Deci noi, în momentul de față, sîntem o societate cu valori materialist-excesive, spre deosebire de cealaltă societate, în care oamenii profită de tot ce este modernitate, pentru a spori confortul vieții, dar și calitatea ei”. (Liiceanu, p.1)
CURS 1.3 VECINATATEA
Deci noi, în momentul de față, sîntem o societate cu valori materialist-excesive, spre deosebire de cealaltă societate, în care oamenii profită de tot ce este modernitate, pentru a spori confortul vieții, dar și calitatea ei”. (Liiceanu, p.1)
problematica locuintei
+ locuinta in sine – relatii interioare (sociale, spatiale, functionale) + relatia locuintei cu orasul - relatii interior-exterior (conexiunea cu comunitatea, orasul, teritoriul)
CURS 1.3
Vecinatatea - In multimea urbana formata din necunoscuti, sentimentul de compatibilitate, de recunoastere (de a fi recunoscut de cei din jurul tau), de apartenenta ( de a lua parte impreuna la viata comunitara), face parte atat din viata sociala a individului cat si a grupului. - Aceste idei ar trebui intelese, acceptate si transpuse in gandirea strategica a proiectelor, participand astfel la formarea coeziunii si confortulului unei structuri comunitare agreabile tuturor.
CURS 1.3
Vecinatatea / comunitatea
Tradiţia obliga tinerii căsătoriţi să-şi construiască o casă şi să o sfinţească întru aşteptarea urmaşilor. Comunitatea participa cu daruri şi cu muncă neplătită la edificarea noii gospodării, iar tânăra familie era datoare să ţină tradiţia. Imagine de la construcţia noii case, cu claca satului.
FOTO: harlauletnografie.com
CURS 1.3
COMUN-itatea - A te simti vecin tine mai mult de o stare phihica decat de o organizare spatiala sau context, tine mai mult de actiuni si activitati decat de forma arhitectuala sau stil. Arhitectura ar trebui sa fie gandita mai degraba ca suport decat ca obiect.. - O comunitate este acolo unde cei care locuiesc in preajma se simt a fi vecini mai degraba decat straini, iar noi ar trebui sa depistam mecanismele de care dispunem pentru a crea aceasta stare.
CURS 1.3
COMUNITATEA Eliminarea conflictelor
Gandirea vecinatatilor ar trebui sa elimine toate potentialele conflicte care pot sa apara prin planul propus. - putem pune in discutie aici chiar libertatea de a intersecta alte proprietati pentru a scurtcircuita un traseu zilnic. - plasarea unui loc de joaca sau a unei zone potential zgomotoase intr-o locatie in care nevoia de liniste si confort a unuia sau mai multor locatari este subordonata nevoilor grupului. - o buna strategie a vecinatatilor introduce experiente si relatii placute si daca planul propus introduce frictiuni si posibile conflicte atunci ar trebui refacut.
CURS 1.3
COMUNITATEA Compatibilitatea
Sensul comunitar poate fi intarit prin propunerea echilibrata a nodurilor destinate activitatilor comune si legaturilor prin care aceste activitati sunt interconectate. - relationarea locuintelor este foarte importanta pentru generarea acestui sentiment de apartenenta. - studiile urbane arata ca prezenta unor straini in vecinatate creaza tuturor un sentiment de nesiguranta.. Numarul ideal intr-o grupare de locuinte este intre 3 si 12, cu un maxim de 16 unitati, avand un spatiu comun protejat, daca nu printr-o intrare, macar vizual delimitat de restul cartierului.
CURS 1.3
COMUNITATEA Vecinatatea
Comunitatea se formeaza intre vecinii apropiati avand un spatiu comun pe care il ingrijesc si unde se pot aduna cu diverse ocazii. - O strada circulata sau distante mai mari tind sa nu coaguleze comunitatea. Vecinii au nevoie sa se intalneasca des si sa se recunoasca iar apropierea si spatiile comune faciliteaza aceasta legatura.
CURS 1.3
CONFORMAREA comunitatii Exista oare o marime si o forma ideala a unei comunitati? Dimensiunea comunitatii tine mai ales de accesul pietonal la anumite facilitati (gradinita, scoala, etc.), acces ce se poate face ferit de traseul auto. Astfel intrega comunitate indiferent de varsta are acces comun spre spatii si facilitati destinate vietii zilnice.
CURS 1.3
CONFORMAREA comunitatii Exista oare o marime si o forma ideala a unei comunitati? Dimensiunea comunitatii traditionale tine mai ales de accesul la resurse (materiale sau spirituale) comune. Dimensiunea si configuratia era dictata de folosirea acestor resurse, de spatiul geografic si natural in care aceasta resursa era stabilita. Aceasta tipologie se reflecta de la dimensiune, la relatii si pana la tipologia locuintelor – unitate.
CURS 1.3
CONFORMAREA locuintei Stilul de viata determina in mare masura tipologia locuintei (Amos Rapoport) - nevoi primare - tipologia familiei - statutul femeii in cadrul societatii - gradul de intimitate - relatii interumane
CURS 1.3
CONFORMAREA locuintei NEVOI PRIMARE (Amos Rapoport) -Vorbind la modul general despre nevoi primare ne ofera, la prima vedere putine date relevante pentru a caracteriza locuinta. - Aceste asecte insa trebuie privite in detaliu. Daca luam, de exemplu, activitatea de a sedea, putem observa cum introducerea scaunului in locuinta a modificat spatiul. Covoarele pe care se statate inainte au inceput sa dispara. Pozitia noua a privitorului a modificat dimensiunea si pozitia ferestrelor, a influentat dimensiunea balcoanelor, a teraselor, aparitia unor piese de mobilier si implicit dimensionarea incaperilor.
CURS 1.3
CONFORMAREA locuintei TIPOLOGIA FAMILIEI (Amos Rapoport) -Modul in care familia este constituita, modul in care membrii familiei interactioneaza, ierarhiile interne, cutumele si obisnuintele, duc la modificari substantiale ale spatiului locut.
CURS 1.3
CONFORMAREA locuintei STATUTUL FEMEII (Amos Rapoport) -De-a lungul timpului statutul social al femeii a fost unul dintre fatorii determinati organizarea locuintei - in spatiul de locuit traditional Japonez spatiul bucatariei este singurul spatiu feminin prin excelenta - in Egipt sotia si sotul traiesc separat – in spatii separate in cazul familiilor bogate sau locuri separate in locuinta in cazul familiilor sarace - primele etape de emancipare a femeii in societatea occidentala a dus poate paradoxal la introducerea spatiului bucatariei in locuinta, pana atunci acesta fiind izolat in curtea din spate - ultima etapa a procesului duce treptat la transformarea radicala a spatiului bucatariei si posibil la disparitia sa
CURS 1.3
CONFORMAREA locuintei GRADUL DE INTIMITATE (Amos Rapoport) - Acesta influenteaza gradul de deschidere al spatiului curtii dar si a locuintei fata de strada si a relatiilor interioare - spatiul oriental (japonez) este deosebit de ermetic inchis spre strada, deschizandu-se in interior. - spatiul occidental are o relatie mai deschisa intre curte si strada, in schimb in interior are o serie de spatii private, individuale.
CURS 1.3
CONFORMAREA locuintei RELATII SOCIALE (Amos Rapoport) - intalnirea si socializarea este o nevoie sociala de baza pentru fiinta umana - aceste spatii de intalnire difera in diverse culturi, de la strada, la spatiile cafenelelor sau diferite spatii interioare. - Nobilimea occidentala avea spatii de primire care astazi pot parea deosebit de intime – dormitoarele. Ulterior fiecare sot al familiei avea spatii de primire separate – adevarate apartamente separate in cadrul locuintei mari. Astazi de multe ori, copii au spatii speciale unde se pot intalni cu prietenii, separate de livingul familiei.
CURS 1.3
CONFORMAREA locuintei CONCLUZII (Amos Rapoport) Astfel, locuinta nu poate fi vazuta ca un spatiu izolat fata de contextul urban, ci ca o componenta de baza a sistemului spatial si social. Acest sistem relationeaza casa cu modul de viata, cu vecinatatile, cu comunitatea si cu peisajul in care aceasta este inserata.
CURS 1.3
CONFORMAREA comunitatii - pastrarea caracterului terenului
- caracterul natural al terenului a fost o caracteristica care a determinat direct formarea comunitatilor.
CURS 1.3
CONFORMAREA comunitatii Limite - Limitele comunitatii sunt stabilite fie de elemente naturate ale sitului, fie de artere largi de circulatie. Proiectarea spatiilor comunitare inseamna crearea unui context capabil sa sporeasca contactul social si mandria grupului nou creat. Claire Cooper Marcus Crearea unor mici gradini si a locurilor confortabile deschise spre spatii exterioare comune, faciliteaza contactul oamenilor cu vecinii lor. Jane Holtz Kay
CURS 1.3
CONFORMAREA comunitatii Limite - Limitele comuni
CURS 1.3
CONFORMAREA comunitatii Limite - Limitele comunitatii tin foarte mult de organizarea social politica si religioasa. O locuinta orientala difera foarte mult atat formal cat si relational fata de una occidentala.
CURS 1.3
CONFORMAREA comunitatii Limite -In cultura occidentala relatia dintre spatiul public si cel privat este mai libera si mai apropiata
CURS 1.3
CONFORMAREA comunitatii Limite - Tipologiile de locuinte avand curti interioare apartin de obicei zonelor dens populate si avand o structura familiala ierarhica. Scopul era acela de a gasi un spatiu de separare, ramanad in proximitatea familiei.
CURS 1.3
CONFORMAREA comunitatii Climat - Clima si elementele naturale sunt alti determinanti importanti ai formei si relationarii intracomunitare.
CURS 1.3
CONFORMAREA comunitatii CUM DELIMITAM O COMUNITATE? Functiuni comune - Cateva comunitati alaturate, delimitate de obicei de artere majore de trafic auto, pot imparti functiuni publice comune – gradinita, scoala, magazine sau parcuri si locuri de joaca.
CURS 1.3
CONFORMAREA comunitatii Variante - varianta traditionala chiar daca propune reducerea traficului si o granulatie care permite coagularea grupurilor, prin plasarea facilitatilor pe contur si prin pastrarea traficului auto reduce mult din viabilitatea spatiului comun. - varianta eliberata de trafic este mult mai buna din punctul de vedere al vietii comunitare. Pastrand traficul auto pe contur si avand zona interioara eliberata viata comunitara se poate desfasura nestingherit iar relatiile cu functiunile publice comunitare sunt la indemana comunitatii
CURS 1.3
CONFORMAREA comunitatii Variante
Medelin
- dimensiunea unei comunitati este variabila, putand incepe la o comunitate mica de la grupari mai mari de trei case si intinzandu-se pana la comunitati care aduna un teritoriu atat de intins incat sa mai poata stabili circulatii pietonale spre punctele comunitare ale acesteia si sa stabiesca interactiuni armonioase. - forma acesteia este determinata de topografia terenului, compozitia urbana a vecinatatilor, si trama circulatiilor care conecteaza vecinanatea cu intreg orasul.. - astfel nu se poate discuta de o dimensiune sau forma optima ci mai mult de conditii particulare care sa satisfaca cerintele discutate.
CURS 1.3
LOCURILE Prietenia si sensul de apartenenata la un loc nu pot fi create insa pot fi facilitate de buna proiectare a locurilor de inatalnire si de adunare. Un petec de pavaj amenajat la umbra unui copac, o banca sau o masa pentru sah, poate constitui un astfel de loc. De asemenea plasarea unui zid la o intrare, unde se poate sta si astepta, un copac sau un rastel pentru biciclete, toate acestea pot aduna in jurul lor activitati. Aceste mici interventii pot forma mici centre de interes si interactiune pentru comunitate.
CURS 1.3
LOCURI Locuinta izolata Elemente ce despart comunitatea / locuintele: - arterele de circulatie - gardurile si limitarile - ganguri intunecate si coridoarele inchise - vecinatati neplacute sau inestetice
CURS 1.3
LOCURI Apartenenta Elemente coaguleaza comunitatea: - alei comune - locuri de adunare - organizarea de activitati comune - evenimente ale comunitatii - facilitati comune - locuinte comune
CURS 1.3
LOCURI Apartenenta Elemente coaguleaza comunitatea: - alei comune - locuri de adunare - organizarea de activitati comune - evenimente ale comunitatii - facilitati comune - locuinte comune
CURS 1.3 LOCURI Apartenenta
Printr-o buna strategie urbana, prin gruparea si diversificarea elementelor putem imbunatati calitatea spatiului comun si putem facilita viata comunitara. Locuintele comune/colective pot elibera o suprafata condiserabila de teren care poate fi redata comunitatii.
CURS 1.3 LOCURI Empatia
Empatia poate fi cheia succesului planificarii unei dezvoltari armonioase. E bine sa ne transpunem in pielea celor pentru care proiectam, sa traim in spatiile pe care le propunem celorlalti si sa incercam sa ne imaginam acasa in ele. O comunitate este mai mult decat o adunare armonioasa de forme geometrice, cladiri, trasee si spatii, mai mult decat un proiect care foloseste eficient terenul. Cladirile trebuie sa fie mai mult decat un adapost care protejeaza locuitorii de zgomot si ii izoleaza de trafic si de exterior. Locuintele trebuie sa ofere un mediu complex in care individul sa poate sa traisca o viata implinita. Pentru a propune o comunitate inchegata trebuie sa ne putem pune in locul fiecarui locuitor, copil sau adult, tanar sau batran, indiferent daca traieste singur, izolat sau dimpotriva, intr-o mare familie dinamica – asta ar putea insemna empatia.
CURS 1.3
LOCURI Loc in spatiu
Proiectarea locurilor necesita intelegerea spatiului, pentru ca natura fiecarui spatiu depinde de calitatea sa volumetrica. Pentru a capata insemnatatea aria vecinatatilor trebuie convertita in spatii, fiecare spatiu fiind atent propus sa exprime modul de folosire. Calitatea spatiala este determinata de marime, forma, tipul si gradul de inchidere, materialitatea, textura, culoarea, gradul de iluminare, gradul de zgomot, etc., si simbolurile folosite. Cu cat sunt luate in condsiderare mai multe dintre aceste caracteristici cu atat locul este mai atent determinat.
CURS 1.3
LEGATURI
Caile de legatura care faciliteaza miscarea si interconectivitatea sunt la fel de importante ca locurile. Eficienta Treseele trebuie sa constituie conectori eficienti. Indiferent daca vorbim de alei, trasee pentru biciclete sau pentru alergare, acestea trebuie sa conduca spre destinatii precise, sa lege locuri.Cand acestea ocolesc prea mult, apar scurtaturile. Legaturile trebuie sa fie firesti, sa lege puncte importante, sa evite obstacole si sa constituie avantaje in miscarea pietonala.
CURS 1.3 LEGATURI
Caile de legatura care faciliteaza miscarea si interconectivitatea sunt la fel de importante ca locurile. Siguranta Traseele propuse este bine sa evite traversarea arterelor de circulatie auto si de asemenea sa nu treaca pe langa zone intunecate si ascunse. Confortul Confortul tine atat de suprafata de calcare dar si de protectia celui care circula. Asigurarea accesului persoanelor cu handicap este o obligatie. Animatia De-a lungul traseului trebuie asigurata diversitatea si trebuie configurat astfel incat sa acomodeze de-a lungul sau dierse activitati ale comunitatii si sa faciliteze intalniri. Secventialitatea Trebuie constientizata trecerea de la un loc la altul, schimbarea contextului si diversitatea. Trebuie experimantate aceste treceri de la umbra la soare, de la liniste a animatie, de la deschis la inchis, de la general la particular.
CURS 1.3
LEGATURI Multe dintre comunitatile formate nu au un caracter aparte, nu pot fi usor diferentiate de context, nu se delimiteaza de acesta si acest fapt duce la pierderea identitatii cu efecte nocive asupra locuitorilor. Care sunt elementele care pot forma o comunitate? - asocierea - locuri de intalnire - planificare Schema Alaturi de organizarea sociala a locuitorilor in asociatii si propunerea unor locuri de intalnire a comunitatii, o schema de organizare spatiala este absolut necesara unei bune functionari.
Esenta unei comunitati este apartenenta la un teritoriu unificat (delimitat), bine organizat, dar care permite in acelasi timp diversitatea individuala.
CURS 1.3
LEGATURI
Fiecare traseu trebuie gandit asemenea unei povesti care trebuie spusa, care are la inceput o introducere urmata de o descriere completa iar la final urmeaza concluzia, care in cele din urma trebuie istorisita simplu si frumos.
CURS 1.3
CARACTERUL Ceea ce diferentiaza si individualizeaza o comunitate este de cele mai multe ori caracterul ei. Acesta poate fi diferit de cel vecin sau dimpotriva poate sa fie asemanator dar avand o caracteristica aparte. De multe ori o mica diferenta poate crea sentimentul de apartenanta.
CURS 1.3
CARACTERUL ELEMENTE care pot crea caracterul: Identitatea In primul rand orice cartier sau comunitate se diferentiaza printr-un nume. Temele sunt foarte importante pentru a da caracter acestor nume (scriitori, anotimpuri, corpuri ceresti, etc.). Aceste nume pot da caracter dar pot da sens in orientare si individualizare. Signalectica Importanta semnelor este clar stabilita in orientare si stabilirea de sens. Bineinteles ele trebuie sa fie limitate si usor de inteles insa prezenta lor poate crea senzatia de siguranta si familaritate. Mobilier urban Caracterul si forma mobilierului urban sunt foarte importante in formarea unui ambient pozitiv. Calitatea acestuia este deosebit de importanta pentru calitatea spatiului comunitar.
CURS 1.3
CARACTERUL ELEMENTE care pot crea caracterul: Elemente naturale Elementele naturale trebuie alese astfel incat sa fie potrivite mediului in care sunt amplasate. Este bine sa se pastreze caracterul si elementele existente daca este posibil, sa nu se schimbe radical configuratia naturala. Elementele propuse trebuie sa participe la caraterul dorit in proiect, sa umbreasca zone, sa participe la climatul esterior, sa fie mai mult decat elemente estetice Ambianta Diminuarea si eliminerea oricarui tip de poluare (fonica, chimica, a aerului, etc.) este un factor important in crearea unui climat propice locuirii. Un mediu curat participa la crearea unui sentiment de mandrie si apartenenta la acel loc.
CURS 1.3
ECONOMIA comunitatii - frontul stradal Costurile ridicate sunt date de retelele care trebuie suportate de comunitate. Un front stradal lung inseamna de cele mai multe ori retele extinse , deci costuri substantiale.
CURS 1.3
ECONOMIA comunitatii - frontul stradal Costurile ridicate sunt date de retelele care trebuie suportate de comunitate. Un front stradal lung inseamna de cele mai multe ori retele extinse , deci costuri substantiale.
CURS 1.3
ECONOMIA comunitatii - frontul stradal Configuratii care permit amplasarea mai multor unitati la aceasi lungime a frontului, reduc mult costurile.
CURS 1.3
ECONOMIA comunitatii - pastrarea caracterului terenului Acest aspect are mai multe directii de gandire: - pe de o parte costurile rezultate din colectarea apei pluviale pot fi mult reduse daca noua dezvoltare speculeaza panta si topografia tarenului, pastrand pantele si canalelel existente. - pastrarea caraterului topologic initaial reduce costurile infrastructurii propuse. - pastrarea elementelor naturale ale peisajului pot pastra caracterul pentru care a fost ales terenul, pot intari identitatea si pot reduce costurile replantarilor.
CURS 1.3
COMUNITATEA In concluzie, o comunitate sustenabila trebuie sa imparta, sa puna la comun facilitati si sa ofere forta de munca distribuita. In forma clasica a comunitatilor, spatiile erau de cele mai multe ori private, necesitatnd costruri, intretinere si efort separat. In momentul in care spatiile in marea lor majoritate sunt comune eforturile se impart, se distribuie, reducand costurile dar si participand la formarea sentimentului comunitar.
CURS 1.3
Bibliografie
Ormsbee, Simonds John
Garden Cities 21
Rapoport, Amos
House Form and Culture