Mișcarea Modernă a inițiat, încă de la primele decenii ale secolului, un studiu rațional al locuinței pornind de la nevoile individuale elementare (acele ”nevoi-tip” pentru ”omul-tip”, la care se referă Corbusier), un nou demers de proiectare orientat ”științific” de la interior (echipament, spațiu erginimic, distribuție rațională a încăperilor, organizarea apartamentelor în imobil) spre exterior. (Zahariade, 2009, p.43)
CURS 2.6 LOCUINTA PRE-MODERNA IN ROMANIA
CURS 2.6
Mișcarea Modernă a inițiat, încă de la primele decenii ale secolului, un studiu rațional al locuinței pornind de la nevoile individuale elementare (acele ”nevoi-tip” pentru ”omul-tip”, la care se referă Corbusier), un nou demers de proiectare orientat ”științific” de la interior (echipament, spațiu erginimic, distribuție rațională a încăperilor, organizarea apartamentelor în imobil) spre exterior. (Zahariade, 2009, p.43)
Locuirea pre-moderna in Romania
sec. XVI-XVII
- dupa 1541 Imperiul Otoman cucereste intrega peninsula Balcanica, o parte din Ungaria - Tarile Romane isi pastreaza total sau partial autonomia sub suzeranitate otomana de-a lungul acestei perioade. - existau trei teritorii diferite, aflate in conflict de cele mai multe ori sau cel putin separate ideologic
CURS 2.2
Mișcarea Modernă a inițiat, încă de la primele decenii ale secolului, un studiu rațional al locuinței pornind de la nevoile individuale elementare (acele ”nevoi-tip” pentru ”omul-tip”, la care se referă Corbusier), un nou demers de proiectare orientat ”științific” de la interior (echipament, spațiu erginimic, distribuție rațională a încăperilor, organizarea apartamentelor în imobil) spre exterior. (Zahariade, 2009, p.43)
Locuirea pre-moderna in Romania
1859 – 1914 - dupa nereusita Revolutiei de la 1848, mare parte din capii revolutie pleaca in exil fara a rezolva unitatea teritoriului - in 1859 pe fondul evenimentelor europene, Moldova si Tara romaneasca isi aleg acelasi conducator – Alexandru Ioan Cuza. - in 1866 acesta este obligat de o coalitie a partidelor aflate la guvernare sa abdice si sa plece in exil - este adus la conducere princepele Carol I - In 1877- 1878 in urma Razzboiului de Independenta Romania este recunoscuta de toate puterile drept stat independent. - In 1913 in urma celui de-al doilea Razboi Balcanic, Romania primeste de la Bulgaria Cadrilaterul.
CURS 2.6
- pierderi teritoriale suferite in 1940 - Romania in urma Primului RM
Locuirea pre-moderna in Romania
1918 – 1944 - in urma Primului Razboi Mondial Romania primeste o serie de teritorii: Bucovina, Banatul, Transilvania si Basarabia. - Romania dobandeste in aceasta perioada cea mai mare intindere teritoriala care va dura pana dupa Cel de-al Doilea Razboi Mondial. - este o perioada de modernizare masiva, de reforme in toate domeniile.
CURS 2.6
Locuirea pre-moderna in Romania
1945 - dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, Romania aflata intr-o situatie militara deosebita, este considerata invingatoare dar nu participa la negocieri - astfel, pierde o serie de teritorii dar pastreaza cele mai importante zone (Transilvania, Banatul si Dobrogea. - Romania intra sub controlul teritorial si politic al URSS ceea ce duce la instaurarea unui regim comunist pana in anul 1989.
Mișcarea Modernă a inițiat, încă de la primele decenii ale secolului, un studiu rațional al locuinței pornind de la nevoile individuale elementare (acele ”nevoi-tip” pentru ”omul-tip”, la care se referă Corbusier), un nou demers de proiectare orientat ”științific” de la interior (echipament, spațiu erginimic, distribuție rațională a încăperilor, organizarea apartamentelor în imobil) spre exterior. (Zahariade, 2009, p.43)
CURS 2.6
Locuinta traditionala
-Romania cunoaste o perioada de factura medievala (politic, economic, social), modernizarea teritoriilor romanesti incepand foarte tarziu (jumatetea sec XIX) - teritoriul era preponderent rural (exceptie facand Transilvania) - gospodaria/ locuinta modelata de ocupatiile de baza
Mișcarea Modernă a inițiat, încă de la primele decenii ale secolului, un studiu rațional al locuinței pornind de la nevoile individuale elementare (acele ”nevoi-tip” pentru ”omul-tip”, la care se referă Corbusier), un nou demers de proiectare orientat ”științific” de la interior (echipament, spațiu erginimic, distribuție rațională a încăperilor, organizarea apartamentelor în imobil) spre exterior. (Zahariade, 2009, p.43)
CURS 2.6
Locuinta traditionala
LOCUINTA Maramures
CURS 2.6
Locuinta traditionala
LOCUINTA Basarabia
CURS 2.6
Locuinta traditionala
LOCUINTA de munte - Brasov
CURS 2.6
Locuinta traditionala
LOCUINTA de munte - Sibiu
CURS 2.6
Locuinta traditionala
LOCUINTA de munte - Sighisoara
CURS 2.6 Locuinta traditionala
LOCUINTA de munte - gospodaria tipica zonei de munte, unde ocupatia de baza era pastoritul si cresterea vitelor, avand curtea aparata - prin forma, organizare si tehnica de constructie este una dintre cele mai avansate modele cunoscute, fiind tipica atat in Romnia cat si in zonele dimprejur. - modelul apare devreme (posibil in perioada dacica) si este mentinut aproape neschimbat pana in sec XIX. - forma tipica are patru laturi (trei ocupate de cladiri si una de un zid inalt si acoperit) dar e posibil sa intalnim si modelul cu mai multe laturi. - este compusa din locuinta propriuzisa (tinda, casuta, casa mare si “chelar�), doua grajduri si fierbatoarea avand dedesubt o pivnita. Adapostul pentru oi – crosnia era in afara incintei. - casa este construita pe o fundatie din piatra, avand zidurile din barne de lemn incleiate la capete cu cheutori. Acoperirea se face in patru ape, avand invelitoarea din sindrila. Curtea este pavata cu piatra avand pe margini podele din lemn.
CURS 2.6 Locuinta traditionala
LOCUINTA de munte - gospodaria are forma patrata avand curtea ocupata de cladiri pe trei laturi iar pe ea de a patra avand un zid de poarta puternic, din piatra. - locuinta este tipica avand tinda centrala netavanita si prispa scurat de acces. Dintre cele doua camere una este „casa de locuit”, cea de a doua fiind „casa mare” in care nu se locuieste, sub ea aflandu-se pivnita. In incinta se mai afla spre strada “casoaia” - un spatiu in care era gazduita femeia care avea grija de gospodarie atunci cand stapanii erau pluecati cu oile si volumul grajdurilor, avand la mijloc sura - accesele erau diferite, cel principal monumental, cele secundare dimensionate in functie de utilizare - fundatia din piatra si constructia din barne de lemn.
-
CURS 2.6
Locuinta traditionala
CRAIOVA
CURS 2.6
Locuinta traditionala
CULA olteneasca - locuinta boiereasca cu rol de aparare, apare ca locuinta izolata care prin pozitionare si volumetrie domina teritoriul. - este o tipologie aparte, masiva, avand baza masiva si fara goluri. Locuinta propuriuzisa era plasata la nivelul/nivelele superioare din motive de aparare. Construite cu baza solida, dreptunghiulara asemenea unui turn de aparare, cula are aspectul si confortul unei resedinte nobiliare.
CURS 2.6
Locuinta traditionala
CULA olteneasca - accesul se facea de obicei printr-o scara plasata la interior (din lemn sau piatra) care dadea intr-un pridvor deschis, aflat la nivelul superior - zidurile din piatra sau caramida aveau dimensiuni considerabile, ajungand la 0,70 sau chiar 1 m grosime, cu deschizaturi inguste asemenea unor metereze. - pe langa spatiul scarii fiecare etaj mai cuprindea una sau mai multe incaperi, avand o inaltime mica de pana la 2,5 m. - structura planseelor interioare era din lemn, construita din grinzi groase de stejar sau bolti de piatra/caramida.
CURS 2.6
Locuinta traditionala
CULA olteneasca - intrarea in cula se facea pe o singura usa masiva din lemn, avand sisteme de inchidere puternice, fiind flancata de obicei de metereze de unde se putea trage cu pusca
CURS 2.6 Locuinta traditionala
CULA olteneasca - ultimul nivel este prevazut cu un cerdac deschis, avand perimetral coloane si arcade. - uneori acest ultim etaj era doar un foisor. - acest ultim etaj avea o deschidere asupra imprejurimilor.
CURS 2.6
Locuinta traditionala
GOSPODARIA saseasca
CURS 2.6
Locuinta traditionala
GOSPODARIA saseasca
CURS 2.6
Locuinta traditionala
GOSPODARIA saseasca - spre deosebire de casele din germania care au cunoscut o diferentiere functionala concomitent cu o crestere a dimensiunilor, gospodaria francona se caracterizeaza printr-o insiruire a mai multor cladiri cu o singura incapere care indeplineau fiecare cate o functie: casa de locuit, grajd, hambar si sura, toate imprejmuite de un gard cu palisade. - acest model este dezvoltat pentru parcele inguste - locuinta francona timpurie este o cladire liniara care in faza incipienta alatura sub un singur acoperis casa, grajdul si sura, avand pereti comuni dar fara deschideri intre aceste spatii. Ulterior grajdul si sura ajung plasate in spatele curtii, sura, de multe ori deschisa facea trecerea spre gradina din spate. -
CURS 2.6
Locuinta traditionala
GOSPODARIA saseasca - locuinta din faza matura avea un front stradal inchis, acoperit cu tencuiala din var de culoare deschisa, cu ornamante, obloane si stucaturi vopsite in culori vii. - locuinta avea o incapere mare spre strada si una mai mica, destinata familiei in spate. Intre ele se afla intrarea mare care ducea spre casa – incaperea centrala, spatiu multifunctional care avea vatra. La un moment dat apare pivnita ca spatiu semiingropat destinat depozitarii. Aceasta mai are rolul de a ridica spatiile casei la un nivel protejat de apa.
CURS 2.6
GOSPODARIA saseasca - casele sunt ridicate ca o constructie masiva pe un subsol partial sau total realizat din piatra de cariera, avand doua sau trei incaperi. - exista similitudini cu spatiile de locuit urbane, tipic oraselor germane. Accentul era pus pe siguranta. - zidurile groase, masive si barnele de stejar dau impresia unei fortarete. Aceasta masivitatea a ajutat la pastrarea lor in timp in ciuda materialelor slab calitativ si a executiei, de multe ori slaba. - tipologia este aceea a frontului stradal inchis, format din frontoane inalte si ziduri masive in care s-au amplasat porti imense. Aceasta delimitare masiva apare mai tarziu. - pridvoarele si acareturile din curte au fost adaugate mai tarziu.planurile initiale erau de forma dreptunghiulara, simpla, adaugirile prispelor fiind probabil inspirate din casele romanilor. - ulterior aceste elemente intermediare, gangul acoperit sau pridvoarele sunt integrate in planul casei inca de la inceput.
CURS 2.6
Locuinta traditionala
GOSPODARIA banateana TIMISOARA
CURS 2.6
GOSPODARIA banateana - organizarea incintei era determinata de activitatea desfasurata in gospodarie - de cele mai multe ori satele urmeaza tipologia coloniilor germane (tip francon) folosita si la satele tipice sasesti. - fara a avea inchiderea atat de puternica ca a gospodariilor sasesti, tipologia urmeaza inchiderea unei incinte care organizeaza elementele locuintei. - locuinta putea fi singulara in incinta sau din motive de mostenire se putea ajunge la doua locuinte in aceiasi incinta. - locuinta avea de obicei un singur spatiu de locuit, la care se adauga camara si uneori o camera de oaspeti, toate accesibile din tinda (prispa) - locuinta se afla plasata la strada, de cele mai multe ori aliniata cu latura scurta, avand spatiile desfasurate liniar, toate deschizandu-se spre spatiul protejat al prispei
CURS 2.6
Locuinta traditionala
GOSPODARIA banateana - locuinta era construita din pamant, caramida (nearsa sau arsa), avand acoperis cu invelitoare ceramica. - fundatia era din piatra, de mici dimensiuni de cele mai multe ori.
CURS 2.6
Locuinta traditionala
GOSPODARIA lipoveana/Dunare
CURS 2.6
Locuinta traditionala
GOSPODARIA lipoveana/Dunare CONSTANTA
CURS 2.6
Locuinta traditionala
GOSPODARIA lipoveana/Dunare
CURS 2.6
Locuinta traditionala
GOSPODARIA lipoveana/Dunare
CURS 2.6
Locuinta traditionala
GOSPODARIA lipoveana - gospodaria pescareasca lipoveana cuprindea pe langa casa propriuzisa, grajdul, cuptorul de paine, baia, latrina sau chiar o mica moara de vant. - ocuintele erau realizate din ziduri de lut amestecat cu paie (chirpici), vopsite in alb si acoperite cu stuf asezat in „solzi�. Gospodariile au trei zone functionale : - curtea mare cu casa - curtea din spate cu grajdurile si cotetele - gradina cu moara si latrina
CURS 2.6
GOSPODARIA lipoveana - casa este asezata de obicei cu latura ingusta spre strada si este dezvoltata planimetric pe lungime. - are pe doua laturi o prispa strajuita de stalpi - casa are o bogata ornamentatie de lemn, lucrata in tehnica traforajului si desfasurata de obicai pe timpanul frontonului, unde se remarca geamul podului, ornat si el. - casa cuprinde doua incaperi si o tinda mediana – sala, folosita ca bucatarie si o magazie pentru uneltele de pescuit. - la interior existau sistemele traditionale de incalzit alimentate din sala - soba oarba, cuptorul de paine si patul de lut incalzit. - gospodaria traditionala cuprindea si baia – un fel de sauna formata dintr-o incapere asemenea unui vestiar si baia avand o vatra cu bolovani in care era ceaunul cu apa.
CURS 2.2
BUCURESTI
CURS 2.6
Urbanism
Dezvoltarea industriei şi a comerţului după primul război mondial au atras către oraşe mână de lucru, fapt care a dus la o creştere simţitoare a populaţiei acestora. De exemplu, Bucureştiul, care în 1918 avea 300 000 de locuitori, către 1930 număra 650 000, iar către 1940 a trecut de 800 000. Pentru a face faţă nevoilor noi şi a preîntâmpina dezvoltarea dezordonată a oraşelor – care în condiţiile regimului capitalist n-a putut fi evitată, cu toată „Legea pentru organizarea administraţiei locale”, din 1929, care prevedea obligativitatea pentru centrele urbane şi balneoclimaterice să-şi îndeplinească planurile de sistematizare în termen de 10 ani - , s-a început studiul şi redactarea planurilor de sistematizare a multor oraşe: Bucureşti, Craiova, Cluj, Sfântu Gheorghe, Braşov, Bacău, Câmpulung. Studiile şi planurile de sistematizare şi zonificări au rămas de cele mai multe ori îngropate în arhivele primăriilor, oraşele continuând să se dezvolte la voia întâmplării. La fel de neglijate au fost şi lucrările edilitare, cea mai mare parte a oraşului fiind fără pavaje, fără canale, fără apă şi lumină electrică.
Mișcarea Modernă a inițiat, încă de la primele decenii ale secolului, un studiu rațional al locuinței pornind de la nevoile individuale elementare (acele ”nevoi-tip” pentru ”omul-tip”, la care se referă Corbusier), un nou demers de proiectare orientat ”științific” de la interior (echipament, spațiu erginimic, distribuție rațională a încăperilor, organizarea apartamentelor în imobil) spre exterior. (Zahariade, 2009, p.43)
CURS 2.6
1900 – 1918 context istoric
1907 se desfasoara rascoala taranilor, reprimata de autoritati si care va produce o reforma agrara in acelasi an 1913 Romania intra in al doilea razboi Balcanic in urma caruia, dupa pacea de la Bucuresti, obtine trei judete din nord-estul Bulgariei, formand Cadrilaterul. 1914 incepe Primul Razboi Mondial in urma asasinarii la Sarajevo a mostenitorului AustroUngariei. Romania decide in urma Consiliului de Coroana sa ramana neutra. Regele Carol I moare dupa 48 de ani de domnie si lasa tronul Regelui Ferdinand 1916 Romania intra in razboi impotriva AustroUngariei, Germaniei, Bulgariei si Turciei. 1917 Revolutia Bolsevica din Rusia. Aceasta iese din razboi, lasand Romanaia singura combatanta pe frontul de est. Intra in Transilvania unde este infranta iar Dobrogea, Oltenia si Muntenia sunt ocupate. Initial declarata infranta, Romania beneficiaza de sfarsitul razboiului si infrangerea Puterilor Centrale si isi recastiga independenta, teritoriile si alipeste tarii si teritoriul Transilvaniei.
Mișcarea Modernă a inițiat, încă de la primele decenii ale secolului, un studiu rațional al locuinței pornind de la nevoile individuale elementare (acele ”nevoi-tip” pentru ”omul-tip”, la care se referă Corbusier), un nou demers de proiectare orientat ”științific” de la interior (echipament, spațiu erginimic, distribuție rațională a încăperilor, organizarea apartamentelor în imobil) spre exterior. (Zahariade, 2009, p.43)
CURS 2.6
1900 - 1918 arta
- inceputul curentului cubist - Brancusi realizeaza Sarutul – sculptura considerata punctul de plecare al unei noi directii in sculptura -Picasso picteaza Domisoarele din Avignon - la Paris, F.T. Marinetti publica Manifestul Futurismului - Marcel Iancu face parte, alaturi de Tristan Tzara, dintr-un grup de artisti de avangarda care vor lansa miscarea dada in anul 1916 la Zurich - America decopera arta de avangarda prin celebra expozitie de la Armory Show – NY unde expune si Constantin Brancusi sculptura Domnisoara Pogany - Marcel Duchamp trimite la Salonul Independentilor lucrarea “ready-made” Fantana care va scandaliza lumea artisica
CURS 2.6
1900 - 1918 arh. mondiala
- A. Loos scrie Ornament si Crima - R. Unwin publica Town Planning in Practice - A. Gaudi finalizeaza casa Milla - A. Loos construieste casa Steiner – prima locuinta construita in intregime din beton armat -
Mișcarea Modernă a inițiat, încă de la primele decenii ale secolului, un studiu rațional al locuinței pornind de la nevoile individuale elementare (acele ”nevoi-tip” pentru ”omul-tip”, la care se referă Corbusier), un nou demers de proiectare orientat ”științific” de la interior (echipament, spațiu erginimic, distribuție rațională a încăperilor, organizarea apartamentelor în imobil) spre exterior. (Zahariade, 2009, p.43)
CURS 2.6
1900 - 1918 arh. romania
- se realizeaza prima expozitie nationala cu ocazia a 40 de domnie ai principelui Carol I - G. Sterian fondeaza in anul 1906 revista Arhitectura - se realizeaza in Bucuresti prima cladire care are ca functiune un cinematograf - se incearca sistematizarea Bucurestiului prin realizarea celui de-al doilea plan cadastral.
Mișcarea Modernă a inițiat, încă de la primele decenii ale secolului, un studiu rațional al locuinței pornind de la nevoile individuale elementare (acele ”nevoi-tip” pentru ”omul-tip”, la care se referă Corbusier), un nou demers de proiectare orientat ”științific” de la interior (echipament, spațiu erginimic, distribuție rațională a încăperilor, organizarea apartamentelor în imobil) spre exterior. (Zahariade, 2009, p.43)
CURS 2.6
BUCURESTI
CURS 2.6
BUCURESTI Ateneul Albert Galleron 1886-1888
CURS 2.6
BUCURESTI 1916
CURS 2.6 BUCURESTI - casa tipica pentru Bucurestiul inceputului de secol XX (1904), este tip vagon. Casa cuprindea in ordine dinspre strada: - salon - antreu - dormitor - sufragerie - bucatarie - coridor Casa mai continea pivnita, privata si hazna (baia propriuzisa nu exista) Sistemul constructiv este deosebit de simplu: fundatie de beton de var, grinzi de brad pentr planseu si de stejar la pivnita. Invelitoarea este de tabla, iar pardoseala este din dusumele de brad. Casa este dotata cu geamuri duble si sobe de teracota
CURS 2.6
BUCURESTI - proiectul reprezinta o casa pentru o familie cu statut ridicat. - ocuparea la sol este de aproape doua treimi, casa ocupand cea mai mare a parcelei, avand front la strada principala si toate camerele deschise spre curte, spre sud. Cladirea cuprindea doua corpuri: - corpul principal mai inalt cuprindea un hol mare care comunia dreapta-stanga cu cate doua camere. Intrarea se facea printr-un vestiar iar la capatul holului se afla o debara. - camerele de la strada puteau fi unite prin deschiderea unui glasvand (perete mobil). - incaperile aveau aprox 4 metri inaltime iar deasupra holului se afla plasat un luminator dublu. - corpul secundar mai scund, avea spatiile dinspre curte legate de un coridor. Primul era o terasa deschisa, camara, apoi o camera, urmata de baie iar la capat bucataria care putea fi accesata din exterior printrun mic hol. -din coridorul principal se facea accesul prin scari atat in pod cat si in pivnita. -sub acest corp se aflau cele trei incaperi ale pivnitei, toate ventilate natural: una pentru zarzavat, alta pentru carbuni iar cea mai mare pentru lemne.
CURS 2.6
BUCURESTI - intrega constructie avea elemente constructive deosebite - caramizile erau speciale, avand o duritate deosebita si o alta dimensiune decat cele standard - camerele principale erau iluminate printr-o serie de geamuri mari (avand aproximatin 2,80 m inaltime).
CURS 2.6
BUCURESTI arh. Cristofi Cerchez 1932-34 - este un imobil colectiv destinat familiei sale. - suprafata constructiei la sol este de aprox 160 mp, curtea ramasa fiind sub 30 metri. - aflata pe colt, arhitectul reuseste sa proiecteze cate doua apartamente pe fiecare nivel - in ciuda configuratiei terenului, cladirea ofera apartamente confortabile, fiinfd apreciata de locatari.
CURS 2.6
BUCURESTI arh Ion Boceanu - cladirea cuprindea doua apatamente, unul mai mic aflat la parter si unul generos la etajul cladirii -
CURS 2.6
BUCURESTI arh Ion Boceanu - cladirea cuprindea doua apatamente, unul mai mic aflat la parter si unul generos la etajul cladirii - apartamentul de la parter avea o organizare traditionala/gospodareasca. Se intra pe latura de vest a parcelei, intr-un salon iar din acesta spre strada intr-un birou/biblioteca. Spre stanga se intra in sufragerie si spre terasa. Tot din salon se intra in dormitor spre bucatarie si ulterior in baie. - apartamentul de la etaj era accesibil printr-un corp de sticla amplasat pe fatada principala. De aici se ajunge la etaj intr-un living mare, in forma literei L. Din acesta se intra in dormitor si anexe, precum si intr-un alt spatiu care a devenit ulterior un mic dormitor. - datorita costurilor ridicate proprietarii au fost nevoiti sa inchirieze parterul si sa mai faca cateva camere pentru bunici, rezultand un mic apartament. -
CURS 2.6
Bibliografie
2000
Povestea caselor (SIMETRIA)
1995
Civilizatie milenara romaneasca in Muzeul “Astra”- Sibiu - catalog
Teodor Octavian Gheorghiu
2017
Mici orase / mari sate din sud-vestul Romaniei (SIMETRIA)
Jan Hulsemann
2014
Casa taraneasca saseasca din Transilvania (SIMETRIA)