Deci noi, în momentul de față, sîntem o societate cu valori materialist-excesive, spre deosebire de cealaltă societate, în care oamenii profită de tot ce este modernitate, pentru a spori confortul vieții, dar și calitatea ei”. (Liiceanu, p.1)
CURS 1.2 LOCUINTA URBANA
Deci noi, în momentul de față, sîntem o societate cu valori materialist-excesive, spre deosebire de cealaltă societate, în care oamenii profită de tot ce este modernitate, pentru a spori confortul vieții, dar și calitatea ei”. (Liiceanu, p.1)
problematica locuintei
+ locuinta in sine – relatii interioare (sociale, spatiale, functionale) + relatia locuintei cu orasul - relatii interior-exterior (conexiunea cu comunitatea, orasul, teritoriul)
CURS 1.2 Locuinta
Exista o perspectiva teoretica, a specialistilor, in opozitie cu o perspectiva empirica (bazata pe experiment) individuala si subiectiva. Exista o locuinta privita de afara, ca un obiect plasat contextul urban care coexista cu un univers rezidential aflat la interior. c a s a / (a) c a s a Acasa necesita cateva conditii, diferite pentru fiecare, prin care un loc capata valente speciale devenind unic pentru individ/familie.
CURS 1.2
Locuinta
functiile locuirii sunt rezultatul satisfacerii cerintelor (nevoilor umane)
NEVOI PRIMARE / NEVOI PSIHOLOGICE / IMPLINIRE
Functii satisfacute concomintent in cadrul locuirii: extrafamiliale / intrafamiliale / individuale
CURS 1.2
Locuinta
Daca privim atenti modurile de interactiune intre persoanele aflate intr-o locuinta, putem distinge trei categorii de interactiune intre indivizi (generatii): O interactiune bazata preponderent pe independenta membrilor familiei, acestia traind separat – tipologia moderna a familiei. Acest tip de relatie nu trebuie sa fie neaparat permanent. Relatia poate fi gradata si sa apara sau sa accentueze in timp. Odata cu cresterea, cu dobandirea treptata a idependentei fata de familie, copii tind sa se separe.
La cealalata extrema se afla relatia bazata pe interdependenta, cea in care membrii familiei (generatiile) traiesc impreuna, comasat – tipologia clasica a familiei. La fel ca in prima categorie, putem surprinde acest tip de relatie in familiile tinere in momentul in care copii sunt inca dependenti de parinti.
In realitate relatiile intalnite sunt mai degraba unele de sinteza – o combinatie intre cela doua extreme si se apropie mai mult de una dintre primele doua categorii.
CURS 1.2
Individ (familie) / locuinta
Daca studiem relatiile care de stabilesc intre indivizi in interioruli familiei in carul spatiului locuit, putem desprinde cateva tipuri de comportament care influenteaza folosirea locuintei Familia centralizata – grupul este focalizat pe el insusi, avand contacte minime cu exteriorul. Locuinta potrivita este introvertita, cu spatii mari de intra-socializare, spatiile private fiind secundare la acest model. Acest tip poate fi regasit in cadrul familiilor tinere din cauza nevoii de supraveghere permananta a copiilor sau In cazul ingrijirii persoanelor in varsta.
CURS 1.2
Individ (familie) / locuinta
Familia de tip paralel – introvertire si autonomie inerioara. Domeniile de interes in cadrul familiei sunt divergente. Locuinta are nevoie de comunicare minima cu exteriorul, de prezenta unor celule individuale independente, cu un grad mare e introvertire. Poate ca acesta este tipul cel mai des intalnit la ora actuala datorita modului de comunicare digital, mai ales cand copii ajung in perioada adolescentei.
CURS 1.2
Individ (familie) / locuinta
Familia de tip companion – deschisa spre exterior dar in acelasi timp conectata interior. Locuinta este extavertita pentru a permite legaturile familiei cu exteriorul, avand spatii destiinate exteriorizarii individuale dar si pentru legaturile sociale interne. Este modelul de echilibru in care relatiile sunt echilibrate.
CURS 1.2
Individ (familie) / locuinta
Familia de tip asociatie – autonomia interioara a indivizilor, dublata de deschidere spre exterior.Celulele interioare trebuie sa ofere individualitate. Spatiile comune apar doar formal. Este o tiologie care apare de obicei odata cu perioada adolescentei si maturizarii copiilor.
CURS 1.2
Locuinta urbana - Fiecare persoana are nevoie de un spatiu in care sa poata locui (adapost, pastrarea bunurilor, etc.), un spatiu in care isi petrece majoritatea timpului. - Configurarea acestui spatiu propriu depinde foarte mult de locatie (de caracteristicile compexe ale acesteia) LOCATIA determina astfel nu doar conditiile fizice in care este amplasata si regulamentele de constructie ci, chiar dimensiunea locuintei, forma, materialitatea si detaliile. (De vazut opozitia acestor idei intre stilul international /modernism si postmodenrnism sau regionalism critic). - Nu doar locuinta ci intreg organismul orasului este influentat de acesti factori (locatie, clima, caracteristici particulare, oportunitati de dezvoltare, etc.) Arizona / SUA
CURS 1.2
Locuinta urbana - RELATII: - apropiere si departare - raportare diferita la vecinatati diferite - repere - densitate
CURS 1.2
DE-LIMITAREA spatiului locuit Acesta tendinta de izolare si protectie, de detasare fata de oras, inchide spatiul locuit, il delimiteaza dar in acelasi timp il si limiteaza. LOCUINTA insa nu nu este un sistem inchis si finit ci, mai degraba un organism care are nevoie de un grad mare de schimbare, adaptare si continua evolutie. Trebuie ca in ciuda acestor sisteme naturale de protectie sa gasim mecanisme specifice arhitecturii prin care sa incercam sa flexibilizam spatiul, sa-l facem sa fie adaptabil nevoilor si sa-l deschidem.
CURS 1.2
FUNCTIUNEA Ideea functiunilor este una de factura moderna. Mult timp spatiul (locuit) a fost gandit ca o succesiune de camere, uneori ierarhizate, dar fara a fi gandite functional. Spatiul bucatariei si baia intra foarte tarziu in locuinta (erau anexe aflate in curtea din spate). Locuinta a fost pentru mult timp folosita doar pentru odihna, de obicei pe perioada rece a anului.
CURS 1.2
Locuinta urbana - Locuinta urbana are o relatie speciala cu elementele peisajului natural, cu deschiderile si vederile care sunt in general limitate. - Din cauza aglomerarii urbane intimitatea, securitatea si linistea sunt unele dintre cele mai importante atribute - Temperaturile si climatul extrem, precum si tendinta de confort si reducerea consumului energetic tind sa ingradeasca si mai mult relatia cu exteriorul - Astfel relatiile pe care locuinta le poate stabili in aceste conditii cu elementele naturale (pamant, cer, elemente vegetale) devin deosebit de importante si obligatoriu de speculat. - Fara a putea stabili o relatie vizuala si de orientare la distanta in perisaj, orientarea spatiului este de cele mai multe ori apropiata (spre o curte interioara sau cel mult un spatiu exterior imediat). Astfel, obiectele, culorile si texturile orice detalii particulare care apar in atentie si pot da caracter spatiului locuit, devin deosebit de valoroase. Libia / Elvetia
CURS 1.2
FUNCTIUNEA La ora actuala peste 50% din populatia globului locuieste in orase. Desi oresele s-au extins permanent, acaparand teritorii limitrofe, sate aflate in imediata apropiere, zone agricole sau naturale, permanent orasuul a fost caracterizat de aglomerare si congestie. Spatiul urban a fost intotdeuna limitat, la inceput dim motive legate de aparare, ulterior datorita problemelor economice. Lipsa spatiului liber necesar dezvoltarii si cresterii este astfel, una dintre caracteristicile orasului si implicit ale locuintei urbane.
CURS 1.2
EXTINDEREA spatiului Spatiul locuit poate fi extins in diferite moduri simple: - eliminarea zidurilor interioare - diferente de inaltime ale tavanului - diversificarea deschiderilor - folosirea logica a iluminatului, a culorilor, texturilor si finisajelor
CURS 1.2
SPATIU DE IMPRUMUT - eliminarea zidurilor interioare Acest procedeu este un mecanism prin care se incearca inglobarea vizuala a spatiilor adiacente si chiar indepartate in spatiul interior. Astfel elemente naturale sau minerale indepartate (cerul, animatia strazii, curtea, cotloanele, se adauga si completeaza spatiul interior, marind perceptual suprafata si volumul. - Daca dispar de exemplu limitele dintre zona de zi, bucatarie, locul de luat masa sau chiar dormitoare, fiecare spatiu in sine pare mai mare, fara sa-si modifice fizic dimensiunea.
CURS 1.2
EXPANSIUNEA spatiului - diferente de inaltime ale tavanului COMPRESIE / EXPANDARE Oamenii in general se simt mai liberi atat fizic (in miscare) cat si din punct de vedere psihologic daca spatiul se modifica dinspre celule compartimentate spre un spatiu deschis sau dinspre zone intunecate spre lumina. Astfel dinamica creste (opozitia zona de zi – activa /zona de noapte – odihna). Astfel , mici interventii prin culoare, deschideri, vederi exterioare, modificari ale inaltimii spatiului, introduc nu doar interes si dinamicitate ci si senzatia de expandare a spatiului, de confort.
CURS 1.2
EXPANSIUNEA spatiului
- diferente de inaltime a tavanului COMPRESIE / EXPANDARE
CURS 1.2
EXPANSIUNEA spatiului
- diferente de inaltime ale tavanului COMPRESIE / EXPANDARE
CURS 1.2
EXPANSIUNEA spatiului - fereastra Dimensiunea, dar mai ales forma si configurarea deschiderilor produc o serie de oportunitati de expansiune a spatiului spre exterior. Daca deschiderea este mica spre o vedere interesanta, putem mari senzatia prin telescopare – plasarea de elemente de obturare laterale care sa orienteze vederea spre peisaj.
CURS 1.2
EXPANSIUNEA spatiului - fereastra Un perete complet vitrat deschide intregul spatiu spre peisaj sau spre un cer instelat. Perspectivele insa pot fi mult mai diverse, o strada activa, un calcan interesant texturat sau colorat, o gradina interioara.
CURS 1.2
EXPANSIUNEA spatiului - fenestratia
Dimpotriva, daca privelistea este neplacuta putem sa obtinem lumina dar sa inchidem vederea prin folosirea sticlei mate sau inchiderilor mobile care controleaza ceea ce percepem in exterior.
CURS 1.2
EXPANSIUNEA spatiului - fereastra
Daca in schimb ne aflam intr-o zona complet nefavorabila din punctul de vedere al peisajului, putem apela la deschideri in acoperis pentru iluminare. Acestea trebuie insa atent alese pentru ca relatia vizuala cu exteriorul este importanta pentru psihicul uman.
CURS 1.2
EXPANSIUNEA spatiului - fereastra
CURS 1.2
EXPANSIUNEA spatiului
- SIMPLITATEA Simplitatea este o caracteristica care poate fi luata in seama intr-un tesut urban, dens si aglomerat, unde lumina, spatiul si deschiderile primeaza. Poate cel mai interesant exemplu in acest sens este spatiul oriental – japonez. De foarte mult timp obisnuiti cu un tip de densitate urbana peste medie, locuinta japoneza traditionala a apelat la mecanisme simple de expandare a spatiului (ecrane glisante, deschideri largi, texturi de lemn, mobilier simplu, etc.) dar si la un tip de organizare interioara in care primeaza spatiu eliberat.
CURS 1.2
EXPANSIUNEA spatiului
- SIMPLITATEA Intr-un context liber, fiecare obiect singular, atent ales, capata o importanta deosebita. Mobilierul poate fi simplu completand organizarea. In acest tip de spatiu, ceea ce devine important sunt oamanii, oaspetii, gradinile exterioare si lumina. Obiectele uzuale sunt secundare. Aceasta modalitate este opusa complet ideii de locuinta plina de colectii de obiecte expuse, asemenea unui spatiu personal de expozitie.
CURS 1.2
EXPANSIUNEA spatiului
- SIMPLITATEA Intr-un context liber, fiecare obiect singular, atent ales, capata o importanta deosebita. Mobilierul poate fi simplu completand organizarea. In acest tip de spatiu, ceea ce devine important sunt oamanii, oaspetii, gradinile exterioare si lumina. Obiectele uzuale sunt secundare. Aceasta modalitate este opusa complet ideii de locuinta plina de colectii de obiecte expuse, asemenea unui spatiu personal de expozitie.
CURS 1.2
MODIFICATORI SPATIALI - Toate aceste idei discutate se folosesc de o serie de mecanisme denumite modificatori spatiali. - Formele complicate, texturile grele, mobilierul incarcat nu fac decat sa micsoreze perceptia spatiala. Dimpotriva, simplitatea, culorile deschise si lumina fac ca spatiul sa para mai mare.
CURS 1.2
EXPANSIUNEA spatiului - TEXTURA Locuintele traditionale dar chiar si cele suburbane de o anumita dimensiune, pot apela la materialitati grele (piatra, caramida, decoratii), grinzi masive aparente, tavane casetate sau usi si mobilier masiv, sculptat. Pe langa acestea, de obicei, spatiul e acoperit de perdele, covoare ormanentate sau tablouri. Apartamentul urban nu ar trebui sa apaleze la aceste modalitati decat in cazuri speciale cand configuratia sa si dimensiunile interioare sunt potrivite.
CURS 1.2
EXPANSIUNEA spatiului - TEXTURA Locuinta urbana ar trebui sa speculeze si sa promoveze spatiul, simplitatea si lumina in detrimentul ornamentatiei. Textura de cele mai multe ori, este o completare a acestora. Texturile rafinate, culorile deschise, materialele calde si placute pot concura in crearea senzatiei de confort. In locuinta trebuie sa se faca simtita trecerea dintre spatiul exterior al orasului si locul personal al fiecaruia, de la greu si aglomerat la usor si luminos, de la zgomot la liniste, de la brut la rafinat.
CURS 1.2
EXPANSIUNEA spatiului - TEXTURA Locuinta urbana ar trebui sa speculeze si sa promoveze spatiul, simplitatea si lumina in detrimentul ornamentatiei. Textura, de cele mai multe ori, este o completare a acestora. Texturile rafinate, culorile deschise, materialele calde si placute pot concura in crearea senzatie de confort. In locuinta trebuie sa se faca simtita trecerea dintre spatiul exterior al orasului si locul personal al fiecaruia, de la greu si aglomerat la usor si luminos, de la zgomot la liniste, de la brut la rafinat.
CURS 1.2
EXPANSIUNEA spatiului - CULOAREA Culorile la fel ca textura pot face trecerea de la exteriorul agitat la calm. Pot exista exceptii in care accentele de culoare sau contrastele pot fi interesante si dorite in spatiul interior dar, pe termen lung si in medie aceste interventii trebuie limitate in special in spatiile active, publice, unde dinamica este principalu atu. Nuantele deschise, pastelate – indiferent de culoare sunt cele care dau senzatia de calm, care deschid si lumineaza spatiul interior.
CURS 1.2
EXPANSIUNEA spatiului - CULOAREA
CURS 1.2
EXPANSIUNEA spatiului - LUMINA In spatiul interior intensitatea luminii poate fi gradata, controlata si dirijata in functie de scopul dorit. Acentele, culoarea caldura si efectele diverse pot sa aparta in locuinta doar ca detalii sau efecte ocazionale si nicidecum ca modelaltoare de spatiu. Locuinta nu ar trebui sa ofere spatii spectaculoase sau efecte speciale, rolul ei fiind de cu totul alta natura psiologica – ocrotire a locuitorilor.
CURS 1.2
EXPANSIUNEA spatiului - LUMINA Lumina este unul dintre cele mai importante elemente cu care putem lucra in arhitectura. Ea poate nu doar largi vizual spatiul ci il si poate modifica constant. O buna alegere si o atentie acordata acestui aspect poate da o calitate in plus. De asemenea, o alegere gresita, efecte care nu isi au locul in spatiul locuit sau greseli in proiectare, pot scadea substantial calitatea locuintei.
CURS 1.2
EXPANSIUNEA spatiului - GRAFICA Reprezentarile grafice pot imbunatati calitatea spatiului interior. Plasate cu atentie pentru a nu aglomera vizual, ele pot sa ambienteze atat peretii cat si pardoseala, sa adauge culoare si imagine spatiului interior. Plasat de-a lungul unui traseu, pe un perete care sa atraga atentie, grafica poate fi un manipulator complex al spatiului. Indiferent daca ne referim la tablouri, suprafete de tapet sau grafica pe material, putem profita de prezenta culorii, a elementelor naturale sau a imaginilor, pentru a completa atmosfera.
CURS 1.2 EXPANSIUNEA spatiului - SIMBOLURILE Simbulul este o reprezentare grafica (bidimensionala sau tridimensionala) a unui obiect, loc sau idee. Acesata reprezentare poate avea o insemnatate deosebita pentru cel care locuieste in spatiul respectiv, poate sa-i starneasca o serie de amintiri si trairi personale. Aceste artefacte pot face ca spatiul sa fie mai reprede insusit. In locuinta urbana, spatiu izolat de natura si uneori de cunoscuti si prieteni, aeste simboluri pot reface conexiunile phihologice care lipsesc.
CURS 1.2
EXPANSIUNEA spatiului - MISTERUL Intr-un spatiu in care totul este la vedere, care se lasa descoperit din prima utilizare sau parcurgere, misterul si atractia pot sa dispara prea curand. Descoperirea ar trebui sa se faca in timp, treptat si gradat. Din punt de vedere spatial aceasta descoperire gradata poate fi inteleasa ca o trecere treptata intre elementele locuintei. Fiecare trecere intre spatii ar trebui sa cuprinda cateva secvente de pregatire a acesteia. Experienta trecerii ar trebui sa cuprinda anuntarea experientei viitoare, pregatirea si doar apoi trecerea efectiva. Acest sens al asteptarii si al reusitei poate fi realizat in multiple feluri. Rolul principal il joaca spatiile intermediare, de trecere – holurile. Ele gradeaza senzatiile diferite si trecerea intre atmosfera diferita a doua spattii (de zi/de noapte, semipublice/private, etc.)
CURS 1.2
EXTERIOR / INTERIOR Am discutat cateva modalitati prin care putem realiza contaactul spatiului locuintei cu cel natural, exterior: deschiderea vederii spre peisaaj sau spre gradina, deschideri ale tavanului care pot reface legatura cu cerul. Putem pune accentul de asemenea pe reprezentarea grafica a naturii si elementelor sale sau pe folosirea materialelor naturale si a finisajelor care pot recrea chiar daca partial, aceasta alegatura pierduta cu exteriorul.
CURS 1.2
EXTERIOR / INTERIOR spatii de locuit exterioare Nu este nevoie de o suprafata intinsa pentru a beneficia de aceasta legatura fireasca cu natura. O mica retragere a volumului poate face loc unui copac, o banca sau o suprafata de iedera sau chiar o mica gradina de flori. La nivelul terenului, un mic buzunar al spatiului aflat la intrare sau un gard, pot crea spatii deschise private spre care se pot indrepta deschideri generoase. Acest spatiu poate gazdui in functie de dimensiune un mic bazin, o gradina sau chiar o curte generoasa pentru activitati diverse sau chiar o sera pentru flori. Un balcon chiar rar folosit, ofera spatiu aditional unui apartament aflat la etaj. Putem prifita de o deschidere a unei terase pe acoperis. Spatiul interor poate fi extins in exterior pentru diverse activitati prin terase, un mic zid de sprijin sau printr-o curte inchisa.
CURS 1.2
EXTERIOR / INTERIOR spatii de locuit exterioare Nu este nevoie de o suprafata intinsa pentru a beneficia de aceasta legatura fireasca cu natura. O mica retragere a volumului poate face loc unui copac, o banca sau o suprafata de iedera sau chiar o mica gradina de flori. La nivelul terenului, un mic buzunar al spatiului aflat la intrare sau un gard, pot crea spatii deschise private spre care se pot indrepta deschideri generoase. Acest spatiu poate gazdui in functie de dimensiune un mic bazin, o gradina sau chiar o curte generoasa pentru activitati diverse sau chiar o sera pentru flori. Un balcon chiar rar folosit, ofera spatiu aditional unui apartament aflat la etaj. Putem prifita de o deschidere a unei terase pe acoperis. Spatiul interor poate fi extins in exterior pentru diverse activitati prin terase, un mic zid de sprijin sau printr-o curte inchisa.
CURS 1.2
EXTERIOR / INTERIOR curti Curtile interioare pot deveni adevarate spatii destinate activitatilor locuintei. Acestea pot fi acoperite sau nu, protejate de un acoperis transparent sau complet deschise. Pozitia acestora, orientarea fata de soare si fata de spatiile functionale interioare si dimensiunea lor sunt date importante in orientarea si organizarea lor. Deschiderile pot fi orientate spre un zid inverzit (chiar foarte apropiat) sau spre elemente care le ambienteaza – un perete inverzit, o acumulare mica de apa. Alaturi de imaginea vizuala, sunetul si atmosfera sunt decisive.
CURS 1.2
EXTERIOR / INTERIOR curti interioare Curtile interioare pot deveni adevarate spatii destinate activitatilor locuintei. Acestea pot fi acoperite sau nu, protejate de un acoperis transparent sau complet deschise. Pozitia acestora, orientarea fata de soare si fata de spatiile functionale interioare si dimensiunea lor sunt date importante in orientarea si organizarea lor. Deschiderile pot fi orientate spre un zid inverzit (chiar foarte apropiat) sau spre elemente care le ambienteaza – un perete inverzit, o acumulare mica de apa. Alaturi de imaginea vizuala, sunetul si atmosfera sunt decisive.
CURS 1.2
EXTERIOR / INTERIOR curti interioare
CURS 1.2
EXTERIOR / INTERIOR curti interioare
CURS 1.2
EXTERIOR / INTERIOR curti interioare
CURS 1.2
EXTERIOR / INTERIOR plantele / animalele Atmosfera poate fi schimbata de prezenta plantelor cu frunze, chiar daca sunt plantate in ghivece. Acestea pot oferi o diversitate spatiului, odata cu evolutia in timp, prin prezenta frunzelor, a florilor, fructelor sau doar a crengilor goale. Aceste schmbai constante aduc senzatia de viata naturala in spatiul locuit.
CURS 1.2
EXTERIOR / INTERIOR plantele / animalele Atmosfera poate fi schimbata de prezenta plantelor cu frunze, chiar daca sunt plantate in ghivece. Acestea pot oferi o diversitate spatiului, odata cu evolutia in timp, prin prezenta frunzelor, a florilor, fructelor sau doar a crengilor goale. Aceste schmbai constante aduc senzatia de viata naturala in spatiul locuit.
CURS 1.2
EXTERIOR / INTERIOR plantele / animalele
Animalele sunt a alta prezenta dorita in spatiul locuit indiferent daca ne referim la animalele de companie sau la un acvariu - acesta din urma putand concura si la ambientarea interioara.
CURS 1.2 LOCUINTA CUPLATA/INSIRUITA Locuintele traditionale europene au folosit acesta tipologie in care zidurile sunt impartite intre doua locuinte apropiate pentru a specula lipsa spatiului urban si economicitatea solutiei. Dorinta pentru mai mult spatiu privat a dus la tipologia locuintelor izolate (tipologie folosita insa mai mult pentru locuintele periurbane sau rurale). Din motive economice insa spatiul dintre locuinte a devenit din ce in ce mai mic, devenind astfel un loc intunecat, evitat ca spatiu pozitiv al curtii, destinat mai ales ventilarii spatiilor secundare . In ultimul timp se produce o regandire a tipologiilor acceptate si oarecum, o reintoarcere si revalorizare a tipologiei cuplate sau a variantelor sale.
CURS 1.2
LOCUINTA CUPLATA/INSIRUITA S-a constatat ca prezenta spatiului lateral unitatilor de locuit nu confera asa cum s-a crezut, intimitatea dorita. De la o anumita dimensiune in jos golurile intre cele doua case nu fac decat sa ofere vederi si sa dauneze intimitatii. Spatiile laterale rezultate in urma cuplarii mai multor unitati pot deveni spatii exterioare pozitive care pot gazdui activitati ale comunitatii.
CURS 1.2
LOCUINTA CUPLATA/INSIRUITA AVANTAJE Dincolo de pretul scazut datorita suprafetei mai mici ocupate la sol, exista o serie de alte avantaje: - prin cuplare sunt eliminate fatadele laterale - acoperisul poate fi mai simplu si unitar realizat - fatada continua scade costul si varietatea finisajelor - datorita zidurilor comune pierderile de caldura sunt mult diminute, scazand astfel consumul - rezulta de asemenea spatii exterioare private si spatii comune in lateral.
CURS 1.2
LOCUINTA CUPLATA - DEZAVANTAJE - cuplarea locuintelor duce la posibile probleme legate de zgomot intre unitatile de locuit - exista o lipsa de intimitate legata de vederea directa in curtile private (aceasta se poate regla prin pozitionare sau inchiderea completa a curtii) - dependenta de comunitate, de spatiile si utilitatile comune – poate fi valorificata pozitiv – asa cum ar trebui sa locuiasca o comunitate urbana
CURS 1.2 LOCUINTA CUPLATA - ALTERNATIVE - La prima vedere pare ca tipologia cu locuinte cuplate ofera o configuratie urbana rigida. - tipologia clasica propunea o bara de locuinte la front si o curte in spate, inchisa prinr-un gard, care se putea deschide spre o alee. Curtile aveau acces direct spre bucatarie, camara si spatii tehnice sau depozitari pentru gradina. - pentru a mai rupe monotonia unitatile erau impinse inspre curte sau in afara, rezultand spatii protejate destinate intrarilor. - prin adaugarea ferestrelor largi, peretilor intregi din stica sau curtilor interioare, tipologia clasica se transforma. Apar diverse tipologii ale curtilor care maresc atractivitatea spatiului.
CURS 1.2
LOCUINTA CUPLATA - ALTERNATIVE
CURS 1.2
LOCUINTA CUPLATA - ALTERNATIVE
CURS 1.2
CLUSTERE - Au aparut o serie de configuratii care diversifica relatiile dintre locuinte si spatiul exterior, propriu sau comun. Prima incercare de a diversifica a fost glisarea unitatilor. Astfel s-a creat diversitate, zone de accent umbrite. - au apartut spatii plantate in aceste degajamente ale strazii - configuratia de bara a fost ulterior sparta pentru a forma unitati compuse, avand spatii diverse imprejur.
CURS 1.2
CLUSTERE - Asa cum unitatile individuale au fost rearanjate, tot asa grupurile de locuinte insiruite au intrat in diverse configuratii in tesutul orasului. - acest lucru a fost posibil prin relaxarea regulamentelor de urbanism care prevedeau ca fiecare locuinta trebuie sa fie orientatata spre strada. - noile tipologii sunt asezate spre alei laterale, spatii verzi sau mici zone comune si nu spre strada principala, spre care locuintele desfasoara fatadele laterale, opace. - astfel locuintele au putut sa se indeparteze de zonele de trafic si poluare si sa se orienteze cu fatadele spre spatii exterioare pozitive, prielnice locuirii. - au scazut si costurile retelelor care sunt proportionale cu lungimea frontului la care se desfasoara.
-
CURS 1.2
CLUSTERE
CURS 1.2
Bibliografie
Ormsbee, Simonds John
Garden Cities 21