Time Out Bucharest #108 by Alexandru Oriean

CA S~ {TII UNDE {I DE CE www.timeoutbucuresti.ro octombrie 2009, nr. 108 • 5 LEI

PLUS!

Trend urban: Libr`rii de ni[`

MUZIC~ Bucharest Masters of Jazz

FILM Mungiu & Co., Partidul Comic Român

Restaurante de top EATING & DRINKING AWARDS 2009

SPECIAL! Interviu Fanny Ardant

Time Out premiaz` cele mai bune restaurante din ora[!

Sumar 2 octombrie - 5 noiembrie 2009

www.timeoutbucuresti.ro

CRISTINA NICHITU{

Cover Story Eating & Drinking Awards ‘09 Consum

Ora[ul în sec]iune Libr`rii de ni[`

Partidul Comic Român 34 Cronici: Amintiri din Epoca de Aur II, Bine a]i venit la Woodstock, Julie [i Julia, Horrorwin, Anul Unu, Dragoste f`r` preaviz, Toy story 3D, Francesca, Michael Jackson’s “This is it” Prim-plan Kenny Ortega Festival Anim’est 37

Muzic`

Bucharest Masters of Jazz 40 3 |ntreb`ri: Paula Seling; Portret: Trei Parale; Cronic` de album: Muse “Resistance”, Enrique Bunbury “Hellville de Luxe” Lumin` [i culoare 44 Festivalul de Muzic` Veche Bucure[ti Mari soli[ti: Karol Beffa 45

O capital` povincial`... Interviu cu Maurice Munteanu 49

Teatru

Interviu: George Iva[cu 50 Cronici: Pyramus&Thiste 4 you, To]i fiii mei, Moartea lui Tarelkin 51 Carte de Teatru: Nout`]i editoriale \n Festivalul Na]ional de Teatru 53

Dans

Flashback sau limita dintre arte 52

Art`

Horia Damian revine \n România 54 Zece lucruri despre: Anaid Art Gallery Preview: Ipostaze ale modernismului Cronic`: Spiru Chintil`, Virgil Parghel

Carte

Carte à la carte 57 Audio c`r]i 57 Recenzii:{i hipopotamii au fiert \n bazinul lor, Vie]ile secrete ale \ndr`gosti]ilor, SMS, Silogismele am`r`ciunii, Muzicofilia. Povestiri despre muzic` [i creier 58 Close up: Ana Blandiana 59 Recomandare: Simetria de temut 60 Interviu: Ioana Pârvulescu 61

|ntre 31 octombrie – 8 noiembrie \n Bucure[ti se vor juca cele mai bune spectacole din stagiunea trecut`. Plus conferin]e sus]inute de personalit`]i, filme, documentare [i o serie de evenimente strânse \n jurul numelor lui Eugene Ionesco [i Jerzy Grotowski

Bucure[tiul \n filmele comuniste

Gay & Lesbian

Actri]a francez`, prezent` la Bucure[ti cu spectacolul de teatru “Music Hall”, pe scena teatrului Odeon, vorbe[te cu Anca Ioni]` despre actri]a din lumina reflectoarelor [i fiin]a uman` din afara scenei

Festivalul Na]ional de Teatru

C`l`torie \n mintea lui byetone 46 Petreceri: Moodymann & Omar S 46 Ferry Corsten & Lange, Skinny Patrini, Mathias Kaden & Sascha Funke, State of Mind, Elite Force 47 De vorb` cu... Cosmin }apu 48

Features Fanny Ardant

Nightlife

Sunt locuri noi sau nume cunoscute deja pe pia]a de carte, dar au un public specializat. Sunt deschise vorbitorilor ([i cititorilor) de francez` sau englez`. Sau se adreseaz` iubitorilor de band` desenat`

Film

Clasic` [i oper` Care este cel mai bun restaurant libanez din ora[? Dar cine preg`te[te cele mai bune fructe de mare? Unde se m`nânc` cele mai bune paste? |n num`rul acesta v` prezent`m topul celor mai bune restaurante din Bucure[ti (pg. 17 - 28).

Frumuse]e \n vârf de bisturiu

O perioad` important` din istoria ora[ului a r`mas imortalizat` \n filmele epocii comuniste. De altfel, primul film lansat vreodat` \n România este tot unul ideologic – Parada de 10 mai –, surprinzând 30 de secunde de la o manifestare de ziua Regelui Carol

Prin ora[

Bucure[tiul patriarhal 62 Expozi]ie: Paul Morand, L’Européen Preview: Andrei Pandele

Copii

Activit`]ile toamnei

2 octombrie - 5 noiembrie 2009 www.timeoutbucuresti.ro 3

Ancor Publishing Str. B`r`]iei 31, etaj 3, sector 3, Bucure[ti www.timeoutbucuresti.ro

Editorial

n n

D`ruind, vei dobândi

n n n

Publicitate Tel 0318.256.302, E-mail: sales@timeoutbucure[ti.ro Abonamente Tel 0318.256.242/323/244 Fax 0318.256.243 Tel verde 0800.88.93.93 ISSN: 1841-771X Redactor-[ef Anca Ioni]` Editorial Tel 0318.256.331, 0755.882.054, 0748.222.102, Fax 0318.256.329 Ora[ul \n sec]iune Stela Nadoleanu (editor) Film R`zvan }upa (editor) Muzic` Rock, Pop & Jazz Patricia Marinescu (editor) Muzic`: Clasic` [i Oper` Cristina Lascu (editor) Nightlife Iris Opri[ (editor) Gay & Lesbian Carmen G\rbea (editor) Teatru & Dans Cristiana Gavril` (editor), Art` Cristiana Radu (editor) Carte Florina P\rjol (editor) Prin ora[ Stela Nadoleanu (editor), Carmen G\rbea (liste) Copii Carmen G\rbea Consum Patricia Marinescu (editor), Unde mânc`m Florin Barbu (editor) TV, Radio & DVD Florin Barbu (editor) Colaboratori Andra Chi]imu[, Cristina Corciovescu, Teodor Dun`, Irina Filipache, Adrian Majuru, Alexandru Matei, {tefania Mihalache, Alex N`s`udean, Andrei {tef`nuc`, Adriana Oprea, Valentin Protopopescu, Ema Stere, C`t`lin Sturza, Oltea {erban-Pârâu, Chris Tanasescu, Irina Tânjal` Studio Art Director Alexandru Oriean DTP Magda Bitay Foto editor Andrei Spirache Copert` Alexandru Oriean Foto Simon Songhurst

n Foto

AGERPRES

Adrian Stoicoviciu, Mihai D`sc`lescu, Adi Bulboac`, Cristina Nichitu[, Victor Ciupuliga n Corectur` Teodor Dun`

Nigel Kennedy [i Natalie Dessay, dou` momente culminante ale Festivalului Enescu 2009 La cap`tul unui maraton de 29 de zile de muzic` clasic` interpretat` numai de muzicieni afla]i \n liga \ntâi a scenei interna]ionale, te \ntrebi cum se poate tr`i f`r` ca ea s` fac` parte \n fiecare zi din via]a ta? Cum de programele [colare nu includ, al`turi de matematic`, [i studiul extins al muzicii clasice? Cu riscul de a suna cât se poate de dulceag, sunt absolut sigur` c` lumea ar deveni un loc mai bun, locuit de oameni armonio[i [i echilibra]i spiritual. Dac` to]i copiii ar \nv`]a \n [coal` s` cânte la un instrument a[a cum \nva]` s` scrie [i s` citeasc`, atunci viitorul omenirii este asigurat. |n interviul acordat televiziunii publice dup` concertul de la Sala Palatului (plin` la refuz, cu oameni care st`teau \n picioare pe sc`ri), violonistul Joshua Bell, vorbind despre func]ia muzicii clasice \n societatea contemporan`, a men]ionat c` mul]i dintre cei care umplu s`lile de concerte vin pentru valoarea sa terapeutic`. |mi place s` cred c` programul foarte dens [i generos al acestei edi]ii a Festivalului Enescu, cu weekenduri \n care au fost

programate chiar [i 5 evenimente pe zi (f`r` s` punem la socoteal` muzica \n aer liber din Pia]a Festivalului), a f`cut ca \n fiecare familie a capitalei s` existe cel pu]in un membru care s` fi participat la unul dintre cele 175 de evenimente programate. Desigur c` afirma]ia mea se bazeaz` mai degrab` pe ceea ce se nume[te wishful thinking, decât pe statistici. Dar, repet, mi-ar pl`cea s` fie a[a. Muzica s` se fi rev`rsat dincolo de zidurile Ateneului, ale S`lii Palatului sau ale Operei Na]ionale, radiind pe o suprafa]` cât mai mare [i atingând cât mai mult` lume. Puterea acestei atingeri ]ine, \n ceea ce m` prive[te, de \ntâlnirea cu un mare artist, pe care \l definesc, \n compara]ie cu un mare virtuoz, ca pe cel a c`rui generozitate face ca talentul s`u s` fie pus \n slujba comunic`rii cu cei care au venit s`-l asculte. Artistul este cel care reu[e[te s` arunce o punte c`tre auditorium, punte pe care pot p`[i, al`turi de el, c`tre teritoriul deschis de muzic`, cât mai mul]i. Cu cât mai larg` puntea, cu atât mai mare artistul. Principiul care se aplic` \n

4 www.timeoutbucuresti.ro 2 octombrie - 5 noiembrie 2009

acest caz este cel pe care p`rintele Nicolae Steinhardt l-a definit a[a de frumos: “D`ruind, vei dobândi”. Artistul “A” este cel care vine la \ntâlnire, din nevoia de a \mp`rt`[i. Pentru mine, marile \ntâlniri prilejuite de edi]ia 2009 a Festivalului Enescu au fost cu muzica lui Beethoven prin intermediul Artistului cu “A”, Nigel Kennedy [i cu cea a lui Mozart, prin intermediul divinei soprane Natalie Dessay. Muzicieni care ard pe scen`, d`ruind. Cineva m-a \ntrebat, la sfâr[itul concertului sopranei franceze, care s-a terminat mult dup` miezul nop]ii, dac` am r`mas \n holul aproape gol al Ateneului ca s` o a[tept pe celebra artist` pentru a m` fotografia cu ea. I-am r`spuns f`r` ezitare c` nu mai voiam nimic de la ea, pentru c` \mi d`duse deja totul. Pentru câteva ore, Dessay s-a pus \n slujba noastr`, pentru a ne trage al`turi de ea \n lumea bucuriei luminoase a Missei \n do minor a lui Mozart. Pur [i simplu nu voiam s` m` \ndep`rtez prea curând de locul \n care, pentru scurt timp, Raiul coborâse pe P`mânt. Anca Ioni]`

n Surse foto Guliver, Mediafax , Photoland,Reuters n Abonamente Viorica Olteanu n Sales

Sales Coordinator Dana Arghirescu Sales Manager Antoaneta Mare[ Traffic Manager Mirela Ignat Traffic Coordinator Constan]a Olteanu n n

Brand Manager Raluca {tefan PR Ana Gulie – pr@timeoutbucuresti.ro Tipar & Prepress

SC COMPANIA DE PRODUCTIE INTERTAINMENT SA Tel:031/825.10.28 Fax:031/825.10.36

Revist` editat` de Ancor Publishing SRL, o companie a Publimedia International S.A. Tel: 0318.256.200; Fax: 0318.256.300 n Director publishing Cosmina Noaghea n Director editorial Cristian Hostiuc n Publisher Daniela Radu n Director marketing Daniela {erban n Director vânz`ri Nicoleta Nedea n {ef departament foto Marius Sm`du n {ef departament prelucrare foto Iulian Popa n Director IT&C Bogdan Petre n Director produc]ie Rodica Ghenciu n Director distribu]ie Dan Apostolache n Director HR Elena {erban n Director Financiar Sorin Dinu

Time Out Magazine Ltd is part of the Time Out Group Chairman Tony Elliott Guides Managing Director Peter Fiennes n Copyright: Este interzis` reproducerea oric`rui material scris sau a oric`rei ilustra]ii din aceast` publica]ie, f`r` acordul prealabil scris al Publimedia International.

Ora[ul \n sec]iune Editor Stela Nadoleanu prinoras@timeoutbucuresti.ro

Bucure[tiul tr`ie[te prin detalii AUZITE PRIN ORA{

Showcase |n c`ut`rea lui Mitic` Foto I love Bucharest Am pornit de la Manuc, cu o hart` [i câteva indicii. Am ajuns apoi la un alt personaj [i un alt loc. {i tot a[a pân` la final, când ne-am oprit la Caru’ cu Bere. Aici am aflat “cine e Mitic`”, personajul quest-ului imaginat la ceas aniversar de I love Bucharest.

Minciuni capitale Termopaniada de toamn` Dragi locuitori ai urbei ridica]i privirea c`tre ferestrele din ora[! Privi]i cu aten]ie lemnul scorojit, \n curând vom avea peste tot termopane! “Plec azi mai devreme. Am primit anun] de la prim`rie, vin s`-mi ia m`suri pentru termopan!”, mi-a spus un coleg deun`zi Am ridicat din sprâncene [i am cerut detalii. Zona: Colentina. Temenul de montare: aproximativ o s`pt`mân`. Am mai \ntrebat de nuan]e [i material, \ns` colegul meu nu primise ([i \n domeniul `sta) \n[tiin]are. I-am mai \ntrebat [i pe al]ii, ca s` verific [i din alte surse “concet`]ene”. Zvonul

A[a nu! Nu vrem termopan!

6 www.timeoutbucuresti.ro 2 octombrie - 5 noiembrie 2009

termopanului promis de prim`rie s-a adeverit \n fix o s`pt`mân` de la anun]ul primit acas`. Colegul meu are azi termopane \n loc de ferestre. Eu n-am primit, \nc`, nicio \n[tiin]are. Mai a[tept un pic (stau \n alt sector, ce-i drept). Sau m-or fi s`rit aflând c` pun \ntreb`ri v`dit suspicioase? De[i nu vreau termopan, un lucru a[ vrea s` aflu sigur: trebuie neap`rat s` avem cu to]ii ferestre albe sau pot s`-mi aleg culoarea (m`car pe din`untru)? Semnez [i adaug o peti]ie: v` rog nu extinde]i termopaniada [i la casele vechi din Capital`! Stela Nadoleanu

Aranjamente feminine la masculin. Dou` flor`rese la final de program: - Te a[tept, f`, pe la mine mai \ncolo? - Am un aranjament cu un târf (sic!) disear`! Moda dincolo de (re)nume: “Cum, nu-i [tii p-`[tia doi? D&G? Cum care? Daniel [i Gabi, ei sunt!” Prin Centrul Vechi: - Acu’ mai seam`n` [i Bucure[tiul a ora[! S-au renovat str`zile! - Mai bine fii atent` pe unde calci! La cât de repede au astupat aici, s` nu c`dem \n catacombe!

Trimite-ne o poz`! Time Out caut` fotografi amatori [i imagini inedite din Bucure[ti. A[tept`m pozele voastre (al`turi de nume [i num`r de telefon) pe e-mailul prinoras@timeoutbucuresti.ro. Cele mai reu[ite vor fi publicate \n revist`.

Flash

Restaurare

3 \ntreb`ri pentru

Mircea Dan Du]`, directorul ICR Praga

mediul programelor prezentate) cu simpatie, cu mult` caldur`. Teatrul s-a dovedit, o dat` \n plus, un instrument capabil s` dep`[easc` orice barier` lingvistic`. A[a cum anticipam, s-au bucurat de mare succes spectacolele “Fresca Bucure[tiului”, realizate la Teatrul Nottara [i musicalul “D´ale carnavalului”, prezentat de Facultatea de Muzic` din TimiCl`diri monumente de patrimoniu [oara. Mai ales spectatorii tineri se propun a fi salvate prin votul s-au ar`tat deosebit de interesa]i publicului. Televiziunea Român` a de cinematografia român` din pedemarat proiectul “Restaurare”, rioada antebelic` [i interbelic`, prin care 30 de palate sau conace aproape necunoscut` marelui boiere[ti, biserici, castele sau public din Europa Central`. Iar situri arheologice “se \ntrec” \n expozi]ia de fotografie “Excursie lupta pentru recondi]ionare. Prinvizual` \n Bucure[ti”, semnat` de tre locurile propuse se num`r` asocia]ia “Bucure[tiul meu drag” S-au \nscris praghezii s`-[i ia [i instalat` \n pia]eta Teatrului Na]ional din Praga, atrage \n “buletin de Bucure[ti”? fiecare zi un mare num`r de Care au fost locurile [i vizitatori. momentele \n care evenimentele ICR au avut Ce alte evenimente româsucces? ne[ti ne a[teapt` \n Praga? Pentru buletin de Bucure[ti Preg`tim implementarea procomplet`m \nc` listele de cereri. iectului interna]ional “Generation Programele pe care le-am preg`tit ‘89”, conceput (la ini]iativa [i sub Institutul de Arheologie Vasile \n cadrul Lunii 9 (Noi) se desf`[oacoordonarea noastr`) de cluster-ul Pârvan – Casa Macca (foto 1), r` \n puncte de maxim interes EUNIC din Cehia, festivalul de Curtea Veche (foto 3) [i Obserpentru publicul praghez: Pia]eta vatorul Astronomic – Casa Teatrului Na]ional, cafeneaua lite- film “New Waves, New Ways”, un concert folk [i dou` expozi]ii de Amiral Vasile Urseanu (foto 3) rara Krásny ztráty sau sediul fotografie la dou` decenii de la din Bucure[ti. La finalul celor 10 Institutului nostru. s`pt`mâni \n care vor fi difuzate Alte programe de succes, \n afa- revolu]ia din ‘89, o mas` rotund` documentarele realizate pentru ra Lunii 9, au atras publicul ceh de-a dedicat` contribu]iei Europei fiecare monument \n parte pulungul timpului \n sala de concerte Libere la c`derea comunismului \n România, [.a. Stela Nadoleanu blicul va alege un “finalist” care va Smetana a Casei Municipale din primi fonduri pentru restaurare. Praga, \n Sala Nou` (Laterna Magika) a Teatrului Na]ional, la Galeria Na]ional` de Art`, unde tocmai s-a \nchis expozi]ia de pictur` “Culorile Avangardei”, pe scenele teatrelor pragheze \n Pia]a Ora[ului Vechi [i Pia]a Václav etc.

Tourist view Câinii din Bucure[ti

E altfel capitala privit` prin ochii altei capitale? Credem c` putem afirma, f`r` teama de a ne \n[ela, c` Bucure[tiul a fost privit (prin inter-

STELA NADOLEANU

Bucure[tiul a fost aniversat \n luna septembrie [i \n alt` capital`. ICR Praga i-a dedicat “Luna 9 (nou`)...”, un eveniment complex cu expozi]ii, spectacole [i conferin]e despre ora[ul de ieri [i azi.

Bucure[ti \n imagini la Praga

Câinii din Bucure[ti sunt pr`fui]i de-atâtea c`r`mizi cr`pate, cenu[a steagurilor ro[ii. Picotesc amor]i]i \n vise ruinate, abandona]i de st`pâni. Latr`, fac pui [i mor la-ntâmplare. Din când \n când, ca gânditorii, ca poe]ii, sunt \ncercui]i [i apoi \mpu[ca]i. O c`]ea cu sânii l`sa]i bântuie turn`toria p`r`sit` unde film`m pentru amuzamentul incul]ilor din ]ara mea. }inte[te batonul cu care-a fost momit` tremur`, dar sim]urile sale sunt ascu]ite ca un creion. Scheunatul c`]eilor de sub mormanul de fiare ruginite nu atenueaz` deloc spaimaneclintit`. Crengi triste, negre de sumaci, [tevia cu frunzele zdren]uite, flori mici, luminoase de lavand` cuceresc d`râm`turile \n[el`toare, pun st`pânire pe [inele de tren. Semin]e, muguri [i tufe de mure \n[al` betonul ruginit \n[al` totul, mai pu]in foamea chinuitoare a câinilor. Peter Coyote Actorul ([i scriitorul) Peter Coyote a fost \n Bucure[ti \n 2004 pentru film`rile de la “Return of the Living Dead”

OCTAV UNGUREANU

Doggy-dog de Capital`

2 octombrie - 5 noiembrie 2009 www.timeoutbucuresti.ro 7

Trend urban

Libr`rii de ni[` Tomurile de pe rafturi \]i vorbesc doar pe limba lor, \n francez` sau englez`. Casele c`r]ilor poart` nume deja cunoscute, altele sunt mici “ambasade”. Au un concept, un public [i o strategie. Cum s-ar defini fiecare \n parte? I-am l`sat pe manageri s` vorbeasc`. De Stela Nadoleanu Ceain`ria-libr`rie C’Arthé C.A. Rosetti 38, ap. 2; Tel: 021.319.27.24

Noua libr`rie din Bulevardul Dacia, gândit` dup` modelul Bibliotecii Na]ionale a Fran]ei

Laura Bogdan, co-manager Idee: “Am pornit de la pasiunea pentru cuvânt, fie el scris, spus sau cântat. |n afar` de spa]iul dedicat libr`riei, avem dou` \nc`peri \n care organiz`m evenimente care au ca nucleu cuvântul: lecturi acompaniate de muzic`, ateliere d’ecriture sau concerte, \nso]ite cu ceai, turt` dulce à la française.” C`r]i pe raft: “Am petrecut 10 ani \n Fran]a, unde am descoperit literatura francez` contemporan`, prea pu]in cunoscut` publicului român. Ne-am axat \n special pe autorii sfâr[itului de secol 20. Titlurile sunt alese destul de subiectiv, dar avem \n vedere ni[te criterii obiective: scriitori cu opere premiate (Goncourt, Medicis) sau care se bucur` de succes \n Fran]a \n momentul de fa]`, cum ar fi Gilles Leroy – Alabama Song ”. Public: “Mai mult francez, c`ci exist` o comunitate important` \n Bucure[ti. Dar sunt [i mul]i români pasiona]i de limba [i literatura francez` care vor s` citeasc` \n original.” Cum s-ar defini: “Motto-ul nostru este carte, ceai [i arte. Un loc de schimb intercultural, recreat \n permanen]` \mpreun` cu publicul.”

Libr`rie-cafenea IFB C`rture[ti

Anthony Frost-English Bookshop

Libr`ria Jum`tatea plin`

Bvd. Dacia 77 (la Institutul Francez); Tel: 021.316.38.36, 021.316.38.37

Calea Victoriei 45; Tel:021.311.51.38

Gen. Praporgescu 31; Tel: 031.10.20.661.

Vlad Niculescu, manager Idee: “Am deschis libr`ria \n 2007, un moment \n care num`rul vorbitorilor de limba englez`, precum [i al [colilor cu predare \n limba englez` din Bucure[ti era \n cre[tere. Ideea \ns` e un vechi vis, al celor implica]i, un vis ce ne locuia chiar \nainte de a ne da seama de num`rul c`r]ilor strânse de noi [i de prietenii no[tri \n c`l`toriile din str`in`tate.” C`r]i pe raft: “Selec]ia libr`riei \ncearc` s` propun` titluri semnificative din domenii diverse, de la literatura de fic]iune, filozofie, art`, fotografie, muzic`, pân` la biografii, memorialistic` [i comics-uri, c`r]i ale unor autori ce au scris ori scriu \n aceast` limb`, al`turi de texte \nc` netraduse \n limba român` (William Vollmann, William Gaddis, Geoff Dyer, de exemplu).” Public: “|ncerc`m s` ne adres`m unui public pe cât posibil cât mai larg. Sunt tineri ([i foarte tineri) cititori ce abia \ncep a pre]ui bucuria lecturii sau cei mai pu]in tineri ce \nc` [i-o p`streaz`.” Cum s-ar defini: “About books...”

Anamaria Pravicencu & Octav Avramescu, librari Jum`tatea plin` Idee: “Libr`ria Jum`tatea plin` de la Cafe Lente este a n-a activitate pe linie ideologic` pentru noi. Am \nceput acum câ]iva ani ajutând la crearea, \n Fran]a, a unei benzi desenate (de fapt un roman grafic), am organizat \n ]ar` ateliere cu autori invita]i pentru tineri arti[ti, am co-organizat Salonul Interna]ional B.D. (Bucure[ti 2006). |n final am ajuns la \nfiin]area permanent` a unei “ambasade” pentru banda desenat`. {i pentru c` ambasadele de obicei au localuri foarte frumoase...” C`r]i pe raft: “Am ales banda desenat` pentru propriet`]ile ei curative la tineri adul]i. Este un elixir pe baz` de literatur`, desen [i ceva snake oil care poate ecrana de radia]iile de televizor [i are multe alte propriet`]i neb`nuite pentru cititorii de rând. 250 de titluri proaspete urmeaz` s` soseasc` pentru Anim’est.” Public: “Da, publicul nostru refuz` s` fie categorisit \n mod simplu.” Cum s-ar defini: “My beautiful launderette”.

{erban Radu, manager Idee: “Suntem o ]ar` francofon`, iar valorile franceze au stat la baza unei \ntregi genera]ii. Pân` la revolu]ie mai toat` «intelighen]ia» citea c`r]i \n aceast` limb`. Noi am f`cut, de fapt, un gest de restituire, de re\ntoarcere la o realitate .” C`r]i pe raft: “Am adus c`r]i, fime [i muzic` fran]uzeasc`. Domeniile sunt variate, de la fic]iune [i non-fic]iune, pân` la carte pentru copii sau lingvistic`. Sunt [i traduceri \n român` ale autorilor francezi pentru cei care doresc s` compare versiunile aceluia[i titlu”. Public: “Pe de o parte este reprezentat de comunitatea francez`, pe de alta sunt cei care prefer` s` citeasc` \n aceast` limb`. Cum spa]iul de la IFB este destul de limitat, vom aduce aici [i c`r]i pe comand`”. Cum s-ar defini: “Continu`m pe conceptul C`rture[ti – carte, ceai, muzic`, dichis. {i, pornind de la experien]a cu IFB, vom dezvolta «raftul de carte francez`» [i \n celelalte libr`rii ale noastre”.

8 www.timeoutbucuresti.ro 2 octombrie - 5 noiembrie 2009

Interviu Time Out

Misterioasa Doamn S` transcrii o conversa]ie cu Fanny Ardanteste un lucru foarte frustrant. Cum s` transpui \n cuvinte misterul unei personalit`]i fascinante, care tr`ie[te fiecare clip` cu intensitatea adev`rului \n care crede cu toat` fiin]a? Fantastica mobilitate a unei inteligen]e sclipitoare care se mi[c` cu rapiditatea gândului ? Pasiunea \nchis` \n fiecare cuvânt pe care-l roste[te? Gesturile fulgurante, evanescente, care spun mai mult decât cuvintele? Dar mai ales onestitatea, acea deschidere total`, dezarmant` [i cuceritoare, care este marca marilor arti[ti? Despre Callas, Medeea, actri]a din mijlocul reflectoarelor [i fiin]a uman` din afara lor, despre misterioasa Doamn` T, \ntr-un interviu de Anca Ioni]`. Foto Cristina Nichitu[ Exist` o latur` revolu]ionar` a dumneavoastr`, care st` undeva, ascuns`, \n`untru… Cred c` sunt cineva care se afl` \n mod constant en colere (\ntr-o stare de permanent` furie). Cred c` furia poate pierde oamenii [i c` \i poate, deopotriv`, salva, \n sensul \n care \i poate \mpiedica s` se resemneze, s` accepte totul, s` le fie totul indiferent, s` nu se revolte niciodat`, s` nu refuze niciodat`. Furia este, \ns`, [i periculoas`. Cu toate acestea, are [i o latur` pozitiv`. De aceea am \ndr`znit \ntotdeauna s` spun ce gândesc, s` vorbesc despre lucrurile \n care cred. Pentru c` niciodat`, absolut niciodat`, nu am vorbit despre lucruri \n care nu cred. La conferin]a de pres` de ieri am atins un grad extraordinar de profunzime a ideilor, un lucru destul de neobi[nuit pentru o situa]ie de felul acesta. Niciodat` nu am avut un speech preg`tit. Ceea ce se nume[te o actri]`, asta nu exist`. Ea exist` atunci când spotlight-urile se aprind [i joac`. |ndat` ce ele s-au stins, sunt o fiin]` uman`, nu sunt o actri]`. Ea exist` numai când sunt pe scen`, dar acum, când sunt cu dumneavoastr`, nu sunt o actri]`. Bine\n]eles c` \mi pune]i \ntreb`ri pentru c` sunt actri]`. Aici se afl` ambiguitatea.

Sunte]i deopotriv` actri]` de teatru [i film. Teatrul \l g`si]i “violent”, “o boal` tropical`, pe care o ai mereu \n sânge”, pe când cinemaul “este ceva protector”. |ns` afirma]ia “teatrul purific` un actor” m` face s` cred c` el este marea dumneavoastr` dragoste. Este o foarte mare diferen]` \ntre teatru [i film. Teatrul pentru mine \nseamn` marii autori dramatici, care, la fel ca [i poe]ii, sunt oameni extralucizi, care v`d mai mult decât noi, a c`ror limb`, care este atât de frumoas`, love[te la nivelul ra]iunii, dar nu numai. Ea se insinueaz` dincolo de ra]iune, asemeni unui [arpe, f`r` c` noi s`

Nu [tiu dac` a]i remarcat, dar emo]iile pe care le tr`im la teatru nu le ui]i niciodat`. sim]im, f`r` s` ne d`m seama, destabilizându-ne. Aceasta este, cred, for]a teatrului, a limbii

10 www.timeoutbucuresti.ro 2 octombrie - 5 noiembrie 2009

teatrale, a situa]iei teatrale. |ntotdeauna am crezut c` cinematograful, pe de alt` parte, este o art` care ne ofer` un fel de moral`. Cinematograful este o art` pu]in naiv`. Ca spectator aflat \ntr-o sal` cufundat` \n \ntuneric, emi]i judec`]i moralizatoare asupra personajelor, \ntrebându-te: fac parte, oare, dintre cei buni sau dintre cei r`i, corup]i? Ceea ce \mi place [i detest deopotriv` la teatru vine din faptul c` \ntotdeauna am crezut c` tot ceea ce este frumos [i toate lucrurile \n care cred trebuie \mp`r]ite cu ceilal]i. Asta a \nceput cu sora mea, cu care \mp`r]eam camera, [i pe care o trezeam pentru a-i povesti lucrurile pe care le citeam. De atunci am \n]eles c` nu putem p`stra ascunse lucrurile care pot face bine altora. Chiar dac` ea adormea imediat la loc, asta nu m` deranja, pentru c` reu[isem s` le \mpart cu ea. |n definitiv, micul meu teatru a \nceput, acolo, \n acea camer`. Este bizar c` piesa pe care o joc \n seara aceasta este exact despre acest lucru. Personajul meu este tratat cu indiferen]` de c`tre directorii s`lilor de teatru din provincie, unde joac` \n fa]a unor s`li din ce \n ce mai goale, pline de oameni zgomoto[i, care beau bere. Dar asta nu o atinge. Ea este deasupra acestei situa]ii. Când mi se propune o pies` de teatru, devin asemeni unui câine care \ncepe s` amu[ineze.

Interviu Time Out

mn` F

“Pentru mine, Nunt` \n cer, a lui Mircea Eliade, este un delir care m-a vr`jit [i m-a slavat...” M` duc dup` miros, cu corpul, nu cu mintea. Nu intelectualizez. De multe ori \n]eleg dup`. Cu spectacolul “Music Hall”, pe textul lui Jean Luc Lagarce, care are \n seara aceasta prima reprezenta]ie, reveni]i \n România, dup` ce a]i filmat de mai multe ori aici. Când mi s-a propus s` vin \n România, am acceptat imediat. Este una dintre ]`rile pe care le iubesc cel mai mult. Este ]ara unde am jucat-o pe Callas, un rol pe care l-am adorat, pentru care am lucrat de la 5 diminea]a pân` \n noapte târziu. România \nseamn` p`mântul acesta, to]i cei cu care am lucrat, actori, cânt`re]i, dansatori. Cuno[ti o ]ar` muncind pe teritoriul ei, v`zând mereu acela[i peisaj. Când am \ntâlnit un tân`r de 20 de ani care a citit Emma Bovary \n francez`, m-am \ntrebat ce au citit francezii \n române[te? Este un p`mânt cu oameni speciali. Pentru mine România reprezint` o tradi]ie a artelor, a literaturii, o ]ar` cu un respect fa]` de cultur`. Am citit literatur` român`, Mircea Eliade [i Camil Petrescu cu a sa Doamn` T (n.r: din romanul “Patul lui Procust”). O carte care m-a impresionat mult…. Când am fost \ntr-un turneu de patru luni \n Amazonia, mi-am luat cu mine un teanc de c`r]i, printre care [i “Nunt` \n cer” (Noces au paradis*), a lui Mircea Eliade. |n fiecare sear`, \ntr-o camer` mic`, \nconjurat` de o plas` de ]ân]ari [i de insecte uria[e care intrau pân` [i \n camera de baie, la lumina unui bec alb`strui, \ntr-o stare oarecum ap`s`toare (m` sim]eam asemenea

unui prizonier care are de f`cut patru luni), m` a[ezam s` citesc “Noces au paradis”. {i dintr-o dat` (face un gest cu mâna, pocnind din degete), m` puteam extrage realit`]ii \nconjur`toare pentru a m` cufunda \n cea din carte, puteam spune c` exist` “un altundeva”. Iat` magia c`r]ilor! Un delir care m-a vr`jit [i care m-a salvat. Dac` a[ fi citit-o la Paris, nu a[ fi gustat atât misterul acestei c`r]i. Crede]i c` ceea ce face]i \n teatru [i \n film ajunge s` ating` oamenii? Eu câteodat` m` \ndoiesc c` arta mai face acest lucru. {i eu m` \ndoiesc. Este ca un pariu pe care \l fac de fiecare dat`. S` urci pe scen`, s` joci \ntr-un film este o situa]ie aproape biblic`. Se spune c` Sodoma [i Gomora ar fi fost salvat` dac` ar fi fost o singur` persoan` dreapt`, onest`. Când urci pe scen` [i joci un rol \n care crezi, este un act de credin]`. |mi spun c` dintr-o sal` de 300 de oameni, 270 sunt acolo din motive gre[ite. Dar pentru ceilal]i 30 c`rora le-ai schimbat punctul de vedere, merit` \ntregul efortul. Cred c` trebuie s` faci foarte mult pentru ca o minoritate s` fie atins`. Aceast` minoritate este format` din 1+1+1+1…Nu am crezut niciodat` \n mase. Eu cred \n individ. Nu [tiu dac` a]i remarcat, dar emo]iile pe care le tr`im la teatru sunt de neuitat. Asta se \ntâmpl` [i la cinema: am plâns de nenum`rate ori la cinema, dar nu mai \mi amintesc când. Nu am uita, \ns`, niciodat` atunci când am plâns la

teatru. Am v`zut “Pesc`ru[ul” lui Cehov de zeci de ori, dar m` duc de fiecare dat` când m` invit` prietenii mei, pentru c` cel mai mare omagiu [i dovad` de fraternitate cu un actor este s` te duci s` vezi ce face. Când am v`zut-o pe Ma[a, ceva m-a lovit direct \n inim`. Nu [tiu ce s-a \ntâmplat. Am plâns. Nu m` mai puteam opri. Ca Hamlet, ca Medeea, personajele lui Cehov sunt arhetipuri. Tartuffe jucat de Gerard Depardieu nu este deloc acela[i cu cel jucat de domnul X; cuvintele nu sunt acelea[i, nu este acela[i Molière. Sunt arhetipuri, pe care le putem vedea de nenum`rate ori. Am jucat Medeea lui Euripide, \ntr-o traducere foarte frumoas`. Euripide a spus tot ce era de spus despre femeie, despre mam`, despre iubit`. Medeea spune, la un moment dat: “Furia care a pierdut atâ]ia oameni!” Dar ea tr`ie[te prin furie! |n asta const` magia teatrului. Ea este cine este pe m`sur` ce vorbe[te. Nu ra]ionalizeaz`. Vorbe[te a[a cum simte, ca [i cum \n loc de cuvinte pe gur` \i gâlgâie sângele. Dup` care se opre[te brusc pentru a se confesa, cum a fost umilit` de Iason... Este o fiin]` contradictorie. Când mi s-a propuns s` joc din nou acest rol am spus: “Nu, destul…” Dup` care, foarte curios, am acceptat. Când nu pot dormi noaptea, m` \ntreb: “Ce spunea ea acum?” Asemeni unei cutii \ntr-o alt` cutie, lucrurile se \ntrep`trund \n \ntuneric. Când revii pe scen`, via]a se infiltreaz`, cu durerea, decep]iile pe care le tr`ie[ti. Este ca [i cum ]i se prezint` o oglind`. Ca \ntr-o camer` de ecouri, auzim lucrurile dintr-o alt` vie]uire.

2 octombrie - 5 noiembrie 2009 www.timeoutbucuresti.ro 11

Festivalul Na]ional de Teatru

Exclusivromânesc Festivalul Na]ional de Teatru(31 oct. – 8 nov.) aduce pe scena capitalei cele mai importante produc]ii ale stagiunii trecute. Spectacolele din str`in`tate lipsesc, festivalul r`mâne doar “na]ional”. Vom avea \ns` conferin]e, filme, documentare. {i, mai ales, \i vom omagia pe Ionesco [i Grotowski.

Tompa Gábor

AndriyZholdak dintr-o partitur` muzical`. Iar precizia cu care e descris aici fenomenul descompunerii limbajului [i a gândirii umane, mecanicizarea ac]iunilor noastre, lipsa de comunicare real`, e ste cople[itoare.

“Trei surori” a luat multe premii \n ]ar`. Care a fost ecoul lui interna]ional? “Trei Surori” a avut premiera la Cluj cu ocazia Festivalului Uniunii Teatrelor din Europa. Dup` nominaTrei surori cel mai bun spectacol al anului 2008 liz`rile [i Premiile Uniter, interesul publicului fa]` de spectacol a crescut, dar acest fapt nu a schimCânt`rea]a cheal` de Eugene Ionesco bat nimic, el \[i continu` via]a lui fireasc`. |l vom (Teatrul Na]ional Cluj), 1 noiembrie, 19:00 juca \n octombrie la Budapesta, iar pentru 2010 [i Trei surori de Cehov (Teatrul Maghiar de avem câteva invita]ii la Moscova, Pecs [i Viena. Stat, Cluj), 3 noiembrie, 20:00, Teatrul Bulandra, Sala Izvor La Teatrul Maghiar din Cluj ave]i una din“Cânt`rea]a cheal`” a f`cut istorie la tre cele mai bune trupe din ]ar`. Care Teatrul Maghiar din Cluj, iar acum este \n este secretul ei? repertoriul Teatrului Na]ional Cluj. Este Trupa este compus` din foarte mul]i actori tineri, deschi[i spre o diversitate de stiluri teatrale [i dorun remake? Nu e nici remake, nicio viziune nou`. P`strând nici s`-[i asume riscuri, care nu garanteaz` a[aoarecum spa]iul – decorul [i costumele – am numitul succes [i se pot solda [i cu e[ecuri. Exist` \ncercat s` recreez \mpreun` cu actorii de la [i o disciplin` [i o atitudine etic` f`r` de care o Na]ionalul clujean o form` oarecum muzical`, trup` nu-[i poate determina propria identitate. precis`. Pentru mine spectacolul este un fel de Prefer`m e[ecurile “cinstite” succesului “garansimfonie. Tocmai aceast` structur` muzical` m` tat”, care ar duce rapid la moartea artistic`. Truintereseaz` \n opera ionescian`. Cu toate c` fieca- pa a avut parte de o “[coal`” continu`, lucrând cu re replic` din “Cânt`rea]a cheal`” este \n sine un Vlad Mugur, Silviu Purc`rete, Andrei {erban, “nonsens”, nu se poate t`ia din text nicio replic`, Mihai M`niu]iu, David Zinder, [i nu \nceteaz` s` pentru ca ar “suna” ca [i cum ai s`ri note \ntregi \nve]e... Cristiana Gavril`

Jean Luc Lagarce Cânt`rea]a cheal` de Eugene Ionesco, regia Jean Luc Lagarce, Cie les Intempestifs, 31 oct, ora 19:00, Teatrul Odeon, spectacol inclus Ionesco Event

montat de Lagarce \n 1992 [i reluat \n 2006, \ntr-o reprezenta]ie identic` ref`cut` de actorii condu[i de François Berreur, unul dintre colaboratorii lui apropia]i. E folosit \n \ntregime decorul primei mont`ri. Din 2006, spectacolul a fost invitat la numeroase festivaluri.

Jean-Luc Lagarce (1957-1995) este în acest moment unul dintre autorii dramatici cei mai juca]i în Fran]a. Dup` moartea sa, opera dramatic` cunoa[te, din partea publicului [i a criticii, un succes tot mai mare. Este autorul piesei “E doar sfâr[itul lumii”, montat` la Odeon de Radu Afrim. Un alt spectacol v`zut de publicul bucure[tean, dup` un text semnat Jean Luc Lagarce, a fost “Music Hall”, prezentat luna trecut` de Théâtre des Bouffes du Nord – Paris, cu Fanny Ardant. “Cânt`rea]a cheal`” este un spectacol

Un spectacol ref`cut din amintiri

12 www.timeoutbucuresti.ro 2 octombrie - 5 noiembrie 2009

Turandot [i povestea \n imagini Prin]esa Turandot dup` Carlo Gozzi, Teatrul Na]ional “Radu Stanca”Sibiu, premier` \n Festival, 1 noiembrie, ora 18:00, TNB

Este important dac` spectacolul pe care \l face]i se adreseaz` publicului din Berlin sau Bucure[ti? Nu po]i s` inventezi acas` un spectacol [i apoi s` te duci cu el în orice col] al lumii. Sigur c` unii fac [i a[a. Dac` montez la Berlin, Moscova sau Bucure[ti, vreau s` în]eleg care este diferen]a dintre aceste ora[e. M` intereseaz` mirosul ora[ului, problemele, bucuriile oamenilor. Doar a[a îmi pot da seama ce spectacol ar trebui s` montez sau cum ar trebui s` fie. Cred c` artistul trebuie s` reac]ioneze la ceea ce e lâng` el. Trebuie s` observe cum merg fetele, cum scuip` b`ie]ii… Ast`zi, acum, aici trebuie s` prinzi totul, s` nu-]i scape nimic. Care crede]i c` este efectul spectacolelor dvs. asupra publicului? Tinerii v`d filme moderne, ascult` muzic` modern`, dar la teatru merg rar. Pentru c` ceva nu e cum trebuie. Valorile lor sunt înlocuite. Eu visez s` merg la un teatru unde aceste lucruri sunt f`cute s` m` ating`, s` nu mai am nicio [ans` s` dorm sau s` m`nânc bomboane. Nici s` nu vreau m`car s` ating o femeie, doar s` v`d ce se întâmpl` pe scen` [i lucrul `sta s` m` fac` s` iubesc [i s` ur`sc. Teatrul trebuie s` fie la fel de activ [i de viu ca [i via]a celui care îl prive[te. Dar teatrul nostru este ca un restaurant unde î]i place sau nu meniul. E drept c` depinde de fiecare ce alege [i cât de mult m`nânc` sau câte c`r]i a citit înainte... Cristiana Gavril`

Festivalul Na]ional de Teatru

Conferin]e

Filme &Teatru

Richard Schechner

Filme, Noapte, Teatru = FNT

Richard Schechner este profesor la Tisch School of the Arts – New York University, unde a pus bazele departamentului de Artele spectacolului, editor al TDR (The Drama Review) [i director artistic al companiei East Coast Artists. În 1967 a înfiin]at “The Performance Group”, o trup` de teatru experimental cu sediul în SoHo. Aici a realizat spectacole pân` în 1980, când trupa [i-a schimbat numele în The Wooster Group [i a continuat lucrul sub coordonarea lui Elizabeth LeCompte. Schechner a devenit un regizor celebru prin felul radical în care monteaz` texte clasice. Extrem de controversatul spectacol “Dionysus in ‘69” (1970) este considerat un moment esen]ial în istoria teatrului american. C`r]ile sale sunt cunoscute \n universit`]ile din întreaga lume. |n cadrul FNT se va lansa [i una dintre cele mai importante lucr`ri ale sale, “Introducere în teoria «performanceului»”. A 3 day presentation, 1-3 noiembrie, 11:00, UNATC

Un regizor [i teoretician celebru pentru felul radical în care monteaz` texte clasice. Un spectacol recent, “Yokastas Redux” (2005), le prezint` pe Iocasta, Medeea [i Fedra concurând “Cea mai rea mam`”, într-o parodiere a show-ului lui Jerry Springer

O sec]iune nou` \n cadrul festivalului, care pe parcursul câtorva seri va prezenta o serie de documentare artistice despre personalit`]i ce au marcat teatrul contemporan, precum reformatorul [i regizorul Jerzy Grotowski, actorul Jacques Lecoq, teoreticianul Richard Schechner.

Grotowski Controversatul “Dyonisus ‘69” sau spectacolul care \nsumeaz` elemente de antropologie, sociologie, ritualuri religioase [i folclor

Jerzy Grotowski |n anul Grotowski, Festivalului Na]ional de Teatru include o serie de evenimente reunite sub numele “În laboratorul lui Jerzy Grotowski”, manifestare organizat` de Institutul Polonez [i Funda]ia “Camil Petrescu”. Reputatul teoretician [i eseist George Banu, autorul a numeroase studii, cele mai multe publicate [i \n limba român` (“Memoria teatrului”, “Ro[u [i aur”, “Actorul pe calea f`r` de urm`”, “Livada de vi[ini, teatrul nostru”, “Peter Brook – Spre teatrul formelor simple”) va sus]ine o conferin]a “Brâncu[i [i Grotowski, doi «antimoderni» moderni. În cadrul aceluia[i eveniment, Leszek Kolankiewicz vorbe[te despre “Alchimia Laboratorului” lui Grotowski, iar Dariusz Kosinski despre “Grotowski [i teatrul polonez al prefacerii”. George Banu: Brâncu[i [i Grotowski, doi “antimoderni” moderni; Leszek Kolankiewicz: Alchimia Laboratorului; Dariusz Kosinski: Grotowski [i teatrul polonez al prefacerii, 4 noiembrie, 10:00, Teatrul Act

“Jerzy Grotowski. |ncercare de portret”, un film realizat de Televiziunea Polonez` \n colaborare cu ARTE \n anul 1999, este un eseu cinematografic despre una dintre cele mai mari figuri ale teatrului [i artei contemporane. Despre cel care “voia s` reformeze totul”, teatrul, dar [i societatea, despre cel “care c`uta imposibilul”, despre idealistul utopist descris de regizorul Peter Brook ca un spiritual scientist (un om de [tiin]` al c`rui obiect de studiu este spiritul) vorbesc colaboratori, membri ai familiei, oameni de teatru, actori... Un film tulbur`tor care reu[e[te s` aduc` \n fa]a spectatorului figura unui artist care scap` defini]iilor. 4 noiembrie, ora 22:00, Sala Elvira Popescu/IFB

Schechner George Banu, Pre[edintele onorific al Asocia]iei Interna]ionale a Criticilor de Teatru, va sus]ine o conferin]` despre Grotowski [i va lansa dou` c`r]i \n FNT: “Actorul dincolo de rol sau Actorul nesupus” [i “Repeti]iile [i teatrul re\nnoit – Secolul regiei”

Jerzi Grotowski, regizorul care a \nfiin]at \n 1965 Wroclaw “Teatr Laboratorium”. Anii ‘70 sunt marca]i de gândirea lui despre teatru

Aleks Sierz despre “In-yer-face theatre” sau teatrul care [ocheaz`

Sarah Kane, o autoare reprezentant` a tendin]ei “in-yer-face theatre”, descoperit` \n ultimii ani [i \n România

“Dionysus in ‘69” este un documentar despre experimentele teatrale ale anilor ‘60 din America. Realizat de regizorului Brian de Palma, el urm`re[te c`ut`rile“The Performance Group” condus de Richard Schechner, pornind de la “Bacantele” lui Euripide de a aduce simultan actorii [i spectatorii \n starea de trans`. Aceste experimente definesc teatrul de avangard` [i c`ut`rile sale. 1 noiembrie, ora 22:00, Elvira Popescu/IFB Programul complet al Festivalului Na]ional de Teatru \n Liste teatru, pg. 53

Noua dramaturgie în teatrul britanic contemporan Aleks Sierz este autorul volumelor “In-YerFace Theatre: British Drama Today” , “The Theatre of Martin Crimp” [i “John Osborne's Look Back in Anger” . În prezent este co-editor al website-ului www.theatreVOICE.com. In-yer-face theatre este teatrul care î[i zguduie spectatorii, care [ocheaz` publicul prin limbaj [i imagini, prin sinceritate emo]ional` [i prin felul în care pune sub semnul întreb`rii normele morale. Majoritatea pieselor de acest gen nu descriu evenimente într-un mod deta[at [i nu las` publicul s` speculeze asupra lor. Ele î[i propun ca spectatorii s` simt` emo]iile extreme ar`tate pe scen`. Autorii care se identific` acestei mi[c`ri sunt Sarah Kane, Mark Ravenhill [i Anthony Neilson. 31 octombrie, ora 11:00, UNATC “I.L.Caragiale”

2 octombrie - 5 noiembrie 2009 www.timeoutbucuresti.ro 13

Bucure[tiul \n filmele comuniste

n u m o , i t Bucure[ 5 4 3

O perioad` important` din istoria ora[ului a r`mas imortalizat` \n filmele epocii comuniste. De altfel, primul film lansat vreodat` \n România este tot unul ideologic, filmat pe Calea Victoriei. Parada de 10 Mai (1897) (foto1) surprinde 30 de secunde de la o manifestare de ziua Regelui Carol. R`zvan }upa a selectat pentru memoria Time Out. 2

Angela merge mai departe (foto 2) Aceast` pelicul` \nf`]i[eaz` o noapte din via]a unei [oferi]e de taxi (Dorina Laz`r). Bucure[tiul anilor ‘80 \nc` mai putea s` fie filmat. Paradoxal, problemele familiale ale c`l`torilor las` s` se \ntrevad` traumele pe care ora[ul le va tr`i \n deceniul imediat urm`tor.

Comediile vremii \ncercau s` mai scalde temele impuse, acest film fiind un exemplu tipic. Contrabanda cu vin a unui comerciant bucure[tean care pân` la urm` a \nfundat pu[c`ria era o legend` urban` pe vremea lui Ceau[escu. Dincolo de personajele caricaturizate (ziaristul comunist, bi[ni]arul descurc`re]), filmul este un adev`rat inventar al fanteziilor oficiale legate de \nc`lcarea legii. Re]elele pie]ei negre, petrecerile luxoase f`r` stil [i alte manelisme ale vremii par totu[i tratate \n cel mai simplist mod. |n plus fa]` de scenografia comunist`, aici pot fi v`zute interioare artificial aurite, \ntruchip`ri de decor ale unei prezumtive feerii interlope.

Buletin de Bucure[ti

Secretul lui Nemesis

Mircea Diaconu [i Catrinel Dumitrescu interpreteaz` rolurile principale \n aceast` comedie care porne[te de la un fenomen social curent \n Bucure[tiul anilor ‘80: c`s`toria fictiv` pentru ob]inerea unui buletin cu adres` \n capital`. Dac` o s` spunem c` totul se \ntâmpla pentru o reparti]ie la munc` dup` facultate, sigur deja i-am pierdut pe cititorii mai tineri.

Aceasta este continuarea peliculei pomenite mai sus. De data aceasta programul era \nfierarea sectelor religioase. {i cine poate s` fie mai guru decât un administrator de bloc?!

De “actualitate” Un gen impus de gândirea vremii cerea s` fie abordate pove[ti inspirate din actualitatea imediat`. Muncitori [i revolta]i se mi[c` printr-un Bucure[ti surprinz`tor.

Secretul lui Bachus

Alternativ Dincolo de ideologie, filmul bucure[tean a \ncercat s` strecoare teme ceva mai relaxate.

14 www.timeoutbucuresti.ro 2 octombrie - 5 noiembrie 2009

|n fiecare zi mi-e dor de tine Acesta ar putea s` fie considerat filmul comunist de consum. Pelicul` muzical`, plasat` \n lumea divertismentului vremii, “|n fiecare zi mi-e dor de tine” trage un pic de muzic` u[oar` prin decorurile teatrelor de var` bucure[tene.

Al patrulea gard lâng` debarcader Putem vorbi [i despre o zon` a adolescen]ilor speciali cu problemele lor speciale. Un film \ntreg despre o dup`-amiaz` la [trandul Studen]esc Tei sau Snagov, cu personaje neobi[nuite pentru peliculele vremii. Tinerii nesiguri ajung fa]` \n fa]` cu complexele lor.

Bucure[tiul \n filmele comuniste

i t [ e i a m nis 7 6

Mitologii Suta de lei Este filmul rebelului f`r` cauz` Dan Nu]u. Hoin`rind poetic printr-un Bucure[ti al oamenilor muncii, personajul s`u este un ins \mpotriva moralei vremii f`r` s` [tie nici el de ce sau cum.

O lumin` la etajul 10 Este o capodoper` a discursului \n r`sp`r cu ideologia vremii. Irina Petrescu interpreteaz` rolul unei femei eliberate din \nchisoare, care \ncearc` s` \[i refac` via]a \ntr-un ora[ care se reconstruie[te cu detaliile de [antier ale comunismului muncitoresc, cu 1 mai [i tot tacâmul.

Meandre (foto 3) Aici avem unul dintre pu]inele filme care au reu[it s` aduc` pe ecran fr`mânt`rile unor intelectuali. Un trio las` fr`mânt`rile interioare [i se r`sfrâng treptat asupra ora[ului. Secven]e (foto 4) Filmul regizat de Alexandru Tatos este una dintre realiz`rile notabile ale acestei perioade. Ora[ul \nconjoar` existen]a profesional` a unei echipe de filmare.

Probabil cele mai jenante r`mân demersurile \ndreptate spre crearea unui sanctuar ideologic. Ilegali[ti, \ndr`gosti]i care s` redea fa]a sensibil` a sistemului, justi]iari cu simpatii umaniste, to]i lipi]i pe un Bucure[ti deformat.

Pistruiatul (foto 5) Serialul de televiziune care te lua din fa]a televizorului anilor 80 predica aventura ilegalistului privit prin ochii copilului. Copilul era personaj principal cu incursiuni \ntr-un Bucure[ti str`in, ocupat. Fiecare incursiune se termina totu[i cu \ntoarcerea \n zona suburban` a cur]ilor modeste cu canal \n fa]a por]ii. Ciclul “Comisarul Moldovan” (foto 6) Comisarul Moldovan era ajustarea româneasc` a justi]iarilor din filmul poli]ist european. Oricâte nuan]e americane ar bântui filmul lui Sergiu Nicolaescu, izul de film german care imit` genul poli]ist american tr`zne[te pe la toate \ncheieturile. Panoramele bucure[tene par s` tr`deze \n acest caz toat` stâng`cia reconstituirii unei marginalit`]i interbelice. Liceenii (foto 7)

Prob` de microfon Dintre toate filmele greu de explicat cum au putut s` fie f`cute \n acele vremuri, “Proba de microfon” este cu siguran]` primul care vine \n minte. De la un cap`t la altul, personajele acestui film saboteaz` ideologia oficial`. Casele vagon \n care tinerii chiria[i sunt aproape prizonieri ai sistemului, cameramanul din Gara de Nord, fascinat de explica]iile unei c`l`toare prinse f`r` bilet \n tren, [i inevitabila plecare \n armat` ne apropie de un Bucure[ti oprimant [i univoc.

Dac` am avut filme poli]iste adaptate la cadrul românesc, era inevitabil s` avem [i adaptarea unui Love Story \n cheie pozitiv`, evident. Bucure[tiul elevilor de liceu era greu s` fie adaptat ideologiei oficiale. A[a se face c`, \n afara scenelor din clase [i a interioarelor de bloc, teritoriile liceenilor din anii ‘80 po]i s` crezi c` se reduceau la camera de c`min [i parc. Nu era a[a.

Declara]ie de dragoste Varia]ia la tema de mai sus (chiar dac` a fost lansat cu doi ani mai devreme), fantezia amo-

roas` a tinerilor din acest film este exclusiv un film al interioarelor bucure[tene. {i când spunem interior este vorba despre [coal`, apartament [i aleea din fa]a blocului. Singura ie[ire la lumin` a personajelor este fuga revoltat` a tân`rului care alege s` lucreze la Canalul Dun`re Marea Neagr`. Ar mai fi de notat [i o parodie dup` o petrecere la casetofon.

Clasici Din alt` lig` par rupte adapt`rile dup` literatura clasic`. Deloc comuniste, dar \ngro[ate u[or pentru a nu contrazice opozi]ia necesar` \ntre omul nou [i omul vechi, ecraniz`rile au p`strat câteva nuan]e din privirea pe care vremea \ndrepta spre trecutul ora[ului.

Felix [i Otilia Ecranizarea dup` George C`linescu \i are \n prim-plan pe tinerii pierdu]i \ntre vremuri. Rup]i de societatea \mb`trânit` a unui Bucure[ti care nu \[i mai afla ra]iunea citadin` cu un cartier Uranus acum demolat [i reveria retragerii la o mo[ie \ndep`rtat`, personajele care se plimb` prin Bucure[ti ca printr-o expozi]ie de oglinzi care deformeaz` surprind.

Varia]iuni De trei ori Bucure[ti Filmul care aniversa \n 1968 cei 500 de ani de existen]` a ora[ului (trecem peste am`nuntul c` prima atestare documentar` era \n 1459) grupeaz` trei filme pe cât de diferite, pe atât de bucure[tene. Drama sentimental` de Anul Nou, Bucure[tiul v`zut din aer [i Bucure[tiul parcurs \ntr-o plimbare \i aduce \mpreun` pe generic pe Mihai Iacob, Horea Popescu [i pe Ion Popescu Gopo \n calitate de regizori-martori ai ora[ului.

2 octombrie - 5 noiembrie 2009 www.timeoutbucuresti.ro 15

Bucure[tiul \n filmele comuniste

Salvarea melodramei Irina Gheorghe [i Alina Popa fic]ionalizeaz` arta. Cele dou` artiste documenteaz` con[tiincioase pove[ti pe care ele însele le inventeaz`. Cel mai recent proiect al lor, Biroul de Cercet`ri Melodramatice, \mbin` filme reale cu filme inventate. Cristiana Radu [i R`zvan }upa au intrat în povestea proiectului. Ave]i o replic` preferat` din acele filme? A.P.: It’s a woman’s privilege to change her mind. Asta te scoate din orice situa]ie nepl`cut`... I.G.: Ne-am dat seama c` ast`zi melodrama este invocat` în pres` exclusiv cu conota]ie negativ`. Este evitat`, este dep`[it`, acuzat`, se cade în melodram`. Un regizor care a fost un punct de plecare pentru noi, Douglas Sirk, a venit în perioada de maxim avânt al melodramei, în anii ‘50, [i a folosit forma clasic` a melodramei pentru a face critic` social`. Mult` vreme nu a fost luat în serios, apoi la un moment dat a fost redescoperit. Pân` la urm` po]i salva delfinii, Vama Veche [i, de ce nu, melodrama. De unde vine Biroul vostru? Irina Gheorghe: Biroul a fost înfiin]at de curând, cu ocazia descoperirii unei arhive de cinema din anii ‘40. De fapt s-au p`strat numai câteva fragmente peste care am avut norocul s` d`m. Am înfiin]at acest birou pentru studiul acestor imagini p`strate [i a acestei presupuse mi[c`ri (care a avut loc în anii ‘40), dar [i cu scopul de a continua dup` aceea [i cu alte cercet`ri melodramatice. Cum e o zi de cercet`ri melodramatice la birou? I.G.:Deocamdat` încerc`m s` construim biroul. E primul pas. Încerc`m s` strângem de la mai multe institu]ii mobilierul care ne trebuie. Îl organiz`m \n spa]iul pe care o s`-l avem pentru dou` s`pt`mâni prin bun`voin]a galeriei Posibile. E greu? Alina Popa: Nu se pune problema de greu sau u[or. Melodrama este peste tot de fapt, în toate straturile: în media, publica]ii, c`r]i. Noi nu avem cum s` facem fa]` cu o cercetare exhaustiv`, a[a c` lucr`m cu colaboratori ai Biroului, care \[i vor prezenta [i ei rezultatele cercet`rii. Primul raport al Biroului va fi pus la dispozi]ia celor interesa]i în spa]iul Galeriei Posibile. Ce succese melodramatice ave]i? A.P.: Piesele sunt deocamdat` birocratice, dar vom avea [i unele melodramatice. Avem un birou mic din lemn de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, un fotoliu pentru relaxare de la Institutul Cultural Român. Obiectele p`strate de la cele dou` actri]e din anii ‘40 vor fi prezentate în vitrine împrumutate de la Muzeul Municipiului Bucure[ti. Ar mai fi ceva de la Institutul Goethe... De ce melodrama [i nu orice altceva? A.P.: Pentru c` melodrama o întâlne[ti mai mult

Mona & Lisa St`nescu – eroinele investiga]iilor melodramatice sau mai pu]in mascat` în mai multe contexte. {i pentru c` de multe ori melodrama a fost asociat` cu feminizarea culturii. Acesta a fost practic punctul nostru de pornire. Melodrama ca feminizare, emo]ionalizare [i senza]ionalizare. Vorbi]i [i despre masculinitatea privirii? I.G.: Da, este un alt punct din care am pornit cercetarea noastr`, pentru c` detaliile p`strate din filmele anilor ‘40 erau practic produc]ia artistic` (într-o anumit` m`sur`) a acestui domn Ghir]oiu, care a p`strat în arhiva sa doar imagini cu cele dou` actri]e. Imagini pe care nu doar le-a p`strat, ci le-a disecat, poate inspirat din Blow up. Care este povestea lui Ghir]oiu? I.G.: Noi urm`ream necroloagele din ziare. Este un colec]ionar care a murit iar noi am v`zut anun]ul în România Liber` [i am plecat pe urmele arhivei p`strate de el. Pân` la urm` am reu[it s` intr`m în posesia acesteia [i am putut s` o punem la dispozi]ia colaboratorilor no[tri. Au fost surprize în aceast` arhiv`? I.G.: Prima surpriz` a fost arhiva îns`[i. {i faptul c` erau filme f`cute de aceste dou` femei. Cum personaje feminine în cinematografia vremii nu sunt foarte multe, presupunerile pe care le putem face... A.P.: Întrebarea pe care ne-o putem pune este dac` cele dou` foloseau melodrama ca pe o form` de rezisten]` sau f`r` vreo atitudine critic`. I.G.: Dac` era doar o imita]ie a cinematografului hollywoodian sau erau con[tiente de teoriile vremii. A.P.: De exemplu, am g`sit o not` în care se amintea de studiul lui Joan Riviere, “Feminitatea

16 www.timeoutbucuresti.ro 2 octombrie - 5 noiembrie 2009

ca mascarad`”, care a fost o surpriz`. V` limita]i la perioada acelor ani? A.P.:Noi am g`sit fotografiile [i am reconstituit aceast` arhiv`. Ne-am plasat în acea perioad` [i ne-am pus problema dac` merit` s` invoci trecutul acela. În primul rând, în arhiv` melodrama pare s` fie folosit` pozitiv – o critic` prin exagerare. Dar, de obicei, ea e folosit` în mod negativ. Am sim]it nevoia s` punem în discu]ie ambele valen]e ale melodramei. Pornind de la zona asta de camp, pân` la folosirea melodramei ca instrument de manipulare emo]ional`. Toate ideile din filme legate de bine [i rù ne fac p`rta[i emo]ionali la un spectacol în care ne implic`m f`r` s` mai analiz`m critic. De exemplu modul în care este prezentat` istoria te face p`rta[ emo]ional al binelui sau al rùlui. {i care este binele [i care rùl e discutabil. Lucrurile sunt mai nuan]ate decât atât [i la asta ne-am referit noi când am vorbit despre melodramatizarea istoriei. Cum s-a schimbat în timp melodrama? I.G.: În primul rând, în secolul XIX, la început, ea era considerat` caracteristic` femeii. Cli[eul cu femeia instinctiv` [i emo]ional` [i b`rbatul ra]ional era prezent [i în presa vremii. Dar atunci, valen]ele erau mai degrab` protestatare. Exist` o leg`tur` [i cu Revolu]ia Francez`. Treptat, cred c` mass-media a preluat melodrama ca form` de limbaj generalizat`, sensul i s-a schimbat. Termenul a ap`rut prima dat` la J.J. Rousseau. Sigur c` se pot face asocieri la nivel de limbaj, dar termenul nu era folosit. În afar` de anun]urile mortuare, care sunt foarte melodramatice, ast`zi se poate spune c` tr`s`turile personale, intime sunt puse în prim plan [i activitatea public` este l`sat` în planul doi. În interviuri se poart` întreb`rile personale care vin înaintea analizei intervievatului ca artist. Deci zice]i c` melodrama o s` ocupe lumea? A.P.: Nu, cum este în fotbal, melodram` pân` la moarte [i dup`. I.G.: Ne gândim s` concepem un grafic în func]ie de care s` po]i identifica gradul de melodram` din ceva. Biroul de Cercet`ri Melodramatice, sediu temporar: Galeria Posibil`, pân` la 3 octombrie.

Unde m창nc`m Ghidul restaurantelor [i cafenelelor din Bucure[ti Cover Story de Anca Ioni]` [i Florin Barbu

EATING & DRINKING AWARDS

2009 A doua edi]ie este mai bogat` pentru c` [i Bucure[tiul culinar este mai ofertant. And the winners are...

Foto: JJ Sulin

2 octombrie - 5 noiembrie 2009 www.timeoutbucuresti.ro 17

Eating & Drinking Awards 2009

CRISTINA NICHTU{

Cel mai bun restaurant Nou deschis Grandeur

Monsieur Benayoche are cu ce se mândri

Buze[ti 50-52, Art Business Center, 0722.629.339, www.restaurantgrandeur.ro

Dup` ce ap`sa]i 13 (ave]i \ncredere, nu e deloc un loc ghinionist!), liftul v` las` direct \n restaurant, sunte]i condus la una dintre mese, sau \n zona lounge, cu fotolii [i canapele. Meniurile (mâncare/b`uturi [i vinuri) vin imediat [i, dac` sunte]i nehot`râ]i, recomand`rile pricepute ale personalului v` vor ajuta. A[adar... Nu pute]i rata melcii de Bourgogne ; dup`, este binevenit gaspaccio. R`corit fiind, e timpul pentru miel pramantier cu sos caramelizat, adic` leg`tura perfect` cu moelleux de ciocolat` selec]ie Tanzania. Ce s` fie adjuvant lichid? P`i, un Tulamore Dew mare, cu un cub de ghea]` [i mai v`d dup`. Pân` apare mâncarea pute]i sta [i privi pe ferestrele mari Bucure[tiul de sus: e frumos,

blocurile nu mai sunt atât de agresive, câte un avion decoleaz`/aterizeaz`, plantele [i acvariile \mblânzesc spa]iul distins, dominat de pian. E un loc pl`cut, un r`sf`] necesar. La \nceput sunte]i servit cu felii de baghet` [i unt cu ierburi, o bun` introducere [i o la fel de bun` \nc`lzire a stomacului. Fire[te c` totul este foarte bun, astfel c` trebuie, neap`rat, s` reveni]i, mai ales c`, am auzit, chef-ul este nou [i vrea s` men]in` (re)numele restaurantului. Florin Barbu

Finali[ti Chez Marie Dionisie Lupu 48, 0311.072.033, www.chezmarie.ro

Probabil c` [ti]i locul: \nainte era un alt restaurant, cu specific belgian, parc`, [i nu era r`u. Acum, acela[i spa]iu ad`poste[te “Chez Marie”, un restaurant relativ recent deschis (cam pe la “cump`na dintre ani”), redecorat

18 www.timeoutbucuresti.ro 2 octombrie - 5 noiembrie 2009

cu bun-gust, \n tonuri obi[nuite (maron, alb, galben), cu personal decent [i cunosc`tor \ntr-ale meniului (interna]ional), cu o teras` pl`cut`. V` recomand “Ra]a Chez Marie”, o bun`tate alc`tuit` dintr-o pulp` [i fileuri, \nso]ite de fasole verde fiart` [i varz` ro[ie u[or c`lit` cu scor]i[oar`. Vinul ro[u la pahar e mai mult decât necesar [i, dac` mai ave]i loc, nu ocoli]i deserturile. F.B

Lotca Mihai Eminescu 171, 021.211.62.63, www.lotca.ro

Domne’, recunosc, eu sunt dependent de pe[te, de orice fel de pe[te [i g`tit oricum, totul e s` fie preg`tit cu grij`. Astfel c`, trecând pe Eminescu, nu [tiu cum m-am trezit la un subsol care aducea a cherhana, f`r` s` fie kitschos. Ce e mai mi[to e c` au tot felul de “\not`toare”, d-astea d-ale noastre, de ap` dulce, singurul intrus, gustos, n-am ce zice, fiind calcanul. Eu am luat cârna]i de pe[te, o ciorb` ca la Dun`re (cu zeama [i

pe[tele servite separat), oarece hamsii, fo’ doi Smirnoffi, saramur` de somn [i... nu m` mai opream. Duce]i-v`, eu voi avea o [tiuc` umplut` pe farfurie. F.B

Madame Butterfly {tefan Luchian 17, 0722.934.944, 0722.334.397

Ce s` zic, un foarte bun exemplu de munc` bine f`cut`, cu respect pentru clien]i; de la casa renovat` atent, pân` la meniul echilibrat, de unde v` recomand supa “Madame Butterfly” (asem`n`toare cu rissotto). F.B

Vapiano Bd. Timi[oara 267, Anchor Plazza Office Building, parter

Cel mai nou concept \ntr-ale buc`t`riei italiene, unde vede]i cum vi se preg`te[te totul, unde v` pute]i pres`ra verde]uri proaspete din ghivecele de pe mese [i unde ingredientele sunt aduse din Italia. Nu e chiar \n buricul târgului, da’ merit` o plimbare.

Eating & Drinking Awards 2009

Cel mai bun restaurant Business Casa di David Finali[ti

Roberto’s Episcopiei 1-3, Athénée Palace Hilton, 021.303.37.77

Dacia Felix Calea Victorie 63-81, Hotel Radisson SAS

Unul dintre atuurile acestui restaurant, mare, primitor, este c` aici, \n fiecare duminic`, pute]i savura unul dintre cele mai bune brunchuri din ora[. Florin Barbu

Madrigal Bd. Nicolae B`lcescu 4, Hotel Intercontinental, 021.310.20.20

Un element constant \n grupul restaurantelor de top {os. Nordului 7-9, 021.232.47.15

Anul trecut a fost nominalizat la categoria restaurantelor italiene, \n care se \ncadreaz` conform meniului. |n topul acestui an l-am mutat la categoria business din dou` motive: tipul clientelei [i atmosfera, care este, pe lâng` calitatea constant` a mânc`rii, motivul pentru care oamenii de afaceri \l aleg ca

unul dintre locurile lor preferate. Un alt punct forte este diversificarea meniului, cu ad`ugarea unui nou fel vedet`, la fiecare deschidere de sezon. Ca [i lista de vinuri, una dintre cele mai extinse, din punct de vedere geografic, dintre toate restaurantele din aceea[i categorie. Anca Ioni]`

La parterul Inter-ului, pe dreapta cum intra]i, g`si]i un restaurant elegant, cu tot dichisul, cu pian, cu separeu uman pentru fum`tori, cu osp`tari educa]i [i [tiutori, pe care po]i s`-i \ntrebi cu \ncredere despre felurile din meniu. Iar acestea sunt atent me[te[ugite, aranjate f`r` repro[ [i gustoase nevoie mare. Are tot ce-i trebuie pentru un prânz / cin` de afaceri, v` r`mâne doar s` [ti]i ce negocia]i. F.B.

Restaurantul cu specific italienesc din cadrul hotelului Athenee Palace Hilton prezint` un punct de atrac]ie important: continua inventivitate culinar` a buc`tarului [ef Clayton Powell. El a a creat conceptual de Tutti a Tavola, \n care duminica po]i petrece ore \ntregi cu familia [i cu prietenii \n jurul unei mese pe care felurile se succed f`r` grab`, \n a[a fel \ncât s` le po]i savura pe \ndelete. O idee excelent` pentru a-i face pe oamenii de afaceri s` revin` \ntr-un mediu care devine astfel familiar. A.I.

Uptown Rabat 2, 021.231.40.77

Cu un meniu nou, cel mai aglomerat restaurant din capital`, \n timpul s`pt`mânii, revine \n for]`. Combina]iile de buc`t`rie asiatic`, italian` [i francez` sunt \n continuare un atu, ca [i serviciul irepro[abil. A.I.

2 octombrie - 5 noiembrie 2009 www.timeoutbucuresti.ro 19

Eating & Drinking Awards 2009

CRISTINA NICHITU{

Cel mai bun restaurant Italienesc Al Casolare

Signora Patrizia Paglieri [i rezultatul unei pasiuni

{os. Bucure[ti - Târgovi[te 45, 0722.726.279, www.alcasolare.ro

Faima Patriziei a dep`[it de mult grani]ele ora[ului Buftea, unde ea [i familia ei venit` din San Remo acum 16 ani au decis s` se stabileasc` [i s` \nceap` o mic` afacere de familie. Un restaurant \n care s` prepare mâncare ca la mama acas`, expresie pe care trebuie s` o lua]i la propriu. Mama Patriziei este cea care g`te[te a la Liguria, zona din sudul Italiei \n care se afl` ora[ul natal, iar Patrizia [i tat`l ei sunt cei care v` servesc. Toate acestea dau micului restaurant un aer pu]in exclusivist, numai c` lucrurile nu stau chiar a[a. Locul a devenit din ce \n ce mai c`utat de oameni care apreciaz` buc`t`ria italian` de calitate, \n care alegerea ingredientelor [i prepararea lor cât mai simpl` este cheia.

Ca orice restaurant care se respect`, lista felurilor de mâncare este echilibrat`, f`r` prea multe preparate (care oricum sfâr[esc s` semene unele cu altele) sub fiecare categorie: Antipasti, Paste, Pesce [i Carne. Unul din punctele forte: pastele sunt preparate \n cas` – taglioni, de cele mai multe ori, adic` ni[te spaghete pu]in mai groase. Trufele sunt un alt ingredient de baz`, ca [i fructele de mare. |ncerca]i Crepes con porcini, o minun`]ie pe cât de spumoas`, pe atât de consistent`. Aluatul incredibil de fraged, acoperit cu o spum` fin` de spanac, se topea imediat \n gur` pentru ca s` lase loc combina]iei de brânz` [i trufe s` se r`spândeasc` pe \ntreaga suprafa]` a papilelor gustative. Tot \n categoria antipasti trebuie s` \ncerca]i Calamaretti alla ligure – un deliciu! La felul principal nu rata]i Tagliatelle con gamberi e porcini, un deliciu ligurez. |nainte de desert tat`l Patriziei ne-a servit un incredibil de aromat Limoncello preparat \n cas`, proasp`t, \n fiecare s`pt`mân`. Trebuie spus

20 www.timeoutbucuresti.ro 2 octombrie - 5 noiembrie 2009

c` pre]urile sunt mari, o mas` de trei persoane, cu o sticl` de vin alb costând \n jur de 550 de lei. Anca Ioni]`

Tratorria Roma Mihai Eminescu 114-116, 0722.368.745

Câ[tig`torul de anul trecut s-a men]inut \n top, datorit` calit`]ii constante a preparatelor [i a serviciilor. A.I.

Simplu, proasp`t, calitate constant` – iat` secretul acestei trattorii care rezist` de mul]i ani \n top, ceea ce a f`cut ca anul acesta s` se extind` prin deschiderea a dou` noi restaurante: unul \n zona Operei [i cel`lalt \n Doroban]i. Din punctul meu de vedere nimeni nu prepar` creve]ii cu usturoi mai bine decât ei (o nebunie sunt [i feluri mai simple precum cartofii pr`ji]i). A.I.

Isoletta

Unico Vero

{os. Nordului 7, 0730.822.085, www.isoletta.ro

Viitorului 8, 021.212.33.38

Finali[ti Aquarium Alecu Russo 4, 021.211.28.20

Un restaurant care putea s` concureze la fel de bine [i la sec]iunea Sea food, de[i aceasta este numai o categorie din meniul structurat \n jurul buc`t`riei italiene[ti, pe care o prepar` la cotele cele mai \nalte. Pastele proaspete [i sosurile extraordinar de bine echilibrate \l recomand` ca pe unul dintre cele mai bune restaurante ale capitalei. A.I.

F`r` \ndoial` cea mai bun` pizza din ora[, cel mai bun pe[te \n sare, precum [i cel mai fraged [ni]el (aten]ie, se face numai la comand`). Noul buc`tar vene]ian a f`cut dovada m`iestriei sale prin câteva preparate noi de pe[te, absolut delicioase, precum Spigola a la Siciliana, \n care atrac]ia este un sos incredibil de gustos de ro[ii cu m`sline negre [i verzi. A.I.

Eating & Drinking Awards 2009

Cel mai bun restaurant Indian Taj deserturi cu exotisme care mai de care, totul \ntr-un decor dominat de ro[u aprins (doar suntem la palatul cel mai mare), prin care mi[un`, neobosit, personalul atent. Un \nving`tor meritoriu! F.B.

Finali[ti CRISTINA NICHITU{

Barka Saffron

Iulia Buligescu spune c` restaurantul [i-a ap`rat primul loc

Calea 13 Septembrie 127-131 , 021.410.18.20, www.tajrestaurant.ro

La ce v` gândi]i când auzi]i “Taj”? La opulen]`, la lux sufocant, la pl`ceri neb`nuite, dar, toate aces-

tea, total inaccesibile. Ca s` fac o glumi]`, a dat norocul peste noi; peste noi, pofticio[ii de arome \ndep`rtate, care [tim c` o mâncare bun` \nseamn` [i altceva \n afar` de porc [i mici, de clasicele fripturi [i papana[i. Po]i mânca rege[te [i legume m`iastru preparate, [i pui \nvelit \n tot felul de condimente iu]i [i colorate,

ghimbir [i o]et. A.I.

Haveli Episcop Radu 3, 0721.721.640, www.haveli.ro

Preparatele tradi]ionale sunt g`tite irepro[abil. Recomand`m s` nu rata]i Mango spicy chicken, \n care sosul din fructe exotice reprezint` o atrac]ie irezistibil`. Lista de preparate vegetariene este generoas`.A.I.

Av. S`n`tescu 1, 021.224.10.04

Karishma Pentru buc`tarul chef Amarjit Sidhu (un foarte talentat fotograf, de altfel), buc`t`ria indian` este un alt loc \n care poate s`-[i manifeste creativitatea. Ve]i vedea pe meniu multe feluri care \i poart` numele. Faptul c` restaurantul se men]ine \n top i se datoreaz` aproape \n \ntregime. Pentru Amarjit aromele cardamomului [i [ofranului sunt numai punctul de pornire pentru feluri des`vâr[ite precum Saagwal murgh – pui cu spanac \n sos cremos cu cardamon, [i Goshtwala vindaloo – miel cu sos de usturoi,

Iancu C`pitan 36, 021.252.51.57, www.karishma.ro

Valoarea buc`t`riei indiene const` \n [tiin]a de a combina nenum`ratele esen]e, imensa varietate de mirodenii pe care se bazeaz` acest tip de buc`t`rie asiatic`. Un exemplu este mielul Korma, scufundat \ntr-un sos de curry [i [ofran. Combina]ii de arome tari, dozate cu pricepere, [i gusturi cât mai surprinz`toare. |n materie de b`uturi pute]i face aceea[i \ncercare cu un suc de ghimbir (cu mare aten]ie!). A.I.

2 octombrie - 5 noiembrie 2009 www.timeoutbucuresti.ro 21

Eating & Drinking Awards 2009

VICTOR CIUPULIGA

Cel mai bun restaurant Chinezesc Ora[ul interzis

Doamna Loredana Ionescu, un \nceput recunoscut [i premiat Silvestru 3, 031.425.47.47, www.orasul-interzis.ro

Mai toat` lumea iubitoare & cunosc`toare \ntr-ale buc`t`riei chineze[ti r`mânea mirat` când spuneam c` nu ajunsesem la / \n “Ora[ul interzis”; era un fel de ofens` adus` zeilor care guvernau zona aceasta gastronomic`. Da’ v` jur, vorba lui Tomi]` Caragiu, c` nu aveam timp. Dovada este articolul de fa]` [i premiul ob]inut de un restaurant abia deschis, care a pornit cu standarde \nalte [i nu vrea s` aud` de compromisuri. Eu zic s` v` gr`bi]i [i s` mai prinde]i vreme frumoas`, pentru c` ar fi mare p`cat s` nu sta]i \n gr`dina lini[titoare, umbroas`, cu un mic bazin unde \noat` pe[ti, unde ave]i [i o mas` tradi]ional` (al c`rei blat se \nvârte[te); nu c` \n`untru ar fi mai pu]in bine, dar cum ziceam, parc` aerul accentueaz` aromele. C` tot am adus vorba, \ncepe]i cu o sup` iute-acri[oar`, servit` \n bol [i lingur` de por]elan, cu o consisten]` gelatinoas`, ingredientele fiind ure-

chi de lemn, muguri de bambus, ciuperci aromate, morcovi [i ou. Un deliciu! Sunt de toate pentru to]i: pe[te (destul), carne de porc, vit`, ra]`, legume, pe[te (inclusiv homar, care trebuie comandat cu dou`-trei zile \nainte), iar desertul pe care l-am \ncercat se nume[te “Crem` de lapte pr`jit”, o pr`jitur` tradi]ional` chinezeasc`. Dac` a[ \ncerca s` o descriu, i-ar pieri tot gustul, a[a c` e mai simplu s` o comanda]i. Am mai luat ceva foarte bun: alge de mare cu arahide, adic` o farfurie plin` cu arahide pr`jite la fix, amestecate cu aceast` iarb` de mare, asem`n`toare vizual cu m`rarul bine uscat [i f`râmi]at, dar cu un gust pregnant marin. E adev`rat c` e ni]elu[ mai scump fa]` de celelalte “chineze[ti”, dar merit`, f`r` \ndoial`. F.B.

Finali[ti Asia Decebal 12, 0722.641.966

Intrat relativ recent pe pia]a oare-

22 www.timeoutbucuresti.ro 2 octombrie - 5 noiembrie 2009

cum aglomerat` a restaurantelor chineze[ti bucure[tene, dar \ntr-o zon` din ce \n ce mai trepidant`, “Asia” nu umbl` cu jum`t`]i de m`sur`: pre]urile sunt m`ricele, dar [i meniul este foarte bogat, numai la paginile de nout`]i având a alege dintre 27 de feluri cu pe[te, legume, carne. Dar pân` la pl`cerea gustului, ve]i fi \nconjura]i de ambian]a elegant` [i de spa]iul generos, bine aranjat, f`r` decoruri obositoare. Nu v` r`mâne decât s` alege]i unde s` v` a[eza]i: \n`untru, fie la parter, fie la etaj, sau pe teras`, cât mai e cald. F.B.

preparatele diversificate (\ncerca]i g`telile pe plac` de fier \ncins` [i pe cele \n crati]` de argil`), atunci nu ave]i niciun motiv s` nu trece]i pragul ora[ului chinezesc bucure[tean. F.B.

Nan Jing Gheorghe Manu 2-4, 0726.103.407

Pentru mine a fost prima experien]` culinar` exotic`, iar faptul c` s-a petrecut \n anii piticului i-au creat Nan Jing-ului o aur` aparte. |ntre timp, lupta cu concuren]a l-a f`cut mai preten]ios [i mai bogat \n oferte [i mai ar`tos. F.B.

China Town Viitorului 98, 0726.130.138, www.china-town.ro

Este unul dintre restaurantele chineze[ti cu respect pentru clientela care a \nceput s` devin` din ce \n ce mai preten]ioas` [i care nu se mai mul]ume[te cu \ns`il`ri culinare. {i dac` mai men]ionez [i pre]urile \n regul` pe lâng`

Templul soarelui Vasile Lasc`r 205, 0723.743.878, www. templulsoarelui.ro

Cunoscut, frecventat, accesibil, cu aer de China teleportat` \n Bucure[ti, are avantajul c` este la fel de bun \n cele trei localiz`ri, fiind cam singura re]ea de restaurante chineze[ti. F.B.

Eating & Drinking Awards 2009

Cel mai bun restaurant Fusion Heritage Finali[ti Avalon Calea Doroban]ilor 5-7, Hotel Howard Johnson, 021.201.50.30

pe care le accep]i ca fiind de sine st`t`toare, [i nu ca pe un hibrid. Marca buc`tarului este evanescen]a, transform`rile fine, combina]iile naturale. A.I.

La Mandragora Henrik Sebok, Executive Chef al HoJo Grand Plaza spune c` a ad`ugat [i câteva preparate ale buc`t`riei moleculare meniului de baz`, Asian-European Fusion, pentru a crea o “experien]` complet` a gustului, privirii, a mirosului.” A.I.

Polon` 19, 021.210.88.50, www.heritage-restaurant.ro

Relansat \n aceast` prim`var`, cu un nou buc`tar [ef, Richard Nael, care aduce cu el prestigiul unei experien]e \n cele mai \nalte zone ale buc`t`riei franceze, Heritage revine \n for]`, pe terenul atât de

generos (dar deopotriv` periculos) al buc`t`riei fusion. Ne afl`m pe t`râmul haute-cuisine (iar pre]urile sunt foarte pe m`sur`), \n care [tiin]a prepar`rii este cartea de vizit` a acestui restaurant de top. Un simplu exemplu este Supa de scoici cu [ofran ( antreu) continuat` cu Parmigianina de sardine cu ardei [i sos de pesto. Nea[teptate [i ultrarafinate combina]ii. Lista de vinuri: irepro[abil`. Anca Ioni]`

Restaurant DaDa Matei Voievod 94 bis, 021.252.31.59, www.dada.ro

Un restaurant al c`rui concept este amestecul de buc`t`rii, stiluri, func]ii ale unui spa]iu (este deopotriv` restaurant, dar [i un concept store unde sunt expuse haine apar]inând designerilor autohtoni). Atuul s`u \l reprezint` combina]iile creative \ntre buc`t`ria italian`, greceasc`, libanez` [i asiatic`, care au drept rezultat feluri de mâncare

Un meniu baroc, cu combina]ii din cele mai nea[teptate, \n care felurile pe baz` de carne reprezint` aproape 70 la sut` din list`. Feluri c`rora buc`tarul [ef reu[e[te s` le dea transparen]` [i u[urin]` prin sosuri-surpriz`, un fel de contrapunct la tema de baz`. A.I.

MJU Vasile Lasc`r 29, 021.313.00.15, www.mju.ro

Aflat printre finali[ti [i anul trecut, Mju putea foarte bine concura [i la categoria restaurantelor asiatice. Creve]ii tartar cu sos de busuioc [i ro[ii pot fi numai \nceputul unei aventuri a sim]urilor. A.I.

ADVERTORIAL

Simona Mardare [i o “mo[tenire” care oblig`

Mendeleev 29, 021.319.75.92, www.lamandragora.ro

2 octombrie - 5 noiembrie 2009 www.timeoutbucuresti.ro 23

Eating & Drinking Awards 2009

ADRIAN STOICOVICIU

Cel mai bun restaurant Japonez Yakimono

Buc`tarul [ef Amirut Posoong conduce o echip` de [ase oameni Calea 13 Septembrie 90, JW Marriott Bucharest Grand Hotel, 031.403.46.81

Putem numi anul acesta anul buc`t`riei japoneze, dac` ar fi s` ne lu`m dup` num`rul de restaurante de acest tip care au ap`rut \n ultimele câteva luni \n ora[. Yakimono nu se afl` printre ele, \mplinind anul acesta trei ani. El are \ns` un statut pu]in exclusivist din cauza pre]urilor mari. Yakimono este un restaurant scump, numai c` dup` p`rerea noastr` pre]urile sunt justificate. Buc`t`ria japonez`, dup` cum se [tie, are la baz` pe[tele crud, ceea ce pentru un restaurant aflat \ntr-un ora[ la sute de kilometri distan]` de malul m`rii, pune probleme de aprovizionare. Iat` una dintre cheile succesului acestui restaurant aflat \n interiorul hotelului Marriott: aprovizionarea ritmic`, o dat` la dou` zile, cu pe[te proasp`t. Al doilea atu este buc`tarul [ef Amirut Ponsoong [i echipa sa, care prepar` totul la vedere, \n buc`t`ria deschis` care face parte

din designul elegant al acestui restaurant de clas`. Din meniul foarte generos, care con]ine totul \n materie de experien]` \n buc`t`ria japonez`, de la sushi bar la mesele teppanyaki, atrac]ia a reprezentat-o, \n ceea ce m` prive[te, oferta de sushi. Pe[tele crud este selectat cu grij` (culoarea sa este foarte important`), orezul pufos dispare imediat \n gur`, pentru a-]i l`sa timp s` sim]i gustul frust al diferitelor tipuri de pe[te [i al fructelor de mare. De la \nceputul anului acesta, Yakimono a ad`ugat pe lista sa [i un meniu thailandez, mult mai accesibil din punctul de vedere al pre]urilor (o mas` pentru doi cost` \n jur de 120 de lei, cu b`utur`). Recomand Lemongrass Salad, cu fructe de mare [i legume. Anca Ioni]`

Finali[ti Asami Calea Victoriei 17, 021.312.47.85, www.asami.ro

Cel mai vechi dintre restaurantele

24 www.timeoutbucuresti.ro 2 octombrie - 5 noiembrie 2009

de top japoneze din ora[ continu` s` fie nominalizat pentru experien]a mânc`rii preparate pe mesele teppanyaki de c`tre buc`tari iscusi]i, al c`ror performance are rezultate cât se poate de gustoase. A.I.

Benihana Calea Doroban]ilor 5-7, Hotel Howard Johnson, 021.201.50.30

Al doilea \n top anul acesta, restaurantul din hotelul Howard Johnson (una dintre cele mai cunoscute francize interna]ionale \n materie de buc`t`rie japonez`) este un etalon pentru acest tip de mâncare asiatic`. Fidelii acestui restaurant (care sunt foarte numero[i, trebuie s` spunem) vor fi bucuro[i s` afle c` la \nceputul acestei luni se va lansa un nou meniu – Benihana Business Lunch. A.I.

Kyoto Calea Doroban]ilor 79A, 0723.695.825

Unul dintre cele mai constante restaurante japoneze \n materie de

meniu [i servicii. A.I.

Sushi Ko Stavropoleos 8, 0758.878.888

The new kid on the bloc \n materie de mâncare japonez`, Sushi Ko este o franciz` a unui lan] japonez de restaurante din categoria casual restaurants. Marele s`u atu: cel mai variat meniu \n materie de mâncare japonez` de pe pia]` [i calitatea sushi-ului peste media de pe pia]`. Pot fi comandate por]ii mici sau un set menu care cuprinde de la 15 la 155 (King Ko Boat) de buc`]i de sushi, sashimi, maki etc. |ncerca]i Ko Rolls Club, care cuprinde 17 buc`]i de maki cu ton, somon, avocado, past` de creve]i. Combina]iile ne[teptate, orezul pufos, pe[tele proasp`t confirm` standardele interna]ionale. A.I. PS: Pentru fanii acestui tip de buc`t`rie asiatic`, s` [ti]i c` nu am pierdut cu vederea relativ recentul Maiko, al c`rui nume este din ce \n ce mai des men]ionat de c`tre cunosc`tori. |n num`rul din noiembrie ne vom spune [i noi p`rerea.

Eating & Drinking Awards 2009

Cel mai bun restaurant cu preparate din pe[te Mesogios Finali[ti Lotca

VICTOR CIUPULIGA

Mihai Eminescu 171, 021.211.62.63, www.lotca.ro

Cum v-am mai spus, \mi place foarte mult aici; nu trebuie s`-]i cari “sculele” dup` tine prin Bucale ca s` te bucuri de pe[te. Eu zic s` lua]i cârna]i de pe[te, ciorb` servit` ca-n Delt`, separat zeama de carne, [i n-ar fi r`u deloc s` gusta]i [i din saramur`. Toate cu m`m`lig`. Pân` [i “privata” e-n ton cu locul! F.B.

Mihai Soare [i “captura” sa

Pescarul

De prin 2000 ne tot r`sfa]` acest restaurant care a r`mas cam singurul de acest tip din Bucure[ti. Pe[tele pe care-l g`si]i aici este la vedere, pe pat de ghea]`, iar toate preparatele din meniu sunt f`cute f`r` gre[eal`. Nici pre]urile nu sunt

Nicolae B`lcescu 9, 021.650.72.44

a[a de \nsp`imânt`toare, iar personalul este cunosc`tor, ave]i \ncredere. Nici nu [tiu ce s` v` recomand, da’ parc` n-ar trebui s` pleca]i f`r` s` fi gustat homarul. Tres bon! Florin Barbu

Nici nu [ti]i cât mi-a trebuit ca s` intru, finally, \n b`trânul “Pescar”, neschimbat dup` atâta Dâmbovi]a curs` mai jos de el. Dar, cum or`[elul acesta nu e prea generos cu iubitorii de pe[te \n farfurii, nu puteam evita la nesfâr[it intrarea de vis-a-vis de Inter. Iat`-m` pe

Tasty Fish General Berthelot 50, 021.311.00.95

Rebotezat sau, cum spun tot felul de publicitari, rebranduit, locul a r`mas la fel de ofertant, cu aceia[i osp`tari hâtri [i cunosc`tori [i, cel mai important, cu felurile care l-au consacrat. La fel de important este c` g`si]i tot ce e \n meniu [i fie c` alege]i ciorb` de burt` de morun, saramur` (oricare), scoici, ce mai, orice, totul e g`tit cu grij`, pe[tele e proasp`t [i nu a[tepta]i ca pe balt`, pân` o trage ceva. F.B.

ADVERTORIAL

Jean Louis Calderon 49, 0727.239.239, www.mesogios.ro

terasa, [i ea, \ncremenit` \n niciun proiect, cu personalul de mod` veche (ascult`tor [i u[or blazat) [i totalmente surprins de varietatea de pe[te [i de pre]urile foarte rezonabile. Ciorba de pe[te e bogat`, cocktailul de morun e plin de morun, vodca e un bun lubrifiant, a[a c`, dac` sunte]i prin centru, gr`bi]i [i cu poft` de pe[te, \ndr`zni]i! F.B.

2 octombrie - 5 noiembrie 2009 www.timeoutbucuresti.ro 25

Eating & Drinking Awards 2009

Premiul de popularitate English Bar

Cel mai bun restaurant Românesc Casa Doina

Adriana Chiric` [i Fanny Perez, obi[nuite cu succesul Episcopiei 13, Athénée Palace Hilton, 021.303.37.77

Am mai spus [i nu cred c` gre[esc când repet: hotelurile au cele mai bune baruri \n Bucure[ti, mai ales pentru c` rezist` asaltului generalit`]ii. Iar dintre aceste baruri, Eng-

lish Bar din Athénée Palace este cel mai frumos. Cu un aer conservator, f`r` s` fie scor]os, este foarte primitor [i, deloc surprinz`tor pentru cunosc`tori, a câ[tigat premiul de popularitate \n condi]iile \n care, pe lâng` alte baruri, a concurat [i cu alte categorii, s` le zicem mai populare. F.B.

Doina de la [osea, prima [i anul acesta {os. Kiseleff 4, 021.222.67.17, www.casadoina.ro

Casa Doina a reu[it [i anul acesta performan]a de anul trecut, când a ob]inut titlul de cel mai bun restaurant românesc, lucru onorabil, care spune foarte multe despre seriozitatea [i respectul f`r` de clien]i. E adev`rat c` sunt privilegia]i cu un spa]iu deosebit, cu o gr`din` superb`, mare, [i cu o cas` boiereasc`, dotat` [i cu o cram` primitoare, tocmai bun` acum, când mustul [i pastrama de oaie ne fac, tentant, cu ochiul. Dup` o plimbare la [osea v` recomand s` v` opri]i la o mas` umbrit`, pe terasa unde s-ar putea s`-i asculta]i pe cei trei membri ai tarafului cum v` amintesc de o Românie vesel` [i pitoreasc` [i s` comanda]i orice este \n meniu, fire[te dup` gusturile dumneavoastr`. Dac` muzica v` duce cu gândul la copil`rie [i tinere]ea zglobie, atunci merge]i pe bucatele noastre: mici, platouri cu zacusc`, salat` de vinete [i ardei cop]i [i altele asemenea. Bun, v-a]i s`turat? N-ar fi bine, a]i rata deserturile, [i ele savuroase. F.B.

Finali[ti

La Coco[atu Neagoe Vod` 52A, 021.232.87.96.

{tie cineva alt loc unde micii sunt mai buni ca aici? Eu nu [tiu. {i ce e mai românesc ca micul, frate?! Tocmai de aceea restaurantul a devenit loc de pelerinaj al supu[ilor [i dependen]ilor de carne tocat` cu form` cilindric`. F.B.

La Berbecu’ Ion Luca Caragiale 30, 0722.533.948

|ntr-o cas` veche, reamenajat` frumos, m` rog, [ti]i toat` povestea cu omul care cic` ar sfin]i locul, se g`se[te un loc unde pofticio[ii [i \nfometa]ii de mâncare româneasc` pot fi foarte mul]umi]i. Serviciile onorabile, pre]urile rezon, meniul \mbel[ugat sunt ingredientele unui restaurant \n care reveni]i cu pl`cere. {i de ce nu a]i face-o, când v` a[teapt` un savuros bor[ rusesc, dar [i friptane [i tot restul de “g`teli” d-ale noastre. F.B.

Burebista Tradi]ional

Nicore[ti

Calea Mo[ilor 195, 021.210.97.04, www.restaurantburebista.ro

Toamnei 14, 021.211.13.34

Cu un nume neao[, cu un decor atât de românesc [i cu personal experimentat, restaurantul de pe Mo[ilor este o atrac]ie nu doar pentru 26 www.timeoutbucuresti.ro 2 octombrie - 5 noiembrie 2009

locuitorii plaiurilor mioritice, ci [i pentru vizitatorii acelora[i meleaguri. Nu rata]i, prim`vara, urzicile cu m`m`lig`. F.B.

Loc vechi, cu tradi]ie \n mâncarea autohton`, celebru, printre altele, pentru pizdulicea de vac`. Nici mai mult, nici mai pu]in; iar dac` sunte]i sensibili, sigur g`si]i altceva comestibil. F.B.

Food Hall Cel mai bun restaurant Libanez Piccolo Mondo

Balthazar Restaurant Bar Balthazar Restaurant presents a new spectacular menu, a new culinary philosophy: “World Cuisine @ Balthazar” More chic and more affordable! Opening hours: Monday - Sunday 13:00 - 11:30 2 Dumbrava Rosie, Bucharest. www.balthazar.ro For reservations call:

021.212.14.60 / 021.212.14.61 Credit card are accepted

Restaurant Rossetya Restaurant [i cafenea cu specific românesc nobil- mânc`ruri savuroase [i muzici alese.

MIHADI D~SC~LESCU

Valsurile, cafeneaua-salon, intimitatea, autenticitatea [i atmosfera cald`-iat` atuurile noastre, al`turi de mânc`ri deosebite precum somnul Rossetya, puiul cu rachiu, [tiuca umplut`, purcelul auriu la tav`, mu[chiul \nv`lit sau salata Gr`dina Mare. Orar: 11:30 - 23:30 Str. Dimitrie Bolintineanu, nr. 9, col] cu Hristo Botev (zona Pia]a Rosetti); www.rosettya.ro

Cristina Gruianu, \ntr-o lume mic` [i savuroas`

Rezerv`ri la:

031.80.59.199; 0748.220.220

Clucerului 9, 0722.205.020, www.piccolomondo.ro

Avantajul buc`t`riei libaneze este c` [tim, \n general, ce s` cerem [i ce ne place, indiferent \n ce restaurant cu acest specific ne oprim s` mânc`m: humus, kebab, tabuleh. {i toate ne plac. M` rog, hai s` vorbesc “decât” despre mine. Ce-mi place foarte mult la Piccolo Mondo este pita mare [i umflat`, preparatul din vit` cu iaurt [i vinete, parc`, suculent [i aromat [i... Chiar, nici nu [tiu ce nu-mi place! {i-mi mai place cum arat` holul de la subsol, cu aspectul de baie oriental`. Bravo! F.B.

Finali[ti El Mir Calea 13 Septembrie 90, JW Marriott Bucharest Grand Hotel, 031.403.46.81

prin preajm`, semn de grij` pentru oaspe]i, este unul dintre preferatele libaneze ale bucure[tenilor [i asta de câ]iva ani buni. La cât mai mul]i! F.B.

Tulin Pictor Constantin Stahl 2, 0762.212.675, www.restauranttulin.ro

Pentru mine este printre cele mai pl`cute restaurante cu acest specific: este aerisit, ne\nc`rcat, cu personal decent, cu pre]uri rezonabile pentru preparatele apetisante [i cu destule pagini cu alcool. Ceea ce nu e r`u! F.B.

Tripoli Noul libanez din Marriott are, pe lâng` meniul excelent un punct de atrac]ie maxim`: lipia porasp`t`, preg`tit` chiar \n cuptorul restaurantului . F.B.

Four Seasons Vasile Lasc`r 81, 021.212.29.92.

Micu], cochet, cu patronul mereu

Calea C`l`ra[i 90, 021.323.22.20, 0721.647.993, www.tripoli.ro

|l g`si]i pe lâng` Hala Traian, \ntr-o \nc`pere m`ricic`, dreptunghiular`, cu o intrare cam kitschy, dar cu meniu corect pentru aceast` buc`t`rie [i cu pre]uri oarecum mai mici fa]` de alte asemenea locuri. F.B.

YOUR RESTAURANT HERE sales@mpg.ro

0318.256.302

2 octombrie - 5 noiembrie 2009 www.timeoutbucuresti.ro 27

Publicitate

Eating & Drinking Awards 2009

Iat` cum a fost la edi]ia a douaâ&#x20AC;Ś 1

1 Cosmina Noaghea (Publimedia) [i Mihai Livadaru (Pro FM) 2 Iuliana Marciuc (Rest. Asia) 3 Gabriela Cobori, Daniela Radu, Antoaneta Mare[, Dana Arghirescu [i Raluca {tefan (Publimedia) 4 Gianina Corondan [i Eleanor Sebastian (Founding Publisher Time Out) 5 Terasa Noblesse, gazda evenimentului 6 Mihai Livadaru [i Florin Busuioc 7 Un invitat 8 Anca Ioni]a (redactor-[ef Time Out) 9 Mihai Livadaru 10 Magda P`limariu (PRO TV), Anca Ioni]a [i Florin Busuioc 11 Petrecerea de dup` eveniment 7

28 www.timeoutbucuresti.ro 2 octombrie - 5 noiembrie 2009

Consum Shopping. Stil. S`n`tate. Frumuse]e. C`l`torie. Editor Patricia Marinescu

Consum

Frumuse]e \n vârf de bisturiu Regrete dup` o opera]ie estetic`? Rodica Cru]escu, chirurg plastician, vorbe[te despre metodele, beneficiile [i riscurile unei interven]ii chirurgicale. De Patricia Marinescu face cu anestezie local`, [i pentru recoltarea [i introducerea gr`simii. De exemplu, eu fac aceste proceduri vineri dup`-amiaz`, pentru c` oamenii au nevoie de repaos, \n care vor urma anumite sfaturi post-procedurale. |n general, nimeni nu s-a plâns de durere, dar exist` o perioad` de edem de pân` la 2 s`pt`mâni. Cea mai scurt` – primele 3 zile, când se [terg [i urmele \n]ep`turilor de ac.

Cum trebuie s` procedeze un pacient care dore[te s` apeleze la chirurgia plastic`? |nainte de interven]ie, persoana \n cauz` trebuie s` fie foarte sigur` de ce \[i dore[te. Dup` care vine la consulta]ie [i \n func]ie de ce se poate, i se propune un anumit plan terapeutic. Interesul este s` fie cât mai pu]in invaziv, cât mai pu]in traumatic, cu cât mai pu]ine probleme, astfel \ncât s`-[i poata relua cât mai repede activitatea. Oamenii trebuie s` [tie ce li se \ntâmpl` \n perioada urm`toare interven]iei. |n func]ie de substan]ele [i tehnicile folosite, perioada de remanen]` difer`. Exist` pacien]i care regret` decizia luat`? Pacien]ii nu regret` o interven]ie minor`, o [tergere a ridurilor sau un retu[ al pleoapei. Ba mai mult, asta le d` o mai mare \ncredere \n sine. Cei care recurg la interven]ii chirurgicale, cosmetice, au o perioad` mai lung` de recuperare. |n prima zi post-operator apar regretele. Se v`d umfla]i, \nvine]i]i, sunt [i dureri, [i, de[i [tiu dinainte de toate astea – exist` [i un caiet al pacientului \n care este descris` opera]ia [i pe care acesta \l cite[te \nainte – apar regretele. |ns`, cu ajutorul echipei, din care face parte [i un psiholog, sau prin consilierea f`cut` de medic, sunt ajuta]i s` treac` peste primele 24 de ore. Acestea fiind “critice”. Cum g`sim medicul perfect? Ast`zi, internetul este cel care ofer` informa]iile, apoi presa. Dar, f`r` s` fiu considerat` a nu fi un bun coleg, la ora actual` exist` o discrepan]` \ntre gradul de reclam` [i calitatea serviciilor oferite. |n primul rând, e alegerea pacientului dac` vrea s` vorbeasc` cu mai mul]i medici, s` consulte mai multe clinici sau s` ob]in` recomand`ri de la al]i pacien]i. |n cazul unei interven]ii, care este traseul medical?

Chirurgia estetic`, o solu]ie atât pentru femei, cât [i pentru b`rba]i |n prima faz` se explic` \n ce const` procedura. Iar de aici depinde de perioada pe care pot s` o aloce interven]iei. Se \ntâmpl` s` vin` \n decurs de o s`pt`mân` la interven]ie sau \n 3 luni. Exist` anumite opera]ii care se fac sezonier. De exemplu, prim`vara [i toamna se realizeaz` interven]iile la fa]`. Nu se fac vara, când e foarte cald, sau iarna, când e foarte frig, pentru c` exist` unele riscuri [i nu po]i obliga pacientul s` stea dou` s`pt`mâni \n cas`. Exist` proceduri minim invazive [i ele se pot realiza tot timpul anului, cum ar fi transferul de gr`sime, care este o etap` foarte eficient` \naintea unui lifting facial. Am prelungit mult vârsta la care recomand o astfel de interven]ie. Ea este variabil`, depinde de textura pielii, de unele modific`ri ale musculaturii fe]ei. Acum, rezolvarea problemelor datorate vârstei se pot face de la 45 la 75 de ani. Pentru femei sau b`rba]i? Chirurgia estetic` se adreseaz` ambelor sexe. Pentru \mbun`t`]irea aspectului, apeleaz` [i femei de 20 de ani [i cele care au trecut de 60. Spre

30 www.timeoutbucuresti.ro 2 octombrie - 5 noiembrie 2009

exemplu, cearc`nele pot ap`rea de la 20 de ani [i alegi o solu]ie care s` fie cât mai pu]in d`un`toare, s` fie cu efect cât mai lung, pentru c` la 20 de ani nu-]i permi]i s` faci anual inject`ri [i s` cheltuie[ti ni[te bani [i s` le practici toat` via]a. Nu este nici recomandat. Nu, nu este. |n timp, organismul poate dezvolta ni[te reac]ii la substan]ele respective. |n aceste condi]ii, recomand minime interven]ii chirurgicale pentru rezolvarea “pungilor”, când este vorba de o tr`s`tur` de familie – un transfer de gr`sime proprie. |n cazul fericit \n care exist` gr`sime. Pentru c`, a[a cum este moda acum, f`r` pic de gr`sime, s-ar putea s` nu reu[im. Dar cu un kilogram sau dou` \n plus la greutate, se rezolv` [i are efecte de lung` durat`, de ani, chiar zeci de ani. Cum se realizeaz` procedura? Aceasta se face ambulator, nu necesit` internare, nici anestezie general` – se

|n general, la o interven]ie chirurgical`, care este cea mai lung` perioad` de recuperare? |n cazul celei mai complicate interven]ii chirurgicale, liftingul facial, care poate cuprinde toate etajele fe]ei, poate dura recuperarea \ntre 3 [i 6 luni. S` nu-[i imagineze cineva c` \n aceast` perioad` pacientul nu iese din cas`... Este vorba de recuperarea sensibilit`]ii fe]ei, a elasticit`]ii ]esuturilor – cicatricea de sub piele are nevoie de remaniere, iar lucrul `sta are loc \n timp. Depinde dac` se respect` indica]iile post-operatorii.

Pre]uri:

Un lifting facial total - 4.500-5.000 de euro {tergerea ridurilor (care necesit` [i m`rirea pome]ilor) - cu gr`sime proprie - 1.200 euro M`rirea sânilor - 600, 800, 1.200 euro perechea de proteze la care se adaug` 2.500-3.500 de euro, \n func]ie de perioada de spitalizare, supraveghere \n terapie intensiv` Lipoaspira]ie (procedur` miniminvaziv`, cu jet de ap`, f`r` anestezie general`, f`r` sângerare [i f`r` dureri mari post-operator) - de la 500 la 3.000 euro Euroclinic, Calea Floreasca 14 A, 021.200.68.00 Med New Life, Romulus 57, 021. e it s Citi]i pe area 326.39.99 u tin

ONLINE con iului interv

consum@timeoutbucuresti.ro

Nou deschis

Time Out Items

Yellowstore

Magne]i Wagner

B`neasa Shopping City zona Star Atrium, etaj 1, 021 361. 14. 19, baneasa@yellowstore.ro, www.yellowstore.ro, L-D: 10:0022:00

Atelierul Wagner Arte Frumoase [i Pove[ti Carol 39,L-V: 11:0022:00, S: 10:30-17:00

Nikon, Lexar, A-Data, Giottos. Pre]urile sunt [i ele unele accesibile [i beneficia]i [i de consiliere avizat`.

Love Brands Outlet Pia]a Roman` 8 intrare din Bd. Dacia L-D: 10:00-20:00

Consum

Pasiona]ii de fotografie pot testa [i cump`ra oricare dintre modelele din gama Nikon: aparate foto sau obiective, bli]uri, binocluri, telemetrele, lunetele terestre [i de vân`toare, plus accesorii. Brandurile prezente aici:

O nou` colec]ie de obiecte miniaturale de la Wagner: magne]i turistici din por]elan pictat manual. Ace[tia surprind instantanee ale Bucure[tiului turistic prin imagini care redau Ateneul Român, Biserica Stavropoleos, Lupoaica cu pui de la Pia]a Roman`, Muzeul Satului sau Palatul Parlamentului. Magne]ii cost` \ntre 7 [i 10 euro.

{or] Union Jack Debenhams Bucure[ti Mall, Plaza România, B`neasa Shopping CityL-D: 10:00-22:00

Un outlet de lux, pentru care nume de ordine sunt Chloé, Lanvin, Guess, Diesel sau Versace, [i unde o pereche de balerini Galliano cost` 320 de euro. Pre]ul costumelor b`rb`te[ti, Armani ori D&G, pornesc de la 350 de euro [i este bine de [tiut c` marfa se \nnoie[te aici la fiecare dou` s`pt`mâni.

Prin linia de accesorii de buc`t`rie [i decora]iuni Union Jack, aducem un omagiu stilului britanic, prin c`ni, m`nu[i pentru cuptor sau decora]iuni – covoare, perne. Am ales, pentru un bun \nceput \n buc`t`rie, [or]ul Union Jack (50 de lei).

3 Suisses

Fotoliu de relaxare

www.3suisses.com.ro 021.310.96.36

Osim storein store Diverta L-D: 10:00-22:00

“Juca]i-v` cu moda!” este \ndemnul celor de la 3Suisses. Catalogul, ajuns acum [i la noi, ofer` pentru \nceput colec]ia toamn`-iarn`. Stiluri, culori [i materiale dintre cele mai diverse – toate dedicate unei persoane active, sofisticate sau care dore[te s` se \mbrace comod. Pre]urile sunt accesibile [i beneficiem [i promo]ii, reduceri de pân` la 20%.

Din gama produselor de relaxare create de Osim, poate cel mai complex sistem este uHarmony (14.113 lei). Un fotoliu de relaxare care, odat` \ncercat, devine un must-have. Masaj pentru picioare [i spate [i forma sa ergonomic` sunt atuurile uHarmony. Din aceea[i gam` fac parte [i dispozitive pentru masajul capului [i ochilor.

Coaching Pentru c` tr`im \ntr-o lume a cunoa[terii, putem cerceta am`nun]it ce se \ntâmpl` cu [i \n vie]ile noastre. Time Out a c`utat [i g`sit câteva workshop-uri cu ajutorul c`rora g`si]i r`spunsuri despre coinciden]ele din via]a – dac` \ntâmpl`rile [i traumele care se repet` mai multor membri ai familiei sunt pure coinciden]e sau este [i “mâna” ADN-ului. Sau poate vre]i s` afla]i mesajele pe care vi le d` corpul? Furia este recomandat s` o exprim`m, este s`n`tos [i eliberator.

Unfinished Business (10 octombrie 2009) 5 module, câte unul \n fiecare lun`. Cinci module de câte 7 ore: aniversarea, copacul vie]ii, magazinul magic, c`l`toria eroului, scrisoare deschis`. Body Talks (17 octombrie 2009) 1 modul/lun` timp de 5 luni. Cinci module de câte 7 ore: urechea, ochii, nasul, gâtul, capul, membrele. Anger Mangement (24 octombrie 2009) Cinci module de câte 7 ore. Psiholog Cristina Manole. |nscrieri [i informa]ii la 0746.252.535, 200 lei/modul

2 octombrie - 5 noiembrie 2009 www.timeoutbucuresti.ro 31

Travel

Praga \n detalii Consum

E un ora[ cu str`zi \nguste, dar f`r` \nghesuial` \n trafic. Sunt mul]i turi[ti pe alei, \ns` nimeni nu d` semne de grab`. Ziua po]i str`bate ora[ul vechi de la un cap`t la altul, iar pe sear` \ntârzii la o bere abia preparat`. Dup` ce ai bifat obiectivele principale, ia-]i un r`gaz s` admiri fiecare cl`dire, vitrin` sau pasaj. De Stela Nadoleanu Po]i privi Praga prin prisma monumentelor sale impozante. Po]i s` alergi \ntre Castel [i Cartierul evreiesc, [i de la Catedrala Tynpe malul Vltavei, la o plimbare pe Podul Carol. Ai mai putea s` bifezi toate turnurile [i podurile ora[ului [i s` faci un popas literar la Muzeul Kafka (Cihelná 2b, Praga 1). N-ai cum s` ratezi, ce-i drept, toate acestea. Oricum, orice-ai face, oriunde ai \ntoarce privirea. Praga veche te \mbie s` te opre[ti [i s`-i admiri monumentele. |ns` capitala asta cu acoperi[uri ro[ii [i felinare la orice col] de strad` ]i se arat` alta \n fiecare zi, dac` [tii s`-i descoperi detaliile [i s` te plimbi pe str`zi f`r` s`-]i fie team` c` te r`t`ce[ti. Primul popas e Staromestské námest, adic` pia]a Ceasului Astronomic, un obiectiv care adun` sute de turi[ti la fiecare or` fix`. Da, te bucuri s` auzi detaliile tehnice pe care ]i le ofer` ghidul (am tras cu urechea la ghizii altor grupuri), \ns` po]i profita de ocazie [i s` parcurgi str`du]ele din preajm` pân` nu se umplu de lume, imediat ce a trecut ora fix`. A[a po]i s` z`re[ti balcoane fumurii cu tr`s`turi gotice sau po]i r`t`ci prin pasaje care-]i scurteaz` drumul c`tre Podul Carol. Tot pentru c` e mai pu]in` lume prin preajm` vei putea observa cum arat` vitrinele magazinelor Manufaktura (Karlova 26, Praga 1 e una dintre adrese), pline de marionete [i juc`rii din lemn. Sunt intrânduri [i pasaje la fiecare pas. |]i trebuie doar r`bdare [i curiozitate s` le descifrezi mersul. Mai \ntâi ai senza]ia c` te duc \n acela[i loc [i c` ai mai v`zut cl`dirile astea \n nuan]e asortate. Dar nu, str`du]ele Prag`i, pavate ca odinioar` (lua]i la voi \nc`l]`ri comode), \]i poart` pa[ii c`tre o alt` poart` \m7 podobit` cu sculpturi aurite, c`tre o alt` strea[in` boltit` pictat` cu migal`. Dac` tot r`t`ce[ti pe str`zi, fii atent la firmele magazinelor, barurilor sau ale restaurantelor. Fiecare \[i poart` numele \ntr-un fel aparte. Ai s` g`se[ti indicii despre cum e Art Decoratif (Siroká

6 Orice pia]et` are o statuie (foto 1); Chaplin cu privire de cear` (foto 2); Catedrala Tyn (foto 3); bere la U Medvìkù (foto 4); vitrine pragheze (foto5); “muncitorii” admir` Vltava (foto 6); detalii pragheze (foto 7, 8)

32 www.timeoutbucuresti.ro 2 octombrie - 5 noiembrie 2009

9, Josefov) din Praga, chiar din obloanele \nchise ale magazinului. Ca s` nu mai vorbim despre restaurantul R.M. Rilke (Karolíny Svétlé 25, Praha1, Staré Mésto) sau despre cluburile de jazz! De fapt, dac` ai noroc de vreme bun`, o s`-]i fie greu s` nu te a[ezi la terase. Sunt peste tot: la umbra unei biserici, de jur \mprejurul pia]etelor, \n ganguri sau pe malul Vltavei. Nu rata]i ber`ria U Medvìkù (Na Perstyne 7)! Odat` ajun[i aici, cere]i s` fi]i du[i la etaj. E un sanctuar al berii, un fel de muzeu cu servire, pentru cei care nu se tem de mirosul \n]ep`tor al drojdiei aburinde. Mâncarea, din ce-am \ncercat, la fel de bun` ca berea (Oldgoff). Pe cât de multe sunt cârciumile [i cafenelele, pe-atât de pu]ine sunt cluburile. Tinerii (\ndr`zne]i \n materie de vestimenta]ie [i coafur`) sunt, se pare, prea pu]in interesa]i de dans. Am v`zut studen]imea praghez` discutând ore \n [ir la o cafea sau o bere \n cafeneaua Krasny ztraty (Náprstkova 10, Praha 1) – acolo unde s-au desf`[urat [i o parte din evenimentele literare [i proiec]iile de film românesc din “Luna 9 (nou`) a Bucure[tiului la Praga”. Tot b`tând la pas ora[ul vechi descoperi c` nimeni nu se gr`be[te. Sunt mul]i turi[ti pe str`zi, \ns` mare o s`-]i fie uimirea s` vezi c` ma[inile se opresc pe strad` ca s` te lase s` \ncadrezi mai bine o poz`. Nu doar monumentele ora[ului ceh sunt demne de admirat. Da]i-i aten]ie oric`rei case. V` vor surprinde nuan]ele asortate ale caselor vecine, [i \nfloriturile arcadelor, [i ferestrele cu mu[cate. Pân` [i centrele comerciale sunt “cumin]i” [i nu dep`[esc num`rul de etaje. M` \ntorc la detalii [i v` mai dau indicii. Sta]iile de metrou sunt “\nglobate” cumva \n parterul cl`dirilor. Firele electrice n-o s` v` \ncurce obiectivul dac` face]i fotografii [i nici mash-urile sau aparatele de aer condi]ionat. Coborâ]i privirea [i studia]i capacele de canal, b`ncu]ele de la fiecare col] de strad`, felinarele. O s` vede]i c` am dreptate!

Nu rata! Recomand`rile acestei luni

Chick Corea un Master of Jazz la Bucure[ti Detalii la pg. 40

23 - 25 octombrie Sala Palatului

Film Partidul Comic Român În luna octombrie, spectatorii vor putea s` vad` [i a doua parte a proiectului colectiv Amintiri din Epoca de Aur. Produs de Cristian Mungiu, proiectul a dat ocazia regizorilor tineri s` abordeze miturile urbane din perioada comunist`. R`zvan }upa a întrebat ce [i cum în Partidul Comic Român.

Film

Cristian Mungiu De ce “Amintiri din Epoca de Aur”? Mergând mult, într-o perioad`, prin festivaluri [i având multe discu]ii cu spectatori, cinea[ti sau simpli comeseni, povesteam des legende urbane române[ti din perioada comunist` [i întotdeauna reac]iile erau spectaculoase, c`ci pove[tile de felul `sta au dou` ingrediente mereu apreciate: surprize [i umor. Într-o zi cineva care avea ni[te bani de produc]ie m-a întrebat dac` a[ avea un subiect de comedie, [i mi-au venit în cap pove[tile astea. Oamenii `ia n-au mai avut bani, dar eu am r`mas cu proiectul [i mai târziu l-am adaptat ca film de cinema. În ce fel v-a]i raportat la filmele care au redat pân` acum perioada comunist`? Eu judec filmele mai mult dup` calit`]ile lor cinematografice, nu atât dup` subiect. Despre comunism s-au f`cut îns` mai mult filme proaste decât bune. Îns`, în general, mi se pare c` induce mult` imprecizie sintagma: filme despre perioada comunist`. “432” e despre perioada comunist` [i e o dram`, iar “Amintiri”, care e [i el despre perioada comunist`, e o comedie, între cele dou` filme diferen]a de abordare cinematografic` fiind enorm`.

Cinci regizori pentru [ase filme într-un proiect în dou` p`r]i ajuns la partea a treia

Hanno Hoefer

Ce v-a convins s` participa]i la acest proiect? Cristian m-a convins. Suntem prieteni de mult, am fost colegi de facultate, citisem scenariul înainte s` fie f`cut. Deja se filmaser` câteva episoade [i m-a întrebat dac` vreau s` fac un episod. Am zis: M`nânci, calule, ov`z? Deci nu a fost vorba de convingere. A fost o ocazie.

În ce fel au intervenit experien]ele personale în “Amintiri…”? Cred c` tot filmul e un amestec de amintiri personale [i amintiri colective. Într-o discu]ie despre comunism, care filme crede]i c` vor avea relevan]` mai

mare, cele realizate dup` 1990 sau cele realizate chiar în timpul comunismului? Eu cred c` cele realizate în timpul comunismului vor avea o importan]` mult mai mare, pentru c` în ele (mai ales în cele “muncitore[ti”, de propagand`) se vede cel mai bine ce au însemnat de fapt comunismul, partidul, cenzura, manipularea etc. De fapt ele sunt documente istorice.

Ioana Uricaru

34 www.timeoutbucuresti.ro 2 octombrie - 5 noiembrie 2009

Care a fost episodul dumneavoastr`? Hai s` spunem c` dac` faci un sondaj, [i întrebi care dintre aceste filme nu ar fi putut fi realizat de o femeie. Am avut prieteni care m-au întrebat [i mi-au spus `la sigur nu. Ei, exact `la era. A fost o provocare pentru mine s` fac ceva care e cu totul atipic pentru stilul meu [i pentru ceea ce se consider` stereotipic c` ar face femeile regizor: a fost comedie, f`r` personaje feminine, f`r` romance, f`r` sentimentalisme, foarte la obiect.

R`zvan M`rculescu Ce fel de filme a]i fi f`cut în perioada comunist`? Nu cred c` m-am gândit. Este o scen` în filmul lui Tatos, Secven]e, despre echipa de filmare care vine la o cârcium`. {i treptat masa se umple, de[i la început ziceau c` nu aveau

ONLINE

nimic. Eu site Citi]i perialul atunci vindeam te a m gral sticle ca s` v`d inte filme. {tiam c` vând trei sticle [i fac 6 lei cu care s` m` duc la film.

S-a sim]it c` tu erai cel mai tân`r dintre regizori? Da, se simte [i acum. |n facultate mul]i dintre ei, cum este Cristi, erau oameni la a doua facultate, cu ni[te experien]e, iar eu eram... nici m`car genera]ia MTV pentru c` MTV era doar de un an la noi cred. Eram genera]ia celor care au prins Revolu]ia. Aveam o pasiune, un bagaj de filme foarte mare, pentru c` mi-au pl`cut. Dup` ce am terminat cu to]ii anul 4, Lauren]iu Damian nea caracterizat pe fiecare. Despre mine a spus c` acum e[ti sigur de tine, nici nu î]i imaginezi cum erai la admitere, când te vedeam c` nu e[ti preg`tit, dar se vedea c` ai voin]` [i cau]i s` inventezi lucruri. film@timeoutbucuresti.ro

Cronic` de film Julie [i Julia

Amintiri din Epoca de Aur II Dragoste \n timpul liber

ttttt Julie&Julia, SUA, 2009, 123 min, regia Nora Ephroncu, Amy Adams, Meryl Streep

ttttt Regia: Hanno Höfer, Cristian Mungiu, Ioana Uricaru, R`zvan M`rculescu, Constantin Popescu Jr., România, 2009, 70 min. Cu Diana Cavallioti, Radu Iacoban

Timpul liber din timpul comunismului sau comunismul la scar` Italia, timp de treizeci de ani în timpul familiei Borgia, au avut parte de r`zboi, teroare, crim` [i b`i de sânge, dar i-au dat pe Michelangelo, pe Leonardo da Vinci [i Rena[terea. În Elve]ia au avut dragoste fr`]easc`, au avut cinci sute de ani de democra]ie [i pace. {i ce-au dat? Ceasul cu cuc. Legenda spune c` la lansarea filmului lui Wells, au fost elve]ieni care au ]inut s` clarifice c` ei nu au produs niciodat` ceasuri cu cuc. Surpriza pe care Amintiri din Epoca de Aur o ofer` ]ine de istoria

alternativ`, într-o perspectiv` care nu doar completeaz` imaginea oficial` referitoare la sistem, ci regânde[te reperele umane, le identific`. Nicio privire asupra comunismului nu este complet` f`r` aceste scene în care te seduce realitatea uman`. În ultim` instan]`, discursul din Amintiri din Epoca de Aur nu este unul politic, ci afectiv, aducând detaliile realit`]ii din cotidianul comunist dincoace de striden]ele comicului scrâ[nit pân` la tragism din anii 90, în zona respirabil` a sentimentelor. R`zvan }upa

Bine a]i venit la Woodstock! ttttt Taking Woodstock, SUA, 2009, 110 min, regia Ang Lee, cu Jeffrey Morgan, Demetri Martin De la regizorul Ang Lee, probabil c` ne-am obi[nuit s` ne a[tept`m la orice. Cariera regizorului chinez (n`scut în Taiwan) la Hollywood ar trebui s` fie un obiect de studiu pentru orice student interesat de globalizare. F`r` s` renun]e nici un

Drama ca background istoric

moment la filmele cu aer asiatic (dovad` lansarea unor pelicule ca Lust, Caution sau Crouching Tiger, Hidden Dragon) Ang Lee a bifat filme care au abordat zone foarte diferite ale culturii vizuale occidentale. De la un romance gay country ca Brokeback Mountain la fic]iunea cu super eroi, Hulk, a trecut prin adaptarea pentru ecran a unei pove[ti clasice cu Sense and Sensibility. De data aceasta filmul s`u este

construit în jurul unui eveniment al contraculturii anilor ‘60, festivalul de la Woodstock. Bine a]i venit la Woodstock porne[te de la memoriile lui Elliot Tiber, tân`rul care a transformat ceea ce ar fi trebuit s` fie un mic eveniment muzical de provincie în cea mai important` manifestare a unei genera]ii. Realizarea major` a acestui film ]ine de recuperarea unei idei pierdute în mitologie [i ideologie [i redescoperirea resorturilor simple care au pus pe picioare un eveniment mitic pentru mi[carea hippy. Faptul c` avem de-a face cu o comedie face lucrurile înc` [i mai relaxate. La asta se adaug` [i faptul c` dac` suferi]i de fascina]ia Woodstockului e bine s` renun]a]i la orice speran]` de a vedea în acest film materiale de arhiv` sau cine [tie ce apari]ie a unei vedete în postur` de personaj. Tot ce [ti]i va r`mâne în fundal. Prim-planul îl are comedia [i documentarea unei revolu]ii culturale de la nivelul unei biografii. R`zvan }upa Premiera în România 30 octombrie

G`titul ca art`... de a tr`i

2 octombrie - 5 noiembrie 2009 www.timeoutbucuresti.ro 35

Film

Cei care vizioneaz` pentru prima dat` în cinematograf filmele din proiectul “Amintiri din Epoca de Aur” au ocazia s` vad` în cea de-a doua parte ultimele dou` pove[ti selectate de Cristi Mungiu pentru proiectul s`u. “Dragoste în timpul liber” este un titlu care spune exact ceea ce ofer`. Romance pe un fundal de “iepoc`”... de “aur”. Filmul produs de Cristian Mungiu valorizeaz` nu doar legendele din anii ‘80 (ceea ce este evident), ci [i o capacitate a filmului de a actualiza [i de a împrumuta c`ldur` uman` unor contexte pe care le credeai pierdute în sistemul digestiv al istoriei. Da, porcul pentru familie, g`inile pentru aventur`, da, televizorul undeva în lumea oficial` [i lipsit` de relevan]` pentru via]a de zi cu zi [i petrecerile de video în realitatea imediat`. Într-un film din anii 50, Orson Welles interpreteaz` un personaj a c`rui replic` a r`mas în legend`: În

Maryl Streep este indiscutabil vedeta acestei pelicule inspirate de memoriile unei vedete a g`titului din anii ‘60. Julia Child este considerat` cea care a impus în America buc`t`ria fran]uzeasc`. Filmul folose[te biografia lui Child [i o alt` carte, la fel de biografic`, a unei femei din anii 2000. În 2002, Julie Powel a ini]iat un blog pe care a povestit timp de un an cum a încercat s` g`teasc` fiecare dintre cele 524 de re]ete din cartea de bucate lansat` de Child. Blogul a avut succes [i autoarea acestuia a semnat un contract cu o editur` pentru publicarea c`r]ii. Farmecul acestui film vine din umorul cu care personajele î[i descoper` inspira]ia pentru rezolvarea problemelor mai mult sau mai pu]in personale în pasiunile cât se poate de normale. Când a fost ultima dat` când te-ai gândit c` dac` î]i place s` m`nânci ar trebui s` folose[ti un pic acest aspect?! Pe de alt` parte pu]ini [i-ar fi putut închipui c` buc`t`ria poate s` fie terenul ideal pentru o comedie pe cât de pasionant`, pe atât de relaxat`. De fapt, cuvântul pentru acest film este cel pe care deja l-am folosit la începutul acestei fraze: fermec`toare. Acum, fanii lui Jamie Oliver sunt obi[nui]i cu toate aceste lucruri. Dar nu are cum s` strice un pic de documentare în preistoria buc`t`riei pentru televiziune. R`zvan }upa Premiera în România 16 octombrie

Horrorwin

Anul Unu

ttttt

Haloween II este o pelicul` de sezon cu mai pu]ini dovleci [i mai mul]i din]i rânji]i. Michael Myer se \ntoarce pentru \nc` o serie de aventuri sângeroase.

Year One, SUA, 2009, regia Harold Ramis, cu Jack Black

Film

ttttt Co[marul alb surprinde o poli]ist` (interpretat` de Kate Beckinsale) care investigheaz` o crim` \n peisajul orbitor al Antarticii.

ttttt Puzzle mortal VI este continuarea succesului horror Saw. Jigsaw la fel de misterios ca [i pân` acum (ba viu, ba mort) face victime ca \n zilele bune. Capcanele elaborate, jocurile malefice [i pedepsele crude, specialitatea personajului impus de acest film nu vor dezam`gi fanii dornici de sânge ob]inut \n cele mai logice feluri.

Dac` Jack Black e genul t`u de comic, aceasta este comedia stupid` pe care nu trebuie s` o ratezi. Dac` te întrebi cine e Jack Black, acesta este unul dintre cele mai cretine filme pe care ]i-l po]i închipui. Acum, c` am desp`r]it apele am putea s` facem o cronic` în care diferite fragmente din Biblie s` fie traduse haios [i s` “ne mai râdem” un pic. Am avea varianta de revist` ideal` a acestei pelicule. Ramis a mai regizat [i seria de glume psihologice Analyze This [i Analyze That cu De Niro [i Cristal, dar Anul Unu e chiar departe chiar [i de realiz`rile modeste din acele filme.

Cel mai prost moare. Râzi! Pe scurt: urm`rind aventurile celor doi oameni coborâ]i din copac la

Dragoste f`r` preaviz ttttt Love Happens, SUA, 2009, 109 min, regia Brandon Camp, cu Aaron Eckhart, Jennifer Aniston, Martin Sheen Nu î]i trebuie cine [tie ce cuno[tin]e cinematografice ca s` te prinzi din primul moment în care auzi titlul

acestui film c` este vorba despre o comedie romantic`. Cum este criz`, nici comedia romantic` nu mai este ce a fost odat`, a[a c` acest debut regizoral este destul de for]at. Nici m`car bagajul de comedii haioase care o recomand` pe Aniston nu reu[e[te s` fac` foarte mult cu aceast` poveste. Când te apuci s`

ttttt Trupul lui Jennifer este necesarul film de groaz` cu adolescen]i. Necesar e un fel de a spune pentru c` istoria liceenei transformate dintr-o f`ptur` inocent` \ntr-o psihopat` exemplar` este o concuren]` serioas` pentru fic]iunile de categorie D.

ttttt Pandorum \i aduce pe Ben Foster [i Dennis Quaid \n postura de a ar`ta c` viitorul dintr-o nav` spa]ial` arat` cât se poate de amenin]`tor.

propriu te întrebi dac` era nevoie de toate costumele [i uleiurile care zboar` în toate p`r]ile în acest film. R`spunsul vine aproape automat: evident c` nu. Ceea ce te izbe[te de la primele scene este senza]ia chinuit` a poantelor. Niciodat` nu a reu[it un film s` fac` s` par` umorul demn de mil`. {i nu e nevoie s` fii un extremist religios, nici m`car un cinefil cu preten]ii spiritualiste ca s` te întrebi dac` nu cumva asemenea pove[ti sunt puse pe ecran de cine [tie ce conspira]ie secret` a ultra-religio[ilor de ultra dreapta care vor s` fac` s` par` derizorii ironia [i pamfletul cu teme biblice. Da, ]i se cam face dor de “Dogma” lui Smith. R`zvan }upa Premiera în România 9 octombrie

Un pic de comedie pentru [i mai pu]in` cinematografie

sapi în jurul filmului, afli c` regizorul jur` cu mâna pe inim` c` povestea din film se inspir` din propria sa tragedie familial`. Tragedia omului, nu po]i s` râzi de ea. {i când vezi filmul î]i dai seama c` nici lui nu i-a fost prea la îndemân` s` fac` din ea o comedie. Dac` am rezolvat iluziile legate de poveste, putem s` ne îndrept`m aten]ia spre altceva. Asta este, dac` tot am ajuns la acest film [i tot e întuneric în sal`, doar nu o s` ne uit`m pe pere]i. Sau da. Pe pere]ii din film, pentru c` regizorul se descurc` mai bine cu ceea ce se întâmpl` pe lâng` poveste. Dar, nu cred c` acest lucru are prea mul]i fani în s`lile de cinema române[ti. Un mic scandal a înso]it lansarea acestui film, pentru c` s-au g`sit unii care s` protesteze sus]inând c` scenariul le apar]ine. Dup` lansarea peliculei cred c` s-au sim]it un pic prost. R`zvan }upa Premiera în România 23 octombrie

Toy story 3D ttttt Toy story, SUA, 2009, 81 min, regia John Lasseter, voci Tom Hanks, Tim Allen Nu este vorba despre a en-[pea parte din Toy Story, este chiar filmul pe care îl [ti]i deja. Da, primul film de anima]ie realizat în întregime pe computer. Reluat [i reprocesat, [i toate alea pentru o variant` 3D. În prima variant`, filmul care a costat în jur de 30 de milioane de dolari a strâns mai bine de 360 de milioane. Succes deplin pentru Pixar, compania produc`toare. Pân` la

36 www.timeoutbucuresti.ro 2 octombrie - 5 noiembrie 2009

Lumea juc`riilor \n varianta 3 D acest film credeam c` numai eu m` jucam cu sold`]ei de plastic pe care îi amestecam cu mici figurine din toate

epocile. Solda]ii din Primul R`zboi Mondial se în]elegeau destul de bine pe covor cu micii cowboy ag`]a]i de cai din plastic, iar c`l`re]ii din r`zboiul de secesiune nu aveau nicio problem` s` se întreac` cu mici ma[ini de pompieri. Fantezia Pixar mi-a ar`tat c` suntem mai mul]i cu aceast` experien]` [i a f`cut s` fie captivant` istoria updatat` a sold`]elului de plumb. Mereu am crezut c` sold`]eii de plumb sunt originalul [i c` micile mele juc`rii de plastic erau ni[te copii 80-iste. R`zvan }upa Premiera în România 9 octombrie

Francesca

Michael Jackson’s “This is it”

ttttt

Francesca, România, 2009, 94 min, regia Bobby P`unescu, cu Doru Bogu]`, Monica Dean, Isabela Neam]u

SUA, 2009, regia Kenny Ortega, cu Michael Jackson

Michael Jackson. Gran Finale

Festival Anim’est Cel mai important festival de anima]ie din România, Anim’est a adunat dup` primele trei edi]ii 900 de filme proiectate [i peste 18.000 de spectatori.

Anim’est are loc \n acest an în perioada 2 - 11 octombrie. Pentru prima dat` festivalul î[i a[teapt` publicul în patru loca]ii: Cinematografele Patria, Union, Elvira Popescu [i Terasa Verona (Libr`ria C`rture[ti). |n cadrul Anim’est are loc Creepy Animation Night, o întreag` noapte dedicat` filmelor de anima]ie [i muzicii, reunite într-un show mixat de Pakito (Fran]a). Anul acesta, în premier`, au fost \nscrise \n concurs filme din Malaezia, Chile, Peru, Columbia, Madagascar, Mozambic. |n final au fost selectate pentru competi]ie 199 de titluri Monica Dean din nou surprinz`toare grupate în flase sec]iuni: lungmetraj,

scurtmetraj, film românesc, film studen]esc, videoclip & advertising [i balkanimation care devine în acest an din show-case, concurs. Invitatul de onoare al festivalului în acest an la Anim’est este Japonia, cu un eveniment special: Retrospectiva Hayao Miyazaki. R`zvan }upa

Mary and Max a deschis Anim’est

Kenny Ortega

Regizorul vede coregrafia ca film Realizatorul primului film despre Michael Jackson, care se lanseaz` dup` moartea super-starului, are o carier` care a fost legat` mereu de muzic`. Ortega atribuia leg`tura strâns` dintre coregrafie [i camera de filmat care l-a urm`rit de-a lungul întregii sale cariere impresiei profunde pe care i-a l`sat-o mentorul sù, Gene Kelly. De altfel, debutul sù în film a fost f`cut în calitate de coregraf. S-a remarcat ini]ial dup` ce a colaborat cu Kelly [i Olivia Newton John pentru momentele de dans din Xanadu în 1980. Doar doi ani mai târziu este datat` cea mai cunoscut` apari]ie a sa într-un videoclip. Fanii Michael Jackson [i-l amintesc desigur pe Ortega din videoclipul “Beat it”, unde interpreta [eful bandei. Tot în calitate de coregraf a câ[tigat premii pentru varianta video a unor piese ca “Material Girl” (Madonna). Ca regizor, numele lui Ortega a r`mas legat de câteva episoade din seriale de succes ca “Ally McBeal” sau “Chicago Hope”, revenind de mai multe ori în aceast` calitate pentru “The Gilmore Girls”. Consacrarea i-a adus [i nevoia de a aborda urm`torul nivel încercat de to]i colegii sì celebri: regia de film muzical. Din 2006 pân` acum succesul sù ca regizor a fost legat de seria High School Musical. Cu Michael Jackson, Ortega a lucrat pentru ultimele trei turnee. Dangerous în 1992-1993, History (19961997) au purtat semn`tura lui. {i pentru turneul pe care Jackson îl preg`tea anul acesta Ortega era unul dintre oamenii de baz`. Dar moartea lui Jackson a f`cut ca Ortega s` se ocupe de realizarea filmului-concert care folose[te înregistr`ri de la repeti]ii. Ortega s-a ocupat [i de regia transmisiunii evenimentului de comemorare a artistului de la Staples Centre.

2 octombrie - 5 noiembrie 2009 www.timeoutbucuresti.ro 37

Film

Aceast` dram` cu care î[i face debutul ca regizor Bobby Pùnescu nu vine din nimic, cum te-ai a[tepta dac` e[ti victima infest`rii cu [tiri din tabloide. Pùnescu s-a [colit la Los Angeles la School of Cinematic Arts [i a documentat con[tiincios acest lungmetraj care deocamdat` este mai cunoscut pentru scandalul provocat decât pentru ceea ce se întâmpl` în film. Povestea Francescì Ionescu din pelicula de fa]` este o istorie a emigra]iei aplicat` la cazul românilor. Decen]a produc]iei este asigurat` [i de presta]ia actorilor din rolurile negative, unde concuren]a este strâns` în produc]iile române[ti ale ultimilor ani, dar [i e[ecurile jenante înc` sunt destul de vii. Ceea ce în limbajul interna]ional este numit umor negru [i a [i stat la baza scandalurilor izbucnite la Vene]ia dup` prima proiec]ie a filmului, po]i s` recuno[ti în dialogurile personajelor din Francesca ca umorul de zi cu zi al discu]iilor în limba român`. De fapt, de câte ori încerc s` explic unui strìn un banc românesc concluzia e cam aceea[i: you, Romanians, are crazy. O dat` cu lansarea celor dou` p`r]i din Amintirile… lui Mungiu, acest film contureaz` anul cinematografic autohton ca un an în care începe s` se formuleze standardul decen]ei pentru produc]iile române[ti. Normalitatea a c`rei absen]` era invocat` cu fiecare succes al unui film semnat Mungiu sau Porumboiu, dup` încord`ri îndelungi cu sistemul de produc]ie de la noi. Cinematografia excep]iilor de la regul` era logo-ul noilor filme. Premiera în România 2 octombrie

Al`turi de Moonwalker (1988), “This is it” completeaz` imaginea unui Michael Jackson super-star. În 1988, Jackson era în apogeul carierei [i toate reveriile magice, scenariile imaginarului s`u, juc`riile scenaristice [i muzica sa de pân` atunci au fost montate într-o poveste. Copii, Mr Rabbit, Joe Pesci negativ [i Jackson. În aceast` var`, Pro video a lansat în România un DVD cu singurul film de lungmetraj care poart` amprenta personalit`]ii lui Jackson. Ceea ce a r`mas dup` moartea nea[teptat` a cânt`re]ului este fenomenul Jackson. This is it urm`re[te repeti]iile de la Staples

Center din Los Angeles. În afar` de ceea ce va rula pe ecrane, produc`torii au la dispozi]ie [i o serie de imagini procesate 3 D. F`r` s` vin` cu mari revela]ii legate de moartea lui Jackson, filmul insist` pe interviuri cu apropia]ii lui [i scene cu un Jackson normal. Pentru fani o s` fie o vizionare obligatorie. Pentru noi, restul, doar o ocazie de a judeca statutul unui star care putea marca o epoc` dar... Biletele s-au pus în vânzare pe 27 septembrie. În România, acestea se g`sesc la casele de bilete ale principalelor cinematografe tip multiplex. This is it va r`mâne pe ecrane numai pân` pe 12 noiembrie. DVD-ul Moonwalker este disponibil la magazinul online, www.provideo.ro Premiera în România 28 octombrie

Prim plan

Recomand`ri Legend` Pentru programele complete ale cinematografelor consulta]i site-ul www.timeoutbucuresti.ro N intrare liber` F intrare liber` $ cronic` # pân` la ! recomandarea Time Out

Femeia \n lun`, Germania, film SF. R: Fritz Lang. Cu: Gerda Maurus, Willy Fritsch, Fritz Rasp, sâmb`t` 17 oct15:00, duminic` 18 oct15:00. Cesare Zavattini, Miracol la Milano, Italia, 1951, comedie. R.Vittorio de Sica. Cu: Francesco Gilosano, Brunella Bovo, Emma Grammatica, luni 5 oct19:00, mar]i 6 oct15:00, miercuri 7 oct17:00, sâmb`t` 31 oct17:00.

Cinemateca

François Truffault 25 de ani de la moarte

Sala Eforie

Trage]i \n pianist, Fran]a, 1960, parodie poli]ist`. R: François Truffaut. Cu: Charles Aznavour, Nicole Berger, Michèle Mercier, mar]i 20 oct17:00, vineri 23 oct19:00, miercuri 28 oct19:00. Noaptea american`, Fran]a, 1973, dram`. R: François Truffaut. Cu: François Truffaut, Jean Pierre Léaud, Jacqueline Bisset, miercuri 21 oct19:00, joi 22 oct15:00, vineri 23 oct17:00. Fahrenheit 451, Fran]a, 1966, SF, ecranizare a romanului lui Ray Bradbury. R: Francois Truffaut. Cu: Julie Christie, Oscar Werner, Cyrill Cusack, luni 19 oct19:00, vineri 23 oct15:00, sâmb`t` 24 oct13:00, duminic` 25 oct17:00.

Str. Eforie 2, 021.313.04.83

Film

Program de filme studen]e[ti Duminic` 4 oct 14:00; 18:00 Spionul balcanic, Iugoslavia, 1984/ s.engl. R: Du[an Kovaceviç, BoÏidar Bota Nikoliç; duminic` 4 oct 16:00.

George Scott, 10 ani de la moarte Dr. Strangelove, Marea Britanie, 1963, comedie neagr`. R: Stanley Kubrick. Cu: Peter Sellers, George C.Scott, Sterling Hayden luni 5 oct 15:00, mar]i 6 oct 19:00.

Sigmund Freud, 70 de ani de la moarte The Secret Passion, SUA, 1962, film biografic, R: John Huston. Cu: Montgomery Clift, Larry Parks, Susannah York sâmb`t` 10 oct 19:15, duminic` 11 oct 13:00.

George Vitanidis, 80 de ani de la na[tere Facerea lumii, România, dram`, adaptare dup` Eugen Barbu. R: Gheorghe Vitanidis. Cu: Liviu Ciulei, Irina Petrescu, Clody Bertol, duminic` 11 oct 19:00, luni 12 oct 15:00,miercuri 14 oct17:00. R`ut`ciosul adolescent, România, 1969/ color/s.rom/ Dram`. R: Gheorghe Vitanidis. Cu: Iurie Darie, Irina Petrescu,Virgil Og`[anu, luni 12 oct 17:00, mar]i 13 oct19:00.

Mircea Albulescu, 75 de ani {apte zile, România, 1973, film poli]ist. R: Mircea Veroiu. Cu:Victor Rebengiuc, Mircea Albulescu, Irina Petrescu, mar]i 13 octombrie15:00, miercuri 14 oct19:00. Orgolii, România, dram`, ecranizare a romanului omonim de Augustin Buzura. R: Manole Marcus. Cu: Mircea Albulescu,Victor Rebengiuc, Cristina Deleanu, luni 12 oct19:00, miercuri 14 oct15:00.

40 de ani de la premier` C`derea, Italia, 1969 dram`. R: Luchino Visconti. Cu: Dirk Bogarde, Ingrid Thulin, Helmuth Berger miercuri 7 oct14:00, sâmb`t` 10 oct16:30, duminic` 11 oct15:00

38 www.timeoutbucure[ti.ro 2 octombrie - 5 noiembrie 2009

80 de ani de la premier`

Bucure[ti 550 de ani De trei ori Bucure[ti, România, 1968, comedie. R: Horea Popescu, Mihai Iacob, Ion Popescu-Gopo. Cu Ioana Casetti, Toma Caragiu, vineri 30 oct19:00, sâmb`t` 31 oct15:00.

Sala Union Ion Câmpineanu 21, tel: 021.313.92.89 Zilele filmului polonez 22-28 octombrie. Katy, Polonia, 2007, dram`. R: Andrzej Wajda. Cu: Andrzej Chyra, Maja Ostaszewska, 22 octombrie, 17:30. 33 Scene din via]`, GermaniaPolonia, dram`. R: Ma½gorzata Szumowska. Cu: Julia Jentsch, Peter Gantzler, 23 octombrie, 17:30. |nc` nu este sear`, Polonia, 2008, dram`. R: Jacek Blawut. Cu: Nina Andrycz, Maria Bialkowska, 24 octombrie, 17:30. Trucuri, Polonia, 2007, dram`. R: Andrzej Jakimowski. Cu: Damian Ul, Ewelina Walendziak, 25 oct, 17:30. 1_0_1,Polonia, 2008, dram`. R: Piotr Lazarkiewicz. Cu: Wojciech Brzezinski, Anna Maria Buczek, 26 oct, 17:30. Stadionul vagabonzilor, Polonia, 2008, dram`. R: Kasia Adamik. Cu: Marcin Dorocinski, Eryk Lubos, 27 oct, 17:30. Patru nop]i cu Anna, PoloniaFran]a, dram`. R: Jerzy Skolimowski. Cu: Urszula Bartos-Gesikowska, 28 oct, 17:30. Coco Chanel Fran]a, 2009, biografic, dram`. R: Anne Fontaine. Cu: Audrey Tautou, Alessandro Nivola, joi 1 oct 20:00 Poli]ist adjectiv România, 2009, dram`. R: Corneliu Porumboiu. Cu: Drago[ Bucur, Vlad Ivanov, luni 12 oct, mar]i 13 oct, miercuri 14 oct, joi 15 oct 18:00.

Muzic` Jazz la puterea a treia

Muzic`

A doua edi]ie a Bucharest Masters of Jazznu se dezice de precedenta [i promite nume mari ale genului. Time Out v` spune de ce nu trebuie s` rata]i evenimentul. De Patricia Marinescu La sfâr[it de octombrie, \l vom revedea (valabil pentru cei mai noroco[i dintre noi) pe Chick Corea, iar nout`]ile vin din nume ca Eliane Elias, Richard Bona, Mike Stern sau Branford Marsalis. Lor li se va ad`uga, sub egida BMJ, Jan Garbarek, care va concerta la Bucure[ti la finele lunii noiembrie. A[adar, un regal al jazzului interna]ional.

Ziua 1 Richard Bona (foto 1) sau “piatra pre]ioas`” a jazzului. Un alt nume care i s-a dat: “unul dintre cei mai mari basi[ti de pe planet`”. Plecând de la crezul c` muzica sa are menirea “de a face lumea mai bun`”, Bona a f`cut din asta un stil de via]`. D` ce are mai bun [i de la 11 ani [i-a p`strat capacitatea de a \nv`]a s` cânte la un instrument numai v`zându-i pe al]ii cum fac. A cântat cu celebrii Sadao Watanabe, Bobby McFerrin, Chaka Khan, Mike Stern, Didier Lockwood, Marc Ducret, Manu Dibango, Salif Keita, iar Harry Belafonte l-a ales director muzical al turneului din 1998. De cealalt` parte, [i Eliane Elias (foto 2) – pianist, textier [i compozitor, s-a f`cut cunoscut` pentru stilul muzical adoptat – combin` r`d`cinile sale braziliene [i vocea atr`g`toare cu jazzul clasic. Se afl` la al 19-lea album, iar de-a lungul carierei a primit mai multe Discuri de Aur [i trei nominaliz`ri la Grammy. De-a lungul carierei, a colaborat cu personalit`]i de marc` precum Joe Henderson, James Taylor, Michael Franks, Brecker Bros’, dar [i cu Sting sau Gilberto Gil.

Lenny White, Chick Corea [i Stanley Clarke, capetele de afi[ ale festivalului 1

meaz` o trup`, aflat` \n continu` c`utare de nou [i improvizând ca nimeni alta. Un trio de legend`, servind un funky jazz acustic, ce nu las` pe nimeni indiferent.

Ziua 3

Ziua 2 A doua zi de festival st` sub marca Power of Three: Chick Corea (pian), Stanley Clarke (bass) [i Lenny White (percu]ie). Inepuizabili, cei trei for-

40 www.timeoutbucuresti.ro 2 octombrie - 5 noiembrie 2009

Mike Stern (foto 3) Band feat Randy Brecker featuring Dave Weckl & Chris Mihn Doky, al`turi de Branford Marsalis (foto4) Quartet \ncheie cele trei zile ale festivalului. Colabor`rile cu Miles Davis [i Michael Brecker l-au preg`tit pe Mike Stern pentru ceea ce avea s` urmeze – s` devin` unul dintre cei mai buni chitari[ti [i compozitori de jazzfusion. Trecând de la jazz, blues, funk la proiecte clasice, Marsalis a c`utat continuu s` se perfec]ioneze. La Bucure[ti, saxofonistul va \mp`r]i scena cu Joey Calderazzo – pian, Eris Revis – bas [i Jeff “Tain” Watts – percu]ie. Bucharest Masters of Jazz, 23-25 octombrie, Sala Palatului, 19:00 muzica@timeoutbucuresti.ro

Live Preview

3 \ntreb`ri Paula Seling

Iris

cei cinci cavaleri (ordin cu care au fost decora]i acum doi ani), dar [i cei care \i descoper` acum. Din ‘84, de la “Iris I”, trupa s-a impus pe pia]a rock româneasc`, fiind una dintre pu]inele care [i-au men]inut verticalitatea sound-ului, chiar [i atunci când au

lansat proiectul “Athenaeum”, \n 2000. Dup` sute de concerte \n cluburi, s`li impun`toare sau stadioane, Iris nu d` semne de oboseal`. La Bucure[ti vor sus]ine un concert de dou` ore, f`când o trecere \n revist` a istoriei Iris. Patricia Marinescu

...\nc` de neuitat

promoveaz` cel mai recent album. Prin el, artista face o \ntoarcere de 180 de grade, revenind la stilul care a consacrat-o \n 1991, când debuta cu “Unforgettable… with love”. La Bucure[ti, vom asculta melodii clasice, precum “The Best is Yet To Come”, “Come Rain or Come Shine”, “Nice ‘N’ Easy” – piese deja celebre pe care artista promite c` le va interpreta \ntr-un mod absolut inedit. Nu vom fi surprin[i atunci când pe scen` se va auzi [i vocea celebrului Nat King, într-un nou duet al`turi de fiica sa. Patricia Marinescu

Natalie Cole 27 octombrie, Sala Palatului, 20:30 Am ascultat-o prima dat` cântând al`turi de legendarul Nat King Cole (ce debut!) [i, de atunci, când \i auzi numele nu faci decât s` o al`turi de cel care i-a fost p`rinte. O voce special`, ducând cu sine aceea[i doz` de romantism [i melancolie ca tat`l s`u, Natalie a reu[it s` fie original`. A câ[tigat 9 premii Grammy, a trecut cu bine peste gravele probleme de s`n`tate, iar acum [i-a reluat turneul “Still Unforgettable”, prin care \[i

Jon Lord 5 noiembrie, Sala Palatului, 20:00 Are 68 de ani [i niciun gând de pensionare. Chiar ne-a atras aten]ia \n acest sens postând un mesaj pe site-ul s`u – “V` anun] c` nu m-am pensionat” – [i, ca s` demonstreze puterea de munc`, acum se afl` \n turneu. Mul]umit` acestui fapt, vom asculta [i la Bucure[ti capodoperele Deep Purple: integrala “Concerto for Group and Orchestra”, “Pictures of Home” sau “Child in Time”, \mpreun` cu mai multe piese selectate din cele peste 15 albume solo compuse de Lord. Nedesp`r]it de orga sa Hammond, fiind considerat unul dintre cei mai buni interpre]i pe un astfel de instrument, Lord se poate l`uda c` a

Un “child in time” f`r` vârst` inventat un gen muzical special – un amestec de rock [i clasic`. A f`cut parte din legendarele Whitesnake, Paice, Ashton & Lord, \ns` numele Deep Purple i-a adus celebritatea. |n 1968 fonda ceea ce urma s` devin` una dintre cele mai mari forma]ii rock din lume. S-a desp`r]it \ns`

definitiv de trup` \n 2002, când a decis s` se dedice compozi]iei muzicale [i concertelor blues-rock. Cea mai bun` crea]ie a sa, “Concerto for Group and Orchestra”, a fost interpretat` la Royal Albert Hall \n 1969 \mpreun` cu Deep Purple [i “Royal Philarmonic Orchestra” din Londra. Pe scena de la Bucure[ti, Lord va urca al`turi de vocile Kasia Laska, Steve Balsamo [i Orchestra Filarmonic` din Ruse dirijat` de Naiden Todorov. Kasia are 28 de ani [i a interpretat partituri \n diverse musicaluri: “West Side Story”, “Fame” sau “Peter Pan”. De cealalt` parte, Steve – care a compus pentru Meatloaf sau Slash – a cântat al`turi de trupa sa alternativ/country, The Storys, cu Joe Cocker [i Santana. Patricia Marinescu

MEDIAFAX – MIRCEA RO{CA

Cavalerii heavy metal-ului românesc revin pe scena bucure[tean`

Paula Seling,invitatul special al legendei gospel Jessy Dixon Cum se traduce – de aceast` dat` – statul de “invitat special”? Vei avea un recital \n deschiderea concertului sau [i un duet cu Dixon? Voi sus]ine un mini-recital cu piese gospel \n deschiderea spectacolului lui Jessy Dixon, iar la final vom avea un duet. Pân` acum nu am mai colaborat cu el, dar \mi fac speran]e ca aceast` colaborare s` fie un \nceput frumos. Publicul te va vedea pentru prima dat` \n postura de interpret gospel? Nu, nu este prima oar` când interpretez acest gen. Mi-a pl`cut \ntotdeauna [i, spre bucuria mea, am avut de câteva ori ocazia s` cânt câteva piese gospel al`turi de arti[ti români [i interna]ionali, la diverse evenimente. De-a lungul timpului, ai \ncercat mai multe stiluri, care crezi c` ]i se potrive[te? Stilul meu, cred, vine din abordarea genului muzical interpretat \ntr-un mod propriu. Nu am fost niciodat` de p`rere c` un artist compozitor trebuie s` se subordoneze, s` creeze \ntr-un singur gen muzical. Eu cred c` un artist trebuie s` experimenteze, s` foloseasc` genurile muzicale \n sublinierea mesajul pieselor. De aceea, nu am avut nicio problem` \n a aborda diferite stiluri, de la pop la jazz, rock [i jazz-rock , muzica soul, gospel sau colinde. Patricia Marinescu 10 octombrie, Sala Palatului, Gospel Legend -Jessy Dixon, 19:30 31 octombrie-8 noiembrie, Paula Seling pleac` \n Canada pentru un turneu ce va cuprinde 4 ora[e

2 octombrie - 5 noiembrie 2009 www.timeoutbucuresti.ro 41

Muzic`

Unul dintre cele mai a[teptate concerte ale acestui sezon, Iris va fi un eveniment pentru toat` lumea. |n prim`var`, am stat cu sufletul la gur` [i pumnii strân[i pentru Cristi Minculescu [i iat` c` acum forma]ia va concerta [i pentru “suporterii” din Bucure[ti. Nu vor lipsi piesele deja consacrate, ce fac de obicei obiectul celor mai reu[ite show-uri ale trupei, [i nici unele mai noi, care urmeaz` s` fie incluse pe urm`torul album al forma]iei, care va ie[i pe pia]` \n toamna anului viitor. |n cei 32 de ani de carier`, Iris a reu[it s` devin` cea mai \ndr`git` trup` rock româneasc` [i toate cele 17 albume au oferit hituri pe care le cunosc [i cei care au crescut odat` cu

MEDIAFAX – LIVIU AD~SC~LI}EI

8 octombrie, Sala Polivalent`, 19:30

Portret Trei Parale

Trei Parale din patru puncte de vedere Daniel Pop, Beatrice [i Florin Iordan [i Dinu Petrescu povestesc experien]a anilor petrecu]i \mpreun`. De Patricia Marinescu

Muzic`

Beatrice: Am \nceput s` cânt`m, mai \ntâi, eu cu Florin, pentru noi, acum aproape 10 ani. La \nceput el la fluiera[ [i eu la voce. Pe vremea aia nu [tiam nimic de cobz`. Cântam pentru noi \n cas` [i, \ncet, \ncet, am \nceput s` cânt`m [i pentru prieteni. Florin: Cânt`m pentru umanitate, pentru binele omenirii… Beatrice: Ni s-a al`turat [i Dinu [i am \nceput cu câteva colinde. {i ne-am

ONLINitEe

s Citi]i peuarea contin iului interv

dezvoltat. Dup` un timp, a venit [i Daniel [i am format grupul Trei Parale. Dinu: Ce n-a spus Florin este c` am pornit \mpreun` pentru c` suntem [i \n familie. Florin: Da, Beatrice este acum \ntre frate [i so]. Dinu: {i ne-am bucurat cântând, oricum, n-aveam \ncotro. Florin: La \nceput, am cântat un an \n trei [i, pe urm`, l-am cunoscut pe Daniel cu care am cântat \mpreun` la o petrecere [i am v`zut c` lucrurile se leag` [i oricum ne puneam deja pro-

blema de a o lua din ce \n ce mai \n serios [i atunci am avut nevoie s` ne rotunjim un pic. {i ne-am rotunjit foarte bine, zic eu, având \n vedere c` de patru ani cânt`m \n formula asta. Daniel: Eu, Daniel Pop, vocalist, am venit cu un mic background de early music. Cântasem la blockflute, percu]ie [i voce \ntr-un ansamblu de muzic` medieval` [i renascentist` din Bucure[ti vreo 4, 5 ani, apoi i-am cunoscut pe ei. A fost pentru prima dat` când a trebuit s` cânt vocal \n limba român`, dup` ani de zile \n care am cântat baroc, renascentist, muzic` medieval`, gregorian` \n latin`, maghiar`, german`. Nu eram un tip c`ruia s`-i plac` folclorul, dar oricum ce facem noi s-ar putea chema early music. O muzic` veche, de secol XIX, post-fanariot` [i destul de balcanic`. Lucrul `sta mi-a pl`cut, plus c` aici am o mare libertate. A fost un rol greu la \nceput, dar am \ncercat s` m` pliez. Este \n continuare pu]in greu, pentru c` eu nu am crescut la ]ar`, n-am trecut printr-o via]` de suferin]e [i tribula]ii. Aici cânt`m despre suferin]ele dragostei, despre patim` [i dor. Nu sunt eu chiar a[a. N-am vie]uit a[a ceva. Scena e un joc [i \ncerc s` joc rolul `sta.

Zece lucruri despre… ZZ Top succes material semnat ZZ Top.

REUTERS

6. Simboluri… Fordul Coupe ro[u din 1933, poreclit Eliminator, a devenit la fel de celebru ca videoclipurile \n care a ap`rut: “Gimme all your lovin'”, “Legs” [i “Sharp dressed man”.

Texanii ZZ Top, \n aceea[i formul` de patru decenii Veterani ai rockului, ZZ Top se arat` [i publicului din România pe 20 octombrie, la Sala Polivalent`.

voiau s`-[i spun` ZZ King, \ns` asem`narea cu BB era prea mare, a[a c` au ad`ugat Top.

1. |ntâlnire de gradul 3… Pân` \n 1969, Billy Gibbons cânta cu Moving Sidewalks, iar Dusty Hill [i Frank Beard f`ceau parte din American Blues. Trupele rivale s-au dizolvat, iar cei trei muzicieni [i-au unit for]ele.

3. Primul concert… \n februarie 1970, ZZ Top au concertat \n Houston (Texas).

2. Numele forma]iei… o combina]ie \ntre dou` legende ale bluesului: ZZ Hill [i BB King, sigla unei m`rci de hârtie Zig-Zag [i cuvântul “top”. Ini]ial, cei trei

4. The Rolling Stones… \n ianuarie 1973, ZZ Top au deschis trei concerte pentru celebra forma]ie britanic`, \n Hawaii. 5. “Eliminator” (1983)… albumul prin care trupa s-a reinventat, atât ca sunet cât [i ca imagine. R`mâne cel mai de

42 www.timeoutbucuresti.ro 2 octombrie - 5 noiembrie 2009

7. B`rbi… De 40 de ani, Gibbons [i Hill sunt recunoscu]i pentru b`rbile lor. |n 1984, o celebr` companie de accesorii pentru b`rbierit le-a oferit celor doi 1 milion de dolari pentru a-[i rade podoabele \ntr-o reclam` televizat`, \ns` ace[tia au refuzat pe motiv c` “suntem prea urâ]i f`r` ele”.

Ce mai ascult`m ttttt Together Through Life, Columbia, 2009, $12,99, Amazon |nc` o reu[it` a maestrului cuvintelor. La al 53-lea album din carier`, Dylan este la fel de proasp`t [i poate ceva mai \ndr`gostit.

ttttt Abnormally Attracted to Sin, Universal Republic, 2009, $15,99, Amazon 17 piese pline de dorin]`, pasiune, ur`, reg`sire, iubire – temele preferate ale artistei. Toate compuse integral de Amos. Un experiment muzical ce nu trebuie trecut cu vederea.

ttttt Préliminaires, Astralwerks, Virgin, 2009, $13,99, Amazon Inspirat de “La Possibilité d'une île” a lui Michel Houellebecq, albumul este unul “lini[tit cu ceva tonuri jazz”. Coveruri din anii ’40, Iggy Pop cântând \n francez` [i chiar bossa nova.

ttttt Secret, Profane & Sugarcane, Hear Music/ Universal Records, 2009, $11,99, Amazon Textele lui Costello vin al`turi de bluegrass [i country, rezultând un material inedit. Pentru albumul de fa]`, britanicul a colaborat cu T Bone Burnett [i Loretta Lynn.

8. Wrestling… |n 1997, ZZ Top a \nregistrat o pies` special pentru lupt`torul Nicholas “Wild Thing” Bauer, la cererea starului WWE “Stone Cold” Steve Austin.

ttttt

9. Keith Richards… a prezentat trupa \n 2004, la gala Rock and Roll Hall of Fame.

Punk-rock la superlativ. Dup` [ase ani de absen]`, Rancid revin \n for]`, cu 19 piese sau, mai bine zis, 46 de minute de muzic` \n care spun lucrurilor pe nume.

10. Albume… 20 \n 40 de ani [i \nc` unul pe drum.

Let the Dominoes Fall, Epitaph, 2009, $14,99, Amazon

Muzic` clasic` Lumin` [i culoare

Muzic` clasic`

Opera Na]ional` Bucure[ti deschide stagiunea cu “Evgheni Oneghin” de Ceaikovski, în regia lui Ion Caramitru. De Cristina Lascu Noua montare a operei lui Ceaikovski marcheaz` aniversarea a 130 de ani de la premiera absolut` a operei “Evgheni Oneghin”, care a avut loc la Moscova \n 1879. La succesul ei a contribuit, în primul rând, muzica de o mare frumuse]e, având în ea acel patos specific sensibilit`]ii ruse, pe care Ceaikovski a [tiut, ca nimeni altul, s-o materializeze în muzic`. Valoarea estetic` a spectacolului este un alt factor esen]ial al succesului. Regia discret`, în manier` mai degrab` tradi]ional`, nu \[i propune s` [ocheze spectatorul, ci, dimpotriv`, s`-l atrag` mai u[or în lumea personajelor din oper`. Costumele, semnate de Viorica Petrovici, sunt str`lucitoare, opulente chiar, de o rar` frumuse]e, în culori care-]i taie respira]ia. La premier`, în clipa când s-a ridicat cortina la scena balului, to]i spectatorii au scos un strig`t de uimire. Culorile costumelor, puse în valoare de lumina cu totul special`, creeaz` o stare aparte, ca [i decorurile semnate de Maria Miu – ingenioase [i func]ionale, gândite ca un “puzzle”, ca ni[te piese care se fac, se desfac [i se recompun în fa]a spectatorului. Lumina are un rol esen]ial în tot spectacolul, contribuind din plin la reu[ita lui. Pus` într-o manier` cinematografic` de light-designerul Chris Jaeger, vechi colaborator al lui Ion Caramitru, ea contureaz` chipuri [i siluete, sugereaz` r`ceala lunii sau iminen]a mor]ii. Regizorul a introdus în spectacol un personaj care nu exist` în varianta original` a operei: e vorba de o feti]` care apare [i dispare în drumurile dintre trecut [i prezent, un fel de alter-ego al Tatianei, imagine a purit`]ii [i a inocen]ei, tr`s`turi pe care Tatiana e nevoit` s` le piard` odat` cu dezam`girile pe care i le aduce via]a. {i totu[i, feti]a r`mâne ascuns` undeva, în str`fundurile subcon[tientului Tatianei, r`zb`tând când [i când în afar`, ca o n`luc`.

1. Oana Andra, Teodor Ilinc`i; 2. Tina Munteanu [i corul ONB; 3. Ionu] Pascu Un alt merit al regiei este modul în care sunt gândite scenele de bal, pline de via]`, coregraful Florin Fieroiu având un rol important în reu[ita acestor tablouri “vivante”. Conducerea muzical` a spectacolului îi apar]ine dirijorului Iurie Florea, care a reu[it s` colaboreze excelent cu orchestra Operei, fapt ce a influen]at pozitiv sonoritatea de ansamblu la care, ca de obicei, o contribu]ie major` o are corul (coordonat de Stelian Olariu), pus în valoare într-un mod care insist` mai ales pe efecte vizuale [i de culoare. Distribu]iile sunt mai multe, Iordache Basalic [i Ionu] Pascu disputându-[i rolul titular, Crina Zancu [i Tina Munteanu pe cel al Tatianei, iar Oana Andra [i Maria Jinga pe cel al Olg`i. Tatiana Tinei Munteanu, o sopran` foarte tân`r`, cu o voce puternic` [i foarte

44 www.timeoutbucuresti.ro 2 octombrie - 5 noiembrie 2009

expresiv`, este credibil` de la început la sfâr[it, reu[ind s` treac` rampa cu succes. De altfel, tinere]ea interpre]ilor este un alt atu al spectacolului. Al`turi de ei apar [i nume consacrate, precum Pompei H`r`[teanu – excep]ional în aria lui Gremin, “Iubirea vârst` nu cunoa[te” – [i Florin Diaconescu – un savuros Triquet, atât vocal, cât [i scenic. O men]iune aparte merit` tenorul Teodor Ilinc`i în rolul

Lenski pentru frumuse]ea vocii [i sensibilitatea interpret`rii. La rândul lor, C`lin Br`tescu (Lenski) [i Maria Jinga (Olga) au creat un cuplu verosimil, cei doi armonizându-se foarte bine atât vocal, cât [i din punct de vedere al rela]ion`rii scenice. Opera Na]ional` Bucure[ti, 10 octombrie, ora 18:30. muzicaclasica@timeoutbucuresti.ro

Nightlife C`l`torie \n mintea lui byetone este mai mult referen]ial`, de[i nu tinde s` se ancoreze \n trecut. Vreau s` duc acea tradi]ie mai departe.

ONLINE

Nightlife

De ce ai vrut ca pe ecran s` curg` numere, de la site zero la o mie? Citi]i pe iul interv l Pentru mine este \n primul rând integra lumin` animat`. Mi-am dat seama c` nu am un interes special ca ele s` reprezinte ceva anume. Pun visuals mai mult pentru a crea intensitate, lucru care m` face mai atent la dinamica luminii decât a[ fi dac` m-a[ ocupa, de exemplu, de proiec]ii state-of-the-art profesioniste, de efect. Cu alte cuvinte, \mi doresc s` accentuez baza, arhaicul, lucru pe care \l consider foarte serios.

byetone: “voi interpreta lucrurile ca un pictor, doar c` muzical. Nu vreau s` devin fotograf sau s` fac colaje”

O discu]ie revelatoare cu Olaf Bender, manager [i muzician al inovatoarei platforme germane de sunet [i art` raster-noton. byetone a fost invitat special al anivers`rii a 5 ani de AVmotional.De Iris Opri[ Top notch pentru tot ce \nseamn` azi sound art, f`r` a exclude ideea de club, ceea ce fac raster-noton [i byetone graviteaz` \n jurul unei noi gândiri estetice a sunetului. Inspira]ie? {tiin]a. Instrumente? Aproape orice ma[in`rie cu multe cabluri. byetone a performat multiplul s`u premiat proiect live, “d.o.a.t” (Death Of A Typographer) la Bucure[ti. De ce erori de soft-uri [i de hard-uri pentru a crea muzic`? Calculatorul a declan[at totul. El mi-a permis s` m` ocup deodat` de film, design grafic sau muzic`, f`r` s` am nicio cuno[tin]` anterioar`. (...) Am cercetat computerul îndeaproape pentru a afla ce anume este ceea ce numai el poate s` fac`. Erorile de utilizator erau evidente [i, într-o anumit` m`sur`, aleatorii.

Poveste[te-mi pu]in despre procesul de compozi]ie [i felul \n care el se leag` de [tiin]`. Procesul de produc]ie este de obicei incon[tient. C`ut`m [i a[tept`m pân` când vom g`si un “ceva” ce ar putea fi un punct de pornire. Mi se pare \ns` important ca, din când \n când, atunci când lucrezi, s` \ncerci s` reflectezi asupra a ceea ce faci de fapt [i de ce. G`sirea unui cadru este pentru mine un lucru important. |n caz contrar produsul final va fi lipsit de orientare [i de structur`. {tiin]a nu e totul, dar noi am \ncercat s` accentu`m câte-un anumit aspect, \nv`]ând s` o folosim cu un scop clar, con[tient. De ce a murit designerul de fonturi, pân` la urm`? E, tot, un joc complex. Am condus [i am structurat raster-noton mul]i ani. (...) Eu am fost designer-ul de fonturi. Asta a fost ocupa]ia fulltime pe care a trebuit s-o las s` moar` pentru a putea face muzic`. Pe de alt` parte, \mi doream un titlu de album care s` nu fie nici prea scurt, nici prea abstract. Acesta a fost un simbol bun, pentru c` are o tradi]ie \ndelungat`. Am considerat important` aceast` privire \n trecut cu o viziune de viitor. Muzica mea

46 www.timeoutbucuresti.ro 2 octombrie - 5 noiembrie 2009

Sunte]i mai des cùtat de c`tre institute/evenimente de art`. Este ceea ce v` dorea]i de la bun \nceput? Vorbesc \n numele fiec`ruia dintre noi atunci când spun c` ne-am pozi]ionat mereu în ambele lumi, atât în club cât [i în galerie. Sunt prea citit, am fost de prea multe ori la cinema, teatru etc. fa]` de un clubber 100%, dar, dup` p`rerea mea, \n lumea artei exista prea pu]in` interac]iune [i trìre adev`rat`. Se mai \ntrevede loc de inova]ie \n muzic` \n anul 2009? Muzica este o poveste în pa[i m`run]i. V`d atât de mult` [i atât de pu]in` inova]ie, cum probabil au v`zut [i alte genera]ii \naintea noastr`. Tipic` pentru prezent este viteza ca pozi]ie de a[teptare. Cum nu cre[te economia cu o anumit` vitez`, trìm \ntr-o atmosfer` apocaliptic`. La fel v`d [i muzica. N-am nicio idee unde va duce aceast` for]are a inova]iei, dar s-ar putea s` fie c`tre un fel de stagnare, \ntrucât totul este desfiin]at [i construit \n acela[i timp. La ce te refereai spunând c` minimalismul poate fi o abordare general` fa]` de via]`? Trìm aparent \ntr-o lume f`r` restric]ii [i avem tot felul de libert`]i. Nu cred c` avem nevoie de asta cu orice pre]. Pentru mine este \ntotdeauna mai interesant s` m` \ntreb cu cât de pu]in pot s` m` descurc, decât s` m`-ntreb cât de mult pot s` primesc. nightlife@timeoutbucuresti.ro

Petreceri Moodymann & Omar S Studio Martin 3 octombrie, 23:00 În Detroit s-a scris istorie. Jazz, soul, funk, disco, techno, house s-au amestecat acolo într-un creuzet muzical al formelor [i func]iilor ce cutremur` atemporal dance-floor-urile din lumea-ntreag`. Kenny Dixon Jr., cunoscut ca Moodymann, este istorie. Hibridul sù de house îmbin` riff-uri modificate, sample-uri [i groove-uri culese din via]a [i sound-ul de culoare al ora[ului din care provine, p`strând liniile de bas joase [i programarea tobelor diametral opus tenta]iei de a da peste cap tempoul. “În Detroit ]i se pot întâmpla doar trei lucruri. Fie o s` ajungi s` vinzi sau s` produci ma[ini, fie vei fi muzician, fie drogat”, declara Moodymann, în primul sù interviu radio din UK (BBC), ob]inut cu greu datorit` felului sù “moody” de a interac]iona cu presa. Distan]a, la o adic`, o p`streaz` [i fa]` de public, mixând mereu din spatele unui ecran-cear[af. Muzica a fost [i alegerea lui Omar S, tot din Detroit, îns` diametral opus ca abordare. Folosind sintetizatoare [i drum machine-uri vechi el creeaz` o atmosfer` mecanic` funky, ilustrând viitorul. O combina]ie bizar` de oldschool [i nu-school se va (de)rula cu ocazia acestui “chestionabil”, înc`lzit de Khidja. Iris Opri[

Moodymann (sus), Omar S (dreapta)

Ferry Corsten & Lange Arenele Romane 10 octombrie, 22:00 Nume incontestabil al genului trance, Ferry Corsten uluie[te la prima privire aruncat` asupra biografiei. Câ]i al]i arti[ti similari lui produceau hardcore gabba înainte de a se apuca s` compun` piese ascetice? {i câ]i s-au declarat dintotdeauna fani ai anilor '80? Faptul c` provine din Olanda, în schimb, elucideaz`. {i faptul c` [i-a câ[tigat popularitatea în Anglia anilor '90.

Ferry Corsten, de la gabba la trance

Skinny Patrini Club Control 15 octombrie, 23:00

State of Mind poloneze atât de in-your-face. Duoul, format de Anna Patrini, responsabila de vocal, melodii [i visuals, [i Micha “Skinny” Skórka, bun la b`tut tobe, la instrumente [i produc]ii, e suficient de interesant, misterios [i distant încât s` nu aib` vreo jen` de-a experimenta.De \ncercat pe piele proprie. Iris Opri[

Mathias Kaden & Sascha Funke pline de elemente [i structuri funky, directe, uneori dub. Fie c` mixeaz` în deschidere, ca headliner, sau la final Cu experien]a a mai bine de unspre- de petrecere, el atinge sensibilit`]ile lumii cu un conglomerat de house [i zece ani ca DJ [i organizator de petreceri, Kaden este maestru în înc`l- techno lipsit de rezonan]e pop. “Filmul” serii \l va hot`rî zirea sportiv` a dancefloor-urilor cu împreun` cu Sascha Funke, unul viniluri alese pe sprâncean`. dintre cei mai cunoscu]i produc`tori Resursele lui sunt proaspete [i ai label-urilor germane Bpitch Control [i Kompakt. Cu un fler aparte pentru melodii [i synth-uri vis`toare, este unul dintre cei care au f`cut techno-ul minimal s` sune euforic [i emo]ional, atât prin produc]ii, cât [i prin DJ seturi, de[i \n privin]a celor de pe urm` se zvone[te c` ar fi underrated. Mathias Kaden, house [i techno f`r` urme de pop Iris Opri[ Studio Martin 26 octombrie, 23:00

Azi apare în fa]a unor mul]imi formate din zeci de mii de oameni. Show-ul ultimului s`u album, “Twice In A Blue Moon”, va fi prezent a doua oar` în România, dup` Liberty Parade-ul din var`, iar artistul este deja la cea de-a patra vizit` la noi în ]ar`. Îns` nu s-a mai urcat pe scenele carpatodanubiano-pontice al`turi de Lange, un alt nume sonor al genului, pân` acum. Petrecerea promite a fi de propor]ii. Cu o not` de subsol: doar pentru fani. Iris Opri[

Arenele Romane 24 octombrie, 22:30 Unul dintre cele mai speciale proiecte drum’n’bass existente, State of Mind revin pentru a doua oar` în România. Este prima oar` când îi vom vedea în Bucure[ti pe neo-zeelandezii care acum câ]iva ani zguduiau scena cu hit-ul “Sun King”. Tocmai ]ara de provenien]` [i vocile inspirate de acolo îi fac speciali. Muzica lor solar`, îns` pe de alt` parte dinamic` [i foarte agresiv`, le-a adus titlul de cei mai buni arti[ti drum’n’ bass din acel col] îndep`rtat de lume înc` de la primul album, “Take Control”, lansat în 2006. Populariza]i în Europa de c`tre cei de la Total Science, care au fost uimi]i de for]a muzicii lor, State of Mind au ajuns azi un fel de legend` vie. Anul acesta a fost lansat [i al doilea album, “Faster Than Light”, pe care se afl` [i piesa “Kinetic”, în colaborare cu Tiki, unul dintre cei mai aprecia]i MC din scena muzical` din Noua Zeeland`. F`r` s` mai fie nevoie de vreo înt`rire de ordin argumentativ, este o petrecere imperativ`. Iris Opri[

State of Mind. La fel e [i d’n’b-ul

Expirat 28 octombrie, 22:30 Simon Shackleton a fost unul dintre primii DJ-i britanici ai sud-vestului Angliei care î[i organiza [i promova singur serile de acid house. Asta se întâmpla pân` s` se mute la Londra [i s` dea tonul unui stil tech-funk, liant între stiluri precum breakbeat-ul, house-ul, techno-ul [i electro-ul. Amalgamul sù muzical [i-a g`sit cu u[urin]` locul printre preferin]ele unor arti[ti pe cât de diferi]i, pe atât de cunoscu]i. James Zabiela, Sasha, Crystal Method, Laurent Garnier [i Fatboy Slim ar fi doar câ]iva dintre ei. Cu toate acestea, primul sù album n-a ap`rut mai devreme de 2003. S-ar putea, de fapt, s`-l [ti]i f`r` s` fi realizat. R`spunz`tor de soundtrack-ul multor filme, el a dinamizat prin muzic` pelicule precum Matrix, Charlie's Angels, Colec]ionarul de oase sau Spiderman 2. Ar mai fi de men]ionat [i munca lui pentru o gr`mad` de show-uri TV, de la CSI la Top Gear, sau pentru nu mai pu]in de cinci jocuri FIFA [i înc` câteva la fel de cunoscute. Fanii breaks îl privesc cu un mare respect, îns` sunt sigur` c` mai sunt mul]i dintre cei care nu înghit minimalul care ar face coad` oricând pentru o por]ie dinamic` de ritmuri suculente [i b`tì 4/4 care s`-i ]in` dansând pân` la cele mai indecente ore ale dimine]ii. “Întotdeuna m-am sim]it bine mixând în fa]a unui public cu mintea deschis` [i cu chef de petrecere. Europa de est pare s` aib` mare parte din asta în momentul de fa]`”, declar` artistul britanic publica]iei online Resident Advisor. Petrecerea cu Elite Force se anun]` a fi, dac` nu cel pu]in bun`, m`car o pat` de culoare la finalul unui octombrie bogat în evenimente de toate felurile, pentru toate gusturile. Iris Opri[

2 octombrie - 5 noiembrie 2009 www.timeoutbucuresti.ro 47

Nightlife

Fiecare concert de-al lor nu se poate lipsi de: senza]ia unei experien]e muzicale neobi[nuite, dans, ]ipete, târâieli languroase pe scen`, visuals psihedelice, machiaje excentrice [i costume anapoda. Skinny Patrini sunt o combina]ie de electro obscur [i erotic. Unii îi spun electro-clash. {i nu e un termen fresh. Îns` compara]iile care li s-au f`cut, referitoare la Peaches [i IAMX, au o oare[care greutate. Albumul lor de debut “Duty Free”, ap`rut anul trecut, a fost, de altfel, foarte bine primit. Nu mai exist` multe trupe

Elite Force

Gay & Lesbian

ONLINE

site Citi]i pe tegral in l iu rv inte

O capital` provincial` Stilistul Maurice Munteanua stat de vorb` cu Iris Opri[ despre scena [i cultura Gay a Bucure[tiului Se poate vorbi despre o scen`/cultur` gay \n Bucure[ti? Despre o cultur` gay \n Bucure[ti nu cred c` se poate vorbi. Despre o scen` gay da, \n sensul \n care exist` câteva locuri \n care oamenii ies. Ne referim strict la ni[te locuri ca oricare altele, \n care lumea iese seara [i râde, cânt` [i danseaz`. Se ascult` muzic` foartefoarte proast`, pentru c` a[a se \ntâmpl`. Cam atât. Nu cred c` putem vorbi despre o cultur` gay, \n sensul c` nu exist` o publica]ie dedicat` comunit`]ii LGBT, nu exist` evenimente care s` promoveze [i care s` spele cumva imaginea asta destul de dark pe care românii o au despre gay. Suntem \nc` la statutul de provincie. Crezi \n activismul celor de la Accept? Cred c` \n orice ]ar` civilizat` trebuie s` existe o asocia]ie care s` reprezinte drepturile acestei comunit`]i. A[a e normal s` se \ntâmple vizavi de orice, nu numai de gay. Leg`tura mea cu Acceptul este inexistent`. Nu [tiu nimic despre activitatea lor, din p`cate, pentru c` nu m-a interesat ceea ce se \ntâmpl` \n via]a gay-ilor, nu neap`rat din punct de vedere legal, cât cotidian, \n România. Sunt gay, nu sunt gay, sunt straight, nu sunt straight, nu prea m` intereseaz`. Eu \mi tr`iesc via]a a[a cum am \nv`]at. |n Bucure[ti e destul de greu s` cuno[ti oameni... ...e destul de greu s` cuno[ti oameni pentru c` sunt foarte pu]ini, le este \nc` fric` s` \[i asume ceea ce sunt, \i intereseaz` foarte tare no]iunea asta fals` a statutului. Din punctul meu de vedere nu exist` statut. }ine foarte tare de cum \]i manageriezi tu propria via]` [i noi nu [tim s` facem asta foarte bine. Nu e valabil numai pentru gay. |n general, ne e fric` de nou [i ne purt`m ca atare. Exist` locuri unde se \ntâlnesc membrii acestei comunit`]i? |n afar` de locurile de care-]i spuneam, mai exist` alternativa asta

gay&lesbian@timeoutbucuresti.ro De vorb` cu Maurice, la una din terasele ascunse ale ora[ului. bizar`, pe care au inventat-o al]ii cu mult timp \naintea noastr`: a parcurilor [i a locurilor de genul `sta, mult mai sleazy, dac` vrei. Mai exist` locuri [i mai dark, de tip ghetto, a c`ror experien]` nu o am, deci nu pot s` spun ceva \n sensul `sta. {tiu c` exist`, c` se-ntâmpl`... Sunt oameni care s-au \nv`]at s` fie in the closet [i s` se poarte ca atare. Face parte din via]a gay, contextul `sta. E un alt tip de underground, nu este underground-ul clasic.

Sunt gay, nu sunt gay, sunt straight, nu sunt straight, nu m` intereseaz`. Eu \mi tr`iesc via]a a[a cum am \nv`]at. |n mod` lucreaz` mul]i gay. A fost `sta un motiv pentru care ai ales s` lucrezi ca stilist? Nu, nu este un motiv. Eu mi-am dorit s` practic asta de foarte mult` vreme.

|mi place meseria pe care o fac [i o respect. Nu [tiu dac` e \ntâmpl`tor sau nu faptul c` mul]i oameni din mod` sunt gay. Se-ntâmpl` peste tot, probabil e vorba de un tip de sensibilitate care-]i permite s` ai, cumva, o alt` viziune fa]` de un alt b`rbat straight care ar face meseria asta. Chiar [i fa]` de o femeie e o alt` raportare la ce \nseamn` cultul `sta pentru mod`. Nu cred neap`rat \ntr-o estetic`, nu cred \ntr-un cult pentru mod`, mi se pare c` este o meserie ca oricare alta, dar, repet, nu este \ntâmpl`tor c` atât de mul]i oameni gay lucreaz` \n mod`. Crezi c` aceast` sensibilitate ]ine [i de educa]ie? ...fie de un dat natural. Cred c` ]ine foarte tare de zona copil`riei, pentru foarte mul]i dintre noi, pentru c` deacolo se trag multe lucruri [i, \n general, copil`ria este un context, o scen` destul de bun`. Dac` ar fi s` facem o analiz` la rece despre fiin]e umane, ne-am da seam` c` modul \n care eram \n copil`rie [i ce ne doream noi atunci nu e departe, pentru mul]i dintre noi, de adev`r [i de ce ne \nconjoar` acum.

Cluburi The Corner Club Visarion 25, 0724.832.458, Lounge: zilnic \ntre orele 14:00–20:00; Club: miercuri– duminic`, 23:00–06:00, intrarea liber`, www.thecornerclub.ro Miercurea este seara karaoke cu muzica anilor ‘80, joia fetele petrec \n pijamale, iar vinerea au loc spectacole erotice. S`pt`mâna se \ncheie cu show-uri de travesti]i [i lesbiene. Amatorii de narghilea pot g`si la bar diverse sortimente. Soho Lounge B`cani 3; luni–joi, 18:00 - 01:00; vineri–sâmb`t`, 18:00 - 04:00; subsol: vineri– sâmb`t`, 23:00–05:00; 0762.388.098; www.sohobar.ro Bar- club, straight friendly, care \mbin` clasicul british style cu modernul [i are ca specialitate petrecerile tematice.

Pride {elimb`r 1, vineri–sâmb`t`, 11:00–05:00, 075.177.433, www.prideclub.ro Petreceri cu subiecte diverse, pornind de la art`, natur`, pân` la celebre controverse ale ultimului secol.

2 octombrie - 5 noiembrie 2009 www.timeoutbucuresti.ro 49

Gay & Lesbian

Tu ce-]i aminte[ti din copil`rie? Spre exemplu \mi aduc aminte de foarte multe str`zi, m` plimbam prin ora[ cu mama, mergeam foarte mult la teatru. Mi-am dorit s` fac teatru – nu fac teatru, dar asta e cu totul alt` discu]ie. |mi aduc aminte de cl`direa ATF-ului, pe care am v`zut-o \ntr-o noapte de prim`var`, prin ’83 sau ’84. Era o furtun` foarte mi[to. Mie-mi plac furtunile. Eu eram \n ora[ – tunete, fulgere [amd, [i mi-a ap`rut \n fa]a ochilor cl`direa ATF-ului. Sunt convins c` undeva, \n viitor, voi face ceva legat de zona asta. E clar c` nu trebuia s` fiu actor. Am picat de patru ori la admitere. Nici nu pot s` fiu actor. {i `sta e un semn. Nimic nu e \ntâmpl`tor. Academia de Teatru [i Film \mi confirm` c` eu nu trebuia s` fac lucrul `sta. Dar sunt convins c` voi face ceva legat de zona de teatru la un moment dat. {tiu sigur c` se va \ntâmpla lucrul `sta. Amintirile totu[i au o baz` real` [i se vor reg`si cu siguran]` \n maturitatea noastr`.

Teatru Cronici

Un loc al \ntâlnirilor

Pyramus & Thisbe 4 You

Teatru & Dans

Pe actorulGeorge Iva[cu\l [ti]i din spectacole [i din filme. De doi ani este director la Metropolis, singurul teatru de proiecte din Bucure[ti. Despre scopul acestei institu]ii, \ntr-un interviu de Cristiana Gavril` Teatrul Metropolis a pornit cu o idee generoas`: teatru de proiecte pentru tineri. Între timp s-a transformat în teatru de proiecte… Cred c` în teatru cea mai important` este întâlnirea dintre genera]ii [i dintre arti[ti. Încerc s` implic cât mai mul]i tineri în spectacolele noastre, dac` lu`m în considerare numai ultima premier`, “Moartea lui Tarelkin”, ve]i vedea c` acolo doar câteva roluri sunt jucate de actori mai în vârst`. Pe scen` sunt foarte mul]i tineri. Mie acest spectacol mi se pare o continuare a ceea ce ei au f`cut în facultate, având în vedere c` este montat de regizorul [i profesorul Gelu Colceag. În acela[i timp, avem spectacole montate de regizori tineri, dar [i Alexandru Tocilescu va avea o premier` aici. Teatrul de proiect î]i acord` libertatea de a forma echipele ideale, regizorul nu este condi]ionat de o trup` angajat`. Pentru arti[tii tineri, Metropolis este un spa]iu de întâlnire cu genera]ia lor [i cu alte genera]ii. Nu cred c` exist` vârste în teatru, exist` doar experien]`, iar pentru un tân`r este important s` urce pe aceea[i scen` cu un mare actor. Nu v-a]i gândit la un sistem de reziden]e pentru tineri arti[ti? Chiar în aceast` stagiune vom lansa un proiect pentru tineri regizori. Consiliul artistic al teatrului a ales trei tineri regizori care vor lucra piese scurte de Cehov. Aceasta e tema, iar ei vor avea la dispozi]ie o stagiune [i consiliere din partea unor personalit`]i din mai multe domenii pentru a-[i finaliza spectacolele. S-au concretizat planurile pe care vi le f`cea]i în urm` cu doi ani [i gândurile pe care le avea]i atunci? În mare parte, da. {i nu este u[or s`

ttttt dup` Shakespeare, regia Alexandru Dabija, Dorina Laz`r, Rodica Mandache, Oana {tef`nescu, Antoaneta Zaharia, Teatrul Odeon

“Lucrurile au ie[it bine pentru c` am fost receptivi la dorin]ele publicului...” porne[ti la drum cu un teatru de proiecte. Am promis c` voi face tot ceea ce nu se poate face \n celelalte teatre [i de aceea am \ncercat s` nu calc \n strachini. Atunci îmi propuneam foarte clar ni[te lucruri artistice, altele tehnice. Gândi]i-v`, în primul rând, c` acest loc nu era deloc cunoscut pe harta Bucure[tiului, iar noi acum juc`m cu s`li pline. Am reu[it chiar s` ne form`m un public, am f`cut oamenii s` caute Teatrul Metropolis, prin calitatea spectacolelor [i valoarea arti[tilor pe care i-am adus. Am gândit un repertoriu variat, dar care s` nu deraieze de la un anumit standard. De fapt, cred c` lucrurile au ie[it bine pentru c` am fost receptivi la dorin]ele publicului, f`r` s` coborâm [tacheta. Omul nu vine la teatru pentru orice tâmpenie, caut` teatrul de calitate, publicul s-a întors la pove[ti, s-a întors la calitatea emo]iei, a lacrimii netrucate. M` gândesc c` ]ine]i cont de aceste lucruri în alegerea proiectelor [i a strategiei repertoriale… În primul an la Metropolis am f`cut o stagiune cu texte contemporane, iar anul acesta mont`m texte clasice. Avem experien]a a dou` stagiuni în care am urm`rit reac]ia publicului, succesul unui spectacol, acces`rile

50 www.timeoutbucuresti.ro 2 octombrie - 5 noiembrie 2009

pe internet. Apoi, am f`cut sondaje [i am încercat s` le punem cap la cap. Publicul are nevoie de amândou` aceste direc]ii, dar iar spun c` trebuie tratat serios [i adus la lucruri de valoare. Spunea]i c` nu ve]i juca la Metropolis atâta timp cât sunte]i director. Mi s-a p`rut exagerat` declara]ia. Acum juca]i în “Moartea lui Tarelkin”. M-am gândit mult pân` s` accept, dar propunerea m-a cucerit în cele din urm`. Când declaram c` nu voi juca la Metropolis aveam dou` motive, primul era c` nu voiam s` se amestece directoratul cu actoria pentru gurile rele care începuser` deja s` apar`, al doilea motiv, adeverit în Tarelkin, este c` nu te po]i distan]a de problemele administrative. Actorul are nevoie de concentrare [i lini[te ca s` lucreze la un spectacol, iar directorul trebuie s` rezolve chestiuni tehnice sau de produc]ie… Am fost cople[it, la un moment dat Gelu Colceag chiar a ]ipat la mine când m` \ngrijoram c` au întârziat ni[te materiale [i mi-a zis c` pe scen` sunt actor, nu director. Dar când r`spunzi pentru amândou` este pu]in mai greu… teatru@timeoutbucuresti.ro

V` imagina]i o pies` de teatru despre o pies` de teatru dintr-o pies` de teatru? Prima e n`scocirea ghidu[` a traduc`torului Andrei Marinescu, a doua, celebra scen` a meseria[ilor, [i a treia, “Visul unei nop]i de var`” de Shakespeare. Din aceast` trilem` nu pute]i ie[i decât urm`rind fragmentul cvadruplu de “Pyramus & Thisbe 4 You”, cu aceea[i scen` în patru variante [i interpret`ri diferite. Un nou giumbu[luc din seria [otiilor semnate Alexandru Dabija care [tie c` teatrul în teatru poate fi 100% comic. Mizeaz` pe toate contrastele ilariante imaginabile: un grup de dame f`r` preten]ii de pe vremea lui Shakespeare (cu b`rba]i savuros interpreta]i de actri]e) joac` în fa]a unor bìe]i cul]i [i doldora de ingenuitate (Mihai Smarandache [i Marius Damian). Spectatorii, un cuplu de gay proasp`t c`s`tori]i, se delecteaz` cu fiorosul Pyram al Oanei {tef`nescu, ultraenergic [i ultramasculin. Apoi, deliciul speciali[tilor: trup` de studen]i la Teatru vs. spectatori de pe vremea Marelui Will. Copiii îl abordeaz` pe Shakespeare cu sânge, sex, seringi [i bineîn]eles video. E prilejul perfect de a umfla comic toate cli[eele [i revolu]iile din teatru, estetici [i teorii de receptare. Totul se desf`[oar` sub îndrumarea unui guru: Ionel Mihìlescu, fabulos în macho-ul de telenovel` cu limbaj abscons, gùnos [i cu atât mai aberant. Restul ghidu[ei recuren]e v` las s` o descoperi]i singuri! Cristina Rusiecki

Trilema Shakespeare

Cartea de teatru

To]i fiii mei ttttt de Arthur Miller, regia Ion Caramitru, cu Victor Rebengiuc, Sanda Toma, Costina Ciuciulic`, Drago[ Stemate, Dorin Andone, Vivian Alivizache, TNB Regizorul Ion Caramitru a g`sit distribu]ia perfect` pentru textul complex al lui Arthur Miller, al c`rui subiect, de[i plasat \n America anilor de dup` cel de-Al Doilea R`zboi Mondial, urmeaz` toate regulile de construc]ie ale tragediei antice. Sanda Toma [i Victor Rebengiuc \n rolurile Kate [i Joe Keller – un patron de fabric` a c`rui obsesie pentru asigurarea bun`st`rii propriei familii duce, \n final, la pierzania fiec`rui membru al ei [i a multor nevinova]i, sunt stâlpii de rezisten]` ai spectacolului. Jocul Sandei Toma \n rolul mamei care se afl` \n situa]ia de a nega moartea fiului pentru a anula vinov`]ia tat`lui, atinge cote de intensitate maxim`. Ea reu[e[te s` creeze un personaj tridimensional, printr-un joc ce alterneaz`, pe mai multe registre, for]a, sarcasmul [i poezia. Timing-ul loviturilor de teatru este perfect controlat. Un rol care \i d` posibilitatea acestei mari actri]e s`-[i arate toate laturile talentului s`u. |l are partener \n acest tur de for]` pe

Teatrul postdramatic de Hans Thies Lehmann, Unitext; Volumul a fost publicat în 1999 [i a stârnit un mare interes, intrând rapid în toate bibliografiile de teatru [i fiind tradus în peste 15 limbi.

Indroducere \n teoria “performance-ului”

Costina Ciuciulic`, Sanda Toma [i Victor Rebengiuc Victor Rebengiuc, interpretul personajului cheie al piesei, c`ruia \i este dat s` parcurg` o transformare catartic`. Schi]at la \nceput cu tr`s`turi de penel aruncate aproape \n joac`, el ajunge \n ultimul act al piesei s` capete tr`s`turi aproape grote[ti, care se transform` \n final \n masc` tragic`. Rebengiuc \[i gradeaz` jocul cu [tiin]a unui mare maestru, \ntr-un permanent contrapunct dramatic cu partenera sa, Sanda Toma. Marea revela]ie a acestui spectacol este tân`ra actri]` Costina Ciuciulic`, care \n rolul Annei Deever, un fel de mesager al zeilor trimis s` purifice

familia corupt` a logodnicului ei, atinge un nivel de intensitate dramatic` amestecat` cu poezie pe care nu l-am mai v`zut demult pe scena Na]ionalului. Mai mult decât o tân`r` speran]`, Costina Ciuciulic` \[i confirm` prin acest rol talentul real. Trecând cu vederea decorul, mai precis piscina enorm` din gr`dina din spatele unei casei tipic americane, care omoar` tot spa]iul de joc, spectacolul reu[e[te s` instaleze pe scen` [i \n afara ei o atmosfer` plin` de \nc`rc`tur` dramatic`, care te urm`re[te mult timp dup` ce ai p`r`sit sala. Anca Ioni]`

de Richard Schechner, Unitext; Teoria lui Schechner al`tur` cuno[tin]e de antropologie, sociologie, ritualuri religioase [i folclor, precum [i o larg` perspectiv` multicultural`. C`r]ile lui Schechner, traduse în zeci de limbi, fac parte din bibliografia cursurilor de Art` teatral` din întreaga lume.

Enigma Sarah Kane/ Sarah Kane an enigma Volum bilingv (român-englez), Ap`rut în cadrul Colec]iei de teatru a Facult`]ii de Teatru [i Televiziune (UBB Cluj), Seria Colocvii, în parteneriat cu Teatrul Na]ional “Lucian Blaga” Cluj-Napoca.

Teatrul absurd de Martin Esslin Editura Unitext; Esslin a pus \n discu]ie pentru prima dat` acest termen: Samuel Beckett, Eugène Ionesco, Jean Genet [i Harold Pinter.

ttttt de A.V. Suhovo-Kobîlin, regia Gelu Colceag, cu George Iva[cu, Doru Ana, Dan A[tilean, Radu Gabriel, Alexandra Badea, Alexandru Pavel, Gabi Costin, Ana Covalciuc, Vlad Logigan, Teatrul Metropolis Un spectacol gândit de regizorul Gelu Colceag s` puncteze simplu mijloacele comicului [i ale grotescului, bine sus]inut de actori [i gustat de public cu mult umor. Dac` piesa lui Suhovo-Kobîlin descrie Rusia ]arist`, spectacolul de la Metropolis descoper` situa]ia oricând valabil` a corup]iei [i în[el`toriei, a disper`rii [i [ireteniei umane, f`r` trimiteri for]ate care s` deformeze textul. Povestea înscen`rii mor]ii lui Tarelkin este urm`rit` din prisma comediei vie]ii personajelor, cu accente grave asupra sistemului social, ahtiat dup` îmbog`]ire [i predispus la corup]ie, indiferent de urm`rile individuale [i de victimele sale. |ntr-un decor din lemn (Iuliana

Comedia, \ntre realism [i grotesc Gherghescu) , cu o parte mobil` care ajut` la inventarea spa]iilor de joc, regizorul Gelu Colceag antreneaz` o echip`, în mare parte tân`r`, [i g`se[te pentru fiecare personaj motiva]ia comic` prin care face transferul de la realism la tu[e îngro[ate menite s` eviden]ieze situa]ia. Sunt expresive în acest sens costumele Izei Târ]an, care, prin supradimensionare, urm`resc linia absurd` a

personajelor [i sporesc efectul comic. Sunt scene \n care costumele desenate \n tu[e exagerate deformeaz` corpul actorului, ca \ntr-un tablou expresionist, transferând comicul [i la nivelul imaginii scenice [i oferind suport pentru crea]iile actorilor. George Iva[cu folose[te toate mijloacele compozi]iei [i joac` aproape dou` personaje (adev`ratul Tarelkin [i Tarelkin dup` înscenarea mor]ii,

deghizat într-un b`trân) cu treceri nuan]ate ca \ntr-un joc al m`[tilor. La fel [i partenera lui, Alexandra Badea, care trateaz` cu dezinhibi]ie compozi]ia pe care o face. Doru Ana în rolul Generalului g`se[te [i red` autoritatea absolut` a puterii. Radu Gabriel, cu predispozi]ia sa spre comedie, declan[eaz` prin rolul poli]istului o desf`[urare de efecte care încânt` publicul. {i apari]iile mai mici sunt bine definite, fiecare personaj se remarc` printr-un detaliu actoricesc care aduce semnifica]ii comediei. Îi re]ii pe martorii proceselor aranjate: Vlad Logigan [i Alexandru Pavel, dar [i pe Ana Covalciuc, femeia care încurc` desf`[urarea lucrurilor dup` moartea lui Tarelkin. Gelu Colceag a construit un spectacol pornind de la datele [i energia actorilor [i l-a \ncadrat \n imagini care desc`tu[eaz` un tip de umor \ndreptat spre un realism grotesc. Dac` vre]i s` v` relaxa]i cu o comedie bine f`cut`, \ncerca]i “Moartea lui Tarelkin”. Cristiana Gavril`

2 octombrie - 5 noiembrie 2009 www.timeoutbucuresti.ro 51

Teatru & Dans

Moartea lui Tarelkin

Dans Flashback sau limita dintre arte Spectacolul porne[te de la “Camere separate” de P.V. Tondelli. Cât de important` este partea literar`? “Camere separate” este un roman autobiografic. Pentru mine a fost important \n momentul \n care l-am citit. De fapt, gândul acestui spectacol m` urm`re[te din 2002. De atunci, s-a conturat \n t`cere \n mintea mea. Acesta este [i primul meu spectacol dup` un text narativ, inspirat dintr-o realitate. Nu urm`resc [irul evenimentelor din “Camere separate”, folosesc doar ni[te reveniri \n trecut, priviri spre \napoi, acele “flashbacks”, dar care nu urm`resc neap`rat logica scrierii lui Tondelli.

R`zvan Mazilu este personajul principal al unei produc]ii interna]ionale. Despre un spectacol aflat la limita dintre dans, literatur` [i arte vizuale, poveste[te coregraful Massimo Gerardi.De Cristiana Gavril`

Massimo Geraldi toate p`r]ile lumii aduce o atmosfer` special` \n lucru [i mult` libertate de crea]ie \n spectacolele pe care noi le facem.

Teatru & Dans

Pentru “Flashback” a]i ales o echip` interna]ional`. Aceasta este formula dup` care lucra]i de obicei? Aproape \ntotdeauna lucrez cu arti[ti din mai multe ]`ri, ale[i \n urma unor audi]ii serioase organizate de echipa de la “movingtheatre.de”, compania noastr` a c`rei baz` se afl` \n Germania, la Koln. Principalul nostru scop este s` explor`m posibilit`]ile dansului contemporan. Aceast` deschidere c`tre arti[ti din

52 www.timeoutbucuresti.ro 2 octombrie - 5 noiembrie 2009

|n spectacolele pe care le-a]i semnat folosi]i mult tehnicile video. |n “Flashback” se \ntâmpl` la fel? Este un proiect interdisciplinar, bazat

pe dans, muzic`, literatur` [i arte video. Pentru mine proiec]iile video sunt ni[te ingrediente care ajut` imaginea format` pe scen`. Ele pot fi percepute separat, dar juxtapuse, creeaz` senza]ii, imagini, sunete. Pe scen`, artele video au un impact mai mare asupra publicului [i a percep]iei de ansamblu. Imaginea poate spune imens despre o poveste. R`zvan Mazilu are rolul principal. Cum l-a]i ales? Am avut \ncredere \n experien]a lui [i se potrivea perfect pentru acest rol. Iarna trecut` l-am v`zut la Bucure[ti, iar prezen]a lui pe scen` a avut un impact puternic. Asta m-a motivat s`-i propun aceast` colaborare. “Flashback”, un spectacol de Massimo Gerardi, cu R`zvan Mazilu, Nicholas Robillard, Lisa Gropp [i Luca Marchioro; 9, 10, 11 octombrie, Teatrul Odeon.

Recomand`ri teatru Legend` F intrare liber` N premier` / avanpremier` @ bufet $ cronic`

ttttt Actorul pe texte de Mircea Dinescu, regia Anca Dana Florea, cu Mihai M`laimare. Afl`m ve[ti despre teatru. Afl`m c` avem nevoie de teatru. Scena aproape goal`, nonculoare [i doar dou` accente de culoare, rafinament, parfum de teatru adev`rat. Teatrul Masca. Bd Uverturii 70-72, tel 021.430.50.55.

dare [i o \nmormântare la care se distreaz` toat` familia. Excelent` distribu]ia. (2 h 30 min, cu pauz`); Teatrul Odeon. Calea Victoriei 40-42, tel 021.314.72.34. Rezerv`ri online, la www.teatrul-odeon.ro.

ttttt

Ioana [i focul de Matei Vi[niec, regia C`t`lina Buzoianu, cu Dorina Chiriac, Drago[ Huluba, Marius Manole. De[i sunt folosite m`[ti comic-grote[ti, personaje specifice epocii, teatru muzical, toate introduse în scen` cu un ritm epuizant [i haotic, ca într-un spectacol de bâlci medieval, discursul e contemporan. Regizoarea [tie s` migreze între aceste genuri de teatru [i reu[e[te s` le controleze cu mijloacele comediei. (2 h, f`r` pauz`); Teatrul de Comedie, Sala Mare. Sf. Dumitru 2, tel 021.315.91.37.

ttttt Buzunarul cu pâine de Matei Vi[niec, cu Oana Pellea [i Sandu Mihai Gruia. Schema de spectacol e foarte simpl`: doi actori, o scen` goal`, un text bun, reflectoare [i cam atât. Intri pe nesim]ite \n povestea lor, te \ncânt` [i te emo]ioneaz`. (1h.15 min); Metropolis, Mihai Eminescu 89, tel 021.210.51.92

ttttt Casa Zoik`i de Mihail Bulgakov, regia Alexandru Tocilescu, cu Virginia Mirea, George Mih`i]`, Gelu Ni]u, Mihaela Teleoac`, Emilia Popescu. În detalii umane este subliniat` dec`derea unei lumi [i instaurarea noului regim, \ntr-un spectacol bine construit, plin de umor, cu un mesaj puternic, pentru c` ascunde în spatele comediei note cutremur`toare. (3h 45 min, cu 2 pauze); Teatrul de Comedie, Sala Mare. Sf. Dumitru 2, tel 021.315.91.37.

ttttt

ttttt E doar sfâr[itul lumii de JeanLuc Lagarce, regia Radu Afrim, cu Cristian Balint, Mihai Smarandache. |ntre dou` monologuri ca dou` coper]i se r`sfoie[te o lume. Fiul R`t`citor se \ntoarce acas` \ntr-o duminic` de-a lungul c`reia pare c` nu se \ntâmpl` nimic, o duminic` \ntre amintiri [i dorin]e, \ntre \ntâlniri [i flash-uri din copil`rie. (1 h 45 min); Teatrul Odeon. Calea Victoriei 40-42, tel 021.314.72.34. Rezerv`ri online, la www.teatrul-odeon.ro sau prin e-mail, la rezervari@teatrul-odeon.ro.

ttttt Gai]ele de Alexandru Kiri]escu, regia Alexandru Dabija, cu Dorina Laz`r, Ana Maria Moldovan, Ionel Mih`ilescu. Poveste despre n`ravurile din trecut ale mo[ierilor olteni, de un umor teribil. Un cuib de viespi, o iubire, o tr`-

Ionesco – Cinci piese scurte de Eugène Ionesco, regia Alexandru Dabija, cu Antoaneta Zaharia, Pavel Barto[, Ionel Mih`ilescu, Dorina Laz`r. Dabija a reu[it s` lege aceste scene \ntr-un spectacol cu cinci subiecte, dar cu o singur` tem`: râsu’- plânsu’ de fiecare zi. |ns`, performan]a spectacolului e aceea c` reu[e[te s` arate un Ionesco pe \n]elesul tuturor. (1h 10 min); Teatrul Odeon. Calea Victoriei 40-42, tel 021.314.72.34. Rezerv`ri online, la www.teatrul-odeon.ro.

ttttt |nmormântarea de Péter Nádas; regia László Bocsárdi, scenografia József Bartha, cu Drago[ Huluba, Mihaela Teleoac`. O sal` capitonat` de sus pân` la podele arat` ca un spa]iu proasp`t sterilizat, iar privitorul intuie[te din prag c` va asista la un experiment, la un ceva secret, dezv`luit doar celor 50 de persoane. (1h 20 min); Teatrul de Comedie, Sala Studio. Sf Dumitru 2, tel 021.315.91.37.

ttttt $ N Moartea lui Tarelkin de A.V. Suhovo-Kobîlin, regia Gelu Colceag, cu George Iva[cu, Doru Ana, Dan A[tilean, Radu Gabriel, Alexandra Badea, Alexandru Pavel, Gabi Costin, Ana Covalciuc, Vlad Logigan, (2 h 30 min); Teatrul Metropolis, Mihai Eminescu 89, tel 021.210.51.92.

ttttt $ N Pyramus&Thiesbe 4 You dup` Shakespeare, regia Alexandru Dabija, Dorina Laz`r,

Rodica Mandache, Oana {tef`nescu, Antoaneta Zaharia; Teatrul Odeon, Calea Victoriei 40-42, tel 021.314.72.34. Rezerv`ri online, la www.teatrul-odeon.ro.

ttttt $ N To]i fiii mei de Arthur Miller, regia Ion Caramitru, cu Victor Rebengiuc, Sanda Toma, Costina Ciuciulic`, Drago[ Stemate, Dorin Andone, Vivian Alivizache, Teatrul Na]ional, Sala Mare, Bd. Nicolae B`lcescu 2, tel 021.314.71.71, tnbpress@yahoo.com

31 octombrie - 8 noiembrie Noua dramaturgie în teatrul britanic contemporan, conferin]` sus]inut` de Aleks Sierz sâmb`t` 31 oct, 11:00, UNATC Frumos, de Jon Fosse, regia Vlad Massaci; Teatrul “Toma Caragiu” din Ploie[ti, 1h 20min, sâmb`t` 31 oct, 18:00, 21:00 TNB, Sala Atelier Orfeu [i Euridice, o versiune de Adrian Enescu cu varia]iuni pe teme de Gluck, regia Alexandru Darie; Teatrul Bulandra în colaborare cu Opera Na]ional`, 3h 45min (cu pauz`) sâmb`t` 31 oct, 1 noi, 19:00 Teatrul Bulandra, Sala “Toma Caragiu” La cantatrice chauvede Eugène Ionesco, regia Jean-Luc Lagarce; Cie les Intempestifs din Besançon (Fran]a),1h 30min, sâmb`t` 31 oct, 19:00, 1 noi, 16:00 Teatrul Odeon Ioana [i focul de Matei Vi[niec, regia C`t`lina Buzoianu; Teatrul de Comedie, 2h, 31 oct, 21:00 Teatrul de Comedie Face]i loc! de Mihaela Michailov, regia David Schwartz; Teatrul Luni de la Green Hours, 1h 25min, 31 oct, 1 noi, 22:00 Green Hours A 3 day presentation, conferin]` sus]inut` de Richard Schechner, 1-3 nov, 11:00 U.N.A.T.C. Introducere în teoria "performance-ului"de Richard Schechner, lansare de carte; EdituraUnitext, 1 noi. 16:30 Libr`ria C`rture[ti (str. A. Verona) Teatrul postdramaticde Hans Thies Lehmann, Editura Unitext, 1 noiembrie, 16:30 Libr`ria C`rture[ti (str. A. Verona) Prin]esa Turandot dup` Carlo Gozzi, regia Andriy Zholdak; Teatrul Na]ional “Radu Stanca” din Sibiu, 2h 20min, 1 noi, 18:00 TNB, Sala Mare Macbeth de Giuseppe Verdi, regia Petric` Ionescu, 3h (cu 2 pauze), Opera Na]ional` din Bucure[ti, 1 noi, 18:30 Cânt`rea]a cheal`de Eugène Ionesco, regia Gábor Tompa; Teatrul Na]ional “Lucian Blaga” din Cluj, 1h 40min, 1 noi, 19:00 , 2 noi, ora 18:00Teatrul Bulandra, Sala Izvor Theater, volumul 39, num`rul 2, revist` editat` de Yale University; edi]ie dedicat` teatrului românesc (Romanian's New Theater), luni 2 noi, 16:30 Libr`ria C`rture[ti (str. A. Verona) Trei surori de A.P. Cehov, regia Ada Lupu; Teatrul Na]ional “Mihai Eminescu” din Timi[oara, 2h 45min (cu pauz`, 2 noi, 3 noi, 18:00 TNB, Sala Atelier Lucia patineaz`de Laura Sintija Cerniauskaitò, regia Radu Afrim; Teatrul “Andrei Mure[anu” din Sfântu Gheorghe , 1h 30min, 2 noi, 18:30, 21:00, Opera Na]ional` Furtuna de William Shakespeare, regia Cristi Juncu; Teatrul “Toma Caragiu” din Ploie[ti, 2h 25min (cu pauz`), 2 noi, 3 noi, 21:00 Teatrul Odeon Krumde Hanoch Levin, regia Theodor Cristian Popescu; Teatrul

Na]ional din Târgu-Mure[, 2h 15min, 2 noi, 21:00 TNB, Sala Mare Tooth of Crime, dup` o pies` de Sam Shepard, regia Richard Schechner, film, 2 noi, 22:00, Sala Elvira Popesco, Institutul Francez Dincolo de rol sau Actorul nesupus&Repeti]iile [i Teatrul reînnoit - Secolul Regiei,volume de George Banu; Editura Nemira, lansare de carte, coeditor Festivalul Interna]ional de Teatru de la Sibiu, 3 noi, 16:30 Libr`ria C`rture[ti (str. A. Verona) Lapte negrude Vasili Sigariev, regia Claudiu Goga; Teatrul Dramatic “Sic` Alexandrescu” din Bra[ov, 2h 15min, 3 noi, 18:30, Opera Na]ional` Trei surori de A.P. Cehov, regia Gábor Tompa, Teatrul Maghiar de Stat din Cluj, 2h 40min (cu pauz`),3 noi, 20:00, 4 noi, 18:00,Teatrul Bulandra, Sala Izvor Ai v`zut luna? / Have You Seen the Moon, film documentar, produc]ie Willke Film, Cinemateca ArtHoc, 3 noi, 22:00 Sala Elvira Popesco, Institutul Francez Brâncu[i [i Grotowski, doi “antimoderni” moderni, conferin]` sus]inut` de George Banu, în cadrul evenimentului “În laboratorul lui Jerzy Grotowski” organizat de Institutul Polonez [i Funda]ia “Camil Pretrescu”, 4 noi, 10:00 Teatrul ACT Enigma Sarah Kane / Sarah Kane - An Enigma, volum bilingv (român-englez), ap`rut în cadrul Colec]iei de teatru a Facult`]ii de Teatru [i Televiziune Cluj, 4 noi, 16:30 Libr`ria C`rture[ti Cum traverseaz` Barbie criza mondial` de Mihaela Michailov, regia Alexandra Badea; Teatrul Na]ional “Mihai Eminescu” Timi[oara ,1h 40min, 4 noi, 18:00, 21:00 TNB, Sala Mare Epopeea lui GhilgameshVersiunea teatral` [i regia Drago[ Galgo]iu; Teatrul Odeon , 3h 45min (cu pauz`), 4 noi, 18:00 Teatrul Odeon Psihoz` 4.48de Sarah Kane, regia R`zvan Mure[an; Teatrul Na]ional “Lucian Blaga” din Cluj , 1h , 4 noi, 18:00, 21:00 TNB, Sala Atelier Concre]ii dup` Vladimir Sorokin, regia Alexandru Mih`escu; Teatrul Luni de la Green Hours, 45min, 4 [i 5 noi, 22:00 Green Hours Teatrul absurdde Martin Esslin, Editura Unitext, 5 noi, 16:30 Libr`ria C`rture[ti (str. A. Verona) Sinuciga[ulde Nikolai Erdman, regia Felix Alexa; TNB, 2h 15min (cu pauz`), 5 noi, 18:00 TNB, Sala Amfiteatru Psihoz` 4.48de Sarah Kane, regia Mihai M`niu]iu; Teatrul Na]ional “Lucian Blaga” din Cluj - 1h (f`r` pauz`), 5 noi, 19:00 , 21:00,Teatrul Odeon poimâine alalt`ieride Gianina C`rbunariu, regia Gianina C`rbunariu; Teatrul Mic, 1h 40min (f`r` pauz`), 5 noi, 21:00 Teatrul Mic Hipio]i [i Bol[evicide Amiel Gladstone, regia Felix Crainicu; Teatrul Arca, 1h 20min (f`r` pauz`), 5 noi, 22:00, La Scena Un prooroc în teatru, regia Jerzy Kalina; produc]ie Krzysztof Kopczynski, VP, Channel 2, finan]at de Film Production Agency (2004); 5 noi, 22:00 Sala Elvira Popesco, Institutul Francez.

Rating: tttttt onorabil tttttt bun tttttt foarte bun tttttt capodoper` 2 octombrie - 5 noiembrie 2009 www.timeoutbucuresti.ro 53

Teatru & Dans

Cum gânde[te Amy de David Hare, regia C`t`lina Buzoianu, cu C`t`lin Babliuc, Rolando Matsangos, Valeria Seciu, Simona Popescu. Un spectacol despre conflictul dintre genera]ii, dintre televiziune [i teatru, dintre un b`rbat [i o femeie. Înving`toare la puncte, Valeria Seciu. (2 h 45 min, cu pauz`); Teatrul Mic. Str. C-tin Mille 16, tel 021.314.70.81.

ttttt

Festivalul Na]ional de Teatru

Art` 3+4 = Damian

Piramida ro[ie [i Filosoful , dou` dintre lucr`rile exponen]iale pentru Horia Damian

Art`

Un foarte important artist român din diaspora î[i adjudec` nu una, ci dou` mari expozi]ii în România. Prima la Mogo[oaia, a doua la MNAC. Artistul = Horia Damian. De Adriana Oprea Cele dou` expozi]ii ni-l prezint` în doi timpi. Primul dureaz` cât o ie[ire generoas` din Bucure[ti, c`tre Palatele Brâncovene[ti de la Mogo[oaia, acolo unde ni se propune o incursiune în arta tân`rului Damian. Suntem trimi[i înapoi în timp, devenind spectatori ai primelor produc]ii artistice, datate în intervalul 1930-1946, ale celui care, ob]inând o burs` în urma pre]uirii de care se bucura deja în mediul connaisseurilor autohtoni, va pleca în 1946 la Paris. Desene cu personaje costumate teatral, pisici [i nuduri. Peisaje schi]ate în creion sau pictate în ulei. Portrete, naturi moarte, interpret`ri dup` marii mae[tri. Caden]a în doi timpi continu` la Muzeul Na]ional de Art` Contemporan` (MNAC). Anvergura [i înc`rc`tura cresc, b`taia mi[c`rii e suspendat`, pendulul se opre[te: e

Peisaj– lucrare din perioada de tinere]e vorba de o expozi]ie impresionant`. Acest al doilea timp al prezen]ei lui Damian la Bucure[ti reflect`, printr-o expunere impecabil structurat`, umplând dou` niveluri ale cl`dirii, principalele proiecte [i familii de lucr`ri prin care se remarc` activitatea lui Horia Damian dup` plecarea din România [i stabilirea artistului la Paris. Priveli[tea pictural` care te întâmpin` îndat` ce intri în expozi]ie d` tonul, regleaz` de la bun început corzile, introduce de la prima privire protagoni[tii. Oricât de emfatic ar p`rea, intri în acest univers cu ochii pe cer, pe un cer înstelat, reluat iar [i iar în picturi. Suprafe]e întunecate pe care pâlpâie puchi]ei albicio[i, acesta

54 www.timeoutbucuresti.ro 2 octombrie - 5 noiembrie 2009

e fundalul a dou` din principalele personaje ale imageriei lui Damian. Primul, Filosoful, st` adus de spate într-un scaun alb, sprijinindu-[i capul într-o mân`, sub stele. Pânza care îl îmbrac` îl face ni]el decrepit, pare un pacient de spital. (Ceea ce [i este, de altfel, trimi]ând la experien]a din 2002, când, în urma unui atac, artistul este spitalizat: o experien]`-limit` care a decis la vremea aceea na[terea imaginilor de fa]`). Un alt personaj solitar contracareaz` aerul u[or sumbru al Filosofului: în dreapta, o Venus brun` se na[te de sub propria-i hain`, de care se dezbrac` pe un fundal luminos din care stelele s-au retras. Vor reveni atunci când o alt` Vener`, cu alur` retro (pe care o po]i redescoperi mai încolo ca Ev` adormit`), întoarce spatele privindu-le de la balcon. Primul spa]iu al expunerii – primele [i cele mai persistente caracteristici ale stilului Damian: lucr`ri mari, cu aspect de machet` scenografic`, acrilic pe lemn, textile albe, panouri decupate [i suprapuse acolo unde credeai c` e pictur` 3D pe una [i aceea[i suprafa]`. Culcat` în urm`toarea sal` a expozi]iei, o coloan` gigantic` pare s` fi fost transportat` naval de exploratori, cu ajutorul unui e[afodaj

complicat care le-a permis, la finalul c`l`toriei, s` o instaleze direct în Casa Poporului. Are capitelul [tan]at cu cifre-[ablon, ca [i cum ar timbra componentele unui colos transportat spre a fi reasamblat la destina]ie, ceea ce atrage aten]ia asupra unui elementcheie din iconografia artistului. Cifre – pictate de regul` în ro[u, marcând axialitatea imaginilor [i p`strând conformitatea cu [ablonul de eviden]` a cutiilor, l`zilor pentru depozitare [i transport. De câteva ori, apar 3 [i 4; de alte câteva ori, apare un 7 ca o marc` de identificare a lucr`rilor însele. Cifrele reapar ostentativ în a treia sec]iune a expozi]iei, imprimate pe paturile în care doarme Eva brunet` [i un Cavaler Lancelot în]epenit în armur`. Coloana reintr` discret în scen`, la sec]iunea dedicat` construc]iilor arhitectonice, al`turi de Coline, Piramide, Cet`]i [i Mastaba. {aptele devine num`rul de înregistrare a miracolelor mistice: în ultima sal`, Hristos se ridic` dintr-un sarcofag ca dintr-o lad` uria[` de transport devo]ional. 7 = 3 + 4 = Damian. Damian, Muzeul Na]ional de Art` Contemporan`, pân` pe 8 noiembrie arta@timeoutbucuresti.ro

Zece lucruri despre… Anaid Art Gallery

Pia]a de art`

Pentru Anaid Art Gallery, data de 8 octombrie marcheaz` un moment aniversar – 5 ani de când func]ioneaz` ca galerie privat` de portofoliu – ca [i inaugurarea concept store-ului destinat lui Lucian Bro[c`]ean.

Licita]ia de toamn`Artmark

1. Este singura institu]ie particular` ce aplic` sistematic ideea de design de expunere, început` în 2007 ca parteneriat între galerie [i o firm` de arhitectur`. În proiectul expozi]ional este implicat nu numai artistul respectiv, ci [i un curator sau istoric de art` [i un arhitect.

Cele 114 lucr`ri oferite spre vânzare apar]in, ca de obicei, atât celor mai importan]i arti[ti români ai perioadei moderne – Gheorghe Petra[cu, {tefan Luchian, Ion }uculescu, unor arti[ti str`ini de renume – maestrul francez Armand Guillaumin, cât [i tinerei genera]ii de arti[ti – Zoltan Bela, Carmen Acsinte, Drago[ Burlacu. Pre]urile lucr`rilor variaz` \ntre 400 [i 100.000 de euro, iar acestea sunt \mp`r]ite \n cinci sec]iuni – Art` româneasc` de patrimoniu, {coala de la Baia Mare, Art` fotografic`, Art` româneasc` tân`r` [i Art` european`.

3. Este singurul spa]iu din România care integreaz` zona de fashion într-un spa]iu al artei contemporane.

15 octombrie, Sala Grand Ballroom a Hotelului JW Marriott

Anaid Art Galleey de-a lungul timpului 6. Lanseaz` 1-2 arti[ti pe an [i încearc` s` fidelizeze arti[tii cu care lucreaz`. Altfel galeria trebuie s` implice mai multe fonduri [i nici ace[tia nu au vizibilitatea dorit`.

9. Lanseaz` din luna octombrie [i un program educa]ional – Art History Tour, de ini]iere în arta modern` [i contemporan`, program destinat publicului larg.

5. Particip` din 2005 la târguri de art` interna]ionale, în general în zona german`.

7. Promovarea arti[tilor galeriei include, pe lâng` expozi]ie, materiale în pres`, tv, cataloage [i diverse materiale promo]ionale, [i desigur încercarea de a-i plasa în diverse expozi]ii interna]ionale.

6. Programul s`u implic` multe personale, pe de o parte, [i deschiderea de expozi]ii în parteneriat cu alte institu]ii, pe de alta, dezvoltând o serie de colabor`ri ce implic` muzee, institute culturale etc.

8. Public: arti[ti, curatori, avoca]i, economi[ti, mul]i arhitec]i, mul]i din zona fashion. Foarte pu]ini doctori în schimb (principalii actori pe zona de art` veche), foarte pu]ini colec]ionari de art` veche.

10. Cele mai importante proiecte ale galeriei au fost 7//7, organizat în 2008 \n colaborare cu MNAC [i MOYA (Museum of Young Art Vienna), [i participarea cu doi arti[ti în cadrul expozi]iei Messiahs, \n 2009, la MODEM (Centru de Art` Modern` [i Contemporan`), Debrezen, Ungaria, ce include nume celebre de la Picasso, Dali sau Rodin la Matthew Barney, Andres Serrano, Marina Abramovich sau Bill Viola.

Artmark: o cas` de licita]ii de succes

vestic`. În acest sens, expozi]ia propune “o perspectiv` echilibrat` asupra istoriei artei din aceast` parte a lumii”, urm`rind dezvoltarea artei din acest spa]iu nu prin compara]ie direct` cu modelele sale vestice, ci punând în paralel modalit`]ile de transformare a concep]iilor artistice locale din trei ]`ri diferite – Grecia, Bulgaria [i România. Sunt urm`rite meandrele dezvolt`rii artei moderne din regiune, conturarea treptat` a identit`]ii sale artistice prin melanjul specific, asimilarea ideilor, formelor [i tehnicilor elaborate în marile metropole europene [i intersec]ia lor cu caracteristicile locale. În România, receptarea istoriei modernismului a fost sistematic ocultat` din interior, de istoriografia de art`, din motive de ordin politic [i estetic, fiind reconsiderat` abia dup` ‘89, expozi]ia fiind [i în acest sens o ocazie de reevaluare a istoriei artei

locale. Pe lâng` personalit`]i consacrate ale avangardei, precum Victor Brauner, Marcel Iancu, M.H. Maxy sau Hans Mattis-Teutsch, în suita de arti[ti români selecta]i vom g`si [i creatori asimila]i unor direc]ii stilistice mai pu]in vehemente, dar care completeaz` tabloul modernismului românesc ante [i interbelic. Pentru a oferi o imersiune veritabil` în atmosfera modernist`, pe data de 9 octombrie violonistul Alexandru Tomescu [i pianistul Horia Mihail vor sus]ine un recital cu piese compuse între 1910-1940, pe 12 noiembrie va avea loc o conferin]` sus]inut` de arh. Nicolae Lascu pe tema arhitecturii moderne în România, iar expozi]ia beneficiaz` de o scenografie special`, realizat` în colaborare cu echipa de arhitec]i de la Abrupt Arhitectura, ce include o sal` de lectur` amenajat` în stilul localului Cabaret Voltaire din Zürich. C.R.

4. În 2008 a început s` promoveze tineri designeri care aveau o latur` extrem de experimental`. Proiectul este finalizat cu concept-storeul destinat lui Lucian Bro[c`]ean.

Preview Ipostaze ale modernismului

Arta estic`, atât în perioada sa moder-

George Papazov, Bulgaria

n`, cât [i în continuare, în cea contemporan`, este constant perceput` [i evaluat` prin raportare la cea occidental`. Balcanii par a reprezenta prin excelen]` alteritatea, periferia, autopercepându-se prin grila de evaluare

2 octombrie - 5 noiembrie 2009 www.timeoutbucuresti.ro 55

Art`

Ipostaze ale modernismului. Pictura în România, Bulgaria [i Grecia în perioada 1910 – 1940 MNAR pân` la 22 noiembrie

Carte Cartea à la carte

Audio c`r]i

Dac` te-ai hot`rât pentru statul la crati]`, în lipsa unei persoane competente care s` te îndrume ([i `sta e mai curând un noroc), trebuie s` o iei [col`re[te [i s`-]i cumperi m`car o carte de bucate. Ceea ce e mai complicat decât pare. De Ema Stere

ttttt Nikolai V. Gogol, \n lectura lui R`zvan Vasilescu, 1h:11, 30 lei

SHUTTERSTOCK

Nu demult, o avarie a l`sat un cartier bucure[tean \n bezn` vreme de dou` ore, ca odinioar` pe vremea lui Ceau[escu.Prilej minunat, departe de laptop [i de veioza de citit, pentru a asculta un minunat audiobook: “Mantaua” lui Gogol, \n lectura lui R`zvan Vasilescu. Un text clasic, nedemodabil, care nu [i-a pierdut savoarea [i for]a specific` ru[ilor. {i care, citit cu mult talent, poate mobila luxos o sear` f`r` lumin`. Cu nostalgia pieselor radiofonice pe care le ascultam \n copil`rie, am descoperit, ascultând aceast` “montare” audio, c`, \n fond, exist` un Akaki Akakievici \n fiecare dintre noi. F.P.

Cursuri \n buc`t`rie pentru care mul]i dau fuga la o autoritate r`sverificat`: Sanda Marin. Cartea ei este, s` recunoa[tem, mai pu]in ambigu` – nu [i identitatea autoarei/autorului... Îns` în caz c` ]i-ai descoperit sufletul pereche, culinar vorbind, po]i merge mai departe [i s` achizi]ionezi o serie de autor. De pild`, cea semnat` de irezistibilul Jamie Oliver, care cuprinde “La mas` cu Jamie”; “Cu Jamie în Italia”; “S` g`tim cu Jamie” [i “Acas` la Jamie” – toate la Ed. Curtea Veche. Sau po]i opta pentru un autor român, ca Gina Frîncu, coautoare la “Buc`t`ria româneasc` modern`”, dar [i la “Preparate din pe[te [i fructe de mare”, ambele la Ed. Runa. L`sând la o parte g`titul în sine, unele c`r]i nici nu au ce c`uta în buc`t`rie, ci de-a dreptul în biblioteca “serioas`”. Mult vândut` [i reeditat`, “Bucate, vinuri [i obiceiuri române[ti” de Radu Anton Roman (Ed. Paideia) e mai degrab` oper` literar` [i antropologie cultural` plin` de voio[ie [i de culoare, decât re]etar. De[i cantit`]ile sunt clare [i modul de preparare precis exprimat, nu se [tie de ce, mânc`rurile nu ies cum ar trebui. Dar cui îi mai pas` de mâncare? E o pl`cere [i s` cite[ti numele unor feluri precum “[erbet de nuf`r” sau “P`p`die de Or`[tie”, ori s` te desf`tezi cu descrierea unor vechi credin]e gastronomice ]`r`ne[ti (“La Ispas se

ttttt

Dama de pic` Aleksandr Pu[kin, \n interpretarea lui Victor Rebengiuc,1h:1, 30 lei bat oamenii cu leu[tean, ca s` se îngra[e” – din Pop Reteganul). {i dac` vine vorba de credin]e ([i de c`r]i bune de dat în dar) nu rata o alt` experien]` literar`: “Istoria gustului” de Paul Freedman (Ed. Vellant). Vei afla de aici care [i din ce ra]iuni (inclusiv sociale, politice, religioase etc.) au fost preferin]ele culinare ale oamenilor, într-un parcurs detaliat [i minunat ilustrat. În fine, ca suprem` bibliografie gastronomic` (deci totodat` carte de dragoste, aventuri, thriller etc.) recomand “Pedantul în buc`t`rie” de Julian Barnes (Ed. Nemira). O vreme, Barnes a fost Food Editor la gazet` [i buc`tar amator în propria locuin]`; are o puternic` bibliotec` la subiect (cam o sut` de titluri); pedant fiind, a respectat întotdeauna re]etele, citite sau auzite. De trei ani, de când a ap`rut versiunea româneasc`, fac pilaful à la Julian Barnes – [i-mi iese. De[i tot el zice: “anumite mânc`ruri sunt întotdeauna mai bune la restaurant, oricât de tentante ar p`rea variantele din c`r]ile de bucate”. Repet, pilaful îmi iese OK. carte@timeoutbucuresti.ro

“Suntem ni[te pigmei \n compara]ie cu Pu[kin!”, exclama Dostoiveski. Dac` vre]i s` asculta]i un text cristal, s` \n]elege]i ce \nseamn` un scriitor de raftul \ntâi, asculta]i \n tihn` acest audiobook \ntr-o lectur` splendid` realizat` de Victor Rebengiuc.Nu-l asculta]i la semafor, c` pierde]i tot farmecul. F.P.

ttttt

Dama cu camelii Alexandre Dumas-fiul, \n lectura Rodic`i Mandache, 2h:27, 45lei N-am recitit aceast` carte din adolescen]`: m` a[teptam s-o reg`sesc siropoas` [i melodramatic`. Rodica Mandache salveaz` un text amenin]at de uitare. Merit` s-o asculta]i! F.P.

ttttt

Legea lui Murphy Arthur Bloch, \n lectura lui Ion Caramitru, 1h:16, 30lei Ion Caramitru nu reu[e[te s` se “asorteze” cu umorul textului, pe care-l interpreteaz` ca [i cum ar recita din “Od` \n metru antic”. Se poate [i mai bine. F.P.

2 octombrie - 5 noiembrie 2009 www.timeoutbucuresti.ro 57

Carte

De[i familia mea m` consider` o buc`t`reas` remarcabil` (sunt [i singura care g`tesc, pe o raz` de trei grade de rudenie), nu sunt sigur` c` a dovedi porniri gastronomice e o mi[care foarte inteligent`. Le sf`tuiesc pe tinerele fete s` se ab]in`. Pe lâng` orele îngrozitoare petrecute lâng` cuptor, în timp ce de afar` se aud chicoteli [i gâlgâituri, g`titul furnizeaz`, ca orice activitate competi]ional`, clipe de agonie, dar [i de extaz (am citat dintr-un comentator de fotbal). Ba ob]ii o pr`jitur` cauciucat`, ba s-a plictisit lumea de ciorba ta de peri[oare, ba te ame]e[te un succes facil de genul perelor trase în ciocolat`. În plus, te îngra[i teribil. Singurii alia]i serio[i r`mân, desigur, c`r]ile de bucate. Care, uneori, sunt exact ce le promite titlul: culegeri de re]ete, texte practice [i modeste, de unde afli precis ce s` cumperi [i cum s` procedezi cu ce ai cump`rat. Stilul e simplu [i minimal: “Carnea se spal`, se cur`]` [i se taie în buc`]i. Acestea se dau prin ma[ina de tocat etc”. Dificultatea st` aici doar în cazul ingredientelor greu de g`sit ori de identificat în pia]`. De pild`, hasma]uchi: o plant` aromatic` pe care nu avusesem onoarea s` o cunosc, dar care figura în varii c`r]i de specialitate ca “asm`]ui” ori “ha]ma]uchi”. Din “Condimente” (Ed. Allfa) am aflat c` e totuna cu anasonul [i myrthul! Dar ce m` fac cu bresaola (Jamie Oliver sus]ine c` “procurarea ei n-ar trebui s` fie o problem`”) ori cu ]iparul verde (recomandat de autorii “Enciclopediei culinare”, Ed. Allfa)? Chiar presupunând c` ai tot ce-]i trebuie [i c` explica]iile sunt clare, tot nu te afli în fa]a unui simplu manual de utilizare. Ambiguit`]ile precum “pu]in”, “dup` gust”, “pân` ajunge la o consisten]` cremoas`” pot înnebuni orice buc`tar încep`tor. E motivul

Mantaua

Recenzii {i hipopotamii au fiert \n bazinul lor Jack Kerouac, William S. Burroughs ttttt Polirom, 224 p., 22.95 lei Micul roman al beatnicilor Burroughs &Kerouac nu a putut fi publicat decât dup` moartea prietenilor autorilor, protagoni[ti – ca victim` [i actant – ai unei crime. Lucien Carr (devenit uciga[ul prietenului s`u), nu este altul decât

cel responsabil de întâlnirea dintre Burroughs, Kerouac [i Allen Ginsberg, care a dus, în cele din urm`, la închegarea genera]iei. Plasat` pe fundalul unui New York decadent, ac]iunea recompune întâmpl`rile care au culminat cu actul funest. Viitorii poe]i beat î[i petrec nop]ile din bar în bar, în fulminante be]ii, asemeni unei întregi umanit`]i confuze, compuse din marinari, solda]i l`sa]i la vatr`, mici afaceri[ti, trafican]i de tot soiul, prostituate sau fete de familie bun` – cu to]ii ducând o existen]` ilicit`,

angaja]i într-o alergare oarb` pres`rat` de multe ori cu evenimente violente. Din aceast` galerie de portrete, ei par s` se auto-decupeze, îns`, ca personaje cu o existen]` estetic`. În toate periplurile lor reale (c`utarea unei slujbe pe vapor) sau imaginare (fuga în Parisul boem) sunt înso]i]i de o aparte con[tiin]` de sine grefat` pe convingerea c` se afl` în plin progres spre o viziune artistic` totalizant`. Crima în sine, cu toat` realitatea ei macabr`, î[i g`se[te locul ei în aceast` viziune. {tefania Mihalache

Vie]ile secrete ale Istoria \ndr`gosti]ilor Simon Van Booy canibalismului Manuel Moros ttttt periu]e de din]i devenite simboluri Humanitas, 208 pag., 24 lei Iat` un volum de optsprezece povestiri, ap`rut \n colec]ia “Cartea de pe noptier`”, care au sensibilitatea [i vibratoul melancolic al unor poeme. Tân`rul autor englez, stabilit la New York, Simon van Booy, surprinde în aceast` carte ca un evantai sentimental instantanee stranii în care apar bulevardele Parisului, bolnavi muribunzi ce viseaz` la c`p[uni,

ale speran]ei, un aeroport ca un rai, singurul festival al merelor din Brooklyn, pantoful fantom` al bunicului, fântânile de la Roma lâng` care oamenii se s`rut`, femei surde cântând la vioar` [i tot felul de lucruri de zi cu zi, într-un amestec fantast care î]i las` un gust dulce-am`rui, de za] aromat cu miere. Titlurile povestirilor (“Lumea toat` râde în floare”, “Unde se ascund e un mister”, “Salveaz` tot atâtea câte distrugi” etc.), la fel de ciudate [i de misterioase, alc`tuiesc un cuprins care se cite[te el însu[i ca un poem, pe urmele îndr`gosti]ilor ale c`ror vie]i secrete s-au îndep`rtat sfioase pân` la evanescen]`. Nadine Vl`descu

SMS Bogdan Dumitrescu ttttt

Carte

Polirom, 200 p, 21.95 lei, Debutul literar al lui Bogdan Dumitrescu pare targetat pe oamenii care lucreaz` în publicitate. Multe dintre personajele crochiurilor lucreaz` în corpora]ii, sunt oameni boga]i, îns` extrem de singuri. Nimeni nu-[i pune problema siguran]ei materiale în aceast` lume, lovit` cum e ea de criza economic`. Altceva le lipse[te eroilor: afec]iunea, rela]iile umane adev`rate, libertatea de a scrie un roman

atunci când au chef. {i de a evada, în cazul în care î[i doresc cu ardoare asta. “SMS” e, de fapt, un volum despre aceast` lume a firmelor, unde totul poate fi prins în contracte [i m`surat în cifre salariale. {i, în general, despre lumea contemporan`, în care via]a unui individ “de succes” poate fi distilat` în foarte pu]ine amintiri care într-adev`r conteaz`. Dac` volumul are un defect, acesta e concentrarea extrem` a textelor. Autorul î[i scrie schemele propriilor povestiri, iar unele texte, cum e cel despre clonare, sunt simple aforisme/eseuri. Am g`sit idei foarte de[tepte în aceast` carte, îns` ele sunt l`sate, din p`cate, în stadiul de idee. “SMS” este doar atelierul volumului de povestiri grozav care ar fi putut s` fie. C`t`lin Sturza

58 www.timeoutbucuresti.ro 2 octombrie - 5 noiembrie 2009

ttttt Corint, 368 p, 49.90 lei Canibalismul este un subiect expediat involuntar cu repulsie în afara grani]elor lumii civilizate. El ]ine fie de patologie, fie de barbarie, deoarece încalc` un tabu extrem de puternic. De aceea, o istorie a canibalismului poate fi o carte mai greu de digerat. Manuel Moros Pena ne invit` îns` la o “surprinz`toare incursiune în antropofagie din Antichitate pân` în zilele noastre”. Surprinz`tor într-adev`r, descoperiri paleontologice par s` indice faptul c` “în timpuri preistorice to]i oamenii au fost canibali”. Pentru Occidentul colonizator, actele canibale ale “s`lbaticului” au fost o justificare în plus pentru sclavie [i decimarea popula]iilor indigene. O tenebroas` Terra Canibalia se întindea dincolo de marginile lumii cunoscute. Privit` [i în]eleas` în cadrul formelor sociale în care s-a manifestat ( fie c` vorbim despre spa]iul geografic al Americii de Sud, al Europei, al Africii), antropofagia apare integrat` unor sisteme de credin]e [i practici rituale care presupun respectul fa]` de str`mo[i, convingeri animiste sau înf`ptuirea unor acte justi]iare. Coeren]a gestului canibal este intim legat` de sacru. Irina Filipache

Silogismele am`r`ciunii Emil Cioran ttttt Humanitas, 118 p., 14,90 lei O Biblie pe dos, asta e literatura lui Cioran. {i asta se vede [i \n acest ultim volum din seria de reedit`ri Cioran. {arjeaz` uneori, asta nu-mi mai place acum, la recitire. Dar cred c`, dup` domolirea apetitului de revolt` din anii '90, ast`zi, în plin` criz` a Occidentului, Cioran e iar`[i actual. E omul paradoxului. Un baroc pentru era postapocaliptic`, pe care înclina]ia c`tre tema excesului l-a integrat repede într-un anume spirit francez. Antimodern, cât se poate de antimodern: anti-progresist, anti-occidental, anti-doxic. Cioran nu e îns` un disperat, ci un trubadur al disper`rii, ceea ce-i cu totul altceva. Când scrie, cânt`. Foarte inteligent când se deschide înspre lume, cu intui]ie istoric` [i terminologic`, Cioran nu prea vorbe[te despre el. Are uluitoarea inspira]ie de a vedea în absurd avatarul laic al tainei, dar nu [tie ce-i autofic]iunea. Atunci când totu[i o face, e departe; se joac`, danseaz`, fuge. (“Realul m` îmboln`ve[te de astm”). Nu se teme (“Panica, intrat` în rândul moravurilor curente, [i-a pierdut orice virtu]i”). Nu are curajul s` stea s` se împu[te în cap, cu pistolul fumegând de focurile trase în toate direc]iile, aidoma coreenilor psihotici din State. Trage în Occident, în umanitate (dec`zute, agonizante, f`r` vlag`), trage na]ional (spanioli, francezi, nem]i, italieni) [i trage generic (în “Profesorul” de literatur` din secolul al XIX-lea, de pild`) [i nominal. Dar [i înnobileaz` (pe Benjamin Constant, de pild`). Nu-l intereseaz` s` [i nimereasc`, îi ajunge fumul de scen`, zgomotul împu[c`turii – te convinge c` a tras. {tie c` literatura nu mai poate omorî, din acela[i motiv pentru care n-a putut învia, atunci când trebuia. Ca [i Tocqueville – dar francezul se str`duia s` descrie [i s` preg`teasc` Europa pentru viitor – vede în mediocritate garan]ia supravie]uirii, iar în cruzime, frumuse]e de consum. Alexandru Matei

Close-up Ana Blandiana

Unde v` sim]i]i mai acas`, \n spa]iul cultural autohton sau \n cel european? Paradoxal, cred c` înainte de ‘89 m` sim]eam mai acas` în spa]iul literar românesc. {i asta nu numai pentru c` atunci leg`tura dintre scriitorul care eram [i cititorii mei (în pofida interdic]iilor sau poate chiar gra]ie lor) era mai puternic`, ci [i pentru c` eforturile noastre continue de a rosti adev`ruri împotriva cenzurii ne d`deau ([i m` refer nu numai la noi, ci [i la întregul Est) o seriozitate fa]` de care inova]iile Noului Roman francez, de exemplu, sau poezia sterilizat` de ermetism care nu se mai adresa nim`nui în Occident ap`reau de-a dreptul frivole. |n ultimii ani, lucrurile s-au schimbat pân` la a deveni opusul lor. |n timp ce la noi descoperirea societ`]ii de consum a provocat, pentru majoritatea, renun]area la orice form` de spiritualitate, în Apus, dup` decenii de cult obsesiv al consumului, s-a n`scut oboseala de materialitate [i descoperirea c` viitorul “va fi religios sau nu va fi deloc”. Dac` înlocui]i cuvântul “religios” prin “spiritual”, ve]i g`si explica]ia înmul]irii exponen]iale a festivalurilor europene de poezie, cu sute [i mii de participan]i încercând s` foloseasc` poezia ca pe o forma de comunicare [i ca pe o întoarcere la ei în[i[i. Acum m` simt mai scriitor în str`in`tate decât acas` [i pentru c` traducerile numeroase fac s` fiu descoperit` adesea cu entuziasm, în timp ce pentru criticii români reprezint ceva “déjà lu”.

Influen]eaz` premiile via]a adev`rat` a unui scriitor?

Ana Blandiana Nu. Deloc. Cel mult, îi adaug` triste]ea de a descoperi triste]e în reac]ia colegilor. În curând ve]i fi decorat` cu Legiunea de Onoare a Fran]ei. Ce înseamn` aceast` distinc]ie pentru dvs.? Se compar` cu Premiul Herder? Nu se compar` decât prin uimirea [i emo]ia mea în fa]a lor. Herderul era un premiu – oricât de important – acordat doar scriitorului care sunt. Legiunea de Onoare îmi este acordat`, cel pu]in în egal` m`sur`, pentru realizarea primului Memorial al Victimelor Comunismului din lume. Onoarea pe care Fran]a mi-o face se r`sfrânge asupra sutelor de mii de victime ale comunismului c`rora le-am închinat ultimii 16 ani de via]`.

Carte

Unii dintre marii no[tri scriitori se întorc împotriva micii culturi din care provin. Cum vede]i acest conflict? Este vorba de un tip de reac]ie nu numai vinovat`, ci [i stupid`. Nu e numai o gre[eal`, e o prostie. Cei despre care vorbi]i sunt primii care au de pierdut de pe urma ei. Pentru c` un scriitor care vine dintr-o cultur` este întotdeauna mai respectat decât unul care vine din neant.

MEDIAFAX

Poeta a fost decorat` de c`tre ambasadorul Fran]ei \n România, Henri Paul, cu Ordinul Legiunea de Onoare \n grad de Cavaler. Raluca Dun` a profitat de acest prilej pentru a-i pune câteva \ntreb`ri.

Ce crede]i c` apreciaz` Fran]a la Ana Blandiana? Cred c` neoboseala [i înc`p`]ânarea de a-mi transforma libertatea interioar` în solu]ii reale de eliberare, nu doar individual`. Tradi]ia francez` pe care am urmat-o – în bun` tradi]ie româneasc` – a fost aceea a cultului libert`]ii. Dac` a]i fi fost pre[edintele Republicii lui Platon, pentru ce i-a]i fi oferit Anei Blandiana “Legiunea”? Pentru faptul c` – asemenea lui Platon – l-am privit întotdeauna pe Socrate ca pe un model absolut.

2 octombrie - 5 noiembrie 2009 www.timeoutbucuresti.ro 59

Recomandarea Time Out Simetria de temut Tracy Chevalier ttttt Polirom, 472 p., 34,95 lei Fie c` scrie despre Vermeer [i perioada de vârf a picturii flamande, despre artizanii tapiseriilor “Doamna cu licornul” sau despre Londra georgian`, Tracy Chevalier exceleaz` în recrearea minu]ioas` a atmosferei unor lumi [i epoci disp`rute. Pornind de la “Cântecele Inocen]ei” [i “Cântecele Experien]ei” de William Blake, poetul vizionar, mistic [i profund religios, despre care so]ia sa spunea c` “era mai mereu plecat în Paradis” [i care a murit cântând, autoarea construie[te o carte despre inocen]` [i experien]`, iluzie [i realitate, din perspectiva a doi copii afla]i în pragul adolescen]ei, “puntea între lumi”. Jem, b`iatul de la ]ar`, bun [i cuminte, [i Maggie, fata descurc`rea]` de la ora[, îl vor cunoa[te [i inspira pe Blake. Cei doi, ecouri ale “feti]ei pierdute” [i “b`ie]a[ului reg`sit” din poemele acestuia, descoper` pe rând teritoriul

opus, puritatea sau cunoa[terea, într-o Londr` plasat`, nu întâmpl`tor, în 1792, când istoria omenirii [i-a mai pierdut o dat` inocen]a în climaxul Revolu]iei Franceze. Londra este personajul cel mai bine conturat al c`r]ii, un “tableau vivant” foarte plastic, recreat cu o minu]ie aproape tactil` din detalii fugare, cu haosul s`u sordid [i pericolele la tot pasul. Câ[tigarea

experien]ei are mai mult` poveste decât inocen]a”, spune Tracy Chevalier, care î[i prive[te tandru personajele, stârnind nostalgia fa]` de o lume în care s` m`nânci întâia oar` o portocal` înseamn` experien]`. Via]a î]i poate fura inocen]a în multe feluri, transpuse în carte ca semne ale “c`derii în lume”: moartea, sexul, sarcinile nedorite, secretul teribil al lui Maggie. Lor li se adaug`, ca metafor` a lumii [i a arenei vie]ii, circul, condus de Philip Astley, omul de lume versat [i carismatic [i contraponderea lui Blake. “Simetria de temut” a lui Tracy Chevalier este o carte frumoas` ca o pictur` veche, din care vei în]elege c` dac` exist` nenum`rate feluri de a-]i pierde inocen]a, exist` [i experien]e prin care ]i-o recâ[tigi, iar între extremele la care Blake plasa adev`rul, calea de mijloc e via]a îns`[i. “Dac` eu sunt de partea asta a pârleazului [i tu e[ti de partea cealalt`, ce-i la mijloc?” “Noi.” Nadine Vl`descu

Evenimente Chemarea lui Cthulhu 14 octombrie Clubul Prometheus Decernarea Marelui Premiu Prometheus. Nominaliza]i: Simona Sora, Svetlana Cârstean, Corina Sab`u 15 octombrie, ora 18:00 Club A Poeticile cotidianului, edi]ia CVII, lansarea “Republicii poetice”

Carte

22 octombrie, ora 18:00 Club A Poeticile cotidianului, edi]ia CVIII Invita]i: Grete Tartler, Daniela Cr`snaru 28-30 octombrie M}R Festivalul Interna]ional de literatur` (Re-writing the map of Europe) 20-27noiembrie Zhang Jie \[i lanseaz` romanul “Cuvinte nescrise”, publicat de IBU Publishing 23-26 noiembrie Salman Rushdie viziteaz` România 25-29 noiembrie Romexpo Târgul de Carte Gaudeamus

H.P. Lovecraft ttttt Leda, 416 p, 47.50 lei

În timpul vie]ii, H.P. Lovecraft a fost un personaj ciudat [i singuratic, aproape de ceea ce el nume[te, în fic]iunile sale, “un artist decadent”. Celebritatea a dobândit-o în timp, dup` moartea sa, în parte datorit` influen]ei pe care a exercitat-o asupra unor scriitori renumi]i, care i-au preluat temele [i panteonul. În centrul acestui panteon al lui Lovecraft se situeaz` “Vechii zei” sau “Marii str`mo[i”. “Chemarea lui Cthulhu” este una dintre povestirile fundamentale pentru universul lui Lovecraft; un grup de marinari descoper`, accidental, o cetate în mijlocul m`rii, din care elibereaz` un demon teribil, în vreme ce un val de paranoia love[te, în vise, firile mai sensibile din întreaga lume. La originea viselor se afl`

60 www.timeoutbucuresti.ro 2 octombrie - 5 noiembrie 2009

Cthulhu, o zeitate infernal` care a[teapt`, în cetatea scufundat` R'lyeh, ziua când stelele îi vor fi favorabile pentru a domni din nou peste omenire. Cthulhu [i ceilal]i “mari str`mo[i” sunt elemente recurente ale unei serii de povestiri oarecum complementare, dintre care o parte sunt cuprinse în volumul de fa]`. Selec]ia ap`rut` la Editura Leda e o bun` introducere în literatura lui H.P. Lovecraft, care nu se rezum` la “mitologia Cthulhu”. Lovecraft e un excelent autor de povestiri horror [i un maestru al imaginilor poetice, în descenden]a lui Poe [i a lui Baudelaire. Groaza e o maladie ce se instaureaz` gradual, culminând cu destr`marea ra]iunii omene[ti în fa]a unor lucruri morbide, inumane [i nenaturale. Cauzele ei sunt mai mult ghicite, surprinse cu coada ochiului. “Culoarea din afara spa]iului”, de pild`, este una dintre cele mai izbutite povestiri ale genului horror SF. Apari]ia acestui volum este \n sine un eveniment, [i nu doar pentru pasiona]ii genului. C`t`lin Sturza

Muzicofilia. Povestiri despre muzic` [i creier Oliver Sacks ttttt Humanitas, 384 p, 38 lei “Mintea noastr` cea de toate zilele” este profund muzical`, crede Oliver Sacks. Neurolog [i psihiatru pasionat de în]elegerea complexit`]ii ma[in`riei cerebrale, Sacks reune[te în volumul “Muzicofilia” cazuri interesante întâlnite în practica terapeutic`. Acestea scot în eviden]` existen]a unui foarte bine reprezentat suport neurologic al percep]iei [i proces`rii muzicii, mai extins chiar decât cel al limbajului. Puterea inefabil` a acesteia de a ne atinge pân` în cele mai profunde straturi ale sinelui se datoreaz` “sensibilit`]ii cople[itoare [i uneori debilitante a creierului nostru la muzic`”. O serie de disfunc]ii neurologice cauzate de accidente sau asociate anumitor maladii precum epilepsia, Altzheimer sau Tourette, au permis cercet`torilor o mai bun` în]elegere a bazei anatomo-fiziologice a muzicalit`]ii. Folosindu-se de un aparat bibliografic consistent, acest volum nu-[i sufoc` totu[i cititorul cu informa]ia de specialitate. Cartea te cucere[te prin varietatea [i farmecul experien]elor muzicale, chiar dac` majoritatea acestora sunt legate de o form` sau alta de patologie. Muzica poate s` stea efectiv “pe creier” atunci când forul interior este acaparat de muzicalitate ca în cazul obsesiilor sau halucina]iilor muzicale. Pentru cei cu ureche muzical` absolut`, un adev`rat “miracol”, fiecare ton sau gam` are “propriul caracter” [i da, este posibil s` auzi c` “tata î[i sufl` nasul în nota sol”. Iar dac` muzica nu v` spune nimic, nefiind decât o colec]ie dizarmonic` de zgomote, înseamn` c` suferi]i de amuzie [i aceasta se datoreaz` unei anumite condi]ii neurologice congenitale. Uimitoare [i înc` insuficient în]eleas` este puterea terapeutic` a muzicii. Nu mai pu]in surprinz`toare este “rezisten]a evident` a muzicii la ravagiile amneziei sau demen]ei”, o dovad` în plus a faptului c` muzicalitatea este profund inscrip]ionat` în ceea ce ne face s` fim oameni. Irina Filipache

Interviu Ioana Pârvulescu

“Întoarcerea“ presupune o distan]`. În ce fel se construie[te ea, considerând c` sunte]i, cu acest volum, un cronicar “sub vremi“? Da, este un joc pe care l-am f`cut cu acest titlu, “Întoarcere în secolul 21”, pentru c` asta presupune o plecare din secolul 21, or, eu m-am sim]it întotdeauna c`l`toare prin timp. Chiar am insistat pe sintagma asta, am folosit-o adeseori, pentru c` mi-am tr`it atât de tare c`r]ile, încât am senza]ia c` am fost în secolul al XIX-lea, c` am fost în Bucure[tiul interbelic [i chiar am avut impresia, în anumite locuri din Bucure[ti, c` sunt, deodat`, pe la 1900, dar a durat numai câteva secunde, nu mai mult. A[adar, din aceste secole m-am întors în se-

AGERPRES

Ioana Pârvulescu[i-a lansat la Bookfest volumul “Întoarcere în secolul 21”. {tefania Mihalache a vrut s` afle mai multe detalii despre aceast` nou` apari]ie direct de la autoare.

B`t`lia c`r]ilor

al XIX-lea cu copilul, pe omul din interbelic l-a[ asem`na tân`rului, e bântuit de toate problemele pe care le au în general tinerii, pentru c` nu cred c` tinere]ea este acea vârst` idilic` pe care uneori ne-o închipuim, cred c` abia atunci încep problemele, ba chiar cred c` problemele cele mai mari le ai [i le creezi în tinere]e, [i, dac` e vorba, mie îmi place cel mai mult ca vârst` maturitatea, nu tinere]ea. Pe omul de secol 21 nu [tiu cum s`-l caracterizez, pot s` spun c` este Ioana Pârvulescu un om derutat, care sper` înc` bicolul 21 ca [i cum a[ fi mers acas` nele, care a[teapt` s` se schimbe lumea în bine, dar vede mereu cum din str`in`tate. Cum i-a]i caracteriza, în câteva totul se schimb` în r`u. De fapt, ca s` se schimbe lumea ar trebui s` cuvinte, pe omul secolului al se schimbe [i el pu]in. Îl privesc cu XIX-lea, pe cel interbelic [i pe inima strâns` pe omul secolului cel al secolului 21? 21 [i i-a[ dori numai bine. Omul de secol 19 este, într-un fel, ca un copil, are toate calit`]ile unui Presupun c`-l ve]i urm`ri în copil, dar nu un copil de tipul Dom- continuare? Nu neap`rat. nu' Goe, ci un copil de calitate, aV` ve]i întoarce înc` un dic` are entuziasm, are o secol înainte? anume naivitate, dar [i Nu, am deschis un romaturitate. Copiii au [i o man, ca s` spun a[a, latur` matur`, uneori e it am deschis [antierul sunt mai în]elep]i decât s e Citi]i prviul unui roman [i s` spep`rin]ii lor. Deci l-a[ aseinte ral r`m c` iese ceva de aici. m`na pe omul de secolul integ

ONLINE

Lan]ul de libr`rii Diverta Harry Potter [i talismanele mor]ii J.K. Rowling, Egmont România Atlas de mitoc`nie urban` autor colectiv, Grupul Editorial Art Fetele bune ajung \n rai, fetele rele ajung unde vor Ute Ehrhardt, Nemira Zori de zi Stephanie Myers, Rao Urania J. M. G. Le Clézio

Lan]ul de libr`rii C`rture[ti Amintiri mai deocheate Neagu Djuvara, Humanitas Castelul din nori s-a sf`râmat Stieg Larsson, Trei Confesiunile unui cafegiu Gheorghe Florescu, Humanitas |nving`torul este \ntotdeauna singur Paulo Coelho, Humanitas Jurnal 2000-2003 Oana Pellea, Humanitas

Carte 2 octombrie - 5 noiembrie 2009 www.timeoutbucuresti.ro 61

Prin ora[ Pe urmele Bucure[tiului patriarhal Stela Nadoleanu l-a \nso]it pe Adrian Majuru \ntr-o promenad` din zona Mitropoliei pân` pe Dealul Filaret. Un traseu “de epoc`” pe care vi-l recomand`m.

nematograf, biblioteci [i s`li pentru conferin]e sau terenuri de sport. Erau un fel de case de cultur` dar mult mai articulate pe nevoile comunit`]ii. Aceste atenee populare au existat \n fiecare sector al ora[ului. Pe Calea Giule[ti, de pild`, a existat un solar pentru elevii cartierului, nu departe de stadion. Era, de fapt, o institu]ie complementar` [colii unde se practicau \notul, gimnastica [i variate \ntreceri sportive.

Cum arat` Bucure[tiul patriarhal dintr-un unghi subiectiv? Nu pot vorbi dintr-un unghi subiectiv. Faptele sunt atât de prezente \ncât nu le po]i ignora. Plombele imobiliare moderne \nlocuiesc tot mai multe cl`diri cu valoare istoric`, iar distrugerea lor treptat` va modifica modul de via]` al \ntregii comunit`]i chiar [i prin schimbarea sporului demografic.

Prin Ora[

Imagistic [i antropologic vorbind, cum arat` ora[ul patriarhal? Sunt case f`r` nivel, arareori cu etaj [i balcon. Casele erau adesea \n stil vagon, iar cele aflate pe str`zi secundare erau retrase de la strad`. Erau cel mai adesea case de tip popular, cum pute]i vedea [i azi \n D`m`roaia sau Bucure[tii Noi, dar [i imobile mai impozante cu stucaturi \n

Ce n-ar putea lipsi de pe “o hart`” a zonei? Traseul ora[ului patriarhal poate include o c`l`torie [i pe axa est-vest, de pe Dealul Filaret pân` la strada F`inari, de pild`. Sau din Bucure[tii Noi-D`m`roaia pân` \n zona Ferentari. Ora[ul patriarhal a fost temeinic sistematizat, pe locul s`u aflându-se p`r]i importante din cartierele noi

62 www.timeoutbucuresti.ro 2 octombrie - 5 noiembrie 2009

GABRIEL PAN}IRU

Ce anume din zon` ar merita trecut pe lista de patrimoniu ? A[ include ca zon` protejat` aceast` parte de sud-vest a vechiului ora[ de margine cuprins` \ntre bvd. Regina Maria, strada Gazelei [i Cu]itul de Argint, Calea {erban Vod`, perimetrul \nchizându-se cu strada Bibescu Vod`. Aici sunt vechile mahalale Sf. Nicolae Vl`dica, Gramont, B`rb`tescu Nou (Cu]itul de Argint), Lân`riei, Alexe, Fl`mânda sau biserica S`rac`, vechea Slobozie Domneasc` [i apoi Sf. Ecaterina.

GABRIEL PAN}IRU

Traseul acesta ne duce cu gândul la o perioad` anume din istoria urbei? Ora[ul patriarhal descris de Cezar Petrescu continu` s` respire \n preajma noastr` [i nu este reperul unei perioade istorice anume. Ora[ul oamenilor obi[nui]i reprezint` demografia care a dobândit confortul cotidian de cel pu]in o genera]ie. Vorbim de o locuin]` cu teren [i intimitate locativ` pentru fiecare membru al familiei. De aceea nu includem aici cartierele muncitore[ti. Vorbim de vechi mahalale periferice, cu locuin]e ieftine, devenite \ntr-o jum`tate de secol spa]ii semireziden]iale. Aceasta deoarece Foto 1, 2, 4 Case vechi, cu blocurile ridicate stucaturi pe Dealul Mitropoliei \n anii puterii po- [i Calea {erban Vod`, pulare se afl` sub Foto 3 Biserica {erban Vod` nivelul de confort al locuin]elor ieftine de la 1900-1940. Oamenii jurul ferestrelor, din dorin]a de a imita ora[ului patriarhal apar]in unei demografii restrânse ast`zi. Astfel de centrul mai cosmopolit. Azi le putem vedea \n zona Gramont, Dealul Filaret. locuri mai sunt p`strate \n vechile Locuitorii erau \n majoritate func]ionari cartiere de locuin]e ieftine precum [i liber-profesioni[ti. Oameni cu [coal` Gramont, 11 Iunie, Piept`nari, medie, dar [i studii universitare. Au fost D`m`roaia, Grivi]a, p`r]i din cu predilec]ie cartierele clasei mijlocii. Bucure[tii Noi etc.

dezvoltate de-a lungul bulevardelor {tefan cel Mare, Mihai Bravu, Dristor, V`c`re[ti. Atmosfera vechiului ora[ m`rgina[, chiar u[or pauper, s-a mai p`strat pe alocuri pe {oseauaViilor, a comunei Progresul de odinioar`, zone din prelungirea Ferentarilor, dar [i Giule[ti Sârbi. Care erau [i care sunt azi centrele de interes din zon`? |n afara bisericii sau a [colii de cartier centrele se \nmul]esc dup` 1920. Atunci apar ateneele populare cu ci-

Spune]i-mi o poveste din Bucure[tiul patriarhal. Ce... “s-a \ntâmplat aici”? Strada 11 iunie p`streaz` \n linii mari traseul vechi al uli]ei Filaret, pe care s-au retras la 11 iunie 1848 pa[opti[tii bucure[teni spre câmpia Filaretului (acum Fântâna Zodiacului [i platoul de intrare \n parc) unde au f`cut public` dorin]a de schimbare [i modernizare social` a }`rii Române[ti de atunci. Promenada Bucure[tiul patriarhal cu Adrian Majuru porne[te, pe 31 octombrie, de la Hanul Manuc. |nscrieri prin Funda]ia Calea Victoriei. Detalii \n liste. prinoras@timeoutbucuresti.ro

Expozi]ie

Preview

Paul Morand, L’Européen

Andrei Pandele

ADRIAN STOICOVICIU

Fotografii din anii ‘80, Cinema Studio, pân` la 7 octombrie; Sala Dalles, vernisaj 9 octombrie

Expozi]ia dedicat` lui Paul Morand prezint` etape din via]a sa Berna sau cea trimis` Cellei Delavrancea dup` renun]area la func]ia de Ambasador al Fran]ei \n România. Pentru pasiona]ii de biografii [i edi]ii rare ar trebui s` men]ion`m faptul c` expozi]ia reune[te o serie de documente [i manuscrise apar]inând arhivelor de la Quai d’Orsay [i L’Institut de France, Arhivelor Na]ionale ale României sau ale Ministerului de Externe. Cele provenite din Fondul Paul Morand al Bibliotecii Na]ionale a Fran]ei (inaccesibile publicului larg pân` \n anul 2000, la cererea lui Morand \nsu[i) sunt pentru prima dat` prezentate \n cadrul unei expozi]ii. Nu rata]i spa]iul dedicat Bucure[tiului v`zut de Paul Morand, “tapetat” cu articole din presa vremii. {i nici fragmentul de film \n care Morand \l evoc` pe Marcel Proust. S.N.

Paul Morand, L’Européen, Holul Arhivelor Na]ionale ale României, pân` pe 23 noiembrie

Imagini – amintiri din Epoca de Aur expresivit`]i suprarealiste, iar atmosfera tern` [i trist` a vremii se \mbog`]e[te adesea cu note de umor. “Am \nceput s` fotografiez via]a de zi cu zi ca pe o tragi-comedie”, afirma de altfel autorul. |n fotografiile lui Andrei Pandele istoria se cite[te \n detalii, iar micile pove[ti personale umanizeaz` [i dau savoare avatarurilor istoriei cu I mare. Cristiana Radu

ADRIAN STOICOVICIU

Prin Ora[

Un spirit european este evocat o lun` \ntreag` \n Capital`. C`r]i, scrisori, documente vin s` contureze azi chipul unui personaj cunoscut Bucure[tilor din perioada interbelic`. Expozi]ia din holul Arhivelor Na]ionale este un demers curajos, fiind primul eveniment dedicat exclusiv diplomatului [i scriitorului francez Paul Morand, un nume cu o rezonan]` uitat` ast`zi. Spa]iul propus de arhitectul Attila Kim [i designerul Ciprian }ocu pentru expozi]ia de carte [i documente \]i creeaz` atât senza]ia c` ai ajuns \n lumea unei vie]i tr`ite, \n intimitatea unui personaj de pe scena politic` a altor vremuri, cât [i sentimentul c` ai voie s` “cotrob`i” prin sertarele unui scriitor. Fotografii de familie sau chiar tabloul “Studiu pentru portretul lui Paul Morand”, semnat de Jaques Emile Blanche, ]i-l \nf`]i[eaz` pe acesta student, diplomat sau scriitor “auto-exilat” \n Vene]ia. Pe de alt` parte, documentele din vitrinele expozi]iei, a[a cum stau sub lumina epocilor din via]a sa, spun povestea unui spirit neobosit [i chinuit de gre[elile sale sau ale vremii. Oricine are r`bdare s` se aplece [i s`-i descifreze scrisul sau telegramele trimise poate afla frânturi din fr`mânt`rile sale, a[a cum apar, negru pe alb, \n scrisoarea adresat` Mare[alului Antonescu \nainte de plecarea sa la

La Cinema Studio, “Amintirile...” lui Cristian Mungiu se vor conjuga cu cele lui Andrei Pandele . De profesie arhitect, Andrei Pandele este fotograful care a \nregistrat pe pelicul` Bucure[tiul anilor ‘80, povestind \n imagini una dintre cele mai sumbre perioade ale istoriei recente. Imaginile au o func]ie terapeutic`, corijeaz` imaginarul colectiv ce prive[te \n genere perioada respectiv` ca pe una de care ar trebui s` ne delimit`m sau pe care o refuz`m pur [i simplu. Ele ne ofer` m`rturii incredibile (pentru cei tineri) sau pline de nostalgie (pentru cei ce le-au tr`it) ale unei p`r]i problematice a trecutului, arhivând o stare de lucruri greu de revizitat, redând nebunia demol`rilor succesive ale ora[ului sau politicile de supravie]uire ale locuitorilor s`i. Sub regim totalitar, inocen]a gesturilor cotidiene cap`t`

Selec]ie de c`r]i [i documente

2 octombrie - 5 noiembrie 2009 www.timeoutbucuresti.ro 63

Ce, unde se petrece Cum s` figurezi \n liste Trimite]i programul complet: eveniment, dat`, or`, pre]uri, adres`, telefon, fax, web, prin email la prinoras@timeoutbucuresti.ro sau la fax 031.825.63.29. Publicarea informa]iei \n liste este gratuit`, dar, având \n vedere spa]iul limitat, nu garant`m includerea tuturor evenimentelor. Proprietarii loca]iilor \[i rezerv` dreptul de a modifica programul dup` apari]ia revistei, a[adar este recomandat s` verifica]i informa]iile la numerele de telefon afi[ate \n liste. Legend` N intrare liber` F intrare liber` $ cronic` # pân` la ! recomandarea Time Out

Prin Ora[

Evenimente $ Promenade cu scriitorul Adrian Majuru octombrie, \nscrieri : www.fundatiacaleavictoriei.ro Scopul acestora este acela de a deschide “apetitul” bucure[tenilor spre a vizita muzeele [i locurile memorabile din ora[. Luna octombrie debuteaz` cu plimbarea Pe urmele doctorului Nicolae Minovici– de la Pia]a Victoriei la Gara B`neasa, de pe data de 10. Promenada Bucure[tii negustorilor, de pe 17 octombrie, \ncepând cu ora 16:00, este \nso]it` de povestea fiec`rui monument pe lâng` care se trece. Punctul de plecare este Fântâna Sarindar, traseul continuându-se cu Calea Victoriei, apoi strada Francez`, Bulevardul I.C.Br`tianu, Calea Mo[ilor, Strada Negustori, Strada Mântuleasa, pentru a se \ncheia \n centrul istoric, pe strada Lipscani. Pe 31 octombrie – Bucure[tiul patriarhal – de la Hanul Manuc, la Dealul Filaret. Bucure[ti. Diurn [i Nocturn – lansare de carte Parcul Muzeului Minovici, 10 octombrie Cercet`tor al Muzeului Municipiului Bucure[ti [i autorul mai multor c`r]i despre capital`, Adrian Majuru d` \ntâlnire cititorilor s`i pentru a le prezenta ultimul s`u volum, ap`rut la editura Curtea Veche. Bucharest City Marathon – competi]ie cu premii Pia]a Constitu]iei, 18 octombrie, 09:30, tax` \nscriere: 40 euro, durat` 6 ore, www.bucharestcitymarathon.com Seri irlandeze– muzic` [i dans Clubul }`ranului, Monet`riei 2; 28 octombrie, 20:00; 25 noiembrie, 20:00; 20 lei, www.irishway.ro Forma]ia Shannon [i trupa de dansatori români “Irish Way” v` invit` s` participa]i la aceast` form` de art`.

Expozi]ii Trecut-au anii – fotografie Muzeul Bucure[tiului,I.C. Br`tianu 2, #4 octombrie, www.orasul.ro Instan-

64 www.timeoutbucure[ti.ro 2 octombrie - 5 noiembrie 2009

tanee ale Bucure[tiului interbelic ref`cute \n prezent, expuse pe gardul muzeului sub forma unui banner de 50 m. $ Fotografii din anii ‘80 Cinema Studio, Gheorghe Magheru 29 #7 octombrie, Sala Dalles, Bd. Nicolae B`lcescu 18, vernisaj pe 9 octombrie

Nu rata

Andrei Pandele este fotograful care a \nregistrat pe pelicul` Bucure[tiul anilor ‘80, povestind \n imagini sumbra perioad` a istoriei recente. Expozi]ia se va muta la Sala Dalles din data de 9 octombrie. Icoane pe sticl` – expozi]ie cu vânzareTeatrul Na]ional de Operet` Ion Dacian, Bd. Nicolae B`lcescu 2, Foaier #15 octombrie, intrare liber`, www.opereta.ro Lucr`rile sunt realizate de membrii “Atelierului de pictur`” al unui Centru de \ngrijire pentru persoane vârstnice. Carta 77 – fotografie Institutul Cultural Român, Aleea Alexandru 38, 031.710.06.27, 5–15 octombrie, www.icr.ro Fotografiile amintesc de cei datorit` c`rora s-a schimbat regimul \n 1989, de atitudinile disiden]ilor [i semnatarilor Cartei 77 [i activit`]ile lor. Pietrele Petrei – fotografie Muzeul Na]ional al Satului “Dimitrie Gusti”, {os. Kiseleff 28–30, sector 1, Sala Gheorghe Foc[a, 021.317. 91.03 #20 octombrie, miercuri – duminic`,11:00 – 19:00, www.muzeulsatului.ro Arhitecta Mihaela Arsene ofer` publicului un parcurs selectiv al sitului arheologic din sudul Iordaniei inclus recent între cele 7 noi minuni ale lumii. Folyamat – fotografie Centrul Cultural Ungar, Bati[tei 39# 22 octombrie, www.magyarintezet.hu Art` contemporan` a Uniunii Arti[tilor Plastici cu acela[i nume fondat` \n 1989, \n Budapesta. “Oricât de bizar ar p`rea, societatea Folyamat este a expozi]iilor; expozi]ia constituie principiul de baz` al func]ion`rii societ`]ii, este veriga care leag` membrii s`i. Ace[tia n-au nimic în comun”, Takács Ferenc. Por]i [i ferestre deschise – fotografie Muzeul }`ranului Român, Sala Irina Nicolau, Kiseleff 3 #18 octombrie, mar]i–duminic`, 10:00–18:00, www.muzeultaranuluiroman.ro Colec]ii particulare de obiecte etnografice, realizate din pasiunea amatorilor de frumos, \n spa]ii improvizate, evaluate \n prezent ca fiind autentice “muzee”. M`rturii de art` [i cultur` ortodox` Muzeul Na]ional al Satului “Dimitrie Gusti”, {os. Kiseleff 28–30, sector 1, 021.317. 91.03, 15 octombrie –15 noiembrie, www.muzeul-satului.ro M`rturii din ctitoriile monahale rurale reprezentative ale Arhiepiscopiei Ia[ilor, Sfintele M`n`stiri Agapia, Bistrica, Secu, V`ratic [i Vorona. Monument to transformation – fotografie Centrul de Introspec]ie Vizual`, Str. Biserica Enei 16, 021.303.92.30 #13 noiembrie, miercuri –vineri 15:00 – 19:00; sâmb`ta 14:00 – 18:00, www.czechit.ro Conceput` ca un spa]iu imaginativ [i analitic, care permite vizitatorului s` observe, nestingherit de timp, procesele schimb`rii, din perioada c`derii comunismului, pân`

Monument of transformation Centrul de Introspec]ie Vizual`# 13 noiembrie Expozi]ie foto inspirat` de c`derea comunismului.

Festivalul de Muzic` Veche Ateneul Român [i Galeriile Dalles# 17–23 octombrie Instrumente [i costume din perioada muzical` a Rena[terii [i a Barocului.

Paul Morand, europeanul Holul Arhivelor Na]ionale Române # 23 noiembrie Expozi]ie de documente intime [i oficiale. \n prezent. $ Paul Morand, L’Européen – c`r]i, documente intime [i oficiale Holul Arhivelor Na]ionale, Bd. Regina Elisabeta 49, sector 5 #23 noiembrie, www.institut-francais.ro Eveniment dedicat marelui iubitor de art`, de c`r]i, de stil, care ne-a d`ruit, printre altele, o carte intitulat` simplu “Bucharest”. Mysterium Conjuctionis – pictur` Asocia]ia Elite Art Club UNESCO, Constantin Noica134, sector 6, 075.504.6594; 2 octombrie –29 noiembrie; 11:00 –18:00 ; irina.rosu@ella.ro Artista plastic` de origine francez` Caterina Annovazz pune în scen` c`utarea psihic` [i spiritual` a androginului.

Festivaluri Liveland The Ark, Calea Rahovei 196 A; 16 octombrie, 21:00; 25– 35 lei,www.livelandfestival.ro Proiect ce urm`re[te revitalizarea unei zone defavorizate din ora[, printr-o serie de ac]iuni precum: ecologizare, amenajarea de spa]ii recrea]ionale [i evenimente culturale. Startul este dat de concertul sus]inut de forma]iile: Marta Collica – underground italian, Hugo Race & True Spirit – cu un sound puternic impregnatde punk [i jazz [i DJ-ul german Rogall, care vine cu influen]e r&b din anii ’50, latine [i raw soul. ! Festival de Muzic` Veche: Ateneul Român [i Galeriile de Art` Dalles,031.710.03.22 , 17–23 octombrie, \ncepând cu ora 19:00 , 45–25 lei, www.festival.earlymusic.ro

|n prima sear`, artista belgian` Hannelore Devaere ilustreaz` evolu]ia harpei, începând cu perioada Evului Mediu, când instrumentul era înc` asociat cu figura biblic` a Regelui David, pân` în prezent. A doua zi este rezervat` muzicii [i dansului baroc, din repertoriul forma]iei bucure[tene Gli Studiosi di Sebastiano [i Mary Collins, un nume sonor \n Marea Britanie \n materie de proiecte bazate pe diverse stiluri de dans istoric, clasic sau modern. Luni, 19 octombrie, Petra Müllejans – Germania transmite mesajul muzical al secolelor trecute cu ajutorul viorii sale. |n ultima de zi de festival, nu rata]i spectacolul forma]iei poloneze Floripari, format din absolven]i ai Academiei de Muzic` din Cracovia [i ai Conservatorului Regal din Haga. Repertoriul lor este alc`tuit din piese vocal-instrumentale din perioada muzical` a Rena[terii sau a Barocului, iar vestimenta]ia scenic` este inspirat` din perioadele istorice men]ionate.

Târguri Autor – bijuterii contemporane de designer Institutul Cultural Francez, Bd. Dacia 77, Sala Atrium, 3 octombrie, 10:00–20:00 Fabrica de Handmade Breslo – vestimenta]ie, prezent`ri de mod` [i proiec]ii video Club Fabrica, 11 iunie 50, 11 octombrie, 11:00–19:00; fabricadehandmade.breslo.ro |ncepând cu ora 17:30, are loc prima prezentare de mod` din România cu vestimenta]ie hand-made, unde 3 tineri designeri \[i prezint` noile colec]ii vestimentare. Gusturi ungure[ti la Bucure[ti – ceaune [i produse gastronomice Centrul Cultural Ungar, Bati[tei 39, 021.317.00.90, 10 octombrie, www.magyarintezet.hu F The clothes next door – eveniment vintage La Scena, Calea C`l`ra[ilor 55; 11 octombrie, 12:00 –18:00, www.lascena.ro Haine [i accesorii hand-made, \ntr-un spa]iu deja obi[nuit cu târgurile de haine. Târg de Sf. Dumitru Muzeul Satului, {os. Kiseleff 28–30, sector 1, 021.317.91.03, 23–25 octombrie , www.muzeulsatului.ro Me[te[uguri tradi]ionale, datini [i obiceiuri s`te[ti.

Folie d'Espagne – muzic` [i dans baroc, \n cadrul Festivalului de Muzic` Veche

Met Opera LiveHD The Light Cinema, Liberty Center Progresului 151–171, sector 5, 021. 369.97.36;www.lightcinemas.ro Transmisiuni \n direct prin satelit de la Metropolitan Opera New York. Tosca – musical10 octombrie, 20:00 Spectacolul combin` muzica lui Puccini cu melodramaticul filmelor lui Hitchcock. Aida 24 octombrie, 20:00 Violeta Urmana interpreteaz` rolul prin]esei etiopiene, având-o ca rival` pe Dolora Zajick. Turandot 7 noiembrie, 20:00 Produc]ia lui Franco Zeffirelli o are \n rolul principal pe Maria Guleghina, care o interpreteaz` pe prin]esa nemiloas`.

Patinoar The Champs Liberty Center, Progresului 151–171, luni –joi 10:00 –22:00, vineri –duminic`10:00 –24:00; pre]: 11 lei \n timpul s`pt`mânii; 14 lei/45 min. \n weekend, www.thechamps.ro V` a[teapt` 300 mp de ghea]`.

Workshop-uri Curs de improviza]ie – \nce-

p`tori Jean Louis Calderon 33, 0727. 866 .673, tax` curs: 150 lei, octombrie, www.teatrulfarafrontiere.ro Modalitate de a dobândi aptitudini utile [i \n via]a de zi cu zi. Cursul ajut` la dezvoltarea spontaneit`]ii, intui]iei [i a gândirii pozitive, precum [i la cre[terea încrederii în sine. F Atelier literar – JeanMarie Le Clezio, Ritornela foamei Libr`ria-Cafenea IFB, www.institut-francais.ro, 5 octombrie, 19:00 Lectur` bilingv` cu interludii muzicale a romanului recent ap`rut la editura Polirom. R`zboiul, criza economic` [i mai ales foamea sunt temele principale, prezentate cu ajutorul personajului s`u principal, Ethel Brun, o feti]` al c`rei model este, \n realitate, inspirat de mama scriitorului. F Consulta]ie astrologic` Astrobar, Calea C`l`ra[ilor 55; 021.322.00.40; 5 octombrie, 20:00, www.lascena.ro O poetic` cinematografic` – atelier Mandela Club, Paleologu 20, \nscrieri la contact@victoriei.ro, \ncepând cu 6 octombrie, 23:30, 300 lei,www.fundatiacaleavictoriei.ro Structura narativ` a filmului narativ de scurtmetraj, al`turi de lectorul Francisc Mraz.

Feminism and Culture – dezbatere Institutul de Istorie a Artei “G. Oprescu” al Academiei Române, Calea Victoriei 196, 27 noiembrie, 10:00 Olivia Ni]is provoac` la dialog teoreticieni din diverse spa]ii culturale, \ncearc` stabilirea unor contacte \ntre curatori, critici, profesori [i arti[ti români [i din str`in`tate. Eveniment organizat de Institutul Francez. F Atelierul sunetului – Camil & Cos Mir Dj electronic set Libr`ria-Cafenea IFB,12 octombrie, 19:00, www.institutfrancais.ro Una dintre \ntâlnirile periodice, organizate de Institutul Francez, care promoveaz` actualitatea crea]iei contemporane francoromâne. Moderatorul \ntâlnirii este Cosmin }apu. Performing the body– atelier de mi[care corporal` Teatrul Ion Creang`, Sala Studio, Bd. Gheorghe Magheru 27, etaj 1,sector 1, 021.317.11.69, 7–10 octombrie, 200 lei Organizat \n cadrul celei de a V-a edi]ii a Festivalului Interna]ional de Teatru pentru Copii “100, 1.000, 1.000.000 de pove[ti” [i coordonat de coregraful Florin Fieroiu, atelierul se adreseaz` actorilor interesa]i s` \nve]e noi tehnici de comunicare non-verbal`.

Prin Ora[ 2 octombrie - 5 noiembrie 2009 www.timeoutbucuresti.ro 65

Copii Mai \n joac`, mai \n serios Time Out recomand` activit`]i care s` v` ]in` copiii ocupa]i toat` toamna, de la teatru, la plimb`ri virtuale pe lun` ori cursuri de art`. De Carmen G\rbea Kids on the Moon

Programe pentru familii

1–7 octombrie, 10:00– 19:00, 6–10 ani, intrarea liber`. B`neasa Shopping City, www.baneasashoppingcity.ro Copiii devin astronau]i: poart` echipament specific, “p`[esc” pe lun` [i li se prezint` o replic` a sistemului solar. Cu ochelari speciali, observ` modul în care un robot distinge spa]iul. Un proiect distractiv-educativ inspirat din faptul c` ne afl`m \n Anul Interna]ional al Astronomiei.

3, 4, 10, 11, 17, 18 octombrie, 11:00–13:00 MNAR, Calea Victoriei 49–53, Galeria Na]ional`, 021.314.81.19, familii@art.museum.ro; 5 lei Vizite active pentru copiii cu vârste cuprinse între 6–12 ani. Activit`]i precum pictura, tempera, colajul, care în func]ie de tema discutat` [i de expozi]ia \n curs, urm`resc, într-o manier` interactiv`, dezvoltarea creativit`]ii.

Mediu ce red` senza]ia unei c`l`torii pe lun`

Ipostaze ale modernismului

Funda]ia Calea Victoriei, \ncepând cu 2 octombrie, miercurea orele 18:30; 150 lei, www.funda]iacaleavictoriei.ro Pove[ti frumoase despre exploratori [i cuceriri geografice, despre pira]i celebri [i ispravile lor, toate menite s` \ncurajeze copii la lectura [i s` le dezvolte spiritul de aventur`. Cursul se desf`[oar` într-un limbaj simplu [i clar, adaptat special pentru cei cu vârste cuprinse \ntre 7 [i 12 ani.

Festivalul Interna]ional de Teatru pentru Copii “100, 1.000, 1.000.000 de pove[ti”

SHUTTERSTOCK

Curs de cultur` general`

“Curs pentru copii inteligen]i [i p`rin]i \n]elep]i”, la Funda]ia Calea Victoriei

Unde pove[tile se iau la \ntrecere

Oper` Comic` pentru Copii 5, 6, 12, 13, 19 octombrie, 14:00–16:00 Palatul Na]ional al Copiilor, Bd. Tineretului 8-10, www.operacomica.ro; 021.319.28.19 Una dintre cele mai importante opere comice din literatura universal`, scris` de Giacomo Puccini. Libretul este semnat de Giovacchino Forzano, iar tema este inspirat` de una dintre cânturile din Infernul lui Dante.

Premier` – teatru

Gianni Schicchi – o satir` la adresa l`comiei [i minciunii

Spectacolul “Visul unei nop]i de var`”

Copii

Curs de art` “Circul Magic” |n fiecare sâmb`t` [i duminic`, din octombrie, 10:00–12:00 Galeria Mora, Str. Grigore Mora 39, \nscrieri: cursuri.galeriamora@gmail.com, pre]: 200 lei Pe parcursul atelierului, copiii modeleaz` \n lut sau sârm`, picteaz` sau coloreaz` cu ajutorul tehnicilor \nv`]ate, ceea ce ei \[i imagineaz` despre aceast` lume magic`. Creeaz` o machet` tridimensional`, a unei arene de circ, cu decor specific.

3 – 10 octombrie Teatrul Ion Creang`, Pia]a Amzei 13, www.teatrulioncreanga.ro, Eveniment ajuns la cea de-a V-a edi]ie, cu caracter competitiv, care reune[te atât teatrele din ]ar`, cât [i pe cele din str`in`tate, ce au \n repertoriu spectacole pentru cei mai mici spectatori, cu vârste cuprinse \ntre 0–12 ani.

28 octombrie, 19:00-premier`; 31 octombrie; 4,7, 11, 14 noiembrie Sala Rapsodia, Lipscani 53, www.teatrulvienezdecopii.ro Pies` jucat` de tinerii actori ( 5 –18 ) ai cursurilor de teatru vienez, inaugurate \n aprilie, \n Bucure[ti. Textele alese sunt clasice [i adaptate vârstei lor. Bazate pe “Metoda Rotter”, care presupune la rândul ei un amalgam de metode de preg`tire lingvistic`, tehnici de respira]ie, dar [i exerci]ii de memorie.

Festivalul Interna]ional al Teatrului de Anima]ie “Bucurii pentru copii”

Cursuri de colaj, modelaj [i pictur`

66 www.timeoutbucuresti.ro 2 octombrie - 5 noiembrie 2009

Edi]ia a V-a,“Spectacole de colec]ie”

30 noiembrie – 6 decembrie Teatrul }`nd`ric`, Eremia Grigorescu 24, www.teatrultandarica.ro Atmosfera de basm e garantat` de cadrul scenografic specific, ce transform` teatrul în loc pentru s`rb`toare. Nu rata]i cele câteva zile cu pove[ti, cu personaje minunate, interpretate de p`pu[i [i actori. copii@timeoutbucuresti.ro

CA S~ {TII UNDE {I DE CE www.timeoutbucuresti.ro octombrie 2009, nr. 108 • 5 LEI

PLUS!

Trend urban: Libr`rii de ni[`

MUZIC~ Bucharest Masters of Jazz

FILM Mungiu & Co., Partidul Comic Român

Restaurante de top EATING & DRINKING AWARDS 2009

SPECIAL! Interviu Fanny Ardant

Time Out premiaz` cele mai bune restaurante din ora[!