Revista Fii ECOlogic! nr. 4

Revista proiectului regional

4 . r N

Proiect finanĹŁat de AdministraĹŁia Fondului pentru Mediu

ECHIPA DE PROIECT * GLAD VARGA - manager de proiect * PAUL ALBU - asistent manager * prof. dr. MARIUS ŢIU - consilier ştiinţific, director de proiect * prof. ANCUŢA BREBAN - responsabil comunicare * Tomck@t - responsabil tehnic CONTACT: Tel: 0257/212116 Mobil: 0749840835 Fax: 0257/212285 e-mail: tiu_marius@yahoo.co.uk Asociatia Educatio e-mail: asociatiaedu@gmail.com

ORGANIZATORI:

COLABORATORI:

2

COLEGIUL ECONOMIC ARAD ÎN PROIECTUL NAŢIONAL “WATER FOR LIFE” La finalul anului trecut s-a încheiat acest proiect de anvergură, derulat pe doi ani calendaristici, la el luând parte cinci licee: Liceul de Artă „Marin Sorescu” din Craiova, Liceul de Informatică „Ștefan Odobleja” din Craiova, Colegiul Economic din Arad, Colegiul Tehnic de Transport Feroviar „Anghel Saligny” din Simeria şi Colegiul Tehnic „Anghel Saligny” din Roșiorii de Vede. În cadrul simpozionului EcoPrimăvara, organizat de doamna profesor Doina Mîndru, au fost prezentate mai multe materiale, toate legate de tema generală a proiectului, la final participanţii extrăgând câteva idei şi mai ales sfaturi pentru noi, toţi: - Păstraţi şi reutilizaţi apa folosită la gătit în recipiente şi răciţi-o pentru udatul plantelor din grădină.

- Vasele se spală cât mai rapid după utilizare.

- Umpleţi maşina de spălat vase la capacitate maximă.

- Nu dezgheţaţi mâncarea congelată la jet de apă caldă.

- Nu folosiţi apa caldă decât la nevoie.

- Închideţi robinetul de fiecare dată când nu folosiţi apa care curge (spălare pe mâini, pe dinţi sau folosiţi aparatul de ras).

- Reglaţi duşul şi robinetul pentru o cantitate de apă optimă, nu maximă.

- Nu lăsaţi rezervorul de toaletă sau robineţii să piardă apă.

3

BRAŢELE ALBASTRE ALE COMUNEI MELE Loliş Irina, Clasa a V-a Şcoala Generală ,,Avram Iancu”, Baia de Criş, Hunedoara Comuna Baia de Criş, parte distinctă a Depresiunii Zarand, este scăldată de apele legendarului Criş Alb, ce în vremuri îndepărtate purta prin undele sale grăuncioare de aur. Acest râu trece acum aproape prin mijlocul comunei care numără opt sate.

Fiecare sat are câte un pârâu al său , ale cărui ape coboară vesele spre a se uni cu Crişul Alb. Peisajul este încântător, văzut de sus. Din păcate, dacă te plimbi pe malurile acestor ape mai mari ori mai mici, constaţi cu durere că în multe, multe locuri sătenii au aruncat fel de fel de gunoaie. Când apele cresc, pungi de plastic, bucăţi de textile, PETuri ajung în ramurile tufişurilor de pe langă firul apei. Peisajul devine jalnic şi te apucă furia că, deşi în comună există serviciul de colectare a gunoaielor, locuitorii satelor au astfel de obiceiuri urâte.

Bunicul spune că, în urmă cu vreo două decenii, aceste pârâuri erau foarte curate, se făceau primăvara lucrări de curăţare şi îndreptare a albiilor, fiecare localitate se mândrea cu apa sa curgătoare. De ce nu ar putea fi şi în prezent cum era altădată?

Am discutat de multe ori la şcoală cu colegii, cu doamna profesoară de biologie şi cu doamna dirigintă. Am luat o hotărare clară: cum se îndreaptă vremea şi se face un pic mai cald, vom face echipe care vor porni în fiecare sat, să cureţe pârâurile de gunoaie.

Braţele satelor, apele curgătoare, vor deveni iar albastre.

Acest proiect ,,FII ECOLOGIC!” ne încurajează să organizăm cât mai multe activităţi de igienizare şi înfrumuseţare a satelor în care locuim, a şcolii în care învăţăm. O să vă trimitem materiale care să dovedească dorinţa noastră de a schimba în bine mediul în care trăim.

4

DEVA ÎNVĂLUITĂ DE POLUARE Reşedinţa judeţului Hunedoara se confruntă cu probleme grave din cauza poluării. S-au înregistrat multe victime, în special vârstnicii, cât şi persoanele cu diferite afecţiuni. Se pare că sănatatea acestor oameni nu contează şi pentru administraţia locală care nu a luat măsuri de prevenire a poluării. Una dintre cele mai grave probleme este cantitatea mare de dioxid de carbon .

Oraşul Deva este serios afectat de poluarea provocată de autovehicule. De asemenea aerul este intoxicat cu gaze de eşapament. Primul semn al poluării a fost cantitatea foarte mare de monoxid de carbon din aer. Valoarea de 6 mg/m3 nu depăşeşte limita de 10 mg/m3, admisă de lege, dar este de două sau chiar de trei ori mai mare ca în alte oraşe.

In 2011 oraşul Deva a fost sufocat de o masă foarte mare de dioxid de carbon provocat de un incendiu la groapa de gunoi din acest oraş care nu are un sistem ecologic. Locuitorii oraşului sunt singurii care au de suferit. S-au înregistrat maxime care depăşesc de 2-3 ori media zilnică admisă de stasurile în vigoare şi avem un număr din ce în ce mai mare de cetăţeni nemulţumiţi.

Cea mai eficientă masură pentru a diminua cantitatea de dioxid de carbon produsă de maşini în atmosferă, ar fi devierea traficului auto pe şoseaua de centură. Pentru ca locuitorii oraşului Deva să nu mai fie expuşi unui asemenea pericol din vara anului trecut, administraţia Devei ar trebui să ecologizeze groapa de gunoi după standardele impuse de Uniunea Europeană.

5

Mediul înconjurător şi poluarea Prodan Delia Andrada, Clasa a VIII a Colegiul Naţional „Decebal”, Deva

Planeta noastră, Pământul, s-a născut cu mult, mult timp în urmă. De la formarea sa, Pământul a evoluat. Oamenii au creat aşezări, au cultivat terenuri, au construit drumuri şi uzine, transformâd treptat mediul înconjurător.

Din păcate, de cele mai multe ori, vorbind despre impactul omului asupra mediului înconjurător se fac referiri la poluare. Cele mai des întâlnite forme de poluare sunt: poluarea apei, poluarea solului, poluarea aerului. Aceste elemente de bază ale vieţii sunt şi cele mai afectate de acţiunile iresponsabile ale fiinţei omeneşti.

Bineînţeles că starea mediului înconjurător, ce depinde numai şi numai de fiecare dintre noi, ne afectează în mod direct viaţa şi sănătatea . Este nevoie de mai multă atenţie, de mai multă responsabilitate din partea fiecărui om, pentru a trăi într-un mediu curat.

Oamenii tratează cu neglijenţă mediul , ceea ce duce la agravarea procesului de poluare, de distrugere a naturii şi implicit la degradarea sănătăţii noastre. Acţiunea mediului poluant asupra organismului uman este foarte complexă. Ea poate merge de la simple incomodităţi în activitate, disconfort, până la perturbări puternice ale stării de sănătate şi chiar pierderea de vieţi omeneşti. Aceste efecte au fost sesizate de multă vreme, însă omul a rămas tot iresponsabil faţă de natură. S-au făcut multiple observaţii şi cercetări privind influenţa poluării mediului asupra sănătăţii populaţiei, iar, astăzi protejarea planetei a devenit una dintre cele mai importante preocupări ale specialiştilor.

Este şi de datoria noastră să avem grijă de mediu. Trebuie să ne dăm seama, că deteriorând echilibrul naturii, ne facem rău singuri! Trebuie să protejăm planeta! Gata cu distrugerea!

6

Fii VERDE! Fii ECO! Borteş Iuliana, Clasa a VIII a Colegiul Naţional „Decebal”, Deva Ce este defapt Ecologia?

Ecologia este ştiinţa care studiază mediul înconjurător. În zilele noastre, mulţi oameni confundă ecologia ca ştiinţă cu protejarea mediului. Există foarte multe campanii Eco, campanii menite să protejeze mediul nostru înconjurător de poluare, prin înştiinţarea oamenilor asupra efectelor devastatoare ce le poate aduce. Mulţi nu sunt conştienţi de aceste efecte.

S-au introdus multe legi în speranţa de a schimba ceva, însă simple legi nu pot influenţa oamenii să facă schimbări în viaţa lor. De exemplu, atunci când iţi este spus că nu ai voie sa arunci deşeuri în lacuri sau râuri, unii sunt parcă împinşi să facă acest lucru. De ce? Pentru simplul fapt al amuzamentului. Însă ce nu ştiu ei este că, acele deşeuri se pot împrăştia şi pot ajunge în multe locuri, chiar în apropierea lor. De aceea oamenii ar trebui convinşi cu fapte. Ar trebui ca legile să fie mai drastice, mai impunătoare, date mai multe exemple, făcând populaţia ţării noastre, şi nu numai , sa înţeleagă ce e bine şi ce e rău.

Problemei mediului ar trebui să i se acorde prioritate, deoarece de ea depinde defapt,viaţa în viitor. Nu cred că cuiva i-ar plăcea să trăiască într-o lume plină de deşeuri, plină de mizerie şi gunoaie , fără aer curat, fără verdeaţă multă. Şi dacă nici aceste metode nu au efect, atunci nu mai rămâne decât o singură soluţie: aceea de a-i lăsa să simtă pe propria piele efectele poluării, fapt la care se va ajunge cu siguranţă în următorii ani datorită vitezei de evoluţie a tehnologiei.

Deşi sună dur, trebuie să privim în viitor şi să fim realişti. Încă se mai poate face ceva, aşa că : GÂNDIŢI VERDE! GÂNDIŢI–VĂ LA VIITOR! 7

ÎNCĂLZIREA GLOBALĂ Paula Borza, clasa a XII-a A Colegiul Tehnic Agricol «Alexandru Borza», Geoagiu, Hunedoara Încălzirea globală este fenomenul de creştere continuă a temperaturilor medii ale atmosferei înregistrate în imediata apropiere a solului , precum şi a apei oceanelor.

Fenomenul a apărut în ultimele două secole, dar mai ales în ultimele decenii, datorită creşterii ritmului de poluare a atmosferei.

Cauzele încălzirii globale: industrializarea galopantă, creşterea rapidă a populaţiei la nivel mondial, despăduririle, poluarea aerului, apelor şi a solului.

Consecinţele încălzirii globale: topirea gheţarilor, precipitaţii în exces şi inundaţii dezastruoase, instalarea tornadelor în Europa, seceta, aridizarea şi deşertificarea, dispariţia unor specii de plante şi animale.

Cum reducem consecinţele negative ale încălzirii globale?

Cauzele încălzirii globale nu pot fi îndepărtate sau stopate, dar putem contribui la scăderea ritmului de poluare a atmosferei şi implicit la încetinirea fenomenului de încălzire globală, prin: - înlocuire unui bec obişnuit cu un bec fluorescent compact; - mersul pe jos, cu bicicleta sau cu mijloacele de transport în comun; - reciclarea deşeurilor menajere din propria locuinţă ; - reducerea consumului de apă fierbinte, prin instalarea unui cap de duş cu debit scăzut de apă ; - reducerea cantitatii de gunoi cu 10% evitând astfel dispersia în atmosferă a 544 kilograme de dioxid de carbon .

- plantarea de copaci (un singur copac absoarbe o tonă de CO2 pe întreaga sa durată de viaţă) ; - oprirea dispozitivelor electrice ori de câte ori nu avem nevoie de ele; - folosirea bateriilor reîncărcabile ori pe bază de reîncărcare solară.

8

Ce înseamnă să fii ECOlogic pentru elevii Şcolii Europene “I.G.Duca” Petroşani?

Pentru a răspunde la această întrebare, am cerut părerea elevilor acestei şcoli.

Să fii ECOlogic înseamnă...

Cristi şi Andrei: ...să fii conştient că Pământul este din ce în ce mai poluat şi trebuie să îl salvezi!

Izabela, Adrian: ... să îţi păstrezi „casa” curată, pământul nepoluat!

Flavia, Daniel: ...să îţi pese de viitorul tău şi al celorlalţi, să realizezi că trebuie să salvezi ce mai este de salvat din acest Pământ pe care trăieşti. Ştefan, Cristina, Andreea: ...să iubeşti natura, oraşul, ţara în care trăieşti, să le păstrezi curate şi frumoase.

Rareş, Darius, Vlad J.: ...să preţuieşti natura şi mediul înconjurător.

Tedora, Raluca I.Vlad C., Cosmin:...să respecţi natura, să nu tai copacii, să nu faci abuz de carburanţi, să înveţi să reciclezi cât poţi de mult.

Bianca, Irina, Alex: ...să protejezi natura, să reciclezi cât de mult poţi, să-i atenţionezi pe oamenii care poluează mediul înconjurător, să participi la acţiuni de ecologizare.

Georgiana, Denisa : ...să asiguri un mediu natural sănătos, să colectezi deşeurile selectiv, protejând astfel natura.

Andrada, Sergiu: ...să ocroteşti natura, să faci Pământul un loc mai bun, mai curat pentru tine şi semenii tăi.

Codruţ, Raluca B. : ...să trăieşti sănătos fără a polua natura...să îţi ajuţi planeta să trăiască, să respire un aer curat!

Radu, Claudiu, Bianca P. : ...să nu poluezi, să plantezi mulţi arbori, să mergi mai mult cu bicicleta, să selectezi deşeurile...

Cassian: ...să nu distrugi echilibrul fragil al naturii, să fii econom pentru a salva astfel resursele planetei.

FII LOGIC! FII ECOLOGIC! 9

FII ECOLOGIC …pentru o viață mai sănătoasă !

Damian Ştefan, elev cl. a IX –a Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” Petroşani, Hunedoara A fi ecologic nu este doar în ton cu moda timpurilor de azi, ci a devenit o obișnuință la Colegiul Tehnic “Dimitrie Leonida ”din Petroșani. Pot spune acest lucru pentru că am participat la astfel de acțiuni cu mult înainte de a fi elev la acest liceu.

Eram în clasa a V-a(acum patru ani),când un prieten al meu, vecin de bloc și elev atunci la liceu m-a chemat să-i țin companie într-o acțiune de ecologizare( am aflat apoi că acțiunea făcea parte din proiectul “Educațíe pentru o viață sănătoasă” realizat în colaborare cu asociaţia Edupro şi implementat de Agenţia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale) care urma să fie făcută în zona Brădet. Nu mai participasem până atunci la așa ceva și animat și de dorința de a fi alături de elevi mai mari, de liceu, m-am dus.

Zona Brădet este extrem de frumoasă și în trecut era o zonă de recreere, amenajată. Azi, e lăsată în paragină iar cei care mai vizitează locul își lasă peste tot amprenta.Am strâns cu toții mulți saci de gunoaie ; tot felul de lucruri pe care nu ne-am fi așteptat să le găsim acolo: pantofi, haine, pampers, hârtii, sticle, pachete goale de țigări, de pungi nici nu mai vorbesc...

Azi, sunt elev în clasa a IX a la acest liceu. Ce am observat în lunile de când sunt aici? Elevii din clasele mari nu sunt deranjați să facă curățenie în curte, să sape grădina și au mobilizat o parte din boboci la astfel de acțiuni. De menţionat că elevii din clasele mari au amenajat singuri spaţiul verde al şcolii în urmă cu doi ani, prin proiectul „Implicarea tinerilor la amenajarea spaţiilor verzi”, proiect prin care au primit finanţare 2500 RON de la Fundaţia pentru Parteneriat şi Mol România.

Interesant este că, marea majoritate a elevilor care participă la astfel de acţiuni au aceeași reactie: în prima parte se simt ofensați, jigniți de a participa la o astfel de treabă, apoi, de voie, de nevoie purced la muncă, la început în silă, apoi se ambalează, se antrenează și chiar își fac treaba cu plăcere. Următoarea etapă este cea de bombăneală la adresa celor care nu păstrează mediul curat, urzesc pedepse pentru “ticăloși” și bineînțeles promit că ei vor fi de acum cetățeni corecți din acest punct de vedere, cel al păstrării unui mediu curat. În septembrie ,alături de colegi și profesori am participat la “Ziua Curățeniei 10

Naționale ”.

Din nou constat cât de multă lume needucată, necivilizată, căreia nu-i pasă de mediul în care trăiește .Acum, pe timp de iarnă, colectăm peturi , le compactăm, urmând a le duce la centru şi a le valorifica.

Sunt pași modești pentru a “fii ecologic”, dar siguri pentru cei care se implică în aceste acțiuni. Am numit articolul așa pentru că un mediu curat este o condiție majoră pentru a trăi sănătos. Iar noi, nu știm asta. Nu ne bucurăm de natură, nu prețuim viața în toate formele ei. De ce? Nu ştim, nu vrem sau nu ne pasă.

Oricum ar fi, este timpul să schimbăm asta. Cum? Fiind ecologici!

Elevii de la Leonida lucrând la amenajarea spaţiului verde al şcolii

Elevii de la Leonida la „Ziua Curăţeniei Naţionale”

11

APA, AERUL, SOLUL factori indispensabili organismului uman Prof. Împărat Narghita Floarea Şcoala Generală Clasele I-VIII Vălişoara, Hunedoara Încă din cele mai vechi timpuri aşezările umane au fost de-a lungul râurilor sau pe malul mărilor. Peste 2/3 din suprafaţa terestră este ocupată de mări şi oceane, care formează Oceanul Planetar. Datorită acestui fapt terra este supranumită şi „planeta albastră”.

Apa este cea mai răspândită substanţă compusă şi reprezintă trei sferturi din suprafaţa globului terestru. În natură apa urmează un circuit. Se poate vorbi despre apă de ploaie, apa râurilor şi izvoarelor, apa de mare, etc.

Aerul pe care îl inspirăm este parte din atmosferă, amestecul de gaze ce acoperă globul pământesc. Acest amestec de gaze asigură viaţa pe pământ şi ne protejează de razele dăunătoare ale Soarelui. Dintre componenţii aerului, cel mai important este oxigenul. Acesta este indispensabil respiraţiei vegetale şi animale, oxidarea reprezentând principalul proces din care rezultă energie în procesele vitale. Dioxidul de carbon din aer intervine în asimilarea „hranei” la plante, iar azotul atmosferic reprezintă una din verigile circuitului azotului în natură.

Contaminarea de către om a atmosferei, poate avea multe forme şi a început de cănd oamenii au folosit pentru prima oară focul în agricultură, încălzire şi gătit. În timpul Revoluţiei Industriale din secolele al 18-lea şi al 19-lea, poluarea aerului a devenit o problemă. Poluarea urbană a aerului este cunoscută ca fum.

12

Când fumul se amestecă cu aerul, după un timp, rezultă o “ploaie acidă”. Una cu procesele naturale care au loc in sol şi poate distruge dintre cele mai mari probleme cauzate de poluarea aerului este încălzirea globală. Din cauza acumularii de dioxid de carbon şi alte gaze, cunoscute sub numele de gaze de seră, căldura planetei nu mai este eliberată prin atmosferă, însă trecând radiaţiile venite de la soare. Din cauza efectului de seră, este de aşteptat ca temperatura medie globală să crească cu 1o până la 3,5o C până în anul 2100. Chiar dacă această tendinţă pare a fi o schimbare minoră, creşterea ar face ca Pământul să fie mai cald decât a fost în ultimii 125.000 ani, schimbând probabil tiparul climatic, afectând producţia agricolă, modificând distribuţia animalelor şi plantelor şi crescând nivelul mării.

Pământul este format din roci, solul luând naştere din ele. Solul este un amestec de minerale, plante şi resturi animale, printrun proces care poate dura chiar mii de ani.

Este necesar plantelor şi esenţial tuturor activităţilor agricole. Poluarea solului este cauzată de un amestec de compuşi chimici toxici, săruri, patogeni sau materiale radioactive ce afectează viaţa animalelor şi plantelor.Tratarea solului cu îngrăşăminte chimice, pesticide sau fungicide intervine organisme folositoare ca unele bacterii sau unele microorganisme.

CE E POLUAREA MEDIULUI ?

O definiţie atotcuprinzătoare nu putem afirma că există încă, deşi în decursul timpului, s-au mai dat multe, cea mai completă dintre toate fiind considerată cea formulată de CONFERINŢA MONDIALĂ a O.N.U. asupra mediului şi anume: modificarea componenţilor naturali sau prezenţa unor componente străine, ca urmare a acţiunii omului şi care în lumina cunoştinţelor noastre actuale provoacă prin natura lor , prin concentraţia în care se găsesc şi prin timpul cât acţionează, efecte nocive asupra sănătăţii , creează disconfort sau impietează asupra diferitelor utilizări ale mediului la care acesta putea servi în forma sa anterioară (STOCKHOLM-1972). Din cuprinsul definiţiei se poate constata, deci, că cea mai mare responsabilitate pentru poluarea mediului o poartă omul , poluarea fiind consecinţa activităţii fiziologice dar mai ales social-economice a acestuia.

13

FABRICA VERDE Prof. coord. Mermeze Silvia-Simina Școala cu clasele I-VIII Derna, Hunedoara

”Foaie verde și-un flacon Am reciclat un neon!

Foaie verde, baterie Reciclăm ori ba, frăție?!?”

Cu toții ne dorim o țară mai curată... nu-i așa? Vrem să respirăm un aer proaspăt și să ne bucurăm de o natură sănătoasă...însă, din păcate, țara noastră nu se încadrează, încă, în peisajul descris mai sus. Sunt oameni care nu înțeleg necesitatea păstrării unui mediu curat, oameni care nu știu să arunce gunoiul acolo unde trebuie și oameni care nu pot defini cuvântul reciclare. Puțini dintre noi însă înțelegem că schimbarea stă în mâinile noastre...e în puterea noastră să-i învățăm pe cei care nu știu, cât de important este să GANDEȘTI VERDE! Haideți să le vorbim prietenilor, familiei, cunoscuților despre importanța păstrării unui mediu curat, sa fim noi un exemplu pentru cei din jur... haideți să ajutăm Pământul să respire ușurat! ”Fabrica verde” este un proiect initiat de școala noastră ce are ca scop pe 14

de-o parte sensibilizarea elevilor cu privire la problemele de mediu, iar pe de alta parte dezvoltarea imaginatiei copiiilor in directia reciclarii. Mai precis, am adunat in ”Fabrica verde” materiale reciclabile pe care mai apoi le-am transformat în ceva frumos; primul proiect : o machetă ce poarta titlul ”Iarna”.

Am realizat așadar: ”Brazi din flacoane Căsuțe din cartoane Lângă casa mare-o babă Dar și oameni de zăpadă!”

Vă spunem cu mâna pe inima că această machetă e atracția școlii.

Multora nu le vine să creada că tot ce văd aici sunt materiale reciclabile, materiale care până mai ieri erau numite simplugunoaie! Nu intenționăm să ne oprim aici, în ”Fabrica verde” se adună zilnic materiale ce așteaptă să fie transformate în ”opere de artă”. În speranța că acest proiect al nostru v-a adus un zâmbet pe buze, vă dorim toate cele bune, vă îmbrățișăm cu drag... și ca să încheiem în același stil caracteristic:

”Din sufletu’ Ardealului Unde reciclare nu-i Nu e încă, da-o să fie Mulți pupici și bucurie!”

15

EFECTUL PLOILOR ACIDE ASUPRA PĂDURILOR Petraş Alin Grup Şcolar ”GRIGORE MOISIL” Deva

Ploile acide sau precipitatiile acide sunt precipitatiile care au un pH mai mic decat 5.6, avand un caracter acid. Precipitatiile acide apar de obicei in situatiile in care cantitati mari de bioxid de sulf (SO2) sau de oxid de azot (NO) sunt emise în atmosfera. Acestea fac obiectul unor transformari chimice, si, apoi, sunt absorbite de picaturile de apa din nori. Uneori acizii poluanti apar ca particule uscate si ca gaze care pot atinge solul fara ajutorul apei. Cand acesti acizi „uscati” sunt spalati de ploaie, combinandu-se cu aceasta, formeaza o solutie cu actiune mult mai coroziva. Combinatia dintre ploaie acida si acizi uscati este cunoscuta sub numele de depunere de acid.

Efectul ploii acide asupra copacilor constituie o problema majora. Se pare ca cele maiafectate sunt padurile de conifere. Acidul reactioneaza cu substantele nutritive necesare copacilor,cum sunt calciul, magneziul, potasiul, ceea ce ingreuneaza hranirea lor. Aceasta face ca arborii safie mai susceptibili la alte fenomene: nu mai pot rezista vantului sau greutatii zapezii. Ploaia acida face sa le cada frunzele, iar copacii afectati au o culoare palida, anormala.

IMPORTANTA COLECTĂRII ŞI RECICLĂRII SELECTIVE Ma intreb de ce noi, oamenii, incercam sa scapam repede de deseuri?

Atunci cand mancam un baton de ciocolata si trebuie sa aruncam ambalajul, ne uitam dupa un container pentru deseuri dar nu il gasim la tot pasul si atunci 16

“scapamâ€? de ambalaj la intamplare‌in momentul acela, ar trebui sa ne gandim ca participam la un proces grav de degradare a mediului si, de asemenea, ca poate sute sau chiar mii de persoane fac acelasi lucru in acelasi moment.

In felul acesta, dam startul unei poluari majore si consecintelor inevitabile asupra oamenilor si animalelor.Dar de ce sa nu consideram ambalajul ceva potential folositor? Fiindca si pe el l-am platit o data cu batonul de ciocolata!

Il putem duce acasa pentru a-l colecta selectiv. Colectarea selectiva trebuie sa inceapa de aici! Dar ce inseamna reciclarea selectiva?

Reciclarea selectiva se refera, in prima faza, la colectarea deseurilor in containere diferite, special amenajate si inscriptionate pentru diversele categorii, urmata de reciclarea lor. Astfel, deseurile din HARTIE si CARTON trebuie depozitate in containerele ALBASTRE, cele din PLASTIC si METAL trebuie depozitate in containerele GALBENE, iar cele din STICLA trebuie depozitate in containerul VERDE, pentru a fi ulterior transportate la centrele de reciclare.

Compozitia medie a deseurilor menajere generate in anul 2002 in Romania este urmatoarea: hartie si carton: 11 %; sticla: 5 %; metale: 5 %; plastic: 10 %; textile: 5 %; deseuri organice biodegradabile: 51 %; alte deseuri: 13 %.Romanii produc circa 8 milioane de tone de deseuri anual si doar 51% din populatie este racordata la un sistem de salubritate.

Numarul persoanelor care au inceput sa colecteze selectiv si sa recicleze a crescut de la an la an, cea mai spectaculoasa crestere fiind la nivelul anului 2010. Astfel, romanii au depus selectiv, in 2010, cu 60% mai multe deseuri decat in 2009, arata Eco-Rom Ambalaje. Avantajul reciclarii materialelor folosite este reducerea consumului si conservarea resurselor naturale dar si a nivelului emisiilor nocive din aer, deci a poluarii, precum si scaderea cantitatii deseurilor. Neglijenta noastra in privinta deseurilor duce la consecinte grave, cum sunt transformarea unor zone in focare de infectie, poluarea aerului, apei si solului, dar si distrugerea mediului natural ce duce la disparitia anumitor specii de plante si animale. Prin colectarea si reciclarea selectiva vom reusi sa pastram un mediu mai curat pentru noi si generatiile urmatoare.

17

OMUL ŞI MEDIUL prof. Cristian Pănescu, Lic.Teoretic ,,Silviu Dragomir” Ilia, jud.Hunedoara Să trăieşti într-un mediu sănătos reprezintă astăzi un deziderat parcă din ce în ce mai extravagant; vieţuim într-o lume a vitezei şi a tehnologiilor halucinante, încât am uitat să mai ascultăm o pasăre cântând, să ne-mbătăm cu mireasma unei flori sau să admirăm invidioşi abilitatea unei căprioare gonind. Suntem permanent preocupaţi de consum şi de confort, de media şi de ştiri senzaţionale, de internet şi de sedentarism pseudorelaxant, pentru că noi, oamenii, ne ştim cocoţaţi în vârful unei piramide trofice de unde negociem, aproape despotic prin comportamentul nostru indiferent şi iresponsabil, destinele celorlalte specii.

De la celebrul Ch. Darwin ştim că de interacţiunea reciprocă într-un mediu natural depinde succesul unei specii în lupta pentru existenţă; prevalându-ne abuziv de dreptul primului venit, deşi cred că suntem ultimii sosiţi aproape în orice habitat, suprimăm, de multe ori din start, şansele celorlalte vieţuitoare, pentru că ne folosim de inteligenţa noastră superioară într-un sens distructiv şi netolerant. Câştigăm o competiţie injustă, la care participăm singuri, pentru că nici măcar nu am invitat alţi competitori; din contră, i-am alungat de la cursa vieţii cu zgomotele decibelice şi asurzitoare, cu mizeriile noastre menajere aruncate inconştient peste tot, cu tendinţa permanentă de a ne extinde şi în ograda altuia sau cu atitudinea noastră arogantă şi necivilizată prin care ne-am permis să ucidem mai mult decât ar fi necesar pentru consum. Am devenit astfel egoişti şi hrăpăreţi într-o lume care nu a fost, nu este şi nu va fi niciodată doar a oamenilor. Şi tocmai pentru că ne pretindem a fi nişte fiinţe superioare, privilegiate prin actul gândirii, ar trebui să dovedim că factorul antropic este decisiv benefic în menţinerea echilibrului natural într-un ecosistem echilibrat şi că, într-adevăr, înţelegem semantica etimologică a termenului ecologie (ştiinţa studierii habitatului); trebuie să schimbăm mentalitatea prin educaţie, să convingem privighetoarea că noi nu ştim cânta şi să-i dovedim biberului că nu suntem chiar aşa de constructori! Aşadar, nu ne mai rămâne decât să urmăm îndemnul voluntarului: let’s do it Romania!

18

Raport privind starea factorilor de mediu în luna ianuarie 2012 în judeţul Hunedoara sursa: A.N.P.M. Hunedoara

omului.

CAPITOLUL 1 - STAREA DE CALITATE A ATMOSFEREI ŞI A PRECIPITAŢIILOR 1.1. Poluarea de impact Aerul reprezintă factorul de mediu natural cu cele mai evidente şi mai importante implicaţii asupra sănătăţii

Aerul atmosferic natural, nepoluat, are o compoziţie diferită de cel pe care îl inspirăm noi astăzi, mai ales cei care locuim în oraşe dotate cu diverse întreprinderi de produs fum, praf şi alte gaze nocive. Compoziţia chimică a aerului natural este următoarea: azot – 78,084%, oxigen – 20,946%, argon – 0,934%, bioxid de carbon – 0,0331%. Au mai fost detectate şi următoarele elemente: neon, hidrogen, krypton, heliu, ozon, xenon, precum şi metan, oxid de azot şi vapori de apă. Agenţii poluanţi evacuaţi în atmosferă pot fi transportaţi pe zone mai mari datorită acţiunii factorilor meteorologici. Principalii factori meteorologici care intervin în modificarea gradului de poluare sunt viteza vântului şi stabilitatea aerului. Datorită curenţilor de aer, poluanţii sunt răspândiţi pe o suprafaţă mare în zonele învecinate activităţii poluatoare.

Surse naturale de poluare: eroziunea eoliană, incendiile, reziduurile de natură vegetală şi animală şi/sau fenomenele vulcanice.

Surse artificiale de poluare: centrale termoelectrice, industria siderurgică, industria metalurgică, industria chimică, întreprinderile de materiale de construcţii şi transporturile.

Consecinţele aerului poluat asupra sănătăţii oamenilor: • Efecte acute (imediate); • Efecte cronice produse de concentraţii mai reduse de poluanţi atmosferici dar care în timp pot conduce la modificări patologice (ex. bronhopneumonii cronice, emfizem pulmonar, astm bronsic, pneumonie, bronşită cronică, conjunctivite, rahitism, îmbolnăviri ale aparatului nervos central, cancer pulmonar etc.); Consecinţele aerului poluat asupra construcţiilor: eroziune de degradare, eroziune de corodare, schimbarea culorii.

Consecinţele aerului poluat asupra plantelor si animalelor: • Lezarea plantelor ducând până la dispariţie în unele cazuri; • Îmbolnăvirea animalelor; Consecinţele aerului poluat asupra condiţiilor de viaţă: atmosfera poluată crează disconfort prin imposibilitatea deschiderii ferestrelor şi aerisirii încăperilor, a uscării rufelor în curte sau balcon, servirii mesei în curte, plimbărilor în aer liber, a jocului copiilor etc.

1.2. Poluarea cu NOx, SO2, NH3 şi alte noxe În reţeaua de supraveghere a poluării de impact din judeţul Hunedoara au fost efectuate măsurători privind: dioxidul de sulf, dioxidul de azot, amoniacul, pulberile în suspensie, PM10 şi pulberile sedimentabile.

Potenţialele surse de poluare ale aerului din judeţul Hunedoara sunt: unităţile siderurgice, unităţile de producere a energiei electrice şi termice, unităţile de producere a materialelor de construcţie, etc.

Monitorizarea calităţii aerului a fost asigurată de 5 puncte de control dotate cu pompe de aspiraţie a probelor de aer pentru poluanţii gazoşi, 6 puncte pentru aerosoli, 1 punct pentru PM10 şi 26 puncte pentru pulberile sedimentabile, în Deva, Hunedoara, Simeria, Petroşani, Brad, Călan, Orăştie, Baru Mare, Chişcădaga. Prelucrările statistice ale concentraţiilor indicatorilor de calitate ai aerului în judeţul Hunedoara nu au pus în evidenţă, în general, modificări semnificative ale concentraţiilor medii lunare comparativ cu luna decembrie 2011, la indicatorii monitorizaţi.

Principalele surse potenţiale de poluare pentru oxizii de azot şi oxizii de sulf sunt reprezentate de arderea combustibililor, procesele industriale şi traficul rutier, iar pentru amoniac – epurarea apelor uzate, deşeurile menajere şi activitatea spitalicească. Amintim că industria cimentului reprezintă una dintre activităţile poluatoare a atmosferei datorită concentraţiilor de praf, SO2, NOx, CO, pulberi metalice, hidrocarburi nearse complet.

Analizând valorile medii obţinute în perioada ianuarie 2012, în comparaţie cu valorile corespunzătoare lunii decembrie 2011, s-au constatat următoarele: • Oxizii de azot (NOx) – CMA = 0,10 mg/mc aer/24h. Comparativ cu luna decembrie 2011, valorile medii au scăzut uşor pe zonele: Hunedoara Petroşani şi Simeria, crescând uşor pe zona Deva, fără a depăşi concentraţia maximă 19

admisibilă. Valorile medii înregistrate la acest indicator, în luna ianuarie 2012, au fost cuprinse între: 0,0013 mg/mc aer/24h (zona Hunedoara) şi 0,0077 mg/mc aer/24h (zona Petroşani), valoarea maximă fiind 0,01 mg/mc aer/24h, înregistrată pe zona Petroşani. Efectele NOx asupra sănătăţii: - gaz iritant pentru mucoasă ce afectează aparatul respirator şi diminuează capacitatea respiratorie (gradul de toxicitate al NO2 este de 4 ori mai mare decât cel al NO); - oxizii de azot contribuie la formarea ploilor acide şi favorizează acumularea nitraţilor la nivelul solului care pot provoca alterarea echilibrului ecologic ambiental.

• Dioxidul de sulf (SO2) – CMA = 0,25 mg/mc aer/24 h. În comparaţie cu luna trecută, valorile medii au scăzut uşor pe toate zonele: Deva, Hunedoara, Petroşani şi Simeria, fără a depăşi concentraţia maximă admisibilă. Valorile medii înregistrate au fost cuprinse între 0,00099 mg/mc aer/24h (zonele Hunedoara şi Simeria) şi 0,0079 mg/mc aer/24h (zona Petroşani). Valoarea maximă înregistrată a fost de 0,002 mg/mc aer/24h pe zona Deva, fără a depăşi concentraţia maximă admisibilă. Efecte asupra sănătăţii: - provoacă iritaţia ochilor şi a primei părţi a traiectului respirator; în atmosferă, contribuie la acidifierea precipitaţiilor cu efecte toxice asupra vegetaţiei şi acidifierea corpilor apoşi.

• Amoniac (NH3) - CMA = 0,10 mg/mc/aer/24h. Acest indicator s-a determinat în municipiul Hunedoara şi, în comparaţie cu luna decembrie 2011, valoarea medie înregistrată în municipiul Hunedoara a scăzut uşor, fiind de 0,0066 mg/mc aer/24h. Valoarea maximă, înregistrată în luna ianuarie 2012, la acest indicator, a fost de 0,008 mg/mc/aer/24h, fără a depăşi concentraţia maximă admisibilă.

Fixarea azotului la înalţimi mari are loc prin reacţii fotochimice cu formarea de amoniac şi nitraţi; la înălţimi mici azotul este fixat pe cale electrochimică (sub acţiunea descărcărilor electrice) cu formare de amoniac. Amoniacul se degajă şi de la crescătoriile de animale.

1.3. Poluarea cu pulberi în suspensie şi sedimentabile Pulberile sedimentabile şi cele în suspensie provin de la activităţile siderurgice, termocentrale, transporturi, etc. Amintim în principal haldele de steril şi iazurile de decantare, ca o caracteristică a judeţului Hunedoara, a căror particule sunt antrenate de vânt pe distante de zeci de kilometri. Pulberile minerale conţinute în gazele de ardere evacuate în atmosferă, mai ales când instalaţiile de epurare a gazelor funcţionează defectuos sau nu funcţionează deloc, reprezintă un pericol grav pentru plante, sol şi aer. Prin depunerea acestora pe sol şi plante, datorită sedimentării proprii sau acţiunii precipitaţiilor, se constată o creştere a concentraţiei de metale grele.

Prezenţa particulelor solide în atmosferă influenţează negativ transparenţa aerului, favorizează încălzirea aerului prin acumularea unei parţi din căldura solară şi modifică regimul precipitaţiilor.

• Pulberi în suspensie – CMA = 0,150 mg/mc aer/24h. Valorile medii lunare, faţă de luna noiembrie 2011, au crescut uşor pe zona Hunedoara, scăzând uşor pe zonele: Deva, Petroşani şi Simeria.Valorile medii lunare au fost cuprinse între 0,028 mg/mc aer/24h pe zona Deva şi 0,0909 mg/mc aer/24h pe zona Petroşani. Valoarea maximă înregistrată a fost de 0,112 mg/mc aer/24h pe zona Petroşani, fără a depăşi concentraţia maximă admisibilă. Efecte asupra sănătăţii: - toxicitatea pulberilor se datorează nu numai caracteristicilor fizico-chimice, dar şi dimensiunilor acestora. Cele cu diametrul <10 μ (PM10) şi cele cu diamentrul <2,5 μ (PM2,5) prezintă un risc mai mare de a pătrunde în alveolele pulmonare provocând inflamaţii şi intoxicări.

• Pulberi sedimentabile – CMA = 17 g/mp/lună, valorile medii au crescut uşor, în comparaţie cu luna precedentă, pe zonele: Deva, Petroşani şi Baru Mare şi au scăzut uşor pe zonele: Hunedoara, Călan, Chişcădaga, Brad şi Orăştie.Valorile medii lunare au fost cuprinse între 4,81 g/mp/lună pe zona Brad şi 12,91 g/mp/lună pe zona Baru Mare.

Valoarea maximă înregistrată a fost de 14,53 g/mp/lună pe zona Valea Jiului, la Paroşeni, fără a depăşi concentraţia maximă admisibilă.

Comparativ cu luna anterioară când s-au înregistrat precipitaţii, evoluţia calităţii precipitaţiilor a fost următoarea: - alcalinitatea a înregistrat o uşoară creştere atât a valorii minime cât şi a celei maxime, valoarea maximă fiind de 0,40 mE/l, înregistrată pe zona Hunedoara, la Teliuc; - pH-ul a înregistrat o creştere a valorii minime şi o uşoară scădere a valorii maxime, valoarea maximă fiind de 7,08 unităţi pH, înregistrată pe zona Chişcădaga; - conductivitatea a înregistrat o creştere atât a valorii minime cât şi a celei maxime, valoarea maximă de 68,7 µS/cm a fost înregistrată pe zona Chişcădaga; - calciu a înregistrat o constanţă a valorii minime şi o scădere a valorii maxime, valoarea maximă înregistrată fiind de 11,78 mg/l, valoare înregistrată pe zona Hunedoara, la Buituri; - duritatea a înregistrat o constanţă a valorii minime şi o scădere a valorii maxime, valoarea maximă înregistrată, pe luna ianuarie 2012, fiind de 2,42°Ge, valoare înregistrată pe zona Chişcădaga; 20

- magneziu a înregistrat o creştere a valorii minime şi o constanţă a valorii maxime, valoarea maximă înregistrată fiind de 5,71 mg/l, înregistrată pe zona Valea Jiului; - sulfaţii au înregistrat o scădere, atât a valorii minime, cât şi a valorii maxime, valoarea maximă înregistrată fiind de 13,0 mg/l, pe zona Chişcădaga; - azotaţii au înregistrat o constanţă a valorii minime şi o creştere a valorii maxime, valoarea maximă înregistrată fiind 0,05 mg/l, valoare înregistrată pe zona Chişcădaga; - azotiţii au înregistrat o constanţă a valorii minime şi o scădere a valorii maxime, valoarea maximă înregistrată fiind de 0,024 mg/l, valoare înregistrată pe zona Hunedoara, la Teliuc; - clorurile au înregistrat o constanţă a valorii minime şi o scădere a valorii maxime, valoarea maximă înregistrată fiind de 5,50 mg/l, valoare înregistrată pe zona Hunedoara, la Teliuc; - amoniu a înregistrat o scădere atît a valorii minime cât şi a celei maxime, valoarea maximă înregistrată fiind 0,040 mg/l, valoare înregistrată pe zona Hunedoara, la Teliuc.

Concluzii: Faptul ca precipitaţiile au avut un caracter uşor neutru, demonstrează că zonele monitorizate sunt afectate de transportul de praf, oxizii de calciu rezultaţi în urma prelucrării materiilor prime exploatate din rocile calcaroase specifice judeţului sau de poluarea cu amoniu provenit din sursele antropice din zonă.

CAPITOLUL 2 - DETERMINĂRI ALE NIVELULUI DE ZGOMOT Zgomotul este unul dintre factorii perturbatori ai mediului care afectează starea biologică şi psihilogică a oamenilor. Zgomotul este un ansamblu de sunete fără armonie, care printr-o acţiune de durată, sunt supărătoare pentru om producând leziuni ale organului auditiv. Surse de poluare fonică: traficul auto, feroviar şi aerian; activităţile din construcţii; zgomotul social (echipamente electrice şi electronice, zgomotul generat de copii, de vecin, etc). În luna ianuarie 2012 în judeţul Hunedoara s-au efectuat 46 măsurători de zgomot, cu frecvenţă de măsurare lunară (22 puncte de monitorizare) şi săptămânală (6 puncte de monitorizare), în zonele cu trafic rutier intens, în zone industriale şi de locuinţe, parcuri şi şcoli, precum şi în zona pieţelor agroalimentare. La efectuarea acestor măsurători s-a folosit un sonometru Bruel-Kjaer de tip Mediator 2238. În urma măsurătorilor efectuate în luna ianuarie 2012, pe teritoriul judeţului Hunedoara, s-au înregistrat depăşiri ale nivelului de zgomot, faţă de limita admisă conform STAS 10009/88, după cum urmează: • la limita funcţională a zonelor de recreere: într-un singur punct din localitatea Hunedoara - Parc Central; • în zonele rezidenţiale într-un număr de 4 puncte: str. Paroşeni din localitatea Paroşeni, str. M. Viteazu din localitatea Lupeni ,str. P-ţa Dacia – cartier Aeroport din localitatea Petroşani şi str. Atelierelor din localitatea Simeria; • pe străzi de diferite categorii tehnice: în localitatea Deva: pe stradă de categ. tehnică II (intersecţie str. Oituz cu Eminescu) şi pe stradă de categ. tehnică IV (str. Gojdu); • la limita funcţională a zonelor industriale: în două puncte din localitatea Chişcădaga – la S.C. Carmeuse Holding S.A. şi S.C. Carpatcement S.A. Valorile nivelului de zgomot, înregistrate în luna ianuarie 2012, sunt prezentate în tabelele următoare: CAPITOLUL 3 – DETERMINĂRI ALE RADIOACTIVITĂŢII Prezentarea evoluţiei radioactivităţii factorilor de mediu pe luna ianuarie 2012 Radioactivitatea este fenomenul de emisie spontană a unor radiaţii de către nucleele unor atomi. Substanţele radioactive emit trei tipuri de radiaţii: alfa, beta şi gama. Radiaţiile alfa sunt mai puţin periculoase la iradiere exterioară dar puternice la iradiere interioară. Radiaţiile beta sunt compuse din electroni în mişcare; iar radiaţiile gama sunt unde electromagnetice ca şi razele X cu energii mari, se propagă în linie dreaptă şi au putere de penetraţie mare. Emisiile de radiaţii gama însoţesc emisiile de radiaţii alfa şi beta.

Radioactivitatea poate fi naturală (proprietatea unor elemente chimice de a emite spontan radiaţii) şi artificială, adica fenomenul de emisie de radiaţii indusă prin reacţii nucleare. Cele mai însemnate surse naturale şi uzuale de radiaţii radioactive sunt: 1. radiaţia cosmice; 2. minereuri radioactive din sol; 3. raze cosmice care conţin izotopi radioactivi şi pot fi ingerate prin alimente; 4. expuneri medicale; 5. deşeuri bogate în substanţe radioactive; 6. emanaţii de radiu din roci; 7. substanţele radioactive pot supune organismele unei radiaţii din exterior şi din interior.

Monitorizarea radioactivităţii mediului s-a realizat conform Ordinului MAPM nr. 338/2002, prin măsurători beta globale specifice a principalilor factori de mediu şi calcule de concentraţii ale izotopilor naturali radon şi toron.

21

Monitorizarea s-a efectuat la Staţia de radioactivitate Deva, din cadrul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara – Serviciul Monitorizare, staţie ce face parte din Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (R.N.S.R.M.) a Ministerului Mediului şi Pădurilor.

Valorile radioactivităţii principalilor factori de mediu determinate, în luna ianuarie 2012, nu prezintă diferenţe semnificative în raport cu cele obţinute în luna anterioară şi sunt sub nivelul de atenţionare (conform Ordinului MAPM nr.338/2002) stabilit pentru fiecare factor de mediu în parte, diferenţele înregistrate fiind datorate evoluţiei factorilor meteorologici.

1. Aerosoli atmosferici a. Valoare imediată. Valoarea medie a activităţii specifice beta globale pentru luna ianuarie este de 2,95 Bq/mc, fiind uşor mai mare decât cea din luna anterioară (2,7 Bq/mc). Valoarea maximă pentru luna ianuarie este de 8,35 Bq/mc (obţinută în data de 04.01.2012), fiind sub limita de atenţionare de 10 Bq/mc (conform Ordinului MAPM nr.338/2002). b. Valoare la 5 zile. Valorile măsurate după 5 zile pentru radioactivitatea aerului sunt, în general, sub limita de detecţie a aparaturii sau în imediata vecinătate a acesteia, rezultând lipsa unor radionuclizi artificiali de viaţă lungă în aer.

Valoarea medie înregistrată pentru luna ianuarie 2012 este de 0,004 Bq/mc, fiind aceeaşi cu cea din luna anterioară. c. Valoare radon. Valoarea medie pe luna ianuarie 2012 a radonului este de 8,68 Bq/mc, fiind în uşoară creştere faţă de luna anterioară (8,06 Bq/mc). Valoarea maximă de 25,17 Bq/mc s-a obţinut în data de 04.01.2012. d. Valoare toron. Valoarea medie pe luna ianuarie 2012 este de 0,10 Bq/mc, fiind în uşoară scădere faţă de cea obţinută în luna anterioară (0,14 Bq/mc) . Maxima de 0,35 Bq/mc s-a obţinut în data de 04.01.2012. e. Debitul dozei gamma absorbite în aer. Valoarea medie lunară a debitului dozei gamma, în luna ianuarie, a fost de 0,080 µGy/h, fiind aceeaşi cu cea din luna precedentă. Valoarea maximă de 0,111 μGy/h s-a obţinut în data de 18.01.2012, ora 1500. fără a depăşi limita de atenţionare de 0,250 μGy/h (conform Ordinului MAPM nr.338/2002).

2. Depuneri atmosferice a. Valoare imediată. Valoarea medie pe luna ianuarie 2012 a radioactivităţii depunerilor atmosferice, în cazul măsurătorilor imediate, este de 1,50 Bq/mp zi şi prezintă o uşoară creştere faţă de luna precedentă (1,01 Bq/mp zi).

Valoarea maximă a activităţii specifice beta globale a depunerilor atmosferice a fost de 8,39 Bq/mp zi, obţinându-se în data de 14.01.2012 şi se situează sub limita de atenţionare de 200 Bq/mp zi (conform Ordinului MAPM nr.338/2002). b. Valoare la 5 zile. Valoarea medie lunară este de 0,50 Bq/mp zi, valoarea maximă fiind de 1,02 Bq/mp zi obţinută în data de 24.01.2012.

3. Apa de suprafaţă: În cazul măsurătorii imediate a radioactivităţii beta globale a apei brute pentru râul Mureş, valoarea medie, pe luna ianuarie 2012, este de 781,2 Bq/mc şi prezintă o scădere faţă de luna anterioară (807,5 Bq/mc). Maxima de 1560 Bq/mc s-a obţinut în data de 17.01.2012 şi se situează sub limita de atenţionare de 2000 Bq/mc zi (conform Ordinului MAPM nr. 338/2002).

4. Ape lunare: măsuratori la 5 zile: Valoarea medie a activităţii specifice beta globale, după 5 zile de la recoltare, pe luna ianuarie 2012, pentru râul Jiul de Vest (Uricani) este de 204,9 Bq/mc, în creştere faţă de luna anterioară (168,2 Bq/mc).

Valoarea medie a activităţii specifice beta globale, după 5 zile de la recoltare, pentru râul Jiul de Est (Livezeni) este de 112,7 Bq/mc şi prezintă o scădere faţă de luna precedentă, când s-a înregistrat o valoare de 152,9 Bq/mc.

Valoarea medie, pe luna ianuarie 2012, a activităţii specifice beta globale, după 5 zile de la recoltare, pentru râul Crişul Alb este de 216,2 Bq/mc şi prezintă o creştere faţă de luna precedentă, când s-a înregistrat o valoare de 122,4 Bq/mc.

Pentru râul Mureş, valoarea medie a activităţii specifice beta globale, după 5 zile de la recoltare, pe luna ianuarie 2012, este de 184 Bq/mc şi prezintă o creştere faţă de luna precedentă (178,5 Bq/mc).

5. Sol necultivat: Valoarea medie a activităţii specifice beta globale, calculată în luna ianuarie 2012, este de 500,8 Bq/mc, în scădere faţă de luna precedentă (522,9 Bq/mc), iar valoarea maximă de 763 Bq/mc s-a înregistrat în data de 13.01.2012.

Solul prezintă mici variaţii de radioactivitate datorate în primul rând, stării sale iniţiale din momentul recoltării: uscat, umed sau ud. La fel ca şi în cazul vegetaţiei, valorile radioactivităţii solului sunt normale.

CAPITOLUL 4 – STAREA DE CALITATE A APELOR 4.1. Calitatea apelor de suprafaţă Începând cu luna ianuarie 2012 Administraţia Bazinală de Apă Crişuri şi Administraţia Bazinală de Apă MureşSistemul de Gospodărire a Apelor Hunedoara vor face monitorizarea corpurilor de apă trimestrial.

Din raportul transmis de Administraţia Bazinală de Apă Jiu- Sistemul Hidrotehnic Petroşani, la nivelul judeţului Hunedoara în perioada ianuarie 2012, calitatea apelor de suprafaţă se prezintă astfel: 22

• bazinul hidrografic Jiu: Activitatea de gospodărire a apelor presupune supravegherea şi protecţia calităţii apelor prin stabilirea indicatorilor fizico-chimici şi biologici ai apelor de suprafaţă, subterane, lacuri de acumulare, ape uzate şi interpretarea lor conform Normativului nr. 161/16.02.2006 privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă, în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă şi a prevederilor înscrise în acordurile şi autorizaţiile de gospodărire a apelor.

Având în vedere Programul Unitar al Activităţii de Gospodărire a Apelor în luna ianuarie 2012, Laboratorul de calitatea apei - Sistemul Hidrotehnic Petroşani, a prelevat şi prelucrat 22 probe de apă care au însumat 216 indicatori din care o probă de apă însumând 24 analize fizico-chimice pentru lacul Valea de Peşti la secţiunea: priză. Din punct de vedere fizico-chimic, lacul Valea de Peşti se încadrează în categoria lacurilor oligotrofe.

4.2. Apele uzate Din raportul transmis de Administraţia Bazinală de Apă Jiu- Sistemul Hidrotehnic Petroşani, la nivelul judeţului Hunedoara în perioada ianuarie 2012, calitatea apelor uzate este următoarea: S-au recoltat 21 probe însumând 192 analize fizico-chimice la apele uzate evacuate de surse de poluare.

Numărul prelevărilor de probe pe luna decembrie variază între 1-2 în funcţie de încadrarea apei evacuate şi debitul evacuat. În luna ianuarie 2012 au existat surse de poluare care au evacuat ape uzate necorespunzătoare în receptor.

CAPITOLUL 5 – GESTIONAREA DEŞEURILOR ŞI A SUBSTANŢELOR CHIMICE PERICULOASE 6.1. Substanţe chimice periculoase şi deşeuri de substanţe chimice periculoase În judeţul Hunedoara s-au identificat un număr de 10 agenţi economici detinatori de mercur. Cantitatea totală de mercur si deseuri de mercur deţinută este de 22,74 kg, respectiv 158,122 kg.

Un număr de 2 agenţi economici sunt deţinători de compusi cu mercur si deseuri de compusi cu mercur in cantitate de 72,919 kg.

6.2. Suprafeţe totale de teren ocupate de deşeuri industriale •S.C. OMYA CALCITA S.R.L. Vaţa de Jos Halda de steril Vaţa - Ponor - suprafaţa totală a depozitului: 1,88 ha - amestec de pământ şi rocă – suprafaţa activă: 1,32 ha, suprafaţă inactivă 0,56 ha; •S.C. TALC DOLOMITA S.A. Hunedoara Depozite de steril (halde de steril de la exploatarea şi prepararea talcului şi dolomitei - Cariera Teliuc 3 Sud: 1,2 ha; halda Lelese Vest: 1 ha; halda Poligon - Cariera Zlaşti: 1,9 ha) Suprafaţa totală a depozitelor active – 4,1 ha; •SUCURSALA ELECTROCENTRALE PAROŞENI Depozite de zgură şi cenuşă (VALEA CAPRIŞOARA - 46 ha; Iaz Rezervă nr. 1- 10 ha). suprafaţa totală depozite 56 ha; • SUCURSALA ELECTROCENTRALE DEVA Depozit de zgură şi cenuşă (Valea Bejan); - suprafaţa totală a depozitului activ – 146 ha; •C.N.H. S.A. PETROŞANI: - E.M. LONEA – haldă steril (Lonea 1 – 5,8 ha, Jieţ – 1 ha): - suprafaţa totală a depozitelor active: 6,8 ha; - E.M. URICANI – haldă steril (Ramura II) - suprafaţa totală a depozitului activ: 2,7 ha; - EPCVJ VULCAN - haldă steril (Nr. 2) - suprafaţa totală a depozitului activ: 8 ha; - E.M. VULCAN - haldă steril (Valea Arsului) - suprafaţa totală a depozitului activ: 1,9 ha; - E.M. LUPENI - haldă steril (Ramura III) - suprafaţa totală a depozitului activ: 3,6 ha; • S.C. CARPATCEMENT HOLDING S.A. - haldă steril, carieră: calcar 3 ha, argilă 2 ha, gips 4 ha; suprafaţa totală a depozitului: 9 ha.

CAPITOLUL 6 - CONSERVAREA NATURII ŞI A DIVERSITĂŢII BIOLOGICE În perioada 01.01.2012 – 31.01.2012 nu s-au efectuat controale în teren.

Custozii/administratorii ariilor naturale din judeţ nu au semnalat deteriorări ale stării de conservare a habitatelor naturale sau atacuri ale urşilor/lupilor asupra animalelor domestice din gospodăriile izolate.

Au fost emise 2 autorizaţii de mediu pentru vânâtoare.

CAPITOLUL 7 – POLUĂRI ACCIDENTALE În cursul lunii ianuarie 2012 a fost înregistrat un incident de mediu. În incinta S.C. ECOSID S.A. (hala Mecanica 3) s-a produs un incendiu datorat utilizării mijloacelor de tăiere cu flacără a unor structuri metalice din interiorul halei fără luarea măsurilor de prevenire, fapt ce a condus la aprinderea unor saci care conţineau amestec de rumeguş cu naftalină. Incediul a fost de scurtă durată datorită intervenţiei rapide a reprezentanţilor ISU. 23