Home is hence a complex and multi-layered geographical concept. Put most simply, home is: a place / site, a set of feelings / cultural meanings, and a relations between the two. (Blunt, 2006)
CURS 1.9 LOCUIREA – sfarsitul sec. XX sisteme de gandire
CURS
Învelișul protector - ceea ce noi de obicei denumin drept acasă - este asemenea unui organism, o creatură vie formată din semne și scheme, o rețea elastică care se transformă odată cu inflexiunile istoriei. În fiecare epocă și în fiecare loc, forma locuirii reflectă condițiile politice, sociale și culturale pe care le generează și de care, la rândul ei, ste creată.[1] [1] Mendini, SQM. The Quantified Home, 2014, p.290, trad.aut.
MODERNITATE / POSTMODERNITATE
NEO – modernitate POST – structuralism ALTA - modernitate
CURS
[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places. (MillerLane, 2007)
Secolul XX - anii 1950
- Europa trece printr-o perioada de reconstructie (economica, sociala, politica) dupa distrugerile suferite in cel de-al doilea Razboi Mondial. -SUA nu a suferit distrugeri dar, implicarea sa in razboi si marele val de imigratie datorat acestuia i-a modificat puternic sistemul social si economic. -refacerea rapida a fost principala directie de abordare a problemei. - Cele doua parti ale Europei (capitalista / socialista) scindate politic vor mai functiona o perioada in paralel, apoi vor merge in doua directii diferite, ghidate de sistemele politice, de lupta si concurenta acestora.
CURS Secolul XX - anii 1950
Pruitt-Igoe 1954-1973
(MillerLane, 2007)
CURS
[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places. (MillerLane, 2007)
Secolul XX TEORIA CRITICA – Scoala de la Frankfurt se revendica din ideile lui Marx si constituie un ansamblu de studii si anchete asupra societatii contemporane. Hannah Arendt – studii politice si studii asupra influentei politicului in societate. - scrie in 1959 “Conditia umana” - epoca moderna a fost construita pe glorificarea muncii. Traim o societate de muncitori care nu cunoaste alte activitati mai inalte de dragul carora trebuie luptat. In lipsa obiectului muncii societatea nu isi mai are sensul. - anatagonsimul viata privata / viata publica - nu mai exista la ora actuala scena publica / politica ea find inlocuite cu cea sociala – replica contemporana saraca a publicului.
CURS
[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places. (MillerLane, 2007)
Secolul XX TEORIA SEMIOTICII teorie ce studiaza semnificatia semnelor si constituirea lor intr-un sistem de coduri transmitatoare de semnificatii. Umberto Eco – considera ca semnificatia semnelor nu este legata direct de obiectele pe care acestea le reprezinta. - semnele sunt mobile ale unui sistem de comunicare
CURS
[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places. (MillerLane, 2007)
Secolul XX TEORIA CRITICA – TEAM 10 - grupul a fost invitat pentru prima data sa participe in cadrul congreselor CIAM in 1953. - din grupul principal fac parte arhitectii Jaap Bakema, Georges Candilis, Giancarlo De Carlo, Aldo van Eyck, Alison and Peter Smithson si Shadrach Woods - ei critica in principal doctrina urbanistica a modernismului, modul de abordare a problemelor orasului contemporan, acest fapt ducand la dizolvarea congreselor CIAM in anul 1959, atunci cand se organizeaza ultimul congres la Otterlo in Olanda.
CURS
[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places. (MillerLane, 2007)
Secolul XX TEORIA CRITICA – BRUTALISMUL - ideile moderniste sunt exprimate intr-un stil voit “sincer” in exprimarea materialitatii in primul rand dar si a functionalitatii si a sistemului structural. - unii dintre cei mai cunoscuti arhitecti brutalisti sunt britanicii Alison and Peter Smithson, dar una dintre primele cladiri brutaliste e considerata cladirea Unité d'habitation din Marseille, France (1952) a lui Le Corbusier. - exemplul cel mai elocvent al grupului ramane poate complexul de locuinte colective Robin Hood Gardens din Londra (1972) – acum aflat in plin proces de demolare.
CURS
[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places. (MillerLane, 2007)
Primaria din BOSTON - 1968 habitat 67 MONTREAL - 1967
ansamblul Barbican LONDRA - 1982
CURS
[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places. (MillerLane, 2007)
Secolul XX TEORIA CRITICA – STRUCTURALISMUL - manifestul curentului a fost scris de Aldo van Eyck in 1959 si vine dupa congresul CIAM din acelasi an. Acesta este o critica la proiectele urbanistice de refacere de dupa cel de-al doilea Razboi Mondial si implicit impotriva arhitectilor modernisti. - se promoveaza o abordare mai umana a problemei, atenta a contextul social si economic in care se insereaza. Principii: -atentia fata de comportamentul uman - individualitate - participare a utilizatorilor, mixaj social si cultural - evolutie (crestere si schimbare) - coerenta (elementele atente la relatii nu la forma)
CURS
[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places. (MillerLane, 2007)
Secolul XX TEORIA CRITICA – STRUCTURALISMUL - METABOLISMUL Nakagin Capsule Tower – TOKIO - realizat in 1972 de Kisho Kurokawa si construit in doar 30 de zile
CURS
[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places. (MillerLane, 2007)
Secolul XX TEORIA CRITICA – STRUCTURALISMUL - METABOLISMUL Nakagin Capsule Tower – TOKIO - realizat in 1972 de Kisho Kurokawa si construit in doar 30 de zile
CURS
[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places. (MillerLane, 2007)
Secolul XX TEORIA CRITICA – STRUCTURALISMUL Herman Hertzberger - birourile Centraal Beheer Apeldoorn-1968 1972
CURS
[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places. (MillerLane, 2007)
Secolul XX STRUCTURALISM – ARCHIGRAM
Archigram-ul este un grup neofuturist, format din arhitectii londonezi (AA) Peter Cook, Warren Chalk, Ron Herron, Dennis Crompton, Michael Webb and David Greene. Aceasta promova idei legate de mobilitate, de consumul de masa, megastructuri, tehnologie, etc.
1960- 1974 Archigram “Plug-in City” Peter Cook. 1961
Metabolism (Structuralism) Kenzo Tange
CURS
Oamanii asociaza era informatie cu aparitia Internetului in anii ’90, dar desprinderea de epoca industriala a inceput cu mai bine de o generatie in urma, […]. Aceasta perioada, cuprinsa aproximativ intre mijlocul anilor ’60 si inceputul anilor ’90, a fost de asemenea marcata de conditii sociale tot mai grele in majoritatea tarilor industrializate. (Fukuyama, 1999)
Secolul XX anul 1968 - greve puternice ce paralizeaza Franta - studentii se alatura protestelor si ocupa sediile Universitare, salile de curs si amfiteatrele - guvernul francez condus de G. Pompidou nu poate face fata revoltei, presedintele De Gaulle dispare din viata publica pentru o perioada de timp. -Francis Fukuyama – Marea ruptura – declara ca incepand cu anii 1965 putem constata o crestere a indicatorilor negativi (delicventa, familia si increderea) -primavara de la Praga - programele spatiale Apollo 7-8 – orbitarea lunii - prima masina Dacia 100 la Pitesti…
CURS
Oamanii asociaza era informatie cu aparitia Internetului in anii ’90, dar desprinderea de epoca industriala a inceput cu mai bine de o generatie in urma, […]. Aceasta perioada, cuprinsa aproximativ intre mijlocul anilor ’60 si inceputul anilor ’90, a fost de asemenea marcata de conditii sociale tot mai grele in majoritatea tarilor industrializate. (Fukuyama, 1999)
Secolul XX 1968 Alain Boutot – Inverntarea formelor - 1993 - problema fizicii (stiintelor) nu consta in folosirea unui aparat matematic (teoretic) inadecvat ci din caracterul aproape de necuprins (particular si divers) al fenomenleor luate in considerare. - teoria catastrofelor - teoria fractalilor - teoria structurilor disipative - teoria haosului Toate aceste directii duc spre o abordare fenomenologica a naturii si la reconcilierea matematicii si fizicii cu natura
CURS
Oamanii asociaza era informatie cu aparitia Internetului in anii ’90, dar desprinderea de epoca industriala a inceput cu mai bine de o generatie in urma, […]. Aceasta perioada, cuprinsa aproximativ intre mijlocul anilor ’60 si inceputul anilor ’90, a fost de asemenea marcata de conditii sociale tot mai grele in majoritatea tarilor industrializate. (Fukuyama, 1999)
Secolul XX 1968 Rene Thom – matematician fr. – teoria catastrofelor (67-68). - alcatuirea unor modele matematice capabile sa tina seama de existenta si stabilitatea formelor, de aparitia si disparitia lor, intr-un cuvant, de morfogeneza. - spatiul substrat al morfogenezei deosebeste in conceptia sa doua tipuri de puncte: regulatecare corespund zonelor de continuitate si cele de catastrofa unde aparenta fenomenologica a substratului se schimba brusc. continuitate / discontinuitate ruptura dintre cauza si efect
CURS
Oamanii asociaza era informatie cu aparitia Internetului in anii ’90, dar desprinderea de epoca industriala a inceput cu mai bine de o generatie in urma, […]. Aceasta perioada, cuprinsa aproximativ intre mijlocul anilor ’60 si inceputul anilor ’90, a fost de asemenea marcata de conditii sociale tot mai grele in majoritatea tarilor industrializate. (Fukuyama, 1999)
Secolul XX 1968 Benoit Mandelbrot – matematicin fr. – teoria fractalilor (60-75). Abordarea problemelor pur matematice abstracte prin geometrie (abordare formala) - numeroase forme din natura sunt atat de neregulate si de fargmentate incat, in comparatie cu geometria lui Euclid, natura are un nivel mai inalt, dar si calitativ diferit, de complexitate. - dimensiune fractalica - structura fina-detalii la toate scarile - prea neregulata pt geom. Euclidiana - general autosimilara
CURS
Oamanii asociaza era informatie cu aparitia Internetului in anii ’90, dar desprinderea de epoca industriala a inceput cu mai bine de o generatie in urma, […]. Aceasta perioada, cuprinsa aproximativ intre mijlocul anilor ’60 si inceputul anilor ’90, a fost de asemenea marcata de conditii sociale tot mai grele in majoritatea tarilor industrializate. (Fukuyama, 1999)
Secolul XX
CURS
[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places. (MillerLane, 2007)
Secolul XX TEORII POSTMODERNE Dacă modernismul se consideră pe sine o culminare a căutării unei estetici a iluminismului, o etică, postmodernismul se ocupă de modul în care autoritatea unor entități ideale (numite metanarațiuni) este slăbită prin procesul de fragmentare, consumism și deconstrucție. Termenul modern reprezinta o ruptura fata de trecut. Astfel, post-modern devine un termen ambiguu pentru ca, fiind o ruptura de trecut nu poate fi decat tot modern, probabil o alta modernitate. Postmodernismul, prin contrast, privilegiaza eterogenitatea si diversitatea ca forte eliberatoare in redefinirea discursului arhitectural.
CURS
[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places. (MillerLane, 2007)
Secolul XX TEORII POSTMODERNE Proiectul iluminismului, spre exemplu, a considerat axiomatic faptul ca nu exista decat un singur raspuns la orice intrebare. Ideea ca exista un singur mod posibil de reprezentare a inceput sa piarda din greutate. Modernitatea celebra puterea si rationalitatea, iar in arhitectura aceasta a insemnat renuntarea la ornament si de designul personalizat, ceea ce a dus pana la punctul in care chiriasilor cladirilor publice le era interzis sa-si modifice mediul pentru a le corespunde nevoilor. In Arhitectura momentul de sfarsit al modernismului si trecerea spre post-modernism este considerat la ora 3:32 – postmeridian, la 15 liulie 1972, moment in care ansamblul de locuinte de la Pruitt- Igoe din St. Louis (o versiune premiata a “masinii de locuit”) a fost demolat.
CURS
E rezonabil sa apreciem ca multiplicarea masinilor informationale afecteaza si va afecta circulatia cunostintelor tot atat cat au facut-o mai intai dezvoltarea misjloacelor de circulatie a oamenilor (transporturi), iar mai apoi cea a sunetelor si imaginilor. (Lyotard, 1979)
Secolul XX TEORII POSTMODERNE Jean Francois Lyotard – Conditia postmoderna - lanseaza termenul postmodern raport asupra cunoașterii detotalizante - moderniste - exista o fiiatie intre gandirea lui Nietzsche, Heidegger si filosofia postmoderna. - multiplicarea masinilor informationale afecteaza si va afecta circulatia cunostintelor tot atat cat a facut-o dezvoltarea tranporturilor si mai apoi mass-media. - gaseste sprijin in cautarile functiilor matematice perticulare facute de R. Thom (t. catastrofelor) si Mandelbrot (t. fractalilor) pentru a postula o regula postmoderna in care nu exista metoda stiintifica (unica) ci doar teorii care dau nastere la noi idei, noi intrebari, istorii particulare.
CURS
E rezonabil sa apreciem ca multiplicarea masinilor informationale afecteaza si va afecta circulatia cunostintelor tot atat cat au facut-o mai intai dezvoltarea misjloacelor de circulatie a oamenilor (transporturi), iar mai apoi cea a sunetelor si imaginilor. (Lyotard, 1979)
Secolul XX TEORII POSTMODERNE Jean Baudillard – Sistemul obiectelor Societatea de consum Simulacre si simulare critica a societatii capitaliste bazata pe productie si consum , pe disimularea realitatii, augmentarea ei – hiperrealitate.
CURS
Secolul XX TEORII POSTMODERNE Jean Baudillard – Sistemul obiectelor Societatea de consum Simulacre si simulare
E rezonabil sa apreciem ca multiplicarea masinilor informationale afecteaza si va afecta circulatia cunostintelor tot atat cat au facut-o mai intai dezvoltarea misjloacelor de circulatie a oamenilor (transporturi), iar mai apoi cea a sunetelor si imaginilor. (Lyotard, 1979)
CURS
Secolul XX TEORII POSTMODERNE Michel Foucault Acceptarea: - a ceea ce este pozitiv si multiplu, - diferentele asupra uniformitatii - fluxurile inainitea unitatii - aranjamentele mobile impotriva sistemelor Ideile sale au avut ecou in miscarile sociale ale anilor 1960
E rezonabil sa apreciem ca multiplicarea masinilor informationale afecteaza si va afecta circulatia cunostintelor tot atat cat au facut-o mai intai dezvoltarea misjloacelor de circulatie a oamenilor (transporturi), iar mai apoi cea a sunetelor si imaginilor. (Lyotard, 1979)
CURS
E rezonabil sa apreciem ca multiplicarea masinilor informationale afecteaza si va afecta circulatia cunostintelor tot atat cat au facut-o mai intai dezvoltarea misjloacelor de circulatie a oamenilor (transporturi), iar mai apoi cea a sunetelor si imaginilor. (Lyotard, 1979)
Secolul XX TEORII POSTMODERNE Michel Foucault – A supraveghea și a pedepsi. Nasterea închisorii 1975 - relatia dintre putere si cunoastere. Exista o legatura intre sistemele de cunoastere si practicile pentru exercitarea controlului si dominatiei sociale. - controlul societatii este vazut printr-un aparat spatial complex si complet care, in viziunea sa, nu a mai fost egalat decat poate prin camerele actuale de supraveghere: - panopticonul
CURS
E rezonabil sa apreciem ca multiplicarea masinilor informationale afecteaza si va afecta circulatia cunostintelor tot atat cat au facut-o mai intai dezvoltarea misjloacelor de circulatie a oamenilor (transporturi), iar mai apoi cea a sunetelor si imaginilor. (Lyotard, 1979)
Secolul XX TEORII POSTMODERNE Michel Foucault – Altfel de spatii – text 1967 Ideile sale referitoare la particular si unic, la diversitatea lumii postmoderne se reflecta si in studiile referitoare la spatii. utopii / heterotopii Utopiile sunt spatii fara loc, de cele mai multe ori sunt spatii care nu exista in realitate, spatii imaginate (oglinda) Heterotopiile – sunt spatii reale care stabilesc o legatura speciala cu ceea ce le inconjoara: - spatii initiatice(culturi primitive) – h. de criza - cimitirul – (oras al celor decedati) - teatrul / cinematograful / gradina (conexiune intre lumi) - muzeul/biblioteca (conexiunea cu alt timp) - motelul (izolarea de lume) - vaporul/transatlanticul (lume care pluteste)
CURS
[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places. (MillerLane, 2007)
Secolul XX POSTMODERNISM Curent artistic (singurul care provine din arhitectura) si care se opune modernismului si stilului international. Este caracterizat prin estetism si un anumit simbolism al elementelor arhitecturale. Robert Venturi - Complexity and Contradiction in Architecture (1966) - Learning from Las Vegas: the Forgotten Symbolism of Architectural Form (1977)
CURS
[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places. (MillerLane, 2007)
Secolul XX POSTMODERNISM Robert Venturi - Complexity and Contradiction in Architecture (1966) - lucrarea este considerata une dintre cele mai importante texte de arhitectura ale secolului XX, alaturi de Vers une Architecture – Le Corbusier - amandoua fac trimitere la trecut, chiar daca se raporteaza in moduri diferite fata de acesta
CURS
[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places. (MillerLane, 2007)
Secolul XX POSTMODERNISM Robert Venturi - Complexity and Contradiction in Architecture (1966) - arhitectul nu trebuie sa se lase ghidat de obisnuinta ci sa fie atent la trecut, printr-un acut sens al prezentei istoriei. - de la ceea ce ne place, de ceea ce suntem atrasi, putem invata foarte multe lucruri despre noi insine. - lucrarea trateaza prezentul, vazut insa in stransa dependenta de trecut - complexitatea si contradictia este ceea ce trebuie cautat prin arhitectura postmoderna, insa acesti termeni nu sunt similari cu incoerenta, arbitrariul sau incompetenta.
CURS
[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places. (MillerLane, 2007)
Secolul XX POSTMODERNISM Robert Venturi - Complexity and Contradiction in Architecture (1966) - complexitate si contradictie vs simplificare si pitoresc “less is more” - Mies van der Rohe - Mies a facut unele dintre cele mai interesante cladiri doar pentru ca a ignorat mute dintre aspectele complexe ale unei cladiri, a simplificat cerintele ca sa poata oferi un raspuns simplu. - la fel de rau ca simplificarea este falsa complexitate sau pitorescul. - in schimb varietatea, ambiguitatea perceptiei vizuale poate fi exploatata in proiect cu mult succes
CURS
[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places. (MillerLane, 2007)
Secolul XX POSTMODERNISM Robert Venturi - Complexity and Contradiction in Architecture (1966) - ambiguitate - ambiguitatea este prezenta peste tot, chiar in proiectele moderniste. - orice cladire este perceputa in mod complex ca un mixaj intre forma si structura, textura si materialitate. Acest fapt ii confera complexitate. - exemplul este planul vilei Savoye: plan patrat sau nu?
- contradictoriu (atat ...cat si) - simplu pe exterior, complex pe interior ( vila Savoye) - o arhitectura valoroasa contine atat elemente de buna calitate cat si elemente proaste (Louis Kahn)
CURS
[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places. (MillerLane, 2007)
Secolul XX POSTMODERNISM Robert Venturi - Complexity and Contradiction in Architecture (1966) - contradictoriu (elemente cu dubla functiune) - parasolarele de pe cladirea lui Le Corbusier din Marsilia sunt in egala masura portice structurale ca si protectii solare. - elementul conventional - semnificatia poate fi augmentata prin ruperea regulii. Prin exceptia care intareste regula. O cladire fara imperfectiuni nu poate fi o cladire perfecta tocmai pentru ca acel contrast intareste semnificatia ordinii intregului.
CURS
[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places. (MillerLane, 2007)
Secolul XX POSTMODERNISM Robert Venturi - Complexity and Contradiction in Architecture (1966) - contradictia adaptata - Le Corbusier - In planul parter modifica pozitia unei coloane si scoate alta, doar pentru a acomoda circulatia si a elibera spatiul. - arhitectura moderna a functionat prea mult sub restrictia simplitatii structurale. Exista diferente de abordare intre rigoarea Seagram Building (Mies) “cladire incorsetata”, structura proiectata de Louis Kahn pentru o cladire de birouri in Philadelphia sau cladirea facuta de Frank Gehry – Dancing House in Praga
CURS
[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places. (MillerLane, 2007)
Secolul XX POSTMODERNISM Robert Venturi - Chestnut Hill (1962) - proiectul care constituie unul dintre primele exemple de arhitectura pormoderna a fost realizat de arhitect pentru mama sa - cladirea foloseste conceptele prezentate, complexitatea si contradictia: este in acelasi timp atat complexa cat si simpla, inchisa dar in acelasi timp deschisa, cateva elemente sunt bune la un anumit nivel si rele la altul. - Cladirea este alcatuita mai degraba prin alaturarea dificila a multor parti distincte si diverse mai degraba decat ca un obiect unitar, alcatuit doar din cateva elemente principale. - fatada creaza o imagine simbolica / arhetipala a casei traditionale, alcatuita fiind din elementele usii, ferestrelor, prezenta cosului si a frontonului accentuat. - compozitia abstracta a volumului combina in proportii aproape egale elemente rectangulare, diagonale si curbe.
CURS
[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places. (MillerLane, 2007)
Secolul XX POSTMODERNISM Robert Venturi - Chestnut Hill (1962) - planul este in esenta conceput simetric, avand cosul plasat central - din acest punct pleaca doua ziduri diagonale aproape simetrice si care marginesc inspre spate un urias spatiu de zi central. - aceasta simerie este distorsionata pentru a acomoda functiunile: bucataria din dreapta difera da spatiul dormitorului din stanga. - elementele plasate central, semineul cu cosul si scara sunt si ele distorsionate. - scara este fragmentata si isi pierde din importanta prin plasarea si forma ciudata.Totusi in totalitatea ei este un element important, bun. - complexitatea compozitiei interioare este transmisa si exteriorului. - exista de asemenea elemente prea mari in compozitia interioare iar unul dintre este este chiar semineul.
CURS
[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places. (MillerLane, 2007)
Secolul XX POSTMODERNISM Robert Ventury Charles Moore Michael Graves Philip Johnson Arata Isozaki Hans Hollein
CURS
[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places. (MillerLane, 2007)
Secolul XX POSTMODERNISM Michael Graves
CURS
[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places. (MillerLane, 2007)
Secolul XX POSTMODERNISM Arata Isozaki
CURS
[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places. (MillerLane, 2007)
Secolul XX POSTMODERNISM Hans Hollein
CURS
[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places. (MillerLane, 2007)
Secolul XX TEORII POSTMODERNE
Postmodernismul privilegiaza eterogenitatea si diversitatea ca forte eliberatoare in redefinirea discursului arhitectural.
CURS
[...] director Edgar Reitz tried to show that the most fundamental of twentieth-century experiences – world wars, new technologies, mass communication – make it impossible to recapture older ideas of home and places. (MillerLane, 2007)
BIBLIOGRAFIE Baudrillard, Jean
2005[1970]
Fidler, Roger
2004 [1997] Mediamorphosis. Să înţelegem noile media, trad. Izabella Badiu, Idea Design & Print , Cluj,
Fukuyama, Francis
2002
Societatea de consum. Mituri si structuri, trad. Alexandru Matei, Comunicare.ro, Bucureşti,
Marea ruptură. Natura umană şi refacerea ordinii sociale, Humanitas, Bucureşti.
Schoenauer, Norbert
2000
6,000 years of housing, Rev.&expanded ed., W.W Norton & Company, New York.
Venturi, Robert
1992[1966]
Complexity and Contradiction in Architecture, The Museum of Modern Art, New York