Arhitect Bogdan Tofan -Curriculum Vitae-
Domnul arhitect Bogdan Tofan este profesor conferen
ţ iar la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu", la Catedra Bazele Proiectării. Şi-a luat doctoratul în arhitectură în anul 1999 cu tema "Arhitectura şi dezvoltarea personalităţii umane". Este Cercetător şi are brevete de invenţie. A fost profesor invitat al Universităţii din Florida, al Facultăţii de Arhitectură de la Vicenza, Italia. Activitatea profesională, numără de-alungul timpului colaborări cu parteneri de prestigiu din toată lumea, din Berlin, Hanovra, şi Regensburg în Germania, Zurich în Elveţia, Tefen în Israel, Scottsdale Arizona, Harding University, Ohio Univeristy în SUA, Londra, Marly le Roi, Paris, Franţa. Ca arhitect autor, încă din 1990, a realizat lucrări de arhitectură şi urbanism în biroul de arhitectură propriu "Tofan Arkitect", creând pentru clienţi prestigioşi cum ar fi Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, Ministerul de Finanţe, Ministerul Afacerilor Externe, Departamentul Guvernului pentru Afaceri Europene, Parlamentul României - Monitorul Oficial, Banca Mondială, Banca Citibank N.A., S.O.S.-Kinderdorf Internaţional, Ambasada Austriei la Bucureşti, Unicredit Ţiriac Bank, Ţiriac Holding, Primăria din Buftea, Hope City, Ministerul Afacerilor Europene. Ca arhitect a lucrat în biroul de arhitectură a d-lui arhitect Zoltan Takacs (1988) şi s-a format profesional ca arhitect sub îndrumarea profesorilor Mihai Cocheci, Emil Barbu Popescu, Viorel Simion, Romeo Belea, si Tudor Dumitraşcu. Are ca modele în arhitectură pe Aurel Tofan, Tadao Ando, Shin Takamatsu, Richard Meier, Renzo Piano, Norman Foster, Jean Nouvel şi Dominique Perault. Este alaturi de alti membrii, fondator al Ordinului Arhitectilor din Romania, iar intre 2004 – 2012 este membru în forurile de conducere ale Ordinului Arhitecţilor din România (O.A.R.), şi Uniunea Arhitecţilor din România (U.A.R.). Consultant al Comisiei Europene în cadrul grupului de lucru E.N.A.C.A. (European Network of Architectural Competent Authorities) şi reprezentant al "Sistemului Informatic al Pieţei Interne Europene" ("I.M.I. system") pentru O.A.R. În anii 2012, 2014, 2015 este numit Comisar pentru arhitectură de către Uniunea Arhitecţilor din România, la Bienala de la Veneţia.
Domnul arhitect Bogdan Tofan a avut expoziţii personale în cadrul galeriei de artă a Băncii Mondiale din Bucureşti, si la Palatul Parlamentului.
Un teritoriu Energetic pozitiv – Studiu de caz pentru Piteşti, România – Adrian Ciocănea1, Bogdan Tofan2, Mircea Scripcariu1, Ştefăniţă Pluteanu1, Vlad Martinaş2, Andrei Consferenţ2, Dragoş Mitrofan2, Adrian Şişman1, Dragoş Matei1, Cosmin Marius Vasile1, Bogdan Tudor1
Rezumat: Conceptul de teritoriu energetic pozitiv este un concept nou şi modern Game Changing apărut în toată lumea în încercarea de protejare a Terrei împotriva poluării. Efectul sinergic al acţiunilor administraţiei locale, a investitorilor europeni și privaţi, împreună cu arhitecţi, urbanişti, ingineri, cercetători, arhitecţi peisagişti, poate transforma o arie industrială abandonată într-o zonă productivă şi de generare a energiei pe criterii nepoluante, regenerabile. ANSAMBLU CET SUD PITEŞTI
Se prezintă o soluție tehnic originală care vizează revigorarea unui fost amplasament industrial – o centrală termică amplasată lângă orașul Piteşti în România. Folosind conceptul de teritoriu energetic 1 Universitatea Politehnică, Bucureşti;
2 “Ion Mincu” Universitatea de Arhitectură şi Urbanism, Bucureşti.
pozitiv, se propune un parc solar, unde sunt introduse trei tipuri de aplicații care furnizează 5.5 MW de putere electrică. Sunt propuse: un turn solar cu aer ascensional în mişcare (150 kW putere instalată) şi o
construcție similară dar folosind efectul de coborâre al aerului în două turnuri de răcire (2 x 75 kW putere instalată). Reconversia funcţională, volumetrică, arhitecturală și urbanistică se realizează prin adaptarea turnurilor existente pe amplasament. De asemenea se propune amplasarea unei uzine de putere cu panouri foto-voltaice de 5.2 MW pe amplasamentul fostului depozit de cărbune. Luând în considerare starea actuală a zonei industriale aferente orașului Piteşti, proiectul „Un teritoriu energetic pozitiv” se constituie ca o sursă de încărcare a acumulatorilor autobuzelor electrice din Piteşti, destinate transportului public. Surplusul de producție energetică ar fi destinat sistemului de iluminat public din vecinătatea ansamblului industrial reconvertit și pentru iluminarea bretelei de centură a Piteştiului.
TURN SOLAR CU CIRCULAŢIE DE AER ASCENDENTĂ
TURN CU CIRCULAŢIE PARCARE DE AER ELECTRICĂ DESCENDENTĂ AUTOBUZE
Parcul va fi folosit şi ca platformă de divertisment şi activități educaţionale pentru tânăra generație, pentru evenimente publice sportive sau concursuri sportive şi pentru dezvoltarea proiectelor pilot generate de universităţi ca o bază de cercetare ştiinţifică. Costul pentru investiţia de bază este estimată la aproximativ 12 MEuro şi poate atrage fonduri nerambursabile de circa 70% subvenţie – conform practicii curente privind susţinerea şi implementarea soluţiilor energetice sustenabile ale U.E. – şi ar putea genera interes public şi privat în vederea finanţării realizării proiectului. RECONVERSIE ÎN GALERII DE ARTĂ ŞI TERMINAL TRENULEŢ
Prezentare: În urma unei colaborări de cercetare iniţiate de domnul profesor dr. Adrian Cicănea, împreună cu arhitectul conferenţiar dr. Bogdan TOFAN, între Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” și Universitatea Politehnică Bucureşti, împreună cu studenții şi cadrele didactice îndrumătoare, s-a născut ideea folosirii fostelor platforme industriale în centre de producție de energie nepoluantă, verde. Subiectul demersului îl constituie starea patrimoniului industrial în momentul actual care, în multe cazuri, este părăsit și nefuncţional, fiind situat, de multe ori, în apropierea localităţilor sau chiar în interiorul acestora, constituind adesea un factor de poluare vizuală şi psihologică a locuitorilor. De aceea, credem că aceste platforme industriale ar trebui reconvertite arhitectural și transformate în centre de cercetare şi producție, în poli urbani activi pozitivi care să cristalizeze energiile pozitive creatoare şi nepoluante şi să re-intre în circuit.
RECONVERSIE CENTRALĂ ELECTRICĂ - CENTRU DE CERCETARE
Astfel de fabrici abandonate sau platforme industriale părăsite, Centrale Termice Urbane care se pot găsi pe tot teritoriul României, cum ar fi oraşul Cisnădie, unde fosta fabrică de covoare, celebră pentru calitatea covoarelor pe care le producea, a rămas o ruină ce constituie zona gri neprietenoasă în centrul comunității şi care ar trebui transformată într-o nouă unitate productivă de creativitate și educativă de folos comunității. În aceeaşi situație se află multe localităţi din țară, printre care amintim: Turda, Galaţi, Piteşti, Călăraşi și lista poate continua. Având în vedere situația producției industriale din urmă cu 25 de ani ce o comparăm cu cea actuală, rezultă o mare masă patrimonială industrială, ce a rămas abandonată, cu potențial mare de revigorare. Orice construcție are o energie proprie. Această energie trebuie utilizată în folosul comunității. Arhitectura sustenabilă trebuie să țină cont de generațiile viitoare de utilizatori. Vrem să subliniem importanța resursei existente,
ca
patrimoniu
industrial
şi
posibilitatea păstrării fondului imens construit, care înmagazinează o cantitate considerabilă de
energie
constructivă,
necesitatea
expertizării şi consolidării acestuia în vederea implementării energiilor regenerabile, curate, nepoluante administrative,
şi
crearea
educative,
de
centre
culturale şi de
divertisment, de centre dedicate studierii, monitorizării
şi
implementării
energiilor
nepoluante în estetica arhitecturală actuală. În momentul actual, în arhitectura lumii are loc o schimbare. În prezent, dacă luăm în considerare ponderea financiară în economia globală a industriei filmului şi industriei turismului, are loc o schimbare a termenului de industrie. În contextul dezvoltării tehnologiilor de proiecţie holografică, a laserelor, considerăm că posibila conlucrare cu specialiştii din industria filmului, cu regizorii şi producătorii care pot
RECONVERSIE ÎN SPAŢII DE EXPOZIŢIE ŞI CENTRU DE INFORMARE
da viață acestor platforme ca platouri de filmare. Se poate înfiinţa o secţie de cercetare în arhitectură, prin machetare virtuală la scara 1:1, a universităţilor de arhitectură şi urbanism care pot studia, în contextul urban scanat, intervenţia arhitecturală proiectată înainte de aprobarea ei efectivă, de către promotor sau investitor. O altă componentă a modelului de reconfigurare
arhitecturală
a
sitului
VEDERE SEARĂ CU PROIECŢII LASER - HOLOGRAMĂ
ar
constitui-o crearea unei staţii de transport aerian. Se propune astfel introducerea unei staţii de transport aerian, cu dirijabile, în vârful turnului de fum cu înălţimea de 285 de metrii. Se crează astfel o oportunitate în industia turistică ce are de profitat de pe urma unui astfel de centru de transport şi acces la comorile arhitecturale din zonă. Amintim astfel posibilitatea survolării şi chiar accesării în pelerinaj a mănăstirilor de la Hurezi, Polovragi şi Cozia. În acest sens, amintim succesul avut de compania Pixar în anul 2009 când a inițiat o linie de dirijabile dedicată celor care vor să se relaxeze și să fotografieze frumuseţile naturii: http://www.antena3.ro/externe/viitorul-turismului-aviatic-poti-savura-un-pahar-cu-sampanie-in-timp-ceadmiri-linistit-cele-mai-168181.html. http://blog.airshipventures.com
În februarie 2014, compania britanică Hybrid
Air
Vehicles
și-a
prezentat
planurile de a readuce dirijabilul printre mijloacele de transport aerian pentru marfă și pasageri. Dirijabilul denumit Airlander a fost construit inițial pentru armata SUA sub numele LEMV (Long Endurance Multi-Intelligence Vehicle) și a zburat pentru prima dată în luna august 2012. Hybrid Air Vehicles susține că Airlander va fi asamblat până la sfârșitul anului 2014, va zbura la începutul anului 2015, iar primul zbor pentru pasageri este programat în 2016. Linia aeriană ar putea face legătura și cu centrele universitare din țară care au cercetători implicați în laboratoarele de la această platformă industrială. Dată fiind natura nepoluantă a modalităţii producerii de energie, nu există limite de apropiere sau chiar de suprapunere
cu
activitățile
creative,
recreative și de divertisment. În fază incipientă, se va face o scanare a zonelor poluante încă active pe teren și se va trece la anihilarea lor. În cazul in care expertiza de scanare a existentului o impune, vor fi prevăzute operaţiuni de decontaminare şi protecţie a unor zone existente. Proiectul se dorește a fi un model de regenerare
pentru
toate
VEDERE TURNURI - DIRIJABILE
platformele
industriale părăsite existente. Proiectul se autofinanţează prin producerea de energie electrică, din cercetare și din activități educative și recreative . Proiectul se poate realiza etapizat.
RECONVERSIE ANSAMBLU CET SUD PITEŞTI – PLAN DE SITUAŢIE