Profilurile femeilor din Republica Moldova by UNDP Moldova

Nivel de instruire a femeilor în afaceri Notă: conducătorii unităţilor economice şi sociale, patronii și lucrătorii pe cont propriu sînt subiecții activității de antreprenoriat

Proﬁlul femeilor în afaceri

Din 10 femei care conduc întreprinderi:

8 au studii superioare (83%) 1 studii profesionale sau de specialitate (14%) Din femeile ocupate cu potențial antreprenorial:

Caracteristici demograﬁce ale femeilor în afaceri

Din 10 femei-conducătoare de întreprinderi:

26%

an 20% ani

39%

ani

14% 1 are vîrstă între 17-34 ani 59% 6 au vîrsta între 35-54 ani 27% 3 au vîrsta de 55 ani și peste

41%

Sursa: BNS, Ancheta anuală privind cîștigurile salariale și numărul salariaților, 2013

Din 10 femei ocupate:

(71%)

La sate:

9 primesc

5 primesc (89%)

salariu (salariate)

(54%)

1 lucrează pe

4 lucrează pe cont propriu cont propriu sau ca sau ca (11%) (36%) patroane patroane În total femei ocupate non-salariate:

2% activează

în calitate de patroane

Lucrătoare pe cont propriu

(29%)

propriu, patroni, ajutori familiali)

salariu (salariate)

Din femeile ocupate: Salariate

3 non-salariate (lucrează pe cont În orașe:

specialitate sau profesionale

superioare, profesionale sau medii de specialitate

(36%)

(35%) (29%)

1 din 3 are studii medii generale și mai joase

80% activează

ca lucrătoare pe cont propriu

vîrstă de muncă (35-65+ ani) (69%)

Au ziua de lucru de circa 8,8 ore

1 din 5 este tînără (15-34 ani) (23%) 4 din 5 sînt în

vîrstă de muncă (35-65+ ani) (77%)

Au ziua de lucru de circa 6 ore Sursa: BNS, Ancheta forței de muncă, 2015

(64%)

Sursa: BNS, Ancheta anuală privind cîștigurile salariale și numărul salariaților, 2013

Notă: conducătorii unităţilor economice şi sociale, patronii și lucrătorii pe cont propriu sînt subiecții activității de antreprenoriat

Femeile care conduc întreprinderi După forma juridică a întreprinderilor conduse, femeile constituie:

1 din 3 manageri de întreprinderi cu pînă la 9 salariați (31%)

1 din 3 conducători ai cooperativelor (30%)

1 din 4 manageri de întreprinderi cu 10-49 salariați (24%)

1 din 4 conducători ai societăților comerciale (24%)

1 din 5 manageri de întreprinderi cu 50-100+ salariați (18%)

1 din 6 conducători ai întreprinderilor de stat și municipale (15%)

Din 10 femei-conducătoare de întreprinderi:

1 din 3 este tînără (15-34 ani) (31%) 2 din 3 sînt în

(36%)

2 din 3 au studii medii generale sau mai joase

Domenii de activitate a femeilor în afaceri După mărimea întreprinderilor conduse, femeile constituie:

Femei cu potențial antreprenorial

7 sînt salariate

1 din 3 are studii

1 din 3 are studii 1 din 3 are studii de

Femeile care conduc întreprinderi

Din 10 femei-conducătoare de întreprinderi au ajuns să conducă întreprinderea după ani de lucru în ea:

Lucrătoare pe cont propriu

superioare

Notă: conducătorii unităţilor economice şi sociale, patronii și lucrătorii pe cont propriu sînt subiecții activității de antreprenoriat

Reprezintă 1/4 din total conducători de întreprinderi

Salariate

Din femeile ocupate cu potențial antreprenorial:

2 conduc unități de comerț, hotele și restaurante (19%)

Salariate

Lucrătoare pe cont propriu

2 conduc în administrație publică, învățămînt, sănătate (17%)

din 5 femei 2 muncesc în administrație publică, învățămînt, sănătate, etc. (39%)

din 10 femei 8 muncesc în agricultură și silvicultură (80%)

2 conduc întreprinderi din industrie și agricultură (21%) 4 conduc întreprinderi din alte activități economice (43%)

Acest material a fost elaborat în cadrul Proiectului ONU “Consolidarea sistemului statistic național”, în colaborare cu Biroul Național de Statistică și cu suportul PNUD, UN Women și UNECE. Compilare date: Aurelia Spătaru și Ala Negruța. Executare: Agenția de design “RT Design Studio”

și 2 în comerț și servicii și industrie (37%)

și 2 în comerț, activități hoteliere și de restaurante (13%)

Din 10 femei ocupate cu studii superioare:

Din 10 femei ocupate cu studii profesionale:

3 sînt din Nord (35%)

2 sînt din Nord (20%)

Proﬁlul femeilor în economie

2 sînt din Centru și 5 din mun.Chișinău (69%)

3 sînt din Centru și 2 din mun.Chișinău (47%) 2 sînt din Sud (18%)

1 este din Sud (11%)

Sursa: BNS, Ancheta forței de muncă, 2015

Caracteristici demograﬁce ale femeilor în economie Femeile ocupate în economia țării constituie:

Domenii de activitate a femeilor în economie

Din 10 femei ocupate:

Din populația ocupată pe activități economice femeilor le revin:

Fiecare a 6-a persoană din populația țării

6 din 10 locuri de muncă în comerț și activități

16,5% Jumătate din forța de muncă a țării (populația activă)

47,7% Jumătate din populația ocupată a țării

50,2%

hoteliere sau restaurante

29% 3 sînt tinere (15-34 ani) 68% 6 sînt în vîrstă de muncă (35-64 ani) 3% 1 este vîrstnică (peste 65 ani)

60%

3 sînt din Nordul țării 5 locuiesc în Centru și Chișinău 2 sînt din Sudul țării

31%

Fiecare a 2-a femeie cu nivel mediu de educație (studii medii de specialitate sau profesionale)

Sursa: BNS, Ancheta forței de muncă, 2015

1 din 3 femei

ocupate în urbe

2 din 4 femei ocupate de la sate

cu nivel scăzut de educație (liceu sau (36% și 28%) gimnaziu)

4 muncesc ca specialiste de nivel mediu de calificare (lucrătoare și muncitoare calificate) (37%)

3 au studii profesionale sau medii de specialitate (33%)

2 lucrează în comerț și servicii, transport și comunicații (23%) 2 muncesc în industrie și alte activități (22%)

2 sînt lucrătoare în servicii și comerț (20%) 1 face munci necalificate (13%) În sectorul public 6 din 10 locuri de muncă

(46%)

4 au studii medii generale și

mai joase, fără careva pregătire profesională (39%)

Sursa: BNS, Ancheta forței de muncă, 2015

În sectorul privat 4 din 10 locuri de muncă

64% 3 din 4 femei activează

Din 10 femei ocupate:

3 au studii superioare (28%)

3 muncesc în administrație publică, învățămînt, sănătate, etc. (28%)

În total ocupații, femeilor ocupate le revin:

Au studii superioare sau pregătire profesională:

(76,6%)

3 activează în agricultură (27%)

(conducători, manageri, funcționari publici și administrativi) (30%)

38,4%

(45%)

după activități economice:

3 activează în ocupații de înaltă calificare

16%

Sînt ocupate în economia țării (femei de 15 ani şi peste):

3 din 4 femei

71%

după statut ocupațional:

53%

Nivel de instruire a femeilor în economie și afaceri

(55%)

publică, învățămînt, sănătate

Din 10 femei ocupate:

Circa 4 din 10 femei în vîrstă de 15 ani şi peste care desfășoară activități economice sau sociale pentru venit (=rata de ocupare)

Fiecare a 2-a femeie cu nivel înalt de educație (studii superioare)

7 din 10 locuri de muncă în administrație

în administrație publică, învățămînt, sănătate, Din 10 femei ocupate:

78%

44% Din 10 femei ocupate: 5 muncesc în 3 în comerț, hoteluri agricultură (48%) și restaurante (28%) 1 în industrie (14%)

1 în alte sectoare (10%)

Sectorul informal:

7 au loc de muncă formal (70%) 3 au loc de muncă informal (30%)

2 din 5 femei cu loc de muncă

informal activează în gospodării casnice care produc pentru consum propriu (39,6%)

Sursa: BNS, Ancheta forței de muncă, 2015 Acest material a fost elaborat în cadrul Proiectului ONU “Consolidarea sistemului statistic național”, în colaborare cu Biroul Național de Statistică și cu suportul PNUD, UN Women și UNECE. Compilare date: Aurelia Spătaru și Ala Negruța. Executare: Agenția de design “RT Design Studio”

Proﬁlul femeilor în procesul decizional

Femei din serviciul public în funcții de decizie Sursa: BNS, Cercetare privind numărul funcționarilor publici, 1.01.2016

Din 10 funcții publice, deținute de femei

(pe unele domenii profesionale)

Notă: Conducător de toate nivelurile = Grupa 1 din Clasificatorul ocupațiilor al RM; Legislatori, executiv, demnitari și condicători ai administrației publice = Grupa 11 din Clasificatorul ocupațiilor al RM

Din 10 femei conducătoare de toate nivelurile 3/4 activează în mediul urban (75%)

Jumătate au vîrsta de 45-64 ani (49,5%) sau

9 activează în bază de salariu și 1 lucrează pe cont propriu

peste 65 ani (1%)

27%

1 din 4 funcții de demnitate publică

După tipul ocupațiilor, fiecare al 2-lea conducător de toate nivelurile este femeie (48%)

7 femei au studii superioare (70%)

2 din 3 funcții de conducere

37,2% 25,4%

întreprinderi 3 conduc din industrie și servicii

11%

26,4%

în domeniul 2 conduc administrativ și comercial

38%

18%

Mediul urban

Mediul rural

72%

7 din 10 femei conduc unități de comerț sau activitate hotelieră și restaurante

11%

1 din 10 femei conduce o unitate industrială

89%

9 din 10 conduc unități de comerț sau activitate hotelieră și alimentație

34%

7 din 10

8 din 10

funcții de conducere (inclusiv de nivel superior) în

fiecare a 3-a funcție de demnitate publică din autoritățile de nivel local

32,5%

14%

51%

relații externe (75%) și apărare & securitate națională (76,6%)

Din funcțiile de demnitate publică femeile dețin

43,7%

în autoritățile judecătorești

28,9%

în organele procuraturii

În funcțiile cu statut special femeile constituie

1/2 din funcționarii serviciului diplomatic

47%

autoritatea vamală (70%)

1 din 4

autoritatea fiscală (59,2%) și organele de ordine & securitate publică (57,9%)

1/4 din funcționarii serviciului vamal sau ai sistemului apărării și securității naționle

instituțiile judecătorești (84,9%)

25,4%

organe ale procuraturii (25%)

1/10 din organele de ordine și securitate publică

22,3%

Industrie

Comerț și activități Transporturi și alte hotelere activități 4 conduc în sectorul public – cu preponderență în administrația publică, învățămînt, sănătate și asistență socială (65,8%)

Femei în ocupații de conducere pe activități economice Femeile conducătoare care activează pe cont propriu

1 din 7 funcții cu statut special

1 din 2 funcții în cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică

2 din 3

6 conduc întreprinderi din sectorul privat

44%

fiecare a 5-a funcție de demnitate publică din autoritățile publice de nivel central

20,4%

Din 10 funcții de conducere pe tipuri de autorități publice femeile dețin

Sursa: BNS, Ancheta Forței de Muncă, 2015

face parte din legislatori, executiv, demnitari și condicători ai administrației publice

1 din 3 funcții de conducere de nivel superior

66%

3 din 4

conduc unități economice hoteliere și restaurante

sînt de execuție

În serviciul public femeile ocupă

Caracteristici demograﬁco-economice ale femei în ocupații de conducere

Jumătate au vîrsta de 15-44 ani (49,5%)

sînt de conducere

Femeile dețin

Femeile conducătoare salariate

Mediul urban

Mediul rural

27%

fiecare a 4-a conduce unități de comerț, hoteluri și restaurante

19%

fiecare a 5-a conduce în domeniile: administrație publică, educație, sănătate

60%

2 din 3 conduc în administrație publică, educație, sănătate

12%

fiecare a 8-a conduce în domeniul transport și comunicații

Sursa: BNS, Ancheta Forței de Muncă, 2015

Acceptarea femeilor în profesii și funcții de conducere 73%

3 din 4 femei

55%

1 din 2 bărbați

susțin introducerea unui sistem de cote pentru femei care să le garanteze un număr fix de locuri în posturi de conducere

Sursa: Centrul de drept al femeilor, Bărbații și egalitatea de gen, 2015

Printre motivele principale de renunțare la implicarea în procese decizionale în comunitate: Insuficiența de instruire pentru 4 din 10 femei Nevoia de a avea grijă de copii pentru 1 din 10 femei Sursa: Fundația Soros-Moldova, Participarea femeilor și bărbaților în procesul decizional, 2012 Acest material a fost elaborat în cadrul Proiectului ONU “Consolidarea sistemului statistic național”, în colaborare cu Biroul Național de Statistică și cu suportul PNUD, UN Women și UNECE. Compilare date: Aurelia Spătaru și Ala Negruța. Executare: Agenția de design “RT Design Studio”

Din 10 respondenți (pe subiect) 9 consideră că egalitatea de șanse dintre bărbați și femei ar însemna acces egal la aceleași profesii

85%

3 consideră că femeile nu pot practica anumite profesii, în special datorită diferențelor biologice

28%

2 consideră că femeile sînt mai puțin capabile și nu pot ocupa funcții de conducere

20%

Sursa: IPP, Fundația Soros-Moldova, SOIR, Percepțiile populției privind fenomenul discriminării, 2015

Proﬁlul femeilor în poziții alese și numite

Femei în poziții alese La scrutinul parlamentar din 2014 femeile au constituit: 3 din 10 candidați electorali

30,5%

Circa 1/4 din primele 5 poziții în listele electorale

23,1%

2 din 10 deputați aleși

20,8%

Sursa: Comisia Electorală Centrală

La alegerile locale din 2015 femeile au constituit:

Femei în ocupații de conducere După tipul ocupațiilor Fiecare al 2-lea conducător de toate nivelurile este femeie

22,5%

Jumătate din femeile conducătoare sînt tinere sau în vîrstă fertilă (15-44 ani)

48%

1 din 3 candidați la funcția de consilier local sau raional/municipal

1 din 5 candidați la funcția de primar

34,9%

Sursa: Comisia Electorală Centrală

49,5% 1 din 3 consilieri locali aleși

6 din 10 conducători de toate nivelurile în administrația publică, învățămînt, sănătate și asistență socială sînt femei

1 din 10 femei conducătoare de toate nivelurile face parte din legislatori, executiv, demnitari și condicători ai administrației publice

11%

60,5%

Sursa: BNS, Ancheta forței de muncă, 2015

29,9%

34%

2 din 3 funcții de conducere

66%

1 din 7 funcții cu statut special (14%)

1 din 2 funcții în cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică (51%)

Funcții de demnitate publică

Fiecare a 5-a funcție de demnitate publică din autoritățile publice de nivel central

20,4% Din 10 femei funcționare cu statut special

24,5%

Acestea dețin 1 din 4 astfel de funcții

Femeile dețin Fiecare a 3-a funcție de demnitate publică din autoritățile de nivel local

32,5%

18,6%

2 femei rome alese în funcții de consiliere locale

Din 19 partide politice parlamentare și extra-parlamentare doar 1 este condus de o femeie

Moldova ocupă locul 59 din 142 țări după Indicatorul de Abilitare Politică a Femeilor (din cadrul Indicelui Decalajului de Gen)

Sursa: Comisia Electorală Centrală

Sursa: Global Gender Gap report, 2014

Acceptarea femeilor în poziții alese și numite

1 din 3 funcții de conducere de nivel superior

În 7 din 16 ministere în funcții de demnitate publică sînt numite femei

20,6%

1 femeie aleasă Guvernatoare a UTA Găgăuzia

În serviciul public femeile ocupă 27%

1 din 5 primari sau consilieri raionali/municipali aleși

Sursa: http://www.e-democracy.md/parties/

Femei în serviciul public în funcții numite

1 din 4 funcții de demnitate publică

29,8%

Din 10 funcții de demnitate publică, deținute de femei 7 sînt la nivelul autorităților administrației publice centrale

34%

3 la nivelul celor locale

66%

2 activează în serviciul diplomatic și servicul vamal (23,4%)

8 în judecătorii/penitenciare, organe de apărare, securitate și ordine publică (76,6%) Sursa: BNS, Cercetare privind numărul funcționarilor publici, 1.01.2016

1 din 3 persoane are încredere sporită față de femeile din Parlament, Guvern sau conducerea raională

Fiecare a 7-a persoană crede că femeile nu sînt acceptate în politică

14%

Sursa: IPP și CBS-Axa, Barometrul opiniei publice, aprilie 2015

27%

1 din 4 bărbați

19%

1 din 5 femei

consideră că femeile sînt mai puțin capabile pentru a ocupa funcții de conducere și nu au ce căuta în politică

Fiecare a 4-a persoană consideră că femeile nu sînt promovate în posture înalte

28% Sursa: IPP, Fundația Soros-Moldova, SOIR, Percepțiile populției privind fenomenul discriminării, 2015

Sursa: Institutul de Politici Publice, Fenomenul discriminării în Moldova, 2015

Consideră că genul nu contează 6 din 10 respondenți 7 din 10 respondenți

primar pentru funcția de

membru al consiliului local, preşedinte al consiliului raional sau deputat

Sursa: CBS-Axa, Participarea femeilor și bărbaților din RM în procesul decizional, 2012 Acest material a fost elaborat în cadrul Proiectului ONU “Consolidarea sistemului statistic național”, în colaborare cu Biroul Național de Statistică și cu suportul PNUD, UN Women și UNECE. Compilare date: Aurelia Spătaru și Ala Negruța. Executare: Agenția de design “RT Design Studio”

2 din 10 respondenți ar prefera un bărbat în aceste poziții

Proﬁlul femeilor și fetelor cu dizabilități

Ocuparea femeilor cu dizabilități Doar 1 din 10 femei cu dizabilități este ocupată în cîmpul muncii (10,9%) Din 10 femei cu dizabilități ocupate

2 muncesc în calitate de

salariate sau ajutoare familiale

Caracteristici demograﬁce ale femeilor și fetelor cu dizabilități

8 muncesc pe cont propriu în agricultură

Constituie 4,8% din populația feminină a țării

4,8%

Fiecare a 2-a persoană cu dizabilități este femeie

4 din 10 copii cu

48%

dizabilități sînt fetițe

Din femeile cu dizabilități ocupate

22%

La sate - 8 din 10 muncesc pe cont propriu în agricultură (82%)

78%

În orașe - 4 din 10 sînt salariate (38%)

Din 10 șomere cu dizabilități înregistrate

40%

4 femei au fost încadrate în cîmpul muncii

Aproape toate 10 femei au beneficiat de consiliere profesională sau informare (98%)

38% Din 10 femei cu dizabilități

Din 10 femei/fete cu dizabilități pînă la 20%

1 femeie (13%) 12% 1 este de vîrstă tînără (18-34 ani) 71% 7 sînt adulte în vîrstă aptă de muncă (35-64 ani) 17% 2 sînt vîrstnice (peste 65 ani)

7 femei (68%) 2 femei (19%)

Sursa: BNS, Cercetarea “Utilizarea timpului” (2011), Cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice, Ancheta forței de muncă (2014)

își păstrează capacitatea de muncă în proporție de

(dizabilitate severă)

între 25-40%

Bunăstare și condiții de trai ale femeilor cu dizabilități

(dizabilitate accentuată)

între 45-60% (dizabilitate medie)

Surse de venit pentru femeile cu dizabilităţi Pensia medie de dizabilitate acoperă 50% Alocațiile sociale constituie 10%

Fiecare a 5-a femeie cu dizablităţi este celibatară (20%)

din valoarea minimului de existență pe țară Este săracă

Sursa: BNS în baza datelor CNAS şi a Consiliului Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă (2014)

1 din 5 femei cu dizabilitate severă

Nivelul de instruire și starea de sănătate a femeilor cu dizabilități Din 10 femei de 18+ ani cu dizabilități

4 nu dispun de careva

pregătire profesională, avînd cel mult studii gimnaziale

6 au preponderent studii medii generale și de specialitate

Și-au apreciat starea de sănătate ca fiind bună sau satisfăcătoare 4 din 10 femei cu dizabilități

41%

37%

59%

19%

2 din 3 gospodării nu-și permit un regim alimentar

cu carne sau peşte cel puțin de 2 ori pe săptămînă

67,2%

Bolile cronice sînt determinante în stabilirea dizabilității pentru 8 din 10 femei

4 din 10 gospodării nu-și permit să încălzească 82%

Din 10 fete cu dizabilități și cerințe educaționale speciale, care merg la şcoală

obişnuite/generale

83%

17%

9% Gospodăriile cu femei cu dizabilități

suficient locuința

43,5%

Sursa: BNS, Cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice (2014)

8 frecventează şcoli

1 din 10 femei cu dizabilitate medie

2 frecventează școli speciale Sursa: BNS, statistica educației (2014)

3 din 10 gospodării au grup sanitar în locuință 31,7% 4 din 10 gospodării dispun de apă caldă 38,4%

1 din 4 gospodării nu dispune de bani pentru a procura necesarul de medicamente

22,7% Acest material a fost elaborat în cadrul Proiectului ONU “Consolidarea sistemului statistic național”, în colaborare cu Biroul Național de Statistică și cu suportul PNUD, UN Women și UNECE. Compilare date: Aurelia Spătaru și Ala Negruța. Executare: Agenția de design “RT Design Studio”

BNS, Cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice (2014)

Proﬁlul femeilor care trăiesc cu HIV

Nivelul de instruire și starea de sănătate a femeilor cu HIV Nivel de instruire a femeilor cu HIV+ Studii medii de specialitate au:

Nivel de educație scăzut au:

9% femei consumatoare de droguri injectabile 16% lucrătoare ale sexului comercial

Sursa: Ministerul Sănătății, Studiul bio-comportamental în grupurile cu risc sporit de infectare HIV, runda 2012/13

Caracteristici demograﬁce ale femeilor care trăiesc cu HIV Prevalență

Starea de sănătate a femeilor cu HIV+

Incidență

Femeile cu HIV+ suferă de:

La 100 mii femei revin 142 femei cu HIV

1 din 2 cazuri noi de HIV+ revin femeilor (46%)

4 din 10 persoane înregistrate cu HIV+ sînt

3 din 270 cazuri noi HIV pozitive depistate la femei,

femei de vîrsta media de 35 ani

În urbe la 100 mii femei sînt înregistrate cu 4 cazuri noi de HIV+ mai multe decît la sate

Femeile cu HIV+ locuiesc:

20%

în centre raionale și orașe mici

30%

în sate

Sursa: Ministerul Sănătății, Studiul bio-comportamental în grupurile cu risc sporit de infectare HIV, runda 2012/13

Rata fertilității printre femeile HIV+ este de 6,8%, comparativ cu 4,1% pentru populația generală

3 sînt adulte (40 ani și peste) (28%) sau adolescente (pînă la 19 ani) (6%) Sursa: BNS în baza datelor Ministerului Sănătății, 2014

prin droguri injectabile

altele

Sursa: Ministerul Sănătății, Monitorizarea controlului infecției HIV, 2014

8 din 10 femei cu HIV+ posedă cunoștințe despre HIV 77,5%

1 din 10 femei cu HIV+ nu cunosc nici un simptom al infecțiilor cu transmitere sexuală

13,7%

6 din 10 cu soțul

Din femeile care prestează servicii sexuale comerciale, sînt infectate cu HIV: fiecare a 9-a femeie din Chișinău

12%

fiecare a 5-a femeie din Bălți

64% Sursa: Fundația Soros-Moldova, Studiu socio-economic al persoanelor cu HIV, 2012

Din femeile gravide, aflate la evidență, au fost testate la HIV:

7 din 10 dintre femeile sărace (72%) 9 din 10 dintre femeile mai bogate (88%)

In 2014: din 133 femei HIV+ care au născut, 116 femei au primit tratament profilactic (87%)

la 170 femei cu HIV+ s-au născut 3 copii cu HIV+ Sursa: Ministerul Sănătății, Monitorizarea controlului infecției HIV, 2014

Sursa: UNICEF, MICS, 2012

Atitudini ale populației față de persoane cu HIV

Căi de infectare cu HIV la femei

pe cale sexuală

Peste jumătate din femei sînt diagnosticate cu HIV+ și cu SIDA în același an (56%)

Sursa: Ministerul Sănătății, Monitorizarea controlului infecției HIV, 2014

7 sînt de vîrstă tînără (20-39 ani) (66%)

4 din 10 cu un partener ocazional 36%

58%

Sursa: BNS în baza datelor Ministerului Sănătății (2014)

Din 10 femei cu cazuri noi de HIV+:

Femei infectate cu HIV+ în rezultatul contactelor sexuale neprotejate:

Hepatite virale - fiecare a 2-a

28%

Stadiul SIDA este stabilit pentru fiecare a 4-a femeie cu HIV+, la vîrsta medie de 37 ani (28%)

Sursa: Spitalul Dermatologic de Maladii Comunicabile, 30.06.15

cazuri

Sursa: BNS în baza datelor Ministerului Sănătății, 2014

90%

Tuberculoză - fiecare a 4-a

Sursa: Fundația Soros-Moldova, Studiu socio-economic al persoanelor cu HIV, 2012

beneficiază de tratament antiretroviral gratuit (63%)

În 2014, din total cazuri noi de HIV+ pentru femei, căile de infectare au fost:

16%

6 din 10 femei cu HIV+

cazuri

în orașe mari (Chișinău și Bălți)

Infecții cu transmitere sexuală - fiecare a 6-a

revin femeilor din penitenciare

41,2%

50%

30% femei consumatoare de droguri injectabile 18% lucrătoare ale sexului comercial

22% Sursa: Ministerul Sănătății, Studiul bio-comportamental în grupurile cu risc sporit de infectare HIV, runda 2012/13

Din total respondenți:

2/3 consideră că copiii cu HIV trebuie să învețe în clase separate

O femeie cu HIV+ ar fi acceptată în calitate de profesoară în școală de către că persoanele cu HIV nu trebuie să 41% Cred utilizeze mijloace de transport comun că persoanele cu HIV 79% Consideră trebuie să declare statutul lor

51% femei 46% bărbați Orașe

Respondenți

femei 33%

bărbați 26% Sate

Sursa: Fundația Soros-Moldova, Percepţiile populaţiei privind fenomenul discriminării, 2011 Acest material a fost elaborat în cadrul Proiectului ONU “Consolidarea sistemului statistic național”, în colaborare cu Biroul Național de Statistică și cu suportul PNUD, UN Women și UNECE. Compilare date: Aurelia Spătaru și Ala Negruța. Executare: Agenția de design “RT Design Studio”

Proﬁlul femeilor și fetelor rome

Starea de sănătate a femeilor rome Probleme de sănătate printre femeile rome fiecare a 4-a suferă de boli pulmonare

2 din 5 au hipertensiune arterială

24%

Nivel de instruire a femeilor și fetelor rome

fiecare a 6-a are stări de anxietate sau depresie cronică

Pot să citească și să scrie

2 din 3 femei rome de 16 ani și peste

42% fiecare a 5-a a pierdut cel puțin o sarcină

21%

17%

7 din 10 femei rome tinere de 16-24 ani

63%

4 din 10 femei rome dispun de poliță de asigurare medicală (42%) 72%

Sursa: PNUD, BM, CE, Sondaj regional privind situația romilor, 2011

Femeile rome

Peste 1/3 dintre femeile rome își apreciază starea de sănătate ca fiind rea și foarte rea

Pentru 8 din 10 femei rome costurile mari pentru servicii medicale și medicamente și incapacitatea de a le acoperi este motivul neadresării la medic

37%

Din 10 femei rome de 16 ani și peste absolvit 2 auo școală primară

24%

Sursa: PNUD, BM, CE, Sondaj regional privind situația romilor, 2011

2 auun absolvit gimnaziu

Ocuparea femeilor rome

23%

Din femeile rome de 15-64 ani fiecare a 4-a este activă economic

45%

nu au studii

a absolvit un liceu, o școală profesională sau o universitate

Sursa: PNUD, BM, CE, Sondaj regional privind situația romilor, 2011

Fetele rome Circa 8 din 10 fete rome zilnic frecventează școala

76%

Pentru 4 din 10 fete rome care nu merg la școală motivul de bază este lipsa de bani pentru rechizite sau îmbrăcăminte

primar sau gimnazial (7-10 și 11-15 ani) circa 1 din 2 fete rome (55% și 49%)

28%

secundar profesional (16-19 ani) 1 din 7 fete rome (14%)

Au experiență de muncă fiecare a 3-a femeie romă de 15-64 ani

fiecare a 9-a femeie romă de 15-24 ani

31%

11%

Sînt ocupate în cîmpul muncii

1 din 6 femei rome de 15-64 ani

1 din 8 femei rome tinere de 15-24 ani 16%

43%

Sînt cuprinse în învățămîntul preșcolar (3-6 ani) 1 din 5 fete rome (21%)

80%

12%

8 din 10 femei rome muncesc în sectorul informal (fără contract și alte drepturi sociale) (84%) Dintre femeile rome au urmat vreodată cursuri 4% de instruire profesională (sau 1 din 25)

11% dețin abilități de lucru la computer (sau 1 din 9)

Sînt șomere

4 din 10 femei rome de 15-64 ani 41% fiecare a 2-a femeie tînără de 15-24 ani (52%) Sursa: PNUD, BM, CE, Sondaj regional privind situația romilor, 2011

Sursa: PNUD, BM, CE, Sondaj regional privind situația romilor, 2011

Proﬁlul femeilor din mediul rural

Sărăcia femeilor din mediul rural Cele mai afectate de sărăcie în mediul rural sînt Femeile vîrstnice (65 ani și peste)

Femeile fără studii primare

19,4%

Caracteristici demograﬁce ale femeilor din mediul rural

Femeile în vîrstă fertilă (25-44 ani)

La 100 femei în vîrsta aptă de muncă (16-59 ani) revin 70 femei vîrstnice

Au vîrsta medie de 39 ani

34,5% Femeile cu studii primare și gimnaziale

16,5%

21,1%

Femeile care trăiesc preponderent din pensie

Durata medie a vieții este de 74 ani

Femeile-lucrătoare pe cont propriu în agricultură

41%

16,9%

2 din 10 au vîrsta de 60 ani și peste

Sursa: BNS, Cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice, 2014

Ocuparea femeilor din mediul rural Sursa: BNS, statistica populației, 2014

Nivel de instruire a femeilor din mediul rural

în agricultură

Mai puțin de jumătate dintre femeile de 15 ani și peste au studii superioare, medii de specialitate sau secundar profesionale (46,4%)

Accesul femeilor din mediul rural la servicii de sănătate 19,2%

Peste 1/3 dintre femeile rurale au renunțat la vizita la medic

34,4%

13,8% în industrie și

1 alte activități

11%

27%

Suferă de aproape 2 ori mai des decît femeile de la orașe de boli cronice care necesită tratament continuu, precum boli osteoarticulare, bolile sistemului nervos, tumori

Din 10 femei ocupate

În medie fac anual 3,4 vizite la medic

în comerț și

1 servicii

47,7%

Sursa: BNS, Ancheta forței de muncă, 2014

Circa 1/5 dintre femeile rurale își apreciază starea de sănătate ca fiind rea sau foarte rea

Din 10 femei ocupate muncesc

muncesc în calitate de salariate în schimbul unei remuneraţii

în administrație publică, învățământ, sănătate, etc.

muncesc pe cont propriu sau ca lucrătoare familiale neremunerate

Motivul renunțării la consultația medicului a fost Insuficiența mijloacelor financiare pentru fiecare a 4-a femeie

23,3%

Lipsa poliței de asigurare pentru fiecare a 10-a femeie

10,4%

Sursa: BNS, Cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice (2014) și modulul pe ocrotirea sănătății (2012)

Sursa: BNS, Ancheta forței de muncă, 2014 Acest material a fost elaborat în cadrul Proiectului ONU “Consolidarea sistemului statistic național”, în colaborare cu Biroul Național de Statistică și cu suportul PNUD, UN Women și UNECE. Compilare date: Aurelia Spătaru și Ala Negruța. Executare: Agenția de design “RT Design Studio”

Frecvența, formele și consecințele violenței față de femei Notă: toate datele se referă la experiența femeilor pe parcursul vieții

Proﬁlul femeilor victime ale violenței

Violență din partea soţului/partenerului Din femeile victime ale VIOLENŢEI PSIHOLOGICE:

6 din 10 au suferit multiplu de violență psihologică

Caracteristici demograﬁce ale femeilor victime ale violenței

Fiecare a 2-a a suferit de cazuri multiple de abuz sexual din partea soțului/partenerului

48%

57% Dintre acestea, cel puțin o dată în viață:

Dintre acestea, cel puțin o dată în viață:

Sursa: BNS, Cercetarea “Violența față de femei în familie”, 2011

Violență din partea soțului/partenerului Femeile victime ale cel puţin UNEI FORME DE VIOLENŢĂ

9 din 10 au fost pălmuite

88%

6 din 10 au fost împinse sau

60%

bruscate

Constituie 7 din 10 femei:

fiecare a 2-a a fost lovită cu pumnul sau alt obiect

din mediul urban (57%)

din mediul rural (68%)

cu studii superioare (58%)

cu studii gimnaziale sau de specialitate (68%)

de vîrstă fertilă (25-44 ani) (60%)

Din femeile victime ale VIOLENŢEI SEXUALE:

partea soțului/partenerului

din partea altor persoane - 5,9% femei, în special 7,4% femei din orase și 9,2% femei tinere (15-24 ani)

Constituie 6 din 10 femei:

1 din 2 a fost intimidată sau speriată (55%)

1 din 2 a suferit multiplu de violență fizică din

Din femeile de 15-65 ani, pe parcursul vieții, au fost supuse UNEI FORME DE VIOLENȚĂ

63,4%

65%

Din femeile victime ale VIOLENŢEI FIZICE:

Notă: toate datele se referă la experiența femeilor pe parcursul vieții

din partea soţului/partenerului - 6 din 10 femei

2 din 5 au fost agresate verbal sau umilite (37%)

adulte (45-59 ani) (70%)

constituie mai mult de jumătate din femeile din țară (59%)

Constituie fiecare a 10-a femeie careia soțul/partenerul cel puţin o dată în viață i-a luat banii cîştigaţi sau a refuzat să-i dea bani suficienţi pentru nevoile casnice (11%)

S-au simțit controlate și izolate social de către soț/partener 2 din 3 femei tinere de 15-24 ani (69%) Femeile victime ale VIOLENŢEI FIZICE constituie:

2 din 5 femei din țară fiecare a doua dintre femeile de la sate fiecare a treia femeie tînără de 15-24 ani fiecare a doua dintre femeie cu studii gimnaziale

4 din 10 femei aflate în concubinaj

Femeile victime ale VIOLENŢEI ECONOMICE:

40% 47% 38% 52% 43%

77%

6 din 10 au fost forţate să

63%

întreţină relaţii sexuale

întreţină relaţii sexuale cu elemente degradante şi umilitoare

50%

2 din 10 au fost nevoite să întreţină relaţii fiecare a 4-a a fost bătută sau lovită cu 27% sexuale din cauza fricii sau constrîngerii piciorul, tîrîtă sau bătută Consecințele violenței fizice sau sexuale asupra femeilor victime:

24%

Fracturi, leziuni interne - pentru 1 din 10 victime

Vînătăi sau dureri - pentru 3 din 5 victime (58%) Femeile victime ale VIOLENŢEI PSIHOLOGICE:

8 din 10 au fost forţate să

10%

Răni la ochi, luxații, disclocații de oase - pentru 1 din 5 victime (22%)

Pierderea sarcinii - pentru 1 din 10 victime Sursa: BNS, Cercetarea “Violența față de femei în familie”, 2011

Comportamente și atitudini ale femeilor victime ale violenței Notă: toate datele se referă la experiența femeilor pe parcursul vieții

Violența fizică sau sexuală din partea soților/partenerilor: A fost raportată de 2 din 3 femei victime (66%)

Femeile victime ale VIOLENŢEI SEXUALE constituie fiecare a 5-a femeie: din țară

19%

adultă (35-59 ani)

21%

cu studii gimnaziale sau medii de specialitate

21%

în concubinaj

18%

Nu a fost raportată de 1 din 3 femei victime (34%)

Acceptarea de către femeile victime ale violenței fizice sau sexuale a comportamentului violent din partea soților/partenerilor: Fiecare a 3-a

Sursa: BNS, Cercetarea “Violența față de femei în familie”, 2011

66%

34%

2 din 3

Fiecare a 3-a Peste jumătate Fiecare a 4-a

femeie victimă consideră că

femeia trebuie să se supună opiniei bărbatului (32%) soțul trebuie să se simtă capul familiei (70%) femeia poate fi abuzată fizic dacă este descoperită ca fiind infidelă (35%) femeia nu trebuie să contrazică soțul (54%) femeia trebuie să-și ceară voie de a merge la rude/prieteni (25%)

Accesul femeilor vîrstnice la servicii de sănătate Din 10 femei vîrstnice:

Proﬁlul femeilor vîrstnice

16% 56%

Caracteristici demograﬁce ale femeilor vîrstnice Din 10 femei de 60+ ani:

În total populația țării fiecare a 5-a persoană este femeie de 60 ani și peste

20,6%

La 1 bărbat de vîrsta 60+ ani revin 1,5 femei de vîrsta respectivă La 1 bărbat de vîrsta 80+ ani revin 3,1 femei de vîrsta respectivă

7 au 60-74 ani

22% 71%

2 au 75-85 ani

1 are 85 ani și peste

6 trăiec la sate (58%) și 4 în orașe (42%)

Femeile de 60+ ani trăiesc în medie încă 19,5 ani, dintre care 11,6 ani în stare de sănătate bună

Gospodăriile femeilor vîrstnice

Femeile de 70+ ani trăiesc în medie încă 12,2 ani, dintre care 6,3 ani în stare de sănătate bună

Din 10 femei de 60+ ani

Sursa: statistica demografică a BNS și Centrul de cercetări demografice, 2014

Ajutorul solicitatat de femeile vîrstnice Fiecare a 2-a femeie vîrstnică apelează la un membru al familiei (58%)

1 din 5 apelează la vecini (20%) Sursa: INCE, UNFPA, HelpAge International, Studiul sociologic „Discriminarea, abuzul și violența asupra persoanelor vârstnice”, 2015

2 au studii superioare (24%) 4 au studii medii de specialitate sau profesionale (36%) 4 au făcut studii medii generale, gimnaziale sau primare (40%)

62%

Femeile de 65+ ani întîmpină dificultăți în activitatea zilnică:

careva maladii cronice 2 suferă de o anumită boală cronică 6 suferă de 2 boli cronice

23%

La 10 mii femei vîrstnice revin 680 femei cu dizabilitate

2 din 5 la ridicarea de pe scaun

42%

Din femeile vîrstnice cu dizabilități: pînă la 20% 15% femei

1 din 3 la ridicarea unei greutăți

37%

82% femei

3 din 10 la ridicarea mînii și

29%

3% femei

atingerea spatelui

12% 33%

6 din 10 femei vîrstnice se adresează la medic

își păstrează capacitatea de muncă în proporție de

40%

Femeile vîrstnice de la orașe fac în medie 4,5 vizite la medicul de familie, iar cele de la sate – 2,8 vizite

Fiecare a 11-a femeie de 60-64 ani Fiecare a 5-a femeie de 75+ ani

(dizabilitate medie)

Sursa: BNS în baza datelor CNAS, 2014

Au renunțat la consultația medicului din cauza insuficienței mijloacelor financiare fiecare a 4-a femeie vîrstnică de la sat (25%) fiecare a 9-a femeie vîrstnică din oraș (11%)

9% 19%

Femeile vîrstnice de la sate sînt expuse unui risc dublu de sărăcie comparativ cu femeile vîrstnice din orașe Sat 7%

17% Oraș Sursa: BNS, Cercetarea Bugetelor Gospodăriilor Casnice, 2014

Ocuparea femeilor vîrstnice

Sursa: BNS, Cercetarea Bugetelor Gospodăriilor Casnice, 2014

Sînt ocupate în cîmpul muncii: Fiecare a 9-a femeie de 65+ ani de la sat (11%)

Fiecare a 23-a femeie de 65+ ani de la oraș (4,4%)

Din 10 femei de 65+ ani ocupate:

La sate

6 au studii gimnaziale, primare sau fără studii (64%)

între 45-60%

Afectate de sărăcie sînt (rata sărăciei absolute):

În fiecare a 2-a gospodarie cu migranți, în componența căreia sînt copii și femei vîrstnice, bunica este ingrijitorul principal (47%)

2 au absolvit școala medie generală (15%)

(dizabilitate accentuată)

Sărăcia femeilor vîrstnice

pînă la 18 ani

2 au studii superioare, medii de specialitate sau profesionale (21%)

între 25-40%

Sursa: BNS, Studiul Accesul populației la servicii de sănătate, 2012

1 în familii cu copii de

Sursa: BNS, statistica demongrafică, Centrul de cercetări demografice, 2014

Din 10 femei de 60+ ani

57%

3 trăiesc cu soțul

2 în familii fără copii

(dizabilitate severă)

Fiecare a 2-a femeie vîrstnică de la sate (50%) și fiecare a 3-a din urbe (32%) a renunțat la vizita la medic

4 trăiesc singure

15%

Nivel de instruire a femeilor vîrstnice În orașe

2 nu sînt afectate de

15%

Adresarea la medic a femeilor vîrstnice

Sursa: calculele autorului în baza statisticii populației a BNS, 2014

Speranța de viață

28%

Peste jumătate suferă de afecțiuni cardiovasculare Aproape 2 au boli osteoarticulare 3 suferă de alte boli

La sate

7 lucrează pe cont propriu (74%) 3 au alt statut ocupațional (26%)

În orașe Circa 9 sînt salariate (86%)

1 lucrează pe cont propriu (14%) Sursa: BNS, Ancheta Forței de Muncă, 2014

Proﬁlul femeilor migrante în scop de muncă

Ocuparea femeilor migrante în scop de muncă Din 10 femei migrante peste hotare

Caracteristici demograﬁce ale femeilor migrante în scop de muncă Fiecare al 3-lea migrant este femeie

Fiecare a 13-a femeie de 15 ani și peste migrează în scop de muncă

36%

Înainte de plecarea din Moldova

În țara de destinație/migrație

1 lucra în educație și

2 au ajuns să lucreze

3 lucrau în agricultură, industrie

3 în comerț, industrie și servicii

4 erau șomere sau casnice

4 erau menajere sau îngrijitoare

sănătate

și comerț

Din 10 femei migrante 7 sînt femei tinere sau în vîrstă fertilă (15-44 ani)

4 sînt din Centru, 3 din Sud și 3 din Nordul țării

7 sînt de la sate și 3 din orașe

5 migrează în Rusia și 3 în Italia

Sursa: BNS, Ancheta forței de muncă, 2014

în construcții

hoteliere sau de restaurant

în gospodării casnice

Au contract de muncă permanent sau temporar

Sursa: ILO, "Reîntoarcerea lucrătorilor migranți", 2013

1 din 2 femei migrante de 55-64 ani

1 din 2 femei plecate la muncă în Italia

1 din 5 femei migrante tinere de 15-34 ani

1 din 6 femei plecate la muncă în Rusia

Nivel de instruire a femeilor migrante în scop de muncă Au studii superioare, medii de specialitate sau secundar profesionale Fiecare a 2-a femeie migrantă

Sursa: BNS, Cercetarea "Migrația forței de muncă", 2012

Dintre acestea fiecare a 4-a femeie este instruită în științe sociale, afaceri și drept, sau în inginerie, prelucrare și construcții

6 din 10 femei plecate la muncă în Italia

Rezultatele migrației femeilor în scop de muncă Activitatea de muncă peste hotare a adus femeilor migrante Pierderi

5 din 10 femei plecate la muncă în Rusia Sursa: BNS, Cercetarea "Migrația forței de muncă", 2012

Înrăutățirea stării de sănătate pentru fiecare a 3-a femeie

Starea de sănătate a femeilor migrante în scop de muncă Peste 1/3 dintre femei la reîntoarcere și-au apreciat starea de sănătate mai bună înainte de plecare

Pentru circa 1/10 dintre femei înrăutățirea stării de sănătate a fost motiv de reîntoarcere acasă

35,3%

Destrămarea familiilor, copii rămaşi fără îngrijire părintească şi persoane în etate fără suport pentru fiecare a 3-a femeie

13%

Circa 1 din 4 copii cu mame plecate peste hotare la muncă declara (2006) că nimeni nu merge cu el la medic Surse: UNICEF, "Impactul migrației și remitențelor asupra comunităților, familiilor și copiilor", 2007 ILO, "Reîntoarcerea lucrătorilor migranți", 2013

Pierderea locului de muncă pentru fiecare a 4-a femeie

Beneficii

9 din 10 femei au oferit resurse financiare

familiei pentru consum la momentul respectiv, 7 femei – suport și pe termen lung

6 din 10 femei au obținut experiență și abilități de muncă, sau au învățat o limbă străină

5 din 10 femei au investit în lucruri scumpe sau studii (personale și ale copiilor)

Sursa: ILO, "Reîntoarcerea lucrătorilor migranți", 2013 Acest material a fost elaborat în cadrul Proiectului ONU “Consolidarea sistemului statistic național”, în colaborare cu Biroul Național de Statistică și cu suportul PNUD, UN Women și UNECE. Compilare date: Aurelia Spătaru și Ala Negruța. Executare: Agenția de design “RT Design Studio”