Revista Fii ECOlogic! nr. 2 by ARQ DETOO

Revista proiectului regional

2 . r N

Proiect finanĹŁat de AdministraĹŁia Fondului pentru Mediu

CE ESTE “EFECTUL DE SERĂ” Efectul de seră este procesul prin care atmosfera captează o parte din energia solară, încălzind Pământul şi moderând clima. Experţii în domeniul climatic sunt de părere că o creştere a nivelului “gazelor cu efect de seră”, creştere provocată de activităţile umane, accentuează în mod artificial efectul de seră, ducând la creşterea temperaturilor globale şi dereglând clima în mod dezastruos. Gazele de seră includ dioxidul dea carbon, rezultat din arderea combustibilului fosil şi defrişări, metanul, eliberat de pe plantaţiile de orez şi locurile de depozitare a gunoaielor, precum şi produse rezultate din arderi şi diferiţi compuşi chimici industriali (acid azotos, carbon fluorhidric, carbon perftoric, sulf hexaflorid). Dioxidul de carbon (CO2) este principalul gaz de seră; carbonul este stocat sub pământ, departe de biosferă, în combustibili fosili, însă ciclul organic al carbonului descrie transferul carbonului între mări, ecosistemul terestru şi atmosferă. Fără influenţa umană, transferul între aceste rezervoare de carbon este menţinut în mare în echilibru – de exemplu, plantele absorb carbonul în timp ce se dezvoltă, dar îl elimină atunci când mor. Însă, când oamenii taie arbori sau ard combustibili fosili, ei elimină în atmosfera cantităţi suplimentare de carbon, accentuând astfel efectul de seră. Această constituie o problemă mai ales atunci când se extrag şi se ard combustibili fosili, deoarece astfel se adaugă carbon la ciclul “organic” al carbonului, care altfel ar rămâne depozitat adânc sub pământ. O parte din acest carbon ajunge în atmosferă, alta în arbori, plante şi sol, pe pământ şi o altă parte în mări şi oceane. O parte mai mare ajunge în atmosferă deoarece se taie păduri şi se construiesc oraşe, drumuri şi uzine, reducându-se astfel capacitatea biosferei de a absorbi carbonul.

ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ Raport IPCC Paris, 2 februarie 2007 – Prima evaluare globala majora din ultimii sase ani, facuta de oamenii de stiinta, in ceea ce priveste schimbarile climatice, a concluzionat ca modificarile atmosferei, oceanelor, ghetarilor si calotelor glaciare demonstreaza in mod neechivoc ca Terra se incalzeste. Comitetul Interguvernamental Pentru Schimbari Climatice (IPCC) concluzioneza ca progresele din domeniul modelarii climatice si a colectarii si analizarii datelor dau, in prezent, savantilor o “foarte mare incredere” (cel putin noua sanse din zece) in intelegerea modului in care activitatile umane provoaca incalzirea planetei. Acest nivel de incredere este mult mai mare decat cel care a putut fi atins in anul 2001, atunci cand IPCC a redactat ultimul sau raport foarte important. Raportul de fata, primul din cele patru care vor fi redactate de catre IPCC in cursul acestui an, confirma, de asemenea, ca evidenta crestere, dupa anul 1750, a concentratiei gazelor cu efect de sera: dioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4) si oxidul de azot (N2O) este rezultatul activitatilor umane. Probabil ca gradul de incalzire ar fi fost chiar mai mare daca emisiile de particule poluante si de alti aerosoli n-ar fi anulat partial impactul gazelor cu efect de sera, in principal prin reflectarea luminii solare inapoi in spatiul cosmic. Raportul, a carui elaborare a durat trei ani, se bazeazape o trecere in revista amanuntita a literaturii stiintifice celei mai recente, supervizata de referenti, existenta la nivel global. Aceasta descrie o tranzitie accelerata catre o lume cu o clima mai calda, marcata de situatii mai numeroase cu temperaturi extreme, inclusiv valuri de caldura, noi tipare de manifestare a vantului, agravarea secetei din unele regiuni, precipitatii mai abundente in alte regiuni, topirea ghetarilor si a ghetii arctice, precum si cresterea globala a nivelului mediu al marilor si oceanelor. Pentru prima data, raportul prezinta dovezi despre faptul ca banchizele din Antarctica si din Groenlanda isi micsoreaza lent volumul, contribuind la cresterea nivelului marilor si oceanelor. “Acest raport, elaborat de catre IPCC, reprezinta cea mai riguroasa si mai cuprinzatoare evaluare posibila a nivelului actual al climatologiei ca stiinta. Raportul de fata contine semnificativ mai putine incertitudini, comparativ cu cel din anul 2001”, a spus dl. Michel Jarraud, Secretarul General al Organizatiei Meteorologice Mondiale (OMM). Progresele realizate in ceea ce priveste observatiile si masuratorile din domeniul vremii si climei sunt factori cheie ai imbunatatirii activitatii de cercetare climatica, in cadrul careia Serviciile Meteorologice si Hidrologice Nationale au un rol crucial. Pe de-o parte, concluziile sunt tulburatoare, iar pe de alta- factorii de decizie cunosc acum situatia reala curenta, putand astfel sa raspunda in mod adecvat acestei realitati. Viteza cu care topirea ghetarilor ridica nivelul marii este incerta, dar raportul spune clar ca acesta va creste neabatut in secolele viitoare. Intrebarile sunt “cand” si “cat de mult”, nu “daca”, a adaugat dl. Michel Jarraud. “In viata de zi cu zi, noi toti reactionam imediat la pericole care sunt mult mai putin 3

probabile, in comparatie cu schimbarile climatice, care vor afecta viitorul copiilor nostri”, a spus dl. Achim Steiner, Director Executiv al Programului Natiunilor Unite Pentru Mediu (UNEP), care, impreuna cu OMM, au constituit, in 1988, IPCC. Dl. Achim Steiner a adaugat: “In deceniile urmatoare, implicatiile incalzirii globale in economia industriala, aprovizionarea cu apa, agricultura, in ceea ce priveste biodiversitatea si chiar in geopolitica vor fi foarte evidente. Impulsul pentru a trece la actiune exista, iar acest nou raport ar trebui sa constituie un imbold pentru politicieni de a iesi din apatie si de a imagina politici solide si eficiente, care sa abordeze problema emisiei gazelor cu efect de sera. Raportul a concluzionat, de asemenea, ca: - Daca concentratia gazelor cu efect de sera din atmosfera se dubleaza in comparatie cu nivelurile din epoca pre-industriala, ar fi “probabil” ca aceasta sa cauzeze o crestere medie a temperaturii de aproximativ 3ºC (5,4ºF), in limitele a 2 - 4,5ºC (3,6 – 8,1°F). Este pentru prima data cand IPCC ofera cele mai bune estimari posibile in ceea ce priveste incalzirea anticipata sa se produca mai ales din cauza cresterii concentratiei gazelor cu efect de sera, dincolo de orizontul de timp al secolului XXI, dar si in ceea ce priveste nivelurile incertitudinilor, pe baza activitatii sustinute de modelare. - Este “probabil” ca un nivel al gazelor cu efect de sera de 650 ppm va duce la incalzirea climatului global cu 4,3ºC, un nivel de 1000 ppm va produce o incalzire de 5,5ºC, iar un nivel de 1200 ppm- o incalzire de 6,3ºC. Concentratiile viitoare ale gazelor cu efect de sera sunt dificil de prognozat si vor depinde de cresterea economica, de noile tehnologii, precum si de alti factori. -Temperatura medie globala in apropierea solului a crescut cu aproximativ 0,74ºC in ultimii 100 de ani (intre 1906 si 2005). Cifra este mai mare decat cea enuntata in raportul din anul 2001 (0,6 ºC in 100 de ani), datorita seriei recente de ani deosebit de calzi, in care 11 din ultimii 12 ani au fost printre cei mai calzi din sirul de date inregistrate, dupa anul 1850, in epoca moderna. In fiecare din urmatoarele doua decenii este preconizata o crestere a temperaturii cu 0,2ºC. - Cele mai corecte estimari ale cresterii, pana la sfarsitul acestui secol, a nivelului marii, cauzata de expansiunea oceanului si de topirea ghetarilor (comparativ cu nivelurile din perioada 1989-1999), au micsorat ecartul la 28-58 cm. Aproximarea este mai buna, fata de marja de 9 - 88cm mentionata in Raportul din anul 2001, gratie unei mai bune intelegeri a fenomenului. In orice caz, cresteri mai mari, de pana la 1m, pana in anul 2100, nu trebuie considerate imposibile, daca gheata continua sa se topeasca, odata cu cresterea temperaturii. Ultima oara cand regiunile polare au fost mult mai calde decat acum, pe o perioada indelungata (acum aproximativ 125 000 de ani), reducerea volumului ghetii polare a cauzat o crestere a nivelului marilor si oceanului de 4 pana la 6 metri. - Se preconizeaza ca gheata marina se va diminua si in zona artctica si in cea antartica. Pe mari suprafete, gheata care acopera Oceanul Arctic si-ar putea pierde caracterul permanent pana la sfarsitul secolului al XXI-lea, daca emisiile antropice vor fi la nivelul maxim al estimarilor din prezent. Extinderea ghetii marine din zona arctica 4

scade deja cu 2,7% pe deceniu, incepand din anul 1978, iar suprafata minima a ghetii marine din timpul verii este cu 7,4% mai mica in fiecare deceniu. Grosimea stratului de zapada e in scadere in majoritatea regiunilor, mai ales primavara. Extinderea maxima a suprafetei cu sol inghetat in timpul sezonului de iarna/ primavara a scazut cu aproximativ 7% in Emisfera Nordica, in cursul ultimei jumatati a secolului XX. Data medie de inghet a raurilor si lacurilor din Emisfera Nordica s-a decalat catre iarna cu 5,8 zile in ultimii 150 de ani, in timp ce data inceperii topirii ghetii este cu 6,5 zile mai timpurie, fata de acum 100 de ani. - Este “foarte probabil” ca precipitatiile sa devina mai abundente la latitudini inalte si este “probabil” ca acestea sa diminueze in cea mai mare parte a regiunilor subtropicale. Tiparul acestor schimbari este similar cu cel observat in cursul secolului XX. E s t e “foarte probabil” ca tendinta crestere a valorilor temperaturilor maxime extreme si de inmultire a valurilor de caldura sa continue. Durata si intensitatea secetelor este in crestere, pe suprafete extinse, incepand din deceniul opt al secolului trecut, mai ales in zonele tropicale si subtropicale. Sahelul, zona mediteraneana, sudul Africii si unele parti din sudul Asiei deja au devenit mai uscate in cursul secolului XX. - Cantitatile de dioxid de carbon si de metan din atmosfera depasesc cu mult valorile din epoca pre-industriala si sunt egale cu cele de acum 650 000 de ani. Asa cum s-a afirmat mai sus, concentratiile dioxidului de carbon au crescut deja de la un nivel de 280 ppm, in eopca pre-industriala, la 379 ppm in anul 2005, in timp de concentratiile metanului au crescut de la 715 ppmd la 1774 ppmd in anul 2005. - Unele incertitudini, despre care s-a discutat intens, au fost lamurite. Valorile temperaturii atmosferei joase, obtinute din masuratori satelitare, au fost armonizate cu cele din sirul de valori masurate de la suprafrata solului. Raman incertitudini foarte importante in ceea ce priveste rolul jucat de catre nori, criosfera (ghetari si calote), oceane, despadurire si alte modificari ale modului de utilizare a terenului, precum si in ceea ce priveste legatura dintre clima si ciclurile bio-geo-chimice. Comitetul Interguvernamental Pentru Schimbari Climatice nu desfasoara noi cercetari. In schimb, mandatul sau consta in a face evaluari pe baza literaturii existente la nivel mondial, despre aspectele stiintifice, tehnice si socio-economice implicate de schimbarile climatice. Rapoartele redactate de catre IPCC au un rol important in a determina guvernele sa adopte si sa implementeze Convenita-Cadru a Organizatiei Natiunilor Unite Pentru Schimbari Climatice, precum si Protocolul de la Kyoto. Raportul a fost realizat de aproximativ 600 de autori din 40 de tari. Au participat, de asemenea, mai mult de 620 de referenti-experti si un mare numar de referenti guvernamentali. Sumarul a beneficiat de referinte si revizuire foarte amanuntite din partea a 113 guverne, in saptamana anterioara adoptarii sale si acceptarii raportului de baza.

Energia eoliană România devine verde text şi foto de : Bogdan GREAVU În luna decembrie 2008, Parlamentul European a adoptat un pachet de legi cu titlul „2020 Energie – Schimbări climatice”. Una dintre măsuri prevede că 20% din energia generată la nivelul UE să provină din surse regenerabile. Atunci, România şi-a asumat un obiectiv ambiţios. Ponderea surselor regenerabile în consumul final brut de energie, până în 2020 trebuie, să fie de 24%. În acest context, cele mai importante resurse naţionale sunt hidroenergia, energia eoliană şi biomasa. Într-o discuţie recentă cu inginerul Ştefan Şontea, cercetător ştiintific la Centrul Surse Noi de Energie (NESL) de la Institutul de Cercetăti Electrotehnice (ICPE), am aflat că România are toate motivele să investească în energia obţinută cu ajutorul vântului. Iată cinci dintre ele… 1. Energie verde, nepoluantă Acest lucru se datorează faptului că pe toata durata de funcţionare a echipamentelor care transformă energia primară (a vântului – eoliană, a soarelui – fotovoltaică şi solar termală, a apei – hidrocentrale sub 10 MW, energia geotermală, a valurilor şi biomasa) în energie electrică sau termică, acestea nu produc gaze care accentuează efectul de seră (CO, CO2, CH4 – metan etc.). Revenind la energia eoliană, o reducere a nivelurilor de CO2 ce sunt emanate în atmosferă reprezintă un beneficiu important pentru mediul înconjurător, obţinut din generarea de energie electrică obţinută eolian. Dioxidul de carbon este principalul gaz responsabil pentru exarcerbarea efectului de seră, lucru ce are consecinţe dezastruoase aupra schimbării climei pe glob. 2. Resurse infinite şi de durată Cercetarea actuală arată că resursele eoliene modiale sunt imense şi distribuite pe majoritatea regiunilor geografice şi ţărilor. Acestea sunt estimate a fi de 53.000 TWh/an, în timp ce consumul mondial de electriciate este prevăzut să crească la 25.578 TWh/an până în 2020. Pentru a ajunge la acest rezultat oamenii de ştiinţă au luat în considerare doar kilometrii pătraţi de teren disponibil cu viteze medii ale vântului mai mari de 5-5,5 m/s, la o înălţime de 10 m deasupra nivelului solului. Această viteză medie este recunoscută ca fezabilă pentru exploatarea energiei eoliene mondiale, la costurile de generare actuale. Însă, este sigur că îmbunătăţirea tehnologiei ne va permite în viitor utilizarea unor viteze ale vântului mai mici de 5 m/s. 6

3. Energie primară cu cost 0 Afirmaţia este corectă, dacă ne referim doar la energia primară. Chiar dacă vântul este gratis, investiţiile pentru al capta şi pentru al folosi în interesul omenirii, sunt relativ mari. Vestea bună este că preţul energiei electrice produse în centralele eoliene moderne a scăzut substanţial în ultimii ani, ajungând în S.U.A. să fie chiar mai mic decât în cazul energiei generate din combustibili fosili, chiar fără a se lua în calcul aspectele negative inerente utilizării combustibililor clasici.

În 2004, preţul energiei eoliene ajunsese deja la o cincime faţă de cel din anii ‘80, iar previziunile sunt de continuare a scăderii acestora, deoarece se pun în funcţiune tot mai multe unităţi eoliene, cu putere instalată mare. 4. Costurile ce se amortizează repede Investiţiile pentru punerea în funcţiune a unui parc eolian se amortizează într-o perioadă relativ mică, undeva între 5 şi 7 ani, luând în vedere faptul că timpul de viaţă al unei turbine eoliene este de aproximativ 20 de ani. În urma studiilor de fezabilitate în domeniul energiei eoliene realizate în ultimii ani de către colectivul de cercetători ai NESL din cadrul ICPE SA, costurile totale aferente instalării unei turbine eoliene este de aproximativ 1.300-1.500 de euro per kW. Pentru instalaţii de capacităţi mai mici preţul per kW creşte. ICPE SA a pus la punct până în momentul de faţă mai mute tipuri de turbine eoliene de până la 10 kW, concepând pentru acestea tot ansamblul, începând de la pale şi generator, şi terminând cu sistemul de ridicare şi fixare a instalaţiei pe poziţii. Dea lungul anilor de activitate a cercetatorilor din cadul ICPE SA, Centrul NESL a realizat mai multe instalaţi de turbine eoliene de capacitate mică (sub 10 kW), atât în zonele de deal şi munte (regiunea Munţilor Apuseni), cât și în zonele de câmpie (Mânăstirea Sf. Treime din comuna Berceni, sat Vidra) şi pe litoralul Mării Negre, la baza experimentală a ICPE SA de la Agigea, la Mânăstirea Costineşti şi la Farul de la Sulina. 5. Potenţial ridicat la Marea Neagră Pe baza experienţei noastre de peste 35 de ani în domeniul energiilor 7

regenerabile şi a hărţii potenţialului eolian, România dispune de un important potenţial energetic eolian, în special, în zona Mării Negre, în zonele montane şi în podişurile Moldovei şi Dobrogei, dar şi în zonele limitrofe fluviilor și râurilor ce traversează aceste zone. Valorificarea acestui potenţial se poate face, în condiţii economice avantajoase, prin folosirea generatoarelor cu puteri ridicate, de 500-2.000 kW, dar şi a generatoarelor cu puteri nominale mici (până în 10-20 kW) pentru aplicaţii izolate. Evaluarea resurselor eoliene ale României arată că ţara noastră dispune de un potenţial semnificativ estimat la circa 28.000 MW, ce poate fi, teoretic, exploatat printr-o producţie de energie anuală de aproximativ 63.000 GWh. Din această cifră mai mult de 2/3 se concentrează în vecinătatea Mării Negre, făcând-o una din cele mai favorabile zone din ţară.

Tehnologie nouă, reţele vechi Energetica vântului (ajunsă la maturitate tehnologică pe plan mondial) se constituie într-o ramură a energeticii, ce trebuie tratată ca atare, chiar dacă pe termen scurt, ponderea ei în balanţa energetică a ţării va fi relativ mică. În momentul de faţă, potenţialul tehnic pentru generatoare eoliene până în 2020 este de 8.000 MW şi este limitat de posibilitatea de conectare la reţea, din cauza vârstei înaintate a reţelelor electrice din România şi a capacităţii lor limitate. Articol apărut in numărul 11 (149) / noiembrie 2010 în revista TERRA MAGAZIN, preluat cu acordul publicaţiei.

IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI A STICLELE DIN PLASTIC (P.E.T.), ŞI MODALITĂŢI DE RECICLARE De prof. COSMINA ŢIU P.E.T.-ul a fost inventat în 1941. Deşi iniţial destinat industriei de fibre textile, el a fost folosit şi la producerea de sticle pentru băuturi începând cu anii 70. În ciuda creşterii explozive a folosirii plasticului în special pentru recipientele destinate băuturilor – această industrie nu s-a grăbit să-şi dezvolte o infrastructură de reciclare, iar cele mai multe mase plastice încă ajung în incineratoare sau în gropile de gunoi. PET-urile nu sunt biodegradabile, ele putând sta în natură minim 300 de ani fără a-şi schimba compoziţia, iar aceasta duce la creşterea constantă a gropilor de gunoi. Un PET dislocă un kilogram de gunoi menajer. 20 de PET-uri pot umple jumătate dintrun conteiner de gunoi. Cu doar 11 % din populaţia pământului, Europa înregistrează o treime din consumul global de apă îmbuteliată, aproximativ 50 miliarde litri pe an, cu o medie de 70 litri pe persoană în fiecare an; consumul european de peturi este estimat la 900.000 de tone anual în 2007. Deoarece PET-urile reciclate nu pot fi folosite tot în industria alimentară, ele sunt transformate în fibre textile. Astfel, din 5 PET-uri reciclate se poate confecţiona un tricou. Din 36 de PET-uri se poate face un covor. O tonă de plastic reciclat înseamnă o economie de 1,8 tone de petrol. În România însă reciclatorii nu găsesc materie primă; “Genial Company”, din Oltenita, a deschis, de câţiva ani, o moară de peturi. Are o capacitate de 500 de tone pe lună, dar încărcarea nu este mai mult de 60-70%. “Pentru că nu găsim suficientă materie primă colectată în zonă, suntem nevoiţi să mergem în toată ţara. N-ar fi o problemă atât de mare, dacă am gâsi măcar materie primă de calitate. Sticlele murdare, colectate de la groapa de gunoi, înseamnă pierderi pentru noi. Aşa ajungem ca, în final, costurile cu materia primă să fie aproape 60%, ceea ce este foarte mult pentru orice afacere”, spune directorul de marketing. Totuşi, firma a investit anul trecut 4,5 milioane de euro în modernizarea liniei de producţie, pentru reciclarea PETurilor, foliei şi bidoanelor de plastic. Premisele transformării reciclării peturilor în afacere au apărut de numai câţiva ani, mai exact odată cu adoptarea normelor europene în materie de reciclare a deşeurilor. Aceste norme stabilesc că firmele trebuie să facă dovada reciclării unui anumit procent din cantitatea de deşeuri pusă pe piaţă. În prezent, numai 1,3 milioane de români au acces la un sistem de colectare selectivă, în 21 de localităţi. 331.000 tone reprezintă cantitatea de deşeuri de plastic din România. În 2007 trebuie reciclată 10% din această cantitate, iar în 2013, 22,5%. În sistemul “Punctul verde”, reprezentat la nivel naţional de Eco-Rom Ambalaje, sunt incluse 917 companii adică, potrivit Loritei Constantinescu, Director Relaţii Publice şi 9

Comunicare, toate companiile importante, care pun pe piaţă cantităţi mari de ambalaje. Din cele peste 660.000 de tone de ambalaje introduse pe piaţă de către acestea, au fost reciclate 238.000 tone în anul 2007, adică aproximativ 36%. „Eco-Rom Ambalaje SA” este societate comercială, dar “nu distribuie profitul sub formă de dividende ci întregul profit este reinvestit în programul de colectare selectivă de la populaţie”, a explicat reprezentantul companiei. Rata de participare a populaţiei la proiectele de colectare realizate de Eco-Rom Ambalaje în cele 24 de localităţi este de 40%. Pentru a creşte această rată, trebuie campanii de informare mai bune pentru populaţie şi o infrastructură mai bună. Problema principală în România este lipsa unei campanii “integrate” de conştientizare, din partea autorităţilor şi companiilor în aceeaşi măsură. Alte carenţe ale sistemului sunt amenzile prea mici şi faptul că plata serviciilor de salubritate nu este separată de plata intreţinerii pentru apartamente. În fiecare an, peste 30 de miliarde de sticle de peturi sunt aruncate în gropile de gunoi din SUA, creând un adevărat „munte” de probleme ecologice. Salvarea ar putea veni din laboratoarele de cercetare ale Universităţii de Ştiinţe şi Tehnologie din Missouri, unde a fost creat plasticul care se degradează în decurs de patru luni după ce a fost aruncat. Echipa de cercetare de la Missouri S&T lucrează la fabricarea unei noi generaţii de polimeri biodegradabili, cu scopul de a reduce tonele de resturi de plastic care sfârşesc anual în gropile de gunoi. Acest tip de plastic „bio” conţine substanţe care pot fi absorbite de ecosisteme. Prin combinarea şi modificarea unei varietăţi de polimeri naturali şi polimeri fabricaţi din petrol, cercetătorii încearcă să creeze un mixaj eficient care să poată fi folosit în agricultură, în biomedicină sau în fabricarea peturilor. Echipa de cercetători, condusă de dr K.B. Lee, profesor de inginerie chimică la Missouri S&T, încearcă să îmbunătăţească proprietăţile plasticului biodegradabil pentru ca acesta să fie folosit în fabricarea produselor de larg consum. Deşi companiile vând deja polimeri biodegradabili, produsele sunt ori prea scumpe, ori de calitate redusă ori destinate unor aplicaţii speciale. Cercetătorii încearcă să utilizeze materii prime bio, precum amidonul sau celuloza pentru a reduce costurile. Totodată, ei sunt interesaţi de glicerol, un produs important care rezultă din procesul de fabricare a biocombustibililor. O parte din noii polimeri încorporează resurse regenerabile, precum acidul polilactic care rezultă din fermentarea amidonului. Cercetătorii sunt foarte interesaţi de resursele regenerabile, deoarece eforturile lor sunt îndreptate şi către biocombustibili. „Diverse mecanisme chimice şi biologice sunt responsabile de degradarea polimerilor. Spre exemplu, se ştie că acidul polilactic se va dezintegra în 45-60 de zile dacă este supus fermentării la temperaturi între 50 şi 60 de grade Celsius”, explică Mahin Shahlari, un student implicat în echipa de cercetare. În procesul de dezintegrare a acidului polilactic, substanţa reacţionează cu apa pentru a se descompune în molecule, rezultând apă şi CO2, adică apa minerală. În general, principalele produse finite ale dezintegrării polimerilor sunt apa şi dioxidul de carbon. „Acidul polilactic poate înlocui actualele PET-uri cu succes”, se arată încrezător acesta.

CE PUTEM FACE PENTRU UN TRAI CURAT, ÎNTR-UN MEDIU SĂNĂTOS ?

√ SĂ CIRCULĂM ECOLOGIC ŞI SĂNĂTOS: folosind bicicleta, transportul în comun sau mersul pe jos (vecinii din vestul continentului au înţeles de mult acest lucru, 68% din populaţie folosind zilnic aceste modalităţi de deplasare!). √ SĂ UTILIZĂM CÂT MAI MULTĂ ENERGIE VERDE (NEPOLUANTĂ) ŞI SĂ SUSŢINEM PRODUCEREA EI LA NIVEL NAŢIONAL: prin centrale hidro, eoliene, solare, geotermale, de biogaz sau chiar pe lemne (cu peleţi obţinuţi din folosirea tuturor resturilor de lemn). √ SĂ ECONOMISIM CÂT MAI MULT ŞI SĂ UTILIZĂM DOAR DUPĂ STRICTA NEVOIE: apă la robinet, energie electrică, căldură, hârtie, ambalaje, combustibili, hrană etc. √ SĂ RECICLĂM CÂT MAI MULT DIN MATERIALELE FOLOSITE: hârtie, carton, ambalaje din plastic (P.E.T., cutii, pungi, pahare/farfurii), doze de aluminiu, sticlă, fier (conserve, cutii). √ SĂ SPRIJINIM ORGANIZAŢIILE CARE DORESC ŞI POT TRANSPORTA MARE PARTE DIN HRANA NEFOLOSITĂ AICI (DAR INTACTĂ), pentru regiunile cu probleme grave de alimentaţie de pe Glob. √ SĂ ECOLOGIZĂM SPAŢIILE ATINSE DE CEI LIPSIŢI DE EDUCAŢIE SAU BUN SIMŢ; FACEM ASTA PENTRU: mediul curat, estetica locurilor în care trăim, pentru sănătatea noastră, din respect pentru noi înşine, cei din jur şi oraşul în care trăim...

NOTĂ DE PREZENTARE ASUPRA ACTIVITĂŢILOR DE IMPLEMENTARE A PROIECTULUI „FII ECOLOGIC!” ÎN ŞCOLILE PARTENERE La începutul lunii octombrie, la scurt timp după conferinţa de presă de prezentare a proiectului, am demarat seminariile de informare şi sensibilizare în şcolile care ne-au devenit partenere. Având în vedere că 16 unităţi de învăţământ au dorit să ia parte, am format o echipă de 3 cadre didactice, toţi membrii în echipa de organizare (prof. dr. Marius Ţiu de la Colegiul Naţional „Elena Ghiba Birta”, prof. dr. Dorel Gureanu de la Liceul de Artă „Sabin Drăgoi” şi prof. psiholog Ancuţa Breban de la Colegiul Naţional „Vasile Goldiş”), fiecare asumându-şi un set de prezentări la o parte din şcoli. Au fost create materiale de informare (de tip powerpoint, broşuri, pliante) şi promovare (bannere, afişe, pixuri inscripţionate), pe care le-am dus în fiecare unitate în care am făcut prezentările. În fiecare şcoală au fost lipite câte 4-6 afişe (format A3) şi a fost montat câte un banner de 3 m lungime, în holul de acces al elevilor. De fiecare dată echipa a fost formată din doi colegi, unul ţinând prelegerea iar celălalt ocupându-se de împărţit materiale, tabele nominale, făcut fotografii, logistică (videoproiector, laptop, ecran) etc. La finalul fiecărei prezentări au fost aplicate chestionare elevilor participanţi, întrebările fiind mai mult sau puţin generale, legate de modul în care au recepţionat informaţiile, în care cunosc problemele de mediu, sugestii dar şi invitaţia de a lua parte la acţiuni de voluntariat în sprijinul comunităţii. Unităţile implicate pot fi încadrate în trei categorii: - Şcoli gimnaziale – 6 - Licee teoretice – 5 - Licee tehnologice – 5 La fiecare prezentare au asistat minim 40 de elevi, fiind situaţii în care auditoriul a fost format din 70-80 persoane. Au fost alese una-două clase care au fost de faţă în efectiv complet, la care s-au adăugat câte 2-3 reprezentanţi ai tuturor celorlalte clase din şcoală; aceştia din urmă au plecat de la seminar cu pliante şi broşuri, fiind gata să explice la rândul lor colegilor în ce constă proiectul „Fii ECOlogic!”, care sunt principalele probleme de mediu şi ce pot face ei, fiecare în parte, în consecinţă. Încercând o generalizare a stărilor de fapt din fiecare şcoală vizitată, putem concluziona că: elevii au fost atenţi, dornici să afle informaţiile cu care am fost în rândurile lor, au adresat întrebări (adesea problematizante), s-au oferit să fie activi pe mai departe, în şcoală şi în afara ei, au solicitat date suplimentare atât despre proiect (şi concurs) cât şi despre situaţii din viaţa de zi cu zi. Seminariile s-au derulat într-o atmosfera destinsă, deloc perturbată, fiecare profesor cursant simţind că ceea ce exprimă este recepţionat şi prelucrat în sinea oricărui elev de faţă, indiferent că a fost vorba de clase de gimnaziu, de liceu tehnologic sau teoretic. Cadrele didactice din respectivele şcoli, desemnate să se ocupe de implementarea şi derularea proiectului „Fii ECOlogic!” au fost prezente de fiecare dată, oferind sprijinul lor pentru orice aspect necesar, preluând totodată elementele practice utile bunei derulări a etapelor din proiect. În intervalul ulterior s-a menţinut legătura cu şcolile, prin intermediul e-mailului şi telefonului, pentru buna desfăşurare a etapelor cuprinse în proiect. 12

REGULAMENT CONCURS PROIECT Fii ECOlogic! ACTIVITĂŢI EVALUATE: 1. COLECTAREA DE MATERIALE RECICLABILE: - HÂRTIE şi ALUMINIU, ETAPA I (4 – 25 noiembrie) - HÂRTIE şi ALUMINIU, ETAPA II (2 decembrie – 6 aprilie) - P.E.T., ETAPA III (16 ianuarie – 6 aprilie) Pentru fiecare dintre etape se vor contabiliza cantităţile colectate şi predate la centrele specializate, pe baza chitanţelor prezentate. Se vor acorda puncte de la 16 la 1 (pentru fiecare dintre cele 3 etape în parte, descrescător de la şcoala cu cantităţile cele mai mari la cea cu kilograme mai puţine, pe fiecare material reciclat, separat). Se va ţine cont de numărul de elevi ai şcolii respective în realizarea punctajului respectiv (raport efective elevi/kg adunate). 2. CONCURSUL PE ECHIPE: - FAZA I – CREATIVITATE, IMAGINAŢIE (16 decembrie) - FAZA II – CUNOŞTINŢE ECOLOGICE (26 ianuarie) - FAZA III – SPONTANEITATE, PERSPICACITATE (24 februarie) - ANULAT - FAZA IV – ORIENTARE TURISTICĂ (29 martie) La datele menţionate vom duce echipajele şcolilor (formate din 4 elevi, câte unul din fiecare an de studiu), însoţite de un profesor coordonator, la centrul de primire al Parcului Natural Lunca Mureşului. De fiecare dată plecarea cu autobuzul va avea loc la ora 13,30 din faţa Liceului de Artă “Sabin Drăgoi” iar revenirea se va face la ora 17 în staţia de autobuz Podgoria. Elevii vor avea la ei carnetul de elev vizat şi nu vor achita transportul. Nu este necesar ca la fiecare dintre faze să ia parte mereu aceeaşi elevi. La fiecare dintre secţiuni (gimnazii, licee tehnologice, licee teoretice) şi faze se vor acorda următoarele punctaje: locul I - 12 p, locul II - 10 p, locul III - 8 p, locul IV - 6 p, locul V - 4 p, locul VI - 2 p. 13

3. PREZENTĂRI MATERIALE GRAFICE: - CONFERINŢA ŞCOLILOR PARTICIPANTE (prezentare postere), 24 februarie Într-o locaţie ce va fi anunţată din timp va avea loc o conferinţă a unităţilor de învăţământ implicate în acest proiect, la care vor participa câte doi elevi (alţii decât cei de la concursul pe echipe!) şi un profesor din fiecare şcoală. Se vor susţine în maxim 7 minute proiectele de tip “poster” realizate. Imaginile acestor creaţii vor fi publicate în revista Fii ECOlogic! Punctajele vor fi acordate astfel: locul I - 12 p, locul II - 10 p, locul III - 8 p, locul IV - 6 p, locul V - 4 p, locul VI - 2 p. - CREAŢII ÎN POWERPOINT, cu termen de predare 6 aprilie Pe adresa asociatiaedu@gmail.com vor fi trimise până la data menţionată prezentările pps., care să conţină viziunea proprie a fiecărei şcoli despre problemele actuale ale mediului, educaţia pentru mediu, soluţii viabile pentru schimbări pozitive etc. (8 – 10 slideuri), precum şi aspecte ale activităţilor derulate de elevii şcolii în cadrul acestui proiect (3 – 5 slideuri). Materialele vor fi punctate ca la paragraful anterior. 4. ACŢIUNI DE VOLUNTARIAT: - PLANTARE COPACI (martie – aprilie) - IGIENIZARE ZONE VERZI (martie – aprilie) - ZIUA MONDIALĂ A APEI (22 martie) La aceste secţiuni se vor acorda puncte astfel: 15 puncte/acţiune pentru implicare deosebită, 10 puncte/acţiune pentru implicare moderată, 5 puncte/acţiune pentru implicare modestă, 0 puncte la absenţă. Teoretic este posibil ca toate şcolile să primească punctajul maxim. Vor fi contabilizate: locaţia acţiunii (perimetrul şcolii, locaţie din oraş, în afara ariei urbane), numărul de elevi implicaţi, rezultatele practice (observabile) ale activităţii, mediatizarea etc. 5. VERIFICAREA CURĂŢENIEI ÎN ŞCOLILE PARTENERE În perioada 16 ianuarie – 6 aprilie vom intra inopinat în săli de clasă din şcolile partenere (reprezentanţi ai echipei de proiect şi coordonatorul din şcoala respectivă), pentru a verifica gradul de curăţenie, luând dovezi fotografice din locurile vizitate. Se vor acorda puncte pe o scară de la 1 la 10 (zece fiind oferit pentru aspectul curat şi îngrijit al sălilor de curs şi coridoarelor, dar nu se va ţine cont de elementele decorative de pe pereţi).

Activităţile “2” şi “3” ale concursului se va derula pe trei secţiuni separate: A. ŞCOLI GIMNAZIALE - Şc. Gen. “Iosif Moldovan” - Şc. Gen. Nr. 5 - Şc. Gen. Nr. 12 - Şc. Gen. “Aron Cotruş” - Liceul Teoretic “Adam Muller Guttenbrunn” – clasele de gimnaziu - Colegiul Naţional “Vasile Goldiş” – clasele de gimnaziu B. LICEE TEHNOLOGICE - Grup Şcolar “Francisc Neuman” - Grup Şcolar Industrial Transportui Căi Ferate - Grup Şcolar Forestier - Grup Şcolar de Transporturi Auto “Henri Coandă” - Colegiul Tehnic de Construcţii şi Protecţia Mediului C. LICEE TEORETICE - Colegiul Pedagogic “Dimitrie Ţichindeal” - Colegiul Economic - Colegiul Naţional “Elena Ghiba Birta” - Liceul de Artă “Sabin Drăgoi” - Liceul Teologic Baptist “Alexa Popovici” PREMII OFERITE: După însumarea punctajelor obţinute, la secţiunile din concurs vor fi oferite: - 66 locuri în tabără de weekend (trei zile cu cazare şi mese gratuite, în Parcul Natural Lunca Mureşului), câte 11 locuri pe şcoală, primelor două clasate la fiecare dintre secţiuni. Tematica taberei va fi adecvată cunoaşterii şi protejării mediului înconjurător. - Steagul ECOlogic, tuturor şcolilor care au luat parte la toate secţiunile, indiferent de punctajul obţinut. - Aparate de fotografiat - Corturi - Materiale de birotică utile cabinetelor de specialitate (geografie, biologie). - Tricouri, şepci, pixuri, memory stickuri.

Echipa de organizare

CONCURSUL DE CULTURĂ ECOLOGICĂ subiecte de lucru ȘCOALA: ………………………………………………………………….………… ECHIPA: 1.……………………………………………………………………. 2. ……………………………………………………………………. 3. …………………………………………....………………………. 4. ……………………………………………………………………. PROFESOR COORDONATOR: ……………………......……………………………… Scrieți doar în spațiul oferit (punctat) răspunsul la următoarele întrebări: 1. Care sunt gazele principale ce compun atmosfera și care este rolul de bază al fiecăruia? 2. Din ce cauze se modifică temperatura pe Glob? Numiţi trei cauze naturale. 3. Numiți câte două efecte pozitive și negative ale vânturilor pe Glob. 4. Ce înțelegeți prin ”circuitul apei în natură”? 5. De ce sunt importanți curenții marini? Menționați două elemente. 6. Prezentați impactul omului asupra râurilor; câte două aspecte pozitive și negative. 7. Cum poate influența omul apele subterane? Cu ce consecințe? 8. Numiți trei urmări negative ale orașelor asupra mediului înconjurător. 9. Care sunt cele mai poluante ramuri industriale? De ce? 10. Cum modifică omul relieful și aerul datorită transporturilor? 11. Ce factori naturali determină răspândirea plantelor și animalelor pe Glob? 12. Cum influențează omul biosfera? Câte două aspecte pozitive și negative. 13. Care dintre cele trei zone biogeografice (caldă, temperată, rece) are cea mai mare diversitate de specii? De ce? 14. Ce animal a fost declarat dispărut din Sud-Estul Asiei (Vietnam) anul trecut? Ce organizaţie a semnalat acest lucru? 15. Numiți patru parcuri (rezervații) naturale din S.U.A., descrise în ultimul număr al revistei Terra Magazin. Fiecare subiect valotează 6 puncte iar din oficiu se acordă 10 p. Total / 100 puncte.

CONFERINŢA ŞCOLILOR PARTICIPANTE (prezentare postere) vineri, 24 februarie, ora 13 Într-o locaţie ce va fi anunţată din timp va avea loc conferinţa unităţilor de învăţământ implicate în acest proiect, la care vor participa câte doi elevi (alţii decât cei de la concursurile pe echipe!) şi un profesor din fiecare şcoală. Se vor susţine în maxim 7 minute proiectele de tip “poster” realizate. Temele ce pot fi avute în vedere sunt: - Cazuri concrete de probleme ale mediului, în judeţ, România sau pe Glob. - Accidente tehnologice cu potenţial impact negativ asupra unor componente ale mediului (aer, apă, sol, vegetaţie, faună etc.). - Soluţii inovatoare pentru reciclarea deşeurilor, reducerea poluării, diminuarea chimicalizării etc. Posterele vor avea format minim 150/100 cm, pe acestea fiind lipite DOAR imagini, grafice, desene etc. Partea teoretică va fi susţinută în faţa audienţei de unul dintre cei doi elevi iar foile cu textul (maxim 3 pagini, font 14, rând 1,5) vor fi predate la final organizatorilor. Imaginile acestor creaţii vor fi publicate pe siteul www.fiiecologic.ro Cu această ocazie vă reamintim de secţiunea CREAŢII ÎN POWERPOINT, cu termen de predare 6 aprilie. Pe adresa asociatiaedu@gmail.com vor fi trimise până la data menţionată prezentările pps., care să conţină viziunea proprie a fiecărei şcoli despre problemele actuale ale mediului, educaţia pentru mediu, soluţii viabile pentru schimbări pozitive etc. (6 – 7 slideuri), precum şi aspecte ale activităţilor derulate de elevii şcolii în cadrul acestui proiect (4 – 5 slideuri). Problemele tratate pot fi legate de subiectul dezbătut la secţiunea „poster”! Toate pps.urile vor fi transmise de organizatori şcolilor implicate, pt. a putea fi urmărite de colegii participanţi. Nu uitaţi de ACŢIUNILE DE VOLUNTARIAT (alegeţi minim două din următoarele): - PLANTARE COPACI (12 martie – 6 aprilie) - IGIENIZARE ZONE VERZI (12 martie – 6 aprilie) - DISTRIBUIRE MATERIALE INFORMATIVE-EDUCATIVE (27 februarie – 6 aprilie) - ZIUA MONDIALĂ A APEI (22 martie)

Conferin ţă de la

nsare a

ultură ncurs c

proiect

ului

ecologic

Concur s

urs

c Con

cultură

ecologic

gică colo e ă ltur

www.fiiecologic.ro 21

eaţie şi ul de cr

s Concur

aţie

imagin

Mesaj e

cologic la

Colegiu l

aginaţie

şi im creaţie e d l u s r u

Conc

Concur su

l de cre

aţie şi im

aginaţie

www.fiiecologic.ro 22

Econom ic

iul r Coleg Semina

ic Econom

Semina

r Şcoala

Genera

lă nr. 12

” euman

ncisc N eul “Fra inar Lic

Sem

Semina

r la Şco

ala Gen

erală nr.