Time Out Bucuresti Nr. 112 by Time Out Bucuresti

Sumar 5 martie – 2 aprilie 2010

www.timeoutbucuresti.ro

Cover Story Genera]ia 2 AM

Unde mânc`m

SHUTTERSTOCK

Film

Pentru cei care care tr`iesc \n era vitezei, cei care sunt mereu \n contra timp, cei care lucreaz` cel pu]in 10 ore pe zi [i cei care pur [i simplu nu au somn, Time Out a f`cut o list` cu locurile interesante [i utile deschise dup` miezul nop]ii. pag. 14-21

Muzic`

De ce atâtea concerte ‘80 \n 2010? 41 Live Preview: Feeding Fingers; Jean-Luc Ponty; Bloodhound Gang; Alphaville, Bad Boys Blue; Brendan Perry; Recoil 10 lucruri despre... Lydia Lunch; Cronic` de album: Hot Chip, Koudlam, The Knife, Fallulah, Marina and The Diamonds, Under Byen

Clasic` [ioper`

Amadeus... la Oper` Sunetul muzicii

Nightlife

Jahcoozi: Produs \n Berlin 46 Club review Tribute; Petreceri: Paul van Dyk; Michael Mayer & Justus Kohncke; Black Sun Empire, Mr. Woodnote & The Bonobo Hobos; Calamar Audio; Luciano & Marc Antona; Tony Anthem Ce mai ascult`m: Culoe de Song, Four Tet, Jahcoozi

Ora[ul\nsec]iune Bucure[tiul Est-Vest

Sunt fotografi pasiona]i de aceast` urbe. Pornesc \n excursii foto o dat` pe lun`, cel pu]in. Cum se vede ora[ul prin lentil`? {i câte crâmpeie inedite po]i surprinde \ntr-o singur` expedi]ie? Merge]i pe urmele Asocia]iei “Bucure[tiul meu drag”!

Health& Fitness Teatru 8

Features Depeche Dance

Concept de prim`var`

Topvânz`ri\nfebruarie 62 Recenzii:Alte]aSacititoare,Jurnalul revolu]ieicubaneze,Spionul-[efalluiHitler, Cyberpunk,Excep]ionalii,Povestea succesului,K:Artaiubirii,Dic]ionarullocurilor [imonumentelorcelebredinBucure[ti, IstorialuiDumnezeu

Prinora[

Cartea dintre dou` sta]ii Festival:OneWorldRomania

Copii

Branding la 15 ani

DVD

Patimile,So]iac`l`torului\ntimp Recomand`riDVD

31 30

Concept store-urile din Bucure[ti au reu[it s` profite de celebrul adev`r “ochii v`d, inima cere”, iar prim`vara aduce nout`]i \n domeniu.

Time Out Gadget Cele mai noi crea]ii de la Logitech.

Sold Out! 50 Cronici: Elling, Cât` speran]` (Such Hope), O lume pe dos Premiile Uniter 2010 - Nominaliz`ri 52

Carte 10

Consum

O bere [i... un tablou, v` rog! 54 Cronici: Georgeta Grabovschi, Viorel M`rginean, Regina Jose Galindo Spa]ii noi: MNAdC Interviu: Dan Pier[inaru Profil: Bernard Boutet de Monvel

Alain de Botton, filosoful englez, a petrecut o s`pt`mân` la Heathrow [i a scris o carte despre spectacolul uman din aeroporturi.

La galop \n jurul Bucure[tiului

Art`

R`zvan Mazilu revine la Teatrul Odeon cu un spectacol inspirat de muzica trupei Depeche Mode.

Interviul Time Out

Restaurant: Berestroika, The Library 24 Degustare: Ciocolata Nou deschis: La Cantine de Nicolai Cafenea: HasHas Oscar 2010 35 Filmul lunii: Alice \n }ara Minunilor; Cronici: Invictus, Din raiul meu, Moon; Interviu: Kathryn Bigelow; Prim-plan: Jeff Bridges; Festival: Berlin 2010

5 martie - 2 aprilie 2010 www.timeoutbucuresti.ro 3

Ancor Publishing Str. B`r`]iei 31, etaj 3, sector 3, Bucure[ti www.timeoutbucuresti.ro

Editorial

I I

Hais`-]iar`tBucure[tiul noaptea

I I I

Publicitate Tel. 0318.256.302, E-mail: sales@timeoutbucure[ti.ro Abonamente Tel. 0318.256.242/323/244 Fax 0318.256.243 Tel. verde 0800.88.93.93 ISSN: 1841-771X Redactor-[ef Raluca Badea Editorial Tel. 0318.256.331, 0755.882.054, 0748.222.102, Fax 0318.256.329 Ora[ul \n sec]iune Stela Nadoleanu (editor) Film Raluca Badea (editor) Muzic` Rock, Pop & Jazz Iris Opri[ (editor) Muzic`: Clasic` [i Oper` Raluca Badea (editor) Nightlife Iris Opri[ (editor) Health&Fitness Anca Negoi]` (editor) Teatru & Dans Anca Ioni]` (editor), Art` Ioana M\]u (editor) Carte Daniel Nicolescu (editor) Prin ora[ Stela Nadoleanu (editor) Copii Stela Nadoleanu Consum Magda Popescu (editor), Unde mânc`m Cristina Marina (editor) TV, Radio & DVD Raluca Badea (editor) Studio DTP & Design Marcel Pomian DTP & Design Bogdan Popa Foto editor Gabriel Pan]iru Copert` Marcel Pomian Foto Shutterstock

I Foto

Adrian Stoicoviciu, Mihai D`sc`lescu, Adi Bulboac`, Cristina Nichitu[, Victor Ciupuliga SHUTTERSTOCK

I Corectur` Theodor Zamfir I Surse foto Guliver, Mediafax, Photoland, Reuters I Abonamente Viorica Olteanu I Sales

Un ora[ care nu e nici insomniac, dar nici \n permanen]` adormit Insomnia e din nou la mod`. Relansat` probabil de situa]ia economic` - nimic mai eficace decât grijile financiare ca s` provoace [i s` men]in` starea de veghe. Dar, dup` cum cânt` [i Owl City, “every mushroom cloud has a silver lining”. Adic` orice nenorocire are, pe undeva, un aspect pozitiv. Care trebuie \ns` bine c`utat [i - dac` totu[i nu exist` - inventat. Insomniile provocate de depresiunea economic` actual` au dus la o formare a unei vie]i de noapte de invidiat. Toate ora[ele pulseaz` noaptea; pân` [i Parisul unde cluburile de noapte primiser` interdic]ie \ntre anumite ore, ca s` nu deranjeze somnul vecinilor, a revenit asupra deciziei [i s-a hot`rât s` rivalizeze din nou cu New York. Inspira]i de noii eroi ai culturii pop, vampirii, care “tr`iesc” la maxim noaptea, oamenii s-au apucat [i ei s`-[i prelungeasc` starea de trezie, pentru c` noaptea totul pare posibil, frumos [i cool. Depresia se transform` \n euforie [i chiar frenezie. Sau m`car luminile din discoteci fac ca pisicile s` nu mai par` chiar a[a de negre.

Via]a f`r` somn este glorificat`, mai nou, [i de Owl City – nume mai mult decât sugestiv sub care se ascunde un insomniac real [i incurabil, ale c`rui versuri despre nop]i albe [i contemplative au un farmec nebun, contagios de-]i vine s` \]i faci perfuzie cu cafea \n fiecare sear` [i s` \]i petreci orele de \ntuneric meditând la via]` [i la ce minunat` e ea... Prin urmare, via]a de noapte e mai important` decât oricând. Iar Bucure[tiul, chiar dac` nu e Londra, Paris sau New York, m`car nu e Geneva. Nu am absolut nimic \mpotriva Elve]iei, dar dac` vrei s` te plimbi prin Geneva, Neuchâtel sau Bienne pe la ora 10 seara, te sim]i ca \n filmele SF \n care to]i oamenii au disp`rut \n urma unei invazii de zombie/extratere[tri/body snatchers etc., iar supravie]uitorul merge singursingurel prin ora[ul pustiu. Evident c` toate magazinele \nchid pe la [ase-[apte seara, iar pe la zece nu mai e picior de om nici prin restaurante, a[a c` volens-nolens trebuie s` stai \n barul hotelului – care s` nu v`

4 www.timeoutbucuresti.ro 5 martie - 2 aprilie 2009

\nchipui]i c` e plin de partyanimals sau p`s`ri de noapte. Nici vorb`. Totul se termin` maxim-maximorum pe la 12 noaptea, dup` ce barmanul \]i indic` de mai multe ori, foarte clar, inten]ia de a se duce [i el acas`. |n Bucure[ti, chiar dac` z`pada e neagr` [i gropile adânci, avem m`car ceva via]` noaptea. O via]` mai smucit`, mai... balcanic`, dar totu[i via]`. De[i, spre disperarea multora, Shorley nu mai e deschis toat` noaptea, tot mai sunt restaurante la care po]i s` m`nânci o ciorb` de burt` dup` o petrecere monstruoas`, shaormerii non-stop – cu duiumul, spa-uri unde s` scapi de stres, ca s` nu mai vorbesc de cluburi [i baruri unde po]i s` dormi cu capul pe mas` sau cu nasul \n paharul cu whisky dac` asta vrei. {i, la orice or`, dac` faci o plimbare pe str`zi ([i nu cazi \n vreunul din multele [an]uri din buricul târgului) vezi oameni, care asta fac [i ei – se plimb` ocolind gropile. {i nu te sim]i singur. Raluca Badea

Sales Coordinator Dana Arghirescu Sales Manager Lumini]a Manta Traffic Manager Mirela Ignat Traffic Coordinator Constan]a Olteanu I I

Brand Manager Raluca {tefan PR Ana Gulie – pr@timeoutbucuresti.ro Tipar & Prepress

SC COMPANIA DE PRODUCTIE INTERTAINMENT SA Tel: 031/825.10.28 Fax: 031/825.10.36

Revist` editat` de Ancor Publishing SRL, o companie a Publimedia International S.A. Tel.: 0318.256.200; Fax: 0318.256.300

I Director publishing Cosmina Noaghea I Director editorial Cristian Hostiuc I Publisher Carmen Mihalcea I Director marketing Daniela {erban I Director vânz`ri Nicoleta Nedea I {ef departament foto Marius Sm`du I {ef departament prelucrare foto Iulian Popa I Director IT&C Bogdan Petre I Director produc]ie Rodica Ghenciu I Director distribu]ie Dan Apostolache I Director HR Elena {erban I Director financiar Sorin Dinu I Ac]ionarii Ancor Publishing SRL

Publimedia International S.A., Eleanor Sebastian, Charles Frank, Anca Ioni]` Time Out Magazine Ltd is part of the Time Out Group Chairman Tony Elliott Guides Managing Director Peter Fiennes I Copyright: Este interzis` reproducerea oric`rui material scris sau a oric`rei ilustra]ii din aceast` publica]ie, f`r` acordul prealabil scris al Publimedia International.

Ora[ul\nsec]iune Editor Stela Nadoleanu prinoras@timeoutbucuresti.ro

Bucure[tiultr`ie[teprindetalii AUZITEPRIN ORA{

Showcase Amprente vizuale Foto Cornel Popescu Când mergi cu aparatul de fotografiat pe str`zile Capitalei imaginile par s` prind` alt` culoare. Fotografii Asocia]iei “Bucure[tiul meu drag” \nva]` asta cu fiecare expedi]ie organizat`. Redescoperi]i ora[ul din perspectiva obiectivului lor la pagina 8

Taxi Driver

Prezum]iadeseriozitate N-am mai mers demult cu taxiul [i nu doar din pricina crizei. Pe iarna asta bucluca[` mi-ar fi pl`cut s` m` ad`postesc de ger ([i de mormanele de z`pad`) \ntr-una dintre yellow cab-urile noastre, \ns` toate eforturile de a ajunge la timp undeva mi-ar fi fost z`d`rnicite. Pricina? Traficul sau, mai precis, (ne)desz`pezirea. |ntr-o sear` destul de târzie taxiul era singura variant`. Sun \n central`. “|n 3 minute, ma[ina XX”, mi se r`spunde. Uimit` de-atâta promptitudine cobor \n fa]a cl`dirii. Taxiul a ajuns mult mai repede fa]` de timpul anun]at ini]ial.

|i mul]umesc [oferului pentru graba cu care a sosit la destina]ie [i m` declar surprins` foarte pl`cut. Taximetristul, bucuros de laude, \ncepe s`-mi povesteasc` p`]anii pe timp de iarn`. C` e greu, dar [tie scurt`turile, c` nu prea sunt clien]i... “Cea mai mi[to faz` a fost s`pt`mâna trecut` pe iarna aia. Mai [ti]i ce viscol era?!? A f`cut o doamn` comand` la taxi. {i a sunat la o alt` companie. Nimic. N-aveau ma[in`. Apoi la al]ii. La fel. {i-a tot \ncercat a[a vreo 40 de minute. {i a sunat, apoi, [i la noi \n central`. Anun]` colega prin sta]ie adresa.

6 www.timeoutbucuresti.ro 5 martie - 2 aprilie 2010

Eu eram deja acolo, dusesem pe cineva la aceea[i destina]ie. Când i s-a zis c` poate deja s` coboare femeia a \nchis telefonul. I-a sunat a b`taie de joc [i-a-ntrerupt convorbirea. A fost nevoie s` o sun`m din nou. S`r`ca, mi-a spus când a urcat \n ma[in` c` se gr`bea la aeroport [i era disperat`. {i e den]eles reac]ia ei! Cui i-ar fi venit s` cread` c` dup` atâtea \ncerc`ri, pe viscolul `la, o a[teapt` un taxi chiar la scar`?” Stela Nadoleanu

Discu]ie \n ceain`rie \ntre dou` fete: - Uite ce ceainic mi[to au adus la mas`! - Mie \mi plac linguri]ele. Sunt a[a mi[to astea mici. |ntotdeauna am avut un feti[ legat de linguri]ele pentru \mp`rt`[anie! Zodiile aduc nefericirea: El: Vreau s` taci! Nu m` intereseaz` cât de mult crezi tu \n astrologie!?! Vrei s` ne cert`m? Ea: Altfel te plângi c` nu comunic`m. Pentru mine e important s` [tiu ce ascendent are mama ta!

Trimite-ne o poz`! TimeOut caut` fotografi amatori [i imagini inedite din Bucure[ti. A[tept`m pozele voastre (al`turi de nume[i num`r de telefon) pe e-mailul prinoras@timeoutbucuresti.ro. Cele mai reu[itevor fi publicate\n revist`.

3 \ntreb`ri pentru

JaroslawGodun,directorulInstitutuluiPolonezdinBucure[ti Var[ovia a cunoscutului Concurs Interna]ional Fryderyk Chopin, desf`[urat o dat` la cinci ani.

Anul 2010 a fost declarat de c`tre UNESCO [i \n Polonia ca fiind anul Chopin. Se \mplinesc 200 de ani de la na[terea compozitorului [i pianistului Fryderyk Chopin. Institutul Polonez din Bucure[ti a organizat Festivalul Interna]ional “Chopin 200”. Urmeaz` [i alte evenimente.

Fiindc` anul acesta \i este dedicat, cum s-au gândit capitalele Europei s` \i ofere “reziden]`” compozitorului? Ce gen de evenimente \l aniverseaz`? Eu nu l-a[ \nchide pe Chopin numai \ntre grani]ele Europei. El este foarte apreciat \n Asia, \n ]`ri precum Japonia, Coreea [i China. Dar, dac` ar fi s` ne referim strict la b`trânul continent, fiecare capital` european` va derula proiecte variate care vor purta ne\ndoielnic o amprent` local`. Totu[i, cred c` o tr`s`tur` comun` va fi abordarea crea]iei lui Chopin nu numai \n

varianta ei clasic`, romantic`, dar [i \n prelucr`ri moderne (de pild` Rock Loves Chopin). Anul Chopin nu \nseamn` exclusiv comemorarea compozitorului \n concerte, ci [i \n alte manifest`ri artistice din domeniul artelor vizuale sau teatrului. M` refer la valorificarea motivelor chopiniene \n dansul contemporan [i \n arta dramatic`. Nu trebuie s` uit`m c` una dintre manifest`rile majore \nchinate personalit`]ii compozitorului va fi organizarea anul acesta la

Dac` ar fi tr`it \n zilele noastre, ce loc din Bucure[ti crede]i c` i-ar fi pl`cut sau i s-ar fi potrivit cel mai mult? Sunt multe locuri care cred c` i-ar fi pl`cut lui Chopin \n Bucure[ti. |ndr`gostit de Paris, ar fi putut c`uta s` descopere \n Bucure[tiul de ast`zi farmecul de alt`dat`, cel ce i-a atras faima de Micul Paris. I-ar fi pl`cut atmosfera ora[ului, oamenii, cl`dirile discrete, de o frumuse]e aparte precum Muzeul Theodor Aman, ascuns, aproape inobservabil, printre cl`dirile cu arhitectur` modern`, Muzeul George Enescu sau Palatul Mogo[oaia. S-ar fi plimbat cu mult interes printre casele de la Muzeul Satului [i ar fi admirat frumuse]ea autentic` a spiritului românesc ce r`zbate din folclorul popular, de unde [i el [i-a tras de multe ori

inspira]ia (vezi Mazurcile [i Polonezele sale). Pe parcursul anului unde se va auzi muzica sa? Unde \[i va face sim]it` prezen]a \n Capital`? Nu numai \n Bucure[ti, dar [i \n alte ora[e mari din România [i Republica Moldova inten]ion`m s` organiz`m concerte \n diverse loca]ii, \ncepând cu Filarmonica Român`, Sala Radio, Palatele Brâncovene[ti de la Mogo[oaia, Palatul Pele[, Sala cu Org` din Chi[inù [i \ncheind cu marele concert din Pia]a Constitu]iei. Acestea sunt doar câteva din proiectele noastre aflate deja \n derulare, la ele putându-se adùga pe parcursul anului [i alte manifesta]ii. De asemenea, \n prim`vara acestui an vom dezveli \n parcul Her`strù bustul restaurat al lui Fryderyk Chopin, un proiect la care am fost parteneri ai Prim`riei Bucure[ti. Stela Nadoleanu PUBLICITATE

5 martie - 2 aprilie 2010 www.timeoutbucuresti.ro 7

Fotoreportaj Bucure[tiulEst-Vest

Sunt fotografi pasiona]i de ora[ul \n care tr`iesc. {i \[i dau \ntâlnire cel pu]in o dat` pe lun`. Se stabile[te traseul [i locul de \ntâlnire. Apoi pornesc, echipa]i cu aparatele de fotografiat, pe str`zile Capitalei. Oameni, cl`diri, frânturi de via]`, toate sunt privite prin obiectiv. Asocia]ia “Bucure[tiul meu drag” a luat la pas ora[ul de la est la vest. Urma]i aceea[i “rut`” reconstituit` \n imagini. De Stela Nadoleanu

Drago[ Oproiu d` culoare taxiurilor din ora[

Diana Halmaghi vâneaz` aceea[i perspectiv`

Escalade urbane surprinse de Bogdan Boghi]oi Andrei Pascu a \ntâlnit bunicile de alt`dat` “La lopat`” \n varianta C`t`lin Fudulu

Ionescu {tefan Daniel pare c` recunoa[te fum`torii \n fiecare detaliu Marius Petrini surprinde mici gesturi de prietenie 8 www.timeoutbucuresti.ro 5 martie - 2 aprilie 2010

Cristi Ivan a realizat fotografia de grup

Features

DepecheDance R`zvanMazilu[icoregrafulitalianMassimoGerardirevinlaTeatrulOdeoncuunspectacol inspiratdemuzicaforma]ieiDepecheMode.AncaIoni]`astatdevorb`cuceidoicreatori despreredescoperireasonorit`]ilorforma]ieibritaniceprinintermediuldansuluicontemporan.

Noul spectacol al lui R`zvan Mazilu pune accentul pe mi[carea pur` Ai realizat acest spectacol prima oar` \n Germania, la Teatrul din Kiel, \n stagiunea 2006 – 2007. Spectacolul se numea “Dances for the Masses”. Versiunea de la Bucure[ti este schimbat` fa]` de cea ini]ial`? Massimo Gerardi: Da. Am readaptat foarte mult, pentru c` am dansatori total diferi]i de cei din Germania. Energia lor este diferit`, aceast` muzic` este receptat` diferit, din punct de vedere cultural, aici. Modul meu de lucru cu dansatorul este foarte deschis, foarte spontan. Am o idee coregrafic` pe care nu ]in foarte mult s` o redau identic. Lucrez foarte mult cu corpul dansatorului. Dac` ceva din coregrafia mea nu este primit de c`tre corpul dansatorului, atunci trebuie redescoperit \mpreun`. Trebuie s` ne \ntâlnim la jum`tatea drumului. Coregraful vede din afar`, poate s` explice, dar fiecare dansator are un alt tip de fizicalitate. Fiecare

corp simte diferit mi[carea. Scenariul coregrafic al spectacolului nu este strict. R`zvan Mazilu: Fiecare dansator din trup` are solo-ul lui. Asta mi-am [i dorit cu acest spectacol: s` dezvolte o ni[` a dansului contemporan care nu este prezent` la noi. Nu avem produc]ii de dans contemporan pe aceast` zon`, de mi[care pur`.

Partitura muzical` con]ine 16 piese ale forma]iei Depeche Mode. Cum le-ai ales? Care a fost criteriul? Massimo Gerardi: Este dificil s` dansezi pe muzica lui Depeche, pentru c` este “down-beat”. De aceea am ales pentru structura muzical` a spectacolului multe variante remixate ale versiunii originale, pe care le-am g`sit mai potrivite pentru a dansa. Au mai multe varia]ii de ritm, sunt mai sincopate, [i atunci partitura muzical` devine Ce nume[ti mi[care pur`? R`zvan Mazilu: Vorbesc despre acea parte a maiinteresant`\nceeaceprive[tefelul\ncareeste dansului contemporan care este diferit` de ceea structurat` mi[carea \n`untrul fiec`rei piese. ce se nume[te performance, dansul conceptual care pune accentul pe non-mi[care, care neag` Cum v` aduce]i aminte pa[ii? Am perfec]iunea corpului virtuoz \n mi[care. Eu asistat la repeti]ii [i mi s-a p`rut dificil cred c` dansul are ambele palete, [i mi[care, [i de memorat pentru dansatori. non-mi[care. Peisajului nostru cultural \i lipsesc R`zvan Mazilu: Eu \mi fac un fel de draspectacolele de dans contemporan bazate pe maturgie interioar` care leag` mi[c`rile. Nu le mi[care. Toate spectacolele mele sunt \n aceast` \nv`] mecanic. Exist` o decantare a mi[c`rii: mai \ntâi trebuie s-o \n]eleg, s`-mi fac un traseu, zon`.

10 www.timeoutbucuresti.ro 5 martie - 2 aprilie 2010

Features

R`zvan Mazilu: Ca adolescent eram mai aproape de tot ceea ce \nsemna Depeche Mode ca imagine decât de muzica lor. Acum \ncep s` o redescop`r, odat` cu lucrul la spectacol. Pot s` spun c` m` reg`sesc \n ea. O v`d ca pe un lucru nou. Este ca [i cum o ascult acum pentru prima oar`. Sper ca publicul s` fac` acela[i lucru, s` o redescopere prin intermediul dansului. Este diferit de a o asculta versus a o asculta prin intermediul dansului.

o evolu]ie a ei, o poveste. A[a pot s` le interpretez, s` le dau un sens. Când uit pa[ii, asta \nseamn` c` ei nu sunt lega]i \n mintea mea. Fiecare mi[care este \n rela]ie cu o alta. Massimo Gerardi: Am \ncercat s` structurez spectacolul pe buc`]i mai mici, solo-uri, duete, trio-uri, care formeaz` mai degrab` un val. Fiecare pies` are povestea ei. Pentru unele piese am ]inut seama de versuri, pentru altele de ideea general` a cântecului, ca de exemplu \n prima pies` a spectacolului, care se nume[te “The Rush”, ca urmare toat` lumea se gr`be[te. R`zvan are un solo pe melodia “Clean”. R`zvan, am v`zut c` semnezi la acest spectacol costumele. Ai f`cut [i costumele la spectacolul “UrbanKiss” de la Teatrul de Operet`. R`zvan Mazilu: Pentru c` \mi place foarte mult. |ntotdeauna mi-am dorit s` fac asta. |n copil`rie dansul era la concuren]` cu pictura. Pân` la urm` dansul s-a dovedit mai puternic, a câ[tigat. Dar, pe lâng` asta, dansatorii [tiu cel mai bine ce le pune \n valoare corpul, ce este func]ional. Costumul unui dansator trebuie s` fie [i spectaculos, dar [i func]ional. Costumele acestui spectacol sunt \n spiritul Depeche, dar nu se vor o reconstituire fotografic` a costumelor purtate de membrii trupei.

Coregraful Massimo Gerardi simte curentul existen]ialist din muzica Depeche Mode Sunte]i amândoi dansatori. Ce fel de energie are pentru voi muzica forma]iei Depeche Mode? Massimo Gerardi: Pentru mine muzica lor este foarte personal`. O g`sesc original`. |mi place sound-ul lor specific, o sonoritate pe care a[ numi-o “industrial`”. Nu este \ntotdeauna pozitiv`. Este echivalentul, \n ceea ce m` prive[te, \n muzica pop, a curentului existen]ialist.

Acesta este al doilea spectacol, dup` “Flash Back”, la care lucrezi \mpreun` cu Massimo. R`zvan Mazilu: Este u[or s` lucrez cu el, pentru c` m` reg`sesc \n stilul lui. Are, \n acela[i timp, o rigoare fantastic`. Trebuie s` fii “\n stilul lui”, s`-i redai amprenta, dar s` ai [i libertate ca interpret. Dar pentru mine, ca s` pot lucra cu un coregraf, trebuie s` cred \n el deopotriv` ca artist, dar [i ca om. Nu pot s` lucrez cu cineva \n care nu cred ca om. “Depeche Dance”, coregrafie: Massimo Gerardi, Scenografie: Eveline Havertz Costume: R`zvan Mazilu, cu: R`zvan Mazilu, Bianca Patrichi, Laura Andrei, Vanda {tef`nescu, Judith State, Mircea Ghinea, Cristian Chi[, Florin T`nase, Szasz Levente, Mihai Sm`r`ndache, Teatrul Odeon, 12, 13 martie, ora 19:00 PUBLICITATE

5 martie - 2 aprilie 2010 www.timeoutbucuresti.ro 11

Interviu Time Out

|naeroport AlaindeBotton,celebrulfilosofenglez,apetrecutos`pt`mân`h`l`duindprinTerminalul5al aeroportuluiHeathrow.AndrewPStreetaaflatdece.

Alain de Botton a fost “scriitorul rezident” al aeroportului Heathrow Ai fost abordat de BAA (compania care de]ine Heathrow) \n leg`tur` cu cartea (“A Week at the Airport”) datorit` interesului t`u pentru spa]ii de lucru [i arhitectur`? Au dat sfoar` \n ]ar` printre agen]ii literari din Marea Britanie c` sunt \n c`utarea unui autor care s` scrie despre via]a \n aeroport, iar agentul meu mi-a spus: “Sunt sigur c` nu te intereseaz`, dar \]i spun oricum”. {i eu i-am spus: “Ba nu, m` intereseaz` chiar foarte mult!” Sunt interesat de aeroporturi de mult` vreme [i am scris despre ele de câteva ori, dar \ntotdeauna mi s-a p`rut c`

“Stagiul” la aeroport s-a soldat cu cartea “A Week at the Airport”

accesul la un aeroport e teribil de dificil. Mai ales \n aceste vremuri, aeroporturile nu sunt locuri \n care s` z`bove[ti. A[a c`, pentru mine, acest proiect a fost foarte interesant tocmai pentru c` \mi oferea acces pretutindeni. Interesant \n ce fel? Pe de o parte, datorit` tehnologiei care se face sim]it` la tot pasul. Ni se tot spune c` trìm \n “lumea modern`” [i c` “lumea modern`” \nseamn` vitez` [i interconectare, dar chestiile astea pot fi doar ni[te no]iuni ciudate [i abstracte pân` când ajungi la aeroport [i \]i spui: “O, da, lumea chiar e modern`”. Mul]i dintre noi \nc` trìm \n case [i mergem pe str`zi care au fost proiectate \n secolul 19 [i o mare parte din via]` o petrecem \n contexte care nu sunt neap`rat moderne. Pe de alt` parte, aeroporturile sunt un pol de contemporaneitate. Sunt locuri care \[i dau imediat uit`rii istoria; funda]ia lor este alc`tuit` din “aici” [i “acum”. Poveste[ti cum oamenii din aeroport poposeau la biroul tù ca la un confesional... Oamenii erau foarte, foarte dornici s`-mi spun` povestea lor. Mul]i dintre angaja]i doreau s`-[i exprime nemul]umirile - oamenii nu \i \n]eleg, pasagerii \i trateaz` urât sau ceva de genul `sta. Iar pasagerii de obicei voiau doar s`-mi spun` \ncotro zburau. Dup` p`rerea mea, pentru c` aeroporturile sunt zone prin excelen]` anonime, iar mul]i oameni c`l`toresc ne\nso]i]i, asta poate da na[tere la o dorin]` de a vorbi cu al]i oameni,

12 www.timeoutbucuresti.ro 5 martie - 2 aprilie 2010

chiar necunoscu]i. Oamenii au vie]i sentimentale foarte complicate. Afli c` unii c`l`toresc pentru a-[i vedea amantele sau familiile secrete sau pentru tot felul de aranjamente la care nu te-ai gândi \n mod normal. Pe de alt` parte, aero-

Pentruc`aeroporturile suntzoneprinexcelen]` anonime,astapoateda na[terelaodorin]`dea vorbicual]ioameni. porturile nu sunt locuri care s` \ncurajeze conversa]iile. Exist` baruri [i cafenele, dar \n general oamenii nu prea vorbesc \ntre ei. {i am ap`rut eu cu ditamai insigna pe care scria “Vorbi]i cu mine dac`vre]i”, a[a c` au venit. Sunt unele pasaje din carte \n care nu e clar dac` ai descoperit poezia vie]ii de zi cu zi sau e[ti ironic. Tot aeroportul are [i unele nuan]e de comedie. Acum e foarte m`re] [i uimitor, cu ma[in`rii complicate, totul foarte sofisticat, iar \n urm`torul minut totul devine foarte uman. Te gânde[ti cât de grandios e, iar apoi vezi cum sunt preg`tite mesele. |n general sper c` am reu[it s` adopt un ton de umor cald, nu de ironie r`ut`cioas`.

SHUTTERSTOCK

Urban

14 www.timeoutbucuresti.ro 5 martie - 2 aprilie 2010

Urban

Shopping-uldela miezulnop]ii Petrecerilenocturnecusesiunidecump`r`turiincluse\npre] auajunsdejaotradi]ie\nBucure[ti.|narma]i-v`cuenergie, r`bdare[imaimultecarduri[isuccesulseriiegarantat. DeAncaNegoi]`

Seri costisitoare A apus soarele. Preg`ti]i-v` de shopping! Asta ar trebui s` fie, mai nou, deviza mall-urilor [i supermarketurilor din Bucure[ti. “Din 2008 [i pân` azi am avut [ase evenimente de tipul Night Shopping Party”, spune Loredana Croicia, sales & marketing director al B`neasa Shopping City. Prelungirea programului pân` dup` miezul nop]ii a venit [i dintr-o nevoie impus` de vizitatori, “oameni ocupa]i care nu se mul]umesc cu cele 24 de ore dintr-o zi”. |n plus, când e vorba de reduceri, cump`r`turile nu trebuie s` se fac` pe fug`. Cât despre succesul acestor nop]i, cifrele au vorbit de la sine. “Night Shopping Party a \nsemnat peste 70.000 de oameni \ntr-o singur` zi, 230.000 de oameni \ntr-un singur sales weekend”, spune Croicia. B`neasa Shopping City (foto 3) promite nop]i albe [i \n martie - cu muzic`, promo]ii, cocteiluri [i concursuri. Reduceri pân` la 3 am Unirea Shopping Center a organizat pe 26 februarie cea de-a 4-a edi]ie a evenimentului “Noaptea Reducerilor”. Cei de la Unirea au promis [i au livrat [i de data aceasta o list` generoas` de promo]ii \ntre orele 22.00 [i 3.00 diminea]a. “Prin alegerea acestui interval orar am venit \n \ntâmpinarea celor c`rora programul nu le permite s` mearg` ziua la magazinele preferate [i celor c`rora le place s` \nceap` weekend-ul cu shopping (nop]ile de sales au loc mereu \n zilele de vineri), mai ales \n condi]iile \n care \n aceste nop]i se preg`tesc de obicei reduceri speciale de la 10% pân` la 75%”, spune Adina Nicula, coordonator marketing al Unirea Shopping Center. Urm`toarea noapte de cump`r`turi va avea loc \n aprilie. Magazinul va avea din ce \n ce mai multeserideacestgen,pentruc`“fiecarenoapte de sales a \nregistrat o dublare a traficului de clien]i [i o cre[tere a vânz`rilor cu peste 50% fa]` de cele \nregistrate \n timpul unei zile obi[nuite”.

70%, concursuri de “discounturi garantate”, concerte [i mul]i cump`r`tori. |n plus, pentru achizi]ii de minim 50 de lei pân` la ora 2.00 diminea]a v` pute]i \nscrie la tombola “Night Shopping Party”. Premiul este un voucher de cump`r`turi \n valoare de 500 de euro. Când nu e coad` la supermarket Nu e vreo utopie [i nici nu e vorba despre vreun magazin cu livrare la domiciliu (de[i cred c` ar fi visul \mplinit al multora). Supermarketul \n care nu se st` la coad` chiar exist`. Este vorba despre Real (foto 2), singurul de acest gen din Bucure[ti care este deschis nonstop. Dac`nuave]itimps`face]icump`r`turileziua [i nu vre]i s` irosi]i nici weekend-ul cu activit`]i casnice, singura solu]ie r`mâne Real-ul. Avantajele sunt evidente - nu e aglomera]ie \n magazin, nu e trafic [i nu exist` deadline (pute]i z`bovi cu orele\nfa]aunuiraftdac`astav`faceferici]i).

Cump`r`turi \nainte de r`s`rit {i la Plaza România (foto 1) se poart` “dup` asfin]it”.Aufostdejamaimulteedi]iideFashion United Night Shopping Party, toate de un adev`rat succes. Au fost reduceri de pân` la

5 martie - 2 aprilie 2010 www.timeoutbucuresti.ro 15

Urban

Chiarnuse\nchideniciodat`?

Meniu de noapte Plictisi]i probabil de \ntreb`rile insistente ale bucure[tenilor care cu greu g`sesc un restaurant adev`rat deschis nonstop, proprietarii de la Casa Select au publicat pe site, \n toate variantele, principalul atu al restaurantului buc`t`ria nonstop, 24 de ore din 24. Normal, pot interveni “cazuri fortuite”, total nedorite, dar cel mai bine este s` telefona]i. Meniul, care include o mare varietate de preparate române[ti (ciorbe, fripturi) sau interna]ionale, este disponibil oricând. Excep]ie fac doar preparatele din America Latin`.

Casa Select, Drobeta 23, 021.210.16.51, a[az` pe gr`tar \n fa]a ta, aluatul este \ntins www.casaselect.ro [i preparat pe loc, iar mixul de legume [i sosuri este la alegere. Punctul forte este, nortortilla - \n total 11 variante care por2 mal, nesc de la 16 lei, dar meniul mai include [i aripioare picante (14 lei), salate (de la 12 lei) sau deserturi. La Tortilla, Splaiul Independen]ei 2F, 031.105.39.33, www.latortilla.ro

VICTOR CIUPULIGA

Pu]in` energie \n miez de noapte nu stric` niciodat`. Noi am ales câteva locuri unde nu exist` riscul s` vi se trânteasc` u[a \n nas pentru c` s-a \nchis buc`t`ria. Cu excep]ia cazurilor fortuite... de Cristina Marina

Fast food s`n`tos Shaorma de la Dine[ (foto 2) este recunoscut` ca fiind una dintre cele mai bune din Bucure[ti, dar fast food-ul mi-a atras aten]ia mai ales pentru c` este unul dintre pu]inele care func]ioneaz` nonstop. Plus c` are [i o alternativ` mai s`n`toas` pentru somnanbuli. Astfel, cei care s-au s`turat de pr`jeli, pot \ncerca piept de pui (7,5 lei) cu legume la gr`tar (4 lei) sau orez cu legume (4 lei) [i preparate de post - chiftelu]e de post (5 lei). Normal, nu po]i face abstrac]ie de “bun`t`]ile” cu mai mult colesterol, dar extrem de gustoase, ca sandvi[ul Big Mama (10 lei) sau Big Dog (6 lei).

Noapte mexican` La Tortilla (foto 1) am mers de multe ori \n timpul zilei, dar nu am g`sit-o niciodat` la fel de aglomerat` ca \n nop]ile de weekend. Este a[ezat` strategic, \n apropierea Centrului Vechi, [i \i atrage pe petrec`re]ii nocturni cu arome mexicane. |n weekend func]ioDine[, Mitropolit Nifon 2-2a, Pia]a neaz` nonstop, iar de luni pân` joi pân` la ora 2 pm. Ideea este de fast food mexican, Foi[orul de Foc 1, Lân`riei 93, 021.335.80.99, dar nimic nu este semipreparat - carnea se www.dines.ro 16 www.timeoutbucuresti.ro 5 martie - 2 aprilie 2010

Rotiseria din centru Sigur vi s-a \ntâmplat ca \n miez de noapte s` vi se fac` poft` de ceva anume (de cele mai multe ori fast food), un gust f`r` de care noaptea nu se poate \ncheia, iar r`s`ritul nu are aceea[i savoare. Chicken strips-urile [i sosul de maionez` de la Chicken Staff (rotiseria de vizavi de Marriott) stârnesc adesea pasiuni culinare de-a dreptul bolnave ([i la propriu, [i la figurat). Noroc c` por]ia nu este fix`, iar pre]urile sunt pentru o sut` de grame, astfel \ncât impactul poate fi limitat (cu ceva m`sur`). La Chicken Staff mai g`si]i [i shaorma, crochete de ca[caval sau diverse preparate din carne. Chicken Staff Calea 13 Septembrie 97, 021.410.52.52 |n mi[care Dac` a]i consumat prea mult` energie \n club, McDrive-ul de la McDonald’s este deschis nonstop [i nici m`car nu este nevoie s` coborâ]i din taxi. Singurul lucru care lipse[te din meniu este \nghe]ata... McDonald’s Buze[ti, dr. Felix 8-10, 021.300.00.07

2 ADRIAN STOICOVICIU

E[ti insomniac din fire. {i-]i place s` ie[i noaptea la o bere, un whiskey sau un ceai. Nu vrei \n club, asta-i sigur. Dar ce alte locuri g`se[ti deschise la aceste ore? Porne[ti prin epoci pacifiste, te-ad`poste[ti la o bere [i-apoi ajungi \n Orient. {i-a pierdut nop]ile prin baruri Stela Nadoleanu.

ADRIAN STOICOVICIU

Urban

1 3

Baruripentrubufni]e Sixty niners, dar tineri \n spirit Am pornit prin ora[ pe vremea bufni]elor. {i am nimerit un loc la fel de blând [i pa[nic ca [i ele. La Woodstock Rock’n Cafe & Peace (foto 3) te duci cu inima deschis`. Nu degeaba te \ntâmpin` \nc` de la intrare semnul hipio]ilor. “Make love, man, not war”, mi-am zis. Ajuns` \n prima camer` m-am convins c` aici mi-e locul. Simplu, dar prietenos, a[a a[ putea s` descriu decorul. Muzica [i-a f`cut instant efectul: Led Zeppelin, Dire Straits, Clapton [i to]i ceilal]i de-o vârst`. Nimic pe lâng` stilul, declarat al casei, a[a c` la capitolul “what you see is what you get” Woodstock se ]ine de cuvânt. La bar te-a[teapt` barmanii ([i obi[nui]ii casei) de parc` te-ar cunoa[te de-o via]`. Nu [tiu dac` blugii mei evaza]i i-au convins, dar mi-au vorbit prietene[te (“scuz`-ne, a[a suntem noi, u[or dezorganiza]i”). Peace, man! Am zâmbit [i am comandat un whiskey (12 lei) [i-o bere (\n jur de 7 lei). Era miercuri, a[a c` se preg`teau de-un concert. E o sear` dedicat` “live-act-urilor” la care oricine e binevenit s` se \nscrie. Toat` s`pt`mâna au programe puse la punct (pute]i citi “orarul” chiar [i când merge]i la toalet`). Apropo! Dac` tot a]i pornit c`tre celelalte dou` camere nu ezita]i s` v` a[eza]i pe jos. G`si]i pernu]e \n co[urile de lâng` u[`. Nu v` fie team` s` v`

lungi]i la vorb`. Chelnerul nu se preg`te[te s`-nchid`, ba din contr`. “Noi st`m aici cât sta]i [i voi. Asta e pasiune, nu e bar”. {i ne-a convins pe la 5 diminea]a când, r`ma[i singuri \n local, am vrut s` pl`tim. Aproape a]ipise. Ne-am cerut scuze. “Nu, nu e cazul. V` mai a[tept`m pe la noi!” Promit s` revin. Pe cuvânt de hipiot! Woodstock Rock’n Cafe & Peace, Traian 141; Tel: 0744.422.279; Program: 10:00 - 06:00

uneori prea tare. Dar e justificabil, am putea spune. Insomniacilor nu le place s` se lase adormi]i! Shelter Pub, {elari 17; Tel: 0722.278.593; Program: 10:00-last client Orientul around the clock Dac` schimbi registrul [i zona, ajungi \n apropierea G`rii de Nord. La Ramayana (foto 1) te sim]i ca acas`: când intri pe u[a cafenelei, \]i vine s` te descal]i. Orientul te \mbie cu texturi vaporoase, pernu]e [i o multitudine de decora]iuni. Chelneri]a vine s` te conduc` la mas`. Când te-ai hot`rât ce vrei din meniu, doar ape[i butonul “comand`”. Nu-i ia 5 secunde s` vin` [i s` \ntrebe “ce v` aduc?”. Ai o list` \ntreag` de ceaiuri (\ntre 15 [i 20 de lei) [i narghilele (25 lei), dar [i b`uturi ca la orice bar. Dac` tot ave]i de gând s` petrece]i aici o noapte \ntreag`, cere]i [i o gustare mic`. Prepararea sandvi[urilor dureaz` \n jur de 15 minute. De ce? Pân` se coace pâinea. Muzica ambiental` \[i face pe deplin efectul. {i dac` te-ai \ntins pe canapele, mai comand` ceva. V` e poft` de narghilea? V` urez un sincer “bar-tea (a se citi «barty») all night long!”

Ad`post pe timp de noapte Ce te faci dac` n-ai chef s` pleci acas`, de[i mai toate barurile din Centrul Vechi se \nchid? Enervat c` peste tot se d` “ultima comand`” pleci s`-]i cau]i un ad`post. Unde s` mergi dac` nu la Shelter Pub (foto 2), pe {elari. E un local micu], \]i trebuie pu]in noroc s` g`se[ti mas` dac` au mai ie[it [i al]i insomniaci \n ora[. Pubul practic` pre]uri de centru. Cafeaua cost` \n jur de 10 lei (doar dac` te-a luat somnul), berile sunt cam la acela[i pre]. Din p`cate n-ai la dispozi]ie decât câteva snack-uri dac` ]i se face foame. Dar po]i s` comanzi o t`rie (whiskey g`se[ti \ntre 14-16 lei), c`ci oricum muzica te Ramayana Cafe, Baldovin Pârc`labul 11; ]ine treaz. N-ai ce s` \i repro[ezi “ad`postului” pe care l-ai g`sit pe timp de noapte. Poate doar Tel: 021.317.16.81, 0788.595.595; pre pu]in` coeren]` \n materie de stil. Muzica e Deschis non-stop

5 martie - 2 aprilie 2010 www.timeoutbucuresti.ro 17

Urban

|nlipsa somnuluide frumuse]e Contrara[tept`rilor,speciali[tii audescoperitc`lipsasomnului v`facemaifrumoase,maitinere [imairelaxate.Cinenucredenu aredecâts`mearg`la saloaneledebeautydeschise pân`laoreletârziialenop]ii. DeAncaNegoi]` Clientul nostru, st`pânul nostru |ngrijirea personal` a devenit [i ea o provocare \n epoca vitezei. “Am observat [i noi acest trend de consum [i de aceea programul atelierului de \nfrumuse]are este adaptat clien]ilor no[tri”, spune Catrinel Stan, managing partner al salonului de \nfrumuse]are Noblezza. Astfel, \n timpul s`pt`mânii salonul st` deschis de la ora 10.00 [i pân` la ora 22.00. Cei mai mul]i vor s` fac` program`ri la orele serii sau la sfâr[it de s`pt`mân`. De aceea cei de la Noblezza ]in deschis sâmb`ta pân` la ultimul client, iar program`rile se fac numai dup` principiul “clientul nostru ocupat, st`pânul nostru”. Salonul se a[teapt` ca \n martie s` fie foarte ocupat, la fel cum a fost \n perioada s`rb`torilor de iarn` sau de zilele \ndr`gosti]ilor (Valentine’s Day [i Dragobete). “Am decis s` prelungim programul pe tot parcursul acestei luni, am preg`tit [i oferte speciale pentru martie”, spune Stan.

adaptate “lunii femeilor”. Speciali[tii \[i rezerv` dreptul de-a fi spontani. |n plus cei de la Maison Esthetique se gândesc [i la o zi special` pentru cei mai ocupa]i dintre noi - o zi \n care programul s` se continue pân` mai târziu \n noapte. Pentru moment \ns`, acesta este doar un proiect. Maison Esthetique, Cezar Bolliac 52, 021.327.65.54, 0748.114.546

Frumuse]e nocturn` |nfrumuse]are. Muzic`. Ceai. Eventual [i fursecuri, dar numai pentru cei care nu-[i fac griji pentru siluet`. Toate \ntr-o happy day. Sau \ntro happy night, dup` posibilit`]i [i cantitatea de timp liber de care dispune fiecare. La Maison Esthetique pute]i avea parte de toate acestea dac` nu v` culca]i odat` cu g`inile. Maison Estetique se mai laud` [i cu hairstili[ti [coli]i la Chi[in`u (unde se spune c` sunt cele mai bune [coli de coafur`) [i cu cosmeticiene care fac tratamente \n timp record (aviz amatorilor). |n martie se vor p`stra promo]iile de genul “Happy Day” (o zi \n care pre]urile serviciilor intr` la ap`), dar vor ap`rea [i altele noi, 18 www.timeoutbucuresti.ro 5 martie - 2 aprilie 2010

SHUTTERSTOCK

Noblezza, Pu]ul lui Zamfir 63, 0765.553.564, 0746.768.113, 0723.679.966

Spa non stop Nu doar corpul poate fi \nfrumuse]at la lumina lumân`rii, ci [i mintea [i spiritul. La hotelurile Residence (foto sus) din Bucure[ti spa-ul func]ioneaz` non-stop (boutiquehotelurile Residence sunt toate deschise \n regim 24/7), a[a c`, pentru amatorii de relaxare nocturn`, spa-ul de aici este o adev`rat` oaz` urban`. “Avem clien]i noaptea atât la spa, cât [i la restaurant, unde seara este [i un program special de pian”, spune Lucian S`l`jan de la Hotel Residence. “Noaptea clien]ii au parte de o \ngrijire mai atent` din partea staff-ului. Este noapte, oamenii sunt mai relaxa]i, iar angaja]ii hotelului au grij` s` le p`streze aceast` stare”, explic` S`l`jan. La spa-ul non-stop vin clien]i [i din hotel, dar [i din afara hotelului. Pentru luna martie spa-ul e preg`tit s`-[i primeasc` insomniacii – de 1 [i 8 martie Hotel Residence ofer` pachete speciale de spa cu cin` romantic` plus o camer`. Tarifele pentru o sesiune de spa pornesc de la 30 de euro de persoan` pentru dou` ore [i ajung pân` la 100 de euro pentru un maxim acceptat de zece persoane. Cei de la Residence promit [ampania [i c`p[unile din partea casei. La cerere se pot organiza petreceri romantice, petreceri pentru burlaci sau burl`ci]e [i chiar petreceri VIP. Time Out recomand` \mpachet`rile de noapte cu ciocolat`, vin, piper [i spirulin` (cost` 45 de euro [i dureaz` o or` [i jum`tate) pentru detoxifierea organismului, \n caz c` ave]i de gând s` face]i excese de ziua femeii. Residence Exclusive Spa, Hotel Residence Cerisiers, Alexandru Constantinescu 33, 021.224.50.44

Urban

Lini[te\nsal` |n ora[ nu exist` foarte multe op]iuni de a vedea filme dup` ora 24, dar, poate, \ntr-un viitor nu foarte \ndep`rtat, când luna se va schimba cu soarele [i micul dejun cu cina, cinematografele futuriste vor rula filme toat` noaptea pentru genera]ia 2 AM. De Ioana M\]u

Trei filme pentru nop]i albe Pentru cei care \ncep noaptea alb` cu alt “mic dejun” decât unul cinefil, dar ajung dup` ora 2 s` caute cu ochii ro[ii un program interesant la TV, Time Out recomand` 3 filme \ndeajuns de entertaining ca s` te prind` diminea]a mâncând floricele. Unul dintre ele e “True Romance” , o poveste de dragoste cu adev`rat true \ntre o call

girl [i un b`iat simplu care \ncearc` s-o scape de pe[tele ei. |n \ncercarea lui (reu[it` \ntr-un final), realizeaz` c` a furat de la respectivul o valiz` plin` cu cocain`. Toat` ac]iunea se transform` \ntr-o urm`rire cu gangsteri, droguri, situa]ii comico-stupido-imposibile, dar fascinante.

Ultimulfilmla mall-uriledincapital` \ncepedeobicei\n jurulorei 22.00-23.00,dar dureaz`celpu]inpân` aproapedeora1a.m.

baz` e un film poli]ist, care printre gloan]e ]ese [i o poveste frumoas` de dragoste, o reg`sire [i rezolvarea unei situa]ii complicate dup` vreo 20 de ani, ca-n filme... {i, \ntr-un final, pentru fanii lui Woody Allen [i pentru firile mai filozofice recomand`m “Hannah and her Sisters” - povestea amuzant` a trei surori [i a leg`turilor lor amoroase. Concluzia filmului este totu[i, dincolo de umorul spumos, c` nu ne tr`im vie]ile a[a cum ar trebui [i am putea s` ]inem mai pu]in Al doilea este “The Secret is in Their Eyes”, cont de constrângerile din jur. La sfâr[itul filun thriller care a fost anul acesta nominalizat mului ai un fel de revela]ie ieftin`, dar foarte la Oscar pentru cel mai bun film str`in. La pl`cut`... c` ar trebui s` dormi.

5 martie - 2 aprilie 2010 www.timeoutbucuresti.ro 19

SHUTTERSTOCK

Corina Gon]eanu, director de marketing [i PR la Cinema City România, spune c` nu exclude posibilitatea de a avea nop]i de maraton cinematic. Deocamdat` Cinema City are vizion`ri la miezul nop]ii la filmele foarte c`utate, cum este “Avatar” (foto jos), [i pentru premierele foarte a[teptate, cum este “Alice in Wonderland” care va rula \n premier` pe 5 martie. Ultimul film la mall-urile din capital` \ncepe de obicei \n jurul orei 22.00-23.00, dar dureaz` cel pu]in pân` aproape de ora 1 am, ceea ce poate fi considerat un preludiu perfect pentru o noapte alb`, mai ales c` publicul care vine de obicei la filmele acestea este tân`r (vârste cuprinse \ntre 19 [i 24 de ani). Spectacolele de sear` sunt \ns` mai frecventate \n zilele de vineri [i sâmb`t`, când a doua zi nu se lucreaz`.

Urban

Dup`unturalcerului,a[acum sevedeeldepeTerra,v`ve]i ridicadepesuprafa]aplanetei [ive]izburac`treLun`. Craterelelunarev`vorfaces` vre]imaimulta[ac`naveta noastr`special`v`vaar`ta sistemulsolarv`zutde departe.A[aarat`onoapte perfect`pentruinsomniacila ObservatorulAstronomic.Cu lun`plin`,ploidemeteori]i[i excursiivirtualeprintre planete.DeAncaNegoi]` 1

Pân`lamargineaUniversului[i\napoi Prim`var` cu artificii naturale |nfiecarevineridelaora19.30[isâmb`t`delaora 19.00 Observatorul Astronomic (foto 2) v` a[teapt` s` face]i o c`l`torie pân` la marginea Universului. Chiar dac` excursia e mai mult virtual` decât real` (se face cu ajutorul unui programdeastronomiecreatdeNationalAstronomical Observatory of Japan), incursiunea promite s` fie \ntr-adev`r unic`. “Dup` un tur al cerului, a[acumsevedeeldepeTerra,v`ve]iridicadepe suprafa]a planetei [i ve]i zbura c`tre Lun`. Craterele lunare v` vor face s` vre]i mai mult, a[a c` naveta noastr` special` v` va ar`ta sistemul solar v`zut de departe (foto 1). Ve]i face o c`l`torie contra cronometru printre planete [i sateli]iilor,dup`careve]iajungelamargineasistemului solar”, explic` cei de la Observatorul Astronomic. Traseul include [i o vizionare a stelelor, a galaxieinoastre,precum[iaUniversului,atâtcât \l cunoa[tem pân` acum. C`l`toria se ]ine chiar [i \n cazul \n care cerul este \nnorat, anun]` cei de la Observator.Prezentareadureaz`aproximativ45 deminuteiarbiletulspreinfinitcost`doar5lei.|n

afar` de excursia inedit`, la Observator mai pute]i urm`ri [i alte evenimente. Unul dintre cele mai importante evenimente ale lunii martie este \nceperea prim`verii - pe 20 martie este echinoc]iuldevar`.

C`l`toria spre infinit dureaz` 45 de minute, iar biletul cost` 5 lei Apoi, pe22martieplanetaSaturn (foto 3) va fi suficient de aproape de P`mânt pentru a fi observat` cu mai mult` acurate]e. Este cea mai bun` zi a anului pentru a fotografia planeta cu inelele[isateli]iis`i. Aprilie, luna mondial` a astronomiei Este bine de [tiut [i c` pe 30 martie va fi lun` plin`. Dac` face]i parte din categoria celor care “bântuie” \nserileculun`plin`,v`suger`ms`folosi]inoaptea cufolos[is`admira]isatelitulnaturalalP`mântului de la Observatorul Astronomic. Luna aprilie a fost desemnat` Luna Mondial` a Astronomiei anul acesta. Pe 21 [i 22 aprilie pute]i s`rb`tori cu o ploaie de meteori]i. |n jur de 20 de meteori]ivorc`deapeor`. “Artificiile naturale” vorl`sadâredelumin`pe cer [i v` vor \ndemna s` v` pune]i dorin]e. V` do3 rims`se\ndeplineasc`!

20 www.timeoutbucuresti.ro 5 martie - 2 aprilie 2010

Urban

Bucharest bynight SHUTTERSTOCK

Ruta este clasic`. Se pleac` din Pia]a Universit`]ii, se trece pe lâng` Teatrul Na]ional [i Hotelul Intercontinental, se merge apoi spre hotelurile Lido [i Ambasador, se trece pe lâng` Casa Poporului (foto), se face halt` \n Pia]a Roman` [i apoi se continu` drumul pân` \n Pia]a Victoriei. Urmeaz` Pia]a Aviatorilor, Charles de Gaulle [i drept pe bulevardul Kiseleff pân` la Arcul de Triumf. Ave]i parte de transport, ghid [i o cin` tradi]ional româneasc`. Ca efectul s` fie complet suger`m s` v` [i caza]i la un hotel \n noaptea cu

Nuedoarpentruturi[tisau doarpentrustr`ini.Turul nocturnalcapitaleipoatefi f`cutdeoricine.Dararemai multfarmecatuncicânde\n modorganizat.Tefaces`te sim]i\nvacan]`\npropriul ora[.DeAncaNegoi]` pricina. M`car [i numai pentru iluzia complet` mai ochlofobi, la cerere se pot organiza [i tururi de vacan]`. Pre]ul unui astfel de tur este de 65 pentru 2 persoane. de euro de persoan` \n cazul unui grup de 3, 50 Bucharest by night, www.bucharestde euro pentru 4-6 oameni [i 39 de euro dac` sunt \ntre 15 [i 40. Pentru cei mai romantici sau hotels-reservation.com, 0728.871.835

munte sau din Vama Veche, dar sunt frumoase tocmai pentru c` sunt urbane [i nea[teptate. Unii spun c` cel mai frumos, dar [i mai aspru r`s`rit este r`s`ritul privit la ie[irea din club, atunci când petrec`re]ii se hot`r`sc s` mearg` (\n sfâr[it) spre cas`. Lâng` BarFly, de exemplu, se \ntind terenuri virane, astfel c` e spa]iu suficient pentru ca soarele s`-[i \ntind` primele ace trimise \n ochii obosi]i ai clubberilor. De obicei \ntr-o asemenea diminea]` auzi inevitabil la ie[irea din club “Hei, cine a aprins lumina?”...

“Hei, cine a aprins lumina?”

R`s`rituri de... Monet Singurul moment \n care capitalele lumii nu mai sunt atât de diferite e noaptea, când le prive[ti de la \n`l]ime. Atunci [i acolo sus nu mai exist` ora[ murdar sau cl`diri urâte. |n \ntunericul str`puns de zeci de mii de becuri, stele, faruri [i felinare Londra, Paris [i Bucure[ti sunt la fel. De Ioana M\]u

Parisul v`zut de pe un prim “etaj”al Turnului Eiffel e \necat \n lumin` [i la fel e [i Bucure[tiul admirat de la etajul 21 al hotelului Intercontinental sau de pe terasa MNAC vara, când acolo au loc petreceri. La etajul 21 al hotelulului Intercontinental (foto) pute]i admira ora[ul din Lounge, localul deschis pân` la ora 22.00. O zi la Lounge cost` 35 de euro [i func]ioneaz` pe sis-

temul arhicunoscut all-inclusive. Dac` nu vre]i all-inclusive [i v` gândi]i “s` servi]i”doar asfin]itul, clubul este la fel de primitor. Doar are wireless,c`r]i,freedrinksandsnacks[icapitala la picioare. Pe cât de spectaculoase sunt luminile Bucure[tiului, pe atât de frumoase pot fi [i r`s`riturile sale. E adev`rat c` nu se compar` cu cele de la

Un alt loc popular printre bucure[tenii insomniaci [i boemi este parcul Ci[migiu. Aici soarele se ridic` printre crengi [i pic`turi de rou` peste fântâni [i p`s`ri trezite din somn. La fel de feeric se vede [i din Parcul Carol, de lâng` Mausoleu sau de pe drumul care duce dinspre Parc \nspre Pia]a Unirii inundat` \n galben. Dac` r`s`ritul te prinde \n ora[, \n ma[in`, pove[tile spun c` po]i s` prinzi soarele de picior prin geamul l`sat. Dar numai \n zona Ap`r`torii Patriei spre Berceni, acolo unde nu sunt blocuri, ci doar “ ceruri Monet”. {i dac` americanii pot s` vizioneze filme \n faimosul cimitir Hollywood Forever, \n cadrul serilor Cinespia, de ce nu am viziona [i noi, bucure[tenii, un r`s`rit perfect cinematografic din cimitirul Bellu? E adev`rat c`, spre deosebire de o sear` Cinespia, când printre mormintele starurilor din Forever Cemetery se adun` o mul]ime de oameni pentru a viziona filme clasice, la Bellu publicul e mai restrâns sau chiar absent. Dar, dac` aduni \ndeajuns de mul]i prieteni sau e[ti curajos din fire [i te descurci singur, r`s`ritul \n cimitir este unul dintre cele mai frumoase din Bucure[ti.

5 martie - 2 aprilie 2010 www.timeoutbucuresti.ro 21

Undemânc`m RestaurantLaCantinedeNicolai

SILVIU MATEI

Restaurantul te inspir` s` mergi la o libr`rie [i s` cumperi orice carte despre delicatese care \]i cade \n mân`

ttttt

Meniul,dup`modelul restaurantelorcareserespect`,este destulderestrâns,numaicâteva preparatedinfiecarecategorie,dar astfelexist`certitudineac`buc`tarul

Strada Povernei 15-17, 0372.746.213 Uita]i tot ceea ce [tia]i despre cantine, p`stra]i \n col]ul cu amintiri ceaunul cu ciorb` sau tocan` de porc [i preg`ti]i-v` papilele gustative pentru o c`l`torie pe t`râmul gourmet. Nu de alta, dar pe strada Povernei, ascuns undeva \ntre Pia]a Roman` [i Pia]a Victoriei a ap`rut de curând Cantina lui Nicolai, un bistro “pop” fran]uzesc, unde mâncarea [i combina]iile surprinz`toare trezesc pasiuni “à la française”. Cas`reu[i]is`intra]i,aminti]i-v`de indicatoareledepestr`ziledinParis, formaaceeaspecific`carel-ainspirat peNicolaipentrusiglarestaurantului. Estedestuldeascuns`,darmerit` efortulvizual. Interiorul restaurantului este modern, canapelele [i scaunele sunt din piele maron, \ns` accesoriile sunt cele care capteaz` aten]ia [i dau efectul \ntregii amenaj`ri. Pere]ii sunt decora]i cu tablouri [i postere \n stilul pop art, culori puternice, dar care se integreaz` perfect \n decor. Iar lumina, u[or difuz`, pu]in colorat`, la ora prânzului dintr-o zi ploioas` [i mohorât` te scoate instantaneu din cotidian.

principaleurmeaz`aceea[ilinie.Cu toatec`s-adeschisrecent, restaurantulestedejarecunoscut printregurmanzipentruossobucco, rasoldevit`cusosro[u,aromatcu

pentrugustulmeu. Câtdespredesert, chiarmerit`ovizit`special`.Tartacu l`mâie,servit`neconven]ional \ntr-unpahar“Cosmopolitan”,este combina]iaperfect`decrumble, crem`del`mâier`coritoare[ibezea. Iardinpor]iadepereflambatecu]uic` [isorbetdeperel-a[alegepeultimul[i l-a[a[ezapeofarfurieal`turidealte variantelafeldeminunatedin limoncellosaudiversefructe.Oricum Nicolaiestetottimpulprezentacolo[i \ipute]itransmitelini[ti]itoate sugestiile. Pentruamatoriidevinuri,meniul deb`uturi este extrem de variat, domin` soiurile fran]uze[ti, dar nu lipsesc nici cele italiene, române[ti sau chiliene. Cantina lui Nicolai este genul de loc care te inspir` s` mergi la o libr`rie [i s` cumperi orice carte \]i cade \n mân` despre delicatese, buc`t`rie francez`, aventuri gourmet [i mai [tiu eu ce minun`]ii. {i obligatoriu despre Alain Ducasse, al`turi de care a lucrat buc`tarul de la Nicolai. {i s` le cite[ti, cu un pahar de vin ro[u [i biscui]i, ghemuit \ntr-un

SILVIU MATEI

Unde mânc`m

Ghidul restaurantelor [i cafenelelor din Bucure[ti. Editor Cristina Marina

1 sepricepelaceeaceface.|nplus, exist`câtevapreparatepecarenu le-ammai\ntâlnitnic`ieri\n Bucure[ti.Neap`rat\ncerca]isupa crem`dedovleac[ifoiegras,o combina]ieaparentnepotrivit`,dar\n realitategenial`,cumspunfrancezii. Cremaefoartedens`,aromade dovleacputernic`,iarficatuldegâsc` pr`jit,pu]ins`ratplute[tedelicios\n mareaportocalie.Pentrugusturile clasiceexist`[iterin`dinfoiegrascu dulcea]`deceap`,care\nversiunea Cantineinuestefoartedulce,dar extremder`coritoare,astfel\ncâttaie din“greutatea”ficatului.Felurile

22 www.timeoutbucuresti.ro 5 martie - 2 aprilie 2010

pu]invin,m`duv`[ignocchidin cartofi.Vitasetope[tedepeosul puternic,iarsosulcoloreaz`delicios albulgarniturii.Dac`nuface]iparte dintreceicarearputeamânca m`duv`pepâine,trebuies`\ncerca]i bibanulcuorez[ilegume.Patru buc`]is`n`toasedepe[teproasp`t, careareosavoarespecial`,perfect preg`titastfel\ncâtpieleaestepu]in crocant`.Ladeschideregarnitura constaexclusiv\nlegume,t`iate cubule]em`runte,foartegustoase, dar\ntretimpaap`rut[iorezulcu morcovras.Personalpreferamprima variant`,orezulfiindpu]incamfad

fotoliu comod. Iar dup` ce te-ai pus la punct cu tot s` te \ntorci la Nicolai... Cristina Marina Nota de plat` Soupe Potiron (foto 1) Terrine de foie gras Bar de ligne grille (foto 3) Jarret de veau facon (foto 2) Tarta cu l`mâie Poêlée de poire Fresh Orange Ap` plat` Vin pahar

50 lei 50 lei 65 lei 75 lei 25 lei 25 lei 18 lei 8 lei 19 lei

undemancam@timeoutbucuresti.ro

RestaurantTheLibrary

CRISTINA NICHITU{

Unde mânc`m

The Library este unul dintre cele mai luminoase restaurante din Bucure[ti

{os. Fabrica de Glucoz` nr. 21, 0720.333.080 Fiecare mare department store din lume se laud` cu propriul restaurant, genul de local aflat la ultimul etaj, unde clien]ii se energizeaz`/calmeaz` dup` o sesiune prelungit` de shopping. Iar locurile care se respect`, \n genul Galeriilor Lafayette sau El Corte Ingles, \[i atrag clien]ii cu loca]ii amenajate dup` toate regulile designului interior, cu meniuri bine concepute [i servicii la standarde. Iar la Liberty, \n Londra, nimic nu se compar` cu o por]ie de scones proaspete, cu mult` fri[c`. Bucure[tiul, de[i nu se poate numi \nc` posesorul unui department store de lux, are suficiente magazine mari care prezint` poten]ial din punct de vedere al restaurantului. Restaurante \n centre comerciale sunt puzderie \n Bucure[ti, \ns` am descoperit cel mai bun restaurant \ntr-un magazin de mobil`, de fapt \n dou`. Pentru c` intrarea \n The Library se face atât prin Mobexpert, cât [i prin Class Living din Pipera. Totu[i, dac` nu ai aflat despre el din alte surse, este destul de dificil s` \l g`se[ti f`r` ajutorul angaja]ilor, pentru c` nu am v`zut niciun indicator. Cel pu]in nu \n Mobexpert, pe unde am \ncercat, unde u[a de acces se afl` \n spatele departamentului de buc`t`rii.

imaginez c` seara arat` mult mai bine, când covorul gri este iluminat. Mobilierul wenge este elegant [i contrasteaz` pl`cut cu farfuriile purpurii. Am remarcat [i florile naturale de pe fiecare mas` a[ezate \n vaze transparente. The Library are [i o zon` de relaxare, canapele albe [i mese joase unde este perfect` o cafea vienez`. Meniul are suficiente feluri de mâncare pentru orice gust.

Totu[i, merit` efortul pentru c` imediat ce str`ba]i labirintul din mobilier, descoperi unul dintre cele mai luminoase restaurante pe care le-am v`zut, \ntreg peretele exterior are ferestre, iar mesele sunt amplasate astfel \ncât s` nu se

CRISTINA NICHITU{

ttttt

dea lupte pentru un loc la geam. Pipera \ntr-o zi ploioas` nu este neap`rat o \ncântare, dar faptul c` locul este invadat de lumin` schimb` perspectiva. {i \mi

Amatorii de o simpl` gustare pot \ncerca pâinea cu usturoi [i o salat` Marche (rucola, prosciutto, ro[ii cherry, mozzarella, smochine) sau un baby calamar crocant pe pat de salat`. Sau bruschette cu past` de m`sline [i rucola. |ns` la The Library exist` preparate [i pentru gusturile mai preten]ioase, ca, de exemplu, piept de ra]` cu varz` ro[ie [i sos de portocale sau pe[te [i

fructe de mare. Am \nceput cu un platou de prosciutto cu parmezan, rucola [i pere caramelizate. Foarte bun` combina]ia de par` u[or dulce, \nc`lzit`, cu parmezan [i salat`. Pentru c` sunt un mare fan al mu[chiului de vit` cu sos gorgonzola l-am testat [i pe cel de la The Library. Mu[chiul - exact cum am cerut, mediu, iar sosul cremos [i cu u[oar` arom` “italian`”. O variant` ceva mai dietetic` poate fi somonul cu legume la gr`tar, un “file” s`n`tos [i savuros de pe[te a[ezat pe un blat de ro[ii, ardei [i vinete. Cât despre desert, numai vederea lui \]i treze[te papilele gustative. Am testat cheesecake-ul cu sos de fructe de p`dure [i bezeaua cu crem` mascarpone [i sos de fructe de p`dure. Din meniu nu lipsesc nici vinurile, o selec]ie din România [i Italia. Cristina Marina Nota de plat` Prosciutto cu 25 lei parmezan [i pere caramelizate (foto 1) Mu[chi de vit` 32,9 lei cu sos gorgonzola (foto 2) Piure de cartofi 7 lei Somon la gr`tar 34,5 lei cu legume Bezea cu crem` 8 lei Mascarpone Cheese Cake (foto 3) 7,9 lei Cola 5 lei Fresh portocale 11 lei

5 martie - 2 aprilie 2010 www.timeoutbucuresti.ro 23

Noudeschis

CRISTINA NICHITU{

Unde mânc`m

Berestroika

Nu rata]i cocteilurile pe baz` de bere

ttttt

\ncât nu exist` riscul s` te sim]i \nghesuit. Mi-a pl`cut [i peretele exterior din c`r`mid`, neprelucrat, care contribuie la aspectul “industrial”. Berea este fabricat` “in house”, iar procesul de preparare poate fi vizionat live. Meniul de la Berestroika a reu[it s` \mi trezeasc` instantaneu pofta de bere, pentru c` nu include numai sortimente pentru marii b`utori, ci [i variante interesante [i atractive [i pentru profani. De exemplu, berea ro[iatic` Red Ale, care are un gust u[or de hamei, special pentru femei, despre care s-a constatat c` nu iubesc gustul am`rui al berii.

Aleea C`uza[i nr. 57 0735 087 802 www.berestroika.ro

CRISTINA NICHITU{

De la \nchiderea Becker Bräu de lâng` Palatul Parlamentului mi-a lipsit atmosfera de ber`rie veritabil`, cu toate c` nu sunt mare consumatoare de bere. Mi-a fost dor [i de orchestra care cânta \n fiecare miercuri [i mai ales de [ni]elul vân`toresc [i cartofii ]`r`ne[ti pentru care mergeam de fiecare dat` acolo. |mi mai potoleam pofta \n vizitele la Viena la ber`ria mea preferat`, Salm Bräu de lâng` Palatul Belvedere, dar nu atât de des cât mi-a[ dori. Noroc c` de curând am descoperit Berestroika, o ber`rie deschis` \n zona Bulevardului Unirii, \ntr-o cas` veche, frumos renovat` din spatele blocurilor din beton. Toate detaliile vorbesc pe limba berarilor, de la desenele de pe perete cu ber`riile din secolul trecut pân` la lustrele-absorbante de fum, care par un utilaj dintr-o ber`rie de pe vremuri. Locul are mai multe \nc`peri [i subsol, astfel

24 www.timeoutbucuresti.ro 5 martie - 2 aprilie 2010

Sau cocteilurile pe baz` de bere, ca Diesel (bere black stout [i sirop de cire[e), Caribbean Night (bere blond`, sirop de ciocolat` [i zah`r brun), Radler (bere blond`, lime [i 7Up) sau Mexico Sunrise (bere blond`, tequilla [i lime). Pe lâng` aceasta exist` [i sortimentele clasice - bere blond` [i Black Stout (bere de culoare \nchis`, aproape opac`). {i apoi mâncarea, care este exact ceea ce trebuie pentru b`utorii de bere - gustoas`, bine preparat`, cu mult` carne [i cartofi - tot ce trebuie ca s` trezeasc` setea. Bine\n]eles berea este folosit` [i pentru g`tit.

Am \ncercat supa de brânz` cu bere, o crem` u[oar`, cu firicele sub]iri de ceap` [i u[or gust am`rui de la bere, care vine al`turi de o felie de pâine preg`tit` \n cas` pe care este ras` brânz`. Pentru felurile principale am \ncercat una dintre specialit`]ile casei, o rulad` de pui, adic` dou` rulouri din piept de pui umplute cu jambon de cas` [i brânz` gorgonzola la gr`tar. Mi-a f`cut cu ochiul [i burgerul Berestroika, din carne de vit` tocat`, aromat` cu cimbru [i perfect preg`tit` la gr`tar. Chifteaua s`n`toas` a fost a[ezat` pe o chifl` pufoas` cu susan, asezonat` cu un sos alb fin [i “ecologizat`” cu salat`. Lâng` cartofi pr`ji]i, t`ia]i mari, a[a cum f`cea bunica [i o por]ie de salat` cu morcovi [i ]elin`. Normal, din meniu nu lipsesc preparatele clasice pentru un astfel de loc ciolanul afumat, cârna]ii, [ni]elul vienez sau rasolul de vit`. Iar pl`cinta cu dovleac se num`r` printre cele mai bune pe care le-am \ncercat \n ora[. E mai degrab` o pr`jitur` cu dovleac, cu un strat de aluat care se tope[te \n gur` [i care las` gustul pur de dovleac s` ias` \n eviden]`. Nu este foarte dulce, dar cei care \[i doresc un gust mai puternic au la dispozi]ie marea de zah`r pudr` din farfurie. La Berestroika g`si]i [i meniuri speciale pentru prânz, care se schimb` \n fiecare zi [i includ o sup`, fel principal [i desert (24 lei). {i am mai aflat c` \n ber`rie se organizeaz` frecvent concerte [i petreceri. Cristina Marina Nota de plat` Sup`deberecubrânz` (foto1) BerestroikaBurger(foto2) Rulad`depui Pl`cint`dovleac(foto3) CocktailDiesel

11lei 18lei 24lei 12lei 14lei

Cafeaua delaora5

Degust`ri Ciocolata

ttttt

VICTOR CIUPULIGA

Popa Tatu 3, 0723.266.103, www.hashas.ro

Ciocolata Zotter este faimoas` pentru combina]iile neobi[nuite, ca m`m`liga sau jum`rile

VICTOR CIUPULIGA

Totul \ncepe cu bobul de cacao - [i prepararea ciocolatei, [i degustarea ei. Pentru c` nu am preten]ii de artizan ciocolatier, am preferat partea mai u[oar` [i mai dulce, adic` testarea ciocolatei. Ini]ierea a fost f`cut` la magazinul Biscuit de c`tre Diana Albu, managerul East Gate, care aduce \n România ciocolata artizanal` Zotter din Austria. Lung drumul pân` la statutul de cunosc`tor, genul care poate deosebi soiul de cacao din Madagascar de cel din Brazilia, Chile sau Ecuador. Citeam \ntr-o carte despre experien]a unui \nv`]`cel de-al lui Alain Ducasse, c`ruia i s-au pus \n fa]` mai multe buc`]i de ciocolat` neagr`, aparent identice, dar complet diferite datorit` provenien]ei boabelor de cacao. El a reu[it s`

sesizeze pân` [i genul de sol \n care au fost cultivate [i normal a trecut testul; eu sunt abia la \nceput [i ron]`i bobul din care se prepar` ciocolata Zotter. Ca orice artizan care se respect`, Zotter lucreaz` direct cu proprietarii planta]iilor de cacao din Africa sau America de Sud, iar \ntreg ciclul de produc]ie se realizeaz` \n manufactura din Bergl, de la procesarea boabelor de cacao pentru ob]inerea cuverturii pân` la mixul de ingrediente organice (zah`r de trestie brut, vanilie natural`, lapte sau unt de cacao). De[i ne-a obi[nuit cu gustul am`rui, Diana decide s` ne ia u[or, mai ales c` românii sunt mari consumatori de ciocolat` cu lapte, deci ne place mai dulce - ciocolat` neagr` cu stafide. Pentru c` unii au \nceput s` “deguste”, vine [i

prima lec]ie: ciocolata se dezv`luie cel mai bine pe bolta palatin`, dup` ce s-a topit câteva secunde [i dintr-odat` publicul devine serios \ncercând s` deosebeasc` aromele. |n plus, ciocolata pur` se recunoa[te dintr-o simpl` privire, culoarea variaz` \n func]ie de ingrediente, iar aspectul trebuie s` fie neted. Mai mult, \n momentul \n care se rupe o bucat` de ciocolat` zgomotul trebuie s` fie sec, iar marginile p`r]ilor separate extrem de fine. Se pare c` ciocolata se potrive[te foarte bine [i cu vinul [i uita]i de regulile care spun c` vinul trebuie s` fie mult mai dulce decât ciocolata: varianta neagr` este perfect` pentru vinurile seci. Pentru c` era destul de greu s` transforme ni[te novici \n cunosc`tori \ntr-o singur` or`, Diana a decis s` ne uimeasc` prin combina]ii mai pu]in obi[nuite, pentru care Zotter este faimos. De exemplu ciocolat` cu polenta (m`m`lig`) care culmea din tot ce am \ncercat mi s-a p`rut cea mai bun`. De fapt este ciocolat` neagr` cu o crem` din m`lai [i l`mâie, care are un gust pu]in acri[or datorit` citricului. Este clar, urm`toarea pe list` va fi ciocolata cu jum`ri, nu de alta, dar se potrivesc bine cu m`m`liga... Cristina Marina

Pe Popa Tatu la num`rul 3 a r`s`rit \nc` o jungl` urban`, de data aceasta una “cu acte \n regul`”. Este vorba despre \nc` o cafenea Ha[ Ha[ (prima se afl` pe Vasile Lasc`r). Dac` \n prima loca]ie explozia de culoare era cât de cât temperat` de spa]iul destul de restrâns, aici nu mai poate fi vorba despre acela[i lucru. De fapt, proprietarii au decis c` e suficient loc pentru a ag`]a o vac` de tavan (cu capul \n jos). {i la fel de mult loc pentru mesajele clasice de tipul “I hate mornings” sau “I hate my underpaid job” sau “I hate traffic”. Don’t we all? Printre pere]ii ro[ii, turcoaz, roz, albastru electric sau fucsia, printre personajele desenate care o re\nvie pe Alinu]a, dar \ntr-o manier` emo-contemporan`, printre sobele de teracot` care, uimitor, se \ncadreaz` extrem de bine \n peisaj (casa are totu[i 150 de ani) [i, mai ales, printre animalele mai mult sau mai pu]in urbane care atârn` din tavan, se remarc` meniul. Ave]i de ales \ntre specialit`]i de cafea, ceaiuri, cocteiluri [i preparatele culinare exotico-urbane, combina]ii inedite de carne [i fructe cum ar fi pastele cu scrumbie (19 lei) sau salata de ardei gras cu miere [i citrice (16 lei). Anca Negoi]`

Safari urban suspendat de tavan

5 martie - 2 aprilie 2010 www.timeoutbucuresti.ro 25

Unde mânc`m

Ha[Ha[ Coffee&Lounge

Unde mânc`m

Undemânc`m Time Out a ie[it \n ora[ [i \]i recomand`

Restaurante De business ttttt Casa di David {os. Nordului 7-9, 021.232.47.15. Anul trecut a fost nominalizat la restaurante italiene[ti, \n topul acestui an l-am mutat la categoria business datorit` tipului clientelei [i a atmosferei. Un alt punct forte este diversificarea meniului, cu ad`ugarea unui nou fel vedet`, la fiecare deschidere de sezon. Ca [i lista de vinuri, una dintre cele mai extinse, din punct de vedere geografic, dintre toate restaurantele din aceea[i categorie.

ttttt Chez Marie Dionisie Lupu 48, 0311.072.033, www.chezmarie.ro. Un restaurant relativrecent deschis, redecorat cu bun-gust,cu personal decent [i cunosc`tor. V` recomand “Ra]a Chez Marie”,o bun`tate alc`tuit`dintr-o pulp` [i fileuri,\nso]itede fasole verde fiart` [i varz` ro[ie u[or c`lit`cu scor]i[oar`. Vinul ro[u e mai mult decât necesar.

ttttt Dacia Felix Calea Victoriei 63-81, Hotel Radisson SAS. Unul dintre atuurile acestui restaurant mare, primitor, este c` aici, \n fiecare duminic`, pute]i savura unul dintre cele mai bune brunch-uri din ora[.

ttttt Madrigal Bd. Nicolae B`lcescu 4, Hotel Intercontinental, 021.310.20.20. La parterul Inter-ului, pe dreapta cum intra]i, g`si]i un restaurant elegant, cu pian, cu separeu pentru fum`tori, cu osp`tari [tiutori, pe care po]i s`-i \ntrebi cu \ncredere despre felurile din meniu. Iar acestea sunt atent me[te[ugite, aranjate f`r` repro[ [i gustoase nevoie mare.

ttttt Roberto’s Episcopiei 1-3, Athénée Palace Hilton, 021.303.37.77. Restaurantul cu specific italienesc din cadrul hotelului Athénée Palace Hilton prezint` un punct de atrac]ie important: continua inventivitate culinar` a buc`tarului-[ef Clayton Powell. El a creat conceptul de Tutti a Tavola, \n care duminica po]i petrece ore \ntregi cu familia [i cu prietenii \n jurul unei mese pe care felurile se succed f`r` grab`, \n a[a fel \ncât s` le po]i savura pe \ndelete.

ttttt Uptown Rabat 2, 021.231.40.77. Cu un meniu nou, cel mai aglomerat restaurant din capital`, \n timpul s`pt`mânii, revine \n for]`. Combina]iile de buc`t`rie asiatic`, italian` [i francez` sunt \n continuare un atu, ca [i serviciul irepro[abil.

Italian

Indian

ttttt

Al Casolare {os. Bucure[ti Târgovi[te 45, 0722.726.279, www.alcasolare.ro. Aici se prepar` mâncare ca la mama acas`, expresie pe care trebuie s` o lua]i la propriu. Lista felurilor de mâncare este echilibrat`: Antipasti, Paste, Pesce [i Carne. Unul din punctele forte: pastele sunt preparate \n cas` – taglioni, trufele sunt un alt ingredient de baz`, ca [i fructele de mare. |ncerca]i Crepes con porcini – aluatul incredibil de fraged, acoperit cu o spum` fin` de spanac, se topea \n gur` pentru ca s` lase loc combina]iei de brânz` [i trufe s` se r`spândeasc` pe \ntreaga suprafa]` a papilelor gustative. Tot \n categoria antipasti trebuie s` \ncerca]i Calamaretti alla ligure – un deliciu! La felul principal nu rata]i Tagliatelle con gamberi e porcini, un deliciu ligurez. |nainte de desert am fost servi]i cu un incredibil de aromat Limoncello preparat \n cas`.

ttttt Aquarium Alecu Russo 4, 021.211.28.20. Câ[tig`torul de anul trecut s-a men]inut \n top datorit` calit`]ii constante a preparatelor [i a serviciilor.

ttttt Isoletta {os. Nordului 7, 0730.822.085, www.isoletta.ro. Un restaurant care putea s` concureze la fel de bine [i la sec]iunea Seafood, de[i aceasta este numai o categorie din meniul structurat \n jurul buc`t`riei italiene[ti, pe care o prepar` la cotele cele mai \nalte. Pastele proaspete [i sosurile extraordinar de bine echilibrate \l recomand` ca pe unul dintre cele mai bune restaurante ale capitalei.

ttttt Trattoria Roma Mihai Eminescu 114-116, 0722.368.745. Simplu, proasp`t, calitate constant` – iat` secretul acestei trattorii care rezist` de mul]i ani \n top, ceea ce a f`cut ca anul acesta s` se extind` prin deschiderea a dou` noi restaurante: unul \n zona Operei [i cel`lalt \n Doroban]i. Nimeni nu prepar` creve]ii cu usturoi mai bine decât ei.

Taj Calea 13 Septembrie 127-131 , 021.410.18.20, www.tajrestaurant.ro Ca s` fac o glumi]`, a dat norocul peste noi; peste noi, pofticio[ii de arome \ndep`rtate, care [tim c` o mâncare bun` \nseamn` [i altceva \n afar` de porc [i mici, de clasicele fripturi [i papana[i. Po]i mânca rege[te [i legume m`iastru preparate, [i pui \nvelit \n tot felul de condimente iu]i [i colorate, deserturi cu exotisme, totul \ntr-un decor dominat de ro[u aprins, prin care mi[un`, neobosit, personalul atent. Un \nving`tor meritoriu!

ttttt ttttt Barka Saffron Av. S`n`tescu 1, 021.224.10.04. Pentru buc`tarul-[ef Amarjit Sidhu (un foarte talentat fotograf, de altfel), buc`t`ria indian` este un alt loc \n care poate s`-[i manifeste creativitatea. Ve]i vedea pe meniu multe feluri care \i poart` numele. Faptul c` restaurantul se men]ine \n top i se datoreaz` aproape \n \ntregime. Pentru Amarjit aromele cardamomului [i [ofranului sunt numai punctul de pornire pentru feluri des`vâr[ite precum Saagwal murgh – pui cu spanac \n sos cremos cu cardamom, [i Goshtwala vindaloo – miel cu sos de usturoi, ghimbir [i o]et.

ttttt Haveli Episcop Radu 3, 0721.721.640, www.haveli.ro. Preparatele tradi]ionale sunt g`tite irepro[abil. Recomand`m s` nu rata]i Mango spicy chicken, \n care sosul din fructe exotice reprezint` o atrac]ie irezistibil`. Lista de preparate vegetariene este generoas`.

ttttt Karishma Iancu C`pitan 36, 021.252.51.57, www.karishma.ro. Valoarea buc`t`riei indiene const` \n [tiin]a de a combina nenum`ratele esen]e, imensa varietate de mirodenii pe care se bazeaz` acest tip de buc`t`rie asiatic`. Un exemplu este mielul Korma, scufundat \ntr-un sos de curry [i [ofran. Combina]ii de arome tari, dozate cu pricepere, [i gusturi cât mai surprinz`toare. |n materie de b`uturi pute]i face aceea[i \ncercare cu un suc de ghimbir (cu mare aten]ie!)

ttttt Unico Vero Viitorului 8, 021.212.33.38. F`r` \ndoial` cea mai bun` pizza din ora[, cel mai bun pe[te \n sare, precum [i cel mai fraged [ni]el (aten]ie, se face numai la comand`). Noul buc`tar vene]ian a f`cut dovada m`iestriei sale prin câteva preparate noi de pe[te, precum Spigola à la Siciliana, \n care atrac]ia este un sos incredibil de gustos de ro[ii cu m`sline negre [i verzi.

26 www.timeoutbucure[ti.ro 5 martie - 2 aprilie 2010

sup` iute-acri[oar`, servit` \n bol [i lingur` de por]elan, cu o consisten]` gelatinoas`, ingredientele fiind urechi de lemn, muguri de bambus, ciuperci aromate, morcovi [i ou. Sunt de toate pentru to]i: pe[te (inclusiv homar), carne de porc, vit`, ra]`, legume, iar desertul pe care l-am \ncercat se nume[te “Crem` de lapte pr`jit”, o pr`jitur` tradi]ional`. |nc` ceva foarte bun: alge de mare cu arahide, adic` o farfurie plin` cu arahide pr`jite la fix, amestecate cu aceast` iarb` de mare, asem`n`toare vizual cu m`rarul bine uscat [i f`râmi]at, dar cu un gust pregnant marin.

Chinezesc ttttt Ora[ul interzis Silvestru 3, 031.425.47.47, www.orasul-interzis.ro. Faptul c` nu ajunsesem pân` acum la/\n “Ora[ul interzis” era un fel de ofens` adus` zeilor care guvernau zona aceasta gastronomic`. Eu zic s` \ncepe]i cu o

Asia Decebal 12, 0722.641.966. Intrat relativ recent pe pia]a aglomerat` a restaurantelor chineze[ti bucure[tene, “Asia” nu umbl` cu jum`t`]i de m`sur`: pre]urile sunt m`ricele, dar [i meniul este foarte bogat, numai la paginile de nout`]i având de ales dintre 27 de feluri cu pe[te, legume, carne. Dar pân` la pl`cerea gustului, ve]i fi \nconjura]i de ambian]a elegant` [i de spa]iul generos, bine aranjat, f`r` decoruri obositoare.

ttttt China Town Viitorului 98, 0726.130.138, www.china-town.ro. Este unul dintre restaurantele chineze[ti cu respect pentru clientela care a \nceput s` devin` din ce \n ce mai preten]ioas` [i care nu se mai mul]ume[te cu \ns`il`ri culinare. Pre]urile fiind \n regul` pe lâng` preparatele diversificate – nu ave]i niciun motiv s` nu trece]i pragul ora[ului chinezesc bucure[tean.

ttttt Nan Jing Gheorghe Manu 2-4, 0726.103.407. Pentru mine a fost prima experien]` culinar` exotic`, iar faptul c` s-a petrecut \n anii piticului i-au creat Nan Jing-ului o aur` aparte. |ntre timp, lupta cu concuren]a l-a f`cut mai preten]ios, mai bogat \n oferte [i mai ar`tos.

ttttt Templul soarelui Vasile Lasc`r 205, 0723.743.878, www. templulsoarelui.ro. Cunoscut, frecventat, accesibil, cu aer de China teleportat` \n Bucure[ti, are avantajul c` este la fel de bun \n cele trei localiz`ri, fiind cam singura re]ea de restaurante chineze[ti.

Fusion ttttt Heritage Polon`19,021.210.88.50, www.heritage-restaurant.ro.Relansat \n aceast` prim`var`, cu un nou buc`tar-[ef, Richard Nael,care aduce cu

ttttt Avalon Calea Doroban]ilor 5-7, Hotel Howard Johnson, 021.201.50.30. Henrik Sebok, Executive Chef al HoJo Grand Plaza,spune c` a ad`ugat [i câteva preparate ale buc`t`riei moleculare meniuluide baz`, Asian-European Fusion,pentru a crea o “experien]` complet` a gustului,privirii,mirosului”.

ttttt Restaurant DaDa Matei Voievod 94 bis, 021.252.31.59, www.dada.ro.Un restaurant al c`rui concept este amestecul de buc`t`rii,stiluri,func]ii ale unui spa]iu (este deopotriv` restaurant, dar [i un concept store).Atuul s`u \l reprezint` combina]iilecreative \ntre buc`t`ria italian`,greceasc`, libanez` [i asiatic`, care au drept rezultat feluri de mâncare pe care le accep]i ca fiindde sine st`t`toare [i nu ca pe un hibrid.Marca buc`taruluieste evanescen]a, transform`rile fine,combina]iilenaturale.

ttttt La Mandragora Mendeleev 29, 021.319.75.92, www.lamandragora.ro.

Un meniu baroc, cu combina]ii din cele mai nea[teptate, \n care felurile pe baz` de carne reprezint` aproape 70% din list`. Feluri c`rora buc`tarul-[ef reu[e[te s` le dea transparen]` [i u[urin]` prin sosuri-surpriz`.

ttttt MJU Vasile Lasc`r 29, 021.313.00.15, www.mju.ro. Aflat printre finali[ti [i anul trecut, MJU putea foarte bine concura [i la categoria restaurantelor asiatice. Creve]ii tartar cu sos de busuioc [i ro[ii pot fi numai \nceputul unei aventuri a sim]urilor.

Japonez ttttt Yakimono Calea 13 Septembrie 90, JW Marriott Bucharest Grand Hotel, 031.403.46.81. Una dintre cheile succesului acestui restaurant din hotelul Marriott: aprovizionarea ritmic`, o dat` la dou` zile, cu pe[te proasp`t. Al doilea atu este buc`tarul-[ef Amirut Ponsoong [i echipa sa, care prepar` totul la vedere \n buc`t`ria deschis` care face parte din designul elegant al acestui restaurant de clas`. Meniul foarte generos con]ine totul de la sushi bar la mesele teppanyaki. Pe[tele crud este selectat cu grij`, orezul pufos dispare imediat \n gur`, pentru a-]i l`sa timp s` sim]i gustul frust al diferitelor tipuri de pe[te [i al fructelor de mare. De la \nceputul anului acesta, Yakimono a ad`ugat pe lista sa [i un meniu thailandez, mult mai accesibil ca pre].

Recomand Lemongrass Salad, cu fructe de mare [i legume.

Restaurant de pe[te ttttt

ttttt AsamiCalea Victoriei 17, 021.312.47.85, www.asami.ro. Celmai vechidintrerestauranteledetopjaponezedinora[continu`s`fienominalizat pentruexperien]amânc`riipreparatepe meseleteppanyakidec`trebuc`tari iscusi]i,alc`rorperformanceare rezultatecâtsepoatedegustoase.

ttttt Benihana Calea Doroban]ilor 5-7, Hotel Howard Johnson, 021.201.50.30. Aldoilea\ntopanulacesta,restaurantul dinhotelulHowardJohnsonesteun etalonpentruacesttipdemâncareasiatic`.Fideliiacestuirestaurantvorfi bucuro[is`aflec`la\nceputulacestei luni se valansaunnoumeniu– BenihanaBusinessLunch.

ttttt Sushi Ko Stavropoleos 8, 0758.878.888. Nou\nmateriede mâncarejaponez`,Sushi Koesteo franciz`aunuilan]japonezde restaurantedincategoriacasual restaurants.Mareles`uatu:celmai variatmeniu\nmateriedemâncare japonez`depepia]`[icalitateasushiuluipestemediadepepia]`.Potfi comandatepor]iimicisauunsetmeniu carecuprindedela15la155(KingKo Boat)debuc`]idesushi,sashimi, maki etc.|ncerca]iKoRollsClub,carecuprinde 17buc`]idemakicuton,somon, avocado,past`de creve]i.

Mesogios Jean Louis Calderon 49, 0727.239.239, www.mesogios.ro De prin 2000 ne tot r`sfa]` acest restaurant care a r`mas cam singurul de acest tip din Bucure[ti. Pe[tele pe care-l g`si]i aici este la vedere, pe pat de ghea]`, iar toate preparatele din meniu sunt f`cute f`r` gre[eal`. Nici pre]urile nu sunt a[a de \nsp`imânt`toare, iar personalul este cunosc`tor, ave]i \ncredere. Nici nu [tiu ce s` v` recomand, da’ parc` n-ar trebui s` pleca]i f`r` s` fi gustat homarul.

ttttt Lotca Mihai Eminescu 171, 021.211.62.63, www.lotca.ro. Cum v-am mai spus, \mi place foarte mult aici; nu trebuie s`-]i cari “sculele” dup` tine prin Bucale ca s` te bucuri de pe[te. Eu zic s` lua]i cârna]i de pe[te, ciorb` servit` ca-n Delt`, separat zeama de carne, [i n-ar fi r`u deloc s` gusta]i [i din saramur`. Toate cu m`m`lig`.

ttttt Pescarul Nicolae B`lcescu 9, 021.650.72.44. Iat`-m` pe vechea teras`, [i ea, \ncremenit` \n niciun proiect, cu personalul de mod` veche (ascult`tor [i u[or blazat) [i totalmente surprins de varietatea de pe[te [i de pre]urile foarte rezonabile. Ciorba de pe[te e bogat`, cocteilul de morun e plin de morun, iar vodca e un bun lubrifiant, a[a c`, dac` sunte]i prin centru, gr`bi]i [i cu poft` de pe[te, \ndr`zni]i! PUBLICITATE

5 martie - 2 aprilie 2010 www.timeoutbucuresti.ro 27

Unde mânc`m

el prestigiulunei experien]e \n cele mai \naltezone ale buc`t`rieifranceze, Heritage revine \n for]` pe terenul atât de generos (dar deopotriv` periculos) al buc`t`rieifusion.Ne afl`m pe t`râmul haute-cuisine,\n care [tiin]a prepar`rii este cartea de vizit`a acestui restaurant de top. Un simpluexemplu este Supa de scoicicu [ofran (antreu)continuat` cu Parmigianinade sardine cu ardei [i sos de pesto. Lista de vinuri:irepro[abil`.

Unde mânc`m

ttttt Tasty Fish General Berthelot 50, 021.311.00.95. Rebotezat, locul a r`mas la fel de ofertant, cu aceia[i osp`tari hâtri [i cunosc`tori [i, cel mai important, cu felurile care l-au consacrat. La fel de important este c` g`si]i tot ce e \n meniu [i fie c` alege]i ciorb` de burt` de morun, saramur` (oricare), scoici, ce mai, orice, totul e g`tit cu grij`, pe[tele e proasp`t [i nu a[tepta]i, ca pe balt`, pân` o trage ceva.

Românesc ttttt Casa Doina {os. Kiseleff 4, 021.222.67.17, www.casadoina.ro V` recomand s` v` opri]i la o mas`, aici unde s-ar putea s`-i asculta]i pe cei trei membri ai tarafului cum v` amintesc de o Românie vesel` [i pitoreasc` [i s` comanda]i orice este \n meniu, fire[te dup` gusturile dumneavoastr`. Muzica v` duce cu gândul la copil`rie [i tinere]ea zglobie – merge]i pe bucatele noastre: mici, platouri cu zacusc`, salat` de vinete [i ardei cop]i.

ttttt Burebista Tradi]ional Calea Mo[ilor 195, 021.210.97.04, www.restaurantburebista.ro. Cu un nume neao[, cu personal experimentat, restaurantul de pe Mo[ilor este o atrac]ie pentru locuitorii plaiurilor mioritice, dar [i pentru vizitatorii lor. Nu rata]i, prim`vara, urzicile cu m`m`lig`.

ttttt La Coco[atu Neagoe Vod` 52A, 021.232.87.96. {tie cineva alt loc unde micii sunt mai buni ca aici? Eu nu [tiu. Tocmai de aceea restaurantul a devenit loc de pelerinaj al supu[ilor [i dependen]ilor de carne tocat` cu form` cilindric`.

ttttt La Berbecu’ Ion Luca Caragiale 30, 0722.533.948 |ntr-o cas` veche, reamenajat` frumos, m` rog, [ti]i toat` povestea cu omul care cic` ar sfin]i locul, se g`se[te un loc unde pofticio[ii [i \nfometa]ii de mâncare româneasc` pot fi foarte mul]umi]i. Serviciile onorabile, meniul \mbel[ugat sunt ingredientele unui restaurant \n care reveni]i cu pl`cere. {i de ce nu a]i face-o, când v` a[teapt` un savuros bor[ rusesc, dar [i friptane d-ale noastre.

ttttt Madame Butterfly {tefan Luchian 17, 0722.934.944, 0722.334.397. Ce s` zic, un foarte bun exemplu de munc` bine f`cut`, cu respect pentru clien]i; de la casa renovat` atent pân` la meniul echilibrat, de unde v` recomand supa Madame Butterfly.

sensibili, sigur g`si]i altceva comestibil.

Libanez ttttt

Ber`rii

Piccolo Mondo Clucerului 9, 0722.205.020, www.piccolomondo.ro Avantajul buc`t`riei libaneze este c` [tim, \n general, ce s` cerem [i ce ne place, indiferent \n ce restaurant cu acest specific ne oprim s` mânc`m: humus, kebab, tabuleh. Ce-mi place foarte mult la Piccolo Mondo este pita mare [i umflat`, preparatul din vit` cu iaurt [i vinete, parc`, suculent [i aromat [i…

ttttt

ttttt El Mir Calea 13 Septembrie 90, JW Marriott Bucharest Grand Hotel, 031.403.46.81. Noul libanez din Marriott are, pe lâng` meniul excelent, un punct de atrac]ie maxim`: lipia proasp`t`, preg`tit` chiar \n cuptorul restaurantului.

ttttt Four Seasons Vasile Lasc`r 81, 021.212.29.92. Micu], cochet, cu patronul mereu prin preajm`, semn de grij` pentru oaspe]i, este unul dintre preferatele libaneze ale bucure[tenilor [i asta de câ]iva ani buni. La cât mai mul]i!

ttttt Tulin Pictor Constantin Stahl 2, 0762.212.675, www.restauranttulin.ro. Pentru mine este printre cele mai pl`cute restaurante cu acest specific: este aerisit, ne\nc`rcat, cu personal decent, cu pre]uri rezonabile pentru preparatele apetisante [i cu destule pagini cu alcool.

ttttt Tripoli Calea C`l`ra[i 90, 021.323.22.20, 0721.647.993, www.tripoli.ro. |l g`si]i pe lâng` Hala Traian, \ntr-o \nc`pere m`ricic`, cu o intrare cam kitschy, dar cu meniu corect pentru aceast` buc`t`rie [i cu pre]uri mai mici fa]` de alte locuri.

Baruri Absinterii ttttt Absinteria Sixtin` Covaci 6, etaj 1, 021.310.35.66. Absinth-ul câ[tig` teren prin barurile din acest ora[. Barul deschis toamna asta \n Centrul Vechi st` sub semnul “Liberté, Egalité, Absinthe”. Pe list` g`se[ti numeroase sortimente verzulii, precum [i cocteiluri f`urite de Zâna Verde. Hemingway, se [tie, \l combina cu [ampanie, iar pictorii amestecau mai mult “culorile”. Un Pernod curaçao – 12 lei, Sazerac – 17 lei.

ttttt Nicore[ti Toamnei 14, 021.211.13.34. Loc vechi, cu tradi]ie \n mâncarea autohton`, celebru pentru pizdulicea de vac`. Nici mai mult, nici mai pu]in; iar dac` sunte]i

Dream (se prepar` cu ghea]`). Mi-a fost dor de var` [i-am cerut cocteilul (16 lei). Un radio online cu muzici vechi te \mbia s` pierzi \ntreaga sear`.

ttttt The Absinth Bar Ien`chi]` V`c`rescu 33, 0724.659.729, 021.335.45.30. Am ezitat \ntre o cafea cu absinth [i un Bohemian Summer

28 www.timeoutbucure[ti.ro 5 martie - 2 aprilie 2010

Berestroika C`uza[i 52. Vestea unei revolu]ii de bere ne-a parvenit la redac]ie. |n halbe curge bere home-made.

ttttt Curtea Berarilor {elari 9-11, 021.313.75.32, 0723.279.620. Curtea Berarilor s-a extins \n spa]iile fostei bresle a sticlarilor. Acum, aici g`se[ti mese lungi \n]esate de prieteni [i halbe aliniate pe mas`. Pre]urile sunt acceptabile, \n jur de 6 lei o halb` de 400.

ttttt Hanu’ Berarilor Interbelic Poenaru Bordea 2, 021.336.80.09, 0729.400.800. Locul e impun`tor [i “g`tit” cu dichis. Dac` poposi]i la prânz, meniul v` cost` doar 22,4 lei. Un metru de berea casei e 39,9 lei, iar 10 halbe de bere nefiltrat` cost` 45 de lei.

Cocktail Bars ttttt Interbelic Intrarea {elari 1, 0722.100.193, www.interbelic.ro. Barul cu aspect patinat [i nume de alt`dat` r`mâne cel mai dichisit local \n materie de “gust” din ora[. Pre]ul unui cocteil este \n jur de 15-20 de lei.

ttttt Newton Bar J.L. Calderon 56, 021.315.02.17, 0734.630.969, www.newtonbar.ro. Localul a fost printre primele care s-au putut l`uda cu o asemenea list` de cocteiluri. Varia]ii fructate sau mai am`rui, toate \ntre 15 [i 20 de lei.

Wine Bar ttttt Bruno Wine & Coffe Covaci 3, 0722.351.922, www.brunowine.ro. E singurul din urbea noastr` care ne ofer` vreo 90 de soiuri de vin din mai toate ]`rile cu tradi]ie, cele mai multe cu servire [i la pahar. Pe meniu mai g`si]i ap`, suc [i brânzeturi. Eu, pe la miezul nop]ii, am b`ut un pahar cu Bordeaux (11 lei), care a mers perfect cu delicatele brânzeturi fran]uze[ti (19 lei). Chapeau bas!

Whiskey Bars ttttt Bordello’s {elari 9-11, 0748.881.784, www.bordellos.ro. |n ciuda numelui extrem de tentant [i a vitrinei cam kitsch, locul este o reu[it`, cu fier forjat, lemn, fotografii cu dame “\nso]itoare” pe pere]i [i cu peste 40 de sortimente de whiskey \n meniu: m`rci sco]iene [i single malt-uri rafinate.

ttttt The Jack’s George Enescu 10, 0726.991.024. Am revenit \n alt` zi [i

n-a fost chiar r`u; evergreenuri live cântate de “Bulgarii’, atmosfera \ncins`, de[i n-ar strica o mult mai bun` aerisire. G`si]i [i whiskey, doar e acas` la Old Jack.

Chill & Friends ttttt Downtown Mendeleev 32-34, 021.314.85.06, www.downtown.ro. Aici po]i bea lini[tit o cafea diminea]a, cu muzic` discret` [i f`r` s` fii deranjat de tot felul de zgomote insuportabile, \ntr-un spa]iu care imit` \nc`perile victoriene, iar seara party all night long: muzic` foarte bun`, un bar generos.

ttttt La Historia Sf. Dumitru 3, 0722.626.043, www.elcomandante.ro Locul e f`cut pentru \ntâlniri cu prietenii la o bere [i mai pu]in pentru o cin` \n doi. Berea e la pre]uri normale. Un whiskey e 12-15 lei.

ttttt Les Bourgeois Smârdan col] cu Sf. Dumitru, 021.310.60.52, 0720.132.994. La burghezi g`se[ti muzic` de calitate (de la ‘60 \ncoace), pre]uri rezonabile (8 lei berea, 12-15 un whiskey) [i un meniu pentru a-]i potoli foamea. Nu rata]i pennele cu pui (13 lei), o s` \n]elege]i imediat de ce.

ttttt Little Bar Smârdan 14. Sunt dou` camere, nu mari, cu aer de vecin`tate pl`cut`, cu personal relaxat, unde v` pot recomanda lichiorul de coca (12 lei / 40 ml) [i vodca neagr` ucrainean` Blavod (12 lei / 40 ml).

ttttt Lucky 13 {elari 9-11, 021.314.40.66, 031.060.37.52, www.lucky13.ro. Barul `sta e “norocos” pentru c` [i-a ales un gen care te \ndeamn` s`-]i reune[ti prietenii. Pre]urile din Lucky 13 sunt obi[nuite: 7-8 lei o bere, 12-15 lei un whiskey, 15 lei un long drink.

ttttt 1974 Ni[te domni [i Fiii Covaci 7, 0721.551.099. Localul acesta n-are mai mult de 8 mese cu totul. |ns` inspir` [i chill, [i friends. Muzic` de calitate, pre]uri normale [i un stil nepreten]ios.

ttttt Que Pasa G-ral Praporgescu David 12, 021.315.85.02. Barul `sta pare de-o ve[nicie aici. Asta [i pentru c` \ntâlne[ti iar [i iar acelea[i chipuri. Celor care vin aici le place rockul vechi [i le place s` discute.

ttttt Yellow Bar Edgar Quinet 10, 021.310.13.51, www.yellowbar.ro. |ntotdeauna mi-a pl`cut locul `sta; e bine amenajat, are canapele comode, culorile [i lumina te \mbie la taclale, aplecat spre chipul frumos din fa]`, muzica e ni]el cam tare, personalul e discret, meniul e plin de cocteiluri, cu sau f`r` alcool, iar dependen]ii de net se pot conecta f`r` probleme [i f`r` bani. Toate amestecurile cu alcool sunt 16 lei.

Consum Shopping. Stil. S`n`tate. Frumuse]e. C`l`torie.

Conceptdeprim`var` E o realitate valabil` de secole - cu siguran]` [i \n timpul R`zboiului de 100 de ani [i chiar \n perioada Terorii, rochiile, bonetele [i bijuteriile continuau s` se vând` c` doar nu po]i s` asi[ti la o decapitare sau la o b`t`lie (Becky Sharp [tia cel mai bine) sau la [edin]a de restructurare \ntr-o rochie veche de dou` sezoane. Ar fi pur [i simplu deprimant... Iar concept store-urile din Bucure[ti au reu[it, \n ultima vreme, s` profite tot mai mult de celebrul adev`r “ochii v`d, inima cere”, astfel \ncât prim`vara aduce multe nout`]i \n acest domeniu. Entrance (str. Brezoianu nr. 23-25) are o selec]ie format` din branduri manufacturate, pe baz` de recomand`ri din partea altor branduri cu care lucreaz` deja [i o cercetare minu]ioas` a nout`]ilor [i trendurilor anuale. Fiecare pies` este aleas` \n maxim 2-3 exemplare, iar alegerea fiec`rui designer este personal`. De remarcat portofoliul \mp`r]it \n designeri reziden]i [i designeri pe care \i schimb` \n fiecare sezon, astfel \ncât \ntotdeauna vei g`si ceva nou. Brandurile rezidente sunt: Comme des Garçons (Japonia), Marithé et François Girbaud (Fran]a), Ivan Grundahl (Danemarca), Obscur (Suedia), Syngman Cucala (Spania). Una dintre nout`]ile propuse de Entrance este brand-ul Share Spirit (Japonia) cu o colec]ie nou`, inspirat` ca \n fiecare an din c`l`toriile designerului Hikoru Katano. Katano se define[te ca arheolog, c`l`tor [i poet [i \[i dore[te ca hainele pe care le creeaz` s` transmit` emo]iile [i descoperirile tr`ite \n drumurile sale. Pentru prim`vara - vara 2010, colec]ia este inspirat` de America de Sud [i se remarc` prin culori vii, ]es`turi variate cu accente date de accesorii din os, lemn, perle, lemn sau metal. Influen]ele vin din

Gen]ile de la Erva sunt decorate cu pietre de râu

Mexic, Peru sau sate aztece retrase. |n afar` de colec]iile vestimentare, Entrance aduce un brand de bijuterii exclusiviste Monies, care impresioneaz` prin masivitate [i lucr`tur` din materiale speciale precum oase, ceramic`, lemn pre]ios, jad, chihlimbar. The Mews ( Intr. Tudor {tefan nr. 7) propune nout`]ile din colec]iile prim`var` - var` 2010 de la (by) Malene Birger, Heimstone, American Retro [i gen]ile Erva. (by) Malene Birger (Danemarca) a lansat colec]ia The House inspirat` de designul interior. Colec]ia este definit` de feminitate [i senzualitate subtil` - \n ton cu cele mai noi tendin]e care au impus sobrietatea [i simplitatea \n detrimentul decolteurilor generoase [i al accesoriilor bling. Majoritatea pieselor de la (by) Malene Birger pot fi purtate \n mai multe feluri [i \n mai toate momentele zilei - \n ton cu alt trend impus de criz`: versatilitatea economicoas`. Materialul vedet` este m`tasea cu o ]es`tur` special`, care difer` de la o crea]ie la alta, \n func]ie de ceea ce \[i dore[te s`

30 www.timeoutbucuresti.ro 5 martie - 2 aprilie 2010

transmit`. Mi-a pl`cut rochia cu imprimeu de [arpe, mult mai subtil decât fratele s`u mai mare - animal print - adesea sinonim cu kitsch-ul [i criza vârstei mijlocii. Heimstone (Paris) - noua colec]ie aduce combina]ii inedite de materiale precum bumbac nefinisat cu m`tase sau m`tase cu piele. Piesa vedet` este rochia, iar temele principale sunt stilul Aborigen, Samurai si Run DMC, hip-hop-ul anilor ‘80. Rochiile sunt [ic, cool, definite de buzunare [i fermoare. American Retro (Fran]a) - noua colec]ie este inspirat` de Pop Culture [i filmul “Al Cincilea Element”, plus Elvis Presley - element recurent \n imprimeuri. |n afar` de imprimeurile cu Elvis, am remarcat pantalonii cu detalii metalice. ERVA (Spania) este o manufactur` de gen]i. Designul este un clasicism adaptat trendurilor actuale. Fiecare geant` poart` simbolul casei, pietre de râu [lefuite [i prelucrate. La Clara (Calea Victoriei nr. 83-85) este un “magazina[“ concept, al c`rui element cheie este perechea de jeans. Principalele linii de jeans

sunt de la Citizens of Humanity [i J&Company, iar fiecare pereche vine \ntr-o singur` m`sur`. |n plus, toate hainele [i accesoriile din magazin au fost alese pentru a fi purtate cu jeans. Noua colec]ie de la Citizens of Humanity este o combina]ie de Rivier` francez` amestecat` cu punk [i vintage. Croielile sunt clasice [i eviden]iate de culorile ob]inute prin diverse tehnici de prelucrare a denimului. J&Company este brandul preferat de multe celebrit`]i din State. Jean[ii pot fi purta]i atât pentru ]inute casual, dar [i \n combina]ii sofisticate - ceea ce sincer nu e nicio noutate, având \n vedere c` de “n” sezoane o pereche de jeans merge [i la job, [i la party. Pentru accesorizarea jean[ilor, “La Clara” propune bluzele [i c`m`[ile de la Antique Batik [i Les Petites, cizmele de la Stallion lucrate manual [i bijuteriile de la Tarina Tarantino.

SILVIU MATEI

Consum

Avenitprim`vara[i,criz`saunecriz`,femeilevorcontinuas`-[idoreasc`[is`-[icumperehaine.DeMagdaPopescu

Imprimeul de [arpe e mai pu]in kitsch decât animal print

MagazinulTimeOut

TimeOutDesign

Parfumurile ca experien]`

CorteZari

SILVIU MATEI

Galeriile Noblesse, Erou Iancu Nicolae 41bis, L-V: 09:00-20:00, S: 10:00-18:00, 0374.001.901, 0740.591.851

Alexandra Paven are un nas de ni[`

advertising, ci despre senza]ii [i completarea personalit`]ii prin g`sirea aromei care s` o reprezinte \n diverse momente sau s` o \nso]easc` printr-o \ntreag` palet` de sentimente. Unele arome sunt combina]ii dintre cele mai nea[teptate, dar [i clasice cu note surprinz`toare precum flori cu piele natural` sau lemn cu tabac. G`se[ti parfumuri care recreeaz` mirosul m`rii sau redau esen]a unor ani care au influen]at lumea, mirosuri de prun` japonez`, portocale mexicane, iasomie sau arome care te farmec`, dar pe care nu le po]i asocia cu nimic cunoscut. Principalele branduri de la Createur 5 d’Emotions sunt: Mark Buxton, Keiko Mecheri, Histoire des Parfums, Profumum, Humiecki & Graef, L’Artisan Parfumeur. Magda Popescu

Dining \n stil victorian deaursaudeargint)poateajungela pre]uldublu”,spunePreda.Lafelse \ntâmpl`[i\ncazulcanapelelor. Pre]ulvariaz`\nfunc]iede materialelefolosite,procedeulde lucru[i,evident,designul.Clien]ii[tiu laces`sea[tepte-“necaut`ceicare adopt`unstilmodern,contemporan. Apoisuntceipreten]io[i,sofistica]i, careprefer`branduriledelux,foarte cunoscute.{imaisuntceidin categoriaiubitorilordeart`. Romanticii”.Anca Negoi]`

Canapea CorteZari

TimeOutGadgets Accesorii de la Logitech Kit-ul MK710, 99,99 euro; Speaker Lapdesk N700, 69,99 euro, disponibile din aceast` prim`var`, www.logitech.com.

Calitatea accesoriilor prin intermediul c`rora interac]ion`m cu PC-urile \[i spune din plin cuvântul asupra randamentului personal. Lucr`m mult mai simplu, mai u[or [i cu mai mult` pl`cere cu accesorii care r`spund bine [i

corect la comenzi, f`r` laten]e stânjenitoare. Un alt aspect este [i cel al designului, unul deloc de neglijat, determinant \n aspectul unui birou. Unul dintre cei mai importan]i produc`tori de accesorii la nivel mondial este Logitech, astfel prezent`m dou` dintre ultimele lor crea]ii: kit-ul tastatur` [i mouse wireless MK710 [i r`citorul allin-one N700. Lansat de curând, combo-ul MK710 arat` \ntr-adev`r

foarte bine, dar are [i func]ionalit`]i pe m`sur`. |n primul rând, poate asigura o autonomie de pân` la 3 ani pentru baterii. Pentru recep]ia semnalului dispunem de receiver-ul universal Logitech Unifying care are dimensiuni extrem de mici, astfel c` nu este nevoie s`-l deta[`m de la laptop atunci când ne deplas`m. Tastele au un design concav, asigurând \n acest fel un mai bun sprijin pentru degete [i favorizând scrierea rapid` [i confortabil`. Mouse-ul ergonomic, cu o form` care se muleaz` pe

palm`, dispune de tehnologie laser, astfel c` poate lucra f`r` probleme pe suprafe]e diverse. Accesoriul Speaker Lapdesk N700, pe lâng` func]ia sa normal` de suport [i r`citor, mai are [i boxe de calitate \ncorporate pentru a ne putea bucura de un sunet de excep]ie atunci când lucr`m pe laptop. Majoritatea portabilelor au boxe \ncorporate de o fidelitate [i putere mediocr`, a[a c` ne putem bucura de o calitate a sunetului mult mai bogat` cu un astfel de suport all-in-one. Bogdan Petre www.imidoresc.ro

5 martie - 2 aprilie 2010 www.timeoutbucuresti.ro 31

Consum

Pe Strada Doamnei la num`rul 5, se g`se[te un magazin care cuprinde un univers de arome: Createur 5 d’Emotions. Primul lucru care mi-a atras aten]ia a fost fa]ada proasp`t` ca o zi de iunie, decorat` cu gazon, care contrasta cu lacurile formate din z`pada topit`. Alexandra Paven, proprietara, \mi poveste[te despre parfumuri [i spune c` terminologia corect` este de parfumuri artizanale, lucru cu care sunt de acord. Parfumurile nu sunt o ni[` sinonim` cu inaccesibil, ele sunt pentru to]i iubitorii de descoperiri. Parfumurile artizanale sunt create \n serie mic` de c`tre parfumieri, iar mirosul este dat de ingredientele naturale combinate \n mod \ndr`zne] [i inovativ sau care reinventeaz` clasicul. Aceste parfumuri nu sunt despre marketing, brand [i

|n loc s` face]i cur`]enia de prim`var`, mai bine redecora]i. Mai ales acum, când un nou brand de design interior tocmai a venit din Italia \n România la Galeriile Noblesse. Brandul italian propune o reinterpretare a stilului clasic, boem. “Lucr`tura este \n mare parte manual` - culorile, texturile, finisajele”, explic` Loredana Preda, general manager al Galeriile Noblesse. Conceptul este un melanj de vechi, masiv, \nc`rcat de materiale grele, [i culori stridente, moderne sau, din contr`, nuan]e de caramel sau cafea cu lapte, care s` tempereze opulen]a modelelor. “PieseleCorteZaricost`\ntre1.500 [i8.000deeuro.Diferen]aofac finisajele.Dac`aceea[imas`\ntr-un finisajstandardpoatecosta2.000de euro,unacufinisajespeciale(cufoi]`

Health&Fitness Lagalop\njurulBucure[tiului “Mai erau [ase cai \n grajdul meu, to]i mai mari decât mine. Uneori alergam cu ei. Mergeam la galop de jur \mprejurul terenului. Uneori ne distram foarte tare, alteori joaca devenea mai dur`, pentru c` ei obi[nuiau s` mu[te [i s` loveasc` la fel de bine pe cât galopau” (Black Beauty, Anna Sewell). De Anca Negoi]` Cine nu \[i aminte[te de “autobiografia” lui Black Beauty sau m`car de ecranizarea c`r]ii difuzat` de televiziunea na]ional` nu a avut o copil`rieatâtdefericit`pecâtcredea. Pentru ei dar [i pentru nostalgici [i, mai ales, pentru pasiona]ii acestui sport de societate, Time Out a g`sit solu]ia - centrele de echita]ie din jurul Bucure[tiului |n nordul capitalei se afl` cele mai multe centre de echita]ie. Cel mai aproape de capital` este Riding Club (sauClubuldeEchita]ieBucure[ti)de pestradaJandarmeriei.Ceicaremerg s` c`l`reasc` aici o pot face atât \n interiorul clubului, cât [i pe potecile care str`bat p`durea B`neasa. Iar aceia care nu vin neap`rat pentru echita]ie se pot bucura de priveli[te de la umbra terasei acoperite. O or` dec`l`riecost`50delei. Tot \n nord este [i Hipocan (Corbeanca). Centrul este deschis din 2001 [i pân` acum a strâns deja un grup serios de clien]i fideli, majoritatea practican]i de performan]` ai acestuisport.O[edin]`cost`45delei pentru copii [i 50 de lei \n cazul adul]ilor. Când vremea nu e potrivit` pentru plimbare, [edin]ele pot avea loc\nmanejacoperit.Câtdespreoferta de cai, exist` ponei pentru copiii \ntre 3 [i 6 ani [i cai de agrement pentru ceilal]i cursan]i. Hipocan are [i ofertedepensiunepentru250deeuro pe lun`, dar [i cai de vânzare. De re]inut c` un cal bun pentru un \ncep`tor cost` aproximativ 5-6.000 deeuro. |n aceea[i direc]ie, dar ceva mai aproape de Snagov se afl` Piccadilly. O or` de c`l`rie aici cost` 50 de lei [i un abonament de 10 [edin]e - 400 de

|ntr-o tr`sur` de la “Regatul Cailor” (Aduna]ii Cop`ceni)

lei. Cei care fac ini]iere au nevoie de 34 luni pentru a putea merge singuri cu calul, explic` cei de la Piccadilly. Dar, dup` ce au \nv`]at s` mearg` singurilatrapsaugalop,potfirecompensa]i cu o plimbare prin p`dure, \nso]i]i de instructorii cu experien]`, bine\n]eles. |ncep`torii au de ales \ntre caii de agrement Luiza, Contesa [i Farmec. Echipamentul minim de care e nevoie pentru a \ncepe un curs de c`l`rie trebuie s` con]in` toc` (cea mai important`), ceap[i (jampieri), ghete de c`l`rie [i m`nu[i. Tot \n apropiere de Snagov este [i Arkadia Horse (la 2 km de DN1, Bucure[tiPloie[ti). Pre]ul pentru o or` de curs

S`rind obstacole \n manejul acoperit

32 www.timeoutbucuresti.ro 5 martie - 2 aprilie 2010

este aici de 60 de lei, dar cei mai mul]i prefer` s` fac` un abonament cu câte 8-10 [edin]e. |n afara terenurilor \n aerliber,aicimaipute]ialege[i\ntreo pist` de galop [i un manej acoperit, toate la standarde oficiale. Proprietariidecaipot\nchiriaboxe,potl`sa caii \n pensiune sau pot angaja antrenorispecializa]ipentrucaiilor. |n Voluntari, la numai câteva minutedeBucure[ti,seafl`[ibazade c`l`rieHorsesLand.Derivat`dintr-o baz` de elit` de pe vremea comunismului, are \n portofoliu cai atât pentru cei care \ncalec` pentru prima dat`, cât [i pentru cei care st`pânesc suficient de bine arta echita]iei pentru a putea aprecia cum se cuvine o plimbare prin p`dure. La 15 km de centrul capitalei, la marginea Codrilor Vl`siei [i pe malul Lacului Mogo[oaia, se afl` Clubul Sportiv Academia Ecvestr`. Pentru aproximativ45deleipentruoor`sau450de lei per abonament (10 [edin]e), proprietarul clubului promite lec]ii de c`l`rie pentru amatori [i stagii de preg`tire profesional` pentru adev`ra]ii cunosc`tori. Peisajul care \ncadreaz`CastelulBrâncovenescde laMogo[oaiaintr`\npre]. Singurul club de c`l`rie din sudul capitalei se afl` \n Aduna]ii Cop`ceni, pe drumul spre Giurgiu. Regatul Cailor s-a lansat oficial pe 19 decembrie anul trecut. Pentru 100 de

lei pe or` cursan]ii pot c`l`ri \n manejulacoperitabiaconstruit(dup`standarde oficiale) sau \n aer liber. Regatul Cailor este deschis de mar]i pân` duminic` \ntre 9 diminea]a [i 10 seara (sau chiar pân` mai târziu dac` pasiona]ii o cer). Tot de la centru pute]i\nchiria[is`niisautr`suripentru diverse evenimente sau ocazii speciale. Riding Club, Strada Jandarmeriei 2-4, 0722.226.682 Hipocan, Corbeanca DJ101, 68, 0742.150.419 Horses Land Voluntari, {oseaua Bucure[ti-{tef`ne[ti 79 Piccadilly,{oseaua Bucure[tiPloie[ti 542, 0723.550.763 , 0744.293.942 Arkadia Horse, Snagov-Ilfov, sat Ciofliceni, 0722.243.227 Regatul CailorAduna]ii Cop`ceni, sat Varlaam, 0735.467.636 Clubul Sportiv Academia Ecvestr`Mogo[oaia, 0723.571.522, 0740.089.712 healthnfit@timeoutbucuresti.ro

Eveniment

Recomand`ri

Body Mind Spirit Festival

Cums`figurezi\nliste Trimite]iprogramulcomplet:eveniment,dat`,or`,pre]uri,adres`, telefon,fax,webprine-mailla: healthnfit@timeoutbucuresti.ro saula fax0318.256.329. Publicareainforma]iei\n listeeste gratuit`,dar,având\n vederespa]iul limitat,nugarant`mincluderea tuturorevenimentelor.

26-28 martie, Sala Palatului

Wellness Show

Spa Eden Spa, Pictor Ion Negulici 3, 021.316.81.48. Program 9.00-21.00 de luni pân` vineri [i de la 9.00 la 18.00 sâmb`ta. Magnolia Spa, Speran]ei 20, 021.311.27.79. De mar]i pân` vineri este deschis \ntre 12.30 [i 21.00, sâmb`ta \ntre 10.00 [i 18.30, iar duminic` [i luni este \nchis. Green Day Spa, Sergent Nu]u Ion 33, 021.316.55.25. De luni pân` vineri este deschis \ntre 9.00 [i 20.00 iar sâmb`ta \ntre 9.00 [i 18.00. Duminica este \nchis. Natura Spa & Wellness, Gh. }i]eica 180-200, vila 27, 021.230.04.24. De luni pân` vineri este deschis \ntre 9.00 [i 20.00, iar sâmb`ta \n func]ie de program`ri. Studio Fusion & Urban Day Spa, Calea Doroban]ilor 189, apartament 1, 0723.387.466.

Gym & Wellness 5-7 martie, Complexul Expozi]ional Romexpo Bucure[ti La “spectacolul” de fitness, spa [i beauty vor veni câ]iva dintre cei mai importan]i produc`tori, distribuitori [i importatori de produse din aceste domenii. Ave]i aici ocazia s` v` face]i consulta]ii gratuite sau s` v` programa]i o opera]ie estetic`. Dac` nu v`

surâde nimic, suger`m achizi]ionarea unui abonament la unul dintre cluburile de fitness [i spa din capital`. Hormonul fericirii este garantat [i, cine [tie, poate câ[tiga]i chiar [i un voucher cu un tratament de relaxare [i, ca bonus, sfaturi gratuite de nutri]ie. Pentru c` la Wellness Show vor fi demonstra]ii de fitness, consursuri tematice [i o conven]ie de aerobic.

Zilele Frumuse]ii

SHUTTERSTOCK

4-7 martie, Sala Palatului Cosmetic`, hairstyling, spa, wellness [i medicin` estetic` este ceea ce promit cei de la “Les Nouvelles Esthetiques” România, organizatorii festivalului, la cea de-a [aptea edi]ie. Vor fi [i premii pentru speciali[ti (de la esteticiana anului 2009 la clubul de fitness sau spa-ului anului 2009), dar [i demonstra]ii cu produse dermatocosmetice sau parafarmaceutice, testare de aparate pentru bronzat sau sesiuni de consiliere “dietetic`”. Nu rata]i concursul de body painting, [i nici pe cel de pictur` pe unghii artificiale.

Lady Fit Gym, B`r`]iei 35, 021.311.10.95, 0726. 438 .348 . Se pot face abonamente pentru Pilates, TaeBo, StepAerobic [i PumpUP. Pre]ul unui abonament complet este de 80 de euro/lun`. Pentru abonamentele de diminea]` se face un discount de 40%. One Fitness, Ion Mihalache 128130, etaj 2, 021.224.07.04. Clubul este deschis de luni pân` vineri \ntre 7.00 [i 22.00 [i are inclusiv programe speciale de sport pentru copii. World Class Health Academy, Hotel Centre Ville, Calea Victoriei nr. 63-81, 021.313.11.04. JW Marriott Bucharest Grand Hotel, Calea 13 Septembrie 90, 021. 403.09.00 . Jolie Ville Galleria (Pipera), Erou Iancu Nicolae 103 bis, 021.269.01.60. Daimon Sport Club, Piscului 10, vizavi de Sala Polivalent`, 0723.998.266. Se poate face tenis, nata]ie, fotbal, fitness, masaj. Un abonament all-inclusive cost` 139 de euro/lun`. Class Fitness Club, Clinique Spa [i Wellness, Calea Floreasca 91-111, bloc F1, scara 4, parter, 0748.113.345. Sal` de fitness [i \nfrumuse]are . Promo]ia lunii voucher Class Premium For Men cu bonus o [edin]` de Detox Spa - cost` 300 de lei. World Champions Club, Popa Marin, nr. 2 (lâng` bazinul de \not Floreasca), 021.230.51.03, 0724.017.277. Un abonament de fitness de 12 [edin]e cost` 450 de lei,

5 martie - 2 aprilie 2010 www.timeoutbucuresti.ro 33

Health&Fitness

Body Mind Spirit Festival promite la a treia edi]ie 100 de expozan]i - de la mâncare organic` sau produse ecologice pân` la tehnici de medita]ie, life coaching, wellness [i spa. |n plus - seminarii gratuite, tai chi [i demonstra]ii sportive (fitness, tae bo, pilates). Iar \n pauz` pute]i merge la centrul de medita]ie [i gândire pozitiv` unde se organizeaz` sesiuni libere de ghidare practic` la fiecare jum`tate de un mini spa, cum s` g`se[ti drumul or`. Organizatorii promit s` te spre fericire, cum s` sl`be[ti natur\nve]e cum s`-]i construie[ti acas` al [i cum s`-]i echilibrezi chakrele.

iar unul nelimitat valabil 60 de zile cost` 610 lei. Club Miramar, Bulevardul Chi[in`u 6 - 8, 021.255.10.25, 021.255.04.36, 0744.588.204. Clubul are \n plus sal` de jocuri, tenis de mas`, biliard. Programul este de la ora 8.00 pân` la plecarea ultimului client. Vera Med Club Family, Constantin Aricescu 12, 021.230.03.67, 0728.027.707. Servicii – aerobic, tae bo, kinetoterapie, saun`, pilates, dans, gimnastic` gravide, nutri]ie. Bamboo Fitness, Ion Mihalache 60-62, 0723.399.838. Promo]ia lunii este abonamentul de 6 luni la pre]ul de 220 de euro. Luni, mar]i, miercuri [i joi programul dureaz` pân` la ora 23.00. Berry Fitness Spa, Elev {tef`nescu {tefan 66, 031.405.16.33,0722. 557.569. Clubul ofer` bazin de \not, fitness, aerobic, masaj, saun`. Un abonament VIP Total Training cu un antrenor personal cost` 1.000 de lei. Club Palladian, Crystal Palace Hotel, Alexandru {erb`nescu 87, 021.232.11.16. De ales \ntre fitness, masaj, saun` [i jacuzzi sau pachetele care le includ pe toate patru [i care au discount-uri personalizate. Genesse, , Izvor 78, 0314.011.307 [i Virtu]ii 148, 021.220.00.27. Sal` de culturism, fitness, aerobic, tae bo, bodybuilding [i autoap`rare. Programul, de luni pân` vineri este de la 7.30 la 23.00. Complex Sportiv Extreme, Ghi]` {erban 15-19, 0727.898.822, 0721.244.405. |n cadrul complexului se poatet face fitness, aerobic, sculpting ball, saun`, futsal, tenis de câmp [i arte mar]iale. Larkoti Wellness Grup, , I.H. R`dulescu 26, 021.253.06.88, 0728.934.834. Oferta lunii martie – program special ca s` ar`]i \n form` \n urm`toarea vacan]`. Clubul func]ioneaz` pe baz` de carduri de membru de la VIP la Kids’ Club. To]i abona]ii beneficiaz` de medic sportiv, psiholog [i antrenor personal. Planet Sport, , Emil Racovi]` 1, 021.350.01.14. Antrenamente de fitness, for]`, aqua gym, tae bo, pilates, \not, stretching, saun`, cursuri de dans latino cu Willmark, autoap`rare, nutri]ie [i antrenor personal. Abonamentul 12 luni Morning cost` 1.400 de lei, iar cel lunar normal cost` 400 de lei. San Gym, Dristorului 121, 0724.025.940, 0771.396.342. Abonamentele cost` de la 130 de lei (o lun`) la 1.200 lei (un an) [i includ serviciile unui nutri]ionist [i ale unui antrenor personal pe toat` perioada [edin]elor de fitness. Unique Health & Fitness, Washington 40-42, 021.313.13.79, 0723.279.211. Antrenamente de for]` [i cardio cu antrenor personal, fitness grup [i kangoo jumps. Kindermusic – program pentru copii \ntre 18 luni [i 3 ani. Kindermusic \i \ncurajeaz` pe copii s` fie creativi, s` aib` ini]iativ` [i s` r`spund` la provoc`ri. Program – mar]i [i miercuri \ntre 11.00 [i 11.45. Pre] – 40 de lei/copil.

Nurata! Recomand`rileacestei luni

One World Romania Documentareletecheam` \ncinematografe\ntre 17[i22martie

Detalii la pag. 63

Film Oscar2010sau...“So]iac`l`torului\ntimp” Cinevaavea\ntâietate, vizionarulJamesCameron saumultmaiaplicata KathrynBigelow? De{tefanDobroiu

GULIVER/GETTY IMAGES

Film

Sunt mari [anse ca la urm`toarea edi]ie a premiilor Oscar s` avem de-a face cu o situa]ie rupt` din romanul (sau filmul) “So]ia c`l`torului \n timp”: el s` fac` lucrurile interesante, iar ea s` aib` parte de toat` aten]ia. Fo[tii so]i James Cameron [i Kathryn Bigelow, regizorii filmelor “Avatar” [i “The Hurt Locker”, au primit fiecare câte nou` nominaliz`ri la Oscar [i sunt marii favori]i ai galei de anul acesta. Cine [tie, poate c` cei doi se vor \mp`ca pentru a-[i aduce saco[a de statuete sub acela[i acoperi[... “The Hurt Locker” [i “Avatar” sunt liderii de pluton ([i \nc` unul m`rit, de zece titluri, din care jum`tate chiar nu merit` onoarea) ai categoriei Cel mai bun film, dar la fel de atractiv` pentru cei doi regizori este [i Cea mai bun` regie, o categorie mult mai personal`. Dou` lucruri sunt aproape sigure: anul acesta nu este loc pentru “doi se ceart` [i al treilea câ[tig`”, celelalte opt filme, printre care “Inglourious Basterds”, “Precious”, “A Serious Man” [i “Up in the Air”, neavând nicio [ans` s`-[i urce reprezentan]ii pe scen` pentru cele 45 de secunde de mul]umiri [i, mai important, c` Bigelow [i Cameron \[i vor \mp`r]i cele dou` premii importante. Pe 7 martie, anun]ul câ[tig`torilor va ar`ta c` membrii Academiei Americane de Film au f`cut o alegere important`. “Avatar” are toate [ansele s` pun` mâna (sau coada) pe Oscarul pentru cel mai bun film, iar asta va ar`ta cât de mult primeaz` \n aten]ia Academiei succesul financiar [i efectele speciale \n detrimentul unui mesaj consistent. Exagerând (doar foarte) pu]in lucrurile, dac` “Avatar” prime[te m`car un singur premiu la o categorie non-tehnic`, e ca [i cum un scriitor celebru ar primi un Pulitzer doar pentru c` [i-a publicat cartea pe o hârtie revolu]ionar`, fosforescent`, pe care literele reu[esc cumva s` fac` ape spectaculoase f`r` a \ngreuna

SF, film de r`zboi, comedie inspira]ional` [i dram` - toate genurile sunt reprezentate la Oscar lectura. Un dezavantaj al lui James Cameron va fi [i faptul c` un procent important din membrii Academiei sunt actori, iar ace[tia evit`, de obicei, s` voteze anima]iile [i filmele realizate cu ajutorul tehnologiei motion capture. Chiar [i a[a, sunt mari [anse ca Avatar s` câ[tige, probabil la o diferen]` relativ mic` de “The Hurt Locker”. Dac` va câ[tiga sau nu “Avatar” Oscarul pentru cel mai bun film, vom vedea pe 7 martie, dar tot atunci Kathryn Bigelow are [anse imense s` fie prima femeie din istorie care ar putea pleca acas` (sau \n Afganistan, unde o poart` noul ei proiect, “Held by the Taliban”) cu Oscarul pentru cea mai bun` regie. S` nu uit`m c` Bigelow a fost prima regizoare premiat` de breasla regizorilor de la Hollywood, trofeul Directors Guild of America fiind dublat \n ultimii 60 de ani \n procent de 90% de un Oscar. {i la categoria Cea mai bun` actri]` sunt mari [anse de surprize. S-au l`sat membrii Academiei impresiona]i de succesul financiar al dramei “The Blind Side” [i-i vor da primul Oscar din carier` Sandrei Bullock? Sau statueta va merge la

Julia Child, pardon, Meryl Streep, pentru excelenta ei interpretare din “Julie & Julia”? Sunt mari [anse ca Streep s` termine [irul interminabil de nominaliz`ri (aceasta ar fi a 12-a de la ultimul Oscar câ[tigat pentru “Sophie’s Choice”, \n 1983) care a f`cut-o \n urm` cu câ]iva ani s` se declare cea mai mare “loser” dintre actri]ele nominalizate \n lunga istorie a Oscarurilor. Poate cea mai dificil` categorie de anul acesta este cea a actorilor principali. Jeff Bridges a luat Globul de Aur pentru “Crazy Heart”, dar [i George Clooney, Colin Firth [i Jeremy Renner fac roluri excelente. Nu \ncerc`m nicio predic]ie aici, a[tept`m o megasurpriz` pe 7 martie.

Categoriile sigure Dac` \n 2007 Helen Mirren era unica posibilitate \n ceea ce prive[te Oscarul pentru cel mai bun rol principal feminin, actri]a britanic` nu mai st` la fel de bine [i \n 2010, chiar dac` nu pu]ine sunt categoriile unde nu exist` decât un câ[tig`tor posibil. Una ar fi cea a anima]iilor, unde “Up” va lua cu

siguran]` trofeul, aceast` nominalizare sabotând [ansele lungmetrajului la categoria Cel mai bun film. O alt` certitudine este germanul Christoph Waltz, pentru actor \n rol secundar, iar Mo’Nique are [i ea [anse imense pentru Precious.

Absen]ii Nu este an \n care omisiunile Academiei s` nu sar` \n ochi, iar anul acesta actorii par a avea cel mai mult de suferit. Julianne Moore a fost trecut` cu vederea pentru rolul din “A Single Man”, \n timp ce Sam Rockwell chiar ar fi meritat o nominalizare pentru SF-ul “Moon”. {i Tobey Maguire lipse[te de pe list` \n ciuda unul rol l`udat din “Brothers”, iar Robert Downey Jr. s-ar fi putut afla pe list` dup` câ[tigarea unui Glob de Aur. Colec]ia de catastrofe “2012” nu a primit nici m`car o nominalizare la categoriile tehnice, iar “Ponyo”, ultimul film al lui Hayao Miyazaki, a fost exclus de pe lista nominaliz`rilor la cea mai bun` anima]ie. film@timeoutbucuresti.ro

5 martie - 2 aprilie 2010 www.timeoutbucuresti.ro 35

Cronic`defilm

Top5filme despre...

Invictus

R`zboi

ttttt

Film

Invictus, SUA, 2009, 133 min, regia Clint Eastwood, cu Morgan Freeman, Matt Damon, Scott Reeves Dac` Morgan Freeman era prima alegere evident` pentru rolul lui Nelson Mandela (ceilal]i actori de culoare agrea]i de studiouri – Denzel Washington sau Will Smith – nu prea seam`n` cu originalul), Matt Damon face eforturi \n rolul c`pitanului echipei de rugby a Africii de Sud. Echip` predominant alb` (cu o singur` excep]ie) [i simbol al apartheidului, pe care Mandela o “adopt`” pentru a exemplifica cea mai bun` rezolvare posibil` a conflictului apartheid: toleran]a [i comunicarea. Freeman eman` demnitate, blânde]e, \n]elepciune [i iertare, \n vreme ce Damon, \n rolul c`pitanului François Pienaar reu[e[te un accent sud-african impresionant, dar pasele nu-i ies

Time Out Londra a realizat topul celor mai interesante filme despre cel de-al Doilea R`zboi Mondial.

Mandela \l adopt` pe c`pitanul echipei de rugby chiar a[a cum ar trebui. Mâna de fier a lui Clint Eastwood se simte pe tot parcursul filmului, dar partea sentimental` l-ar face [i pe Dirty

Harry s` plâng`, mai ales atunci când Mandela \i d` lui Pienaar Invictus poemul care l-a inspirat \n \nchisoare. Premiera \n România 5 martie

Dup` p`rerea unor critici (\n general de sex feminin), Matthew Goode a fost singurul motiv pentru care “Match Point” merita s` cumperi un

bilet la cinematograf. Performan]` pe care o repet` \n aceast` comedie romantic`, unde [i Amy Adams face eforturi, dar nu prea reu[e[te s` trezeasc` simpatia publicului \n rolul Annei, o americanc` foarte stresat` de efortul de a-[i construi via]a perfect`, care include, pe lâng` o cas` [i o carier`, [i un so] iubitor. La aniversarea a patru ani de rela]ie, partenerul ei \ns` tot nu o cere de so]ie, a[a c` Anna decide s` \l urmeze \n Irlanda, unde tradi]ia spune c` pe 29 ianuarie femeile au dreptul s` fac` cererea \n c`s`torie, iar b`rba]ii trebuie s` spun` da. Goode este irlandezul \nalt, brunet [i misterios care apare \n via]a Annei. Premiera \n România 5 martie

An bisect ttttt Leap Year, SUA, 2010, 100 minute, regia Anand Ticker, cu Matthew Goode, Amy Adams

Ana g`se[te un so] mai bun decât planul A

Amor la Roma ttttt When in Rome, SUA, 2009, 91 minute, regia Mark Steven Johnson, cu Kristen Bell, Josh Duhamel, Will Arnett Alt` comedie romantic` - de fapt, filmul nu e nici amuzant, nici romantic. Kristen Belleste Beth, o alt` americanc` stresat` [i preocupat` doar de cariera ei de succes, merge volens-nolens la Roma, pentru a asista la c`s`toria surorii ei cu un b`rbat pe

care \l cuno[tea doar de dou` s`pt`mâni. Cam beat` [i cam deprimat`, ajunge la o fântân` (magic`, bine\n]eles), de unde subtilizeaz` cinci b`nu]i. Spre deosebire de cona]ionalul nostru care a fost arestat pentru c` f`cea acela[i lucru, Beth ajunge bine-mersi \napoi la New York, unde \ncepe s` fie curtat` asiduu de cinci b`rba]i.Explica]ia? Cei care aruncaser` b`nu]ii fura]i de Beth erau meni]i s` se \ndr`gosteasc` de ea. Premiera \n România 19 martie

36 www.timeoutbucuresti.ro 5 martie - 2 aprilie 2010

Beth se \ndr`goste[te la Roma

1. Come and See (1985), regia Elem Klimov. |n compara]ie cu acest film, primele 15 minute din Salva]i soldatul Ryan par o comedie romantic`. Ac]iunea e v`zut` din perspectiva unui tân`r bielorus care ajunge \n armat` [i e [ocat de masacrul plutonului din care face parte. Apoi e for]at s` \ntreprind` o c`l`torie lung` cu prietena lui, Glasha, perioad` \n care sufer` nenorociri indescriptibile. 2. La hotarul dintre via]` [i moarte (“The Thin Red Line”, 1998), regia Terrence Malick. Sean Penn, John Cusack, Nick Nolte, George Clooney, John Travolta [i Woody Harrelson reu[esc s` transmit` sentimentul de neputin]` uman` \n fa]a soartei [i a naturii. Chiar dac` e un film de r`zboi, tema principal` este de fapt tranzi]ia dintre tinere]e [i maturitate, inocen]` [i cunoa[tere, paradis [i realitate – teme recurente la Malick. Regizorul exploreaz` nu numai inima [i mintea solda]ilor, ci [i sufletul lor. 3. Das Boot (1981), regia Wolfgang Petersen. Ini]ial un mini-serial pentru televiziunea german`, scurtat apoi pentru lansarea \n cinematografe [i \n cele din urm` adus la o variant` de 210 minute, drama ce se petrece pe un submarin este unul dintre cele mai tulbur`toare [i mai claustrofobe filme despre cel de-al Doilea R`zboi Mondial. Secven]a \n care c`pitanul e nevoit s` cârmeasc` submarinul pân` la adâncimi extrem de periculoase e aproape nedigerabil`. 4. The Big Red One (1980), regia Samuel Fuller. Pornind de la amintirile lui Fuller din r`zboi, filmul se desf`[oar` pe \ntreg frontul european, din Africa de Nord pân` \n Italia, Fran]a, Germania [i Cehoslovacia. Umor crud [i bizar, personaje extrem de bine creionate [i una dintre cele mai ciudate secven]e dintr-un film de r`zboi – eroii aduc pe lume un copil \ntr-un tanc german p`r`sit. Plus o scen` incredibil` \ntrun lag`r de concentrare. 5. Went the Day Well (1942), regia Alberto Cavalcanti. Germanii se para[uteaz` \ntr-un idilic s`tuc englez [i \ncep s` preg`teasc` terenul pentru o invazie de propor]ie. V` imagina]i ce efect a avut filmul asupra britanicilor \n acele zile, \nainte de D-Day.

Filmullunii

Din raiul meu

Alice \n ]ara minunilor

ttttt The Lovely Bones, SUA, 2009, 135 minute, regia Peter Jackson, cu Mark Wahlberg, Rachel Weisz, Saoirse Ronan

Povestitoarea de pe lumea cealalt` Ronan (a]i mai v`zut-o \n Remu[care) nu salveaz` situa]ia. Premiera \n România 12 martie

Moon ttttt Moon, SUA, 2009, 97 minute, regia Duncan Jones, cu Sam Rockwell, Kevin Spacey

Johnny Depp e cel mai (ne)bun P`l`rier

ttttt Alice in Wonderland, SUA, 2010, 108 minute, regia Tim Burton, cu Johnny Depp, Mia Wasikowska, Anne Hathaway, Helena Bonham Carter Era doar o chestiune de timp pân` când maestrul straniului [i al ciud`]eniilor \n film – Tim Burton, bine\n]eles, avea s`-[i \ndrepte privirea [i asupra c`r]ii lui Lewis Carroll. Ce poate fi mai “ofertant” pentru mintea din spatele lui “Edward mâini de foarfece”, “Sleepy Hollow” [i a minunatei “Mirese moarte” decât un basm nu tocmai basm, o eroin` nu tocmai inocent` [i o mul]ime de personaje, fiecare mai nebun, mai ciudat [i mai complex decât cel`lalt? Fanii lui Burton se vor bucura [i pentru c` noua Alice marcheaz`

\nc` o colaborare a regizorului cu starul s`u feti[ - nu so]ia sa, Helena Bonham Carter, care apare \n toate filmele lui, ci Johnny Depp, care creeaz` un P`l`rier minunat, clar nebun, dar atât de interesant \ncât spectatorilor le vine s` sar` [i ei \n vizuina de iepure ca s` ajung` \n preajma lui. Din fericire (nu [i pentru bugetul filmului), Burton a decis s` arunce la gunoi tot ce se filmase \n tehnologia preferat` de Zemeckis [i care ar fi aruncat personajele \ntr-o cu totul alt` dimensiune, alegând alt fel de efecte speciale, foarte potrivite cu semn`tura sa inconfundabil`. Dup` cum spune Burton, “filmul `sta e ciudat chiar [i dup` standardele mele”. Adic` probabil \nc` un clasic. Raluca Badea Premiera \n România 5 martie

Mul]i au spus c` Sam Rockwell ar fi meritat din plin cel pu]in o nominalizare la Oscar pentru rolul din acest SF intelectual, cu substan]`, care nu mizeaz` pe efecte speciale, ci pe atmosfer` [i pe evolu]ia psihologic` a personajului pentru a crea suspans. Ac]iunea se petrece \n viitorul apropiat.

ttttt

Edward, vampirul ultra romantic care a z`p`cit aproape toat` popula]ia feminin` a planetei \n seria Twilight. |nainte de lansare, Remember me era deja celebru, deoarece Pattinson a fost lovit de taxi \n timp ce fugea de “fanele” care \l \ncol]iser` pe platoul de filmare din New York, iar partenera sa, Emilie

Rockwell este Sam Bell, un astronaut deta[at pe lun`, fiind angajat de compania Lunar Industries pentru a monitoriza opera]iunile de extragere din mine a gazului Heliu 3 – principala surs` de energie a P`mântului. Spre finalul misiunii, Sam se simte \ns` tot mai r`u [i are un accident aproape fatal. Rezista]i oric`rei tenta]ii de a citi un rezumat pe net \nainte de a vedea filmul, pentru c` ritmul tr`irilor personajului e foarte important. Premiera \n România \n martie

Sam Bell e afectat de imponderabilitate

Remember me Remember me, SUA, 2010, regia Allen Coulter, cu Robert Pattinson, Emilie de Ravin Filmul, o dram` romantic`, are audien]a asigurat` \n toat` lumea, deoarece cap de afi[ este Robert Pattinson, nimeni altul decât

de Ravin, a primit amenin]`ri – tot de la fanele actorului britanic. Cu asemenea public devotat, nu prea mai conteaz` despre ce e filmul [i nici nu \ndr`znim s` spunem c` Robert Pattinson este un actor cam... lemnos, ca s` nu ajungem [i noi ]inta deta[amentului de [oc. Raluca Badea Premiera \n România 12 martie

5 martie - 2 aprilie 2010 www.timeoutbucuresti.ro 37

Film

Cartea a captivat o Americ` \ntreag` datorit` subiectului [ocant – o fat` de 14 ani poveste[te via]a familiei sale... dup` ce ea a fost asasinat` de un vecin psihopat [i asist` la evenimente dintr-un t`râm paralel. Având \n vedere c` autoarea, Alice Sebold, a publicat apoi un roman despre o casnic` din suburbii care \[i asasineaz` mama, e lesne de ghicit c` atmosfera din c`r]ile sale nu e tocmai optimist`. Pe de alt` parte, dac` romanul func]iona totu[i datorit` stilului brutal de sincer, filmul se pierde pe undeva pe drum [i nici efectele speciale la care Jackson exceleaz`, nici jocul lui

Totluna aceasta Triaj

Interviu Kathryn Bigelow Nominalizat` la Oscar pentru “The Hurt Locker”, Kathryn Bigelow a discutat cu David Jenkins despre produc]ia considerat` cel mai bun film despre r`zboiul din Irak. Dup` ce l-a transformat pe Keanu Reeves \ntr-un sex symbol mai ceva decât Patrick Swayze \n “Point Break”, Kathryn Bigelow a avut o perioad` mai lini[tit`. Pân` anul trecut, când a lansat “The Hurt Locker”, un film despre misiunile primejdioase ale exper]ilor detonatori de bombe sau EOD (explosive ordinance disposal operators).

Film

“Triage”, regia Danis Tanovic, cu Colin Farrell, Paz Vega

Colin Farrell este un fotograf de r`zboi, bântuit de ororile la care a fost martor \n Kurdistan Premiera \n România 5 martie

Daybreakers

“Daybreakers”, regia Michael [i Peter Spierig, cu Ethan Hawke, Sam Neill, Willem Dafoe

Antidotul perfect la siropurile cu vampiri (vezi “Twilight”), “Daybreakers” ne aminte[te c` vampirii sunt personaje negative. Premiera \n România 12 martie

Recompens` cu bucluc “Bounty Hunter”, regia Andy Tennant, cu Gerard Butler, Jennifer Aniston

|nc` un film, \nc` un poten]ial logodnic pentru Jennifer Aniston, care s-a afi[at cu Gerard Butler pe tot parcursul film`rilor. Butler e un vân`tor de recompense care \[i urm`re[te fosta so]ie. Premiera \n România 26 martie

Filmul a fost primit cu aplauze de critici. |]i place s` cite[ti cronicile la filmele tale? Pe astea cu siguran]` mi-a f`cut pl`cere s` le citesc! Le-am citit [i le-am \nv`]at pe de rost. Glumesc. E o senza]ie extraordinar` s` stârne[ti atât entuziasm. Ac]iunea din “The Hurt Locker” se petrece \n Bagdad, \n timpul conflictului din Irak. |]i plac filmele de r`zboi gen “Lions for Lambs”, “In the Valley of Elah” sau “Battle for Haditha”? Sincer, am fost implicat` \n acest proiect a[a mult timp - am \nceput \n 2005 - \ncât am luat decizia s` nu m` uit la alte filme pe teme similare. Eu am vrut s` realizez un film de r`zboi realist [i corect, bazat pe o surs` jurnalistic`.

Cum te-ai \ntâlnit cu scenaristul Mark Boal? |miplacfoartemultreportajele[ieram dejamarefanalarticolelorscrisede Mark.Ne-am\ntâlnitchiar\naintes` plece laBagdad,undeascrisdespreo unitatedeEOD,iarcânds-a\ntorsam \nceputs`discut`mdespreexperien]elelui\nIrak[icredc`ne-avenit\nacela[itimpideeac`arputeafiunpunctde plecareinteresantpentruunfilm. A]i reu[it s` prezenta]i ni[te personaje fascinante - exper]ii \n detonare. Oamenii `[tia sunt ca ni[te chirurgi. Când e[ti invitat s` faci parte dintr-o unitate de EOD, \nseamn` c` ai dovedit c` ai o dexteritate uluitoare [i cuno[tin]e tehnice ie[ite din comun. Trebuie s` fii capabil s` te ui]i la un ghem de fire [i s` iei o decizie \n câteva secunde. Dac` e[ti chirurg [i faci o gre[eal`, pacientul moare. Când un EOD gre[e[te, el \[i pierde via]a.

Personajul cheie este Sergentul James, interpretat de Jeremy Renner. Când ai alc`tuit distribu]ia, ce anume c`utai? |n primul rând, c`utam un actor genial, a[a cum sper c` fac to]i regizorii! |l v`zusem \n “Dahmer” [i, chiar dac` personajele sunt diferite, jocul actoricesc m-a impresionat. I-am trimis scenariul - pe atunci era \n Londra [i filma “28 Weeks Later...”, am vorbit câteva ore la telefon [i am [tiut c` discutam cu Sergentul James. I-am oferit rolul [i nici m`car nu ne v`zuser`m. Personajul sergentului James este bazat pe o persoan` real`? Filmul este o oper` de fic]iune, dar [tiu c` Mark a fost inspirat de oamenii cu care s-a \ntâlnit [i care aveau câte ceva din caracterul sergentului James curaj, \ndr`zneal`, dar [i blânde]e. Raluca Badea

Prim-plan Jeff Bridges Tom Huddleston de la Time Out Londra a discutat cu Jeff Bridges, nominalizat pentru a cincea oar` la Oscar, de data aceasta pentru rolul unui muzician country, \n “Crazy Heart”.

\n proiect, asta m-a convins. {tiam c` o s` fie super muzica. E[ti demult fan country? Cânt la chitar` [i la pian [i scriu cântece. Fac asta demult. {i sunt \nnebunit dup` country, dar \mi plac multe feluri de muzic`. T-Bone mi-a spus c`, \n Fort Worth, Texas, unde a crescut ([i de unde e [i personajul meu Bad Blake) se ascult` toate soiurile de muzic`.

Este a cincea nominalizare la Oscar. Ce p`rere ai despre premii? Vrei s` câ[tigi? Ar fi minunat s` câ[tig. Cu siguran]` nu m-ar deranja! Dar sunt bucuros mai ales pentru c` acest film prime[te recunoa[terea pe care o merit`. Crezi c` nu ai fost prea r`sf`]at cu premii pentru c` faci ca actoria s` par` o treab` foarte u[oar`? Nu e[ti genul grandios. Nu [tiu. ~sta e stilul de actorie la care \mi place s` m` uit - genul de joc care \i confer` publicului senza]ia de a fi o musc` pe perete. C`tre a[a ceva aspir.

38 www.timeoutbucuresti.ro 5 martie - 2 aprilie 2010

Ce te-a atras la “Crazy Heart”? Regizorul Scott Cooper mi-a trimis un scenariu pe care \l scrisese. Era un scenariu extraordinar, foarte bine scris, cu dialoguri bune, dar \i lipsea un ingredient esen]ial: muzica. Nu era inclus niciun cântec. A[a c` am zis nu. Apoi, când s-a implicat [i T-Bone Burnett

Ai fost nominalizat prima dat` la Oscar pentru “The Last Picture Show” \n 1971, moment \n care ai intrat \n “grupa mare”. Dac` te-ai putea \ntoarce \n timp, ce sfat ]i-ai da? Distreaz`-te. Nu lua nimic \n serios. Nu confunda asta cu realitatea. Fii sincer, dar nu lua totul \n serios. Dar asta este [i filosofia mea de via]`. Nu se aplic` doar la filme.

Festival Berlin2010

Recomand`ri Legend` Pentru programele complete ale cinematografelor consulta]i siteul www.timeoutbucuresti.ro F intrare liber` $ cronic` ! recomandarea Time Out

Centrul Ceh Ion Ghica 11, sector 3, 021.303.92.30

Documentary Mondays

Film

FFilm Study in the Czech Republic Luni, 8 martie, ora 20.00 selec]ie de scurtmetraje de la FAMU [i un invitat special Michael Bregant – Chair of FAMU International

Boom românesc la cea de-a 60-a Berlinal`

“Eucândvreaus`fluier,fluier”selanseaz`\nRomânia pe26martie[iatuncivei puteavedea[itucele-apl`cutatâtdemultjura]ilorcondu[ideWernerHerzoglacea de-a60edi]ieaBerlinalei. De{tefanDobroiu,Berlin La ora scrierii acestui material euforia câ[tig`rii celui de-al doilea premiu ca importan]` al unuia dintre cele mai mari festivaluri ale lumii este departe de a se fi stins, dar va trebui s` a[tept`m mai bine de o lun` pentru a putea vedea pe marile ecrane din România aventura lui Silviu (interpretat excelent de George Pi[tereanu), de]inutul dintr-un penitenciar pentru minori care alege o solu]ie drastic` pentru a rezolva o urgent` problem` de familie. “Eu când vreau s` fluier, fluier” a câ[tigat [i trofeul Alfred Bauer (fondatorul Berlinalei), acordat \n fiecare an celui mai inovator film din festival. Pe cei mai mul]i i-a uimit alegerea pentru Ursul de Aur, câ[tigarea celui mai important trofeu de c`tre “Bal” (adic` miere) stârnind nenum`rate glume despre... predestinare. Ursului de Aur nu i-a pl`cut doar c` filmul lui Semih Kaplanoglu poart` un nume “sexy”, ci [i faptul c` lungmetrajul de 104 de minute spune multe... f`r` s` spun`, de fapt, nimic. Dac` un jurnalist str`in, nevorbitor de german`, ar fi intrat la proiec]iile cu publicul ale lui “Bal” (subtitrate doar \n german`), nu ar fi avut nicio problem` s` \n]eleag` drama lui Yusuf (Bora Alta[, un simpatic debutant de doar [ase ani), a c`rui via]` se d` peste cap când tat`l s`u pleac` \n mun]i [i nu se mai \ntoarce.

C` Roman Polanski a câ[tigat Ursul de Argint pentru cel mai bun regizor a fost pus de gurile rele pe seama situa]iei juridice incerte a regizorului, dar asta nu \nseamn` c` “The Ghost Writer”, \n care Ewan McGregor joac` rolul unui scriitor angajat s` redacteze memoriile unui fost premier britanic, nu a fost l`udat [i r`s-l`udat de critici datorit` atmosferei sale excelente. Unicul film din palmaresul Berlinalei nev`zut de autorul acestor rânduri, “The Ghost Writer”/Marioneta se lanseaz` \n România pe 28 mai. Japoneza Shinobu Terajima câ[tig` un Urs de Aur pentru interpretarea ei din grotescul “Caterpillar” (titlul e categoric cea mai bun` glum` proast` a Berlinalei), despre so]ia unui veteran, care trebuie s`-[i \ngrijeasc` so]ul r`mas f`r` mâini [i f`r` picioare, ca [i duo-ul rus Grigori Dobrygin [i Sergei Puskepalis din excelentul “How I Ended This Summer” al lui Alexei Popogrebski, filmul cel mai nedrept`]it la aceast` edi]ie (ar fi meritat Ursul de Aur \n detrimentul lui “Bal”). |n peste dou` ore cu doar doi actori pe ecran, Popogrebski reu[e[te \n aceea[i m`sur` atmosfer` [i tensiune \n aceast` poveste despre doi meteorologi repartiza]i \n pustia peninsul` Chukotka, cel mai estic teritoriu al Asiei. Filmul a ob]inut [i un Urs de Argint pentru imaginea lui Pavel Kostomarov. Ursul de Argint pentru scenariul lui “Apart Together”/“Tuan Yuan”, scris de regizorul Wang Quan’an [i Na Jin, completeaz` palmaresul Berlinalei, a c`rei edi]ie din 2010 a fost de departe mult mai valoroas` decât cele din 2008 [i 2009, chiar dac` aportul de vedete de anul acesta a fost nesemnificativ.

40 www.timeoutbucuresti.ro 5 martie - 2 aprilie 2010

Cinemateca Sala Eforie Eforie 2, 021.313.04.83. Abonamente 10 lei, Tichet 5 lei, Tichet redus 4 lei

Fashion Film Festival !Mutr` nostim`/Funny Face, SUA, 1957, comedie, romantic, musical, R: Stanley Donen, Cu: Audrey Hepburn [i Fred Astaire, Joi, 4 martie, ora 19.00 Creatoarea de modele/ Designing women, SUA, 1957, comedie, romantic, R: Vincente Minnelli, Cu: Lauren Bacall [i Gregory Peck, Vineri, 5 martie, ora 19.00 !Breakfast at Tiffany’s, SUA 1961, comedie dram`, R: Blake Edwards, Cu: Audrey Hepburn [i George Peppard, Sâmb`t`, 6 martie, ora 19.15 Blow up, SUA, 1966, mister, thriller, R: Michelangelo Antonioni, Cu: Vanessa Redgrave, Sarah Miles, Duminic`, 7 martie, ora 19.15

Elvira Popescu Bd. Dacia 77, 021.316.38.38. La Chinoise, Fran]a, 1967, comedie, dram`, R: Jean Luc Goddard, Cu: Anne Wiazemsky [i Jean Pierre Leaud, Sâmb`t`, 13 martie, ora 18.30 Le fond de l’air este rouge, Fran]a, 1977, documentar, R: Chris Marker, Cu: Laurence Guvillier [i Davos Hanich, Sâmb`t`, 13 martie, ora 14 00 !S`rut`ri furate/Baisers voles, Fran]a, 1968, comedie, dram`, R: Francois Truffaut, Cu: Jean Pierre Leaud [i Delphine Seyrig, Sâmb`t`, 13 martie, ora 20.30 Aman]ii obi[nui]i/Les Amants reguliers, Fran]a, 2005, dram`, R: Philippe Garrel, Cu: Louis Garrel [i Clotilde Hesme, Duminic`, 14 martie, ora 18.30 Vis`torii/The Dreamers, Fran]a, Marea Britanie, Italia, 2003, dram`, romantic, R: Bernardo Bertolucci, Cu: Michael Pitt, Louis Garrel [i Eva Green, Duminic`, 14 martie, ora 16.00 Eu când vreau s` fluier, fluier, România, 2010, dram`, R: Florin

{erban, Cu: George Pi[tereanu [i Ada Condeescu, Mar]i, 23 martie, ora 19.30 La Graine et le mulet/ The Secret of the Grain, Fran]a, 2007, dram`, R: Abdel Kechiche, Cu: Habib Boufares [i Hafsia Herzi, Vineri, 26 martie, ora 18.00

Cinema Pro Ion Ghica 3, 031.824.13.60 Tichet \ntre 13 [i 18 lei Cum s` \]i dresezi dragonul/How to train your dragon, SUA, 2010, R: Dean DeBlois, Chris Sanders, Cu: Jay Baruchel, America Ferrera, Gerard Butler, 1925 martie Remember me, SUA, 2010, dram`, romantic, R: Allen Coulter, Cu: Robert Pattinson, 12 martie-18 martie.

Evenimente !Premier` 3D IMAX - Alice in Wonderland, SUA, 2010, R:Tim Burton, Cu: Mia Wasikowska, Johnny Depp, Helena Bonham Carter, 12 martie, ora 11.00, 13.15, 15.30, 17.45, 20.00, Cinema City Cotroceni, sala IMAX !Premiile Gopo - edi]ia a 4-a. Eveniment dedicat filmului autohton 12 lungmetraje concureaz` pentru premiile Gopo pe 29 martie, Sala Unirii din Palatul Parlamentului. Shorts Up la Opera Na]ional`. Scurtmetraje cu [i despre muzic`. Signs, Australia, 2008, R: Patrick Hughes; The Archive, SUA, 2009, R: Sean Dunne; Sniffer, Norvegia, 2006, R: Bobbie Peers, ora 22.00

Concurs Festivalul Interna]ional de Film de Scurt [i Mediumetraj NexT Organizeaz` dou` competi]ii inedite: una destinat` pasiona]ilor de grafic` [i design, alta celor c`rora le place s` scrie despre filme. Prima provocare const` \n realizarea unui afi[ alternativpentru lungmetrajul regizat de Cristian Nemescu, “California Dreamin’ (Nesfâr[it)”. |nscriere \n concurs pân` pe 7 martie 2010. Cel de-al doilea concursconst`\n redactareauneicronicidefilm\nlimba francez`pentrumediumetrajul “MarilenadelaP7”(r.CristianNemescu). FestivalulInterna]ionalalFilmului FrancofondelaNamur(Belgia)caut` cinefilidin]`rilefrancofonepentrua alc`tuijuriulEmileCantillon-unjuriu tân`rcarearecasarcin`acordarea premiuluipentruCelmaibunfilmde debutdincompeti]iaprestigiosului festivaldelaNamur.NexTvadesemna princoncursreprezentantulRomâniei\n acestjuriu,iarcâ[tig`torulvamerge\n octombrie2010laNamur,cheltuielilede deplasare[icazarepetoat`durata festivaluluifiindacoperitedeFestivalul deFilmFrancofondelaNamur.|nscriere \nconcurspân`pe 20martie. Mai multe informa]ii pe site-ul www.nextproject.ro

Muzic`

|n Bucure[ti, la nivel muzical, noul [i vechiul coexist` (aproape) \n pace

EBucure[tiulora[ulundevin forma]iiles`cânteatunci cândmor?TimeOut\ncearc` s`analizezefenomenulcre[teriinum`ruluideconcertecu tent`retro.DeIrisOpri[ Fosile.Obosi]i. Melancolici.Astea sunt câteva din etichetele cu care sunt descrise atât forma]iileoldies,cât [i publicullor atunci când se mai anun]` vreun concert ai c`ruiheadlineri n-au mai scos o pies` pe val de cel pu]in 15 ani. Ne uit`m \n trecut [i atunci când vine vorba deentertainment. Dac` am putea, am prefera s`-l[tergem; s` fim [i noi \n rândul lumii.Avem [i concerte de nou` genera]ie, doar c` nu a[a de des cum ne-am dori. E \mbucur`tor, oricât de cinic ar suna, c` organizatorii de evenimente nu gândesc la fel. “Arti[ti precum Sting sau Chris Rea sunt, \ntr-adev`r, din genera]ia mai veche, dar sunt dovada vie c` adev`ratele valori rezist` \n timp. Maimult decât atât, sunt \n continuare foarte activi pe plan muzical, continu` s` scoat` albume [i s` sus]in` concerte

pentru publicul care fie nu a avut [ansa s`-i vad` pân` acumlive,fie \[i dore[te s`-i revad`; iar cât` vreme exist` cerere, astfel de concerte vor avea mereu succes”, spune Laura Coroianu, CEO al businessului Emagic. Nu-mi aduc aminte s` fi mers la vreun Ace of Base sau Camouflage [i s` m` fi lovit de cârcota[i. Nici c` mai contau rândurile de scaune, a[ezate ca la cinema, printre care se dansa, nici acustica cine-mai-]ine-minte-cum a s`lilor \n care au loc concertele (de cele mai multe ori Sala Palatului). Lumea era acolo ca s` retrìasc` spiritul unei perioade. S` se simt` ca [i când s-ar fi trezit de diminea]` cu dou`zeci de ani mai tineri [i-ar fi ie[it liberi pe strad`, purtând geaca preferat` de blugi. Numele sonore, cult, au [anse (mai) mari s` atrag` un public numeros. Cu ani \n urm`, trupe strìne ajungeau extrem de greu \n România. |ntâi am trecut prin comunism, mai apoi prin lipsa bugetelor. Acum se recupereaz` experien]e pe care genera]ii\ntregi nu [tiau dac` le vor trì. Depeche Mode, Metallica, Rolling Stones, AC/DC, Kraftwerk adun` atât cunosc`tori, cât [i neofi]i \nseta]i dup`knowledge muzical \n doze cât mai mari.

Mai sunt [i numele de rang doi-trei din zona disco din anii ‘80 sau euro-dance a anilor ‘90 care ne-au cântat diminea]a la televizor ani \n [ir \nainte s` avem parabolic` sau cablu. Pentru noi au atât \nsemn`tate, cât [i valoare emo]ional`. Azi, departe de a mai fi recunoscu]i pe strad` la ei acas`, ne sunt adu[i ([i) \n România inclusiv din motiv c` sunt foarte accesibili din punct de vedere financiar. Existen]a evenimentelor de genul acesta nu e particular` doar pentru Europa de Est. Acum doi ani i-am v`zut pe Human League \n concert la renumitul festival spaniol Benicassim, de exemplu. “Exist` un fenomen interna]ional de reformare a unor trupe «cult», ap`rute \n general \n perioada inovatoare din punct de vedere muzical de la \nceputul anilor ’80, care ori nu au cunoscut \n timpul “tinere]ii” succesul comercial, ori au c`zut un deceniu, dou` \n uitare [i acum sunt citate ca influen]` major` de forma]iile la mo-

d`, \n special de cele din zonaindie. Pentru ele apare astfel o oportunitate financiar`, dar [i un fenomen firesc de “punere \n ordine” a valorilor. Multe dintre aceste trupe nici nu mai scot materiale noi, având o activitate pur concertistic`”, explic` Florin Oslobanu, event manager [i asociat al clubului Control. See them while they last, adùg`m. Uneori azi nu mai e ca alt`dat`, [i nu \n sensul \n care auzi c` se mai spune cu n`duf. Melanjul dintre vechi [i nou \n rock sau muzic` electronic`, amestecurile inimaginabile de genuri care se fac azi n-ar fi posibile dac` trupele ( Neon Indian sau Franz Ferdinand \mi trec random prin minte acum) nu s-ar inspira de la trupe puternic influente din trecut. |n Bucure[ti vechiul [i noul trìe[te \n simbioz`, sub acela[i acoperi[. Mi se explic`, punctual, [i de ce vine muntele la Mahomed (adic` de ce vin trupele cu pricina la noi). “Noi, la Control, având un spa]iu mic, suntem interesa]i \n special de aducerea unor trupe foarte influente din punct de vedere muzical, cu zeci de ani de activitate [i zeci de albume la activ, dar aproape total necunoscute publicului românesc (ca The Legendary Pink Dots, Lydia Lunch, Blurt). Aceste trupe sunt preocupate exclusiv de partea artistic` [i s-au ]inut \n permanen]` la distan]` de marile case de discuri, lucrând \n general \n maniera “do-it-yourself”. Asta, spre norocul nostru, ni le face accesibile din punct de vedere financiar”, continu` Oslobanu. Realizez c`, inclusiv \n aceast` sfer`, suntem un public special. Dornici de a \nv`]a, de a compara sau de a ne trì momente din trecut, acumul`m informa]ie \ntr-un mod complet diferit decât o fac cei care au crescut cu ele, atunci când se n`[teau curente muzicale. {i acum se nasc lucruri noi sub ochii no[tri, \n detrimentul celor care zic c` “totul s-a f`cut”. N-avem cum s` ajungem s` fim la fel cu restul. Avem [ansa s` ne individualiz`m. Ne mai lipse[te coeziunea. Iar la concertele retro vine lume \ntre 9-99 de ani. Cine vine la Alphaville? Detaliile concertelor \n liste, p. 44. muzica@timeoutbucuresti.ro

5 martie - 2 aprilie 2010 www.timeoutbucuresti.ro 41

Muzic`

SHUTTERSTOCK

Deceatâteaconcerte‘80\n2010?

LivePreview

Muzic`

KEN LACKNER

Feeding Fingers, Jean-Luc Ponty The Pixels 11 martie Sala Palatului, 20:00

Urma[ii contemporani ai batcave-ului 11 martie Club Control, 21:00 Asemeni forma]iilor din zileletimpurii ale curentului \nr`d`cinat \n UK – batcave, ca The Cure, Depeche Mode, Echo and the Bunnymen sau Cocteau Twins, Feeding Fingers [tiu s` se foloseasc` de structurile minimaliste[i percu]iile hipnotice pentru a crea o dinamic` [i o fluiditate de-un suprarealism muzical sumbru. Deconectându-te de la realitate, muzica trio-uluipost-punk/new-wavete trimite într-o lume magic`, bântuit` de versuri vis`toare, angoase [i de-un romantism rece, pierdut în vortexul timpului. Ca multe alte genuri muzicale,probabilc` [i goth-ului i-ar fi priitmai bine s` nu ajung` niciodat` un (sub)curent \n sine. Ideea de manifest a celor ce-au tr`it-o acum 20 de ani a devenit o glum` fiind remestecat` [i reciclat`\ncontinuu \nunderground, iar apoi par]ial \nmainstream. Asta e [i parte din paradoxul cu care MarilynManson \[i construie[te imaginea, f`r` a avea prea multe \n comun cu zona, muzical vorbind. Trupa aceasta american` a reu[it ceea ce e aproape inimaginabil: a readus la via]`sound-ul\nceputului de ani ‘80. F`r` a fi neap`rat muzic` de zilenegre, b`ie]ii `[tia sunt o descoperire interesant`, de-o versatilitateneobi[nuit` ce dezv`luie o frumuse]e tragic`, emo]iiascunse [i abandon. Solistul d` tot [i reu[e[te uneori s` impresioneze pân` la lacrimi. Suferin]a [i modul \n care \[i scrie piesele dau individualitate materialelor, atât emo]ional,cât [i ca estetic`. O ascultare îndelungat` creeaz` dependen]` [i rezoneaz` ideal cu orele târziiale nop]ii.Iris Opri[

Dac` la începutul carierei era apreciat ca primul violonist dejazz care transmite acelea[i st`ri ca un saxofonist, de-a lungul a peste 15 albume francezul a colaborat cu nume precum Frank Sinatra, Elton John, Chick Corea, John McLaughlin sau Al Di Meola devenind, la rândul s`u, un artist de renume interna]ional. La sfâr[itul lui 2008 a creat un cvartet cu percu]ie al`turi de care se reîntoarce lasound-ul anilor ‘70 [i ’80 într-o reinterpretare modern`. Prezentpentruprimaoar`laBucure[ti([iatreiaoar`\nRomânia),sper`m c`vafaceneprietenoasaSal`aPalatului s`par`zen,fie[idoarpentruosear`.

Flowerpower jazz Solo-urileluisuntîncontinuareepice,iar muzica,luat`pertotal,ecompus`din aceea[isubstan]`dincaresuntf`cute

visele.Progresiiletindintegralsprepozitiv,f`cândatâtmintea,cât[iurechile [iochiis`intreîntrans`. IO

Bloodhound Gang 11 martie, Sala Polivalent`, 20:00 “N-avemniciunmotivs`tr`im,darne placea[a!”TheBloodhoundGangnu preadaudoibanipenimic.Mesajul transmisdeversurileloreantisocial,ignorant,sordid,întotdeaunaobraznic[i uneoriinsuportabil.F`cândapellainstincteprimare,b`ie]iiaudescoperito re]et`desucceslasfâr[itulanilor‘90. Autosuficien]aloremolipsitoare,iar înatitudinealorî]i“spargi”totstresul acumulatzideziînjungladelabirou. Show-ullortrimitelamituriurbane[i punctedevederesocialincorecte.Nu suntgenuldepersonajecucares`-]ipui astfeldeprobleme.Primullorconcert dinBucure[tiaprovocatmultediscu]ii datorit`comportamentuluiinubliabil alsolistuluicupublicul.Celde-aldoilea

vafiunulmaipersonaldatorit` spa]iuluimultmaimicdinSilver Church.Nuv`recomands`merge]iîn cazulîncarenupute]is`và[tepta]ila orice.{icândspunorice,chiar]ins` subliniezasta.Bìe]iisuntexacta[a cumvors`par`.Maibinearunca]ipe voiuntricou,operechedeblugi[io perechedeadida[iînpicioare.Muzicao s`se-aud`maibinedac`v-a]i “hidratat”dinplindedinainte.Probabil a[avorfif`cut[ieiînaintes`seapuce s`cânte,c`cidevocenicinusepune problema.“Realizareafaptuluic` singurulmodîncarecincitipiurâ]iarfi pututajungeînpatcuvreotipèras` fieîntr-oforma]ie”,epecâtdeironic,peatâtdeadev`rat.Nupreaaiaveamotivedeentuziasmfa]`deacestconcert decâtdac`“TheBadTouch”înc`tefaces`butonezipeDiscovery.IrisOpri[

Jimmy Pop, trash la microfon

Alphaville, Bad Boys Blue 28 martie Sala Palatului, 20:00 Amânat din octombrie anul trecut, concertul ‘80s revival are loc la finalul acestei luni. Alphaville [i Bad Boys

Blue sunt dou` dintre numele ce au dominat playlist-urile radiourilor europene \n ultimii dou`zeci de ani. Hituri precum “Forever Young”, “Big In Japan” sau “You’re A Woman” [i

Reminescen]e ale glamourului 80ist, “forever young”

42 www.timeoutbucuresti.ro 5 martie - 2 aprilie 2010

“I Wanna Hear Your Heartbeat” trezesc amintiri ale unei perioade când p`rul tapat, umerii bufan]i [i gecile de blugi nu trezeau reac]ii stânjenitoare. Din glamour-ul perioadei respective a mai r`mas pu]in. John McInerney este singurul membru al Bad Boys Blue r`mas \n via]`. El concerteaz` acum cu Carlos Ferreira, al`turi de care lanseaz` un dublu album aniversar la cei 25 de ani de existen]` a trupei. Alphaville sunt to]i [i revin a treia oar` \n Capital` cu hit-urile care le-au adus celebritatea. S` ne bucur`m de ei cât exist`, zic. Iris Opri[

10lucruridespre...

Brendan Perry

Fondatorul Dead Can Dance, solo. 29 martie, Sala Palatului, 20:00

Recoil 2 aprilie, The Ark,dup` 20:00 FostulmembrualDepecheModeAlan Wilder,c`ruiaiseatribuieoparteconsiderabilàsuccesuluitrupei,esteun sound designerextremdetalentat. Astaputeais`concluzionezi\nc`dela primulEPap`rutindependentdetrup`\n1986,dup`succesulalbumului “Violator”. Lavremea lans`rii primuluialbum,“Hydrology”,eraunul dintrepionieriisampling-ului\n contextulnoiilumitehnologice. “Bloodline”seprezint`caunmaterialceamestec`soundscape-uri,paranoia[iasteniacuversuri[ivocialeunor arti[tiprecumMoby,TonyHallyday (delaCurve)sauDouglasMcCarthy(de laNitzerEbb).Eraaldoileaexperiment personalalceluisupranumit“directorulmuzical”aluneiadintrecelemai longevive[ipopularetrupedinistoria muzicii. Colaborarealuicuace[tiase \ncheiedefinitivodat`cualbumul “SongsOfFaithandDevotion”. |nfa]alipseideobliga]ii,decides` compunùnalbumcinematografic,la grani]elegospel-ului cuelectro.Experimentele\lconduclacolabor`ricudramatica,extrema[idejaconsacrata DiamandaGalas,cutrupagospelThe GoldenJubileeQuartet,cupoe]i[iscriitori.“Liquid”,materialrezultatdin aceast`cùtareesteelogiatcuprestigiosulpremiualAcademieiCharles

Cross\nanul2000.{apteani(depauz`) maitârziuexperimentulseapleac` maimultspreblues,odat`cualbumul “SubHuman”.Tentele diafan-nocturner`mânintacte.Pieselesale,ce r`scolescprofunzimitenebre,urmeaz` s`fie\ncurând\mpachetate\ntr-o colec]iebest of select`,proiectce\lpunepeWilder,al`turi dePaulKendall \npozi]iadeaporni\ntr-unprimturneudepromovaredelaplecareasadin DepecheMode\ncoace.Seridic`,totu[i,o\ntrebare.Vareu[imuzicas`fie punctulde\ntâlnireatâtpentrua[tept`rilenoastredeconsumatori,cât [icu dorin]aluiWilderdeaneconectala esen]afiriiumane?Iris Opri[

Alan Wilder, \ntr-o lig` proprie.

Lydia Lunch

Legenda no wave punk-ului newyorkez, a c`rei voce s-a f`cut auzit` datorit` provoc`rilor operelor ei [i expunerii anticomerciale, concerteaz` \n premier` \n România vineri, 19 martie, la Club Control. 1. Fura sandvi[urile colocatarelor ei artiste la fel de s`race ca ea când s-a mutat la New York pe la 16 ani. De-aici \i vine numele de Lunch. 2. Teenage Jesus and The Jerks a fost primul ei proiect, al`turi de muzicianul punk-funk-jazz James Chance. Proiectul, \nfiin]at imediat ce Lydia s-a \mprietenit cu”bunicii” punk-ului – band-ul Suicide, a fost influent, dar a avut o via]` scurt`. 3. A cochetat cu actoria. A ap`rut \n dou` filme regizate de cuplul Scott B [i Beth B. |n “Black Box” (1978) a jucat rolul unui tor]ionar ne\narmat, iar \n neo-noir-thrillerul “Vortex” (1983) a jucat rolul detectivului particular Angel Powers. A mai ap`rut \ntr-o serie de filme ale Viviennei Dick, printre care se num`r` “She Had Her Gun All Ready” (1978) [i “Beauty Becomes The Beast” (1979).

le extinse \n scris [i \n film au f`cut-o pe cât de controversat`, pe atât de apreciat` pentru sarcasmul crud cu care critic` societatea. 6. A scris [i a regizat filme underground, uneori colaborând cu regizorul [i fotograful Richard Kern. |n filmul “Fingered”, de exemplu, simuleaz` acte sexuale. Ceva mai recent a \nregistrat [i a performat prelegeri ca artist ; a [i scris o serie de c`r]i, atât tradi]ionale, cât [i comics-uri (\mpreun` cu multiplul premiat Ted McKeever). 7. A scris o autobiografie care a stârnit reac]ii adverse. |n “Paradoxia” (1997) (auto)portretizeaz` ambiguu \nclina]iile ei bisexuale, pe care le secundeaz` [i le leag` de teme precum abuzul de droguri [i demen]a. 8. Citatul preferat. E responsabil` de multe vorbe de duh, printre care se num`r` [i asta: “Sigur c` nu ai nicio putere, sigur c` e[ti o singur` persoan`, sigur c` nu po]i schimba nimic... dar nu trebuie s` te [i deprimi din cauza asta”.

4. Militeaz` prin cuvântul vorbit. Pe la mijlocul anilor ‘80 \[i formeaz` propria companie de discuri [i editur` numit` “Widowspeak”.

9. Artista nu vine la Bucure[ti singur`. Trei dintre membrii Gallon Drunk, o forma]ie pun k excelent` dar teribil de underrated, cânt` \n deschidere. A[tept`m s` vedem afi[ul ca s` credem.

5. A fost considerat` una din cele mai influente personalit`]i ale muzicii din anii ‘90. Colabor`ri cu mul]i al]i arti[ti (de la Nick Cave la The Birthday Party, Einsturzende Neubauten sau Sonic Youth), cât [i activit`]i-

10. {tia]i c`? Organizatorii oneday. ro arat` cum trupele indie actuale, masiv influen]ate de Franz Ferdinand, sunt indirect influen]ate [i de Lydia Lunch [i James Chance, via Gang Of Four. Ta-da! de Iris Opri[

5 martie - 2 aprilie 2010 www.timeoutbucuresti.ro 43

Muzic`

Al`turideLisaGerrard[ial]idoimuzicieniacreatunuldintrecelemaiiconicegrupuriambiental-transcedentale.Atuncicânddrumurilelor s-aubifurcat(dup`nou`albumedestudio!), ceidoiaucompusdou`piese,“Babylon”[i“Crescent”,cucareauplecat \nturneudeadio. Toateshow-uriletrupeidinaceast` serieaufostsold out, iarlaHollywood

Bowl[iNewYorkRadio aucântatal`turideoorchestr`de40demuzicieni, dirija]idecelebrulJeffRona. Programatsàpar`\nacest`prim`var`,celmainoualbumalluiPerry, “Ark”,vaincludeversiuniledestudio alecelordou`piese\ntr-untracklist totaldeoptmateriale. Acesteatrateaz`temelegatede identitate,izolare,r`zboi,corup]ie[i pericolulcareesteomenireapentru natur`[imediu.“|nfiecarediminea]`, cânderam\ngeneral`,cântamimnuri religioaselacareu.Era,practic,o form`deconvertirereligioas`prin intermediuluneimantre,\nsèraun lucrupecare-la[teptamcuefervescen]`.Cutoat` atmosferavictorian` \mbâcsit`[idogmacre[tin`,multedin aceleimnuriaveaumelodii frumoase...”,\[iaminte[tePerry. DeadCanDanceasugeratmereuo cùtarede\n]elesuri[iasensului,iar Brendanapornit\ntr-oc`l`toriesimilar`[icuproiectulsùsolo.Diferen]ae c`\nlocs`priveascìngratlumea,el a decisacumsèxplorezelumeaintrinsecàpropriuluiunivers,similar a[tept`rilorcaresen`scuser`\nel\n copil`rie.Iris Opri[

Muzic`

Cronic`dealbum

Concerte

Sâmb`t`, 13 martie Pop

Hot Chip

Koudlam

Anahi Sala Palatului, 20:00, 50-250 lei pe bilete.ro, myticket.ro.

ttttt

One Life Strand, EMI UK, 2010

Goodbye, Pan European Recording, 2009

Laaltreileaalbumdistan]`de “MadeInThe Dark”,forma]ia nureu[e[tes` seapropiede apogeullacare noi,caascult`tori,sper`m. Clinchetele piesei“OverAndOver”,energia repeti]iilordin“ReadyForTheFloor” suntsuficientepentruageneraefervescen]`\npublic.HotChipnusuntun one-hitwonder.Ne-audoveditmaimult decâtodat`c`[tius`creezepiesecu refrenuricatchycare-[ig`sescr`d`cinileînegal`m`sur`întechno-ulberlinezcât[iîncelmaiobscur[iexperimentaldiscodeacumdou`decade. “One Life Stand” se chinuie s` se-ncadreze într-o re]et`. Punct cu punct, alearg` s` bifeze “regulile”care s` le aduc` pe pu]in succesul primului album. Acum se apropie mai mult ca niciodat` derave-ul fran]uzesc, împr`[tiind vise extatice, beat-uri ce pulseaz` chimic. }i se umfl` pieptul de anticipare. Darpop-ul cade într-o l`l`ial` banal`, exploziile sunt progresive, ca seturile lui Tiesto, iar apari]iavocoder-uluipeste voci zgârie urechile nepl`cut. Album dup` album produc]iile lor se dilueaz`, dezam`gind. Cu to]ii suntem convin[i de ce pot Hot Chip. Dar tentativa replic`riispontaneit`]ii primului materialnu pare s`-i duc` nic`ieri.Iris Opri[

Mar[ând epic, debutul francezilor este un melanj de melancolie [i celebra- re de cea mai bun` spe]`. Percu]ii [amanice întâlnesc sintetizatoare [i structuri ritmice minimaliste. Gamele urc` mereu, de[i piesele trec prin cele mai diverse st`ri posibile. Vocile agonizeaz` printre viori evanescente, creând în mod curios o stare opus` depresiei. Nu-]i dai seama unde [i cum au reu[it s` sar` de la una la alta. N-ai mai ascultat atâta miserupism [i lirism ca \n “See You All” de la “Bittersweet Symphony” \ncoace. Se prea poate ca succesul s` stea în limpezimea cu care materialul se prezint`da capo al fine. Lumea conturat` e atât de frumoas` [i de detaliat închipuit`, încât ascul]i ca [i când ai citio carte. “Love Song” explodeaz` organic pe la jum`tatea albumului (and this is not a love song). Similitudinile virile gen Killers devin dramatice. Avangardismul via Pony Hoax descre[te în tonuri funebre de post-punk, amintind de obscurii Martin Dupont, pe “Flying Dolphin”. Când credeai c-au amu]it devin [i mai viscerali, predicând un viitor în care umanitatea se morfeaz` într-o specie extraterestr`. {i-atunci cânt` o roman]`. Iris Opri[

Cum s` figurezi \n liste Trimite]i programul complet: eveniment, dat`, or`, pre]uri, adres`, telefon, fax, web prin e-mail la muzica@timeoutbucuresti.ro sau la fax 0318.256.329 (\n aten]ia lui Iris Opri[). Publicarea \n liste este gratuit`, dar, având \n vedere spa]iul limitat, nu garant`m includerea tuturor evenimentelor. Legend` F intrare liber` ! recomandarea Time Out $ cronic`

The Knife In Collaboration With Mt. Sims And Planningtorock

Marina and The Diamonds

ttttt Tomorrow, In A Year, Rabid Records, 2010 KarinAndersson\[iapropieunproiect electroclash[ioproduc`toaredeIDM cas`compun`muzic`deoper`dup` studiileluiCharlesDarwin.Eun[oc, darrezultatulesus]inut–unspectacol pecaremaidegrab`l-aivedealive.

Joi, 4 martie Jazz/Blues/Folk Al Baroc Group: Before Budapest Art Jazz Club, Nicolae B`lcescu 23 A, 21:30. Mihaela Rabitsch & Robert Paulik Green Hours, Calea Victoriei 120, 21:00. Kusak, Pop Urban Unit Big Mamou, Independen]ei 2B. Shannon Ceili Band 100 Crossroads, Calea Mo[ilor 100, 21:00, 15 lei .

Rock Luna Amar` Expirat, Brezoianu 4, 22:00. Highlight Kenosis Mojo, Gabroveni 14, 21:00, 15 lei. Mihai M`rgineanu Tribute Club, Calea Victoriei 118, 23:00, 50 lei.

Sâmb`t`, 6 martie Folk

Vineri, 19 martie Punk/No-wave !$ Big Sexy Noise, Lydia Lunch Club Control, Academiei 19, 21:00.

Duminic`, 21 martie Metal Agalloch, Alcest The Silver Church, Calea Plevnei 61,19:00, 45 lei.

Luni, 22 martie Indie/Rock My Own Private Alaska, Shesdead Club Control, Academiei 19, 21:00.

Vineri, 26 martie Punk/Rock Tower Blocks, Automatica Aggregazione Fire Club, Gabroveni 12, 18:00, 20 lei. Afterparty cu DJ Skinheddy O’Conner.

Duminic`, 28 martie

Duminic`, 7 martie

Disco/’80s

Folk Gala folk “Om Bun” Sala Palatului, 19:00, 60-120 lei pe bilete.ro.

Alphaville, Bad Boys Blue Sala Palatului, 20:00, 40 -150 lei pe eventim.ro, vreaubilet.ro, bilete.ro, myticket.ro, ticketpoint.ro.

ttttt

Luni, 8 martie

Miercuri, 24 martie

The Family Jewels, 679 Recordings, 2010

A capella

Ambiental/Art Rock

Neri per Caso Sala Radio, General Berthelot 60 - 64, 20:00, 40-120 lei pe bilete.ro.

Urma Sala Palatului, 20:00, 35100 lei pe eventim.ro, vreaubilet.ro, bilete.ro.

Pop-ul teatral de ea se-nvârte într-un carusel. Vocea se onduleaz` articulat, lyrics-urile sunt penetrante [i inteligente, chiar dac` pot c`dea victima unui exces de femininitate. Marina are acel plus de carism` care s-o propulseze în topuri,f`r` a c`dea în cli[ee.

Club Control , Academiei 19, 21:00.

Joi, 11 martie Rock !$ Feeding Fingers, The Pixels

Under Byen

Jazz/World

ttttt

Alt Er Tabt, Paper Bag Rec., 2010

$ Jean-Luc Ponty & His Band Sala Palatului, 20:00, 100 -400 lei, \n re]eaua eventim.ro [i pe vreaubilet.ro.

MariaApetricreeaz`cufine]e[iintegritate pieseexpansivecuungradînalt deatractivitate.Laearockandroll-ulse pup`cujazz-ul,indie-ul[ipop-ul,iar R&B-ulseialabra]cuBalcanii.Aviz: produceseriosdependen]`.

Blazzaj Club Control, Academiei 19, 21:00. Jojo Mayer & Nerve The Silver Church, Calea Plevnei 61, 21:00, 60 lei, presale la Germanos, C`rture[ti, Humanitas, Vodafone, 80 lei la intrare.

Tudor Gheorghe Sala Palatului, 19:00, 60-150 lei pe vreaubilet.ro.

Fallulah The Black Cat Neighbourhood, pLAN9, 2010

Joi, 18 martie Fusion/Live electro

Danezii`[tia au [tiut mereu s` se joace într-un mod aparte, tare neortodox, cu rock-ul. Proasp`tul material este un loc unde, în rolul pianului de alte d`]i, domin` corurile, percu]iile [i ciupiturile de bas. Este portretul unui ora[ noaptea, încol]it de enigme, dramatiz`ri [i poezie.

44 www.timeoutbucuresti.ro 5 martie - 2 aprilie 2010

Vineri, 12 martie Rock Snowy White Hard Rock Cafe, Kiseleff 32, 20:00, 95 lei pe myticket.ro, ticketpoint.ro [i la Diverta. The MOOod Club Control, Academiei 19, 21:00.

Luni, 29 martie Ambiental/Art Rock !$ Brendan Perry Sala Palatului, 20:00, 70-160 lei pe MyTicket.ro, Eventim.ro, blt.ro, \n re]elele Diverta, Germanos, libr`riile Carture[ti [i laVodafone.

Vineri, 2 aprilie Experimental !$ Recoil Front/The Ark, Calea Rahovei 196 A, 20:30, 75 lei pe MyTicket.ro, TicketPoint.ro [i la Diverta, magazinele Muzica, Off The Record, The Kitchen, clubul Front/The Ark.

Muzic`clasic` “Amadeus”... laOper`

Opera Na]ional` Bucure[ti

Mozart \n perioada de glorie pentru crimele \mpotriva lui Mozart; punerea \n scen` de la Oper` arat` cu degetul c`tre \ntreaga societate a timpului, pe care o acuz` de indiferen]` criminal`, de ignoran]` [i ipocrizie. Cu alte cuvinte, \n opinia regizorului Marcel Top, Mozart nu a fost omorât nici de Salieri, nici de vreo boal`, ci de atitudinea societ`]ii vieneze care, speriat` de geniu, a preferat s`-l elimine din rândurile sale decât s` suporte schimb`rile care ar fi decurs din prop`[irea compozitorului. Raluca Badea muzicaclasica@timeoutbucuresti.ro

Sunetul muzicii Dup` cum anun]am \n num`rul trecut, violonista Sarah Chang a concertat la Ateneul Român de Ziua |ndr`gosti]ilor - prilej cu care a dedicat [i bisul (“Salut D’Amour” de Edward Elgar) celor care [i-au pierdut/d`ruit inima. |n tandem cu pianistul Andrew von Oeyen, Sarah Chang a demonstrat veridicitatea crezului s`u - “Muzica vindec`”. Recitalula \nceput cu “Sonatensanz” [i cu “Sonata nr. 3 op. 108” de Johannes Brahms, continuând dup` pauz` cu “Fantezia”scris` de compozitorul Cristopher Theofanidis specialpentru artista considerat` de c`tre Yehudi Menuhin drept

Cums`figurezi\nliste Trimite]iprogramulcomplet:eveniment,dat`,or`,pre]uri,adres`, telefon,fax,webprine-mailla: muzica@timeoutbucuresti.ro saula fax0318.256.329. Publicareainforma]iei\n listeeste gratuit`,dar,având\n vederespa]iul limitat,nugarant`mincluderea tuturorevenimentelor. Legend` F intrareliber` ! recomandareaTimeOut $ cronic`

“\ntruchiparea perfec]iunii”. Ideal de care cu siguran]` se apropie prin pasiunea interpret`rii pline de vigoare, prin tehnica f`r` cusur [i prin modul \n care se contope[te cu vioara, reu[ind s` traduc` frazele muzicale \n sentimente puternice. Din recital a f`cut parte [i “Sonata \n La Major” de César Franck. Recitalul de la Ateneu a marcat sfâr[itul turneului interna]ional sus]inut de cei doi arti[ti. Sarah Chang se va dedica pân` la sfâr[itul anului concertelor cu orchestr`, interpretând Brahms [i Bruch. Evenimentul de la Bucure[ti a fost prima “b`t`lie” din Cruciada Culturii.Raluca Badea

Bd. Mihail Kog`lniceanu 70-72, sect. 5, 021.314.69.80 La Traviata, vineri, 5 martie, ora 18.30. Cu: Mariana Colpo[, Mihaela I[pan, Ruxandra Ispas, Teodor Ilincì (debut), Iordache Basalic. Cosi Fan Tutte, sâmb`t`, 6 martie, ora 18.30. Cu: Mihaela Stanciu, Maria Jinga, Daniel Filipescu, Lucian Corchi[ (debut), Dorina Che[ei, {tefan Schuller. Visul unei nop]i de var`, duminic`, 7 martie, ora 11.00. Premier` pe ]ar`, \n foaierul galben. Simfonia fantastic`, 7 martie, ora 18.30. Amadeus, mar]i, 9 martie, ora 18.30. Cu: Simonida Lu]escu, Mihaela I[pan, Lucian Corchi[, Liviu Indricù, Vasile Chi[iu, Marius Bolo[. Baiadera, miercuri, 10 martie, ora 18.30. La Boheme, joi, 11 martie, ora 18.30 Don Pasquale, vineri, 12 martie ora 18.30. Cu: Radu Pintilie, Bogdan Mihai, Daniel Filipescu, Aurelia Florian, Vasile Chi[iu. Corsarul, sâmb`t`, 13 martie, ora 18.30. Carmen, miercuri, 24 martie, ora 18.30. Cu: Mihai Laz`r, Ionu] Pascu, Liviu Indricù, Lucian Corchi[, Oana Andra. Rigoletto, joi, 25 martie, ora 18.30. Cu: Marius Manea, Gary Simpson, Mihaela Stanciu, Horia Sandu, Ecaterina }u]u.

Ateneul Român Str. Franklin 1-3, sector 1, Bucure[ti, 021.315.25.67, ora 19:00 Orchestra [i Corul Filarmonicii “George Enescu” joi, 4, [i vineri, 5 martie. Dirijor: Cristoph Adt. Soli[ti: Irina Iord`chescu, Gabriela Popescu, Ruben Mure[an, R`zvan Georgescu. Dirijorul corului: Iosif Ion Prunner. |n program: Mendelssohn - Elias. Orchestra Filarmonicii “George Enescu” joi, 11 martie, [i

vineri, 12 martie. Dirijor: Ronald Zollman. Solist: Dominique Merlet. |n program: Capoianu - Varia]iuni cinematografice, Schumann Concertul pentru pian [i orchestr`, Ceaikovski - Simfonia nr. 6 Orchestra simfonic` a Filamonicii “George Enescu” joi, 18, [i vineri, 19 martie. Dirijor: David Gimenez Carreras. Solist: Antonio Meneses. |n program: Dvorak - Dou` dansuri slave, Dvorak - Concertul pentru violoncel [i orchestr`, Beethoven - Simfonia nr. 4. Orchestra simfonic` a Filamonicii “George Enescu” joi, 25, [i vineri, 26 martie. Dirijor: Horia Andreescu. Solist: Pavel Kowalski. |n program: Chopin - Concertul nr. 2 pentru pian [i orchestr`, Bizet/Scedrin - Fantezia “Carmen” Orchestra simfonic` a Filamonicii “George Enescu” miercuri, 31 martie. Dirijor: Alain Paris. Solist: Remus Azoi]ei. |n program: Thierry Escaich - Vertiges de la Croix, Sibelius - Concertul pentru vioar` [i orchestr`, Dukas Simfonia

Sala Radio Orchestra Na]ional` Radio [i Corul Academic Radio vineri, 5 martie, ora 19.00. Dirijor: Horia Andreescu, dirijor cor: Dan Mihai Goia. Soli[ti: Birgit Beer, Liliana Matei, Stephan Heibach, Frank Blees. |n program: D. Dediu - Hecatomba, L. van Beethoven, Simfonia a IXa \n re minor, op.125. Orchestra de Camer` Radio miercuri, 10 martie, ora 19.00. Dirijor: Ladislau Petru Horvath. Soli[ti: Dana Bosan, Ladislau Petru Horvath. |n program: F. Mendelssohn - Concert pentru pian, vioar` [i orchestr`, L. Janacek - Suita op. 3, P. Hindemith - Spielmusik nr. 1., op. 43, L.Cherubini - uvertura operei Medeea. Recital Cristina Anghelescu [i Viniciu Moroianu vineri, 12 martie, ora 19.00. |n program: L. Van Beethoven - Integrala sonatelor pentru pian [i vioar`. Recital org` mar]i, 16 martie, ora 19.00. Solist`: Jennifer Bate. |n program: J.S. Bach, R. Schumann, F. Liszt. C. Franck, L. Vierne, L. Boellmann. Orchestra Na]ional` Radio vineri, 19 martie, ora 19.00. Festival bandoneon [i acordeon (\ncepe pe 17 martie). Dirijor: Gerd Schaller. Soli[ti: Hector Ulises Passarella [i Claudio Jacomucci. |n program: H.U. Passarella, G.M. Rodriguez. Orchestra de Camer` Radio miercuri, 24 martie, ora 19.00. Festival bandoneon [i acordeon. Dirijor: Roberto Salvalaio. Solist: Richard Galliano. |n program A. Piazzolla, A. Romero, E. Lecuona.

5 martie - 2 aprilie 2010 www.timeoutbucuresti.ro 45

Muzic` clasic`

A fost nominalizat la 53 de premii, dintre care a primit 40 - opt Oscaruri, patru Globuri de aur, patru BAFTA etc. Cu un hohot de râs a fost propulsat \n rândul filmelor cult, iar portretul creatorului con[tient de mediocritatea sa [i al geniului sacrificat de societatea care se \nchin` la mediocritate a r`mas \n analele filmului. “Amadeus“ - de data aceasta piesa lui Peter Shaffer, nu muzicalul lui Milos Forman, apare \n aceast` stagiune la Opera Na]ional`, \ntr-o nou` punere \n scen`, realizat` de Marcel Top. Spectacolul, un proiect grandios, reune[te actori precum Marius Bodochi (\n rolul lui Salieri, creatorul cuminte [i chinuit, dar [i al \mp`ratului Iosef al Austriei [i al Marelui Maestru Mason Von Swieten) [i R`zvan Oprea (\n rolul geniului Mozart, ne\n]eles, neadaptat [i, \n cele din urm`, aruncat la gunoi de contemporanii s`i). Linia spectacolului e completat` de contribu]ia arti[tilor Operei, care interpreteaz` arii din opera lui Mozart - “Cosi Fan Tutte”, “Don Giovanni”, “R`pirea din Serai”, “Flautul Fermecat” sau “Nunta lui Figaro”. Spectacolul românesc se diferen]iaz` de varianta hollywoodian`, care l-a transformat doar pe Salieri \n ]ap isp`[itor

Program

Nightlife

Nightlife Produs \n Berlin

Clubreview

singurul membru german al trupei. Sasha [i Robert s-au cunoscut printr-un prieten comun \n 2002. Pe israelianul Oren Gerlitz l-au cunoscut printr-un alt prieten, un italian ar]`gos. Berli- nul era atunci un loc unde oamenii care erau pe-acea[i lungime de und` se-ntâlneau [i experimentau \mpreun`. Robert a auzit vocea Sashei pe-un mini disc [i i-a dat, la rândul lui, un CD cu beat-uri. Ce i-a pl`cut ei la ele era faptul c` variau atât de mult. I-a explicat c`-[i dorea ceva maireggae pentru piesa “Black Barbie” la care lucra, iar el i-a dat \n aceea[i dup`-amiaz` o nebunie de dancehall glitchy [i low-fi. Nu voiau s` fie \nc` un grup cu un laptop [i o fat` s`lt`rea]` la microfon. Suntplinidesurprize[inu\ntocmai melodici.“|ntr-unfelvrems`facem muzic`dedans,darcusiguran]`trebuiesàib`substrat.Nuartrebuis`fieun mesajdogmatic.Maidegrab`ni[te comentariisatiricelaadresasociet`]ii. Vrems`tefac`s`râzi[icredc`sunt oamenicarechiara[areac]ioneaz`”, continu`Sasha,careareodiplom`de facultate\nstudiipolitice,undomeniu artsy-fartsypentruprivilegia]i\nochii tat`luiei.Jahcoozieste\nmodnatural puternicinfluen]atdecumeea.Adic` dehaoscreativ.Nimicnuesteplanificat[ioricesepoate\ntâmpla. Ceitrei\[iproducmuzica \mpreun`,invitândproduc`tori dinafar`doarpentruremixuri[i rviul \n varia]iipeproiectedejaexisSasha Perera, prin]esa Barbie de culoare din Berlin Citi]i inteitate cu exclusiva online tente.Amestecògr`mad`de forma]i stilurimuzicalepentruacreaun “Sunt oameni care Jahcoozisuntuntriomultibalamucplindesclipire,dinamic`[i culturaldinBerlin.Fuziunea vor munci serios, doar atitudine.Livevinmereucucâteceva\n pentru c` le place ceea ce facem”, lorefunky,lipsit`deefort[i spunea Sasha Perera, solista originar` plusdecâtceaupealbume,iardac`nu ciudat`,lamodulbun.Time din Sri Lanka, despre cei cu care cola- i-aicomparacu“fra]ii”loraustriecide Out\]ipove[tedespreeidin boreaz`, de la organizatori de petreceri laAl-Haca,siguraizicec`sun`caOne timp,cas`[tiicesurpriz`te la case de discuri. Din multiplele c`l`- Self,infuza]icuba[iobscuri. |iinspir`totceclocote[te[i\[i torii pe care succesulunderground li a[teapt`.DeIrisOpri[ doreaus`mearg`\ntr-odirec]ieclubby le-a oferit, a ajuns la concluziaflower\nc`din2006.Suntdepartedeminimal, power cum c` cei care \ibook-uiesc Scriu acest material la sfâr[it de fesunt extrem de pasiona]i [i pl`cu]i. Au dar,odat`cunoulmaterial,aureu[its` includ`[iasta\nBabilonulmuzicalcabuarie. Niciun site nu vorbe[te despre cântat \n ]`ri de pe toate continentele, re\idefine[te.“Credcòameniispunc` asta. Live-ul Jahcoozi, dac` nu va fi de la evenimente de art` pân` la festisun`mmaiaproapedeUKdecâtde anulat \ntre timp, va veni ca o surpriz` valuri [irave-uri ilegale. de propor]ii pentru faniilor aviza]i caSe mi[c` cum au chef [i \[i doresc ca oricealtceva.Ecumvasimbolics`facemcevaUKishdozatcuotent`teure nu i-auv`zut acum trei ani pe [i publicul lor s` aib` aceea[i lips` de ton`,deBerlin.”,maispuneaSasha.{i vremea asta la Cluj.Confirmat` oficiinhibi]ii \n mi[care. “Când vine vorba chiarastaauf`cut,raportându-sela al, atât de trup`, cât [i pe pagina casei de live-uri, sunt mul]i oameni care g`lor de discuri, petrecerea este prograsesc c` muzica noastr` este foarte ciu- c`l`toriilef`cutespecialcugândulla noulalbum. mat` pentru jum`tatea luimartie.Da- dat`. Dar, pentru c` interac]ion`m cu Jahcoozi vin pe 19 martie la Arenele ta este apropiat` de lansarea oficial` a ei, lucrurile devin mai inteligibile [i Romane, \ncepând cu ora 22:00. celui de-al treilea album al lor,atipic mai ascultabile. E unfreakshow, dar lansat sub aripalabel-ului legendei unul upgradat, pentru c` beat-urile nightlife@timeoutbucuresti.ro Ellen Allien, BPitch Control. sunt atât de tari”, zice Robert Koch,

Tribute

ONLINE

46 www.timeoutbucuresti.ro 5 martie - 2 aprilie 2010

Calea Victoriei 118, 0728.742.883 Clubul cu muzic` live din buricul târgului este minunat pentru oameni cu vârste cuprinse între 20 [i 99 de ani. Fie c`-]i petreci 12 ore în fiecare zi a s`pt`mânii într-o cl`dire de birouri, pe platourile de filmare, sau prin Parlament, serile din Tribute de dup` munc` sunt sponsorizate oficial cu bun` dispozi]ie. O sear` obi[nuit` aici o petreci cu band-ul casei, Asha and The Tribute Girls, care au f`cut istorie din cântat cover-uri. O fac atât de bine încât publicul îi iube[te. Cânt` al`turi de ei, se ridic` de la mesele micu]e, din spatele c`rora se i]esc ni[te fotolii asortate în crem [i negru, [i danseaz` pe unde g`sesc spa]iu. Chiar dac` e vreo sear` tribut The Beatles, s` zicem, ai s`-i recuno[ti la câteva mese distan]` pe Adela Popescu, Vlad En`chescu, Aura Urziceanu sau Virgil Ian]u. Aici se amestec` mul]i oameni. Iar dac` î]i place mult aici, po]i alege s` devii mândrul posesor al unui card de fidelizare. Atmosfera e similar` Music Clubului în zilele lui bune. Pre]urile sunt mai mari, atât atunci când vine vorba de bar, cât [i când intrarea ajunge între 30 [i 50 de lei, \n serile cu concerte speciale. Pe scena Tribute au urcat tot felul de nume, de la trupe de jazz din Anglia la forma]ii autohtone precum Voltaj, Nicola, Vama, Mircea Baniciu, ba chiar [i Horia Brenciu. Nop]ile continu` s` fie tinere în lumina spoturilor ro[-verzui. Iris Opri[ Ma-Mi: 21:00 – 02:00; Joi, Vi, Sâ: 21:00 – 05:00; Du: 20:00 - 02:00

Muzic` live pentru un public divers

Petreceri Paul van Dyk Arenele Romane 6 martie, 22:00 Premiat ani la rând la nivel mondial cu titluri de Best Producer [i Best DJ la Trance Awards, numele s`u s-a aflat mereu în fruntea clasamentelor revistelor britanice. Paul van Dyk continu` s` fie unul dintre cele mai a[teptate nume

Nightlife

Cel mai a[teptat artist trance \n România

pentru fanii genului în România. Cortul înc`lzit de la Arenele Romane va g`zdui aceast` prim` petrecere dintr-o serie ce aniverseaz` zece ani de activitate pentru cel mai mare brand de petreceri românesc pe parcursul întregului an. A[teapt`-te s` fie plin, c`ci evenimentele trance devin din ce în ce mai rare. Dac` ele au ie[it din tendin]e acum aproape zece ani, contrar a ce spuneau topurile aproape neschimbate ale unor publica]ii muzicale str`ine, curentul pare a avea mult de suferit chiar [i atunci când vine vorba de cei mai împ`timi]i fani. N-ar fi de mirare ca dup` un 2009 nu tocmai str`lucit în ceea ce prive[te acest subgen, 2010 s` fie doar o umil` umbr` a anilor trecu]i. Iris Opri[

Black Sun Empire, Mr. Woodnote & The Bonobo Hobos Fabrica 13 martie, 22:00 Unul dintre numele de c`p`tâi ale d’n’b-ului, trio-ul a reu[it s` p`streze seturile [i produc]iile la fel defresh ca-n prima zi. Expedi]iile lor sci-fi din ultima vreme variaz` spiritul de asediu cu un dubstep tenebru, cel pu]in la fel de revelator. Azi to]i arti[tii genului alunec` m`car pre] de-o pies` în direc]ia ba[ilor adânci, iar line-upurile se diversific`, de multe ori al`turând scratch-eri [ibeatboxeri pe lâng` vreun set ultra-dinamic demain. Mr. Woodnote & The Bonobo Hobos fac parte din prima categorie. Beatboxing-ul întâlne[te note de saxofon într-un warm-up perfect pentru o sear` de dezm`]. Ad`uga]i scratcherul timi[orean DJ Limun [i DJ Grigo, pe

BSE, expedi]ii sci-fi \n d’n’b [i dubstep de-o parte, [i gemenii atomici Yuffa & Hardcore, al`turi de Extnct, tân`rul produc`tor bucure[tean pentru care liquid-ul este sinonim cu decaden]a, pe de cealalt` parte a suportului local. E o ofert` generoas`. Fabrica risc` s` se dovedeasc` a fi din nou neînc`p`toare. Iris Opri[

Michael Mayer & Justus Kohncke

Calamar Audio Luciano & Marc Antona Suburbia 19 martie, 22:00

Studio Martin 19 martie, 23:00

“Muzicaînsineesteunflowinfinitde suneteimprevizibile[iritmurialerte”, credefinlandezulCalamarAudio,ale c`ruigroove-urisubacvaticedautonul petreceriipsycunumecetrimiteeronataluzivlapiesacelordelaSmokeCity. Sunte]i încuraja]i s` v` preg`ti]i ochelarii de înot [i tuburile de respirat. Noi am ad`uga [i poi-urile. Psy-ul tr`ie[te colorat, vesel [i optimist chiar [i sub ap`. Seturile se vor mixa din mâinile lui Whiskey Baba în cele ale Djanei Roua cu preferin]ele eiproggy, la Barbaleku, care-[i serbeaz` ziua de na[tere. Cercul se închide cu DiMiTrip, estimativ pe la 7 diminea]a, când, ie[ind din “acvariu”, vei realiza c` e tot frig afar`. E înc` un vis frumos s` te sim]i ca pe[tele în ap`. Iris Opri[

Ce-a [tiut Michael Mayer s` fac` cu al s`u labelKompakt a fost s` creeze un nucleu de arti[ti de-o sensibilitate aparte. De aici a rezultat untechno minimal atmosferic, plindegroove [i suflet a[a cum al]iinu [tiau s`-lfac`. Aceasta ar fi catalogarea. Neoficial, ceea ce fac ei este melodic [i plinde personalitate, f`r` a putea fi prea bine încadrat în vreun gen anume. Pentru Mayer Kompakt-ule ca un sat al muziciielectronice. Aicig`se[ti de toate pentru to]i, [i m`celar, [i brutar [i biseric`, dup` cum el însu[i explic`. Muzica care iese din “prim`ria” satuluicreeaz` experien]e unice pentru momente a[i[derea. E melancolic`, dar în`l]`toare, [i te arunc` dintr-

Michael Mayer, “primarul” techno din Köln

un nor de visare în altul, prin furtuni [i bucurii solare, cantr-o plimbare cu balonul. Aflat la o a doua venire în România, Mayer – el însu[i un clasic al zilelor noastre – îl aduce cu el pe Justus Kohncke, un personaj ale c`rui seturi exprim` perfect starea de nestare pe care o ai dup` ora [ase diminea]a. El [tie cum s`-]i serveasc`beat-ul perfect, care te [i lini[te[te dar te [i face s` dansezi în continuare.Live-ul lui e intim, de-]i vine s`-l ieipe artist la tine în sufragerie [i s`-l ascul]i în timp ce poveste[ti vrute [i nevrute cu prietenii t`i. E muzic` de r`s`rit,de deschidere total`, de împrietenire absolut`, de renun]are la dileme [i probleme. Alunecând din notejazzy în disco [i cântând vocaluri aproape afone, dar complet [armante, nu po]i decât s`-i cedezi [i s` te bucuri. Pân` la ultimul strop, pân` în ultima clip`, când ochii ]i se închid [i-adormi zâmbind pe-un col] de canapea. Nu ]i-ai putea dori nimic mai mult. Exist` îns` un “dar”. Dac` vizita lui Mayer din 2007, al`turi de Gui Boratto la Kristal s-a l`sat cu un set impecabil, de propor]ii cosmice, clubul a fost atunci pe trei sferturi gol. Ce frumos ar fi dac` acum ar fi altfel!Iris Opri[

48 www.timeoutbucuresti.ro 5 martie - 2 aprilie 2010

Kristal Glam Club 20 martie, 23:00 Înv`]`turile muzicii minimaliste are adep]ii ei pe scena bucure[tean` \n ciuda celor care sper` s` dispar`. |n anumite seri,showcase-uri ale unor label-uri renumite, cum e [i cazul lui Luciano cu Marc Antona, \nc` umplu cluburile locale pân` la refuz. E musai ca artistul s` fie “de renume”. O sear` de genul acesta curge cubeat-uri subtil atmosferice care mai iau câte-o pauz` înainte s` intre din nou în repeti]ie, aproape agresive [i nu prea, dar cu un groove care totu[i te ]ine în expectativ`. E tot ce conteaz` pân` la urm`, mai ales c` [tii c` Luciano [tie s`-]i ofere, într-un fel, satisfac]ia unei seri mul]umitoare. Iris Opri[

Tony Anthem (Future Prophecies) Arenele Romane 20 martie, 22:30 Tony Anthem, norvegianul care s`rise de la butoane direct în mijlocul mul]imii în timpullive-ului Future Prophecies de la Fabrica de acum câ]iva ani are un proiect nou. Dubstep. Wobble-urile agresive [i sub-ba[ii sunt legate de b`t`ile rupte pe care le favorizeaz` de ani de zile. |n momentele de dumnezeire, combin`synth-uri

trancy [i vocaluri feminine în[el`toare. Asta când nu ia decizia nefericit` de a c`dea în patima reggae-ului însorit. Hit-uri precum “Dreadlock” î[i g`sesc locul în mash-up-ul de propor]ii înainte s` realizezi c` toat` nebunia ]i s-a urcat la cap [i c` nimic altceva nu mai conteaz`.Orice pentrurave, pare a zice Tony, unde rave-ul ia valoarea tuturor genurilor care pot fi amestecate f`r` mil` într-un haos de-o energie în doze galactice. Iris Opri[

Ce, unde se petrece

Cemaiascult`m Culoe de Song Four Tet ttttt

ttttt

A Giant Leap Soulistic Music, 2009

There Is Love In You Domino Recording Company Ltd., 2010 Apari]ia celui de-al cincilea material al lui Kieran Hebden, dup` cinci ani de pauz`, punctueaz` voracitatea pe care o are pentru muzic`. Hebden are un loc aparte \n istoriadowntempo-ului experimental [i propriile metode de a integra ceea ce-l influen]eaz`, reinventându-se cu o for]` mai mare ca niciodat`. Departe de a avea ca highlight doar colaborarea cu Burial,“There Is Love In You” este cu mult peste predecesoarele sale. Radiaz` a energie solar` prin sunete acustice, decupeaz` voci feminine pân` le reduce la silabe, le multiplic`, le simplific` [i le reconstruie[te, adunându-le laolalt` peste straturi [i straturi de sunete de ]ambal, juc`rii metalice [ibeat-uri sintetice dehouse. Fiecarepies`esteolumeînsine,elaborat`[imagic`,amintinddepatternurilehipnoticealeidm-uluidelasfâr[itulanilor‘90.Dinamicasynth-urilore dominat`deimpulsurielectroni-ce krautrock.Chit`ri[ikick-drum-uriadun`larândullortotceemaibundinpostrock,folk[imuzic`electronic`. Expus în nou` piese, rezultatul e greu de exprimat a[a cum ar me rita într-un spa]iu de recenzie atât de mic. Cu sinceritatea lui debordant` [i momentele sale de-o emo]ie necenzurat`, albumul este nepre]uit [i nu merit` s` fie spart în pasaje individuale. Nu când poate s` exprime atât de multe sub forma unui tot. Iris Opri[

Sâmb`t`, 6 martie

Michael Mayer & Justus Kohncke 19 martie, Studio Martin, 23:00. Pentru c` Justus Kohncke este un maestru sensibil al muzicii de afterhours. Pentru c` Michael Mayer e o legend` vie.

Jahcoozi 19 martie, Arene Romane, 22:00. Berlinezii au o pasiune de a face “colaje” din muzici culese de peste tot din lume [i de a le \mbina \ntr-un fel al lor.

Tony Anthem (Future Prophecies) 20 martie, Arenele Romane, 22:30. Proiectul Future Prophecies a fost pus pe hold pentru ca membrii s`i s` se ocupe de proiecte personale.

Sâmb`t`, 13 martie D’n’B

Marco Carola Kristal Glam Club, J.S. Bach 3, 23:00.

! $ Sax & Bass: Black Sun Empire, Mr. Woodnote & Bonobo Hobos, DJ Limun, DJ Grigo, Yuffa & Hardcore, extnct Fabrica, 11 iunie 50, 22:00, 30 lei

Miercuri, 10 martie

Sâmb`t`, 20 martie

Breaks

Techno/Minimal

Atomic Hooligan Expirat, Brezoianu 4, 23:00.

$ Luciano & Marc Antona Kristal Glam Club, J.S. Bach 3, 23:00.

Techno/Minimal

PUBLICITATE

Jahcoozi ttttt Barefood Wanderer BPitch Control, 2010 Cel de-al treilea album al trioului berlinez încearc` s` cuprind` muzica global.O c`utare a unei noi forme de purism. Pornind de la o serie de c`l`torii,încearc` s` vin` cu o pies` [i o colaborare nou` dup` bifarea fiec`rei destina]ii. Mentalitatea de a coagula cât mai multe sound-uri a existat la ei dintotdeauna. Solista provine din Sri Lanka, beat-master-ul este neam], iar bass-fetishistul israelian. Doar c` undeva pe drum, între tonurile de dancehall, dubstep [i ampla varietate de feature-uri

de pe noul material ceva se pierde. Albumul nu e superficial, nici prost. Ba reu[e[te s` traverseze lejer o serie de grani]e interculturale. Piesele, \n schimb, au mai degrab` farmec [i for]` luate separat decât ca album. “Barefoot Dub” sau “Lost In The Bass” atrag instant. Contrastul st` \ntre ele [i jocul cu prea mult reverb pe voce [i beat-uri \ncetinite, ca \n “Zoom In Fantasize”, superficialitatea oric`rui fel de cover, grime-ul agresiv din “Powerdown Blackout” sau “Msoto Millions” [i farmecul de afterhours al “Barricaded”. Sunt piese greu de pus unele lâng` altele. E[ti mai repede tentat s` te-opre[ti [i s` reiei albumul de trei patru ori pân` s`-l ascul]i pân` la cap`t. E p`cat, pentru ni[te piese care ar fi meritat mai mult. Iris Opri[

5 martie - 2 aprilie 2010 www.timeoutbucuresti.ro 49

Nightlife

Oglindind intensitatea [i culorile unei c`l`torii intrinsece,albumul de debut al tân`rului produc`tor sudafrican conceptualizeaz` o experien]` spiritual` imersiv`. Infuzia desounduri africane îmbinat` cubeat-urihouse pulseaz` emo]ii din subcon[tientul colectiv. Nu aduce a nimic din ce-am ascultat pân` acum. Cele zece piese sunt legate elegant prin tranzi]iisubtile, gradând ritmuri constante. Acorduri vaporoase permit percu]iilor s` pulseze un flux de energie organic` peste buc`]ilede vocaluri tribale. Este o muzic` care are for]a de a crea imagini fotografice, ce te plimb` panoramat din peisaje solare [i ludice pân` în adâncul junglei.String-uri epice, obsesive, [i liniidesynth lungi las` efectele s` se cristalizeze u[or [i alert în background. Nici nu observi unde au trecut dou` remixuri,undeva pe la mijlocul albumului [i,pân` pe final de album, r`mâi cu r`suflarea t`iat`. Culoe de Song, la cei 19 ani ai s`i, produce piese extrem de bine gândite, de o expresie personal` unic`.Asta îl face s` difere de al]i produc`tori sudafricani, punându-lla egalitate cu cei mai buni arti[ti de muzic` electronic` care au existat vreodat`. “A Giant Leap”,ap`rut imprevizibilîn vârtejul evenimentelor de la finalul anului trecut, este un album de propor]iice se ridic` la nivelul a[tept`rilor, insinuând un viitor remarcabil. Iris Opri[

Cum s` figurezi \n liste Trimite]i programul complet: eveniment, dat`, or`, pre]uri, adres`, telefon, fax, web prin email la nightlife@timeoutbucuresti.ro sau la fax 0318.256.329, \n aten]ia lui Iris Opri[. Publicarea este gratuit`, dar selectiv`. Proprietarii cluburilor \[i rezerv` dreptul de a modifica programul dup` apari]ia revistei. E recomandat s` verifica]i informa]iile la numerele de telefon afi[ate. Legend` F intrare liber` $ cronic` ! recomandarea Time Out

Nu rata

Teatru&Dans Soldout!

Teatru & Dans

“Revizorul” se joac` cu casa \nchis` la Teatrul de Comedie

{timcuto]iic`s`lilede teatrusuntpline[ic`,pentru afacerostdebiletela “Egoistul”,cuRaduBeligan \nrolulprincipal,nuexist` alt`caledecâts`tea[ezi dis-de-diminea]`lacoad`la casadebilete. TimeOuta puscaplacapolist`cu ponturipentruaob]inebilete laspectacolelesoldoutdin Bucure[ti.DeAncaIoni]`

Lista scurt` Când vorbim despre spectacole care se joac` cu casa \nchis` vorbim despre cele la care biletele se epuizeaz` \n câteva ore din momentul \n care au fost puse \n vânzare. Re]eta succesului de public \n Bucure[ti este aceea[i cu cele din oricare alt` capital` a lumii (\mi vine \n minte “Hamletul”cu Jude Law, pus la teatrul Donmar din Londra anul trecut): un spectacol construit \n jurul unei mari vedete, precum Radu Beligan \n singurul (din p`cate) spectacol \n care mai joac` “Egoistul”,la TNB, Olga Tudorache \n trei spectacole pe care le are \n repertoriu la dou` teatre – “Pe[te cu

maz`re”, la Teatrul Metropolis [i “Regina mam`” [i “Noiembrie”, la TNB [i Tamara Buciuceanu \n “Mamouret”, la Teatrul Bulandra (spectacol programat din ce \n ce mai rar). Cùtat de public este [i Sebastian Papaiani, pe care \l putem vedea la Teatrul Nottara \n premiera “Secta femeilor”, dup` comedia “Norii”, de Aristofan. Spectacolul “Buzunarul cu pâine” al Teatrului Metropolis, \n care Oana Pellea [i Sandu Gruia fac dou` roluri memorabile se epuizeaz` imediat, \ndat` ce sunt puse \n vânzare biletele. A doua categorie include spectacole care de[i nu sunt create \n jurul personalit`]ii unui mare actor, sunt marcate de un nume mare aflat \n distribu]ie, precum Hora]iu M`lèle \n spectacolul “Tartuffe” de la TNB sau Dan Puric \n “Sinuciga[ul”, tot la TNB. Se joac` \n aceast` stagiune cu casa \nchis` spectacole pe care criticii le numesc “de regie”, cum ar fi “Casa Zoikì”, la Teatrul de Comedie, \n regia lui Alexandru Tocilescu. Spectacolul are nu mai pu]in de patru actori nominaliza]i la premiile Uniter de anul acesta: Virginia Mirea [i George Mihì]` \n rolurile principale [i Gelu Ni]u [i Emilia Popescu la Cel mai bun actor \ntr-un rol secundar. La

50 www.timeoutbucuresti.ro 5 martie - 2 aprilie 2010

acela[i teatru se joac` cu casa \nchis` [i “Revizorul” lui Gogol, \n regia lui Hora]iu M`lèle, care adun` nume sonore \n distribu]ie: George Mihì]`, {tefan B`nic` jr., [i, bine-n]eles, Hora]iu M`lèle. La Teatrul Odeon, primele trei spectacole care se epuizeaz` sunt spectacolul de dans “Un tango mas”, cu R`zvan Mazilu [i Monica B`nic` (de[i se afl` de câ]iva ani \n repertoriu), premiera recent` dup` Shakespeare, “Pyram [i Thysbe 4 You” [i “Gai]ele” (un alt spectacol care se joac` de mai mul]i ani). |n aceea[i categorie a spectacolelor de autor este [i “Hamlet”, \n regia lui Laszlo Bocsardi, la Teatrul Metropolis, spectacol care se programeaz` destul de rar, din pricina distribu]iei complexe care include nume sonore precum Marius St`nescu, Alexandru Repan, Coca Blos, Sorin Leoveanu, dar [i pe tân`ra actri]` Ioana Anton \n rolul Ofeliei, care a primit anul trecut Premiul Uniter pentru debut. Lista ar putea continua, dar ne oprim aici.

Rezerv`ri telefonice sau online Nu toate teatrele ofer` acest tip de serviciu. Un exemplu este Teatrul Na]ional, la care nu este posibil s`

face]i rezerv`ri nici telefonic, nici online. Singura solu]ie r`mâne coada la cas`, \n fiecare sâmb`t` diminea]`. Biletele se pun \n vânzare cu dou` s`pt`mâni \nainte [i, de[i casa se deschide la ora 10:00, coada se formeaz` de la ora 7:00 diminea]a! |n ceea ce prive[te cump`rarea de bilete online, acest lucru nu este posibil decât pentru câteva spectacole pentru care exist` contracte cu site-uri de tipul www.biletelaspectacol.ro. |n general aceste spectacole, ca de exemplu “Podul” sau “Str`ini \n noapte”, au produc`tori independen]i, iar biletele cost` dublu sau triplu fa]` de cele la spectacolele produse chiar de teatre. Pentru marea majoritate a spectacolelor din repertoriul teatrelor bucure[tene se pot face numai rezerv`ri online. Biletele se cump`r` apoi direct de la cas`. Teatrul de Comedie accept` rezerv`ri online, \ncepând cu vineri, ora 12:00, când se [i afi[eaz` pe site programul (dar nu mai mult de 4 bilete), cu condi]ia de a ridica biletele pân` mar]i sear`; \n cazul rezerv`rilor telefonice, biletele trebuie s` fie ridicate a doua zi. La spectacolele cele mai solicitate pot fi cump`rate maximum 6 bilete. Teatrul Metropolis face rezerv`ri telefonice, sistemul de rezerv`ri online fiind \n lucru. Biletele trebuie achitate \n termen de 48 de ore. Conform datelor furnizate de teatru, 80% din rezerv`ri se fac telefonic [i numai 20% din bilete se vând direct la cas`. Pentru spectacolele Teatrului Odeon, se pot face rezerv`ri online, \ncepând cu ziua de joi, pentru s`pt`mâna care urmeaz`. V` pute]i abona [i la un newsletter \n care s` primi]i programul s`pt`mânal de spectacole. La spectacolele Teatrului Nottara pute]i cump`ra bilete online pe site-ul www.biletelaspectacol.ro [i www.7arte.ro, mai ales la spectacolele care se joac` cu casa \nchis`, precum “Hangi]a”. La Teatrul Bulandra biletele rezervate telefonic trebuie ridicate \n termen de trei zile. Marea majoritate a teatrelor afi[eaz` programul pe dou` s`pt`mâni, a[a c` pentru spectacolele care se joac` rar (de dou` ori pe lun`) sau pentru cele care se joac` \ntr-o sal` mic`, ave]i pu]in timp s` planifica]i. teatru@timeoutbucuresti.ro

Cronici Elling ttttt

Un spectacol care te \nf`[oar`, aproape f`r` s`-]i dai seama, \ntr-o mare de tandre]e. Compasiunea cu care autorul \[i prezint` personajele, doi “neadapta]i” care \ncearc` s` revin` \n societate printr-un program de reintegrare, este preluat` de regizorul Vlad Massaci, care-i \nv`luie, la rândul lui, pe cei doi prieteni \ntr-o lumin` ce tr`deaz` o tandr` complicitate cu impasul emo]ional \n care se afl` cei doi. Aceast` nesfâr[it` tandre]e devine canavaua pe care se ]ese povestea lui Elling [i a prietenului s`u, Kjell Bjarne (pe care l-a \ntâlnit la sanatoriul pentru bolnavi mintali), care fac efortul, \ncununat de succes (da, piesa are un happyend nefor]at), de a se re-conecta la lumea real`. O lume de care fiecare fuge \n felul s`u. Lui Elling \i e atât de fric` de oameni \ncât a r`spunde

alese de regizor, unele atât de sub]iri c` nu pot s`-[i \ndeplineasc` nici m`car func]ia de trecere de la un moment principal la altul. (Trebuie spus c` Hanoch Levin este unul dintre cei mai mari dramaturgi israelieni contemporani, ale c`rui piese se joac` cu succes \n toat` lumea. Radu Afrim a ales s` dramatizeze ni[te scheciuri.) La

toat` aceast` confuzie se adaug` coregrafia lipsit` de inspira]ie a lui Istvan Teglas [i costumele la fel de neispirate ale Iulianei Vâlsan. Muzica lui Vlaicu Golcea, \ns`, func]ioneaz`, de cele mai multe ori, de una singur`. Pentru c`, de cele mai multe ori, cade fie pe lâng` poezia, fie pe lâng` entertainmentul care, practic, nu exist`. Anca Ioni]`

Elling sau o mare de tandre]e la telefon este o adev`rat` tortur` emo]ional`. A ie[i din cas` la cump`r`turi devine marea \ncercare, \n care \l are drept sprijin pe prietenul s`u, Kjell Bjarne. Acesta \[i dore[te instinctiv o prezen]` feminin`, dar atunci când ea apare accidental/providen]ial, nu [tie s` comunice dincolo de gesturi. Elling este cel care g`se[te vorbele pentru sentimentele prietenului s`u. Fiecare poate s` fac` ceea ce cel`lalt nu poate, iar aceast` interdependen]` organic` este, poate, tema cea mare: prietenia, ca unica valoare \ntr-o societate ce amenin]`

Cât` speran]` (Such Hope) ttttt De Hanoch Levin, regia Radu Afrim, cu: Dorina Laz`r, Rodica Mandache, Virginia Rogin, Ionel Mih`ilescu, Gabriel Spahiu, Antoaneta Zaharia, Liana M`rgineanu, Nicoleta Lefter, Istvan Teglas, Pavel Barto[, Teatrul Odeon Nu am \n]eles ce [i-a dorit s` fac` regizorul Radu Afrim cu acest colaj de 20 de texte scurte ale dramaturgului israelian Hanoch Levin, care au drept punct comun “oameni care nu cer prea mult”. Dac` Radu Afrim [i-a propus s` aduc` pe scen` poezia lucrurilor m`runte din care este f`cut` via]a unor oameni obi[nui]i, atunci tratarea unor momente \n cheia unui spectacol de variet`]i nu se mai potrive[te cu decorul surprarealist al Iulianei Vâlsan [i nici cu proiec]iile video inserate \n anumite momente. De altfel, la \nceputul spectacolului trupa de actori se aliniaz` la scen` deschis`, pe

fundalul unei perdele de lame, \n costume de variete, [i ne invit`, cântând [i dansând, s` petrecem câteva ore de “entertainment” al`turi de ei. Buuuun. Zis [i f`cut. Primul text, cel \n care un b`rbat “sper` s`-[i g`seasc` un tovar`[ care s`-l \nso]easc` \n fabuloasa c`l`torie pe trecerea de pietoni” este tratat \n cheie poetic`, \n care gesturile, mi[carea [i vorbele se contopesc. |n cheie de variete sunt prezentate cele dou` monologuri ale Dorinei Laz`r, “C`l`torie organizat`” [i al Rodic`i Mandache, “{eful de stat-major al armatei chineze”, care, \n ceea ce m` prive[te, sunt [i cele mai reu[ite momente ale spectacolului (care dureaz` aproape trei ore, f`r` pauz`). Aceast` nehot`râre regizoral` \n ceea ce prive[te alegerea mijloacelor de expresie, se r`sfrânge [i asupra actorilor, care de cele mai multe ori ezit` \n abordarea personajului sau cad \n [arj` pur`. Asta te face s` observi [i lipsa de substan]` a multora dintre textele

Poezia lucrurilor m`runte \n decoruri suprarealiste

5 martie - 2 aprilie 2010 www.timeoutbucuresti.ro 51

Teatru & Dans

s` devin` o simpl` adunare de indivizi auti[ti. Marius Florea Vizante creeaz` cu Elling o lume \ntreag`, pe care o umple de substan]` emo]ional`, de revela]iile unei inteligen]e obi[nuit` s` sondeze dincolo de stratul superficial rela]ional. Personajul s`u trece dincolo de schi]a trasat` de maniile [i fobiile lui Elling (date care s-ar fi putut transforma \ntr-o capcan` actoriceasc`) [i cap`t` o structur` tridimensional`, substan]`, profunzime. Este un rol \n care Marius Florea Vizante demonstreaz` calit`]ile unui actor

din liga \ntâi. Sandu Pop \n rolul lui Kjell Bjarne reu[e[te s` \ncarneze inocen]a, \n ipostazele ei cele mai nea[teptate. {i nu inocen]a de orice fel, ci cea dublat` de candoare \n forma ei cea mai subtil`, a iubirii de oameni. O dubl` performan]` actoriceasc` care trebuie v`zut`. Performan]` care are \n spatele s`u pe regizorul Vlad Massaci, unul dintre pu]inii regizori ai genera]iei tinere care [tiu s` lucreze cu actorul. Vlad Massaci construie[te universul celor doi neadapta]i din tu[e fine, prim-planuri, portrete, ce se coaguleaz` \ntr-un tablou ce cap`t` brusc, la finalul piesei, perspectiv`. Nimic \ngro[at, nimic for]at, o lume care se na[te \n jurul unei rela]ii de prietenie. Decorul semnat de Andu Dumitrescu, un peretecutie rotativ, care delimiteaz` interiorul locuin]ei sociale primite de cei doi de lumea \nsp`imânt`toare de afar`, seteaz` ritmul interior al personajelor, se transform` odat` cu ei, marcheaz` rela]ia simbiotic` a acestora cu mediul. Locul devine, \n final, [i pentru spectatori, o cas` de care te ata[ezi cu aceea[i tandre]e pe care o ai fa]` de cei care locuiesc \n ea. Anca Ioni]`

Adaptare a romanului “Fra]i de sânge” de Ingvar Ambjornsen, dramatizare de Axel Hellestenius \n colaborare cu Petter Naess, regia Vlad Massaci, cu: Marius Florea Vizante, Sandu Pop, Mihaela M`celaru, {erban Georgevici, Teatrul de Comedie

Premiile Uniter 2010 Nominaliz`ri

O lume pe dos

Cel mai bun actor în rol principal Ionu] Caras pentru rolul L. Gurevici din spectacolul “Noaptea Walpurgiei sau Paflii Comandorului” la Teatrul Na]ional „Lucian Blaga”, Cluj-Napoca Mihai Constantin pentru rolul Clov din spectacolul “Sfâr[it de partid`” la Teatrul Metropolis, Bucure[ti George Mih`i]` pentru rolul Alexandr Tarasovici Ametistov din spectacolul “Casa Zoik`i” la Teatrul de Comedie, Bucure[ti

Cea mai bun` actri]` în rol principal Tudor Chiril` face o demonstra]ie de for]`

ttttt

Teatru & Dans

“Preludiu [i Liebestod” de Terrence McNally, “Problema”, de A.R. Gurney Jr., “Naomi \n camera de zi”, de Christopher Durang, Regia: Iarina Demian, cu: Tudor Chiril`, Iarina Demian, Smaranda Caragea, Simona Stoicescu, Andrei Runcanu, Marius Drogeanu, Teatrul de Comedie Trei piese \ntr-un act scrise de trei dramaturgi americani consacra]i sunt reunite de regizoarea Iarina Demian \ntr-un spectacol ce \[i propune s` aduc` \n fa]a publicului câteva teme ale lumii \n care tr`im. Dincolo de acest motiv “al lumii pe dos” pe care regizoarea l-a g`sit ca element unificator, textele nu sunt egale ca valoare. “Preludiu [i Liebestod” a lui Terrence McNally, piesa cu care se deschide tripticul, este, pe departe, cea mai interesant` [i cea mai substan]ial` din punct de vedere dramatic. Partitura wagnerian` a operei “Tristan [i Isolda” este fundalul (dar [i partenerul de joc) pe care cele cinci personaje – dirijorul faimos, soprana, concertmaestrul, so]ia dirijorului [i b`rbatul– \[i ]es monologul interior, \n timp ce muzica se revars` cople[itor peste ei. Efectul este \ntr-adev`r puternic, muzica devine partener egal cu actorii, \ntr-un timing perfect, pe care atât regizoarea, cât [i actorii l-au sim]it aproape organic. “A fost o experien]` extraordinar`”, m`rturise[te Iarina Demian \n caietul program, “mai ales \n ceea ce prive[te «Preludiul [i Liebestod», care se desf`[oar` \n totalitate pe muzica lui Wagner [i care ne-a obligat s` \nv`]`m

partitura aproape la perfec]ie”. Tudor Chiril` face o demonstra]ie de for]` \n rolul dirijorului narcisist care se preg`te[te s` se sinucid` pentru c` nu vede nimic dincolo de culmile perfec]iunii artistice pe care [tie c` le-a atins. De altfel, el reprezint` [i punctul de atrac]ie pentru toate cele trei p`r]i ale spectacolului. Fiecare dintre cele trei roluri pun \n valoare resurse actorice[ti diferite, pe care Tudor Chiril` le mânuie[te cu virtuozitate [i, oricât de banal ar putea s` sune, cu maturitate artistic`. A[tep]i, ca spectator, s` intre \n scen`. Te ui]i la el. Dac` prima pies` \i pune \n valoare capacitatea de sondare a unor teme mari, precum iubirea [i moartea ca fa]ete ale aceluia[i tip de extaz, piesa “Problema”, de A.R. Gurney Jr., scoate la iveal` histrionismul actorului, pofta lui de joc. Aceast` pies` scurt` despre un cuplu a c`rui via]` sexual` este \ntre]inut`, de ani buni, de un preludiu care include schimbarea identit`]ii partenerilor are un dialog alert, pres`rat cu nenum`rate r`sturn`ri de situa]ie. |n rolul So]iei, Smaranda Caragea (student` \n anul doi Master Actorie, la UNATC) dezvolt` o rela]ie de complicitate [i dualitate cu partenerul ei. |ntre cei doi actori se lanseaz` un joc care este ceva mai mult decât un schimb de replici inteligente, \n care spectatorul este antrenat pân` la final. Mai pu]in reu[it` este ultima parte a tripticului, “Naomi \n camera de zi”, de Christopher Durang. O pies` cu iz amestecat de absurd [i suprarealism, c`reia regizoarea nu i-a g`sit cheia corect` de tratare, a[a cum a f`cut pentru buc`]ile anterioare. Anca Ioni]`

52 www.timeoutbucuresti.ro 5 martie - 2 aprilie 2010

Gelu Ni]u pentru rolul Pavel Feodorovici Obolianinov din spectacolul “Casa Zoik`i” la Teatrul de Comedie, Bucure[ti

Cea mai bun` actri]` în rol secundar Ana Ciontea pentru rolul Maria din spectacolul “Un duel” la Teatrul Na]ional Bucure[ti Catrinel Dumitrescu pentru rolul Else din spectacolul “Aniversarea” la Teatrul „Nottara”, Bucure[ti Emilia Popescu pentru rolul Alla Vadimovna din spectacolul “Casa Zoik`i” la Teatrul de Comedie, Bucure[ti

Virginia Mirea pentru rolul Zoia Denisovna Pel] din spectacolul “Casa Zoik`i” la Teatrul de Comedie, Bucure[ti Ofelia Popii pentru rolul Bess din spectacolul “Breaking the Waves sau Via]a binecuvântat` a lui Bess” la Teatrul Na]ional „Radu Stanca”, Sibiu Sanda Toma pentru rolul Kate Keller din spectacolul “To]i fiii mei” la Teatrul Na]ional Bucure[ti

Debut

Cea mai bun` regie

Cea mai bun` scenografie

Alexandru Dabija pentru regia spectacolului “Pyramus & Thisbe 4 you” la Teatrul Odeon, Bucure[ti Victor Ioan Frunz` pentru regia spectacolului “Rosencrantz [i Guildenstern sunt mor]i” la Teatrul Maghiar „Csiky Gergely”, Timi[oara Vlad Massaci pentru regia spectacolului “Aniversarea” la Teatrul „Nottara”, Bucure[ti

Cel mai bun spectacol

Cristina Florea pentru rolul Tyler din spectacolul “Ni[te fete” la Teatrul „George Ciprian”, Buz`u David Schwartz pentru regia spectacolul “România, te pup!” la Teatrul Na]ional „Vasile Alecsandri” Ia[i Crina Semciuc pentru rolul Lena din spectacolul “Leonce [i Lena” la Teatrul de Comedie, Bucure[ti

{tefan Caragiu pentru scenografia spectacolului “Aniversarea” la Teatrul „Nottara”, Bucure[ti Adriana Grand pentru scenografia spectacolului “Rosencrantz [i Guildenstern sunt mor]i” la Teatrul Maghiar „Csiky Gergely”, Timi[oara Iuliana Vâlsan pentru scenografia spectacolului “Herr Paul” la Teatrul Tineretului, Piatra Neam]

Aniversarea la Teatrul „Nottara”, Bucure[ti Breaking the Waves sau Via]a binecuvântat` a lui Bess la Teatrul Na]ional „Radu Stanca”, Sibiu Rosencrantz [i Guildenstern sunt mor]i la Teatrul Maghiar „Csiky Gergely”, Timi[oara

Cel mai bun actor în rol secundar József Bíró pentru rolul Cebutikin din spectacolul “Trei surori” la Teatrul de Nord – Sec]ia maghiar`, Satu Mare Vlad Ivanov pentru rolul Doctorul din spectacolul “Un duel” la Teatrul Na]ional Bucure[ti

Mihai Constantin \n Sfâr[it de partid`

Recomand`ri teatru Legend` F intrare liber` N premier` / avanpremier` @ bufet $ cronic`

ttttt Casa ZoikìdeMihailBulgakov, regiaAlexandruTocilescu,cuVirginia Mirea,GeorgeMihì]`,GeluNi]u,MihaelaTeleoac`,EmiliaPopescu.Îndetalii umaneestesubliniat`dec`dereauneilumi [iinstaurareanouluiregim,\ntr-un spectacolbineconstruit,plindeumor,cu unmesajputernic,pentrucàscundeîn spatelecomedieinotecutremur`toare.(3h 45min,cu2pauze);TeatruldeComedie, SalaMare.Sf.Dumitru2,021.315.91.37.

ttttt Acas` la tata deCornelMimi Br`nescu,regiaAlexandruDabija,cu MarcelIure[,GavrilP`tru,Gabriela Popescu,AdaSimionic`,{erbanPavlu, MihaelaS\rbu,ConstantinGr`g`nescu, TeatrulAct,CaleaVictoriei126, act@teatrulact.ro,021.310.31.03, 0723.103.103,info@teatrulact.ro, bilete@teatrulact.ro

ttttt ActorulpetextedeMirceaDinescu, regia AncaDanaFlorea,cuMihai M`laimare.Afl`mve[tidespreteatru. Afl`mc`avemnevoiedeteatru.Scena aproapegoal`,nonculoare[idoardou` accentedeculoare,rafinament,parfumde teatruadev`rat.TeatrulMasca.Bd Uverturii70-72,021.430.50.55.

ttttt

ttttt $ Azilul de noaptedeMaxim Gorki,regiaMirceaMarin,cu{tefan Radof,GavrilP`tru,AlexandruBindea. Unuldintrecelemaimontatetexteale dramaturgieiruse,ofer`roluribune actorilor[ideaceeareu[itaspectacolului ]ine\nmarem`sur`dedistribu]iaaleas`. (2h20min,f`r`pauz`).TeatrulMetropolis,MihaiEminescu89,021.210.51.92.

ttttt Buzunarul cu pâinedeMatei Vi[niec,cuOanaPellea[iSandu Mihai Gruia.Schemadespectacolefoartesimpl`:doiactori,oscen`goal`,untextbun, reflectoare[icamatât.Intripenesim]ite\n povestealor,te\ncânt`[iteemo]ioneaz`. (1h15min);Metropolis,MihaiEminescu 89,021.210.51.92.

IlincaStihi,cu AnaIoanaMacaria, MihaelaMih`escu,Gheorghe Visu, MariusCapot`,(2h,10min,f`r`pauz`). Opovestedespredragostealaprima vedere,desprenevoiadecel`lalt[ifuga permanent`dup`unaltcinevasau altceva.Carol21,021.314.09.05.

ttttt Doamna noastr` din Pascagoula deTenneseeWilliams, regia FlorinF`tulescu,cuValeriaSeciu, FlorinAndreescu,RaduZetu,Oana Albu. Punctulfortealspectacoluluiestecuplul formatdeactoriiValeriaSeciu[iMircea Andreescu,pentrucarerela]iacomplex` dintrepersonajelelordevineo]es`tur` dens`deescapism,frustrare,nebunie, l`comie,egoism[ibrutalitatedeopotriv` emo]ional`[ifizic`.TeatrulMic,str. ConstantinMille16,021.3147081

ttttt

Ioana [i foculdeMatei Vi[niec, regia C`t`linaBuzoianu,cuDorina Chiriac,Drago[Huluba,MariusManole. De[isuntfolositem`[ticomic-grote[ti, personajespecificeepocii,teatrumuzical, toateintroduseînscen`cuunritm epuizant[ihaotic,caîntr-unspectacolde bâlcimedieval,discursulecontemporan. Regizoarea[ties`migrezeîntreaceste genurideteatru[ireu[e[tes`le controlezecumijloacelecomediei.(2h, f`r`pauz`);TeatruldeComedie,Sala Mare.Sf.Dumitru 2,021.315.91.37.

ttttt Ionesco – Cinci piese scurtede Eugène Ionesco,regiaAlexandru Dabija,cuAntoanetaZaharia,PavelBarto[,IonelMih`ilescu,DorinaLaz`r.Dabijaareu[its`legeacestescene\ntr-un spectacolcucincisubiecte,darcuosingur`tem`:râsu’-plânsu’defiecarezi.|ns` performan]aspectacoluluieaceeac` reu[e[tes`arateunIonescope\n]elesul tuturor.(1h10min);TeatrulOdeon. CaleaVictoriei 40-42,021.314.72.34. Rezerv`ri onlinelawww.teatrul-odeon.ro.

ttttt $ |n containerdeConstantin Cheianu,regia CristianBan,Mihai Smarandache,MariusDamian,Dimitrii Bogomaz,GabrielPintilei.Estedrama emigran]ilorbasarabeniconcentrat`\n câtevascenedramaticeplasate\ntr-o atmosfer`defars`tragic`,pornit`dela obsesiabasarabeanuluicarer`t`ce[te printr-oEurop`cenu-ldore[te[i\l rejecteaz`.TeatrulOdeon.CaleaVictoriei 40-42,021.314.72.34.Rezerv`rionline lawww.teatrul-odeon.ro.

ttttt |nmormântareadePéter Nádas; regia LászlóBocsárdi,scenografiaJózsef Bartha,cuDrago[Huluba,Mihaela Teleoac`.Osal`capitonat`desuspân`la podelearat`caunspa]iuproasp`tsterilizat,iarprivitorulintuie[tedinpragc`va asistalaunexperiment,launcevasecret, dezv`luitdoarcelor50depersoane.(1h 20 min);TeatruldeComedie,SalaStudio. SfDumitru 2,021.315.91.37.

ttttt Lear deShakespeare,regiaAndrei {erban,cuMarianaMihu],ValeriaSeciu, DanaDogaru,DorinaChiriac,Virginia Mirea,AdaNavrot.“RegeleLear”numai cufemei!Performan]aspectacoluluipoate fichiaromogenitateadistribu]iei.Pentru c`,înfond,esteodemonstra]iea valabilit`]iitragediei[itemelorshakespearieneruptedinconven]iaacceptat` despectator.(3h45min,cupauz`)Teatrul Bulandra,SalaTomaCaragiu.JeanLouis Calderon76A,021.212.05.27.

ttttt Moartea lui Tarelkin deA.V.

Suhovo-Kobîlin,regia GeluColceag,cu George Iva[cu,DoruAna,Dan A[tilean,Radu Gabriel,Alexandra Badea,AlexandruPavel,Gabi Costin, AnaCovalciuc,Vlad Logigan,(2h 30 min);TeatrulMetropolis,Mihai Eminescu89,021.210.51.92.

ttttt ttttt

Ivan Turbinc` dup`IonCreang`, regiaIonSapdaru,scenografiaGelu R\[ca,coregrafia VictoriaBucun,cu: MihaiBadale,EduardAdam,Afrodita Androne,IrinaCojar,CristianCre]u, VictoriaDicu,R`zvanH\ncu,Rodica Ionescu,FlorinL`rescu,DanLupu, Brându[aMircea,AxelMoustache, OrodelOlaru,Florentina}ilea,Oana Vân`toru,muzicaoriginal`:forma]ia Trigon.SpectacolulcreatdeIonSapdaru cuinteligen]`[ibun-gustareoenergie debordant`.Construitpetemepopulare, delacoloanamuzical`compus`de

Ne\n]elegereadeAlbertCamus, regia:FelixAlexa,cu:IrinaMovil`,Lamia Beligan,MarianaMihu],Mihai C`lin. Spectacolulsecontureaz`pe unscenariu psihologic[idesuspans.Apari]iibizare,o muzic`enigmatic`,tensiuneadramatic` creeaz`\nspectacoloatmosfer`\ncordat`,undepericolulpares`amenin]etot timpul.(1h 30min).TeatrulNa]ional, SalaAmfiteatru.Bd.NicolaeB`lcescu2, 021.314.71.71.

ttttt Ni[te fete deNeilLaBute,regia CristianJuncu,cu:VladZamfirescu,Irina

Velcescu,CristinaFlorea,Catrinel Dumitrescu,AndreeaVasile,Diana Cavallioti,coproduc]ieaTeatruluiGeorge CipriandinBuzù[iaAsocia]ieiCulturale Catharsis.UntippenumeGuy(Vlad Zamfirescu)sehot`r`[tes`\[irevad`cinci dintre fosteleiubitepentrua-[icereiertare pentru sup`r`rilepricinuitederuptura bruscàrela]iilor.Dece?Pentruc`seafl` \nfa]aunuipasdecisiv:sec`s`tore[te[i asta\loblig`laonestitate,m`caracum,\n ultimulceas.|ntâlnirileacestuiDonJuan modernsetransform`,\ns`,\nmici procesedeacuzarepecarefosteleiubiteile intenteazòmuluinostru.PiesaluiNeil LaButeabund`\nr`sturn`ridesitua]ie, loviturideteatruaplicatepefondulunui dialogalert,cureplicispumoasecarese amestec`cuafirma]iiuniversalvalabile desprenaturarela]iilormodernedintr-un cuplu.TeatrulNottara,B-dulMagheru 21,021.317.41.01

ttttt NoiembriedeAnaMaria Bamberger,regiaAliceBarb,cuOlga Tudorache,George Motoi.Olga Tudoracheradiaz`energie\ntr-un spectacolscrisspecialpentruea.Este povesteauneimariactri]e,Marga,aflat` lafinaldecarier`[idevia]`.(1h20min); TNB,SalaAmfiteatru.Bd.Nicolae B`lcescu2,021.314.71.71.

ttttt Oblomovdup`I.A.Goncearov,regia AlexandruTocilescu,scenografiaDrago[ Buhagiar,cuMihaiConstantin, ConstantinDinulescu,VirginiaMirea, MihaiVerbi]chi,IrinaPetrescu,Ana MariaMoldovan.Unspectacollucratcu elegan]auneibijuterii.Modern,de[i sfideaz`oriceactualizareviolent`,se bazeaz`,\naceea[im`sur`,peactori[i regie.(3h 40min,cupauz`); Teatrul Bulandra,SalaTomaCaragiu.Jean LouisCalderon76 A,021.212.05.27.

ttttt RevizoruldeN.V.Gogol,regiaHora]iu M`lèle,cu{tefanB`nic`Jr./Hora]iu M`lèle,GeorgeMihì]`,VirginiaMirea, DeliaSeceleanu,ValentinTeodosiu.Actori pescenaaproapegoal`,unplan[eu\nclinat calumeahâd`din“Revizorul”,câteva lumini,intermezzourimuzicale[icamatât. Rezultatulestesurprinz`tor.(2h30min); TeatruldeComedie,SalaMare,Sf Dumitru2,021.315.91.37.

ttttt Sfâr[it de partid`deSamuel Beckett,regiaAlexandruTocilescu,cu IrinaPetrescu,R`zvanVasilescu,Mihai Constantin,IonBesoiu.PemuzicaluiStan Laurel[ideOliverHardy,regizorul AlexandruTocilescuspunepovestea tragic`aluiBeckett,g`sind\nactori sensulpiesei,\ncarnândideileabstracte\n interpret`rimemorabile.Tocilescu manipuleaz`semnele[isejoac`discret cuemo]iilespectatorului.Intr`cuprecizie \nuniversulacesteilumi[itransform` plânsul\nrâs,atuncicânde[timai impresionat[irâsului\id`gravitatea lacrimii,atuncicândnutea[tep]i.Actorul MihaiConstantin,\nrolulluiClov,este nominalizatlaPremiulUniter2010 pentrucelmaibunactor\ntr-unrol principal.(2hf`r`pauz`).TeatrulMetropolis,MihaiEminescu89,021.210.51.92

Rating: ttttt onorabil ttttt bun ttttt foarte bun ttttt capodoper` 5 martie - 2 aprilie 2010 www.timeoutbucuresti.ro 53

Teatru & Dans

Aniversarea (Festen) deThomas Vinterberg[iMogensRukov,regiaVlad Massaci,scenografia:{tefanCaragiu,cu AlexandruRepan,IonGrosu,Catrinel Dumitrescu,AdaNavrot,Dan Bordeianu,EmilHossu,Camelia Zorlescu.NominalizatlapremiileUniter 2010lacategoriaCelmaibunspectacol, “Aniversarea”urm`re[tepovestealui Christian(IonGrosu),unHamletmodern care\[iasum`sarcinadeaexpuneunrù vechi,caremacin`familiasa,cuocazia reuniuniianualeprilejuit`deaniversarea tat`luisù,interpretatdeAlexandru Repan,ac`ruiprezen]`scenic` cople[itoareumplespa]iulchiardela primaapari]ie.CatrinelDumitrescu\n rolulmameiestenominalizat`laCeamai bunàctri]`\nrolsecundar.P.S.: Cinefililorleesteprobabilcunoscut numeleluiVinterberg[ialmultpremiatuluisù“Festen”,filmrealizat\n 1997\ncadrulDogma95(platforma artistic`lansat`\mpreun`cuLarsvon Trier).TeatrulNottara,B-dulMagheru 21,021.317.41.01.

ttttt $ Closer dePatrick Marber,regia

valoroasaforma]iedejazzbasarabean` Trigonpân`ladecoruri[idansurilecu m`[ti,spectacolulesteoinvita]iedea revizita,depeopozi]iedistan]at`,texte clasicecarer`mânprizonierelisteide lecturidincopil`rie. DanielBadale, interpretulluiIvanTurbinc`,pares`fie n`scutpentruacestrol.Actorultrececu u[urin]`dinregistrulcomic\ncelgrav, ad`ugândpersonajuluisubstan]a filozofic`pecarepersonajulluiIon Creang`oascunde\nspatelereplicilor mucalite.TNB,SalaMare,Bd.Nicolae B`lcescu2,021.314.71.71

Art`

REDDOT

Obere[i...untablou,v`rog!

La mas`printreoperedeart`

Aicump`rauntabloudin acela[iloc\ncarem`nânci? Saudinacela[iloc\ncarete adunilaberecuprietenii? Indiferentder`spuns,\n meniullocalurilordin Bucure[tig`se[timainou[i art`.DeIoanaM\]u Publica]ia The Telegraph scria c` pasiunea crescând` a omenirii pentru art` ar putea fi pus` pe seama crizei financiare. E lucru [tiut c` arta are efecte benefice asupra psihicului c`zut \n depresie. Din acela[i motiv de criz` arta modernist` se pare c` a devenit [i... mai frumoas`, dac` lu`m exemplul uneia dintre cele mai recente opere

ale artistului britanic Richard Wright, care a poleit \n aur un \ntreg perete al Muzeului Tate Britain, f`cându-l s` arate ca un soare prins cu la]ul [i tras pe P`mânt. Pentru opera sa artistul a câ[tigat de altfel unul dintre cele mai prestigioase premii britanice \n art` [i suma de 25.000 de lire. {i \n Bucure[ti arta pare c` s-a strecurat ca argintul viu peste tot, prin restaurante, hoteluri , baruri, magazine. Aproape oriunde ai intra \n capital`, fie c` mergi la o bere, s` iei cina sau s` faci cump`r`turi, ochii ]i se pot odihni pe o pictur`, sculptur` sau fotografie. Motivul acestei r`spândiri a artei poate fi aceea[i criz` financiar` care a \ndemnat proprietarii de afaceri de genul celor enumerate mai sus s`

54 www.timeoutbucuresti.ro 5 martie - 2 aprilie 2010

devin` mai inventivi [i s` ofere clien]ilor mai mult decât produsele pentru care pl`tesc. Sau poate c` \n sfâr[it, \n Bucure[ti dup` \ndelungul r`zboi al artei contemporane cu un ora[ pr`fuit de concep]ii \nvechite, operele de art` câ[tig` tot mai multe b`t`lii. De fapt nici nu conteaz` motivul, important e c` un ora[ atât de gri \n urm` cu pu]in timp a devenit [evalet pentru arti[tii români care s-au gr`bit s` a[tearn` pe el culoare, idei [i talent [i nu doar \n galerii de art`. Astfel, ei, arti[tii, au \nceput cu barurile [i ceain`riile. De exemplu, Deja Fu (de la perfectul simplu) organizeaz` vernisaje de aproximativ un an. Acolo au fost expu[i arti[ti deja cunoscu]i, ca Alexandrina Hristov, dar [i alte

nume cu poten]ial, ca Lorena Voicu, elev` \n clasa a 10-a. Apoi \n ceain`ria Tabiet, nou deschis` \n ora[, este expus \n camerele de ceai pictorul Daniel R`gu[itu, cu detaliile sale colorate, ce te pun pe gânduri \n timp ce amesteci \ndelung mierea din ceaiul de Roiboos.... |n restaurantul La Mi[to, fostul La Gigi, se g`sesc [i operele lui Costin Craioveanu, artistul care picteaz` vedete, propriul nostru Andy Warhol autohton. Dac` \ntre felurile de mâncare te hot`r`[ti s` cumperi un tablou, pre]urile sunt situate \ntre 700 [i 1.000 de lei. {i la restaurantul mai “fitzos” din faimoasa cas` istoric` Vernescu au fost expuse cu pu]in timp \n urm` lucr`rile consacrate ale lui Nicolae Maniu - reproduceri realizate chiar de artist dup` lucr`ri deja vândute. Tablourile expuse aici se g`sesc \n toat` Casa, inclusiv \n saloanele de joc ale Casino Palace. La Casa Vernescu expozi]iile au \nceput de anul trecut [i se schimb` periodic, ca norocul juc`torilor la rulet`. Unele afaceri precum hotelul Vilaarte r`mân \ns` fidele pentru mai multe luni unui singur artist sau unei familii de arti[ti. Vilaarte g`zduie[te \nc` de la deschidere, \n 2009, lucr`rile picto-fotografice ale Alinei B`ncil` [i sculpturile lui Dan B`ncil`. Deja dintre lucr`ri au fost cump`rate aproximativ 15 tablouri cu pre]uri cuprinse \ntre 500 [i 1.250 de lei [i 10 sculpturi cu pre]uri ce ajung [i pân` la 500 de euro. Cea mai recent` tu[` a pensulei asupra capitalei este magazinul gurmand Biscuit, deschis recent pe strada Nicolae B`lcescu, \n locul fostului magazin Bally. Chiar din vitrin` te \ntâmpin` pozele artistice ale fotografului Ovidiu Micsik [i odat` ce intri, dac` reu[e[ti s` treci de tenta]iile culinare de la parter, la etaj a fost amenajat` [i o Galerie de art` care expune lunar lucr`ri ale arti[tilor români. Galeria Biscuit a expus pân` acum lucr`ri de Silviu Spoial`, Sergiu Mih`escu, ce a pozat prin ora[ 2 balerini \n plin avânt, sau Maria Marin ce deseneaz` grafic` zoomorf`. {i urmeaz` s` g`zduiasc` \n martie pe fotografii Roxana Enache [i Ovidiu Micsik. arta@timeoutbucuresti.ro

Cronici Viorel M`rginean

Georgeta Grabovschi

ttttt

Expozi]ie retrospectiv` Viorel M`rginean, Galeria Artmark, pân` pe 14 martie

Pictur`, Galeria Orizont, pân` la 1 aprilie

PeViorelM`rgineanl-a[l`sas`-mi pictezeora[ul[icopil`ria.Credc`ar surprindefoartebineprim`verilecu buchetedeghiocei[ideM`seauaciutei [icrângurilepline,refugiipentru p`s`ri.Nua[l`saamintirileasteape mânaoricui,darM`rginean[i-a a[ternutpe[evaletlocurilepropriei copil`riicunaturale]eacucare[i-a a[ternutCreang`pehârtiecire[ele[i motoceii. Doarc`tu[elepictorului\nf`]i[eaz` peisajeprecumpodi[ulTransilvaniei peticitcuz`pad`saufrunzedetoamn`, iaruneledintreacestez`riaucevadin impresionismulluiVanGogh(Ar`turi din1970)[ichiaroimpresiedou`din

Delta la Marea Neagr`

Iarna lumealiliputanàolandezuluiPieter Bruegel,doarc`f`ròameni. Pedecealalt`parte,M`rginean picteaz`p`s`ri[iflori.Iar p`s`rilesale pars`-ifiap`rutmai\ntâi\nvis,\nainte caartistuls`lepun`pehârtie.Unele invadeaz`cerurideculoareca\ntr-un filmdeHitchcock(f`ràtmosferade groaz`),alteleaparblurate[i zbur`t`cite[imaisunt[icelecare sunt frumoasecani[tepùni.Iarflorilesale pars`nufi\ntâlnitvreodatìarna,sunt potrivitepentruafid`ruiteprivirii m`carde8martie,\nlocdealtedaruri ceseofilesc.ArtistulViorelM`rginean estecusiguran]ùnuldintrepictorii contemporanireprezentativiai României,nudegeaba\nanul1967era remarcatladeschidereaBienaleidela Parisde celebrulcriticfrancezAndre Malraux[inudegeabal-a[l`saeu s`-mipictezevisele.

static` pân` la peisaje urbane [i toate par culese dintr-o lume iluzorie, translucid`, cu reflexe de lumin` ca [oseaua dup` ploaie. |ns`, de[i \nv`luite \n vag, lucr`rile transmit emo]ii puternice, de la “Flamenco”, o zbatere de ro[u la fel de pasional` ca ritmurile dansului, pân` la “Medita]ie”, un amestec de albastru [i dualitate. Artistaaavutexpozi]ii\nEuropa, dar[i\nAmerica[ichiarIndia,lucr`rilesaleajungând\ncolec]iiprivatedin lumea\ntreag`,iar\nmarties-aoprit[i \nBucure[ti doarpentruolun`...

Ai fi tentat s` \ncadrezi operele Georgetei Grabovschi \n curentul cubismului care deconstruia [i \mp`r]ea \n prisme [i alte geometrii siluetele [i peisajele, dând impresia c` totul se putea divide [i apoi “lipi“ la loc. Criticul Radu Ionescu a asem`nat picturile Georgetei Grabovschi chiar cu tablourile lui Lionel Feininger care desena acela[i caleidoscop cubist de imagini, alunecând \nspre finalul carierei spre expresionism- victoria expresiei asupra formei. A[adar, operele lui Grabovschi e posibil s` fi pornit de la ideea cubismului doar c` formele sale de pe [evalet par topite, cumva uniformizate de un arunc`tor de fl`c`ri. Buc`]ile sale de imagini sparte se lipesc armonios transformându-se, paradoxal, mai degrab` \n materia din care a pornit orice form` decât ceva \n care forma sa transformat. Adic` uitându-te la lucr`rile Georgetei Gabrovschi po]i s` filozofezi la \ntrebarea: Care a fost primul: oul sau g`ina? Artista a pictat de la “Instrumenti[ti” pân` la dansatori [i m`[ti vene]iene, de la natur`

Natur` static`

Palatul Na]ional din Guatemala un drum de urme \nsângerate, parcurs parc` de victimele genocidului [i ale abuzurilor permise de dictatorul Rios

Montt. |n 2005 Regina Jose Galindo prime[te [i premiul Leul de aur pentru cel mai tân`r artist la Bienala din Vene]ia. Astfel de performance-uri \n care corpul devine obiectul supus procesului artistic au \ns` \n spate o istorie lung` [i controversat`. Chiar \n anul na[terii Reginei Jose Galindo, \n 1974, autoproclamata “bunic` a performance art” de origine iugoslav` [i sârb` Marina Abramovic se supunea la o serie de experimente fizice [i psihice \n lucr`rile sale “Rythm 0”. “Rythm 2” [i “Rythm 5”. Iar la \nceputul anilor ’70 artista de origine austriac` Valie Export \[i supunea corpul atingerilor publice pentru a duce mai departe un mesaj feminist. |ns`, spre deosebire de Abramovic, ale c`rei experimente sunt realizate dintr-o curiozitate fa]` de psihic [i limitele fizicului uman, Regina Jose Galindo vorbe[te prin sine [i \n numele colectiv al poporului s`u. Chiar dac` artista \ns`[i spunea \ntr-un interviu c` tot ce face e pentru sine, dintr-o nevoie de revolt` interioar`, mesajul s`u este unul social \ndreptat spre lumea \ntreag` [i repetat chiar c`tre poporul guatemalez. Ioana M\]u

Regina Jose Galindo Expozi]ie retrospectiv`, MNAC, pân` pe 20 aprilie

Cine poate [terge urmele (2003) ]inând \n mâini un lighean cu sânge uman. Din pas \n pas se oprea pentru a-[i \nmuia t`lpile \n sânge, trasând astfel \ntre cl`direa Congresului [i

5 martie - 2 aprilie 2010 www.timeoutbucuresti.ro 55

Art`

“Scrijelesc cuvântul Perra (curv`) cu un cu]it pe piciorul drept ca semn de protest \mpotriva abuzurilor \mpotriva femeilor din Guatemala” scrie pe una dintre explica]iilevideourilor proiectate la etajul3 al MNACului, unde are loc expozi]ia“Urgent Issues” a artistei guatemaleze Regina Jose Galindo. “Perra” e doar unul dintre performance-urile[ocante proiectate \n cadrul expozi]iei,al`turi de “Confession” (2007),unde artista e supus` voluntar la waterboarding (form` de tortur`) sau “Piel”(2001), când Regina [i-a ras tot p`rul de pe cap [i corp [i s-a plimbat goal` pe str`zile Vene]iei. La intrare \n expozi]iee proiectat` una dintre cele mai cunoscute “opere” ale sale, “Cine poate [terge urmele”(2003) - \n care care artista [i-a exprimat revolta \mpotriva candidaturiila pre[edin]ie a fostului dictator Efrain Rios Montt prin sânge. |mbr`cat` \n negru, doliupentru victimele conflictului armat din Guatemala condus chiar de Rios Montt, Regina a mers pe str`zileGuatemalei

Interviuartist

Profilartist

Dan Pier[inaru

Bernard Boutet de Monvel

Art`

Dan Pier[inaru Unii \l re]in pe Dan Pier[inaru de la petreceri [i evenimente fashion sau vernisaje, dup` costuma]iile sale “preten]ioase”- un papion de geek, un sacou din catifea regal` sau o p`l`rie de Mad Hatter. Al]ii \l apreciaz` pentru faimosul s`u tiramisu, pe care \l aduce de obicei la petreceri private, când este rugat. Dar specialitatea artistului sunt pe lâng` fotografii, bijuteriile. Pier[inaru organizeaz` deja de doi ani primul târg de bijuterii din capital` AUTOR, precedat de expozi]iile-eveniment Extins. “Evenimentele mele se refer` cu prec`dere la bijuterie. Cred c` necesitatea [i intui]ia au fost dou` argumente care m-au determinat s` stabilesc aceast` mic` «insul`» de... frumos. Mi-am dorit dintotdeauna

Bijuterii \n cadrul târgului Autor, Adriana Goilav

ca arti[tii pe care \i reprezint s` fie pozi]iona]i pe o pia]` c`reia \i apar]in \n totalitate, iar ei (implicit [i eu, ca artist) s` fie liberi s` creeze f`r` constrângeri «organizatorice»”. Cel mai recent proiect al artistului a fost totu[i unul fotografic. Dan Pier[inaru este unul dintre fotografii care au privit prin ferestrele pr`fuite ale caselor vechi din Bucure[ti sau prin ochii goi ale celor aproape d`râmate \n proiectul numit “Bucarest La mal-aimée” - un catalog care cuprinde o privire contemporan`, prin obiectivul camerei , asupra situa]iei patrimoniului bucure[tean aflat \n declin. Despre contribu]ia sa la catalog, denumit` Casa celor 170 de ani, Pier[inaru spune c` “m-au fascinat \nc` de mic locurile p`r`site. ...lipsa acut` a unui suflet care s` le populeze \]i permite s` le compui propria poveste, s` le interpretezi fiecare cotlon \ntr-o manier` personal`”. Anul acesta fotograful preg`te[te târgul AUTOR care a ajuns la cea de -a treia edi]ie [i care va avea loc \n data de 24-25 aprilie la Sala Dalles. “Urmeaz` ca dup` acest târg s` organizez \nc` alte 3 evenimente care s` implice, \ndeaproape \mbinate, designul [i fotografia.” S` sper`m doar c` o s` aduc` la deschiderea lor [i tiramisu.

56 www.timeoutbucuresti.ro 5 martie - 2 aprilie 2010

pictor [i ilustrator al anilor ’20-’30 Bernard Boutet de Monvel, al`turi de Georges Barbier sau Georges Lepape se num`r` printre cei mai importan]i ilustratori art deco ai anilor ’20. Cei trei acopereau paginile revistei mondene franceze La Gazette de bon ton, publicat` \ntre anii 1912 [i1925, cu siluetele hainelor lui Paul Poirot sau cu obiceiurile parizienilor rafina]i. Lucr`rile lui de Monvel se extind \ns` [i \n lumea newyorkez` unde artistul studiaz` a[a-numi]ii dandy, sporturile practicate de “the upper class”, dar [i peisajele urbane ale marii metropole. Din operele sale mai fac parte [i o serie de tablouri cu teme exotice, pictate \n Maroc, \n 1918. Monvel a ajuns [i \n Bucure[ti, \n 2010, reprezentat de unul dintre portretele sale realizate \n Place de la Concorde din Paris. Conferin]a din Bucure[ti intitulat` “Bernard Boutet de Monvel ou la naissance de l’art deco/ Bernard Boutet de Monvel sau na[terea art deco-ului” a fost su]inut` \n februarie de StéphaneJacques Addade, membru al Camerei Europene a Exper]ilor de Art`. Evenimentul a avut loc \n cadrul proiectului cultural Serile Prietenilor la Muzeul Zambaccian, \ns` a avut un mic inconvenient, fiind prezentat doar \n francez`, probabil pentru c` organizatorii \nc` se cred \n Micul Paris. Dar pentru cei care nu cunosc bine limba, \n spe]` eu, imaginile proiectate pe perete au avut darul s` stârneasc` [i mai mult` curiozitate

Dandy din anii ‘20-’30 asupra operelor artistului. A[adar, am accesat “galeria” online Google, ceea ce recomand [i amatorilor de art deco [i vintage, pentru c` de[i, deocamdat`, lucr`rile lui Bernard Boutet de Monvel nu se g`sesc expuse nic`ieri \n Bucure[ti, ele merit` s` fie studiate chiar [i pe internet. Dup` care ar merita o vizit` la Paris...

PHOTOLAND/CORBIS

fotograf [i organizator evenimente

O lucrare de Boutet de Monvel

Spa]iinoi

Expozi]ii

www.danaartgallery.ro

Cum s` figurezi \n liste Trimite]i programul complet: eveniment, dat`, or`, pre]uri, adres`, telefon, fax, web, prin e-mail la art`@timeoutbucuresti.ro sau la fax 0318.256.329. Publicarea informa]iei \n liste este gratuit`, dar, având \n vedere spa]iul limitat, nu garant`m includerea tuturor evenimentelor. Legend` F intrare liber` N vernisaj $ cronic` # pân` la ! recomandarea Time Out

Foto Video Dana Zbârcea, Interior Danaart Gallery vrea s` creeze de fapt conexiuni prin art`, a[a cum scrie chiar pe site, [i promoveaz` acest lucru [i prin intermediul evenimentelor care strâng laolalt` arti[tii cu iubitorii de art`. |nceputul evenimentelor, \n februarie, a marcat dou` expozi]ii colective, la Café Verona, realizate cu ocazia lans`rii conceptului de Conexiuni prin art`. Vernisajele viitoare vor fi postate pe site- ul galeriei, de[i cei mai “\mpiedica]i” ar trebui s` vizioneze \n continuare lucr`rile de acas`...

MNdAC

Str. Dr. Staicovici 26/Ota Urmând exemplu ini]iativelor altor capitale ale Europei care au deschis supermarketuri de art`, accesibile publicului larg, [i \n Bucure[ti s-a deschis un Magazin de art` contemporan`. Cu alte cuvinte dac` n-ai timp s` “ba]i” galeriile, \n MNdAC g`se[ti oricând, laolalt` lucr`rile arti[tilor contemporani români. Cei care au \nceput acest proiect au fost Octavian Rusu (Ota) [i Nicolae Com`nescu care au deschis magazinul pentru a sprijini arta contemporan` \n România [i pentru

c` “a[a ceva nu exista pe pia]`, iar galeriile nu acoper` toat` nevoia de expunere a tinerilor arti[ti”. De[i “MNdAC este mai mult un lifestyle decât un business”, cei doi proprietari se a[teapt` \n aproximativ 2 ani [i la un profit. Deja din magazin au fost vândute aproximativ 40 de lucr`ri cu pre]uri cuprinse \ntre 400 [i 1.000 de lei. Cele mai bine vândute lucr`ri apar]in artistului Irlo [i lui Alex Ciubotariu, aka Pisica p`trat`. La fiecare 3-4 luni magazinul de art` contemporan` pl`nuie[te s` organizeze un vernisaj, \ns` “stocul” de tablouri [i poze (mai mult` pictur` decât fotografie) se reactualizeaz` continuu. |n magazin sunt acceptate [i tinere talente, dar sunt expuse [i opere ale arti[tilor deja cunoscu]i de public precum Claudiu Ciobanu, Ioana Ursa sau Nicolae Com`nescu cu ale sale lucr`ri din noroi, cenu[` [i mu[tar, iar majoritatea lucr`rilor nu cost` mai mult de 1.000 de lei. De men]ionat e c` la fel ca \ntr-un supermarket, “produsele” se pot returna sau schimba dac` clientul are vreo nemul]umire.

! Michele Bressan – Last Shot, H’art Gallery, \nceputul lunii februarie - martie. ! Comrades of Time, Galeria Pavilion Unicredit , Nicolae Titulescu 1, tel: 031.103.41.31, # 28 aprilie. Participan]i: Zbynek Baladran (CZ), Grigor Khachatryan (AM), Anna Molska (PL), Ioana Neme[ (RO), Skart (SRB), Clemens von Wedemeyer (DE). Carmen Dobre- Rising High, Galeria Mora, Grigore Mora 39, tel: 0724. 015. 905, # 12 martie. Interesul tematic al artistei se concentreaz` pe reprezentarea corpului uman ca purt`tor de valori sociale [i culturale. Aceast` serie fotografic` face o referire indirect` la condi]ia social` precar` a muncitorilor din vremurile recente. ! $ Regina Jose Galindo, Urgent Issues, MNAC, Palatul Parlamentului/ Str. Izvor 2-4, miercuri–duminic` 10:00–18:00, #20 martie Centrat` pe problematici dure ale unei umanit`]i asuprite, expozi]ia prezint` o selec]ie a celor mai importante lucr`ri realizate de artist` \ntre anii 1999 [i 2009. Expozi]ia nu este recomandat` minorilor.

Geta Br`tescu – Spaces 1971–2005, Ivan Gallery, Greceanu 13. Vizitarea se face cu programare \n prealabil la telefon 0721.261.242. Maia Oprea, Melenia Art Gallery, Covaci 12, mar]i-vineri 12:00-19:00, sâmb`ta 11:00-15:00, # 4 martie.

Art` prin ora[ Daniel R`gu[itu - pictur`, Ceain`ria Tabiet Str. Ionescu Gion nr.9, tel: 021.56.95.770, # sfâr[itul lunii martie. Maria Iosub - pictur` decorativ`, Bar Arcade, Profesor Ioan Cantacuzino 8, #30 martie. Sergiu Mih`escu-fotografie, Galeria Biscuit din magazin Biscuit, Nicolae B`lcescu 26, # 20 martie. Seria de poze surpinde doi balerini, Carmen Lupei [i Vlad M`rculescu, ce danseaz` \n diverse p`r]i ale ora[ului. At Tea in Nepal - Andreea Machidon, Sala de lectur` -Teatrul Act, Calea Victoriei 126, # 10 martie.

Pictur` !$ Viorel M`rginean – Retrospectiv` ArtSociety/ Artmark, Logof`t Luca Stroici 18, mar]i – sâmb`t` 11:00 - 19:00, duminic` 11:00 - 14:00, # 14 martie. !$ Georgeta Grabovschi, Galeria Orizont, Nicolae B`lcescu 23, luni-vineri 10.00-19.00, sâmb`t` 10.00-16.00, tel: 021.315. 89.22, # 1 aprilie. ! Imagini ale lumii trec`toare. Kunisada – un mare gravor al [colii Utagawa. Gravur` japonez` din secolul al XIXlea, MNAR,S`lile Kretzulescu, # 28 martie. Iulian-Dalin Toma – Spa]iuMemorie Muzeul Na]ional al Satului, vernisaj 20 februarie, # aprilie. Bogdan Vl`du]` – Pictur`, Galeria Recycle Nest, Strada Icoanei 17, # 15 martie.

Art`

Angela Bonta[, Animal Planet

Idila - pictur`, fotografie, instala]ie, Galeria ATELIER 030202, Sala Nou` a Teatrului de Comedie, strada Sfânta Vineri nr. 11, vernisaj 11 martie, # 11 aprilie Artiste din genera]ii diferite, din România [i din Austria, active pe scena artistic` interna]ional` (printre altele: Irina Botea, Magda Pelmu[, Simona Vil`u, Cristina Garabe]anu, Marilena Preda Sânc, Lena von Lapschina, Petra Sterry, Chloe Potter, Eva Ursprung [i Eva Schlegel) au fost invitate s`-[i prezinte viziunea lor asupra no]iunii de “idil`” cu mijloacele de expresie artistic` ce le stau la dispozi]ie în contextul actual.

PHOTOLAND/CORBIS

Recent lumea artei s-a confruntat cu câteva incidente regretabile [i foarte costisitoare, ca, de exemplu, distrugerea unei pânze de Picasso, expus` la Metropolitan Museum of Art, \n New York, de c`tre un vizitator care [i-a pierdut echilibrul... A[adar, pentru cei mai neaten]i sau ghinioni[ti, dar [i pentru restul iubitorilor de art` din România recomand cea mai recent` galerie...online, Danaart Gallery. Galeria care poate fi accesat` la un click inofensiv vine pe pia]a galeriilor “deschise” pe internet cu un concept proasp`t ca prima tu[` de culoare pe [evalet. Designul site-ului este “fresh”, desenat \n verde [i gri [i e u[or de navigat. Pentru fiecare sec]iune, de la arte plastice pân` la arte decorative [i arhitectur`, au fost selecta]i arti[ti noi sau care nu se reg`sesc \n mainstream, printre ei fotograful Vlad Eftenie sau pictori]a Dana Zbârcea (fondator site) [i mul]i al]ii. De pe site nu se poate cump`ra nicio lucrare online, \n schimb dac` vânzarea nu se poate face prin intermediul galeriei, poten]ialii clien]i vor fi pu[i direct \n leg`tur` cu artistul.

FLASH

5 martie - 2 aprilie 2010 www.timeoutbucuresti.ro 57

Carte Interviu Dan Mircea Cipariu

Carte

Dan Mircea Cipariu s-a n`scut la 7 septembrie 1972 \n Bucure[ti. Este absolvent al {colii Superioare de Jurnalistic` din Bucure[ti [i licen]iat al Universit`]ii Bucure[ti, Facultatea de Jurnalism [i {tiin]ele Comunic`rii. Debuteaz` \n presa literar` \n 1988 (SLAST), debutul editorial se petrece \n 1999, cu volumul “Hai s` ne-ntâlnim pe site sâmb`t` seara” (Editura Libra). Membru al Uniunii Scriitorilor din România. |n 2009, a fost reales pentru un nou mandat pre[edinte al sec]iei de poezie - Asocia]ia Scriitorilor Bucure[ti. |n 2007, volumul sù de poeme “Tsunami”, Editura Brumar, 2006, a primit Premiul Asocia]iei Scriitorilor din Bucure[ti. Suferi de o remarcabil` bulimie cultural` [i de o vrednicie de administrator (tot \n spa]iul cultural) cum mai rar \ntâlne[ti la persoane de vârsta ta. De unde ]i se trage? De 20 de ani, scriitorii trìesc f`r` s` aib` mecanisme [i sisteme sociale care s`-i protejeze, care s` le promoveze [i s` le vând` “produsele culturale”. Nu exist` institu]ia agentului literar, nu exist` un sistem de distribu]ie [i de promovare a c`r]ii care s` acopere teritoriul României, nu exist` o lege a sponsoriz`rii care s` favorizeze actul cultural. Procedurile de decontare [i de declara]ii la fisc sunt acelea[i [i pentru o firm` care vinde alcool, [i pentru o organiza]ie nonguvernamental`. Mai mult, ca s` duci la bun sfâr[it un proiect cultural trebuie s` vii cu bani de acas`, pentru c` institu]iile abilitate, Ministerul Culturii, Administra]ia Fondului Cultural Na]ional, deconteaz` dup` luni bune de la \ncheierea evenimentului tù cultural. M-am apucat de proiecte culturale ca o reac]ie energic` la tot acest concurs de \mprejur`ri care \l fac pe scriitor s` aib` o relevan]` social` aproape de zero. Nu a[ fi vrut s` fiu un administrator cultural. Am devenit un creator [i ini]iator de proiecte culturale din disperare! Din disperararea c` imobilismul statului nu va produce curând o schimbare de mentalitate [i de sistem prin care scriitorul, creatorul de produse culturale, s` fie tratat ca un

investitor strategic \n identitatea na]ional`. Fac proiecte culturale pentru c` [tiu c` al]ii nu [tiu s` le fac`, iar al]ii nu vor s` le fac` din motive de clan politic, literar sau financiar. Ai candidat la pre[edin]ia Uniunii Scriitorilor. Chiar ai crezut c` ai sor]i de izbând` sau ai vrut doar s` oferi o [ans` democra]iei? Am crezut tot timpul \n [ansa mea. Mai cu seam` c` [i scriitorii, [i Uniunea Scriitorilor traversau [i traverseaz` o perioad` extrem de precar` financiar. Mi-am spus tot timpul c` alegerea mea ofer` cu adev`rat o [ans` real` de democratizare a accesului membrilor breslei scriitorilor la resurse organiza]ionale, financiare [i, mai cu seam`, de imagine. Faptul c` foarte mul]i dintre cei care nu m-au votat au venit [i mi-au spus c` am avut cel mai bun [i coerent program [i c` m` vor vota peste patru ani e un câ[tig imens. Imediat dup` ce a fost anun]at câ[tig`tor, \ntr-o fotografie ca pentru istorie, dl. Nicolae Manolescu mi-a \ntins mâna [i m-a felicitat \n fa]a reporterilor [i fotoreporterilor pentru cel mai bun program propus. Dar nu \ntotdeauna câ[tig` cel mai bun program electoral, ci imaginea unui candidat. Sunt, \ns`, extrem de optimist asupra viitoarei mele candidaturi la pre[edin]ia Uniunii Scriitorilor.

58 www.timeoutbucuresti.ro 5 martie - 2 aprilie 2010

Spune-mi câteva dintre ideile cu care ai vrut s`-]i ademene[ti electoratul. |n primul rând, un proiect de comunicare intern` prin care scriitorii s` se cunoasc` \ntre ei mai bine [i s` poat` realiza \mpreun` evenimente culturale [i mediatice de impact. Programul meu poate fi citit pe www.uniuneascriitorilor.ro , nu e un secret pentru nimeni. Comunicarea intern` ar fi \nsemnat o schimbare de structur` organizatoric` [i crearea unei culturi organiza]ionale moderne. Povestea se rezum` astfel: Colegii mei de Uniune au obligativitatea de a pl`ti cotiza]ia f`r` a primi, \n afara bonus-ului la pensie [i a cheltuielilor de \nmormântare, nimic care s`-i pun` \n rela]ie. Eu le-am promis c` banii lor de cotiza]ie se vor duce pentru urm`toarele trei ac]iuni concrete: un buletin lunar pe care s`-l primeasc` fiecare gratuit, “Anuarul Scriitorilor Români” pe care s`-l primeasc` cu to]ii gratuit la sfâr[itul fiec`rui an [i vot electronic pentru to]i colegii din USR, fie c` se afl` \n ]ar` sau \n str`in`tate. Poate, \n mod real, Manolescu s` c`l`uzeasc` destinele breslei de acolo, de pe malurile Senei [i dac` r`spunsul e pozitiv, ce-i urezi la \nceput de nou mandat? Povestea fundamental` e urm`toarea: cu sau f`r` Nicolae Manolescu \n ]ar`, Uniunea Scriitorilor nu reprezint` o cultur` organiza]ional` modern`! Nu are o

echip` de profesioni[ti \n marketing [i management cultural, \n comunicare intern` [i promovare. Vina fundamental` a domnului Nicolae Manolescu e aceea c` n-a vrut sau poate c` n-a [tiut s` reformeze Uniunea Scriitorilor \n a[a fel \ncât s` devin` una dintre organiza]iile nonguvernamentale etalon ale României prin care s` atrag` fonduri interne [i europene pentru proiectele membrilor ei. Pre[edintele Nicolae Manolescu e, \n acest moment, doar un simplu cheltuitor al resurselor financiare [i umane - [i ele teribil de diminuate de criza economic`! - pe care le are Uniunea. Prestigiul s`u imens de critic literar nu poate s`-i acopere lipsa unor dexterit`]i administrative [i organiza]ionale minime. Ce-i doresc la \nceput de mandat? S` aib` mai mult organ de ascultare pentru critici, nu pentru lingu[eli! Ce [anse mai are literatura vie la noi, mai ales \n vremuri de restri[te economic`? Literatura ca form` de terapie personal` nu va muri niciodat`. Ca fenomen social ea poate avea urcu[uri [i coborâ[uri, \n func]ie de politicile culturale [i financiare ale unui stat. La noi, cum nici anul `sta Ministerul Culturii nu va da niciun leu pentru c`r]ile scriitorilor români \n via]`, situa]ia e la limita de jos a subzisten]ei. Dar miracolul literaturii nu e niciodat` \n cititor, ci \n creatorul de literatur`! ~sta e motivul pentru care nu m` adaug \n corul bocitoarelor sfâr[itului literaturii. Ce politic` ar trebui s` adopte Ministerul Culturii pentru stimularea literaturii originale, dar [i pentru relansarea editurilor? F`r` bani de la buget, nu se poate face [i imagina nimic. |n acest moment, Guvernul României [i Ministerul Culturii au pus editorul [i scriitorul la perete. Nu-i execut`, dar \i las` s` agonizeze. Este cel mai anticultural Guvern din ultimii 100 de ani. {i antina]ional, pentru c` nu \n]elege c`, f`r` a avea \n lucrare estetic`, literar` [i cultural` limba român`, ne \ndrept`m spre o popula]ie de consumatori, nu spre o na]iune a limbii române! carte@timeoutbucuresti.ro

Carte 5 martie - 2 aprilie 2010 www.timeoutbucuresti.ro 59

Recenzii

Alte]aSacititoare,AlanBennett ttttt

Carte

Leda, 158 p, 39,90 lei |n termeni medicali, cartea lui Bennett este o pastil` de Prozac ambalat` \n pagini de proz` (este lini[titoare [i amuzant`, confer` \ncredere [i d` o [ans` optimismului din noi); \n termeni de valoare literar` e “o capodoper` \n miniatur`”, cum bine spunea Susan Hill, citat` pe man[eta supracopertei la edi]ia româneasc` a lucr`rii. Dac` latura de miniatur` este evident` (cartea are circa 150 de pagini, format de buzunar), s` \ncerc`m s` o deslu[im pe aceea de capodoper`. Scris` cu condeiul f`r` vârst` al marilor umori[ti englezi - de la Jerome K. Jerome la Wodehouse sau Evelyn Waugh -, cu acela[i ton mucalit, cl`dit pe ironie subtil`, cu fraze sobre pân` la pedanterie, dar care ascund un miez de un haz detonant, cartea lui Alan Bennett ne ofer` povestea unei convertiri neobi[nuite. Protagonista este Majestatea Sa, Regina Marii Britanii, The Queen (incredibil de asem`n`toare cu aceea \ntruchipat` de Helen Mirren \n filmul cu acela[i titlu). O persoan` care, sub aparen]a morgì [i a crisp`rilor dictate de etichet`, este, fundamental, mai uman` decât marea majoritate a supu[ilor ei. Lucru care nu se vede de la bun \nceput, ci pe m`sur` ce cartea \nainteaz` [i Majestatea Sa \ncepe s` se metamorfozeze sub influen]a... lecturii, cunoscându-se, \n primul rând, pe sine, cea adev`rat`. La \nceput, cum spuneam, ea este \ntru totul devotat` misiunii c`reia i-a fost \ncredin]at` de Dumnezeu [i de na]iune. Ascult`, cu polite]e britanic` [i devo]iune cre[tineasc`, de toate detaliile, adeseori stupide, pe care ritualurile vie]ii de Curte i le dicteaz` [i se \ncadreaz` \n scheme pân` \ntr-atât \ncât ajunge s` devin`, exclusiv, interpreta unui rol social, uitând s`-[i trìasc` propria via]`. |ntr-o clip` de neaten]ie a lacheilor pu[i s` o supravegheze, Regina ia urma câinilor ei (“snobi [i obraznici”) [i a t`mb`lùlui f`cut de ace[tia [i iese, \n mod cu totul neobi[nuit, din Palatul Buckingham. Deodat`, se treze[te \n fa]a unui autobuz-bibliotec`, o

dub` cultural` venit` din City of Westminster s` r`spândeasc` luminile lecturii. Suverana urc` treptele mici ale bibliobuzului ca s`-[i cear` scuze domnului Hutchings, bibliotecarul, pentru zarva iscat` de câini [i... via]a i se schimb` radical. Mânat` de polite]e, ajunge s` fac` o conversa]ie de complezen]` [i, apoi, s` cear` o carte, ca s` confere un sens mai pu]in conven]ional descinderii ei printre rafturi. O carte anost`, semnat` de Ivy Compton-Burnett, dar care produce declicul \n ordinea destinului regal. A doua alegere, dup` o s`pt`mân`, este mai bun` - “The Pursuit of Love”, de Nancy Mitford. |ncet-\ncet, lectura nu mai reprezint`, ca pe vremuri, o datorie pentru Majestatea Sa, ci o real` desf`tare. “Odat` ce [i-a intrat \n mân`, nu i s-a mai p`rut ciudat c` \[i dorea s` citeasc`, iar c`r]ile, de care se apropiase cu atâta precau]ie, au ajuns treptat s` fac` parte din ea.”

60 www.timeoutbucuresti.ro 5 martie - 2 aprilie 2010

{i cum, s` cite[ti “\nseamn` s` te retragi, s` nu mai fii disponibil”, Regina \ncepe, sub felurite pretexte (de la r`ceal` la indispozi]ii temporare) s` se retrag` din teatrul \ndatoririlor sale zilnice, ca s` se dedice lecturilor, din ce \n ce mai dese, din autori complica]i sau doar importan]i. Iat` cum o fabric` de brânzeturi ajunge s` nu mai fie inaugurat` sub obl`duirea Sa, sau nu [tiu ce copac s` fie plantat f`r` ca Ea s` fie dedicat` trup [i suflet acelei \nalte ac]iuni simbolice. Asta pentru c` Regina este cu mintea la ultima carte citit` [i cu sufletul la cea de care urmeaz` s` se apuce. Tot a[a, discu]iile cu supu[ii ajung s` ias` din cadrele obi[nuite, stricte [i ritualizate. Cei veni]i, \n timpul \ntâlnirilor publice, s` se bucure de prezen]a ei [i s` s`-[i croiasc` o amintire ve[nic` din dialogul cu ea, r`mân perplec[i \n fa]a tentativelor de conversa]ie ale Reginei care \ncep acum, invariabil, cu “Ce a]i mai citit \n ultima vreme?” O \ntrebare stânjenitoare, f`r` doar [i poate,

pentru c` marea majoritate a supu[ilor britanici nu mai cite[te. Iar cei mai ofensa]i [i stingheri]i de noua pasiune regal` sunt, desigur, oficialii Palatului, membrii Parlamentului [i ai Guvernului, care \ncep s` se dea ceasul mor]ii ca s-o \nstrìneze pe Regin` de c`r]i. Nu doar pentru c` ei \n[i[i sunt strìni de lectur` [i nu fac fa]` \ntreb`rilor iscusite [i din ce \n ce mai erudite ale Majest`]ii sale, ci pentru c` aceasta pare c` \[i tr`deaz` cu din ce \n ce mai mult` nep`sare menirea oficial`. Finalul aventurii este de-a dreptul regal: pentru c` nu-i mai ajunge cititul [i vrea s` se apuce [i de scris, Suverana ia \n considerare faptul c` s-ar putea s` abdice, devenind, exclusiv, Majestatea Sa cititoare. |ntr-o nara]iune incitant`, \n care nu este loc pentru niciun detaliu sau cuvânt inutil, Alan Bennett face un scânteietor elogiu al lecturii [i al nevoii de c`r]i a contemporanilor no[tri. Este un vademecum al lecturii, cu fine indica]ii [i recomand`ri de autori profitabili (\ntr-o gam` care merge de la Dostoievski la Jean Genet, trecând prin Thomas Hardy [i Sylvia Plath), sau, dimpotriv`, cu excomunic`ri hazoase (“Erau mul]i cei care aspirau la o astfel de \ntâlnire a spiritelor declarând c` \l citesc pe Harry Potter, \ns` la auzul acestui r`spuns, Regina le r`spundea \ntotdeauna sec: Mda. P`str`m aceast` carte pentru o zi ploioas`, spunea ea, dup` care trecea mai departe.”). Dar, mai ales, o pledoarie pentru exerci]iul lecturii, care poate constitui una dintre pu]inele [anse de resuscitare [i revigorare a laturii umane din noi. Iat`, bunòar`, ce-i trece la un moment dat prin cap Majest`]ii Sale: “Farmecul cititului consta tocmai \n indiferen]a acestuia: exista ceva oarecum arogant \n literatur`. C`r]ilor nu le p`sa cine le citea sau dac` erau citite ori nu. To]i cititorii erau egali, iar ea nu f`cea nicio excep]ie. Literatura era un commonwealth; literele, o republic`”. Or, o regin` care admite atât de firesc ideea de republic` devine, pur [i simplu, un om. Daniel Nicolescu

Jurnalul revolu]iei cubaneze, Ernesto Che Guevara ttttt Polirom, 306 p, 27,95 lei

ttttt Litera, 288 p, 69.90 lei Nim`nuinui-a trecutprincap faptulc`,punând laolalt`Harry Potter[iTwilight, sepoatena[teo combina]ie câ[tig`toare.Au f`cut-oP.C.Cast[i fiicasa,Kristin,iar rezultatelepotfidejacontemplate: dup`apari]iaprimelordou`volume dinCasaNop]ii-5,5milioanede

exemplareaufostvândute,iaraltreilea tomapornit,lejer,cuuntirajde1milion debuc`]i;laastaseadaug`unloc confortabil,timpde63des`pt`mâni, pelistadebestseller-uriaNewYork Times,precum[ipromisiuneaunui primlungmetrajcinematograficde senza]ie.Rezumând(doarpentruav` stârniapetituldesânge&aventuri fascinante),iat`camcese\ntâmpl`: eroiisuntni[tecopiicare,lavârsta adolescen]ei,devinvampiri.Atunci cândsefacsim]iteceledintâisemneale transform`riilor,ace[titinerispeciali ajung\ntr-o[coal`menit`s`-ifac` ni[tevampiriresponsabili.Zoey

Cyberpunk, Bruce Sterling ttttt Millenium Press, 265 p, 30 lei O antologie (“Mirrorshades”, dup` titlul ei original) a celor mai reprezentativi autori din ultimul deceniu pentru ceea ce se nume[te curentul Cyberpunk (o grupare care s-a fixat la aceast` denumire dup` ce a trecut prin acelea de Hard SF Radical, TehnoProscri[ii sau Neuromanticii). Literatura pe care membrii s`i o promoveaz` este un mix complex, stufos, cu rafale rapide [i ame]itoare

de informa]ie [i reprezint` o extindere natural` a unor elemente deja existente \n Science Fiction, elemente uneori \ngropate, dar \ntotdeauna l`sându-[i ghicit poten]ialul. Cu un gust puternic pentru hibrid [i pentru dezv`luirea poten]ialului subversiv al elementelor banale de tehnologie modern`, Cyberpunk-ul “s-a ridicat potrivit lui Bruce Sterling, autorul antologiei - din interiorul genului SF; nu e o invazie, ci o reform` modern`. Iar viitorul lui r`mâne o \ntrebare deschis`. Ca [i arti[tii din Punk sau din Noul Val, scriitorii de Cyberpunk, pe m`sur` ce se dezvolt`, ar putea ajunge s` galopeze \n zeci de direc]ii simultan”. Lucru pe care ni-l demonstreaz` cu prisosin]` [i prezentul volum. Daniel Nicolescu

Excep]ionalii, Povestea succesului, Malcolm Gladwell ttttt Publica, 272 p, 55 lei Cunoscut publicului din \ntreaga lume datorit` volumului “The Tipping Point”, Malcolm Gladwell ocup` locul al doilea \n ierarhia celor mai influen]i gânditori de management ai planetei, potrivit clasamentului Thinkers50, edi]ia 2009. Volumul s`u “Excep]ionalii”(el \nsu[i povestea unui mare succes editorial) reu[e[te s` distrug` un mit: anume c` oamenii ie[i]i din comun trebuie,exclusiv, s` fie dota]i cu facult`]i naturale ie[ite din comun. Dimpotriv`, Gladwell sus]ine c`, de[i succesul urmeaz` o

traiectorie previzibil`, nu reu[e[te \ntotdeauna \n via]` cel mai de[tept. Dac` ar fi fost a[a, Chris Langan (un autodidact american cu un IQ 20/20) ar trebui s` fie pe acela[i plan cu Einstein. Succesul nu este doar suma deciziilor [i eforturilor pe care le facem noi \n[ine. Este, mai degrab`, un dar. Excep]ionali sunt aceia c`rora li s-au oferit oportunit`]i [i care au avut puterea [i prezen]a de spirit s` profite de ele. Pentru Beatles, [ansa s-a numit Hamburg. Pentru Bill Gates, cartea norocoas` a fost c` s-a n`scut exact când trebuia [i c` a primit cadou un computer pe când era \n liceu. {i unii [i al]ii; [i Mozart [i J. Robert Oppenheimer“au fost n`scu]i \n momente favorabile, din p`rin]ii potrivi]i [i \n etnia potrivit`, ceea ce le-a permis s` practice legea prelu`rii silite timp de dou`zeci de ani \nainte ca restul lumii s` prind` mi[carea”. Daniel Nicolescu

Redbird,opu[toaic`de[aisprezeceani, esteunadintreei. Eava\nv`]a,\ndecursuluceniciei, s`-[igestionezenouanatur`[is` trìasc`potrivitcanoanelor[colii,de[i manifestòcert`repulsiefa]`de puterilesaleparanormale.Treptat,va descopericèsteunvampirie[itdin comun,c`ciafost\nsemnat`cupecetea zei]eiNyx,patroananop]ii[ia lucrurilor\ntunecate,unamestecde profilurimitologiceamerindiene. Reticen]aluiZoeyfaceofiguràparte, pentrucòbun`partedintrecolegiiei nuezit`sàbuzezedecapacit`]ilelor. DanielNicolescu

Spionul-[ef al lui Hitler, Misterul Wilhelm Canaris, Richard Bassett ttttt RAO, 380 p, 45 lei O carte care se cite[te ca un roman de aventuri, cu atât mai util` cu cât, \n momentul de fa]`, exist` foarte pu]ine lucr`ri privindu-l pe atipicul [i enigmaticul lider hitlerist Wilhelm Canaris. Teoria lui Richard Bassett asupra [efului Abwehr (serviciul de informa]ii militare al armatei germane) este c` acesta, sedus ini]ial de acea ideologie nazist` care ar fi \ng`duit Germaniei s`-[i recapete statutul de mare putere, s-a sim]it deziluzionat timpuriu (\nainte, practic, de declan[area r`zboiului) de nihilismul p`gân al acesteia. |n loc s` demisioneze, a ales s` r`mân` \n fruntea Abwehr-ului [i, profitând de condi]ia sa de persoan` stimat`, cultivat` [i deosebit de inteligent`, s` fac` tot ce-i st`tea \n putin]` ca s` i se opun` lui Hitler, devenind un ap`r`tor al civiliza]iei occidentale \mpotriva barbariei naziste [i comuniste. Foarte interesant` este maniera de prezentare a felului \n care Canaris l-a influen]at pe generalul Franco, permi]ându-i s` r`mân` neutru [i, mai ales, maniera \n care a desf`[urat o strategie diplomatic` paralel` cu Alia]ii: el va izbuti s` p`streze mereu rela]iile cu Marea Britanie (fie prin re]elele de spionaj proprii, fie via Vatican), ferindu-i pe insulari (atunci când i-a oferit inten]ionat informa]ii gre[ite lui Hitler) de efectele debarc`rii germane (Opera]iunea Seelöwe). Daniel Nicolescu

5 martie - 2 aprilie 2010 www.timeoutbucuresti.ro 61

Carte

“Che”-l mâna pe el \n lupt`? “La victoria sempre”, spiritul de aventur`, nevoia de dreptate social`, vreun pariu personal? Probabil toate laolalt` [i fiecare \n parte. Acest volum, care este [i autobiografie, dar [i larg peisaj al luptelor duse \n Cuba, la mijlocul anilor 50, pentru instaurarea dictaturii populare, poate aduce l`muriri esen]iale. Sigur, unghiul de vedere este profund partizan [i apar]ine combatantului c`ruia mirosul de praf de pu[c` \nc` \i mai st`ruie pe mâna cu care scrie. Sunt aceste rânduri subiective? Da, cu siguran]`, dar asta nu le face mai pu]in importante pentru istoria mare. Devenit dup` moartea sa (survenit` \n urma unei execu]ii sumare \n Bolivia) icoana perfect`, lipsit`, din p`cate, de fisuri [i de nuan]e, pentru genera]ii \ntregi de tineri, a ideii de Revolu]ie, Ernesto Rafael Guevara de la Serna, zis “El Che”, zis “El Commandante” (iar nu “Il” cum \l italienizeaz` unii), acoper` \n acest Jurnal perioada cuprins` \ntre momentul acost`rii vasului Granma, \n 1956, pe coastele insulare ale Cubei [i acela al triumfului revolu]iei cubaneze de la 1 ianuarie 1959. |ntre cele dou` momente, al botezului de foc de la Alegria del Pio (la care a participat [i Fidel Castro) [i lupta final` de la Santa Clara, se \ntinde un \ntreg cortegiu de ambuscade, de acte eroice, de sacrificii personale [i colective, de deliber`ri sub regimul urgen]ei, de planuri strategice mature sau improvizate, de cocteiluri Molotov [i de lupte la baionet`, toate \n numele ideii de triumf al democra]iei populare [i al principiilor marxiste, de stârpire a s`r`ciei [i a abuzurilor dictaturii lui Fulgencio Batista. Ce s-a \ntâmplat dup` aceea este o alt` poveste, la fel de crud`, \n care Superman-ul de ieri \mbrac` hainele lui Lex Luthor. Daniel Nicolescu

Casanop]ii1,2,Semnul,Tr`darea,P.C.Cast,KristinCast

K: Arta iubirii, Hong Ying ttttt Humanitas, 216 p, 27 lei Dac`, pân` acum, ini]iala K fusese confiscat`, \n spa]iul literar, de Franz Kafka (dl. K.), dup` Hong Ying (scriitoare n`scut` \n China, \n 1962) [i romanul s`u Arta Iubirii, particula K. \[i va l`rgi cu siguran]` aria de reverbera]ie [i interesul. “K” este o femeie, doamna Lin, amanta chinezoaic` a lui Julian Bell. A[a o desemneaz` acesta \n scrisorile pe care i le adreseaz` mamei sale, c`reia nu \i poate ascunde nimic din experien]ele sale amoroase. |n momentul \n care facem cuno[tin]` cu el, pe 18 iulie 1937, Julian moare la volanul unei ambulan]e, pe frontul ultimei b`t`lii duse de Republicani la Madrid, \mpotriva trupelor lui Franco. Asupra lui este g`sit` o ultim` scrisoare [i o batist` de m`tase pe care este brodat misteriosul “K”. Un prilej de a ne \ntoarce \n China, cu doi ani mai devreme, unde tân`rul Bell, \n vârst` de 27 de ani, fusese numit profesor de englez` la o universitate din ora[ul Wuhan. Tân`r poet apar]inând faimosului grup literar [i artistic Bloomsbury, reunit \n jurul

Virginiei Woolf (m`tu[a lui Julian [i sora mamei acestuia, nu mai pu]in celebra Vanessa Bell), acesta ]inuse s` se \nstr`ineze civiliza]ia occidental`, dup` moartea lui Roger Fry, cel mai bun prieten al s`u. La universitatea din Wuhan o cunoa[te pe Lin, so]ia domnului Cheng, decanul institu]iei, [i \ntre ei se na[te o idil` stranie, p`tima[`, ie[it` din canoanele iubirii trupe[ti tradi]ionale, care le schimb` amândurora destinele. Rela]ia dintre ei este nu doar o confruntare \ntre dou` personalit`]i diferite, \ntre dou` moduri de a gândi dragostea, ci [i \ntre dou` culturi. Ceea ce, la \nceput, p`rea doar o ini]iere reciproc` \n tainele alcovului, devine un schimb de emo]ii de rar` intensitate [i, \n ultim` instan]`, o c`l`torie \n dimensiunea transcendent` a dragostei. Neiert`toarea ma[in`rie a istoriei, a[a cum se \ntâmpl` \ntotdeauna \n marile pove[ti de iubire, \i va desp`r]i, \n cele din urm`, pe cei doi. Daniel Nicolescu

Dic]ionarul locurilor [i monumentelor celebre din Bucure[ti,

Valentina Bilcea, Angela Bilcea ttttt

Carte

Meronia , 488 p, 45,78 lei Se spune c` un dic]ionar nu se cite[te, ci se consult`. Acest (prim) dic]ionar destinat publicului larg, consacrat monumentelor [i locurilor (ast`zi sau, mai ales, cândva) celebre ale Capitalei (muzee, l`ca[uri de cult, cl`diri publice, case [i palate, hanuri, bulevarde, pie]e publice, ber`rii cafenele etc.), pare s` infirme afirma]ia. C`ci ordinea alfabetic` poate fi u[or spart` [i dic]ionarul poate fi citit cu \ncântare, fire[te, nu de la cap la coad`, ca un roman, ci navigând, gra]ie sistemului de trimiteri, \n timp [i spa]iu, prin ora[. Pornind dintr-un punct, “sari” \n cu totul alt` zon` [i \n cu totul alt timp, mereu obligat s` faci

compara]ii, s` treci prin cele mai diferite st`ri, de la nostalgie la triste]e sau furie. Treci dintr-o “uli]`” \n alta sau dintr-un “pod” \ntr-altul (a[a se numeau \nc` \n sec. 18 str`zile ora[ului), z`bove[ti \n mul]imea pestri]` de pe vechiul Pod al Târgului de Afar` (Calea Mo[ilor), \n sec. 19 un adev`rat bazar oriental, din care, peste numai câteva pagini, intri pe Uli]a cea Mare (Calea Victoriei). Aceea[i epoc`, dar o cu totul alt` lume: fran]uzit`, monden`. Po]i intra \n 1877 \n Casa Cap[a spre a-l \ntâlni pe principele Nicolae al Serbiei cu suita sa sau, \n iarna 1846-1847, \n Casa prin]esei Cleopatra Trube]koi la un concert dat de Franz Liszt. Din Podul Mogo[oaiei \]i continui drumul fie urcând pe “Aleea cea Mare” ([oseaua Kiseleff), fie coborând, \n timp, \n sec. 17, pe Lipscani, unde negustorii sa[i sosesc cu m`rfuri de la Leipzig. {i tot a[a, \ntr-o c`l`torie fascinant`. Daniel Nicolescu

62 www.timeoutbucuresti.ro 5 martie - 2 aprilie 2010

RecomandareaTimeOut Istoria lui Dumnezeu, Karen Armstrong ttttt Nemira, 508 p, 72,90 lei “Pe m`sur` ce am crescut, am \n]eles c` religia nu \nseamn` doar fric`. Citeam vie]ile sfin]ilor, poe]ii metafizici, pe T.S. Eliot, [i unele scrieri mistice mai simple. A \nceput s` m` impresioneze frumuse]ea ritualurilor [i, chiar dac` Dumnezeu r`mânea departe, sim]eam c` se poate ajunge la El [i c` viziunea va transfigura \ntreaga realitate creat`.” Acestea au fost motivele pentru care Karen Armstrong, autoarea remarcabilului volum pe care vi-l prezent`m, a intrat, de la o vârst` fraged`, \ntr-un ordin religios. Aici a \nceput, pentru ea, c`utarea lui Dumnezeu [i aflarea chipului s`u cel adev`rat (poveste a celor [apte ani de via]` monahal` pe care o relateaz`, de altfel, cu lux de am`nunte, \n romanul ei de debut, “Through the Narrow Gate”). Ulterior, apropierea sa de chipul Celui ve[nic, a \nceput s` fie \nf`ptuit` cu uneltele cercet`torului [i ale istoricului religiilor, concretizându-se \n volume de analiz` erudit` [i minu]ioas` precum “Buddha”, “Istoria miturilor” sau precum aceast` “Istorie a lui Dumnezeu” care a reu[it, datorit` accesibilit`]ii limbajului, s` devin` bestseller \n Statele Unite [i s` fie tradus` \n circa 30 de limbi. Fie c` suntem credincio[i sau nu, \n min]ile noastre de occidentali este vehiculat` ideea unui Dumnezeu “persoan`”, mereu acela[i, locuind \n Ceruri, atotputernic [i omniscient. Uneori,

suntem de acord c` El ne iube[te [i c` ne prive[te necazurile cu compasiune. Alteori, ni se pare c` isc` r`zboaie [i \nte]e[te conflictele dintre oameni. Aceasta este, \ns`, o viziune cât se poate de limitat`, de simplist`, potrivit sintezei lui Karen Armstrong asupra lui Dumnezeu [i asupra istoriei sale de 4.000 de ani. “Istoria lui Dumnezeu” \nseamn`, de fapt, felul \n care oamenii l-au perceput, l-au venerat, i s-au \nchinat, l-au iubit, l-au uitat sau l-au dat deoparte. Percep]ia noastr` asupra lui Dumnezeu nu a \ncetat [i nu \nceteaz` s` se schimbe \n decursul timpului. E o istorie cu mii de fe]e, plin` de contradic]ii, de schimb`ri nea[teptate de atitudine, o istorie pe care, de la Avraam \ncoace, Karen Armstrong o urm`re[te \n cele trei religii monoteiste fundamentale (iudaismul, cre[tinismul [i islamismul), punându-ne \n fa]` nu doar textele sacre, ci [i felul \n care acestea au fost \n]elese de c`tre mistici, filosofi, de c`tre Epoca ra]ionalist` a Luminilor sau de c`tre gânditorii perioadei moderne.

B`t`liaC`r]ilor Top vânz`ri februarie Libr`riile Diverta Libr`riile Humanitas 1 Simbolul pierdut, Dan Brown, RAO 2 Dragostea. Citate, Paulo Coelho, Humanitas 3 Ni[te r`spunsuri, Mihaela R`dulescu, Polirom 4 {i noi ce mai mânc`m, Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi, Coreus 5 |nving`torul este \ntotdeauna singur, Paulo Coelho, Humanitas

1 |nc` de pe atunci vulpea era vân`torul, Herta Müller, Humanitas 2 Dragostea. Citate, Paulo Coelho, Humanitas 3 Simbolul pierdut, Dan Brown, RAO 4 Planul infinit, Isabel Allende, Planul infinit, Humanitas 5 Animalul inimii, Herta Müller, Polirom

Prinora[ Carteadintredou`sta]ii

Festival One World Romania

ANDU NOVAC

Festivalul de Film Documentar One World Romania, edi]ia a 3-a, \ntre 17[i 23 martie la Cinemateca Eforie, Union, Elvira Popescu, Noul Cinematograf al Regizorului Român/M}R

Când o mare de oameni deschide simultan c`r]ile la metrou, cere [i tu o carte!

Carteadepenoptier`merge odat`cutine\nsubteran. Faciechilibristic`\ntresta]ii darnu-]idezlipe[tiochiidin paginileei.N-ai\ncercat sportulacesta?Stela Nadoleanuteinvit`s` practiciLecturiUrbanela metrou.

Lecturile lui Adrian Ciubotaru

[i oamenii se vor schimba. Noi \ncerc`m s` schimb`m câteva variabile (citind [i \mp`r]ind c`r]i) dorind atât s` \ncuraj`m oamenii s` citeasc` \n transportul \n comun [i oriunde au ocazia, cât [i s` semnal`m pozitiv faptul c` exist` o mas` critic` de tineri care se implic` social”, explic` Adrian Ciubotaru. Campania “Ora[ul Cite[te! - Lecturi Urbane” a ajuns deja la cea de-a [asea edi]ie, desf`[urat` pe 2 martie. Practic oricine poate participa. Fie c` e[ti c`l`tor [i vrei s` li te al`turi in “marea lectur` subteran`”, fie prin donarea de c`r]i. Au fost deschise pân` acum dou` centre de colectare de carte. Unul la British Council [i altul la C`rture[ti (Verona). “|ncerc`m s` inspir`m cât mai mul]i oameni s` vin` cu idei inedite pentru \ncurajarea unor comportamente utile comunit`]ii, cum sunt lectura [i implicarea social`”, spun organizatorii. Fiecare carte deschis` \n spa]iul public te transform` din simplu c`l`tor \n voluntar. Detalii despre urm`toarele edi]ii ale Lecturilor Urbane g`si]i pe www.ora[ulciteste.ro prinoras@timeoutbucuresti.ro

Hair India sau, altfel spus, cum s` produci p`r pentru export Fie c` dezbat teme politice, a[a cum sunt, spre exemplu, filmele “The Circle - portrait of a demonstration” sau “Tr`darea, moartea, uitarea” (povestea rezisten]ei anticomuniste conduse de Toma Arn`u]oiu) sau c` vorbesc despre pove[ti de via]` din toate col]urile lumii, documentarele din cadrul One World sunt destinate s` atrag` implicarea social` \n special \n rândul tinerilor. Pentru programul festivalului vezi Liste pag.64

5 martie - 2 aprilie 2010 www.timeoutbucuresti.ro 63

Prin Ora[

ANDU NOVAC

Proiectul “Lecturi Urbane” \]i face poft` de carte, chiar dac` trebuie s` schimbi la Unirii sau dac` e[ti atent

s` nu ratezi sta]ia la care trebuie s` cobori. De câte ori ]i s-a \ntâmplat s` \]i ui]i cartea acas` [i s` \i invidiezi pe ceilal]i c`l`tori care citesc \n metrou? Ei bine, s-ar putea s` ai surprize \ntr-o sear` când imediat dup` anun]ul “urmeaz` sta]ia X cu peronul pe partea dreapt`” o mul]ime de tineri vor veni s` \]i d`ruiasc` o carte. {i ]ie, [i tuturor celor care sunt \n acela[i vagon. Ini]iat de c`tre civika.ro, proiectul “Lecturi Urbane” este un eveniment de implicare civic`, care se desf`[oar` momentan \n metrou. “|l vom derula [i \n alte spa]ii odat` cu venirea prim`verii”, spune Adrian Ciubotaru, unul dintre ini]iatorii Lecturilor. “Apoi \l vom dezvolta \n curând [i \n alte câteva ora[e, c`ci deja am reu[it s` atragem al`turi de noi câteva institu]ii [i câteva ONG-uri.” Practic un grup de voluntari ([i num`rul lor cre[te cu fiecare edi]ie a Lecturilor) fac un “raid” la metrou cel pu]in o dat` pe lun` pentru a d`rui c`l`torilor c`r]i ob]inute prin dona]ii. Dup` ce \ntreg vagonul e “populat” cu tomuri, merg pân` la cap`tul magistralei citind. {i asta-i \ndeamn` [i pe ceilal]i c`l`tori. “Ideea de la care am pornit este urm`toarea: dac` schimbi mediul \n care se mi[c` oamenii, \ntr-un final

Ini]iat sub \ndemnul “Alege s`-]i pese!”, festivalul organizat de Asocia]ia One World Romania [i Centrul Ceh din Bucure[ti \[i propune [i anul acesta s` organizeze o serie de screeninguri de documentare, dezbateri [i workshop-uri care s` aduc` \n aten]ia publicului o serie de probleme [i teme sociale. Cele peste 40 de filme propuse spre vizionare [i dezbatere sunt semnate de regizori din mai multe ]`ri (Cehia, Italia, Polonia, România [.a). Sunt produc]ii noi [i/sau premiate la festivalurile din str`in`tate.

Ce, unde se petrece Cum s` figurezi \n liste Trimite]i programul complet: eveniment, dat`, or`, pre]uri, adres`, telefon, fax, web, prin e-mail la prinoras@timeoutbucuresti.ro sau la fax 031.825.63.29. Publicarea informa]iei \n liste este gratuit`, dar, având \n vedere spa]iul limitat, nu garant`m includerea tuturor evenimentelor. Proprietarii loca]iilor \[i rezerv` dreptul de a modifica programul dup` apari]ia revistei, a[adar este recomandat s` verifica]i informa]iile la numerele de telefon afi[ate \n liste. Legend` N intrare liber` F intrare liber` $ cronic` # pân` la ! recomandarea Time Out

Prin Ora[

Conferin]e [i workshop-uri !Bucure[tiul \ntunecat: de la Stroe Fulgeratu’ la «Tata Mo[u» Funda]ia Calea Victoriei, {tefan Mih`ileanu 28B, ap. 2, 0723. 167.892, 11 martie, 18:30, \nscrieri contact@victoriei.ro, pre] 30/25 lei, www.victoriei.ro Atelierul sus]inut de istoricul [i cercet`torul Adrian Majuru are ca tem` partea “\ntunecat`” a pove[tilor de odinioar`: “Ho]i. Bandi]i. G`[ti de cartier – o istorie a celor f`r` de istorie”. !Bucure[tiul patriarhal al oamenilor simpli de odinioar` Promenad` realizat` prin intermediul Funda]iei Calea Victoriei, {tefan Mih`ileanu 28B, ap. 2, 0723. 167.892, 6 martie, 11:00, \nscrieri contact@victoriei.ro, pre] 30/25 lei, www.victoriei.ro Promenada “condus`” de istoricul Adrian Majuru \ncepe de la Hotelul Hanul Manuc, traseul continuându-se cu Pia]a Unirii, Aleea Dealul Mitropoliei, Aleea Patriarhiei , Str. 11 Iunie, Str. G-ral Candiano Popescu, Calea {erban Vod`, Str. Bibescu-Vod` [i \napoi la Pia]a Unirii. F Cafe-Bar Manifest Vizita]i site-ul pentru \ntâlnirile lunii martie: www.e-cart.ro |ntâlniri ce migreaz` periodic \n diferite cafenele [i cluburi din Capital`, oferind un cadru pentru dezbateri relevante sferei publice actuale. F Conferin]ele de la {osea Clubul }`ranului, Kiseleff 3, vizita]i siteul pentru programul lunii martie: ww.muzeultaranuluiroman.ro Dezbateri publice pe tema tradi]iilor [i a transform`rilor de percep]ie asupra lor \n contemporaneitate. Incursiune \n lumea artei – desen, pictur`, modelaj Galeria Mora, Grigore Mora 39, #29 aprilie, \n fiecare joi, orele 19:00 – 21:00, \nscrieri pân` la 22 februarie la 021.316.55.41, pre] 55 lei, www.fundatiamora.org Cursul se adreseaz` atât profesioni[tilor, cât [i amatorilor. Pe parcursul [edin]elor se trece printr-o varietate de subiecte, de la natura static` la portret, de la mulaje \n ghips la compozi]ii libere, \nso]ite de exemple din istoria universal` a artei.

Diverse tehnici, precum desenul \n c`rbune [i tu[, pictura cu acrilice sau uleiul pe pânz`, v` ajut` s` v` dezvolta]i aptitudinile artistice. Conferin]ele Teatrului Na]ional Bucure[ti TNB, Bd. Nicolae B`lcescu 2,Sala Atelier, bilete: 021.14.71.71, 10–23 lei, vizita]i site-ul pentru programul complet: www.tnb.ro Istoria teatrului \n 10 pa[i – atelier interactiv Funda]ia Calea Victoriei, {tefan Mih`ileanu 28B, ap. 2, 0723.167.892, #2 aprilie, 18:30, \nscrieri contact@victoriei.ro, pre] 225–300 lei, www.victoriei.ro Filozoful Sebastian Grama explic` tipurile umane, a[tept`rile, proiec]iile imaginarului “lizibile” în structura actului teatral [i cum mitologia, literatura, filosofia, [tiin]ele Greciei antice î[i reflect` esen]a în modul în care se construie[te scena. Istoria românilor prin familii: Familia Ghica – cu istoricul Georgeta Filitti Funda]ia Calea Victoriei, {tefan Mih`ileanu 28B, ap. 2, 0723.167.892,18 martie, 18:30, www.victoriei.ro, pre] 25–30 lei Alexandru Ghica este primul domnitor regulamentar al }`rii Române[ti, iar scriitorul Ion Ghica a fost o personalitate a celei de-a doua jum`t`]i a secolului al XIX-lea, fost prim-ministru al României. Povestea familiilor celebre continu` cu \ntâlniri lunare care se vor concentra pe nume ca Sturdza, Cantacuzino ori {u]u.

Evenimente F Poeticile Cotidianului – \ntâlniri literare Club Expirat, Brezoianu 4, \n fiecare joi, 19:00, www.poetica.rocultura.ro Ateliere [i lecturi publice coordonate de R`zvan }upa. Pe 4 martie v` a[teapt` Poezia maghiar` din România cu lecturi din Papp Attila Zsolt (tradus de Noemi Laszlo), Karacsonyi Zsolt (tradus de Florian Filip), Kiraly Zoltan (tradus de Dan Sociu), Laszlo Noemi (traduce Vasile Ernu). Pe 11 martie Poeticile \i aduc \n fa]a publicului pe Gelu Vlasin [i pe invitatul selectat pe Re]eaua Literar`, sub umbrela “poetic este re]ea”. Urmeaz` “Poetic este antic” pe 18 martie cu Anca Ionescu care aduce “Poezia greac`”. Pe 25 martie ve]i afla c` “poetic este dual” prin intermediul “Celor dou` Mântulese” cu Andreea R`suceanu. “Poetic este plecare” se intituleaz` Poeticile din data de 1 aprilie, atunci când Teodor Dun` va face o lectur` public` din recent lansatul volum “De-a viul”.

Festivalul One World Romania |ntre 17 – 23 martie Sec]iunile festivalului de anul acesta sunt: MPPG Muncitori pe planta]ia global` (Global workers), ACS Au cerut socoteal` (David vs. Goliath), CV Cercuri vicioase (Square Circles), GM Gimnastica memoriei (Training our memory), SV {coala vie]ii (Growing up), OI Onorat` (?!) instan]` (Objection, Your Honor!), PS Proiec]ie special` (Special Screenings). * Organizatorii \[i rezerv` dreptul de a modifica date din programul prezentat mai jos.

64 www.timeoutbucure[ti.ro 5 martie - 2 aprilie 2010

Cinema Eforie Securitate Hunter, RO, 2009, 52 min, (GM), 18 martie, ora 18:30 Tr`darea, Moartea, Uitarea, RO, 2009, 25 min, (GM), 18 martie, ora 18:30 Hair India, IT, 2008, 73min, (MPPG), 18, 19 martie, ora 20:30/16:30 Auto*Mat, CZ, 2009, 90 min, (ACS), 19 martie, ora 18:30 Crude, US, 2009, 105 min, (ACS), 19 martie, ora 20:30 Presumed Guilty, UK/MX, 2008, 86 min, (OI), 19 martie, ora 22:30 Kites, PL, 2007, 80 min, (SV), 20 martie, ora 16:30 Lady kul, el Arab, IL, 2008, 57 min, (CV), 20 martie, ora 18:30 Face the Wall, DE, 2009, 85 min, (GM), 20 martie, ora 20:30 Auto*Mat, CZ, 2009, 90 min, (ACS), 20 martie, ora 22:30 Lady kul, el Arab, IL, 2008, 57 min, (CV), 21 martie, ora 14:30 Standard Operating Procedure,US, 2008, 116 min, (OI), 21 martie, ora 16:30 Face the Wall, DE, 2009, 85 min, (GM), 21 martie, ora 18:30 Kites, PL, 2007, 80 min, (SV), 21 martie, ora 20:30 Crude, US, 2009, 105 min, (ACS), 22 martie, ora 18:30 Standard Operating Procedure,US, 2008, 116 min, (OI), 22 martie, ora 20:30

Cinema Elvira Popescu The Arrivals, FR, 2008, 123 min, (CV), 18 martie, ora 17:00 Presumed Guilty, UK/MX, 2008, 86 min, (OI), 18 martie, ora 19:00 Necrobusiness, SE/PL, 2009, 96 min, (CV), 18 martie, ora 21:00 Pray The Devil Back To Hell, US, 2008, 73 min (ACS), 19 martie, ora 15:00 Green Days, FR/IR, 2009, 73 min, (PS), 19 martie, ora 17:00 The Devil Hides In Doubt, DE, 2008, 61 min, (MPPG), 19 martie, ora 19:00 La Langue Ne Ment Pas, FR, 2008, 79 min, (GM), 19, 20 martie, ora 21:00/15:00 Necrobusiness, SE/PL, 2009, 96 min, (CV), 20 martie, ora 17:00 Pray The Devil Back To Hell, US, 2008, 73 min (ACS), 20 martie, ora 19:00 The Arrivals, FR, 2008, 123 min, (CV), 20 martie, ora 21:00 The Devil Hides In Doubt, DE, 2008, 61 min, (MPPG), 20 martie, ora 15:00 Yes Man Fix the World, US, 2009, 91 min, (ACS), 20, 22 martie, ora 17:00 The Circle, CZ, 2009, 62 min, (CV), 20 martie, ora 19:00 Petition, CN/FR/UK, 2009, 124 min, (OI), 20, 22 martie, ora 21:00/19:00

Cinema Union Rabbit à la Berlin, PL, 2009, 39 min, (GM), 18 martie, ora 18:00 Goodbye, how are you, SB, 2009, 56 min, (GM), 18 martie, ora 18:00 Children of the commune, DE, 2009, 84 min, (SV), 18 martie, ora 20:00

Children of the commune, DE, 2009, 84 min, (SV), 19 martie, ora 16:00 When Borat came to town, RO/NL, 2008, 60 min, (ACS), 19 martie, ora 18:00 Rabbit à la Berlin, PL, 2009, 39 min, (GM), 19 martie, ora 20:00 Goodbye, how are you, SB, 2009, 56 min, (GM), 19 martie, ora 20:00 Oceanul Mare, RO/DE, 2009, 80 min, (MPPG), 19 martie, ora 22:00 When Borat came to town, RO/NL, 2008, 60 min, (ACS), 20 martie, ora 16:00 Oceanul Mare, RO/DE, 2009, 80 min, (MPPG), 20 martie, ora 18:00 Japan, a story of love and hate, UK, 2008, 68 min, (MPPG), 20 martie, ora 20:00 Bagatela, ES, 2008, 74 min, (OI), 20, 21 martie, ora 22:00/14:00 Japan, a story of love and hate, UK, 2008, 68 min, (MPPG), 21 martie, ora 16:00 The Living,UA, 2008, 76 min, (GM), 21, 22 martie, ora 18:00/20:00 Me, my gypsy family and Woody Allen, IT, 2009, 51 min, (SV), 21, 22 martie, ora 20:00/18:00

Noul Cinematograf al Regizorului Român Dezbatere, 18 martie, ora 19:00, intrare liber` / Green Days, FR/IR, 2009, 73 min, (PS) Dezbatere, 19 martie, ora 19:00, intrare liber` / Stella, FR, 2006, 74 min, (PS) Dezbatere, 20 martie, ora 19:00, intrare liber` / Apparatchicks et Businessmen, FR, 2000, 52 min, (PS) Dezbatere, 21 martie, ora 19:00, intrare liber` / Enjoy Poverty, NL, 2009, 89 min, (PS) Dezbatere, 22 martie, ora 19:00, intrare liber` / The Reckoning, US, 2009, 98 min, (PS)

Târguri Târgul de M`r]i[or Muzeul de Geologie, Kiseleff 2, #8 martie Expozi]ie cu vânzare de bijuterii, cristale [i pietre semipre]ioase. !Târg de M`r]i[or C`rture[ti Mansard`, Pictor Arthur Verona 15, #8 martie O selec]ie de carte, muzic`, film, accesorii [i ceaiuri potrivitecu sezonul [i o expozi]ie cu vânzare de bijuterie contemporan`, handmade [i m`r]i[oare semnate de designeri[i artizani. Târgul studen]ilor “I love handmade” Muzeul Bucure[tiului, Br`tianu 2, 6–7 martie Expozi]iecu vânzare de haine unicat. Târgul Interna]ional al Colec]ionarilor Muzeul Bucure[tiului, Br`tianu 2, 13–14 martie. Târgul Bio – Pentru o via]` s`n`toas` Muzeul Bucure[tiului, Br`tianu 2, 26–28 martie !Târgul de Florii Muzeul }`ranului Român, Kiseleff 3, 26–28 martie. Vor veni \n curtea muzeului, ca \n fiecare an, me[teri din toat` ]ara cu ou` \ncondeiate, icoane, pristolnice, blide, \mpletituri. Nu vor lipsi cozonacii, pasca sau turta dulce.

Copii Brandingla15ani

Evenimente Cum s` figurezi \n liste Trimite]i programul cu urm`toarele informa]ii: adres`, telefon, dat`, ore, pre]uri, descrierea evenimentului. Listele pot fi trimise prin e-mail la copii@timeoutbucuresti.ro sau la fax 031.825.63.29 (pentru Stela Nadoleanu). Legend` N avanpremier`/premier` F intrarea liber` # pân` la $ cronic` ! recomandarea Time Out

BOGDAN COSTESCU

Cursuri [i ateliere

Interac]iunea este elementul cheie al cursurilor pentru adolescen]i

Ordesesteunnumecunoscutadolescen]ilordinliceele bucure[tene,c`ciONG-ul sus]ineaicicursuri op]ionale.Cums`\nve]i desprecomunicareanonverbal`[iceebrandingul personal?Aaflat\mpreun` cueleviiStelaNadoleanu

copii@timeoutbucuresti.ro

de timp liber dedicat copiilor \[i propune s` \i ia la \ntreb`ri pe Ornitholestes [i Psittacosaurus [i s` afle motivul “deghiz`rii” lor. |ntâlnirile dureaz` o or` [i jum`tate. Ateliere de crea]ie de pove[ti animateL’Institut, Librairie-Café par C`rture[ti, Bvd. Dacia 77; pe 14 [i 23 martie, orele 11:00–13.30; \nscrieri \n limita locurilor disponibile la adresa alizee.arts@gmail.com; taxa de participare 45 lei; pentru copii \ntre 5 [i 12 ani.www.alizee.arts.ro. Scriitoarea Alina Darian organizeaz` ateliere de crea]ie (\n limba român` [i francez`) \n cadrul c`rora copiii \nva]` cum s` creeze propriile lor personaje [i pove[ti pornind de la desen, m`[ti sau marionete. Ma[ina Timpului – “|n sfâr[it... dinozaurii!” Muzeul Na]ional de Geologie, {os. Kiseleff 2;

13, 14 martie, 10:00, 12:00 [i 14:00; www.geology.ro Ma[ina timpului porne[te c`tre Triasic, acolo unde copiii vor descoperi c` hrana [i ad`posturile au r`mas libere \n urma luptei pentru supravie]uire. Prim`vara la Muzeu – ateliere de pictur` [i desen Muzeul Na]ional de Geologie, {os. Kiseleff 2; 7 martie de la orele 10:00, 12:00 [i 14:00; pentru copii cu vârste \ntre 3–8 ani, \nscrieri: 021.212.89.52; tax` de participare 14 lei. Este ultimul atelier din cadrul acestui program. Num`rul maxim de participan]i este de 20. Public` [i tu! – ateliere de grafic design Muzeul Na]ional de Art` Contemporan`, Calea 13 Septembrie, #octombrie 2010, \n fiecare sâmb`t` de la ora 11:00, 8–14 ani, \nscrieri: 021.318.91.37 sau prin email: irina.radu@mnac.ro Copiii public` [i lucreaz` ca designeri: aleg fonturile, culorile, pictogramele [i

Musical Piatra din cas` Opera Comic` pentru Copii, Sala Mic` a Palatului Na]ional al Copiilor, Bd.Tineretului 8 – 10; 0754.079.978; 15, 16, 22, 23, 29, 30 martie, orele 14:00 [i16:00, www.operacomica.ro. Adaptare dup` piesa lui Vasile Alecsandri, cu Stela Popescu \n rol principal.

Teatru Capra cu trei iezi Teatrul }`nd`ric`, Sala Lahovari, Gen. Eremia Grigorescu 24; 6 martie, 11:00, 021.315.23.77, www.teatrultandarica.ro Povestea celor trei iezi n`stru[nici care nu dau ascultare mamei lor este ilustrat` \ntr-un spectacol de p`pu[i pe scena Teatrului }`nd`ric`. Adaptare dup` Ion Creang`, \n regia lui Gabriel Apostol. Gulliver \n ]ara piticilor Teatrul }`nd`ric`, Sala Lahovari, Gen. Eremia Grigorescu 24; 5 martie, 10:00, 021.315.23.77, www.teatrultandarica.ro Adaptare

dup` romanul lui Jonathan Swift. Eroul din poveste ajunge pe p`mântul liliputanilor în urma unei furtuni [i este luat prizonier de ni[te creaturi nu mai mari de 15 cm. Fire descurc`rea]`, Gulliver devine favorit la curtea regelui. Spectacolul îmbin` anima]ia digital` cu muzic` [i teatru de p`pu[i. Judecata pove[tilor – spectacole interactive Teatrul Na]ional pentru Copii, Sala 99 a Teatrului Na]ional Bucure[ti; \n fiecare duminic` de la orele 11:00, 10 lei, www.tnb.ro Copiii sunt invita]i s` devin` personaje de poveste. “Buna Pove[tilor” îi ap`r` pe cei buni, iar Magicianul, jucat de actorul Marian R\lea – pe cei r`i. Pinocchio Teatrul }`nd`ric`, Sala Lahovari, Gen. E. Grigorescu 24;

6 martie, 11:00, www.teatrultandarica.ro Povestea bu-

turugii n`zdr`vane care prinde via]` sub mâinile unui tâmplar dintr-un or`[el italian a f`cut \nconjurul lumii. Minciuna nu se poate ascunde! Asta e morala pove[tii lui Pinocchio.

Zoo online www.digitalzoo.kappa.ro Tigrul Luna, cuplul de ur[i Gina [i Vasile, pelicanii [i leii Marc [i Ella pot fi urm`ri]i live în fiecare zi a s`pt`mânii. Vizitarea posibil` cu un singur click. Proiectul Digital Zoo ofer` date precum povestea fiec`rui animal sau caracteristicile speciei sale printr-un concept educa]ional inovativ.

5 martie - 2 aprilie 2010 www.timeoutbucuresti.ro 65

Copii

“Tineri \n interac]iune” se intituleaz` proiectul lansat \n urm` cu trei ani de asocia]ia Ordes. Este o ini]iativ` care \[i propune s` \i ajute pe liceeni s` se descurce mai bine \n “h`]i[ul” rela]iilor sociale [i personale. Orele de curs sus]inute de acest ONG nu se \ncadreaz` \n tiparele celor din programa [colar`. Fie c` se \ntâmpl` \n sala de festivit`]i sau \n vreun laborator din liceu, acestea mizeaz` foarte mult pe jocurilede rol [i \[i propun s` stimuleze autocunoa[terea [i comunicarea, clarificarea valorilor personale sau dep`[irea crizelor de identitate,atât de frecvente la vârsta adolescen]ei. Voluntarii asocia]iei,psihologi [i sociologi de profesie, propun pe durata câtorva luni de “[coal`” trei teme principale: brandingul personal, comunicarea nonverbal` [i a[anumitele “probleme ale vârstei”. Fie c` sunt clasa a IX-a, a X-a sau a XI-a, elevii care s-au \nscris la cursurile op]ionale vin \n clas` f`r` s` fie constrân[i de nota din catalog sau s` se team` c` lise bifeaz` prezen]ele [i absen]ele. Aici au loc discu]ii deschise, interactive, care \ipun \n

situa]ii de via]` sau care \i determin` s` mediteze asupra unei teme, reac]ii personale sau, pur [i simplu, le dezvolt` capacitatea de a comunica. Concepte precum toleran]a, negocierea [i conflictul sau manipularea sunt explicate prin intermediul unor exerci]ii desf`[urate pe echipe. Defini]iile sunt explicate prin situa]ii concrete, tr`ite sau imaginate. “Ce faci \n momentul \n care ie[i de la cinematograf [i observi c` \n parcare cineva d` târcoale ma[inii tale? Imagina]i-v` situa]ia!”, este una dintre propunerile psihologului. Urmeaz` câteva momente de gândire. Ce r`spund, apoi, liceenii ? Prezum]ia de nevinov`]ie lipse[te aproape cu des`vâr[ire. Unii ar \nfrunta “suspectul” sau chiar ar r`spunde “agresiunii” cu agresiune. Fetele ar cere ajutorul prietenilor, cam \n aceea[i idee. Prea pu]ini dintre adolescen]ii din sal` se \ncred \n rezolvarea venit` din partea poli]iei. R`spunsurile [i reac]iile spontane ale elevilor \iajut` pe voluntarii asocia]iei s` evalueze evolu]ia participan]ilor la curs, \n ce m`sur` adolescen]ii au reu[it s` \nl`ture disfunc]ionalit`]ile \n materie de comunicare, cât de mult [i-au con[tientizat propriile valori [i cât de dispu[i sunt s` [i le pun` \n valoare? Pe lâng` abilit`]ile dobândite la cursurile Ordes, liceeniipot trece aceste \ntâlniri semestriale \n lista activit`]ilor extra[colare. Detalii despre programul “Tineri \n interac]iune”, precum [i lista liceelor participante g`si]i pe www.ordes.ro

A, B, C, Dino la Muzeu – “Dac` are cioc e pas`re?” Muzeul Na]ional de Geologie, {os. Kiseleff 2; 6, 7 martie, 10:00, 12:00 [i 14:00; www.geology.ro Programul

formele pentru proiectul lor, fie din mapa de lucru (inclus`), fie dintr-o banc` de imagini digital` [i public` pe internet.

DVD Recomand`ri DVD

Patimile ttttt Film ttttt DVD The Passion, regia Michael Offer, cu Joseph Mawle, Ben Daniels, John Lynch, Ben Caplan, 180 minute, Marea Britanie, 2008, 54,74 lei Dup` succesul Patimilor \n varianta Mel Gibson, care a demonstrat apetitul publicului pentru filme despre via]a lui Isus, BBC a realizat o miniserie despre ultima s`pt`mân` pe p`mânt a Mântuitorului, lansat` acum pe DVD chiar \nainte de Pa[te. Dac` Gibson s-a bazat pe violen]a R`stignirii pentru a atrage aten]ia, regizorul Michael Offer prezint`, dup` o documentare riguroas`, o personalitate mai uman`, mai terestr` a lui Isus, caut` s` \l aduc` mai aproape de fiecare dintre noi, spre deosebire de alte produc]ii care |i accentuau latura divin`. Miniseria prezint` situa]ia din trei puncte de vedere - perspectiva autorit`]ilor religioase din Israel din acea vreme, atitudinea romanilor [i gândurile lui Isus. De asemenea, Maria Magdalena nu mai este prezentat` ca o femeie u[oar`, ci ca o

Cel mai bun t`tic din lume/ World’s Greatest Dad Regia: Bobcat Goldthwait, cu: Robin Williams, Daryl Sabara, Morgan Murphy, 2009, SUA, 99 min. Filmul este o comedie neagr` despre un tat` - Lance Clayton (Robin Williams) care viseaz` s` devin` un scriitor bogat [i celebru, dar care \ntre timp se dedic` fiului s`u [i carierei de profesor de literatur`. Lance devine pân` la urm` celebru - scriind un jurnal semnat \n numele fiului s`u, care moare subit. 54,74 lei; www.provideo.ro Scene din s`pt`mâna Patimilor membr` respectabil` a comunit`]ii, care oferea chiar ajutoare financiare cercului lui Isus, iar Pilat din Pont nu mai e doar personajul care se spal` pe mâini, ci apare ca un militar roman de carier`, deta[at \ntr-una dintre cele mai “fierbin]i” zone ale imperiului [i care trebuie s` se gândeasc` la situa]ia sa material` [i

Vioara Ro[ie/The Red Violin

la carier`. O viziune nou` asupra vie]ii lui Isus, joc actoricesc foarte bun [i costume superbe. Din p`cate, DVD-ul nu con]ine elemente speciale.

So]ia c`l`torului \n timp

DVD

Eric Bana ]op`ie \nainte [i \napoi prin via]`

ttttt Film ttttt DVD The Time Traveler’s Wife, regia Robert Schwentke, cu Rachel McAdams, Eric Bana, Donald Carrier, SUA, 2009, 107 minute, 54,74 lei

Când am aflat c` se va ecraniza romanul lui Audrey Niffeneger, nu m-am bucurat deloc deoarece e lucru bine [tiut c`, \n marea majoritate a cazurilor, c`r]ile bune nu se transform` \n filme bune. Iar \n cazul So]iei..., mai

66 www.timeoutbucuresti.ro 5 martie - 2 aprilie 2010

ales, salturile \n timp ale protagonistului aveau s` se dovedeasc` o provocare pentru s`n`tatea mental` a oric`rui regizor, indiferent cât de talentat. A[ vrea s` pot scrie c` temerile mi s-au dovedit ne\ntemeiate, c` regia genial` [i actorii foarte talenta]i au dep`[it orice obstacole [i astfel a ie[it o capodoper` cinematografic`, dar nu e cazul. Filmul e haotic (nici cartea nu e vreun model de logic`, dar poate fi totu[i urm`rit` dup` o can` tare de cafea), iar pe celuloid parc` s-a pierdut o mare parte din senza]iile puternice de dor, de disperare, de dragoste, de epuizare pe care le transmiteau personajele din pagini. |n plus, Bana [i McAdams, de[i actori buni, nu au cine [tie ce chimie. Cât despre DVD, e destul de s`r`cu] - \n sensul c` nu ofer` nimic \n afar` de filmul \n sine.

Regia: François Girard, cu: Greta Scacchi, Jason Flemyng, Samuel L. Jackson, 1998, SUA, 131 min. Filmul urm`re[te itinerariul extraordinar al unei viori create \n 1681 la Cremona. |n secolul 18, vioara ajunge \ntr-o mân`stire din Austria, \n secolul 19 se afl` la Oxford, iar \n secolul 20 - \n China Revolu]iei Culturale. Filmul \ncepe cu o secven]` dintr-o sal` de licita]ii din Montreal. 54,74 lei; www.provideo.ro

Fra]ii Warner/ The Brothers Warner Regia: Cass Warner, cu: Dennis Hopper, Sherry Lansing, Debbie Reynolds, Norman Lear, 2008, SUA Narat de nepoata lui Harry Warner, Cass, care semneaz` [i regia, documentarul este o incursiune \n via]a, lumea [i aventurile celor patru fra]i care au fondat Warner Bros. Fra]ii Warner au condus studiourile de film timp de peste jum`tate de secol, perioad` descris` \n am`nunt de Cass Warner, pornind de la ascensiunea fulminant` pân` la tragediile personale. 39,9 lei; www.provideo.ro