corupţia: de la sondaj la sondaj Lilia Caraşciuc
Chişinău, 2007
CZU CZU 303.4:343.352 C 23
Această lucrare este editată cu suportul financiar al NOVIB. Opiniile exprimate în ea aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al finanţatorilor. Difuzare gratuită
Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii
Caraşciuc, Lilia Măsurăm corupţia: de la sondaj la sondaj / Lilia Caraşciuc; Transparency International Moldova. - Ch. : Transparency Intern. Moldova, 2007 (Tipogr. “Bons Offices” SRL). ISBN 978-9975-80-105-8 Vol. 2. - 2007. - 60 p. - ISBN 978-9975-80-106-5: 1000 ex. CZU 303.4:343.352 Copyright ©, Transparency International – Moldova, 2007 Toate drepturile rezervate Transparency International – Moldova Str. 31 August 1989, nr. 98, oficiul 204, MD-2004, Chişinău, Republica Moldova tel/fax: (373-22) 237876 www.transparency.md e-mail: office@transparency.md
ISBN 978-9975-80-105-8 ISBN 978-9975-80-106-5
Cuprins: 1. Sondaj expres al beneficiarilor de servicii ai subdiviziunilor Ministerului Dezvoltării Informaţionale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 Anexa 1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24 2. Serviciul Vamal şi Serviciul Grăniceri: explorarea perceperilor şi experienţelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26 Anexa 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54
1. Sondaj expres al beneficiarilor de servicii ai subdiviziunilor Ministerului Dezvoltării Informaţionale În conformitate cu prevederile Hotărârii Grupului de monitorizare nr.7 din 15 decembrie 2006 privind implementarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei, a fost instituită comisia de lucru pentru verificarea informaţiilor prezentate de Ministerul Dezvoltării Informaţionale (MDI) privind realizarea de acţiuni în domeniul prevenirii corupţiei în anul 2006. În această comisie se preconiza că Transparency International – Moldova va realiza un sondaj expres privind perceperea de către cetăţenii Republicii Moldova a fenomenului corupţiei în subdiviziunile ministerului în cauză, precum şi a calităţii serviciilor prestate. În acest scop Transparency International – Moldova a intervievat beneficiarii serviciilor de eliberare a buletinelor de identitate şi a paşapoartelor, de eliberare a permiselor de conducere a autovehiculelor şi de înmatriculare a vehiculelor în câteva subdiviziuni ale MDI. Chestionarea a fost efectuată în zilele de 6,7,13 şi 14 martie 2007 în municipiul Chişinău. Numărul total al interviurilor constituie 106. Datorită faptului că numărul interviurilor este mic, sondajul nu este unul reprezentativ, ceea ce nu permite de a trage concluzii pentru întregul MDI sau de a estima volumul mitei totale achitate colaboratorilor acestei instituţii. Mai degrabă, rezultatele acestui sondaj oglindesc opinia cetăţenilor care au vizitat subdiviziunile acestei instituţii în timp de cele 4 zile. Chestionarul sondajului conţine atât întrebări de tip închis, răspunzând la care respondenţii au avut de ales din opţiunile propuse, cât şi întrebări de tip deschis, prin care li s-a solicitat să aducă exemple concrete (vezi chestionarul anexat). Rezultatele chestionării beneficiarilor serviciilor prestate de subdiviziunile MDI pot fi formulate concis în modul următor. 4
Măsurăm corupţia: de la sondaj la sondaj, 2
Atitudinea faţă de cetăţeni Respondenţii au fost rugaţi să spună dacă atitudinea faţă de ei din partea colaboratorilor subdiviziunilor MDI a fost politicoasă. Rezultatele arată că, în medie, 85% din respondenţi consideră că această atitudine a fost politicoasă.
Totuşi, fiind solicitaţi să indice mai concret obiecţiile şi doleanţele în acest domeniu, interlocutorii au remarcat următoarele: Int. #2, 13/03/07, 10:15. Înmatricularea vehiculului, sect. Buiucani. „Au ridicat vocea la mine”. Int. #2, 13/03/07, 9:35. Înmatricularea vehiculului, sect. Buiucani. „Să fie funcţionarii mai omenoşi”. Int. #2, 13/03/07, 11:45. Înmatricularea vehiculului, sect. Buiucani. „Să fie mai politicoşi cu şoferii”. Int. #2, 7/03/07, 12:10. Înmatricularea vehiculului, sect. Botanica. „Se uită cu aroganţă la clienţi”. Int. #2, 7/03/07, 9:12. Înmatricularea vehiculului, sect. Botanica. „Cam grosolan se comportă cu clienţii”. Int. #3, 07/03/07, 11:39. Secţia de paşapoarte, str. Columna, 65. „Personalul de pază nu a fost politicos şi funcţionarii la fel. Funcţionarii merg la fumat şi sunt nevoit să aştept mult”. 5
Transparency International – Moldova
Int. #3, 13/03/07, 13:51. Secţia de paşapoarte, str. Asachi, 11/1. „Sunt nepoliticoşi. Au fost schimbări în procedură şi în preţuri, însă eu nu am fost informată la timp”. Int. #3, 06/03/07, 15:45. Secţia de paşapoarte, sect. Buiucani. «Не умеют работать с людьми. Трудно отвечают». Int. #3, 06/03/07, 17:00. Secţia de paşapoarte, str. Asachi, 11/1. „Anul trecut m-am adresat la secţia de paşapoarte de pe str. Asachi. Când mi-a venit rândul, am intrat în unul din birouri în care o angajată, care după vârstă mi-ar putea fi fiică, mi-a spus brutal „ieşi afară”. Când am întrebat-o de ce se comportă astfel, mi-a reproşat că are foarte mult de lucru. În alt birou al aceleiaşi instituţii am fost tratată cu atenţie şi amabilitate”. Un alt caz: Eram în cabinetul directorului biroului de perfectare a paşapoartelor (str. Asachi, Chişinău). Cineva i-a telefonat directorului (pe semne, un bun cunoscut) şi în cadrul convorbirii dumneaei a dat de înţeles că poate facilita eliberarea unui paşaport, chiar şi în lipsa unor documente care urmează a fi prezentate în acest scop în schimbul unor eventuale servicii în viitor”.
Profesionalismul colaboratorilor Persoanele intervievate au fost rugate să aprecieze profesionalismul colaboratorilor subdiviziunilor MDI. Rezultatele arată că circa o treime din respondenţi evaluează profesionalismul la nivel înalt, 60% - mediu şi doar 7% - jos.
6
Măsurăm corupţia: de la sondaj la sondaj, 2
Totuşi, o parte din respondenţi au indicat unele neajunsuri: Int. #1, 3/03/2007, 13:56, Chişinău. Eliberarea permisului de conducere, sect. Botanica. „Există birocratism şi încet lucrează”. Int. #1, 6/03/2007, 14:08, Chişinău. Eliberarea permisului de conducere, sect. Botanica. „Am venit a doua oară şi în ambele cazuri s-au defectat computerele şi toţi am fost nevoiţi să dăm examenul în scris”. Int. #1, 6/03/2007, 14:30, Chişinău. Eliberarea permisului de conducere, sect. Botanica. „Rând mare, nu-i organizare”. Int. #2, 7/03/07, 9:05. Înmatricularea vehiculului, sect. Botanica. „Prea încet ne pregătesc documentele”. Int. #3, 13/03/07, 14:41. Secţia de paşapoarte, str. Columna, 65. «В центральном ЗАГСЕ специально сделали ошибку в фамилии, чтобы человек заплатил ещё раз 45 леев». Int. #3, 06/03/07, 14:33. Secţia de paşapoarte, sect. Buiucani. „Au făcut necalitativ fotografia. Nu au fost prea operativi”.
Gradul de informare privind documentele necesare pentru obţinerea serviciilor
7
Transparency International – Moldova
În medie, circa 90% din respondenţi au rămas satisfăcuţi de gradul de informare privind documentele necesare pentru prezentare.
Cazuri de corupţie în rândurile colaboratorilor subdiviziunilor MDI Este clar că e dificil să predispui un respondent să mărturisească că a dat mită unui funcţionar public, aflându-se chiar în incinta instituţiei în cauză sau în apropierea ei. Respondenţii îşi dau seama că au încălcat legea şi pot fi traşi la răspundere sau pot fi persecutaţi de persoanele corupte. Totuşi, operatorii TI-Moldova le-au promis păstrarea confidenţialităţii şi au pus întrebarea într-un mod mai delicat: “Uneori, cetăţenilor li se cere să efectueze plăţi neoficiale sau să ofere cadouri pentru a obţine diverse servicii. Alteori, oamenii trebuie să plătească pentru a urgenta perfectarea documentelor necesare, iar în alte cazuri, trebuie să se plătească pentru a obţine careva favoruri. Pe parcursul ultimilor trei ani, Dvs. (sau altcineva din familia Dvs.) de câte ori aţi solicitat serviciile date? De câte ori aţi plătit neoficial? Care a fost suma totală exprimată în lei?” În urma intervievării a 106 de persoane au fost confirmate 34 de cazuri de dare de mită. Respondenţii au preferat să evalueze mita în dolari SUA, mita medie oscilând de la 51$ (eliberarea buletinului de identitate/paşaportului) şi 194 $ (eliberarea permisului de conducere a vehiculelor), până la 305$ (înmatricularea vehiculului). Instituţiile/serviciile/ domeniile Eliberarea permisului de conducere a vehiculelor Înmatricularea vehiculului (transportului) Eliberarea buletinului de identitate/ paşaportului Eliberarea permisului de conducere a vehiculelor
De câte ori aţi De câte ori Suma Mita solicitat serviciile aţi plătit totală, $ medie, $ indicate în tabel? neoficial? 95
12
2323
194
138
12
366
305
168
10
505
51
95
12
2323
194
8
Măsurăm corupţia: de la sondaj la sondaj, 2
Respondenţii au specificat unele cazuri concrete de corupţie în instituţiile nominalizate. Persoanele intervievate intr-o subdiviziune a ministerului au avut posibilitatea de a relata şi despre cazuri care au avut loc în altă subdiviziune a MDI: Int. #2, 7/03/07, 11:20. Înmatricularea vehiculului, sect. Botanica. „Când am înmatriculat vehiculul, exteriorul lui lăsa de dorit şi am fost nevoit să le aduc 300 kg de struguri de soi tehnic”. Int. #2, 7/03/07, 12:00. Înmatricularea vehiculului, sect. Botanica. „Maşina a fost importată din Europa de Vest şi la vamă s-au comis unele neexactităţi. Feciorul a fost nevoit să-i pună parchet acasă la un funcţionar al instituţiei respective în două odăi”. Int. #2, 7/03/07, 12:40. Înmatricularea vehiculului, sect. Botanica. „Soţia a făcut reparaţie în apartamentul unui funcţionar pentru a rezolva unele probleme cu vehiculul”. Int. #1, 6/03/2007, 12:10, Chişinău. Eliberarea permisului de conducere, sect. Botanica. „Îmi trebuia urgent să-mi fac paşaport şi am plătit neoficial colaboratorului 100 de dolari SUA pentru a mi-l elibera într-o zi”. Int. #2, 7/03/07, 10:00. Înmatricularea vehiculului, sect. Botanica. „Fiicei i-au furat buletinul de identitate şi contra unei sume bune peste 4 zile a fost eliberat altul”. Int. #1, 6/03/2007, 14:02, Chişinău. Eliberarea permisului de conducere, sect. Botanica. «Было необходимо срочно получить права. Я поинтересовался и нашёл посредника, чтобы помочь решить этот вопрос. Заплатил 60 Eвро». Int. #1, 6/03/2007, 12:10, Chişinău. Eliberarea permisului de conducere, sect. Botanica. „Din neştiinţa legilor, la secţia de înmatriculare a vehiculului m-au indus în eroare, şi mi-au spus că pentru a soluţiona problema există posibilităţi, însă ei nu mi-au spus direct că trebuie de plătit neoficial. Situaţia m-a impus să le propun eu mită ca să soluţionez problema”. Int. #1, 6/03/2007, 12:05, Chişinău. Eliberarea permisului de conducere, sect. Botanica. „Îmi trebuia urgent să obţin permisul de conducere şi un intermediar mi-a propus la cine să mă adresez ca să-i plătesc neoficial 9
Transparency International – Moldova
pentru a obţine permisul. I-am plătit 400 Euro. Totul s-a rezolvat destul de rapid şi toată lumea a rămas mulţumită”. Int. #2, 7/03/07, 9:05. Înmatricularea vehiculului, sect. Botanica. „I-am plătit funcţionarului pentru a grăbi perfectarea documentelor”. Int. #2, 7/03/07, 9:20. Înmatricularea vehiculului, sect. Botanica. „Soţia şi-a făcut paşaport străin şi a dat un cadou de preţ pentru urgentarea documentului”. Int. #2, 7/03/07, 9:30. Înmatricularea vehiculului, sect. Botanica. ”Am dat mită pentru eliberarea mai rapidă a permisului de conducere”. Int. #2, 7/03/07, 10:20. Înmatricularea vehiculului, sect. Botanica. „I-am plătit funcţionarului pentru urgentarea perfectării permisului”. Int. #2, 7/03/07, 10:55. Înmatricularea vehiculului, sect. Botanica. „La înmatricularea vehiculului au apărut unele probleme şi pentru a trece cu vederea aceste probleme mi-au cerut câteva lăzi mari de mere şi de soiuri diferite”. Int. #2, 14/03/07, 10:00. Înmatricularea vehiculului, sect. Buiucani. „Funcţionarul mi-a cerut anvelopa de rezervă, pentru că avea de plecat undeva. Aşa şi nu mi-a mai întors-o”. Int. #3, 13/03/07, 14:50. Secţia de paşapoarte, str. Asachi, 11/1. “Paşaport internaţional la Nisporeni. Au fost rânduri mari. Ne-am apropiat de şeful secţiei de paşapoarte ca să întrebăm cum putem să facem documentul mai rapid. El ne-a dat de înţeles că trebuie de plătit neoficial 500 de lei.” Int. #3, 13/03/07, 14:41. Secţia de paşapoarte, str. Columna, 65. „При мне человек из очереди заплатил неофициально 100 леев работнику паспортного стола с ул. Асаки, 11/1 за то, что у данного лица не было нужного документа». Trezesc îngrijorare cazurile când colaboratorii din Direcţia Principală Înregistrare a Transportului şi Calificare a Conducătorilor Auto observă careva incorectitudini în numerele de pe motorul vehiculelor. Aceste cazuri şi-ar putea găsi explicaţia în faptul că unele din vehicule sunt furate, iar noii posesorii îşi rezolvă problema, oferind mită colaboratorilor direcţiei în cauză. 10
Măsurăm corupţia: de la sondaj la sondaj, 2
Int. #2, 7/03/07, 11:50. Înmatricularea vehiculului, sect. Botanica. „Pentru o cifră de pe blocul motorului care nu era desluşită, am fost nevoit să aduc o ladă de păsări îngheţate. Lucrez la o fabrică avicolă”. Int. #2, 7/03/07, 11:40. Înmatricularea vehiculului, sect. Botanica. „Pentru o problemă mică la autovehicul au cerut să le dau ceva. I-am adus un sac cu prune uscate”. Int. #2, 13/03/07, 9:20. Înmatricularea vehiculului, sect. Buiucani. „Când am procurat vehiculul, era o diferenţă de o cifră din numărul de pe motor şi cel din paşaportul tehnic, şi am fost nevoit să plătesc ca sa rezolv problema”. Int. #2, 7/03/07, 10:40. Înmatricularea vehiculului, sect. Botanica. „Am plătit neoficial ca să „ajustez” unele defecte ale vehiculului”. Int. #2, 13/03/07, 11:30. Înmatricularea vehiculului, sect. Buiucani. „Culoarea maşinii era puţin diferită de cea din paşaportul tehnic. Am fost nevoit să plătesc ca să ameliorez situaţia”. O deosebită îngrijorare trezeşte faptul că în multiple cazuri persoanele care nu au cunoştinţe (abilităţi) de conducere a autovehiculului primesc permisele dorite, plătind mită colaboratorilor Direcţiei Principale Înregistrare a Transportului şi Calificare a Conducătorilor Auto. Aceasta poate agrava serios securitatea traficului rutier: Int. #1, 6/03/2007, 12:10, Chişinău. Eliberarea permisului de conducere, sect. Botanica. „La partea practică a examenului, m-am urcat la volan fără centură, am şi oprit motorul de vreo trei ori. Însă după aceea i-am dat 100 de dolari SUA funcţionarului şi am primit permisul ca şi toţi ceilalţi studenţi”. Int. #1, 6/03/2007, 12:10, Chişinău. Eliberarea permisului de conducere, sect. Botanica. „La examenele de stat am plătit pentru a mi se mări rezultatele. Mulţi au făcut la fel”. La corupţie se recurge şi în cazurile când starea sănătăţii solicitanţilor de permise de conducere nu satisface criteriile necesare. În acest caz mita se achită medicului: 11
Transparency International – Moldova
Int. #2, 7/03/07, 11:10. Înmatricularea vehiculului, sect. Botanica. „Am avut un accident rutier şi bineînţeles am avut probleme cu sănătatea. Am fost nevoit să fac un cadou scump medicului ca să dea acordul să primesc permisul de conducere”. Int. #2, 13/03/07, 10:00. Înmatricularea vehiculului, sect. Buiucani. „Pregătind documentele pentru cursurile de şofer, văzul la un ochi era dereglat. Am plătit medicului neoficial şi mi-a perfectat documentele”. În cazurile când vechimea vehiculului importat depăşeşte termenul stabilit, problema poate fi soluţionată prin intermediul mitei, consecinţele fiind poluarea mediului ambiant şi sporirea riscului de accidente în ţară. Astfel, respondenţii au fost întrebaţi: „Cum Vă pare, dacă doriţi să înmatriculaţi un vehicul, vechimea căruia a depăşit termenul stabilit cu vreo 2 ani, cât ar trebui de plătit neoficial pentru a „soluţiona” problema cu instituţiile statului?” La această întrebare au răspuns 15 persoane. Media pentru astfel de “servicii” este 522 $, cifra minimală fiind 200 $, iar maximă – 2500 $.
Cine este iniţiatorul mitei? Conform rezultatelor, în medie 70,5% din respondenţii care au recurs la mituire au făcut aceasta din iniţiativă proprie, 17,6% din respondenţi au opinat că le-a sugerat funcţionarul public, iar în 11,9% din cazuri a intervenit un intermediar.
12
Măsurăm corupţia: de la sondaj la sondaj, 2
Int. #1, 6/03/2007, 12:10, Chişinău. Eliberarea permisului de conducere, sect. Botanica. “La secţia de paşapoarte este o persoană afară, pe care toată lumea o ştie. Te apropii de ea şi îi spui că ai nevoie să urgentezi procedura şi el îţi zice cât va costa. El este un intermediar”. Int. #1, 13/03/2007, 12:20, Chişinău. Eliberarea permisului de conducere, sect. Botanica. „Un prieten mi-a sugerat un intermediar al instituţiei respective, m-am întâlnit cu el şi ne-am înţeles cât să-i plătesc pentru a primi permisul de conducere, indiferent cum voi da examenul. I-am plătit 1000 de lei şi totul s-a rezolvat”. Int. #3, 13/03/07, 12:00. Secţia de paşapoarte, str. Asachi, 11/1. „Женщина пришла примерно в 15:00 часов, за час до закрытия паспортного стола. Хотела записаться на следующий день. Запись стоит 15 леев. Но охранник отказался с ней разговаривать и закрыл дверь перед её носом. По разговорам людей стало понятно, что запись на следующий день, чтобы не стоять в живой очереди, стоит 15 леев”.
Corupţia în MDI în comparaţie cu sistemul de educaţie Rezultatele interviurilor au fost întrucâtva surprinzătoare pentru Transparency International – Moldova, pentru că de obicei simpatia respondenţilor este de partea profesorilor: 40,3% din respondenţi consideră 13
Transparency International – Moldova
că colaboratorii subdiviziunilor MDI nu sunt de loc corupţi, 24,8% – că ei sunt mai puţin corupţi decât cei din sistemul de educaţie, 22,3% – că ei sunt la fel de corupţi şi 12,6% – sunt mai corupţi.
Posibil, pentru a confirma rezultatele, respondenţii au prezentat următoarele exemple: Int. #3, 06/03/07, 16:19. Secţia de paşapoarte, sect. Buiucani. „La ASEM un prieten a plătit neoficial din propria voinţă 100 de dolari SUA pentru un examen. Profesorul nu a refuzat să ia”. Int. #2, 7/03/07, 9:05. Înmatricularea vehiculului, sect. Botanica. „Fiica noastră a dar BAC-ul foarte bine şi a fost înmatriculată la colegiu ca bugetară şi ne-au cerut 200 de dolari SUA”. Int. #3, 13/03/07, 15:45. Secţia de paşapoarte, sect. Buiucani, Liceul Gh. Asachi. „Классный руководитель потребовал накрыть стол за 1000 долларов США. 1200 леев с каждого ученика на зарплату учителю неофициально. 3-й класс”. Int. #2, 7/03/07, 9:20. Înmatricularea vehiculului, sect. Botanica. „Fiica plăteşte neoficial pentru fiecare examen la Universitatea Agrară”. Int. #2, 7/03/07, 9:30. Înmatricularea vehiculului, sect. Botanica. 14
Măsurăm corupţia: de la sondaj la sondaj, 2
„Am plătit pentru ca feciorul meu să aibă nota 9 la un obiect la absolvirea şcolii medii”. Int. #2, 7/03/07, 9:48. Înmatricularea vehiculului, sect. Botanica. „Profesorii iau mită pentru orice lipsă la ore la facultate”. Int. #2, 7/03/07, 10:12. Înmatricularea vehiculului, sect. Botanica. „Şcoala noastră a fost închisă la carantină, iar când trebuia de a relansa studiile, cei de la medicina preventivă ne-au cerut 200 de dolari SUA pentru unele mărunţişuri”. Int. #2, 7/03/07, 10:20. Înmatricularea vehiculului, sect. Botanica. „Feciorului vecinului meu îi trebuia atestat pentru absolvirea şcolii medii. S-a găsit un director de şcoală bun şi contra 200 de dolari SUA i-a eliberat atestatul necesar”. Int. #2, 7/03/07, 10:40. Înmatricularea vehiculului, sect. Botanica. „O fiică a terminat facultatea mai înainte şi n-am avut atâtea probleme cum am cu fiica a doua – n-are examen la care să nu plătească bani”. Int. #2, 7/03/07, 11:40. Înmatricularea vehiculului, sect. Botanica. „Fiica a intrat la facultate conform notelor din atestat, a avut medie înaltă. A reuşit să intre la buget, şi totuşi la fiecare examen starostele grupei strânge bani de la fiecare student ca profesorul să le puie o notă satisfăcătoare”. Int. #2, 14/03/07, 9:40. Înmatricularea vehiculului, sect. Buiucani. „Profesorii din şcoala în care învaţă fiica mea predau prost materia şi pe urmă vor să-i luăm ca repetitori şi le plătim bani buni pe oră la obiectul dat”. Respondenţii au mai prezentat exemple de corupţie cu care s-au confruntat în alte domenii Int. #2, 7/03/07, 10:00. Înmatricularea vehiculului, sect. Botanica. „Am avut nevoie de trei faze. Şi în afară de chitanţă, colaboratorul Union Fenosa mi-a cerut o sumă de 500 lei. Int. #2, 7/03/07, 10:12. Înmatricularea vehiculului, sect. Botanica. „Feciorul i-a dat flori şi bomboane unei colaboratoare”. 15
Transparency International – Moldova
Int. #2, 7/03/07, 10:30. Înmatricularea vehiculului, sect. Botanica. „Pentru o operaţie serioasă unui membru al familiei noastre, am plătit la casă jumătate din sumă, iar cealaltă parte a pus-o chirurgul în buzunar”. Int. #1, 6/03/2007, 12:10, Chişinău. Eliberarea permisului de conducere, sect. Botanica. „Am plătit pentru colocvii”. Int. #2, 7/03/07, 9:40. Înmatricularea vehiculului, sect. Botanica. „Medicul mi-a luat bani buni în afară de poliţa de asigurare”. Int. #2, 7/03/07, 10:55. Înmatricularea vehiculului, sect. Botanica. „Multe medicamente sunt contrafăcute”. Int. #2, 7/03/07, 11:20. Înmatricularea vehiculului, sect. Botanica. „La spitalul de urgenţă se iau bani mari de la bolnavi – medicii şi personalul tehnic”. Int. #2, 7/03/07, 11:30. Înmatricularea vehiculului, sect. Botanica. „La spitalul Nr.2 personalul bucătăriei fură produsele alimentare, care conţin multe calorii şi gătesc aşa bucate că e imposibil să le consumi”. Int. #2, 7/03/07, 12:10. Înmatricularea vehiculului, sect. Botanica. „Este un cazinou pe strada Ştefan cel Mare, care nu plăteşte impozit pe venit, pentru că are „acoperiş” în Parlament”. Int. #2, 7/03/07, 12:25. Înmatricularea vehiculului, sect. Botanica. „Cu doi ani în urmă vecinul şi-a făcut legitimaţie de invalid de gradul doi contra mită, cu toate că este destul de sănătos şi se ocupă cu confecţionarea butoaielor”. Int. #2, 7/03/07, 12:40. Înmatricularea vehiculului, sect. Botanica. „La sanatoriul „Speranţa” – Vadul lui Vodă, dacă dai la mînă cui trebuie 200 de lei, te aranjează într-un număr cu 2 odăi, cu televizor, telefon, frigider, ş.a.”. Int. #2, 14/03/07, 12:05. Înmatricularea vehiculului, sect. Buiucani. „La cimitirul de la Doina lucrătorii iau bani grei şi totuşi îngroapă cadavru peste cadavru”. Int. #2, 13/03/07, 9:20. Înmatricularea vehiculului, sect. Buiucani. 16
Măsurăm corupţia: de la sondaj la sondaj, 2
„De mulţi ani procur lemne de la un pădurar din ocolul silvic Ghidighici, câte 10 m3 şi plătesc 3000 lei, şi niciodată nu mi-a dat bon de plată”. Int. #2, 7/03/07, 9:12. Înmatricularea vehiculului, sect. Botanica. „Soţia deschizând o alimentară a plătit celor de la Medicina preventivă 200 de dolari SUA.”. Int. #2, 14/03/07, 10:30. Înmatricularea vehiculului, sect. Buiucani. „Fiica mea învaţă în România şi deseori o vizitez. Vameşii îmi controlează bagajele de fiecare dată şi li se pare că am prea multe produse alimentare. Le dau o mită şi trec fără probleme”. Int. #2, 13/03/07, 11:00. Înmatricularea vehiculului, sect. Buiucani. „Curge apă din ţeava de lângă casa noastră şi nouă ne-o pune în cont s-o plătim”. Int. #2, 13/03/07, 11:15. Înmatricularea vehiculului, sect. Buiucani. „Acum un an am procurat un apartament prin ipotecă şi ca odaia copiilor să fie la soare, am plătit neoficial 3000 lei”. Int. #2, 13/03/07, 10:30. Înmatricularea vehiculului, sect. Buiucani. „Pâinea noastră nu întotdeauna conţine procentul necesar de gluten, pentru că adeseori se face făină din grâu furajer”. Int. #2, 13/03/07, 12:20. Înmatricularea vehiculului, sect. Buiucani. „În apartament a crăpat o ţeavă şi am invitat lăcătuşul de la SEL şi mi-a lichidat defecţiunea, dar m-a costat atât de parcă mi-a schimbat ţevile în tot apartamentul”. Int. #2, 13/03/07, 12:35. Înmatricularea vehiculului, sect. Buiucani. „Pentru servicii notariale, notarul mi-a luat o sumă considerabilă, în afară de ceea ce a scris în cecul de plată”. Int. #2, 13/03/07, 11:30. Înmatricularea vehiculului, sect. Buiucani. „La maternităţile de stat ne jupoaie de tot, fără 500-800 de lei nici nu se uită la tine”. Int. #3, 13/03/07, 14:16. Secţia de paşapoarte, str. Asachi 11/1. „ La policlinică consultaţia costă 100 lei (neoficial) ca să treci aparatul la endoscopie, chiar dacă am avut poliţa de asigurare”. 17
Transparency International – Moldova
Int. #3, 07/03/07, 11:39. Secţia de paşapoarte, str. Columna, 65. „Chiar dacă am poliţa de asigurare, sunt nevoit să plătesc pentru consultaţie 20 de lei”. Int. #2, 7/03/07, 11:10. Înmatricularea vehiculului, sect. Botanica. „Ca să-mi aranjeze aragazul în altă odaie, cei de la Moldova Gaz mi-au cerut o sumă destul de impunătoare şi am fost nevoit s-o dau neoficial”.
Obiecţii şi sugestii ale respondenţilor către MDI Int. #1, 13/03/2007, 12:32, Chişinău. Eliberarea permisului de conducere, sect. Botanica. „Nu îmi plac maşinile cu care dăm examen (Jiguli, Lada). Majoritatea sunt într-o stare deplorabilă”. Int. #1, 13/03/2007, 13:30, Chişinău. Eliberarea permisului de conducere, sect. Botanica. „Очереди большие, надо долго ждать». Int. #1, 13/03/2007, 11:57, Chişinău. Eliberarea permisului de conducere, sect. Botanica. „Nu-i organizare. Nu suntem informaţi peste cât timp trebuie să dăm examenul de mers practic. Suntem nevoiţi să aşteptăm afară chiar şi câteva ore până ne strigă numele pe microfon pentru a merge să dai acel examen, şi trebuie să fii foarte atent ca să auzi când te vor numi”. Int. #1, 13/03/2007, 13:52, Chişinău. Eliberarea permisului de conducere, sect. Botanica. „Народу много, и надо очень много ждать». Int. #2, 13/03/07, 11:00. Înmatricularea vehiculului, sect. Buiucani. „În curte se repară vehicule şi îi foarte gălăgios”. Int. #2, 13/03/07, 12:05. Înmatricularea vehiculului, sect. Buiucani. „Instituţia de înmatriculare a vehiculelor de la Buicani se află într-un loc nepotrivit”. Int. #2, 7/03/07, 11:50. Înmatricularea vehiculului, sect. Botanica. „Cred că au leafă mică, de aceea iau mită”. Int. #2, 7/03/07, 11:40. Înmatricularea vehiculului, sect. Botanica. „Se reţin la masă mai mult decât le este rezervat timpul”. 18
Măsurăm corupţia: de la sondaj la sondaj, 2
Int. #2, 7/03/07, 9:30. Înmatricularea vehiculului, sect. Botanica. „E departe amplasată de centrul oraşului”. Int. #2, 7/03/07, 9:48. Înmatricularea vehiculului, sect. Botanica. „Puţină informaţie vizuală”. Int. #2, 7/03/07, 9:20. Înmatricularea vehiculului, sect. Botanica. „Când merg examenele în instituţia dată, e foarte gălăgios”. Int. #2, 7/03/07, 10:40. Înmatricularea vehiculului, sect. Botanica. „E rău că nu lucrează în zilele de luni”. Int. #3, 07/03/07, 14:41. Secţia de paşapoarte, str. Columna, 65. „Надо создать возможность чтобы всё сразу делали: и удостоверение личности, и паспорт. Чтобы сдавать документы и получать их в одном учреждении. Высокие цены». Int. #3, 07/03/07, 13:59. Secţia de paşapoarte, str. Columna, 65. „Большие очереди. Ждем до 12:00 а потом перерыв, и опять надо ждать”. Int. #3, 06/03/07, 14:40. Secţia de paşapoarte, sect. Buiucani. „Starea sanitară a instituţiei lasă de dorit”. Int. #3, 07/03/07, 11:23. Secţia de paşapoarte, str. Columna, 65. „Nu lucrează operativ, rând mare”. Int. #3, 13/03/07, 14:50. Secţia de paşapoarte, str. Asachi 11/1. „Rândul este mare. Ar fi bine să fie mai multe scaune afară pentru oamenii care aşteaptă”.
Calitatea informaţiei plasate pe pagina web a instituţiei Având în vedere specializarea instituţiei în cauză, site-ul Ministerului Dezvoltării Informaţionale (http://www.mdi.gov.md) este unul din cele mai informative dintre paginile web ale instituţiilor publice centrale. El include un spectru larg de informaţii, care, în fond, corespund prevederilor Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.668 din 19.06.2006 privind paginile oficiale ale autorităţilor administraţiei publice în reţeaua Internet (pct. 9 al din 19
Transparency International – Moldova
Regulamentul cu privire la modul de publicare a informaţiei pe paginile oficiale ale autorităţilor administraţiei publice în reţeaua Internet). Totuşi, unele informaţii prevăzute de acest regulament lipsesc pe site-ul ministerului, în special, datele privind planificarea şi executarea bugetului autorităţii publice; rapoartele analitice privind activitatea autorităţii publice; indicatorii de bază ai activităţii autorităţii publice; datele privind rezultatele controalelor efectuate de/în cadrul autorităţii publice; numărul angajaţilor autorităţii publice şi subdiviziunilor acesteia. Unele informaţii inserate pe site-ul ministerului nu conţin trimiteri la data şi timpul publicării, datele executorului (prevăzute de paragraful 2 din Cerinţele standard faţă de paginile oficiale ale autorităţilor administraţiei publice în reţeaua Internet, aprobate prin ordinul Ministrului Dezvoltării Informaţionale nr.99 din 08.08.2006). Asemenea trimiteri (data, organul care a luat decizia/a aprobat) sunt deosebit de importante în lista de preţuri pentru serviciile prestate de minister. De asemenea, sunt necesare menţiuni privind data elaborării proiectelor de acte normative ale ministerului, precum şi data actualizării informaţiilor de pe site. Considerăm că activitatea ministerului ar fi mai transparentă dacă site-ul acestuia, precum şi ale altor autorităţi publice ar include informaţii referitoare la achiziţii publice (date despre organizarea concursurilor, cerinţele faţă de ofertanţi, rezultatele concursurilor cu argumentarea alegerii câştigătorului, derularea contractelor); planul de măsuri anticorupţie şi rezultatele realizării lui; codul de etică şi respectarea lui; modul de numire în funcţie a conducătorilor, de angajare a funcţionarilor şi de concediere a acestora; măsurile/sancţiunile aplicate funcţionarilor faţă de care au fost depuse plângeri/denunţuri privind abaterile de la legislaţie (în special, de corupţie şi comportament neetic).
Preţurile la serviciile acordate de instituţie Transparency International - Moldova a analizat preţurile la serviciile oferite de MDI şi consideră că unele din ele sunt nejustificat de înalte. Dacă, de exemplu, s-ar compara costurile şi preţurile de eliberare a paşapoartelor şi a adeverinţelor de căsătorie, s-ar observa o disproporţie evidentă. 20
Măsurăm corupţia: de la sondaj la sondaj, 2
Tariful pentru eliberarea unui paşaport în termen de 30 zile este de 245 lei. Urgentarea perfectării şi eliberării paşaportului, în termen de 10 zile costă 510 lei, în 5 zile – 644 lei, în 24 ore – 1162 lei. La eliberarea paşaportului se recepţionează şi se verifică mai multe acte prezentate de cetăţeni, necesare pentru documentare: certificatul de studii, certificatele de căsătorie/ divorţ, actele de naştere a copiilor, viza de reşedinţă, carnetul de evidenţă militară etc. Înregistrarea căsătoriei fără ceremonie solemnă, în termenul prevăzut de legislaţie 30 zile, este gratis. Pentru urgentarea înregistrării căsătoriei, în termen de 25 zile, cetăţenii trebuie să achite 1000 lei; în 10 zile – 2500 lei; într-o zi – 7000 lei. Funcţionarii direcţiei recepţionează şi verifică numai copiile buletinelor de identitate, adeverinţele de la locul de trai şi certificatele de căsătorie/divorţ. După cum rezultă, pentru eliberarea paşaportului în termen de 10 zile cetăţeanul achită suma de 510 lei, iar pentru înregistrarea căsătoriei, în acelaşi termen - 2500 lei. Volumul de lucru al Direcţiei Generale Stare Civilă este mai redus, dar costul serviciilor este de cinci ori mai mare.
Colaborarea cu societatea civilă Este dificil de evaluat calitatea colaborării MDI cu societatea civilă, deoarece, în acest context, se poate vorbi atât despre atitudinea instituţiei faţă de cetăţenii care apelează la serviciile ei, cât si despre cazurile de colaborare cu organizaţiile nestatale, despre disponibilitatea instituţiei de a lua atitudine faţă de opinia publică. Asemeni altor instituţii publice, colaborarea MDI cu societatea civilă se află în stadiu incipient. Totuşi, constatăm următoarele: 1. În timpul chestionării unul din intervievatorii Transparency International - Moldova a fost practic alungat de lângă secţia paşapoarte de pe strada Columna de către o persoană din paza instituţiei. Este de menţionat faptul că intervievarea urma să aibă loc nu în incinta instituţiei, ci în afara ei. 2. La data de 21.06.2006 o persoană a depus o petiţie la Linia fierbinte a Transparency International – Moldova în care îşi exprima nemul21
Transparency International – Moldova
ţumirea faţă de calitatea serviciilor prestate de MDI. Cetăţeanul se referea la rândurile mari pentru predarea şi primirea actelor; numărul mic de funcţionari implicaţi în recepţionarea şi eliberarea actelor; deservirea în afara rândului a unor persoane; programul de activitate redus, până la orele 15-00. Petiţionarul invoca şi lipsa informaţiei despre actele necesare pentru perfectarea documentului solicitat, depăşirea termenului de urgenţă, brutalitatea, fudulia şi atitudinea ignorantă a funcţionarilor. TI – Moldova a informat MDI prin scrisoarea din 21.07.2006 despre problemele invocate de petiţionar, propunând unele soluţii de remediere a situaţiei. Prin scrisoarea din 04.08.2006 MDI a adus la cunoştinţa TI-Moldova că a întreprins un şir de măsuri în vederea îmbunătăţirii calităţii serviciilor prestate şi creşterii responsabilităţii colaboratorilor. În particular, a fost exclusă etapa tehnologică de verificare a documentelor. Actualmente, inspectorul care recepţionează actele solicitate introduce informaţia necesară în calculator şi verifică corectitudinea datelor introduse. S-a simplificat şi procedura de documentare a cetăţenilor. Actele depuse de solicitant sunt stocate în Registrul de Stat al Populaţiei şi în cazul documentării repetate nu se mai cere prezentarea actelor depuse anterior. Subdiviziunile ministerului activează în program unic 8.00 - 17.00, audienţa cetăţenilor se efectuează până la expirarea programului, excepţie făcând oficiile teritoriale Chişinău şi Bălţi, care activează în program 8.00– 20.00. Ziua de sâmbătă este lucrătoare pentru toate oficiile teritoriale, cu programul de lucru de la 8.00-18.00. S-a creat posibilitatea programării audienţei în prealabil, prin telefon, iar actele de identitate perfectate se prezintă, la cererea solicitantului, la domiciliul acestuia prin intermediul Î.S. „Poşta Moldovei”. De asemenea, MDI dispune de linie telefonică fierbinte, a introdus în secţii şi oficiile teritoriale condica de reclamaţii şi sugestii. În luna august 2006 Transparency International – Moldova a verificat unele informaţii prezentate de MDI, inclusiv prin deplasarea la secţiile evidenţă şi documentare a populaţiei (sect. Centru şi Ciocana, str. Gh. Asachi, nr. 11/1, mun. Chişinău) şi oficiul nr.88 din incinta ministerului. Verificarea 22
Măsurăm corupţia: de la sondaj la sondaj, 2
a arătat că în aceste subdiviziuni funcţionează ghişee de informare, există panouri cu informaţii despre programul de activitate, serviciile prestate şi preţurile acestora, lista actelor necesare pentru prezentare, modele de cereri. S-a confirmat şi informaţia ce ţine de funcţionalitatea telefoanelor indicate şi programarea audienţei prealabile (la telefon s-au oferit răspunsuri depline la întrebările date, persoanele de contact având un comportament amabil).
23
Transparency International – Moldova
Anexa 1
Chestionar pentru beneficiarii de servicii ai Ministerului Dezvoltării Informaţionale şi subdiviziunile lui Transparency International - Moldova realizează acest sondaj-expres în cadrul implementării Strategiei Naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei în Republica Moldova. Scopul chestionării este evaluarea calităţii serviciilor Ministerului Dezvoltării Informaţionale şi a subdiviziunilor lui. Coordonatorul cercetării este Dr. Lilia Caraşciuc, directorul executiv al Transparency International – Moldova. Puteţi primi răspuns la orice întrebare ce ţine de sondaj la tel./fax 20-34-84, 23-78-76, e-mail: office@ transparency.md Va mulţumim anticipat pentru participare, asigurându-Vă că chestionarul este anonim, iar informaţia prezentată – confidenţială. Vă rugăm să fiţi pe cât se poate de obiectiv la completarea chestionarului. A se completa de către intervievator: Data: Timpul: Instituţia: 1. În prezent apelaţi la serviciile Ministerului Dezvoltării Informaţionale, sau a unei diviziuni a lui. Consideraţi că atitudinea faţă de Dvs. din partea colaboratorilor Ministerului Dezvoltării Informaţionale şi a subdiviziunilor lui este una respectuoasă? A) Da B) Nu 2. Cum aţi evalua calitatea profesională a serviciilor prestate? A) Înaltă B) Medie C) Joasă 3. Consideraţi ca instituţia în cauză v-a informat suficient privind documentele pe care va trebui sa le prezentaţi pentru a Vi se oferi serviciile solicitate? A) Da B) Nu 4. Dacă aveţi obiecţii referitor la instituţia dată, care sunt ele?
5. Cum Vă par colaboratorii instituţiei în comparaţie cu, de exemplu, colaboratorii sistemului de învaţământ: a) Deloc corupţi
b) Mai puţin corupţi 24
c) La fel de corupţi
Măsurăm corupţia: de la sondaj la sondaj, 2
d) Mai corupţi
e) NŞ/NR
6. Uneori, cetăţenilor li se cere să efectueze plăţi neoficiale sau să ofere cadouri pentru a obţine diverse servicii. Alteori, oamenii trebuie să plătească pentru a urgenta perfectarea documentelor necesare, iar în alte cazuri, trebuie să se plătească pentru a obţine careva favoruri. Pe parcursul ultimilor trei ani, Dvs. (sau altcineva din familia Dvs.)… Instituţiile/serviciile/ domeniile
De câte ori aţi solicitat serviciile indicate în tabel?
De câte ori aţi plătit neoficial?
Suma totală lei (în trei ani)
Eliberarea permisului de conducere a vehiculelor Înmatricularea vehiculului (transportului) Eliberarea buletinului de identitate/paşaportului Altele (indicaţi)
7. Dacă aţi plătit neoficial, aţi făcut aceasta din iniţiativa proprie, sau Vi s-a dat de înţeles ca trebuie să plătiţi neoficial? A)… din iniţiativă proprie B) … mi-a sugerat funcţionarul C) ...mi-a propus un intermediar 8. Daca aţi plătit neoficial, aţi făcut aceasta direct funcţionarului, sau prin intermediari? a) Direct funcţionarului b) Prin intermediar 9. Garantîndu-Vă încă o dată cu toată responsabilitatea anonimatul, Vă rugăm să ne povestiţi un caz concret care s-a întâmplat cu Dvs. sau membrii familiei Dvs. Pe parcursul ultimilor trei ani an cu colaboratorii acestei instituţii 10. Povestiţi-ne un caz de corupţie, care s-a întâmplat cu Dvs. în ultimii trei ani referitor la vreo altă instituţie publică.
11. Întrebare numai pentru cei care au înmatriculat vehiculule auto: Cum Va pare, dacă doriţi să înmatriculaţi un vehicul, vechimea căruia a depăşit termenul stabilit cu vreo 2 ani, cât ar trebui de plătit neoficial pentru a „soluţiona” problema cu instituţiile statului? 25
2. Serviciul Vamal şi Serviciul Grăniceri: explorarea perceperilor şi experienţelor Introducere Prezentul studiu a fost realizat de comun acord cu Banca Mondială (Proiectul privind Facilitarea Comerţului şi Transportului în Europa de Sud–Est (FCTESE) – Republica Moldova), dna Anca Dumitrescu fiind liderul echipei de sarcină. Studiul include un sondaj privind calitatea serviciilor vamale şi de graniceri din Republica Moldova efectuat pe teren. Obiectivul sondajului este explorarea perceperilor şi experienţelor oamenilor de afaceri în contactele lor cu colaboratorii Serviciului Vamal şi Serviciului Grăniceri şi compararea acestora cu cele din anul 2002, accentuându-se următoarele momente: – probleme aferente legilor şi regulamentelor; – probleme aferente comunicării; – probleme de procedură; – probleme aferente calităţii personalului; – probleme de logistică; – perceperi ale procedurilor Serviciului Vamal şi Serviciului Grăniceri; – perceperi ale procedurilor altor servicii prestate la frontieră; – existenţa şi caracterul plăţilor neoficiale.
Grupul ţintă: a) Firme de expediţie / brokeraj în punctele pilot de trecere a frontierei şi terminalul de vămuire din Chişinău. b) Firme mari de transport şi comerţ. Metodologia: Sondaj structurat efectuat pe teren cu participarea directă a respondentului. 26
Măsurăm corupţia: de la sondaj la sondaj, 2
Eşantionul: Eşantion aleator, stratificat, reprezentativ, fiecare grup ţintă fiind reprezentat de un număr specificat de respondenţi. Instrumentul de cercetare: Chestionare structurată cu o durată de aproximativ 20 minute, cu întrebări închise. În total au fost realizate 218 interviuri – 171 la firmele de brokeraj şi 47 – în oficiile companiilor. Numărul total de refuzuri este 82, 147 din respondenţii potenţiali nu au avut contacte cu Serviciul Vamal al Republicii Moldova în 2002 şi nu au putut fi incluşi în eşantion. Respondenţii din cadrul firmelor de transport şi de comerţ au fost selectaţi din lista membrilor Asociaţiei Internaţionale a Transportatorilor Auto din Moldova şi din lista companiilor care efectuează operaţiuni de export/import pusă la dispoziţie de către Serviciul Vamal al Republicii Moldova1. Marja de eroare - 6%.
Rezultatele sondajului Profilul respondenţilor
Este de menţionat că din 541 de companii indicate în lista oferită de Serviciu Vamal 235 (43,3%) au avut adrese incomplete (cum ar fi Moldova, Chişinău) şi nu au putut fi utilizate în lucru. Intervievatorii TI-Moldova au selectat şi vizitat 64 de adrese situate în sectoarele Buiucani, Centru, Botanica, din care 51 de adrese au fost incorecte. Aceasta se poate explica prin faptul că foarte frecvent adresa fizică a unei companii diferă de adresa juridică. Într-o serie de cazuri nimeni din vecini nu a auzit vreodată despre companiile indicate în această listă. 1
27
Transparency International – Moldova
Aproximativ două treimi din respondenţi (64%) reprezintă microîntreprinderile şi companiile mici cu numărul de angajaţi mai mic de 50 persoane, mai puţin de o treime (30%) – companiile medii şi 6% – companiile mari.
28
Măsurăm corupţia: de la sondaj la sondaj, 2
Circa jumătate din respondenţi sunt agenţi de transport, o treime – comercianţi, 20% – producători şi doar 2% – expeditori de marfă. Trebuie de menţionat, de asemenea, că din motivul că multe companii dispun de propriile mijloace de transport (vehicule), pe lângă specializarea în calitate de producători, ei s-au calificat de sine stătător şi ca agenţi de transport. Din motivul că majoritatea companiilor din Moldova sunt întreprinderi micro şi mici, structura respondenţilor după numărul de curse este dominată de cele care trec frontiera mai puţin de 10 ori pe săptămână (71%), o pătrime din camioanele companiilor intervievate trec frontiera de 10–50 ori şi doar 4% – mai mult de 50 ori. De remarcat că pentru sondaj au fost selectaţi doar respondenţii care au avut contacte cu Serviciul Vamal al Republicii Moldova cel puţin din anul 2002. După cum s-a menţionat în introducere, respondenţii au fost selectaţi în sens geografic într-un asemenea mod încât au contactat oficiile vamale centrale şi regionale conform structurii eşantionului convenite cu colaboratorii Bancii Mondiale în termenii de referinţă din contract. Totuşi, mulţi din aceştia au traversat frontiera în câteva regiuni ale ţării şi au opinii proprii privind calitatea serviciilor acordate de către fiecare oficiu vamal regional.
Cazurile posibile de discriminare din partea Serviciului Vamal
29
Transparency International – Moldova
Rezultatele indică că în 2006 92,2% din respondenţi nu au observat cazuri de discriminare din partea Serviciului Vamal al Republicii Moldova şi 23,9% consideră că în 2006, comparativ cu 2002, ei au fost trataţi într-un mod mai echitabil. Totuşi, 69,7% au fost mai pesimişti privind modificările produse în atitudine şi au apreciat situaţia ca fiind constantă şi 5,5% – au opinat că situaţia s-a înrăutăţit.
30
Măsurăm corupţia: de la sondaj la sondaj, 2
Aproximativ 82,1% din companii nu au simţit ca tratamentul din partea funcţionarilor Serviciului Vamal ar depinde de lucruri subiective şi 40,9% din respondenţi consideră că situaţia în 2006 s-a îmbunătăţit comparativ cu anul 2002. O mai mare parte din companii (48,6%) consideră că situaţia nu s-a schimbat.
Oamenii de afaceri: conceperea şi exercitarea drepturilor şi obligaţiunilor faţă de Serviciul Vamal
Aproximativ 60,6% din respondenţi consideră că ei sunt bine familiarizaţi cu drepturile şi obligaţiunile sale faţă de Serviciul Vamal, 24,8% consideră că sunt familiarizaţi cu aceste probleme în majoritatea cazurilor. Chiar mai mult: 61,9% din oamenii de afaceri intervievaţi consideră că în prezent ei sunt informaţi mai bine decât în anul 2002. 31
Transparency International – Moldova
32
Măsurăm corupţia: de la sondaj la sondaj, 2
Aproximativ 63,7% din respondenţi au evaluat pozitiv rapiditatea serviciilor oferite la vamă şi 36,3% – negativ. Totuşi, rezultatele chestionării arată că, în scopul obţinerii rapide a acestor servicii, respondenţii plătesc mită. Timpul este important, cu precădere, pentru oameni de afaceri care au tranzacţii cu bunuri agricole şi produse alimentare perisabile. Mai mult de o treime din respondenţi (34,9%) consideră că, comparativ cu 2002, procedurile vamale sunt efectuate mai rapid, 43,6% – cu aceleaşi ritmuri şi 21,1% – mai încet.
În 2006 circa 83% din oamenii de afaceri intervievaţi consideră că, de fapt, ei au dreptul să depună o plângere privind neregulile în activitatea Serviciului Vamal, iar 16,5% nu sunt optimişti în acest context. Aproximativ 22,9% din respondenţi opinează că, în comparaţie cu 2002, în prezent, este mai uşor sau în majoritatea cazurilor mai uşor să depui o plângere. De fapt, 33
Transparency International – Moldova
la această întrebare, oamenii de afaceri trebuie să se bazeze nu pe experienţa lor proprie, ci pe perceperile lor în acest domeniu. Totuşi, aproximativ jumătate din aceştia au răspuns că ei nu pot face comentarii la acest subiect, din motivul că unii din ei niciodată nu au încercat să-şi soluţioneze problemele cu Serviciul Vamal sau să informeze oficial despre neregulile în activitatea funcţionarilor vamali.
În opinia a mai mult de o treime din respondenţi, nu s-a produs nici o schimbare comparativ cu anul 2002. În acest context, aproximativ 12,4% din cei intervievaţi au observat modificări pozitive şi 3,2% – negative, numărul celor care observă modificările pozitive fiind de circa 4 ori mai mare decât al celor care observă modificările negative.
34
Măsurăm corupţia: de la sondaj la sondaj, 2
Care este reacţia Serviciului Vamal în cazul în care se primesc plângeri de la clienţii săi? În conformitate cu rezultatele intervievării, 60,1% din respondenţi nu au nici o idee despre aceasta, deoarece nu au adresat nici o plângere Serviciului Vamal. Celelalte patru opţiuni de răspunsuri sunt distribuite aproximativ egal, câte 10% fiecare, ceea ce nu exprimă o opinie bine formată referitor la această problemă în rândul oamenilor de afaceri. În acest context este cert că Serviciul Vamal trebuie să încurajeze oamenii de afaceri spre colaborare, publicând permanent rezultatele investigaţiilor sale.
Serviciul Vamal al Republicii Moldova comparativ cu cele din alte ţări Raportul Global al Corupţiei din anul 2006 (Transparency International) califică vama ca una din cele mai corupte instituţii în astfel de ţări, cum ar fi Rusia, Ucraina, Moldova, România şi Bulgaria. Acest fapt trebuie să îngrijoreze nu numai instituţiile de drept din Moldova, ci şi instituţiile corespunzătoare din UE, deoarece s-a creat un coridor potenţial pentru contrabanda din ţările de Est ale continentului în ţările UE. Este de remarcat faptul că oamenii de afaceri simt o diferenţă în modalitatea în care aceştia sunt trataţi de către funcţionarii vamali din diferite ţări.
35
Transparency International – Moldova
Rezultatele intervievării arată că, deşi 67% din respondenţi nu posedă experienţă cu vama din Turcia, 54,6% – cu cea din Bulgaria şi 52,3% nu pot spune nimic despre vameşii din Ungaria, totuşi încă o mare parte din respondenţi consideră că companiile au fost tratate mai bine de către funcţionarii vamali din aceste ţări decât de către cei din Republica Moldova. Aproximativ 90% din respondenţi au avut experienţă cu vama din România şi consideră că Serviciul Vamal al Republicii Moldova i-a tratat puţin mai rău decât cel din România. În final, oamenii de afaceri consideră că vameşii din Rusia îi trateaza mai rău, iar cei din Ucraina – mult mai rău.
Corupţia în cadrul Serviciului Vamal: percepere şi experienţă proprie Respondenţii au fost rugaţi să aprecieze în care instituţie de stat ce oferă servicii la frontieră situaţia ş-a îmbunătăţit cel mai mult comparativ cu anul 2002.
Jumătate din respondenţi nu au indicat îmbunătăţiri nici într-o instituţie, fiecare al cincilea respondent a apreciat activitatea Serviciului de Grăniceri, 16% – a Serviciului Vamal şi 14% – nu au putut da un răspuns clar. Aceste rezultate ar putea fi interpretate de către o persoană pesimistă drept o dovadă că doar 16% din respondenţi consideră că Serviciul Vamal şi-a imbunătăţit cel mai mult activitatea sa. Un punct de vedre mai optimist ar fi că Serviciul Vamal este cea dea doua instituţie de frontieră care şi-a îmbunătăţit activitatea în această perioadă de timp. În general, principalele probleme la Serviciul de Grăniceri apar nu cu reprezentanţii persoanelor juridice care efectuează tranzacţii de import-export, ci cu persoanele fizice care încalcă 36
Măsurăm corupţia: de la sondaj la sondaj, 2
regulamentele referitoare la vize sau paşapoarte, în special, cei care lucrează neregulat peste hotare.
Aproximativ 35,2% din respondenţi au remarcat că au fost nevoiţi să plătească mită funcţionarilor vamali de fiecare dată când încărcătura trebuia să treacă frontiera sau să fie vămuită, alţi 14,2% au menţionat că ei fac aceasta frecvent, 17,9% – rar şi aproximativ o treime (32,6%) – nu au plătit nimic. În opinia unor respondenţi, persoanele care declară că nu au plătit niciodată neoficial funcţionarilor vamali la trecerea frontierei nu sunt sincere. Alte persoane intervievate spun că în cazul în care toate documentele sunt în ordine, nu este necesar să plăteşti mită. Alţii opinează că deşi documentele sunt în ordine, ei trebuie să plătească 40–60 USD pentru a urgenta lucrurile.
37
Transparency International – Moldova
Comparând situaţia cu anul 2002, aproximativ jumătate din respondenţi (47,2%) au menţionat că ei nu au observat modificări, circa 5% consideră că situaţia s-a înrăutăţit şi 47,7% opinează că în 2006 ei au plătit mai puţină mită sau nu au plătit deloc. Aceasta demonstrează că deşi jumătate din respondenţi sunt foarte rezervaţi în răspunsurile sale, cei care consideră că situaţia a devenit mai rea sunt în minoritate.
La estimarea mărimii medii a plăţilor neoficiale oferite de oamenii de afaceri funcţionarilor vamali au apărut unele dificultăţi. Ele se refereau, în special la calculele în EURO, deoarece în anul 2002 în Republica Moldova atât tranzacţiile oficiale, cât şi în cele neoficiale se efectuau mai mult în USD. Din acest motiv, respondenţii au fost rugaţi să evalueze mărimea mitei în USD. Rezultatele arată că mita medie nu s-a schimbat. Totuşi, în opinia unor respondenţi, în prezent, la trecerea vămii ei trebuie să plătescă neoficial mai mult.
38
Măsurăm corupţia: de la sondaj la sondaj, 2
Oamenii de afaceri au fost întrebaţi şi despre beneficiile rezultate din plăţile neoficiale. Timpul reprezintă bani pentru majoritatea oamenilor de afaceri şi aproximativ jumătate din ei au menţionat că dau mită/cadouri pentru a procesa marfa mai rapid. O treime (32%) din respondenţi plătesc pentru o clasificare mai bună a mărfii, ceea ce generează pierderi pentru buget şi concurenţă neloială pentru alţi participanţi pe piaţă, iar 14% au remarcat că nu au avut de ales. În acelaşi timp, majoritatea oamenilor de afaceri au menţionat că motivul pentru care au plătit neoficial a fost atât procesarea mai rapidă, cât şi clasificarea mai bună, chiar dacă la intervievare ei au fost rugaţi să prioritizeze una din opţiuni.
La întrebarea dacă este mai dificil de a obţine un tratament preferenţial, oferind o mită în 2006, comparativ cu anul 2002, fiecare al patrulea respondent a refuzat să răspundă, motivând aceasta prin faptul că el, prin supoziţie, nu plăteşte mită şi nu poate face o comparaţie. Mai mult de jumătate din respondenţi (55%) consideră că nu s-a schimbat nimic în obţinerea unui tratament preferenţial în cazul când se oferă mită. Aproximativ 13% din respondenţi consideră că aceasta a devenit mai dificil şi 8% – mai simplu. De fapt, se pare că semnificaţia acestei întrebări nu a fost bine înţeleasă de către respondenţi. La explicaţia că opţiunea de răspuns „mai dificil” presupune că acum e mai dificil să corupi un funcţionar vamal, unii dintre ei au rugat să modifice răspunsurile lor în opinia opusă. 39
Transparency International – Moldova
La compararea cotei respondenţilor care au fost familiarizaţi cu modalitatea de notificare a autorităţilor vamale despre neregulile în comportamentul funcţionarilor vamali, este de remarcat că, în general, situaţia s-a modificat spre bine. Astfel, în 2002, 47,3% din respondenţi au fost familiarizaţi cu aceste proceduri, iar în 2006 – deja 63,3%. De fapt, posibilităţile de informare a oficialilăţilor despre corupţie şi alte probleme în activitatea vamei au crescut din momentul lansării liniei fierbinţi a Serviciului Vamal.
40
Măsurăm corupţia: de la sondaj la sondaj, 2
Pentru a compara nivelul integrităţii personalului Serviciului Vamal cu cel al angajaţilor din alte instituţii de control de frontieră, respondenţii au fost rugaţi să răspundă cât de frecvent recurg la plăţi neoficiale şi cadouri în cazul când au relaţii cu Serviciul de Grăniceri. 77,5% din aceştia au menţionat că ei nu au fost nevoiţi să plătească nimic neoficial, 8,7% au făcut aceasta rar, 6,4% au plătit frecvent şi 6,9% au plătit de fiecare dată. De fapt, aceasta înseamnă că grănicerii primesc mită mai rar decât vameşii. Totuşi, după cum s-a menţionat anterior, oamenii de afaceri, în general, au mai puţine probleme cu paşapoartele şi cu aplicarea regulamentelor privind viza. În opinia respondenţilor, valoarea medie a mitei oferite angajaţilor 41
Transparency International – Moldova
Serviciului de Grăniceri, de asemenea, nu s-a modificat din 2002 şi constituie circa 17 USD, adică este aproximativ de două ori mai mică decât în cazul funcţionarilor vamali. Ţinând cont de faptul că, conform celor menţionate de respondenţi, 32,4% nu plătesc mită în cazul când au relaţii cu Serviciul Vamal şi 77,5% – când au relaţii cu Serviciul de Grăniceri, suma totală a mitei oferită grănicerilor poate fi de 4 ori mai mică decât cea achitată vameşilor. Vorbind la general, pentru o evaluare mai obiectivă a situaţiei, un sondaj cu o grupare similară trebuia să fie efectuat şi în 2002, deoarece respondenţii nu-şi amintesc deseori lucrurile în detaliu.
În situaţia în care cea mai mare parte din respondenţi a plătit mită colaboratorilor Serviciului Vamal, fiecare a şasea persoană nu a raportat niciodată despre acest fapt managerilor săi. Unii respondenţi, pur şi simplu, au explicat aceasta în felul următor: “De fapt, eu sunt şeful…” Fiecare al patrulea respondent a raportat de câteva ori despre aceasta şi aproximativ jumătate din ei au raportat foarte frecvent. Unul dintre respondenţi a oferit cu amabilitate intervievatorului un raport privind cheltuielile pe care el le-a suportat în timpul livrării mărfii în oraşul Surgut, Rusia (vezi mai jos). El, de obicei, raportează şefului său despre toate cheltuielile oficiale şi neoficiale. Deşi nu totul în acest raport este descris clar, potrivit spuselor şoferului care a participat la interviu, plăţile neoficiale în timpul deplasării au constituit aproximativ 40% din suma totală a cheltuielilor. 42
Măsurăm corupţia: de la sondaj la sondaj, 2
Cheltuieli de transport: Chişinău - Surgut - Chişinău Moldova Permisul pentru ţara atreia, Rusia Permisul pentru Ucraina - tranzit Permisul - Ucraina ??? Cardul TIR - 2 unităţi CMR - 2 seturi motorină (680l) motorină vama Controlul sanitar epidemiologic ecologia ???
1,170$ 250l 50E 300$ 120l 7,004l 3,090l 250l 20l 20l 30l
1,170$ 18.94$ 65$ 300$ 9.09$ 530.60$ 234.09$ 18.94$ 1.52$ 1.52$ 2.27$
Ucraina (cursul de schimb valutar 5 UAH / 1 USD) grănicerii vama ??? ecologia Inspecţia veterinară Inspecţia fitosanitară Legalizarea la vamă Re-alimentarea cu combustibil Poliţia rutieră din Ucraina
50hr 250hr 115hr 10hr 5hr 20hr 64.60hr 1312hr 80hr
10$ 50$ 23$ 2$ 1$ 4$ 12.92$ 262.4$ 16$
Rusia (cursul de schimb valutar 26 RUR/1 USD) Intrare temporară Re-alimentarea (633) asigurarea Re-alimentarea (363) Re-alimentarea (280l) Re-alimentarea (200l) parcarea Re-alimentarea (400l) Re-alimentarea (100l) Re-alimentarea (200l) Poliţia rutieră până la Surgut
350r 2,000r 10,000r 6,000r 4,000r 3,500r 150r 7,200r 1,700r 3,400r 23,000r
13.46$ 76.92$ 384.46$ 230.76$ 153.85$ 134.6$ 5.77$ 276.38$ 65.38$ 125.92$ 851.85$
Cheltuieli totale – 5,051$ Din care – 2,035$ pentru mită adică 40% din cheltuieli 43
Transparency International – Moldova
Aproximativ 87,2% din oamenii de afaceri niciodată nu au utilizat linia fierbinte pentru a raporta neregulile din activitatea Serviciului Vamal. Ponderea celor care au apelat la linia fierbinte constituie 3,2%. 3,2% din respondenţi au menţionat că ei au utilizat linia fierbinte de câteva ori şi 5,5% fac acest lucru deseori. Este de menţionat nivelul scăzut de colaborare şi încredere dintre Serviciul Vamal şi reprezentanţii mediului de afaceri. 61,9% din oamenii de afaceri intervievaţi nu au apelat niciodată la Serviciul Vamal pentru asistenţă la interpretarea legislaţiei; 4,1% au făcut acest lucru o dată, 21,6% – de câ44
Măsurăm corupţia: de la sondaj la sondaj, 2
teva ori şi doar 11,5% – deseori. Ca rezultat, doar 5,5% au fost consultaţi deseori de funcţionarii vamali, 17% – de câteva ori, şi 8,7% – niciodată.
Fiind solicitaţi să evalueze nivelul corupţiei în Serviciul Vamal, 38,9% din oamenii de afaceri au menţionat că acesta este înalt şi foarte înalt, 41,3% – este mediu şi 16,5% – este scăzut şi foarte scăzut. Aproximativ jumătate din respondenţi (49,1%) au menţionat că ultima dată ei au plătit mită săptămâna trecută, 16,1% – luna trecută, 3,7% – anul trecut, 1,4% – doi ani în urmă şi 2,8% – mai mult de doi ani în urmă. Totuşi, doi sau trei respondenţi au menţionat că ei au achitat mită noaptea trecută, chiar înainte de interviu.
45
Transparency International – Moldova
Mai puţin de o treime din respondenţi (29,4%) au menţionat că ei nu plătesc mită niciodată, 35,8% – de 1–5 ori, 27,1% – de 5–10 ori şi 4,6% – mai mult de 10 ori pe an. De fapt, această distribuţie de frecvenţe ar putea fi utilizată la estimarea sumei totale a mitei achitate de către oamenii de afaceri funcţionarilor vamali.
În medie, mita constituie mai puţin de 5% din valorile bunurilor importate/exportate pentru 60,1% din companii. Ea variază între 5 şi 10% din valoarea totală a bunurilor pentru 3,2% respondenţi şi mai mult de 10% din valoarea bunurilor pentru 1,8% din respondenţi.
46
Măsurăm corupţia: de la sondaj la sondaj, 2
Comentarii ale oamenilor de afaceri În scopul colectării unei informaţii calitative despre activitatea funcţionarilor vamali, trei intervievatori au fost însărcinaţi să colecteze în mod separat comentariile oamenilor de afaceri în timpul interviurilor. Mai jos sunt prezentate unele comentarii. Intervievator N. Rodionov: • respondenţii care nu efectuează transportul produselor alimentare … sugerează excluderea controalelor fitosanitare şi veterinare de pe teritoriul vamei în scopul economisirii timpului. • “este inutil să înaintezi plângeri”, “să te plângi n-o să-ţi aducă nimic bun”, “vor fi probleme sau la momentul respectiv sau în curând”. • funcţionarii vamali interpretează legislaţia doar în favoarea lor. Spre exemplu, majoritatea au probleme cu etichetarea importurilor. O întreprindere importează textile în ambalaj de producţie, care este etichetat. Însă vameşii cer ca fiecare rulou de textile să fie etichetat şi de fiecare dată cineva solicită explicaţia interpretării acestei prevederi legislative (nu atât de monosemantică). În acelaşi timp, dacă cineva plăteşte o „sumă mică neoficială”, vameşii „închid ochii” în cazul în care lipseşte etichetarea. • respondenţii menţionează că în 2006 vama a lucrat mai rapid (procedura de vămuire). Însă lucrul cu documentele prin intermediul brokerilor vamali tergiversează procedura cu, cel puţin, până la o zi (uneori chiar până la 2 sau 3 zile). Un antreprenor obişnuia să facă tot lucrul cu documentaţia prin intermediul unui broker neoficial în schimbul unei sume de 100–150 MDL. În 2006 legalizarea doar a unui vehicul valora 400–500 MDL. Unii antreprenori au menţionat diminuarea sumei mitei şi au făcut referinţă directă la necesitatea de a se achita pentru „serviciile costisitoare ale brokerilor vamali”. Antreprenorii au menţionat deschis faptul că fiecare broker vamal are propriul „vameş” în fiecare schimb. • respondenţii au menţionat lucrul eficient al vamei de la Cahul: „dacă toate documentele sunt în ordine şi au fost legalizate la vama de la 47
Transparency International – Moldova
Chişinău, vehiculelor li se permite să treacă în tranzit foarte rapid şi nu este nevoie de nicio plată”. • respondenţii au menţionat lipsa camerelor de telefon cu sisteme de izolare a sunetului la vamă „există doar un singur telefon public – utilizează-l pentru a telefona dacă doreşti să fii reţinut timp de două luni” (a fost un caz când un vehicul a fost nevoit să aştepte la vamă două luni şi nu i s-a permis să treacă nici într-o direcţie)”. • mita se oferă nu numai în bani, dar şi în bunuri transportate. • mulţi antreprenori au refuzat să specifice suma mitei, însă au menţionat că ei au plătit mită pentru o procesare mai rapidă, o clasificare mai bună sau din motiv că nu au avut altă alegere. Intervievator L. Evdochimov: • 2 şoferi de la “TIR” au menţionat că trec frontiera de 5–6 ori pe săptămână. De fiecare dată ei trebuie să plătească 20–40 Euro (însă dacă încărcătura este foarte valoroasă – 100 EURO). Dacă nu plăteşti, poţi fi reţinut pentru o perioadă lungă de timp. Când cineva s-a plâns, s-a dovedit a fi şi mai rău, deoarece plângerile erau întoarse la acelaşi vameş şi este mai uşor de a plăti mită decât de a soluţiona problema oficial. Odată au transportat o încărcătură diplomatică de valoare mare (circa 150 mii Euro), însă ei oricum au fost nevoiţi să plătească neoficial (nu au specificat suma, însă au menţionat că nu era vorba de 100 Euro). De asemenea, ei au menţionat faptul că nu s-au confruntat cu astfel de probleme în ţările Uniunii Europene în cazul cînd documentele erau în ordine. Problemele apar la trecerea frontierelor din Moldova, Ucraina şi Rusia. În Polonia, totuşi, există un sistem de amenzi şi pentru vameşi este mai convenabil să amendeze şi să obţină o careva cotă din această amendă, decât să ia mită. Punctele vamale de la Leuşeni, Palanca şi Cahul sunt traversate cel mai uşor. Vehiculele se află acolo, în medie, doar 3 ore. Ei plătesc 20–50 MDL pentru evitarea aşteptărilor. • Un om de afaceri a menţionat că a fost nevoit să plătească mită chiar înainte de vamă, în timp ce obţinea toate documentele necesare. Adesea el a inclus aceste plăţi în preţul bunurilor. Suma medie a 48
Măsurăm corupţia: de la sondaj la sondaj, 2
mitei la vamă este de 10–20 Euro. La punctele vamale de la Cimişlia şi Cahul încărcătura se legalizează mult mai uşor şi deseori nu este necesar să se plătească mită. • Un om de afaceri dintr-o companie mare, precum şi agenţii din companiile mari afirmă că cu cât compania este mai mare, cu atât ei se confruntă cu mai puţine probleme, deoarece totul se face prin transfer şi fără laturi „tenebre”. • Sistemul de brokeri încă nu s-a justificat prea mult. Toţi agenţii au menţionat încetinirea procesului de vămuire. Deseori se întâmplă că brokerul obţine toate documentele ziua, dar vămuirea nu are loc până seara. • Vama de la Leuşeni nu dispune de terminal cu acoperiş şi uneori vameşii deschid marfa sub cerul liber, ceea ce nu este întotdeauna posibil. Din acest motiv, agenţii trebuie să treacă vămuirea de două ori – la Leuşeni şi la Chişinău . Intervievator E. Guţu: • Procedura complicată şi tergiversată de vămuire prin intermediul agenţiilor de brokeri. • Se atrage atenţia la lipsa necesităţii serviciilor fitosanitare şi veterinare care impun amenzi sub diferite pretexte (atât plauzibile, cât şi nu prea) şi uneori cer plăţi neoficiale. Spre exemplu, serviciul fitosanitar „taxează” transportatorii pentru cuve sau alte unităţi din lemn (116 MDL). • Serviciul Vamal aplică regula privind etichetarea importurilor la toate bunurile importate în Moldova, deşi legea nu stipulează etichetarea bunurilor supuse ulterior prelucrării. • Este necesar de plătit circa 705 MDL pentru declaraţia de tranzit la intrarea în Moldova şi aceeaşi sumă de bani pentru altă declaraţie de tranzit la vama de la Chişinău. • Vameşii se folosesc de faptul că şoferilor nu le este convenabil că sigiliile sunt înlăturate la intrarea în ţară (fiecare sigiliu costă 50 MDL), deoarece acestea trebuie să fie scoase la terminalul din Chişinău în 49
Transparency International – Moldova
•
• • •
timpul vămuirii, şi cer circa 30 MDL pentru fiecare sigiliu pentru a nu le înlătura la frontieră. Locul de parcare de la terminalul din Chişinău este oribil. Şoferilor camioanelor care aşteaptă vămuirea nu li se acordă facilităţile elementare: nici o toaletă, nici un duş, nici un magazin de produse alimentare. Intrarea în secţia de dezinfecţie la vama de la Leuşeni este foarte rea şi mereu se sparg anvelopele. Şoferii şi agenţii economici se simt astfel de parcă vameşii au doar drepturi, în timp ce agenţii economici au doar obligaţiuni. A fost stabilit un avanpost al poliţiei rutiere pe drumul din apropierea vamei de la Otaci care amendează toate autovehiculele care transportă mai mult de 8 tone de greutate (este un indicator care interzice trecerea maşinilor care transportă această greutate). Este neconvenabil şi neconfortabil pentru şoferi să traverseze un drum de ocolire practic imposibil de trecut de circa 30 km şi ei sunt nevoiţi să încalce acest indicator. Poliţia rutieră profită de acest lucru şi amendează şoferii cu 100 MDL (ceea ce este, de fapt, o stoarcere de bani).
Concluzii Pe parcursul ultimilor 5 ani de activitate, Serviciul Vamal din Republica Moldova a întreprins un şir de măsuri concrete pentru asigurarea transparenţei, deschiderea dialogului cu beneficiarii serviciilor sale şi prevenirea corupţiei în rândul colaboratorilor. Astfel, în anul 2005, în baza recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Vămilor, a fost elaborat şi aprobat un cod de etică pentru colaboratorii Serviciului Vamal. Începând cu anul 2005 a fost introdus sistemul informaţional integrat de înregistrare a tranzacţiilor ASYCUDA World (Automated System for Customs Data) elaborat de UNCTAD. Din anul 2006 funcţionează sistemul brokerilor vamali. În Serviciul Vamal a fost numită o persoană responsabilă pentru prevenirea corupţiei. A fost elaborat şi aplicat un sistem de rotaţie a colaboratorilor Serviciului Vamal, chiar dacă acesta nu este considerat destul de eficient. 50
Măsurăm corupţia: de la sondaj la sondaj, 2
Au fost deschise linia telefonică fierbinte şi sistemul de plângeri on-line. Oficiile Serviciului Vamal sunt echipate cu boxe pentru depunerea plângerilor, inclusiv a celor anonime. Direcţia Securitate Internă şi-a lărgit spectrul de activităţi, incluzând educaţia anti-corupţie a ofiţerilor Serviciului Vamal. Au fost create oficii comune de control la frontiera cu Ucraina. Toate aceste măsuri au avut un anumit impact pozitiv asupra calităţii serviciilor vamale. Sondajul de opinie a reprezentanţilor oamenilor de afaceri care efectuează operaţiuni de export-import realizat de Transparency International Moldova în noiembrie 2006 arată o ameliorare uşoară privind asigurarea transparenţei, accesului la informaţie şi prevenirea corupţiei în Serviciul Vamal. Astfel, 93,2% din respondenţi au remarcat că atitudinea din partea colaboratorilor Serviciului Vamal nu este discriminatorie şi 23,9% au opinat că, comparativ cu anul 2002, în anul 2006 situaţia s-a îmbunătăţit. Circa 82% din cei intervievaţi consideră că nu au fost trataţi într-un mod subiectiv de colaboratorii Serviciului Vamal şi 40,9% din interlocutori sunt de părere că situaţia în 2006 s-a ameliorat în comparaţie cu anul 2002. Aproximativ 25% din oamenii de afaceri opinează că în anul 2006 au fost familiarizaţi cu drepturile lor privind relaţiile cu Serviciul Vamal mai bine, comparativ cu anul 2002. 63,7% din respondenţi apreciază pozitiv evoluţia în timp a eficienţei Serviciului Vamal. Totuşi, o parte considerabilă a celor intervievaţi recurge la mituirea colaboratorilor Serviciului Vamal pentru a economisi timpul. Oamenii de afaceri consideră că sunt trataţi mai bine de către vameşii din România, Bulgaria şi Ungaria, decât de cei din Republica Moldova. În acelaşi timp, ei consideră că atitudinea din partea vameşilor din Republica Moldova este mai bună decât cea din partea vameşilor din Rusia şi Ucraina. Parţial din cauza că la frontieră problemele mai grave se referă la relaţiile cu vameşii, şi nu cu grănicerii, respondenţii opinează că Serviciul Grăniceri, comparativ cu Serviciul Vamal, a progresat mai mult în ultimii 5 ani. 51
Transparency International – Moldova
Răspândirea corupţiei în rândul colaboratorilor Serviciului Vamal rămâne destul de înaltă. 35,2% din respondenţi au remarcat că oferă mită colaboratorilor Serviciului Vamal de fiece dată când trec frontiera, 14,2% – dau mită frecvent, 17,9% – rar şi circa o treime (32,6%) au remarcat că nu plătesc neoficial nimic. Circa jumătate din cei chestionaţi (52,2%) consideră că în anul 2006 situaţia nu s-a schimbat deloc, comparativ cu anul 2002, sau chiar s-a înrăutăţit; 47,7% opinează că plătesc mită mai puţin sau nu plătesc deloc. Referindu-se la relaţiile cu Serviciul Grăniceri, 77,5% din respondenţi au remarcat că nu plătesc neoficial nimic, 8,7% – plătesc neoficial rar, 6,4% – plătesc frecvent şi 6,9% – plătesc permanent. Mărimea medie a plăţilor neoficiale achitate vameşilor este de 33 USD, grănicerilor – de circa 17 USD. Fiind solicitaţi să evalueze nivelul corupţiei în Serviciul Vamal, 38,9% din oamenii de afaceri intervievaţi l-au apreciat drept înalt şi foarte înalt, 41,3% – mediu şi 16,5% – mic şi foarte mic. 40,1% din interlocutori au spus că au plătit mită ultima dată săptămâna trecută, 16,1% – în luna trecută, 3,7% – în anul trecu, 1,4% – în urmă cu doi ani şi 2,8% – mai mult cu 2 ani în urmă. În acelaşi timp, doi sau trei intervievaţi au plătit mită chiar în noaptea înainte de interviu. În ce priveşte frecvenţa mitelor, mai puţin de o treime din respondenţi (29%) au spus că nu au plătit mită niciodată, 35,8% – au plătit mită de 1–5 ori pe an, 27,1% – de 5–10 ori şi 4,6% – mai mult de 10 ori pe an. În medie, mita constituie mai puţin de 5% din valoarea bunurilor importate/exportate pentru circa 60% din companiile intervievate, 5–10% din valoarea acestor bunuri pentru 3,2% din respondenţi şi mai mult de 10 % din valoarea bunurilor pentru 1,8% respondenţi. Circa 83% din oamenii de afaceri intervievaţi consideră că în anul 2006 dispuneau de dreptul de a se plânge despre corupţia din Serviciul Vamal, deşi reacţia din partea acestui serviciu a fost slabă şi neconvingătoare. Ponderea respondenţilor care cunosc procedura de denunţare a cazurilor de corupţie în Serviciul Vamal a crescut de la 47,3% în anul 2002 până la 63,3% în anul 2006. 52
Măsurăm corupţia: de la sondaj la sondaj, 2
Urmează a fi remarcat nivelul insuficient de colaborare dintre Serviciul Vamal şi reprezentanţii oamenilor de afaceri, precum şi încrederea scăzută a oamenilor de afaceri în acest serviciu: 61,9% din cei intervievaţi nu au recurs niciodată la ajutorul vameşilor pentru a interpreta cadrul legal; 4,1% au făcut aceasta doar o dată, 21,6% – de câteva ori şi doar 11,5% – frecvent. Ca rezultat, doar 5,5% din respondenţi au fost consultaţi frecvent de colaboratorii Serviciului Vamal, 17% – de câteva ori şi 8,7% – niciodată. Circa 87,2% din respondenţi nu au apelat niciodată la linia fierbinte pentru a denunţa cazurile de corupţie în Serviciul Vamal, 3,2% s-au adresat o dată, 3,2% au utilizat linia fierbinte de câteva ori şi 5,5% au făcut aceasta frecvent. În linii generale, rezultatele cercetării sociologice în cauză arată că în anii 2002 – 2006 Serviciul Vamal al Republicii Moldova a marcat progrese vizibile în sporirea eficienţei serviciilor oferite, asigurarea accesului la informaţie, constituirea unui dialog cu societatea civilă. Totuşi, progresul în prevenirea corupţiei în rândul colaboratorilor Serviciului Vamal este destul de modest. Printre eventualele activităţi care ar putea schimba situaţia Transparency International – Moldova propune: consolidarea măsurilor şi mecanismelor de control intern, introducerea noţiunii de conflict de interese în Codul de conduită a colaboratorilor Serviciului Vamal, elaborarea procedurilor de tratare şi soluţionare a situaţiilor de conflict de interese în Serviciul Vamal, precum şi a mecanismelor de impunere a Codului de conduită, publicarea rezultatelor investigaţiilor făcute la apelul utilizatorilor liniei fierbinţi.
53
Transparency International – Moldova
Anexa 2 Chestionar anonim Numărul angajaţilor din întreprinderea Dvs. Tipul afacerilor
Numărul de autocamioane care trec frontiera, în decurs de o lună Automobilele întreprinderii Dvs. au trecut frontiera în anii 2002 – 2006?
1 - 50 50-200 mai mult de 200 producere comerţ transport expediţii 1-10 10 - 50 mai mult de 50 da nu
Progresele organelor de frontieră ale Republicii Moldova (vama, alte organe de frontieră) în anii 2002 – 2006 Situaţia în anul 2006 Cum consideraţi, comportamentul vameşilor faţă de întreprinderea Dvs. este acelaşi ca şi faţă de alte întreprinderi? Atitudinea vameşilor faţă de încărcăturile transportate de întreprinderea Dvs. a fost aceiaşi pe parcursul a.2006?
da în mare măsură da în mare măsură nu nu da în mare măsură da în mare măsură nu nu
Comparativ cu anul 2002 ... În comparaţie cu anul 2002, este oare comportamentul vameşilor faţă de diferiţi agenţi mai egal (nediscrimatoriu)? În comparaţie cu anul 2002, a devenit oare comportamentul vameşilor faţă de compania Dvs. mai standardizat?
54
a devenit mai egal a rămas la fel a devenit mai puţin egal
da în mare măsură da a rămas acelaşi în mare măsură nu nu
Măsurăm corupţia: de la sondaj la sondaj, 2 În 2006 consideraţi că Vă cunoaşteţi drepturile şi obligaţiile referitoare la serviciile vamale?
da în mare măsură da în mare măsură nu nu
Consideraţi da oare că serviciile în mare vamale se măsură da prestează rapid în mare (eficient) în 2006? măsură nu (se referă numai la nu serviciile vamale) Consideraţi că da aveţi dreptul în mare să depuneţi măsură da plângeri/apelaţii rar în organele vamale nu în 2006?
În 2006 examinează oare Serviciul Vamal plângerile depuse de Dvs.?
întotdeauna deseori rar niciodată
În comparaţie cu anul 2002, consideraţi că sunteţi mai familiarizaţi cu drepturile şi obligaţiile Dvs. referitoare la serviciile vamale? În comparaţie cu anul 2002, cum evaluaţi rapiditatea (eficienţa) serviciilor vamale?
da în mare măsură da nivel neschimbat/ acelaşi nivel în mare măsură nu nu mai înaltă aceiaşi mai joasă
În comparaţie cu anul 2002, a devenit oare mai simplu să depuneţi plângeri/apelaţii în organele vamale?
este evident mai simplu este mai simplu nu s-a schimbat nimic este putin mai dificil mai dificil mai conformă legislaţiei a rămas la fel mai puţin conformă legislaţiei
În comparaţie cu anul 2002, procedura de examinare a plângerilor a devenit …
55
Transparency International – Moldova Comparativ cu mai bun acelaşi mai rău organele vamale ale nu ştiu altor ţări, Serviciul mai bun acelaşi mai rău Vamal din Republica nu ştiu Moldova manifestă mai bun acelaşi mai rău privitor la Dvs. un nu ştiu comportament: mai bun acelaşi mai rău nu ştiu mai bun acelaşi mai rău nu ştiu mai bun acelaşi mai rău nu ştiu Care din Serviciul veterinar serviciile de Serviciul vamal frontieră s-a Serviciul de grăniceri schimbat spre Serviciul fitosanitar bine în cea mai Nu ştiu mare măsură Nici unul comparativ cu a. 2002? În a. 2006 comparativ cu a.2002 cît de frecvent aţi dat cadouri/plăţi neoficiale angajaţilor din Serviciul Vamal Pe parcursul pentru trecerea peste frontieră/ nu a. 2006 aţi devămarea încărcăturilor? rar dat cadouri/ des plăţi neoficiale fiece angajaţilor din dată Serviciul Vamal pentru trecerea peste frontieră/ devămarea încărcăturilor?
56
România Ucraina Rusia Ungaria Bulgaria Turcia
de loc mult mai rar mai rar la fel mai des mult mai des
Măsurăm corupţia: de la sondaj la sondaj, 2 Dacă în a. 2006 Dacă în a. 2002 aţi dat cadouri/ plăţi aţi dat cadouri/ neoficiale angajaţilor din Serviciul (plăţi neoficiale Vamal, care a fost valoarea obişnuită angajaţilor a acesteia în EURO pentru trecerea din Serviciul unui lot de încărcături? Vamal, care a fost valoarea obişnuită a acesteia în EURO pentru trecerea unui lot de încărcături? Ce avantaje Comparativ cu procesarea mai vi se ofereau, a.2002, a devenit rapidă de regulă, în clasificarea mai oare mai greu cazul când aţi rapidă a mărfurilor să obţii avantaje oferit cadouri/ altele în cazul când aţi plaţi neoficiale n-am avut de ales oferit cadouri angajaţilor din /plaţi neoficiale Serviciul Vamal angajaţilor din în anul 2006? Serviciul Vamal? În 2006, Comparativ cu a.2002, da cunoaşteţi cunoaşteţi mai bine cum nu cum puteţi nu sunt puteţi comunica autorităţilor comunica sigur vamale abilitate despre autorităţilor estorcarea de mită şi despre vamale alte forme de corupţie în abilitate despre Serviciul Vamal? estorcarea de mită şi despre alte forme de corupţie în Serviciul Vamal?
57
nu dau mită mai greu la fel mai uşor
da nu nu sunt sigur
Transparency International – Moldova Pe parcursul a. 2006 cit de frecvent aţi avut de oferit plăţi neoficialecadouri angajaţilor din Serviciul de Grăniceri pentru trecerea frontierei? Dacă în a. 2006 aţi oferit plăţi neoficiale/ cadouri angajaţilor din Serviciul de Grăniceri, care a fost, valoarea obişnuită a acesteia în EURO pentru trecerea unui lot de încărcături?
nu rar frecvent fiece dată
În a. 2006 comparativ cu a.2002, cît de frecvent aţi avut de dat plăţi neoficialecadouri angajaţilor din Serviciul de Grăniceri pentru trecerea frontierei?
Dacă în a. 2002 aţi oferit plăţi neoficiale angajaţilor din Serviciul de Grăniceri, care a fost, valoarea obişnuită a acesteia în EURO?
58
nu am dat mult mai rar mai rar la fel mai des mult mai des
Măsurăm corupţia: de la sondaj la sondaj, 2
Serviciul Vamal în anul 2006 Cât de des aţi comunicat conducerii Dvs. despre abaterile admise de angajaţii vămii, care au dus la tergiversarea procedurii? Cât de des aţi comunicat despre abaterile admise de angajaţii vămii la linia fierbinte a Serviciului Vamal? Cât de frecvent aţi solicitat ajutor de la Serviciul Vamal pentru a interpreta cadrul normativ din domeniu?
deseori uneori niciodată deseori niciodată
о dată de câteva ori
deseori niciodată
о dată de câteva ori
deseori о dată niciodată de câteva ori foarte jos jos mediu înalt foarte înalt Când aţi dat ultima dată mită angajaţilor din săptămâna trecută Serviciul Vamal? luna trecută anul trecut doi ani în urmă mai mult de doi ani în urmă Cât de des aţi dat mită în a. 2006 (ori pe nu am dat lună)? 1-2 ori pe lună 3-5 ori pe lună 5-10 ori pe lună mai mult de 10 ori pe lună Ce procent din valoarea mărfurilor constituie 0 mita/cadourile? mai puţin de 5 % de la 5 până la 10 % mai mult de 10 % Cât de frecvent a fost satisfăcută cererea Dvs.? Reieşind din experienţa Dvs., care este nivelul corupţiei în Serviciul Vamal?
59