Time Out Bucuresti. Nr .111 by Time Out Bucuresti

CA S~ {TII UNDE {I DE CE www.timeoutbucuresti.ro februarie 2010 • nr. 111

NU RATA în 2010 Time Out î]i face agenda

CONSUM Ce se poart` anul acesta

LEC}IA DE MUZIC~ Cine te \nva]` acordurile?

URBAN M`t`sari 17. O adres` cultural`

INTERVIU Jonathan Safran Foer - The Golden Boy

Sumar 5 februarie – 4 martie 2010

www.timeoutbucuresti.ro

Cover Story Pe loc repaus!

Unde mânc`m Film

ADRIAN STOICOVICIU

Muzic`

Clasic` [ioper` La \nceputul acestui an stresant v` propunem câteva dintre cele mai bune locuri [i metode de relaxare din ora[. |ncerca]i comfort food la Cantine du Nicolai, shopping la Cochet sau art` la Serendipity. G`si]i [i celelalte sugestii Time Out la pag. 14 - 23

Nightlife

Ora[ul\nsec]iune Street art

Gay& Lesbian Teatru

Pisica P`trat` din nou \n centrul aten]iei. Nu, nu s-a mai c`]`rat pe ziduri [i nici pe semnele de circula]ie. De ast` dat` o g`si]i pe rafturi \n primul album de street art românesc

Dans

Art`

Features Agenda 2010

Festivaluri, premiere, nop]i albe, concerte: Time Out \]i spune ce s` nu ratezi anul acesta.

Interviul Time Out

Restaurant: Balcic, Tarot 24 Cafeaua de la ora 5: Elbow Room Nou deschis: Escargot Bistro Bar: Fourteen Drama romantic` \nvins` de SF 36 Filmul lunii: Cineva a disp`rut; Cronici: Valentine’s Day, E tare complicat!, Dear John; Interviu: Benicio Del Toro; Prim plan: Martin Scorsese Festival: Berlin 2010 Lec]ia de muzic` 41 Live Preview: Air; Ten Years After; Festival: Les Trans Musicales sau arta succesului; 10 lucruri despre... Chris Rea; Cronic` de album: The xx “xx”; Interviu Time Out: Gabi Nicolau B`t`lia viorii Anul lui Chopin.

Party preview 2010 46 Club review Rush; Petreceri: Tom Wilson, Bogdan, Surrround Around Sound, fononotic; Joakim&The Disco, Ambivalent, Heartthrob; A-Skillz, Lebrosk, DJ Undoo, Tomasan&VRT; Interviu: Inventatorul logo-ului technomagic

Hyde Park, un titlu fusion

Ce vedem \n 2010 51 Cronici: Doamna noastr` din Pascagoula, Ivan Turbinc`, Ni[te fete, Aniversarea Flamenco clasic [i noile genuri 53

Lege vs Art` 55 Cronici: Wakefield Meadows, Utagawa Kunisada, Dumitru Gorzo, Valeriu {chiau; Preview: Bogdan Vl`du]`, Iulian-Dalin Toma, Michele Bressan Spa]ii noi: Ivan Gallery

Jonathan Safran Foer este numit ast`zi “baiatul de aur” al prozei americane contemporane

Carte

Cecitim\n2010 58 Recenzii:Viitorullibert`]ii,Ceasornicarul orb,Gog,Primameabe]ie,Prozac101pastile pentrubucurie,Rimedesprevia]`[imoarte, Sway,ritmuridemonice Opuspistorum;Desprenoi[idespreal]ii Recomandare:Nimiculdetemut

Ce, cum [i când se poart` \n 2010? Stili[tii Adina Buzatu [i Mihaela Berciu ne-au dat sfaturi privind vestimenta]ia [i accesoriile la mod`

Prinora[

M`t`sari 17 Trendurban:Cefacidup`serviciu? Târguridesezon:Loveisintheair

Time Out Gadget

Copii

Motanul \nc`l]at

DVD

Ispita,Pierderedureroas` Recomand`riDVD

Consum Tendin]e \n 2010

31 31

Nintendo Wii sau cum s` te men]ii \n form` când te joci pe o consol`

5 februarie - 4 martie 2010 www.timeoutbucuresti.ro 3

Ancor Publishing Str. B`r`]iei 31, etaj 3, sector 3, Bucure[ti www.timeoutbucuresti.ro

Editorial

I I

|nochiulfurtunii

I I I

Publicitate Tel 0318.256.302, E-mail: sales@timeoutbucure[ti.ro Abonamente Tel 0318.256.242/323/244 Fax 0318.256.243 Tel verde 0800.88.93.93 ISSN: 1841-771X Redactor-[ef Raluca Badea Editorial Tel 0318.256.331, 0755.882.054, 0748.222.102, Fax 0318.256.329 Ora[ul \n sec]iune Stela Nadoleanu (editor) Film R`zvan }upa (editor) Muzic` Rock, Pop & Jazz Patricia Marinescu (editor) Muzic`: Clasic` [i Oper` Cristina Lascu (editor) Nightlife Iris Opri[ (editor) Gay & Lesbian Carmen G\rbea (editor) Teatru & Dans Anca Ioni]` (editor), Art` Cristiana Radu (editor) Carte Florina P\rjol (editor) Prin ora[ Stela Nadoleanu (editor), Carmen G\rbea (liste) Copii Carmen G\rbea Consum Patricia Marinescu (editor), Unde mânc`m Florin Barbu (editor) TV, Radio & DVD Florin Barbu (editor) Colaboratori Anca Negoi]`, Cristina Marina, Ioana M\]u, Andra Chi]imu[, Cristina Corciovescu, Teodor Dun`, Irina Filipache, Adrian Majuru, Alexandru Matei, {tefania Mihalache, Alex N`s`udean, Andrei {tef`nuc`, Adriana Oprea, Valentin Protopopescu, Ema Stere, C`t`lin Sturza, Oltea {erban-Pârâu, Chris Tanasescu, Irina Tânjal` Studio DTP&Design Marcel Pomian DTP&Design Bogdan Popa Foto editor Gabriel Pan]iru Copert` Adrian Luca Foto Shutterstock

OVIDIU MICSIK

I Foto

Adrian Stoicoviciu, Mihai D`sc`lescu, Adi Bulboac`, Cristina Nichitu[, Victor Ciupuliga I Corectur` Teodor Dun`

Trafic furtunos \n Bucure[ti Bucure[tiul e un ora[ \nfior`tor de stresant. O spun provincialii cu ochii mari (nu de admira]ie, ci de groaz`), care nu mai reu[esc s` respire \n vârtejul de oameni [i ma[ini [i care nu-[i mai revin din compara]ia cu bucolicele locuri natale (o coleg` de facultate a supravie]uit patru ani \n acest Babilon mioritic doar ag`]ându-se de gândul c` imediat dup` absolvire va fugi \napoi la Suceava – pân` la urm` a fugit la Luxembourg – mai calm [i decât Suceava, dup` p`rerea ei). O spun expa]ii, care nu-[i mai revin din compara]ia cu locurile de ba[tin` unde totul e mai calm, mai civilizat, mai nepoluat, mai verde, mai lini[tit, mai parolist, mai logic, mai imaginativ, mai creativ, mai a[a [i mai pe dincolo. {i poate expa]ii pot fi ignora]i, pentru c`, la urma urmei, ce [tiu ei despre cât de minunat e Bucure[tiul? O ciorb` la Ota [i o mas` la Shorley nu fac dintr-un expat un bucure[tean get-beget, indiferent câ]i se \nc`p`]âneaz` s` cread` asta. Dar, ce-i mai r`u, o spun [i bucure[tenii, cei care \[i num`r` “bucure[tenismul” \n multe genera]ii [i care se uit` cu groaz` \n fiecare zi cum se mai taie un pâlc de copaci, cum le mai pic`

I Surse foto Guliver, Mediafax , Photoland,Reuters

un ]ur]ure \n cap, cum mai cad [oferii cu ma[ina \n câte o groap`, cum se mai demoleaz` câte un monument arhitectural [i cum se mai \ncing b`t`lii pe c`rucioare sau cozonaci \n hipermarketuri.Sau, [i mai trist, cum aerul parfumat din Ci[migiu vibreaz` seara de trilurile privighetorilor [i de \njur`turile birj`re[ti ale tinerilor \ndr`gosti]i care, spre deosebire de omologiilor de pe vremea lui B`jenaru, nu cunosc decât aceast` cale pentru a-[i exprima sentimentele. Bucure[tiul nu e neap`rat stresant prin ce e, ci prin ceea ce nu e. Nu e un ora[ verde (pentru c` se pare c` ne place mai mult la umbra mallurilor [i a hipermarketurilor decât a parcurilor), nu e un ora[ cu oameni binevoitori sau zâmbitori sau r`bd`tori (cine are tupeul s` nu plece de la stop exact \n clipa\n care se face verde [tie despre ce e vorba), nu e un ora[ cu spa]ii pentru biciclete, pentru jogging sau pentru masochi[tii cu role. Nu mai e nici m`car un ora[ frumos... Dar asta nu \nseamn` c` nu e un ora[ vibrant sau c` nu ofer` prilejuri de relaxare \n toat` nebunia stresului. La urma urmei, \n ochiul furtunii situa]ia e destul de calm`. A[a c`, dac` vrem s` ne

4 www.timeoutbucuresti.ro 5 februarie - 4 martie 2009

destindem, tot ce avem de f`cut este s` nu ne uit`m la tornada din jur [i s` st`m calmi \n ochiul furtunii. Secretul const` \n perimetrul pe care ]i-l alegi, locurile de refugiu [i modul \n care reu[e[ti s` te men]ii \n zona de calm. {i, slava Domnului, mâncare bun` exist` [i \n restaurantele din Bucure[ti, comuniune cu natura se poate face \n parc (de[i mai greu la câte persoane se \nghesuie pe metrul p`trat de verdea]`) sau la echita]ie, cluburi cool sunt cu duiumul,shoppingul nu e nemaipomenit, dar nici absolut tragic, C`rture[tiul s` tr`iasc` pentru ceai, teras`, muzic`...a, [i c`r]i, iar spa-urile au evoluat de la saloane Igiena cu nume pompoase la versiuni mai apropiate de original. Familia mea s-a “\mbucure[tenit” de mai bine de 100 de ani [i, de[i nu \nceteaz` s` regrete ce era Bucure[tiul odinioar`, \liubesc [i a[a cum e acum, stresant [i aglomerat [i \nghesuit [i murdar. Oricât ne-am dori s` ne ag`]`m de Micul Paris, e clar c` trenul acesta a plecat demult din gar`. A[a c` poate ar trebui s` ne concentr`m s` fim Bucure[ti. Raluca Badea

I Abonamente Viorica Olteanu I Sales

Sales Coordinator Dana Arghirescu Sales Manager Lumini]a Manta Traffic Manager Mirela Ignat Traffic Coordinator Constan]a Olteanu I I

Brand Manager Raluca {tefan PR Ana Gulie – pr@timeoutbucuresti.ro Tipar & Prepress

SC COMPANIA DE PRODUCTIE INTERTAINMENT SA Tel:031/825.10.28 Fax:031/825.10.36

Revist` editat` de Ancor Publishing SRL, o companie a Publimedia International S.A. Tel: 0318.256.200; Fax: 0318.256.300

I Director publishing Cosmina Noaghea I Director editorial Cristian Hostiuc I Publisher Carmen Mihalcea I Director marketing Daniela {erban I Director vânz`ri Nicoleta Nedea I {ef departament foto Marius Sm`du I {ef departament prelucrare foto Iulian Popa I Director IT&C Bogdan Petre I Director produc]ie Rodica Ghenciu I Director distribu]ie Dan Apostolache I Director HR Elena {erban I Director Financiar Sorin Dinu I Ac]ionarii Ancor Publishing SRL

Publimedia International S.A., Eleanor Sebastian, Charles Frank, Anca Ioni]` Time Out Magazine Ltd is part of the Time Out Group Chairman Tony Elliott Guides Managing Director Peter Fiennes I Copyright: Este interzis` reproducerea oric`rui material scris sau a oric`rei ilustra]ii din aceast` publica]ie, f`r` acordul prealabil scris al Publimedia International.

Ora[ul\nsec]iune Editor Stela Nadoleanu prinoras@timeoutbucuresti.ro

Bucure[tiultr`ie[teprindetalii AUZITEPRIN ORA{ - Cu toat` situa]ia asta din ultima vreme m` simt ca-n bancurile cu pro[ti, pe bune! - Eh, nimic nu e \ntâmpl`tor \n via]`!?! Dou` domni[oare se amuz` [i chicotesc la o mas` \n cafenea timp \ndelungat: - Fat`, am râs prea mult azi! De fapt de fiecare dat` când ies Showcase Lenin, statuie roz-bombon Foto Adrian Stoicoviciu cu tine parc`-a[ fi retardat`... Ideea unui muzeu al statuilor comuniste a prins via]` printr-un amestec de arpaca[, orez, bomboane [i ciocolat`. Artista Ioana Ciocan l-a imaginat pe Lenin \n gusturi dulci Discu]ie \ntre poli]i[ti: [i l-a urcat pe soclu \n Pia]a Presei. Urmeaz` al]i comuni[ti gusto[i?!? - Aoleo, a plecat `sta [i eu trebuia s`-l p`zesc! - {i de ce nu i-ai pus Deschis“aproapeve[nic” c`tu[ele? privirea. Reclamele montate pe Mergând \ntr-o zi pe strada Râm- P`i el era victima!?! stâlpii de electricitate anun]au nicu Vâlcea mi-am adus aminte

La firma inspirat` brusc de serialul “Salva]i de clopo]el”. Rula pe postul na]ional imediat dup` revolu]ie. Mult mai târziu am aflat cum a fost tradus titlul acestuia \n Republica Moldova. De-atunci \ncoace [tim cu to]ii c` putem fi “obloji]i de t`l`ngu]`”. Tot de la expresiile \n româna vorbit` dincolo de Prut am aflat c` magazinele non-stop sunt “deschise ve[nic”. Dar ce mi-a stârnit amintirile despre serialele copil`riei [i despre expresiile rostite cu accent moldovenesc, o s` m` \ntreba]i. A fost nevoie doar s` ridic

Asigur`ri u[or nesigure

6 www.timeoutbucuresti.ro 5 februarie - 4 martie 2010

insistent (adic` din 10 \n 10 metri) un RCA ieftin \n apropiere. Nimic neobi[nuit \n asta, s-ar zice. |ns` oricât de neinteresat` a[ fi fost de o asigurare, n-aveam cum s` nu re]in formularea. Stima]i [oferi \n c`utare de chilipiruri, dac` vre]i s` v` face]i o asigurare pe bani pu]ini trebuie s` afla]i câteva lucruri. Dac` locui]i \n Dristor, sediul este relativ aproape [i pute]i s` merge]i aproape oricând. De ce spun asta? Pentru c` serviciile lor sunt “aproape non-stop”, adic` e deschis “aproape ve[nic”. S.N.

Trimite-ne o poz`! TimeOut caut` fotografi amatori [i imagini inedite din Bucure[ti. A[tept`m pozele voastre (al`turi de nume[i num`r de telefon) pe e-mailul prinoras@timeoutbucuresti.ro. Celemai reu[itevor fi publicate\n revist`.

Street art PisicaP`trat`

editura Vellant. |n cele 120 de pagini ale albumului ve]i \ntâlni personajul \n periplul s`u prin Bucure[ti, Constan]a sau Chi[in`u. Fotografiile ilustreaz`

Acest personaj bântuie de câ]iva ani prin Capital`. |l z`ri]i pe ziduri, se ca]`r` pe semnele de circula]ie sau pe gardurile din ora[. De curând Pisica P`trat` s-a cuib`rit pe rafturile libr`riilor. {i v` a[teapt` s` r`sfoi]i paginile primului album de street art românesc. De Stela Nadoleanu

Are capul p`trat [i urechile \ntotdeauna ciulite. O s`-i vede]i fa]a trist`, vesel` ori furioas` – depinde \n ce col] din ora[ o \ntâlni]i. Când se culcu[e[te prin ungherele ora[ului poate sta \nghesuit` pe sub vreo strea[in`, incomodat` de urâ]enia vreunui zid sau \nfuriat` de starea urbei. Personajul, foarte cunoscut \n lumea street art-ului ([i nu numai) este crea]ia lui Ciubi (Alexandru Ciubotariu), un artist cunoscut atât pentru benzile sale desenate cât [i pentru pasiunea sa pentru arta stradal`. Pisica sa p`trat` este personajul principal al primului album de street art românesc, ap`rut \n edi]ie limitat` la

Street art \n edi]ie limitat`

puterea cu care spray-ul, colajele, vopselurile pun st`pânire pe spa]iul urban printr-un proces artistic. Ce presupune acest proces? O c`utare a locului potrivit \n care artistul s` intervin` \n spa]iul public. Street art-ul, [i implicit arta lui Ciubi, nu vandalizeaz`. Artistul caut` locurile care au nevoie de aten]ie, locurile p`r`site, triste, urâte sau kitschul pentru a veni cu spray-ul sau colajele sale s` atrag` aten]ia trec`torilor. {i monotonia poate fi considerat` o hib` a spa]iului public, iar Pisica P`trat`, prin expresiile [i culorile sale, vine s` o atenueze sau chiar s` o elimine de pe chipul str`zii. R`sfoind albumul semnat de Ciubi ve]i ghici locurile \n care arta stradal` [i-a f`cut sim]it` prezen]a. Pe lâng` unele dintre ele poate a]i trecut zilnic. Pe altele dintre ele ve]i putea s` le descoperi]i dup` ce a]i urm`rit personajul \n fotografiile printate pe hârtie. Pisica P`trat`, Editura Vellant, 120 p, 50 lei PUBLICITATE

3 \ntreb`ri pentru

AlexandruCiubotariu(akaCiubi) Cum a ajuns Pisica P`trat` s`-[i scoat` propriul album? Cu \ntârziere. Eu mi-l imaginam \n libr`rii acum trei ani, dar e bine [i acum. Dac`-l scoteam atunci cred c` tot cam a[a ar fi ar`tat, doar c` ar fi avut mai pu]ine imagini. Am lucrat mult \n ultimii ani [i se poate vedea \n album. Lucrând mult cu benzile desenate [i ilustra]ia de carte – cartea ca obiect, tip`ritura \n general \mi este foarte drag`. Nimic nu ar fi fost posibil f`r` Graffiti BBDO [i Vellant. A[a am ajuns la primul album de street art din România.

Care e “ora[ul s`u de ba[tin`”? |i place \n Bucure[ti? Clar. |n Bucure[ti a \nceput totul, cele mai multe sunt \n Bucure[ti. Aici pare a avea sens ce fac. Aici cunosc ora[ul, aici \mi “pot permite” s` intervin cu pisicile mele p`trate. Cred c` locul cel mai potrivit a fost pasajul Unirii. A fost lucrarea care mi-a pl`cut cel mai mult rezistând mult, \ncadrându-se \n peisaj perfect, a[a cum mi-o imaginasem. Cum se \mpac` street artul cu textura hârtiei? Foarte bine. Din câte [tiu sunt foarte multe exemple afar` de astfel de albume. Chiar [i eu am fost inclus \n 2 edi]ii colective din Germania, “Stickers from the 1st sticker award” [i “Stickers 2”, ultimul chiar \n 2009. Dou` exemple sunt chiar cele traduse la editura Vellant – “Graffiti pe 5 continente” [i “Banksy”. S.N. 5 februarie - 4 martie 2010 www.timeoutbucuresti.ro 7

Starea ora[ului Unde-]ipetrecicriza?

Este, poate, cel mai uzitat cuvânt din ultima vreme. Chiar [i pronun]area lui a ajuns un factor de stres. Tuturor ne bate vântul prin buzunare, dar e adev`rat c` se cheltuie[te la fel de mult? Stela Nadoleanu a mers la pas prin ora[ s` afle pe unde [i cum \[i petrec bucure[tenii criza |ntrebareadintitluar`s`rit\nmintea mea\ntr-osearòbi[nuit`,dup` serviciu.Eramijloculs`pt`mânii[i trebuias`m`rev`dcuni[teprieteni vechi.Stabilisemc`mergemprin centrulora[uluidar,fiindconvins` c`localurilesuntpline\nspecial\n weekend,nicinumi-atrecutprin mintes`rezervomas`. {elari,Smârdan,Covaci,Strada Francez`,Sf.Dumitru,Lipscanisunt doarcâtevadintrestr`ziledin centrulBucure[tiului\n]esatede localuri. |]iiamaibinedeoor`sìntri\n fiecarelocals`\ntrebideomas` liber`.Deunde[tiuasta?Pentruc` exacta[as-a\ntâmplat.“N-avem niciomas`liber`”,nis-atotzis,a[a c-amajunss`facemunadev`rat maratonalbarurilor. Pemese(laCurteaBerarilor,spre exemplu)n-ais`g`se[tiuna-dou` sticler`t`cite.Sepoart` bereala metru,adic`10halbela33delei. Oricâtdeciudatarp`realaprima vedere,cheltuialaemaimic`.Dac` socote[tihalbele(\njurde5leiuna) luateseparat\]idailesneseamac` n-aicumsìe[i\npierdere. Amvruts`cercetez[imaibine “terenul”[im-am\ntrebatcâte dintreactivit`]iledintimpulliber suntafectatedecriz`. Care-istareacinematografelor? R`spunsul\ldaucozilelabilete[i rezerv`rilecus`pt`mâni\navans pentrupremiere.PunctulpeImil-a oferit“Avatarul”,carea\nregistrat

Time Out \ntreab` Cât de amuzant po]i s` fii pe timp de criz`? Mai po]i s` faci mi[to când vântul \]i bate prin buzunare? Stela Nadoleanu a \ntrebat \n glum` bucure[tenii. Foto Cristina Nichitu[

Mihaela Ciocâlteu Ce faci pe timp de criz`? Trebuie s` fim mai curajo[i, [i e bine s` faci mi[to de propria situa]ie pe timp de criz`.

|n vremuri de criz` am putea parafraza o zical` celebr`: “mai bine la... bar decât la spital” pân`acumlanoipeste3milioanede euro,aproapedublufa]`decelmai vizionatfilmdeanultrecut –“Ice Age3”.Laasemeneasume,arfide prisosoricecomentariu. Clubbing-ulealt`“felie”detime out careparenep`s`toare\nfa]a crizei.Suntcluburicareanun]` evenimentesear`desear`.Spre exemplu,\nControls-auinventat duminicaseriledefilm.Undemai puic`afi[elepetreceriloranun]`

Wednesday's FrequenciessauIndie InvasionoriBrit Box. Aceea[ipovestese\ntâmpl`[i\n SilverChurch.Concertelesesucced curepeziciune(lunaastavinceidela RainDistrict[iVondaShepard).Iar petrecerise]inaproape\nfiecarezila “Silver Church Arena”. Ammaidatofug`prinlibr`rii[i r`spunsulafostacela[i:indiferentc` vorbimdespreC`rture[tisau Diverta,bucure[tenii\nc`mai

cump`r`c`r]ipetimpdecriz`.{i editurilepromitapari]iimulteanul acesta.Colec]ii[ivolumebune, dela NeaguDjuvaralaOrhanPamuk. A[ac`a[tept`mcuner`bdare([icu economiilasaltea)s`vin`târgul. Dup`ce-a]ialesvolumedeperaft suna]i-v`prieteniis`ie[i]ilaobere. Pegeruldeiarnaasta(v`spun sincer, a[asepoart`\nBucure[ti)e celmaipl`cutmod\ncarepo]i hibernapevremeacrizei!

Care e paradoxul crizei? Ar trebui s` fie oamenii mai buni. Paradoxal, pe criza asta!

Alin, student

Cu ce seam`n` criza din punct de vedere arhitectural? Cu Casa Poporului, cu ce alt` urâ]enie s` semene?

Andreea, elev` Unde n-ar trebui s` mergi pe criz`? Pe malul lacului Floreasca. |n ce culoare ai descrie criza? Galben, s` zicem. Parc` simboliza egoismul, sau ceva de genul `sta. Egoi[ti, a[a ar trebui s` fim acum când e vorba de bani.

8 www.timeoutbucuresti.ro 5 februarie - 4 martie 2010

Poante despre criz` [tii? Asear` am fost la o discu]ie cu ni[te prieteni. Nu prea e poant`: ne-am cam dori s` plec`m to]i din ]ar`. Dac` ar fi s` “hibernezi” pe timp de criz` unde te-ai duce? P`i tot afar`. A[ emigra undeva \n Europa. Eu sunt student la arhitectur`, am \n]eles c` \n cinci ani o s` se “dezghe]e” situa]ia. Eu sunt \n ultimul an, doar n-o s` mai stau aici \nc` cinci?

Iulia, elev` Ce solu]ie adop]i pe durata crizei? Cheltuiesc la fel de mul]i bani. Mergem fix \n acelea[i locuri \n care mergeam [i \nainte de asta. Tot ne propunem s` reducem cheltuielile, dar nu ne iese. O culoare care s-o descrie? Violet!Nueclarcutoat`nebuniaasta?

Agenda 2010

Nu rata\n 2010 FEBR UARIE 5-12

Aniversare M}R Vizita]i gratuit expozi]ia permanent`!

11feb. Festivalul Prim`verii, Sala Dalles 8mar.

Joakim & The Disco, The Ark

22 concert la Sala Palatului

Minus Showcase: Ambivalent, Heartthrob, Studio Martin Ten Years After,

25-28 Târgul M`r]i[orului, M}R

27-28 FestivalulChopin200, InstitutulPolonez

I 2U L I E SEPTE MBRIE

6 Paul Van Dyk, Arenele Romane 11 Jean Luc Ponty, Sala Palatului 12 Snowy White, Hard Rock Café “Lovely Bones” 12 Premier`(regia Peter Jackson) & Marc Antona 20 Luciano\n Kristal Glam Club

17-22 filme documentare la Centrul Ceh

22 Premiile Gopo

One World Romania, festival de

26mar. Târg de Pa[ti, C`rture[ti 4apr.

MARTIE 1-31 Bienala Tinerilor Arti[ti

Premier` Twilight Saga: Eclipse

Bienala de Arhitectur`

Cartier de Var` spectacole \n parcuri pân` \n septembrie

Festivalul Interna]ional de Teatru pentru Copii

16-18 B’Estfest

Târgul de S`pt`mâna 15-17 Geologiei, Muzeul Geologie

Premier` “Inception” (regia Christopher Nolan) Festivalul de art` medieval`, Sighi[oara

Kilipirim, Târg de carte [i cadouri la Sala Dalles

17-20 Zilele Bucure[tiului

Festivalul de Film Anonimul, Sfântu Gheorghe Cartier de Var`

AUGUST

8-17 Anim’Est

Kinodiseea, Festival de film pentru copii la M}R Bookfest Junior Târgul de Arte Foarte Frumoase,SalaDalles

10 www.timeoutbucuresti.ro 5 februarie - 4 martie 2010

Interna]ional de 28-30 Festivalul Literatur` Bucure[ti, M}R

OCTO MBRIE

Agenda 2010

MuzicaluiChopintevac`l`uzi\nacestananiversar,darseaud[iacorduridechitar`.AC/DC chiarconcerteaz`\n2010,[imaia[tept`mnumemarilaSonisphere.Se-anun]`omul]imede târguri[ifestivalurideteatru.|ncinematografepovesteaFacebook-ului\ncheieanul.

APRILIE Eforie, Scala, 13-18 NexT, Cinemateca Orange Concept Store

16-17 Folk Maraton II, Sala Palatului 23-25 Rokolectiv, The Ark & MNAC

21mai 25iul.

Premier` Das Wiesse Band (regia Michael Haneke)

15 Noaptea Muzeelor

AC/DC, concert \n Pia]a Constitu]iei

Bucharest Bienale 4, Bienala Interna]ional` de Art` Contemporan`, la Pavilion Unicredit

26mai Târgul de 1 Iunie, 1iun. C`rture[ti

27-30

30 Ci[migiul Copiilor

Duke Ellington Orchestra, Sala Palatului

24apr. Festivalul Interna]ional de 9mai Teatru “Shakespeare”

B-Fit in the Street, festival de teatru stradal

M A I 26

22 10 ani de C`rture[ti

Premier` “Harry Potter and the Deathly Hallows I”

I 4U N I E 12

Premier` “Sex and the City 2”

Elton John, concert \n Pia]a Constitu]iei

9-13 Bookfest, Romexpo

Winwood, 11 Eric Clapton&Steve concert pe Stadionul de Rugby

11-13 Street Delivery

Music Film Festival, 12-20 Bucharest muzic` clasic` \n Pia]a Enescu

Sonisphere, 25-27 Festivalul un weekend de muzic` rock

25 Noaptea Institutelor Culturale Rod Stewart, 29 Concert Stadionul Tineretului

DECE MBRIE 3-5

11-12

Târg de Mo[ Nicolae, M}R

Gusturi Ungure[ti la Bucure[ti, Târg de iarn` la Centrul Cultural Maghiar

Festivalul Na]ional de Teatru

Festivalul Filmului Francez

Târgul de carte Gaudeamus, Romexpo

Cinemaiubit

NOIE MBRIE

Târgul cadourilor de Cr`ciun Mic Târg de cadouri de[tepte, C`rture[ti

Social Network” 31 Premier` “The(regia David Fincher) Cred \n Mo[ Cr`ciun, Ci[migiu

5 februarie - 4 martie 2010 www.timeoutbucuresti.ro 11

Interviu Time Out

Proz`de24k Eunuldintreb`ie]iideaurailiteraturiiamericane[is-abucuratdeunsuccesuria[cuceledou` romanealesale,“Totulesteiluminat”[i“Extremdetare[iincredibildeaproape”.IoanaBaldea astatdevorb`cuprozatorulJonathanSafranFoer Ave]i vreodat` senza]ia c` a fi un scriitor de succes \nseamn` c` oamenii vor \ncerca \ntotdeauna s`-[i scrie propria versiune a pove[tii tale? Altfel spus, când devii un autor cunoscut, devii [i o poveste? Cred c` da, dar asta ar presupune ca oamenilor s` lepesemaimultdecâtlepas`defapt.P`rereamea este c` literatura sau, dac` vrei, lumea celor care scriu [i a celor care citesc e una foarte, foarte mic`. Demulteorineplaces`ovedemmaimaredecâte, sau mai important` din punct de vedere cultural. Realitatea este c` [i Salman Rushdie [i Toni Morrison se pot plimba nestingheri]i pe str`zile New Yorkului, presupusa capital` cultural` a lumii, f`r` s` fie recunoscu]i. Cred c` e o gre[eal` s`-]i imaginezi c` lumea chiar se preocup` prea mult de literatur`. Acestea fiind zise, la fel de adev`rat este c` experien]a mea de cititor m-a \nv`]at c` nu po]i s` te bucuri pe deplin de lectura unei c`r]i f`r` s` [tii câte ceva [i despre autor. Nu degeaba se pune poza lui pe coperta a patra a c`r]ii! |n Totul este iluminat, v-a]i folosit identitatea ca material fic]ional. Cât din Jonathan Safran Foer este \n personajul dvs.? Depinde la care Jonathan Safran Foer te referi. E o \ntrebare complicat`. Jonathan Safran Foer, cel careascriscartea?Suntvreozeceanide-atunci–o treime din via]a mea. Jonathan Safran Foer, cel cu care vorbe[ti acum la telefon? Jonathan Safran Foer, personajul pe care mi l-am imaginat eu? Jonathan Safran Foer, personajul pe care mi l-a[ imagina acum, sau cel pe care ]i-l imaginezi tu, poate? Nu \ncerc s` fac pe nebunul – dar... chiar e greu de r`spuns. Cu cât m` gândesc mai mult, cu atât mi se pare mai greu. Totul se schimb`.

Lectura ar trebui s` fie ca un spa]iu pe care \l parcurgi folosindu-]i sim]urile cât mai mult cu putin]` Ambele dvs. romane sunt polifonice [i fiecare voce \[i spune povestea sau spune o parte a pove[tii \ntr-o manier` proprie. |n filmul lui Liev Schreiber dup`

“Extrem de tân`r [i incredibil de talentat”, a[a l-au descris cei de la Washington Post “Totul este iluminat”, unele din aceste voci au fost reduse la t`cere. Ce reac]ie a]i avut? Nu e... ce a[ fi f`cut eu, dar la fel de adev`rat este c`, probabil, eu nu a[ fi f`cut filmul deloc. Presupun c` m` bucur c` el a f`cut-o. E un film interesant de v`zut, pentru mine. Am regretat multe dintre schimb`ri, dar bine\n]eles c` m-am a[teptat la asta. |n fond, eu am scris cartea a[a cum am scris-o pentru c` acela mi s-a p`rut a fi unicul mod \n care ea putea fi scris`. E o rela]ie complicat`, alta decât cea pe care ar avea-o un spectator neimplicat. V` place s` v` reciti]i? Nu. Încerc s` nu fac asta niciodat`. “Extrem de tare [i incredibil de aproape” e o carte eminamente vizual`. A]i vrut ca acela care o cite[te s` experimenteze, la rândul lui, povestea, s` o perceap` inclusiv senzorial? Da, exact asta a fost inten]ia mea. |mi place ideea c`r]iicarenueunsimplumoftintelectual.Cred\n c`r]ile care creeaz`... un fel de mediu, \n jurul lor. Nu e doar ca [i cum te-ai uita la un tablou, ci ca [i cum ai fi \ntr-un muzeu. Lectura ar trebui s` fie ca un spa]iu pe care \l parcurgi folosindu-]i sim]urile cât mai mult cu putin]`.

12 www.timeoutbucuresti.ro 5 februarie - 4 martie 2010

Au existat reac]ii puternice la ambele c`r]i. {i pozitive, [i negative. Cum v` descurca]i cu atâta opinie? V` influen]eaz` sau o ignora]i, pur [i simplu? Nu o ignor programatic! Pur [i simplu... nu o caut. Nu petrec prea mult timp pe net – poate c`, pur [i simplu, nu sunt un tip foarte curios. Nu cred c` m` influen]eaz` deloc. Am urm`rit recent o \nregistrare video \n care vorbea]i despre cât e de greu, ca vegetarian, s` c`l`tore[ti \n Ucraina. |n alte contexte, mai generale, \ns`, e dificil? Nu, nu e dificil absolut deloc. Se \ntâmpl` s` mai ajungi [i \n locuri \n care nu prea ai op]iuni, dar... nu, aproape niciodat` nu ajunge s` fie mult prea dificil. “Extrem de tân`r [i incredibil de talentat” e un titlu din Washington Post, ap`rut imediat dup` ce a]i publicat al doilea roman. Cum e s` fii copilul precoce [i teribil al literaturii americane contemporane? Nu... a[a. Sunt frustrat, foarte con[tient de fiecare mi[care pe care o fac. Totul \mi vine mai greu. E o lupt` continu`.

Antistres

SHUTTERSTOCK

Blocurigri,cer\nnorat,trafic.Bucure[ti.Stres.{i dac`v-amspunec`celemaibunemetodedea sc`padestresseafl`chiaraici,pestr`zile capitalei? CoverStorycoordonatdeAncaNegoi]`

14 www.timeoutbucuresti.ro 5 februarie - 4 martie 2010

Antistres

Masaje cu m`tase, pe[ti sau pietre Stresulpoatedisp`rea complet\nnumaicâteva minute.Dac`nunecrede]i, merge]ilaspa[iv`ve]i convinge. DeAncaNegoi]` Pe[tii antistres Pe[tii Garra Rufa au venit din Kangal (Turcia), cu avionul. Au fost [i ei un pic stresa]i la \nceput dar cei de la Green Day Spa i-au relaxat bine [i i-au pus la treab`, s` \nl`ture celulele moarte de la suprafa]a pielii de pe mâini [i picioare. Senza]ia oferit` e una de masaj, iar rezultatul este o piele asem`n`toare celei proasp`t date cu crem` hidratant` (pe[tii elibereaz` o secre]ie care echilibreaz` Ph-ul).

Pedichiura cu pe[tii GarraRufa cost` 65 de lei [i dureaz` 20 de minute Chiar dac` la noi \n ]ar` au ajuns abia anul trecut, \n afar`, pe[tii Garra Rufa sunt folosi]i pentru ac]iunile lor terapeutice \nc` de la \nceputul secolului 19. De curând \ns`, speciali[tii \n relaxare au descoperit c` ace[tia pot fi utiliza]i [i \n scopuri “nobile” antistres. Important de [tiut este c` terapia se face pe baz` de suc]iune. Pe[tii nu au din]i, deci nu v` pot r`ni. Un astfel de tratament combinat cu manichiur` sau pedichiur` cost` \n jur de 65 de lei [i dureaz` 20 de minute. Green Day Spa Sergent Nu]u Ion 33, 021.316.55.25 De masaj se ocup` pe[tii de la Green Day Spa Terapia pietrelor Pentru c` se apropie Ziua |ndr`gosti]ilor [i pentru c` [tim c` nici anul acesta nu ave]i nici cea mai vag` idee ce cadou s`-i lua]i partenerului, propunem o [edin]` de Aroma Couples Therapy la Eden Spa. Pentru c` un cuplu relaxat e un cuplu fericit. Tratamentul dureaz` pu]in mai mult de o or` [i promite masaj cu pietre calde pentru relaxare profund` [i echilibru magnetic. Pietrele netede \nc`lzite sunt a[ezate \n

punctele chakra ale corpului. Cu alte pietre [i uleiuri aromatice terapeu]ii vor realiza masajul propriu-zis. Totul pentru 465 de lei.

Hamam (baie turceasc`). Cea mai important` parte a acestei terapii este spuma pentru prepararea c`reia se folose[te s`pun \nc`lzit din ulei de m`sline. Proasp`t preparat`, aceasta este \ntins` pe piele cu ajutorul unei buc`]i de m`tase moale. Eden Spa Pictor Apoi, \n dulcele spirit al procedurilor Hamam, se Ion Negulici 3, folose[te un cuib de sisal (un ghem din fibre naturale de sisal) pentru exfoliere. Totul se termin` 021.316.81.48 cu un masaj relaxant cu ulei cald de argan. Uleiul Spum` [i m`tase bogat \n vitamina E este cunoscut pentru efectele sale de \ntinerire, dar [i pentru parfumul fierbinte Tot masaj propun [i pl`cut. Terapia dureaz` 50 de minute [i cost` cei de la Natura Spa. 165 de lei. Masaj cu s`pun [i ulei de Natura Spa Gh. }i]eica 180-200, vila 27, argan mai exact. Acesta este un tratament tip 021.230.04.24 5 februarie - 4 martie 2010 www.timeoutbucuresti.ro 15

Antistres

Maratonsprefericire

SHUTTERSTOCK

Sportulnupromitedoaruntrup s`n`tos,ci[iominteasemenea.Fie c`estevorbadespregolf,tenis, maratonsauc`l`rie,\nBucure[ti ave]ideundealege. DeAncaNegoi]`

|n galop la -15 C Caii, un viciu s`n`tos |n Voluntari, la numai câteva minute de Bucure[ti, se afl` baza de c`l`rie Horses Land. Derivat` dintr-o baz` de elit` de pe vremea comunismului, are \n portofoliu cai atât pentru cei care \ncalec` pentru prima dat`, cât [i pentru cei care st`pânesc suficientdebineartaechita]ieipentruaputeaapreciacumsecuvineoplimbareprinp`dure.

Un cal bun pentru un \ncep`tor cost` \n jur de 6.000 de euro “Sunt câteva ore sâmb`ta \n care pur [i simplu uit tot. Singura senza]ie care \mi umple mintea e libertatea, vântul, mu[chii contracta]i [i apoi relaxarea total`. C`l`resc de jum`tate de an. |n sfâr[it, am c`p`tat un viciu care \mi place”, spune Diana Turda, consultant financiar la o companie multina]ional`. Hipocan este o alt` baz` de echita]ie aflat` lâng` Bucure[ti, de data aceasta \n Corbean-

ca. Pentru 45 de lei/[edin]a de 30 de minute (copii) sau 50 de lei \n cazul adul]ilor, pute]i s` v` elibera]i de stres la trap sau galop. Când vremea nu e potrivit` pentru plimbare, [edin]ele pot avea loc \n manej acoperit. Cât despre oferta de cai, exist` ponei pentru copiii \ntre 3 [i 6 ani [i cai de agrement pentru ceilal]i cursan]i. Pentru cei care vin cu caii de acas`, Hipocan are [i oferte de pensiune. Dac` v-am convins v` mai spunem [i c` un cal bun pentru un \ncep`tor cost` aproximativ 5-6.000 de euro. Horses Land {oseaua Bucure[ti-{tef`ne[ti 79, Comuna Voluntari Hipocan Corbeanca, DJ101, Nr. 68 Cel mai mare teren de golf Tot aproape de capital` se afl` [i unul dintre cele mai complexe cluburi de golf din ]ar`. La numai 5 km distan]`, \n comuna Zurbaua (\ntre Chitila [i Buftea) exist` a[adar cel mai mare teren profesionist de golf de la noi, cu 18 g`uri [i o lungime total` a parcursurilor de 6.530 de metri. Terenul este destinat numai membrilor Golf & Country Club Bucharest. Pute]i s` v` abona]i ca persoan`

16 www.timeoutbucuresti.ro 5 februarie - 4 martie 2010

unic`, familie sau cuplu. Iar dac` nu sunte]i vreun pasionat al acestui sport v` pute]i bucura de relaxare la piscin` sau la restaurantul de la marginea p`durii. Golf&Country Club Bucharest Episcopiei 9, 021.311.46.53 42 de km de relaxare Adrian Nanulescu este business to business director la Orange România. “Anul viitor m` preg`tesc pentru Half Ironman, trei triatloane olimpice [i dou` semimaratoane”, poveste[te Nanulescu. {i da, are timp s` mearg` [i la birou \n fiecare zi.Pebiciclet`.Dup`alergare,maratonulesteuna dintre cele mai bune metode de a elibera hormonul fericirii, serotonina. |n capital` ave]i de ales \ntre Crosul M`r]i[orului (1 martie), CN Indoor (7 martie), CM \n Aer Liber (mai), BucharestCityMarathon2010(a3-aedi]ie)din17 octombrie [i alte câteva variante doar pentru masters. La maratonul din octombrie se vor parcurge 42,195 km. Startul se d` \n Pia]a Constitu]iei la 9.30 diminea]a, iar timpul de parcurgere a traseului nu trebuie s` dep`[easc` 6 ore. Pre]ul de \nscriere este de 40 de euro.

Antistres

Gustulrelax`rii Termenulde“comfortfood”a intratdeja\nvocabularul gurmanzilordintoat`lumea, iarBucure[tiulafostluatcu asalt\nultimaperioad`de magazinesaurestaurante undemâncareaestecâtse poatedet`m`duitoare[i relaxant`. DeCristinaMarina

Cantin` à la française La Cantine de Nicolai te relaxeaz` \nc` de la intrare naturale]ea, pentru c`, de[i este un bistro francez veritabil (criticii au considerat c` este cea mai bun` buc`t`rie francez` din Bucure[ti), totul VICTO este lejer [i chelnerii – R CIUPU LI GA prieteno[i. Iar mâncarea, g`tit` ca la marile “cur]i” gastronomice din Fran]a, alung` stresul cât ai zice foie gras. Meniul include combina]ii mai pu]in cunoscute de amatorii de buc`t`rie româneasc`, dar care te fac s` \n]elegi de ce gastronomia este atât de important` pentru francezi. Nicolai a conceput, printre altele, sup` crem` de conopid` cu icre de somon \n mijloc, sup` de dovlecei cu foie gras tras la tigaie [i un mille feuille de excep]ie. Totul este crea]ia unui buc`tar care a lucrat cu Alain Ducasse, la Plaza Athénée.

100% românesc |n Bucure[ti se \ntâmpl` ceva straniu pentru o capital` – sunt foarte pu]ine locuri unde se poate mânca române[te ca la bunica acasa, o pulp` de porcproasp`t`t`v`lit`prinusturoi[icondimente, [unculi]`afumat`saucârna]icondimenta]i. Mai ales c` nimic nu poate fi mai relaxant decât gustul copil`riei. A[a c` nu e de mirare c` \n fiecare weekend bucure[tenii iau cu asalt magazinul La Baciu de pe Calea Floreasca, unde La Cantine de Nicolai Povernei 15-17, se g`sesc produse din Bucovina, 100% naturale. Loca]ia, a treia deschis` de ]`ranul Baciu Ion 0372.746.213 (dup` Câmpulung Moldovenesc [i Vatra Dornei), a fost inspirat` de succesul pe care le-au avut produsele la târgurile de profil din Bucure[ti [i str`in`tate, mai ales c` au avut parte de critici cu preten]ii [i experien]`, ca prin]ul Charles. Deschis numai trei zile pe s`pt`mân`, de vineri pân` duminic`, magazinul este \mp`r]it \n dou` – o sec]iune cu produse din carne [i o parte de mânc`ruri din c`m`ra bunicii (zacusc`, pr`jituri de cas`). Re]etele de mezeluri sunt mo[tenite din familie [i sunt realizate \n \ntregime din carnea animalelor crescute \n satul natal.

|n dulcele stil british Tom Wilson, DJ-ul [i artistul englez care s-a \ndr`gostit de Bucure[ti \n urm` cu câ]iva ani, dezv`luie câteva dintre locurile sale preferate pentrurelaxare,dincapital`.

Ca la mama din Bucovina “Bistro Omnivore’s Dilemma este un local nou \n Bucure[ti (Calea Victoriei 214) ce mi-aminte[te de atmosfera boem` din Berlin. Au \n fiecare zi un alt fel de mâncare, home made, iar buc`tarul este un prieten de-al meu din Anglia. Uneori mai merg la restaurantul din cl`direa Uniunii Scriitorilor, \mi place arhitectura. De cele mai multe ori e gol sau ai parte doar de compania vreunui scriitor alcoolic ce st` pierdut cu un pahar de vin \n fa]`. Un alt restaurant \n care-mi place s` merg este [i Musafir, \n spatele cl`dirii The Ark, au mâncare indian` bun` [i nu foarte scump`“.

La Baciu Calea Floreasca 69, 0730.890.900

Kouzina Food Benjamin Franklin 9, 021.313.90.32

SILVIU MATEI

|n buc`t`ria grecilor Pe Benjamin Franklin, \n spatele forfotei de pe bulevardul Magheru, s-a deschis recent un local care \mbie la o c`l`torie \n insulele grece[ti. Kouzina Food nu are mult spa]iu la dispozi]ie (a fost gândit \n stilul vagon, cu mâncarea pe o parte [i o mas` de bar suspendat` de perete), dar este suficient cât s` arate de ce se laud` grecii cu buc`t`ria lor. {i mai ales de ce sunt \ntotdeauna atât de relaxa]i. Mâncarea home made de la Kouzina Foods se schimb` \n fiecare zi, astfel \ncât bucure[tenii stresa]i s` fie surprin[i fie cu musaca, vinete umplute sau pilaf grecesc. Ingredientele de baz` ale buc`t`riei, care servesc [i ca decora]iuni interioare, sunt la rândul lor made in Greece, de la ulei de m`sline extravirgin pân` la condimente. Locul este perfect pentru un prânz prelungit, iar muzica, greceasc`, normal, spore[te relaxarea. La bistroul lui Nicolai 5 februarie - 4 martie 2010 www.timeoutbucuresti.ro 17

Antistres

Afisauanufi\nControl Lafinaluluneiziledemunc`spiritulobositcere…obere,un ceaisauuncapriciugurmand.Fieweekendsauluni,capitala arenenum`ratelocuripentrurelaxareadesear`. DeIoana M\]u.FotografiideMihaiD`sc`lescu

Un club f`r` inhibi]ii Control e clubul perfect pentru a-]i pierde controlul sau pentru relaxarea prin uitare. Meniul de bùturi e variat, pre]urile sunt mici [i muzica \ndeamn` la terapie antistres prin dans. Clubul se \mparte \n mai multe camere, fiecare cu genul sù de muzic` [i cam acela[i gen de oameni veni]i s` petreac` f`r` “fitze” [i uneori f`r` limite. Cei care vin \n Control sunt uneori aceia[i oameni care merg [i \n Gaia la petrecerile fashion, amesteca]i cu rockeri, punkeri, arti[ti… \n]elege]i ideea, oricine poate s` vin` \n Control vineri sau sâmb`t` [i s`-[i piard` inhibi]iile. Control Academiei 19, 0733.827.861 Un ceai la bibliotec` Teatrul Act de pe Calea Victoriei are la etaj [i o ceain`rie care-i poart` numele. Ceain`ria este de fapt o bibliotec`, doar c` \nùntru nimeni nu [opte[te (de[i unii citesc), se bea ceai, se servesc pr`jituri [i se pot cump`ra borcane cu gem printre care [i celebrul magiun de prune de la Topoloveni.

|n Control se poart` f`r` inhibi]ii [i, mai ales, f`r` control Pentru maxim de relaxare e recomandat s` comanda]i ceai Balan]`. Sau, pentru un efect maxim, s` combina]i ceaiurile Balan]`, Putere [i Tropical Fruit. Chiar dac` pare inexplicabil, aceast` al`turare aduce voie bun`... Cred, totu[i, c` depinde [i de compania \n care te afli. {i pentru c` ve]i dori probabil s` v` relaxa]i [i spiritul, nu doar trupul, este important s` afla]i c` \n ceain`rie are acum loc [i expozi]ia artistului Sorin Nainer, care a fotografiat Calea Victoriei printre luminile, umbrele [i personajele care o anim` zilnic. Teatrul Act Calea Victoriei 126, 0724.360.755 |n cafeneaua pictorului |nainte de Van Gogh, \n Centrul vechi exista Loggia, care era un spa]iu gri, preten]ios [i rece. Noul bar arat` ca [i cum cineva a intrat \n Loggia, a aprins lumina, apoi a luat o g`leat` de culoare [i a aruncat-o, sub form` de tablouri, pe pere]i. Apoi a aruncat canapelele reci [i le-a \nlocuit cu mobilier din lemn \n nuan]e calde, transformând spa]iul cu totul. Dac` Loggia era mai mereu gol, Grand Cafe Van Gogh e mereu plin cu oameni [i voie bun`. Iar clientela este din cea mai diferit`, de la expa]i [i oameni de afaceri pân` la boemii arti[ti care obi[nuiesc s` “bântuie” centrul vechi al capitalei. Van Gogh, potrivit atât pentru un power lunch, cât [i pentru o sear` cu prietenii 18 www.timeoutbucuresti.ro 5 februarie - 4 martie 2010

Grand Cafe Van Gogh Smârdan 9, 0311.076.371

Antistres

Relaxareaseeduc`prinart` Otu[`deacuarel`saupicturapeceramic`sepottransforma \nevad`ricreativedinstresulcotidian. DeCristinaMarina. FotografiideAdrianStoicoviciu organizarea de cursuri de management al streSeren La Ceain`ria Serendipity se organizeaz` \n sului, o re]et` foarte popular` \n lume. fiecare duminic` dup`-amiaz` ateliere de pictur` pe c`ni [i vase ceramice. Cursan]ii sunt inspira]i de aromele ceaiurilor, iar dup` venirea prim`verii se vor muta pe terasa ceain`riei. Organizatorii [i-au propus s` limpezeasc` mintea suprastresat` a bucure[tenilor [i promit c` astfel de ateliere artistice le De exemplu, cursan]ii vor face exerci]ii de vor reda bucuria de via]`. |n plus, au \n plan [i respira]ie pentru ob]inerea [i p`strarea echili-

Pictura ajut` la luarea unor decizii inspirate

brului fizic, psihic [i emo]ional. Programul cursurilor poate fi consultat pe www.serendipity-tea.ro. |n plus, ceain`ria organizeaz` constant concerte, expozi]ii de pictur` sau fotografie. Ceain`ria Serendipity Dumbrava Ro[ie 12, 021.211.31.00 Pictura este r`spunsul {coala de pictur` DaVinci Art School a lansat cursurile de relaxare prin pictur` pentru comunitatea de marketing [i manageri. Organizatorii cursurilor spun c` relaxarea [i educarea aten]iei prin pictur` ofer` acea lini[te interioar` care \]i permite s` iei decizii pe care s` le “sim]i”. Mai ales c` aceste decizii sunt mai inspirate [i mai eficiente pentru companie. Managerii \nva]` tehnicile de pictur`, iar

Cursurile de modelare a ceramicii de la ceain`ria Serendipity cursan]ii exerseaz` tu[ele de culoare sau pur [i simplu \[i analizeaz` crea]iile la un ceai. |n plus, pe lâng` programele pentru corpora]ii, oricine poate merge pe urmeleluiDaVinci,pentruc`organizatorii au structurat programul atât pentru copii cât [i pentru adul]i. Majoritatea atelierelor se \nvârt \n

jurul picturii, dar la [coala de art` po]i chiar [i informa]iile mai greu de digerat devin \nv`]a [i despre istoria artei sau accesibile. tehnici de desen. De la conferin]e despre cum socializau românii \n urm` cu 100 de ani [i cum s-au schimDaVinci Art School bat regulile jocului \n prezent, pân` la ateliere Logof`t Luca Stroici 20, despre mod`, alchimie sau muzic` clasic`, evenimentele au fost gândite astfel \ncât partici021.252.09.06 pan]ii s` fie teleporta]i \n trecutul mai fericit [i mai pu]in stresat al Bucure[tiului. La atelierul de Nimeni nu se simte \ncorsetat \ntr-o or` claalchimie Programul de ateliere [i sic` de curs, iar atelierele pot fi frecventate de cursuri de la Funda]ia Calea orice om normal care \[i dore[te s` aprofundeze Victoriei respir` art` [i cre- domeniile umaniste. ativitate. Domenii precum isIU IC Funda]ia Calea Victoriei Intrarea toria artei sau a muzicii sunt OV C OI ST abordate interactiv, astfel \ncât Pristolului 3, etaj 1, 021.321.30.22 N IA

5 februarie - 4 martie 2010 www.timeoutbucuresti.ro 19

Antistres

Divertismentdecriz` Apetitul pentru lectur` a crescut pe fondul stresului, aventurile lui Sherlock Holmes sau Hercule Poirot fiind o form` de divertisment accesibil` chiar [i pentru un buget de criz`. De Cristina Marina. FotografiideVictorCiupuliga

Printre rafturile de la C`rture[ti

La o cafea [i-o carte la Diverta

“S` \n]elegem stresul”, “S` muncim f`r` stres”) Cartea din cafenea |n Bucure[ti, cafenelele din marile libr`rii au care pretind c` includ re]ete de relaxare, care intrat deja \n cotidian, astfel \ncât toat` lumea se func]ioneaz` mai mult sau mai pu]in. relaxeaz` prin lectur` [i ceai la C`rture[ti sau Diverta. Este adev`rat, lipse[te fumul gros al ]ig`rilor [i nu se mai aud vorbele de duh ale personalit`]ilor ca Ion Minulescu sau George C`linescu, deveni]i obi[nui]i ai cafenelelor culturale de pe timpuri, dar locurile s-au adaptat vremurilor. {i la sala Dalles se simte arom` de cafea [i c`r]i – bufet de carte cu albume de art`, arhitectur` [i design sau frigidere de carte cu peste 1.000 de titluri. Apoi, \n func]ie de afinit`]i, fiecare apari]ie se poate dovedi relaxant`. De exemplu, enciclope“For]a gândirii pozitive” diile de turism “1.000 de locuri ce trebuie vizitate Când vine vorba de subiectul stres, oferta de \nainte s` mori”, datorit` c`rora, pentru o mic` carte este cât se poate de variat`. |n primul rând parte din bugetul de vacan]`, po]i c`l`tori la c`r]ile motiva]ionale (“For]a gândirii pozitive”, orice or` [i \n orice destina]ie.

Sau seria Millennium scris` de Stieg Larsson, a c`rei ac]iune te ]ine atât de conectat, \ncât ui]i de orice problem`.

La sala Dalles este deschis bufetul de carte cu peste 1.000 de titluri

20 www.timeoutbucuresti.ro 5 februarie - 4 martie 2010

Fotoliu de lectur` Uneori stresul se poate dovedi obositor chiar [i pentru o ie[ire la o cafenea, dar exist` [i produse care \mbie la lectur` [i acas`. A[a \ncât, \n timp ce Agatha Christie dezleag` misterele sau personajele lui Jane Austen sufer` elegant, fotoliul OSIM te relaxeaz` prin masaj. Exist` mai multe variante, de la uSqueez, un aparat pentru masarea picioarelor, pân` la modele complexe, precum fotoliul care maseaz` \ntregul corp. Fotoliul are chiar [i un centru de entertainment dotat cu mp3 player [i un program cu mai multe stadii de iluminare. Cât despre pre], acesta e pe m`sura relax`rii – 6.000 de dolari.

Antistres

Lacump`r`turi de... relaxare Don’t worry, be happy. |n traducere foarte liber` – nu-]i face griji, cheltuie[te fericit. Pentru c` shopping-ul, \n ciuda crizei economice, r`mâne unul dintre cele mai bune metode de a combate stresul. De Anca Negoi]` Cochet [i relaxat Magazinul de pe Otetele[anu se nume[te sugestiv Cochet Image Store pentru c` promoveaz` mai degrab` o imagine decât o colec]ie de produse. Da, aici ve]i g`si o selec]ie \ndr`znea]` [i destul de exclusivist` de haine, \nc`l]`ri, parfumuri de designer, cosmetice excentrice [i accesorii avangardiste (\n total 45 de branduri, printre care Y’s, Y3, Costume National, Gustavo Lins, Rick Owens, Momo Design, A.F.Vanderorst, Romeo Gigli, Paul & Joe).

Din martie se deschide un nou magazin Gala Dar asta nu e tot. Cochet a abordat o perspectiv` cu totul nou` \n ce prive[te stilul de via]` urban. Adic` a dorit s` sublinieze importan]a [i con]inutul unei educa]ii estetice prin introducerea artei contemporane \n via]a de zi cu zi. A[a c`, printre haine, accesorii [i cosmetice, evenimente mondene [i petreceri after-shopping, \n concept store [i-au f`cut apari]ia [i piese de teatru [i expozi]ii de art` contemporan`. |n scopuri de culturalizare urban`, dar [i de relaxare, evident. Cochet Image Store Ion Otetele[anu 3a-3b, 021.315.56.66 Printre sold`]ei de plumb Ce poate fi mai relaxant pentru un colec]ionar decât un loc cu rafturi \ntregi de monede, sold`]ei de plumb, decora]ii militare, medalii [i fotografii vechi. STE FAN ANG Circa 40 de metri p`tra]i de ELE SCU “collectibles” se afl` la Galeria

La Cochet, concept-store-ul care vinde imagini Numismatic` de pe Academiei. Decora]iile pornesc de la pre]ul de 70 de lei [i pot ajunge pân` la 650 sau chiar 2.500 de euro \n cazul celei care reprezint` Coroana României \n rang de Mare Cruce. Dac` monedele nu dep`[esc câteva sute de euro, casca de ofi]er de pe vremea regelui Carol al II-lea [i cutia muzical` din secolul 19 cost` 15.000 de lei. Cât despre sold`]eii de plumb, ace[tia nu p`r`sesc Galeria Numismatic` decât pentru 120 de lei fiecare. Galeria Numismatic` Academiei 35-37, 021.312.21.76

nul de design interior unde pute]i pierde relaxat jum`tate de zi admirând (sau cump`rând) lenjeriile de pat din bumbac satinat (300 lei) \n culoarea terapeutic` a lavandei, papucii pufo[i de cas` (85 lei) \n tonurile cafelei cu lapte sau, dac` vre]i s` \mbina]i utilul cu pl`cutul, papucii [ic cu fundi]` de m`tase. |n acela[i spirit se recomand` savurareaunuivin ro[u sec portughez (30 lei) \n timp ce asculta]i muzic` fado. |n magazin sau acas`. De re]inut – cei de la Gala promit \n martie un magazin \n care cele dou` “terapii”, mâncarea [i produsele pentru cas`, s` coexiste \ntr-un spa]iu mai nou [i mai generos \ntr-o zon` central` a Bucure[tiului.

Acas`, la magazin Mai \ntâi a fost Gala Food, deliGala Home Ctin Esarcu 1-3, cateria cu produse portugheze. Apoi a ap`rut Gala Home, magazi- 0744.671.573

5 februarie - 4 martie 2010 www.timeoutbucuresti.ro 21

Antistres

Acas`,dulcecas` cusauf`r`prieteni Poatedincauzarecesiuniisaudoarcapurexperimentsocial,serile\nora[ aufost\nlocuitecu serilepetrecuteacas`.Mai\ntâiafostOta.Apoiexperimenteleaucontinuatacas`laJeanLorin Sterian[ilaCristinaMazilu.DeIoanaM\]u Supa de la Ota Despre Ota s-a tot scris, dar trebuie men]ionat [i aici pentru c` el e cel care [i-a deschis casa pentru prima oar` prietenilor [i apoi publicului larg. Cu mult timp \n urm`, Ota a organizat \n casa sa o petrecere pentru prieteni. Dupòperioad`,ceicâ]ivaprieteni[i-auadus al]i prieteni,careauvenitcupropriiilorprieteni.{iastfel petrecerile de la Ota s-au transformat \ntr-un fenomen underground. Acum, \n fiecare miercuri lumeaartsyacapitaleiseadun`\ncasa-clubpentru amâncasup`(g`tit`chiarde Ota)[ipentruapetrece pân` diminea]a pe ritmuri eclectice. {i, ca \n fiecare cas`normal`,existòbuc`t`rieundeseiamasa[ise socializeaz`,unlivingundesedanseaz`[idinnouse socializeaz` [i… barul, unde stau cei care vor s` fie aproape de alcool. {i tot ca \ntr-o cas` normal`, exist` [i… o garderob`, dou` bì [i \nc` o camer` mai mic`, s`-i spunem dormitor. Oricum, indiferent de\mp`r]ireacamerelor,laOtatesim]icaacas`. Chez Mazilique Cristina Mazilu, care este \n spatele blogului gastronomic Chez Mazilique, a \nceput s` g`teasc` anul trecut, prin martie, [i a descoperit c` are talentul de a face oamenii s` exclame cu gura plin`: Mai vreau o por]ie!

Nu ai da seara la Mazi pe niciun restaurant din capital`

CRISTIAN RADU

|ntre timp, g`te[te pentru evenimente [i organizeaz` \n apartamentul s`u seri gastronomice tematice sau “private dinners”. Seara italian` sau seara marocan` se poate l`sa cu dezm`]uri de paste, pizza [i lasagna sau orgii de cous cous [i miel sacrificat. Iar dac` ai “ghinionul” s` fii invitat la seara Sugar high s-ar putea s` ai parte de “Death by Chocolate”. Nu ai da seara gastronomic` la Mazi pentru niciun restaurant din capital`.

Cristina Mazilu \nainte de un dezm`] sugar-high cu “Death by Chocolate” 22 www.timeoutbucuresti.ro 5 februarie - 4 martie 2010

Art` acas` Jean Lorin Sterian este primul din Bucure[ti care a adus teatrul la el acas` organizând Lorgean Theatre–micireprezenta]iicuactoripu]ini[iac]iunelimitat`, cât s` \ncap` \ntr-un apartament nu foarte spa]ios.{itotLorinafostcelcare aini]iatunproiect prin care a l`sat oameni strìni s` stea \n apartamentul sù, pentru 48 de ore, de dragul experimentului. Singurele cerin]e ale proprietarului au fostcastrìniis`filmezetimpde20deminutecevor ei,princas`[icadiminea]as`-[ifacòcafea\ntr-un ibric turcesc l`sat de el pe aragaz. Mi-am f`cut o cafea foarte bun` pe care am bùt-o la fereastra deschis` spre Ci[migiu, \n sunetul unor acorduri de vioar`ceseauzeaudeundevadinbloculal`turat.

Antistres

|napoilanatur`

str`zii Vasile Lasc`r. Casele cu arhitectur` b`trân`, ascunse timid dupa copaci imen[i sau expuse f`r` ru[ine la strad` le ofer` celor care au ochi s` vad`detaliifrumoase–poateunpereteacoperitde ieder`, asa cum dezv`luie femeile un um`r gol sau un picior fin de sub rochie. O fereastr` a unei case de pe col] are perdelele prinse \n p`r]i ca o c`rare piept`nat` cuminte pe mijloc, alta dezv`luie o lamp` vintage ce lumineaz` difuz cine [tie ce amor [i mai sunt [i acele ferestre ce par ochi mari ai camerelor cu tavan \nalt \n care ai vrea s` locuie[ti. {i tot \n zona cu pricina, lâng` Gr`dina Icoanei, dac` ai ochi s` ascul]i, descoperi alte pove[ti scrise pe opl`cu]`,subunceasvechi.Câ]i[tiuc`parculGr`dinaIcoaneiafostpelajum`tateasecXVIIIobalt` (denumit` Balta de la Icoan`) pe care se plimbau bucure[tenii cu b`rcile? Micii parizieni luau chiar prânzul pe balt`, cel pu]in a[a arat` poza ce \nso]e[tecuvinteledesubceasuldinIcoanei.

|n parc Am ie[it de la filmul Avatar cu dorin]e stranii – mi-ar fi pl`cut s` fiu albastr`, de trei ori mai \nalt`, s` am ochii mari [i galbeni [i s` trìesc pe o planet` verde [i neatins` de om (adic` s` fiu o Na’vi [i s` trìescpeplanetaPandora). Ca s` p`strez m`car un dram din sentimentul eco m-am \ndreptat dup` film spre Ci[migiu, s` ating un copac, s` prind o frunz` r`t`cit`, \n p`r, s` beau un pahar de vin fiert de la c`su]ele care \nc` mai vând gogo[i [i covrigi trec`torilor prin parc. Ci[migiu nu e Pandora, dar e o oaz` mic` de natur` careconvie]uie[te\npacecuoameniicevinaicis`se relaxeze.|ivezidecump`[esc\nùntrulgr`diniic` \ncetinescpasul,\nceps`ridiceprivireasprecopaci [i s` discute gale[. Unii vin s` patineze pe lac, s`-[i

VICTOR CIUPULIGA

Cinevaspuneac`celmaibun modderelaxareestes`plece delabirou[is`poposeasc` pre]deojum`tatedeor`\n gr`dinasa,pentruaadmira trandafirii.|nBucure[ti “trandafirii”cresc\nparcuri[i pestr`zilevechialecapitalei. DeIoanaMâ]u

La plimbare pe Vasile Lasc`r plimbe câinii [i s` se a[eze cu o carte \n mân`, pe b`ncu]ele pu]in plouate. |n lipsa lebedelor, parcul a[teapt` bucure[tenii stresa]i cu alte frumuse]i de sezon – lacul \nghe]at, natura \ncremenit` [i \nc` \mpodobit`melancolicdup`s`rb`tori. Ferestrele din Bucure[ti Ce pove[ti de adormit gânduri stresante \]i poate spune o simpl` plimbare prin Bucure[ti, \n zona

Lacul cu crapi japonezi C`lin Sarchiz, fondatorul companiei de consultan]` Pegas, poveste[te despre modul s`u de relaxare–amenajareadelacuri. “De câ]iva ani locuiesc la cas` [i am \nceput s` m` ocup de amenajarea unui lac de gr`din` \n care am adus [i pe[ti precum crapi japonezi. Mi-am cump`rat [i o mul]ime de c`r]i de specialitate din afar`, pentru c` \n România \nc` nu se g`sesc foarte multe. De[i lucrez de ani de zile la lac, \nc` mai g`sesc lucruri de f`cut. Cel mai greu este s` men]ii apa limpede, pentru asta e nevoie de r`bdare [i de echipamente de mii de euro, pe care mi le-amcump`ratcutimpul.”

Evadare {idac`niciunadintresolu]iile Bucure[tiuluinuv`poate mul]umi,mair`mâneunsingur lucrudef`cut–“evadarea”din ]ar`.DeCristinaMarina |n lumea larg` Uniifacschimb`ricâtsepoatederadicale,maiales c`uneoricapitalanuesteneap`ratooaz`delini[te. AdrianStanciualuatoastfeldedecizie[is-amutat \n Fran]a. Antreprenorul a achizi]ionat o proprietate \n apropiere de Bordeaux,o cas` tradi]ional`, a[ezat` \ntre vii, pe coama unui deal, \ntr-un parc de dou` hectare. Ceea ce a f`cut minuni \n lupta cu stresul, Stanciu declarând c` nivelul de anxietate i-asc`zutbrusc. Br`du] Florescu, fostul director executiv [i director de strategie al agen]iei DDB Bucharest, directordecrea]ieMediaProsaudirectordecrea]ie alagentieiTempo,arenun]atlacarieradinpublicitate [i a plecat \n lume. Baza [i-a stabilit-o, dup` cum poveste[te pe bradut-florescu.blogspot.com, \n sudul Thailandei, pe insula Ko Pha Ngan. “Am pus deoparte vreo 10.000 de euro. Nu vreau s` cump`r case sau terenuri pe-aici, nu vreau s` deschid afaceri sau s` petrec pân` diminea]a cu sexy-asiatica. Vreau s` \nv`] s` tr`iesc cu cât am nevoie.Dac`\nv`],pots`stauaiciunan,doi,trei”. Acas` la Adrian Stanciu, \n apropiere de Bordeaux 5 februarie - 4 martie 2010 www.timeoutbucuresti.ro 23

Undemânc`m Unde mânc`m

Ghidul restaurantelor [i cafenelelor din Bucure[ti. Editor Florin Barbu

ADRIAN STOICOVICIU

3 Poft` bun`, gospodini dumneavoastr`!

ttttt {tefan cel Mare 1, 021.230.55.35; www.restaurantbalcic.com Cr`ciunul, Revelionul, Boboteaza [i Sfântul Ion au fost bifate. Alt` certitudine a oamenilor pofticio[i ar fi aceea c` ni s-au golit frigiderele [i e timpul s` (re)\ncepem survolul nostru gastronomic prin buc`t`ria crâ[melor bucure[tene. Primul popas, la Balcic; aici \n Bucure[ti... Oricum, dac` ave]i poft` de niscaiva g`teli ca la ei acas`, intra]i \n restaurantul omonim, alege]i o mas` [i familiariza]i-v` cu locul, pentru c` s-ar putea s` v` plac` [i ar fi p`cat s` nu da]i detalii prietenilor. Pân` la intrarea propriu-zis` \n “Balcic”-ul nostru, am trecut prin terasa acoperit`, acum pustie, fire[te. Am fost condus la o mas` de trei locuri, iar prima observa]ie ar fi aceea c` distan]` e suficient` pentru a mânca tihnit. Mobilierul e din lemn, comod, iar decorul este neostentativ, dominant alb, potrivit locului originar. Ca s` termin cu facilit`]ile, toaleta este foarte curat`, bine luminat` [i decorat` \n ace-

la[i stil, iar parcarea, sincer, nu [tiu dac` e. Hai s` [i mânc`m! Osp`tarul vine imediat cu meniul, scris \n român`, bulgar` [i englez`, cu ingredientele [i cantitatea fiec`rui fel men]ionate; e destul de “\mp`nat”, cu multe mânc`ruri bulg`re[ti sau, cel pu]in, cu denumirile aferente. Dintre zacu[te, mizilicuri, salate, am “deschis” cu “brânz` ca la Sopski” (foto 1), adic` o gustare cald`, urmat` de “tarator”, o sup` rece din iaurt, lubrifiate de un rachiu de prune \nvechit din regiunea Troian. Cam dup` 10-15 minute \mi este adus` brânza, aburind`, \ntr-un vas roman, mic; este ar`toas`, cu pete galbene (de la oul ochi), ro[ii, verde \nchis pe albul spart al brânzei. E foarte cald`, dar nu fierbinte, iar amestecul acesta, nu foarte spectaculos, totu[i, alunec` bine, poate [i datorit` gustului neexagerat al brânzei. Tu[eul e dat de ardeiul iute copt, a c`rui iu]eal` e u[or domolit` [i mai bine definit` de c`ldura cuptorului. Iar rachiul e foarte bun, cu gust de prun` [i culoare ar`mie. Am mai cerut [i o “parlenka cu ca[caval”, o lipie ideal` pentru \ntins \n zemurile l`sate de

24 www.timeoutbucuresti.ro 5 februarie - 4 martie 2010

ingredientele sus amintite. Tarator, supa rece, e mult mai potrivit` pe c`ldurile verii, fiind, de fapt, un soi de ]a]iki mai lichid, \mbog`]it cu nuc` pisat`. E echilibrat` din toate, iar nucile \i dau o consisten]` f`râmicioas`, dac` pot spune a[a [i uite c` pot. Rachiul [i-a f`cut datoria [i de data asta. “Cânt`rind” pe-ndelete urm`toarele mi[c`ri, preferatul era, de departe, iepurele la pro]ap, dar eu eram singur [i el la fel, adic` urecheatul era \ntreg [i m-a cam \nvins. Pân` la urm` m-au tentat organele de miel pr`jite \n prapore, asortate cu garnitur` combinat` (foto 2), ajutate de un pahar de vin ro[u bulg`resc, un Merlot. M` [i vedeam desf`când u[or praporele din care aburii \nmiresma]i \mi vor asalta sim]urile. Dup` un sfert de or`, iat`! Farfuria mare [i alb` g`zduia un soi de tocan` de organe, cu buc`]ele de ficat (cam multe), cu vreo dou` de inim` [i (“decât”) una de rinichi. Sosul era bun, consistent, dar ansamblul nu era ce m` a[teptam s` fie, era simplist [i nici nu avea gustul [i aroma distincte de miel; cât despre prapore, probabil a fost pulverizat. Vinul, de-

cent, cu o u[oar` astringen]`, pl`cut`, dar cu un post-gust am`rui, pu]in deranjant. Ce folos c` salata avea de toate, ba chiar [i un fel de ketchup bun, eu a[teptasem altceva… Pe de alt` parte, s-ar putea s` gre[esc eu, nu zic nu. Nu puteam pleca f`r` s` m` fi \ndulcit, iar tortul “Garas” (blat, cu umplutur` de nuc` [i glazur` de ciocolat`) a fost o combina]ie clasic`, bine dozat` [i deloc greoaie. {tiu sigur c-am s` revin; locul e foarte-n regul` [i, \n plus, am o \ntâlnire cu Urechilov. Gospodin Florin Barbu Nota de plat` Brânz` ca la Sopski 12 lei Tarator 6 lei Parlenka cu ca[caval 6 lei Organe de miel pr`jite 25 lei \n prapor Garnitur` combinat` 12 lei Tort Garas 12 lei Rachiu de 12 lei/100 ml prune \nvechit Vin ro[u 8 lei Tota 93 lei

undemancam@timeoutbucuresti.ro

FLORIN BARBU

RestaurantBalcic

Cafeaua delaora5

RestaurantTarot 1

Elbow Room Unde mânc`m

ttttt Lipscani 82A (intrare din strada Zarafi), 0752.550.986 FLORIN BARBU

De[i titulatura integral` cuprinde [i particula “bar”, am preferat s` trec acest nou deschis la categoria “cafenele”. Pentru cei mai vechi \ntr-ale Bucure[tiului, \n acest spa]iu au existat mereu ba un bistro, ba un b`rule], ba o cârciumioar`; locul n-a stat FLORIN BARBU neocupat. 3 Acum e foarte spilcuit, cu o amenajare respirabil`, cu mobilier comod, cu un soi de ni[e \n dreptul ferestrelor mari, unde se poate sta pe perne. Barul e suficient [i are posta]i, \n fa]`, ni[te “cai” foarte trendy [i foarte comozi. Evident c` are o plasm`, care FLORIN BARBU era, surprinz`tor, fixat` pe sporturi de iarn`. Se-nsera când m-am a[ezat la mas` [i erau doar dou` mese ocupate. Muzica era pl`cut`, adic` mai beau vin românesc decât dac` n-am \ncotro. {i cum aici am puteai vorbi f`r` s` zbieri, a[a c` nici avut de unde alege, ro[u a fost [i nu mai conta cine ce cânt`. Din meniul destul de ar`tos m-au atras o a r`mas. pr`jitur` (e [i acesta un motiv pentru {i chiar dac` era ni]elu[ care am preferat s` a[ez locul \n r`coare, tot nu-mi venea s` plec printre n`me]i. Mai bine mai stau, categoria cafenelelor), “Marlenka cu nuc`” (11 lei) [i o can` cu ceai, mai beau, negr`bit, un pahar de “Spring tea” (13 lei). Dulceg`ria e, vin [i m` mai uit pe meniu, poate mai trag o carte câ[tig`toare, cum deja, o clasic` [i, atunci când e bine alc`tuit`, e foarte bun`. A fost [i cazul ar veni. Da, [tiu ce-mi lipse[te acesteia, cu straturile de blat având o pentru o cin` complet`, astfel consisten]` pl`cut sf`râmicioas`, \ncât s` nu mânii zeii bun`st`rii nuca fiind bine completat` cu culinare: desertul. Dar n-a[ fi pu]intic` miere. Ceaiul a fost mâncat chiar orice, adic` papana[i, cl`tite [i celelalte. Ce-ar fi tonifiant, neavând, deloc, nevoie de miere. E chiar bini[or aici, \n camera dac` a[ \ncerca s` fac o mic` unde ne putem da coate, care are, la aclimatizare, tot trebuie s` ies, intrare, unul dintre cele mai finalmente, la aerul cvasi-polar senza]ionale chipuri de femeie. F. B. care, nu-i a[a, a \ngenuncheat ]`ri[oara. Deci, vorba românului, s` fie “P`mântul” (foto 3), aka melon glace. Dup` dou` puf`ituri, am primit ceea ce vede]i \n foto 3; sub colacii de fri[c` (bun`, cu gust s`n`tos) [i de ciocolat` odihnea o felie de pepene galben, al c`rei miros fresh este, pentru mine, irezistibil. Si, cum nu era exagerat de rece, desertul meu s-a topit f`r` mare efort. Cam aici se termin` povestea mea; cum ar veni, sor]ii mi-au fost benefici. F.B

Ave]i \ncredere \n ceea ce v` spune meniul

ttttt Carol Knappe 104, 021.224.06.00, www.restauranttarot.ro E bine alc`tuit, bine compartimentat, e viu colorat, dar nu e b`l]at, are personal deferent, e prietenos cu vicio[ii cu “fumuri la cap” [i, lucrul cel mai important, are mâncare bun` [i por]ii rezonabile. E un loc \n care revii cu pl`cere, e, ca s` zic a[a, ca o melodie mi[to pe care o fredonezi când ]i-e bine. Vineri seara n-am avut probleme cu g`sirea unei mese libere [i cum [tiam, cât de cât, meniul am cerut o sticl` de J. P. Chenet (Cabernet Syrah, Fran]a) [i mi-am aprins pipa; savuram vinul al c`rui gust nu foarte accentuat, dar cinstit, cu post-gust blând de p`dure m` ducea cu gândul la pl`cerile tihnite pe care le cam s`rim, uneori. Cum ar fi un bun restaurant, unde a[ putea mânca, pentru \nceput, unul dintre felurile mele preferate, supa de ceap`, nu foarte complicat`, dar suficient de elaborat` ca s` nu fie chiar a piece of cake. A[a c` am cerut un “Zece de cup`” (foto 1; doar sunt \ntr-o cas` unde misterul domne[te...) [i am ascultat muzica bun`, din vremuri nu foarte \ndep`rtate. Dup` 10 minute, aroma atât de cunoscut` m-a trezit din melancolii [i m-a aruncat \ntr-un delicios prezent, alc`tuit din felii de ceap` t`iate [i c`lite \n unt de

bun` calitate, apoi stinse cu pu]in` zeam` \n care eu a[ pune [i o umbr` de vin alb, iar la final felia de pâine acoperit` de ca[caval, toat` construc]ia asta \mplinit` \n cuptor, cât s`-i dea crusta definitorie. Bun` [i aproape fierbinte, suficient s` fac` din gerul de afar` o glumi]` pasager`. {i pentru c` nu m` gr`beam [i pentru c` era sear` [i a[ mai fi mâncat ceva, dar nu prea solicitant, mi-a f`cut cu ochiul “{apte de caro” (foto 2), sau, pre limbajul nostru profan, [al`u \n vin alb. Again, un fel de mâncare relativ simplu, dar pe care nu trebuie s`-l scapi din ochi. 15 minute au trecut pân` la \ntâlnirea mea cu cele dou` buc`]i oneste de fileu, punctate cu boabe de piper [i \nconjurate de sosul bine \nchegat, f`r` a avea o consisten]` exagerat`; \n gust sim]eam vinul, untul [i uleiul de m`sline, dar mi-ar fi pl`cut [i câteva boabe de capere. {i cum cea mai bun` garnitur` este cartoful natur, nici eu nu am schimbat obi[nuin]ele, mai ales c` por]ia a fost consistent`, cu mult m`rar proasp`t tocat. L`mâia stoars` e obligatorie, pentru c` accentueaz` toate celelalte arome, iar dac` mai pune]i [i un praf de piper [i ni]ic` sare, totul e la marele fix. {tiu, \mi ve]i spune c` ar fi trebuit s` beau vin alb, sec, dar v` r`spund c` nu prea mai pun gura pe vin alb; ba, mai mult, nu

Nota de plat` Zece de cup` {apte de caro Semn de p`mânt [i ap` P`mântul J. P. Chenet Total

10 lei 22 lei 5 lei 8 lei 35 lei 80 lei

MIHAI D~SC~LESCU

VICTOR CIUPULIGA

S` ne sim]im bine, cot la cot!

5 februarie - 4 martie 2010 www.timeoutbucuresti.ro 25

Noudeschis Escargot Bistro

Bar Fourteen 1

ttttt

FLORIN BARBU

VICTOR CIUPULIGA

Un bistro care rede[teapt` “Micul Paris”

ttttt Toamnei 101, 021.201.71.33, 0755.125.870, www.escargot.ro Pe peretele unei case \ngrijite, dup` ce trece]i de biserica Precupe]ii Vechi, a ap`rut un melc stilizat, umblând vorba prin târg despre un bistro veritabil. Bun, hai s` vedem despre ce este vorba. |ntr-o sâmb`t` cu soare [i geroas`, prânzul m-a prins plimbându-m` domol c`tre casa melcului. Curtea pare spa]ioas`, dar vara nu prea se vede, astfel c` mai bine intram; p`[im \ntr-un antreu, unde st` cuierul, continuat de un mic separeu cu o singur` mas`. Culoarea pere]ilor este alb`, iar aceasta este ideal` pentru sublinierea decorurilor: tablourile mari cu animale, ramele ferestrelor [i mobilierul din lemn de culoare \nchis` dau spa]iului un aer distins. |n plus, nu exist` televizor, iar muzica anilor ‘80 rotunje[te atmosfera. Spuneam c` pere]ii-s albi? Nu numai ace[tia: boxele, m`[tile caloriferelor, tocurile ferestrelor, [ervetele de pe mas`, toate sunt albe, cu o men]iune pentru chiuveta din baie. Iar frumuse]ea e c` tot ansamblul e echilibrat [i respir` bun-gust. Jolie! O alt` tu[` a locului este meniul, de fapt, dou` table m`ricele, pe

care sunt scrise cu creta denumirile [i pre]urile bucatelor [i ale vinurilor. Nu-s multe, dar sunt alese cu grij`, pe tipic fran]uzesc. M` [ti]i, sunt dependent de supa de ceap` (foto 1, 12 lei) [i, fire[te, nu putea lipsi dintr-un bistro. Surprinz`tor, nu sim]eam nevoia unei t`rii [i cum o sticl` \ntreag` de vin era prea mult, m-am oprit la o caraf` de o jum`tate de litru de Merlot de Sâmbure[ti (12 lei); bunicel, dar nesurprinz`tor, meteahna tuturor soiurilor române[ti. Pân` s`-mi fie adus` supa, am r`sfoit un album cu reprezentarea cailor \n pictur` [i m-am jucat cu micul elan din lemn care \mi veghea masa. Pl`cut! Ah, mirosul atât de special, culorile simple [i fierbin]eala obligatorie sunt o sum` a des`vâr[irii, pentru mine [i, de aceea, sunt foarte sever când m`nânc supa de ceap`, mai ales \ntr-un loc care se revendic` de la surs`. Cea de aici este bun`, dar cam prea dulce, dup` gustul meu, [i cu ceapa feliat` mult prea sub]ire, pierzându-[i, astfel, consisten]a. Mai e ceva ce nu \n]eleg [i asta e valabil peste tot pe unde m`nânc aceast` sup`: de ce nu sunt folosite mai multe sortimente de ceap`? Ar avea un gust mai elaborat, chiar dac` ar ie[i, cumva, din canon. Rezumând,

26 www.timeoutbucuresti.ro 5 februarie - 4 martie 2010

FLORIN BARBU

a fost bun`, am s` cer mereu când ajung aici. La felul doi, ca niciodat`, n-am stat pe gânduri: melci bourguignonne (foto 2; 30 lei). {tiu cum sunt, dar la fel, nu rezist. Bref: 12 buc`]i, micu]i [i cu prea mult usturoi; \n rest, buni, iar zeama care r`mânea din cochilii era delicioas` cu miezul chiflelor cu semin]e. M`-ntreb, \ns`, de unde or fi adu[i, pentru c` nu erau, cu siguran]`, abia cule[i din gr`din`. Repet, erau buni, dar tot am curiozitatea asta. Oricum, la prochaine fois, am s` m`nânc foie gras, sau pui de balt`. Eram singur \ntr-o camer` cu patru mese, care-mi crea pl`cuta senza]ie a unei vizite la ni[te rude din str`in`tate. {i cum orice vizit` nu e complet` f`r` desertul nemai\ntâlnit, de dincolo, mi-am aruncat ochii pe tabl` [i am poftit la creme brulee (foto 3, 17 lei). Aprind pipa, trag câteva fumuri, parfumez atmosfera [i admir vasul alb, acoperit cu o crust` auriu-maronie. Linguri]a p`trunde cu un zgomot de u[oar` fisur` pân` la crema din lapte [i ou`, cu arom` de vanilie, iar alternan]a rece-cald m` cucere[te \ntotdeauna. Delicieux, cher amis! Finalmente, am r`mas cu gustul bine conturat al unuia dintre cele mai chic locuri din Bucure[ti. Parol! Moi, Florin Barbu

Pe una dintre cele mai cunoscute str`zi bucure[tene, lipit` de fostul restaurant “Cina”, este intrarea unui bar numit simplu, dup` num`rul casei, 14. Am auzit c` proprietarul ar fi englez, so, vorbim de lucrare temeinic`, cu respect pentru onorat clientel`. Era cam [apte trecute fix, când am deschis u[a barului; am trecut pe lâng` toaletele foarte curate [i am coborât, nu prea mult, pân` \ntr-o \nc`pere nu foarte mare, dar amenajat` \n a[a fel \ncât s` foloseasc` decent un spa]iu nu tocmai generos; mesele [i scaunele sunt \nalte, o parte a pere]ilor au un soi de fotolii continue, iar \n fa]a barului e loc[or pentru dans. Eram singur [i am aflat c` programul este de la 19 la ultimul client; clasic pentru un bar de noapte. Mi-am aprins un mic trabuc [i am r`sfoit meniul, bine garnisit, cu t`ria la 50 de ml. Hellooo!!! Domnii patroni români, nu la 40, iar domnul este din Marea Britanie! Nu-s un mare iubitor de cocktailuri, deci mi-am comandat un Smirnoff mare ( 22 lei), cu un cub de ghea]` [i o felie de lime. Lumina era potrivit`, muzica era contemporan` [i ritmat`, s` zic a[a, iar eu continuam s` fiu singurul client, astfel c` am avut timp s` observ detaliile. Pere]ii [i tavanul boltit sunt din c`r`mid` [i au fost atent cur`]a]i; nu am v`zut cuiere, dar nici nu am c`utat prea bine; personalul este prietenos, servirea prompt` (dar, again, eram singur). Pre]urile sunt \n nota zonei, dar nu exagerate. Pare barul potrivit pentru o escal`, mai ales atunci când nu prea te gr`be[ti c`tre cas` [i cau]i chipuri noi. I’ll be back. F. B.

ADRIAN STOICOVICIU

Unde mânc`m

Franklin 14

Un clasic bar de noapte

Unde mânc`m

Undemânc`m Time Out a ie[it \n ora[ [i \]i recomand`

Restaurante De business ttttt Casa di David {os. Nordului 7-9, 021.232.47.15. Anul trecut a fost nominalizat la restaurante italiene[ti, \n topul acestui an l-am mutat la categoria business datorit` tipului clientelei [i a atmosferei. Un alt punct forte este diversificarea meniului, cu ad`ugarea unui nou fel vedet`, la fiecare deschidere de sezon. Ca [i lista de vinuri, una dintre cele mai extinse, din punct de vedere geografic, dintre toate restaurantele din aceea[i categorie.

ttttt Chez Marie Dionisie Lupu 48, 0311.072.033, www.chezmarie.ro. Un restaurant relativrecent deschis, redecorat cu bun-gust,cu personal decent [i cunosc`tor. V` recomand “Ra]a Chez Marie”,o bun`tate alc`tuit`dintr-o pulp` [i fileuri,\nso]itede fasole verde fiart` [i varz` ro[ie u[or c`lit`cu scor]i[oar`. Vinul ro[u e mai mult decât necesar.

ttttt Dacia Felix Calea Victoriei 63-81, Hotel Radisson SAS. Unul dintre atuurile acestui restaurant mare, primitor, este c` aici, \n fiecare duminic`, pute]i savura unul dintre cele mai bune brunch-uri din ora[.

ttttt Madrigal Bd. Nicolae B`lcescu 4, Hotel Intercontinental, 021.310.20.20. La parterul Inter-ului, pe dreapta cum intra]i, g`si]i un restaurant elegant, cu pian, cu separeu pentru fum`tori, cu osp`tari [tiutori, pe care po]i s`-i \ntrebi cu \ncredere despre felurile din meniu. Iar acestea sunt atent me[te[ugite, aranjate f`r` repro[ [i gustoase nevoie mare.

ttttt Roberto’s Episcopiei 1-3, Athénée Palace Hilton, 021.303.37.77. Restaurantul cu specific italienesc din cadrul hotelului Athenee Palace Hilton prezint` un punct de atrac]ie important: continu` inventivitate culinar` a buc`tarului [ef Clayton Powell. El a creat conceptual de Tutti a Tavola, \n care duminica po]i petrece ore \ntregi cu familia [i cu prietenii \n jurul unei mese pe care felurile se succed f`r` grab`, \n a[a fel \ncât s` le po]i savura pe \ndelete.

ttttt Uptown Rabat 2, 021.231.40.77. Cu un meniu nou, cel mai aglomerat restaurant din capital`, \n timpul s`pt`mânii, revine \n for]`. Combina]iile de buc`t`rie asiatic`, italian` [i francez` sunt \n continuare un atu, ca [i serviciul irepro[abil.

Italian

Indian

ttttt

Al Casolare {os. Bucure[ti Târgovi[te 45, 0722.726.279, www.alcasolare.ro. Aici se prepar` mâncare ca la mama acas`, expresie pe care trebuie s` o lua]i la propriu. Lista felurilor de mâncare este echilibrat`: Antipasti, Paste, Pesce [i Carne. Unul din punctele forte: pastele sunt preparate \n cas` – taglioni, trufele sunt un alt ingredient de baz`, ca [i fructele de mare. |ncerca]i Crepes con porcini – aluatul incredibil de fraged, acoperit cu o spum` fin` de spanac, se topea \n gur` pentru ca s` lase loc combina]iei de brânz` [i trufe s` se r`spândeasc` pe \ntreaga suprafa]` a papilelor gustative. Tot \n categoria antipasti trebuie s` \ncerca]i Calamaretti alla ligure – un deliciu! La felul principal nu rata]i Tagliatelle con gamberi e porcini, un deliciu ligurez. |nainte de desert am fost servi]i cu un incredibil de aromat Limoncello preparat \n cas`.

Taj Calea 13 Septembrie 127-131 , 021.410.18.20, www.tajrestaurant.ro Ca s` fac o glumi]`, a dat norocul peste noi; peste noi, pofticio[ii de arome \ndep`rtate, care [tim c` o mâncare bun` \nseamn` [i altceva \n afar` de porc [i mici, de clasicele fripturi [i papana[i. Po]i mânca rege[te [i legume m`iastru preparate, [i pui \nvelit \n tot felul de condimente iu]i [i colorate, deserturi cu exotisme, totul \ntr-un decor dominat de ro[u aprins, prin care mi[un`, neobosit, personalul atent. Un \nving`tor meritoriu!

ttttt Aquarium Alecu Russo 4, 021.211.28.20. Câ[tig`torul de anul trecut s-a men]inut \n top, datorit` calit`]ii constante a preparatelor [i a serviciilor.

ttttt Isoletta {os. Nordului 7, 0730.822.085, www.isoletta.ro. Un restaurant care putea s` concureze la fel de bine [i la sec]iunea Seafood, de[i aceasta este numai o categorie din meniul structurat \n jurul buc`t`riei italiene[ti, pe care o prepar` la cotele cele mai \nalte. Pastele proaspete [i sosurile extraordinar de bine echilibrate \l recomand` ca pe unul dintre cele mai bune restaurante ale capitalei.

ttttt Trattoria Roma Mihai Eminescu 114-116, 0722.368.745. Simplu, proasp`t, calitate constant` – iat` secretul acestei trattorii care rezist` de mul]i ani \n top, ceea ce a f`cut ca anul acesta s` se extind` prin deschiderea a dou` noi restaurante: unul \n zona Operei [i cel`lalt \n Doroban]i. Nimeni nu prepar` creve]ii cu usturoi mai bine decât ei.

ttttt ttttt Barka Saffron Av. S`n`tescu 1, 021.224.10.04. Pentru buc`tarul [ef Amarjit Sidhu (un foarte talentat fotograf, de altfel), buc`t`ria indian` este un alt loc \n care poate s`-[i manifeste creativitatea. Ve]i vedea pe meniu multe feluri care \i poart` numele. Faptul c` restaurantul se men]ine \n top i se datoreaz` aproape \n \ntregime. Pentru Amarjit aromele cardamomului [i [ofranului sunt numai punctul de pornire pentru feluri des`vâr[ite precum Saagwal murgh – pui cu spanac \n sos cremos cu cardamon, [i Goshtwala vindaloo – miel cu sos de usturoi, ghimbir [i o]et.

ttttt Haveli Episcop Radu 3, 0721.721.640, www.haveli.ro. Preparatele tradi]ionale sunt g`tite irepro[abil. Recomand`m s` nu rata]i Mango spicy chicken, \n care sosul din fructe exotice reprezint` o atrac]ie irezistibil`. Lista de preparate vegetariene este generoas`.

ttttt Karishma Iancu C`pitan 36, 021.252.51.57, www.karishma.ro. Valoarea buc`t`riei indiene const` \n [tiin]a de a combina nenum`ratele esen]e, imensa varietate de mirodenii pe care se bazeaz` acest tip de buc`t`rie asiatic`. Un exemplu este mielul Korma, scufundat \ntr-un sos de curry [i [ofran. Combina]ii de arome tari, dozate cu pricepere, [i gusturi cât mai surprinz`toare. |n materie de b`uturi pute]i face aceea[i \ncercare cu un suc de ghimbir (cu mare aten]ie!)

ttttt Unico Vero Viitorului 8, 021.212.33.38. F`r` \ndoial` cea mai bun` pizza din ora[, cel mai bun pe[te \n sare, precum [i cel mai fraged [ni]el (aten]ie, se face numai la comand`). Noul buc`tar vene]ian a f`cut dovada m`iestriei sale prin câteva preparate noi de pe[te, precum Spigola a la Siciliana, \n care atrac]ia este un sos incredibil de gustos de ro[ii cu m`sline negre [i verzi.

28 www.timeoutbucure[ti.ro 5 februarie - 4 martie 2010

sup` iute-acri[oar`, servit` \n bol [i lingur` de por]elan, cu o consisten]` gelatinoas`, ingredientele fiind urechi de lemn, muguri de bambus, ciuperci aromate, morcovi [i ou. Sunt de toate pentru to]i: pe[te (inclusiv homar), carne de porc, vit`, ra]`, legume, iar desertul pe care l-am \ncercat se nume[te “Crem` de lapte pr`jit”, o pr`jitur` tradi]ional`. |nc` ceva foarte bun: alge de mare cu arahide, adic` o farfurie plin` cu arahide pr`jite la fix, amestecate cu aceast` iarb` de mare, asem`n`toare vizual cu m`rarul bine uscat [i f`râmi]at, dar cu un gust pregnant marin.

Chinezesc

Asia Decebal 12, 0722.641.966. Intrat relativ recent pe pia]a aglomerat` a restaurantelor chineze[ti bucure[tene, “Asia” nu umbl` cu jum`t`]i de m`sur`: pre]urile sunt m`ricele, dar [i meniul este foarte bogat, numai la paginile de nout`]i având a alege dintre 27 de feluri cu pe[te, legume, carne. Dar pân` la pl`cerea gustului, ve]i fi \nconjura]i de ambian]a elegant` [i de spa]iul generos, bine aranjat, f`r` decoruri obositoare.

ttttt China Town Viitorului 98, 0726.130.138, www.china-town.ro. Este unul dintre restaurantele chineze[ti cu respect pentru clientela care a \nceput s` devin` din ce \n ce mai preten]ioas` [i care nu se mai mul]ume[te cu \ns`il`ri culinare. Pre]urile fiind \n regul` pe lâng` preparatele diversificate – nu ave]i niciun motiv s` nu trece]i pragul ora[ului chinezesc bucure[tean.

ttttt Nan Jing Gheorghe Manu 2-4, 0726.103.407. Pentru mine a fost prima experien]` culinar` exotic`, iar faptul c` s-a petrecut \n anii piticului i-au creat Nan Jing-ului o aur` aparte. |ntre timp, lupta cu concuren]a l-a f`cut mai preten]ios, mai bogat \n oferte [i mai ar`tos.

ttttt Templul soarelui Vasile Lasc`r 205, 0723.743.878, www. templulsoarelui.ro. Cunoscut, frecventat, accesibil, cu aer de China teleportat` \n Bucure[ti, are avantajul c` este la fel de bun \n cele trei localiz`ri, fiind cam singura re]ea de restaurante chineze[ti.

ttttt Ora[ul interzis Silvestru 3, 031.425.47.47, www.orasul-interzis.ro. Faptul c` nu ajunsesem pân` acum la/\n “Ora[ul interzis”; era un fel de ofens` adus` zeilor care guvernau zona aceasta gastronomic`. Eu zic s` \ncepe]i cu o

Fusion ttttt Heritage Polon`19,021.210.88.50, www.heritage-restaurant.ro.Relansat \n aceast` prim`var`, cu un nou buc`tar [ef, Richard Nael, care aduce cu el pres-

ttttt Avalon Calea Doroban]ilor 5-7, Hotel Howard Johnson, 021.201.50.30. Henrik Sebok, Executive Chef al HoJo Grand Plaza,spune c` a ad`ugat [i câteva preparate ale buc`t`riei moleculare meniuluide baz`, Asian-European Fusion,pentru a crea o “experien]` complet` a gustului,privirii,a mirosului.”

ttttt Restaurant DaDa Matei Voievod 94 bis, 021.252.31.59, www.dada.ro.Un restaurant al c`rui concept este amestecul de buc`t`rii,stiluri,func]ii ale unui spa]iu (este deopotriv` restaurant, dar [i un concept store).Atuul s`u \l reprezint` combina]iilecreative \ntre buc`t`ria italian`,greceasc`, libanez` [i asiatic`, care au drept rezultat feluri de mâncare pe care le accep]i ca fiindde sine st`t`toare, [i nu ca pe un hibrid.Marca buc`taruluieste evanescen]a, transform`rile fine,combina]iilenaturale.

ttttt La Mandragora Mendeleev 29, 021.319.75.92, www.lamandragora.ro.

Un meniu baroc, cu combina]ii din cele mai nea[teptate, \n care felurile pe baz` de carne reprezint` aproape 70% din list`. Feluri c`rora buc`tarul [ef reu[e[te s` le dea transparen]` [i u[urin]` prin sosuri-surpriz`.

ttttt MJU Vasile Lasc`r 29, 021.313.00.15, www.mju.ro. Aflat printre finali[ti [i anul trecut, Mju putea foarte bine concura [i la categoria restaurantelor asiatice. Creve]ii tartar cu sos de busuioc [i ro[ii pot fi numai \nceputul unei aventuri a sim]urilor.

Japonez ttttt Yakimono Calea 13 Septembrie 90, JW Marriott Bucharest Grand Hotel, 031.403.46.81. Una dintre cheile succesului acestui restaurant din hotelul Marriott: aprovizionarea ritmic`, o dat` la dou` zile, cu pe[te proasp`t. Al doilea atu este buc`tarul [ef Amirut Ponsoong [i echipa sa, care prepar` totul la vedere, \n buc`t`ria deschis` care face parte din designul elegant al acestui restaurant de clas`. Meniul foarte generos con]ine totul de la sushi bar la mesele teppanyaki. Pe[tele crud este selectat cu grij`, orezul pufos dispare imediat \n gur`, pentru a-]i l`sa timp s` sim]i gustul frust al diferitelor tipuri de pe[te [i al fructelor de mare. De la \nceputul anului acesta, Yakimono a ad`ugat pe lista sa [i un meniu thailandez, mult mai accesibil ca pre].

Recomand Lemongrass Salad, cu fructe de mare [i legume.

Restaurant de pe[te

ttttt

Mesogios Jean Louis Calderon 49, 0727.239.239, www.mesogios.ro De prin 2000 ne tot r`sfa]` acest restaurant care a r`mas cam singurul de acest tip din Bucure[ti. Pe[tele pe care-l g`si]i aici este la vedere, pe pat de ghea]`, iar toate preparatele din meniu sunt f`cute f`r` gre[eal`. Nici pre]urile nu sunt a[a de \nsp`imânt`toare, iar personalul este cunosc`tor, ave]i \ncredere. Nici nu [tiu ce s` v` recomand, da’ parc` n-ar trebui s` pleca]i f`r` s` fi gustat homarul.

AsamiCalea Victoriei 17, 021.312.47.85, www.asami.ro. Celmai vechidintrerestauranteledetopjaponezedinora[continu`s`fienominalizat pentruexperien]amânc`riipreparatepe meseleteppanyakidec`trebuc`tari iscusi]i,alc`rorperformanceare rezultatecâtsepoatedegustoase.

ttttt Benihana Calea Doroban]ilor 5-7, Hotel Howard Johnson, 021.201.50.30. Aldoilea\ntopanulacesta,restaurantul dinhotelulHowardJohnsonesteun etalonpentruacesttipdemâncareasiatic`.Fideliiacestuirestaurantvorfi bucuro[is`aflec`la\nceputulacestei luni se valansaunnoumeniu– BenihanaBusinessLunch.

ttttt Sushi Ko Stavropoleos 8, 0758.878.888. Nou\nmateriede mâncarejaponez`,Sushi Koesteo franciz`aunuilan]japonezde restaurantedincategoriacasual restaurants.Mareles`uatu:celmai variatmeniu\nmateriedemâncare japonez`depepia]`[icalitateasushiuluipestemediadepepia]`.Potfi comandatepor]iimicisauunsetmenu carecuprindedela15la155(KingKo Boat)debuc`]idesushi,sashimi, maki etc.|ncerca]iKoRollsClub,carecuprinde 17buc`]idemakicuton,somon, avocado,past`decreve]i.

ttttt

ttttt Lotca Mihai Eminescu 171, 021.211.62.63, www.lotca.ro. Cum v-am mai spus, \mi place foarte mult aici; nu trebuie s`-]i cari “sculele” dup` tine prin Bucale ca s` te bucuri de pe[te. Eu zic s` lua]i cârna]i de pe[te, ciorb` servit` ca-n Delt`, separat zeama de carne, [i n-ar fi r`u deloc s` gusta]i [i din saramur`. Toate cu m`m`lig`.

ttttt Pescarul Nicolae B`lcescu 9, 021.650.72.44. Iat`-m` pe vechea teras`, [i ea, \ncremenit` \n niciun proiect, cu personalul de mod` veche (ascult`tor [i u[or blazat) [i totalmente surprins de varietatea de pe[te [i de pre]urile foarte rezonabile. Ciorba de pe[te e bogat`, cocktailul de morun e plin de morun, iar vodca e un bun lubrifiant, a[a c`, dac` sunte]i prin centru, gr`bi]i [i cu poft` de pe[te, \ndr`zni]i! PUBLICITATE

5 februarie - 4 martie 2010 www.timeoutbucuresti.ro 29

Unde mânc`m

tigiulunei experien]e \n cele mai \nalte zone ale buc`t`rieifranceze, Heritage revine \n for]`, pe terenul atât de generos (dar deopotriv` periculos)al buc`t`riei fusion.Ne afl`m pe t`râmul haute-cuisine,\n care [tiin]aprepar`rii este cartea de vizit`a acestui restaurant de top. Un simpluexemplu este Supa de scoici cu [ofran (antreu)continuat` cu Parmigianinade sardine cu ardei [i sos de pesto. Lista de vinuri:irepro[abil`.

Unde mânc`m

ttttt Tasty Fish General Berthelot 50, 021.311.00.95. Rebotezat, locul a r`mas la fel de ofertant, cu aceia[i osp`tari hâtri [i cunosc`tori [i, cel mai important, cu felurile care l-au consacrat. La fel de important este c` g`si]i tot ce e \n meniu [i fie c` alege]i ciorb` de burt` de morun, saramur` (oricare), scoici, ce mai, orice, totul e g`tit cu grij`, pe[tele e proasp`t [i nu a[tepta]i ca pe balt`, pân` o trage ceva.

Românesc ttttt Casa Doina {os. Kiseleff 4, 021.222.67.17, www.casadoina.ro V` recomand s` v` opri]i la o mas`, aici unde s-ar putea s`-i asculta]i pe cei trei membri ai tarafului cum v` amintesc de o Românie vesel` [i pitoreasc` [i s` comanda]i orice este \n meniu, fire[te dup` gusturile dumneavoastr`. Muzica v` duce cu gândul la copil`rie [i tinere]ea zglobie – merge]i pe bucatele noastre: mici, platouri cu zacusc`, salat` de vinete [i ardei cop]i.

ttttt Burebista Tradi]ional Calea Mo[ilor 195, 021.210.97.04, www.restaurantburebista.ro. Cu un nume neao[, cu personal experimentat, restaurantul de pe Mo[ilor este o atrac]ie pentru locuitorii plaiurilor mioritice, dar [i pentru vizitatorii lor. Nu rata]i, prim`vara, urzicile cu m`m`lig`.

ttttt La Coco[atu Neagoe Vod` 52A, 021.232.87.96. {tie cineva alt loc unde micii sunt mai buni ca aici? Eu nu [tiu. Tocmai de aceea restaurantul a devenit loc de pelerinaj al supu[ilor [i dependen]ilor de carne tocat` cu form` cilindric`.

ttttt La Berbecu’ Ion Luca Caragiale 30, 0722.533.948 |ntr-o cas` veche, reamenajat` frumos, m` rog, [ti]i toat` povestea cu omul care cic` ar sfin]i locul, se g`se[te un loc unde pofticio[ii [i \nfometa]ii de mâncare româneasc` pot fi foarte mul]umi]i. Serviciile onorabile, meniul \mbel[ugat sunt ingredientele unui restaurant \n care reveni]i cu pl`cere. {i de ce nu a]i face-o, când v` a[teapt` un savuros bor[ rusesc, dar [i friptane d-ale noastre.

ttttt Madame Butterfly {tefan Luchian 17, 0722.934.944, 0722.334.397. Ce s` zic, un foarte bun exemplu de munc` bine f`cut`, cu respect pentru clien]i; de la casa renovat` atent, pân` la meniul echilibrat, de unde v` recomand supa Madame Butterfly.

sensibili, sigur g`si]i altceva comestibil.

Libanez ttttt

Ber`rii

Piccolo Mondo Clucerului 9, 0722.205.020, www.piccolomondo.ro Avantajul buc`t`riei libaneze este c` [tim, \n general, ce s` cerem [i ce ne place, indiferent \n ce restaurant cu acest specific ne oprim s` mânc`m: humus, kebab, tabuleh. Ce-mi place foarte mult la Piccolo Mondo este pita mare [i umflat`, preparatul din vit` cu iaurt [i vinete, parc`, suculent [i aromat [i…

ttttt

ttttt El Mir Calea 13 Septembrie 90, JW Marriott Bucharest Grand Hotel, 031.403.46.81. Noul libanez din Marriott are, pe lâng` meniul excelent, un punct de atrac]ie maxim`: lipia proasp`t`, preg`tit` chiar \n cuptorul restaurantului.

ttttt Four Seasons Vasile Lasc`r 81, 021.212.29.92. Micu], cochet, cu patronul mereu prin preajm`, semn de grij` pentru oaspe]i, este unul dintre preferatele libaneze ale bucure[tenilor [i asta de câ]iva ani buni. La cât mai mul]i!

ttttt Tulin Pictor Constantin Stahl 2, 0762.212.675, www.restauranttulin.ro. Pentru mine este printre cele mai pl`cute restaurante cu acest specific: este aerisit, ne\nc`rcat, cu personal decent, cu pre]uri rezonabile pentru preparatele apetisante [i cu destule pagini cu alcool.

ttttt Tripoli Calea C`l`ra[i 90, 021.323.22.20, 0721.647.993, www.tripoli.ro. |l g`si]i pe lâng` Hala Traian, \ntr-o \nc`pere m`ricic`, cu o intrare cam kitschy, dar cu meniu corect pentru aceast` buc`t`rie [i cu pre]uri mai mici fa]` de alte locuri.

Baruri Absinterii ttttt Absinteria Sixtin` Covaci 6, etaj 1, 021.310.35.66. Absinth-ul câ[tig` teren prin barurile din acest ora[. Barul deschis toamna asta \n Centrul Vechi st` sub semnul “Liberté, Egalité, Absinthe”. Pe list` g`se[ti numeroase sortimente verzulii, precum [i cocktailuri f`urite de Zâna Verde. Hemingway, se [tie, \l combina cu [ampanie, iar pictorii amestecau mai mult “culorile”. Un Pernod curaçao – 12 lei, Sazerac – 17 lei.

ttttt Nicore[ti Toamnei 14, 021.211.13.34. Loc vechi, cu tradi]ie \n mâncarea autohton`, celebru pentru pizdulicea de vac`. Nici mai mult, nici mai pu]in; iar dac` sunte]i

Dream (se prepar` cu ghea]`). Mi-a fost dor de var` [i-am cerut cocktailul (16 lei). Un radio online cu muzici vechi te \mbia s` pierzi \ntreaga sear`.

ttttt The Absinth Bar Ien`chi]` V`c`rescu 33, 0724.659.729, 021.335.45.30. Am ezitat \ntre o cafea cu absinth [i un Bohemian Summer

30 www.timeoutbucure[ti.ro 5 februarie - 4 martie 2010

Berestroika C`uza[i 52. Vestea unei revolu]ii de bere ne-a parvenit la redac]ie. |n halbe curge bere home-made.

ttttt Curtea Berarilor {elari 9-11, 021.313.75.32, 0723.279.620. Curtea Berarilor s-a extins \n spa]iile fostei bresle a sticlarilor. Acum, aici g`se[ti mese lungi \n]esate de prieteni [i halbe aliniate pe mas`. Pre]urile sunt acceptabile, \n jur de 6 lei o halb` de 400.

ttttt Hanu’ Berarilor Interbelic Poenaru Bordea 2, 021.336.80.09, 0729.400.800. Locul e impun`tor [i “g`tit” cu dichis. Dac` poposi]i la prânz meniul v` cost` doar 22,4 lei. Un metru de berea casei e 39,9 lei, iar 10 halbe de bere nefiltrat` cost` 45 de lei.

Cocktail Bars ttttt Interbelic Intrarea {elari 1, 0722.100.193, www.interbelic.ro. Barul cu aspect patinat [i nume de alt`dat` r`mâne cel mai dichisit local \n materie de “gust” din ora[. Pre]ul unui cocktail este \n jur de 15-20 de lei.

ttttt Newton Bar J.L. Calderon 56, 021.315.02.17, 0734.630.969, www.newtonbar.ro. Localul a fost printre primele care s-au putut l`uda cu o asemenea list` de cocktailuri. Varia]ii fructate sau mai am`rui, toate \ntre 15 [i 20 de lei.

Wine Bar ttttt Bruno Wine&Coffe Covaci 3, 0722.351.922, www.brunowine.ro. E singurul, din urbea noastr`, care ne ofer` vreo 90 de soiuri de vin din mai toate ]`rile cu tradi]ie, cele mai multe cu servire [i la pahar. Pe meniu mai g`si]i ap`, suc [i brânzeturi. Eu, pe la miezul nop]ii, am b`ut un pahar cu Bordeaux (11 lei), care a mers perfect cu delicate brânzeturi fran]uze[ti (19 lei). Chapeau bas!

Whiskey Bars ttttt Bordello’s {elari 9-11, 0748.881.784, www.bordellos.ro. |n ciuda numelui extrem de tentant [i a vitrinei cam kitsch, locul este o reu[it`, cu fier forjat, lemn, fotografii cu dame “\nso]itoare” pe pere]i [i cu peste 40 de sortimente de whiskey \n meniu: m`rci sco]iene [i single malt-uri rafinate.

ttttt The Jack’s George Enescu 10, 0726.991.024. Am revenit \n alt` zi [i

n-a fost chiar r`u; evergreenuri live cântate de “Bulgarii’, atmosfera \ncins`, de[i n-ar strica o mult mai bun` aerisire. G`si]i [i whiskey, doar e acas` la Old Jack.

Chill & Friends ttttt Downtown Mendeleev 32-34, 021.314.85.06, www.downtown.ro. Aici po]i bea lini[tit o cafea diminea]a, cu muzic` discret` [i f`r` s` fii deranjat de tot felul de zgomote insuportabile, \ntr-un spa]iu care imit` \nc`perile victoriene, iar seara party all night long: muzic` foarte bun`, un bar generos.

ttttt La Historia Sf. Dumitru 3, 0722.626.043, www.elcomandante.ro Locul e f`cut pentru \ntâlniri cu prietenii la o bere [i mai pu]in pentru o cin` \n doi. Berea e la pre]uri normale. Un whiskey e 12-15 lei.

ttttt Les Bourgeois Smârdan col] cu Sf. Dumitru, 021.310.60.52, 0720.132.994. La burghezi g`se[ti muzic` de calitate (de la ‘60 \ncoace), pre]uri rezonabile (8 lei berea, 12-15 un whiskey) [i un meniu pentru a-]i potoli foamea. Nu rata]i pennele cu pui (13 lei), o s` \n]elege]i imediat de ce.

ttttt Little Bar Smârdan 14. Sunt dou` camere, nu mari, cu aer de vecin`tate pl`cut`, cu personal relaxat, unde v` pot recomanda lichiorul de coca (12 lei / 40 ml) [i vodca neagr` ucrainian` Blavod (12 lei / 40 ml).

ttttt Lucky 13 {elari 9-11, 021.314.40.66, 031.060.37.52, www.lucky13.ro. Barul `sta e “norocos” pentru c` [i-a ales un gen care te \ndeamn` s`-]i reune[ti prietenii. Pre]urile din Lucky 13 sunt obi[nuite: 7-8 lei o bere, 12-15 lei un whiskey, 15 lei un long drink.

ttttt 1974 Ni[te domni [i Fiii Covaci 7, 0721.551.099. Localul acesta n-are mai mult de 8 mese cu totul. |ns` inspir` [i chill [i friends. Muzic` de calitate, pre]uri normale [i un stil nepreten]ios.

ttttt Que Pasa G-ral Praporgescu David 12, 021.315.85.02. Barul `sta pare de-o ve[nicie aici. Asta [i pentru c` \ntâlne[ti iar [i iar acelea[i chipuri. Celor care vin aici le place rockul vechi [i le place s` discute.

ttttt Yellow Bar Edgar Quinet 10, 021.310.13.51, www.yellowbar.ro. |ntotdeauna mi-a pl`cut locul `sta; e bine amenajat, are canapele comode, culorile [i lumina te \mbie la taclale, aplecat spre chipul frumos din fa]`, muzica e ni]el cam tare, personalul e discret, meniul e plin de cocktailuri, cu sau f`r` alcool, iar dependen]ii de net se pot conecta f`r` probleme [i f`r` bani. Toate amestecurile cu alcool sunt 16 lei.

Consum Shopping. Stil. S`n`tate. Frumuse]e. C`l`torie. Editor Patricia Marinescu

2010\ncotro? Adina Buzatu

Mihaela Berciu

Anul \n culori

Fucsia, mov, turquoise, oranj – pentru ]inutele de zi ale doamnelor, dar [i pentru sear`, când se poate opta [i pentru auriu, argintiu sau ro[u. {i \n vestimenta]ia masculin` sunt prezente culorile puternice, dar \ntr-o propor]ie mult mai mic`. |n mare vog` – accesoriile viu colorate, cravate \n buline, modele orientale, la fel [i papioanele \n ale c`ror imprimeuri intr` trei, patru sau cinci culori. La fel [i curelele, care vara asta sunt albe, verzi, albastre cu patchwork \n culori contrastante (fucsia, roz, mov, galben).

2010 vine cu o palet` de culori vii [i \n nuan]e tari, precum albastru, fucsia, galben, violet, iar ca nuan]e neutre recomandate sunt rozul [ampanie [i grejul, un amestec de gri cu bej, culoarea nisipului, dac` vre]i. Desigur, \n cazul ]inutelor pentru birou, aceste culori trebuie s` se reg`seasc` \n mod special ca [i accente, \n accesorii. Vorbim despre culorile tari.

Croieli Pantaloni cu pense foarte voluminoase, sacou strâmt pe umeri, dar cu o tent` u[or evazat` \n partea de jos sau volum la umeri [i strâmt pe talie. Se poart` reverele pick lappel – foarte late, dar ascu]ite la vârf. Continu` moda sacourilor la unul sau doi nasturi, dar \n mare vog` sunt cele croite la trei. Pantalonii sunt din ce \n ce mai scur]i, cu tivul aproape de glezn` [i au man[et`. Se poart` pantofii f`r` [iret, tip mocasin, asorta]i la jeans, costum business sau smoking. |n prim plan – femeia modern`, de succes, dar extrem de feminin`. Se poart` fustele cu pliuri [i, dac` silueta permite, fustele mini.

Materiale Se poart` [i finisaje tehnice cu fibre sintetice. M`tasea natural`, lâna, ca[mirul, bumbacul, inul r`mân la mod` [i asigur` un confort incomparabil fa]` de cele sintetice.

Croieli Accesorii Mergem pe reinterpret`ri ale bijuteriilor clasice – perle, coliere, camee, broderii din metal pre]ios cu pietre [i bijuterii cu influen]` rockcauciuc sau piele cu metal. Sezonul acesta se vor purta p`l`riile cu boruri \nguste, asortate la ]inute casual, cele elaborate [i intens accesorizate pentru ]inutele elegante, [i va trebui s` fim inventivi cu privire la p`l`ria de plaj`. Un alt accesoriu la mod`, unisex, sunt bretelele intens colorate. De[i m`tasea natural` garanteaz` calitatea, un b`rbat cu bretele framboise, accesorii verde–olive,

|n ceea ce prive[te croielile, ele variaz` de la linii militare [i tribale pân` la sacourile lejere care continu` trendul hainelor ce par \mprumutate de la partenerul de via]`, cum spun americanii, “boyfriend clothing”. Cât despre pantaloni, anul acesta sunt la mod` cei din materiale cu imprimeuri bogate [i foarte colorate. Acest tip de pantaloni poate fi asortat unei ]inute profesionale, doar \n cazul \n care modelul [i culoarea imprimeului sunt moderate [i cât mai clasice.

Accesorii Se poart` pantofii cu toc foarte \nalt [i ascu]it, stilettos, dar [i cei care ofer` stabilitate la purtare. La fel [i cei cu toc p`trat sau trapezoidal, de diferite \n`l]imi. Recomandarea mea este ca pentru vestimenta]ia de zi pantofii s` fie cât mai jo[i, iar seara cât mai \nal]i. La fel cred c` accesoriile ar trebui s` fie alese \n culori tari,

Materiale |n 2010, al`turi de materialele naturale, intr` \n scen` [i cele

sus]inute de piele nude, va face furori \n cercurile elegante [i \n cluburi, indiferent de vârst`. Cât despre [aluri, feminin sau masculin, vorbim despre un accesoriu foarte [ic, \ncepând de la clasicele Ascot, pân` la cele mai voluminoase [i elaborate modele. Se poart` mult imprimeurile orientale \n culori contrastante cu ]inuta.

sintetice. Astfel, m`tasea, broderiile, dantela, tricotajele, bumbacul, materialele func]ionale se al`tur` ]es`turilor de lân`, iar combina]iile cu fibre sintetice vor fi prezente \n ]inutele casual [i smart.

care s` le eviden]ieze, dar cu modera]ie \n ceea ce prive[te intensitatea nuan]ei atunci când se accesorizeaz` ]inuta profesional`. {alurile se poart` indiferent de sezon sau de mod`. R`mân elemente clasice, care pot aduce atât elegan]`, cât [i actualitate \n orice ]inut`, \n func]ie de culoare sau modalitatea \n care sunt purtate. P`l`riile sunt foarte la mod` [i anul acesta, indiferent de form`. Pot fi alese \n func]ie de preferin]a fiec`ruia.

5 februarie - 4 martie 2010 www.timeoutbucuresti.ro 31

Consum

Caresuntculorilelui2010,textura[icroialahainelor,dar[iceaccesoriir`mânlamod`[icineintr`\npeisajsunt\ntreb`ri lacarer`spundstili[tiiAdinaBuzatu[iMihaelaBerciu.DePatriciaMarinescu

Noudeschis

TimeOutShop

Posh Market

Fusión de Cernei Pentru un strop de teatralitate \n via]a ta! Cam a[a ar trebui s` sune sloganul magazinului Cernei. Plecând de la materialele folosite, croiala inedit` a hainelor [i pân` la amenajarea spa]iului, Fusión este ca o oaz` \n centrul tumultuos al ora[ului. |n decorul de ani ’20, materialele naturale (in, m`tase, bumbac, lân`, dar [i combina]ii ale acestora), aduse direct din Italia, stau la baza unor ve[minte cu adev`rat spectaculoase. Cristina Cernei, cea care se face vinovat` de realizarea lor, m-a asigurat c` nu exist` niciun risc \n a mai \ntâlni pe strad` fusta origami din tafta metalic` (398 lei). {i nici bluza cu imprimeu de ziar dintr-o m`tase foarte fin` [i la fel de transparent` (498 lei). Cele mai multe dintre produsele de aici sunt unicat, iar dac` sunt mai multe cu acela[i model, e musai ca fiecare dintre ele s` aib` un alt imprimeu. Pentru serile de

MIHAI D~SC~LESCU

Consum

Lipscani 44, L-V: 11:00-20:00, S: 11:00-18:00, 021.310.34.64

Calea Victoriei 68-70 L-V: 11:00-20:00, S: 10:00-16:00, D: \nchis, 0771.056.291 PeBroadway-ulmagazinelordin Bucure[ti,tea[tep]icalafiecarepass` daipestecevanou.|ncazul`sta,Posh Market.Cucâtevazile\nainte,n-am remarcatnimicdeosebit\npeisaj,\ns` acumvitrinami-aatrasaten]ia. Un manechin\mbr`catlapatruace,al`turi deunaltul\ntr-orochiedinm`t`suri aleseteinvitaus`intri.Câtdespre nume,mi-amspusc`esteloculpotrivit pentruunshoppingdecalitatepetimp decriz`.Brandurileadunatesubacela[i acoperi[aupre]uride neratat.Alexander McQueen,JilSander, Moschino,Ana Molinari,Chloésunt câtevanumecarese \ntâlnescsub acela[iacoperi[. Am fost consiliat` pe tot parcursul plimb`riimele

printre rafturile pline de celebritate, dispuse pe dou` niveluri. La parter – doamnele de]in monopolul spa]iului. La subsol – \mpart spa]iul cu domnii. G`sindu-m` aici, n-am rezistat tenta]iei de a \ncerca mai multe produse. Prima victim` – o bluz` Molinari (1.000 lei),cu o broderie fin`, desprins` parc` din vremea lui Jane Austen. Numai bretelele foarte fine nu s-ar fi \ncadrat \n acea epoc` mai puritan`. Piesele din colec]ia Chloé (bluz` tricotat` 610 lei) dau culoare magazinului, la fel [i cele create de Alexander McQueen (rochie multicolor` - 840 lei, bluz` – 1850 lei, fust` 1150 lei). C`m`[ile b`rb`te[ti Moschino (360 lei) [i pantaloniidenim (de la 340 la 560 lei) au un statut aparte. N-am ocolit nici produsele Harmont & Blaine – geac` (1390 lei), pulover (570 lei), portmoneu piele (645 lei), \ns` gândul mi-a r`mas la o geant` Missoni (1.000 lei). Produsele de aici fac parte din serii limitate, a[adar exist` riscul ca jacheta Moschino (900 lei) sau br`]ara din piele gri (350 lei)s` nu mai fie de g`sit mâine.Patricia Marinescu

MIHAI D~SC~LESCU

Selec]ie de branduri

prim`var`, paltonul din camilhaar cu broderie Armani (1499 lei) este perfect, sau poate haina neagr` cu mâneci bufante (980 lei) v` vine mai bine. O pies` original` este taalik (talica). La prima vedere – o fust` cu un cordon mai lung. La a doua – o fust` pantalon cu cravat`. Diverse combina]ii de culori [i aplica]ii, la pre]ul de 268 lei. De aici nu lipsesc nici accesoriile – bro[e (15 lei), inele (25 lei) sau p`pu[i decorative (16 lei). Iar dac` la primul nivel al magazinului nu g`si]i combina]ia de materiale [i culori care s` v` mul]umeasc`, atunci este bine s` arunca]i o privire [i la etaj, unde stau rânduite nenum`rate produse. Patricia Marinescu

Stil unic. Haine [i accesorii pline de culoare sub semn`tur` de designer

TimeOutItems Zoppini Avatar

Coco Momiji

Zoppini Avatar, 195 lei, You & Me: Bucure[ti Mall (Calea Vitan 55-59), Unirea Shopping Center (P]a Unirii 1), Plaza România (Bd. Timi[oara 26)

Coco Momiji, 55 lei, Colour, Calea Victoriei 83-85, 021.230.10.66

Fan al celei mai recente produc]ii semnate James Cameron? Dori]i o evadare din cotidian? |ncerca]i s` v` programa]i timpul cu unul dintre ceasurile Zoppini Avatar. Brandul italian a profitat de moment [i, odat` cu lansarea mega-

produc]iei cinematografice, a ie[it pe pia]` cu aceast` colec]ie. Ceasurile robuste, \n linii simple, sunt disponibile \n mai multe versiuni de culori.

32 www.timeoutbucuresti.ro 5 februarie - 4 martie 2010

Pentru c` nic`ieri nu este mai frumoas` prim`vara decât pe str`zile Parisului, cei de la Colour aduc pu]in din aerul capitalei Fran]ei omagiind-o pe fabuloasa creatoare Chanel, prin p`pu[a Coco. Foarte [ic, aceasta vine \mpachetat` \ntr-o cutie ca de noodles, pe care este reprezentat [i turnul Eiffel, iar

inscrip]ia “I’m coco crazy for springtime \n Paris” este cea care te duce cu gândul la terasele [i copacii elegan]i de pe Champs Elysées. Clasic` [i fabuloas`, Coco este un cadou potrivit.

CRISTINA NICHITU{

Consum

Wellness Diet Center

Mult gust [i pu]ine calorii

Diet Center Nicolae Caramfil 85C, 021.232.06.80. Program restaurant: L-S: 08:00-21:00 Program livr`ri: L-S: 08:00-19:00 Pr`jituri f`r` zah`r, salat` proasp`t`, reguli de nutri]ie, un restaurant unde sunt bineveni]i [i fum`torii, plus mâncare livrat`

acas`. Pare ireal, dar v` asigur`m c` este adev`rat. Am fost [i am \ncercat. Primul Diet Center din Bucure[ti, pentru c` se vor deschide alte dou` \n 2010, ofer` toate acestea [i chiar

mai mult. |n cadrul centrului de nutri]ie, pute]i cere [i sfaturi medicului de familie [i nutri]ionistului Ruxandra Ple[ea. O consulta]ie cost` 20 de euro (la cursul zilei), \ns` dup` discu]ia de mai bine de o or` [i analiza corporal` cu aparatul Gaia 359, cu siguran]` ve]i dori s` v` schimba]i stilul de via]`. Trebuie \ns` s` reveni]i aici la fiecare dou` s`pt`mâni pentru o consulta]ie de monitorizare, care v` cost` 10 euro. Meniul prescris de nutri]ionist poate fi comandat chiar la restaurantul centrului [i, a[a cum spuneam mai devreme, v` poate fi livrat zilnic acas` ori la serviciu. Singura condi]ie pe care trebuie s` o \ndeplini]i este de a locui \n sectorul 1 al Bucure[tiului. Altfel, dac` v` afla]i totu[i \n \mprejurimi, pute]i fi noroco[i, s` v` primi]i totu[i pachetul zilnic. Pentru un abonament personalizat, trebuie s` pl`ti]i suma de 600 de euro. Acesta este valabil timp de o lun`, [ase zile din [apte, iar \n variant` full \nseamn` 3 mese principale pe zi, plus 2 snackuri – care pot \nsemna o brio[`, mini-salat`, minisandwich sau fructe, de obicei,

ceva \ntre 100-200 de calorii. De asemenea, pachetul include [i toate consulta]iile (inclusiv cea ini]ial`). Cât despre meniu, nu trebuie s` v` face]i griji. Este foarte variat, oferind \n fiecare zi o serie de combina]ii. Nimic nu este pr`jit, iar pre]urile sunt sunt accesibile: salat` (de la 8,5 la 24 lei), sandwichuri (7-12 lei), supe [i ciorbe (5 sau 7 lei), felurile principale (10-21 lei), pizza (20-22 lei). Cât despre desert, numai de bine. Aspectul pr`jiturilor nu d` niciun indiciu c` ar avea cu 60% mai pu]ine calorii decât \n mod normal. Am \ncercat un mousse cu ciocolat` neagr` (vezi foto) [i pe lâng` gustul fin, am aflat c` nu con]ine decât 307 de calorii la cele 98 de grame ale sale [i cost` 9,5 lei. Mai pute]i alege tarte cu fructe exotice (5 lei) sau cheese cake (8 lei), ori produse de patiserie – croissant (cu brânz` sau ciocolat`) – 3 lei, palmier – 3 lei. Trebuie s` mai [ti]i c` livr`rile se fac gratuit numai \n sectorul 1, la o comand` minim` de 30 lei, iar centrul ofer` [i servicii de catering pentru petreceri. Patricia Marinescu

Time Out Gadget Nintendo Wii Consola Nintendo Wii - 1.000 lei, Balance Board - 500 lei, Diverta, www.dol.ro Locul concluziilor este la sfâr[it, îns` de data asta fac o excep]ie [i spun: cine nu are Wii s`-[i cumpere! (Asta dac` televizorul din cas` face parte din categoria plasm`/ LCD/ LED.) Am \ncercat produsul lansat de Nintendo, iar experien]a a fost una cel pu]in interesant`. The Balance Board sau, dac` vre]i, “placa de echilibru”, vine la pachet cu Wii Fit, seria de jocuri [i programe de aerobic create special pentru consola Nintendo [i va fi pe placul tuturor mamelor care se rugau de copiii lor s` lase Mario [i Zelda pentru pu]in` mi[care non-virtual`. Acum c` am terminat cu “ce?” [i “cine?”, s` v` spun [i “cum”. Pe scurt, Wii Fit, împreun` cu accesoriul mai sus men]ionat, a ajuns acolo unde niciun joc video [i controller-ul s`u nu au ajuns vreodat`, în universul “celor ce se men]in în form` atunci când se joac` pe televizor”. Wii Fit te ajut` s` urmezi un program de aerobic, î]i m`soar` starea general` a corpului [i, evident, d` sfaturi atunci când nu î]i \ndepline[ti

scopul propus. Pe lâng` asta, un punct \n plus este c` o face f`r` s` te plictiseasc`. Balance Board vine cu o serie de jocuri menite s`-]i îmbun`t`]easc` echilibrul [i reflexele, dar [i cu o serie de exerci]ii de yoga, aviz amatorilor. De ce Nintendo Wii [i nu Playstation 3?, v` pute]i \ntreba. Chiar dac` acesta din urm` este mai ieftin cu aproximativ 200 de lei, nu face decât s` te ]in` lipit de scaun. Dac` pachetului Nintendo \i ad`ug`m [i o plasm`, fiindc` altfel micul trainer personal din televizor ar deveni “foarte micul [i neclarul” trainer personal, costurile totale ajung undeva la 4.000 lei. Merit`? Cred c` da, dac` oricum ave]i \n program minute bune de relaxare \n cas` [i dac` oricum avea]i de gând s` schimba]i vechiul televizor. |n plus, consola Wii vine cu o serie de jocuri pe care nu le g`si]i \n alt` parte, cel mai renumit fiind pachetul “sports”, ce include simulatoare de ciclism, tenis sau tir. O veste bun` pentru amatorii de MMORPG (massively multiplayer online role-playing games): în scurta incursiune \n universul Wii, am g`sit un controller creat special pentru Guild Wars. Îns` despre el, data viitoare.

34 www.timeoutbucuresti.ro 5 februarie - 4 martie 2010

N.A: Articolul de fa]` nu dore[te s` \ncurajeze consumul excesiv de jocuri video. În niciun caz [i niciodat`, practicarea sportului în aer liber nu poate fi substituit` de un aparat electronic, a[a cum niciun antrenor de fitness nu poate fi înlocuit de o consol` video. Ionu] Constantinescu

Antrenament pentru viitorul meci de fotbal

Nurata! Recomand`rileacestei luni

Aniversare la M}R 20deanide lare\nfiin]are

Detalii la pg. 64

Film Film

Dramaromantic`\nvins`deS.F.? 2010a\nceputcuo r`sturnarenea[teptat`de situa]ie.Lansat\nultimele s`pt`mânialeanuluitrecut, “Avatar”-ulluiCamerona urcatrapidsprevârful topurilorde\ncas`ri, doborând,unuldup`altul, recordurilestabilitede “Titanic”acum12ani. DeR`zvan}upa Mar]i, 26 ianuarie, casa de produc]ie 20th Century Fox a declarat cifra de \ncas`ri atins` de “Avatar”. Cei 1 miliard 858 de mii de dolari dep`[iser` deja cu aproape 16 milioane de dolari recordul stabilit de Titanic \n 1997. Deja, “Avatar” stabilise recorduri de \ncas`ri \n Italia cu un prim sfâr[it de s`pt`mân` \n care a adunat 14,5 milioane de dolari. Apoi a devenit filmul cu cele mai mari \ncas`ri din toate timpurile \n Coreea (69,4 milioane de dolari) [i \n China (75,5 milioane de dolari). Numai \n România, dup` 6 s`pt`mâni de la premier`, filmul lui Cameron a continuat s` fie cea mai profitabil` pelicul` la fiecare sfâr[it de s`pt`mân`, strângând peste 4 milioane de dolari. Pentru o compara]ie, gândi]i-v` c` filmul anului \n ceea ce prive[te \ncas`rile \n România anul trecut, Ice Age: Dawn of the Dinosaurs a tras linie la pu]in peste 2.400.000 de dolari dup` aproape jum`tate de an petrecut \n cinema. R`zboiul genurilor De-a lungul timpului, succesul unui film a fost greu s` fie m`surat \n bani. Cu toate c`, aparent, aceasta este cea mai simpl` metod` de cuantificare a felului \n care este apreciat` de public o produc]ie cinematografic`, \n realitate, este imposibil s` compari \ncas`rile din anii ’40 cu cele din 2010. De asemenea, multe succese de public au beneficiat de relans`ri ulterioare, fie pentru DVD, fie \n versiuni restaurate sau recalibrate pentru diferite standarde tehnice. O alt` dificultate intervine odat` cu fluctua]ia valorii banilor \n

Succesul tehnologiei cinematografice depinde numai de sentimentele pe care reu[e[te s` le trezeasc` spectatorului diferite perioade ale istoriei filmului. Mult mai plauzibil este o compara]ie a genurilor cinematografice care au dat na[tere unor fenomene de adula]ie din partea publicului. Filmul de dragoste pare s` fie avantajat \n preferin]ele publicului. “Pe aripile vântului”, 1939, (ruleaz` \n aceast` lun` la Cinematec` – vezi pagina 40) [i “Titanic” au surprins pân` [i produc`torii prin viteza cu care au intrat \n legend` ca peliculefenomen din punct de vedere al \ncas`rilor [i al num`rului de spectatori. Ambele sunt produc]ii cu miz` accentuat emo]ional`, cu note romantice [i ritm destul de lent. Cele dou` filme au \ncadrat secolul 20 de parc` nimic nu s-ar fi schimbat \n gusturile publicului \n tot acest timp. Totu[i, odat` cu succesul reputat de “Avatar”, industria filmului \ncepe s` \[i aminteasc` [i c` S.F.-ul a avut partea lui de performan]` orbitoare \n ceea ce prive[te succesul de public. Filmele din seria Star Wars [i E.T. au sedus genera]ii \ntregi de spectatori. Cabala regizorilor de succes Dac` ne uit`m la numele regizorilor care conduc topurile de \ncas`ri sesiz`m o leg`tur` discret` \ntre ei. De parc` ar forma o societate

36 www.timeoutbucuresti.ro 5 februarie 2010 - 4 martie 2010

secret`, biografiile lor trimit de la unul la cel`lalt. George Lucas [i Steven Spielberg (seria “Star Wars” [i, respectiv, “E.T.” [i “Jaws”) au fost colegi de facultate la University of Southern California [i au schimbat \ntre ei de mai multe ori titlul de cel mai bine vândut regizor. Cel care i-a surclasat a fost canadianul James Cameron. Aparent nicio leg`tur` \ntre cei doi studen]i con[tiincio[i [i autodidactul care a \ncercat [i o scurt` carier` de [ofer de camion, dup` ce studiase limba englez`, [tiin]ele naturii [i se specializase \n colegiu \n filozofie. Evident, biografia lui specific` faptul c` a vizitat de câte ori a avut ocazia arhiva de filme a Universit`]ii din Southern California. Deja \ncepem s` respect`m traseul regizorilor de succes, nu-i a[a? Mai mult, evenimentul care l-a f`cut s` renun]e la orice alt` meserie [i s` se dedice cu totul filmului a fost faptul c` a v`zut la cinematograf primul film din seria “Star Wars”, \n regia lui Lucas. Specialitatea lui Cameron a devenit foarte repede fic]iunea fantastic` \n diferite combina]ii. Fie c` \ncerca s` aduc` pe ecran un SF de ac]iune ca \n cazul “Terminator”-ului

sau un SF de aventuri ca “The Abyss”, rezultatul era aproape mereu o re]et` sigur` pentru succesul financiar. Confirmarea absolut` i-a adus-o “Titanic”, pelicula pentru care a folosit tot ceea ce \nv`]ase [i inventase pân` atunci \n materie de efecte speciale \ntr-o poveste de dragoste cu aer istoric. |ntoarcerea regelui SF? Cu pu]in timp \naintea lans`rii peliculei “Avatar”, Cameron declara \ntr-un interviu c` “tehnologia cinematografic` ideal` este atât de avansat` \ncât se face nev`zut`. Asta am \ncercat s` facem \n Avatar. {i cred c` asta am vrut [i \n Titanic. Atunci am folosit ceea ce aveam la dispozi]ie pentru a spune o poveste care se petrece \n 1912 [i nu cred c` spectatorii au ie[it din sal` vorbind despre imaginile pe calculator sau de capturile folosite pentru a genera perspectivele cu mul]imi. Vorbeau despre povestea de dragoste [i despre emo]ii.” Dar succesul de care se bucur` “Avatar” este [i succesul re\ntoarcerii lui Cameron la genul care l-a consacrat. film@timeoutbucuresti.ro

Cronic`defilm

10lucruri despre...

Valentine's Day

Romance

ttttt Valentine’s Day, Marea Britanie, Australia, SUA, 2009, 139 min, regia Garry Marshall, cu Jessica Alba, Jessica Biel, Julia Roberts, Ashton Kutcher

S` zâmbim acum pentru c` dup` film o s` fie mai greu pentru filmul de fa]`. Ba chiar un pic mai r`u. Pentru c` o s` ave]i impresia c` v-a]i r`t`cit \ntre dublele refuzate de MTV la reality

show-rile cu adolescen]i la \ntâlnire. Altfel este “dr`gutz” [i “ca’n viatz`”. Premiera în România 19 februarie

E tare complicat! ttttt It’s complicated, SUA, 2009, 118 min, regia Nancy Meyers, cu Meryl Streep, Alec Baldwin

Vârstele II-III [i pove[tile lor de dragoste

Nancy Meyers este autoarea unora dintre cele mai inspirate comedii romantice. {i mereu punctul tare \n filmele ei au fost cuplurile: Mel Gibson [i Helen Hunt \n “Ce-[i doresc femeile”, sau Jack Nicholson [i Diane Keaton \n “Ceva, ceva tot o ie[i”. Dac` ne gândim c` principala calitate a lui Alec Baldwin este aceea c` nu prea \l crezi atunci când \l vezi \ntr-un rol. {i asta poate s` fac` din el un fost so] numai potrivit pentru glume afective. R`zvan }upa Premiera în România 5 februarie

Dear John ttttt Dear John, SUA, 2009, 100 min, regia Lasse Hallstrom, cu Channing Tatum, Amanda Seyfried Dintre noile filme de dragoste lansate \n acest sezon la noi, acesta este cel care \]i aminte[te cum se f`cea cândva un romance pentru ecran. De altfel, “Dear John” are toate datele unui film tipic pe care nu trebuia s` \l pierzi pe vremea când armata era obligatorie [i veneai \n permisie la prieten`: nu e comedie, e romance cât \ncape [i garantat heterosexual. Alt argument este cel legat de regizor. Lasse Hallstrom a mai f`cut treaba asta [i cu Heath Ledger \n “Casanova”, dar [i

pentru Juliette Binoche \n “Chocolat” [i, oricum, cel care \n 1977 alerga cu camera dup` ABBA prin Europa. |n plus, povestea de dragoste din “Dear John” are la baz` un roman semnat de Nicholas Sparks (“A Walk to Remember”, “The Notebook” [i “Nights in Rodanthe”). Melodrama merge ca uns` de la rela]ia cu oceanul \n fundal pân` la inevitabila desp`r]ire de la sfâr[itul permisiei. Probabil c` publicul filmelor de dragoste o s` fie, \n sfâr[it, satisf`cut de o poveste ca aceasta \n care nici comedia, nici varia]iile stilistice nu obtureaz` tradi]ia unei istorii de dragoste ca pe vremuri. Premiera în România 12 februarie

2. Filmele de dragoste cu cele mai mari \ncas`ri din toate timpurile (\n SUA) sunt, potrivit box office. com: My Big Fat Greek Wedding (comedie romantic`) -$241.4 milioane; Titanic (dram` romantic`) $600.8 milioane; New Moon (fantasy romantic) $293.2 milioane 3 |n 2002, Institutul American de Film (AFI) a dat publicit`]ii un top al filmelor de dragoste. 4 Conform topului AFI, Cary Grant este cel mai solicitat interpret pentru personajele romantice din filmele clasate la vârf. El apare \n 6 din filmele selectate de AFI. 5 Cary Grant poate fi v`zut de cei care [i-au propus s` vad` propunerile AFI \n An Affair to Remember, The Awful Truth, Bringing Up Baby, Notorious, The Philadelphia Story [i To Catch a Thief. 6 Katharine Hepburn este actri]a topului, cu [ase filme selectate. 7 A doua actri]` din top este tot Hepburn, dar Audrey, cu 5 filme. 8 |n acela[i top William Wyler [i George Cukor sunt cei doi regizori care au câte 4 filme selectate. 9 Prima scen` romantic` filmat` a durat 20 de secunde. A fost \nregistrat` de Edison \n aprilie 1896. S`rutul Mary Irwin a scandalizat pentru c` dou` persoane obi[nuite vorbeau cu buzele apropiate \nainte ca b`rbatul s` \[i aranjeze must`]ile [i s` \[i s`rute partenera.

3 personaje clasice: ea, el [i ploaia

10. Florence Lawrence este prima vedet` de film. La \nceput studiourile de film nu anun]au numele actorilor. Dup` apari]ia ei \n ecranizarea “|nvierii” lui Tolstoi \n 1909, spectatorii au cerut numele actri]ei. La sfâr[itul carierei ea câ[tiga 75 de dolari pe s`pt`mân`. S-a sinucis la 52 de ani, \n 1938.

5 februarie 2010 - 4 martie 2010 www.timeoutbucuresti.ro 37

Film

Aproape to]i cei care au vârsta mea (30 + sau –) î[i amintesc în ce moment au v`zut filmul acela cu Julia Roberts [i Richard Gere. S-au schimbat multe de la succesul pe care regizorul Garry Marshall l-a avut cu Pretty Woman în 1990. Problema pentru regizorii hollywoodieni specializa]i în comedie este c` industria le ofer` ocazia ideal` de a lucra la proiecte de care abia dac` ne amintim dup` ce le-am v`zut. {i acesta este cazul

1. Oficial, exist` trei genuri de film de dragoste: comedie, dram` [i fantasy, toate romantice.

Filmullunii

Micmacs a tire larigot ttttt

Film

Cineva a disp`rut

O insul` unde tensiunea se scurge pe pere]i

ttttt Shutter Island, SUA, 2010, 138 min, regia Martin Scorsese, cu Mark Ruffalo, Leonardo DiCaprio De curând omagiat la festivitatea Goburilor de aur, regizorul de al c`rui nume se leag` produc]ii esen]iale pentru cinematografia celei de-a doua jum`t`]i a secolului XX se \ntoarce pe ecrane cu un film de gen. Iar genul este thriller. Cei care au \n minte “Taurul Furios” ori “Mean Streets” nu vor gusta destul acest film. {i asta pentru c` vor recunoa[te infiltr`ri din atmosfera lui “Cape Fear”, dar \nc` [i mai n`ucitoare. |n plus, finalul este aproape la fel de previzibil ca \n “The Departed”, cea mai recent` apari]ie artistic` semnat` de Scorsese. |n aceste condi]ii, nu \]i r`mâne decât s` te relaxezi [i s` \ncerci s`

prinzi de la prima vizionare aluziile [i cârligele narative pe care mâna unui regizor important le strecoar` la tot pasul \n poveste. Cartea care st` la baza acestei pelicule, “Shutter Island”, a ap`rut \n 2003 sub semn`tura lui Dennis Lehane (a]i mai v`zut probabil Mystic River ecranizat de Clint Eastwood dup` un alt roman al americanului). Chiar [i atunci când scenariul nu este unul ideal, a[ spune mai ales atunci, natura de creator de situa]ii cinematografice care \l define[te pe Scorsese se las` admirat`. Nu po]i foarte des s` fii martorul unui tur de for]` \n interiorul unui gen clasat ca thrillerul. Dar, din când \n când, un clasic face câte un exerci]iu de acest fel. Nicio grij`: dac` nu \l vede]i acum, o s`-l reg`si]i peste ani. R`zvan }upa Premiera în România 26 februarie

Toy Story 2 - 3D ttttt SUA, 2010, 92 min, regia John Lasseter, voci Tom Hanks, Tim Allen “Nu vorbi cu nicio juc`rie pe care nu o cuno[ti”, dar po]i s` te ui]i la ea. Deja suntem la a doua parte a produc]iei de la sfâr[itul anilor ’90 care este adaptat` pentru lansarea \n cinematografele 3D. {i efectul este sensibil. Juc`riile pleac` s` \[i recupereze prietenul [i toat` povestea

Fran]a, 2009, 105 min, regia Jean Pierre Jeunet, cu Andre Dussollier, Dany Boon |mpreun` cu colegii mei de redac]ie am stabilit c` o traducere aproximativ` a titlului de mai sus ar fi “Balamuc la greu”. {i asta arat` [i diferen]a punctului de pornire al acestui film fa]` de cea mai cunoscut` pelicul` a lui Jeunet, “Amelie” din 2001. {i totu[i, pe undeva \n memoria cinefililor trebuie s` fie “Delicatessen”, produc]ia de care se apropie cel mai mult “Micmacs a tire larigot”. Poate nu la fel de estetizat`, dar de dou` ori mai nebun`, povestea lui Bazil [i a prietenilor s`i este o pledoarie pentru excentricitate [i imagina]ie aplicat` pe ecran. Totul este aici expansiv [i ornat cu explozii [i focuri (când de arm`, când din material textil, când din buc`t`rie).

Sunt nebun: spectacolul \ncepe Dar adev`rata lec]ie pe care o serve[te aici Jeunet ]ine de vitalitatea comediei bufe \n limba francez`. R`zvan }upa Premiera în România 26 februarie

Omul-Lup

Detaliile fac diferen]a

ttttt The Wolfman, SUA, UK, 2010, 125 min, regia Joe Johnston, cu Anthony Hopkins, Benicio Del Toro

Nu [tiu cum v-a]i sim]it ultima dat` când a]i fost vârcolaci, dar acest film poate s` v` dea o imagine a lucrurilor care v-au sc`pat din aceast` experien]`. De exemplu, muzica de pe coloana sonor`, Paul Haslinger, compozitor pe care l-a]i ascultat \n seria “Underworld” [i \n “Death Race”. Sau poate \]i pui problema cum o s` reu[easc` s` te sus]in` Emily Blunt \n situa]ia asta. Dar pentru asta este nevoie s` investig`m pu]in instrumentarul obi[nuit al filmelor cu transform`ri \n mon[tri. {i aici materialul este mai mult decât suficient. R`zvan }upa Premiera în România 26 februarie

Frumoasa [i bestia 3D se transcrie \n jurul spectatorului cu ochelari speciali pân` când ajungi s` tresari \n scaun la salturile [i driblingurile personajelor prin ora[. Aproape c` \]i vine s` te joci cu micile fiin]e colorate exact ca atunci când, \nconjurat de juc`riile tale, \]i \nchipuiai dialoguri \ntre ele. Ca s` nu ne gândim la câte ai putea s` le spui tu. Premiera în România 12 februarie

38 www.timeoutbucuresti.ro 5 februarie 2010 - 4 martie 2010

ttttt SUA, 2010, 91 min, regia Kirk Wise, Gary Trousdale, voci Robby Benson, Paige O'Hara O poveste clasic` are mereu ceva irezistibil. Chiar [i atunci când este vorba despre o poveste pe care o [tii. Ba, mai mult, de data aceasta faptul c` ai v`zut deja Frumoasa [i bestia este un argument care te

trimite s` retr`ie[ti fantezia animat` \n varianta cu reliefuri. Singurul lucru care nu se schimb` este muzica lui Alan Menken, care dup` ce a colaborat la versiunea original` a pove[tii (1991) a devenit unul dintre prefera]ii studiourilor Disney pentru produc]iile ulterioare. Dac` distribuitorul \n România nu se r`zgânde[te, acesta ar putea s` fie filmul romantic al perioadei dintre Valentine Day [i Dragobete. Premiera în România 19 februarie

Interviu BenicioDelToro Imediat dup` lansarea peliculei “Che”, John Sellers de la Time Out Sidney a stat de vorb` cu Benicio Del Toro, \ncercând s` afle dac` nu cumva s-a b`rbierit prea repede \nainte s` se transforme \n lup \n “The Wolfman”. Actorul \n vârst` de 42 de ani a glumit pe seama propriilor roluri.

Urm`torul t`u film, The Wolfman a \nceput imediat dup` ce s-au terminat film`rile la Che. Ai acceptat rolul doar ca s` \]i mai la[i un pic s` creasc` barba lui Guevara? Ar fi trebuit. Dar nu. E numai machiaj.

Din Paris, cu dragoste “From Paris with Love”regia: Pierre Morel, cu John Travolta, Jonathan Rhys Meyers

Faptul c` este acela[i regizor care l-a alergat pe Liam Neeson \n “Teroare in Paris”este cea mai bun` recomandare pentru un film de ac]iune. Premiera în România 5 februarie

Nu a fost ciudat s` treci de la un erou marxist la un vârcolac? A fost un mod de a-l umbri pe Che. Dup` ce joci un

Sc`pat de sub control “Edge of Darkness” regia: Martin Campbell, cu Mel Gibson

Cei care cred c` Mel Gibson nu mai poate au de v`zut \ntoarcerea la ac]iune \ntr-un film pus \n scen` de cel care a regizat “Casino Royale”. Premiera în România 19 februarie

Ai câ[tigat premiul pentru cel mai bun actor anul trecut la Cannes pentru interpretarea din Che. Cum e asta \n compara]ie cu Oscarul? Cannes-ul seam`n` mai mult cu Olimpiada. Oscarul e Oscar. Nimic nu se compar`. Dar premiile sunt doar o parte a domeniului. Eu a[a v`d. Pot s` fie un mod de a vinde filmul. Trebuie s` \i faci pe spectatori s` intre \n sal` s` vad` filmul.

asemenea rol, vine momentul \n care trebuie s` folose[ti benzina r`mas`. |n]elegi? Ape[i la blan` pedala accelera]iei, zici “c`cat” [i treci mai departe la filmul urm`tor. Faptul c` sunt filme complet diferite cred c` este s`n`tos pentru mine. S-ar putea s` fiu absolut ridicol \n rolul Omului-Lup. Omul-Lup este o continuare natural` dup` primul t`u rol \ntr-un film, Duke, b`iatul cu fa]` de câine din Big Top Pee-wee? (râde) Clar! Omul-Lup ar putea fi str`-bunicul lui. {i ce urmeaz`? Dup` asta? Dup` interviu m` duc s` m`nânc. Voiam s` spun \n carier`. Dar, bine: ce m`nânci? O s` m`nânc o salat` de ro[ii, un espresso [i un pic de carne. Pare exact ce-i trebuie unui om-lup. Ai v`zut?! Sunt gata s` \ncep.

Primplan MartinScorsese Joshua Rothkopf de la Time Out New York l-a intervievat pe Martin Scorsese pornind de la fascina]ia pe care i-a provocat-o “The Red Shoes”, pelicula din 1948, restaurat` de curând cu ajutorul funda]iei sale.

Percy Jackson “Percy Jackson & the Olympians: The Lightning Thief” regia Chris Columbus, cu Logan Lerman

Oricât de ridicol ar fi titlul acestui film, probabil c` zeii greci merit` v`zu]i. Premiera în România 12 februarie

Primele lui impresii despre “The Red Shoes”... Când a ajuns \n New York? Prin 1950? Deci aveam opt sau nou` ani. De atunci mi-au r`mas numai impresii abstracte, culori [i mi[c`ri. Mai târziu a devenit un vârtej psihic de pasiune ca o vâltoare care atrage vie]ile [i sufletele personajelor. M-a contrariat obsesia, nevoia de a dansa din film. S` fii un artist. Cred c` totul se reduce la acel moment de la \nceputul filmului, când Anton Walbrook o \ntreab` pe Moira Shearer la o petrecere: “De ce vrei s` dansezi?”, iar ea r`spunde, “De ce vrei s` tr`ie[ti?”. Nu ai de ales. Expresia lui este nemaipomenit`. Cum \l inspir` filmul? |n timp m-am sim]it sl`bit. (...) Simt c` pelicula aceasta pentru mine [i pentru mul]i alti regizori ne-a dat curajul de a continua. Dar are leg`tur` [i cu dedica]ia pentru ce faci. (râde) Poate faci bine, poate nu.

5 februarie 2010 - 4 martie 2010 www.timeoutbucuresti.ro 39

Film

Totluna aceasta

Festival Berlin2010

Recomand`ri Legend` Pentru programele complete ale cinematografelor consulta]i siteul www.timeoutbucuresti.ro F intrare liber` $ cronic` ! recomandarea Time Out

Centrul Ceh Ion Ghica 11, sector 3, 021.303.92.30

Film

Documentary Mondays

Boom românesc la cea de-a 60-a Berlinal`

Berlin:oscen`cosmopolit` deschis`lumiiîntregi[i cuo putereincredibil`de atrac]ie.Încentrulacesteia seafl`Berlinala,unuldintre celemaiimportante evenimentedinindustria filmului.Anulacesta FestivalulInterna]ionalde FilmdelaBerlinîmpline[te 60deani.Happybirthday Berlinale! Dup` 17 ani de absen]` din competi]ia oficial` a Berlinalei, România se întoarce la Berlin cu “Eu când vreau s` fluier, fluier”, debutul în lungmetraj al regizorului Florin {erban. Pelicula urm`re[te peripe]iile unui tân`r de]inut, Silviu, interpretat de George Pi[tereanu, care se decide s` evadeze din închisoare cu 5 zile înainte de eliberare. El afl` c` mama sa s-a întors din Italia [i inten]ioneaz` s` îl ia [i pe fratele mai mic cu ea. {i cum aceasta nu e îndeajuns, Silviu se îndr`goste[te de Ana (Ada Condeescu), o student` la Sociologie venit` în practic` la penitenciar. “Eu când vreau s` fluier, fluier” concureaz` la Berlin cu ultimele produc]ii ale lui Polanski sau Scorsese [i va rula în cinematografele din România începând cu luna februarie. În cursa

pentru Ursul de Aur – de aceast` dat` la sec]iunea de scurtmetraj, Berlinale Shorts – alearg` cot la cot dou` filme române[ti: “Colivia” lui Adrian Sitaru [i “Derby” în regia lui Paul Negoescu. Scurtmetrajul lui Sitaru subliniaz` conflictele iscate între tat` [i fiu, provocate odat` cu aducerea unui porumbel bolnav în cas`. Filmul este parte integrant` a unui lungmetraj, “Domestic”, aflat înc` în produc]ie. “Derby” îl prezint` pe Mircea, care într-o sear` î[i aude fiica f`când sex cu prietenul ei în camera vecin`. La sec]iunea Berlinale Forum g`sim un alt debut în lungmetraj, de data aceasta este vorba despre Constantin Popescu [i “Portretul lupt`torului la tinere]e“. Filmul este bazat pe fapte reale [i se refer` la perioada în care partizanii români anti-comuni[ti se retrag în mun]i. Unul dintre protagoni[tii peliculei este Drago[ Bucur, selectat la Berlinale Shooting Star. Shooting Stars reprezint` o ini]iativ` european` cu totul unic` ce are drept scop promovarea celor mai talenta]i tineri actori europeni ai anului, c`rora le faciliteaz` întâlnirea cu ceilal]i membri ai bran[ei (actori consacra]i [i regizori [i produc`tori de renume). În acest an jubiliar al Festivalului Interna]ional de Film de la Berlin se bucur` [i România de o prezen]` important` [i ]inte[te la premiul cel mare. S` le ]inem pumnii! Andreea Dinc`

40 www.timeoutbucuresti.ro 5 februarie 2010 - 4 martie 2010

F Bride Kidnaping in Kyrgyztan Canada, 2004, 51min. R: Petr Lorn. Luni, 8 februarie, ora 20:00. Subtitrat \n limba englez` F Marriage Stories 2:Mirka and Antonin, Rep. Ceh`, 2006, 91 min. R: Helena Trestiakova. Luni, 15 februarie, ora 20:00. Subtitrat \n limba englez` F Dacia, dragostea mea Spania/România, 2008, 75 min. R: Julio Soto, {tefan Constantinescu. Luni, 22 februarie, ora 20:00. F Marriage Stories 3: Zuzana and Vladimir Rep.Ceh`, 2006, 92 min. R: Helena Trestiakova. Luni, 1 martie, ora 20:00. Subtitrat \n limba englez`

Cinemateca Sala Eforie Eforie 2, 021.313.04.83. Abonamente 10 lei, Tichet 5 lei, Tichet redus 4 lei

70 de ani de la premier` Pinocchio SUA, 1940, anima]ie. R: Hamilton Luske, Ben Sharpsteen. Voci: Dickie Jones. Sâmb`t`, 27 februarie, 11:00, Duminic`, 27 februarie, 11.00

Filme de dragoste !Luminile ora[ului/ City Lights SUA, 1931, comedie, dram`. R: Charlie Chaplin. Cu: Charlie Chaplin, Duminic` 14 februarie 13:00, Luni 15 februarie 19:00 Casablanca SUA, 1942. R: Michael Curtiz. Cu: Ingrid Bergman, Humphrey Bogart. Duminic`, 28 februarie 19:00 Pe aripile vântului/ Gone With The Wind SUA, 1939, dram`. R: Victor Fleming. Cu: Vivien Leigh, Clark Gable, Duminic` 14 februarie 15:00, Luni 15 februarie 15:00 Doctor Jivago/ Doctor Zhivago SUA, 1965. R: David Lean. Cu: Omar Sharif, Julie Christie. Luni, 8 februarie 15:00 Jules [i Jim/ Jules et Jim Fran]a, 1961, dram`. R: Francois Truffaut. Cu: Jeanne Moreau, Oskar Werner, Sâmb`t` 13 februarie 17:00, Duminic` 14 februarie 19:00 Elvira Madigan Suedia, 1966, dram`. R: Bo Widerberg. Cu: Pia Degermark, Tommy Berggren.

Vineri, 12 februarie 19:00, Sâmb`t`, 13 februarie 15:00 Gar` pentru doi/ Vogzal dlia dvoih URSS, 1983,dram`. R: Eldar Riazanov. Cu: Ludmila Gurcenko, Nikita Mihalkov, Joi 18 februarie 19:00, Vineri 19 februarie 15:00

Luis Bunuel, 110 de ani de la na[tere !Farmecul discret al burgheziei/ Le charme discret de la bourgeoisie Fran]a, Italia, Spania 1972, comedie, dram` R: Louis Bunuel. Cu: Fernando Rey, Jean Pierre Cassel. Sâmb`t`, 27 februarie 19:00; Duminic`, 28 februarie 17:00 Tristana Spania, Fran]a 1970, dram`. R: Louis Bunuel. Cu: Catherine Deneuve, Fernando Rey. Duminic`, 21 februarie, 17:15; Luni, 22 februarie, 17:00; Miercuri, 24 februarie, 17:00

Cinemateca Sala Union Ion Câmpineanu 21, 021.313.92.89. Abonamente 10 lei, Tichet 5 lei, Tichet redus 4 lei Concertul/ Le Concert Fran]a, Italia, România, Belgia, 2009, comedie. R: Radu Mih`ileanu. Cu: Aleksei Guskov, Mélanie Laurent. Vineri 12 februarie–Mar]i 16 februarie, Joi 18 februarie 17:30, 20:00; Sâmb`t` 13 februarie, Duminic` 14 februarie 15:00, 17:30, 20:00; Miercuri 17 februarie 17:00. Sunset Boulvard SUA, 1950. R: Billy Wilder. Cu: William Holden, Gloria Swanson, Erich von Stroheim. Miercuri, 17 februarie, 19:30

Elvira Popescu Bd Dacia 77, 021.316.38.38. Faut que ca danse Fran]a, 2007, dram`. R: Noémie Lvovsky. Cu: Jean-Pierre Marielle, Valeria Bruni Tedeschi. Vineri 5 februarie 18:00, 20:00, Sâmb`t`, 6, Duminic` 7 februarie 16:00, 18:00, 20:00, Luni,8-Joi, 11 februarie 18:00, 20:00. Le Silence de Lorna Belgia, Fran]a, Elve]ia, Italia, Germania, 2008, dram`. R: Luc [i Jean-Pierre Dardenne. Cu: Arta Dobroshi, Jérémie Renier Luni, 15-Vineri, 19 februarie 18:00, 20:00, Sâmb`t`, 20, Duminic`, 21 februarie 16:00, 18:00, 20:00, Mar]i 23-Joi 25 februarie 18:00, 20:00.

Noul Cinematograf al Regizorului Român Muzeul }`ranului Român {os. Kiseleff 3, 021.317.96.61,

Zilele Astra \n Bucure[ti Cineva ca mine/Somebody Like me SUA, 2008, documentar. R: Ashley Shuyler. Sâmb`t` 20 februarie 16:15. Testimonial/Testimony Germania, România 2008, documentar. R: R`zvan Georgescu. Sâmb`t`, 20 februarie 18:00.

Muzic` Lec]iademuzic` Hobby sau poate o carier` \n showbiz, niciodat` nu e prea târziu s` ne explor`m veleit`]ile muzicale. Patricia Marinescu a luat lec]ii de la speciali[ti.

Mergând mai departe, am ajuns la unul dintre cei mai activi muzicu]i[ti de la noi, Marcian Petrescu – cunoscut publicului larg ca lider al Trenului de Noapte. Studiat` \n detaliu, tehnica de respira]ie pentru a cânta la muzicu]` este foarte benefic` \n afec]iunile respiratorii.

Muzic`

M-am hot`rât s` iau chitara din cuiul \n care st` ag`]at` de mai bine de zece ani [i s` merg cu ea la specialist. L-am g`sit pe Adrian Manolovici. Recomandat fiindu-mi de faptul c` a lucrat de-a lungul timpului cu mai mul]i muzicieni importan]i [i c` a lansat manuale de chitar` acustic` [i electric`. |n studioul din Drumul Taberei, Manolovici – rocker cu [tate vechi, prezent \n fiecare an la London International Music Show, dup` cum el \nsu[i m`rturise[te – \[i ]ine lec]iile. Ini]ial, mi-a spus c` am pu]in peste vârsta la care un elev \[i permite, din punct de vedere al timpului, s` se dedice studiului unui instrument. Dac` e doar un hobby, lucrurile merg \ns` ceva mai u[or. Odat` ce \]i propui s` faci un business din asta – r`bdarea [i perseveren]a sunt cele care conteaz` dup` ce treci primul test. Dac` ai ureche muzical`. |n micul studio plin de CD-uri [i DVD-uri cu muzic`, diplome [i, mai ales, chit`ri puse \n rastel am \nceput cu folk, am trecut apoi prin ritmuri country. A urmat blues-ul, iar de aici \ncolo mi-a spus c` pot jongla cu genurile care \mi plac. Ca s`-mi pot surprinde prietenii cu acorduri “Smoke on the water” sau “You shook me all night long”, trebuie s` m` ]in de treab` vreo 3 luni. Dac` vreau s` ajung la “Hey Joe”, am ceva mai mult de lucru.

Manolovici. Studiind chitara cu un profesionist Primul lucru pe care trebuie s`-l [tim este c` muzicu]a nu se \mprumut` niciodat`. Cele mai bune astfel de instrumente – Honner. Nu cost` mult, undeva la 80 de lei, iar raportul pre] calitate este foarte bun. Chiar [i Sugar Blue cânt` pe a[a ceva. Pentru \nceput, a trebuit s`-mi \nchipui c` respir printr-un pai. Destul de complicat. Am hot`rât c` nu sunt dispus` s`-mi dep`[esc profesorul, a[a c` am r`mas la “Oh, Suzana” [i sper s` o \nv`] pân` la urm`toarea petrecere. C`utând o [coal` de muzic`, am g`sit Boem Club. O vil` \n centrul ora[ului, unde cursurile de canto, vioar`, violoncel, pian [i chitar` sunt la ordinea zilei. Ajuns` aici, \ntr-o prim` faz`, miau fost evaluate valen]ele

muzicale. Pornind de la ideea “nu exist` afoni”, profesorii clubului (specializa]i pe fiecare instrument) dau amatorilor de studiu \ncredere deplin` \n for]ele proprii. Dup` ce testul a ie[it pozitiv, de comun acord, am stabilit un program (pe termen mediu, o lun`, sau mai scurt) pentru lec]ii, care pot \ncepe oricând doresc. M-am bucurat s` aflu c` Boem Club pune la dispozi]ie instrumente, chiar pentru toate vârstele, dar [i c` \ntre zilele de curs stabilite pot veni aici s` exersez. {i lec]iile de la club sunt individuale, lucru care face ca lucrul cu profesorul sau, invers, cu elevul, s` fie mult mai simplu. Pentru lec]iile de chitar` oferite de Adrian Manolovici, \nscrieri la: 0722.623.332 sau

adi.manolovici@yahoo.com, pentru minim o lun` – 4 [edin]e (a câte o or` [i jum`tate) [i cost` 300 de lei. Pentru lec]iile de muzicu]` oferite de Marcian Petrescu, \nscrieri la: 0751.511.846 sau harmonicamark2001@yahoo.com. Costul unei [edin]e (o or` [i jum`tate) – 50 de lei. Pentru Boem Club, \nscrieri la: 0735.641.594 sau office@boemclub.ro. Cost cursuri: 60 lei/[edin]a (50 de minute), \n cazul \n care se alege un pachet de 8 [edin]e, sau 70 lei/[edin]`, pentru un pachet cu 4 [edin]e. |n cazul oric`rui pachet exist` posibilitatea de a participa [i la workshopurile de teoria [i istoria muzicii. muzica@timeoutbucuresti.ro

5 februarie – 4 martie 2010 www.timeoutbucuresti.ro 41

LivePreview

Festival

Air

LesTransMusicalessaucums`faciunfestival

Visul, inspira]ia francezilor

Muzic`

11 februarie, Sala Polivalent`, 20:00 Duoul francez care compune dup` mottoul “Amour, Imagination, Rêve” (dragoste, imagina]ie, vis) nea cucerit de la primul album, “Moon Safari” (1998), material care l-a fixat \n scena electro-pop. Doar c` Nicolas Godin [i John-Benoit Dunckel n-au

s` recunoasc` vreodat` c` ar fi o forma]ie electronic`. Albumele pe care le-au lansat vin la pachet [i cu atingeri de sintetizatoare pentru a-[i textura universul. Inspirându-se de la Jarre sau Vanghelis, din psihedelia Pink Floyd, din krautrock-ul celor de la Tangerine Dream, din pionierii electronici Space [i Jean-Jacques Perrey [i din lirismul lui Serge Gainsbourg, AIR au reu[it s` poarte sunetele în viitor, nu doar recreând acea ambian]`, ci conferindu-i un plus de emo]ie. A urmat compunerea superbei coloane sonore a filmului “Virgin Suicides”, debutul regizoral al Sofiei Coppola. |n 15 ani de la \nfiin]area trupei, cei doi francezi au lansat nou` albume [i au colaborat, printre al]ii, cu produc`torul Radiohead Nigel Godrigh, cu Jarvis Cocker de la Pulp, cu Neil Hannon de la The Divine Comedy sau cu îns`[i Charlotte Gainsbourg. Fiecare colaborare a însemnat un semn, o poveste care i-a marcat [i maturizat. Iris Opri[

Ten Years After 22 februarie, Sala Palatului, 20:00. |n deschidere: Riff La 40 de ani de la evenimentul muzical ce i-a lansat pe orbita celor mai bune forma]ii din toate timpurile, Woodstock, Ten Years After ajung la Bucure[ti. Perioada de glorie a forma]iei \nfiin]ate de Alvin Lee [i Leo Lyons, 1967-1974, a adus zece albume de studio, prezen]a la numeroase festi-

valuri de renume, chiar dac` topurile de specialitate nu le-au fost prieteni apropia]i. Piesa “Love like a man”, de pe al cincilea album al trupei – “Cricklewood Green”, a fost singura care a intrat \n UK Singles Chart. Sim]indu-se limitat de forma]ie, Alvin Lee decide s` \nceap` o carier` solo \n 1973. A colaborat de-a lungul timpului cu nume ca George Harrison, Steve Winwood, Mick Fleetwood sau John Mayall. Trupa a revenit pe scen` sub acela[i nume, \n 1983, pentru Reading Festival, \nregistrând de atunci patru albume de studio, iar Joe Gooch este cel care asigur` vocea \ncepând cu anul 2003. Patricia Marinescu

Salle de la Cité, \n a[teptarea arti[tilor De 31 de ani, Béatrice Macé al`turi de Jean-Louis Brossard se dedic` festivalului Les Trans Musicales de la Rennes (Fran]a). Co-directoarea evenimentului a stat de vorb` cu Patricia Marinescu, povestind \nceputurile [i dezv`luind secretul festivalului. Cum a]i \nceput? La mijlocul anilor ’70 am \nceput s` promov`m concerte \n Rennes, iar prin ’79 am observat c` foarte pu]ini oameni cuno[teau trupele din ora[. Aici erau cam 20 de concerte pe an, a[a c` am decis s` ar`t`m publicului scena local`. Din al doilea an de festival am \nceput s` mergem [i \n alte ora[e din Fran]a s` vedem [i s` coopt`m trupe. Acum, cu dou` s`pt`mâni \nainte de festival, prezent`m trupele \n toate ora[ele din regiune (Bretagne). Cum ar`ta echipa festivalului \n ‘79? La primele edi]ii, eram o echip` de 15 oameni [i aveam un buget care echivala cu 3.000–4.000 de euro. Acum, cifra este de 2,5 milioane de euro, iar staff-ul dep`[e[te o sut` de persoane. Care este secretul longevit`]ii festivalului? Ne-am hot`rât s` facem un festival viu. Prima idee care ne-a venit a fost [i cea mai bun`. S`-i facem pe oameni s` se \ntâlneasc`. De aici [i numele

evenimentelui (Les Rencontres Trans Musicales). Cât despre secretul longevit`]ii, acesta este curiozitatea. Ce trebuie s` fac` o trup` pentru a ajunge s` cânte aici? Jean Louis ascult` tot ce g`se[te [i el decide trupele care vin \n festival. |mpreun` le spunem mereu “l`sa]i-ne s` v` ascult`m muzica, nu ne trimite]i materiale promo]ionale sau kituri de pres`. Astea le solicit`m dup` ce v` invit`m”. {tiu c` la primele edi]ii din ‘90, la Rennes, au concertat Nirvana [i Prodigy. Cum a fost colaborarea cu ei? Erau trupe mici la acea vreme [i festivalul a contribuit [i el la formarea lor ca staruri. Cei de la Nirvana erau ni[te tipi foarte simpli, erau o trup` rock \nainte de a deveni Nirvana. La fel [i Prodigy. Care au fost cele mai nepl`cute momente \n ace[ti 31 de ani? Pe astea trebuie s` le uit, n-am \ncotro. Cele mai dificile momente sunt cele când, dup` o munc` asidu`, te treze[ti c`, la concert, artistul respectiv nu are public [i atunci te gânde[ti c` nu ]i-ai f`cut treaba cum trebuie. Care sunt planurile pentru 2010? Fiecare edi]ie ne arat` drumul. Pentru anul `sta mi-ar pl`cea s` \mbin`m cât mai multe culturi. Da, mai multe. La fel [i locurile \n care s` se cânte – centrul cu zona de aer liber [i cea de la aeroport. Ideea e ca festivalul s` nu fie liniar.

Zece lucruri despre… ChrisRea

PU BL IC IT AT E

Cronic` dealbum The xx ttttt

Chris Rea o aduce pe Josephine la Sala Palatului Compozitor al unora dintre cele mai cunoscute hituri la nivel mondial, Chris Rea concerteaz` la Bucure[ti, \n 6 februarie. 1. Origini… n`scut \n 1951, la Middlesbrough, Christopher Anton Rea este unul dintre cei mai importan]i arti[ti britanici de origine irlandezo-italian`. 2. |nceputuri… [i-a \nceput cariera cu ajutorul unui patron de club, semnând un contract cu Magnet Records. 3. Primul album… a ap`rut \n 1978. Titlul, “Whatever happened to Benny Santini?”, face referire la numele de scen` pe care Magnet Records inten]iona s` i-l dea pentru a avea o rezonan]` atractiv` din punct de vedere comercial. 4. |n cifre… 22 de albume de studio, 8 compila]ii, 2 albume \nregistrate \n apari]iile live [i 1 material cu piese ap`rute pe coloana sonora a filmului “La Passion”. 5. Labels… |n cei 31 de ani de carier`, a colaborat cu nu mai pu]in de [ase case de discuri, printre care Motown, Geffen sau Edel. 6. 1989 – 1991… “The Road To Hell” [i “Auberge” s-au clasat \nc`

de la apari]ie pe primul loc \n clasamentele de specialitate din Marea Britanie. 7. Vânz`ri [i premii... Discurile lui s-au vândut \n peste 30 de milioane de exemplare de-a lungul \ntregii cariere, Rea devenind un promotor [i reprezentant de marc` al culturii rock [i blues. A primit un num`r impresionant de premii, inclusiv patru discuri de aur, [ase de argint [i 14 de platin`. 8. 50% [anse de supravie]uire… |n 2001 a suferit o opera]ie dup` ce a fost diagnosticat cu pancreatit`. |n urma interven]iei, medicii i-au prezis 50% [anse de supravie]uire. Britanicul [i-a promis c`, dac` se va recupera, va reveni la blues. {i a f`cut-o!

Probabil una dintre revela]iile anului curent, lapidar [i feminist intitulata trup` “The xx” tocmai a produs unul dintre cele mai sculpturale [i atent construite albume de indie electro din memoria recent`. Fiecare pulsiune ritmic` e atent cur`]at`, niciun bip nu sare din ansamblu, totul curge meandrat, natural [i lipsit de emfaz`. Se simte o binevenit` analogie cu Young Marble Giants, îns` doar în anumite pasaje. Putem spune chiar c` au inaugurat un subgen muzical: velvet slow-core disco. Single-ul “Crystalized” ]ine loc de confesiune amoroas`, “Fantasy” func]ioneaz` ca un cântec de leag`n

pentru buburuze, ce aminte[te vag de sonorit`]ile quasi-sacre de pe “Selected Ambient Works” ale lui Aphex Twin, duetul vocali[tilor Oliver Sim [i Romy Madley Smith pare un prelung oftat. Rolul chitarei este acela de a puncta cu tremolouri salvatoare ambian]a de vis hibernal. Albumul este pur` magie, cum nu s-a mai auzit de la ultimul album Beach House, îns` cu un plus de tandre]e [i subtilitate. Alex N`s`udean

Cemaiascult`m ttttt Florence + The Machine “Lungs”, $11, 99 Amazon Treisprezece piese cu noroc pentru debutul forma]iei britanice de indiepop. Un album despre violen]` [i moarte, subiecte inevitabile, \n concep]ia membrilor trupei.

9. Jazzee Blue… \n 2003, Rea \nfiin]eaz` propria cas` de discuri, pentru a nu mai da socoteal` altora. 10. Paul Casey… un tân`r compozitor, solist [i chitarist, originar din Irlanda, despre care Rea declar` c` “un astfel de talent apare numai o dat` la mult` vreme”, \l urmeaz` acum \n turneu. Colaborarea dintre cei doi a \nceput cu ani \n urm`. Patricia Marinescu

Muzic`

xx, $11, 14 Amazon

ttttt Queen “Absolute Greatest”, $20, 99 Amazon F`r` \ndoial` cei mai buni! 20 de ani de mari hituri. De la “A Kind of Magic” pân` la “I want to break free”, inegalabila voce a lui Freddie Mercury readuce “regina” \n topuri.

5 februarie – 4 martie 2010 www.timeoutbucuresti.ro 43

InterviuTimeOut Gabi Nicolau, dup` 15 ani

Muzic`

Voce reprezentativ` a forma]iei Krypton \n anii ‘90 [i una dintre cele mai bune ale rockului românesc, Gabi Nicolau Guri]` a stat de vorb` cu Time Out Bucure[ti, la 15 ani de când s-a retras de pe scen`. Ca s` \ncep cu \nceputul. Nu ai niciun gând s` te \ntorci la muzic`? M-am rupt total de asta. Am renun]at la multe lucruri [i am luat-o de multe ori de la zero. Mi-a ie[it bine de fiecare dat`. Cred \n vise care devin realitate, pentru c` nimic nu e \ntâmpl`tor. Mi s-a \ntâmplat [i când m-am apucat s` cânt, [i atunci când am ajuns la Krypton, dar [i când am devenit agent de vânz`ri, de exemplu. Toate au avut un rost. Cum ai \nceput s` cân]i? A fost destul de ciudat. |n primul rând, heavy-metalul [i hard-rockul nu-mi pl`ceau deloc. Auzeam Iris la radio [i schimbam frecven]a. Mi se \ntâmpla \ns`, cântând \n baie, s` m` visez pe scen`, \n fa]a publicului [i a reflectoarelor. Pentru c`, nu mi-e ru[ine deloc so spun, baia e un loc foarte bun

Concerte Cum s` figurezi \n liste Trimite]i programul complet:eveniment, dat`, or`, pre]uri, adres`, telefon, fax, web prine-mail la

\ncât am ajuns \n trup`. Mi-a spus la fel. La doi ani dup` lansarea albumului “Lan]urile”, preg`tit c` pentru Cântarea României pentru primul 1 Decembrie liber din `[tia de la facultate au auzit c` 1990, am avut un concert la exist` o trup` [i n-avem \ncotro, Constan]a. Coregrafie, cor de copii, trebuie s` cânt`m. nebunie! Am vrut s` facem un Am devenit forma]ia Icar, dup` ce am tot schimbat colegii de trup` turneu \n ]ar` [i am aplicat pentru o sponsorizare la funda]ia Soros. am activat o vreme [i sub numele Dup` ce aprobaser` banii pentru o de Voltaj. A urmat o pauz` de instala]ie de scen`, s-au aproape un an, \n care mi-am r`zgândit [i n-am mai f`cut v`zut de ale mele. Fostul nimic. coleg din Icar, Lapi, care era deja la Krypton, i-a De ce ai plecat din spus lui Drago[ Docan site trup`? de mine. |n ‘89 m-au Citi]i pe area Sincer? Pentru c` mi-o chemat la audi]ie [i am continuiului interv luasem \n cap. Atunci nu r`mas. Patru ani. mi-am dat seama, abia acum realizez c` eram parte din trup`. O perioad` tumultuoas` la Eu, singur, nu sunt nimic f`r` trup`. Krypton. Dar a[a a fost s` fie. O, da. Am \nceput \nregistr`rile la “F`r` Team`” pe 6 ianuarie ‘90. A urmat Directia 5? Era imediat dup` Revolu]ie, lumea nu prea [tia \ncotro s` o apuce, noi Da. Dar pân` acolo am trecut pe la Quar]. Ei erau \n plin` schimbare, eram \n studio. Au urmat concerte prin ]ar`, cu tot felul de peripe]ii. La dar n-a fost ceva… nu m-am sim]it \n largul meu. La fel s-a \ntâmplat [i scurt timp dup` ce am lansat “Lan]urile”, aveam concerte peste la Direc]ia 5. Piesele erau foarte bune. Veneam dup` {eic`rescu, tot. Eram cap de afi[ \n fa]a unor care era o voce [i am avut ceva trupe demult consacrate. Cât despre urcatul pe scen`, de fiecare emo]ii. Dar m-am descurcat. Mai pu]in cu Marian Ionescu, care avea dat` aveam mari emo]ii. {i acum, când m` aflu \n preajma vreuneia, e interven]iile lui...

ONLINE

Anii ‘90, gloria rockului românesc pentru cântat. Are o acustic` foarte bun`. Dup` momente din astea m` gândeam c` a fost doar un vis, c` n-o s` mi se \ntâmple niciodat`. Pân` când \n anul \ntâi de facultate, aflat \n practica agricol` voluntar`, m-a abordat un coleg de an, care m` auzise cântând pe acolo [i m-a \ntrebat dac` n-a[ vrea s` fac asta \ntr-o forma]ie. Mi-a dat s` ascult AC/DC, “Highway to hell”. {i m-a convins. Am stat, m-am gândit, pân` la urm` a f`cut \n a[a fel muzica@timeoutbucuresti.ro sau la fax 0318.256.329 (\n aten]ia Patriciei Marinescu). Publicarea \n liste este gratuit`, dar, având \n vedere spa]iul limitat, nu garant`m includerea tuturor evenimentelor. Legend` F intrare liber` ! recomandarea Time Out $ cronic` # pân` la

Vineri, 5 februarie Indie rock Baddies Club Mojo – Brit Room, 21:00. |n deschidere: Mono Jacks. Intrare 25 lei

Alterna

Vineri, 12 februarie

OCS Suburbia, 21:00. |n deschidere: The Backstage Hero. Intrare: 15 lei

Son/Mambo

Sâmb`t`, 6 februarie Blues/Rock Chris Rea Sala Palatului, 20:00. Invitat: chitaristul [i compozitorul irlandez Paul Casey. Concert sold-out!

Live from Buena Vista The Havana Lounge Sala Palatului, 20:00. Acesta va fi ultimul spectacol pe care grupul \l va sus]ine \n România. Pre] bilete: 60–130 lei

Sâmb`t`, 13 februarie

Post-punk

Tribute

Bobbie Peru Hard Rock Cafe, 22:00. Concertul face parte din turneul de promovare a albumului “Kill the Autopilot”. Pre] bilete: 25 lei

Santana The Experience Hard Rock Cafe, 22:00. Pre] bilete: 35 lei

Joi, 11 februarie

Pop

Pop/Electro

Vonda Shepard The Silver Church, 20:00. Pre] bilete: 95 lei.

$ Air Sala Polivalent`, 20:00. Pre] bilete: 95 lei.

Jazz Viena Clarinet Connection Green Hours, 20:00. Pre] bilete: 20 lei

Duminic`, 14 februarie

Luni, 22 februarie Rock $ Ten Years After Sala Palatului, 19:00. |n deschidere, trupa autohton` Riff. Pre] bilete: 50-150 lei

Jazz/Flamenco Trio Jazz flamenco de Sergio Monroy Sala Radio, 19:00

Muzic`clasic` B`t`liaViorii PUB

ATE

Program

Sarah Chang al lui Johannes Brahms), dar se reg`se[te [i \n piesele compuse de Cristopher Theofanidis, un compozitor american de origine greac`. Acesta a scris, special pentru Chang, o pies` denumit` Fantezie, de asemenea \n repertoriul recitalului ce va fi sus]inut la Ateneu. Recitalul din România (unde violonista a mai concertat \n 2001 [i 2003) face parte dintr-un turneu care va continua apoi la Londra, Zürich, New York [i Los Angeles. “B`t`lia Viorii”,cum a fost intitulat evenimentul, are loc \n cadrul Cruciadei Culturii, care se dore[te o lupt` pentru eliberarea ora[ului asuprit de urât.Raluca Badea muzicaclasica@timeoutbucuresti.ro

AnulluiChopin Dac` ai da drumul unui fulg din v`zduh [i ar trebui s` al`turi imaginii plutitoare un soundtrack, acela ar fi Berceuse, op 57– cântecul de leag`n al pianistului [i compozitorului romantic Fryderyk Chopin.Muzica lui Chopin e \n`l]`toare, e romantic`, e trist` \n felul acela melancoliccare place inimii, ai putea suferi frumos ascultând-o. Anul acesta se \mplinesc 200 de ani de la na[terea compozitorului,iar Unesco a declarat 2010 – anul Fryderyk Chopin. {i România s`rb`tore[te geniul muziciiclasice printr-o serie de programe culturale care se vor desf`[ura pe parcursul \ntregului an. Unul dintre cele mai importante evenimente din Bucure[ti este Festivalul Interna]ional

LICIT

Fryderyk Chopin, care va avea loc \n doar dou` zile (27, 28 februarie), \n trei puncte de interes cultural din capital` (Universitatea Na]ional` de Muzic` Bucure[ti, Palatul Cantacuzino [i Ateneul Român). “Festivalul «atac`» mai multe zone de exprimare: concerte, recitaluri, compozi]ie [i interpretare, lansare [i expozi]ie de carte, momente poetice [i simpozion”, spune Silviu Dancu de la Institutul polonez din Bucure[ti. {i tot pentru a s`rb`tori cele dou` secole de la na[terea lui Chopin, Institutul polonez a pl`nuit s` redeseneze trecerile de pietoni din Sibiu [i Chi[in`u (poate [i Bucure[ti), dându-le \nf`]i[area unor... clape de pian. Ioana M\]u

Cums`figurezi\nliste Trimite]i programul complet:eveniment,dat`,or`, pre]uri,adres`,telefon,fax, webprine-mailla:muzica@ timeoutbucuresti.rosaula fax0318.256.329. Publicarea informa]iei\n listeestegratuit`, dar,având\n vederespa]iullimitat, nugarant`mincludereatuturor evenimentelor. Legend` F intrareliber` ! recomandareaTimeOut $ cronic`

Opera Na]ional` Bucure[ti Bd. Mihail Kog`lniceanu 70-72, sect. 5, 021.314.69.80 Tango Emocion mar]i 9 februarie, ora 18:30. Premier` \n foaierul galben. Cu Oana Andra, Alexandru Petrovici, Andras Chiriliu. Faust mar]i 14 februarie, ora 18:00. Corsarul joi 18 februarie, sâmb`t` 27 februarie ora 18:30. Dirijor: Ciprian Teodora[cu. |n distribu]ie: Medora Cristina Dijmaru, Konrad - Gigel Ungureanu, Isac Lankedem - Vlad Toader. Coregrafie UNATC mar]i 23 februarie, ora 17:00. |n foaierul galben. Coregrafia: Tunde Baczo Le nozze de Figaro vineri 26 februarie, ora 18:30. Dirijor: Ciprian Teodora[cu.

Ateneul Român Str. Franklin 1-3, sector 1, Bucure[ti, 021.315.25.67, ora 19:00 Orchestra Filarmonicii “George Enescu” joi 5, vineri 6 februarie. Dirijor: Valentin Doni. Solist: Ilian Gârne]. |n program: Sonata nr. 2 pentru vioar` [i pian (aranjament pentru orchestr`), Sarasate – Fantezia pe teme din opera Carmen, Bizet – Arlesian. Orchestra simfonic` a Filarmonicii “George Enescu” joi 11, vineri 12 februarie. Dirijor: Sabin P`utza. Solist: Thomas Pandolfi. |n program: Schaessburger Capriccio pentru coarde [i percu]ie, Albéniz – Concierto fantastico, Ceaikovski – Simfonia nr. 2. Orchestra simfonic` a Filarmonicii “George Enescu” joi 18, vineri 19 februarie. Dirijor: Gerard Schaller. Solist`: Gabriela Popescu. |n program: Wagner – Preludiul la Tristan [i Isolda, Wagner – Wesendonk Lieder.

Orchestra simfonic` a Filarmonicii “George Enescu” joi 25, vineri 26 februarie. Dirijor: Amaury Du Closel. Solist: Marin Cazacu. Program: Carmen Petra Basacopol – Concertul pentru violoncel[i orchestr`, Saint-Saëns – Concertul pentru violoncel [i orchestr`, Ceaikovski– Simfonianr. 3.

Sala Radio Orchestra de Camer` Radio miercuri 10 februarie, ora 19:00. Dirijor: Peter Csaba. Solist: Trey Lee – violoncel. |n program: J. Haydn Concertul nr.1 în do major pentru violoncel [i orchestr`, J.Brahms Serenada nr.1 în re major, op.11. Orchestra Na]ional` Radio vineri 12 februarie, ora 19:00. Dirijor: Ovidiu B`lan. Solist: Bogdan Zvori[teanu – vioar`. |n program: L.van Beethoven - Concert în re major, pentru vioar` [i orchestr` op. 61, P.I. Ceaikovski - Simfonia Manfred. Orchestra de Camer` Radio miercuri 17 februarie, ora 19:30. Dirijor: Horia Andreescu. Solist: Jan Lieblich – vioar`. |n program: W.A.Mozart - Mica serenad`, K 525, W.A.Mozart - Concert nr. 3 în sol major pentru vioar` [i orchestr` K216, W.A.Mozart – Muzic` funebr` pentru loja masonic`, 477, J. Haydn - Simfonia nr. 88 în sol major. Concert “Muzicieni de azi... muzicieni de mâine” – Orchestra de Camer` Radio \n colaborare cu Redac]ia Muzical` miercuri 24 februarie, ora 19:00. Dirijor: Traian Ichim. Soli[ti: Aurelia Mihai – flaut, Ioana Comsa – harp`, Alexandra Tarniceru – sopran`, Vladimir Catan` contratenor, Daria Tudor – pian. Program: W.A.Mozart - Concertul în do major pentru flaut, harp` [i orchestr`, K 299, W.A.Mozart - aria Contesei Dove son I bei momenti din opera Nunta lui Figaro act III, G. Donizetti - Lucrezia Borgia – aria lui Orsini Nel la satar, L.v.Beethoven - Concertul nr. 1 în do major pentru pian [i orchestr` op. 15.

5 februarie - 4 martie 2010 www.timeoutbucuresti.ro 45

Muzic` clasic`

Sarah Chang, care prin recitalul s`u de la Ateneu, pe 14 februarie,va constitui vârful de lance al Cruciadei Culturii din România, face parte din cercul restrâns al celor care se bucur` de talent, succes (\nc` din copil`rie)[i o prezen]` care, al`turi de virtuozitate, asigur` contracte lucrative cu sponsori interesa]i de arte. Talentul s-a remarcat \nc` de când violonista american` de origine coreean` avea trei ani [i cocheta cu pianul, dar la vârsta de patru ani a decis c` vioara i se potrive[te mai bine. Recunoa[terea a venit [i ea repede, când Sarah Chang avea opt ani [i, dup` audi]ii cu Zubin Mehta [i Riccardo Mutti, ace[tia au fost atât de impresiona]i \ncât i-au oferit imediat colabor`ri cu New York Philharmonic [i Philadelphia Orchestra. A \nregistrat primul album la vârsta de 10 ani – Debut, care a intrat rapid \n topul american de muzic` clasic`. |n ceea ce prive[te mediatizarea, a fost ajutat` [i de contractul \ncheiat cu brandul elve]ian de ceasuri Movado, al c`rui ambasador este \n cadrul campaniei globale ini]iat` de manufactura orologer` [i denumit` “The Art of Time”. |ntr-un interviu pentru Radio România Muzical, Sarah Chang spunea c` Brahms se num`r` printre compozitorii s`i prefera]i (anul trecut a lansat un album pe care interpreteaz` concertul pentru vioar`

Nightlife Clubreview

Partypreview2010

Rush

V-o spun pe [leau: 2010 promite o [i mai mare deschidere c`tre arti[tinoi, arti[tinoi doar pentru noi sau arti[ti care nu ne-au mai c`lcat cluburile. Opus ideiic` organizatoriide petreceri n-ar avea cultur` muzical`, exist` printre ei ni[te oameni tinericare [tiu muzic` [i care, \ncet-\ncet, \ncearc` s` fac` lucrurile s` se mi[te \n direc]ia corect`. Iar când spun direc]iecorect` nu m` gândesc decât la o oarecare “contemporaneitate” \n privin]alineup-urilor pe care le g`se[ti ceva mai la vest de noi [i de o mai mare diversitate. Mi-ar pl`cea s` vorbesc [i de o direc]ie a publicului român, \ns` atunci când nu am impresia c` func]ion`m pe principiile oi]elor bârsane ce se uit` peste grani]e la capra vecinuluimi se pare c` suntem \n aceea[i m`sur` [i ignoran]i, [i incapabili s` ne bucur`m cum se cuvine de ceea ce avem, s` cre`m atmosfer` [i s` ne manifest`m deschis entuziasmul.Din oarecare motive ne este \nc` fric`. Din alte motive, [i organizatorilor le e fric` de lipsa noastr` de reac]ie la arti[ti “ne-testa]i”, a[a c` nu v` a[tepta]i s` “sc`p`m” definitivde stigmatul DJ-ilorsuperstar,dep`[i]i de curente de mult` vreme. |n acest context ne a[tept`m ca ni[te cluburi mari,cu sonorizare bun`, cum e Kristalul, s` o ia la vale pe plan financiar. Anul acesta vom avea pentru prima dat` parte de Funktion One, sistemul de sunet ce red` \n prezent cea mai \nalt` calitate a sunetului,la un festival românesc – Rebirth:Fire. Este un festival degoa-psy, ultima redut` optimist` a muzicii electronice – cum zicea un prieten, ce va avea loc \ntre 29 aprilie [i 2 mai \n mun]ii Carpa]i.E drept, pe lâng` cluburi precum Panorama Bar din Berlin, festivaluriprecum Labyrinth din Japonia [i \n Clujclubul Midi se laud` c` ar avea [i ar folosi acest sistem de sunet care face ca muzica s` se aud` precum cristalul. Bucure[tiul va “respira” muzic` nou`. Studio Martin-ulpreg`te[te

{elimb`r 1, 0735.177.433

Noul an sun` promi]`tor pentru festivalurile [i arti[tii autohtoni ni[te surprize \n premier` (pe care nu avem voie s` le dezv`luim pân` nu vor fi comunicate oficial), \ncercând s` se dezic` de linia involuntar tech-minimal` pe care o cam luase (la vale) anul trecut. Rokolectivse va men]ine “above them all”, promi]ând \n trei zile la mijlocul lui aprilie unline-up la care am fi putut doar visa. Printre primele confirm`ri se num`r` distinsul Move D, experimentalistul suprarealistDan Deacon[i restan]a Chestionabil, Omar S, responsabil de o por]ie de Detroit la fel deunderground [i special ca [i statementul de la care a pornit acum mul]i ani \ntreaga mi[care muzical` cu acela[i nume.Iarmaroc, festivalul independent din comuna P`ule[ti de anul trecut, ce a \ncurajat formarea unei noi “mi[c`ri” de organizatori independen]i, revine anul acesta pe 21 mai cu nu mai pu]in de zece scene de muzic` (acoperind zone de la dubstep, drum ‘n’bass, techno, house, disco, dar [ifolk, funk sau rock) [i trei zile de petrecere \n acela[i loc. Prima confirmare sunt Infected Mushroom, nume legendar \n evolu]ia sonic` a curentuluipsytrance din anii’90 \ncoace. Arti[tiilocalivorfi\ncontinuare sus]inu]iputernicdeorganizatoriiindependen]i,alc`rornum`r[inumeau crescutsim]itoranultrecut.Estetimpulca,\nurmaRPR,aluiTRG,The

46 www.timeoutbucuresti.ro 5 februarie - 4 martie 2010

ModelsauLivio&Roby, muzicaelectronicàutohton`s`r`zbat`\nStrìneziaSuperioar`.Dac`proiectullui TomWilson[ialluiMilosJovanovic, 100towatch.ro,areacestscoppentru toateariileculturiicontemporaneromâne[ti,exist`[ial]iicarepunlacale unproiectcevizeaz`strictzonamuzical`caresùneasc`“vibe”-ulspecific nou`,pentrucarene-amtrezitvizita]i dince\ncemaidesdeclubberi-turi[ti. A[tepta]i-v`,deasemenea,s`fi]i\n continuareahìtui]idemuzicienipe facebook[imyspace[iasalta]idenoi proiecteonlinecare-[ivordoris` devin`ghidulvostruprinlabirintul evenimentelordinBucure[ti[idin]ar`. Acum, valul interna]ional promite un revival al house-ului \ntr-o manier` complet reconstruit`, cu mult mai spiritual` [i mai antrenant` decât house-ul pe care l-a]i ascultat pân` acum. {i \n timp ce ne \ntreb`m dac` la noi o s` prind` asta sau dac` avem vreun insider care chiar s` fac` o astfel de muzic`, nu ne r`mâne altceva decât s` descoperim mai mult din ceea ce deja avem, s` prindem poate curaj [i s` sus]inem existen]a petrecerilor prin prezen]a noastr` acolo. Scena are nevoie de noi cam la fel de mult precum avem [i noi nevoie de ea. Mai multe detalii \n liste, p. 49 nightlife@timeoutbucuresti.ro

Este genul de loc care nu ]i-ar spune mai nimic dac` ai intra în el seara pe la doi[pe’-unu’. Aici lucrurile se pun \n mi[care abia dup` 5 AM. Rush a devenit Locul de afterhours al ultimelor luni. De[i deschis recent, aici se adun` acum cea mai mare parte a petrec`re]ilor împ`timi]i dup` deep, tech, Chicago (house) sau minimal. Aici, ochelarii de soare purta]i pe nas iarna au la fel de mult rost ca vara, când dansezi pe plaj`. Arunc`-]i pantofii cu tocuri zgârie-nori din picioare, r`mâi descul](`) (pe mochet` sau pe parchet, depinde unde te nimere[ti ) fluturând mâinile spre tavanul cu dungi ro[ii. Aici hainele mulate ale fetelor [i machiajul extravagant e \ntâlnit \n aceea-[i m`sur` ca [i cele ale clubberi]elor casual. La after cei mai diferi]i oameni ajung prieteni, tr`ind pe-un alt fus orar. Ai zice c` e[ti la cineva acas` dac` n-ar fi pere]ii atât de negri. Cine observ` oricum ramele aurii de pe pere]i care încadreaz` urme de palme ro[ii? Sau discobolul de deasupra barului? Sau oglinda din spatele acestuia cu care ai oricum o rela]ie dual`? Bine c` b`utura nu e mai scump` decât în alte cluburi [i c` spa]iul de dans e generos [i în fa]a, [i în spatele pupitrului. Pe margine te a[teapt` o serie de canapele moi [i albe, numai bune s` colapsezi pe ele. E mai prietenos decât la Traian, s` zicem, [i mult mai pu]in meschin decât la Silver, pe de alt` parte. În plus, nu ]i se pare niciodat` c` e la fel de gol. Aici vin to]i cei care [tiu s` p`streze noaptea tân`r`. Iris Opri[

RUSH

Nightlife

Dup`cenum`rulevenimenteloracrescutexponen]ial fa]`deaniipreceden]i,nute po]ia[teptadecâtla[imai bine.Cumos`fie2010? TimeOuta\ncercats`afleo partedinsurprizelepecarele rezerv`noulan.DeIrisOpri[

Rush, cel mai proasp`t club de afterhours al Capitalei

Petreceri Tom Wilson, Bogdan, Surround A-Skillz, Lebrosk, DJ Undoo, Around Sound, fononotic Tomasan & VRT subcochet, 5 februarie, 23:00 La subcochet, locul care de altfel a mai cazat varii evenimente mai mult sau mai pu]in considerate

Nightlife

Tom Wilson, \n preg`tirea \nc` unei ture (de noapte) disco

underground, se-ntâlnesc cei mai buni DJ-i locali din sfera disco. Ar mai lipsi Logan [i Funky Mamas [i peisajul ar fi complet. Cu toate astea, ei au fost cei care au împins petrecerile pân`-n diminea]` [i sezonul trecut. Dar nu-i a[a c` nu l-a]i mai ascultat pe Tom Wilson de mult? Nu-i a[a c` parc` vi s-a f`cut dor de disco-ul lui cosmic, îmbibat cu funk [i soul de ici, de colo? {i nu-i a[a c` Bogdan n-a fost pân` acum vreodat` pus la mijloc între el [i “proteja]ii” Surround Around Sound? Pân` [i fononotic, care urmeaz` s` se ocupe de afterhours, sun` a provocare. Am descoperit c` se ocup` tot cu disco – din cel mai pl`cut urechilor. Înc` nu [tim cum arat` la fa]`, dar de-abia a[tept`m s`-l (sau s` o?) cunoa[tem. Iris Opri[

Joakim & The Disco The Ark, 12 februarie

ornamentat cu pasaje de italo disco, drone-metal, electro, funk [i soul, dar tinde spre statutul de artsy pop. Lipsit de coeziune narativ`, î]i d` o senza]ie de aventur` [i, în acela[i timp, te face s`-i ier]i futilitatea [i s`-l consideri bun de ascultat în anumite st`ri. Dragostea pentru distorsii este de a[teptat s` se extind` [i în DJ set-ul cu care Joakim, singur, va continua. Muzica va migra mult spre techno, influen]at par]ial de ideea pe care DJ Mehdi ([i restul labelului Ed Banger) o au despre mixat. Nu [tiu dac` e de bine faptul c` încearc` s` inoveze [i în aceast` direc]ie, c`utând s` introduc` piese în cele mai ciudate momente ale setului. În Fran]a, poate, a[a reu[e[te s` fac` lucrurile s` func]ioneze \n favoarea lui. Pentru noi, românii, orienta]i mai mult spre direc]ia nem]easc`, nu exist` decât o singur` cale de a afla. Iris Opri[

De[i reputa]ia lui se trage de pe urma muzicii electronice, chiar [i cei mai open-minded dintre voi vor trebui s` se preg`teasc` emo]ional pentru un concert live pe cât de plin de melodicitate, pe-atât de contrastant prin distorsii acoperite de tobe g`l`gioase. {colit într-ale compozi]iei, produce periodic variante prelungite ale propriilor materiale. Reu[e[te astfel s` ]op`ie peste grani]ele stilurilor muzicale a[ezate, dezvoltând idei lungi într-un stil departe de tradi]ional. Lucrurile nu stau întocmai ca pe albumele pe care (poate) le-a]i ascultat acas`. O parte din credite trebuie acordate forma]iei cu care Joakim lucreaz`, The Disco, anterior cunoscu]i ca The Ectoplasmic Band. Explozia lor de sunete a ajuns, în trecut, pân` în interiorul muzeului de art` contemporan` din Paris, unde, filma]i de c`tre artistul Boris Achour, au performat în timpul unei expozi]ii a lui Dominique Gonzales Foerster. Cel mai nou album al francezului, Milky Way, oscileaz` între lungi lament`ri inspirate de rock-ul Joakim, experimentalism artsy-pop psihedelic, este

48 www.timeoutbucuresti.ro 5 februarie - 4 martie 2010

Fabrica, 6 februarie, 22:30 În stil old-school, la Fabrica se amestec` stiluri de la scratching la mixing, trecând prin discuri funk, soul [i hiphop, îmbinate cu dubstep [i breaks. La asta te a[tep]i atunci când mergi la ASkillz, un DJ de prime-time al scenei britanice. Lebrovsk pic` la fix în poveste, nu doar pentru c` a urmat valul de big beat, ci [i pentru punctul

sensibil care este pentru el funk-ul, începând din anii ‘90 încoace. Numele lui a f`cut înconjurul multor bootleguri [i mash-up-uri datorit` suportului primit din partea unor colegi, printre care se num`r` [i Ursula1000. Cu înt`riri române pe toate meterezele – DJ Undoo va contribui cu scratch-uri, Tomasan & VRT cu dubstep [i breaks – , petrecerea o s` ]in` sigur pân` diminea]`. Iris Opri[

Ambivalent, Heartthrob Studio Martin, 20 februarie, 23:00 Cei doi arti[ti ai label-ului pionier Minus se [tiu de când împ`r]eau un apartament în New York. Kevin (Ambivalent) era produc`tor de evenimente. Abia dup` o mutare în Berlin a decis s` se dedice produc]iei muzicale. Aflat \nc` în ascensiune, a reu[it s` lanseze un hit, \ns` nici produc]iile sale ulterioare nu s-au l`sat mai prejos. Heartthrob, pe de alt` parte, este un cunoscut al label-ului. {tie s` învârt` o melodie catchy pe toate timbrele muzicale, ad`ugând ba[i [i tobe ce lovesc repede [i dur, înregimentând structuri

Ambivalent. Mai servi]i minimal? peste care î[i permite s` imprime texturi reverberante [i tonuri metalice. De altfel, nu se afl` nimic în ecua]ie în afara formulei de minimal. Iris Opri[

Cemaiascult`m Neon Indian

Lindstrøm & Christabelle ttttt

ttttt

Psychic Chasms Lefse Records, 2009, 13.99 $, amazon.com

Real Life Is No Cool Smalltown Supersound, 2010, £13.99, boomkat.com

Este unul din ceea ce-ar fi trebuit s` fie albumele verii ([i probabil au [i fost). Ne-a trebuit un sfâr[it de toamn` însorit ca s` ne revizuim atitudinea. Cu synth-urile lui vesele [i riffurile de chitar` melancolice, albumul se-afund` în teme 80-iste, f`r` a exagera cantitatea de cheesiness. Starea de visare se îmbin` armonios cu new wave-ul, piesele sunt catchy aerisite, pline de pozitivism [i raze de soare. A[ recomanda “Local Joke” ca favorita albumului, dac` e s` m`ntreba]i. Una peste alta, este exact ceea ce trebuie ca s` alunge depresiile de iarn`. Iris Opri[

Space-cadet-ul norvegian continu` colaborarea cu Solale (Christabelle) pe un album de disco psihedelic celest. Referin]ele krautrock [i folk \l fac greu comparabil cu release-ul anterior, monolitice ca lungime, dar gradat impecabil. Miza noului album e alta, de[i se men]ine credincios ideii de “keep it slow”. Editat` [i decupat`, c`l`toria epic` a lui Lindstrøm cuprinde un spectru mult mai larg, reducând din semnifica]ia cuvintelor [i pulsând senza]ii ce se hr`nesc din seva ultimilor 40 de ani de muzic`. Iris Opri[

Interviu Inventatorul logo-ului technomagic CoordonatorulMedialab-ului MNAC,PaulPopescu,este probabilunuldintreceimai inventiviromânicândvine vorbadeinstala]iinewmedia[iautorulprimuluilogo-instala]iecucareaminterac]ionat. UninterviudeIrisOpri[

În ce fel te raportezi la muzic` (electronic`) [i nightlife? Cea mai mare parte a vie]ii mele se \ntâmpl` noaptea. Toat` chestia cu vizualurile pentru petreceri a devenit interesant` abia când am \nv`]at s` controlez semnalele din jurul meu [i s` le transpun \n pixeli, intensificând experien]a. Pentru petreceri am f`cut tot felul de chestii, de la proiec]ii cu varia]iuni pe teme de interactivitate (cum au fost cele de la Rokolectiv sau petrecerea Akufen de la MNAC) pân` la aplica]ii de realitate augmentat`, care s` ofere oamenilor veni]i acolo nu doar un stimul vizual, ci o metod` de a interac]iona cu imaginile, de a se juca cu ele [i de a-[i Pe cartea ta de vizit` face singuri vizualurile scrie technomag. De cum vor – fiecare dup` ce? rea ce mood are. |ncerc s` le Pentru c` m` interea u n ti n Citi]i co rviului deschid min]ile spre alte seaz` magia din fiecare inte e lumi, s` le ar`t c` po]i s` fenomen tehnologic sau pe sit faci \n a[a fel \ncât imaginea [tiin]ific de care m` foloproiectat` pe zid s` rela]ioneze cu sesc \n lucr`rile mele. |mi plac lumina produs` de lumânarea cu emo]iile din momentul \n care care se joac`, s`-i provoc s` se uite testez pentru prima oar` un la lucruri din alt unghi, dar f`r` s`-i mecanism. {i pentru c`, de cele scot din “filmul” cu petrecerea, ci mai multe ori, m` feresc de mai degrab` s` \l fac mai interesant. abordarea asta tradi]ional[tiin]ific`, care presupune limiPoveste[te-ne despre logo-ul tarea la lucruri deja demonstrate, pe care l-ai f`cut pentru blogul \n loc s` intri \n proces cu mintea freshgoodminimal.ro [i concepdeschis` la infinitatea de posibilitul din spatele lui. t`]i din fa]a ta. Procedând a[a, se Am r`spuns la invita]ia FGM de-a \ntâmpl` des s` am ni[te rezultate prelucra header-ul blogului, cum se la care nici eu nu m` a[teptam [i obi[nuie[te a fi schimbat la o anus` \mi vin` chiar mie s` zic: “It’s me perioad`. Am vrut s` fac un lomagic!”. go func]ional care s` anun]e o serie de ateliere de instrumente electronice primitive, pe care le preg`tesc. Se \mbin` foarte bine ideea experimentelor cu instrumentele de noise [i freshgoodminimal. Dac` vre]i s` vede]i ce [tie noul logo fgm s` fac` sau instala]iile lui Paul, accesa]i-i site-ul lights.ro [i, pe viitor, proiectul modulab.ro.

ONLINE

Tech-house/Minimal

Cum s` figurezi \n liste Trimite]i programul complet: eveniment, dat`, or`, pre]uri, adres`, telefon, fax, web prin email la nightlife@timeoutbucuresti.r o sau la fax 0318.256.329, \n aten]ia lui Iris Opri[. Publicarea este gratuit`, dar selectiv`. Proprietarii cluburilor \[i rezerv` dreptul de a modifica programul dup` apari]ia revistei. E recomandat s` verifica]i informa]iile la numerele de telefon afi[ate. Legend` F intrare liber` $ cronic` ! recomandarea Time Out N nou deschis

Sâmb`t`, 13 februarie

Tobi Neumann, Onur Özer Studio Martin, Iancu de Hunedoara 41, 23:00.

House/Techno 13 verde: Rhadoo, Prâslea, Priku, Ali Nasser, Alexandru, Sebu Cabaret, Glodeni 3, 22:00, 20 lei \nainte de 23:00 [i 30 lei dup`. Pentru mai multe informa]ii suna]i la 0728.218.888.

Vineri, 19 februarie Trance TranceNDance: Jochen Miller, Glyce, Snatt, Vix Studio Martin, Iancu de Hunedoara 41, 23:00, 20 lei \nainte de 00:00, 30 lei dup`.

Sâmb`t`, 20 februarie Vineri, 5 februarie D’n’B/Experimental F WTF: Eko&Val, Tremour, Charlie Dundeen vs. Sharky SubBufet, Budi[teanu 10, 21:00 Ricardo Villalobos Kristal Glam Club, J.S. Bach 3, 23:00.

Disco !$ Night Shift: Tom Wilson, Bogdan, Surround Around Sound, fononotic subcochet, Ion Otetele[eanu 3, 23:00, 15 lei. Negru, Ali Nasser, Boola& Demos, Rosario Internullo, George G., Faster, Proof, Funky Studio Martin, Iancu de Hunedoara 41, 23:00.

House

Techno/Minimal !$ Minus Showcase: Ambivalent, Heartthrob Studio Martin, 23:00.

Vineri, 26 februarie D’n’B Nervous Breakdown: Bong, PhiL & A.C, Yuffa, Snow, Oli Benet, Tenege, Subhuman Suburbia, {elari 19, 22:00, 15 lei.

Techno/Minimal Troy Pierce Kristal Glam Club, J.S. Bach 3, 23:00.

Sâmb`t`, 27 februarie Tech-house/Techno

Inland Knights, Shortee, Kosta The Ark, Calea Rahovei 196A, 22:00, 25 lei.

Valentino Kanzyani Kristal Glam Club, J.S. Bach 3, 23:00.

Sâmb`t`, 6 februarie

Preview2010

Breaks/Funk ! $ A-Skillz, Lebrosk, DJ Undoo, VRT, Tomasan Fabrica, 11 iunie 50, 22:30, 20 lei. Diesler Traian 42, 22:00.

Tech-house/Minimal Audiofly Studio Martin, Iancu de Hunedoara 41, 23:00.

Social Clubbing The mysteries of the Venetian Carnival Gaia Boutique Club, }`rmului 19, 23:00.

Vineri, 12 februarie Pop/Experimental/Techno !$ Joakim & The Disco (live), Joakim (DJ set) The Ark, Calea Rahovei 196A, 22:00.

Paul Van Dyk Arenele Romane, 6 martie. Nick Warren Kristal Glam Club, 19 martie. Luciano & Marc Antona Kristal Glam Club, 20 martie Recoil The Ark, 2 aprilie Ida Engberg Kristal Glam Club, 3 aprilie Rokolectiv (Move D, Dan Deacon, Omar S) The Ark/MNAC, 23 – 25 aprilie Rebirth:Fire (Funktion One Soundsystem) Mun]ii Carpa]i, 29 aprilie – 2 mai. Detalii pe goatrance.de. Iarmaroc P`durea P`ule[ti, – 21 – 23 mai SummerBreak TBA The Mission Dance Weekend TBA Sunwaves Festival TBA Transylvania Calling TBA TMBase2010 TBA

5 februarie - 4 martie 2010 www.timeoutbucuresti.ro 49

Nightlife

De la “Holopix”, un proiector pe mediu volatil, pân` la instala]ii prezentate la Sibiu sau la festivalul CyNetArt din Dresda, “multitouch looping machine”-ul construit pentru Rokolectiv anul trecut sau “Soundwave Fire Analizer”-ul rezultat în urma Rokolectiv Sound Camp de la Ruc`r din var`, joaca lui are valen]e multiple ce unesc tehnologia, muzica, arta, interac]iunea [i oameni de toate felurile. Recent produs, singurul logo-instala]ie care a f`cut vreodat` obiectul unui header de blog muzical. Lucrurile astea l-au [i propulsat în directorul de arti[ti contemporani români 100towatch.ro, unde-l g`si]i sub titulatura de artist vizual.

Ce, unde se petrece

Gay&Lesbian HydePark,untitlufusion Festivalului de Film Gay de la Cluj, pe un motiv asem`n`tor. |n acest moment, m` gândesc la o nou` distribu]ie pentru acest proiect, la o nou` coregrafie [i la o nou` surs` de finan]are. De \ndat` ce le voi g`si, v` voi oferi “Rocky Horror Obsession Show Reloaded.” Dac` stau s` m` gândesc mai bine, am \ntâmpinat o mie de piedici \n cariera mea. |ns`, pân` acum, tot ce mi s-a \ntâmplat \ngrozitor \n via]` a avut un efect extrem de stimulativ asupra crea]iei mele.

Gay & Lesbian

Actri]a[iscriitoareaLorena Lupuastatdevorb`cu CarmenG\rbeadespre proiectelesale[iaportul adusculturiigay\nRomânia. E[ti cunoscut` prin proiectele tale cu tematic` gay. |n Hyde Park, noua ta carte, continui tradi]ia? Amintesc [i de rela]iile homosexuale \ns` de data aceasta am ales ales o tem` mult mai generoas`: Hyde Park acel loc unde se afl` speakers corner. Unde toat` lumea poate s` ]in` un discurs a[a cum crede de cuviin]` far` a avea neaparat o calificare, far` a fi ironizat. Astfel, mi-am permis un frumos joc despre libertatea de comunicare, despre posibilitatea de a atinge oamenii cu ceea ce ai de spus. Pornind de la aceast` libertate total` a intrigii am scris par]ial poezie, par]ial proz` [i am inclus fotografii: un gen pe care eu l-am numit fusion. Fotografiile \]i apar]in? Hyde Park este un volum Lorena Lupu [i Dinu Laz`r, un excep]ional artist fotograf care a pus imaginile \n dialog cu textul. Ne-am cunoscut prin intermediul blog-ului meu, unde am f`cut câteva schimburi de p`reri [i idei, care mai apoi s-au materializat \ntr-un proiect de carte. Ai mai mult succes cu genul de scriitur` fusion sau te gânde[ti s` revii la romanele gay? Cartea d` semne bune \n ceea ce prive[te vânz`rile [i gradul de interes al publicului. S` \]i dau un exemplu: când am lansat-o, \n timpul târgului Gaudeamus de anul trecut, am fost pl`cut surprins` s` v`d cum exemplarele aflate la stand se epuizeaz`. Eu nu-mi propun sa fiu o activist`gay. Dup` p`rerea mea nu exist` literatur` gay [i literatur` straight, ci literatur` bun` [i literatur` proast`. Dac` o tem` \]i stârne[te interesul,nu v`d de ce s` nu o explorezi. De unde interesul pentru iubirea homosexual`? S-a\ntâmplatpur[isimplus`conturez personajeleunuicupludefemeicând amscrisprimameacarte,“Rondo

Hyde Park – povestea unei obsesii

Capricioso”.Publicând-oamreu[its` stârnescaten]iacititorilor,darm-am trezit[ih`r]uit`dediversefemei,unele devenindchiaragresive.Lucrul`sta

“|mi place s` \nv`] de la oameni, \ns` atunci când comunicarea devine stresant`, m` transform [i eu \ntr-un arici neprietenos” m-ainspiratpentrutextulpieseide teatruRockyHorrorObession. Cum s-a manifestat agresivitatea cititoarelor tale? Stresându-m` cu telefoane la orice or` din zi [i din noapte, mailuri cu

48 www.timeoutbucuresti.ro 5 februarie - 4 martie 2010

tot felul de nebunii, inclusiv cu promisiuni de sinucidere. Ini]ial am \ncercat s` vorbesc cu ele [i s` calmez lucrurile, apoi am renun]at s` mai r`spund la mailuri [i am \nceput s` m` eschivez cum puteam. Pe de alt` parte aveam o nedumerire: m` \ntrebam cum arat` oare mintea unui astfel de om. Apoi, treptat, a \nceput s` m` pasioneze profilul unui personaj de acest gen. Mi-am spus c` trebuie s` ai stomac s` tot \ncerci s` for]ezi o rela]ie cu cineva care te tot respinge. |mi place s` \nv`] de la oameni, \ns`, atunci când comunicarea adopt` un caracter intruziv [i devine stresant`, tind s` m` transform [i eu \ntr-un arici neprietenos. E insuportabil s` sim]i acest gen de energie \ndreptat` asupra ta. Aceast` experien]` m-a inspirat s` scriu povestea unei obsesii. A[a s-a n`scut proiectul teatral “Rocky Horror Obsession Show”. Unde se joac` spectacolul? Piesa mea s-a jucat o singur` dat` pe 15 noiembrie, la Club Pride. Abia dup` spectacol patronul clubului a descoperit c` nu are bani suficien]i s` achite onorariile. Lovitura asta a venit imediat dup` ce o reprezenta]ie fusese anulat` din programul

Dar tu unde mergi s` vezi spectacole? |mi place teatrul underground, m` duc cu drag \n Green Hours, la Act sau La Scena. M` mai duc [i la Café Deko, la spectacole de improviza]ie sau la show-uri \n spa]ii neconven]ionale. {i uneori, [i la spectacole clasice de teatru. Te tenteaz` lecturile publice? Am fost invitat` s` sus]in câteva lecturi publice. Adesea vin oameni care interpreteaz` gre[it inten]iile [i nu [tiu s` fac` diferen]a \ntre eul lector [i eul personajului interpretat. Atunci se creeaz` ni[te momente penibile care denot` lipsa de educa]ie. Hyde Park – Lorena Lupu [i Dinu Laz`r, comenzi@millenniumpress.ro, www.lorenalupu.wordpress.com gay&lesbian@timeoutbucuresti.ro

Cluburi Soho Lounge B`cani 3; luni–joi, 18:00 - 01:00; vineri–sâmb`t`, 18:00 - 04:00; subsol: vineri– sâmb`t`, 23:00–05:00; 0762.388.098; www.sohobar.ro Bar- club, straight friendly, care \mbin` clasicul british style cu modernul [i are ca specialitate petrecerile tematice.

Pride {elimb`r 1, vineri–sâmb`t`, 11:00–05:00, 075.177.433, www.prideclub.ro Petreceri cu subiecte diverse, pornind de la art`, natur`, pân` la celebre controverse ale ultimului secol.

Teatru&Dans Cevedem\n2010

Radu Afrim, Maia Morgenstern, Oana Pellea [i Silviu Purc`rete sunt nume de care ve]i auzi vorbindu-se anul acesta

Actori A[tept`mcuner`bdaresòvedempe MaiaMorgenstern\nrolulluiLiubov AndreevnaRanevskaia,din “Pesc`ru[ul”luiCehov,al`turide MirceaAlbulescu,{erbanIonescu[i MariusManole,\nregialuiFelixAlexa, pescenaTeatruluiNa]ional(premiera \naprilie).OanaPellearevinepescena TeatruluiMetropolis,\n“Vocea uman`”,deJeanCocteau,subbagheta regizoareiSandaManu(premieranu are\nc`datastabilit`). Unrolcomplexcenulipse[tedin portofoliulniciuneimariactri]e.Ingrid Bergmanl-ajucat\nfilm,GinaPatrichi \nvariantadeteatruradiofonic[i ValeriaSeciu\nadaptareapentru televiziune,\nregiaC`t`lineiBuzoianu. GeorgeMihì]`,Hora]iuM`lèle[i DorinaChiriacse\ntâlnescpescena TeatruluideComediesubbaghetalui SilviuPurc`rete\npiesa“Femeiacare [i-apierdutjartierele”,deEugen Labiche. |nciudagenului“u[or”\ncare se\ncadreaz`piesa,seanun]ùn spectacol“greu”,dacèstes`lu`m\n consideraredistribu]ia[iregia!

Dorina Laz`r, Rodica Mandache, Ionel Mih`ilescu, Antoaneta Zaharia. Un regizor important, destul de rar v`zut la Bucure[ti, este [i Victor Frunz`, care preg`te[te un spectacol coupe cu “Lec]ia” [i “Cânt`rea]a cheal`”, de Eugen Ionesco, cu Virginia Mirea, Gheorghe D`nil`, Gabriela Popescu (premiera \n februarie). Un succes se anun]` de pe acum ideea regizorului Gelu Colceag de a distribui cuplul {tefan B`nic` jr. [i Emilia Popescu \n “|mblânzirea scorpiei”, de Shakespeare. C`t`lina Buzoianu, un regizor pentru care marile texte ale culturii noastre pot deveni oricând spectacol, dramatizeaz` romanul scriitorului Isaac Bevish Singer, “Scamatorul din Lublin” (roman netradus, \nc` \n române[te), pe scena Teatrului Evreiesc, cu Veaceslav Grosu \n rolul principal. A[tept`m cu interes revenirea unuia dintre cei mai importan]i regizori ai tinerei genera]ii, Radu Apostol, cu un text de Maria Manolescu intitulat “Ca pe tine \nsu]i”, pe scena Teatrului Foarte Mic.

Yasmina Reza este una dintre cele mai importante autoare dramatice contemporane, jucat` pe toate marile scene ale lumii, atât \n Europa, cât [i \n America. La noi nu are \nc` notorietatea de care se bucur` \n restul lumii, ea netrezind interesul multor regizori români. De aceea a[tept cu ner`bdare spectacolul pe care \l preg`te[te talentatul regizor Cristi Juncu la Teatrul Nottara, pe textul “Variante de via]` – trei versiuni” (premiera \n 15 aprilie). Cehov [i Shakespeare sunt prezen]i \n aproape toate programele teatrelor bucure[tene. La spectacolele intrate deja \n repertoriu se adaug` premierele anului 2010: “Mult zgomot pentru nimic”, \n regia Dianei Lupescu (Nottara, iunie), teatru care are \n program [i “Pesc`ru[ul” lui Cehov \n regia lui Vlad Massaci (decembrie). Tot un Cehov, “Duhul p`durii”, preg`te[te [i Alexandru Darie, la Teatrul de Comedie, \n timp ce Teatrul Metropolis dedic` o microstagiune unei serii de dramatiz`ri dup` nuvele ale autorului rus, \n cadrul proiectului Tineri regizori \n

care vor monta trei studen]i ai clasei de master a UNATC: Elena Morar, Andrei Narcis Grosu [i Alexandru M`zg`rean. Cehov este, se pare, anul acesta la mod`.

Evenimente Teatrul Masca al lui Mihai M`laimare \mpline[te 20 de ani! Compania de teatru \nfiin]at` de marele actor se dovede[te a fi una dintre pu]inele trupe de teatru care \[i desf`[oar` activitatea pe direc]iile unui program artistic coerent [i unitar. {i asta \n ciuda faptului c` mul]i ani de zile trupa nu a avut un sediu permanent. Stagiunea aniversar` s-a deschis cu spectacolul de pantomim` “Pierrot lunatecul”, creat pentru spa]ii neconven]ionale, ce poate fi v`zut` \n fiecare lun` \n sta]ia de Metrou Unirea 1. Iubitorii teatrului de strad` trebuie s`-[i noteze \n agend` zilele de 27-30 mai, când vor putea s` vad` la Bucure[ti cele mai importante trupe interna]ionale ale momentului, \n cadrul festivalului B-FIT in the Street, organizat de ArCuB. Pentru fanii Festivalului Interna]ional Shakespeare de anul acesta (24 aprilie – 9 mai), o precizare: tema unic` “Hamlet” aduce la Bucure[ti trupe de nivel interna]ional dintre care men]ion`m nume grele precum The Wooster Group din SUA, Schaubuhne Berlin [i MHAT Moscova. teatru@timeoutbucuresti.ro

5 februarie - 4 martie 2010 www.timeoutbucuresti.ro 51

Teatru & Dans

Dintre tinerii regizori mai sunt de Ceactori[iregizoritrebuie Regizori urm`rit Mariana C`m`r`[an cu un urm`ri]i\nacestan?Care Radu Afrim revine pe scena text al lui Jonas Gardell, “Iadul este suntautoriidramaticiceimai Odeonului cu spectacolul “Cât` amintirea f`r` puterea de a schimba juca]i?Ceevenimente speran]`!”, un colaj de texte ale unuia ceva”, la Teatrul Odeon (mai) [i dintre cei mai cunoscu]i [i Alexandru M`zg`rean cu piesa lui teatralenutrebuies`rata]i controversa]i dramaturgi israelieni, Sam Sheperd “True West”, la anulacesta?AncaIoni]`a Hanoch Levin (premiera \n 14 Teatrul Nottara (1 februarie) puscaplacapunmicghidal februarie), cu o distribu]ie \n care se fanuluideteatru. g`sesc numele forte ale trupei: Autori

Cronici Doamna noastr` din Pascagoula

Ivan Turbinc`

ttttt

de Tennessee Williams, regia Florin F`tulescu, scenografia {tefan Caragiu [i Liliana Cenean, cu Valeria Seciu, Florin Andreescu, Radu Zetu, Oana Albu, Avram Bir`u Teatrul Mic

dup` Ion Creang`, regia Ion Sapdaru, scenografia Gelu R\[ca,muzica original` forma]ia Trigon, cu Daniel Badale, Eduard Adam, Afrodita Androne, Irina Cojar, Cristian Cre]u, Teatrul Na]ional

Punctul forte al spectacolului este cuplul format de actorii Valeria Seciu [i Mircea Andreescu, pentru care rela]ia complex` dintre personajele lor devine o ]es`tur` dens` de escapism, frustrare, nebunie, l`comie, egoism [i brutalitate deopotriv` emo]ional` [i fizic`. Evadarea Bellei McCorkle \ntr-o realitate paralel`, \n care fiul ei cel mare, de la a c`rui \nmormântare tocmai s-au \ntors, \nc` tr`ie[te, nu are nicio leg`tur` cu nebunia. De[i so]ul ei ar vrea s-o declare nebun` pentru a putea pune \n sfâr[it mâna pe banii familiei, luciditatea Bellei, \n interpretarea Valeriei Seciu, devine dureroas` chiar [i pentru spectatori. Actri]a exploreaz` zona tragicomicului cu un amestec de for]` [i poezie, construind pas cu pas un univers emo]ional filigranat care este \ntrerupt brusc de n`v`lirea brutal` a realit`]ii. Cei doi actori se afl` \ntr-un continuu schimb de energii,

Valeria Seciu [i Mircea Andreescu sprijinindu-se unul de cel`lalt \n joc. |n interpretarea lui Mircea Andreescu, anti-eroul Cornelius McCorkle cap`t` un soi de tridimensionalitate monumental` [i o vitalitate rapace. Personajul lui Andreescu se creioneaz` la \nceput din tu[e fine, apoi din ce \n ce mai groase pe m`sur` ce \[i dezv`luie monstruozitatea sufleteasc`. Un rol mare, pe care actorul bra[ovean \l face pe o scen` bucure[tean`. Din p`cate, acestei ultime piese a lui Tennessee Williams, profund autobiografic`, \i lipse[te for]a

dramatic` a marilor sale texte, motiv pentru care nu a fost jucat` foarte des. De[i Florin F`tulescu \ncearc` s` g`seasc` acestui univers straniu, cu personaje poetice silite s` tr`iasc` al`turi de mon[tri umani, via]a sa proprie, spectacolul pierde pe parcurs din energie, intrând \n linie dreapt` cu mult timp \nainte de final. De fapt, dac` ar fi s`-i repro[ez ceva regizorului este c` nu a g`sit modalitatea de materializare scenic` a poeticului care dubleaz`, la Tennessee Williams, realitatea, dovedindu-se \ntotdeauna mai prezent decât ea. Anca Ioni]`

Teatru & Dans

Ni[te fete ttttt De Neil LaBute, regia Cristian Juncu, cu Vlad Zamfirescu, Irina Velcescu,Cristina Florea, Catrinel Dumitrescu, Andreea Vasile, Diana Cavallioti, coproduc]ie a Teatrului George Ciprian din Buz`u [i a Asocia]iei Culturale Catharsis, Teatrul Nottara Guy (Vlad Zamfirescu) se hot`r`[te s` \[i revad` cinci dintre fostele iubite pentru a-[i cere iertare pentru sup`r`rile pricinuite \n trecut. De ce? Pentru c` se afl` \n fa]` unui pas decisiv: se c`s`tore[te, [i asta \l oblig` la onestitate, m`car acum, \n ultimul ceas. |ntâlnirile acestui Don Juan modern se transform`, \ns`, \n mici procese de acuzare pe care fostele iubite i le intenteaz` omului nostru. Dac` nu a[ fi [tiut c` este scris de un b`rbat, a[ fi b`gat mâna \n foc c` este produsul unei feministe postmoderne. Cele cinci \ntâlniri dezv`luie gradat p`r]i nepl`cute ale personajului: egoist, superficial, la[, mincinos. Pâna la ultima, \n care descoperim c` tân`rul Guy a abuzat

Andreea Vasile [i Vlad Zamfirescu fizic o copil` de 11 ani. Trebuie s` m`rturisesc c` atunci când am citit c` aceast` ultim` scen` este ad`ugat` dup` premiera piesei la Londra, am \n]eles de ce ea face not` discordant` cu celelalte patru momente. Problema abuzului se mut` \n cu totul alt registru, anulând, practic, \ntregul portret-robot desenat de \ntâlnirile precedente. Valoarea spectacolului st`, de fapt, \n turul de for]` pe care

52 www.timeoutbucuresti.ro 5 februarie - 4 martie 2010

regizorul Cristian Juncu \mpreun` cu cinci actri]e extraordinare \l fac, al`turi de Vlad Zamfirescu, pe parcursul a dou` ore (f`r` pauz`!). Irina Velcescu deseneaz` discret idealismul Julietei acum m`ritat`, \nc` \ndr`gostit`de puritatea primei iubiri. Cristina Florea duce dezinhibarea personajului ei pân` \n zona greu de jucat a onestit`]ii totale. Catrinel Dumitrescu se plaseaz` pe linia sub]ire a farsei tragi-comice. Pentru Andreea Vasile, contrastul dintre luciditatea personajului s`u [i sensibilitatea care \nc` mai p`streaz` urmele unei iubiri intense este cheia personajului. Punctul final este pus de Diana Cavallioti, o apari]ie \n for]`, a c`rei frond` copil`roas` dispare brusc pentru a l`sa loc tragicului. Dar adev`ratul tur de for]` \l faceVlad Zamfirescu, a c`rui performan]` actoriceasc` impresioneaz`. Mai mult de dou` ore, \n scen`, f`r` pauz`, el \ncarneaz` un personaj a c`rui natur` intrinsec manipulatorie \l aduce \n pragul destr`m`rii totale. Cheia este cea a unei naturale]i care se \nvecineaz` cu falsitatea. Anca Ioni]`

Nu [tiu dac` v` mai aduce]i aminte povestea, dar toate peripe]iile lui Ivan din momentul \n care a p`r`sit armata ]arului [i a primit \n dar de la Dumnezeu turbinca vestit` \n care poate s` \ndese mul]ime de draci care nu dau pace cre[tinilor au un singur scop: acela de a opri trecerea timpului. Iat` o tem` la ordinea zilei, ve]i zice, ca [i mine, a[eza]i \n scaunele S`lii mari a TNB, \nconjura]i de o mul]ime de copii care se pr`p`desc de râs la fiecare pozn` de-a lui Ivan! |n spatele soldatului bon viveur, care gust` cu mare bucurie din toate pl`cerile lume[ti – tabacioc, votc`, petreceri [i femei – se afl` un om care \[i pune \ntreb`ri asupra b`trâne]ii [i a mor]ii. Daniel Badale, interpretul lui Ivan Turbinc`, pare s` fie n`scut pentru acest rol. Actorul trece cu u[urin]` din registrul comic \n cel grav, ad`ugând personajului substan]a filozofic` pe care personajul lui Ion Creang` o ascunde \n spatele replicilor mucalite. La urma urmei, este vorba de Ivan Turbinc`, cel care s-a \ntâlnit cu Dumnezenu [i Sf. Petru la o r`scruce de drumuri [i a p`c`lit \ns`[i Moartea! Spectacolul creat de Ion Sapdaru cu inteligen]` [i bun-gust are o energie debordant`. Construit pe teme populare, de la coloana muzical` compus` de valoroasa forma]ie de jazz basarabean` Trigon pân` la decoruri [i dansurile cu m`[ti, spectacolul este o invita]ie de a revizita, de pe pozi]ia distan]at`, texte clasice care r`mân prizoniere listei de lecturi din copil`rie. Anca Ioni]`

Daniel Badale, interpretul ideal al lui Ivan Turbinc`

Aniversarea (Festen)

Dans Flamenco clasic [i noile genuri Festival de Flamenco, 8 februarie – 8 martie, Teatrul Odeon, Ateneul Român

Vinterberg construie[te rela]ii puternice \ntre personaje

ttttt De Thomas Vinterberg [i Mogens Rukov, regia Vlad Massaci, scenografia {tefan Caragiu, cu Alexandru Repan, Ion Grosu, Catrinel Dumitrescu, Ada Navrot, Dan Bordeianu, Emil Hossu, Cristina P`un, Camelia Zorlescu, Ionu] Anghel, Teatrul Nottara

|ntre fragilitate [i for]`

5 februarie - 4 martie 2010 www.timeoutbucuresti.ro 53

Teatru & Dans

Cinefililor le este probabil cunoscut numele lui Vinterberg [i al multpremiatului sù “Festen”, film realizat \n 1997 \n cadrul Dogma 95 (platforma artistic` lansat` \mpreun` cu Lars von Trier). Eroul principal, Christian (Ion Grosu), este un Hamlet modern care \[i asum` sarcina de a expune un rù vechi, care macin` familia sa, cu ocazia reuniunii anuale prilejuit` de aniversarea tat`lui sù, interpretat de Alexandru Repan. Paralela hamletian` este evident`, Christian fiind ajutat \n aceast` ac]iune de purificare prin adev`r a familei de c`tre spiritul surorii sale. Vinterberg construie[te rela]ii puternice \ntre personaje, atât \n planul real, cât [i \n cel metafizic. Ele graviteaz` \n jurul conflictului principal, \ntre tat` [i fiul sù cel mare, care se hot`r`[te s` arate adev`rata fa]` a [efului familiei – un violator de copii. Victimele: doi dintre cei patru copii ai sì, Christian [i Linda, lega]i de \ngrozitorul abuz [i dincolo de moarte. Spa]iul creat de scenograful {tefan Caragiu face ca cele dou` lumi s` coexiste, delimitate doar de un perete transparent pe care sunt expuse trofeele de vân`toare ale [efului familiei. Craniile golite de spirit, ele \nsele fantome

materializate, expuse pe peretele transparent, formeaz` linia de demarca]ie \ntre cele dou` lumi. Linie pe care numai Linda, sora disp`rut`, o poate trece. Cristina Pùn creeaz` prin simpla sa apari]ie o prezen]` puternic` afectiv [i spiritual. Revela]ia spectacolului este \ns` actorul Ion Grosu, care face din Hamletul sù un personaj complex, \n care sl`biciunea se amestec` cu t`ria de caracter [i intransigen]a moral`. Ion Grosu reu[e[te s` redea cu for]` chiar [i nuan]ele cele mai subtile ale lui Christian, expunându-i umanitatea, caracteristica cea mai greu de redat pe scen`, tocmai pentru c` nu are nimic spectaculos. Are drept oponent un Alexandru Repan a c`rui prezen]` scenic` cople[itoare umple spa]iul chiar de la prima sa apari]ie. Personajul sù parcurge o transformare cathartic`, pe care actorul o face credibil`. Un monstru desfigurat de minciun` al c`rui viciu expus \l transform` brusc \ntr-un b`trân decrepit, a c`rui siluet` se pr`bu[e[te la propriu, ca o victim` adus` spre sacrificiu, pe masa festiv`. Vlad Massaci decripteaz` \mpreun` cu actorii sì motiva]iile interioare [i exterioare ale personajelor construind o lume vie. Regizorul se dovede[te a fi un adept al lucrului cu actorul, [i asta se vede foarte bine \n spectacol. Nu exist` roluri mici, ci partituri egale ca importan]`. Singurul personaj care scap` acestei analize, din punctul meu de vedere, este cel al mamei, (Catrinel Dumitrescu), a c`rei decizie de a aproba abuzul transformându-l \ntr-o problem` psihic` a fiului ei cel mare, nu are motiva]ii clare. Anca Ioni]`

Pân` unde se \ntind influen]ele flamencoului \n muzica [i dansul spaniol contemporan? Cum sun` o guitarra flamenca fa]` de una obi[nuit`? |n ce fel se reflect` acest concept \n jazz, muzica clasic` [i film? Institutul Cervantes \n colaborare cu ambasada Spaniei organizeaz` pe parcursul a patru s`pt`mâni o serie de evenimente prin care \[i propune s` aduc` publicul bucure[tean mai aproape de valorile reale ale acestui gen, caracterizat printr-o deschidere permanent` la influen]ele contemporane. O vom vedea, deci, \n deschiderea festivalului, pe una dintre dansatoarele cele mai interesante ale momentului, Yolanda Osuna. Nume de marc` al genului, Osuna are prima apari]ie pe scen` la vârsta de cinci ani. Este absolvent` a clasei de flamenco a Conservatorului din Cordoba, la care mai apoi a ]inut ea \ns`[i cursuri. Colabor`rile sale cu nume mari ale flamencoului spaniol, ca [i prezen]a ei pe scenele interna]ionale [i la marile festivaluri de flameco din Fran]a, Statele Unite [i Spania, o recomand` ca pe una dintre apari]iile care nu trebuie ratate \n cadrul evenimentului de pe scena Teatrului Odeon. Pentru amatorii de muzic` se preg`te[te un regal. Nume mari, precum cel al pianistului de jazz Sergio

Monroy [i al Ansamblului de muzic` de camer` “La Maestranza”, vor fi prezente la Bucure[ti. Monroy [i-a f`cut debutul ca pianist flamenco la 16 ani, instrument pe care l-a studiat \mpreun` cu profesori renumi]i din Madrid [i Cadiz, unde [i-a continuat studiile aprofundate la Conservatorul Emanuel de Falla. “La Maestrenza” a \nregistrat un imens succes de public [i de critic` chiar de la debutul lor, \n cadrul Bienalei de Flamenco de la Sevilla, din 1994. Conduc`torul grupului, Jose Maria Gallardo del Rey, este [i unul dintre compozitorii care scriu muzic` special pentru acest ansamblu format din [apte muzicieni. Dar, poate atrac]ia principal` a festivalului este reprezentat` de c`tre Javier Conde, un virtuoz al chitarei flamenco, una dintre vedetele interna]ionale ale acestui gen muzical. Puri[tii genului nu trebuie s` rateze cele dou` concerte ale sale programate \n festival. A. I. Tablao flamenco de Yolanda Osuna, 8,9,10 feb., ora 19:00, Teatrul Odeon; Recital instrumental al ansamblului de muzic` de camer` “La Maestrenza”, 16 feb., ora 19:00, Ateneul Român - Sala mare; Trio Sergio Monroy, 22, 23 feb., ora 19:00, Teatrul Odeon; Duo de chitar` flamenco, 27, 28 feb., ora 19:00, Ateneul Român - Sala mic`, 1 martie, ora 19:00, Teatrul Odeon

ttttt

Recomand`ri teatru

Ne\n]elegerea de Albert Camus, regia: Felix Alexa, cu: Irina Movil`, Lamia Beligan, Mariana Mihu], Mihai C`lin. Spectacolul se contureaz` pe un scenariu psihologic [i de suspans. Apari]ii bizare, o muzic` enigmatic`, tensiunea dramatic` creeaz` \n spectacol o atmosfer` \ncordat`, unde pericolul pare s` amenin]e tot timpul.(1 h 30 min). Teatrul Na]ional, Sala Amfiteatru. Bd. Nicolae B`lcescu 2, 021.314.71.71.

Legend` F intrare liber` N premier` / avanpremier` @ bufet $ cronic`

ttttt Acas` la tata deCornelMimi Br`nescu,regiaAlexandruDabija,cu MarcelIure[,GavrilP`tru,Gabriela Popescu,AdaSimionic`,{erbanPavlu, MihaelaS\rbu,ConstantinGr`g`nescu, TeatrulAct,CaleaVictoriei126, act@teatrulact.ro,021.310.31.03, 0723.103.103,info@teatrulact.ro, bilete@teatrulact.ro

ttttt Noiembrie de Ana Maria Bamberger, regia Alice Barb, cu Olga Tudorache, George Motoi. Olga Tudorache radiaz` energie \ntr-un spectacol scris special pentru ea. Este povestea unei mari actri]e, Marga, aflat` la final de carier` [i de via]`. (1 h 20 min); TNB, Sala Amfiteatru. Bd Nicolae B`lcescu 2, 021.314.71.71.

ttttt Actorul pe texte de Mircea Dinescu, regia Anca Dana Florea, cu Mihai M`laimare. Afl`m ve[ti despre teatru. Afl`m c` avem nevoie de teatru. Scena aproape goal`, nonculoare [i doar dou` accente de culoare, rafinament, parfum de teatru adev`rat. Teatrul Masca. Bd Uverturii 70-72, 021.430.50.55.

ttttt $ Azilul de noaptedeMaxim Gorki,regiaMirceaMarin,cu{tefan Radof,GavrilP`tru,AlexandruBindea. (2h20min,f`r`pauz`)TeatrulMetropolis,MihaiEminescu89,021.210.51.92.

Teatru & Dans

ttttt Buzunarul cu pâine de Matei Vi[niec, cu Oana Pellea [i Sandu Mihai Gruia. Schema de spectacol e foarte simpl`: doi actori, o scen` goal`, un text bun, reflectoare [i cam atât. Intri pe nesim]ite \n povestea lor, te \ncânt` [i te emo]ioneaz`. (1h 15 min); Metropolis, Mihai Eminescu 89, 021.210.51.92.

ttttt Casa Zoik`i de Mihail Bulgakov, regia Alexandru Tocilescu, cu Virginia Mirea, George Mih`i]`, Gelu Ni]u, Mihaela Teleoac`, Emilia Popescu. În detalii umane este subliniat` dec`derea unei lumi [i instaurarea noului regim, \ntr-un spectacol bine construit, plin de umor, cu un mesaj puternic, pentru c` ascunde în spatele comediei note cutremur`toare. (3h 45 min, cu 2 pauze); Teatrul de Comedie, Sala Mare. Sf. Dumitru 2, 021.315.91.37.

ttttt Cum gânde[te Amyde David Hare, regia C`t`lina Buzoianu, cu C`t`lin Babliuc, Rolando Matsangos, Valeria Seciu, Simona Popescu.Unspectacol despreconflictuldintregenera]ii,dintre televiziune[iteatru,dintreunb`rbat[io femeie.Înving`toarelapuncte,Valeria Seciu.(2 h 45 min, cu pauz`); Teatrul Mic. Str. C-tin Mille 16, 021.314.70.81.

ttttt $ Closer de Patrick Marber, regia Ilinca Stihi, cu Ana Ioana Macaria, Mihaela Mih`escu, Gheorghe Visu, Marius Capot`, (2h, 10 min, f`r` pauz`). Carol 21, 021.314 .09.05.

ttttt

Crim`[ipedeaps`,\nregialuiYuriyKordonskiy,sejoac` dinnoupescenaTeatruluiBulandra,laSalaToma Caragiu,pe6,7,9[i10februarie,delaora18.30 ttttt Gai]ele de Alexandru Kiri]escu, regia Alexandru Dabija, cu Dorina Laz`r, Ana Maria Moldovan, Ionel Mih`ilescu. Poveste despre n`ravurile din trecut ale mo[ierilor olteni, de un umor teribil. Un cuib de viespi, o iubire, o tr`dare [i o \nmormântare la care se distreaz` toat` familia. Excelent` distribu]ia. (2 h 30 min, cu pauz`); Teatrul Odeon. Calea Victoriei 40-42, 021.314.72.34. Rezerv`ri online, la www.teatrul-odeon.ro.

ttttt

Ioana [i focul de Matei Vi[niec, regia C`t`lina Buzoianu, cu Dorina Chiriac, Drago[ Huluba, Marius Manole. De[i sunt folosite m`[ti comicgrote[ti, personaje specifice epocii, teatru muzical, toate introduse în scen` cu un ritm epuizant [i haotic, ca într-un spectacol de bâlci medieval, discursul e contemporan. Regizoarea [tie s` migreze între aceste genuri de teatru [i reu[e[te s` le controleze cu mijloacele comediei. (2 h, f`r` pauz`); Teatrul de Comedie, Sala Mare. Sf. Dumitru 2, 021.315.91.37.

ttttt Ionesco – Cinci piese scurte de Eugène Ionesco, regia Alexandru Dabija, cu Antoaneta Zaharia, Pavel Barto[, Ionel Mih`ilescu, Dorina Laz`r. Dabija a reu[it s` lege aceste scene \ntr-un spectacol cu cinci subiecte, dar cu o singur` tem`: râsu’plânsu’ de fiecare zi. |ns`, performan]a spectacolului e aceea c` reu[e[te s` arate un Ionesco pe \n]elesul tuturor. (1h 10 min); Teatrul Odeon. Calea Victoriei 40-42, 021.314.72.34. Rezerv`ri online, la www.teatrulodeon.ro.

ttttt $ |n container de Constantin Cheianu, regia Cristian Ban, Mihai Smarandache, Marius Damian, Dimitrii Bogomaz, Gabriel Pintilei, Teatrul Odeon. Calea Victoriei 40-42, 021.314.72.34. Rezerv`ri online, la www.teatrul-odeon.ro.

ttttt |nmormântareade Péter Nádas; regia László Bocsárdi, scenografia József Bartha, cu Drago[ Huluba, Mihaela Teleoac`. O sal` capitonat` de sus pân` la podele arat` ca un spa]iu proasp`t sterilizat, iar privitorul intuie[te din prag c` va asista la un experiment, la un ceva secret, dezv`luit doar celor 50 de persoane. (1h 20 min); Teatrul de Comedie, Sala Studio. Sf Dumitru 2, 021.315.91.37.

ttttt Lear de Shakespeare, regia Andrei {erban, cu Mariana Mihu], Valeria Seciu, Dana Dogaru, Dorina Chiriac, Virginia Mirea, Ada Navrot. “Regele Lear” numai cu femei! Performan]a spectacolului poate fi chiar omogenitatea distribu]iei. Pentru c`, în fond, este o demonstra]ie a valabilit`]ii tragediei [i temelor shakespeariene rupte din conven]ia acceptat` de spectator. (3h 45 min, cu pauz`)Teatrul Bulandra, Sala Toma Caragiu. Jean Louis Calderon 76 A, 021.212.05.27.

ttttt Moartea lui Tarelkin de A.V.

Suhovo-Kobîlin, regia Gelu Colceag, cu George Iva[cu, Doru Ana, Dan A[tilean, Radu Gabriel, Alexandra Badea, Alexandru Pavel, Gabi Costin, Ana Covalciuc, Vlad Logigan, (2 h 30 min); Teatrul Metropolis, Mihai Eminescu 89, 021.210.51.92.

Rating: ttttt onorabil ttttt bun ttttt foarte bun ttttt capodoper` 54 www.timeoutbucure[ti.ro 5 februarie - 4 martie 2010

Oblomov dup` I.A.Goncearov, regia Alexandru Tocilescu, scenografia Drago[ Buhagiar, cu Mihai Constantin, Constantin Dinulescu, Virginia Mirea, Mihai Verbi]chi, Irina Petrescu, Ana Maria Moldovan. Un spectacol lucrat cu elegan]a unei bijuterii. Modern, de[i sfideaz` orice actualizare violent`, se bazeaz`, \n aceea[i m`sur`, pe actori [i regie. (3 h 40 min, cu pauz`); Teatrul Bulandra, Sala Toma Caragiu. Jean Louis Calderon 76 A, 021.212.05.27.

ttttt Opera de trei parale de Bertold Brecht, regia Diana Lupescu,cu Ion Grosu, George Alexandru, Alexandru Jitea, Ada Navrot, Daniela Minoiu, Andreea M`celaru {ofron, Cristian {ofron, Ioana Calot`. Teatrul Nottara, B-dul Magheru 20, 021.317.41.01.

ttttt Revizorul de N.V. Gogol, regia Hora]iu M`lèle, cu {tefan B`nic` Jr. /Hora]iu M`lèle, George Mihì]`, Virginia Mirea, Delia Seceleanu, Valentin Teodosiu. Actori pe scena aproape goal`, un plan[eu \nclinat ca lumea hâd` din “Revizorul”, câteva lumini, intermezzouri muzicale [i cam atât. Rezultatul este surprinz`tor. (2 h 30 min); Teatrul de Comedie, Sala Mare, Sf Dumitru 2, 021.315.91.37.

ttttt Sfâr[it de partid` de Samuel Beckett, regia Alexandru Tocilescu, cu Irina Petrescu, R`zvan Vasilescu, Mihai Constantin, Ion Besoiu. (2h f`r` pauz`)Teatrul Metropolis, Mihai Eminescu 89, 021.210.51.92

ttttt {apte dintr-o lovitur` de Lia Bugnar, regia [i scenografia Ion Caramitru, muzica Vlaicu Golcea, cu Carmen Ungureanu, Lia Bugnar, Mihai Calot`, Florina Gleznea, Alexandru Nedelcu. O fals` prob` pentru rolul principal dintr-o telenovel`va antrena [apte concuren]i s`-[i afi[eze dramele [i intimitatea în direct, într-oemisiunede tip “Big Brother”. (1 h 50 min). TNB, Sala Atelier. Bd Nicolae B`lcescu 2, 021.314.71.71.

Art` LegevsArt`

Cronici Wakefield Meadows ttttt PavilionUnicredit,pân`la7februarie

Arti[ti,arhitec]i,curatori,teoreticieni,manageri,jurnali[ti\njurulunuisubiect...critic

Ceînseamnàzi“artist vizual”?Citi]icuaten]ie,e posibilsàve]isurprize. Deceafostadusîndiscu]ie publicàcesttermen,cu toateimplica]iilesalelegale, afl`mdelaCristianaRadu.

arta@timeoutbucuresti.ro

OliviaMih`l]ianu,instala]iesite-specific ni,b`ie]idecartier/noiîmbog`]i]i,vorbinddesprelumi[imentalit`]idiferite [idespreconjugarearealit`]iicuutopia.Eoexpozi]ieatentpus`înpagin`, cuundiscurscenufaceapellaafirma]ii tari,cideschidespa]iideinterpretare.O abordarecuratorial`deschis`,cadiscu]ieliber`pemargineaconceptului propuscelas`locneprev`zutului[i prefer`procesualitatea[iinterven]iile insituuneiconstruc]iiconceptualeunilaterale.{icaredezv`luieunfinspirit critic[iuntipdeactivismartistic coerentcuprogramulasumatde PavilionUnicredit.CristianaRadu

Utagawa Kunisada

Portretul unei curtezane \n epoca Edo

ttttt Imagini ale lumii trec`toare, MNAR, pân` la 28 martie Avem ocazia s` privim, la palat, unele dintre acele opere de art` ale civiliza]iei nipone care au fascinat arti[tii impresioni[ti [i postimpresioni[ti. T`ieturile spectaculoase compozi]ionale, farmecul tentei plate

[i rafinamentul decorativismului de aici vin. Kunisada a fost unul dintre cei mai populari [i prolifici mae[tri gravori ai vremii, de[i ignorat de istoriografia artei nipone. I s-a repro[at calitatea fluctuant` a gravurilor, datorat` finaliz`rii acestora în colaborare cu numero[i discipoli. Îns` a fost colec]ionat cu ardoare în Occident, care a descoperit prin gravurile sale lumea înc` exotic` a Japoniei. {i noi putem redescoperi, la MNAR, farmecul civiliza]iei pentru care Ministerul poeziei era unul vital. Vom vedea scene de palat, obiceiuri, credin]e. Un aer suprarealist, datorat incredibilelor coafuri, a peisajelor învolburate de pe kimono-uri. Scene de teatru [i figuri de femei frumoase. Compozi]ii complexe, desen viguros, cromatic` str`lucitoare. Spectaculozitatea tu[elor de negru pe hârtie. Înepoc`,gravurapolicrom`afost considerat`oart`careexprim`gustul popular,departedespiritualitatea casteinobiliare.Pentrunoie,azi,un prilejdeaadmiraartaunormae[triai gravuriiprecumHokusai,Hiroshige sauKunisada.Cristiana Radu

5 februarie - 4 martie 2010 www.timeoutbucuresti.ro 55

Art`

ÎnUEstatutulsocialalartistuluivizual eprostreglementat,iarînRomâniaa intratcuatâtmaipu]inîndiscu]ie. Ini]iativarecentàpre[edinteluiUAP deapropuneunproiectdelegeînacest sensputeafiobun` ocaziedenormalizareasitua]iei.Înfaptîns`,draftulcare acirculatpeinternet[iaiscatnumeroasediscu]iipeforumuriînaintedeafi adusîndezbaterela“ArteMar]iale”nu aduceabeneficiitagmeiartisticepecât doreasìmpunùncontrolasupra exercit`riiprofesiuniideartist. ProiectuldelegecareurmaafitrimisspreaprobareGuvernuluistipula constituireaunui“OrdinalArti[tilor Vizuali”. Acestaurmanuatâtsàdreseze problemalipseideprotec]iesocial` pentruarti[ti(vezichestiuneataxelor, impozitelor[iapensiilorfoartemici primitedeace[tia,arti[tiifiindpl`ti]i exclusivdincontractededreptdeautor),cimaidegrabìnstituireadinparteanoiiorganiza]iiaunuimonopolasuprapie]eideart`.Iarpentruaputea legitimaacestmonopoleranevoiede redefinireastatutuluideartist. Noul“OrdinalArti[tilorVizuali” urmas`fieinstan]acareacordàrti[tilordreptdesemn`tur`pentruexercitareaprofesiei.“Arti[tii”puteaufinumi]i

astfelînurmaîndepliniriiunorcondi]ii celpu]inbizare,însecolul21.Astfel,se numescarti[tivizualiceicareauterminatuninstitutdeart`înRomâniasau înstrìn`tate,sau...auucenicit[apte anipelângùnmaestru(sic!).Dreptul desemn`tur`sepoateretrageoricând înurmaunuicomportamentimoralal artistuluisau...anepl`]iilatimpacotiza]iei.Uniidintrenoiuit`c`numai trìmîntr-unstattotalitar.{icàdefini no]iuneadeart`[iartist,\ncontemporaneitate,ca]inânddeopatalama,de onorabilitatesaudefrecventareaunei institu]iicadeînridicol.(Adev`rat,proiectuldelegeeracalchiatdup`legea privindorganizareaprofesieidearhitect).Bomboanadepetort:exist`[iposibilitateadeafisanc]ionat:“Dup`12 lunideladataintr`riiînvigoareaprezenteilegi,pentruto]iceicarevorexercitaprofesiadeartistvizualf`r`s`îndeplineasc`prevederileacesteiavorfi propusesanc]iunidisciplinare,administrativesauplângerepenal`,dup` caz“.CumspuneacuumorDan Popescu,managerulH’artGallery, “Trecemtoategaleriile[iarti[tii reprezenta]ideeleînilegalitate.Eu sus]inaceast`lege–e oultim`[ans` pentruavangardàst`zi!”.Înconcluzie, s-apurtatodiscu]iesteril`,cutent` absurd`(proiectule neconstitu]ional, explic`VirgilNi]ulescu,fostsecretar generalalMCC:“eimposibilcaunfor publicsìnterzicùnuiartists`se exprimeîntr-unspa]iupublic”.A[tept`m[iodiscu]iemaiconstructiv`. “Arta în fa]a legii”, Arte Mar]iale, 19 ianuarie, Institutul Cultural Român.

Spa]iulPavilionUnicreditadevenit pentruuntimpun“mediudevia]` artificial,generatdeexperien]elereale alecuratorului[ialearti[tilor”.ProiectulcuratatdeAncaMihule]aduceîn discu]iemoduldevia]`contemporan, loculindividuluiînsistem,confruntareaîntrespa]ii[imentalit`]idiferite [iraporturileart`/via]adezicuzi; artist/curator/centrudeart`/context. AdrienTirtiauxpropuneoconstruc]iecuaerdeschi]`,untipdelocuirece al`tur`no]iunicaspa]iupersonalizat/ dat,intimitate/serialitate;grupul SOSkaintersecteaz`culturidiferite, aplicândunritualp`gânimaginilor iconicealearteicontemporane[iîntrebându-seasupravalabilit`]iiacesteia, OliviaMih`l]ianuprezint`propria experien]`,integrareatemporar`în cadrulstructurilorcapitalisteiarlucrareavideoaluiAdrianAlecuurm`re[te ozidinvia]aadou`categoriideoame-

DumitruGorzo

Valeriu{chiau ttttt N`scut \n URSS, Galeria MORA, pân` la 12 februarie

ttttt Wunderkabinett, Galeria Laika, pân` la 25 februarie Gorzonuînceteaz`s`[ochezechiar[i când...nu[ocheaz`.Dup`violen]a desfiin]`riitabu-urilordeoricefel,religioase,politice,morale,“Wunderkabinett”eoexpozi]iedespreform`, compozi]ie[ilucrulînsensulmaterialului.Gorzovorbe[tedesprepuritate. Adesenului,aformei.Oalt`dovad`c` mersul“contracurentului”esteo constant`apracticiisaleartistice. În“Wunderkabinett”–ounic` instala]ieampl`–aie[itlaramp` bestiaruls`upersonal,materialulbrut cucareopereaz`.ImaginarulluiGorzo niseofer`pur[isimplu,întinspepere]icapeopagin`maredehârtie.Jocul deformetrasatallaprimapeplacade lemn[i[lefuitcumigal`p`streaz` prospe]imeauneischi]e[iexhib` c`lduralemnuluidebrad.Imaginile amintescfigurilebinecunoscute–

falusuri,femeicu[erpi,oameniîn opinci,coconi,acesteaîns`vorbesco limbèminamenteplastic`,lâng` tovar`[idejoac`noi.Suntconjug`ride formeimprobabile,imposibile,carenu cadîndecorativ[iniciîngratuitate. “Suntaproapededicteulautomat” spuneGorzo.“Careedatdeposibilit`]iletalecaartist,deinforma]iape careost`pâne[ti[idefelulîncarete raportezilacorpultù.E[tiunprofesionistaluneidisciplinecarearemomentedeeliberare.Sepoatefaceleg`turacupersonaje[imomentedeazi[i dinistoriaculturii–totceseîntâmpl` nepenetreaz`personalitatea. Lucrurilesecombin`întreeleprin prismapersonalit`]iitale.” Baroculludic[iviolentalformelore pusînvaloaredeeconomiademijloace folosite.Formelehibrideinvestesc istoriasapersonal`cudimensiuni mitice–instala]ialuiGorzo poatesta lafeldebinelângòlucrareadeart` medieval`saulângùna contemporan`.Cristiana Radu

Valeriu{chiaueste–ca[iVasileErnu– “N`scutînURSS”.Expozi]iaeoarheologieaURSS-ului,ointerpretarea urmelorprinformareaunornoiurme: lucr`rileluiValeriu{chiau(pictur`, obiect,instala]ie,video)creeaz`o]es`tur`dinfirelecelemaidurealeregimuluisovietic,o]es`tur`destinat`v`zului [icareteprive[te,undublupanopticon, încaresupraveghezi[ie[ti supravegheat.N`scu]iînURSSsunt[i copiii-pionieri,prizonieriaitaberelor înfiin]ateodat`cuinstalareaputerii sovietice,pentruaceicopiiorfaniprin for]alucrurilor.Crescu]i[ieduca]iîn spiritulcuvintelorluiLenin,“Da]i-mi uncopil[ivi-lfacbol[evicpentrutot restulvie]ii”,f`r`nume,f`r`identitate, doarcunumeredeînmatriculare.Ca într-unlag`rdeconcentrare. În URSS, copiii plecau în vacan]` în tabere de pionieri (pionierski lager). Similar se spune în rus` [i “lag`r”. Copiii lui Valeriu {chiau au crescut într-un lag`r, care nu era o tab`r`, ci un orfelinat imens destinat urma[ilor oamenilor care mureau în închisorile sovietice. Iar expozi]ia lui {chiau reconstituie [i ea lag`rul, în care tu, privitorule, e[ti f`r` voia ta supraveghetorul. C`tre tine se îndreapt` privirile

reprobatoare ale copiilor. Chipurile lor te privesc ap`s`tor, cu ochii larg deschi[i, cu urlete mute, din pânzele expuse acum la MORA, de pe penele albe fragile [i din performance-ul filmat. Aici, figurile triste ale copiilor î[i pierd identitatea vizual`, fa]a, atunci când artistul, dup` ce î[i [tampileaz` propria fa]` cu figuri minuscule de copii – figuri reale, ale lag`relor copil`riei în URSS –, le [terge, se [terge. N`scu]i în URSS, copiii lui Valeriu {chiau bântuie de-acum Europa. Preapu]invizibilaici, {chiauaexpuslaBochumîn2009,acolounde,cu unanînainte,auexpusAlexandru R`dvan[iTara,creândscandalulintensmediatizat.Artistulbasarabeanse arat`acumlaGaleriaMORA,într-un proiectartisticvalorosnudoarpentru istoriacomunismului. DariaGhiu

Pene albe fragile [i pove[ti grave

Preview

Art`

BogdanVl`du]`

LumilepicturiiluiBogdanVl`du]` Pictur`, Recycle Nest, vernisaj 28 ianuarie, pân` la 15 martie BogdanVl`du]`picteaz`cucon[tiin]a celorpestedou`miide anidepictur` (doareuropean`),iarlumilepicturiilui graviteaz`mereuînjurulacevavechi caresesustrageproprieidispari]ii[i pâlpâieînprezent.Lumileunuipictor (de[iVl`du]`nufacedoarpictur`,ci[i fotografie,desen[iobiect)aucâteva “supape”preferate,iaraceast`expozi]ieseaxeaz`peele:autoportretul, nudul(propriu)[ipeisajul,treicategoriitarialemediului.Conjugate,eledau ostranierela]ieîntrefigur`[ifond,pe

Iulian-DalinToma caresesprijinòîntreag`confesiune deartist.Figuradinexpozi]ialui Vl`du]`(nudurile[iautoportretele) creeazìmpresiauneiarteprivate,cala români,încarecorpulesteexpusritualurilorintime,cândeabsorbitdesineîn îmbìeri.Euncorpprinsînmecanica postùrilorobi[nuitesaupur[isimplu ]intuitînfa]aproprieireflexiiînoglind`.Nuîntâmpl`tor,romaniil-auatras peVl`du]`înexpozi]iileanterioare, maialesprinmonumenteleanonime alearteiprivate,prinsarcofage,morminte,picturimuraledevilla. P`dureacareprezentare,pefondul c`reiasev`dnudurileluiVl`du]`,eregresiv`,feminizat`,rezistent`laanaliz`;areaceapasivitateputernic`,invincibil`,înjoculc`reiaî]iprindemintea [iîncare,invariabil,tepierzi.P`durea canatur`lisep`reaarhaic`pân`[i romanilor;eaestechiarfundalulnaturalalciviliza]ieinoastre.RecycleNest invit`,deci,laoexpozi]ieconstruit`pe diferen]`[icontrast:figur`/fond, autoreprezentare/peisaj,confesiune/imersieîn“natur`”.Adriana Oprea

56 www.timeoutbucuresti.ro 5 februarie - 4 martie 2010

Spa]iu-Memorie, Muzeul Na]ional al Satului, 20 februarie-aprilie Dupòprimèxpozi]iepetemamemorieilaMuzeulSatului,artistulîmpinge maideparteideeape[ineleunuiproiectpecarearedegânds`îlcontinue. “Spa]iu-Memorie”,titlulinstala]iei pecareovaplasaînmuzeu,trimite destuldetransparentlaproblemape careoimplic`situarealucr`riiîntr-un asemeneaperimetru.Etipuldeproblem`carefunc]ioneazàsemeneaunuic-

Memorie, muzeu, artefact

atalizatordeidei,analogii[isemnifica]ii,cuatâtmaimultcucâtobiectelelui Iulian-DalinTomasuntmaicurând integratedecâtinstalateînspa]iu.Ele sunt,asemeneacelordinpatrimoniul muzeal,ni[teartefacte.Devremece substratulîntreguluiproiect]inede permanen]`,derezisten]`întimp(memorie),parecurioasàmbiguitatea acestorartefacte.Se[tiecòbiectele man-madefunc]ioneaz`cani[teaidemémoires,cuajutorullorcapt`m[i conserv`mexperien]a,numaic`lucrurilenuseîntâmpl`într-unsingursens. Bunòar`,obiectulmemorialpoate existatocmaipentruaatrageaten]ia asuprafaptuluic`memoriaeposibil` [idezirabil`doardacùitareaafost acolomaiîntâi.Memoriaîncearc`,în ultimìnstan]`,s`salvezecemaipoate,p`[indpeurmeleuit`rii.Dac`lucrurilestaumaidegrabà[a,[inuinvers, atunciproiectulcap`tòînc`rc`tur` anume:pedalamemorieiapas`peo lips`fundamental`,peungol,pe odisperare,aceeadeasalva[iducecutine totcesepoateduce.Adriana Oprea

MicheleBressan

Expozi]ii

Last Shot, Galeria H’art, \nceputul lunii februarie, pân` \n martie

Cum s` figurezi \n liste Trimite]i programul complet: eveniment, dat`, or`, pre]uri, adres`, telefon, fax, web, prin e-mail la art`@timeoutbucuresti.ro sau la fax 0318.256.329. Publicarea informa]iei \n liste este gratuit`, dar, având \n vedere spa]iul limitat, nu garant`m includerea tuturor evenimentelor. Legend` F intrare liber` N vernisaj $ cronic` # pân` la ! recomandarea Time Out

FotografialuiMicheleBressan[i-aflatatîntotdeaunapubliculprintr-oblând`mizantropie.Urm`rindcudiscre]ie poanta,privireaironicèstelipsit`de sarcasm.Poart`maidegrab`înc`rc`turacaldàpozna[uluicarestrig` “regeleegol”,angajândprivitorul într-oexperien]èstetic`,darînegal` m`sur`ludic`. Îns`înseriadeportretepecareopute]ivedealunaaceastalagaleriaH’art, MicheleBressandeturneaz`sensul priviriiironice,printr-orota]iela180de grade.Cele[aseimaginireunitesub titlulLastShot(\ntraducere,Ultimul cadru)aucatem`central`moartea. Moarteaiminentàpersonajelorde vârstediferite,care[tiuc`sufer`deo boal`terminal`[iauacceptatsòfere acestultimcadrudinvia]alor tân`ruluiartist[ipubliculuisù. Într-opoz`lipsit`deartificii,sau maidegrabòlips`depoz`,peun fundalalb,personajeleluiBressan privescdirectc`treobiectivdintr-un dincoloincert.F`r`metafizic`,lamenta]iimioriticesauclopoteîntru“ve[nic`pomenire”,imaginilefrapeaz`

Foto Video Decen]`, simplitate [i moarte... tocmaiprinsimplitate.Subiec]iisunt anonimi,nupoart`înfrunteniciofi[` medical`,iarsingurainforma]ie direct`pus`ladispozi]iapublicului estecàceastaeste,con[tient,ultima imaginecarelevasupravie]ui. Înlipsaoric`roraltordetaliiata[ante,distan]aclinicàaparatuluide fotografiatestecompensat`prin c`lduradetaliilor,carereu[escs`se sustragìnten]ieideobiectivare fotografic`.Sanda Watt

! $ Michele Bressan – Last Shot, H’art Gallery, \nceputul lunii februarie - martie. Romania Today. European Central Bank Annual Photography Award 2009 MNAC # 28 februarie. Premii:Nicu Ilfoveanu (I), Iosif Kiraly (II) Dragos Lumpan (III), finali[ti: Ufo Zoltan Egyed, Camen Obreja, Ioana C\rlig, Silviu Ghe]ie, Radu Constantin Ilea, Bogdan Croitoru, Tudor Pris`cariu.

Instala]ie

Spa]iinoi Ivan Gallery

Ivan Gallery,sediu nou - Grecescu 13 IvanGallery,deschis`în2006dec`tre MarianIvan,î[idefine[tetotmaiclar unlocaparte\ntregaleriileprivate bucure[tene.Programulsùs-astructuratîntimp,ocolinddictaturacomercialului[imizândpe numepreapu]in intrateîncircuitulartisticlocal,dar caresunt,saupotfi,integratecelui interna]ional. Pânàcum,programulsùexpozi]ionalacon]inutsolo-project-uri specialgânditepentruspa]iulmicde caredispuneaînMariaRosetti.Noul spa]iudinCotroceniîivapermiteabordareaunuidublurol,atâtdegalerieco-

mercial`cât[ideprojectspace– vechiulspa]iulvafunc]iona\n2010în bazaunuiprogramcuratorialdezvoltatîncolaborarecuLivianaDan. GetaBr`tescu,unuldintrenumele importantealeavangardeiromâne[ti, inaugureaz`noulsediucu“Spaces, 1971-2005”.Oexpozi]ieludic`,cudeseneînspiritconstructivist,oaventur` bidimensional`deforme,culori[itexturipu]indomolit`deprezentareasa aseptic`.Oalegerecareindic`unul dintredezideratelegaleriei,acelade recuperareaunormomentevaloroase aleistorieiarteiromâne[ticarearmeritaprezentate[ireevaluatedinperspectivacontemporaneit`]ii.CristianaRadu

PetrSis– Zidul.Crescând\n spateleCortineideFier UNAgaleria, pân` la 2 martie O carte [i 10 vitrine recompun cotidianul cehesc sovietic [i etapele dezvolt`rii lui Sis (azi ilustrator, autor [i regizor cunoscut) \ntr-un spa]iu ap`s`tor, dictatorial. Cuvinte, desene din copil`rie, ilustra]ii, fragmente de jurnal compun un roman grafic [i o instala]ie ce \mbin` amintirile cu istoria.

Pictur` ! Adrian Ghenie MNAC, Palatul Parlamentului/ Str. Izvor 2-4, aripa E4, miercuri–duminic` 10:00–18:00 # 14 februarie 2010. Curator Magda Radu. Prima expozi]ie personal` a lui Adrian Ghenie, o sintez` a parcursului s`u de pân` acum. C`l`torie \n Bretania MNAR, Calea Victoriei 49-53 #7 februarie. Sunt prezentate peste 200 de lucr`ride art` plastic` [i decorativ` create de arti[ti francezi [i români, multe dintre ele în premier` în România, al`turide obiecte de art` popular`, costume somptuos brodate [i piese de mobiliertradi]ional. !$ Imagini ale lumii trec`toare. Kunisada – un mare gravor al [colii Utagawa. Gravur` japonez` din secolul al XIX-lea, MNAR,S`lile Kretzulescu # 28 martie. $ Iulian-Dalin Toma – Spa]iuMemorie Muzeul Na]ional al Satului, vernisaj 20 februarie # aprilie. $ Bogdan Vl`du]` – Pictur`, Galeria Recycle Nest, Strada Icoanei 17 # 15 martie. Viorel M`rginean – Retrospectiv` ArtSociety/ Artmark, Logof`t Luca Stroici 18 , mar]i – sâmb`t` 11:00 19:00, duminic` 11:00 - 14:00 # 15 martie. Cum a fost posibil? Cafe Verona, C`rture[ti, Arthur Verona 13 # 7 februarie. Expozi]ia taberei de pictur` cu tema “ Holocaustul \n România“ din august 2009, Borsec, jude]ul Harghita. Arti[ti : George Anghelescu / Mariana C\mpeanu / Ioana Gorzo / Adrian Popescu / Adrian Preda / Oana Sfetcu / Simona Vil`u. $ Geta Br`tescu – Spaces 1971–2005, Ivan Gallery, Greceanu 13. Vizitarea se face cu programare \n prealabil la telefon 0721.261.242.

5 februarie - 4 martie 2010 www.timeoutbucuresti.ro 57

Art`

Geta Br`tescu,Spaces, 1971-2005

! $ Dumitru Gorzo – Wunderkabinett, Galeria Laika, Cristian Tell 21 et. 1, ap. 2# 25 februarie. Expozi]iile pot fi vizitate \n fiecare zi de joi [i vineri, prin programare telefonic` la 0723.320.931. Bartha Sandor – New Icons Galeria Ivan, Maria Rosetti 53, miercuri- vineri /16:00 – 20:00, sâmb`t` 14:00– 16:00 # 15 februarie. Lucr`rile din seria New Icons au fost inspirate de retoricile na]ionaliste [i extremiste, prezente cu o amploare din ce \n ce mai mare \n societ`]ile contemporane, precum [i de evenimentele cauzate de acestea la nivelul vie]ii cotidiene. $ Valeriu {chiau – N`scut \n URSS Galeria MORA, Grigore Mora 39 (la mansard`), tel: 0724.015.905 , 0723.404.617 , 0721.213.521, lunivineri 12:00-18:00 # 12 februarie. $ Wakefield Meadows, Pavilion Unicredit, Sos. Nicolae Titulescu 1, mar]i-vineri 12:00 - 19:00, sâmb`t`duminic` 14:00 - 21:00. Curator: Anca Mihule]. Theoretical Input: Olivia Mih`l]ianu. Participan]i: Adrian Alecu (DE/RO)/ Olivia Mih`l]ianu (RO)/ >projektgruppe< (DE) / SOSka (UA)/ Adrien Tirtiaux (AU/BE).

FLASH

Carte Cecitim\n2010 Anuldegra]ie2010:criza continu`,darnu[i\nrepublicalecturii.Afl` ce]i-aupreg`titediturileanulacesta! DeFlorinaP\rjol

Publica Cea mai elegant` grafic editur` de pe pia]` v` propune “Animal Spirits”, de George A. Akerloff [i Robert J. Schiller, un eseu despre rela]ia dintre psihologie [i economie, \n care autorii contest` validitatea tipului de economie care a condus la o criz` actual`, [i propun una nou`. Mai citi]i de la Publica “Netocra]ia”, de Jan Soderqvist [i Alexander Bard, “Con[tiin]a unui liberal”, de Paul Krugman, dar [i autobiografia fondatorului Virgin, Richard Branson.

Humanitas La 20 de ani de la \nfiin]are, Humanitas vine cu titluri noi spectaculoase: un nou volum de Neagu Djuvara, “Din documentele boierilor Gr`di[teni. Frânturi din trecutul }`riiRomâne[ti \n povestea unui neam de mari boieri”, “Cioran [i fascina]ia nebuniei”,un eseu semnat Dan C. Mih`ilescu, dar [i “Opera poetic`” a marelui T.S. Eliot. Oferta Humanitas include [i c`r]i noi de Andrei Ple[u, Mircea C`rt`rescu, GabrielLiiceanu. De Sf. Valentin, iubitorii lui Paulo Coelho \[ivor putea surprinde perechea d`ruindu-leo nou` carte a cunoscutului scriitor brazilian, intitulat` “Dragostea”,cu ilustra]ii minunate de Catalina Estrada.

Carte

Humanitas Fiction “Raftul Denisei”e plin [i anul acesta de titluri foarte bune. Celor \ndr`gosti]i de scrisul Hertei Müller, editura le preg`te[te cel mai recent roman al autoarei, “Leag`nul respira]iei”– povestea experien]ei concentra]ionare a poetului Oskar Pastior. Nu rata]i nici“Zbor peste Long Island” al ultrapremiatului Chang-rea Lee (o carte având \n centru un personaj italian-american \nrudit cu Rabbit al luiUpdike, dar [i cu eroii lui Richard Ford [i Jonathan Franzen) sau debutul spectaculos semnat Jennifer Cody Epstein, “Pictori]a din Shanghai”, povestea real` a unei prostituate devenite pictori]a Pan Yuliang. Mai citi]i \n 2010 romane noi de Ismail Kadare, Peter Carey,Updike, Richard Ford, Coetzee, Mishima [.a.

Vellant Vellant pariaz` \n 2010 pe dou` debuturi excep]ionale: “T.S.Spivet. Opere alese”, de Reif Larsen – un roman fabulos ce urm`re[te aventurileunui

Anul acesta putem citi de la filozofie la romane adolescent genial de 12 ani, pasionat de cartografie, carte-vedet` \n SUA anul trecut, dar [i “Teorema lui Almodovar”, de Antoni Casas Ros, declarat cel mai bun roman de debut \n Spania, \n 2008, o carte baroc` \n care excentricitatea se intersecteaz` cu teoriile matematice. Tot de la Vellant [i romanul faimosului psihoterapeut Irvin Yalom, “Tratamentul Schopenhauer”, o explorare a psihologiei,filosofiei [i umanit`]ii pornind de la povestea lui Julius Hertzfeld.

Tritonic Pentru 2010 ,Tritonic propune un roman despre evenimentele din 2009 din Republica Moldova, “100 de zile”, de Stela Popa, “Jurnalismul românesc \n exil [i diaspora”, volum coordonat de profesorul Ilie Rad, dar [i un thriller palpitant, “Locuri \ntunecate”, semnat de americanul Gillian Flynn.

Grupul Editorial ART Seria “Prima dat`” continu`, \n mai 2010, cu antologia “Primul fum”, volumul coordonat de Andra Matzal. ART va lansa [i prima colec]ie de romane grafice din România. Titlul care va deschide seria este celebrul “Persepolis” al lui Marjane Satrapi, urmat de “Maus: Povestea unui supravie]uitor”, de Art Spiegelman, un clasic al genului.Tot \n 2010, editura lanseaz` o nou` colec]ie de autor Toni Morri-

58 www.timeoutbucuresti.ro 5 februarie - 4 martie 2010

son, care va debuta cu splendidul “Iubire”. Fanii lui Tarantino vor putea citi \n 2010 scenariul-vedet` al filmului “Tic`lo[i f`r` glorie”.

Corint Junior Juniorii se pot bucura \n 2010 de un nou volum din “Cronicile Wardstone”, de Joseph Delaney (“Vr`jitoarele”), dar [i de “Sirena”, cartea a cincea din seria “Septimus Heap”, de Angie Sage. Tot pentru cei mici, “Zbur`torul”, de Kenneth Oppel, [i “Portalul c`tre t`râmul Mirorscape”, de Mike Wilks.

Leda Leda [i-a obi[nuit cititorii, \n ultimii ani, cu multe titluri excep]ionale. Iat` ce ofer` \n 2010: o nou` traducere din Zadie Smith, “Omul cu autografe”, John Barth, “Iarba dracului [i agen]ii s`i”, dar [i impresionantul “Underworld” al lui Don DeLillo. Editura lanseaz` o serie dedicat` celui mai bun sud-american al ultimului deceniu, Roberto Bolaño, \n care urmeaz` s` apar` “Literatura nazist` \n America” [i “Detectivii s`lbatici”. Tot de la Leda, pute]i citi anul acesta excelentul “Netherland”, de Joseph O'Neill, roman câ[tig`tor al PEN/Faulkner Award 2009 pentru fic]iune (un roman plin de nostalgie despre provizoriu [i marginalitate, despre dragoste [i despre cel mai frumos ora[ din lume, New York).

Polirom Oferta Polirom e [i ea foarte consistent` \n 2010. Citi]i cel mai recent roman al lui Orhan Pamuk “Muzeul inocen]ei”, o poveste de dragoste, petrecut` \n Istanbul, dar [i “The Original of Laura”, cartea neterminat` a lui Nabokov, publicat` la 32 de ani dup` moartea lui. Fanii lui Pynchon se pot bucura anul acesta de traducerea “Curcubeului gravita]iei”, iar iubitorilor de poezie Beat Polirom le-a preg`tit o selec]ie a celor mai cunoscute poeme ale lui Allen Ginsberg, “Howl [i alte poeme”. Editura preg`te[te, printre altele, dou` partituri române[ti de for]`: “Pudra”, de Dora Pavel, [i “Omoar`-m`”, de Ana Maria Sandu.

Curtea Veche |n 2010 vor ap`rea, \n “Biblioterapia” “NLP Workbook”, de Joseph O’Connor, dar [i “Trucurile min]ii”, de Darren Brown, \n vreme ce “Profit” propune un nou titlu incitant, “Solu]ia inovatorului”, de Clayton M. Christen [i Michael E. Raynor. Byblos le aduce iubitorilor de fic]iune mai multe titluri excelente: “Trei tigri tri[ti” al cubanezului Guillermo Cabrera Infante, un nou roman de Carlos Fuentes, “Toate familiile fericite” (o fresc` dramatic` a societ`]ii mexicane), “Via]a unui prost”, de Ryunosuke Akutagawa, sau “Cânt`re]ul de tango”, de Tomás Eloy Martínez.

Recenzii Viitorul libert`]ii.

Ceasornicarul orb Richard Dawkins

Democra]ia neliberal` \n Statele Unite ale Americii [i \n lume Fareed Zakaria

Art, 232 p, 25 lei,

ttttt

Carte

Polirom, 272 p, 25 lei, Jurnalistul indoamerican Fareed Zakaria scrie despre rela]iile interna]ionale pentru revista “Newsweek International” [i este realizatorul unei emisiuni la CNN, iar cartea sa a ap`rut în 2003 [i s-a bucurat de un mare succes. “Viitorul libert`]ii”este unul dintre acele eseuri care ofer` publicului nespecializato viziune de ansamblu asupra unor chestiuni actuale; din aceast` categorie fac parte c`r]i faimoase precum “Viitorul nostru postuman. Consecin]ele revolu]iei biotehnologice”,de Francis Fukuyama sau Vestul [i restul. Globalizarea [i amenin]area terorist` de Roger Scruton. Dup` ce, în primele dou` capitole, face o scurt` istorie a libert`]ii[i democra]iei, Fareed Zakaria trateaz` pe larg evolu]ia Rusiei dup` dezmembrarea URSS, rela]iiledintre ]`rilearabe [i cele occidentale, teama celor dintâi fa]` de globalizare [i c`ile pe care trebuie s` le urmeze cele din urm` (în special Statele Unite ale Americii)pentru a promova valorile democratice în lumea islamic`, declinul ideologiilor [i al partidelor politice,sc`derea influen]ei exercitate de elite, primatul profitului[i viitorul democra]iei occidentale. Dincolodefaptul c`avemde-aface cuunbestsellermondial,tradus\n peste20delimbi,trebuie spusc`“Viitorullibert`]ii”esteocarteindispensabil`pentruceiinteresa]ideevolu]ia politiciiinterna]ionaledup`c`derea comunismuluiînestulEuropei[idup` deteriorarearela]iilordintreOrientul Mijlociu[iStateleUnite aleAmericii. Dealtfel,politologulamericanSamuel Huntington,cunoscutpentruteoria sa referitoarelaciocnireaciviliza]iilor,a remarcatimportan]asa:“unadintre celemaiimportantelucr`riprivind tendin]elepoliticeglobalecareau ap`rut\nultimuldeceniu.” Lauren]iu Dulman

ttttt

Are via]a un scop? “Cum apar pe lume lucrurile complicate”? Reputatul biolog Richard Dawkins ofer` r`spunsurile teoriei darwiniste a evolu]iei la aceste întreb`ri. Scris` cu migal` [i respect pentru un

public nespecialist, cartea te invit` totu[i s`-]i “încal]i pantofii pentru alergarea mental`”. Formele biologice, a[a cum le cunoa[tem ast`zi, sunt rezultatul unui lung [ir de transform`ri evolutive de la forme simple spre forme tot mai complexe, afirm` darwinismul, sprijinit de dovezi [i argumente. Diversitatea [i complexitatea au luat na[tere la scara timpului geologic– în milioane de ani –, sub presiunea condi]iilor de mediu prin intermediul selec]iei naturale [i al muta]iilor. Tot ce e viu e un amestec de întâmplare [i necesitate.

Gog Giovanni Papini ttttt Polirom, 304 p, 24,95 lei, Gog este un personaj excentric – un milionar mizantrop, care cutreier` lumea în lung [i-n lat în c`utare de experien]e menite s`-i alunge plictisul. “Toate m` plictisesc”, afirm` personajul care se consider` “victim` lipsit` de libertate” a unei vie]i din care lipsesc sensurile. “Poftele [i fanteziile unui titan” îl \mping a[adar înspre oameni [i experimente dintre cele mai bizare. Colec]ioneaz` uria[i, inimi vii de porc

sau r`m`[i]e umane, î[i ia ca tovar`[ un indigen fost canibal, cump`r` o republic`, are o “atrac]ie pentru lunatici”. Utilizând conven]ia literar` a jurnalului, Papini urm`re[te s` expun` “maladiile secrete (spirituale) de care sufer` civiliza]ia actual`”, caricaturizeaz` unele tendin]e ale modernismului. Ceea ce d` substan]a c`r]ii este latura reflexiv` a jurnalului lui Gog. Întâlnirile sale cu personalit`]i ale epocii – Gandhi, Einstein, Freud, Frazer, Hamsun, Bernard Shaw, Wells, Lenin, Edison sunt prilej de a pune în pagin` teme care ]in de actual sau de universal. Concluzia la care ajunge Gog este sumbr`: “p`mântul este un bulg`re de murd`rii uscate”. Irina Filipache

Prozac 101 pastile pentru bucurie Adriana Babe]i ttttt Polirom, 298 p, 27,95 lei Prozacul, a[a cum ne spune Adriana Babe]i în cartea sa, este o pastil` de fericire. Antidepresivul sluje[te ca metafor` pentru textele ap`rute în revista “Suplimentul de cultur`” în perioada 2004-2006. Inten]ia m`rturisit` a autoarei este de a surprinde momente inefabile care pot însenina sau “dezveli“ cotidianul, l`sând fiec`rei zilei o “marj`“ de fericire. Dincolo de umorul delicat amestecat cu

60 www.timeoutbucuresti.ro 5 februarie - 4 martie 2010

erudi]ia generoas` [i o anume curgere reveren]ioas` a frazei, textele compun [i o complicat` radiografie personal`. De la condi]ia de “femeie c`r`u[“, la aceea de fiin]` tr`itoare sub umbrela perpetuu interpretativ` a culturii, de la faptele vie]ii circumscrise rutinei [i chiar pân` la condi]ia singularizant` a bolii, totul este îmbr`]i[at cu o privire echilibrat`, lucid` dar nu lipsit` de o delicate]e infuzat` de bucuria celui care [tie c` spectacolul existen]ei merit` un text pe m`sur`. Astfel c`, de[i pe multe pagini sunt m`rturisite amarele lupte [i neputin]e ale scriitorului, volumul cuprinde în sine constela]iile presim]ite ale multor romane posibile. {tefania Mihalache

Dac` muta]iile pot fi aleatorii, selec]ia prefer` acele forme ale viului mai bine echipate pentru a supravie]ui [i a se reproduce. În conflict deschis cu teoria crea]ionist` care statueaz` necesitatea unui creator, a unui plan [i a unui scop final, Dawkins asemuie[te selec]ia natural` unui “ceasornicar orb”, “orb pentru c` nu prive[te înainte, nu pl`nuie[te consecin]ele [i nu are în vedere niciun scop”. Fie c` sunte]i sau nu de acord, merit` s`-l urma]i în demonstra]ia sa, ce pledeaz` pentru în]elegerea uimitorului fenomen al vie]ii. Irina Filipache

Prima mea be]ie ttttt Art, 232 p, 25 lei, “Bùtul este un ritual socializant. Iar prima be]ie este un rit de trecere, o ini]iere.” Prob` de foc pentru orice b`rbat care se respect`, mai presus de ispr`vile din armat`, de amorurile trìte [i (mai mult, mai pu]in sau deloc) m`rturisite, prima be]ie este acea formidabil` chestie care ostoie[te ar[i]a gâtului [i las` amintiri pi[ichere. Cu umor, nostalgie, emo]ie, remu[care, luciditate sau poft`, nou`sprezece b`rba]i, poe]i, publici[ti, arhitec]i sau arti[ti, se dezv`luie în primul volum al delicioasei serii Prima dat` (gândit` [i creat` de Laura Albulescu [i Editura Art), într-o “analiz` calitativ`, contemplativ` [i cantitativ`” a be]iilor [i be]iv`niei. Nou`sprezece povestiri, pe nou`sprezece voci unite de o singur` sete într-un cor al turmenta]ilor veseli, care deslu[esc arta amestecului vinului cu berea [i vodca, [pri]ului cu mustul [i vi[inata, ]uicii cu po[irca sau whisky-ul, adic` arta de a da pe gât cu gra]ie lichioruri [i licori. Un volum despre momentul “când ]i se rupe filmul”, despre alcoolism ([i denumirea sa mai discret`, dipsomanie), despre obiceiurile bahice de peste Prut, diferen]a dintre beat/be]iv, dimine]ile mahmurelii-adev`r [i be]iile intelectuale care dezleag` inima [i invit` muzele. Mare poet, mare be]iv? Nu se [tie, dar cert este c` în poezie, mâncarea-i fudulie [i bùtura temelie. Nadine Vl`descu

Rime despre via]` [i moarte Amos Oz ttttt Humanitas, 184 p, 23 lei Un scriitor celebru, aflat la o întâlnire literar` unde se discut` propriile sale c`r]i, î[i construie[te din figurile prezente în sal` personaje – iat`, pe scurt, rama epic` a romanului lui Amos Oz. Un tân`r imberb devine Poetul nefericit; un domn cu mutr` sobr` devine Educatorul conservator; actri]a care cite[te din c`r]ile Scriitorului devine Veveri]a, o aventur` de o noapte [.a. Între personaje se stabilesc rela]ii ad-hoc, de tipul so]amant-fiu-vecin. Întregul joc are loc în mintea Scriitorului, obsedat de câteva întreb`ri de categorie grea: “Ce rol au pove[tile tale? Cui folosesc? Cine are nevoie, dac` îmi permite]i s` întreb, de fanteziile tale?”. Pe planul nara]iunii, romanul este un joc de oglinzi care nu duce nic`ieri. În buna tradi]ie postmodern`, pove[tile ajung în câte o fund`tur`, se reiau din alt punct, alc`tuind o ]es`tur` f`r` intrig` [i f`r` consecin]e. R`mân memorabile, din acest “carne]el de încerc`ri”, câteva scene erotice à la

RecomandareaTimeOut Nimicul de temut Julian Barnes

Amos Oz (romanul chiar a fost ttttt nominalizat la un premiu pentru Nemira, 336 p., 39,90 lei “descrieri sexuale redundante”, În “cabinetul de curiozit`]i \ns` gusturile literare” al marelui prozator bridifer`) [i câteva tanic Julian Barnes, ultima reu[it` figuri-tip din peieste “Nimicul de temut”, un fals sajul uman al Istratat de tanatologie în care auraelului contemporan. Versurile torul amestec` un insectar de unui poet na]ionalist numit Tzfoinstantanee ale mor]ii cu (psenia Beit-Halahmi, descris drept o udo)autobiografia crud`, marcat` figur` idealist` [i benign`, autorul de accente comice [i de o tandrepresupus al unei rubrici intitulate ]e bine ascuns` de stilul sec [i re“Rime despre via]` [i moarte”, dece care împrumut` din rigor morvin un laitmotiv al romanului. {i tis-ul subiectului însu[i. O carte sursa de inspira]ie a titlului c`r]ii. inclasabil`. Incomod`? Pu]in Pe planul reflec]iei, Scriitorul spus. Necesar`? {i da, [i nu, adiîncearc` s` r`spund` la întrebarea c` nu mai mult decât orice alt` aceea foarte grea: la ce bun s` scrii [i nici ai c`r]ii, fiind întrecu]i oper` literar`. Cumplit`? Da, dar “despre lucruri care exist`?”. Exis- just`. Timor mortis-ul este angoa- adesea de fra]ii spirituali ai t` un r`spuns complet, pentru care sa care îl macin` pe Julian Barnes autorului, scriitorii sau va trebui s` citi]i întreaga carte, compozitorii la “masa cu l`mâi” a înc` de la vârsta adolescen]ei, dar [i unul par]ial [i mult mai pu]in când a sim]it pentru prima dat` c`ror moarte era ve[nic cel mai satisf`c`tor: pentru c` scriiproasp`t plat du jour. “le réveil mortel”, “de[teptorii nu se pot ab]ine de la S-a vindecat Julian Barnes de tarea întru moarte”. În asta, chiar dac`, uneori, spaima mor]ii scriind aceast` absen]a lui Dumnezeu, risc` s` fie lua]i, din priîn care Julian Barnes nu carte? Sigur nu. Dar ea trebuie cina acestei îndeletprivit` ca o terapie prin expunere crede, dar c`ruia îi interviu niciri, peste picior. [i o încercare de exorcizare a desimte lipsa, Moartea Citi]i un zatorul cu pro lorian C`t`lin Sturza monilor. O carte test de anduraneste argumentul suF i Mate ]`, care se cite[te cu sincope, cu prem. Singura for]` care i abandonuri [i reveniri, dar o carte se poate opune este Ra]iunea, iar arma ei cea mai potrivit` e elegant` [i admirabil scris`. Dac` Memoria. C`ci, nu atât de moarte are un defect, acela este faptul c` nu lumineaz` cu nimic via]a: conse teme Barnes, cât de degradarea mental` care reprezint` “anti- centrarea obsesiv` asupra ideii de sfâr[it, anticiparea lui prin camera mor]ii” [i de uitare, conistoriile tuturor scriitorilor sau [tient de faptul c` pân` la urm` starurile \n devenire. |ns`, muzica compozitorilor mari, care s-au c`r]ile sale vor avea un ultim citieste prezent` \n prea pu]ine pagini. temut [i au sfâr[it exact a[a cum tor. Atunci când apar, momentele de nu [i-au dorit, devine asemenea Fra]ii Barnes, scriitorul crea]ie sunt bazate pe efectul dat de obsedat de moarte [i filosoful cu o unuia dintre acele albume de marijuana, iar experien]ele mistice alt`dat`, în care contemplai – cu aplecare exotic` spre vestimenabund`. sau f`r` frison, dar cu cert` [i ta]ia secolului al XVIII-lea, nu |n paralel, ne este revelat` via]a sunt cei mai excentrici exponen]i bizar` curiozitate – fotografiile lui Kenneth Anger. Regizor avanai mult prea umanei familii Barnes mor]ilor. Nadine Vl`descu gardist, creator al unor filme pline de simboluri. Zachary prezint` transformarea sa dintr-un copil pasionat de film, \ndr`gostit de actri]e fabuloase, \ntr-un homosexual victim` (sau nu) a unor rela]ii sexuale Top vânz`ri decembrie-ianuarie promiscue. |i cunoa[te pe muzicieni, Libr`riile Diverta Libr`riile C`rture[ti \l vede pe Jagger ca Lucifer pentru 1 Ni[te r`spunsuri, Mihaela 1 |nc` de pe atunci vulpea era un film al s`u (de[i ini]ial Beausoleil R`dulescu, Polirom vân`torul, Herta Müller, primise rolul), \nregistreaz` cadre 2 Simbolul pierdut, Dan Brown, Humanita interesante la concertul din Hyde Rao 2 Ni[te r`spunsuri, Mihaela Park \n memoria lui Brian Jones, \n3 |nc` de pe atunci vulpea era R`dulescu, Polirom s` ideea lui nu are nicio finalitate. vân`torul, Herta Müller, 3 Cele mai frumoase locuri din Anger este [i numitorul comun al Humanitas lume perdea, ALL celor trei planuri con]inute de po4 |nving`torul este \ntotdeauna 4 Animalul inimii, Herta Müller, vestea lui Zachary. Este omul de leg`tur` \ntre povestea crimelor lui singur, Paulo Coelho, Humanitas, 5 Polirom Harry Potter [i talismanele mor]ii, 5 Prin perdea, Aurora Liiceanu, Manson [i cea a hipnotizantei vol 7,J.,K. Rowling, Egmont Polirom trupeThe Rolling Stones. Patricia Marinescu

ONLINE

Sway, Ritmuri Demonice Lazar Zachary ttttt Pandora, 296 p, 29 lei

B`t`liaC`r]ilor

5 februarie - 4 martie 2010 www.timeoutbucuresti.ro 61

Carte

Povestea The Rolling Stones \ncepe \n 1962. Povestea lui Lazar Zachary porne[te din ’69, cu Charlie (ulterior afl`m c` este vorba de Manson) [i Bobby (Beausoleil, tân`r aspirant la statutul de vedet` rock, ajuns criminal \n secta celui dintâi), f`când o trecere brusc` la momentul de \nceput al celei mai celebre forma]ii din toate timpurile. Brian Jones, Mick Jagger [i Keith Richards sunt \n prim plan. Primul – de la rolul de fondator al trupei pân` la moartea prematur` [i suspect`, ceilal]i doi – ca “uzurpatori” ai celebrit`]ii [i renumelui. Drogurile, diavolul [i rela]iile amoroase complicate sunt principalele teme la care sunt raportate

Prinora[ M`t`sari17

Prin Ora[

Casa de pe M`t`sari 17 este atât re[edin]`, cât [i un spa]iu socio-cultural

O cas`,dou`etaje[ioadres`.O“familie”cu4membri [imulteidei.Ostrad`r`u famat`\[ischimb`renumele[idevineunrepersociocultural.DeStelaNadoleanu.FotoAdiBulboac` Nu [tiu al]ii cum sunt, dar eu, când am fost invitat` la o pies` de teatru pe strada M`t`sari, am ridicat u[or nedumerit` din umeri, [tiind reputa]ia nu tocmai bun` a zonei. Odat` ajuns` acolo aveam s` aflu c` e o cas` cu nume cât o adres`. Iar evenimentele sunt organizate de cei patru locatari: Iulian, Adi, C`t`lina [i Andra. Cu to]ii au leg`turi cu lumea ar-

telor, fie c` sunt studen]i la Imagine sau la Arte, fotografi sau pasiona]i de tot ce are leg`tur` cu mediul socio-cultural. Ei locuiesc la etajul casei, pe când parterul este destinat proiectelor culturale. “Am g`sit casa din M`t`sari pentru proiectul Home care va avea diferite «familii» [i loca]ii. Spa]iul a venit cumva el spre noi. Dac` pân` acum strada era cunoscut` pentru «feti]e», pân` peste trei ani, când vom c`uta un alt loc, vrem s` aducem o nou` arom` sociocultural` [i educa]ional` zonei”, spune Iulian. Dup` ce a fost renovat` cu ajutorul multor prieteni, casa de pe M`t`sari 17 (adres` care d` [i numele proiectului) a g`zduit

62 www.timeoutbucuresti.ro 5 februarie - 4 martie 2010

primul eveniment \n luna noiembrie a anului trecut: lansarea c`r]ii “Povestind Bucure[tiul”, o colec]ie de texte [i imagini despre ora[. “Am mai avut apoi câteva seri de film, teatru, ac]iuni umanitare cu strângere de fonduri pentru asocia]ia «Pa[i c`tre via]`», târgul de crea]ie vestimentar` «Enter», care a fost dedicat proaspe]ilor absolven]i de design”. Cine particip` la evenimentele organizate aici? Prieteni, cunoscu]i, pasiona]i [i ei de lumea artelor [i de astfel de proiecte. “Ne propunem s` cre`m o comunitate de oameni frumo[i, concentrat` \n spa]ii restrânse, ca acesta. Ideal ar fi ca cei care vin aici nu doar s` participe pasiv la evenimentele organizate, ci [i s` contribuie activ la ceea ce se \ntâmpl`”, adaug` Iulian. Pentru luna februarie cei care locuiesc la num`rul 17 preg`tesc mai multe proiecte. Timp de dou` s`pt`mâni \i vor avea ca invita]i pe cei de la grupul de ini]iativ` (cultural`) “Sear` de Sear`”. Ace[tia se vor “muta” pe M`t`sari pentru seri de muzic`, teatru, concerte, film sau proiec]ii. Tot \ncepând cu aceast` lun` mar]ea va fi dedicat` lui “Cafenescu”. O cafenea care \[i va primi invita]ii cu cidru de mere cu scor]i[oar` [i tot felul de b`uturi n`stru[nice. |n fiecare miercuri Adi, studentul la imagine, va ini]ia serile de proiec]ii cu filmele care au influen]at istoria cinematografiei. “Vom avea ca invitat un om de film, vom proiecta pelicule de art`, \ns` ne propunem ca atmosfera s` nu fie una sobr`. Proiectul de miercurea se dore[te un spa]iu relaxat de discu]ii \ntre studen]ii de la imagine [i iubitori de film”, explic` Adi. Tot luna asta se va juca din nou piesa “Crim` [i pedeaps`” \n regia lui Andrei Narcis Grosu, cu Adrian Nicolae, Nicoleta Hâncu, Alexandru Pavel, Gabriel Costin [i Alin State, pies` (re)montat` special pentru spa]iul din M`t`sari 17. Urmeaz` o serie de concerte cu trupele care repet` \n subsolul casei, un atelier de art` practic` cu Alina Nicoleta Croitoru, seri de poezie de dragoste recitate de poetul Gabi Macovei [i invita]ii s`i. La finalul lunii expune Ela Zegrean. Sunt fotografii puternice,

Bun`t`]i la târgul din decembrie

Crea]iile tinerilor designeri la Enter

Crim` [i pedeaps` pe M`t`sari

chipuri de copii, realizate \n timpul campaniilor de voluntariat \n Africa. La evenimentele din M`t`sari 17 pute]i participa doar dac` vorbi]i cu unul dintre membrii “familiei” pentru detalii sau o programare \n prealabil: Iulian (tel: 0723.274.436, iulian_jc2000@yahoo.com) sau Adi (adibulboaca@yahoo.com) . prinoras@timeoutbucuresti.ro

Ce, unde se Nurata petrece

Trendurban Ce faci dup` serviciu?

Despre cafeneaua ce poart` numele cunoa[terii sigur ai mai auzit \n ultimii ani. {i chiar dac` n-ai mers \n toate loca]iile care poart` acest nume, merit` s` treci pe la cea din strada Verona. E mar]i? O s` ai parte de o “cafea cu arom` de jazz”. Fii sigur c` ajungi \ntre orele 19.00-22.00, atunci când vei fi tratat cu tot felul de cafele aromate [i cu o por]ie din m`iestria pianistului Valentin Humi]a. Miercurea, tot afterwork (dup` 7 seara), intr` pe scen` tinerii arti[ti. E seara “young artists” cu muzic` live [i tot felul de expozi]ii de pictur` [i sculptur`. {i pentru serile de weekend sunt alternative

CRISTINA NICHITU{

Dac` nu termini serviciul niciodat` la 6 seara, \nc` ai timp s` prinzi un eveniment \n ora[. N-ai apucat s`]i iei bilet la teatru sau la concert, treci prin Cafepedia pentru o cea[c` fierbinte, o salat` [i o por]ie de Afterwork.

Alex Tomaselli & Liviu R`duca la Cafepedia

Conferin]e [i workshop-uri

Târguridesezon

MEDIAFAX

Love is in the air

“revizit`ri contemporane ale m`r]i[orului autentic”. Nu pleca]i f`r` turt` dulce de la M}R! Chiar dac` nu celebreaz` vreo s`rb`toare, The Clothes Next Door \]i propune haine vintage, accesorii handmade, dar [i s` r`mâi la petrecerea cu DJ [i la prezentarea de mod`. Festivalul Prim`verii, Sala Dalles, 11 februarie – 8 martie, \ntre orele 10.00 – 20.00; Târgul M`r]i[orului, M}R, 25-28 februarie, orele 10.00 - 18.00 The Clothes Next Door, CNDB, 27-28 februarie, orele 12.00 - 19.00

Green Hours # 17 martie, 21:00 Forumul Cultural Austriac v` invit` la o serie de concerte de jazz \n fiecare s`pt`mân`.

Festivalul Prim`verii Sala Dalles, 11 februarie – 8 martie, 10:00 –20:00 O expozi]ie cu vânzare care aniverseaz` Dragobetele, Sfântul Valentin [i M`r]i[orul.

F Cafe-Bar Manifest Vizita]i site-ul pentru \ntâlnirile lunii februarie: www.e-cart.ro |ntâlniri ce migreaz` periodic \n diferite cafenele [i cluburi din Capital`, oferind un cadru pentru dezbateri relevante sferei publice actuale. F Conferin]ele de la {osea Clubul }`ranului, Kiseleff 3, vizita]i site-ul pentru programul lunii februarie: ww.muzeultaranuluiroman.ro Dezbateri publice pe tema tradi]iilor [i a transform`rilor de percep]ie asupra lor \n contemporaneitate. Incursiune \n lumea artei – desen, pictur`, modelaj Galeria Mora,Grigore Mora 39, 25 februarie–29 aprilie, \n fiecare joi, orele 19:00 – 21:00, \nscrieri pân` la 22 februarie la 021.316.55.41, pre] 55 lei, www.fundatiamora.org Cursul se adreseaz` atât profesioni[tilor, cât [i amatorilor. Pe parcursul [edin]elor se trece printr-o varietate de subiecte, de la natura static` la portret, de la mulaje \n ghips la compozi]ii libere, \nso]ite de exemple din istoria universal` a artei. Diverse tehnici, precum desenul \n c`rbune [i tu[, pictura cu acrilice sau uleiul pe pânz`, v` ajut` s` v` dezvolta]i aptitudinile artistice. Conferin]ele Teatrului Na]ional Bucure[ti TNB, Bd. Nicolae B`lcescu 2,Sala Atelier, bilete: 021.14.71.71, 10–23 lei, vizita]i site-ul pentru program:www.tnb.ro Istoria teatrului \n 10 pa[i – atelier interactiv Funda]ia Calea Victoriei, {tefan Mih`ileanu 28B, ap. 2, 0723. 167.892, 5 februarie–2 aprilie, 18:30, \nscrieri contact@victoriei.ro, pre] 225–300 lei, www.victoriei.ro Filozoful Sebastian Grama explic` tipurile umane, a[tept`rile, proiec]iile imaginarului “lizibile” în structura actului teatral [i cum mitologia, literatura, filosofia, [tiin]ele Greciei antice î[i reflect` esen]a în modul în care se construie[te scena. Istoria românilor prin familii: Familia Ghica – cu istoricul Georgeta Filitti Funda]ia Calea Vic-

Sala de lectur` a Teatrului Act #10 februarieExpozi]ie de fotografie care dezv`luie Bucure[tiul \n imagini monocrome. Artistul Sorin Nainer invit` la un parcurs pe una dintre cele mai cunoscute str`zi ale ora[ului. toriei, {tefan Mih`ileanu 28B, ap. 2, 0723. 167.892,18 februarie, 19:00, www.victoriei.ro, pre] 25–30 lei Alexandru Ghica este primul domnitor regulamentar al }`rii Române[ti, iar scriitorul Ion Ghica a fost o personalitate a celei de-a doua jum`t`]i a secolului al XIX-lea, fost prim-ministru al României. Povestea familiilor celebre continu` cu \ntâlniri lunare care se vor concentra pe nume ca Sturdza, Cantacuzino ori {u]u. F Poeticile Cotidianului – \ntâlniri literare Club Expirat, Brezoianu 4, \n fiecare joi, 19:00 , www.poetica.rocultura.ro O propunere pentru public: poetica rela]ional`.|n acest sezon invitatul principaleste publicul, a[a c` sunte]i invita]is` aduce]i hârtie [i ceva de scris pentru c` poeticile se transform` \ntr-unatelierde lectur` coordonat de R`zvan }upa. Pe 10 februarie sunte]i invita]iiluiVasile Ernu, tema serii fiind Ultimii poetici ai imperiului – Poetic este eretic, iar pe 18, George Bodocanlanseaz` în România volumul “Cafe Poemes de Paris”, tema serii fiind Poetic este personal.

Evenimente Seri irlandeze – cursuri [i spectacole interactive Clubul }`ranului, Monet`riei 2, în fiecare ultim` sear` de miercuri a lunii # aprilie, 15–20 lei, 0726.323.891 Austrian hours at Green Hours – concerte de jazz Green Hours Cafe, Calea Victoriei 120, 0788.509.689 #17 martie, 21:00, www.austriacult-bucuresti.ro, www.greenhours.ro Forumul Cultural Austriac invit` forma]ii care aduc \n prim plan instrumente \ndr`gite de iubitorii de gen, precum saxofonul [i acordeonul: Vienna Clarinet

5 februarie - 4 martie 2010 www.timeoutbucuresti.ro 63

Prin Ora[

Prim`vara \ncepe \nc` din februarie cu un festival. La Sala Dalles se ini]iaz` Festivalul Prim`verii, un eveniment care celebreaz` Sfântul Valentin, Dragobetele [i M`r]i[orul. Aici ve]i g`si cadouri tradi]ionale realizate de arti[ti plastici, aranjamente florale, c`r]i [i ceaiuri aromate [i bijuterii. Târgul M`r]i[orului n-avea cum s` lipseasc` anul acesta de la M}R. Mai ales c` muzeul serbeaz` \n februarie 20 de ani de la (re)\nfiin]are. A[a cum ne-am obi[nuit, de aici vom putea cump`ra atât m`r]i[orul tradi]ional din Bucovina, dar [i

Austrian hours @ Green Hours

Calea Victoriei

la fel de muzicale. Vinerea [i sâmb`ta de la 22.00 Alex Tomasseli (solistul fostei trupe Black Cat Bone) sus]ine un jam session al`turi de Liviu R`duca (pian [i voce). S.N. Cafepedia (Roman`), Pictor Arthur Verona 2, tel: 0721.102.102

Târgurile prim`verii sunt de neimaginat f`r` alb-ro[ul m`r]i[orului

Cum s` figurezi \n liste Trimite]i programul complet: eveniment, dat`, or`, pre]uri, adres`, telefon, fax, web, prin e-mail la prinoras@timeoutbucuresti.ro sau la fax 031.825.63.29. Publicarea informa]iei \n liste este gratuit`, dar, având \n vedere spa]iul limitat, nu garant`m includerea tuturor evenimentelor. Proprietarii loca]iilor \[i rezerv` dreptul de a modifica programul dup` apari]ia revistei, a[adar este recomandat s` verifica]i informa]iile la numerele de telefon afi[ate \n liste. Legend` N intrare liber` F intrare liber` $ cronic` # pân` la ! recomandarea Time Out

Connection pe 11 februarie, Cvartetul Christoph Pepe Auer pe data de18, Michaela Rabitsch [i Robert Pawlik pe 4 martie, seria \nchizându-se pe data de17 martie cu concertul celor de la Klaus Paier Trio.

Prin Ora[

Expozi]ii Galaxia Culorilor – pictur` Valeria Duca Muzeul Costumului Popular, sec]ie a Muzeului Na]ional al Satului Dimitrie Gusti, cu sediul la Palatul Parlamentului, Corpurile A 3 [i F, Izvor 2–4, 021. 311.49.90 Lucr`ri realizate în tehnica ulei pe pânz` care vorbesc cu sensibilitate despre flori, îngeri, lacuri, p`uni. Artista se face cunoscut` prin expozi]iile sale de la Centrul “Constantin Brâncu[i” (Chi[in`u) [i colec]ii publice din Italia, Lituania ori Statele Unite ale Americii. La steaua singur`t`]ii – desen Muzeul Municipiului Bucure[ti, I. C. Br`tianu 2, februarie, miercuri–duminic` 10:00–18:00, 021.315.68.58, www.muzeulbucurestiului.ro Cele mai semnificative lucr`ri pe care Ligia Macovei le-a \nchinat lui Mihai Eminescu. Eveniment prilejuit de \mplinirea a 160 de ani de la na[terea marelui poet. N`scut \n URSS – pictur` Galeria Mora,Grigore Mora39 #12 februarie, luni–vineri orele 11:00–18:00 Redare plastic` a unei perioade negre din istoria omenirii: “perioada socialist` a imperiului sovietic”, cum o nume[te chiar autorul, Valeriu Schianu. Expozi]ia este primul proiect artistic prezentat de Galeria Mora \n cadrul programului Mora 2010, \n care publicului \i sunt prezentate 11 proiecte de art` – precum cele de pictur`, obiect, instala]ie, fotografie. Zidul: Crescând \n spatele Cortinei de Fier – expozi]ie documentar` UnaGaleria, General Budi[teanu 10, vernisaj pe 4 februarie \ncepând cu ora18:00; #2 martie, ww.czech-it.ro Realizat pe baza c`r]ii lui Petr Sis, The Wall, care prezint` copil`ria [i adolescen]a artistului sub cortina de fier a Cehoslovaciei. Calea Victoriei – fotografie Sala de Lectur`, Ceain`ria Teatrului Act, Calea Victoriei 126, et. 2; #10 februarie; rezerv`ri: 0724.360.755, www.teatrulact.ro Fotografii monocrome despre care autorul Sorin Nainer spune : “Este o strad` pe care merg aproape zilnic [i \n care po]i reg`si tot Bucure[tiul, la scara mai mic`: bog`]ie, s`r`cie, cl`diri vechi [i noi, \nalte sau scunde, oameni de toate felurile. |n fotografiile mele am \ncercat s` surprind lumina aceea special` de pe Calea Victoriei, fâ[iile de lumin` care apar datorit` jocului de cl`diri \nalte [i a str`zilor \nguste. Pozele sunt alb-negru tocmai pentru a surprinde acest joc de lumini”. România. Decembrie 1989 – fotografie Muzeul Na]ional de Istorie a României, Calea Victoriei 12, #28 februarie, 021.224.45.56, www.culturapolonez`.ro O \ncercare de a compara regimul comunist din Polonia, care s-a schimbat de-a lungul

Muzeul}`ranuluiRomânesteunuldintrecelemaiactiveinstitu]iialeBucure[tiului.Luna aceastaM}Raniverseaz`20deanidelare\nfiin]areasasubdirectoratulluiHoriaBernea. |ntre5[i12februarievizitareaexpozi]ieipermanenteamuzeuluiestegratuit`. unor decenii \ntregi [i cel din România unde lucrurile au trecut printr-o transformare revolu]ionar` spontan`.

Patinoare Drumul Taberei Bra[ov 21A, 021. 569.67.70; luni–duminic`, 12:00– 23:00; pre]: 10 lei/2 ore, www.patinoaronline.ro Pelâng`“por]iadeghea]`”, patinoarulofer`spectacol:concursuricu premii[iconcertetematice. The Champs Liberty Center, {oseaua Progresului 151–171, etaj 2, 0723.244.548; zilnic 10:00–22:00, pre]: 11 –14 lei , 45 min. /patine incluse; www.thechamps.ro

Cotroceni On Ice Afi Palace Mall, zona Cotroceni, 0 31.425.75.10; luni–joi 10:00–24:00, vineri 10:00– 02:00, sâmb`ta 11:–02:00, duminica 11:00–24:00 ; pre]: 8–12 lei, sesiuni 60–90 min., www.aficotroceni.ro Cursuri sub\ndrumareaunuiprofesordincadrul Federa]ieiRomânedePatinaj. Fun Park B`neasa Shopping City, luni – vineri 11:00 – 24:00 , 10:00–24:00 sâmb`t`–duminic`, ww.baneasashoppingcity.ro

64 www.timeoutbucure[ti.ro 5 februarie - 4 martie 2010

Floreasca Mircea Eliade 16, luni – duminic`, 10:00 – 21:00; vineri – duminic` 10:00 –24:00, tarif: acces 10 lei, \nchiriat patine: 10 lei Osuprafa]`deghea]`de2.300mp,bine\ntre]inut`[io atmosfer`deiarn`animat`demuzic` bun`[iarom`devinfiert.Dac`dori]io pauz`,v`pute]irelaxa\npub-ulsportiv amenajat\nincintapatinoarului-teras` Whitedinsezonulestival.

nelei trupele Jokers, Bobo, Magic Show [i Micu]u’. La Scena Calea C`l`ra[i 55; 021.320.35.67; duminica, 19:30; www.lascena.ro, www.comedypunctshow.com Nimic nu este regizat. Publicul d` teme de improviza]ie actorilor, de aceea niciunul dintre spectacole nu seam`n` cu precedentul.

Stand-up comedy

Târguri

Afternoons and Coffee Spoons Strada Dr. Felix 63–69, 0731. 343.095; mar]ea, vinerea [i duminica, 20:00; www.afternoonscoffeespoons.com Show-uri de improviza]ie interactive pentru toate gusturile: Natanticu [i Mane – mar]ea, trupele Improvisneyland [i Aristocra]ii – vinerea, iar duminica vin Tiberiu Popovici, Dan Badea [i trupa Cu un nume Marf`. Cafe-Deko Smârdan 30, 0733.10. 22.88; luni–joi 21:00, vineri–sâmb`t` 22:00; duminica de la ora 21:00 Un nume cu tradi]ie \n spectacolele de stand-up desf`[urate pe tot parcursul s`pt`mânii. Club 99 – The Comedy Club Bvd. Dacia 99, 0733.500.301; www.99club.ro, office@99club.ro Mar]i e seara amatorilor, iar miercurea sunt improviza]ii cu Suzi [i Micu]u’. Joia e sear` de karaoke, iar \n weekend a[tepta]i-v` la o por]ie bun` de râs cu Teo, Vio [i Costel. Duminica sunt alte trupe invitate. Glendale Art Cafe {oseaua Cotroceni 9; 021.316.32.86 www.glendale.ro “S` râzi [i s` te \ncordezi, pân` când bucile fe]ei tale vor cr`pa de atâta \ncordare” este sloganul spectacolelor sus]inute de arti[tii cafe-

$ Festivalul prim`verii Sala Dalles, 11 februarie – 8 martie, \ntre orele 10:00 – 20:00 Târg de cadouri ce are ca tem`: Sfântul Valentin, Dragobetele [i M`r]i[orul. $ Târgul M`r]i[orului Muzeul Na]ional Român, Kiseleff 3, 021.317.96.60; 25–28 februarie, orele 10:00–18:00, www.muzeultaranuluiroman.ro

Spa]ii socio-culturale $ Cafepedia Pictor Arthur Verona 2, 19:00–22:00; 0721.102.102 , www.cafepedia.eu Miercurea, dup` 19:00 este seara “young artists” cu muzic` live, expozi]ii de pictur` [i sculptur`, vinerea [i sâmb`ta de la 22:00 Alex Tomasseli sus]ine un jam session al`turi de Liviu R`duca. N M`t`sari 17 (chiar pe strada) M`t`sari 17, un spa]iu sociocultural proasp`t unde mar]ea ai cafenea cu evenimente surpriz`, miercurea sunt proiec]ii de film, concerte [i expozi]ii programate de-a lungul \ntregii luni. Ca s` participi la serile din M`t`sari f`-]i o programare \n prealabil la 0723.274.436 sau iulian_jc2000@yahoo.com.

Copii Motanul|nc`l]at

Evenimente Cum s` figurezi \n liste Trimite]i programul cu urm`toarele informa]ii: adres`, telefon, dat`, ore, pre]uri, descrierea evenimentului. Listele pot fi trimise prin e-mail la copii@timeoutbucuresti.ro sau la fax 031.825.63.29 (pentru Carmen G\rbea). Legend` N avanpremier`/premier` F intrarea liber` # pân` la $ cronic` ! recomandarea Time Out

Cursuri [i ateliere

Ilustra]ie din Adev`rata poveste a Motanului Înc`l]at

Motanul|nc`l]atnumaie a[acumvi-laminti]i!Protagonistalpove[tiiclasicescrisedeCharlesPerraults-a adaptat[ielvremurilornoastre:s-adatdetreioripeste cap[is-atransformatîntr-un eroumoderncuoimagine 3Datr`g`toarepentrucopiii iste]i.DeAdrianaApostol

copii@timeoutbucuresti.ro

Musical Fata mo[ului [i fata babei –balet de buzunar Opera Comic` pentru Copii, Sala Mic` a Palatului Na]ional al Copiilor, Bd.Tineretului 8 – 10; 0754.079.978; 8, 9, 15, 16, 22, 23 februarie, 14:00–16:00, www.operacomica.ro. Adaptare dup` povestea lui Ion Creang`.

Teatru Judecata pove[tilor – spectacole interactive Teatrul Na]ional pentru Copii, Sala 99 a Teatrului Na]ional Bucure[ti; duminica 11:00, 10 lei, www.tnb.ro Copiii sunt invita]i s` devin` personaje de poveste. “Buna Pove[tilor” îi ap`r` pe cei buni, iar Magicianul, jucat de actorul Marian R\lea – pe cei r`i. Pungu]a cu doi bani Teatrul }`nd`ric`, General Eremia Grigo-

www.teatrulioncreanga.ro O produc]ie a Teatrului Ion Creang`. Povestea unei marionete care devine \n cele din urm` om. Spectacolul propune o viziune modern` a c`r]ii Aventurile lui Pinocchio a lui Carlo Collodi. Mica Siren` Teatrul }`nd`ric`, Gen. E. Grigorescu 24; 7 februarie, 11:00 ; 7,42–120 lei, www.teatrultandarica.ro M`ria Sa... M`garul ! Palatul Na]ional al Copiilor – Sala Mic`, 11, 16 februarie, ora 09:30 Spectacol al Teatrului Excelsior. Cei trei purcelu[i Teatrul }`nd`ric`, Gen. E. Grigorescu 24;13 februarie, 11:00, www.teatrultandarica.ro Gulliver \n ]ara piticilor Teatrul }`nd`ric`, Gen. Eremia Grigorescu 24; 14 februarie, 11:00, 021.315.23.77, www.teatrultandarica.ro Adaptare

dup` romanul lui Jonathan Swift. Eroul din poveste ajunge pe p`mântul liliputanilor în urma unei furtuni [i este luat prizonier de ni[te creaturi nu mai mari de 15 cm. Fire descurc`rea]`, Gulliver devine favorit la curtea regelui. Spectacolul îmbin` anima]ia digital` cu muzic` [i p`pu[i frumos lucrate. Frumoasa [i bestia Palatul Na]ional al Copiilor – Sala Mic`, 17 februarie, ora 09:30 Spectacol al Teatrului Excelsior. Motanul \nc`l]at Teatrul }`nd`ric`,Gen. Eremia Grigorescu 24; 20 februarie, 11:00, www.teatrultandarica.ro Tom Dege]el Teatrul }`nd`ric`, Gen. E. Grigorescu 24; 21 februarie, 11:00, www.teatrultandarica.ro Coco[elul neascult`tor Palatul Na]ional al Copiilor – Sala Mic`, 24 februarie, ora 09:30; rezerv`ri: 021.315.97.36; 6,80 lei Spectacol al Teatrului Excelsior. Alb` ca Z`p`da Teatrul }`nd`ric`, Gen. E. Grigorescu 24; 28 februarie, 11:00, www.teatrultandarica.ro Lampa lui Aladin Teatrul }`nd`ric`, 27 februarie, 11:00, www.teatrultandarica.ro

Zoo online www.digitalzoo.kappa.ro Tigrul Luna, cuplul de ur[i Gina [i Vasile, pelicanii [i leii Marc [i Ella pot fi urm`ri]i live în fiecare zi a s`pt`mânii. O modalitate de vizitare accesibil` cu un singur click. Proiectul Digital Zoo ofer` date precum povestea fiec`rui animal sau caracteristicile speciei sale, printr-un concept educa]ional inovativ.

5 februarie - 4 martie 2010 www.timeoutbucuresti.ro 65

Copii

Pute]i s` citi]i despre aventurilelui într-un splendid album-carte,adresat copiilor între 3 [i 6 ani (evident, tuturor copiilor [i celor cu suflet de copii)[i bazat pe filmul de anima]ie “La véritable histoire du Chat Botté”,cartea a fost lansat` de curând cu mare succes în cinematografele franceze (filmul e disponibil[i în România pe DVD). Ilustra]iile, care amintesc de populara serie de anima]ie “Shrek”, au fost create de studiourile de anima]ie Delacave, sunt dinamice,amuzante [i vii, combinând frumuse]ea intrigii basmului clasic cu liniilemoderne [i îndr`zne]e din punct de vedere grafic. Textul,scris de Laurence Gillot, e spumos [i plin de farmec, [i reu[e[te s` le reaminteasc` p`rin]ilor de copil`rie, dar [i s` le prezinte celor mici[i foarte mici un personaj cu via]a etern`.

Micu]ul Pierre, mezinul morarului, mo[tene[te la moartea tat`lui s`u un motan vorbitor. Primul lucru pe care n`zdr`vana felin` i-l cere lui Pierre e s`-i confec]ioneze ni[te cizmuli]e care s-au dovedit a fi vr`jite. Înc`l]at cu ele, motanul reu[ea s` alerge iute ca gândul [i ca vântul [i,dotat cu asemenea puteri magnifice, i-a promis Micu]ului Pierre c`-l va ajuta s` se c`s`toreasc` cu Prin]esa Manon, fata de care b`iatul era teribil de îndr`gostit. Ce s-a întâmplat cu Pierre, cu n`stru[nicul Motan Înc`l]at [i cu frumoasa Manon, la mâna c`reia râvne[te [i vicleanul [ambelan al regelui, ve]i afla citind aceast` minunat` poveste. Din accea[i serie, intitulat` “Adev`rata poveste a Motanului Înc`l]at”, Editura IBU Publishing preg`te[te un roman adresat copiilor între 8 [i 10 ani [i un captivant caiet de activit`]i. O bucurie [i pentru cei mici, dar [i pentru cei mari, fideli pove[tilor clasice [i nedemodabile ale copil`riei.“Adev`rata poveste a Motanului Înc`l]at”, Ed. Ibu Publishing, album cartonat, cu ilustra]ie color 3D, text: Laurence Gillot, 44 pp., 29 lei

Ateliere de pove[ti C`rture[ti, Arthur Verona 13, \nscrieri: alizee.arts@gmail.com; 14, 21, 28 februarie, 11:00 , 5–12 aniwww.alizee.arts.ro Scriitoarea Alina Darian organizeaz` ateliere de crea]ie \n care copiii descoper` cum s` creeze propriile lor personaje [i pove[ti pornind de la desen, m`[ti sau marionete. “Deoarece fiecare copil poart` în el propriile personaje [i pove[ti, are nevoie doar de pu]in ajutor pentru a le aduce la lumin`”, spune Alina. Public` [i tu! – ateliere de grafic design Muzeul Na]ional de Art` Contemporan`, Calea 13 Septembrie # octombire 2010, sâmb`ta de la ora 11:00, 8–14 ani, \nscrieri: 021 3189137 sau prin e-mail: irina.radu@mnac.ro Copiii public` [i lucreaz` ca designeri: aleg fonturile, culorile, pictogramele [i formele pentru proiectul lor, fie din mapa de lucru (inclus`), fie dintr-o banc` de imagini digital` [i public` pe internet.

rescu 24; 6 februarie, 11:00, rezerv`ri: 021.315.23.77; 7, 42–120 lei, www.teatrultandarica.ro Pinocchio Cinematograful Gloria, Bucovina 6; 7 februarie, 11:00,

DVD Recomand`ri DVD

Ispita ttttt Film ttttt DVD

Asta-I tot / This Is It

Closer, regia Mike Nichols, cu Julia Roberts, Natalie Portman, Clive Owen, Jude Law, SUA, 2004, 99 min, 19,9 lei Probabil c` l-a]i v`zut [i v-a pl`cut; dac` nu (l-a]i v`zut), merge]i [i cump`ra]i-l. Apoi, invita]i-v` iubita la film [i fi]i aten]i la iubirile a patru oameni care se \ntâlnesc [i care doresc cu tot dinadinsul s` nu se mai despart`. Bine, nu to]i patru, ci câte doi, dou` perechi a c`ror libertate nu poate fi \mplinit` decât al`turi de cineva. Filmul este ecranizarea unei piese jucate pe Broadway, scrise de Patrick Marber, care este [i scenaristul filmului. Interesant este c` Owen a jucat rolul Dan \n pies`, acum \n interpretarea lui Jude Law; este interesant pentru c`, la prima vedere, b`rb`]ia direct` [i abraziv` a lui Clive Owen nu prea s-ar potrivi cu personajul nesigur [i, cumva, docil al “scriitorului” de

Ispiti]ii Jude Law, Julia Roberts, Natalie Portman [i Clive Owen necrologuri, Dan. A[ fi fost curios s` v`d [i varianta teatral`. Piesa, scris` foarte inteligent, cu dialoguri sclipitoare, devine un film perfect articulat, cu toate detaliile puse exact acolo unde trebuie, cu accentele dozate farmaceutic [i cu jocul impecabil al celor patru. La

toate acestea trebuie, neap`rat, s` amintesc coloana sonor`, cu “Blower’s Daughter” a lui Damien Rice, tânguitoare [i inubliabil`. |mi pare r`u, doar, pentru c` dvdul nu are nimic ofertant, cele câteva trailere [i videoclipul lui Rice fiind simpl` umplutur`. Florin Barbu

Pierdere dureroas` ttttt Film ttttt DVD

DVD

Things We Lost in the Fire, regia Susanne Bier, cu Halle Berry, Benicio Del Toro, David Duchovny, USA / Marea Britanie, 2007, 118 min, 50,5 lei Doamnelor, domnilor, as you see, anul \ncepe foarte bine pentru iubitorii filmului pe suport… rotund & sub]ire, ca s` zic a[a. Iar eu m-am gândit s` v` livrez o melodram` c`reia i-am ad`ugat o stea, a[a, pentru jocul conving`tor al celor doi, mai ales pentru al eluzivului Del Toro. Recunosc, nu-s deloc un fan al genului liricoid-siropos, dar am câ]iva actori pe care \i iubesc [i pe care-i urm`resc oriunde ar juca; \n plus, regizoarea este european` (danez`), adic` o rara avis la Hollywood. Revenind la povestea noastr`, Benicio Del Toro este Jerry Sunborne, cel mai bun prieten al lui Brian Burke (David Duchovny); fostul agent Mulder va fi ucis de un b`rbat furios, iar via]a perfect` a (restului) familiei sale \ncepe s` se

Regia: Kenny Ortega, cu: Michael Jackson 2009, SUA, 107 min. Filmul este o prezentare inedit` din culisele perioadei \n care Michael Jackson a creat conceptul [i a f`cut repeti]ii pentru concertele sale de pe Arena O2 din Londra, la care se vânduser`, deja, toate biletele. O adev`rat` cronic` a intervalului aprilie - iunie 2009, acest film a fost realizat cu sus]inerea deplin` a celor care de]in toate drepturile, folosind peste o sut` de ore filmate \n culise, care \l prezint` pe Jackson repetând mai multe melodii pentru concerte. 62,9 lei; www.provideo.ro

Bruno Regia: Larry Charles, cu: Sacha Baron Cohen, Gustaf Hammarsten, Elton John, 2009, SUA, 78 min. Bruno este mult mai scandalos [i obscen, de-a dreptul [ocant [i incredibil de amuzant; Bruno este un fashion reporter gay care [i-a propus s` ajung` “cel mai celebru austriac de la Hitler \ncoace”! Auto-proclamat “vocea televiziunii tinerilor austrieci”, Bruno este gazda faimoasei emisiunii tv FUNKYZEIT. 52,9 lei; www.provideo.ro

Harry Potter [i Prin]ul Semipur / Harry Potter and the Half-Blood Prince Halle Berry [i Benicio Del Toro caut` ([i accept`) binele destrame. Frumoasa lui so]ie (Halle Berry) \ncearc` s` reziste cu ajutorul e[uatului Jerry, a c`rei via]` era m`cinat` de droguri. Cum v-am zis, subiect clar de melodram`. Da, dar este ceva \n acest film care nu strepeze[te din]ii (de tot) [i care nu merge fix pe c`rarea tocit` a genului, de[i finalul e cu happy [i sunt momente \n care personajele [i

66 www.timeoutbucuresti.ro 5 februarie - 4 martie 2010

situa]iile au conturul [i consisten]a str`vezie a cl`bucului de soapopera... Ceva-ul acesta ar fi r`bdarea decent` a camerei pe chipurile distruse ale celor doi, chipuri care sunt centrul gravita]ional al filmului, \n special fa]a mare [i epuizat` a lui Del Toro. Cu alte cuvinte, o acceptabil` (melo)dram`. Florin Barbu

Regia: David Yates, cu: Daniel Radcliffe, Rupert Grint, Emma Watson, 2009, SUA, 153 min. Venirea noului profesor Horace Slughorn, prieten [i fost coleg al lui Dumbeldore, scoate la iveal` informa]ii cruciale, \n timp ce Harry pune mâna pe o carte de po]iuni care i-a apar]inut misteriosului Prin] Semipur. 99,9 lei; www.provideo.ro

CA S~ {TII UNDE {I DE CE www.timeoutbucuresti.ro februarie 2010 • nr. 111

NU RATA în 2010 Time Out î]i face agenda

CONSUM Cesepoart` anul acesta

LEC}IA DE MUZIC~ Cine te \nva]` acordurile?

URBAN M`t`sari 17. O adres` cultural`

INTERVIU Jonathan Safran Foer- TheGoldenBoy