Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova
TRANSPARENCY INTERNATIONAL MOLDOVA
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale Volumul I (Cu modificările şi completările operate până la 13 octombrie 2004)
Chişinău 2004
Transparency International - Moldova
CZU 328.185(478)(094.1) P91
Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale: (Cu modificările şi completările operate până la 13 oct.2004) / Transparency International – Moldova. – Ch.: Transparency International Moldova, 2004 (Bons Offices) Vol. I. – 2004. - 216 p. ISBN 9975-9851-0-6 1400 ex. 328.185(478)(094.1) Transparency International – Moldova doreşte să mulţumească Ministerului Justiţiei al Republicii Moldova care a verificat actele normative selectate pentru culegere şi a asigurat conformitatea acestora actelor normative din Registrul de Stat al actelor juridice şi modificărilor la zi.
© Transparency International – Moldova, 2004 Str. 31 august 98, MD-2004, Chişinău, MOLDOVA tel/fax: (373-22) 237876 www.transparency.md e-mail: office@transparency.md
ISBN 9975-9851-0-6 2
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
Se ştie că prevenirea şi combaterea corupţiei trebuie să se bazeze pe o bună cunoaştere şi aplicare în practică a cadrului normativ din domeniu. Astăzi constatăm cu regret că multe persoane încadrate în activitatea de prevenire şi combatere a corupţiei nu dispun de anumite documente regulatorii din domeniu sau nu au acces la acestea, ceea ce poate crea impedimente în contracararea acestui flagel al societăţii. Pentru a satisface necesităţile potenţialilor utilizatori: funcţionarilor instituţiilor publice, reprezentanţilor sectorului privat şi societăţii civile în informaţii de acest gen, Transparency International – Moldova le oferă prezenta culegere care reuneşte actele normative autohtone ce reglementează direct sau indirect activitatea de prevenire şi combatere a corupţiei. Actele normative incluse în culegere corespund situaţiei din data de 13 octombrie 2004, fiind verificate de Ministerul Justiţiei în vederea asigurării conformităţii acestora actelor normative din Registrul de Stat al actelor juridice şi modificărilor la zi. Culegerea propusă este prezentată în 2 volume şi conţine 36 acte normative. În volumul I sunt incluse actele normative privind aderarea Republicii Moldova la mecanismele europene de prevenire şi combatere a corupţiei, reglementarea activităţilor în sectorul public, mecanismele de prevenire şi combatere a corupţiei, precum şi responsabilitatea pentru actele de corupţie. Volumul II cuprinde actele normative privind organele sistemului specializat de combatere a corupţiei, Consiliul coordonator în problemele combaterii corupţiei şi criminalităţii, mecanismele de apărare a persoanei, precum şi măsurile de combatere a corupţiei. Transparency International – Moldova intenţionează să publice integral Strategia Naţională de Prevenire şi Combatere a Corupţiei şi Planul de Acţiuni pentru realizarea Strategiei de Prevenire şi Combatere a Corupţiei imediat după adoptarea acestora. De asemenea, Transparency International – Moldova preconizează publicarea unei culegeri de acte internaţionale din domeniu, studierea cărora va putea contribui la armonizarea legislaţiei autohtone cu cea internaţională şi consolidarea eforturilor în realizarea obiectivelor de prevenire şi combatere a corupţiei. 3
Transparency International - Moldova
CONŢINUT
Legea pentru ratificarea Convenţiei civile privind corupţia nr. 542-XV din 19.12.2003
Pag. 6
Legea pentru ratificarea Convenţiei penale privind corupţia nr.428-XV din 30.10.2003
7
Legea privind aderarea Republicii Moldova la Grupul de State contra Corupţiei (GRECO) nr.297-XV din 22.06.2001
8
Legea pentru ratificarea Convenţiei privind spălarea banilor, depistarea, sechestrarea şi confiscarea veniturilor provenite din activitatea infracţională nr.914-XV din 15.03.2002
9
Legea serviciului public nr.443-XIII din 04.05.95
10
Hotărârea Parlamentului pentru aprobarea Concepţiei cu privire la politica de personal în serviciul public nr.1227XV din 18.07.2002
35
Hotărârea Guvernului despre aprobarea Clasificatorului unic al funcţiilor publice nr.151 din 23.02.2001
56
Hotărârea Guvernului despre aprobarea Regulamentului cu privire la ocuparea prin concurs a funcţiilor publice vacante nr. 192 din 1.03.2004
67
Hotărârea Guvernului despre aprobarea Regulamentului cu privire la atestarea funcţionarilor publici nr. 522 din 20 mai 2004
80
Legea cu privire la petiţionare nr.190-XIII din 19.07.1994
95
Legea privind accesul la informaţie nr.982-XIV din 11.05.2000
100
Legea achiziţiei de mărfuri, lucrări şi servicii pentru necesităţile statului nr.1166-XIII din 30.04.97
116
4
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
Legea privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere nr. 1264-XV din 19.07.2002
152
Legea pentru aprobarea Regulamentului privind modul de organizare şi funcţionare a Comisiei centrale de control al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate şi a Regulamentului privind modul de organizare şi funcţionare a comisiilor departamentale de control al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate nr. 1576-XV din 20.12.2002
163
Legea privind combaterea corupţiei şi protecţionismului nr.900-XIII din 27.06.96
173
Legea cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor nr.633-XV din 15.11.2001
180
Legea privind activitatea operativă de investigaţii nr.45XIII din 12.04.1994
191
Codul cu privire la contravenţiile administrative din 29.03.1985 (Extras)
204
Codul penal adoptat prin legea nr.985-XV din 18.04.2002 (Extras)
205
5
Transparency International - Moldova
Legea pentru ratificarea Convenţiei civile privind corupţia nr. 542-XV din 19.12.2003 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.6-12 din 01.01.2004, art.64) Parlamentul adoptă prezenta lege organică. Art.1. - Se ratifică Convenţia civilă privind corupţia, încheiată la Strasbourg şi semnată de Republica Moldova la 4 noiembrie 1999. Art.2. - Ministerul Afacerilor Externe instrumentului de ratificare depozitarului. Preşedintele Parlamentului
6
va
asigura
remiterea
Eugenia Ostapciuc
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
Legea pentru ratificarea Convenţiei penale privind corupţia nr.428-XV din 30.10.2003 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.229-233 din 21.11.2003, art.918) Parlamentul adoptă prezenta lege organică. Art. 1. - Se ratifică Convenţia penală privind corupţia, adoptată la Strasbourg la 27 ianuarie 1999 şi semnată de Republica Moldova la 24 iunie 1999, cu următoarea declaraţie: "Prevederile Convenţiei nu se aplică pe teritoriul controlat efectiv de instituţiile autoproclamatei republici nistrene până la soluţionarea definitivă a diferendului din această regiune." Art. 2. - În temeiul art. 29 pct. 1 din Convenţie, se desemnează următoarele autorităţi centrale responsabile pentru punerea ei în aplicare: a) Procuratura Generală - pentru cererile de asistenţă formulate în faza urmăririi penale, inclusiv pentru cererile de extrădare; b) Ministerul Justiţiei - pentru cererile de asistenţă judiciară în faza de judecată şi de executare a pedepsei, precum şi pentru cererile de extrădare. Art. 3. - Ministerul Afacerilor Externe va asigura remiterea instrumentului de ratificare depozitarului Convenţiei o dată cu informaţia prevăzuta de aceasta. Art. 4. - Data intrării în vigoare a prezentei legi, ţinând cont de dispoziţiile art. 32 din Convenţie, se consideră prima zi din luna care urmează după expirarea unei perioade de 3 luni de la data depunerii de către Republica Moldova a instrumentului de ratificare. Preşedintele Parlamentului
Eugenia Ostapciuc
7
Transparency International - Moldova
Legea privind aderarea Republicii Moldova la Grupul de State contra Corupţiei (GRECO) nr.297XV din 22.06.2001 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.67 din 27.06.2001, art.494) Parlamentul adoptă prezenta lege organică. Art.1. - Republica Moldova aderă la Grupul de State contra Corupţiei (GRECO) şi acceptă prevederile: Rezoluţiei Comitetului de Miniştri nr. 7 (98) din 5 mai 1998 privind autorizarea fondării Grupului de State contra Corupţiei (GRECO); Rezoluţiei Comitetului de Miniştri nr. 5 (99) din 1 mai 1999 privind adoptarea Acordului parţial deschis privind crearea Grupului de State contra Corupţiei (GRECO); Statutului Grupului de State contra Corupţiei (GRECO). Art.2. - Ministerul Afacerilor Externe va notifica Secretarului general al Consiliului Europei aderarea Republicii Moldova la Grupul de State contra Corupţiei (GRECO). Preşedintele Parlamentului
8
Eugenia Ostapciuc
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
Legea pentru ratificarea Convenţiei privind spălarea banilor, depistarea, sechestrarea şi confiscarea veniturilor provenite din activitatea infracţională nr.914-XV din 15.03.2002 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.43-45 din 28.03.2002, art.281) Parlamentul adoptă prezenta lege organică. Art. 1. - Se ratifică Convenţia privind spălarea banilor, depistarea, sechestrarea şi confiscarea veniturilor provenite din activitatea infracţională, întocmită la Strasbourg la 8 noiembrie 1990, semnată de Republica Moldova la 5 iunie 1997, cu următoarea declaraţie: "Republica Moldova declară că Convenţia privind spălarea banilor, depistarea, sechestrarea şi confiscarea veniturilor provenite din activitatea infracţională nu se aplică pe teritoriul controlat efectiv de organele autoproclamatei republici moldoveneşti nistrene până la soluţionarea definitivă a diferendului din această regiune." Art. 2. În conformitate cu articolul 23 al Convenţiei privind spălarea banilor, depistarea, sechestrarea şi confiscarea veniturilor provenite din activitatea infracţională, se desemnează Procuratura Generală a Republicii Moldova şi Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei în calitate de autorităţi responsabile pentru realizarea prevederilor convenţiei menţionate. Art. 3. - Ministerul Afacerilor Externe va pregăti şi va remite instrumentele de ratificare depozitarului. Preşedintele Parlamentului
Eugenia Ostapciuc
9
Transparency International - Moldova
Legea serviciului public nr.443-XIII din 04.05.95 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.61 din 02.11.1995, art.681) Parlamentul adoptă prezenta lege.
CAPITOLUL I. DISPOZIŢII GENERALE Articolul 1. Noţiuni În sensul prezentei legi: serviciul public înseamnă totalitatea autorităţilor publice şi activitatea persoanelor ce ocupă posturi în aparatul acestor organe, îndreptată spre realizarea împuternicirilor acestor autorităţi în scopul dezvoltării economiei, culturii, sferei sociale, promovării politicii externe, apărării ordinii de drept şi asigurării securităţii naţionale, ocrotirii drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor; funcţie publică înseamnă unitatea primară a autorităţii publice, care determină locul şi rolul cetăţeanului în munca socială în sistemul serviciului public, drepturile şi obligaţiile, exigenţele faţă de pregătirea lui profesională; funcţionar public înseamnă persoana care ocupă funcţie de stat remunerată şi care dispune de ranguri şi grade, stabilite în conformitate cu principiile prezentei legi; persoană cu funcţie de răspundere este funcţionarul public investit cu atribuţii în vederea exercitării funcţiilor autorităţilor publice sau a acţiunilor administrative de dispoziţie şi organizatorico-economice. Articolul 2. Legislaţia privind serviciul public (1) Legislaţia privind serviciul public cuprinde Constituţia Republicii Moldova, prezenta lege, alte acte normative referitoare la acest serviciu. (2) Raporturile de muncă, de asigurare cu pensii, alte relaţii privind serviciul public nereglementate prin prezenta lege se reglementează de legislaţia respectivă.
10
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
Articolul 3. Sfera de acţiune a prezentei legi (1) Acţiunea prezentei legi se extinde asupra persoanelor care deţin funcţii publice în autorităţile publice centrale şi locale prevăzute în anexa nr.1, parte integrantă a prezentei legi. (2) Acţiunea prezentei legi se extinde asupra judecătorilor, procurorilor, locţiitorilor şi ajutorilor acestora, ofiţerilor de urmărire penală, colaboratorilor din serviciul diplomatic, serviciul fiscal, garda financiară, din organele controlului vamal, securităţii statului, din organele de interne, asupra militarilor, în partea în care nu este reglementată prin acte legislative speciale privind statutul lor juridic. (3) Acţiunea prezentei legi nu se extinde asupra Preşedintelui Republicii Moldova, deputaţilor în Parlament, membrilor Guvernului, judecătorilor Curţii Constituţionale, membrilor Curţii Supreme de Justiţie, membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, consilierilor autorităţilor administraţiei publice locale şi primarilor al căror statut juridic este stabilit de Constituţie şi de alte legi. (4) Prevederile prezentei legi nu se aplică pentru persoanele care efectuează deservirea tehnică ce asigură funcţionarea autorităţilor publice indicate la alin. (1). Articolul 4. Principiile fundamentale ale activităţii serviciului public Serviciul public îşi desfăşoară activitatea pe următoarele principii fundamentale: a) devotamentul faţă de stat şi faţă de poporul Republicii Moldova; b) respectarea strictă a legilor şi altor acte juridice conform legii, respectarea disciplinei de stat, răspunderea personală a funcţionarilor publici pentru exercitarea atribuţiilor de serviciu; c) respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice, ale autorităţilor administraţiei publice locale; d) profesionalismul, competenţa şi spiritul de iniţiativă; e) obligativitatea hotărârilor organelor ierarhic superioare; f) democratismul şi publicitatea: crearea de posibilităţi egale tuturor cetăţenilor de a ocupa funcţii publice după aptitudinile şi pregătirea lor profesională; punerea în discuţie publică a proiectelor de decizii în 11
Transparency International - Moldova
probleme de importanţă socială; examinarea cererilor şi plângerilor cu participarea petiţionarilor (la revendicarea cetăţenilor); informarea organelor de presă şi a altor mijloace de informare în masă despre activitatea autorităţilor publice (cu excepţia datelor ce constituie secret de stat sau un alt secret ocrotit de lege); g) protejarea activităţii legitime a funcţionarului public: curmarea încercărilor de a-l împiedica să-şi îndeplinească atribuţiile de serviciu, responsabilitatea cetăţenilor pentru atentatele la activitatea legală a funcţionarului şi pentru nesupunere dispoziţiilor sau cerinţelor lui legitime. Articolul 5. Sarcinile principale ale serviciului public Sarcinile principale ale serviciului public sunt: a) executarea prevederilor Constituţiei şi legislaţiei; b) apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice, ale autorităţilor administraţiei publice locale, asigurarea exercitării lor; c) asigurarea unei activităţi eficiente autorităţilor publice în conformitate cu scopurile, sarcinile şi competenţele lor, prevăzute de legislaţie; d) perfecţionarea organizării activităţii administraţiei publice, a pregătirii profesionale a funcţionarilor publici. Articolul 6. Organele de conducere a cadrelor serviciului public (1) Politica de cadre în serviciul public este realizată de Direcţia pentru politica de cadre în componenţa Cancelariei de Stat a Republicii Moldova, care activează în baza unui regulament, aprobat de Guvern. (2) Direcţia pentru politica de cadre are următoarele atribuţii principale: a) organizarea şi conducerea activităţii de prognozare şi planificare a necesarului de cadre pentru aparatul autorităţilor publice; b) organizarea, conducerea metodologică şi coordonarea activităţii de selectare şi repartizare a funcţionarilor publici; c) organizarea şi conducerea metodologică a sistemului de perfecţionare profesională a funcţionarilor publici; d) organizarea şi conducerea metodologică a activităţii de evaluare a muncii funcţionarilor publici; 12
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
e) elaborarea şi aprobarea indicaţiilor şi recomandărilor metodice privind organizarea muncii funcţionarilor publici; f) organizarea şi coordonarea cercetărilor ştiinţifice în domeniul politicii de cadre, implementarea în practica muncii cu cadrele a realizărilor moderne ale ştiinţei şi tehnicii, a metodelor progresiste de formare, selectare şi repartizare a cadrelor, precum şi organizarea activităţii administrative. (3) Conducerea nemijlocită a cadrelor din autorităţile publice este exercitată de administraţia autorităţilor respective prin intermediul serviciului de cadre în temeiul Regulamentului unic al serviciului de cadre, aprobat de Direcţia pentru politica de cadre.
CAPITOLUL II. STATUTUL JURIDIC AL FUNCŢIONARULUI PUBLIC Articolul 7. Instituirea funcţiei publice (1) Funcţia publică şi statutul ei juridic se instituie de Parlament, de Preşedintele Republicii Moldova, de Guvern şi de alte autorităţi publice centrale sau locale, în limita competenţei lor stabilite de Constituţie şi de alte legi. (2) Statutul juridic al funcţiei publice se stabileşte potrivit nivelului organizatorico-juridic al autorităţii publice care angajează funcţionarul, locului şi rolului acestei funcţii în structura autorităţii publice, caracterului şi nivelului de competenţă profesională care se cer pentru ocuparea funcţiei respective. (3) Statutul juridic al funcţiei publice include drepturile, obligaţiile, responsabilitatea funcţionarului public, exigenţele faţă de pregătirea lui profesională. (4) În scopul perfecţionării sistemului de formare, selectare şi repartizare a cadrelor din serviciul public, al organizării raţionale şi sporirii eficienţei muncii lor, diferenţierii salariilor în raport cu complexitatea activităţii în funcţia dată, precum şi în scopul soluţionării altor chestiuni ce ţin de serviciul public se elaborează un Clasificator unic al funcţiilor publice şi Caracteristicile model de calificare a funcţiilor publice, aprobate de Guvern.
13
Transparency International - Moldova
(5) Statutul juridic al funcţiei este elaborat în temeiul Clasificatorului unic al funcţiilor publice şi Caracteristicilor model de calificare a funcţiilor publice. Articolul 8. Rangurile funcţiilor publice Funcţiile publice sunt de trei ranguri: - rangul întâi include funcţiile de conducere din autorităţile publice centrale, funcţiile de conducere din autorităţile administraţiei publice a unităţilor teritoriale autonome cu statut special, conform anexei nr.2, parte integrantă a prezentei legi; - rangul doi include funcţiile de conducere din unităţile autorităţilor publice centrale, funcţionarii de execuţie din aceste autorităţi şi funcţionarii de conducere din autorităţile administraţiei publice locale, conform anexei nr. 3, parte integrantă a prezentei legi; - rangul trei include celelalte funcţii din autorităţile publice. Articolul 9. Gradele de calificare ale funcţionarilor publici (1) Pentru fiecare rang se stabileşte trei grade de calificare ale funcţionarilor publici: - rangul întâi: consilier de stat al Republicii Moldova de clasa I consilier de stat al Republicii Moldova de clasa a II-a consilier de stat al Republicii Moldova de clasa a III-a - rangul doi: consilier de stat de clasa I consilier de stat de clasa a II-a consilier de stat de clasa a III-a - rangul trei: consilier de clasa I consilier de clasa a II-a consilier de clasa a III-a (2) Trecerea funcţionarului public, inclusiv la rugămintea lui, într-un alt grad de calificare se face succesiv, în corespundere cu pregătirea lui profesională, cu rezultatele muncii şi ale atestării, efectuate în modul stabilit de legislaţie.
14
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
(3) Persoanelor care au activat în funcţia de membru al Guvernului cel puţin doi ani li se conferă grade de calificare de rangul întâi. (4) Gradul de calificare se conferă de autoritatea publică ce a angajat funcţionarul. Conferirea gradului se consemnează în carnetul de muncă al acestuia. (5) Pentru trecerea în gradul de calificare imediat superior vechimea în grad este de cel puţin doi ani. (6) Pentru îndeplinirea unor misiuni de răspundere deosebită, funcţionarul public poate fi trecut, înainte de termen în următorul grad de calificare superior sau poate fi trecut în gradul ce îl depăşeşte pe cel anterior cu un grad. (7) Conferirea gradelor de calificare se face conform Regulamentului de conferire a gradelor de calificare funcţionarilor publici, adoptat de Parlament. (8) Gradele de calificare se conferă pe viaţă. Funcţionarul public poate fi degradat sau retrogradat numai prin hotărâre judecătorească pentru săvârşirea unor acţiuni ilegale, ce prevăd răspundere penală, precum şi pentru conferire a gradului de calificare cu încălcarea regulamentului. (9) Se poate stabili ca funcţionarul public să poarte uniformă şi însemne ale gradului de calificare, în modul stabilit de Guvern. Articolul 10. Drepturile şi obligaţiile funcţionarului public (1) Funcţionarul public are dreptul: a) să examineze probleme şi să ia decizii în limitele împuternicirilor sale; b) să solicite, în limitele competenţei sale, şi să primească de la alte autorităţi publice, precum şi de la persoane fizice şi juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma lor de organizare juridică, informaţia necesară; c) să-şi perfecţioneze pregătirea profesională; d) să avanseze în serviciu corespunzător pregătirii lui profesionale, capacităţilor intelectuale, rezultatelor atestării, conştiinciozităţii în exercitarea atribuţiilor, în cazul în care participă la concursul pentru ocuparea posturilor vacante de un rang superior; 15
Transparency International - Moldova
e) să-şi cunoască drepturile şi obligaţiile de serviciu; f) să fie remunerat conform funcţiei, pregătirii profesionale şi experienţei sale de muncă; g) să se asocieze în sindicate şi să participe la activitatea lor în afara orelor de program; h) să beneficieze de protecţie juridică, în corespundere cu statutul său. (2) Funcţionarul public este obligat: a) să execute la timp şi calitativ deciziile autorităţilor publice în problemele ce ţin de competenţa lui; b) să dirijeze în cunoştinţa de cauză sectorul de muncă încredinţat, să manifeste iniţiativă şi perseverenţă, să asigure îndeplinirea întocmai a sarcinilor ce stau în faţa autorităţii publice; c) să respecte cu stricteţe drepturile şi libertăţile cetăţenilor; d) să se călăuzească, în exercitarea atribuţiilor, de legislaţia în vigoare, să fie obiectiv şi imparţial, să nu dea dovadă de tergiversări şi birocratism; e) să examineze la timp propunerile, cererile şi plângerile cetăţenilor în domeniul activităţii sale de serviciu, în conformitate cu legislaţia; f) să studieze opinia publică şi să ţină cont de aceasta în activitatea sa; g) să păstreze secretul de stat şi un alt secret ocrotit de lege, precum şi al informaţiilor despre cetăţeni de care ia cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor, dacă astfel este stabilit de legislaţie; h) să-şi perfecţioneze în permanenţă pregătirea profesională. (3) Funcţionarul public îşi desfăşoară activitatea în condiţiile legislaţiei în vigoare şi în limitele atribuţiilor sale de serviciu. În cazul în care funcţionarului public i se încredinţează o însărcinare a cărei legalitate este îndoielnică, el are obligaţia să informeze imediat şeful nemijlocit, iar dacă însărcinarea rămâne în vigoare, să se adreseze conducerii ierarhic superioare şi să execute însărcinarea, dacă se confirmă legitimitatea ei. La solicitarea funcţionarului, însărcinarea a cărei legalitate trezeşte îndoieli se emite în scris. Răspunderea pentru efectele îndeplinirii unor însărcinări nelegale o poartă persoana cu funcţie de răspundere care a aprobat executarea lor.
16
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
(4) Drepturile şi obligaţiile funcţionarului public sunt stabilite conform Caracteristicilor model de calificare ale funcţiilor publice şi se aprobă de conducătorul autorităţii publice. Articolul 11. Restricţii (1) Nu poate ocupa o funcţie publică persoana care: a) este considerată, prin hotărâre judecătorească, incapabilă sau cu o capacitate de exerciţiu restrânsă; b) are antecedente penale rezultate din infracţiuni intenţionate ce nu au fost ridicate sau stinse în modul stabilit de lege; c) nu este aptă, din punct de vedere medical, pentru exercitarea funcţiei, conform certificatului medical de sănătate, dacă pentru funcţia respectivă sunt stabilite cerinţe speciale faţă de sănătatea persoanelor în cauză. (2) Funcţionarul public nu poate ocupa o funcţie în subordinea sau sub controlul funcţiilor deţinute în aceeaşi autoritate publică sau în altele de rudele lui directe (părinţii, fraţii, surorile, copiii) sau de rudele lui prin alianţă (soţul, soţia, părinţii, fraţii, surorile soţiei, soţului). În cazul în care sunt încălcate aceste restricţii, funcţionarul public este transferat într-o funcţie care ar exclude o astfel de subordonare, iar dacă transferul este imposibil, unul este concediat, la decizia organului ierarhic superior. (3) Funcţionarul public nu are dreptul: a) să deţină două funcţii în acelaşi timp sau să cumuleze o altă muncă, în autorităţile publice, să deţină două funcţii în acelaşi timp sau să cumuleze o altă muncă, prin contract sau acord, în întreprinderi străine sau întreprinderi şi organizaţii mixte, în întreprinderi, instituţii şi organizaţii cu orice formă de organizare juridică şi în asociaţii obşteşti, a căror activitate este controlată, subordonată sau în anumite privinţe este de competenţa autorităţii în care el este angajat, cu excepţia activităţilor ştiinţifice, didactice, de creaţie şi de reprezentare a statului în societăţile economice. Modul de cumulare a acestor activităţi cu funcţia publică este stabilit de Guvern; b) să fie împuternicit al unor terţe persoane în autoritatea publică în care este angajat; c) să desfăşoare nemijlocit activitate de întreprinzător ori să înlesnească, în virtutea funcţiei sale, activitatea de întreprinzător a 17
Transparency International - Moldova
persoanelor fizice şi juridice în schimbul unor recompense, servicii, înlesniri; d) să aibă conturi nedeclarate în băncile din străinătate; e) să plece în delegaţie peste hotare din contul persoanelor fizice şi juridice, cu excepţia deplasărilor de serviciu, prevăzute în acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte sau conform înţelegerilor dintre autorităţile publice ale Republicii Moldova şi organele respective din alte state; f) să primească daruri şi servicii pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, cu excepţia semnelor de atenţie simbolice, conform normelor de politeţe şi ospitalitate recunoscute; g) să participe la grevele care dereglează funcţionarea autorităţii publice respective, de a cărei activitate depinde asigurarea societăţii cu bunuri şi servicii de importanţă vitală. h) să săvârşească acţiuni interzise prin articolul 8 din Legea privind combaterea corupţiei şi protecţionismului. (4) Funcţionarul public, antrenat în una din activităţile enumerate la alin. (3) se avertizează de conducătorul autorităţii publice ca să abandoneze activitatea. Dacă după expirarea unei luni de la data avertizării funcţionarul nu abandonează activitatea, este concediat din funcţia publică. (5) Funcţionarul public concediat (demisionat) nu poate reprezenta interesele persoanelor fizice şi juridice în probleme ce constituia obiectul activităţii lui de serviciu şi sunt considerate prin lege un secret de stat sau un alt secret ocrotit de lege. Articolul 12. Exigenţe speciale La încadrarea în serviciul public şi ulterior în fiecare an, funcţionarul public este obligat să prezinte, în condiţiile legii, declaraţie cu privire la venituri şi proprietate.
CAPITOLUL III. ÎNCADRAREA ÎN SERVICIUL PUBLIC ŞI EXERCITAREA LUI Articolul 13. Dreptul la încadrare în serviciul public (1) Dreptul de a se angaja în serviciul public îl au cetăţenii Republici Moldova, indiferent de rasă, naţionalitate, sex, confesiune, care 18
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
domiciliază permanent în republică, posedă studiile corespunzătoare şi sunt apte din punct de vedere medical pentru exercitarea funcţiei, conform certificatului medical de sănătate, şi nu li se aplică restricţiile prevăzute la art. 11. (2) Persoana care se angajează în serviciul public trebuie să cunoască limba moldovenească în limitele prevăzute de legislaţia privind funcţionarea limbilor pe teritoriul Republicii Moldova. Articolul 14. Ocuparea funcţiilor publice (1) Ocuparea funcţiilor publice se face prin angajare, numire, alegere, concurs. (2) Funcţiile de specialişti se ocupă prin angajare şi concurs. (3) Funcţiile de conducere (de răspundere) se ocupă prin numire, alegere şi concurs. (4) Ocuparea funcţiilor publice prin numire se efectuează de autoritatea publică ierarhic superioară sau de persoana cu funcţie de răspundere împuternicită. (5) Ocuparea funcţiilor publice prin angajare, alegere şi concurs se efectuează de autoritatea publică în cadrul căreia persoana urmează să lucreze. (6) Funcţiile publice le ocupă persoanele care au gradul de calificare necesar. Dacă persoanele care se încadrează în serviciul public nu au gradul de calificare respectiv, li se stabileşte o perioadă de probă, conform art. 16. Comisia de atestare, examinează, în perioada stabilită, corespunderea acestora funcţiei deţinute şi decide asupra conferirii gradului de calificare. (7) Modul de ocupare a funcţiilor publice prin angajare, numire, alegere şi concurs, cu excepţia cazurilor stabilite de legislaţie, este determinat de Guvern. (8) Funcţionarii aparatului Parlamentului, aparatului Preşedintelui Republicii Moldova, Cancelariei de Stat, ministerelor şi altor autorităţi publice centrale sunt angajaţi în funcţie prin actul conducătorului serviciului public respectiv. Intrarea în funcţie a unor noi conducători ai serviciilor publice menţionate are ca efect încetarea activităţii în 19
Transparency International - Moldova
funcţiile respective prin demisionare a consilierilor, ajutorilor, funcţionarilor serviciilor de presă şi secretarilor. Articolul 15. Jurământul funcţionarului public (1) Cetăţenii încadraţi pentru prima dată în serviciul public în calitate de persoane cu funcţie de răspundere şi funcţionarii publici promovaţi pentru prima dată în posturi cu funcţie de răspundere depun următorul jurământ: "Conştient de responsabilitatea ce-mi revine în serviciul public în calitate de persoană cu funcţie de răspundere, jur solemn să servesc cu credinţă statul şi poporul Republicii Moldova, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr interesele şi autoritatea statului, drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale cetăţenilor, să port cu demnitate titlul de funcţionar public, să-mi exercit în mod conştiincios obligaţiile. Dacă voi încălca acest jurământ, sunt gata să port răspundere cu toată rigoarea legii". (2) Jurământul se depune o singură dată, în prezenţa colectivului unităţii respective a autorităţii publice, în faţa simbolurilor de stat, la cel mult 10 zile de la ocuparea funcţiei. (3) Persoana cu funcţie de răspundere semnează jurământul, care se anexează la dosarul său personal. (4) La trecerea în serviciul unei alte autorităţi publice, indiferent de motiv, persoana cu funcţie de răspundere nu va mai depune jurământul. Articolul 16. Perioada de probă (1) La încadrarea în serviciul public prin angajare sau numire părţile pot conveni asupra susţinerii unei perioade de probă, în care se verifică dacă persoana corespunde funcţiei. Perioada de probă nu poate fi mai mare de 6 luni, în care nu intră lipsele întemeiate de la serviciu. (2) Dacă perioada de probă a expirat, iar funcţionarul public continuă să-şi exercite funcţiile, se consideră că el a susţinut proba. În cazul în care persoana nu susţine proba, ea este eliberată din funcţie, conform legislaţiei muncii.
20
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
(3) Persoana cu funcţie de răspundere care susţine proba depune, în termen de cel mult 10 zile după expirarea perioadei de probă, jurământul prevăzut la art. 15. (4) Încadrarea în serviciul public prin alegere sau concurs nu prevede perioada de probă. Aceasta nu se stabileşte nici în cazul transferării funcţionarului public în o altă autoritate publică. Articolul 17. Încadrarea în serviciul public Încadrarea în serviciul public se efectuează prin încheierea unui acord individual de muncă, prin emiterea unei hotărâri (decizii, dispoziţii) sau a unui ordin. Articolul 18. Timpul de muncă (1) Timpul de muncă al funcţionarului public îl constituie partea timpului calendaristic în care funcţionarul este obligat să-şi exercite atribuţiile de serviciu. (2) Timpul de muncă al funcţionarului public se stabileşte în conformitate cu legislaţia muncii. Articolul 19. Avansarea în serviciu (1) Avansarea în serviciu a funcţionarului public se face prin transferarea într-o funcţie superioară sau prin conferire a unui grad de calificare superior. (2) De dreptul la avansare în serviciu beneficiază funcţionarii care au obţinut rezultate mai bune în muncă, au dat dovadă de spirit de iniţiativă, îşi perfecţionează continuu pregătirea profesională, sunt incluşi în rezerva de cadre şi au gradul de calificare necesar. Articolul 20. Rezerva de cadre pentru serviciul public (1) În autorităţile publice se creează o rezervă de cadre pentru completarea oportună a posturilor vacante şi pentru avansare în funcţie. (2) În rezerva de cadre sunt incluşi funcţionarii publici care au urmat cursuri de perfecţionare, au gradul de calificare necesar şi sunt recomandaţi, de comisia de atestare, pentru funcţii superioare, precum şi persoanele care prin calităţile lor pot deţine funcţiile respective.
21
Transparency International - Moldova
Articolul 21. Pregătirea de specialişti pentru serviciul public, perfecţionarea lor profesională (1) Pregătirea de specialişti pentru serviciul public se efectuează în instituţii de învăţământ specializate în domeniul administrării publice şi în alte instituţii de profil. (2) Funcţionarii publici îşi perfecţionează pregătirea profesională prin diverse forme de instruire în sistemul de stat de pregătire şi reciclare a cadrelor. (3) Funcţionarii publici urmează cursuri de perfecţionare o data la 4 ani. (4) Rezultatele instruirii şi nivelul de calificare obţinut se iau în considerare la avansarea în serviciu. Articolul 22. Atestarea (1) Pentru ameliorarea activităţii serviciului public, îmbunătăţirea procesului de selecţionare, repartizare şi educare a cadrelor, pentru stimularea perfecţionării profesionale, ridicarea calităţii şi eficienţei muncii, pentru asigurarea salariului în raport cu rezultatele muncii, funcţionarii publici, cu excepţia celor care deţin funcţii de rangul întâi, sunt supuşi atestării periodice (o dată la 3 ani). (2) Autorităţile publice centrale şi autorităţile administraţiei publice locale creează comisii de atestare, care acţionează în baza unui regulament aprobat de aceste autorităţi. (3) Comisia de atestare apreciază activitatea funcţionarului public, competenţa lui profesională, cultura juridică, capacitatea de a lucra cu oamenii şi corespunderea funcţiei pe care o deţine. (4) În conformitate cu rezultatele atestării funcţionarilor, autoritatea publică decide asupra corespunderii acestora funcţiei deţinute, asupra conferirii gradului de calificare, majorării sau reducerii salariului funcţiei, stabileşte, schimbă sau anulează sporurile la salariul funcţiei, cu excepţia sporurilor pentru grad de calificare şi vechime în muncă, îi recomandă pentru cursuri de perfecţionare, pentru includere în rezerva de cadre. (5) Modul şi condiţiile atestării funcţionarilor publici se stabilesc printrun regulament aprobat de Guvern. 22
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
Articol 23. Registrul şi dosarul personal (1) Registrul funcţionarilor publici conţine informaţii despre persoanele care deţin funcţii publice, precum şi despre funcţionari publici pensionaţi. (2) Modul de ţinere a registrului se stabileşte de Guvern. (3) Dosarul personal al funcţionarului public este completat de serviciul de cadre al autorităţii publice. În cazul trecerii funcţionarului într-o altă autoritate publică, dosarul se transmite la noul loc de serviciu. Nu se admite ca aceluiaşi funcţionar public să i se îndeplinească mai multe dosare personale. (4) Dosarul personal conţine informaţii despre funcţionarul public şi despre modul în care acesta îşi exercită atribuţiile. Funcţionarul are dreptul să ia cunoştinţă de dosarul său personal. (5) Este interzis să se facă referiri, în dosarul personal şi în registru, la apartenenţa politică şi religioasă sau la viaţa particulară a funcţionarului public.
CAPITOLUL IV. RETRIBUIREA MUNCII ŞI GARANŢIILE SOCIALE ALE FUNCŢIONARILOR PUBLICI Articolul 24. Retribuirea muncii (1) Retribuirea muncii trebuie să asigure funcţionarilor publici condiţii materiale pentru exercitarea independentă a atribuţiilor, să contribuie la completarea autorităţilor publice cu cadre competente, să încurajeze conştiinciozitatea şi spiritul de iniţiativă. Retribuirea muncii se constituie din salariul funcţiei, sporuri la salariu şi alte suplimente. (2) Cuantumul salariului funcţiei se stabileşte în raport cu responsabilitatea şi complexitatea atribuţiilor funcţionarului public. (3) Funcţionarul public beneficiază de un spor la salariu pentru grad de calificare, de spor pentru vechime în muncă, de spor pentru grad ştiinţific, de spor pentru cunoaşterea a două sau mai multe limbi, una dintre care este limba de stat, în cazul în care aceste limbi sunt utilizate în exercitarea funcţiei. 23
Transparency International - Moldova [Se suspendă acţiunea alin.3 art.24 pentru anul 1999 prin Legea nr.216-XIV din 12.12.98] [Se suspendă în anul 1998 acţiunea art. 24 alin.(3) prin Legea nr.96-XIV din 16.07.98] [Se suspendă în anul 1997 acţiunea art. 24 alin.(3) prin Legea nr.1127-XIII din 21.03.97]
(4) Sporul pentru grad de calificare se plăteşte lunar în următoarele mărimi: Gradul de calificare
Sporul, în lei
Consilier de stat al Republicii Moldova de clasa I Consilier de stat al Republicii Moldova de clasa a II-a Consilier de stat al Republicii Moldova de clasa a III-a Consilier de stat de clasa I Consilier de stat de clasa a II-a Consilier de stat de clasa a III-a Consilier de clasa I Consilier de clasa a II-a Consilier de clasa a III-a
90,0 86,4 82,8 79,2 75,6 72,0 68,4 64,8 63,0
(5) Sporul pentru vechime în muncă se plăteşte lunar, calculat în procente faţă de salariul funcţiei, ţinându-se cont de sporul pentru grad de calificare, în următoarele mărimi: Vechime în muncă de la 2 la 5 ani de la 5 la 10 ani de la 10 la 15 ani de la 15 la 20 de ani de la 20 de ani şi mai mult
Mărimea sporului în % faţă de salariul funcţiei, ţinându-se cont de sporul pentru grad de calificare 15 25 30 35 40
(6) Modul de calculare a perioadei de muncă pentru acordarea sporului de vechime în muncă se stabileşte de Guvern. (7) Pentru cunoaşterea a două sau mai multe limbi, una dintre care este limba de stat, în cazul în care aceste limbi sunt utilizate în exercitarea 24
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
funcţiei, se acordă un spor lunar de până la 25 procente faţă de salariul funcţiei. (8) Funcţionarilor publici li se pot stabili plăţi suplimentare şi se pot acorda premii pentru rezultate deosebite în muncă, pentru îndeplinirea unor misiuni deosebit de importante. (9) Funcţionarilor publici li se pot acorda ajutoare materiale în vederea soluţionării problemelor sociale şi de trai. (10) Condiţiile de retribuire a muncii, cuantumul salariului funcţiei precum şi al sporurilor la salariu, al plăţilor suplimentare, al premiilor, ajutoarelor materiale şi al altor plăţi, în afară de cele prevăzute în prezenta lege, sunt stabilite de Guvern. Articolul 25. Garanţiile sociale şi compensaţiile (1) Funcţionarii publici şi membrii familiilor lor care locuiesc împreună cu ei beneficiază de asistenţă medicală gratuită la nivel minim necesar în instituţii curative profilactice de stat, inclusiv după pensionare. (2) Funcţionarii publici sunt asiguraţi cu locuinţă în modul stabilit de legislaţie. (3) Funcţionarii publici delegaţi în misiuni de serviciu beneficiază de locuri rezervate la hotel şi de bilete rezervate la toate tipurile de transport. (4) În cazul lichidării sau reorganizării autorităţii publice ori reducerii statelor de personal, funcţionarii disponibilizaţi, cu excepţia persoanelor care au dreptul la pensie conform Legii nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat, primesc o indemnizaţie de concediere egală cu 6 salarii medii lunare dacă vechimea în serviciul public este de cel puţin 2 ani, precum şi o indemnizaţie de şomer egală cu un salariu mediu, în modul stabilit de legislaţie. De astfel de indemnizaţii beneficiază şi funcţionarii publici cu funcţii de rangul întâi în cazul expirării mandatului acestora şi netransferării lor în altă funcţie. De indemnizaţiile nominalizate beneficiază şi funcţionarii demisionaţi în conformitate cu art.14 alin.(8), inclusiv în cazul reangajării sau angajării în oricare altă funcţie în autorităţile publice.
25
Transparency International - Moldova
(5) În cazul stabilirii pensiei în baza Legii nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat sau în cazul concedierii, funcţionarul public beneficiază, cu condiţia confirmării unui stagiu de cotizare de cel puţin 15 ani în serviciul public, o singură dată pentru toată durata activităţii în serviciul public, de indemnizaţie în proporţie de 50% din salariul funcţiei pentru fiecare an de activitate în serviciul public, dar nu mai puţin de trei salarii ale funcţiei. (6) Funcţionarilor publici demisionaţi în condiţiile art.28 alin.(1) lit. h) li se păstrează garanţiile sociale şi compensaţiile prevăzute în prezentul articol. (7) Funcţionarului public şi membrilor familiei lui li se garantează apărare contra violenţei, ameninţărilor, insultelor şi altor acţiuni nelegitime în legătură cu exercitarea funcţiei sale. (8) În cazul în care funcţionarul public este demis în legătură cu săvârşirea unor acţiuni ilegale, inclusiv neîndeplinirea sistematică a atribuţiilor, dreptul la garanţiile sociale şi la compensaţiile stabilite în prezentul articol nu se păstrează. (9) Schimbarea conducătorilor autorităţilor publice nu este temei pentru încetarea exercitării atribuţiilor funcţionarilor publici din iniţiativa noilor conducători, cu excepţia celor care deţin funcţiile indicate la art.14 alin.(8). Articolul 26. Stimulentele pentru merite deosebite în serviciul public (1) Funcţionarii publici pot fi stimulaţi pentru exercitarea exemplară a atribuţiilor, spirit activ şi spirit de iniţiativă, pentru munca îndelungată şi ireproşabilă. (2) Măsurile de stimulare şi modul de aplicare a acestora sunt stabilite de legislaţia muncii. (3) Pentru merite deosebite în muncă funcţionarii publici sunt propuşi spre a fi distinşi cu decoraţii de stat şi titluri onorifice. Articolul 27. Concediul anual (1) Funcţionarii publici au dreptul la concediu anual plătit, cu o durată de 30 de zile lucrătoare. În cazul în care vechimea în serviciul public 26
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
depăşeşte 5 ani, 10 ani, 15 ani concediul de odihnă plătit se măreşte respectiv cu 2, cu 4, cu 6 zile lucrătoare. (2) Funcţionarii publici au dreptul la un concediu anual neplătit de cel mult 60 de zile lucrătoare. Concediu fără plată se acordă în cazuri excepţionale stabilite de autoritatea publică respectivă.
CAPITOLUL V. ÎNCETAREA SERVICIULUI PUBLIC Articolul 28. Temeiurile încetării serviciului public (1) Încetarea serviciului public are loc în temeiul şi în modul stabilit de legislaţia muncii. Serviciul public încetează şi în cazul: a) neexecutării obligaţiilor prevăzute la art. 10 alin. (2); b) încălcării restricţiilor prevăzute la art. 11 alin. (3); c) comiterii încălcărilor enumerate la art. 30 alin. (4); d) nerespectării exigenţelor speciale prevăzute la art. 12; e) refuzului de a depune jurământul, prevăzut la art. 15; f) pierderii cetăţeniei Republicii Moldova; g) expirării împuternicirilor în funcţia publică; h) demisionării în legătură cu schimbarea conducătorilor autorităţii publice, a persoanelor care deţin funcţiile prevăzute la art. 14 alin.(8); i) concedierii în legătură cu obţinerea dreptului la pensie în baza Legii nr.156-XIV din 14 octombrie 1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat (2) Încetarea serviciului public în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b), c), d), e), f), g) şi h) are loc prin concedierea funcţionarului, la iniţiativa autorităţii publice. (3) Încetarea serviciului public în cazul prevăzut la alin. (1) lit. i) are loc prin concediere la cererea funcţionarului public, din proprie iniţiativă. (4) Concedierea funcţionarului în cazurile prevăzute la alin. (2) şi alin. (3) se efectuează de autoritatea publică de a cărei competenţă ţine încadrarea funcţionarului în serviciul public. Articolul 29/1. Vechimea în muncă în serviciul public (1) Vechimea în muncă în serviciul public include perioadele de activitate în funcţii publice în autorităţile publice centrale şi autorităţile 27
Transparency International - Moldova
administraţiei publice locale, prevăzute în anexa nr.1, parte integrantă a prezentei legi. (2) În vechimea în muncă în serviciul public se includ, de asemenea, perioadele de activitate în autorităţile administraţiei publice care au funcţionat pe teritoriul Republicii Moldova până la punerea în aplicare a prezentei legi. (3) Sunt asimilate vechimii în muncă în serviciul public perioadele de activitate a funcţionarilor publici în funcţiile de conducere din autorităţile publice centrale şi autorităţile administraţiei publice locale, deţinute prin numire sau alegere (membru al Guvernului, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean sau al comitetului executiv raional, primar şi viceprimar al municipiului, oraşului, comunei, satului, pretor), perioadele de activitate în organismele internaţionale la care Republica Moldova este parte în calitate de reprezentanţi permanenţi sau funcţionari cu împuterniciri respective, numiţi de către autorităţile publice competente. Articolul 30. Responsabilitatea (1) Funcţionarii publici pot fi traşi la răspundere disciplinară, materială, administrativă sau penală numai în temeiul şi în modul stabilit de legislaţie. (2) Se aplică sancţiune disciplinară în cazul neexercitării sau exercitării necorespunzătoare a funcţiei. (3) Sancţiunile disciplinare şi modul lor de aplicare se stabilesc în conformitate cu legislaţia muncii şi prezenta lege. (4) Persoanele cu funcţie de răspundere care încalcă regulile concursului de angajare în serviciul public, care angajează ignorând restricţiile prevăzute la art. 11 şi nu respectă regulile de atestare a funcţionarilor publici şi de conferire a gradelor de calificare sunt retrogradaţi pe un termen de până la un an sau concediaţi, dacă acţiunile lor nu atrag răspundere penală. (5) Dacă acţiunile funcţionarului, legate de îndeplinirea obligaţiilor de serviciu, întrunesc elementele componente ale infracţiunii, conducătorul autorităţii publice este obligat să prezinte materialele respective organelor de urmărire penală şi, în baza deciziei acestora, să28
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
l înlăture de la executarea obligaţiilor de serviciu cu suspendarea salariului. (6) Durata înlăturării din funcţie nu poate depăşi termenele stabilite de legislaţie pentru urmărire penală sau judecare a cauzei. (7) Dacă în urma urmăririi penale se constată că decizia de înlăturare din funcţie nu este legitimă, ea se anulează, iar funcţionarului public i se plăteşte salariul mediu lunar pentru întreaga perioadă de înlăturare. Articolul 31. Examinarea litigiilor de muncă Litigiile de muncă ale funcţionarilor publici se examinează în modul stabilit de legislaţie.
CAPITOLUL VI. DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII Articolul 32. Prezenta lege reprezintă baza legislativă a activităţii serviciului public şi este un act de acţiune directă referitor la încetarea serviciului public conform prevederilor art. 28 alin. (1) şi la răspunderea disciplinară conform art. 30 alin. (4). Articolul 33 Prezenta lege intră în vigoare la 1 ianuarie 1996, cu excepţia: - articolului 24 în partea în care se referă la stabilirea noilor condiţii şi cuantumuri ale retribuirii muncii, precum şi la plata sporurilor la salariu pentru grad de calificare, cunoaştere a două sau mai multe limbi, una dintre care este limba de stat, dacă sunt folosite în exercitarea atribuţiilor, acest articol urmând să fie pus în aplicare de la 1 ianuarie 1997; - articolului 29 în partea care se referă la acordarea dreptului de demisie în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) şi c), acest articol urmând să fie pus în aplicare de la 1 iulie 1996; - articolului 28 alin. (1) lit. h) care urmează să fie pus în aplicare după primele alegeri ale Preşedintelui Republicii Moldova, ale Parlamentului, ce vor avea loc după intrarea în vigoare a prezentei legi cu formarea Guvernului în urma acestor alegeri.
29
Transparency International - Moldova
Articolul 34 Persoanele încadrate în serviciul public până la intrarea în vigoare a prezentei legi sunt obligate să depună jurământul prevăzut la art. 15 în decursul a 3 luni de la data intrării în vigoare. Articolul 35 Guvernul, până la 1 ianuarie 1996: - va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislaţiei în vigoare în conformitate cu această lege; - va adopta actele normative necesare puse în competenţa sa de prezenta lege. Articolul 36 Până la aducerea legislaţiei în conformitate cu legea de faţă, actele legislative în vigoare se aplică în măsura în care nu contravin acesteia. Preşedintele Parlamentului
30
Petru Lucinschi
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
Anexa nr.1
Autorităţile publice care cad sub incidenţa Legii serviciului public Aparatul Parlamentului Aparatul Preşedintelui Republicii Moldova Cancelaria de Stat Secretariatul Curţii Constituţionale Aparatul şi unităţile Curţii de Conturi Aparatul Consiliului Superior al Magistraturii Aparatele autorităţilor publice centrale constituite de către Preşedintele Republicii Moldova, Parlament sau Guvern Conducerea Academiei de Ştiinţe a Moldovei, aparatul Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică şi cel al Agenţiei pentru Inovare şi Transfer Tehnologic Conducerea şi aparatul Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare Academia de Administrare Publică de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova ca centru naţional de promovare a politicii de stat în domeniul administraţiei publice Structurile reprezentative ale Republicii Moldova în organismele internaţionale la care Republica Moldova este parte Aparatele centrale şi unităţile teritoriale ale ministerelor, departamentelor şi ale altor autorităţi publice centrale de specialitate Aparatele şi unităţile teritoriale ale departamentelor şi ale altor organe ale administraţiei publice din subordinea autorităţilor publice centrale de specialitate Organele centrale şi unităţile teritoriale ale Serviciului de Stat de arhivă Autorităţile administraţiei publice locale, direcţiile şi secţiile lor autonome, indiferent de sursele de finanţare 31
Transparency International - Moldova
Organele instanţelor judecătoreşti, procuraturii, serviciului diplomatic, serviciului fiscal, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, inspectoratelor de stat, controlului vamal, securităţii statului, din organele de interne, organele apărării, precum şi persoanele care deţin funcţii publice în autorităţile publice enumerate, a căror activitate nu este reglementată prin acte legislative speciale privind statutul juridic al acestor autorităţi publice Anexa nr. 2
Funcţiile publice de rangul întâi Viceministru Conducător de autoritate publică centrală de specialitate, care nu este membru al Guvernului, constituită de Preşedintele Republicii Moldova, de Parlament sau de Guvern; adjunctul lui; Membru al Curţii de Conturi Conducător al Cancelariei de Stat, adjunctul lui Prim-vicepreşedintele, vicepreşedinţii şi secretarul ştiinţific general al Academiei de Ştiinţe a Moldovei Preşedintele Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare Rectorul şi vicerectorii Academiei de Administrare Publică de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova Reprezentant permanent în structura reprezentativă a Republicii Moldova în organismul internaţional la care Republica Moldova este parte, dacă statutul juridic al acestei structuri nu este reglementat de altă lege Conducător de autoritate a administraţiei publice a unităţii teritoriale autonome cu statut special care nu este membru al Guvernului; Consilier al Preşedintelui Republicii Moldova Consilier al Preşedintelui Parlamentului Consilier al Prim-ministrului Consilier al Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie
32
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
Anexa nr. 3
Funcţiile publice de rangul al doilea Conducător adjunct de autoritate a administraţiei publice a unităţii teritoriale autonome cu statut special Conducător de unitate a aparatului Preşedintelui Republicii Moldova; adjunctul lui Conducător de unitate a aparatului Parlamentului; adjunctul lui Conducător de unitate a Cancelariei de Stat; adjunctul lui Şef al Secretariatului Curţii Constituţionale, adjunctul lui, consilier al Preşedintelui Curţii Constituţionale Director de departament, şef de direcţie, şef de catedră, şef de secţie (din compartimentele care nemijlocit realizează instruirea funcţionarilor publici) ai Academiei de Administrare Publică de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova Funcţionar cu împuterniciri respective în structura reprezentativă a Republicii Moldova în organismul internaţional la care Republica Moldova este parte, dacă statutul juridic al acestei structuri nu este reglementat de altă lege Conducător de departament, de un alt organ al administraţiei publice din subordinea administraţiei publice centrale de specialitate; adjunctul lui Conducător de subsecţie, controlor superior de stat al Curţii de Conturi Conducător de direcţie autonomă, conducător de secţie autonomă şi conducător de secţie din componenţa direcţiei ministerului, departamentului, conducător de serviciu, de un alt organ al administraţiei publice din subordinea administraţiei publice centrale de specialitate, adjuncţii lor, alte funcţii echivalente Ajutor, purtător de cuvânt, referent, consultant, expert şi consilier din aparatul Preşedintelui Republicii Moldova, din aparatul Parlamentului, din aparatul Curţii Supreme de Justiţie, din Cancelaria de Stat, din minister şi departament
33
Transparency International - Moldova
Conducător de direcţie, conducător de secţie, conducător de serviciu şi adjuncţii lor, consultant, specialist, alte funcţii echivalente din Secretariatul Curţii Constituţionale Conducător de direcţie, conducător de secţie, conducător de serviciu şi alte funcţii echivalente din autoritatea administraţiei publice a unităţii teritoriale autonome cu statut special, din autoritatea administraţiei publice locale, precum şi din unitatea teritorială a departamentului, serviciului şi unui alt organ al administraţiei publice din subordinea administraţiei publice centrale de specialitate, conducător de serviciu de stat de arhivă din raion, secretar şi viceprimar salarizat al autorităţii administraţiei publice locale Conducător de direcţie, conducător de secţie, conducător de serviciu şi alte funcţii echivalente din instanţa judecătorească, procuratură, din serviciul diplomatic, serviciul fiscal, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, din organele controlului vamal, securităţii statului, organele de interne, organele apărării, a căror activitate nu este reglementată prin acte legislative speciale privind statutul juridic al acestor autorităţi publice; adjuncţii lor.
34
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
Hotărârea Parlamentului pentru aprobarea Concepţiei cu privire la politica de personal în serviciul public nr.1227-XV din 18.07.2002 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.122-123 din 29.08.2002, art.985) Parlamentul adoptă prezenta hotărâre. Art.1. - Se aprobă Concepţia cu privire la politica de personal în serviciul public (se anexează). Art.2. - Guvernul, în comun cu autorităţile legislativă şi judecătorească, va asigura realizarea concepţiei menţionate. Art.3. - Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării. Preşedintele Parlamentului
Eugenia Ostapciuc
35
Transparency International - Moldova
Anexă
Concepţie cu privire la politica de personal în serviciul public I. PREMISE Democratizarea şi consolidarea serviciului public, ca totalitate a autorităţilor publice menite să realizeze prevederile Constituţiei Republicii Moldova, pot fi efectuate prin promovarea şi realizarea următoarelor principii: - umanism; - legalitate; - transparenţă; - accesibilitate; - echitate socială; - conlucrare; - stabilitate; - profesionalism. Personalul din serviciul public este factorul uman primordial în procesul de democratizare, în realizarea misiunii şi obiectivelor autorităţilor publice. Analiza factorilor care afectează procesul de democratizare şi consolidare a serviciului public din Republica Moldova scoate în evidenţă, în primul rând, problemele existente în sistemul de gestionare a resurselor umane: în domeniul recrutării şi selectării personalului - sistemul existent de recrutare şi selectare, bazat pe principii ce nu corespund cerinţelor reformelor, obiectivelor zilei, nu asigură pe deplin realizarea dreptului cetăţenilor la ocuparea funcţiilor publice, dreptul funcţionarilor publici la promovare; nu poate asigura autorităţile publice cu cei mai competenţi oameni; în domeniul evaluării activităţii funcţionarilor publici - Legea serviciului public nr.443-XIII din 4 mai 1995 prevede evaluarea activităţii funcţionarilor publici prin metoda atestării o dată în trei ani, 36
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
ceea ce nu contribuie la depistarea, la timp şi obiectivă, a punctelor forte şi slabe ale acestei activităţi, nu permite efectuarea unor intervenţii la moment şi, ca rezultat, nu favorizează ameliorarea activităţii serviciului public; în domeniul dezvoltării profesionale a personalului - dezvoltarea profesională a funcţionarilor publici din autorităţile publice are un caracter ocazional, deoarece până în prezent nu se identifică necesităţile reale de instruire ale personalului nici de autorităţile publice, nici de instituţiile de învăţământ sau alte organizaţii care prestează servicii în domeniu; nu se aplică varietăţile de opţiuni posibile pentru satisfacerea necesităţilor de instruire ale funcţionarilor publici, accentul fiind pus în principal pe cursuri de scurtă sau lungă durată. În cele mai multe cazuri, programele de instruire au un caracter general, fără obiective concrete corespunzătoare necesităţilor reale de instruire; în domeniul planificării şi dezvoltării carierei - Legea serviciului public nu permite planificarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici în conformitate cu nivelul pregătirii lor profesionale, calificării şi rezultatelor activităţii lor, deoarece posibilităţile de avansare în grad de calificare sunt reduse la 3 ranguri a câte 3 clase fiecare, dintre care rangul I se acordă numai funcţionarilor de conducere de nivel superior. Aceasta conduce la lipsa motivaţiei funcţionarilor publici, la reducerea interesului faţă de lucru, la pierderea creativităţii, la performanţe slabe, la pierderea încrederii în posibilităţile de a fi avansat în grad de calificare, promovat în funcţie; în domeniul asigurării informaţionale a procesului de gestionare a resurselor umane - în prezent serviciul public din Republica Moldova nu dispune de un sistem informaţional unic care ar putea să ofere informaţii calitative pentru decizii manageriale adecvate referitoare la repartiţia pe posturi de muncă, funcţii, evaluarea după merit, promovarea în funcţie etc. Modificările radicale ale sistemului social-politic şi economic au condus la schimbări esenţiale în structurile statale, în relaţiile dintre autorităţile publice centrale şi locale, ale misiunii, obiectivelor şi activităţii ministerelor şi departamentelor, autorităţilor publice locale etc. Aceasta, la rândul său, a generat schimbări în funcţiile şi caracterul muncii funcţionarilor publici, care pot fi asigurate numai de un 37
Transparency International - Moldova
management performant al resurselor umane. Anume din aceste considerente este necesară promovarea şi implementarea noii politici multilaterale cu privire la gestionarea resurselor umane din serviciul public referitoare la: a) recrutarea şi selectarea personalului; b) evaluarea activităţii funcţionarilor publici; c) dezvoltarea profesională continuă a funcţionarilor publici; d) cariera profesională a funcţionarilor publici; e) colectarea, păstrarea şi utilizarea informaţiei despre funcţionarii publici. Este necesar ca procedurile şi metodele de implementare a tuturor aspectelor acestei politici să asigure realizarea următoarelor principii: - umanism; - transparenţă; - obiectivitate; - echitate socială. Implementarea noii politici de personal va avea un impact considerabil asupra întregii activităţi a serviciului public. Introducerea sistemului de recrutare şi selectare a personalului va asigura angajarea în autorităţile publice a unor oameni competenţi, fapt care va influenţa pozitiv activitatea şi dezvoltarea autorităţii publice în ansamblu; va spori capacitatea acesteia nu numai de a se adapta la schimbări - tehnologii noi, reforme, dar şi de a le promova în societate; va ridica cultura organizaţională, va consolida relaţiile cu publicul, imaginea autorităţii publice etc. Un sistem eficient de evaluare a activităţii funcţionarilor publici va oferi informaţii veridice pentru luarea deciziilor manageriale cu privire la personal, va facilita crearea şi menţinerea unei atmosfere creative, de încredere, va motiva personalul din autoritatea publică. Implementarea acestui sistem va asigura realizarea drepturilor funcţionarilor publici la remunerare adecvată, avansare în grad de calificare şi promovare în funcţie, la dezvoltare profesională continuă, la armonizarea relaţiilor de muncă etc.
38
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
Implementarea riguroasă în activitatea autorităţilor publice a sistemului de dezvoltare profesională continuă a funcţionarilor publici va asigura prestarea calitativă a serviciilor pentru clienţi; utilizarea eficientă a personalului; performanţe mai înalte; fluctuaţie mai joasă a personalului. Introducerea sistemului cu privire la cariera profesională a funcţionarilor publici va conduce la obţinerea stabilităţii şi loialităţii funcţionarilor publici; la realizarea cu succes a obiectivelor autorităţilor publice, a posibilităţilor funcţionarilor publici de a-şi manifesta pe deplin cunoştinţele, abilităţile şi atitudinile profesionale; la realizarea şanselor de a avansa în grad de calificare, de a fi promovat în funcţie, în dependenţă de performanţele individuale. Implementarea sistemului informaţional unic va asigura cu informaţii pertinente şi oportune procesul managerial în autorităţile publice, va facilita procesul de selectare a candidaţilor pentru ocuparea posturilor de muncă, a funcţiilor vacante, de întocmire a planurilor de instruire continuă şi dezvoltare a calităţilor profesionale ale fiecărui funcţionar public, de întocmire a rapoartelor cu privire la gestionarea resurselor umane etc. II. POLITICA DE PERSONAL A. Recrutarea şi selectarea personalului pentru serviciul public 1. Noţiuni de bază: recrutare - proces de identificare şi atragere în autorităţile publice a candidaţilor pentru ocuparea posturilor de muncă, a funcţiilor vacante persoane care posedă caracteristicile cerute de postul de muncă, funcţie; selectare - proces de alegere din rândul candidaţilor pentru ocuparea posturilor de muncă, funcţiilor vacante a celor mai competente persoane, în baza unor criterii specifice stabilite pentru postul de muncă, funcţia respectivă; sistem de recrutare şi selectare - totalitatea etapelor şi procedurilor incluse într-un proces continuu şi sistematic: planificarea necesarului de personal, identificarea posturilor, funcţiilor vacante, publicitatea, preselecţia în baza documentelor, selectarea, luarea deciziei de alegere
39
Transparency International - Moldova
a candidatului potrivit, numirea în post, funcţie şi integrarea angajatului. 2. Politica de recrutare şi selectare a personalului În serviciul public se introduce sistemul de recrutare şi selectare, care va asigura ocuparea postului de muncă, funcţiei publice vacante numai prin concurs. Excepţie vor face: a) persoanele numite de conducătorii Aparatului Parlamentului, Aparatului Preşedintelui Republicii Moldova, Cancelariei de Stat, ministerelor şi ai altor autorităţi publice centrale în funcţiile de consilieri, ajutori, funcţionari în serviciile de presă şi secretari, care sunt angajate şi eliberate din funcţie o dată cu numirea, demisionarea, eliberarea conducătorului; b) persoanele angajate pentru îndeplinirea unor lucrări speciale pe un termen limitat de până la 12 luni; c) persoanele a căror activitate este reglementată prin acte legislative speciale privind statutul lor juridic. Pentru ca sistemul de recrutare şi selectare să fie acceptat de societate, să fie eficient, el trebuie să se bazeze pe următoarele principii: publicitate - sistemul trebuie să asigure informarea cât mai largă a cetăţenilor pe întreg teritoriul ţării pentru ca posturile de muncă, funcţiile anunţate vacante să fie completate cu persoane competente, pentru ca orice cetăţean să îşi poată realiza dreptul la ocuparea funcţiei publice; obiectivitate - sistemul trebuie să ofere oportunităţi egale tuturor candidaţilor, să asigure selecţia fără prejudecăţi, să prevină orice intervenţii politice şi influenţa din partea VIP, să garanteze că nu va fi admisă discriminarea pe motive de sex, vârstă, naţionalitate, apartenenţă sau neapartenenţă la unul din partide etc.; alegere după merit - sistemul trebuie să asigure selectarea celor mai calificate, celor mai capabile şi mai competente persoane; transparenţă - sistemul trebuie să asigure transparenţa procedurilor de selectare. Persoanele care nu vor fi selectate vor avea dreptul la 40
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
obţinerea explicaţiilor de rigoare şi la contestarea deciziei luate asupra lor. Recrutarea şi selectarea personalului vor fi efectuate de către autorităţile publice şi/sau centrele independente de recrutare şi selectare. B. Evaluarea activităţii funcţionarilor publici 1. Noţiuni de bază: evaluare a activităţii - proces de apreciere a nivelului performanţelor profesionale ale funcţionarului public, raportat la standarde, a calităţii îndeplinirii sarcinilor ce îi revin în raport cu postul de muncă, funcţia ocupată; sistem de evaluare a activităţii - ansamblul strategiilor, metodelor şi procedurilor de apreciere a performanţelor funcţionarilor publici, incluse într-un proces continuu şi sistematic. 2. Politica de evaluare a activităţii funcţionarilor publici În serviciul public se introduce sistemul de evaluare a activităţii, care prevede aprecierea anuală a performanţelor profesionale ale fiecărui funcţionar public şi aprecieri curente ale activităţii lui efectuate pe parcursul anului. Sistemul de evaluare a activităţii trebuie să se bazeze pe următoarele principii: obiectivitate - procedurile de evaluare a activităţii trebuie să asigure o tratare echitabilă, nediscriminatorie a fiecărui funcţionar. Se evaluează nu persoana, ci activitatea şi potenţialul funcţionarului public, utilizându-se numai informaţii veridice, verificabile; transparenţă - metodele, procedurile, criteriile de evaluare a activităţii trebuie să fie clar formulate, cunoscute, înţelese de fiecare funcţionar public. Persoanele care nu sunt de acord cu rezultatele aprecierii au dreptul să ceară revizuirea acestor rezultate şi obţinerea explicaţiilor de rigoare. Evaluarea activităţii se va face în baza unor criterii clare, măsurabile, limitate în număr şi aplicabile, elaborate conform descrierii postului de 41
Transparency International - Moldova
muncă, funcţiei, prin compararea rezultatelor activităţii cu standardele de performanţă stabilite pentru fiecare post de muncă, funcţie. Rezultatele evaluării activităţii funcţionarilor publici sunt obligatorii pentru luarea deciziilor cu privire la repartiţia adecvată pe posturi de muncă, funcţii, conferirea gradelor de calificare, promovarea în funcţie, remunerarea muncii, dezvoltarea profesională, formarea rezervei de conducători, stimulări, sancţiuni disciplinare etc. Evaluarea activităţii funcţionarilor publici se va efectua de comisiile pentru managementul resurselor umane, conducătorii de toate nivelurile din cadrul autorităţii publice şi/sau evaluatorii externi independenţi. C. Dezvoltarea profesională continuă a funcţionarilor publici 1. Noţiuni de bază: dezvoltarea profesională continuă a funcţionarilor publici presupune activitatea de aprofundare şi de actualizare a cunoştinţelor, de dezvoltare a aptitudinilor şi de modelare a atitudinilor personalului, necesare pentru realizarea eficientă a obiectivelor ce ţin de activitatea profesională; sistemul de dezvoltare profesională continuă a personalului include strategiile, programele, metodele de instruire, procedurile de identificare şi de satisfacere a necesităţilor de instruire ale funcţionarilor publici, realizate de autorităţile publice şi de prestatorii de servicii de instruire; ciclul de instruire continuă, sistematică şi planificată include totalitatea activităţilor de identificare a necesităţilor de instruire, de planificare a procesului şi de elaborare a programelor de instruire, implementare şi evaluare a procesului de instruire profesională a personalului. 2. Politica de dezvoltare profesională continuă a funcţionarilor publici În serviciul public se introduce sistemul de dezvoltare profesională continuă a funcţionarilor publici, care va asigura caracterul sistematic şi planificat al procesului de aprofundare şi de actualizare a cunoştinţelor, de dezvoltare a aptitudinilor şi de modelare a atitudinilor necesare
42
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
pentru exercitarea eficientă a responsabilităţilor ce revin postului de muncă, funcţiei deţinute. Pentru ca sistemul de dezvoltare profesională a funcţionarilor publici să devină eficient, el trebuie să se bazeze pe următoarele principii: garantarea dreptului fiecărui funcţionar la dezvoltarea potenţialului propriu - mecanismele de realizare a sistemului de dezvoltare profesională continuă trebuie să prevadă responsabilităţile statului, autorităţilor publice, prestatorilor de servicii de instruire pentru a oferi fiecărui funcţionar public posibilităţi de dezvoltare profesională continuă; orientarea spre necesităţile de instruire ale fiecărui funcţionar strategiile, metodele şi programele de instruire trebuie să fie ajustate la necesităţile individuale ale funcţionarului public, să nu aibă un caracter general; obiectivitate - sistemul de dezvoltare profesională continuă trebuie să asigure posibilităţi egale fiecărui funcţionar public la instruire, atât în ţară, cât şi peste hotare, fără nici un fel de discriminare pe motive de sex, vârstă, naţionalitate, apartenenţă politică etc.; transparenţă - politica de dezvoltare profesională continuă a funcţionarilor publici, procedurile de realizare a procesului de instruire trebuie să fie clar formulate, cunoscute şi înţelese de toţi funcţionarii publici. Integritatea procesului de dezvoltare profesională a funcţionarilor publici se va obţine prin promovarea şi aplicarea consecventă a ciclului de instruire continuă, sistematică şi planificată. Pentru ca investiţiile în instruire să exercite un impact maxim, procesul de dezvoltare profesională trebuie să se bazeze pe identificarea şi satisfacerea necesităţilor individuale de instruire ale fiecărui funcţionar public. Dezvoltarea profesională a funcţionarilor publici poate şi trebuie să fie asigurată:
43
Transparency International - Moldova
a) de către prestatorii de servicii în domeniul instruirii, atât din sectorul de stat, cât şi din cel privat şi neguvernamental: universităţi, centre de instruire, şcoli de business, instructori profesionişti etc.; b) de către practicieni: funcţionari publici competenţi de nivel republican şi local, conducători de performanţă etc.; c) prin diverse tipuri şi forme de instruire internă (în cadrul autorităţii publice) şi externă (în afara autorităţii publice): seminare, conferinţe, cursuri de scurtă şi lungă durată, instruire la distanţă, tutelare, autoinstruire, rotaţie pe posturi, funcţii etc. Autorităţile publice vor selecta anume acei prestatori de servicii de instruire care vor propune programe corespunzătoare necesităţilor de instruire, condiţii şi preţuri convenabile. Fiecare funcţionar public va beneficia de diverse opţiuni de dezvoltare profesională în volum de cel puţin 40 de ore anual. D. Cariera profesională a funcţionarilor publici 1. Noţiuni de bază: carieră profesională - succesiune a poziţiilor şi posturilor de muncă, funcţiilor ocupate de o persoană în timpul activităţii profesionale; funcţionar public debutant - persoană care ocupă, în urma concursului, o funcţie publică pentru prima oară; funcţionar public definitiv - persoană care, după expirarea termenului poziţiei de debutant, a obţinut, în urma evaluării activităţii, grad de calificare. 2. Politica cu privire la cariera profesională a funcţionarilor publici În serviciul public se introduce sistemul cu privire la cariera profesională a funcţionarilor publici, constituit din mai multe etape, trepte decât în prezent, care va asigura realizarea posibilităţilor de avansare în grad de calificare, promovare în funcţie pe parcursul întregii activităţi profesionale. Acest sistem se bazează pe următoarele principii:
44
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
obiectivitate - procedurile de avansare în grad de calificare, promovare în funcţie trebuie să garanteze tratarea nediscriminatorie, echitabilă a fiecărui funcţionar public, conform rezultatelor evaluării activităţii lui; transparenţă - procedurile de avansare în grad de calificare, promovare în funcţie trebuie să fie clar formulate, cunoscute, înţelese de fiecare funcţionar public. Funcţionarii publici au dreptul la contestarea deciziilor ce ţin de cariera lor profesională. Cariera profesională a funcţionarilor publici începe de la poziţia de debutant, a cărei perioadă este de un an. După expirarea acestui termen şi în funcţie de rezultatele evaluării activităţii, funcţionarul public debutant trece în poziţia de funcţionar public definitiv cu grad de calificare iniţial. Avansarea în grad de calificare, promovarea în funcţie se vor face numai după merite, în baza evaluării activităţii individuale. Funcţionarul public îşi păstrează gradul de calificare avut în caz de transfer dintr-o funcţie în alta, dintr-o autoritate publică în alta, de promovare, de reîncadrare în serviciul public. În caz de numire într-o funcţie de conducere, funcţionarul public continuă succesiunea carierei sale profesionale. Fiecărei etape din cariera profesională îi va corespunde un anumit nivel al salariului de bază. E. Colectarea, păstrarea funcţionarii publici
şi
utilizarea
informaţiei
despre
1. Noţiune de bază: sistem informaţional unic - ansamblu organizat de metode, proceduri şi mijloace folosite pentru colectarea, prelucrarea, transmiterea, stocarea, păstrarea, analiza şi valorificarea informaţiilor despre resursele umane ale serviciului public. 2. Politica cu privire la colectarea, păstrarea şi utilizarea informaţiei despre funcţionarii publici
45
Transparency International - Moldova
În serviciul public se introduce sistemul informaţional unic, care va asigura informatizarea diferitelor activităţi privind resursele umane în fiecare autoritate publică în parte şi în serviciul public în ansamblu: evidenţa şi administrarea personalului, stabilirea cuantumului recompenselor, monitorizarea şi analiza fluctuaţiei personalului, planificarea resurselor umane, recrutarea, angajarea personalului, evaluarea şi promovarea personalului, dezvoltarea lui profesională, evidenţa funcţiilor publice vacante etc. Sistemul informaţional unic include registrul funcţionarilor publici (baza computerizată de date privind funcţiile publice şi funcţionarii publici) şi dosarele profesionale ale funcţionarilor publici. Registrul funcţionarilor publici conţine următoarele date personale: numele, prenumele, patronimicul, domiciliul, data naşterii, funcţia publică pe care o ocupă, vechimea în această funcţie, precum şi în alte funcţii ocupate anterior, studiile etc. Dosarul profesional conţine documentul de numire în funcţie, cel referitor la depunerea jurământului, actele de studii, certificatele privind cursurile de perfecţionare, evaluarea anuală a activităţii, atribuirea gradelor de calificare, promovările în funcţie, sancţiunile disciplinare etc. Pentru ca sistemul informaţional unic să funcţioneze eficient, el trebuie să se bazeze pe următoarele principii: veridicitate - sistemul informaţional unic trebuie să conţină numai date veridice, verificate în baza buletinului de identitate, carnetului de muncă, livretului militar, actelor de studii, a certificatelor privind cursurile de perfecţionare etc.; confidenţialitate - sistemul informaţional unic trebuie să asigure confidenţialitatea datelor şi să permită fiecărui angajat să ia cunoştinţă numai de datele personale; acces sancţionat la informaţie - în fiecare autoritate publică, prin dispoziţie a conducătorului, trebuie să fie numită o persoană din cadrul serviciului de personal, care va avea acces direct la baza de date şi va fi responsabilă de administrarea sistemului informaţional unic.
46
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
III. MECANISMELE DE REALIZARE A POLITICII DE PERSONAL A. Recrutarea şi selectarea personalului pentru serviciul public 1. Cancelaria de Stat: a) propune Guvernului modificările corespunzătoare la Legea serviciului public, la alte legi şi acte normative în conformitate cu prevederile prezentei concepţii; b) elaborează regulamentul cu privire la recrutarea şi selectarea personalului; c) elaborează ghidul cu privire la recrutarea şi selectarea personalului; d) organizează instruirea colaboratorilor din autorităţile publice responsabili de recrutarea şi selectarea personalului; e) acordă consultaţii autorităţilor publice în problemele ce ţin de recrutarea şi selectarea personalului; f) efectuează recrutarea, preselecţia candidaţilor pentru ocuparea posturilor vacante la funcţiile de conducere de nivel superior, pregătind şi asigurând astfel activitatea comisiei republicane pentru managementul resurselor umane; g) recepţionează rapoartele autorităţilor publice privind recrutarea şi selectarea personalului, pregăteşte rapoarte anuale. 2. Serviciul de personal din autoritatea publică: a) prognozează şi planifică necesarul de personal; b) identifică posturile de muncă, funcţiile vacante; c) efectuează recrutarea, preselecţia candidaţilor, pregătind şi asigurând astfel activitatea comisiei pentru managementul resurselor umane din autoritatea publică respectivă; d) înaintează comisiei republicane pentru managementul resurselor umane comanda cu privire la posturile de muncă, funcţiile vacante, selectarea candidaţilor pentru care ţine de competenţa acesteia; e) întocmeşte şi prezintă Cancelariei de Stat rapoarte curente şi anuale cu privire la activitatea de recrutare şi selectare a personalului. 3. Comisia pentru managementul resurselor umane teritorială şi din autoritatea publică centrală:
47
Transparency International - Moldova
a) efectuează selectarea candidaţilor la posturile de muncă, funcţiile vacante din autorităţile publice respective; b) examinează şi soluţionează litigiile apărute în procesul de recrutare şi selectare a personalului în subdiviziunile subordonate. 4. Comisia republicană pentru managementul resurselor umane: a) efectuează selectarea candidaţilor la funcţiile vacante pentru funcţiile de conducere de nivel superior; b) examinează şi soluţionează litigiile apărute în procesul de recrutare şi selectare în autorităţile publice; c) examinează, coordonează şi monitorizează activitatea comisiilor pentru managementul resurselor umane teritoriale şi din autorităţile publice centrale. B. Evaluarea activităţii funcţionarilor publici 1. Cancelaria de Stat: a) propune Guvernului modificările corespunzătoare la Legea serviciului public, la alte legi şi acte normative în conformitate cu prevederile prezentei concepţii; b) elaborează regulamentul cu privire la evaluarea activităţii funcţionarilor publici; c) elaborează ghidul cu privire la aplicarea procedurilor şi metodelor de apreciere a performanţelor profesionale ale funcţionarilor publici; d) stabileşte criteriile şi standardele de performanţă profesională; e) organizează instruirea persoanelor responsabile de procesul de evaluare a activităţii funcţionarilor publici; f) consultă autorităţile publice în problemele ce ţin de evaluarea activităţii funcţionarilor publici; g) efectuează monitorizarea proceselor de evaluare a activităţii funcţionarilor publici în autorităţile publice; h) pregăteşte şi asigură activitatea corespunzătoare a comisiei republicane pentru managementul resurselor umane; i) recepţionează rapoartele autorităţilor publice cu privire la evaluarea activităţii funcţionarilor publici, pregăteşte rapoarte anuale. 2. Conducerea autorităţii publice:
48
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
a) defineşte politica cu privire la evaluarea activităţii tuturor categoriilor de funcţionari publici, care va prevedea clar metodele şi procedurile de evaluare; b) în baza rezultatelor evaluării, ia decizii cu privire la personal; c) aprobă planurile de evaluare anuală a activităţii funcţionarilor publici; d) alocă mijloacele financiare necesare; e) monitorizează procesul de evaluare a activităţii funcţionarilor publici; f) examinează plângerile şi litigiile apărute în procesul de apreciere a performanţelor profesionale şi, în baza propunerilor serviciilor de personal, ia decizii cu privire la soluţionarea lor; g) prezintă Cancelariei de Stat rapoarte anuale cu privire la evaluarea activităţii funcţionarilor publici. 3. Serviciul de personal din autoritatea publică: a) elaborează planurile de evaluare anuală a activităţii funcţionarilor publici; b) organizează, după caz, instruirea evaluatorilor; c) elaborează, în comun cu conducătorii subdiviziunilor, şi prezintă Cancelariei de Stat spre examinare propuneri cu privire la criteriile şi standardele de performanţă profesională pentru evaluarea activităţii personalului din autoritatea publica; d) asigură procesul de evaluare cu cele necesare; e) pregăteşte şi prezintă conducerii autorităţii publice propuneri cu privire la soluţionarea plângerilor şi litigiilor apărute în procesul de apreciere a performanţelor profesionale; f) acumulează şi analizează informaţiile cu privire la evaluarea activităţii funcţionarilor publici, întocmeşte rapoarte anuale în baza ei şi le prezintă conducerii autorităţii publice. 4. Conducătorul de subdiviziune: a) elaborează, în comun cu serviciul de personal, propuneri cu privire la criteriile şi standardele de performanţă profesională pentru evaluarea activităţii personalului; b) comunică în scris fiecărui funcţionar public criteriile de performanţă profesională corespunzătoare postului de muncă, funcţiei ocupate de acesta; 49
Transparency International - Moldova
c) monitorizează activitatea fiecărui funcţionar; d) apreciază performanţele fiecărui funcţionar. 5. Comisia pentru managementul resurselor umane teritorială şi din autoritatea publică centrală: a) evaluează activitatea profesională a anumitor categorii de funcţionari publici conform regulamentului comisiei; b) examinează şi soluţionează plângerile şi litigiile apărute în procesul de evaluare a activităţii funcţionarilor publici, efectuat de către conducătorii subdiviziunilor, evaluatorii externi independenţi. 6. Comisia republicană pentru managementul resurselor umane: a) comunică în scris funcţionarilor publici de conducere de nivel superior criteriile de performanţă profesională corespunzătoare funcţiei ocupate; b) evaluează activitatea funcţionarilor publici de conducere de nivel superior; c) examinează şi soluţionează plângerile şi litigiile apărute în procesul de apreciere a performanţelor profesionale în cadrul autorităţilor publice. C. Dezvoltarea profesională continuă a funcţionarilor publici 1. Cancelaria de Stat: a) propune Guvernului modificările corespunzătoare la Legea serviciului public, la alte legi şi acte normative în conformitate cu prevederile prezentei concepţii; b) elaborează regulamentul cu privire la dezvoltarea profesională continuă a funcţionarilor publici; c) elaborează ghidul cu privire la aplicarea ciclului de instruire continuă, sistematică şi planificată a personalului; d) organizează instruirea persoanelor responsabile de dezvoltarea profesională a personalului; e) acordă consultaţii autorităţilor publice în problemele ce ţin de procesul de instruire a personalului;
50
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
f) coordonează activităţile de dezvoltare profesională a funcţionarilor publici, desfăşurate de diferite organizaţii naţionale, internaţionale, neguvernamentale etc.; g) monitorizează procesul de dezvoltare profesională a funcţionarilor publici. 2. Conducerea autorităţii publice: a) stabileşte obiectivele de instruire, a căror realizare va contribui la obţinerea unor performanţe mai înalte de către funcţionarii publici; b) aprobă planurile de instruire; c) alocă mijloacele financiare necesare; d) monitorizează procesul de dezvoltare profesională a personalului; e) prezintă Cancelariei de Stat rapoarte anuale cu privire la dezvoltarea profesională a personalului. 3. Serviciul de personal din autoritatea publică: a) identifică necesităţile de instruire ale personalului; b) planifică procesul de instruire; c) negociază cu prestatorii serviciilor de instruire interni şi externi; d) asigură condiţiile necesare pentru desfăşurarea procesului de instruire; e) evaluează procesul de instruire; f) ţine evidenţa datelor referitoare la instruirea personalului. 4. Funcţionarul public: a) poartă răspundere pentru dezvoltarea sa profesională; b) colaborează cu managerii şi lucrătorii serviciilor de personal la identificarea necesităţilor individuale de instruire; c) participă activ la realizarea obiectivelor instruirii; d) oferă informaţii necesare pentru evaluarea eficienţei instruirii; e) aplică cunoştinţele şi abilităţile obţinute în procesul de instruire în activitatea practică. 5. Prestatorul serviciilor de instruire: a) elaborează şi implementează mecanisme de asigurare a calităţii serviciilor prestate; b) furnizează programe de instruire flexibile ce corespund necesităţilor de instruire ale funcţionarilor publici; 51
Transparency International - Moldova
c) utilizează diferite forme, metode şi tehnici interactive de instruire a funcţionarilor publici. D. Cariera profesională a funcţionarilor publici 1. Cancelaria de Stat: a) propune Guvernului modificările corespunzătoare la Legea serviciului public, la alte legi şi acte normative în conformitate cu prevederile prezentei concepţii; b) elaborează regulamentul cu privire la cariera profesională a funcţionarilor publici; c) acordă consultaţii autorităţilor publice în problemele ce ţin de cariera funcţionarilor publici; d) efectuează monitorizarea proceselor ce ţin de cariera profesională a funcţionarilor publici; e) recepţionează rapoartele autorităţilor publice cu privire la avansarea în grad de calificare, promovarea în funcţie a funcţionarilor publici, pregăteşte rapoarte anuale. 2. Conducerea autorităţii publice: a) defineşte politica cu privire la cariera profesională a funcţionarilor publici; b) ia decizii cu privire la avansarea în grad de calificare, promovarea în funcţie a funcţionarilor publici; c) monitorizează procesul ce ţine de cariera profesională a funcţionarilor publici; d) prezintă Cancelariei de Stat rapoarte anuale cu privire la avansarea în grad de calificare, promovarea în funcţie a funcţionarilor publici. 3. Serviciul de personal din autoritatea publică: a) acordă ajutor funcţionarilor publici în planificarea carierei şi remodelarea acesteia în cazul apariţiei unor schimbări în autoritatea publică; b) pregăteşte rapoarte anuale cu privire la avansarea în grad de calificare, promovarea în funcţie a funcţionarilor publici, le prezintă conducerii autorităţii publice.
52
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
E. Colectarea, păstrarea funcţionarii publici
şi
utilizarea
informaţiei
despre
1. Cancelaria de Stat: a) creează şi administrează registrul funcţionarilor publici; b) elaborează instrucţiuni şi recomandări metodice cu privire la administrarea sistemului informaţional unic; c) organizează instruirea persoanelor responsabile de administrarea sistemului informaţional unic; d) întocmeşte rapoarte anuale cu privire la managementul funcţiilor publice şi al funcţionarilor publici. 2. Conducerea autorităţii publice: a) analizează informaţiile cu privire la funcţionarii publici şi funcţiile publice, utilizează aceste informaţii în procesele decizionale; b) asigură susţinerea financiară şi tehnică a implementării şi utilizării sistemului informaţional unic; c) numeşte persoana responsabilă de administrarea sistemului informaţional unic; d) prezintă Cancelariei de Stat rapoarte anuale cu privire la managementul funcţiilor publice şi al funcţionarilor publici. 3. Serviciul de personal din autoritatea publică: a) colectează şi păstrează informaţiile despre funcţionarii publici, le utilizează la pregătirea diferitelor rapoarte cu privire la personal; b) modifică şi completează datele din registrul funcţionarilor publici şi le transmite Cancelariei de Stat; c) întocmeşte rapoarte anuale cu privire la managementul funcţiilor publice şi al funcţionarilor publici şi le prezintă conducerii. IV. FINANŢAREA PROCESULUI DE IMPLEMENTARE A POLITICII DE PERSONAL Autorităţile publice vor prevedea în bugetele sale anuale mijloace pentru finanţarea: a) activităţii de recrutare şi selectare a personalului: publicitate; procurarea şi/sau multiplicarea formularelor de aplicare, registrelor şi
53
Transparency International - Moldova
altor materiale necesare; retribuirea muncii specialiştilor în domeniul selectării personalului, angajaţi prin contract etc.; b) activităţii de apreciere a performanţelor profesionale ale funcţionarilor publici: instruirea evaluatorilor interni, procurarea şi/sau multiplicarea formularelor de apreciere, altor materiale necesare; retribuirea muncii experţilor invitaţi evaluatori externi independenţi etc.; c) activităţii de dezvoltare profesională continuă a funcţionarilor publici: procurarea şi/sau multiplicarea materialelor necesare; retribuirea muncii instructorilor, cheltuielile pentru instruirea externă a funcţionarilor publici etc.; d) creării şi întreţinerii sistemului informaţional unic: asigurarea schimbului de informaţii prin Internet, cheltuieli de comunicaţie prin telefon etc. Pentru implementarea politicii cu privire la cariera profesională a funcţionarilor publici va fi necesar de revizuit sistemul de salarizare a activităţii acestora. V. DISPOZIŢII FINALE Realizarea prevederilor prezentei concepţii necesită activităţi în mai multe domenii, printre care: perfecţionarea cadrului legislativ - modificarea Legii serviciului public conform prevederilor prezentei concepţii, completând, după caz, capitolele privind sancţiunile disciplinare şi răspunderea juridică a funcţionarului public, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu, garanţiile sociale ale funcţionarului public; precum şi modificarea unor articole din Legea nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern, Legea nr.186-XIV din 6 noiembrie 1998 privind administraţia publică locală etc.; crearea cadrului normativ - elaborarea regulamentelor cu privire la recrutarea şi selectarea personalului, la evaluarea activităţii funcţionarilor publici, la dezvoltarea profesională continuă a lor şi la dezvoltarea carierei acestora; a regulamentelor comisiei republicane pentru managementul resurselor umane, ale comisiilor teritoriale şi comisiilor din cadrul autorităţilor publice centrale; a materialelor metodice necesare; 54
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
măsuri organizatorice - crearea comisiei republicane pentru managementul resurselor umane, a comisiilor teritoriale şi, respectiv, a celor din cadrul autorităţilor publice centrale; prevederea şi alocarea mijloacelor financiare necesare pentru gestionarea resurselor umane în fiecare autoritate publică; orientarea conducătorilor autorităţilor publice spre factorul uman; modificarea statutului şi ridicarea rolului serviciului de personal; instruirea conducătorilor de toate nivelurile, a şefilor şi colaboratorilor serviciilor de personal, în scopul familiarizării lor cu procedurile şi practicile moderne de lucru cu personalul.
55
Transparency International - Moldova
Hotărârea Guvernului despre aprobarea Clasificatorului unic al funcţiilor publice nr.151 din 23.02.2001 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.25-26 din 01.03.2001, art.186) Guvernul Republicii Moldova hotărăşte: 1. Se aprobă: Clasificatorul unic al funcţiilor publice (se anexează); Nomenclatorul categoriilor de lucrători care efectuează deservirea tehnică ce asigură funcţionarea autorităţilor publice (se anexează). 2. Se autorizează Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei şi Direcţia pentru Politica de Cadre pe lângă Guvernul Republicii Moldova să dea explicaţii de rigoare privind aplicarea Clasificatorului unic al funcţiilor publice. 3. Se abrogă: Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 312 din 20 martie 1998 "Despre aprobarea Clasificatorului unic al funcţiilor publice" (Monitorul Oficial, 1998, nr. 38-39, art.304); Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 410 din 9 aprilie 1998 "Cu privire la completarea Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 312 din 20 martie 1998" (Monitorul Oficial, 1998, nr.6061, art.519); Punctul 3 din Modificările ce se operează în unele hotărâri ale Guvernului Republicii Moldova, aprobate prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.528 din 5 iunie 1998 (Monitorul Oficial, 1998, nr.62-65, art.625). Prim-ministru al Republicii Moldova
Dumitru Braghiş
Contrasemnată: Ministrul muncii, protecţiei sociale şi familiei Ministrul finanţelor Ministrul justiţiei
Valerian Revenco Mihail Manoli Valeria Şterbeţ
56
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
Aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 151din 23 februarie 2001
Clasificatorul unic al funcţiilor publice FUNCŢIILE PUBLICE Cod 01. Funcţiile publice din autorităţile publice centrale şi de specialitate şi raportarea lor la grade de calificare 01.01. Funcţiile publice de rangul întâi 01.01.01 Viceministru 01.01.02 Consilier al Preşedintelui Parlamentului Republicii Moldova 01.01.03 Consilier al Preşedintelui Republicii Moldova 01.01.04 Consilier Principal de Stat al Prim-ministrului Consilier al Prim-ministrului 01.01.04/1 Consilier al Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie 01.01.05 Consilier Principal de Stat 01.01.06 Conducător al Cancelariei de Stat, adjunctul lui 01.01.07 Şef al aparatului Preşedintelui şi adjunctul lui 01.01.08 Conducător (director, preşedinte, şef) şi adjuncţii lui (autoritate publică constituită de Preşedintele Republicii Moldova, de Parlament sau Guvern) 01.01.09 Membru al Curţii de Conturi 01.01.10 Preşedinte Consiliu (autoritate publică constituită de Preşedintele Republicii Moldova, de Parlament sau de Guvern) şi adjuncţii lui 01.01.11 Preşedinte Comisie (autoritate publică constituită de Preşedintele Republicii Moldova, de Parlament sau de Guvern) şi adjuncţii lui 01.01.12 Preşedinte al Comisiei Electorale Centrale şi adjuncţii lui (permanenţi) 01.01.13 Reprezentant permanent în structura reprezentativă a Republicii Moldova în organismul internaţional la care Republica Moldova este parte, dacă statutul juridic al acestei structuri nu este reglementat de alta lege 01.01.14. Secretar al Comisiei Electorale Centrale
57
Transparency International - Moldova
01.01.15 Rector al Academiei de Administrare Publică de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova şi adjuncţii lui 01.02. Funcţiile publice de rangul doi 01.02.04 Ajutor, purtător de cuvânt al Preşedintelui Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Prim-ministrului, Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie 01.02.05 Consilier al vecepreşedintelui Parlamentului 01.02.06 Consilier al viceprim-ministrului 01.02.07 Consilier al conducătorului Cancelariei de Stat 01.02.08 Consilier al Preşedintelui Curţii Constituţionale 01.02.09 Consilier al vicepreşedintelui Curţii Supreme de Justiţie 01.02.10 Consilier al preşedintelui curţii de apel 01.02.12 Consilier al Ministrului 01.02.13 Consilier relaţii externe 01.02.14 Director Agenţie (Centru) pe lângă sau în cadrul ministerului şi adjuncţii lui 01.02.15 Director departament (executiv) şi adjuncţii lui (pe lângă şi din cadrul ministerului) 01.02.16 Şef Agenţie şi adjuncţii lui 01.02.17 Şef al Secretariatului Curţii Constituţionale şi adjuncţii lui 01.02.18 Şef direcţie principală (generală) şi adjuncţii lui 01.02.19 Şef direcţie şi adjuncţii lui 01.02.20 Şef secţie în cadrul direcţiei şi adjuncţii lui 01.02.21 Şef secţie şi adjuncţii lui 01.02.22 Şef serviciu şi adjuncţii lui 01.02.23 Şef centru şi adjuncţii lui 01.02.24 Şef sector şi adjuncţii lui 01.02.25 Şef oficiu şi adjuncţii lui 01.02.27 Consultant principal. Consultant superior. Consultant (din cadrul aparatului central al autorităţilor publice centrale) 01.02.28 Referent principal. Referent superior (din cadrul aparatului Preşedintelui Republicii Moldova şi a Parlamentului), Referent (al judecătorului Curţii Supreme de Justiţie) 01.02.29 Expert (din cadrul aparatului central al autorităţilor publice centrale) 01.02.30 Secretar ştiinţific al Comisiei Superioare de Atestare 01.02.31 Membru al Comisiei Electorale Centrale (permanent) 58
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
01.02.32 Secretar Consiliu Coordonator al Audiovizualului 01.02.33 Secretar al Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică 01.02.34 Adjuncţi ai avocaţilor parlamentari 01.02.36 Şef vistierie şi adjuncţii lui 01.02.37 Controlor superior de stat. Controlor de stat (din aparatul Curţii de Conturi) 01.02.38 Custode principal de fonduri (Serviciul de Stat de Arhivă) 01.02.39 Şef inspectorat de stat şi adjuncţii lui 01.02.40 Şef inspecţie de stat şi adjuncţii lui 01.02.41 Şef al inspecţiei zonale (judeţene) şi adjuncţii lui 01.02.42 Şef al inspectoratului zonal (judeţean) şi adjuncţii lui 01.02.43 Director agenţie ecologică şi adjuncţii lui 01.02.44 Şef serviciu sectorial al inspectoratului ecologic 01.02.45 Şef de grupă a inspectoratului ecologic 01.02.46. Director general (Asociaţia Curativ-sanatorială şi de recuperare a Cancelariei de Stat) 01.02.47 Inspector general de stat al Inspecţiei Muncii şi adjuncţii lui 01.02.48 Inspector-şef al inspectoratului teritorial de muncă şi adjuncţii lui 01.02.49 Şef Oficiu (Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat) 01.02.50. Secretar ştiinţific al Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică 01.02.51 Şef de catedră al Academiei de Administrare Publică de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova 01.03. Funcţiile publice de rangul trei 01.03.02 Specialist principal 01.03.03 Specialist coordonator 01.03.04 Specialist 01.03.05 Consilier consultant principal. Consultant superior. Consultant (din cadrul aparatului instanţelor judecătoreşti, procuraturii şi autorităţilor publice de specialitate) 01.03.06 Controlor revizor principal 01.03.07 Controlor revizor coordonator 01.03.08 Controlor revizor superior 01.03.09 Controlor revizor 01.03.10 Executor judecătoresc superior 59
Transparency International - Moldova
01.03.11 Executor judecătoresc 01.03.12 Referent 01.03.13 Expert 01.03.14 Revizor 01.03.15 Inspector principal de specialitate 01.03.16 Inspector coordonator de specialitate 01.03.17 Inspector superior de specialitate 01.03.18 Inspector de specialitate 01.03.19 Secretar al Consiliului autorilor şi titularilor de drepturi conexe 01.03.20 Şef cancelarie 01.03.21 Inspector de stat principal 01.03.22 Inspector de stat coordonator 01.03.23 Inspector de stat 01.03.24 Inspector (din inspectoratele şi inspecţiile de stat) 01.03.25 Consultant (Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat) 01.03.26 Grefier al instanţei judecătoreşti; 01.03.27 Interpret, traducător al instanţei judecătoreşti Cod 02. Funcţiile publice din autorităţile publice locale şi unităţile teritoriale autonome cu statut special şi raportarea lor la grade de calificare 02.02. Funcţiile publice de rangul doi 02.02.01 Prim-adjunct al Başcanului 02.02.02 Adjunct al Başcanului, şef direcţie generală 02.02.03 Reprezentant al Başcanului şi adjuncţii lui 02.02.04 Şef direcţie principală (generală) şi adjuncţii lui 02.02.05 Şef direcţie şi adjuncţii lui 02.02.06 Şef secţie autonomă şi adjuncţii lui 02.02.07 Şef secţie în cadrul direcţiei 02.02.08 Şeful secretariatului Adunării Populare 02.02.10 Secretar consiliu local 02.02.11 Pretor 02.02.12 Vicepretor 02.02.13 Secretar pretură 02.02.15 Arhitect-şef (din aparatul preşedintelui raionului) 02.02.16 Medic-şef (din aparatul preşedintelui raionului) 60
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
02.02.17 Şef serviciu (din subordinea consiliului raional) 02.03. Funcţiile publice de rangul trei 02.03.01 Consilier, ajutor al Başcanului 02.03.02 Consilier, ajutor al primarului 02.03.03 Consultant 02.03.04 Specialist principal 02.03.05 Specialist coordonator 02.03.06 Specialist superior 02.03.07 Specialist 02.03.08 Jurist 02.03.09 Economist 02.03.10 Controlor-revizor principal 02.03.11 Controlor-revizor coordonator 02.03.12 Controlor-revizor superior 02.03.13 Controlor-revizor 02.03.14 Arhivist principal 02.03.15 Arhivist coordonator 02.03.16 Arhitect 02.03.17 Contabil şef şi adjuncţii lui al primăriei municipiilor, oraşelor, satelor (comunelor) Note: 1. În Clasificator nu sunt incluse funcţiile: judecător, procuror, ofiţer de urmărire penală, colaborator serviciul diplomatic, din serviciul fiscal, organele controlului vamal, Departamentul control financiar şi revizie, Serviciul de Informaţii şi Securitate, organele interne, militarilor, asupra căror nu se extinde acţiunea articolelor 8, 9 şi 24 alineatul (4) al Legii serviciului public şi li se conferă grade de calificare prin acte legislative (normative) speciale privind statutul lor juridic. 2. Contabilii şefi ai organelor administraţiei publice centrale ce dirijează activitatea subdiviziunilor interioare, care sunt raportate la categoria direcţiilor şi secţiilor, li se conferă gradul de calificare de rangul doi, celorlalţi contabili şefi li se conferă gradul de calificare de rangul III.
61
Transparency International - Moldova
3. Primele două cifre ale codului determină grupa funcţiilor din autorităţile publice centrale şi locale, următoarele două cifre determină rangul funcţiilor, iar ultimele două cifre - numărul de rând al funcţiilor. BLOCUL INFORMAŢIONAL AL CLASIFICATORULUI UNIC AL FUNCŢIILOR PUBLICE 1. Autorităţile publice 1. Aparatul Parlamentului Republicii Moldova 2. Aparatul Preşedintelui Republicii Moldova 3. Cancelaria de stat şi oficiile ei teritoriale 4. Serviciul diplomatic 5. Secretariatul Curţii Constituţionale 6. Aparatul şi unităţile Curţii de Conturi 7. Aparatul Consiliului Superior al Magistraturii 8. Centrul pentru Drepturile Omului 9. Comisia Electorală Centrală 10. Consiliul Coordonator al Audiovizualului 2. Aparatul instanţelor judecătoreşti şi Procuraturii 1. Aparatul Curţii Supreme de Justiţie 2. Aparatul Curţilor de Apel 4. Aparatul Judecătoriei Economice de circumscripţie 5. Aparatul Judecătoriei Militare 6. Aparatul judecătoriilor 7. Aparatul Procuraturii 3. Organele centrale de specialitate ale administraţiei publice conform prevederilor art.24 al Legii cu privire la Guvern 1. Ministere 2. Departamente 3. Ministerul Apărării (angajaţi civili) 4. Ministerul Afacerilor Interne (angajaţi civili) 5. Departamentul Trupelor de Grăniceri (angajaţi civili) 6. Departamentul Situaţii Excepţionale (angajaţi civili) 7. Serviciul de Informaţii şi Securitate 8. Departamentul Administrativ Militar şi Centrele Militare (angajaţi civili) 62
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
9. Centrul Creaţie Legislativă 10. Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (angajaţi civili). Notă: Vezi Erata din Monitorul Oficial nr.27-28 din 06.03.2001 pag.25 4. Alte organe centrale ale administraţiei publice 1. Casa Naţională de Asigurări Sociale 3. Departamentul pentru utilizarea forţei de muncă 4. Departamentul asistenţă socială 5. Inspecţia Muncii 6. Fondul republican de susţinere socială a populaţiei 7. Oficiile forţei de muncă municipale şi judeţene 8. Serviciul Fiscal de Stat 10. Departamentul control financiar şi revizie 11. Serviciul supraveghere de stat a activităţii asociaţiilor de economii şi împrumut ale cetăţenilor 12. Camera Înregistrării de Stat 13. Centrul republican de informaţii juridice 14. Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică 16. Agenţia de Stat Relaţii Funciare şi Cadastru pe lângă Guvernul Republicii Moldova 17. Camera de Licenţiere 18. Agenţia de stat pentru protecţia moralităţii 21. Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice 22. Agenţia de Stat pentru Drepturile de Autor 23. Agenţia de Stat pentru Rezervele Materiale şi Ajutoarele Umanitare pe lângă Guvernul Republicii Moldova 24. Serviciul de Stat de Arhivă, inclusiv arhivele centrale de stat 25. Serviciul de Stat pentru Problemele Cultelor 26. Serviciul de Stat Supravegherea Asigurărilor 27. Serviciul de Stat pentru Carantina Fitosanitară 28. Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat 29. Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare 30. Departamentul Cinematografie pe lângă Ministerul Culturii 31. Vistieria de Stat 32. Direcţia pentru serviciul de alternativă 33. Comisia Superioară de Atestare 63
Transparency International - Moldova
34. Inspectoratul Ecologic de Stat 35. Inspectoratul de Stat în Construcţie 36. Inspectoratul de Stat pentru Seminţe şi Material Săditor 37. Inspectoratul de Stat pentru Selecţie şi Reproducţie în Zootehnie 38. Inspectoratul de Stat pentru Supravegherea Producţiei Alcoolice 39. Inspectoratul de Stat pentru Produsele Cerealiere şi de Panificaţie 40. Inspectoratul de Stat pentru Protecţia Plantelor 41. Inspectoratul Veterinar de Stat 42. Inspectoratul Principal de Stat în Standardizare, Metrologie, Supraveghere Tehnică şi Protecţia Consumatorilor al Departamentului Standardizare şi Metrologie 43. Asociaţia Curativ-sanatorială şi de recuperare (directorul general) 44. Direcţia Principală pentru Refugiaţi 45. Departamentul de executare a deciziilor judiciare 45. Marele Stat Major al Armatei Naţionale (angajaţi civili) 46. Departamentul dotări al Ministerului Apărării (angajaţi civili) 47. Subdiviziunile teritoriale ale Departamentului Tehnologii Informaţionale 48. Direcţiile şi secţiile teritoriale ale Departamentului Situaţii Excepţionale (angajaţi civili) 50. Academia de Administrare Publică de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova (personalul de conducere şi administrativ-didactic din compartimentele care nemijlocit realizează instruirea funcţionarilor publici) 51. Departamentul Agroindustrial „Moldova-Tutun”. 5. Autorităţile administraţiei publice locale şi ale unităţii teritoriale autonome cu statut special 1. Aparatele Adunării Populare şi Comitetului executiv ale U.T.A. Găgăuzia, preşedintelui raionului, direcţia/secţia/serviciul din subordinea consiliului raional/municipal (cu excepţia serviciilor publice ce activează pe lângă direcţiile/secţiile autonome) 2. Primăriile oraşelor (municipiilor), satelor (comunelor)
64
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
Aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 151 din 23 februarie 2001
Nomenclatorul categoriilor de lucrători care efectuează deservirea tehnică ce asigură funcţionarea autorităţilor publice 1. Şef arhivă, arhivar (din cadrul ministerelor şi departamentelor şi altor organe publice) 2. Şef direcţie, secţie şi adjuncţii lui, ingineri, tehnicieni şi alţi specialişti pentru aprovizionarea tehnică, construcţii-reparaţii, deservirea clădirilor administrative şi a altor subdiviziuni cu atribuţii similare care efectuează deservirea tehnică ce asigură funcţionarea autorităţilor publice 3. Şef serviciu (birou secţie etc.) dactilografiere 4. Şef birou multiplicare 5. Şef birou de operatori maşini de calcul 6. Şef birou de expediţie 7. Şef de depozit 8. Şef de biblioteca tehnico-ştiinţifică (bibliotecă) 9. Bibliotecar 10. Inspector cadre, inspector control asupra îndeplinirii însărcinărilor, inspector pe problemele ce ţin de recrutare, incorporare şi completare şi alţi inspectori cu funcţii administrative, statistician, corector, redactor, dispecer, casier, persoana de serviciu la biroul de permise 11. Secretar al conducătorului autorităţii publice şi subdiviziunilor sale, secretar al instanţei judecătoreşti, procuraturii 12. Stenografă, secretară-stenografă, dactilografă 13. Operator aparate de multiplicare, maşini de calcul, operator telecomunicaţii 65
Transparency International - Moldova
14. Administrator, curier, garderobier, infirmier, fochist, liftier, paznic, muncitor de orice meserie 15. Şofer de autoturism, alte mijloace de transport 16. Expeditor 17. Şefi, specialişti şi muncitori la autobază (autogaraj) şi la alte subdiviziuni care deservesc autorităţile publice 18. Personalul cancelariei 19. Socotitor-casier 20. Intendent.
66
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
Hotărârea Guvernului despre aprobarea Regulamentului cu privire la ocuparea prin concurs a funcţiilor publice vacante nr. 192 din 1.03.2004 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 42-44 din 12.03.2004, art. 326) În scopul perfecţionării sistemului existent de ocupare prin concurs a funcţiilor publice vacante, Guvernul hotărăşte: 1. Se aprobă Regulamentul cu privire la ocuparea prin concurs a funcţiilor publice vacante (se anexează). 2. Conducătorii autorităţilor publice vor organiza procesul de ocupare prin concurs a funcţiilor publice vacante în strictă conformitate cu prevederile regulamentului nominalizat, cu excepţia cazurilor reglementate prin acte legislative speciale privind statutul juridic al unor categorii de personal. 3. Cancelaria de Stat (direcţia politică de cadre) va acorda autorităţilor publice asistenţă metodologică în aplicarea prevederilor regulamentului sus-numit. 4. Se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 1038 din 07.11.1997 "Despre aprobarea Regulamentului cu privire la organizarea concursului pentru ocuparea funcţiei publice vacante în autorităţile publice" (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, nr. 84-85, art. 847), cu modificările şi completările ulterioare. Prim-ministru
Vasile Tarlev
Contrasemnată: Prim-viceprim-ministru
Vasile Iovv
Ministrul muncii şi protecţiei sociale
Valerian Revenco
67
Transparency International - Moldova
Aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 192 din 1 martie 2004
Regulament cu privire la ocuparea prin concurs a funcţiilor publice vacante I. Dispoziţii generale 1. Regulamentul cu privire la ocuparea prin concurs a funcţiilor publice vacante (în continuare - Regulament) este elaborat în conformitate cu prevederile Legii serviciului public şi stabileşte modul de organizare şi desfăşurare a concursului pentru selectarea candidaţilor la ocuparea funcţiilor publice vacante din cadrul autorităţilor publice. 2. Procedura de organizare şi desfăşurare a concursului se bazează pe următoarele principii: publicitate - informarea populaţiei privind funcţiile publice vacante şi condiţiile pentru ocuparea lor, asigurarea accesului liber de participare la concurs, pentru ca orice cetăţean să-şi poată realiza dreptul la ocuparea unei funcţii publice; obiectivitate - crearea unor condiţii egale pentru toţi candidaţii la ocuparea funcţiilor publice vacante; asigurarea selectării în baza unor criterii clar definite şi a unei metodologii unice de evaluare a nivelului de competenţă al candidaţilor; neadmiterea discriminării pe motive de sex, vârstă, rasă, etnie, religie, opţiune politică etc.; alegere după merit - selectarea, în baza rezultatelor obţinute, a celor mai competente persoane; transparenţă - prezentarea informaţiilor referitoare la modul de organizare şi desfăşurare a concursului tuturor persoanelor interesate. 3. Dreptul de a participa la concurs îl au cetăţenii Republicii Moldova care corespund cerinţelor de încadrare în serviciul public, prevăzute de legislaţia în vigoare, precum şi cerinţelor funcţiei publice vacante pentru care se organizează concursul, inclusiv funcţionarii publici în exerciţiu şi persoanele incluse în rezerva de cadre.
68
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
II. Procesul de recrutare şi selectare prin concurs 4. Concursul pentru selectarea candidaţilor la ocuparea funcţiilor publice vacante (în continuare - concursul) se organizează de autoritatea publică în subordinea căreia se află funcţiile publice vacante. 5. Conducătorul autorităţii publice/autoritatea administraţiei publice, cu cel puţin 30 de zile până la data desfăşurării concursului, creează comisia de concurs şi organizează publicitatea funcţiilor publice vacante. 6. Publicitatea funcţiilor publice vacante se asigură prin intermediul mijloacelor de informare în masă, inclusiv prin publicarea, în mod obligatoriu, a anunţului privind oferta de funcţii publice vacante în presa oficială republicană sau locală (în funcţie de nivelul autorităţii publice organizatoare a concursului) şi prin afişarea lui pe panoul informaţional la sediul autorităţii publice, într-un loc vizibil şi accesibil publicului. Anunţul poate fi plasat, de asemenea, pe pagina web a autorităţii publice. 7. Anunţul conţine în mod obligatoriu: a) denumirea şi sediul autorităţii publice organizatoare a concursului; b) denumirea funcţiei publice vacante; c) atribuţiile de bază ale funcţiei publice vacante; d) condiţiile de participare la concurs; e) documentele ce urmează a fi prezentate; f) data până la care pot fi depuse documentele; g) numărul de telefon, adresa electronică şi poştală pentru obţinerea informaţiilor suplimentare, persoana responsabilă de primirea documentelor. 8. În condiţiile de participare la concurs (pct. 7 lit. d) se specifică cerinţele de încadrare în serviciul public şi cerinţele funcţiei publice vacante. 9. Cerinţele funcţiei publice vacante faţă de candidat pot include: a) studiile necesare; b) vechimea în muncă în specialitate, după caz;
69
Transparency International - Moldova
c) cunoştinţele, abilităţile şi atitudinile necesare pentru exercitarea atribuţiilor de funcţie; d) necesitatea şi nivelul de cunoaştere a limbilor de circulaţie internaţională; e) gradul de calificare, după caz, etc. 10. Pe panoul informaţional la sediul autorităţii publice, concomitent cu anunţul, se afişează şi bibliografia concursului (lista subiectelor pentru interviu şi pentru proba scrisă). 11. Candidaţii, în termenul indicat în anunţ, depun personal următoarele documente necesare pentru participare la concurs: a) formularul de participare, specificat în anexa la prezentul Regulament; b) copia buletinului de identitate; c) copiile diplomelor de studii şi ale certificatelor de absolvire a cursurilor de perfecţionare profesională şi/sau specializare; d) copia (extrasul din) carnetului de muncă, după caz; e) certificatul medical, după caz; f) cazierul judiciar, după caz. 12. Copiile documentelor prezentate pot fi autentificate de notar sau se prezintă împreună cu documentele originale pentru a verifica veridicitatea lor. 13. Termenul pentru depunerea documentelor nu poate fi mai mic de 20 zile. 14. În termen de 3 zile de la expirarea termenului pentru depunerea documentelor, comisia de concurs examinează documentele candidaţilor, ia decizia cu privire la admiterea lor la concurs, stabileşte data, ora, locul desfăşurării concursului, fapt despre care, timp de 2 zile, candidaţii sunt anunţaţi prin scrisoare recomandată sau prin înştiinţare scrisă luată la cunoştinţă prin semnătură. Candidatul care corespunde tuturor exigenţelor specificate în anunţ este admis la concurs. Lista candidaţilor admişi la concurs se afişează la sediul autorităţii publice organizatoare a concursului.
70
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
15. Data desfăşurării concursului se stabileşte, de regulă, peste 5 zile după înştiinţarea candidaţilor. 16. Despre modificările intervenite, din motive obiective, referitor la data, ora, locul desfăşurării concursului, candidaţii sunt anunţaţi prin scrisoare recomandată sau prin înştiinţare scrisă luată la cunoştinţă prin semnătură. 17. Concursul include în mod obligatoriu proba scrisă şi interviul. 18. Proba scrisă are drept scop testarea cunoştinţelor şi a abilităţilor necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor funcţiei publice vacante şi constă în executarea, în scris, în prezenţa comisiei de concurs, a unor însărcinări (întocmirea şi/sau redactarea diferitelor tipuri de scrisori, indicaţii, proiecte de rapoarte, de decizii etc.), a unor teste-grile. 19. Conţinutul probei scrise, gradul de dificultate şi complexitate al acesteia se stabilesc de comisia de concurs, luând în considerare nivelul şi specificul funcţiei publice vacante pentru care se organizează concursul. Pentru ocuparea unei funcţii publice vacante de conducere proba scrisă va conţine în mod obligatoriu şi testarea abilităţilor manageriale. 20. Comisia de concurs elaborează cel puţin trei variante de însărcinări pentru proba scrisă, care se sigilează în plicuri separate. Proba scrisă va începe cu extragerea de către unul din candidaţi a unei variante de însărcinări. Toţi candidaţii la ocuparea unei funcţii publice vacante îndeplinesc concomitent aceeaşi variantă a probei scrise. 21. Durata probei scrise se stabileşte de comisia de concurs în funcţie de gradul de dificultate şi complexitate al subiectelor, dar nu poate depăşi trei ore. 22. Lucrările candidaţilor se codifică înainte de a începe proba scrisă şi se decodifică după aprecierea ei. 23. Aprecierea probei scrise se face prin note de la 1 la 10 separat de către fiecare membru al comisiei de concurs şi se consemnează într-un
71
Transparency International - Moldova
proces-verbal. Media aritmetică a notelor acordate de membrii comisiei de concurs se consideră notă finală pentru proba scrisă. Candidaţii care au obţinut pentru proba scrisă notă finală mai jos de 7 sunt excluşi din concurs. 24. Interviul se susţine, de regulă, în aceeaşi zi cu proba scrisă, dar nu mai târziu de 2 zile de la data susţinerii probei scrise. 25. Durata interviului şi lista întrebărilor de bază se stabilesc de comisia de concurs. 26. Membrii comisiei de concurs, în cadrul interviului, adresează unele şi aceleaşi întrebări de baza fiecărui candidat la ocuparea unei şi aceleaşi funcţii publice vacante. Se va asigura ca nici un candidat să nu audă întrebările adresate predecesorilor săi. Nu pot fi adresate întrebări referitoare la opţiunea politică a candidatului, religie, etnie, sex, stare materială şi origine socială. 27. Întrebările adresate candidaţilor şi răspunsurile lor se fixează într-un proces-verbal. 28. Aprecierea interviului se face prin note de la 1 la 10 separat de către fiecare membru al comisiei de concurs şi se consemnează într-un proces-verbal. Media aritmetică a notelor acordate de membrii comisiei de concurs se consideră notă finală pentru interviu. Candidaţii care au obţinut pentru interviu notă finală mai jos de 7 sunt excluşi din concurs. 29. Media aritmetică a notelor finale acordate pentru proba scrisă şi pentru interviu se consideră notă finală pentru concurs. 30. Comisia de concurs întocmeşte lista candidaţilor în funcţie de notă finală obţinută, în ordine descrescătoare. Candidatul care a obţinut cea mai mare notă finală se consideră învingător al concursului. În cazul obţinerii unor note finale egale, comisia de concurs, în baza documentelor prezentate, departajează candidaţii conform gradului de corespundere al lor cerinţelor funcţiei publice specificate în anunţ.
72
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
31. Rezultatele concursului se fixează într-un proces-verbal care, în termen de 2 zile după susţinerea concursului, se prezintă conducătorului autorităţii publice/autorităţii administraţiei publice. 32. Rezultatele concursului se comunică candidaţilor prin scrisoare recomandată sau prin înştiinţare scrisă, de care au luat cunoştinţă prin semnătură, în termen de 3 zile după susţinerea concursului. 33. Conducătorul autorităţii publice/autoritatea administraţiei publice numeşte, în condiţiile legii, candidatul învingător al concursului în funcţia publică pentru care s-a organizat concursul. 34. În cazul neprezentării candidatului respectiv, din motive neîntemeiate, în vederea angajării în funcţia publică, conducătorul autorităţii publice/autoritatea administraţiei publice notifică următorul candidat din lista candidaţilor cu specificarea rezultatelor concursului. 35. În cazul în care, în termenul pentru depunerea documentelor, nu au fost depuse documente sau a depus documente doar un singur candidat, sau, drept rezultat al concursului, nu a fost selectat candidatul potrivit, autoritatea publică anunţă concurs repetat.
III. Organizarea procesului de recrutare şi selectare prin concurs 36. Procesul de recrutare şi selectare prin concurs a candidaţilor la ocuparea funcţiilor publice vacante este organizat şi realizat de conducătorul autorităţii publice/autoritatea administraţiei publice, serviciul resurse umane din autoritatea publică şi comisia de concurs. 37. Conducătorul autorităţii publice/autoritatea administraţiei publice: a) creează, prin act administrativ, comisia de concurs; b) aprobă textul anunţului cu privire la concurs; c) asigură disponibilitatea membrilor comisiei de concurs de a-şi exercita atribuţiile care le revin; d) asigură activitatea comisiei de concurs (birou, echipament tehnic, mijloace de comunicare, materiale necesare, consumabile); e) emite ordinul (dispoziţia, decizia, hotărârea) cu privire la numirea candidatului învingător al concursului în funcţia publică. 38. Serviciul resurse umane din cadrul autorităţii publice: 73
Transparency International - Moldova
a) întocmeşte, în baza fişei postului, conţinutul anunţului, îl prezintă spre aprobare conducătorului autorităţii publice/autorităţii administraţiei publice; b) realizează publicitatea funcţiilor publice vacante; c) primeşte, prin act de predare-primire, toate documentele comisiei de concurs, la încetarea activităţii ei, şi le păstrează timp de un an; d) elaborează proiectul actului administrativ de numire în funcţie a candidatului învingător al concursului; e) elaborează strategia şi organizează procedura de integrare a angajatului nou-numit în autoritatea publică. 39. Comisia de concurs se constituie din 5 sau 7 membri, inclusiv preşedinte şi secretar, desemnaţi prin actul administrativ de constituire a comisiei. Secretarul comisiei este, de regulă, colaborator al serviciului resurse umane. 40. Comisia de concurs din cadrul autorităţii administraţiei publice locale de nivelul întâi este creată de către consiliul local sau de către primar, în corespundere cu subordonarea funcţiei publice vacante, şi este compusă, de regulă, din primar sau viceprimar, 2-3 consilieri ai consiliului local, 1-2 funcţionari publici şi 1 reprezentant al preşedintelui raionului, specialist în domeniul ce ţine de atribuţiile funcţiei publice vacante. 41. Comisia de concurs din cadrul autorităţii administraţiei publice locale de nivelul al doilea este creată de consiliul raional/municipal sau de către preşedintele raionului/primarul general, în corespundere cu subordonarea funcţiei publice vacante, şi este compusă, de regulă, din preşedinte sau vicepreşedinte al raionului/primar general sau viceprimar general al municipiului, 2-3 consilieri ai consiliului raional/municipal, 2-3 funcţionari publici din aparat şi/sau din serviciile descentralizate şi 1 reprezentant din autoritatea administraţiei publice centrale, specialist în domeniul ce ţine de atribuţiile funcţiei publice vacante. La solicitarea autorităţii administraţiei publice locale de nivelul al doilea, în comisia de concurs pentru selectarea candidaţilor la funcţiile publice vacante de conducere poate fi inclus un reprezentant al Cancelariei de Stat.
74
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
42. Comisia de concurs din cadrul autorităţii publice centrale, subdiviziunii autonome a acestei autorităţi, serviciului desconcentrat este creată de conducătorul autorităţii publice, în corespundere cu subordonarea funcţiei publice vacante, şi este compusă, de regulă, din unul din conducătorii autorităţii publice centrale/subdiviziunii autonome/serviciului desconcentrat, 3-4 funcţionari publici din aparat/subdiviziunea autonomă/serviciul desconcentrat. În comisia de concurs din cadrul subdiviziunii autonome/serviciului desconcentrat se includ 1-2 reprezentanţi ai autorităţii publice centrale, specialişti în domeniul ce ţine de atribuţiile funcţiei publice vacante. În comisia de concurs pentru selectarea candidaţilor la funcţiile publice vacante de conducere din autoritatea publică centrală/subdiviziunea autonomă se include un reprezentant al Cancelariei de Stat. 43. Condiţii pentru exercitarea funcţiei de membru al comisiei de concurs: a) membrii comisiei de concurs, de regulă, trebuie să aibă experienţă în domeniul administrării publice; b) nu poate fi membru al comisiei de concurs persoana care are calitatea de soţ, soţie, rudă sau afin până la gradul al patrulea, inclusiv, cu oricare dintre candidaţi. 44. Comisia de concurs: a) stabileşte bibliografia concursului, însărcinările pentru proba scrisă şi lista întrebărilor pentru interviu; b) examinează documentele candidaţilor şi îndeplinirea de către ei a condiţiilor de participare la concurs; c) aprobă lista candidaţilor admişi la concurs; d) examinează corespunderea fiecărui membru al comisiei de concurs condiţiilor pentru exercitarea funcţiei de membru. În cazul constatării situaţiei de necorespundere a unui membru condiţiilor menţionate, comisia înştiinţează conducătorul autorităţii publice/autoritatea administraţiei publice, care, în termen de două zile, desemnează un alt membru al comisiei de concurs; e) stabileşte locul, data şi ora desfăşurării concursului; f) organizează desfăşurarea probei scrise şi a interviului;
75
Transparency International - Moldova
g) apreciază rezultatele fiecărui candidat şi întocmeşte lista candidaţilor cu specificarea rezultatelor finale; h) prezintă rezultatele concursului conducătorului autorităţii publice/autorităţii administraţiei publice. 45. Preşedintele comisiei de concurs: a) poartă răspundere pentru organizarea şi desfăşurarea concursului, în conformitate cu prezentul Regulament; b) prezidează şedinţele comisiei; c) atrage, în caz de necesitate, în activitatea comisiei experţi independenţi şi funcţionari publici-specialişti în domeniu, pentru a examina probele scrise ale candidaţilor şi a prezenta comentarii asupra lor, care servesc drept suport pentru aprecierea acestor probe de către membrii comisiei. 46. Secretarul comisiei de concurs: a) supraveghează respectarea procedurii de organizare şi desfăşurare a concursului; b) pune la dispoziţia candidaţilor formularele de participare la concurs; c) primeşte de la candidaţi copiile documentelor ce urmează a fi prezentate, controlează veridicitatea copiilor prezentate şi corespunderea documentelor primite cu cele specificate în anunţul cu privire la concurs; d) comunică candidaţilor admişi la concurs data, locul şi ora desfăşurării concursului; e) comunică candidaţilor rezultatele concursului; f) perfectează procesele-verbale şi altă documentaţie privind activitatea comisiei; g) transmite serviciului resurse umane, prin act de predare-primire, toate documentele comisiei de concurs, la încetarea activităţii ei; h) îndeplineşte alte sarcini întru asigurarea bunei desfăşurări a concursului. 47. Membrii comisiei de concurs semnează procesele-verbale şi altă documentaţie privind activitatea comisiei. Fiecare membru are dreptul să anexeze la procesul-verbal opinia sa separată.
76
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
Şedinţa comisiei de concurs poate avea loc cu participarea tuturor membrilor săi sau în lipsa motivată doar a unuia dintre ei.
IV. Dispoziţii finale 48. Cheltuielile pentru organizarea şi desfăşurarea concursului (publicarea anunţului, multiplicarea formularelor de participare, serviciile poştale etc.) sunt suportate de autoritatea publică care organizează concursul. Cheltuielile pentru participarea la concurs (deplasarea la locul de desfăşurare a concursului, cazarea, utilizarea mijloacelor de comunicare, autentificarea copiilor de pe documente etc.) sunt suportate de participanţii la concurs. 49. Litigiile cu privire la concurs se soluţionează în instanţa de judecată, în condiţiile legii.
Anexă la Regulamentul cu privire la ocuparea prin concurs a funcţiilor publice vacante
Autoritatea publică ________________________________________ Formular de participare la concursul pentru ocuparea funcţiei publice vacante Funcţia publică solicitată Numele, prenumele solicitantului Telefon de contact Adresa poştală, e-mail Anul şi data naşterii 77
Transparency International - Moldova Studii, inclusiv postuniversitare (instituţia absolvită, specialitatea)
Cursuri de specializare/ perfecţionare în ultimii 4 ani
Vechimea în muncă totală Vechimea în muncă în serviciul public Experienţa de muncă, aferentă funcţiei solicitate (organizaţia, funcţia deţinută, durata)
Funcţia deţinută în prezent Includere în rezerva de cadre (funcţia)
78
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
Nivel de cunoaştere a limbilor
Abilităţi de operare la calculator
Grad de calificare Relaţii de rudenie cu colaboratorii autorităţii publice organizatoare a concursului Persoane de contact pentru recomandări
Declar, pe propria răspundere, ca datele furnizate în acest formular sunt adevărate şi că eu corespund cerinţelor de încadrare în serviciul public, prevăzute de legislaţia în vigoare. Accept dreptul autorităţii publice de a verifica datele din formular şi din documentele prezentate. Semnătura candidatului ____________________Data _____________
79
Transparency International - Moldova
Hotărârea Guvernului despre aprobarea Regulamentului cu privire la atestarea funcţionarilor publici nr. 522 din 20 mai 2004 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 83-87 din 28 mai 2004, art. 663) Întru executarea prevederilor articolului 22 al Legii serviciului public nr. 443-XIII din 4 mai 1995, Guvernul hotărăşte: 1. Se aprobă Regulamentul cu privire la atestarea funcţionarilor publici (se anexează). 2. Conducătorii autorităţilor publice centrale şi locale vor asigura ca procedura de atestare a funcţionarilor publici să se desfăşoare în strictă conformitate cu prevederile Regulamentului nominalizat, cu excepţia cazurilor stipulate în acte legislative speciale privind statutul juridic al unor categorii de personal. 3. Cancelaria de Stat (direcţia politica de cadre) va acorda autorităţilor publice asistenţă metodologică în aplicarea prevederilor Regulamentului sus-numit. Prim-ministru
Vasile Tarlev
Contrasemnată: Prim-viceprim-ministru
80
Vasile Iovv
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
Aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 522 din 20 mai 2004
Regulament cu privire la atestarea funcţionarilor publici I. Dispoziţii generale 1. Regulamentul cu privire la atestarea funcţionarilor publici (în continuare - Regulament) este elaborat în conformitate cu prevederile Legii serviciului public, Legii despre Regulamentul de conferire a gradelor de calificare funcţionarilor publici şi stabileşte modul de organizare şi desfăşurare a procedurii de atestare a funcţionarilor publici din autorităţile publice. 2. Atestarea funcţionarului public (în continuare - atestarea) se organizează de autoritatea publică care a încadrat acest funcţionar în serviciul public. 3. Scopul atestării constă în contribuirea la formarea unui corp profesionist de funcţionari publici prin: a) consolidarea disciplinei de muncă, ridicarea calităţii, a eficienţei muncii şi sporirea responsabilităţii funcţionarilor; b) formarea rezervei de cadre; c) asigurarea promovărilor obiective în funcţie şi a avansărilor în grad de calificare a funcţionarilor publici; d) identificarea necesităţilor de instruire a funcţionarilor publici; e) motivarea funcţionarilor publici, inclusiv prin remunerarea muncii în concordanţă cu rezultatele obţinute. 4. Atestarea constă în aprecierea rezultatelor activităţii funcţionarului public, a nivelului de dezvoltare şi manifestare a calităţilor profesionale în raport cu cerinţele funcţiei publice exercitate. 5. Procesul de organizare şi desfăşurare a procedurii de atestare se bazează pe următoarele principii: obiectivitate - crearea unor condiţii egale de atestare pentru toţi funcţionarii publici; asigurarea atestării imparţiale în baza unor criterii clar definite şi a unei metodologii unice de apreciere a nivelului de 81
Transparency International - Moldova
competenţă şi a rezultatelor activităţii funcţionarilor publici; neadmiterea discriminării pe motive de sex, vârstă, rasă, etnie, religie, opţiune politică etc.; transparentă - punerea la dispoziţia tuturor persoanelor interesate a informaţiilor referitoare la modul de organizare şi desfăşurare a procedurii de atestare, la criteriile de apreciere a activităţii funcţionarilor publici. 6. Procedura de atestare nu se aplică funcţionarilor publici care deţin funcţii publice de rangul întâi.
II. Organizarea procedurii de atestare a funcţionarilor publici 7. Procedura de atestare a funcţionarilor publici este organizată şi realizată de conducătorul autorităţii publice/autoritatea administraţiei publice, conducătorul direct al funcţionarului public, serviciul resurse umane din autoritatea publică/persoana responsabilă de lucrul cu personalul şi comisia de atestare. 8. Conducătorul autorităţii publice/autoritatea administraţiei publice: a) creează, prin act administrativ, comisia de atestare cu durata mandatului de un an; b) aprobă lista funcţionarilor publici cărora li se va aplica procedura de atestare; c) aprobă graficul efectuării atestării funcţionarilor publici; d) asigură disponibilitatea membrilor comisiei de atestare pentru a-şi exercita atribuţiile care le revin; e) creează condiţii pentru activitatea comisiei de atestare (birou, echipament tehnic, mijloace de comunicare, consumabile etc.); f) întreprinde acţiuni de examinare şi soluţionare a contestaţiilor adresate de funcţionarii publici; g) emite ordinul (dispoziţia, decizia, hotărârea) cu privire la rezultatele atestării funcţionarilor publici. 9. Conducătorul direct al funcţionarului public: a) efectuează, în intervalul dintre două atestări succesive, aprecieri curente ale rezultatelor activităţii funcţionarului public; 82
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
b) stabileşte, în comun cu funcţionarul public, obiective concrete pentru realizarea atribuţiilor ce îi revin funcţionarului şi măsuri pentru eficientizarea activităţii acestuia; c) completează Fişa de referinţă a funcţionarului public (anexa nr. 1 la prezentul Regulament), o analizează cu acesta şi o prezintă serviciului resurse umane; d) participă, după caz, la şedinţa comisiei de atestare. 10. Serviciul resurse umane din cadrul autorităţii publice/persoana responsabilă de lucrul cu personalul: a) întocmeşte proiectul actului administrativ cu privire la componenţa comisiei de atestare şi îl prezintă spre aprobare conducătorului autorităţii publice/autorităţii administraţiei publice; b) întocmeşte lista funcţionarilor publici cărora li se va aplica procedura de atestare şi o prezintă spre aprobare conducătorului autorităţii publice/autorităţii administraţiei publice; c) pune la dispoziţia conducătorilor direcţi ai funcţionarilor publici formularul Fişei de referinţă, îi consultă pe conducători şi pe funcţionarii publici referitor la completarea acestuia; d) organizează şi efectuează notificarea persoanelor supuse atestării despre scopul, sarcinile, principiile şi modul de desfăşurare a procedurii de atestare; e) pregăteşte şi prezintă secretarului comisiei de atestare documentele fiecărui funcţionar public căruia i se aplică procedura de atestare: Dosarul personal, Fişa postului, Fişa de referinţă şi Fişa de atestare (anexa nr. 2 la prezentul Regulament); f) anexează, după atestare, Fişa de referinţă şi Fişa de atestare la Dosarul personal; g) elaborează proiectul actului administrativ cu privire la rezultatele atestării funcţionarilor publici; h) elaborează programul de realizare a recomandărilor comisiei de atestare, organizează şi monitorizează procesul de implementare a lui; i) întocmeşte, la solicitarea conducătorului autorităţii publice/autoritatăţii administraţiei publice, rapoarte despre îndeplinirea recomandărilor comisiei de atestare. 11. Comisia de atestare se constituie din 5 sau 7 membri, inclusiv preşedinte şi secretar, desemnaţi prin actul administrativ de constituire 83
Transparency International - Moldova
a comisiei. Secretarul comisiei este, de regulă, colaborator al serviciului resurse umane. 12. Comisia de atestare din cadrul autorităţii administraţiei publice locale de nivelul întâi este creată de către consiliul local sau de către primar şi este compusă, de regulă, din viceprimar, 2-3 consilieri ai consiliului local, 1 -2 funcţionari publici şi 1 reprezentant al preşedintelui raionului. 13. Comisia de atestare din cadrul autorităţii administraţiei publice locale de nivelul al doilea este creată de consiliul raional/municipal sau de către preşedintele raionului/primarul general şi este compusă, de regulă, din vicepreşedintele raionului/viceprimarul general al municipiului, 2-3 consilieri ai consiliului raional/municipal, 2-3 funcţionari publici din aparat şi/sau din serviciile descentralizate. La solicitarea autorităţii administraţiei publice locale de nivelul al doilea, la şedinţa comisiei de atestare a persoanelor care exercită funcţii publice de conducere poate participa, cu drept de vot consultativ, un reprezentant al Cancelariei de Stat. 14. Comisia de atestare din cadrul autorităţii publice centrale, subdiviziunii autonome a acestei autorităţi, serviciului desconcentrat este creată de conducătorul autorităţii publice, în corespundere cu subordonarea funcţiei publice exercitate de funcţionarul public căruia i se aplică procedura de atestare şi este compusă, de regulă, din unul din adjuncţii conducătorului autorităţii publice centrale /subdiviziunii autonome /serviciului desconcentrat, 3-4 funcţionari publici din aparat/subdiviziunea autonomă /serviciul desconcentrat. În comisia de atestare din cadrul subdiviziunii autonome/serviciului desconcentrat se includ 1-2 reprezentanţi ai autorităţii publice centrale. La şedinţa comisiei de atestare a persoanelor care exercită funcţii publice de conducere din autoritatea publică centrală/subdiviziunea autonomă participă, cu drept de vot consultativ, un reprezentant al Cancelariei de Stat. 15. Membru al comisiei de atestare poate fi persoana care manifestă nivel înalt de competenţă profesională, conştiinciozitate şi obiectivitate
84
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
în aprecieri, are experienţă în domeniul administrării publice şi se bucură de autoritate în colectiv. Membrul comisiei de atestare nu participă la votare în cazul evaluării activităţii sale. 16. Comisia de atestare: a) stabileşte criteriile de apreciere a activităţii funcţionarilor publici; b) întocmeşte graficul desfăşurării procedurii de atestare a funcţionarilor publici şi îl propune conducătorului autorităţii publice/autorităţii administraţiei publice spre aprobare; c) stabileşte data, locul şi ora desfăşurării atestării pentru fiecare funcţionar public căruia i se aplică procedura de atestare; d) examinează documentele funcţionarilor publici: Dosarul personal, Fişa postului, Fişa de referinţă, Fişa de atestare; e) efectuează interviul de atestare; f) apreciază activitatea funcţionarilor publici; g) întocmeşte recomandări pentru fiecare funcţionar în baza rezultatelor atestării acestuia; h) prezintă rezultatele atestării funcţionarilor publici conducătorului autorităţii publice/ autorităţii administraţiei publice. 17. Preşedintele comisiei de atestare: a) poartă răspundere pentru organizarea şi desfăşurarea procedurii de atestare în conformitate cu prezentul Regulament; b) prezidează şedinţele comisiei. 18. Secretarul comisiei de atestare: a) supraveghează respectarea procedurii de organizare şi desfăşurare a atestării; b) primeşte de la serviciul resurse umane documentele pentru fiecare funcţionar public căruia i se aplică procedura de atestare, pe care le înapoiază după şedinţa comisiei de atestare; c) comunică funcţionarilor publici cărora li se aplică procedura de atestare data, locul şi ora desfăşurării şedinţei comisiei de atestare; d) prezintă comisiei de atestare persoana căreia i se aplică procedura de atestare;
85
Transparency International - Moldova
e) perfectează fişele de atestare, procesele-verbale şi altă documentaţie privind activitatea comisiei; f) îndeplineşte alte sarcini întru asigurarea bunei desfăşurări a procedurii de atestare. 19. Membrii comisiei de atestare semnează Fişa de atestare a fiecărui funcţionar public, procesele-verbale şi altă documentaţie privind activitatea comisiei. Fiecare membru al comisiei are dreptul să expună opinia sa separată în Fişa de atestare. Şedinţa comisiei de atestare poate avea loc cu participarea tuturor membrilor săi sau în lipsa motivată doar a unuia dintre ei.
III. Desfăşurarea procedurii de atestare a funcţionarilor publici 20. Atestarea se efectuează, de regulă, o dată la trei ani. La cererea funcţionarului public de a trece într-un grad de calificare superior, atestarea poate fi efectuată şi în alte intervale, conform Legii despre Regulamentul de conferire a gradelor de calificare funcţionarilor publici. În intervalul dintre două atestări succesive, conducătorul direct al funcţionarului public efectuează aprecieri curente ale rezultatelor activităţii funcţionarului în cauză, care servesc ca sursă de informaţii la întocmirea Fişei de referinţă. 21. Lista funcţionarilor publici cărora li se va aplica procedura de atestare şi graficul atestării se aduce la cunoştinţă funcţionarilor, contra semnătură, cu cel puţin o lună până la data atestării. Despre modificările intervenite, din motive obiective, referitor la data, ora şi locul desfăşurării atestării, funcţionarii publici sunt înştiinţaţi, contra semnătură, în formă scrisă. 22. Cu cel puţin două săptămâni până la data desfăşurării atestării, conducătorul direct al funcţionarului public întocmeşte şi prezintă serviciului resurse umane Fişa de referinţă, discutată în prealabil cu funcţionarul public. În cazul în care funcţionarul public nu este de acord cu aprecierea activităţii sale de către conducătorul lui direct, el îşi expune opinia sa în scris în Fişa de referinţă. 86
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
23. Cu cel puţin o săptămână până la data desfăşurării atestării, serviciul resurse umane prezintă comisiei de atestare documentele fiecărui funcţionar public căruia i se aplică procedura de atestare: Dosarul personal, Fişa postului, Fişa de referinţă, Fişa de atestare. 24. La şedinţa comisiei de atestare participă, în mod obligatoriu, funcţionarul public şi, după caz, conducătorul lui direct. 25. Membrii comisiei de atestare, în procesul examinării documentelor şi al interviului de atestare, apreciază activitatea funcţionarului public în baza următoarelor criterii: competenţă profesională, implicare în realizarea obiectivelor subdiviziunii în care activează, abilitate de comunicare (oral şi în scris), responsabilitate, iniţiativă etc. La atestarea funcţionarilor publici care exercită funcţii publice de conducere se apreciază şi nivelul de manifestare a abilităţilor manageriale (planificare, organizare, motivare, control etc.). 26. Membrii comisiei de atestare pot adresa, în cadrul interviului de atestare, întrebări atât funcţionarului public, cât şi conducătorului lui direct. Nu pot fi adresate întrebări cu caracter discriminatoriu. 27. Întrebările adresate funcţionarului public şi conducătorului lui direct, precum şi răspunsurile acestora se fixează în Fişa de atestare. 28. Comisia de atestare ia decizia cu privire la aprecierea activităţii funcţionarului public şi la recomandările respective în lipsa funcţionarului public şi a conducătorului lui direct. Decizia comisiei de atestare se ia prin vot deschis, cu simpla majoritate de voturi ale membrilor prezenţi la şedinţă. În cazul egalităţii voturilor, se consideră valabilă decizia care este în avantajul funcţionarului public. 29. În cazul neprezentării funcţionarului public, din motive întemeiate, la şedinţa comisiei de atestare sau a necesităţii de a examina suplimentar informaţia referitor la activitatea funcţionarului public căruia i se aplică procedura de atestare, comisia de atestare transferă atestarea funcţionarului în cauză pentru o altă şedinţă.
87
Transparency International - Moldova
În cazul neprezentării funcţionarului public, din motive neîntemeiate, la şedinţa comisiei de atestare, comisia îl poate atesta şi în lipsa lui, indicând acest fapt în Fişa de atestare şi în procesul-verbal. 30. Funcţionarului public i se acordă, în rezultatul atestării, unul din următoarele calificative: a) "corespunde funcţiei publice exercitate"; b) "corespunde funcţiei publice exercitate cu condiţia îndeplinirii recomandărilor comisiei de atestare"; c) "nu corespunde funcţiei publice exercitate". 31. Recomandările comisiei de atestare se pot referi la: a) promovarea funcţionarului public în funcţie; b) conferirea gradului de calificare funcţionarului public; c) includerea funcţionarului public în rezerva de cadre; d) necesitatea elaborării şi implementării unui plan individual de perfecţionare profesională a funcţionarului public; e) repetarea procedurii de atestare a funcţionarului public peste 6 sau 12 luni, în cazul atestării negative; f) necesitatea schimbărilor manageriale în subdiviziunea în care activează funcţionarul public atestat etc. 32. Rezultatele atestării (calificativul obţinut şi recomandările) se fixează în Fişa de atestare. Fişa de atestare se completează într-un singur exemplar şi se semnează de preşedintele, secretarul şi membrii comisiei de atestare. Funcţionarul public ia cunoştinţă de conţinutul Fişei de atestare, contra semnătură, după şedinţa comisiei de atestare, dar nu mai târziu de 2 zile lucrătoare. 33. În cazul dezacordului cu decizia comisiei de atestare, funcţionarul public poate adresa, în termen de 3 zile lucrătoare de la semnarea Fişei de atestare, o contestaţie conducătorului autorităţii publice/autorităţii administraţiei publice. La solicitarea funcţionarului public atestat, el are dreptul să primească o copie de pe Fişa de atestare. 34. Comisia de atestare prezintă conducătorului autorităţii publice/autorităţii administraţiei publice rezultatele atestării funcţionarilor publici, în termen de 5 zile după efectuarea ei. 88
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
35. Conducătorul autorităţii publice/autoritatea administraţiei publice, în baza rezultatelor atestării funcţionarilor publici şi a examinării contestaţiilor adresate, în termen de 30 zile lucrătoare din data efectuării atestării, emite în privinţa funcţionarului public actul administrativ respectiv cu privire la: a) promovarea în funcţie; b) conferirea gradului de calificare; c) includerea în rezerva de cadre; d) perfecţionarea profesională; e) repetarea, în cazul atestării negative, a procedurii de atestare; f) transferul în altă funcţie; g) concediere; h) efectuarea schimbărilor manageriale în autoritatea publică etc.
IV. Dispoziţii finale 36. Cheltuielile pentru organizarea şi desfăşurarea procedurii de atestare (multiplicarea formularelor, utilizarea mijloacelor de comunicare, deplasarea funcţionarului public şi a conducătorului lui direct de la locul de lucru la sediul unde se desfăşoară atestarea, în cazul amplasării în diferite localităţi etc.) sunt suportate de autoritatea publică care organizează atestarea. 37. Autoritatea publică este în drept, în baza prezentului Regulament, să elaboreze şi să aprobe un regulament de funcţionare a comisiei de atestare. 38. În cadrul autorităţilor administraţiei publice locale, constituirea comisiei de atestare, organizarea şi desfăşurarea procedurii de atestare a persoanelor desemnate în funcţie de către consiliu şi a funcţionarilor din serviciile descentralizate, prin decizia consiliului raional/local, poate fi pusă în sarcina preşedintelui raionului/primarului. 39. Litigiile apărute în rezultatul atestării se soluţionează în instanţa de contencios administrativ, în condiţiile legii.
89
Transparency International - Moldova
Anexa nr. l la Regulamentul cu privire la atestarea funcţionarilor publici Autoritatea publică _______________________________________________
Fişa de referinţă _______________________________________________________________ (numele, prenumele funcţionarului public căruia i se aplică procedura de atestare) _______________________________________________________________ (funcţia exercitată, subdiviziunea) I. Aprecierea activităţii funcţionarului public (se completează de conducătorul direct conform Fişei postului) Realizarea atribuţiilor de funcţie _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ Posedarea cunoştinţelor necesare pentru realizarea atribuţiilor de funcţie _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ Manifestarea abilităţilor necesare pentru realizarea atribuţiilor de funcţie _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ Manifestarea atitudinilor / comportamentului necesar pentru realizarea atribuţiilor de funcţie
Concluzii _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ Recomandări _______________________________________________________________
90
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
Întocmit: numele prenumele funcţia data semnătura
_____________ _____________ _____________ _____________ _____________
Luat la cunoştinţă Numele Prenumele Funcţia Data Semnătura
____________ ____________ ____________ ____________ ____________
II. Comentariile funcţionarului public (se completează de către funcţionarul public) Acordul/dezacordul/argumentările _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ data _________
semnătura funcţionarului public
___________
91
Transparency International - Moldova
Anexa nr. 2 la Regulamentul cu privire la atestarea funcţionarilor publici Autoritatea publică _______________________________________________
Fişa de atestare I. Date generale (se completează de serviciul resurse umane) Numele, prenumele funcţionarului public ________________________________________________________________ ________________________________________________________________ Subdiviziunea _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ Funcţia publică exercitată _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ Vechimea în muncă în funcţia exercitată _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ Gradul de calificare _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ Includerea în rezerva de cadre (funcţia, data) _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ Data ultimei atestări _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ Cursurile de specializare/perfecţionare (pe parcursul perioadei de atestare) _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ Stimulările (pe parcursul perioadei de atestare) 92
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
_______________________________________________________________ _______________________________________________________________ Sancţiunile disciplinare (pe parcursul perioadei de atestare) _______________________________________________________________ _______________________________________________________________ Îndeplinirea recomandărilor din cadrul ultimei atestări Recomandările comisiei de atestare
Îndeplinirea recomandărilor
Întocmit: numele, prenumele ___________________________________ funcţia _____________________________________________ data _______________________________________________ III. Şedinţa de atestare (se completează de către secretarul comisiei de atestare) Data atestării ______________________________________________ Interviul de atestare a funcţionarului public Întrebări
Răspunsuri
Interviul cu conducătorul direct al funcţionarului public (după caz) Întrebări Răspunsuri
93
Transparency International - Moldova
Decizia --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Votarea membrilor comisiei prezenţi pro -
contra -
abţinut -
Recomandări --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Opinii separate ale membrilor comisiei Numele, prenumele
Opinia separată
Semnăturile membrilor comisiei de atestare Poziţia Numele, prenumele Preşedinte ____________________________ Secretar ____________________________ Membri: ____________________________ ____________________________ ____________________________ ____________________________ ____________________________ Întocmit:
Luat la cunoştinţă de către funcţionarul public:
data __________
data _________________ semnătura ____________
94
Semnătura ____________ ____________ ____________ ____________ ____________ ____________ ____________
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
Legea cu privire la petiţionare nr.190-XIII din 19.07.1994 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.4 din 8.09.1994, art.47) Parlamentul Republicii Moldova adoptă prezenta lege. Art. 1. - Prezenta lege determină modalitatea de examinare a petiţiilor cetăţenilor Republicii Moldova, adresate organelor de stat, întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor (denumite în continuare organe), în scopul asigurării protecţiei drepturilor şi intereselor lor legitime. Art.1/1. - Prezenta lege se extinde asupra modului de examinare a petiţiilor adresate de organizaţiile legal constituite în numele colectivelor pe care le reprezintă. Art.2. - Sub incidenţa prezentei legi cad cetăţenii străini şi apatrizii, ale căror drepturi şi interese legitime au fost lezate pe teritoriul Republicii Moldova. Art. 3. - (1) Prezenta lege nu se extinde asupra modului de examinare a petiţiilor, prevăzut de legislaţia de procedură penală, de procedură civilă, cu privire la contravenţiile administrative, precum şi de legislaţia muncii. (2) Modul de examinare a cererilor privind încălcările drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale omului se reglementează de legislaţia cu privire la avocaţii parlamentari. Art. 4. - (1) Prin petiţie, în sensul prezentei legi, se înţelege orice cerere, reclamaţie, propunere, sesizare, adresată organelor de resort, inclusiv cererea prealabilă prin care se contestă un act administrativ sau nesoluţionarea în termenul stabilit de lege a unei cereri. (2) Cererea prealabilă se adresează organului emitent. În cazul în care organul emitent are un organ ierarhic superior, cererea prealabilă poate fi adresată, la alegerea petiţionarului, organului emitent sau organului ierarhic superior. (3) Petiţionarul, care nu este satisfăcut de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit un răspuns în termenul stabilit de lege, este în drept să sesizeze instanţa de contencios administrativ competentă. 95
Transparency International - Moldova
Art. 5. - Petiţia se depune în scris în limba de stat sau într-o altă limbă în conformitate cu Legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova. Art. 6. - Petiţiile, ce ţin de problemele securităţii naţionale, de drepturile şi interesele legitime ale unor grupuri largi de cetăţeni, ori care conţin propuneri privind modificarea legislaţiei, deciziilor organelor de stat, se adresează Preşedintelui Republicii Moldova, Parlamentului şi Guvernului. Art. 7. - (1) Petiţiile, în care sunt abordate oricare alte probleme decât cele menţionate la art. 6, se adresează organelor sau persoanelor oficiale, de a căror competenţă nemijlocită ţine soluţionarea lor. (2) Petiţiile, în care este atacat un act, o decizie, o acţiune ori inacţiune a unui organ administrativ sau persoană oficială, care au lezat drepturile şi interesele legitime ale petiţionarilor, se adresează organului ierarhic superior de primă instanţă. (3) Petiţiile, în care sunt atacate deciziile organizaţiilor care nu au organele lor superioare, precum şi deciziile executivelor raionale, primăriilor oraşelor de subordonare republicană, se adresează instanţei de contencios administrativ. Art. 8. - (1) Petiţiile se examinează de către organele corespunzătoare în termen de 30 de zile, iar cele care nu necesită o studiere şi examinare suplimentară - fără întârziere sau în termen de 15 zile de la data înregistrării. (2) În cazuri deosebite, termenul de examinare poate fi prelungit de către conducătorul organului corespunzător cu cel mult o lună, fapt despre care este informat petiţionarul. (3) Cererea prealabilă se examinează de către organul emitent sau ierarhic superior în termen de 30 de zile de la data înregistrării ei, decizia urmând a fi comunicată de îndată petiţionarului. (4) Petiţiile (cererile) prin care se solicită o informaţie oficială se examinează în termenele stabilite în legislaţia privind accesul la informaţie. Art. 9. - (1) Dacă petiţia ţine de competenţa altui organ, ea se expediază acestui organ în termen de 3 zile lucrătoare de la data înregistrării petiţiei, fapt despre care este informat petiţionarul. 96
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
(2) Se interzice remiterea petiţiilor organelor sau persoanelor oficiale, acţiunile ori deciziile cărora sunt atacate. Art. 10. - (1) Petiţiile trebuie să fie semnate de autor, indicându-se numele, prenumele şi domiciliul. (2) Petiţiile care nu întrunesc condiţiile prevăzute la alin. (1) se examinează de către organele corespunzătoare doar în cazul în care acestea conţin informaţii ce vizează securitatea naţională şi ordinea publică. Art. 11. - Petiţionarul are dreptul: a) să expună personal argumente organului sau persoanei oficiale care examinează petiţia; b) să beneficieze de serviciile avocatului; c) să prezinte organului sau persoanei oficiale care efectuează examinarea materiale suplimentare ori să solicite organul sau persoana oficială de a cere aceste materiale; d) să ia cunoştinţă de materialele examinării; e) să primească răspuns în scris ori oral despre rezultatele examinării; f) să ceară repararea pagubei în modul stabilit de legislaţie. Art. 12. - (1) Organul sau persoana oficială cărora le-au fost adresate petiţiile sunt obligate: a) să examineze petiţiile, inclusiv cererile prealabile, în termenul stabilit de lege; b) să asigure restabilirea drepturilor lezate şi recuperarea, în condiţiile legii, a prejudiciului cauzat; c) să asigure executarea deciziilor adoptate în urma examinării petiţiilor. (2) Organul emitent este în drept să respingă cererea prealabilă sau să o accepte şi, după caz, să anuleze sau să modifice actul administrativ. (3) Organul ierarhic superior este în drept să respingă cererea prealabilă sau să o accepte şi să anuleze actul administrativ, în întregime sau în parte, să oblige organul ierarhic inferior să repună în drepturi persoana respectivă ori, după caz, să anuleze actul administrativ emis cu acordul sau.
97
Transparency International - Moldova
Art. 13. - (1) În procesul examinării petiţiei nu se admite divulgarea informaţiilor privind viaţa personală a petiţionarului contra voinţei lui sau a altor informaţii, dacă acestea lezează drepturile şi interesele lui legitime, precum şi a informaţiilor ce constituie secrete de stat. (2) Nu se admite elucidarea unor informaţii privind personalitatea petiţionarului, dacă acestea nu se referă la conţinutul petiţiei. Art. 14. - (1) Rezultatul examinării se aduce la cunoştinţă petiţionarului în scris, iar cu consimţământul lui - oral. (2) Răspunsul trebuie să fie bazat pe materialele examinării şi să conţină trimiteri la legislaţie. Art. 15. - În cazul când cerinţele expuse în petiţie sunt recunoscute legale, organul sau persoana oficială, care au adoptat decizia despre satisfacerea lor, sunt obligate să ia măsuri în vederea compensării prejudiciilor materiale, în condiţiile legii, să soluţioneze problema responsabilităţii persoanelor vinovate de încălcarea legii. Art. 16. - (1) Petiţionarii, care consideră că drepturile lor sunt lezate şi nu sunt de acord cu deciziile organului sau persoanei oficiale care au examinat petiţia, au dreptul de a se adresa în instanţa de contencios administrativ în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei, dacă, conform legii, se adresează direct în instanţă, sau de la data primirii răspunsului la cererea prealabilă, sau, în caz dacă în intervalul menţionat nu au primit răspuns - din ziua când trebuiau să-l primească. (2) Petiţionarul depune în instanţa de contencios administrativ, concomitent cu cererea, şi răspunsul organului sau persoanei oficiale, care i-au refuzat restabilirea dreptului. (3) În cazul când petiţionarul nu a primit nici un răspuns în termenele stabilite, el va menţiona acest fapt în cererea depusă, iar instanţa de contencios administrativ va cere răspunsul respectiv. (4) Instanţa de contencios administrativ examinează cererea conform prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000. Art. 17. - Încălcarea ordinii oficial stabilite de organizare a lucrului cu petiţiile, precum şi a evidenţei sau păstrării lor de către persoanele special desemnate pentru aceasta, atrage după sine răspunderea
98
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
disciplinară. În lipsa persoanelor indicate, răspunderea disciplinară o poartă conducătorul organului respectiv. Art. 18. - Refuzul neîntemeiat de a examina petiţia sau tărăgănarea examinării ei, adoptarea unor decizii ce contravin legislaţiei, divulgarea informaţiilor privind viaţa personală a petiţionarului contra voinţei lui atrage după sine răspundere administrativă. Art. 19. - Persecutarea petiţionarului în legătură cu înaintarea petiţiei ori cu exprimarea unor aprecieri critice ce se conţin în ea, precum şi acţiunile prevăzute la art. 18, dacă acestea au fost însoţite de abuz de putere sau abuz de serviciu, exces de putere sau depăşire a atribuţiilor de serviciu, de atitudine neglijentă faţă de îndatoririle sale din partea persoanelor cu funcţii de răspundere, în urma cărora au fost prejudiciate considerabil drepturile petiţionarului, interesele de stat şi obşteşti, atrage după sine răspundere penală. Art. 20. - Petiţiile adresate a doua oară, care nu conţin argumente ori informaţii noi, nu se reexaminează, fapt despre care este informat în scris petiţionarul. Art. 21. - (1) Persoanele de stat de rang superior primesc petiţionarii în audienţă în modul stabilit de ei, dar nu mai rar de o dată pe lună. (2) Conducătorii de ministere şi departamente organizează primirea petiţionarilor nu mai rar de două ori pe lună, iar conducătorii organelor de autoadministrare locală, întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor nu mai rar de o dată pe săptămână. Art. 22. - Lucrările de secretariat privind examinarea petiţiilor în organe se efectuează în modul stabilit de Guvern. Art. 23. - Organizarea şi controlul asupra lucrului cu petiţiile revin organelor de autoadministrare locală, Guvernului şi Parlamentului.
Preşedintele Republicii Moldova
Mircea Snegur
99
Transparency International - Moldova
Legea privind accesul la informaţie nr.982-XIV din 11.05.2000 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.88-90 din 28.07.2000, art.664) Parlamentul adoptă prezenta lege organică. Articolul 1. Obiectul de reglementare al prezentei legi (1) Prezenta lege reglementează: a) raporturile dintre furnizorul de informaţii şi persoana fizică şi/sau juridică în procesul de asigurare şi realizare a dreptului constituţional de acces la informaţie; b) principiile, condiţiile, căile şi modul de realizare a accesului la informaţiile oficiale, aflate în posesia furnizorilor de informaţii; c) aspectele accesibilităţii informaţiei cu caracter personal şi protecţiei acesteia în cadrul soluţionării problemei accesului; d) drepturile solicitanţilor informaţiei, inclusiv a informaţiei cu caracter personal; e) obligaţiile furnizorilor de informaţii în procesul asigurării accesului la informaţiile oficiale; f) modalitatea apărării dreptului de acces la informaţie. (2) Nu constituie obiect al prezentei legi raporturile care au legătură tangenţială cu raporturile enumerate în alineatul (1) al prezentului articol şi se referă la: a) colectarea, prelucrarea, depozitarea şi garantarea integrităţii informaţiilor; b) prezentarea obligatorie a informaţiilor prevăzute de lege de către persoane private autorităţilor publice, instituţiilor publice; c) accesul autorităţilor publice, instituţiilor publice, persoanelor fizice şi/sau juridice, abilitate cu gestionarea unor servicii publice, la informaţiile aflate în posesia altor asemenea autorităţi publice, instituţii publice, persoane fizice şi/sau juridice;
100
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
d) furnizarea informaţiilor referitoare la propria activitate de către persoane fizice şi juridice private, partide şi formaţiuni social-politice, fundaţii, asociaţii obşteşti. Articolul 2. Obiectivele prezentei legi Prezenta lege are drept scop: a) crearea cadrului normativ general al accesului la informaţiile oficiale; b) eficientizarea procesului de informare a populaţiei şi a controlului efectuat de către cetăţeni asupra activităţii autorităţilor publice şi a instituţiilor publice; c) stimularea formării opiniilor şi participării active a populaţiei la procesul de luare a deciziilor în spirit democratic. Articolul 3. Legislaţia privind accesul la informaţie (1) Legislaţia privind accesul la informaţie are la bază Constituţia Republicii Moldova, tratatele şi acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte, prezenta lege şi include prevederile altor acte normative care reglementează raporturile ce ţin de accesul la informaţie. (2) Daca tratatul sau acordul internaţional la care Republica Moldova este parte stabileşte alte norme decât cele cuprinse în legislaţia naţională, se aplică normele tratatului sau acordului internaţional. Articolul 4. Principiile politicii statului în domeniul accesului la informaţiile oficiale (1) Oricine, în condiţiile prezentei legi, are dreptul de a căuta, de a primi şi de a face cunoscute informaţiile oficiale. (2) Exercitarea drepturilor prevăzute în alineatul (1) al prezentului articol poate fi supusă unor restricţii pentru motive specifice, ce corespund principiilor dreptului internaţional, inclusiv pentru apărarea securităţii naţionale sau vieţii private a persoanei. (3) Exercitarea drepturilor prevăzute la alineatul (1) al prezentului articol nu va implica în nici un caz discriminarea bazată pe rasă, naţionalitate, origine etnica, limba, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau pe origine socială. 101
Transparency International - Moldova
Articolul 5. Subiecţii prezentei legi (1) Subiecţi ai prezentei legi sunt furnizorul de informaţii şi solicitantul informaţiei. (2) Furnizori de informaţii, adică posesori ai informaţiilor oficiale, obligaţi să le furnizeze solicitanţilor în condiţiile prezentei legi, sunt: a) autorităţile publice centrale şi locale - autorităţile administraţiei de stat, prevăzute în Constituţia Republicii Moldova şi anume: Parlamentul, Preşedintele Republicii Moldova, Guvernul, administraţia publică, autoritatea judecătorească; b) instituţiile publice centrale şi locale - organizaţiile fondate de către stat în persoana autorităţilor publice şi finanţate de la bugetul de stat, care au ca scop efectuarea atribuţiilor de administrare, social-culturale şi altor atribuţii cu caracter necomercial; c) persoanele fizice şi juridice care, în baza legii sau a contractului cu autoritatea publică ori instituţia publică, sunt abilitate cu gestionarea unor servicii publice şi culeg, selectează, posedă, păstrează, dispun de informaţii oficiale, inclusiv de informaţii cu caracter personal. (3) Pot solicita informaţii oficiale, în condiţiile prezentei legi: a) orice cetăţean al Republicii Moldova; b) cetăţenii altor state, care au domiciliul sau reşedinţa pe teritoriul Republicii Moldova; c) apatrizii stabiliţi cu domiciliul sau cu reşedinţa pe teritoriul Republicii Moldova. Articolul 6. Informaţiile oficiale (1) În sensul prezentei legi, informaţii oficiale sunt considerate toate informaţiile aflate în posesia şi la dispoziţia furnizorilor de informaţii, care au fost elaborate, selectate, prelucrate, sistematizate şi/sau adoptate de organe ori persoane oficiale sau puse la dispoziţia lor în condiţiile legii de către alţi subiecţi de drept. (2) În sensul prezentei legi, drept documente purtătoare de informaţii sunt considerate: 1) oricare din următoarele (sau o parte din acestea): a) orice hârtie sau alt material pe care există un înscris; 102
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
b) o hartă, un plan, un desen, o fotografie; c) orice hârtie sau alt material pe care sunt marcaje, figuri, simboluri sau perforări care au un sens pentru persoanele calificate să le interpreteze; d) orice obiect sau material din care pot fi reproduse sunete, imagini sau înscrisuri cu sau fără ajutorul unui alt articol sau mecanism; e) orice alt înregistrator de informaţie apărut ca rezultat al progresului tehnic; 2) orice copie sau reproducere a purtătorilor de informaţii menţionaţi la punctul 1) al prezentului alineat; 3) orice parte a unei copii sau reproduceri menţionate la punctul 2) al prezentului alineat. (3) Informaţiile oficiale nedocumentate, care se află în posesia furnizorilor (persoanelor responsabile ale acestora), vor fi puse la dispoziţia solicitanţilor în ordine generală. Articolul 7. Informaţiile oficiale cu accesibilitate limitată (1) Exercitarea dreptului de acces la informaţie poate fi supusă doar restricţiilor reglementate prin lege organică şi care corespund necesitaţilor: a) respectării drepturilor şi reputaţiei altei persoane; b) protecţiei securităţii naţionale, ordinii publice, ocrotirii sănătăţii sau protecţiei moralei societăţii. (2) În conformitate cu alineatul (1) al prezentului articol, accesul la informaţiile oficiale nu poate fi îngrădit, cu excepţia: a) informaţiilor ce constituie secret de stat, reglementate prin lege organică şi calificate ca informaţii protejate de stat, în domeniul activităţii militare, economice, tehnico-ştiinţifice, de politică externă, de recunoaştere, de contrainformaţii şi activităţii operative de investigaţii, a căror răspândire, divulgare, pierdere, sustragere poate periclita securitatea statului; b) informaţiilor confidenţiale din domeniul afacerilor, prezentate instituţiilor publice cu titlu de confidenţialitate, reglementate de legislaţia privind secretul comercial, şi care ţin de producţie, tehnologie, administrare, finanţe, de altă activitate a vieţii economice, a 103
Transparency International - Moldova
căror divulgare (transmitere, scurgere) poate atinge interesele întreprinzătorilor; c) informaţiilor cu caracter personal, a căror divulgare este considerată drept o imixtiune în viaţa privată a persoanei, protejată de legislaţie, accesul la care poate fi admis numai cu respectarea prevederilor articolului 8 din prezenta lege; d) informaţiilor ce ţin de activitatea operativă şi de urmărire penală a organelor de resort, dar numai în cazurile în care divulgarea acestor informaţii ar putea prejudicia urmărirea penală, interveni în desfăşurarea unui proces de judecată, lipsi persoana de dreptul la o judecare corectă şi imparţială a cazului său, ori ar pune în pericol viaţa sau securitatea fizică a oricărei persoane - aspecte reglementate de legislaţie; e) informaţiilor ce reflectă rezultatele finale sau intermediare ale unor investigaţii ştiinţifice şi tehnice şi a căror divulgare privează autorii investigaţiilor de prioritatea de publicare sau influenţează negativ exercitarea altor drepturi protejate prin lege. (3) Dacă accesul la informaţiile, documentele solicitate este parţial limitat, furnizorii de informaţii sunt obligaţi să prezinte solicitanţilor părţile documentului, accesul la care nu conţine restricţii conform legislaţiei, indicându-se în locurile porţiunilor omise una din următoarele sintagme: "secret de stat", "secret comercial", "informaţie confidenţială despre persoană". Refuzul accesului la informaţie, la părţile respective ale documentului se întocmeşte cu respectarea prevederilor articolului 19 din prezenta lege. (4) Nu se vor impune restricţii ale libertăţii de informare decât dacă furnizorul de informaţii poate demonstra că restricţia este reglementată prin lege organică şi necesară într-o societate democratică pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanei sau protecţiei securităţii naţionale şi că prejudiciul adus acestor drepturi şi interese ar fi mai mare decât interesul public în cunoaşterea informaţiei. (5) Nimeni nu poate fi pedepsit pentru că a făcut publice anumite informaţii cu accesibilitate limitată, dacă dezvăluirea informaţiilor nu atinge şi nu poate să atingă un interes legitim legat de securitatea naţională sau dacă interesul public de a cunoaşte informaţia depăşeşte atingerea pe care ar putea să o aducă dezvăluirea informaţiei. 104
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
Articolul 8. Accesul la informaţia cu caracter personal (1) Informaţia cu caracter personal o constituie datele ce se referă la o persoană privată identificată sau identificabilă, a cărei dezvăluire ar constitui o violare a intimităţii persoanei, face parte din categoria informaţiei confidenţiale despre persoane. În sensul prezentei legi, nu constituie informaţie confidenţială datele ce ţin exclusiv de identificarea persoanelor (date ce se conţin în buletinele de identitate). (2) Furnizorii de informaţii, posesori de informaţie cu caracter personal, sunt obligaţi să protejeze confidenţialitatea vieţii private a persoanei. (3) Protejarea vieţii private a persoanei include: a) dreptul la consimţământul persoanei a căror interese sunt atinse în procesul de divulgare a informaţiei cu caracter personal; b) dreptul de a participa la procedura de luare a deciziilor în calitate de parte egală; c) dreptul de a i se păstra anonimatul în cazul furnizării de informaţii cu caracter personal, cu respectarea confidenţialităţii; d) dreptul de a controla şi a rectifica informaţiile neadecvate, incorecte, incomplete, neactualizate, irelevante; e) dreptul de a nu fi identificată, în mod automat, în cadrul procedurii de luare a deciziilor asupra divulgării informaţiei; f) dreptul de a se adresa în instanţele de judecată. (4) Informaţiile cu caracter personal vor fi: a) obţinute, colectate, prelucrate, păstrate şi utilizate corect, în scopuri legitime strict determinate; b) veridice, adecvate, pertinente şi neexcesive în raport cu scopurile în care au fost obţinute; c) conservate, într-o formă care să permită identificarea persoanei la care se referă, pe un termen nu mai mic de cel necesar realizării scopurilor pentru care au fost obţinute. (5) Oricărei persoane i se va asigura accesul la informaţiile cu caracter personal despre sine. Ea are dreptul: a) să ia cunoştinţă de aceste informaţii personal sau în prezenţa altei persoane;
105
Transparency International - Moldova
b) să precizeze aceste informaţii în scopul asigurării plenitudinii si veridicităţii lor; c) să obţină, daca este cazul, rectificarea informaţiilor sau lichidarea lor atunci când ele vor fi tratate neadecvat; d) să afle cine şi în ce scop a utilizat, utilizează sau intenţionează să utilizeze aceste informaţii; e) să ia copii de pe documentele, informaţiile despre sine sau de pe unele părţi ale acestora. (6) Furnizorii de informaţii vor aplica măsurile necesare pentru protecţia informaţiilor contra distrugerii sau pierderii lor, contra accesului, modificării sau difuzării neautorizate, dar aceste măsuri nu pot limita dreptul de acces la informaţiile oficiale în condiţiile prezentei legi. (7) Furnizorii de informaţii pot să divulge orice informaţii cu caracter personal şi care vor fi solicitate în conformitate cu prezenta lege doar în cazurile când: a) persoana la care se referă consimte divulgarea lor; b) informaţia solicitată, în integritatea sa, a fost pusă la dispoziţia publicului (publicată în conformitate cu legislaţia în vigoare), anterior datei solicitării. (8) În cazul în care persoana la care se referă informaţiile cu caracter personal nu consimte divulgarea lor, accesul la aceste informaţii poate fi permis doar prin hotărârea instanţei de judecată, care a stabilit că divulgarea va fi în interesul public, adică se va referi la ocrotirea sănătăţii populaţiei, la securitatea publică, la protecţia mediului înconjurător. Articolul 9. Accesul la informaţia păstrată în Fondul Arhivistic al Republicii Moldova (1) Modalitatea accesului la informaţia păstrată în Fondul Arhivistic al Republicii Moldova este reglementată de Legea privind Fondul Arhivistic al Republicii Moldova şi de prezenta lege. (2) În caz de neconcordanţe între prevederile prezentei legi şi cele ale Legii privind Fondul Arhivistic al Republicii Moldova, se vor aplica dispoziţiile prezentei legi. 106
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
Articolul 10. Drepturile solicitanţilor (1) Persoana are dreptul de a solicita furnizorilor de informaţii, personal sau prin reprezentanţii săi, orice informaţii aflate în posesia acestora, cu excepţiile stabilite de legislaţie. (2) Dreptul persoanei de a avea acces la informaţii, inclusiv la informaţiile cu caracter personal, nu poate fi îngrădit decât in condiţiile legii. (3) Orice persoană care solicită acces la informaţii în conformitate cu prezenta lege este absolvită de obligaţia de a-şi justifica interesul pentru informaţiile solicitate. Articolul 11. Obligaţiile furnizorului de informaţii (1) Furnizorul de informaţii, în conformitate cu competenţele care îi revin, este obligat: 1) să asigure informarea activă, corectă şi la timp a cetăţenilor asupra chestiunilor de interes public şi asupra problemelor de interes personal; 2) să garanteze liberul acces la informaţie; 3) să respecte limitările accesului la informaţie, prevăzute de legislaţie, în scopul protejării informaţiei confidenţiale, vieţii private a persoanei şi securităţii naţionale; 4) să respecte termenele de furnizare a informaţiei, prevăzute de lege; 5) să dea publicităţii propriile acte adoptate în conformitate cu legea; 6) să păstreze, în termenele stabilite de lege, propriile acte, actele instituţiilor, ale căror succesoare sunt, actele ce stabilesc statutul lor juridic; 7) să asigure protejarea informaţiilor ce se află la dispoziţia sa de accesul, distrugerea sau modificarea nesancţionate; 8) să menţină informaţiile, documentele aflate la dispoziţia sa, în forma actualizată; 9) să difuzeze de urgenţă pentru publicul larg informaţia care i-a devenit cunoscută în cadrul propriei activităţi, dacă această informaţie:
107
Transparency International - Moldova
a) poate preîntâmpina sau diminua pericolul pentru viaţa şi sănătatea oamenilor; b) poate preîntâmpina sau diminua pericolul producerii unor prejudicii de orice natură; c) poate opri răspândirea informaţiei neveridice sau diminua consecinţele negative ale răspândirii acesteia; d) comportă o deosebită importanţă socială. (2) în scopul garantării liberului acces la informaţiile oficiale, furnizorul de informaţii: a) va asigura un spaţiu amenajat pentru documentare, accesibil solicitanţilor; b) va numi şi va instrui funcţionarii responsabili pentru efectuarea procedurilor de furnizare a informaţiilor oficiale; c) va elabora, în conformitate cu prezenta lege, regulamente cu privire la drepturile şi obligaţiile funcţionarilor în procesul de furnizare a documentelor, informaţiilor oficiale; d) va acorda asistenţa şi sprijinul necesar solicitanţilor pentru căutarea şi identificarea informaţiilor; e) va asigura accesul efectiv la registrele furnizorilor de informaţii, care vor fi completate în conformitate cu legislaţia cu privire la registre; f) va desfăşura întrunirile şi şedinţele sale în mod public, în conformitate cu legislaţia. (3) În scopul facilitării liberului acces la informaţie, furnizorul de informaţii va publica sau va face în alt mod general şi direct accesibile populaţiei informaţiile ce conţin: a) descrierea structurii instituţiei şi adresa acesteia; b) descrierea funcţiilor, direcţiilor şi formelor de activitate ale instituţiei; c) descrierea subdiviziunilor cu competenţele lor, programului de lucru al acestora, cu indicarea zilelor şi orelor de audienţă a funcţionarilor responsabili de furnizarea informaţiilor, documentelor oficiale; d) deciziile finale asupra principalelor probleme examinate.
108
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
(4) În conformitate cu prezenta lege, informaţiile arătate la alineatul (3) al prezentului articol vor fi făcute publice în afara procedurii de examinare a cererilor privind accesul la informaţie. (5) În scopul asigurării transparenţei activităţii instituţiilor, eficientizării accesului la informaţie, creării condiţiilor pentru căutarea, identificarea operativă a documentelor şi informaţiilor, autorităţile publice, instituţiile publice vor edita, cel puţin o data pe an, îndrumare ce vor conţine liste ale dispoziţiilor, hotărârilor, altor documente oficiale, emise de instituţia respectivă, şi domeniile în care poate furniza informaţii, vor pune la dispoziţia reprezentanţilor mijloacelor de informare în masa date oficiale despre propria activitate, inclusiv despre domeniile în care poate furniza informaţii. (6) Furnizorul de informaţii va proceda şi la alte forme de informare activă a cetăţenilor şi a mijloacelor de informare în masă. Articolul 12. Solicitarea accesului la informaţiile oficiale (1) Informaţiile oficiale vor fi puse la dispoziţia solicitanţilor în baza unei cereri scrise sau verbale. (2) Cererea scrisă va conţine: a) detalii suficiente şi concludente pentru identificarea informaţiei solicitate (a unei părţi sau unor părţi ale acesteia); b) modalitatea acceptabilă de primire a informaţiei solicitate; c) date de identificare ale solicitantului. (3) Cu excepţia cazurilor solicitării informaţiilor cu caracter personal, solicitantul poate să nu indice în cerere datele sale de identificare. (4) Cererea poate fi înaintată verbal în cazurile în care este posibil răspunsul pozitiv, cu satisfacerea imediată a cererii de furnizare a informaţiei. În cazul în care furnizorul intenţionează să refuze accesul la informaţia solicitată, el va informa solicitantul despre aceasta şi despre posibilitatea depunerii unei cereri scrise. (5) Elaborarea şi furnizarea unor informaţii analitice, de sinteză sau inedite pot fi efectuate în baza unui contract între solicitant şi furnizorul de informaţii, contra unei plăţi negociabile, dacă furnizorul va fi disponibil şi în drept să realizeze o asemenea ofertă. 109
Transparency International - Moldova
Articolul 13. Modalităţile accesului la informaţiile oficiale (1) Modalităţile accesului la informaţiile oficiale sunt: a) audierea informaţiei pasibile de o expunere verbală; b) examinarea documentului (unor părţi ale acestuia) la sediul instituţiei; c) eliberarea copiei de pe documentul, informaţia solicitate (de pe unele părţi ale acestora); d) eliberarea copiei traducerii documentului, informaţiei (unor părţi ale acestora) într-o altă limbă decât cea a originalului, pentru o plată suplimentară; e) expedierea prin poştă (inclusiv poşta electronică) a copiei de pe document, informaţie (de pe unele părţi ale acestora), copiei de pe traducerea documentului, informaţiei într-o altă limbă, la cererea solicitantului, pentru o plată respectivă. (2) Extrasele din registre, documente, informaţii (unele părţi ale acestora), în conformitate cu cererea solicitantului, pot fi puse la dispoziţia persoanei date, într-o formă rezonabilă şi acceptabilă pentru aceasta, spre a fi: a) examinate la sediul instituţiei; b) dactilografiate, fotocopiate sau copiate intr-o alta modalitate ce ar asigura integritatea originalului; c) înscrise pe un purtător electronic, imprimate pe casete video, audio, alt purtător rezultat din progresul tehnic. Articolul 14. Limba în care se vor prezenta informaţiile solicitate (1) Informaţiile, documentele, solicitate în conformitate cu prezenta lege, vor fi puse la dispoziţia solicitanţilor în limba de stat sau în limba în care au fost elaborate. (2) În cazul în care informaţiile, documentele au fost elaborate într-o altă limbă decât cea de stat, furnizorul de informaţii va fi obligat să prezinte, la cererea solicitantului, o copie a traducerii autentice a informaţiei, documentului în limba de stat. 110
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
Articolul 15. Examinarea cererilor privind accesul la informaţie (1) Cererile scrise cu privire la accesul la informaţie vor fi înregistrate în conformitate cu legislaţia cu privire la registre şi petiţionare. (2) Cererile respective vor fi examinate şi satisfăcute de funcţionarii publici responsabili de furnizarea informaţiilor. (3) Deciziile, luate în conformitate cu prezenta lege, vor fi comunicate solicitantului într-un mod ce ar garanta recepţionarea şi conştientizarea acestora. (4) În cadrul satisfacerii cererii privind accesul la informaţie, furnizorii vor lua toate măsurile necesare pentru nedivulgarea informaţiilor cu acces limitat, pentru protecţia integrităţii informaţiilor şi excluderea accesului nesancţionat la ele. Articolul 16. Termenele de satisfacere a cererilor de acces la informaţie (1) Informaţiile, documentele solicitate vor fi puse la dispoziţia solicitantului din momentul în care vor fi disponibile pentru a fi furnizate, dar nu mai târziu de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de acces la informaţie. (2) Termenul de furnizare a informaţiei, documentului poate fi prelungit cu 5 zile lucrătoare de către conducătorul instituţiei publice dacă: a) cererea se referă la un volum foarte mare de informaţii care necesită selectarea lor; b) sunt necesare consultaţii suplimentare pentru a satisface cererea. (3) Autorul cererii va fi informat despre orice prelungire a termenului de furnizare a informaţiei şi despre motivele acesteia cu 5 zile înainte de expirarea termenului iniţial. Articolul 17. Readresarea cererilor Cererea de furnizare a informaţiei poate fi readresată altui furnizor, cu informarea obligatorie a solicitantului în decurs de 3 zile lucrătoare de la momentul primirii cererii şi cu acordul solicitantului, în următoarele cazuri: 111
Transparency International - Moldova
a) informaţia solicitată nu se află în posesia furnizorului sesizat; b) informaţia solicitată deţinută de alt furnizor ar satisface mai deplin interesul faţă de informaţie al solicitantului. Articolul 18. Eliberarea informaţiilor oficiale Informaţiile oficiale, documentele, părţile acestora, extrasele din registre, copiile traducerilor, eliberate conform prezentei legi, vor fi semnate de persoana responsabila. Articolul 19. Refuzul accesului la informaţie (1) Refuzul de a furniza o informaţie, un document oficial va fi făcut în scris, indicându-se data întocmirii refuzului, numele persoanei responsabile, motivul refuzului, făcându-se în mod obligatoriu trimitere la actul normativ (titlul, numărul, data adoptării, sursa publicaţiei oficiale), pe care se bazează refuzul, precum şi procedura de recurs a refuzului, inclusiv termenul de prescripţie. (2) Furnizorii de informaţii nu pot fi obligaţi să prezinte probe ale inexistenţei informaţiilor nedocumentate. Articolul 20. Plăţi pentru furnizarea informaţiilor oficiale (1) Pentru furnizarea informaţiilor oficiale pot fi percepute, în afara excepţiilor prevăzute de lege, plăţi în mărimile şi conform procedurii stabilite de organele reprezentative, acestea fiind vărsate în bugetul de stat. (2) Mărimile plăţilor nu vor depăşi mărimile cheltuielilor suportate de către furnizor pentru facerea copiilor, expedierea lor solicitantului şi/sau pentru traducerea, la cererea solicitantului, a informaţiei, documentului. (3) Plăţile pentru furnizarea informaţiilor analitice, de sinteză sau inedite, executate la comanda solicitantului, se vor stabili conform contractului dintre solicitant şi furnizorul de informaţii. (4) Vor fi puse, fără plată, la dispoziţia solicitanţilor, informaţiile oficiale care: a) ating nemijlocit drepturile şi libertăţile solicitantului; b) sunt expuse oral; 112
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
c) sunt solicitate pentru a fi studiate la sediul instituţiei; d) prin faptul că au fost furnizate, contribuie la sporirea gradului de transparenţă a activităţii instituţiei publice şi corespunde intereselor societăţii. (5) În cazurile în care informaţia pusă la dispoziţia solicitantului conţine inexactităţi sau date incomplete, instituţia publică este obligată să efectueze rectificările şi completările respective gratuit, cu excepţia cazurilor în care completarea informaţiei implică eforturi şi cheltuieli considerabile care n-au fost prevăzute şi taxate la eliberarea primară a informaţiilor. (6) Instituţia publică va aduce la cunoştinţa solicitanţilor într-un mod cât mai adecvat şi mai amănunţit posibil modalitatea de calculare a plăţilor pentru furnizarea informaţiei. Articolul 21. Dispoziţii generale privind apărarea dreptului de acces la informaţie (1) Persoana care se consideră lezată într-un drept sau interes legitim de către furnizorul de informaţii poate ataca acţiunile acestuia atât pe cale extrajudiciara, cât şi direct în instanţa de contencios administrativ competenta. (2) Persoana, de asemenea, se poate adresa pentru apărarea drepturilor şi intereselor sale legitime avocatului parlamentar. (3) Persoana care se consideră lezată într-un drept sau interes legitim poate ataca orice acţiune sau inacţiune a persoanei responsabile pentru primirea şi examinarea cererilor de acces la informaţii, dar în special cu privire la: a) refuzul neîntemeiat de a primi şi înregistra cererea; b) refuzul de a asigura accesul liber şi necondiţionat la registrele publice aflate la dispoziţia furnizorului de informaţii; c) încălcarea termenelor şi procedurii de soluţionare a cererii de acces la informaţie; d) neprezentarea sau prezentarea necorespunzătoare a informaţiilor solicitate; e) refuzul neîntemeiat de a prezenta informaţiile solicitate;
113
Transparency International - Moldova
f) atribuirea neîntemeiată a informaţiei la categoria informaţiilor care conţin secrete de stat, secrete comerciale sau la categoria informaţiilor confidenţiale; g) secretizarea neîntemeiată a unor informaţii; h) stabilirea plăţii şi mărimii acesteia pentru informaţiile furnizate; i) cauzarea unor prejudicii materiale şi/sau morale prin acţiunile ilegale ale furnizorului de informaţii. (4) În cadrul soluţionării litigiilor privind accesul la organele competente vor întreprinde măsuri pentru drepturilor tuturor persoanelor ale căror interese pot fi divulgarea informaţiei, inclusiv se va asigura participarea cadrul procesului în calitate de terţă parte.
informaţie, protejarea atinse prin acestora în
(5) Instanţa de judecată, în cadrul examinării litigiilor privind accesul la informaţie, va întreprinde toate măsurile rezonabile şi suficiente de precauţie, inclusiv convocarea şedinţelor închise, pentru a evita divulgarea informaţiilor, accesul limitat la care poate fi îndreptăţit. Articolul 22. Atacarea pe cale extrajudiciară a acţiunilor furnizorilor de informaţii (1) În cazul în care persoana consideră că drepturile sau interesele legitime în ceea ce priveşte accesul la informaţii i-au fost lezate, ea poate contesta acţiunile sau inacţiunea furnizorului de informaţii la conducerea acestuia şi/sau la organul ierarhic superior al furnizorului în termen de 30 de zile de la data când a aflat sau trebuia să afle despre încălcare. (2) Conducerea furnizorului de informaţii şi/sau organul ierarhic superior al acestuia va examina contestările solicitanţilor de informaţii în decurs de 5 zile lucratoare şi va informa în mod obligatoriu petiţionarul despre rezultatele examinării în decurs de 3 zile lucrătoare. (3) Sesizările, prin care sunt atacate acţiunile sau inacţiunea organizaţiilor care nu au organele lor superioare, sunt adresate direct instanţei de contencios administrativ competente. Articolul 23. Atacarea pe cale judiciara a acţiunilor furnizorilor de informaţii (1) În cazul în care persoana care consideră că drepturile sau interesele legitime în ceea ce priveşte accesul la informaţie i-au fost lezate, 114
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
precum şi în cazul în care nu este satisfăcută de soluţia dată de către conducerea furnizorului de informaţii sau de către organul ierarhic superior al acestuia, ea poate ataca acţiunile sau inacţiunea furnizorului de informaţii direct în instanţa de contencios administrativ competentă. (2) Sesizarea instanţei de judecată se va efectua în termen de o lună de la data primirii răspunsului de la furnizorul de informaţii sau, în caz dacă nu a primit răspuns, de la data când trebuia să-l primească. Dacă solicitantul de informaţii a atacat anterior acţiunile furnizorului de informaţii pe cale extrajudiciară, termenul de o lună curge de la data comunicării răspunsului conducerii furnizorului de informaţii şi/sau organului ierarhic superior al acestuia sau, în caz dacă nu a primit răspuns, de la data când trebuia să-l primească. Articolul 24. Consecinţele prejudicierii dreptului de acces la informaţii În funcţie de gravitatea efectelor pe care le-a avut refuzul nelegitim al funcţionarului public, responsabil pentru furnizarea informaţiilor oficiale, de a asigura accesul la informaţia solicitată, instanţa de judecată decide aplicarea unor sancţiuni în conformitate cu legislaţia, repararea prejudiciului cauzat prin refuzul nelegitim de a furniza informaţii sau prin alte acţiuni ce prejudiciază dreptul de acces la informaţii, precum şi satisfacerea neîntârziata a cererii solicitantului. Articolul 25. Dispoziţii finale Guvernul, în termen de 3 luni: va înainta Parlamentului propuneri cu privire la aducerea legislaţiei în concordanţă cu prezenta lege, inclusiv la stabilirea responsabilităţii pentru acţiunile ce constituie încălcări grave ale dreptului de acces la informaţie; va aduce în corespundere cu prezenta lege actele sale normative şi va elabora, după caz, noi acte orientate spre executarea acesteia. Preşedintele Parlamentului
Dumitru Diacov
115
Transparency International - Moldova
Legea achiziţiei de mărfuri, lucrări şi servicii pentru necesităţile statului nr.1166-XIII din 30.04.97 1 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.67-68 din 16.10.1997, art.551) Prezenta lege stabileşte temeiurile juridice de efectuare a achiziţiei de mărfuri, lucrări şi servicii pentru necesităţile statului din contul banilor publici, drepturile şi obligaţiile Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice, ale grupurilor de lucru pentru achiziţii şi ale furnizorilor (antreprenorilor). Obiectivul prezentei legi este asigurarea economiei şi eficacităţii achiziţiilor, participării largi a furnizorilor (antreprenorilor) la procedurile de achiziţie, a dezvoltării concurenţei între ei, obiectivităţii şi nepărtinirii procedurilor de achiziţie şi încrederii publice faţă de ele.
CAPITOLUL I. DISPOZIŢII GENERALE Articolul 1. Noţiuni principale Noţiunile utilizate în prezenta lege desemnează: Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice - subdiviziune care efectuează reglementarea de stat şi coordonarea interramurală în domeniul achiziţiilor pentru necesităţile statului; Beneficiar de stat – autoritate a administraţiei publice sau agent economic care efectuează proceduri de achiziţie cu bani publici; grup de lucru pentru achiziţii - grup de specialişti în cadrul autorităţii administraţiei publice sau al unui agent economic care efectuează proceduri de achiziţie cu bani publici; achiziţii publice - procurarea de mărfuri, lucrări şi servicii pentru necesităţile statului cu bani publici în orice mod neinterzis de lege;
1
În prezenta lege sunt incluse modificările şi completările adoptate prin Legile nr.224XV din 01.07.2004 şi nr.283-XV din 22.07.2004 care intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2005.
116
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
bani publici - mijloacele bugetului de stat, bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, bugetului asigurărilor sociale de stat, fondurilor extrabugetare, mijloacele extrabugetare ale instituţiilor publice, mijloacele fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală, împrumuturile externe raportate la datoriile de stat directe sau garantate; mărfuri - bunuri de orice tip şi cu orice aspect, inclusiv materii prime, în stare solidă, lichidă sau gazoasă, electricitate; lucrări - orice lucrări legate de construcţia, reconstrucţia, demolarea, reparaţia clădirilor sau încăperilor de producţie; servicii - orice alte obiecte ale achiziţiilor, în afară de mărfuri şi lucrări; licitaţie - concurs, organizat de grupul de lucru pentru achiziţii, de selectare a ofertelor optime în vederea efectuării de achiziţii publice; ofertă - propunere, făcută de furnizor (antreprenor), de încheiere a unui contract de achiziţie de mărfuri, lucrări şi servicii; marja preferenţială - înlesnire procentuală aplicată la evaluarea ofertelor de lucrări propuse de antreprenori naţionali sau a ofertelor de mărfuri indigene, pentru a stimula participarea producătorilor şi furnizorilor naţionali la licitaţie; ofertant - furnizorul (antreprenorul) admis (invitat) la procedura de achiziţie; acceptarea ofertei - manifestare de voinţă de a încheia un contract în condiţiile ofertei; contract de achiziţie - contract, încheiat între grupul de lucru pentru achiziţii şi ofertantul câştigător conform rezultatului procedurii de achiziţie şi prevederilor prezentei legi, prin care furnizorul (antreprenorul) se obligă să transmită grupului de lucru pentru achiziţii marfa, lucrarea, serviciul, iar grupul de lucru se obligă să le recepţioneze şi să plătească pentru ele preţul stabilit; garanţie pentru ofertă - asigurare a îndeplinirii obligaţiei, acordată de ofertant grupului de lucru pentru achiziţii, care prevede forme de garantare ca garanţia bancară, cauţiunea, acreditivul "stand-by", cecul, 117
Transparency International - Moldova
conform cărora obligaţiile primare sunt asumate de o bancă, depunerile în bani lichizi, cambia simplă şi trata; asigurarea executării contractului - garanţie privind executarea obligaţiilor stipulate în contractul de achiziţie, remisă de ofertant grupului de lucru, care prevede formele de asigurare expuse în alineatul precedent; valuta ofertei - unitate monetară legală a Republicii Moldova sau a unei alte ţări utilizată în procedura de achiziţie. Articolul 2. Legislaţia privind achiziţiile Legislaţia privind achiziţiile constă din prezenta lege şi din alte acte normative cu privire la achiziţii. Articolul 3. Sfera de aplicare a legii (1) Sub incidenţa prezentei legi cad toate achiziţiile efectuate în Republica Moldova cu bani publici pentru necesităţile statului, cu excepţia achiziţiilor efectuate în scop de revînzare. (2) Dacă tratatul sau acordul internaţional la care Republica Moldova este parte stabileşte alte norme decât cele ale prezentei legi, se vor aplica normele tratatului sau ale acordului internaţional. Articolul 4. Subiecţii şi obiectele achiziţiilor (1) Subiecţi ai achiziţiilor sunt persoanele fizice şi juridice ale Republicii Moldova şi ale altor state, indiferent de tipul de proprietate şi de forma de organizare juridică (în cele ce urmează - furnizori (antreprenori), care desfăşoară activitate în modul stabilit. Drepturile şi interesele subiecţilor de achiziţii sunt apărate de prezenta lege şi de alte acte normative cu privire la achiziţii. (2) Obiecte ale achiziţiilor, efectuate în conformitate cu prevederile prezentei legi, sunt mărfurile şi serviciile a căror valoare totală depăşeşte 10000 de lei şi lucrările a căror valoare totală depăşeşte 20000 de lei. Achiziţiile care nu depăşesc valorile totale menţionate se efectuează în conformitate cu Regulamentul achiziţiilor de mărfuri, lucrări şi servicii de valoare mică, care se aprobă de Guvern.
118
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
CAPITOLUL II. REGLEMENTAREA DE STAT A ACHIZIŢIILOR Articolul 5. Reglementarea de stat a achiziţiilor (1) Pentru asigurarea executării prezentei legi, pentru reglementarea de stat şi coordonarea interramurală în domeniul achiziţiilor, pe lângă Guvern se înfiinţează, cu statut de persoană juridică, Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice (în cele ce urmează - Agenţia pentru Achiziţii). (2) În activitatea sa Agenţia pentru Achiziţii se conduce de Constituţia Republicii Moldova, de prezenta lege şi de alte acte normative. (3) Agenţia pentru Achiziţii efectuează controlul legalităţii desfăşurării licitaţiilor sau procedurilor de negocieri directe pentru necesităţile statului şi, în cazul încălcării legislaţiei în vigoare, anulează rezultatele acestora. (4) Pentru executarea funcţiilor cu care este abilitată, Agenţia pentru Achiziţii: a) elaborează actele normative cu privire la achiziţii; b) acordă grupurilor de lucru pentru achiziţii ajutor metodologic în probleme de achiziţie, elaborează şi editează imprimatele tip obligatorii ale documentelor de tender şi ale altor documente; c) editează Buletinul Achiziţiilor Publice şi elaborează şi menţine în Internet un website, în care se publică invitaţiile de participare la licitaţii, anunţuri publicitare referitoare la achiziţii şi reclame, informaţii privind procedurile de achiziţie; d) înregistrează documentele şi rezultatele preselecţiei de calificare (în cele ce urmează -preselecţie) efectuate de grupurile de lucru pentru achiziţii; e) înregistrează documentele de tender elaborate de grupurile de lucru pentru achiziţii; f) examinează dările de seamă privind procedurile de achiziţie, prezentate de grupurile de lucru pentru achiziţii; g) înregistrează în baza dărilor de seamă, contractele de achiziţii încheiate prin metoda licitaţiei şi prin metoda achiziţiei dintr-o singură sursă; h) verifică plângerile furnizorilor (antreprenorilor) şi ia decizii pe marginea lor; 119
Transparency International - Moldova
i) colaborează cu instituţii internaţionale şi agenţii străine similare în problemele funcţionării sistemului de achiziţii publice; j) coordonează lucrul de utilizare a asistenţei tehnice străine în domeniul achiziţiilor publice; k) întocmeşte, în modul stabilit de Guvern, lista de interdicţie a furnizorilor (antreprenorilor) care participă la procedurile de achiziţie şi ţine evidenţa acestora. (5) La nivelul unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul doi, Agenţia pentru Achiziţii îşi exercită atribuţiile prin intermediul subdiviziunilor sale teritoriale. (6) Grupul de lucru pentru achiziţii (în continuare - grupul de lucru) planifică achiziţiile de mărfuri, lucrări şi servicii, pregăteşte invitaţii de participare la preselecţie sau la licitaţie, efectuează preselecţia, elaborează documentele de tender şi le prezintă furnizorilor (antreprenorilor), atrage, deschide, examinează, evaluează şi compară ofertele furnizorilor (antreprenorilor), întocmeşte dările de seamă privind procedurile de achiziţie şi gestionează contractele de achiziţie încheiate cu furnizorii (antreprenorii).
CAPITOLUL III. CERINŢELE PRINCIPALE FAŢĂ DE PROCEDURA DE ACHIZIŢIE Articolul 6. Datele de calificare ale furnizorilor (antreprenorilor) (1) Pentru constatarea datelor de calificare ale furnizorilor (antreprenorilor), se aplică prevederile prezentului articol la orice etapă a procedurii de achiziţie, luându-se în considerare dreptul furnizorului (antreprenorului) la protecţia proprietăţii lui intelectuale şi a secretelor comerciale. (2) Pentru a fi admis la procedura de achiziţie, furnizorul (antreprenorul) trebuie să prezinte documentele care certifică: a) competenţa managerială, experienţa, buna reputaţie, asigurarea cu personal de profesionalitate, capacitatea financiară, dotarea tehnică, alte capacităţi necesare executării calitative a contractului de achiziţie; b) împuternicirea de a încheia contract de achiziţie; c) bonitatea (certificate ce atestă că furnizorul (antreprenorul) nu se află în proces de lichidare sau de faliment, că patrimoniul său nu este sechestrat, iar activitatea de afaceri nu este suspendată);
120
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
d) efectuarea regulată a plăţii impozitelor, contribuţiilor şi altor plăţi obligatorii în conformitate cu legislaţia ţării furnizorului (antreprenorului); e) neaplicarea, pe parcursul ultimilor 5 ani, faţă de funcţionarii furnizorului (antreprenorului) a unor sancţiuni disciplinare, administrative şi penale în legătură cu activitatea lor profesională sau cu furnizarea de informaţii eronate în scopul încheierii de contract de achiziţie. (3) Cerinţele prezentului articol se expun în documentele pentru preselecţia de calificare (în cele ce urmează - documente de preselecţie), dacă acestea există, şi în documentele de tender, în alte documente de atragere a ofertelor şi se aplică în măsură egală tuturor furnizorilor (antreprenorilor). Grupul de lucru nu stabileşte alte criterii, cerinţe sau proceduri privind datele de calificare ale furnizorilor (antreprenorilor) şi nici criterii, cerinţe sau proceduri discriminatorii faţă de o anumită categorie de furnizori (antreprenori). (4) Grupul de lucru evaluează datele de calificare ale furnizorilor (antreprenorilor) conform criteriilor şi modului expuse în documentele de preselecţie, dacă acestea există, în documentele de tender sau în alte documente de atragere a ofertelor. (5) Grupul de lucru: a) poate descalifica ofertantul la orice etapă a procedurii de achiziţie dacă va constata că datele de calificare pe care acesta le-a prezentat sunt în esenţă eronate sau incomplete; b) nu va descalifica ofertantul numai în baza faptului că datele de calificare pe care acesta le-a prezentat sunt într-o măsură neînsemnată imprecise sau incomplete. Ofertantul poate fi descalificat dacă nu oferă cu promptitudine informaţia suplimentară solicitată de grupul de lucru. Articolul 7. Procedura de preselecţie (1) Pentru a identifica înainte de prezentarea ofertelor furnizorii (antreprenorii) calificaţi, grupul de lucru poate desfăşura procedura de preselecţie. La această procedură se vor aplica prevederile art.6. (2) În cazul efectuării procedurii indicate, grupul de lucru va oferi câte un set de documente de preselecţie fiecărui furnizor (antreprenor), care le va solicita potrivit invitaţiei de participare la preselecţie şi va achita costul lor dacă un atare serviciu se plăteşte. O astfel de plată va conţine 121
Transparency International - Moldova
numai cheltuielile de tipărire a documentelor şi de livrare a lor către furnizori (antreprenori). (3) Documentele de preselecţie conţin: a) instrucţiuni privind pregătirea şi prezentarea cererilor pentru preselecţie; b) expunerea succintă a principalelor clauze ale contractului de achiziţie, care va fi încheiat potrivit rezultatului procedurilor de achiziţie; c) specificarea documentelor pe care furnizorii (antreprenorii) trebuie să le prezinte pentru confirmarea datelor lor de calificare; d) informaţii despre modul, locul şi termenul de prezentare a cererilor pentru preselecţie (indicându-se data limită şi ora limită de prezentare); e) orice alte cerinţe privitoare la pregătirea şi prezentarea cererilor pentru preselecţie şi la procedura ei, pe care grupul de lucru le stabileşte în conformitate cu prezenta lege şi cu alte acte normative privind achiziţiile; f) informaţia, în cazul procedurii de licitaţie, indicată la art.28 alin.(1) lit. a) - e) şi h), iar dacă aceasta este cunoscută, informaţia indicată la lit. j) a aceluiaşi articol; g) informaţia, în cazul procedurii de achiziţie a serviciilor, indicată la art.42 lit. a) şi c), iar dacă aceasta este cunoscută, informaţia indicată la lit. b), f), o) şi r) ale aceluiaşi articol. (4) Grupul de lucru este obligat să răspundă la orice demers al furnizorului (antreprenorului) referitor la documentele de preselecţie primit cu 10 zile înainte de expirarea termenului de prezentare a cererilor pentru preselecţie. Grupul de lucru trebuie să dea răspunsul în termene utile, astfel încât furnizorul (antreprenorul) să poată prezenta la timp cererea. Răspunsul la orice demers care ar prezenta interes şi pentru alţi furnizori (antreprenori) va fi expediat tuturor furnizorilor (antreprenorilor) cărora grupul de lucru le-a remis documentele de preselecţie, fără a se indica sursa demersului. (5) Criteriile de preselecţie se expun în documentele de preselecţie. Numai aceste criterii se aplică la evaluarea datelor de calificare ale fiecărui furnizor (antreprenor) care a depus cerere pentru preselecţie.
122
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
(6) După ce Agenţia pentru Achiziţii înregistrează rezultatele preselecţiei, grupul de lucru comunică imediat fiecărui furnizor (antreprenor) depunător de cerere pentru preselecţie rezultatele acesteia şi prezintă, la cererea oricărui solicitant public, lista tuturor furnizorilor (antreprenorilor) preselectaţi. Numai aceşti furnizori (antreprenori) participă în continuare la procedura de achiziţie. (7) Grupul de lucru va comunica, la cererea furnizorilor (antreprenorilor) care nu au fost preselectaţi, temeiurile unei atare decizii, însă el nu este obligat să-şi justifice deciziile. Articolul 8. Participarea furnizorilor (antreprenorilor) (1) Furnizorii (antreprenorii) sunt admişi să participe la procedura de achiziţie indiferent de cetăţenie, cu excepţia cazurilor când grupul de lucru, din interese de stat şi în conformitate cu legislaţia în vigoare, decide limitarea cercului de furnizori (antreprenori) la cei naţionali. În darea de seamă privind procedura de achiziţie se vor consemna temeiurile unei astfel de decizii. (2) Grupul de lucru este obligat să informeze furnizorii (antreprenorii) invitaţi să participe la procedura de achiziţie despre modul de participare la această procedură, mod care nu poate fi schimbat ulterior. Articolul 9. Forma comunicării (1) Documentele, deciziile, avizele şi alte notificări pe care Agenţia pentru Achiziţii sau grupul de lucru le comunică furnizorului (antreprenorului) sau furnizorul (antreprenorul) le comunică Agenţiei sau grupului de lucru vor fi elaborate într-o formă ce asigură înregistrarea conţinutului comunicării. (2) Astfel de comunicări se mai pot face prin mijloace de telecomunicaţii care nu asigură înregistrarea conţinutului lor dacă destinatarului i se va da confirmarea comunicării într-o formă care asigură înregistrarea. Articolul 10. Cerinţa confirmării documentelor Grupul de lucru este în drept să ceară ofertantului confirmarea documentelor pe care le-a prezentat spre certificarea datelor sale de calificare în condiţiile stabilite pentru această categorie de documente. 123
Transparency International - Moldova
Articolul 11. Darea de seamă privind procedura de achiziţie (1) Darea de seamă privind procedura de achiziţie se întocmeşte de către grupul de lucru şi se prezintă Agenţiei pentru Achiziţii în termen de 5 zile de la data încheierii contractului. Darea de seamă conţine: a) descrierea succintă a mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor pentru care grupul de lucru a solicitat oferte; b) denumirile şi datele pentru relaţii ale ofertanţilor, precum şi denumirea şi datele pentru relaţii ale furnizorului (antreprenorului) cu care este încheiat contractul de achiziţie, preţul acestui contract; c) datele de calificare ale ofertanţilor; d) preţul ofertei sau baza determinării lui, expunerea succintă a altor condiţii esenţiale ale fiecărei oferte şi ale contractului de achiziţie; e) rezumatul evaluării şi comparării ofertelor, ţinându-se cont de aplicarea marjei preferenţiale; f) decizia respectivă cu argumentele de rigoare în cazul în care toate ofertele sunt respinse; g) expunerea motivelor alegerii metodei respective de achiziţie în cazul procedurilor de achiziţie prin alte metode decât licitaţiile publice; h) decizia şi temeiurile în cazul aplicării unor proceduri de achiziţie altele decât licitaţiile publice dacă procedurile respective nu s-au soldat cu încheierea unui contract de achiziţie; i) motivarea respingerii în cazul respingerii ofertei conform prevederilor art.15; j) expunerea motivelor alegerii procedurii de selectare în cazul achiziţiei de servicii; k) expunerea motivelor aplicării metodei respective în cazul procedurilor de achiziţie în care se solicită atragerea directă a ofertelor de servicii; l) expunerea motivelor restricţiilor în cazul procedurilor de achiziţie în care grupul de lucru a limitat participarea furnizorilor (antreprenorilor) conform art.8 alin.(1); m) rezumatul demersurilor în care s-au solicitat explicaţii referitoare la documentele de preselecţie sau la documentele de tender, al răspunsurilor la ele, precum şi expunerea rezumativă a oricărei modificări operate în aceste documente.
124
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
(2) Informaţiile indicate la alin.(1) lit. a) şi b) se acordă la solicitarea oricărei persoane după acceptarea ofertei sau după terminarea procedurii de achiziţie care nu s-a soldat cu încheierea unui contract de achiziţie. (3) Informaţiile indicate la alin.(1) lit. c) - h) şi m) se prezintă la cererea furnizorilor (antreprenorilor) care au făcut oferte sau cereri pentru preselecţie după acceptarea ofertei sau după terminarea procedurii de achiziţie ce nu s-a soldat cu încheierea unui contract de achiziţie. Cu excepţia cazurilor în care instanţa de judecată o cere, grupul de lucru nu divulgă informaţiile indicate la alin.(1) lit. c) - e) şi m) dacă dezvăluirea informaţiei contravine legislaţiei în vigoare şi intereselor statului, prejudiciază interesele comerciale legitime ale părţilor sau împiedică concurenţa loială. Articolul 12. Respingerea tuturor ofertelor (1) Dacă documentele de tender sau alte documente privind atragerea ofertelor prevăd posibilitatea respingerii tuturor ofertelor, grupul de lucru poate respinge oricând ofertele până la acceptarea lor. O astfel de acţiune este justificată în lipsa unei concurenţe efective ori dacă ofertele nu corespund cerinţelor stabilite în documentele de tender. (2) Înştiinţarea privind respingerea tuturor ofertelor se va expedia neîntârziat tuturor ofertanţilor. Grupul de lucru va comunica, la orice interpelare a oricărui ofertant, temeiurile respingerii. Articolul 13. Încheierea contractului de achiziţie (1) În cadrul procedurii de achiziţie la licitaţie, înştiinţarea câştigătorului şi încheierea contractului de achiziţie se efectuează în conformitate cu art.40. (2) În cazul utilizării unor alte metode de achiziţie, ofertanţii sunt informaţi în momentul solicitării ofertelor despre condiţiile de încheiere a contractului de achiziţie. Articolul 14. Avizul privind încheierea contractului (1) Agenţia pentru Achiziţii publică un aviz privind încheierea contractului de achiziţie în termen de 30 de zile de la data semnării lui. Avizul va include cel puţin denumirea furnizorului (antreprenorului) cu 125
Transparency International - Moldova
care se încheie contractul, obiectul contractului, preţul sau valoarea de deviz a contractului. (2) Sub incidenţa alin.(1) nu cad contractele al căror preţ este mai mic de 100 mii de lei şi nici contractele încheiate în urma efectuării de licitaţii speciale cu participare limitată. Articolul 15. Respingerea ofertei din cauza actelor de corupţie (1) Grupul de lucru respinge oferta în cazul în care constată că furnizorul (antreprenorul) care a prezentat-o oferă (consimte să ofere), direct sau indirect, oricărui factor de răspundere sau salariat de rând (fost sau actual) al grupului de lucru o favoare în orice formă, o ofertă de angajare sau orice alt serviciu ca recompensă pentru anumite acţiuni, decizii sau aplicare a unor proceduri de achiziţie în avantajul lui. (2) Respingerea ofertei şi motivele respingerii se vor consemna în darea de seamă privind procedura de achiziţie şi se va comunica imediat furnizorului (antreprenorului) în cauză. (3) Agenţia pentru Achiziţii va raporta organelor competente fiecare caz de corupere. Articolul 16. Caracteristicile mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor (1) Caracteristicile mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor solicitate de grupul de lucru trebuie să reprezinte o descriere exactă şi completă a obiectului achiziţiei. (2) Caracteristicile trebuie să răspundă cerinţelor grupului de lucru privind calitatea, eficienţa, testarea, securitatea, dimensiunile, simbolurile, terminologia, ambalajul, modul de transportare, marcarea, etichetarea, procesele şi metodele de producere a obiectului achiziţiilor, precum şi procedeele de determinare a conformităţii lui cu cerinţele documentelor de tender. (3) La redactarea caracteristicilor tehnice, proiectelor, desenelor tehnice, schiţelor şi descrierilor solicitate de grupul de lucru: a) se efectuează descrierea fizică a mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor solicitate, în baza caracteristicilor tehnice şi calitative, obiective şi relevante;
126
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
b) se fac caracteristici din punctul de vedere al calităţilor de exploatare ale mărfurilor şi al eficienţei lucrărilor şi serviciilor dacă descrierea fizică este imposibilă sau dacă parametrii de eficienţă primează; c) se utilizează, la descrierea mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor solicitate, caracteristicile, cerinţele, simbolurile şi termenii standard ori standardele internaţionale şi cele naţionale recunoscute pe plan internaţional, aprobate de Departamentul Standarde, Metrologie şi Supraveghere Tehnică. (4) Caracteristicile tehnice nu vor face referinţă la o anumită marcă comercială sau la o firmă, la un brevet, schiţă sau tip de marfă, de lucrări şi de servicii, nu vor indica o origine, un producător sau un furnizor concret. În cazul în care nu există un mod de expunere suficient de exact a cerinţelor faţă de achiziţie, iar o astfel de referinţă este inevitabilă, caracteristicile vor include cuvintele "sau echivalentul". Articolul 17. Limba (1) Documentele de preselecţie, documentele de tender şi alte documente privind atragerea ofertelor se elaborează în limba de stat. (2) Documentele indicate la alin.(1) pot fi redactate şi în limbile rusă şi engleză în cazurile în care: a) natura mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor solicitate impune atragerea de agenţi, resurse, tehnologii străine, prestarea de servicii de expertiză sau antrenarea de concurenţi străini; b) preţul estimativ al mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor solicitate depăşeşte: 450 de mii de lei la mărfuri; 900 de mii de lei la lucrări; 225 de mii de lei la servicii. (3) Ofertele se prezintă în limba documentelor de tender. Orice furnizor (antreprenor) are dreptul să facă referinţe la documentele de tender şi să-şi formuleze cerinţele în limba în care a prezentat oferta.
CAPITOLUL IV. METODELE DE ACHIZIŢIE Articolul 18. Metodele de achiziţie (1) Achiziţiile se pot face prin: 127
Transparency International - Moldova
a) licitaţie publică; b) licitaţie în două etape; c) licitaţie cu participare limitată; d) licitaţie specială cu participare limitată; e) cerere a ofertelor de preţuri; f) achiziţie dintr-o singură sursă; g) achiziţie prin Bursa Universală de Mărfuri. (2) La achiziţia de mărfuri şi lucrări, metoda preferabilă este cea a licitaţiei publice. Alte metode de achiziţie pot fi folosite numai în condiţiile stabilite de prezenta lege. Articolul 19. Licitaţia publică (1) La procedura licitaţiei publice sunt atrase ofertele sau cererile pentru preselecţie ale tuturor furnizorilor (antreprenorilor) care doresc să participe la licitaţie. (2) Grupul de lucru publică anticipat, pentru informarea unor potenţiali participanţi, condiţiile de participare la licitaţia publică, astfel încât aceştia să poată pregăti ofertele sau cererile pentru preselecţie. Articolul 20. Licitaţia în două etape (1) Licitaţia în două etape se efectuează în cazul în care: a) Grupul de lucru este nevoit să organizeze negocieri suplimentare cu ofertanţii din cauza imposibilităţii formulării caracteristicilor detaliate ale mărfurilor, lucrărilor, determinării particularităţilor serviciilor şi luării deciziei optime privind achiziţiile; b) contractul se încheie în scopul efectuării de cercetări, experimentări, prospectări sau elaborări, cu excepţia cazului în care contractul prevede producerea de mărfuri în cantităţi satisfăcătoare pentru asigurarea randamentului comercial sau compensarea cheltuielilor pentru aceste acţiuni. (2) La prima etapă a procedurii licitaţiei în două etape, în documentele de tender se propune furnizorilor (antreprenorilor) să prezinte ofertele fără a indica preţul lor, se solicită o informaţie privind caracteristicile tehnice, calitative şi alte particularităţi ale mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor, privind clauzele contractului, datele de competenţă
128
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
profesională, tehnică şi de calificare ale furnizorilor (antreprenorilor), după caz. (3) La prima etapă a procedurii licitaţiei în două etape, grupul de lucru are dreptul să facă negocieri cu orice furnizor (antreprenor) a cărui ofertă nu a fost respinsă. (4) La etapa a doua a procedurii licitaţiei în două etape, ofertanţii participanţi la prima etapă ale căror oferte nu au fost respinse prezintă ofertele finale, indicând preţurile. Grupul de lucru poate exclude sau modifica orice prevedere stabilită iniţial în documentele de tender, poate adăuga noi caracteristici sau criterii conform prezentei legi. Informaţia despre efectuarea unei astfel de excluderi, modificări sau completări în documentele de tender se comunică ofertanţilor prin invitaţia de prezentare a ofertelor finale. Ofertantul care nu doreşte să facă oferta finală poate abandona procedura licitaţiei fără a pierde dreptul la retragerea garanţiei pentru oferta sa. Ofertele finale se evaluează şi se compară pentru determinarea celei câştigătoare. Articolul 21. Licitaţia cu participare limitată (1) Grupul de lucru poate să efectueze achiziţii prin licitaţie cu participare limitată dacă: a) mărfurile, lucrările şi serviciile cu caracter complex sau specializat sunt disponibile unui număr restrâns de furnizori (antreprenori); b) valoarea de deviz a contractului de achiziţii este mai mică de 225 de mii de lei, iar cheltuielile necesare examinării şi evaluării unui număr mare de oferte vor fi mai mari decât costul mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor solicitate. (2) La organizarea licitaţiei cu participare limitată, grupul de lucru atrage ofertele preselectate, conform cerinţelor, ale furnizorilor (antreprenorilor) care dispun de mărfurile, lucrările şi serviciile solicitate, asigurând numărul suficient de participanţi pentru o concurenţă efectivă. (3) Despre efectuarea licitaţiei cu participare limitată Agenţia pentru Achiziţii dă informaţii în publicaţia sa. Articolul 22. Licitaţia specială cu participare limitată (1) Dacă obiectul achiziţiilor este armamentul sau mărfurile, lucrările şi serviciile necesare apărării ţării şi securităţii naţionale ori dacă se cere 129
Transparency International - Moldova
păstrarea secretului sau confidenţialităţii, grupul de lucru poate efectua licitaţie specială cu participare limitată. (2) La efectuarea unei astfel de licitaţii, grupul de lucru este obligat să respecte prevederile art.21, cu condiţia păstrării secretului sau confidenţialităţii informaţiei referitoare la securitatea şi apărarea naţională. Articolul 23. Cererea ofertelor de preţuri (1) Grupul de lucru, prin cererea ofertelor de preţuri, poate face achiziţii de mărfuri, lucrări şi servicii, care se prezintă conform unor specificaţii concrete, cu condiţia ca valoarea estimativă a achiziţiei să nu depăşească 100000 de lei pentru mărfuri şi servicii şi un milion de lei pentru lucrări. (2) Ofertele de preţuri se solicită unui număr de furnizori (antreprenori) considerat raţional, dar nu mai mic de 3. Dacă se constată că numai 2 furnizori (antreprenori) cunoscuţi întrunesc cerinţele de calificare pentru livrarea mărfurilor, efectuarea lucrărilor şi prestarea serviciilor solicitate, cererile de acordare a ofertelor de preţuri se remit acestor furnizori (antreprenori). În cazul în care doar un singur furnizor (antreprenor) poate livra mărfurile, efectua lucrările sau presta serviciile solicitate, cererea de acordare a ofertei de preţ se remite acestui furnizor (antreprenor) conform art.24. Orice furnizor (antreprenor) căruia i se cere ofertă de preţ este informat dacă în preţ se includ, pe lângă cheltuielile pentru mărfuri şi servicii, şi cheltuielile pentru transport, asigurare, plata taxelor vamale şi impozitelor. (3) Grupul de lucru poate stabili, ca o completare la preţ, şi alte cerinţe, care vor fi luate în considerare la evaluarea ofertelor de preţuri. În astfel de cazuri, în cererea ofertelor de preţuri se remarcă fiecare cerinţă de acest fel şi valoarea ei relativă. (4) Fiecare furnizor (antreprenor) poate să depună o singură ofertă de preţ, fără dreptul de a fi schimbată. Asupra unei astfel de oferte, între grupul de lucru şi ofertant nu are loc nici un fel de negociere. (5) Câştigătoare este oferta care satisface toate cerinţele la cel mai mic preţ.
130
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
(6) La achiziţia de lucrări a cărei valoare estimativă depăşeşte 500 de mii de lei, anticipat, în Buletinul Achiziţiilor Publice şi în Internet se publică o invitaţie de participare. Articolul 24. Achiziţia dintr-o singură sursă (1) Grupul de lucru efectuează achiziţii dintr-o singură sursă dacă: a) s-a format o necesitate urgentă de mărfuri, lucrări şi servicii ca urmare a unor situaţii excepţionale; b) de mărfurile, lucrările şi serviciile necesare dispune numai un singur furnizor (antreprenor) sau un singur furnizor (antreprenor) dispune de drepturi prioritare asupra lor şi nu există o altă alternativă, sau furnizorul (antreprenorul) este stabilit prin lege; c) contractul cu acest furnizor (antreprenor) se încheie în scopul efectuării de cercetări, experimente, prospectări sau elaborări, cu excepţia cazurilor în care contractul prevede producerea de mărfuri în cantităţi suficiente pentru asigurarea randamentului lor comercial sau pentru recuperarea cheltuielilor în scopurile menţionate; d) după efectuarea procedurii de achiziţie, grupul de lucru, ca răspuns la solicitare, a primit o singură ofertă, iar efectuarea unei noi proceduri de licitaţie nu este raţională; e) grupul de lucru realizează achiziţia de sine stătător sau o încredinţează uneia dintre subdiviziunile beneficiarului. (2) Achiziţia dintr-o singură sursă se efectuează în baza unui regulament aprobat de Guvern. Articolul 241. Achiziţia prin Bursa Universală de Mărfuri Achiziţia unor categorii de mărfuri prin Bursa Universală de Mărfuri se efectuează în modul stabilit de Guvern. Articolul 25. Interzicerea divizării şi măririi achiziţiilor (1) Contractul de achiziţie se încheie pentru întreaga sumă de bani publici atribuiţi achiziţiei unui anumit fel de mărfuri, lucrări şi servicii pe an, conform clasificaţiei bugetare. (2) Agenţia pentru Achiziţii şi grupul de lucru nu au dreptul să divizeze achiziţia prin contracte separate în scopul de a aplica o altă metodă decât metoda de achiziţie care ar fi fost utilizată în conformitate cu 131
Transparency International - Moldova
prezenta lege, în cazul în care achiziţia nu ar fi fost divizată. Excepţie constituie achiziţia de mărfuri şi servicii sezoniere, care impune încheierea unor contracte separate pe diferite perioade de timp. Pentru achiziţiile de lucrări şi servicii a căror perioadă de realizare este mai mare de un an, contractul poate fi încheiat pentru întreaga achiziţie, însă realizarea lui urmează să fie asigurată în limitele alocaţiilor anuale prevăzute în aceste scopuri şi precizate anual în contract. (3) Grupul de lucru nu are dreptul să mărească volumul mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor, stabilit de contractele încheiate, pentru a evita efectuarea unor noi achiziţii, cu excepţia cazului în care, achiziţionând mărfuri, utilaje, tehnologii, servicii sau lucrări de la un anumit furnizor (antreprenor), decide să efectueze achiziţii suplimentare de la acelaşi furnizor (antreprenor), cu condiţia ca volumul lor să nu depăşească 30 la sută din cuantumul achiziţiilor iniţiale, iar preţul şi celelalte cerinţe să rămână neschimbate. (4) Contractul de achiziţie se încheie, în mod obligatoriu, conform metodelor de achiziţie prevăzute de prezenta lege şi se înregistrează în una din unităţile Trezoreriei de Stat după înregistrarea lui de către Agenţia pentru Achiziţii. Excepţie constituie contractele de achiziţii încheiate prin metoda ofertelor de preţuri şi contractele de achiziţii încheiate prin metoda achiziţiei dintr-o singură sursă cu furnizorul (antreprenorul) monopolist natural stabilit anual de Guvern, care se înregistrează la una din unităţile Trezoreriei de Stat, fără înregistrarea lui de către Agenţia pentru Achiziţii. Contractele de achiziţie care nu au fost înregistrate în modul stabilit sunt nule. (5) Se interzice modificarea oricărui element al contractului încheiat şi introducerea unor elemente noi dacă asemenea acţiuni sunt de natură să schimbe condiţiile ofertei, care au constituit temei pentru selectarea ei, şi să majoreze valoarea acesteia. (6) Furnizorul (antreprenorul) trebuie să ia măsuri pentru executarea necondiţionată a clauzelor contractului încheiat, respectând cerinţele de calitate şi preţul stabilit. Neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor contractuale implică răspunderea furnizorului (antreprenorului) conform contractului şi legislaţiei în vigoare. 132
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
(7) Faţă de întreprinderile şi organizaţiile, indiferent de tipul lor de proprietate şi forma de organizare juridică, care modifică unilateral elementele contractului de achiziţie sau execută lucrări şi prestează servicii neprevăzute în contract sau majorează nejustificat preţurile stipulate în contract, organele abilitate cu funcţii de control aplică sancţiuni pecuniare conform legislaţiei în vigoare.
CAPITOLUL V. PROCEDURA DE LICITAŢIE Secţiunea 1 Atragerea ofertelor şi cererilor pentru preselecţie Articolul 26. Licitaţia internă Grupul de lucru are dreptul să efectueze licitaţie internă dacă: a) cercul de ofertanţi se limitează la furnizorii (antreprenorii) naţionali, conform art.8 alin.(1); b) se presupune ca numai furnizorii (antreprenorii) naţionali vor fi interesaţi să prezinte oferte pentru a participa la licitaţie din cauza costului redus al mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor, sub nivelul indicat la art.17 alin.(2) lit. b). Articolul 27. Solicitarea ofertelor şi cererilor pentru preselecţie (1) Grupul de lucru atrage oferte sau cereri pentru preselecţie, publicând în limba de stat în Buletinul Achiziţiilor Publice o invitaţie de participare la licitaţie sau o invitaţie de participare la preselecţie. (2) În cazurile prevăzute la art.17 alin.(2), astfel de invitaţii se publică şi în limbile rusă şi engleză în mijloacele de informare în masă de difuzare internaţională. Articolul 28. Invitaţia de participare la licitaţie şi invitaţia de participare la preselecţie (1) În invitaţia de participare la licitaţie se indică: a) denumirea, sediul beneficiarului de stat; b) mărfurile, cantitatea şi locul livrării lor, lucrările, locul efectuării lor, serviciile, locul prestării lor; c) termenul livrării mărfurilor, finalizării lucrărilor, graficul prestării serviciilor;
133
Transparency International - Moldova
d) criteriile şi modul de estimare a datelor de calificare ale furnizorilor (antreprenorilor); e) prevederea, care nu poate fi schimbată ulterior, că furnizorii (antreprenorii) participă la procedura de achiziţie indiferent de cetăţenie sau prevederea că cercul de participanţi este limitat conform art.8 alin.(1); f) modul şi locul obţinerii documentelor de tender; g) taxa (dacă se percepe) pentru documentele de tender; h) valuta şi modul de achitare a taxei pentru documentele de tender; i) limba (sau limbile) în care se elaborează documentele de tender; j) locul şi termenul de depunere a ofertelor. (2) În invitaţia de participare la preselecţie se indică: a) modul şi locul obţinerii documentelor de preselecţie; b) taxa (dacă se percepe) pentru documentele de preselecţie; c) valuta şi modul de achitare a taxei pentru documentele de preselecţie; d) limba (sau limbile) în care se elaborează documentele de preselecţie; e) locul şi termenul de depunere a cererilor pentru preselecţie. Articolul 29. Condiţiile oferirii documentelor de tender Grupul de lucru va oferi documentele de tender furnizorilor (antreprenorilor) conform prevederilor expuse în invitaţia de participare la licitaţie. În cazul procedurii de preselecţie, grupul de lucru va oferi un set de documente de tender fiecărui furnizor (antreprenor) preselectat care a plătit (dacă se percepe o astfel de plată) pentru documentele menţionate. Taxa pe care grupul de lucru are dreptul să o perceapă pentru documentele de tender include numai cheltuielile de tipărire şi livrare a lor către furnizori (antreprenori). Articolul 30. Documentele de tender Documentele de tender conţin: a) instrucţiuni privind pregătirea ofertelor; b) criteriile şi modul de estimare a datelor de calificare ale ofertanţilor şi de confirmare a acestor date;
134
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
c) cerinţele faţă de documente sau de o altă informaţie, care urmează să fie depuse de ofertanţi pentru confirmarea datelor lor de calificare; d) caracteristicile tehnice şi calitative cerute ale mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor solicitate; volumul mărfurilor; serviciile aferente; locul efectuării lucrărilor, locul prestării serviciilor; termenele de livrare a mărfurilor, de efectuare a lucrărilor şi de prestare a serviciilor; e) criteriile de determinare a ofertei câştigătoare, inclusiv orice marjă preferenţială, valoarea lor relativă; f) clauzele contractului de achiziţie şi forma contractului ce urmează a fi încheiat de părţi; g) declaraţia respectivă şi expunerea modului de evaluare şi comparare a ofertelor alternative, dacă se admit alternative ale caracteristicilor mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor, ale clauzelor contractului, sau alte cerinţe; h) descrierea părţii (sau a părţilor) pentru care pot fi prezentate ofertele dacă furnizorilor (antreprenorilor) li se permite să depună oferte numai pentru o parte din mărfurile, lucrările şi serviciile solicitate; i) modalitatea de calculare şi exprimare a preţului, inclusiv indicaţiile asupra necesităţii includerii în preţ a altor elemente, în afară de costul propriu-zis al mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor, ca, de exemplu, cheltuielile pentru transport şi asigurare, plata taxelor vamale şi impozitelor etc.; j) informaţia despre valuta (sau valutele) în care se va calcula şi exprima preţul ofertei; k) informaţia despre limba (sau limbile) ofertelor; l) cerinţele grupului de lucru faţă de emitent şi informaţia despre forma, volumul şi alte condiţii de bază ale garanţiei pentru ofertă, garanţie care urmează să fie prezentată de ofertant, şi cerinţele faţă de asigurarea executării contractului de către furnizorul (antreprenorul) cu care se încheie contractul de achiziţie; m) avizul despre posibilitatea furnizorului (antreprenorului) de a-şi modifica sau retrage oferta până la expirarea termenului de depunere a ofertelor, fără a pierde dreptul de a-şi retrage garanţia pentru ofertă; n) modul, locul, data limită şi ora limită a termenului de depunere a ofertelor; o) modul în care furnizorii (antreprenorii) pot solicita explicaţii asupra documentelor de tender şi avizul privind intenţia grupului de 135
Transparency International - Moldova
lucru de a convoca la etapa respectivă o întrunire a furnizorilor (antreprenorilor); p) termenul de valabilitate a ofertelor; q) locul, data şi ora deschiderii ofertelor; r) procedura de deschidere şi de examinare a ofertelor; s) informaţia despre valuta de estimare şi comparare a ofertelor sau cursul de schimb la care va fi echivalat preţul ofertei în valuta specificată sau declaraţia privind faptul că va fi aplicat cursul publicat de o anumită instituţie financiară, valabil la o anumită dată; t) referinţa la prezenta lege şi la alte acte normative privind achiziţiile, lipsa unei astfel de referinţe neconstituind un motiv de contestare sau de impunere a unor obligaţiuni grupului de lucru; u) numele, prenumele, funcţia şi datele pentru relaţii ale unui sau mai multor factori de decizie ori salariaţi de rând ai beneficiarului de stat autorizaţi să comunice nemijlocit cu furnizorii (antreprenorii); v) avizul privind dreptul de a contesta o acţiune sau decizie a grupului de lucru ori a unei proceduri de achiziţie aplicate de acesta; w) avizul privind dreptul grupului de lucru de a respinge toate ofertele conform art.12; x) formalităţile necesare, după acceptarea ofertei, pentru încheierea contractului de achiziţie, inclusiv, după caz, aprobarea unui organ superior şi termenul prezumtiv de obţinere a acestei aprobări; y) alte cerinţe stabilite de grupul de lucru, conform prezentei legi şi altor acte normative privind achiziţiile. Articolul 31. Lămuririle modificarea lor
asupra
documentelor
de
tender,
(1) Furnizorul (antreprenorul) poate solicita grupului de lucru lămuriri asupra documentelor de tender. La orice demers de acest fel primit până la expirarea termenului de depunere a ofertelor, grupul de lucru va răspunde în termene care ar oferi furnizorului (antreprenorului) posibilitatea de a depune la timp oferta. Fără a indica sursa de la care provine demersul, Agenţia va comunica lămuririle în cauză tuturor furnizorilor (antreprenorilor) cărora a oferit documente de tender. (2) Până la expirarea termenului de depunere a ofertelor, grupul de lucru are dreptul de a modifica documentele de tender, fie din proprie iniţiativă, fie ca răspuns la demersul cu privire la lămuriri al unui 136
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
furnizor (antreprenor). Modificarea, fiind obligatorie, este adusă imediat la cunoştinţa tuturor furnizorilor (antreprenorilor) cărora grupul de lucru a oferit documente de tender, şi la cunoştinţa Agenţiei pentru Achiziţii. (3) În cazul întrunirii furnizorilor (antreprenorilor), grupul de lucru va întocmi procesul-verbal al întrunirii, care va include demersurile privind explicaţiile referitoare la documentele de tender prezentate la întrunire, precum şi răspunsurile la aceste demersuri, fără indicarea sursei lor. Procesul-verbal se va aduce imediat la cunoştinţa tuturor furnizorilor (antreprenorilor) cărora grupul de lucru a oferit documente de tender, pentru ca aceştia să-l poată lua în considerare la pregătirea ofertelor, şi aduse la cunoştinţa Agenţiei pentru Achiziţii. Procesulverbal este parte componentă a documentelor de tender şi prevederile lui pe care grupul de lucru le consideră modificări sau completări ale documentelor de tender urmează a fi menţionate respectiv. Secţiunea a 2-a Depunerea ofertelor Articolul 32. Condiţiile depunerii ofertei (1) Grupul de lucru fixează locul, data limită şi ora limită a termenului de depunere a ofertelor. Acest termen este de cel puţin 10 zile şi începe după 45 de zile de la data emiterii documentelor de tender. (2) Dacă grupul de lucru dă lămuriri sau face modificări în documentele de tender sau dacă ţine o întrunire a furnizorilor (antreprenorilor), termenul de depunere a ofertelor se prelungeşte, după caz, astfel încât furnizorii (antreprenorii) să aibă timp suficient pentru a lua în considerare lămurirea, modificarea sau prevederile procesului-verbal al întrunirii. (3) Înainte de expirarea termenului de depunere a ofertelor, grupul de lucru are dreptul să prelungească, la decizia sa, acest termen. (4) Avizul despre prelungirea termenului va fi expediat imediat fiecărui furnizor (antreprenor) căruia grupul de lucru a oferit documente de tender şi Agenţiei pentru Achiziţii. (5) Oferta, scrisă şi semnată, se va depune în plic sigilat. Se prevede, de asemenea, posibilitatea transmiterii prin fax a ofertei la anumite mărfuri standardizate, conform unor reguli elaborate de Agenţia pentru 137
Transparency International - Moldova
Achiziţii. Grupul de lucru eliberează, obligatoriu furnizorului (antreprenorului), o recipisă în care indică data şi ora recepţionării ofertei. (6) Oferta recepţionată de grupul de lucru după expirarea termenului de depunere a ofertelor nu se deschide, ci se restituie furnizorului (antreprenorului) care a prezentat-o. Articolul 33. Termenul de valabilitate a ofertei, modificarea şi retragerea ei (1) Oferta este valabilă în termenul specificat în documentele de tender. (2) Până la expirarea termenului de valabilitate a ofertei, grupul de lucru poate adresa ofertantului propunerea de a prelungi termenul de valabilitate. Ofertantul este în drept: a) să respingă propunerea, fără a pierde dreptul la retragerea garanţiei pentru oferta sa; b) să accepte propunerea, prelungind termenul de valabilitate a garanţiei pentru oferta sa ori oferind noi garanţii pentru ofertă pe termenul de valabilitate a ofertei prelungit. Ofertantul care nu a prelungit termenul de valabilitate a garanţiei pentru ofertă, nu a acordat o nouă garanţie pentru ofertă se consideră că a refuzat prelungirea perioadei de valabilitate a ofertei. (3) Dacă în documentele de tender nu a fost prevăzut altceva, ofertantul are dreptul să modifice sau să retragă oferta înainte de expirarea termenului de depunere a ofertelor, fără a pierde dreptul la retragerea garanţiei pentru ofertă. O astfel de modificare sau avizul despre retragerea ofertei este valabilă dacă a fost primită de grupul de lucru înainte de expirarea termenului de depunere a ofertelor. Articolul 34. Garanţia pentru ofertă (1) În cazul achiziţiei de mărfuri şi lucrări, grupul de lucru va cere ca furnizorul (antreprenorul) care depune oferta să depună totodată şi garanţia pentru ofertă. (2) Documentele de tender pot stipula cerinţele grupului de lucru faţă de admisibilitatea emitentului garanţiei pentru ofertă sau a părţii care confirmă, în cazul existenţei acesteia, faţă de forma şi condiţiile 138
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
garanţiei pentru ofertă. Grupul de lucru nu va respinge oferta din motivul că garanţia a fost prezentată de un emitent străin (dacă aceasta nu vine în contradicţie cu legislaţia în vigoare), cu condiţia că garanţia pentru ofertă şi emitentul corespund cerinţelor stipulate în documentele de tender. (3) Furnizorul (antreprenorul), înainte de a prezenta oferta, poate cere grupului de lucru să confirme admisibilitatea emitentului garanţiei pentru ofertă sau a părţii care confirmă. Grupul de lucru va răspunde imediat la un astfel de demers. Această confirmare nu poate împiedica grupul de lucru să respingă garanţia pentru ofertă dacă emitentul sau partea care confirmă a devenit falit(ă) sau a pierdut credibilitatea. (4) Grupul de lucru prevede în documentele de tender cerinţele faţă de emitent, forma, cuantumul şi alte condiţii de bază ale garanţiei pentru ofertă, faţă de furnizorul (antreprenorul) care depune garanţia pentru ofertă, pentru cazul în care: a) acesta retrage sau modifică oferta după expirarea termenului de depunere a ofertelor; b) ofertantul câştigător nu semnează contractul de achiziţie; c) ofertantul nu acceptă rectificările, conforme art.38 alin.(1), a greşelilor aritmetice; d) nu se dă asigurarea executării contractului după acceptarea ofertei sau nu se execută vreo condiţie, specificată în documentele de tender înainte de semnarea contractului de achiziţie. (5) La achiziţia de mărfuri şi lucrări cu un cost mai mic de 100 de mii de lei, grupul de lucru are dreptul să nu ceară furnizorului (antreprenorului) garanţie pentru ofertă. Dacă grupul de lucru cere o astfel de garanţie, el va respecta prevederile prezentului articol. (6) Cuantumul garanţiei pentru ofertă nu trebuie să depăşească 3 procente din valoarea de deviz a contractului de achiziţie. (7) Grupul de lucru nu are dreptul să pretindă plata garanţiei pentru ofertă şi va restitui imediat documentul de garanţie pentru ofertă după producerea oricărui eveniment dintre cele de mai jos: a) expirarea termenului de valabilitate a garanţiei pentru ofertă; b) încheierea unui contract de achiziţie şi depunerea asigurării executării contractului, dacă o astfel de asigurare este prevăzută în documentele de tender; 139
Transparency International - Moldova
c) suspendarea procedurii de licitaţie fără încheierea unui contract de achiziţie; d) retragerea ofertei înainte de expirarea termenului de prezentare a ofertelor dacă documentele de tender nu prevăd inadmisibilitatea unei astfel de retrageri. Articolul 35. Asigurarea executării contractului (1) La achiziţia de mărfuri şi lucrări, grupul de lucru va cere ca ofertantul să depună în timpul încheierii contractului asigurarea executării lui. (2) Grupul de lucru va indica în documentele de tender cerinţele faţă de emitent, forma, cuantumul şi alte condiţii de bază ale asigurării solicitate pentru executarea contractului. (3) Înainte de a depune asigurarea executării contractului, ofertantul poate cere grupului de lucru să confirme admisibilitatea unui emitent propus al asigurării executării contractului sau a unei părţi care confirmă. Grupul de lucru trebuie să reacţioneze prompt la un astfel de demers. (4) La achiziţia de mărfuri şi lucrări cu un cost mai mic de 100 de mii de lei, grupul de lucru este în drept de a nu cere ofertanţilor să prezinte asigurarea executării contractului. Dacă grupul de lucru cere depunerea unei astfel de asigurări, el va respecta prevederile prezentului articol. (5) Cuantumul asigurării executării contractului nu trebuie să depăşească 15 procente din valoarea de deviz a contractului de achiziţie. Articolul 36. Responsabilitatea deschiderii ofertelor La achiziţia de mărfuri, lucrări şi servicii, grupul de lucru poartă răspundere pentru deschiderea ofertelor şi ulterioara lor examinare, evaluare şi comparare. Secţiunea a 3-a Evaluarea şi compararea ofertelor Articolul 37. Deschiderea ofertelor (1) Ofertele se deschid la timpul specificat în documentele de tender ca dată limită a termenului de depunere a ofertelor sau la timpul specificat ca dată limită a termenului prelungit, în locul şi în conformitate cu
140
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
procedurile stabilite în documentele de tender. La deschiderea ofertelor asistă toţi ofertanţii sau reprezentanţii lor. (2) Denumirea şi datele pentru relaţii ale fiecărui ofertant a cărui ofertă se deschide şi costul ofertei se vor comunica celor prezenţi la deschidere, precum şi celor care au absentat sau nu au fost reprezentaţi la deschidere, la demersul lor, şi se vor înregistra imediat în darea de seamă privind procedura de achiziţie. Articolul 38. Examinarea, evaluarea şi compararea ofertelor (1) Pentru a facilita examinarea, evaluarea şi compararea ofertelor, grupul de lucru poate solicita ofertantului lămuriri asupra ofertei. Nu se admit modificări, inclusiv ale preţului, ce ar face ca oferta să corespundă unor cerinţe cărora iniţial nu le corespundea. Grupul de lucru va corecta doar greşelile aritmetice, depistate în ofertă în timpul examinării ei, înştiinţând fără întârziere ofertantul. (2) Grupul de lucru are dreptul să considere oferta conformă cerinţelor dacă ea conţine unele abateri neînsemnate de la prevederile documentelor de tender, erori sau omiteri ce pot fi corectate fără a se afecta esenţa ei. Orice deviere de acest fel se va exprima, în măsura posibilităţilor, cantitativ şi se va lua în considerare la evaluarea şi compararea ofertelor. (3) Grupul de lucru nu acceptă oferta dacă: a) ofertantul nu corespunde cerinţelor de calificare; b) ofertantul nu acceptă corectarea unei greşeli aritmetice; c) oferta nu corespunde cerinţelor expuse în documentele de tender; d) s-a constatat comiterea unor acte de corupţie. (4) Grupul de lucru evaluează şi compară ofertele primite pentru a determina oferta câştigătoare, folosind modul şi criteriile expuse în documentele de tender. Nu se va folosi nici un criteriu neexpus în documentele de tender. (5) Câştigătoare va fi oferta: a) cu cel mai mic preţ, ţinându-se cont de orice marjă preferenţială; b) cu cea mai mică valoare estimativă, dacă faptul acesta se prevede în documentele de tender, determinată în baza următoarelor criterii care 141
Transparency International - Moldova
vor fi evaluate prin valori relative şi, dacă este posibil, printr-un echivalent de cost: - preţul ofertei, ţinându-se cont de orice marjă preferenţială; - cheltuielile pentru exploatare, deservire tehnică şi reparaţie; termenele de livrare a mărfurilor, de finalizare a lucrărilor şi de prestare a serviciilor; caracteristicile funcţionale ale mărfurilor şi lucrărilor; condiţiile de plată şi de garantare a mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor; - prioritatea asigurării apărării şi securităţii naţionale. (6) La evaluarea şi compararea ofertelor, grupul de lucru are dreptul să aplice marja preferenţială în favoarea ofertelor de lucrări efectuate de antreprenori interni sau ofertelor de mărfuri indigene, precum şi celor propuse de organizaţiile şi întreprinderile cooperaţiei de consum. Această marjă preferenţială nu depăşeşte 10 procente din preţul ofertei şi se reflectă în dările de seamă privind procedura de achiziţie. (7) Dacă preţurile ofertelor sunt exprimate în două sau mai multe valute, atunci, pentru înlesnirea evaluării şi comparării ofertelor, preţurile tuturor ofertelor vor fi recalculate într-o singură valută conform cursului stabilit în documentele de tender. (8) Dacă ofertantul nu execută cererea grupului de lucru de a confirma a doua oară datele de calificare pentru încheierea de contract, oferta i se respinge şi se selectează o altă ofertă câştigătoare din ofertele rămase în vigoare. Totodată, grupul de lucru este în drept să respingă celelalte oferte. (9) Informaţia privind examinarea, evaluarea şi compararea ofertelor nu va fi divulgată ofertanţilor sau altor persoane neimplicate oficial în aceste proceduri sau în determinarea ofertei câştigătoare. Articolul 39. Interzicerea negocierilor cu ofertanţii Între grupul de lucru, pe de o parte, şi ofertant, pe de altă parte, nu vor avea loc nici un fel de negocieri privind oferta acestuia. Articolul 40. Acceptarea ofertei şi încheierea contractului de achiziţie (1) În termen de 3 zile de la data la care a acceptat oferta, grupul de lucru va expedia ofertanţilor o comunicare scrisă despre acceptarea ofertei. 142
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
(2) Faţă de ofertantul a cărui ofertă a ieşit câştigătoare, documentele de tender pot conţine cerinţa semnării contractului de achiziţie în termen de 20 de zile după ce a fost remis acestuia spre semnare. Contractul se consideră încheiat la data semnării de către părţi şi intră în vigoare din momentul înregistrării în modul stabilit la art.25 alin.(4). (3) Dacă documentele de tender stipulează aprobarea contractului de achiziţie de către o instanţă superioară, acesta nu intră în vigoare înainte de obţinerea aprobării. Perioada estimativă necesară obţinerii aprobării este indicată în documentele de tender. Neobţinerea aprobării în această perioadă nu va prelungi termenul de valabilitate a ofertei sau a garanţiei pentru ofertă, garanţie care poate fi solicitată dacă între grupul de lucru şi ofertant nu există o altă înţelegere scrisă. (4) Cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(2) şi (3), contractul de achiziţie intră în vigoare la momentul expedierii comunicării de acceptare a ofertei, cu condiţia expedierii acestei comunicări în perioada de valabilitate a ofertei. (5) Dacă ofertantul care a primit, în termenul stabilit în documentele de tender, comunicarea de acceptare a ofertei nu a semnat contractul de achiziţie sau nu a prezentat asigurarea solicitată a executării contractului, grupul de lucru este în drept să respingă oferta şi să selecteze o altă ofertă câştigătoare din ofertele rămase în vigoare. Totodată, grupul de lucru poate respinge toate celelalte oferte. (6) Despre încheierea contractului de achiziţie, ceilalţi ofertanţi participanţi la licitaţie trebuie să fie informaţi de grupul de lucru în decursul a 10 zile de la încheiere, indicându-se denumirea şi datele pentru relaţii ale furnizorului (antreprenorului) cu care s-a încheiat contractul, precum şi preţul contractului.
CAPITOLUL VI. PARTICULARITĂŢILE ACHIZIŢIEI DE SERVICII Articolul 41. Atragerea ofertelor de servicii (1) În toate cazurile în care există îndoieli privind faptul că obiectul achiziţiei ar fi sau nu marfă ori serviciu, achiziţia va fi tratată ca o achiziţie de marfă.
143
Transparency International - Moldova
(2) Grupul de lucru atrage ofertele de servicii sau cererile pentru preselecţie prin anunţuri în Buletinul Achiziţiilor Publice şi în mijloacele de informare în masă de difuzare internaţională. În anunţuri se va da denumirea şi sediul beneficiarului de stat, descrierea succintă a serviciilor solicitate, modalitatea primirii documentelor de solicitare a ofertelor de servicii sau a documentelor de preselecţie şi cuantumul plăţii pentru ele, dacă aceasta se percepe. (3) Grupul de lucru nu va aplica prevederile alin.(2) dacă: a) serviciile solicitate sunt disponibile unui număr restrâns de furnizori (antreprenori), cu condiţia solicitării de oferte tuturor furnizorilor (antreprenorilor) vizaţi; b) cheltuielile necesare examinării şi evaluării unui număr mare de oferte sunt neproporţionale costului serviciilor solicitate, cu condiţia atragerii de oferte ale unui număr suficient de furnizori (antreprenori) pentru a se asigura o concurenţă efectivă; c) solicitarea directă este unica metodă de asigurare a confidenţialităţii sau este cerută de interese naţionale, cu condiţia prevăzută la lit. b). (4) La achiziţionarea serviciilor de consulting pot fi invitaţi consultanţi calificaţi, conform listei aprobate de Agenţia pentru Achiziţii. (5) Grupul de lucru va oferi furnizorilor (antreprenorilor) documentele de solicitare a ofertelor de servicii sau documentele de preselecţie conform procedurii şi cerinţelor expuse în anunţ sau, în cazurile prevăzute la alin.(3), nemijlocit furnizorilor (antreprenorilor). Taxa pe care grupul de lucru o poate percepe pentru oferirea documentelor de solicitare a ofertelor sau documentelor de preselecţie va include numai cheltuielile de tipărire şi de transmitere a lor către furnizori (antreprenori). Dacă s-au iniţiat proceduri de preselecţie, grupul de lucru va prezenta documentele de solicitare a ofertelor fiecărui furnizor (antreprenor) preselectat care a achitat taxa pentru solicitare. Articolul 42. Documentele de solicitare a ofertelor de servicii Documentele de solicitare a ofertelor de servicii conţin: a) denumirea şi sediul beneficiarului de stat; b) modul, locul şi termenul de prezentare a ofertelor; 144
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
c) declaraţia că grupul de lucru îşi rezervă dreptul de a respinge toate ofertele; d) cerinţele faţă de documente sau de o altă informaţie care urmează să fie depuse de furnizori (antreprenori) pentru confirmarea datelor lor de calificare; e) descrierea serviciilor solicitate, de regulă, sub forma unor indici informativi, indicându-se locul şi timpul prestării lor; f) informaţia despre faptul că grupul de lucru atrage oferte vizând diferitele modalităţi de alternativă de satisfacere a necesităţilor; g) permisiunea acordată furnizorilor (antreprenorilor) de a prezenta oferte numai pentru o parte din serviciile solicitate, descrierea părţii de servicii pentru care pot fi prezentate oferte; h) informaţii despre valuta (sau valutele) în care se calculează sau se exprimă preţul ofertei, cu excepţia cazurilor în care preţul nu se ia în considerare; i) modul de calculare sau exprimare a preţului ofertei, precum şi indicaţia că în preţ trebuie incluse, pe lângă preţul serviciului propriuzis, şi cheltuielile de transport, de cazare, de asigurare, de exploatare a utilajului, de achitare a taxelor şi impozitelor, cu excepţia cazurilor în care preţul nu se ia în considerare; j) modul de determinare a ofertei câştigătoare; k) criteriile folosite la determinarea ofertei câştigătoare, cuantumul relativ şi modul aplicării lor; l) informaţii despre valuta folosită la evaluarea şi compararea ofertelor, rata de schimb de recalculare a preţului ofertelor în valuta specificată sau declaraţia că va fi folosit cursul publicat de o anumită instituţie financiară la o anumită dată; m) declaraţia respectivă şi descrierea modului de evaluare şi comparare a ofertelor de alternativă dacă se admit caracteristici de alternativă ale serviciilor, clauze de alternativă ale contractului sau alte cerinţe de alternativă; n) numele, prenumele, funcţia şi datele pentru relaţii ale unui sau mai multor factori de decizie ori salariaţi de rând ai beneficiarului de stat autorizaţi să comunice nemijlocit cu furnizorii (antreprenorii); o) modul în care furnizorii (antreprenorii) pot cere lămuriri asupra solicitării de oferte, conform art.31, şi avizul privind intenţia grupului de lucru de a convoca la etapa respectivă o întrunire a ofertanţilor; 145
Transparency International - Moldova
p) clauzele contractului de achiziţie sau forma contractului ce urmează a fi semnat de părţi; q) referinţe la prezenta lege, la alte acte normative privind procedurile de achiziţie, lipsa unor atare referinţe neconstituind un motiv de contestaţie sau de impunere a unor obligaţiuni grupului de lucru; r) menţionarea dreptului prevăzut de prezenta lege de a contesta sau de a cere revizuirea unei acţiuni sau decizii a grupului de lucru în legătură cu procedura de achiziţie; s) condiţiile de încheiere a contractului de achiziţie şi aprobarea, după caz, de către instanţa superioară, precum şi termenul estimativ de obţinere a unei astfel de aprobări; t) în cazul oferirii serviciilor de consulting care pot genera conflicte de interese, o declaraţie despre faptul că furnizorii (antreprenorii) cu care este încheiat un contract de servicii de consulting se vor abţine de la achiziţia de mărfuri şi lucrări legate de serviciile de consulting sau care ar constitui rezultatul acestora; u) alte cerinţe, aprobate de grupul de lucru conform prezentei legi şi altor acte normative, referitoare la pregătirea şi prezentarea de oferte, la alte aspecte ale procedurii de achiziţie. Articolul 43. Criteriile de evaluare a ofertelor de servicii Grupul de lucru aprobă criteriile de evaluare a ofertelor de servicii, valoarea lor relativă şi modul aplicării lor. Aceste criterii se aduc la cunoştinţa furnizorilor (antreprenorilor) prin documentul de solicitare a ofertelor şi se referă la: a) datele de calificare, experienţa, reputaţia, fiabilitatea şi competenţa profesională şi managerială a furnizorului (antreprenorului) şi a personalului angajat în prestarea de servicii; b) eficacitatea ofertei; c) preţul ofertei, inclusiv cheltuielile auxiliare sau aferente; d) necesităţile apărării şi securităţii naţionale. Articolul 44. Procedura de selectare a ofertelor de servicii (1) Dacă grupul de lucru decide să folosească procedura de selectare a ofertelor de servicii fără negocieri, ea stabileşte un anumit nivel de cerinţe faţă de caracteristicile calitative şi tehnice ale ofertelor conform 146
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
criteriilor altele decât preţul, expuse în solicitarea ofertelor, şi evaluează fiecare ofertă după aceste criterii, folosind procedura descrisă în documentele de solicitare a ofertelor. Câştigătoare este oferta: a) cu cel mai mic preţ; b) cu o evaluare optimă combinată după criteriile altele decât preţul şi de preţ. (2) În cazul hotărârii de a se aplica procedura de selectare prin negocieri consecutive cu ofertanţii, grupul de lucru aplică următoarele proceduri: a) stabilirea nivelului de cerinţe conform alin.(1); b) invitarea, la negocierile privind preţul ofertei, a ofertantului care a atins punctajul maxim conform alin.(1); c) informarea ofertantului despre încetarea negocierilor în cazul imposibilităţii obţinerii unui preţ acceptabil; d) invitarea la negocieri a ofertantului care s-a plasat pe locul al doilea conform punctajului stabilit; în cazul neîncheierii de contract nici cu acest ofertant, invitarea la negocieri a celorlalţi ofertanţi conform consecutivităţii punctajului lor, până la încheierea unui contract sau până la respingerea tuturor ofertelor. Articolul 45. Confidenţialitatea (1) Grupul de lucru examinează ofertele în mod confidenţial pentru a nu divulga conţinutul lor ofertanţilor concurenţi. (2) Negocierile efectuate conform art.44 au un caracter confidenţial. Nici una dintre părţile participante la negocieri nu va divulga unui terţ, fără consimţământul celeilalte părţi, vreo informaţie discutată la negocieri.
CAPITOLUL VII. CONTESTAREA Articolul 46. Dreptul la contestare (1) Orice furnizor (antreprenor) care consideră că a suportat sau că este pasibil de a suporta daune în urma procedurii de achiziţie are dreptul să contesteze acţiunile sau decizia grupului de lucru sau a Agenţiei pentru Achiziţii. (2) Obiect al contestaţiei nu poate fi: 147
Transparency International - Moldova
a) alegerea procedurii de selectare a ofertelor de servicii; b) limitarea participării la procedura de achiziţie prevăzută la art.8 alin. (1); c) decizia de respingere a tuturor ofertelor; d) lipsa de referinţe la prezenta lege, la alte acte normative privind procedura de achiziţie, precum şi lipsa avizului privind dreptul la contestare. Articolul 47. Contestarea pe cale administrativă (1) Furnizorul (antreprenorul) are dreptul să depună la Agenţia pentru Achiziţii o contestaţie argumentată a acţiunilor, deciziei ori procedurii aplicate de ea sau de grupul de lucru. (2) Agenţia pentru Achiziţii nu examinează contestaţia dacă ea a fost depusă după expirarea a 20 de zile din ziua în care furnizorul (antreprenorul) care a depus-o a aflat despre circumstanţele ce au servit ca temei pentru contestaţie sau ar fi trebuit să afle despre aceste circumstanţe. (3) Dacă contestaţia nu poate fi soluţionată prin consens, conducătorul Agenţiei pentru Achiziţii emite, în termen de 30 de zile de la data depunerii contestaţiei, o decizie argumentată, conţinând măsurile de redresare a situaţiei ce vor fi luate în cazul în care contestaţia se adevereşte integral sau parţial. (4) Dacă Agenţia pentru Achiziţii nu va emite decizia în termenul indicat la alin.(3) sau dacă furnizorul (antreprenorul) nu este satisfăcut de decizia luată, acesta are dreptul să intenteze o acţiune în instanţa de contencios administrativ competentă conform art.50. După intentarea unei astfel de acţiuni, Agenţia pierde competenţa soluţionării contestaţiei. (5) Decizia Agenţiei pentru Achiziţii este definitivă dacă furnizorul (antreprenorul) nu intentează acţiune în instanţa de judecată. (6) Grupul de lucru sau Agenţia pentru Achiziţii este responsabilă de repararea prejudiciilor pe care le-a cauzat furnizorului (antreprenorului) prin acţiuni ilegale, printr-o decizie nelegitimă sau prin aplicarea unei proceduri nelegitime, însă nu pentru profitul ratat sau pentru posibilitatea pierdută de a obţine beneficiu. 148
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
Articolul 48. Unele reguli ale procedurii de contestare (1) Agenţia pentru Achiziţii înştiinţează toţi furnizorii (antreprenorii) care participă la procedura de achiziţie despre conţinutul contestaţiei imediat după primirea ei. (2) Furnizorul (antreprenorul) sau instituţia de stat ale cărei interese sunt lezate sau pot fi lezate prin procedura de contestare are dreptul să participe la această procedură. Furnizorul (antreprenorul) care nu a participat la procedura de contestare nu poate să facă ulterior contestaţii în probleme similare. (3) Decizia Agenţiei pentru Achiziţii se remite, în decursul a 5 zile după emitere, furnizorului (antreprenorului) care a depus contestaţia şi oricărui alt furnizor (antreprenor) sau instituţie de stat care a participat la procedura de contestare. Contestaţia şi decizia se aduc imediat la cunoştinţa tuturor persoanelor interesate, cu condiţia nedivulgării nici a unei informaţii dacă divulgarea contravine legislaţiei, intereselor publice, prejudiciază interesele comerciale legale ale părţilor sau împiedică concurenţa loială. Articolul 49. Suspendarea procedurii de achiziţie (1) Depunerea în termenul stabilit a contestaţiei suspendă procedurile de achiziţie pe 7 zile dacă această contestaţie este esenţială şi conţine declaraţia care, dovedită fiind, confirmă că: a) fără o astfel de suspendare furnizorul (antreprenorul) va suporta prejudicii; b) există probabilitatea satisfacerii acestei contestaţii; c) suspendarea nu va cauza prejudicii părţilor implicate în procedura de achiziţie. (2) În cazul încheierii unui contract de achiziţie, depunerea oportună a contestaţiei suspendă executarea contractului de achiziţie pe un termen de 7 zile dacă contestaţia satisface prevederile alin.(1). (3) Agenţia pentru Achiziţii poate prelungi termenul suspendării stabilit la alin.(1) şi (2) pentru a asigura drepturile furnizorului (antreprenorului) care a depus contestaţia sau care a intentat acţiunea, dacă termenul total de suspendare nu depăşeşte 30 de zile.
149
Transparency International - Moldova
(4) Decizia Agenţiei pentru Achiziţii adoptată conform prezentului articol, indicându-se temeiurile, se include în darea de seamă privind procedura de achiziţie. (5) Suspendarea nu se aplică dacă Agenţia pentru Achiziţii consideră că interesele publice urgente cer prelungirea achiziţiilor. Decizia, în care este dovedită existenţa unor astfel de interese şi care se consemnează în darea de seamă privind procedura de achiziţie, este definitivă, cu excepţia cazurilor de recurs în instanţa de judecată. Articolul 50. Recursul în instanţa de judecată Decizia emisă de Agenţia pentru Achiziţii privind contestaţia depusă pe cale administrativă poate fi atacată în instanţa de contencios administrativ competentă conform legislaţiei în vigoare. Articolul 51. Răspunderea pentru încălcarea prezentei legi Personalul Agenţiei pentru Achiziţii şi al beneficiarului de stat, membrii grupului de lucru şi subiectul achiziţiei care încalcă prevederile prezentei legi sunt traşi la răspundere materială, administrativă sau penală conform legislaţiei.
CAPITOLUL VIII. DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII Articolul 52 Prezenta lege intră în vigoare la data publicării. Articolul 53 Guvernul, în termen de 3 luni: va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în conformitate cu prezenta lege; va asigura revizuirea şi abrogarea de către toate ministerele şi departamentele a actelor lor normative ce contravin prezentei legi; va aproba componenţa Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice şi regulamentul ei. Articolul 54 Agenţia pentru Achiziţii va elabora şi va aproba regulamentul cu privire la grupurile de lucru pentru achiziţii. 150
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
Articolul 55 Până la aducerea în conformitate cu prezenta lege, actele normative se vor aplica în măsura în care nu contravin acestei legi. Articolul 56 Contractele de achiziţie de mărfuri, lucrări şi servicii pentru necesităţile publice încheiate înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân valabile până la expirarea termenului lor. Preşedintele Parlamentului
Dumitru Moţpan
151
Transparency International - Moldova
Legea privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere nr. 1264-XV din 19.07.2002 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 124-125 din 05.09.2002, art. 991) Parlamentul adoptă prezenta lege organică. Articolul 1. Domeniul de reglementare şi scopul prezentei legi (1) Prezenta lege stabileşte obligativitatea, precum şi modul de declarare şi de exercitare a controlului asupra veniturilor şi proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere. (2) Prezenta lege are drept scop instituirea măsurilor de prevenire şi de combatere a îmbogăţirii fără justă cauză a demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere. Articolul 2. Noţiuni În sensul prezentei legi, se definesc următoarele noţiuni: - demnitar de stat - persoană cu funcţie de răspundere în stat, al cărei mod de numire sau de alegere este reglementat de Constituţia Republicii Moldova sau care este investită în funcţie, prin numire sau prin alegere, de către Parlament, Preşedintele Republicii Moldova sau Guvern, în condiţiile legii; - persoană cu funcţie de conducere - conducător, adjunctul acestuia, în instituţia publică, în întreprinderea de stat sau municipală, în societatea comercială cu capital de stat majoritar, în instituţia financiară cu capital de stat total sau majoritar; - instituţie publică - organizaţie înfiinţată de autorităţile publice centrale sau locale pentru desfăşurarea funcţiilor socio-culturale, de 152
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
învăţământ şi alte funcţii analoage cu caracter necomercial şi finanţată integral sau parţial din mijloacele bugetului; - proprietate - bunuri mobile şi imobile, inclusiv cele aflate în afara ţării. Articolul 3. Subiecţii declarării veniturilor şi a proprietăţii Subiecţi ai declarării veniturilor şi a proprietăţii sunt: a) Preşedintele Republicii Moldova, deputaţii, membrii Guvernului, judecătorii Curţii Constituţionale, Curţii Supreme de Justiţie, curţilor de apel, membrii Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii, Procurorul General, procurorii şi adjuncţii acestora, membrii Curţii de Conturi, membrii Consiliului de administraţie a Băncii Naţionale a Moldovei, membrii Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, avocaţii parlamentari, Preşedintele Comisiei Electorale Centrale şi adjuncţii lor (permanenţi), Directorul şi vicedirectorii Cancelariei de Stat, şefii oficiilor teritoriale ale Cancelariei de Stat, conducătorii autorităţilor administraţiei publice locale; b) viceminiştrii, directorii departamentelor, centrelor şi adjuncţii acestora, şefii serviciilor de stat şi adjuncţii acestora, şefii punctelor vamale şi adjuncţii acestora, directorii agenţiilor de stat şi independente şi adjuncţii acestora, directorul Camerei de licenţiere şi adjuncţii acestuia, viceprimarii, vicepreşedinţii raionului; c) conducătorii, adjuncţii acestora, în instituţia publică, în întreprinderea de stat sau municipală, în societatea comercială cu capital de stat majoritar, în instituţia financiară cu capital de stat total sau majoritar, consilierii locali; d) funcţionarii publici care nu au fost specificaţi la lit. a), b) şi c). Articolul 4. Obiectul declarării (1) Persoanele menţionate la art.3 declară: a) veniturile obţinute pe parcursul ultimului an de activitate; b) bunurile mobile şi imobile de toate tipurile, acumulate la data depunerii declaraţiei cu privire la venituri şi proprietate; c) angajamentele financiare; d) cota-parte a valorilor mobiliare în capitalul agenţilor economici.
153
Transparency International - Moldova
(2) Sunt pasibile de declarare bunurile mobile a căror valoare nominală depăşeşte 50000 de lei. (3) Evaluarea proprietăţii se efectuează, conform legislaţiei, prin indicarea valorii (costului) menţionate în documentul care certifică provenienţa proprietăţii (înstrăinare, schimb, donaţie, moştenire, privatizare etc.). (4) Prezentul articol prevede declararea veniturilor şi proprietăţii din teritoriul Republicii Moldova, cât şi de peste hotarele ei. Articolul 5. Obligativitatea declarării Subiecţii declarării, menţionaţi la art.3, sunt obligaţi, în condiţiile legii, să îşi declare veniturile şi proprietatea. Articolul 6. Declaraţia cu privire la venituri şi proprietate (1) Declaraţia cu privire la venituri şi proprietate (denumită în continuare declaraţie) reprezintă un act personal şi irevocabil. (2) Declaraţia este un act confidenţial şi nu poate fi dată publicităţii decât în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege. (3) Declaraţia se păstrează timp de 10 ani de la data depunerii. Articolul 7. Forma declaraţiei (1) Declaraţia se face în scris pe propria răspundere a declarantului şi cuprinde informaţii şi date despre veniturile şi bunurile proprii, veniturile şi bunurile comune şi cele ce aparţin soţiei (soţului), precum şi cele ale copiilor minori şi ale persoanelor aflate la întreţinerea depunătorului declaraţiei. (2) Declaraţia va conţine şi informaţiile privind actele de înstrăinare a proprietăţii cu orice titlu (contra plată sau gratuit), făcute în timpul exercitării mandatului sau a atribuţiilor de serviciu. (3) Declaraţia se perfectează conform prevederilor prezentei legi (modelul este prezentat în anexă) şi se prezintă organului abilitat cu funcţia de colectare în termenul stabilit la art.8 alin.(1). (4) Controlul asupra declarării veniturilor şi proprietăţii se efectuează conform procedurii stabilite de prezenta lege. 154
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
Articolul 8. Termenul depunerii declaraţiei (1) Declaraţia se depune în termen de 20 de zile de la data numirii sau alegerii în funcţie. În cazul funcţiilor eligibile care presupun validarea mandatului, depunerea se va face anterior validării. (2) Declaraţia se actualizează anual până la data de 30 ianuarie a anului următor. (3) La încheierea mandatului sau la încetarea activităţii, persoanele menţionate la art.3 sunt obligate să depună o nouă declaraţie cu privire la veniturile şi proprietatea pe care o deţin la acea dată. (4) Nedepunerea declaraţiei, din motive imputabile, în termen de 20 de zile de la încetarea activităţii, conduce la declanşarea din oficiu a procedurii de control. (5) Subiecţii declarării veniturilor şi proprietăţii sunt obligaţi să depună declaraţia după expirarea unui an de la încetarea activităţii până la data de 30 ianuarie a anului următor. Articolul 9. Autorităţile abilitate cu funcţii de colectare a declaraţiilor (1) Subiecţii declarării veniturilor şi a proprietăţii specificaţi la art.3 lit. a) depun declaraţiile la Comisia centrală de control al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate (denumită în continuare Comisie centrală de control). (2) Subiecţii declarării veniturilor şi a proprietăţii menţionaţi la art.3 lit. b) depun declaraţiile la comisia departamentală de control al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate a Cancelariei de Stat, cei menţionaţi la lit. c) şi d) - la comisia departamentală constituită de autoritatea publică care, potrivit Constituţiei sau altor legi, a emis actul de numire în funcţie a declarantului, iar consilierii în consiliile locale la comisia departamentală constituită de către preşedintele raionului sau primarul unităţii administrativ-teritoriale respective (denumite în continuare comisie departamentală de control). (3) Comisiile abilitate să primească şi să păstreze declaraţiile vor elibera depunătorului declaraţiei o dovadă de primire.
155
Transparency International - Moldova
Articolul 10. Controlul declaraţiilor (1) Comisia centrală de control şi comisiile departamentale de control care colectează, conform art.9, declaraţiile efectuează controlul prealabil al declaraţiilor. (2) Controlul prealabil constă în verificarea corectitudinii completării declaraţiilor şi prezentării informaţiei şi datelor expuse în ele în volum deplin şi a exactităţii acestora. La cererea Comisiei centrale de control sau a comisiei departamentale de control, autorităţile publice acordă asistenţă în verificarea informaţiei şi datelor expuse în declaraţii, prezentând documentele necesare. (3) Controlul prealabil al declaraţiei se efectuează în două etape. În prima etapă în termen de 15 zile lucrătoare de la data depunerii declaraţiei - se verifică existenţa acesteia şi corectitudinea completării ei, iar informaţiile şi datele prezentate se compară cu cele din anul precedent. În etapa a doua - în termen de 30 de zile lucrătoare de la data încheierii primei etape - se verifică exactitatea informaţiilor şi datelor prezentate, prin confruntare cu informaţiile şi datele furnizate de către autorităţile publice competente. La decizia Comisiei centrale de control, termenul controlului prealabil poate fi prelungit pe un termen de până la 30 de zile lucrătoare. (4) În cazul depistării, în procesul controlului prealabil, a elementelor componente ale unor încălcări, inclusiv infracţiuni, Comisia centrală de control sau comisia departamentală de control înaintează materialele respective spre examinare Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei. Despre adoptarea deciziei este informat în scris depunătorul declaraţiei. (5) Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei efectuează controlul de facto al declaraţiilor, care constă în confruntarea informaţiei şi datelor expuse în declaraţie cu informaţia şi documentele de care dispun autorităţile publice competente. Faptul iniţierii unui control de facto se comunică persoanei a cărei declaraţie este supusă controlului şi autorităţii publice în care aceasta exercită funcţia sau autorităţii publice ierarhic superioare. Se interzice imixtiunea autorităţii publice în care declarantul ocupă funcţia în procesul controlului. 156
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
(6) Controlul de facto se efectuează în condiţiile legii şi urmează a fi definitivat până la data depunerii unei noi declaraţii. În cazul necesităţii de a verifica veniturile şi proprietatea aflate în afara teritoriului Republicii Moldova, termenul controlului de facto poate fi prelungit până la un an de la data prezentării materialelor respective la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei. Dacă depunătorul declaraţiei nu este de acord cu decizia Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, el este în drept să o conteste în instanţa judecătorească competentă. Articolul 11. Autorităţile abilitate cu funcţii de control al declaraţiilor (1) Funcţia de control prealabil al declaraţiilor ţine de competenţa Comisiei centrale de control şi a comisiilor departamentale de control. (2) Comisia centrală de control se constituie din 9 membri, numiţi pe bază de paritate, a câte 3 reprezentanţi, respectiv, din partea Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova şi a Guvernului. (3) Comisiile departamentale de control se constituie de autorităţile publice care, potrivit Constituţiei sau altor acte legislative, au emis actul de numire a declarantului în funcţie. (4) Comisia centrală de control şi comisiile departamentale de control sunt autonome şi au dreptul de a antrena specialişti în scopul efectuării procedurilor de control. (5) Comisia centrală de control şi comisiile departamentale de control activează în baza regulamentelor aprobate de Parlament. (6) Funcţia de control de facto al declaraţiilor ţine de competenţa Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, care activează în baza legislaţiei. Articolul 12. Secretul informaţiilor Persoanele cărora, în procesul exercitării atribuţiilor de serviciu, le-au devenit cunoscute informaţii despre declararea veniturilor şi proprietăţii sau care efectuează controlul asupra datelor din declaraţii sunt obligate să păstreze secretul informaţiilor. Articolul 13. Transparenţa declaraţiilor (1) Declaraţiile prezentate de Preşedintele Republicii Moldova, deputaţi, membrii Guvernului, Preşedintele Curţii Constituţionale, 157
Transparency International - Moldova
Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, Procurorul General, Preşedintele Curţii de Conturi, Guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate, primarii din oraşe, sate (comune) şi preşedinţii consiliilor raionale se publică anual în mijloacele de informare în masă republicane sau locale. Declaraţiile primarilor pot fi aduse la cunoştinţa populaţiei şi prin afişare. (2) Se publică şi nu constituie informaţie confidenţială următoarele informaţii şi date din declaraţii: a) valoarea totală a proprietăţii declarate; b) lista tuturor bunurilor ce constituie proprietate a subiectului declarării, cu indicarea dacă aparţine cu titlu de proprietate sau cu titlu de folosinţă, inclusiv a celor aflate în afara ţării. (3) Declaraţiile subiecţilor care nu sunt menţionaţi la alin.(1) pot fi aduse la cunoştinţa publicului la propria lor iniţiativă, cu respectarea prevederilor alin.(2). Articolul 14. Răspunderea pentru încălcarea prezentei legi Poartă răspundere disciplinară sau contravenţională persoana care: a) nu a prezentat declaraţia în termenele stabilite, fără motive întemeiate; b) se eschivează de la prezentarea declaraţiei; c) a indicat intenţionat date incorecte în declaraţie; d) a încălcat modul de păstrare şi de utilizare a informaţiilor din declaraţie în procesul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu sau al exercitării controlului asupra acestora. Articolul 15. Dispoziţii finale şi tranzitorii (1) Subiecţii declarării menţionaţi la art.3 vor depune declaraţia cu privire la venituri şi proprietate până la 1 iulie a anului următor întrării în vigoare a prezentei legi. (2) Guvernul, în termen de 3 luni: - va elabora şi va prezenta Parlamentului spre aprobare regulamentele de activitate al Comisiei centrale de control al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate şi al comisiei 158
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
departamentale de control al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate; - va elabora şi va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislaţiei în concordanţă cu prezenta lege; - va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege; - va lua măsurile necesare pentru asigurarea activităţii aferente organizării şi funcţionării Comisiei centrale de control al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate şi comisiilor departamentale de control al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate. Preşedintele Parlamentului
Eugenia Ostapciuc
159
Transparency International - Moldova
Anexă DECLARAŢIE Subsemnatul, _________________, deţinând funcţia de ____________ la ____________, declar, pe propria răspundere, că împreună cu soţia (soţul), copiii minori şi persoanele aflate la întreţinerea mea am următoarele venituri obţinute, începând cu ________________ 200__ şi până la ______________ 200 ___ şi proprietăţi obţinute, începând cu ________________200______ şi până la ______________200___: I. Venituri Tipul venitului
Mărimea venitului
1. Venitul obţinut la locul de muncă de bază 2. Venitul obţinut din activitatea pedagogică 3. Venitul obţinut din activitatea ştiinţifică 4. Venitul obţinut din activitatea de creaţie 5. Venitul obţinut din depuneri la instituţiile financiare, inclusiv peste hotare 6. Venitul obţinut din valori mobiliare, imobiliare şi cote de participare în capitalul agenţilor economici 7. Venitul obţinut din activitatea de reprezentant al statului în societăţile comerciale 8. Venitul obţinut din alte surse legale (pensii, burse, indemnizaţii, premii etc.) II. Bunuri imobile Tipul şi denumirea 1
Loturi de pământ: 1. 2. Case de locuit: 1. 2. Apartamente: 160
Sediul proprietăţii (adresa) 2
Suprafaţa (m/p) 3
Valoarea (în lei) conform documentului care certifică provenienţa proprietăţii 4
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
1. 2. Vile: 1. 2. Garaje 1. 2. Altă avere imobilă: 1. 2. III. Bunuri mobile Tipul şi marca
1 Autoturisme: 1. 2.
Provenienţa proprietăţii 2
Valoarea (în lei) conform documentului care certifică provenienţa proprietăţii 3
Locul înregistrării 4
Camioane: 1. 2. Remorci: 1. 2. Vehicule motorizate: 1. 2. Maşini agricole: 1. 2. Transport 161
Transparency International - Moldova naval: 1. 2. Transport aerian: 1. 2. Alte bunuri mobile: 1. 2. IV. Angajamentele financiare Obligaţii, faţă de depunătorul declaraţiei, ale:
Denumirea instituţiei, companiei, organizaţiei sau numele persoanei
Suma (în lei)
1. Instituţiei financiare 2. Companiei de asigurare 3. Persoanei fizice 4. Altor organizaţii, persoane V. Cota-parte a valorilor mobiliare în capitalul agenţilor economici Denumirea întreprinderii
Sediul, adresa juridică
Tipul de activitate
Preţul valorilor mobiliare
Venitul anual
Prezenţa declaraţie constituie act public şi răspund, conform legislaţiei, pentru inexactitatea sau caracterul incomplet al informaţiilor şi datelor care se conţin în ea. Data
Semnătura
________________
____________________
Notă: Proprietarii de bunuri comune depun o singură declaraţie, ceilalţi făcând referinţă la această declaraţie.
162
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
Legea pentru aprobarea Regulamentului privind modul de organizare şi funcţionare a Comisiei centrale de control al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate şi a Regulamentului privind modul de organizare şi funcţionare a comisiilor departamentale de control al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate nr. 1576-XV din 20.12.2002 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 190-197 din 31.12.2002, art. 1453) Parlamentul adoptă prezenta lege ordinară. Art.1. - Întru executarea art.11 alin.(5) din Legea nr.1264-XV din 19 iulie 2002 privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere, se aprobă: Regulamentul privind modul de organizare şi funcţionare a Comisiei centrale de control al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate (anexa nr.1); Regulamentul privind modul de organizare şi funcţionare a comisiilor departamentale de control al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate (anexa nr.2). Art.2. - Guvernul şi autorităţile administraţiei publice locale vor lua măsurile necesare pentru a asigura organizarea şi funcţionarea comisiilor departamentale de control al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate. Art.3. - Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2003. Preşedintele Parlamentului
Eugenia Ostapciuc
163
Transparency International - Moldova
Anexa nr. 1
Regulamentul privind modul de organizare şi funcţionare a Comisiei centrale de control al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate Prezentul regulament este elaborat în conformitate cu Legea nr.1264XV din 19 iulie 2002 privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere şi reglementează modul de organizare şi funcţionare a Comisiei centrale de control al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate.
I. Dispoziţii generale 1. Comisia centrală de control al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate, denumită în continuare Comisia centrală de control, se constituie din 9 membri, numiţi pe bază de paritate, a câte 3 reprezentanţi din partea Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova şi Guvernului. 2. Membrii Comisiei centrale de control îşi exercită atribuţiile pe baze obşteşti, menţinându-li-se salariul la locul de muncă. 3. Durata mandatului membrilor Comisiei centrale de control se stabileşte pe perioada mandatului organelor de către care sunt numiţi. 4. Comisia centrală de control poate să propună ridicarea mandatului unui membru al comisiei în caz de neîndeplinire, fără motive întemeiate, de către acesta a obligaţiilor de membru stabilite de prezentul regulament. 5. Modul de organizare şi funcţionare a Comisiei centrale de control este reglementat de Legea privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere, precum şi de prezentul regulament.
II. Statutul de membru al Comisiei centrale de control 6. Membrul Comisiei centrale de control are dreptul:
164
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
a) să ia cunoştinţă de materialele prezentate comisiei spre examinare; b) să participe la examinarea acestor materiale; c) să solicite autorităţilor publice, cu autorizarea comisiei, asistenţă în verificarea informaţiei şi datelor expuse în declaraţii şi prezentarea documentelor necesare; d) să propună spre examinare, în şedinţă, chestiunile ce ţin de competenţa comisiei; e) să participe la adoptarea de decizii şi să-şi expună opinia; f) să exercite alte drepturi în condiţiile legii. 7. Membrul Comisiei centrale de control este obligat: a) să-şi exercite atribuţiile în conformitate cu legislaţia şi prezentul regulament; b) să participe prin vot la adoptarea de decizii; c) să păstreze secretul informaţiilor despre declararea veniturilor şi proprietăţii.
III. Atribuţiile Comisiei centrale de control 8. Comisia centrală de control are următoarele atribuţii: a) colectează declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate; b) verifică corectitudinea completării declaraţiilor, plinătatea şi exactitatea informaţiei şi datelor expuse în ele; c) eliberează depunătorului declaraţiei o dovadă de primire; d) prezintă materialele necesare Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei în cazul depistării, în procesul controlului, a elementelor componente ale unei încălcări, inclusiv infracţiuni; e) antrenează specialişti pentru efectuarea controlului.
IV. Modul de organizare şi funcţionare a Comisiei centrale de control 9. Preşedintele Comisiei centrale de control este ales prin vot deschis sau secret la prima şedinţă a comisiei, din numărul membrilor acesteia. Se consideră ales candidatul care a întrunit majoritatea de voturi ale membrilor comisiei. La prima şedinţă se alege şi secretarul comisiei. 10. Preşedintele Comisiei centrale de control convoacă şi prezidează şedinţele comisiei, organizează şi coordonează activitatea acesteia şi 165
Transparency International - Moldova
repartizează materialele spre examinare membrilor ei, exercită alte atribuţii, în condiţiile legii. 11. În cazul absenţei temporare a preşedintelui Comisiei centrale de control, funcţiile acestuia sunt exercitate de către un membru al comisiei, desemnat de preşedinte. 12. Comisia centrală de control se întruneşte în şedinţe în măsura necesităţilor. 13. Şedinţa Comisiei centrale de control este deliberativă dacă la ea participă cel puţin 2/3 din membrii ei. 14. Comisia centrală de control este abilitată, potrivit legii, cu dreptul de a colecta şi efectua controlul prealabil al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate. Controlul prealabil constă în verificarea corectitudinii completării declaraţiilor, a plinătăţii şi exactităţii informaţiei şi datelor expuse în ele. 15. Subiecţii declarării sunt obligaţi, în condiţiile legii, să declare veniturile şi proprietatea. 16. Declaraţia cu privire la venituri şi proprietate se face pe propria răspundere a declarantului, în formă scrisă, potrivit modelului prevăzut în anexa la Legea privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere. 17. Comisia centrală de control sau persoana îndreptăţită să primească declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate va elibera declarantului o dovadă de primire. 18. Declaraţia se depune în termen de 20 de zile de la data numirii sau alegerii în funcţie. În cazul funcţiilor eligibile care presupun validarea mandatului, depunerea declaraţiei va preceda validarea. 19. Declaraţia cu privire la venituri şi proprietate se actualizează anual, până la data de 30 ianuarie a anului următor. 20. Controlul prealabil al declaraţiei cu privire la venituri şi proprietate se efectuează în două etape:
166
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
prima etapă - în termen de 15 zile lucrătoare de la data depunerii declaraţiei, se verifică existenţa acesteia şi corectitudinea completării ei, iar informaţiile şi datele prezentate se compară cu cele din anul precedent; a doua etapa - în termen de 30 de zile lucrătoare de la data încheierii primei etape, se verifică exactitatea informaţiilor şi datelor prezentate, prin confruntare cu informaţiile şi datele furnizate de către autorităţile publice competente. La decizia Comisiei centrale de control, termenul controlului poate fi prelungit pe un termen de până la 30 de zile lucrătoare. 21. În cazul în care între averea declarată la data numirii sau alegerii în funcţie a declarantului şi cea dobândită pe parcursul exercitării funcţiei se constata diferenţe vădite şi există dovezi certe că unele bunuri ori valori nu puteau fi dobândite din veniturile legale realizate de persoana în cauză sau pe alte căi licite, materialele sunt supuse controlului de facto de către Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei. 22. Comisia centrală de control se convoacă în şedinţă de preşedintele ei. Acesta stabileşte timpul şi locul şedinţei. Şedinţa comisiei este condusă de preşedintele ei, iar în cazul absenţei acestuia - de un membru desemnat de preşedinte. 23. Examinarea cauzei ce urmează a fi soluţionată în şedinţa Comisiei centrale de control începe cu raportul preşedintelui sau al unui membru care a studiat în prealabil materialele prezentate. 24. Decizia Comisiei centrale de control se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi la şedinţă. 25. În baza rezultatelor examinării, Comisia centrală de control poate lua decizia de a remite materialele Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei. Acesta va efectua confruntarea informaţiei şi datelor expuse în declaraţie cu informaţia şi documentele de care dispun autorităţile publice competente. 26. Comisia centrală de control poate solicita autorităţilor publice informaţii necesare pentru soluţionarea cauzei.
167
Transparency International - Moldova
27. Autorităţile publice competente vor pune la dispoziţia Comisiei centrale de control şi Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei informaţiile necesare pentru atingerea obiectivelor acestora. 28. Faptul iniţierii unui control de facto se comunică persoanei a cărei declaraţie este supusă controlului şi autorităţii publice în care aceasta exercită funcţia sau autorităţii publice ierarhic superioare.
Anexa nr. 2
Regulamentul privind modul de organizare şi funcţionare a comisiilor departamentale de control al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate Prezentul regulament este elaborat în conformitate cu Legea nr.1264XV din 19 iulie 2002 privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere şi reglementează modul de organizare şi funcţionare a comisiilor departamentale de control al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate.
I. Dispoziţii generale 1. Comisiile departamentale de control al declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate, denumite în continuare comisii departamentale de control, se constituie de autoritatea publică care, potrivit Constituţiei sau altor legi, a emis actul de numire în funcţie a declarantului. 2. Comisiile departamentale de control de nivel local se constituie de către preşedinţii raioanelor sau primarii unităţilor administrativteritoriale respective. 3. Comisiile departamentale de control sunt alcătuite din cel puţin 3 membri, dar nu mai mult de 6 membri. 4. Membrii comisiilor departamentale de control îşi exercită atribuţiile pe baze obşteşti, menţinându-li-se salariul la locul de muncă.
168
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
5. Durata mandatului membrilor comisiilor departamentale de control este de 3 ani. 6. Comisiile departamentale de control pot să propună ridicarea mandatului unui membru al comisiei în caz de neîndeplinire, fără motive întemeiate, de către acesta a obligaţiilor de membru stabilite de prezentul regulament. 7. Modul de organizare şi funcţionare a comisiilor departamentale de control este reglementat de Legea privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere, precum şi de prezentul regulament.
II. Statutul de membru al Comisiei departamentale de control 8. Membrul comisiei departamentale de control are dreptul: a) să ia cunoştinţă de materialele prezentate comisiei spre examinare; b) să participe la examinarea acestor materiale; c) să solicite autorităţilor publice, cu autorizarea comisiei, asistenţă în verificarea informaţiei şi datelor expuse în declaraţii şi prezentarea documentelor necesare; d) să propună spre examinare, în şedinţă, chestiunile ce ţin de competenţa comisiei; e) să participe la adoptarea de decizii şi să-şi expună opinia; f) să exercite alte drepturi în condiţiile legii. 9. Membrul comisiei departamentale de control este obligat: a) să-şi exercite atribuţiile în conformitate cu legislaţia şi prezentul regulament; b) să participe prin vot la adoptarea de decizii; c) să păstreze secretul informaţiilor despre declararea veniturilor şi proprietăţii.
III. Atribuţiile Comisiilor departamentale de control 10. Comisiile departamentale de control au următoarele atribuţii: a) colectează declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate; b) verifică corectitudinea completării declaraţiilor, plinătatea şi exactitatea informaţiei şi datelor expuse în ele; 169
Transparency International - Moldova
c) eliberează depunătorului declaraţiei o dovadă de primire; d) prezintă materialele necesare Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei în cazul depistării, în procesul controlului, a elementelor componente ale unei încălcări, inclusiv infracţiuni; e) antrenează specialişti pentru efectuarea controlului.
IV. Modul de organizare şi funcţionare a Comisiilor departamentale de control 11. Preşedintele comisiei departamentale de control este numit de către conducătorul autorităţii publice care, potrivit Constituţiei sau altor legi, a emis actul de numire în funcţie a declarantului, iar la nivel local - de către preşedintele raionului sau primarul unităţii administrativteritoriale. 12. Preşedintele comisiei departamentale de control va numi, la prima şedinţă a comisiei, secretarul acesteia. 13. Preşedintele comisiei departamentale de control convoacă şi prezidează şedinţele comisiei, organizează şi coordonează activitatea acesteia şi repartizează materialele spre examinare membrilor ei, exercită alte atribuţii în condiţiile legii. 14. În cazul absenţei temporare a preşedintelui comisiei departamentale de control, funcţiile acestuia sunt exercitate de către un membru al comisiei, desemnat de preşedinte. 15. Comisia departamentală de control se întruneşte în şedinţe în măsura necesităţilor. 16. Şedinţa comisiei departamentale de control este deliberativă dacă la ea participă cel puţin 2/3 din membrii ei. 17. Comisia departamentală de control este abilitată, potrivit legii, dreptul de a colecta şi efectua controlul prealabil al declaraţiilor privire la venituri şi proprietate. Controlul prealabil constă verificarea corectitudinii completării declaraţiilor, a plinătăţii exactităţii informaţiei şi datelor expuse în ele.
cu cu în şi
18. Subiecţii declarării sunt obligaţi, în condiţiile legii, să declare veniturile şi proprietatea. 170
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
19. Declaraţia cu privire la venituri şi proprietate se face pe propria răspundere a declarantului, în formă scrisă, potrivit modelului prevăzut în anexa la Legea privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere. 20. Comisia departamentală de control sau persoana îndreptăţită să primească declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate va elibera declarantului o dovadă de primire. 21. Declaraţia se depune în termen de 20 de zile de la data numirii sau alegerii în funcţie. În cazul funcţiilor eligibile care presupun validarea mandatului, depunerea declaraţiei va preceda validarea. 22. Declaraţia cu privire la venituri şi proprietate se actualizează anual, până la data de 30 ianuarie a anului următor. 23. Controlul prealabil al declaraţiei cu privire la venituri şi proprietate se efectuează în două etape: prima etapă - in termen de 15 zile lucrătoare de la data depunerii declaraţiei, se verifică existenţa acesteia şi corectitudinea completării ei, iar informaţiile şi datele prezentate se compară cu cele din anul precedent; a doua etapă - în termen de 30 de zile lucrătoare de la data încheierii primei etape, se verifică exactitatea informaţiilor şi datelor prezentate, prin confruntare cu informaţiile şi datele furnizate de către autorităţile publice competente. 24. În cazul în care între averea declarată la data numirii sau alegerii în funcţie a declarantului şi cea dobândită pe parcursul exercitării funcţiei se constată diferenţe vădite şi există dovezi certe că unele bunuri ori valori nu puteau fi dobândite din veniturile legale realizate de persoana în cauză sau pe alte căi licite, materialele sunt supuse controlului de facto de către Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei. 25. Comisia departamentală de control se convoacă în şedinţă de preşedintele ei. Acesta stabileşte timpul şi locul şedinţei. Şedinţa comisiei este condusă de preşedintele ei, iar în cazul absenţei acestuia de un membru desemnat de preşedinte. 171
Transparency International - Moldova
26. Examinarea cauzei ce urmează a fi soluţionată în şedinţa comisiei departamentale de control începe cu raportul preşedintelui sau al unui membru care a studiat în prealabil materialele prezentate. 27. Decizia comisiei departamentale de control se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi la şedinţă. 28. În baza rezultatelor examinării, comisia departamentală de control poate lua decizia de a remite materialele Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei. 29. Comisia departamentală de control poate solicita autorităţilor publice informaţiile necesare pentru soluţionarea cauzei. 30. Autorităţile publice competente vor pune la dispoziţia comisiilor departamentale de control şi Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei informaţiile necesare pentru atingerea obiectivelor acestora. 31. Faptul iniţierii unui control de facto se comunică persoanei a cărei declaraţie este supusă controlului şi autorităţii publice în care aceasta exercită funcţia sau autorităţii publice ierarhic superioare.
172
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
Legea privind combaterea corupţiei şi protecţionismului nr.900-XIII din 27.06.96 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.56 din 22.08.1996, art.542) Parlamentul adoptă prezenta lege. CAPITOLUL I. DISPOZIŢII GENERALE Articolul 1. Scopul prezentei legi Prin prezenta lege se urmăreşte apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, intereselor publice, asigurarea securităţii statului, funcţionării şi exercitării conforme Constituţiei şi altor legi a puterilor legislativă, executivă şi judecătorească, a organelor de administrare şi a atribuţiilor funcţionarilor publici şi ale persoanelor asimilate lor prin preîntâmpinarea, depistarea şi curmarea infracţiunilor legate de corupţie, prin înlăturarea consecinţelor acestora şi pedepsirea vinovaţilor, precum şi prin preîntâmpinarea, depistarea şi curmarea protecţionismului. Articolul 2. Noţiuni În sensul prezentei legi: corupţia este un fenomen antisocial ce reprezintă o înţelegere nelegală între două părţi, una propunând sau promiţând privilegii sau beneficii nelegitime, cealaltă, antrenată în serviciul public, consimţând sau primindu-le în schimbul executării sau neexecutării unor anumite acţiuni funcţionale ce conţin elemente ale infracţiunii prevăzute în Codul penal; protecţionismul este o acţiune sau o inacţiune a factorului de decizie vizând protejarea în rezolvarea unor probleme a persoanelor interesate, prin atitudine favorabilă faţă de ele, indiferent de motivele de care s-a condus, care nu conţine elemente ale infracţiunii. Articolul 3. Subiecţii actelor de corupţie şi de protecţionism Subiecţi ai actelor de corupţie şi de protecţionism se consideră: 173
Transparency International - Moldova
funcţionarii cărora li se acordă permanent sau provizoriu, în virtutea legii, prin numire, prin alegere, fie în virtutea unei însărcinări, anumite drepturi şi obligaţii în vederea exercitării funcţiilor într-un serviciu public sau într-o altă instituţie, ori într-o întreprindere sau organizaţie de stat, funcţionarii care exercită acţiuni administrative de dispoziţie şi organizatorico-economice, persoanele cu înalte funcţii de răspundere al căror mod de numire sau de alegere este reglementat de Constituţie şi de legi organice, precum şi persoanele cărora persoana cu funcţie de răspundere le-a delegat împuternicirile sale, care au comis acţiuni ilegale pasibile, conform legislaţiei în vigoare, de sancţionare disciplinară, administrativă sau penală. Articolul 4. Sfera de acţiune a prezentei legi Sub incidenţa prezentei legi cad relaţiile la care participă autorităţile publice, funcţionarii publici, funcţionarii din alte instituţii, din întreprinderi şi organizaţii de stat de subordonare centrală şi locală, precum şi alte persoane abilitate cu exercitarea funcţiilor de administrare, a căror activitate este reglementată de legislaţia în vigoare. Articolul 5. Autorităţile publice abilitate cu combaterea corupţiei şi protecţionismului (1) Autorităţile publice exercită combaterea corupţiei şi protecţionismului în limitele competenţei lor atribuite de legislaţia în vigoare. (2) Sistemul specializat de combatere a corupţiei şi protecţionismului include subdiviziunile specializate ale Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, Procuraturii Generale, Curţii de Conturi.
CAPITOLUL II. MĂSURILE DE PREÎNTÂMPINARE A CORUPŢIEI ŞI PROTECŢIONISMULUI Articolul 6. Garanţiile de stat pentru preîntâmpinarea corupţiei şi protecţionismului Preîntâmpinarea corupţiei şi protecţionismului se realizează prin:
174
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
a) reglementarea juridică strictă a activităţii autorităţilor publice, asigurarea publicităţii acestei activităţi şi a controlului de stat şi obştesc asupra ei; b) perfecţionarea structurii serviciului public şi procedurii de soluţionare a problemelor ce vizează interesele persoanelor fizice şi juridice; c) asigurarea funcţionarilor publici cu salariu de la bugetul de stat şi cu privilegii în mărimea corespunzătoare competenţei şi răspunderii lor, fapt care ar oferi acestora şi familiilor lor un nivel de trai destoinic; d) ocrotirea de către stat, inclusiv de către autoritatea judecătorească, a drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor abilitate cu exercitarea funcţiilor de administrare; e) restricţia, în temeiul legislaţiei în vigoare, a unor drepturi şi libertăţi ale funcţionarilor publici în măsura în care faptul acesta este necesar pentru apărarea regimului constituţional, drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice, precum şi ale organizaţiilor nestatale şi asociaţiilor obşteşti, care beneficiază de serviciile autorităţilor publice; f) efectuarea unor măsuri speciale de control financiar şi fiscal pentru neadmiterea legalizării (spălării) de mijloace acumulate nelegitim în vederea mituirii persoanelor abilitate cu exercitarea funcţiilor de administrare; g) repunerea în drepturi a persoanelor fizice şi juridice faţă de care sa comis o injustiţie şi lichidarea altor consecinţe periculoase ale corupţiei şi protecţionismului. Articolul 7. Exigenţe speciale faţă de funcţionar (1) La angajarea în funcţie persoana va accepta benevol restricţiile impuse prin prezenta lege şi prin alte acte normative pentru a nu fi comise acţiuni ce pot conduce la folosirea serviciului şi a autorităţii lui în interese personale, de grup şi în alte interese decât cele de serviciu. (2) Funcţionarul nu are dreptul: a) să intervină, făcând uz de situaţia sa de serviciu, de autoritatea şi de legăturile generate de această situaţie, în activitatea altor organe de stat şi nestatale, dacă faptul nu ţine de îndatoririle sale de serviciu; 175
Transparency International - Moldova
b) să participe cu drept de vot sau de decizie la examinarea şi soluţionarea problemelor ce vizează interesele sale personale sau interesele rudelor sale apropiate; c) să dea preferinţă neîntemeiată unor persoane fizice sau juridice la elaborarea şi emiterea de decizii; d) să acorde oricărei persoane orice sprijin neprevăzut de actele normative în activitatea ei de întreprinzător şi de altă natură, să fie însărcinatul cu afaceri al unor terţi în autoritatea publică în care lucrează sau care i se subordonează, sau a cărei activitate o controlează; e) să folosească în interese personale şi de grup informaţia obţinută în virtutea atribuţiilor sale de serviciu dacă aceasta nu este pasibilă de divulgare; f) să refuze acordarea către persoane fizice şi juridice a informaţiei permise prin acte normative, să tărăgăneze furnizarea ei ori să le dea informaţie eronată sau selectivă; g) să transmită către fondurile electorale ale unor candidaţi şi organizaţii social-politice mijloace financiare şi materiale aparţinând statului; h) să încalce procedura, stabilită prin acte normative, de examinare şi soluţionare a adresărilor persoanelor fizice şi juridice, precum şi a altor probleme ce ţin de competenţa sa; i) să facă pariuri şi mize la hipodrom, să participe la alte jocuri de hazard cu bani şi cu alte valori. Articolul 8. Interdicţii (1) Funcţionarului i se interzice: a) să primească pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu orice recompensă, sub formă de bani, de servicii etc., de la orice persoană fizică şi juridică, precum şi de la organizaţii nestatale şi asociaţii obşteşti; b) să primească, în virtutea situaţiei sale sociale, daruri şi servicii, cu excepţia semnelor de atenţie simbolice, conform normelor de politeţe şi de ospitalitate recunoscute, şi a suvenirelor simbolice în timpul acţiunilor de protocol şi altor acţiuni oficiale, a căror valoare nu depăşeşte un salariu minim. Darurile a căror valoare depăşeşte un 176
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
salariu minim oferite fără ştirea sa ori primite pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu de la persoane fizice şi juridice din alte ţări se transmit într-un fond special de stat în modul prevăzut de legislaţie; c) să accepte invitaţii de a efectua călătorii turistice, de tratament şi de reconfortare etc. în republică şi în alte ţări pe contul persoanelor fizice şi juridice din ţară şi din străinătate, cu excepţia călătoriilor întreprinse la invitaţia rudelor apropiate sau în cazurile prevăzute de acorduri internaţionale; d) să folosească în interese personale, de grup şi în alte interese decât cele de serviciu localurile, mijloacele de transport şi de telecomunicaţie, tehnica electronică de calcul, banii şi alte bunuri din patrimoniul statului, puse la dispoziţia lui pentru exercitarea funcţiilor de serviciu, dacă faptul nu este prevăzut de alte acte normative; e) să beneficieze de privilegii ca să obţină pentru sine şi pentru alte persoane credite şi împrumuturi, ca să procure hârtii de valoare, bunuri imobiliare şi alte bunuri, profitând de situaţia sa de serviciu; f) să întreprindă alte acţiuni, profitând de situaţia de serviciu, pentru a obţine venituri şi avantaje materiale sau de altă natură, precum şi să primească servicii nelegitime. (2) Membrii familiei funcţionarului nu au dreptul să primească daruri şi servicii, invitaţii în călătorii turistice, de tratament şi de reconfortare etc. pe contul persoanelor fizice şi juridice din republică şi din străinătate cu care funcţionarul are legături de serviciu. Funcţionarul este obligat să transmită, în modul prevăzut de legislaţia în vigoare, în fondul special de stat, bunurile primite ilegal de familia sa. (3) Încălcarea de către funcţionar a interdicţiilor specificate în prezentul articol, dacă acesta nu constituie un fapt penal sancţionabil, atrage după sine destituirea. Articolul 9. Alte măsuri de preîntâmpinare a corupţiei şi protecţionismului Prin legislaţia serviciului public, precum şi prin actele normative privind alţi subiecţi eventuali ai corupţiei şi protecţionismului, pot fi stabilite suplimentar la prevederile art.7 şi 8 şi alte măsuri de preîntâmpinare a corupţiei şi protecţionismului.
177
Transparency International - Moldova
Articolul 10. Controlul financiar în preîntâmpinarea corupţiei (1) La încadrarea în serviciu şi ulterior în fiecare an, persoana este obligată să prezinte, în condiţiile legii, declaraţie cu privire la venituri şi proprietate. (2) Organele Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, ale Serviciului de Informaţii şi Securitate, ale Procuraturii Generale, ale Serviciului Fiscal de Stat, Curtea de Conturi şi alte organe abilitate cu funcţii de control de stat au dreptul să ia cunoştinţă de declaraţiile depuse la autorităţile administraţiei publice, să primească, în caz de necesitate, copiile acestor declaraţii şi să utilizeze informaţia obţinută numai în limitele competenţei lor.
CAPITOLUL III. RĂSPUNDEREA PENTRU ACTELE DE CORUPŢIE ŞI PROTECŢIONISM Articolul 11. Răspunderea pentru actele de corupţie şi de protecţionism (1) Funcţionarii vinovaţi de săvârşirea actelor de corupţie sunt traşi la răspundere în conformitate cu Codul penal şi destituiţi, cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii în serviciul public în decursul a 5 ani. (2) Funcţionarii vinovaţi de săvârşirea unor acte de protecţionism sunt traşi la răspundere administrativă şi destituiţi. Articolul 12. Răspunderea conducătorilor de autorităţi publice, de alte instituţii, de întreprinderi şi organizaţii de stat pentru nerespectarea prezentei legi (1) Conducătorii de autorităţi publice, de alte instituţii, de întreprinderi şi organizaţii de stat sunt obligaţi să ia măsurile de rigoare faţă de funcţionarii din subordine vinovaţi de săvârşirea unor acte de corupţie şi de protecţionism şi să le aducă la cunoştinţa autorităţilor prevăzute la art.5 alin.(2). (2) Eschivarea intenţionată a conducătorilor de autorităţi publice, de alte instituţii, întreprinderi şi organizaţii de stat de la măsurile prevăzute la alin.(1) atrage după sine răspunderea conform legislaţiei în vigoare.
178
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
CAPITOLUL IV. LICHIDAREA CONSECINŢELOR ACTELOR DE CORUPŢIE ŞI DE PROTECŢIONISM Articolul 13. Urmărirea averii dobândite nelegitim sau a valorii serviciilor acordate nelegitim În toate cazurile de îmbogăţire prin acte de corupţie, averea dobândită nelegitim şi valoarea serviciilor acordate nelegitim trebuie să fie transferate în beneficiul statului, conform deciziei instanţei de judecată. Articolul 14. Anularea actelor şi acţiunilor săvârşite prin corupţie şi protecţionism Actele şi acţiunile săvârşite prin corupţie şi protecţionism sunt pasibile de anulare de către autoritatea sau factorul de decizie abilitaţi cu adoptarea sau anularea actelor respective, ori de către instanţa de contencios administrativ competentă, la cererea Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, a persoanelor fizice sau juridice interesate ori a procurorului.
CAPITOLUL V. DISPOZIŢII FINALE Articolul 15. Supravegherea asupra executării prezentei legi Supravegherea asupra executării întocmai şi uniforme a prezentei legi este exercitată de Procurorul General şi de procurorii din subordine. Articolul 16. Controlul asupra executării prezentei legi Comisia parlamentară pentru securitatea statului şi asigurarea ordinii publice va exercita controlul asupra executării prezentei legi şi va coordona activitatea autorităţilor publice abilitate cu combaterea corupţiei şi protecţionismului. Articolul 17. Intrarea în vigoare Prezenta lege intră în vigoare la data publicării. Articolul 18. Aducerea actelor normative în conformitate cu prezenta lege Guvernul, în termen de o lună de la data publicării: - va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislaţiei în vigoare în conformitate cu prezenta lege; - va aduce actele sale normative în conformitate cu prezenta lege. Preşedintele Parlamentului
Petru Lucinschi 179
Transparency International - Moldova
Legea cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor nr.633-XV din 15.11.2001 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.139-140 din 15.11.2001, art.1084) Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
CAPITOLUL I. DISPOZIŢII GENERALE Articolul 1. Obiectivul legii Prezenta lege are drept obiectiv prevenirea şi contracararea acţiunilor de spălare a banilor. Articolul 2. Domeniul de aplicare a legii Prezenta lege se extinde asupra acţiunilor de spălare a banilor săvârşite de cetăţenii Republicii Moldova, de cetăţenii străini, de apatrizi şi de persoane juridice rezidente sau nerezidente pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi asupra acţiunilor săvârşite de cetăţenii şi persoanele juridice rezidente sau nerezidente, rezidenţi ai Republicii Moldova, în afara teritoriului Republicii Moldova, în conformitate cu acordurile internaţionale ratificate de Republica Moldova. Articolul 3. Noţiuni principale În sensul prezentei legi se definesc următoarele noţiuni: spălare a banilor - acţiuni premeditate, orientate fie spre atribuirea unui aspect legal sursei şi provenienţei mijloacelor băneşti, a bunurilor sau a veniturilor obţinute ilicit în urma săvârşirii infracţiunilor, fie spre tăinuirea, deghizarea sau denaturarea informaţiei privind natura, originea, mişcarea, plasarea sau apartenenţa acestor mijloace băneşti, bunuri sau venituri, despre care persoana ştie că constituie venituri provenite din activitate infracţională; dobândirea, posesia sau utilizarea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârşirea unei infracţiuni, participare la orice asociere, înţelegere, complicitatea prin ajutor sau sfaturi în vederea comiterii acţiunilor în cauză;
180
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
venituri obţinute ilicit - mijloace financiare în monedă naţională sau străină, bunuri, drepturi patrimoniale, obiecte ale proprietăţii intelectuale, obiecte ale proprietăţii de altă natură, prevăzute de legislaţia civilă, obţinute în urma săvârşirii infracţiunii; operaţiuni financiare - tranzacţii şi alte acţiuni ale persoanelor fizice sau juridice cu mijloacele financiare sau bunuri, indiferent de forma de proprietate a persoanei şi metoda de efectuare a operaţiunilor, având drept scop transmiterea dreptului de proprietate, inclusiv următoarele operaţiuni legate de folosirea mijloacelor financiare în calitate de mijloc de plată: a) importul în Republica Moldova, exportul şi expedierea din Republica Moldova, precum şi transportul şi tranzitarea pe teritoriul Republicii Moldova; b) efectuarea de transferuri băneşti prin intermediul mandatelor poştale internaţionale; c) primirea şi acordarea de credite financiare; d) transferul în Republica Moldova şi din Republica Moldova, precum şi pe teritoriul ei al dobânzilor, dividendelor şi altor venituri obţinute în urma efectuării depunerilor, investiţiilor, acordării creditelor şi efectuării altor operaţiuni legate de circulaţia capitalului; e) transferurile cu caracter necomercial în Republica Moldova şi din Republica Moldova, inclusiv sumele destinate achitării salariilor, pensiilor, pensiilor alimentare, tranzacţiilor cu bunuri succesorale, precum şi alte operaţiuni similare; f) depunerile în capitalul social al organizaţiei în scopul obţinerii veniturilor şi a dreptului de participare la administrarea organizaţiei; g) achiziţionarea valorilor mobiliare; h) transferurile efectuate în scopul obţinerii dreptului de proprietate asupra clădirilor, construcţiilor şi altor bunuri, inclusiv asupra solului şi zăcămintelor subterane, atribuite de lege la valori imobiliare, precum şi a altor drepturi de proprietate asupra bunurilor; i) tranzacţiile şi acţiunile persoanelor fizice sau juridice, indiferent de forma şi metoda efectuării lor, având drept scop primirea, înstrăinarea, 181
Transparency International - Moldova
plata, transmiterea, transportarea, expedierea, transferarea, schimbul sau păstrarea mijloacelor financiare sau a bunurilor, precum şi identificarea sau înregistrarea unor astfel de tranzacţii şi acţiuni; organizaţiile care efectuează operaţiuni financiare a) bănci, sucursale ale băncilor străine, alte instituţii financiare şi filiale ale acestora; b) burse de valori, alte burse, fonduri de investiţii, companii de asigurare, companii fiduciare, oficii comerciale de dealeri şi brokeri, alte întreprinderi, organizaţii şi instituţii (denumite în continuare instituţii) care execută operaţiuni de primire, transmitere, înstrăinare, transport, transfer, schimb sau păstrare a mijloacelor financiare sau a bunurilor; instituţii care legitimează ori înregistrează dreptul de proprietate; organe ce acordă asistenţă juridică, notarială, contabilă, financiar-bancară şi orice alte persoane fizice şi juridice care încheie tranzacţii în afara sistemului financiar-bancar; c) cazinouri, localuri de odihnă înzestrate cu aparate pentru jocuri de noroc, instituţii care organizează şi desfăşoară loterii sau jocuri de noroc; mijloace financiare - bancnote şi monede metalice, valută străină, titluri sau hârtii de valoare, cecuri şi certificate de depozit sau de depunător, livrete de economii, acţiuni, depuneri pe cartele electronice de creditare şi alte documente de primire, înstrăinare, transferare, schimb sau păstrare ale acestora, care certifică dreptul de proprietate şi pot fi utilizate numai la prezentare; bunuri - orice categorii de valori materiale sau nemateriale, mobiliare sau imobiliare, precum şi actele juridice sau alte documente care certifică dreptul de proprietate asupra acestora.
CAPITOLUL II. PREVENIREA SPĂLĂRII BANILOR Articolul 4. Procedura de efectuare şi înregistrare a operaţiunilor financiare limitate sau suspecte (1) Organizaţiile care efectuează operaţiuni financiare sunt obligate: a) să acumuleze, să analizeze şi să înregistreze date despre clienţi în baza actelor de identificare a persoanelor fizice sau juridice; să obţină 182
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
informaţii despre identitatea persoanelor pe numele cărora este deschis un cont sau în numele cărora este efectuată o tranzacţie, dacă există orice dubii că aceşti clienţi acţionează în nume propriu; să verifice împuternicirile persoanei care are intenţia să acţioneze în numele beneficiarului şi s-o identifice; b) să completeze un formular special pentru fiecare operaţiune realizată de o persoană fizică, cu o valoare ce depăşeşte 300 mii lei, precum şi pentru fiecare operaţiune realizată de o persoană juridică, cu o valoare ce depăşeşte 500 mii lei, formular care urmează a fi remis Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei în termen de 15 zile. Formularul se completează şi în cazul în care valoarea câtorva operaţiuni realizate în curs de 30 de zile de către o persoană fizică sau juridică, inclusiv în numele acesteia, atinge o sumă totală în mărimile indicate; c) în cazul depistării unor circumstanţe care denotă caracterul suspect al operaţiunilor financiare, în curs de pregătire, realizare sau deja realizate, să informeze Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei în termen de 24 de ore; d) să sisteze, la decizia Procuraturii Generale sau a instanţei judecătoreşti, executarea operaţiunilor financiare limitate sau suspecte pe un termen indicat în decizie, dar nu mai mare de 5 zile; e) la solicitarea scrisă a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, să prezinte informaţiile, documentele, materialele disponibile referitoare la efectuarea operaţiunilor financiare limitate sau suspecte; f) să păstreze registrul clienţilor identificaţi, arhiva conturilor şi documentele primare privind operaţiunile financiare limitate şi suspecte până la expirarea termenului de 5 ani de la efectuarea operaţiunii, iar contractele de efectuare a tranzacţiilor valutare - timp de 7 ani; g) să nu comunice unor terţi transmiterea către Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei a informaţiilor privind efectuarea operaţiunilor financiare limitate sau suspecte. Comunicarea unor asemenea informaţii către terţi se admite numai în cazurile prevăzute de lege.
183
Transparency International - Moldova
(2) Instituţiile financiare nu sunt în drept să ţină conturi anonime sau conturi pe nume fictive. La deschiderea oricărui cont instituţia financiară va solicita clientului prezentarea unui act de identitate sau a unei procuri legalizate în modul stabilit şi va înregistra datele din acestea. Arenda casetelor de păstrare se va efectua prin aceeaşi procedură. (3) Organizaţiile care efectuează operaţiuni financiare urmează să elaboreze programe pentru combaterea spălării banilor, care vor include cel puţin: a) elaborarea metodelor, procedurilor şi măsurilor de control intern, inclusiv numirea funcţionarilor de la posturi de conducere responsabili de asigurarea conformării politicilor şi procedurilor organizaţiei care efectuează operaţiuni financiare cu cerinţele statutare şi reglementările legale contra spălării banilor, de respectarea regulilor stricte cu privire la cunoaşterea clientului, având drept scop promovarea normelor etice şi profesionale în sectorul financiar şi prevenirea folosirii organizaţiei, în mod intenţionat sau nu, de către elementele criminale; b) un program continuu de instruire a angajaţilor, selecţie strictă a cadrelor, pentru a asigura profesionalismul lor înalt; c) recurgerea la audit pentru a exercita controlul asupra sistemului. (4) Organizaţiile care efectuează operaţiuni financiare vor acorda o atenţie specială clienţilor sau beneficiarilor rezidenţi care primesc fonduri din ţările identificate drept ţări ce nu dispun de norme contra spălării banilor sau dispun de norme inadecvate în acest sens sau reprezintă un risc sporit datorită nivelului înalt de infracţionalitate şi corupţie. Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei va acumula şi va furniza informaţia respectivă organizaţiilor care efectuează operaţiuni financiare. (5) Operaţiunile financiare limitate şi suspecte se înregistrează prin completarea unui formular special, în care se indică datele privind operaţiunea în cauză, confirmate prin semnătura funcţionarului care a efectuat-o. În formular se indică următoarele informaţii:
184
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
a) seria, numărul şi data eliberării actului de identificare, adresa şi alte date necesare pentru identificarea persoanei care a efectuat operaţiunea financiară; b) adresa şi alte date necesare pentru identificarea persoanei în numele căreia s-a efectuat operaţiunea financiară; c) adresa şi alte date necesare pentru identificarea beneficiarului operaţiunii financiare; d) datele de identificare juridică şi conturile clienţilor participanţi la operaţiune financiară; e) tipul operaţiunii financiare; f) datele despre organizaţia care a efectuat operaţiunea financiară; g) data, timpul şi valoarea operaţiunii; h) numele şi funcţia persoanei care a înregistrat operaţiunea financiară. (6) Formularul nu se completează în cazul efectuării operaţiunilor de deservire a Trezoreriei de Stat. (7) Modelul formularului se elaborează de către Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei. Articolul 5. Operaţiuni financiare limitate şi suspecte (1) Drept operaţiuni financiare limitate se prezumează a fi: a) schimbul unic de bancnote de valoare nominală mică pe bancnote de valoare nominală mare, în sumă ce depăşeşte 50 000 lei; b) majorarea depunerilor până la o valoare ce depăşeşte 250 000 lei, însoţită de transferul lor ulterior către o altă persoană; c) transferul internaţional de mijloace băneşti cu o valoare ce depăşeşte 65 000 lei, cu cererea de a efectua plata beneficiarului în numerar; d) deschiderea de către client în aceleaşi instituţii financiare a câtorva conturi cu destinaţie similară, cu transferul ulterior pe fiecare
185
Transparency International - Moldova
din aceste conturi a mijloacelor băneşti cu o valoare ce depăşeşte 250 000 lei; e) transferul sau primirea unei sume ce depăşeşte 100 000 lei dintr-o ţară în care, conform listei aprobate de Guvernul Republicii Moldova, are loc fabricarea ilegală a substanţelor narcotice. (2) Drept operaţiuni financiare suspecte se prezumează a fi: a) efectuarea unei singure operaţiuni cu mijloace financiare în numerar sau efectuarea mai multor operaţiuni de acest fel în circumstanţe care relevă inexistenţa legăturii dintre aceste operaţiuni şi activitatea economică a clientului; b) depunerea pe cont ori transferul de către o persoană fizică sau juridică a unei sume în numerar când există temeiul de a considera că, ţinând cont de domeniul de activitate a persoanei în cauză şi de alte circumstanţe, suma depusă ori transferată este în discordanţă cu veniturile şi situaţia patrimonială a acesteia; c) transferul şi ridicarea de mijloace băneşti în numerar de către o persoană fizică sau juridică care, de obicei, efectuează decontări prin cecuri şi alte decontări prin virament; d) existenţa la client a unui cont, fără tangenţă cu activitatea economică a clientului, pe care se efectuează transferuri băneşti în valori ce depăşesc limita de raportare; e) transferul pe contul unui client de mijloace băneşti, prin cecuri, din partea diferitelor persoane fizice sau juridice cu care nu are relaţii contractuale sau de producţie; f) depunerea pe cont de mijloace băneşti declarate drept venit care nu este firesc pentru client; g) cumpărarea sau vânzarea valorilor mobiliare în circumstanţe care denotă caracterul suspect al operaţiunii financiare; h) achiziţionarea de valori mobiliare de către persoanele juridice cu achitarea acestora în numerar; i) operaţiunile cu cecuri şi alte instrumente emise la purtător;
186
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
j) operaţiunile în care una din părţi este rezident al zonei off-shore sau operaţiunile efectuate prin conturile băncilor off-shore; k) operaţiunile efectuate prin companiile şi băncile din ţările ce nu dispun de norme contra spălării banilor sau dispun de norme inadecvate în acest sens, sau reprezintă un risc sporit din cauza nivelului înalt de infracţionalitate şi corupţie, precum şi operaţiunile cu rezidenţii acestor ţări; l) solicitarea unui credit garantat printr-un document ce atestă existenţa unor depuneri în bănci străine, în cazul în care există informaţii privind caracterul suspect al depunerilor; m) solicitarea unui credit garantat printr-un avuar (cerere) sau document ce atestă existenţa unor depuneri într-o bancă străină sau întro altă bancă, în cazul în care există informaţii privind caracterul suspect al depunerilor. (3) Datele privind operaţiunile financiare limitate sau suspecte se expediază Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei. (4) În cazul apariţiei de noi tehnologii, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei va înainta Guvernului propuneri în vederea stabilirii altor criterii de determinare a operaţiunilor financiare limitate şi suspecte. Articolul 6. Limitarea acţiunii secretului comercial (1) Transmiterea de către organizaţiile care efectuează operaţiuni financiare a informaţiilor (documentelor, materialelor, altor date) către Procuratura Generală, către organele cu funcţii de control fiscal şi financiar, către alte organe similare sau către organele de urmărire penală, către organele procuraturii sau instanţele de judecată, în cazurile prevăzute de legislaţie, nu poate fi calificată drept divulgare a secretului comercial. (2) Prevederile legislaţiei cu privire la secretul comercial nu pot servi drept obstacol pentru recepţionarea de către organele indicate la alin.(1) al prezentului articol a informaţiei (documentelor, materialelor, altor date) despre activitatea economico-financiară, operaţiunile şi depunerile efectuate pe conturile persoanelor fizice sau juridice în cazurile în care 187
Transparency International - Moldova
există indicii de pregătire, realizare curentă sau practicarea anterioară a acţiunilor de spălare a banilor proveniţi din săvârşirea crimelor. (3) Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, precum şi persoanele cu funcţii de răspundere din cadrul acesteia poartă răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare, inclusiv răspundere patrimonială deplină, pentru prejudiciul cauzat în urma divulgării nelegitime a datelor obţinute în exerciţiul funcţiunii. (4) Organizaţiile care efectuează operaţiuni financiare şi angajaţii acestora sunt exoneraţi de răspundere disciplinară, administrativă, civilă şi penală ca urmare a executării prevederilor prezentei legi, chiar dacă această executare a avut drept urmări cauzarea de prejudicii materiale sau morale.
CAPITOLUL III. COMPETENŢA AUTORITĂŢILOR ABILITATE CU COMBATEREA SPĂLĂRII BANILOR Articolul 7. Autoritatea abilitată cu executarea prezentei legi Prezenta lege se execută de către Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, în al cărui cadru se creează o subdiviziune specializată. Articolul 8. Atribuţiile autorităţilor care exercită controlul legitimităţii operaţiunilor efectuate de organizaţiile financiare (1) În scopul combaterii spălării banilor, autorităţile care exercită controlul legitimităţii operaţiunilor efectuate de organizaţiile financiare sunt obligate: a) să determine dacă organizaţiile care efectuează operaţiuni financiare utilizează politici, practici şi proceduri scrise, inclusiv reguli stricte cu privire la cunoaşterea clientului, având drept scop promovarea normelor etice şi profesionale în sectorul financiar şi prevenirea folosirii organizaţiilor financiare, în mod intenţionat sau nu, de către elementele criminale; să determine dacă organizaţiile financiare se conformează politicilor, practicilor şi procedurilor proprii orientate spre depistarea activităţii de spălare a banilor; b) să prezinte Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei informaţii (documente, materiale, alte date) despre persoanele fizice şi juridice care practică activităţi de spălare a banilor. Aceste 188
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
informaţii se vor baza pe operaţiunile despre al căror venit ilegal organizaţiile financiare ştiau sau ar fi trebuit să ştie, ele putând fi deduse din circumstanţele obiective; c) să prezinte Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei organelor de urmărire penală, organelor procuraturii şi instanţelor judecătoreşti informaţia (documentele, materialele, alte date) cu privire la rezultatul verificărilor persoanelor fizice sau juridice în legătură cu obţinerea ilicită a banilor sau altor bunuri, precum şi să acorde sprijinul necesar organelor nominalizate în procesul de verificare a materialelor sau în cazul urmăririi penale; d) să informeze organizaţiile care efectuează operaţiuni financiare despre operaţiunile de spălare a banilor, inclusiv despre noile metode şi tendinţe privind operaţiunile de spălare a banilor; e) să identifice posibilităţile de spălare a banilor ale întreprinderilor sau organizaţiilor, să întreprindă, după caz, măsuri suplimentare pentru a preveni folosirea ilegală a unor asemenea întreprinderi şi organizaţii şi să informeze organizaţiile care efectuează operaţiuni financiare despre eventualele abuzuri. (2) În cazurile de nerespectare a prevederilor prezentei legi referitoare la efectuarea de către persoanele fizice şi juridice a operaţiunilor financiare sau de existenţă a indiciilor de obţinere a veniturilor ilicite, persoanele responsabile se trag la răspundere administrativă, conform legislaţiei în vigoare, iar materialele respective se transmit, după caz, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei. (3) Autorităţile care exercită controlul legitimităţii operaţiunilor financiare vor întreprinde măsurile necesare, juridice şi de reglementare, pentru a preveni instituirea controlului asupra organizaţiei care efectuează operaţiuni financiare sau obţinerea pachetului de acţiuni de control al acesteia de către elementele criminale. Articolul 9. Coordonarea activităţii de prevenire şi combatere a spălării banilor Coordonarea activităţii autorităţilor de prevenire şi combatere a spălării banilor şi coordonarea colaborării internaţionale în acest domeniu se
189
Transparency International - Moldova
efectuează de către Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei. Articolul 10. Răspunderea pentru încălcarea prevederilor prezentei legi Persoanele vinovate de încălcare a prevederilor prezentei legi sunt trase la răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare.
CAPITOLUL IV. COLABORAREA INTERNAŢIONALĂ Articolul 11. Reglementarea juridică Colaborarea organelor de control şi de drept ale Republicii Moldova cu organele similare ale altor state în domeniul prevenirii, depistării, contracarării acţiunilor de spălare a banilor şi de urmărire penală în aceste acţiuni, precum şi confiscarea şi transmiterea banilor se efectuează în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova în baza convenţiilor internaţionale sau acordurilor bilaterale ratificate de Republica Moldova.
CAPITOLUL V. DISPOZIŢII FINALE Articolul 12 Guvernul, în termen de 2 luni de la data publicării prezentei legi, va aduce actele sale normative în conformitate cu aceasta. Preşedintele Parlamentului
190
Eugenia Ostapciuc
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
Legea privind activitatea operativă de investigaţii nr.45-XIII din 12.04.1994 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.5 din 30.05.1994, art.133) Parlamentul Republicii Moldova adoptă prezenta lege.
CAPITOLUL I. DISPOZIŢII GENERALE Articolul 1. Activitatea operativă de investigaţii (1) Activitatea operativă de investigaţii, legalitatea desfăşurării căreia este garantată de prezenta lege, constituie un mijloc juridic de stat de apărare a intereselor statului, a integrităţii lui teritoriale, a drepturilor, libertăţilor şi a intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice, a tuturor formelor de proprietate contra atentatelor criminale. (2) Activitatea operativă de investigaţii se exercită în mod public şi secret de către subdiviziunile operative ale organelor de stat, împuternicite pentru aceasta de prezenta lege, în limita competenţei lor. Articolul 2. Sarcinile activităţii operative de investigaţii Sarcinile activităţii operative de investigaţii sunt: a) relevarea atentatelor criminale, prevenirea, curmarea, descoperirea infracţiunilor şi a persoanelor care le organizează, le comit sau le-au comis, precum şi asigurarea compensării daunei cauzate de infracţiune; b) căutarea persoanelor care se ascund de organele de urmărire penală sau de judecată sau care se sustrag de la sancţiunea penală şi a celor dispăruţi fără urmă; c) colectarea de informaţii despre evenimentele sau acţiunile care pun în pericol securitatea de stat, militară, economică sau ecologică a Republicii Moldova. Articolul 3. Principiile activităţii operative de investigaţii Activitatea operativă de investigaţii se bazează pe principiile: - legalităţii; - respectării drepturilor şi libertăţilor persoanei; - oportunităţii şi ofensivităţii; 191
Transparency International - Moldova
- îmbinării metodelor publice şi secrete; - cooperării cu alte organe de stat; - deideologizării şi nepartinităţii. Articolul 4. Baza juridică a activităţii operative de investigaţii (1) Constituţia, prezenta lege şi alte acte normative adoptate în conformitate cu acestea constituie baza juridică a activităţii operative de investigaţii. (2) Organele care exercită activitate operativă de investigaţii emit în limitele competenţei lor, în corespundere cu legislaţia şi de comun acord cu Curtea Supremă de Justiţie şi Procuratura Generală acte normative departamentale care reglementează organizarea, metodele şi tactica efectuării măsurilor operative de investigaţii. Articolul 5. Respectarea drepturilor şi libertăţilor persoanei în activitatea operativă de investigaţii (1) Înfăptuirea măsurilor operative de investigaţii pentru realizarea scopurilor şi sarcinilor neprevăzute de prezenta lege nu se admite. (2) Persoana care consideră că acţiunile organului ce înfăptuieşte măsuri operative de investigaţii au condus la lezarea drepturilor şi libertăţilor sale poate face un recurs împotriva acestor acţiuni în organul ierarhic superior, în procuratură sau în instanţe judecătoreşti. (3) Pentru a asigura examinarea deplină şi multilaterală a reclamaţiei persoanei faţă de care au fost aplicate în mod neîntemeiat măsuri operative de investigaţii, organele care le-au exercitat sunt obligate, la cererea procurorului, să prezinte acestuia toate actele operative de serviciu. Datele despre persoanele care au contribuit în mod confidenţial la înfăptuirea măsurilor operative de investigaţii se prezintă numai la cererea Procurorului General. (4) În cazul când organul (persoana oficială) care exercită activitate operativă de investigaţii încalcă drepturile şi interesele legitime ale persoanelor fizice şi juridice, organul ierarhic superior sau procurorul sunt obligaţi să întreprindă măsuri în vederea restabilirii acestor drepturi şi interese legitime, compensării daunei cauzate, în conformitate cu legislaţia.
192
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
(5) Activitatea operativă de investigaţii exercitată cu încălcarea prezentei legi atrage după sine răspunderea prevăzuta de legislaţie.
CAPITOLUL II. ÎNFĂPTUIREA MĂSURILOR OPERATIVE DE INVESTIGAŢII Articolul 6. Măsurile operative de investigaţii (1) Măsurile operative de investigaţii se înfăptuiesc numai în conformitate cu legislaţia de procedură penală şi numai în cazul când pe altă cale este imposibil de a asigura realizarea sarcinilor prevăzute în articolul 2. (2) În scopul soluţionării sarcinilor indicate, organele care exercită activitate operativă de investigaţii, respectând regulile de conspiraţie, sunt în drept: a) să chestioneze cetăţenii; b) să culeagă informaţii; c) să urmărească vizual; d) să urmărească şi să documenteze cu ajutorul metodelor şi mijloacelor tehnice moderne; e) să colecteze materiale (mostre) pentru cercetarea comparativă; f) să efectueze achiziţii de control şi livrări controlate ale mărfurilor şi producţiei aflate în circulaţie liberă sau limitată; g) să cerceteze obiectele şi actele; h) să identifice persoana; i) să cerceteze încăperi, clădiri, porţiuni de teren şi mijloace de transport; j) să controleze coletele poştale; k) să cerceteze corespondenţa condamnaţilor; l) să intercepteze convorbirile telefonice şi alte convorbiri; m) să culeagă informaţie de pe canalele tehnice de comunicaţii; n) să ţină convorbiri cu bănuitul cu aplicarea detectorului comportării simulante; o) să marcheze cu substanţe chimice şi alte substanţe speciale; p) să infiltreze operativ în organizaţiile criminale colaboratori titulari din subdiviziunile operative şi persoane care colaborează în mod confidenţial cu organele care exercită activitate operativă de investigaţii, utilizând acte de identitate şi alte documente de acoperire; 193
Transparency International - Moldova
r) să controleze transmiterea banilor sau altor valori materiale extorcate. Măsurile operative de investigaţii, prevăzute la literele j), l), m), p) şi r), se efectuează numai de către Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, şi de Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei în condiţiile legii şi numai în cazurile în care aceste măsuri sunt necesare pentru asigurarea securităţii naţionale, ordinii publice, bunăstării economice a ţării, menţinerea ordinii de drept şi prevenirea infracţiunilor deosebit de grave şi excepţional de grave, ocrotirea sănătăţii, protejarea moralităţii ori pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor altor persoane. (3) Lista acţiunilor enumerate la alin.(2) este exhaustivă şi poate fi modificată sau completată numai prin Lege. (4) În procesul efectuării măsurilor operative de investigaţii se face uz de sisteme informaţionale, de aparate de înregistrare video, audio, de filmat, de fotografiat şi de alte mijloace tehnice moderne. (5) Persoanele oficiale ale organelor care exercită activitate operativă de investigaţii participă personal la organizarea şi înfăptuirea măsurilor operative de investigaţii, recurgând după caz la ajutorul persoanelor oficiale şi al specialiştilor din diferite domenii de cunoştinţe, precum şi al unor cetăţeni care colaborează benevol, în mod public sau secret, cu organele care exercită activitate operativă de investigaţii. Articolul 7. investigaţii
Temeiurile înfăptuirii
măsurilor
operative
de
(1) Temeiurile pentru înfăptuirea măsurilor operative de investigaţii sunt: a) circumstanţele neclare în legătură cu procesul penal intentat; b) informaţiile devenite cunoscute organelor care exercită activitate operativă de investigaţii: - privind acţiunea contrară legii în curs de pregătire, comitere sau comisă, precum şi privind persoanele care o pregătesc, o comit sau au comis-o, dacă datele pentru intentarea procesului penal sunt insuficiente; 194
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
- privind persoanele care se ascund de organele de urmărire penală sau de judecată ori care se eschivează de la sancţiunea penală; - privind persoanele dispărute fără urmă şi privind depistarea cadavrelor neidentificate; c) însărcinările ofiţerului de urmărire penală, indicaţiile procurorului sau decizia instanţei de judecată în cauzele penale aflate în procedura lor; d) interpelările organelor care exercită activitate operativă de investigaţii, în temeiurile indicate în prezentul articol; e) interpelările organizaţiilor de drept internaţionale şi ale organelor de drept ale altor state, în conformitate cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte. (2) Înfăptuirea măsurilor operative de investigaţii se va autoriza prin decizia conducătorului organului care exercită activitate operativă de investigaţii sau a adjunctului acestuia care se ocupă de problemele activităţii operative de investigaţii. (3) Organele care exercită activitate operativă de investigaţii sunt în drept, în limitele competenţei lor, să colecteze informaţii necesare ce caracterizează persoanele bănuite: a) privind accesul lor la informaţii ce constituie secret de stat; b) privind admiterea lor la muncă la obiectivele care prezintă un pericol sporit pentru viaţa şi sănătatea oamenilor, precum şi pentru mediu; c) privind admiterea lor la activitatea operativă de investigaţii sau accesul la materialele primite pe parcursul executării ei; d) privind stabilirea sau întreţinerea cu ele a relaţiilor de colaborare la pregătirea şi desfăşurarea măsurilor operative de investigaţii; e) în legătură cu examinarea de către Camera de Licenţiere a cererii de eliberare a licenţei pentru activitate particulară de detectiv şi/sau de pază.
195
Transparency International - Moldova
Organele care exercită activitate operativă de investigaţii, în limitele competenţei lor, sunt, de asemenea, în drept să colecteze informaţii în scopul asigurării securităţii proprii. Articolul 8. Condiţiile şi modul de înfăptuire a măsurilor operative de investigaţii (1) Înfăptuirea măsurilor operative de investigaţii ce violează drepturi ocrotite de lege - secretul corespondenţei, convorbirilor telefonice şi altor convorbiri, comunicaţiilor prin telegraf, precum şi inviolabilitatea locuinţei - se admite doar în scopul culegerii informaţiilor despre persoanele care pregătesc sau care tentează să comită infracţiuni deosebit de grave sau excepţional de grave, care comit sau care au comis deja infracţiuni deosebit de grave sau excepţional de grave şi numai cu sancţiunea judecătorului de instrucţie, în baza deciziei motivate a unuia din conducătorii organului respectiv care exercită activitate operativă de investigaţii. Lista categoriilor unor astfel de conducători se stabileşte de actele normative departamentale. (2) În cazuri ce nu îngăduie amânare şi pot genera comiterea unei infracţiuni deosebit de grave sau excepţional de grave, în baza concluziei motivate a unuia din conducătorii organului respectiv care exercită activitate operativă de investigaţii, se admite înfăptuirea măsurilor operative de investigaţii şi prezentarea judecătorului de instrucţie în decurs de 24 de ore a materialelor obţinute, indicându-se motivele efectuării acestor măsuri. Judecătorul de instrucţie verifică legalitatea efectuării măsurilor operative de investigaţii. (3) În cazul apariţiei pericolului pentru viaţa, sănătatea, proprietatea unor persoane aparte, la cererea lor sau cu acordul lor în scris, se permite interceptarea convorbirilor prin telefonul acestora sau prin alte aparate de intercomunicaţii în baza hotărârii aprobate de conducătorul organului care exercită activitatea operativă de investigaţii cu autorizarea judecătorului de instrucţie. (4) Măsurile operative de investigaţii care asigură activitatea organelor de interne ale sistemului penitenciar, ale securităţii de stat, ale Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei şi ale apărării se înfăptuiesc în modul prevăzut de prezenta lege.
196
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
(5) Controlul transmiterii banilor sau altor valori materiale extorcate se efectuează în cazul parvenirii de la o persoană concretă a declaraţiei despre faptul extorcării, în baza deciziei motivate a unuia dintre conducătorii organului care exercită activitatea operativă de investigaţii, aprobată de procurorul care conduce sau efectuează urmărirea penală în cauza dată. Articolul 9. Efectuarea controlului operativ (1) În cazul prezenţei temeiurilor prevăzute în articolul 7 organele care exercită activitatea operativă de investigaţii au dreptul de control operativ. Efectuarea controlului operativ este supusă înregistrării obligatorii. (2) Controlul operativ se efectuează cu autorizaţia şi sub supravegherea conducătorului organului ce îl efectuează. Rezultatele măsurilor operative de investigaţii se reflectă în actele operative de serviciu şi se sistematizează. (3) Controlul operativ se suspendă în cazul rezolvării sarcinilor concrete ale activităţii operative de investigaţii prevăzute în articolul 2 sau stabilirii circumstanţelor ce dovedesc imposibilitatea obiectivă de a realiza aceste sarcini. Articolul 10. Utilizarea rezultatelor activităţii operative de investigaţii (1) Rezultatele activităţii operative de investigaţii pot fi utilizate la pregătirea şi efectuarea acţiunilor de urmărire penală şi la înfăptuirea măsurilor operative de investigaţii în scopul prevenirii curmării şi descoperirii infracţiunilor, precum şi în calitate de probe pentru dosarele penale. (2) Materialele controlului operativ nu constituie temei pentru limitarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice. (3) Informaţia despre forţele, persoanelor care acordă sprijin măsuri), metodele, planurile şi investigaţii, precum şi despre
mijloacele, sursele (cu excepţia organelor care exercită astfel de rezultatele activităţii operative de organizarea şi tactica desfăşurării
197
Transparency International - Moldova
măsurilor operative de investigaţii, care constituie secret de stat, poate fi scoasă de la secret numai în conformitate cu legislaţia.
CAPITOLUL III. OBLIGAŢIUNILE ŞI DREPTURILE ORGANELOR CARE EXERCITĂ ACTIVITATE OPERATIVĂ DE INVESTIGAŢII Articolul 11. Organele care exercită activitate operativă de investigaţii (1) Activitatea operativă de investigaţii este exercitată de organele Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării, Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova, Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat, Departamentului Controlului Vamal de pe lângă Ministerul Finanţelor, Departamentului instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei, Departamentului trupelor de grăniceri şi ale Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei. Această listă poate fi modificată sau completată numai prin lege. (2) Organele care exercită activitate operativă de investigaţii îşi realizează sarcinile în mod independent, în interacţiune sau cu concursul cetăţenilor. Articolul 12. Obligaţiunile organelor care exercită activitate operativă de investigaţii La realizarea sarcinilor stabilite de prezenta lege, organele împuternicite să exercite activitate operativă de investigaţii sunt obligate: a) să întreprindă în corespundere cu competenţa lor toate măsurile necesare pentru protecţia drepturilor şi libertăţilor omului, a tuturor formelor de proprietate, ocrotite de lege, pentru asigurarea securităţii publice şi a statului; b) să exercite însărcinările în scris ale ofiţerului de urmărire penală, indicaţiile procurorului şi hotărârile instanţei judecătoreşti referitoare la înfăptuirea măsurilor operative de investigaţii pentru dosarele penale primite de ei în procedură; c) să acorde în baza contractelor (acordurilor) asistenţă juridică organelor de drept respective ale altor state; 198
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
d) să informeze alte organe care exercită activitate operativă de investigaţii despre faptele de activitate ilicită, devenite cunoscute, ce ţin de competenţa acestor organe şi să le acorde ajutorul necesar; e) să respecte regulile de conspiraţie la exercitarea activităţii operative de investigaţii; f) să contribuie la asigurarea securităţii şi la păstrarea bunurilor colaboratorilor, ale membrilor familiilor acestora, ale rudelor, precum şi ale participanţilor la procedura penală, ale membrilor familiilor acestora, ale rudelor contra atentatelor criminale şi altor acţiuni ilicite. Articolul 13. Drepturile organelor care exercită activitatea operativă de investigaţii (1) La realizarea sarcinilor activităţii operative de investigaţii organele împuternicite cu executarea ei au dreptul: a) să înfăptuiască măsurile operative de investigaţii enumerate în articolul 6; b) să stabilească relaţii cu persoanele care şi-au dat consimţământul să colaboreze în mod confidenţial cu organele care exercită activitate operativă de investigaţii; c) să creeze şi să utilizeze sistemele informaţionale care asigură realizarea sarcinilor activităţii operative de investigaţii; d) să folosească, pe parcursul măsurilor operative de investigaţii, în bază de contract sau prin acord oral, încăperile de serviciu, bunurile întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor, unităţilor militare, precum şi locuinţele, mijloacele de transport şi alte bunuri ale persoanelor particulare; e) să confecţioneze, să perfecteze şi să folosească, în conformitate cu instrucţiunea coordonată cu Procurorul General şi aprobată de către conducătorul ministerului sau departamentului respectiv, acte care codifică identitatea persoanelor cu funcţii de răspundere, apartenenţa departamentală a subdiviziunilor, organizaţiilor, încăperilor şi mijloacelor de transport ale organelor care exercită activitate operativă de investigaţii, precum şi a persoanelor care colaborează cu aceste organe în mod confidenţial. Măsurile operative cu privire la 199
Transparency International - Moldova
confecţionarea şi perfectarea actelor menţionate se efectuează numai de către subdiviziunile operative ale Ministerului Afacerilor Interne, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei şi Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova; f) să înfiinţeze, în modul stabilit de legislaţie, întreprinderi, organizaţii şi subdiviziuni pentru soluţionarea sarcinilor prevăzute de prezenta lege. (2) Persoanele oficiale nu au dreptul să împiedice organele indicate în prezenta lege să exercite activitate operativă de investigaţii în limita competenţei lor. Articolul 14. Protecţia socială şi juridică a persoanelor oficiale din organele care exercită activitate operativă de investigaţii (1) Asupra persoanelor oficiale din organele care exercită activitate operativă de investigaţii se extind garanţiile protecţiei juridice şi sociale a colaboratorilor organelor în care sunt încadraţi. (2) Nimeni nu are dreptul să intervină în acţiunile legitime ale persoanelor oficiale şi ale organelor care exercită activitate operativă de investigaţii, cu excepţia persoanelor nemijlocit împuternicite prin lege. (3) Persoana oficială împuternicită cu exercitarea activităţii operative de investigaţii se subordonează, pe parcursul desfăşurării măsurilor operative de investigaţii, numai conducătorului acestor măsuri.
CAPITOLUL IV. CONCURSUL DAT ORGANELOR CARE EXERCITĂ ACTIVITATE OPERATIVĂ DE INVESTIGAŢII Articolul 15. Atragerea cetăţenilor la colaborare cu organele care exercită activitate operativă de investigaţii (1) Unii cetăţeni, cu acordul lor, pot fi atraşi la pregătirea sau înfăptuirea măsurilor operative de investigaţii în mod confidenţial, inclusiv prin contract. Aceste persoane sunt obligate să păstreze secretul informaţiilor care le-au devenit cunoscute în mersul activităţii operative de investigaţii şi nu au dreptul să prezinte organelor care exercită o astfel de activitate informaţii vădit false.
200
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
(2) Organele care exercită activitate operativă de investigaţii pot încheia contracte cu persoane adulte care au capacitate de exerciţiu, indiferent de cetăţenie, naţionalitate, sex, situaţie socială, oficială şi patrimonială, convingeri politice şi religioase, apartenenţa la organizaţii obşteşti. (3) Organelor care înfăptuiesc măsuri operative de investigaţii li se interzice a se folosi în activitatea lor de concursul confidenţial, pe bază de contract, din partea deputaţilor, judecătorilor şi procurorilor. Articolul 16. Apărarea socială şi juridică a persoanelor care dau concurs organelor care exercită activitate operativă de investigaţii (1) Persoanele care dau concurs organelor care exercită activitate operativă de investigaţii se află sub protecţia statului. (2) În cazul apariţiei pericolului real de atentat ilicit la viaţa, sănătatea sau bunurile unor anumite persoane în legătură cu concursul dat organelor care exercită activitate operativă de investigaţii, precum şi membrilor familiilor şi rudelor acestora, organele respective sunt obligate să întreprindă măsurile necesare în vederea prevenirii acţiunilor ilicite, identificării culpabililor şi tragerii acestora la răspundere. (3) Informaţia despre persoanele infiltrate în organizaţiile criminale, despre colaboratorii titulari care activează acoperit ai organelor care exercită activitate operativă de investigaţii, precum şi despre persoanele ce acordă sau au acordat acestor organe sprijin în mod confidenţial, poate fi dată publicităţii numai cu acordul în scris al acestor persoane şi numai în cazurile prevăzute de legislaţie. (4) Persoanele care colaborează cu organele care exercită activitate operativă de investigaţii au dreptul să li se dea concurs atât gratuit, cât şi cu recompensă. (5) Statul garantează persoanelor care şi-au dat consimţământul să colaboreze, pe bază de contract, cu organele care exercită activitate operativă de investigaţii respectarea obligaţiilor prevăzute de contract. (6) Perioada de colaborare a cetăţenilor, pe bază de contract, cu organele care exercită activitate operativă de investigaţii se include în vechimea de muncă drept ocupaţie de bază. Persoanele indicate au dreptul la asigurare cu pensii în conformitate cu legislaţia. 201
Transparency International - Moldova
(7) În scopul asigurării securităţii persoanelor care colaborează, pe bază de contract, cu organele care exercită activitate operativă de investigaţii, a membrilor familiilor şi a rudelor acestora, se permite înfăptuirea de măsuri speciale în vederea protecţiei lor în modul stabilit de Guvern. (8) În cazul decedării persoanei care colaborează, pe bază de contract, cu organele care exercită activitate operativă de investigaţii în legătură cu participarea ei la pregătirea şi înfăptuirea măsurilor operative de investigaţii, familiei celui decedat şi persoanelor întreţinute de el li se plăteşte din mijloacele bugetului respectiv o indemnizaţie unică în mărimea mijloacelor băneşti de întreţinere pe o perioadă de zece ani a celui căzut şi, în modul prevăzut de lege, li se stabileşte pensie pentru pierderea întreţinătorului. (9) În cazul rănirii, contuzionării, schilodirii sau altei traumări a persoanei care colaborează, pe bază de contract, cu organele care exercită activitate operativă de investigaţii, în legătură cu participarea ei la pregătirea şi înfăptuirea măsurilor operative de investigaţii, ceea ce o lipseşte de posibilitatea de a colabora în continuare, acesteia i se plăteşte din mijloacele bugetului respectiv o indemnizaţie unică în mărimea mijloacelor băneşti de întreţinere pe o perioadă de 5 ani şi, în modul prevăzut de lege, i se stabileşte pensie de invaliditate.
CAPITOLUL V. ASIGURAREA FINANCIARĂ A ACTIVITĂŢII OPERATIVE DE INVESTIGAŢII Articolul 17. Finanţarea activităţii operative de investigaţii (1) Ministerelor şi departamentelor împuternicite cu exercitarea activităţii operative de investigaţii li se alocă în acest scop mijloace financiare din bugetul de stat. (2) Controlul asupra cheltuirii mijloacelor financiare alocate pentru activitatea operativă de investigaţii se exercită de către conducătorii ministerelor respective, precum şi de către un reprezentant al Ministerului Finanţelor special împuternicit.
202
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
CAPITOLUL VI. CONTROLUL ŞI SUPRAVEGHEREA ACTIVITĂŢII OPERATIVE DE INVESTIGAŢII Articolul 18. Controlul parlamentar Controlul din partea Parlamentului asupra activităţii operative de investigaţii se exercită de comisiile permanente respective ale Parlamentului. Organele care exercită activitate operativă de investigaţii sunt obligate să prezinte acestora informaţii în conformitate cu legislaţia. Articolul 19. Supravegherea exercitată de procuror (1) Executarea legilor de către organele care exercită activitate operativă de investigaţii şi legalitatea hotărârilor adoptate de aceste organe se află în supravegherea Procurorului General, adjuncţilor lui, procurorilor municipiilor şi raioanelor, procurorilor procuraturii anticorupţie şi conducerea urmăririi penale, iar în cazurile prevăzute de procedura penală - şi a judecătorilor de instrucţie. (2) Activitatea persoanelor care au acordat sau acordă în mod confidenţial sprijin organelor care înfăptuiesc măsuri operative de investigaţii se află în supravegherea Procurorului General sau a unui procuror, special împuternicit prin ordinul Procurorului General. Preşedintele Republicii Moldova
Mircea Snegur
203
Transparency International - Moldova
Codul cu privire la contravenţiile administrative (Aprobat la 29.03.1985, Veştile Sovietului Suprem şi ale Guvernului RSSM, 1985, nr.3, art.47)
Extras CAPITOLUL 14. CONTRAVENŢIILE ADMINISTRATIVE, CE ATENTEAZĂ LA MODUL STABILIT DE ADMINISTRARE Articolul 174/17. Protecţionismul Protecţionismul, adică acţiunea sau inacţiunea persoanei cu funcţii de răspundere în scopul protejării persoanelor interesate la soluţionarea problemelor lor, acordării de divers sprijin, indiferent de motivele de care s-a condus protectorul, care nu conţine elemente ale infracţiunii, atrage după sine aplicarea unei amenzi în mărime de la douăzeci şi cinci la cincizeci de salarii minime. Articolul 174/18. Nerespectarea prevederilor combaterea corupţiei şi protecţionismului
Legii
privind
Eschivarea intenţionată a conducătorilor de autorităţi publice, de alte instituţii, întreprinderi şi organizaţii de stat de la luarea măsurilor de rigoare faţă de funcţionarii subalterni vinovaţi de săvârşirea unor acte de corupţie şi protecţionism – atrage după sine aplicarea unei amenzi în mărime de la douăzeci şi cinci la cincizeci de salarii minime. Articolul 17424. Încălcarea regulilor privind declararea veniturilor şi a proprietăţii de către demnitarii de stat, judecători, procurori, funcţionari publici şi unele persoane cu funcţie de conducere Neprezentarea declaraţiei cu privire la venituri şi proprietate, în termenele stabilite, de către persoanele obligate să o prezinte – atrage după sine aplicarea unei amenzi în mărime de la două sute la trei sute de salarii minime. 204
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
Codul penal adoptat prin legea nr.985-XV din 18.04.2002 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.128-129 din 13.09.2002, art.1012)
Extras CAPITOLUL X. INFRACŢIUNI ECONOMICE Articolul 243. Spălarea banilor (1) Săvârşirea acţiunilor orientate fie spre atribuirea unui aspect legal sursei şi provenienţei mijloacelor băneşti, a bunurilor sau a veniturilor obţinute ilicit în urma săvârşirii infracţiunilor, fie spre tăinuirea, deghizarea sau denaturarea informaţiei privind natura, originea, mişcarea, plasarea sau apartenenţa acestor mijloace băneşti, bunuri sau venituri, despre care persoana ştie că provin din activitate infracţională; dobândirea, posesia sau utilizarea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârşirea unei infracţiuni, participarea la orice asociere, înţelegere, complicitatea prin ajutor sau sfaturi în vederea comiterii acţiunilor în cauză se pedepsesc cu amendă în mărime de la 500 la 1.000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de până la 5 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani. (2) Aceleaşi acţiuni săvârşite: a) repetat; b) de două sau mai multe persoane; c) cu folosirea situaţiei de serviciu se pedepsesc cu amendă în mărime de la 1.000 la 5.000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 4 la 7 ani. (3) Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2), săvârşite: a) de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală; b) în proporţii mari, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 10 ani. 205
Transparency International - Moldova
CAPITOLUL XV. INFRACŢIUNI SĂVÂRŞITE DE PERSOANE CU FUNCŢIE DE RĂSPUNDERE Articolul 324. Corupere pasivă (1) Fapta persoanei cu funcţie de răspundere care pretinde ori primeşte oferte, bani, titluri de valoare, alte bunuri sau avantaje patrimoniale fie acceptă servicii, privilegii sau avantaje, ce nu i se cuvin, pentru a îndeplini sau nu ori pentru a întârzia sau grăbi îndeplinirea unei acţiuni ce ţine de obligaţiile ei de serviciu, ori pentru a îndeplini o acţiune contrar acestor obligaţii, precum şi pentru a obţine de la autorităţi distincţii, funcţii, pieţe de desfacere sau o oarecare decizie favorabilă, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1.000 la 3.000 unităţi convenţionale şi cu închisoare de la 3 la 7 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani. (2) Aceleaşi acţiuni săvârşite: a) repetat; b) de două sau mai multe persoane; c) cu extorcare de bunuri sau servicii enumerate la alin. (1); d) în proporţii mari se pedepsesc cu amendă în mărime de la 3.000 la 5.000 unităţi convenţionale şi cu închisoare de la 5 la 10 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani. (3) Acţiunile prevăzute la alin. (1) sau (2), săvârşite: a) de o persoană cu înaltă funcţie de răspundere; b) în proporţii deosebit de mari; c) în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizaţii criminale, se pedepsesc cu amendă în mărime de la 1.000 la 3.000 unităţi convenţionale şi cu închisoare de la 7 la 15 ani cu privarea de dreptul
206
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani. Articolul 325. Coruperea activă (1) Promisiunea, oferirea sau darea unei persoane cu funcţie de răspundere, personal sau prin mijlocitor, de bunuri sau servicii, enumerate la art. 324, în scopurile indicate la acelaşi articol se pedepseşte cu amendă în mărime de la 2.000 la 4.000 unităţi convenţionale şi cu închisoare de la 2 la 5 ani. (2) Aceleaşi acţiuni săvârşite: a) repetat; b) de două sau mai multe persoane; c) în proporţii mari se pedepsesc cu amendă în mărime de la 2.000 la 4.000 unităţi convenţionale şi cu închisoare de la 3 la 7 ani. (3) Acţiunile prevăzute la alin. (1) sau (2), săvârşite: a) în proporţii deosebit de mari; b) în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizaţii criminale, se pedepsesc cu închisoare de la 6 la 12 ani. (4) Persoana care a promis, a oferit sau a dat bunuri ori servicii enumerate la art. 324 este liberată de răspundere penală dacă ele i-au fost extorcate sau dacă persoana s-a autodenunţat neştiind că organele de urmărire penală sunt la curent cu infracţiunea pe care a săvârşit-o. Articolul 326. Traficul de influenţă (1) Primirea sau extorcarea de bani, titluri de valoare, alte bunuri sau avantaje patrimoniale, acceptarea de servicii, bunuri sau avantaje, personal sau prin mijlocitor, pentru sine sau pentru o altă persoană, săvârşite intenţionat de către o persoană care are influenţă sau care susţine că are influenţă asupra unui funcţionar, în scopul de a-l face să
207
Transparency International - Moldova
îndeplinească ori să nu îndeplinească acţiuni ce intră în obligaţiile lui de serviciu, indiferent dacă asemenea acţiuni au fost sau nu săvârşite, se pedepsesc cu amendă în mărime de la 500 la 1.500 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 2 la 5 ani. (2) Aceleaşi acţiuni urmate de influenţa promisă sau de obţinerea rezultatului urmărit, săvârşite: a) repetat; b) de două sau mai multe persoane; c) cu primirea de bunuri sau avantaje în proporţii mari, se pedepsesc cu amendă în mărime de la 1.000 la 3.000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 3 la 7 ani. (3) Acţiunile prevăzute la alin. (1) sau (2), săvârşite: a) cu primirea de bunuri sau avantaje în proporţii deosebit de mari; b) în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizaţii criminale, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 10 ani cu amendă în mărime de la 500 la 1.500 unităţi convenţionale. Articolul 327. Abuzul de putere sau abuzul de serviciu (1) Folosirea intenţionată de către o persoană cu funcţie de răspundere a situaţiei de serviciu, în interes material ori în alte interese personale, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 150 la 400 unităţi convenţionale sau cu închisoare de până la 3 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani. (2) Aceeaşi acţiune: a) săvârşită repetat; b) săvârşită de o persoană cu înaltă funcţie de răspundere; 208
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
c) soldată cu urmări grave se pedepseşte cu amendă în mărime de la 500 la 1.000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 3 la 7 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani. (3) Abuzul de putere sau abuzul de serviciu, săvârşit în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizaţii criminale, se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 10 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani. Articolul 328. Excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu (1) Săvârşirea de către o persoană cu funcţie de răspundere a unor acţiuni care depăşesc în mod vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 150 la 400 unităţi convenţionale sau cu închisoare de până la 3 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani. (2) Aceleaşi acţiuni însoţite: a) de aplicarea violenţei; b) de aplicarea armei; c) de tortură sau acţiuni care înjosesc demnitatea părţii vătămate se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani. (3) Acţiunile prevăzute la alin. (1) sau (2): a) săvârşite repetat; b) săvârşite de o persoană cu înaltă funcţie de răspundere; 209
Transparency International - Moldova
c) săvârşite în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizaţii criminale; d) soldate cu urmări grave, se pedepsesc cu închisoare de la 8 la 15 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani. Articolul 329. Neglijenţa în serviciu (1) Neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către o persoană cu funcţie de răspundere a obligaţiilor de serviciu ca rezultat al unei atitudini neglijente sau neconştiincioase faţă de ele, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii mari intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, se pedepseşte cu amendă în mărime de până la 500 unităţi convenţionale sau cu închisoare de până la 3 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 3 ani. (2) Aceleaşi acţiuni care au provocat: a) decesul unei persoane; b) alte urmări grave se pedepsesc cu amendă în mărime de la 300 la 800 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 3 la 7 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani. Articolul 330. Primirea de către un funcţionar a recompensei ilicite (1) Primirea de către un funcţionar al autorităţii publice, al altei instituţii, întreprinderi sau organizaţii de stat, care nu este persoană cu funcţie de răspundere, a unei recompense ilicite sau a unor avantaje patrimoniale pentru îndeplinirea unor acţiuni sau acordarea de servicii ce ţin de obligaţiile lui de serviciu se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la 400 unităţi convenţionale sau cu închisoare de până la 3 ani, în ambele cazuri cu
210
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
(sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani. (2) Aceeaşi acţiune săvârşită: a) repetat; b) în proporţii mari se pedepseşte cu amendă în mărime de la 400 la 1.000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 2 la 6 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani. Articolul 3301. Încălcarea regulilor privind declararea veniturilor şi a proprietăţii de către demnitarii de stat, judecători, procurori, funcţionarii publici şi unele persoane cu funcţie de conducere (1) Eschivarea de la prezentarea declaraţiei cu privire la venituri şi proprietate sau indicarea intenţionată în declaraţie a datelor incorecte de către persoanele obligate să o prezinte se pedepseşte cu amendă în mărime de la 300 la 500 unităţi convenţionale, cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 1 la 5 ani. (2) Aceleaşi acţiuni săvârşite de o persoană cu înaltă funcţie de răspundere se pedepsesc cu amendă în mărime de la 500 la 1000 unităţi convenţionale, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 1 la 5 ani. (3) Divulgarea sau publicarea intenţionată a informaţiilor din declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate de către persoanele cărora aceste informaţii le-au devenit cunoscute în procesul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu sau al executării controlului se pedepseşte cu amendă în mărime de la 150 la 300 unităţi convenţionale, cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 1 la 5 ani. 211
Transparency International - Moldova
Articolul 331. Refuzul de a îndeplini legea (1) Refuzul persoanei cu funcţie de răspundere de a îndeplini legea, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii mari intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la 500 unităţi convenţionale sau cu închisoare de până la 3 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani. (2) Aceeaşi acţiune: a) săvârşită de o persoană cu înaltă funcţie de răspundere; b) soldată cu urmări grave se pedepseşte cu amendă în mărime de la 500 la 1.000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 3 la 7 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani. Articolul 332. Falsul în acte publice (1) Înscrierea de către o persoană cu funcţie de răspundere, precum şi de către un funcţionar al autorităţii publice care nu este persoană cu funcţie de răspundere, în documentele oficiale a unor date vădit false, precum şi falsificarea unor astfel de documente, dacă aceste acţiuni au fost săvârşite din interes material sau din alte interese personale, se pedepsesc cu amendă în mărime de până la 500 unităţi convenţionale sau cu închisoare de până la 2 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani. (2) Aceleaşi acţiuni săvârşite: a) repetat; b) de o persoană cu înaltă funcţie de răspundere; c) în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizaţii criminale 212
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
se pedepsesc cu amendă în mărime de la 500 la 1.000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 3 la 7 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.
CAPITOLUL XVI. INFRACŢIUNI SĂVÂRŞITE DE PERSOANELE CARE GESTIONEAZĂ ORGANIZAŢIILE COMERCIALE, OBŞTEŞTI SAU ALTE ORGANIZAŢII NESTATALE Articolul 333. Luarea de mită (1) Luarea de către o persoană care gestionează o organizaţie comercială, obştească sau o altă organizaţie nestatală a mitei sub formă de bani, titluri de valoare, alte bunuri sau avantaje patrimoniale, acceptarea de servicii, privilegii sau avantaje, ce nu i se cuvin, pentru a îndeplini sau nu ori de a întârzia sau grăbi îndeplinirea unei acţiuni în interesul mituitorului sau al persoanelor pe care le reprezintă, dacă asemenea acţiune intră în obligaţiile de serviciu ale mituitului, se pedepsesc cu amendă în mărime de la 500 la 1.500 unităţi convenţionale sau cu închisoare de până la 5 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani. (2) Aceleaşi acţiuni săvârşite: a) repetat; b) de două sau mai multe persoane; c) cu extorcarea mitei; d) în proporţii mari se pedepsesc cu amendă în mărime de la 1.000 la 3.000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 5 la 10 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani. (3) Acţiunile prevăzute la alin. (1) sau (2), săvârşite: a) în proporţii deosebit de mari; 213
Transparency International - Moldova
b) în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizaţii criminale, se pedepsesc cu închisoare de la 7 la 15 ani. Articolul 334. Darea de mită (1) Darea de mită se pedepseşte cu amendă în mărime de la 500 la 1.000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de până la 3 ani. (2) Aceeaşi acţiune săvârşită: a) repetat; b) de două sau mai multe persoane; c) în proporţii mari se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1.000 la 2.000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 2 la 5 ani. (3) Acţiunile prevăzute la alin. (1) sau (2), săvârşite: a) în proporţii deosebit de mari; b) în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizaţii criminale, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 10 ani. (4) Persoana care a dat mită este liberata de răspundere penală dacă mita i-a fost extorcată sau dacă persoana s-a autodenunţat neştiind că organele de urmărire penală sunt la curent cu infracţiunea săvârşită de ea. Articolul 335. Abuzul de serviciu (1) Folosirea intenţionată de către o persoană care gestionează o organizaţie comercială, obştească sau o altă organizaţie nestatală a situaţiei de serviciu, în interes material ori în alte interese personale, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice,
214
Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova: acte normative naţionale
se pedepseşte cu amendă în mărime de la 150 la 400 unităţi convenţionale sau cu închisoare de până la 3 ani. (2) Aceeaşi acţiune săvârşită de către un notar, auditor sau avocat se pedepseşte cu amendă în mărime de la 500 la 800 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 2 la 5 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani. (3) Acţiunile prevăzute la alin. (1) sau (2): a) săvârşite în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizaţii criminale; b) soldate cu urmări grave, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 7 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani. Articolul 336. Depăşirea atribuţiilor de serviciu (1) Săvârşirea de către o persoană care gestionează o organizaţie comercială, obştească sau o altă organizaţie nestatală a unor acţiuni care depăşesc în mod vădit limitele drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege, dacă aceasta a cauzat daune în proporţii considerabile intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 200 la 500 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 2 la 5 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani. (2) Depăşirea drepturilor şi atribuţiilor acordate prin lege de către un lucrător al unui serviciu particular de asigurare a securităţii sau al unei organizaţii particulare de depistare-protecţie, însoţită de aplicarea violenţei sau de ameninţare cu aplicarea ei, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 300 la 700 unităţi convenţionale sau cu închisoare de până la 5 ani, în ambele cazuri cu
215
Transparency International - Moldova
privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani. (3) Acţiunile prevăzute la alin. (1) sau (2): a) săvârşite în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizaţii criminale; b) soldate cu urmări grave, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 7 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.
CAPITOLUL XVIII INFRACŢIUNI MILITARE Articolul 370. Abuzul de putere, excesul de putere sau inacţiunea la exercitarea puterii (1) Abuzul de putere sau de serviciu, excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu de către şef sau de către o persoană cu funcţie de răspundere, inacţiunea la exercitarea puterii, dacă acestea au cauzat victimei sau intereselor de serviciu daune în proporţii considerabile, se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 5 ani. (2) Aceleaşi acţiuni soldate cu urmări grave se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 10 ani. (3) Acţiunile prevăzute la alin. (1) sau (2), săvârşite: a) pe timp de război; b) în condiţii de luptă, se pedepsesc cu închisoare de la 15 la 25 de ani.
216