Revista ONU în Moldova (ediţia nr. 3, 2017) by UNDP Moldova

ONU

ÎN MOLDOVA

STRATEGIA „MOLDOVA 2030” VA FI ELABORATĂ PÂNĂ LA SFÂRȘITUL ACESTUI AN August 2017, #5

UNIUNEA EUROPEANĂ A ADUS PENTRU PRIMA DATĂ MUZICA CLASICĂ LA CETATEA TIGHINA pag. 18

DE 20 DE ANI, MOLDOVA PARTICIPĂ LA OPERAŢIUNI INTERNAŢIONALE ALĂTURI DE TRUPELE ONU DE MENŢINERE A PĂCII pag. 4 AUGUST 2017

Revista ONU | 1 Foto: PNUD Moldova / Victor Pictor

Cuprins Cuvânt de introducere al Coordonatoarei Rezidente ONU

Uniunea Europeană a adus pentru prima dată muzica clasică la Cetatea Tighina

De 20 de ani, Moldova participă la operaţiuni internaţionale alături de Trupele ONU de menţinere a păcii

O creșă socială a fost deschisă la Glodeni

SUN DĂ-I FEST a adus energie curată în inima Chișinăului

Mai mulți copii de etnie romă vor avea acces la educație de calitate

Copiii emigranților moldoveni studiază limba natală

Xenia vrea să meargă la școală

Decizie istorică pentru justiția din Moldova: un tânăr cu dizabilități psihosociale și-a redobândit capacitatea legală

Succese majore în domeniul sănătății realizate prin cooperare: 15 ani ai Rețelei de Sănătate din Europa de Sud-Est

Jurnaliștii din Tiraspol și-au consolidat capacitățile de a scrie pe teme de sănătate

28 29 30

Phumzile Mlambo-Ngcuka, directoarea executivă UN Women: „Să ne unim forțele pentru promovarea egalității de gen”

În sate locuiesc de patru ori mai multe persoane aflate la limita sărăciei decât în orașe

Moldova și-a asumat să atingă 106 ținte pentru o viață mai bună până în 2030

12 14

Ziua Lumânărilor Aprinse

Alternativa la detenție pentru persoanele dependente de droguri – o soluție pentru Republica Moldova

23 de localităţi vor beneficia de servicii locale de calitate datorită implicării migranților

#AlăturiDeRefugiați

Revista ONU în Moldova Organizația Națiunilor Unite în Moldova August 2017, Revista Nr. 5 „ONU în Moldova” este o revistă trimestrială editată de Organizația Națiunilor Unite în Moldova, str. 31 August 1989 nr. 131, Chișinău, MD 2012, R. Moldova tel.: (373-22) 22 00 45, fax: (373-22) 22 00 41; www.un.md, www.revista.un.md

Articolele incluse în această revistă nu reflectă neapărat viziunile oficiale sau politicile Organizației Națiunilor Unite sau ale oricăror din Agențiile sale. Articolele pot fi publicate pentru scopuri non-comerciale, cu condiția de a indica sursa. Coperta: ONU Moldova / Tirajul: 150 de exemplare Dacă doriți să primiți o versiune tipărită a revistei, vă rugăm să scrieți un mesaj la moldova@one.un.org

Foto: Igor Vrabie / ONU Moldova

Dragi cititori,

daptarea Agendei de Dezvoltare Durabilă și a celor 17 Obiective Globale la contextul național al Republicii Moldova este o prioritate pentru Națiunile Unite. Colaborăm cu Cancelaria de Stat și partenerii locali pentru a realiza acest obiectiv. Am depus eforturi comune pentru a adapta cadrul global de indicatori și ținte la contextul național de politici și la agenda de reforme. Acest fapt ne va permite să monitorizăm progresul în implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă și să ne asigurăm că țara se îndreaptă în direcția corectă. Următorul pas constă în evaluarea Strategiei Naționale de Dezvoltare Moldova 2020 și elaborarea unei noi strategii, aliniată cu Agenda 2030, Acordul de Asociere la Uniunea Europeană și alte angajamente internaționale ale Moldovei, acest exercițiu fiind derulat în parteneriat cu Cancelaria de Stat și Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare. Strategia Națională de Dezvoltare Moldova 2030 va fi o foaie de parcurs pentru dezvoltarea strategică pe termen lung a țării și va oferi Guvernului direcții pentru implementarea unei agende eficiente de reforme, care va maximiza beneficiile pentru toți locuitorii Moldovei, inclusiv cei mai vulnerabili și marginalizați. Să ajungem la cei rămași în afara procesului de dezvoltare este un principiu de bază al Agendei 2030. Din acest motiv, inegalitățile încă acute între diferite segmente ale populației din Moldova alarmează.

”

Raportul Național de Dezvoltare Umană 2015/2016, publicat în luna iunie anul curent, scoate în evidență faptul că grupurile vulnerabile sunt expuse inegalităților sociale și nu au resimțit beneficiile dezvoltării pe care a înregistrat-o Moldova în anii de independență. Veți găsi mai multe constatări ale raportului într-un articol dedicat acestuia în ediția curentă a revistei.

Lecțiile pe care le-a învățat ONU și partenerii săi sunt clare: trebuie să ne concentrăm eforturile de dezvoltare pe grupurile vulnerabile, să fortificăm coeziunea și incluziunea socială și să ne asigurăm că nimeni nu este lăsat în urmă.

aportul a dezvăluit, de asemenea, că discrepanțele dintre spațiul urban și rural sunt în creștere, fapt ce se datorează parțial migrației din zonele rurale. Pentru a contribui la soluționarea acestei provocări, ONU Moldova implementează un proiect în domeniul migrației și dezvoltării locale, prin care implică migranții în dezvoltarea orașelor și satelor lor de baștină. Acum, mai mult de 200 de mii de persoane în 23 de localități beneficiază de condiții mai bune de trai și de infrastructură locală optimizată, ca rezultat al acestui proiect de succes și despre care, de asemenea, veți putea citi mai multe în ediția curentă a Revistei ONU.

DAFINA GERCHEVA, Coordonatoarea rezidentă a ONU și reprezentanta permanentă PNUD în Republica Moldova

AUGUST 2017

Revista ONU | 3

PACE, JUSTIŢIE ŞI INSTITUŢII PUTERNICE

De 20 de ani, Moldova participă la operaţiuni internaţionale alături de Trupele ONU de menţinere a păcii

este 300 de ofiţeri şi subofiţeri ai Armatei Naţionale au participat în ultimii 20 de ani la operaţiuni de menţinere a păcii în diverse puncte fierbinţi ale lumii. „Consider necesar să fie mărit numărul militarilor care sunt antrenaţi în misiuni de pacificare. Este important să implicăm atât bărbaţi, cât şi un număr mai mare de femei în operaţiuni de acest fel. Participarea în misiuni în afara teritoriului statului constituie un plus de experienţă, transfer de cunoştinţe şi coeziune în rândul militarilor Armatei Naţionale”, a afirmat preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu.

Ceremonia de detaşare a celui de-al şaptelea contingent al Armatei Naţionale în operaţiunea KFOR din Kosovo

oordonatoarea rezidentă ONU în Republica Moldova a apreciat angajamentul Republicii Moldova faţă de pacea şi securitatea din întreaga lume.

“ Ceremonia dedicată Zilei Internaţionale a Trupelor ONU de Menţinere a Păcii

Aș dori să mulţumesc cetăţenilor Republicii Moldova care participă în operaţiunile de menţinere a păcii pentru contribuţia importantă pe care o aduc pentru cauza păcii”, a spus DAFINA GERCHEVA, coordonatoare rezidentă ONU şi reprezentantă permanentă PNUD în Republica Moldova.

Observatorii militari ai Armatei Naţionale în misiunea UNMISS din Sudanul de Sud 4 | Revista ONU

AUGUST 2017

PACE, JUSTIŢIE ŞI INSTITUŢII PUTERNICE

Locotenent-colonelul Pavel Croitoru, în misiunea ONU din Liberia 2010-2011

Maiorul Ianăc Deli, în misiunea UNMISS din Sudanul de Sud 2013-2014

“

spune IULIA MADAN, maior în Armata Naţională, care a participat în misiune în Republica Central-Africană în anii 2014-2016.

Maiorul Iulia Madan, în misiunea ONU din Republica Central Africană 2014-2016

“ Locotenent-colonelul Ion Cozma, Misiunea ONU în Sudan, 2009-2010

Locotenent-colonelul Ion Cozma a participat în misiunea ONU în Sudan în anii 2009-2010, iar acum este şef al Centrului de formare continuă în cadrul Academiei Militare a Forţelor Armate „Alexandru cel Bun”. Militarii reveniţi din misiune sunt invitaţi la Cursul de pregătire a observatorilor militari pentru operaţiuni de menţinere a păcii sub egida ONU pentru a împărtăşi experienţa cu viitorii pacificatori.

În timpul misiunii, am înţeles cât de important este să gândești limpede și rapid, să anticipezi orice situaţie posibilă, deoarece riscurile din această ţară sunt imense. Totodată, am învăţat să lucrez în echipă, să comunic cu localnicii şi am înţeles cât de importantă este prezenţa femeilor în operaţiunile de menţinere a păcii. Astfel, e mai ușor să comunicăm cu localnicii, mă refer la femei și copii, și e menţinută egalitatea de gen în misiuni internaţionale”,

Activităţile practice simulează o misiune de menţinere a păcii ONU, cu incidente ce permit utilizarea cunoştinţelor acumulate. Exerciţiile durează cca 48 de ore fără pauză”,

spune locotenent-colonelul ION COZMA.

“

Locotenent-colonelul Timofei Starodub și căpitanul Vasile Mirca, în misiunea UNMISS din Sudanul de Sud

Prestaţia acestor militari, care a fost una excelentă, demonstrează că Armata Naţională dispune de cadre bine pregătite pentru orice fel de misiune”, a menţionat GHEORGHE GALBURA, viceministrul Apărării.

În prezent, 9 militari ai Armatei Naţionale se află în misiuni de menţinere a păcii sub egida ONU în Sudanul de Sud, Republica Central Africană, Kosovo, precum şi în cadrul Departamentului ONU pentru operaţiuni de menţinere a păcii (DPKO) din New York, SUA. AUGUST 2017

Revista ONU | 5

ENERGIE ACCESIBILĂ ŞI CURATĂ

SUN DĂ-I FEST a adus energie curată în inima Chișinăului

ii de oameni au descoperit tehnologiile de producere a energiei regenerabile şi s-au delectat cu melodii cântate la instrumente muzicale alimentate de la panouri fotovoltaice. SUN Dă-I Fest, ajuns la a cincea ediţie, s-a desfășurat în Grădina publică Ștefan cel Mare și a fost organizat de Proiectul Energie şi Biomasă - finanţat de Uniunea Europeană şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare - Agenţia pentru Eficienţă Energetică şi POT Music.

“

Sunt foarte fericit să particip din nou la SUN Dă-I Fest. Este un eveniment frumos pentru întreaga familie, dar și o oportunitate de a descoperi energia regenerabilă care aduce beneficii în viaţa de zi cu zi a fiecăruia dintre noi”,

Sun Dă-I Fest, ediţia a V-a

a declarat ANEIL SINGH, Șeful Secţiei Cooperare în cadrul Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova.

Concert de muzică live susţinut de formaţii străine şi autohtone la instrumente muzicale alimentate de la energia solară

“

Sunt încântată de entuziasmul tinerilor inovatori şi convinsă că ideile lor nu se vor opri la aceste machete, prototipuri, ci vor crește în proiecte valoroase care vor schimba lumea în una prietenoasă naturii. Remarc, de asemenea, și interesul sporit al oamenilor faţă de energia curată produsă în propria ţară, ceea ce aduce cu sine și siguranţă, locuri noi de muncă, noi afaceri și bani investiţi în Moldova”,

a declarat DAFINA GERCHEVA, Coordonatoare rezidentă ONU și Reprezentantă permanentă PNUD în Republica Moldova. 6 | Revista ONU

Sun Dă-I Fest este organizat de Proiectul Energie şi Biomasă, Agenţia pentru Eficienţă Energetică şi POT Music AUGUST 2017

ENERGIE ACCESIBILĂ ŞI CURATĂ

Oamenii au participat la concursurile interactive la tema energiei regenerabile

Expoziţie de inovaţii eco

“

Tehnologiile expuse aici promovează modele de consum inteligent de energie curată și de sporire a independenţei noastre energetice. Mă bucur că pe an ce trece devin tot mai variate ofertele de pe piaţa locală din sectorul energetic și, nu în ultimul rând, admir entuziaştii care au înlocuit energia din surse fosile cu cea regenerabilă”,

spune CĂLIN NEGURĂ, șef al Direcţiei generale energetică, Ministerul Economiei și Infrastructurii.

n cadrul festivalului au fost prezentate și tehnologii de energie regenerabilă care funcţionau în regim real: cazane pe biomasă ce produc energie termică, panouri fotovoltaice ce ne dau electricitate curată şi colectoare solare ce încălzesc apa. Vizitatorii au testat automobilele, scuterele şi bicicletele electrice, au primit informaţii din prima sursă de la companiile care promovează tehnologiile curate la noi în ţară şi au cunoscut istoriile oamenilor care au renunţat la energia poluantă în favoarea celei curate produse la noi în ţară.

Inovaţia tinerilor de la Universitatea Tehnică

dulții au participat la concursurile interactive la tema energiei regenerabile şi la atelierele practice de producere a energiei regenerabile şi de reciclare a deşeurilor, au învăţat cum să prepare bucate prietenoase mediului ambiant.

“ POT Music

Hârtia poate fi reciclată și în asemenea scopuri

Venim al doilea an la acest festival și ne place ce vedem aici. Muzică bună și cântată live în aer liber, și alimentată de la energie solară, tehnologii și inovaţii pe care le-au descoperit azi, activităţi și jocuri interesante atât pentru maturi, cât și pentru copii. E un mini-univers eco în care mi-aș dori să trăiesc continuu”,

spune ELENA CARAFIZI care a venit împreună cu familia la SUN Dă-I Fest.

Expoziţie de tehnologii verzi AUGUST 2017

SUN Dă-I Fest a culminat cu un concert de muzică live susţinut de formaţiile Flat Foot (Suedia), Domino (România), Hi Mum, Sillaje, Glimpse, Via Dacă, Ambertraps, care au avut instrumentele muzicale alimentate de la energia solară. Revista ONU | 7

Copiii emigranților moldoveni studiază limba natală

Natalia Grîu, reprezentantă a Ministerului Educației, Culturii și Cercetării și discipolii centrului educațional „Alunelul”, Padova, Italia

maginați-vă că sunteți născut în Republica Moldova, dar nu vorbiți limba natală. Aceasta e realitatea pentru mai mult de 40.000 de copii, răspândiți în peste 30 de țări de pe glob. Părinții, care au emigrat din Moldova din rațiuni economice, își aduc copiii în țări care seamănă prea puțin cu patria lor. Legăturile lor sociale și culturale cu patria se erodează cu timpul, iar uneori ei nu se mai identifică deloc cu Moldova. Pentru a îmbunătăți această situație, Organizația Internațională pentru Migrație, noua Agenție pentru migrație a ONU, a fost preocupată pe parcursul ultimilor doi ani de reducerea impactului migrației. 10 Asociații ale diasporei au primit granturi în valoare de 3.500 de dolari fiecare pentru scopuri educaționale. Asociațiile

Lecție deschisă pe tema „Drepturile copiilor” din centrul educațional, organizată de Asociaţia „Moldovenii din Veneția pentru Solidaritate Socială” împreună cu biserica ortodoxă moldovenească „Naşterea Maicii Domnului”

Școala duminicală organizată de Asociaţia „Moldovenii din Veneția pentru Solidaritate Socială” de pe lângă Biserica ortodoxă moldovenească „Nașterea Maicii Domnului” din or. Padova, Italia 8 | Revista ONU

AUGUST 2017

Centrul educațional „Alunelul” de pe lângă Centrul Internațional Moldav de Cultură și Socializare – Solidaritate Universală, Padova, Italia

își vor putea finanța costurile de arendă a sediilor, procurarea materialelor didactice și rechizitelor de birou și vor putea plăti salarii profesorilor.

Cristina Blanaru, profesoară la Școala duminicală

ele 10 centre sunt situate în Portugalia (trei), Italia (două) și câte unul în Franța, Belgia, Irlanda, Kazahstan și Canada. Multe centre la rândul lor au nevoie de susținere. De obicei, aceste centre sunt finanțate din donațiile părinților sau ale partenerilor, precum bisericile ortodoxe sau autoritățile centrale și primăriile. De exemplu, Școala duminicală din Faro, Portugalia, a primit dreptul de a folosi pentru activitățile sale, gratuit și pe termen nelimitat, școala din localitate. Însă nu orice centru al diasporei are parte de astfel de sprijin. Unele abia își lansează activitatea și au nevoie de lucruri elementare, cum ar fi asistență metodologică în predarea limbii române. Din acest motiv, Agenția ONU pentru Migrație a angajat doi experți naționali pentru a elabora un curriculum și un ghid al profesorului pentru predarea limbii române. Curriculumul a fost aprobat recent de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova și va ajuta la învățarea nu doar a culturii și obiceiurilor natale, ci și a limbii, în conformitate cu standardele europene. n luna iunie, la Chișinău, profesorii din aceste centre educaționale au participat la o instruire de o săptămână asupra noului curriculum. Unul dintre participanții la training, Maria Simonișvili, reprezentantă a Asociației „Casa Mare” din Tbilisi, Georgia, a declarat că „acest atelier a fost util nu doar din perspectiva conținutului, ci și pentru că ne-a unit ca grup. În timpul exersărilor am fost nu doar profesori, ci și niște elevi, copii, care nu vor uita lecțiile de română”.

AUGUST 2017

Revista ONU | 9

EGALITATE DE GEN

Phumzile Mlambo-Ngcuka la lansarea obiectului de artă „Pentru un viitor luminos” în orașul Căușeni. Foto: UN Women/Ramin Mazur

Phumzile Mlambo-Ngcuka, directoarea executivă UN Women: „Să ne unim forțele pentru promovarea egalității de gen”

Phumzile Mlambo-Ngcuka este întâmpinată în orașul Căușeni în mod tradițional cu pâine și sare. Foto: UN Women/Ramin Mazur 10 | Revista ONU

n timpul primei sale vizite oficiale în Republica Moldova, adjuncta Secretarului General ONU și directoarea executivă UN Women, Phumzile Mlambo-Ngcuka a făcut un apel de solidarizare a societății pentru avansarea egalității de gen în Republica Moldova. Directoarea executivă UN Women a participat alături de autoritățile publice locale, supraviețuitoarele violenţei și tinerii implicați în campaniile de sensibilizare împotriva violenţei în bază de gen, la lansarea obiectului de artă „Pentru un viitor luminos”, instalat în parcul central din orașul Căușeni. Phumzile Mlambo-Ngcuka a apreciat contribuția semnificativă a supraviețuitoarelor violenței - campioanele pozitive, care au ajutat multe alte femei din Căușeni, dar și din întreaga țară să facă primii pași spre o viață fără violență. AUGUST 2017

“

Felicit campioanele pozitive pentru curajul lor de a sparge tăcerea și pentru acțiunile lor în combaterea violenței față de femei și fete. Sunteți modele demne de urmat, întrucât dvs. arătați cum femeile pot sparge stereotipurile și combate practicile dăunătoare”,

EGALITATE DE GEN

Directoarea executivă UN Women, Phumzile Mlambo-Ngcuka la întrevederea cu Prim-Ministrul Republicii Moldova, Pavel Filip. Foto: UN Women/Ramin Mazur

a declarat PHUMZILE MLAMBO-NGCUKA.

irectoarea executivă a avut, de asemenea, o consultare cu reprezentantele societății civile din Moldova. Phumzile Mlambo-Ngcuka a reiterat importanța parteneriatului dintre societatea civilă și UN Women pentru combaterea normelor sociale existente și îmbunătățirea cadrului legislativ în avansarea egalităţii de gen și drepturilor femeilor în Moldova. Mai mult decât atât, în timpul întâlnirii cu doamnele deputate din Parlamentul Republicii Moldova, doamna Mlambo-Ngcuka le-a felicitat pentru votul, aproape unanim, al Legii nr. 71, prin care, pentru prima dată în istorie, se introduce cota de gen de reprezentare minimă de 40 la sută a ambelor genuri pe listele de candidați ale partidelor politice.

“

Pentru a avea o Planetă 5050 până în 2030 avem nevoie ca toți oamenii, indiferent de vârstă, gen sau origine să-și unească forțele pentru promovarea egalității de gen”,

a afirmat directoarea executivă UN Women.

Phumzile Mlambo-Ngcuka la întâlnirea cu femeile deputate din Parlamentul RM. Foto: UN Women/Ramin Mazur Directoarea executivă UN Women, Phumzile Mlambo-Ngcuka, în timpul întrevederii cu Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Andrian Candu. Foto: UN Women/Ramin Mazur

De asemenea, Phumzile Mlambo-Ngcuka a participat la întâlniri bilaterale de nivel înalt cu președintele Republicii Moldova, premierul și președintele Parlamentului pentru a discuta și sublinia importanța continuării eforturilor de consolidare a cadrului politic, legislativ și instituțional pentru promovarea egalității de gen și a drepturilor femeilor în R. Moldova.

otodată, Phumzile Mlambo-Ngcuka a participat la evenimentul intitulat „Femeile aduc soluțiile – traseul supraviețuitoarelor violenței”. Piesa de teatru, realizată de Teatrul MADE și susținută de UN Women, a ilustrat călătoria femeilor care au găsit soluții la problemele dificile, dar și greutățile suportate de victimele violenței. Evenimentul a fost încununat de mărturii reale ale femeilor care au depășit cercul vicios al violenței, au reușit, în pofida prejudecăților, să devină lidere în comunitatea lor sau să lupte cu stigma împotriva femeilor care trăiesc cu HIV. Valentina Geamănă, una dintre participantele la eveniment, care a depășit ani de violență și a deschis un centru de adăpost pentru femei, a menționat că femeile din Moldova ar trebui să se unească pentru a pune capăt violenței. „Să le spunem femeilor și fetelor din Moldova că ele nu sunt singure”, a spus Geamănă. AUGUST 2017

Directoarea executivă UN Women, Phumzile Mlambo-Ngcuka în timpul ședinței bilaterale cu Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon. Foto: UN Women/Ramin Mazur Revista ONU | 11

INEGALITĂŢI REDUSE

În sate locuiesc de patru ori mai multe persoane aflate la limita sărăciei decât în orașe

aportul Național de Dezvoltare Umană 2015/2016 scoate în evidență amplificarea discrepanțelor dintre spațiul urban și cel rural la nivel de sărăcie absolută – 19% persoane la limita sărăciei la sate vs. 5% la orașe - și recomandă orientarea politicilor și strategiilor spre dezvoltarea clasei de mijloc. Studiul a fost elaborat de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale IDIS “Viitorul” la comanda PNUD Moldova. Deși venitul mediu disponibil al populației a crescut de două ori în perioada 2010-2015, decalajul dintre cei care trăiesc la oraș și sat s-a acutizat. Astfel, diferența dintre venituri urban-rural s-a dublat, de la 23,6% în 2010 la aproape 42% în 2015.

ele mai sărace persoane cheltuie cel mai mult pe alimente, servicii comunale, ceea ce le crește vulnerabilitatea la șocuri economice. Pe lângă inegalitățile monetare, cele mai vulnerabile grupuri – femeile, persoanele cu dizabilități, persoanele în etate, tinerii – sunt expuse la inegalități sociale, în domeniile educației, sănătății, accesului la servicii de calitate, participării. Aceste inegalități sunt amplificate și de accesul limitat la servicii comunale de calitate în localitățile rurale. În lipsa unei

12 | Revista ONU

“

În Republica Moldova, inegalitățile sunt în creștere datorită lipsei locurilor de muncă decente, calității reduse a serviciilor, diviziunii urban-rurale, corupției sistemice și endemice, incluziunii și coeziunii sociale reduse. Reducerea decalajului dintre bogați și săraci, abordarea provocărilor complexe și interdependente și construirea drumului spre prosperitate și egalitate necesită atât o abordare cuprinzătoare și holistică, cât și eforturi comune”,

a adăugat DAFINA GERCHEVA, coordonatoare rezidentă ONU și reprezentantă permanentă PNUD în Republica Moldova.

AUGUST 2017

creșteri economice resimțite de locuitorii satelor, doar remitențele sunt cele care asigură consumul.

heltuielile medii de consum ale populației în anul 2015 au fost în creștere față de 2014 cu 12,8%. Marea majoritate a resurselor financiare sunt folosite pentru necesarul de consum alimentar, întreținerea locuinței, îmbrăcăminte, transport și comunicații. Doar 0,6% din cheltuieli au fost destinate învățământului, în comparație cu 42,1% folosite pentru achiziționarea produselor alimentare. Femeile continuă să câştige în medie cu 12% mai puţin decât bărbaţii. Cele mai mari decalaje sala-

riale de gen în defavoarea femeilor au fost înregistrate în sectoarele: informații și comunicații (-23%), industrie (-18,3%), artă, recreere și agrement (-15,1%). Dezvoltarea umană nu se limitează doar la venituri, ci presupune și acces la servicii de bază. În mediul rural, 8 din 10 fântâni sunt poluate. Doar 43% din locuitorii satelor au acces la apă potabilă, față de 90% dintre cei din mediul urban. Astfel, cele mai sărace pături ale populației cheltuiesc în medie până la 15% din venitul disponibil pentru a-și permite servicii de alimentare cu apă potabilă și canalizare de standard minim, pentru care costurile sunt prea mari.

Inegalități există și la capitolul accesului la serviciile publice a persoanelor cu dizabilități. Peste 70% dintre instituțiile publice nu sunt echipate cu rampe de acces.

INEGALITĂŢI REDUSE

aportul recomandă orientarea politicilor și strategiilor spre dezvoltarea clasei de mijloc, pentru că aceasta reflectă o categorie mare de populație, care ar avea acces la servicii de calitate, ceea ce ar contribui la o dezvoltare umană durabilă. Totodată, e nevoie de a spori creșterea capacității de rezistență/adaptare la șocurile externe și dezastrele naturale, care îi afectează pe cei mai vulnerabili și excluși.

Alte Rapoarte Naționale de Dezvoltare Umană pot fi accesate /http://hdr.undp.org/ AUGUST 2017

Revista ONU | 13

OBIECTIVELE GLOBALE

Moldova și-a asumat să atingă 106 ținte pentru o viață mai bună până în 2030

epublica Moldova și-a asumat să atingă 106 ținte pentru o viață mai bună până în anul 2030. Respectivele ținte reprezintă rezultatul adaptării Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030, pe care Moldova s-a angajat să o pună în aplicare, împreună cu alte 192 de state membre ale ONU, prin adoptarea Declarației Summit-ului privind Dezvoltarea Durabilă, care a avut loc la New York în septembrie 2015.

“

Această Agendă și-a propus să continue într-o formă mai accelerată realizarea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, având scopul principal de a eradica sărăcia până în anul 2030 și de a asigura o dezvoltare durabilă în întreaga lume. Pentru ca agenda să fie una semnificativă, fezabilă și eficientă, ea a fost adaptată contextului local, în urma consultărilor. În Republica Moldova, Cancelaria de Stat, cu sprijinul Organizației Națiunilor

Unite, a desfășurat consultări, la care au participat peste 200 de persoane și a analizat peste 60 de avize. Lilia Palii, secretar general al Guvernului, a reiterat gratitudine Organizației Națiunilor Unite pentru suportul acordat în procesul de naționalizare a ODD-urilor și angajamentele de a susține efortul Guvernului în elaborarea noului cadru de planificare strategică Moldova 2030.

Am lansat încă o inițiativă de parteneriat de importanță strategică pentru viitorul Republicii Moldova, care va pune bazele transformării țării într-un stat modern și prosper în care nimeni nu este lăsat în urmă. Sistemul ONU, Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare în Moldova și Cancelaria de Stat, în strânsă consultare cu toate părțile interesate relevante și cu partenerii, au demarat elaborarea Strategiei Naționale de Dezvoltare Moldova 2030. Acest document vine cu o abordare holistică și o agendă cuprinzătoare, care va fi pe deplin aliniat cu aspirațiile poporului, prioritățile naționale și regionale și angajamentele globale ale țării”, a declarat DAFINA GERCHEVA, coordonatoare rezidentă ONU și reprezentantă permanentă PNUD în Republica Moldova.

14 | Revista ONU

Dafina Gercheva, coordonatoare rezidentă ONU și reprezentantă permanentă PNUD în Republica Moldova AUGUST 2017

ECONOMICE

OBIECTIVELE: 8 Muncă decentă și 11 Orașe și comunități creștere economică durabile 9 Industrie, inovație și 12 Consum și producție infrastructură responsabile

OBIECTIVELE GLOBALE

OBIECTIVELE:

SOCIALE

1 Fără sărăcie 2 Zero foame

3 Sănătate şi stare de bine 4 Educație de calitate OBIECTIVELE:

MEDIU

6 Apă curată și igienă 7 Energie accesibilă și curată

13 Acţiune asupra climei 14 Viaţa sub apă 15 Viaţa pe pământ

OBIECTIVELE:

GUVERNANȚĂ ȘI DREPTURILE OMULUI

5 Egalitate de gen 10 Inegalităţi reduse 16 Pace, justiţie şi instituţii puternice

Astfel, în urma consultărilor cu actorii relevanţi, au fost formulate recomandări practice cu privire la integrarea a 106 ținte ale Agendei 2030 în documentele de politici la nivel național. În continuare, autoritățile urmează să ajusteze strategiile sectoriale și programele bugetare în vederea implementării angajamentelor asumate.

Lilia Palii, secretar general al Guvernului

“

Agenda globală de dezvoltare poate deveni în Republica Moldova una de succes doar dacă la acest moment incipient, țara va face o prioritizare corectă a țintelor care urmează a fi atinse, prin corelarea cu agenda de reforme și așteptările societății. Este important să analizăm rezultatele obținute în implementarea acesteia, să ne ajustăm prioritățile și țintele la nivel național, inclusiv luând ca referință și obiectivele de dezvoltare asumate la nivel internațional”.

genda de Dezvoltare 2030 este una foarte complexă și cuprinde 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (Obiective Globale), care includ toate aspectele-cheie ale dezvoltării: economic, social, de mediu, de guvernanță și drepturile omului. Raportul constată că agenda națională de politici este aliniată doar parțial la Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD), iar o treime din ținte nu sunt reflectate în niciun fel în documentele naționale de politici. Doar 11% din țintele globale sunt aliniate cu documentele

17 Parteneriate pentru obiective

naționale de politici și, prin urmare, nu necesită ajustări pentru a fi preluate. În același timp, majoritatea țintelor (57%) sunt aliniate doar parțial la documentele de politici ale Republicii Moldova – se regăsesc doar unele componente ale acestor ținte și, prin urmare, strategiile naționale relevante necesită să fie ajustate pentru a reflecta mai bine spiritul și detaliile țintelor ODD. Cele mai multe ținte aliniate fac parte din sectorul „mediu”, iar cele mai multe ținte nealiniate – din sectorul „guvernanță și drepturile omului”.

Participanți la masa rotundă de lansare a raportului de naționalizare a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, 4 iulie 2017

a declarat LILIA PALII, secretar general al Guvernului. AUGUST 2017

Revista ONU | 15

SĂNĂTATE ŞI STARE DE BINE

Ziua Lumânărilor Aprinse

Colaboratorii ONU susțin campania „Să învingem SIDA împreună!”

reșterea nivelului de informare a populației despre HIV/SIDA, inclusiv sporirea nivelului de toleranță față de persoanele care trăiesc cu HIV; extinderea accesului la servicii de profilaxie, testare, tratament, îngrijire și suport au fost principalele obiective ale campaniei sociale de sensibilizare privind HIV și SIDA, cu sloganul „Să învingem SIDA împreună”. Ziua Internațională de comemorare a persoanelor decedate de SIDA, numită și Ziua Lumânărilor Aprinse, reprezintă o campanie de mobilizare a comunității, marcată la data de 21 mai. În cadrul campaniei au fost informate în jur de 34.700 de persoane (în mod direct), dintre care circa 10.000 în regiunea transnistreană (inclusiv 2.000 de automobiliști). În cadrul unui flash-mob, numit „Lumina Comemorării”, organizat de Asociația „Inițiativa Pozitivă", mașini ale poliției de patrulare, pompieri şi salvatori, poziționate sub formă de litere, formând sloganul STOP SIDA au conectat girofarele și luminile de avertizare, în timp ce câteva sute de persoane au depus luminițe aprinse pe o imensă panglică conturată în Piața Mării Adunări Naționale.

a intrare în mai multe instituții, care s-au alăturat campaniei, inclusiv Casa ONU, fiecare colaborator sau vizitator a primit câte o panglică roșie, un flyer și un breloc informativ. De asemenea, reprezentanții acelorași structuri (printre care Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Justiției, Agențiile ONU,

Departamentul Instituțiilor Penitenciare, Inspectoratul General al Poliției, Institutul de Neurologie și Neurochirurgie, Spitalul Dermatovenerologie și Maladii Comunicabile și alții) au participat în cadrul flashmob-ului: „Să învingem SIDA împreună!”. Aceștia au pozat, individual sau colectiv, ținând în mână postere pe care erau imprimate literele sloganului „Să învingem SIDA împreună!”.

Informarea populației generale despre HIV și SIDA

n cadrul acțiunii desfășurate în aer liber, denumită „Știu. Susțin. Mă alătur” a fost organizată testarea rapidă la HIV, Hepatita C și sifilis pentru toți doritorii. Au fost testate în total 137 de persoane (dintre care au fost depistate trei cazuri de Hepatita C și un caz de sifilis). Mai multe geamuri ale Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale au iluminat în culoarea roșie, astfel încât acestea formau o panglică - simbolul solidarității.

Panglica roșie proiectată pe clădirea Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale

otodată, în peste 35 de orașe de pe ambele maluri ale râului Nistru, au fost organizate acțiuni informative, mese rotunde, ateliere de lucru, quest-uri pentru tineri şi acțiunea „Traseul securității” în cadrul căreia șoferii au fost informați despre virusul HIV. Pe parcursul derulării campaniei, în transportul public municipal, precum și în cadrul unor centre comerciale au fost difuzate 4 spoturi video și audio tematice, iar în 6 orașe au fost plasate panouri stradale cu imaginea mai multor persoane cunoscute publicului larg care transmit mesajul campaniei.

Flash-mob „Lumina Comemorării”

Tinerii implicați în City Quest

În anul 2016, în Republica Moldova, au fost înregistrate 832 cazuri de infectare cu HIV, numărul cumulativ până la 31 decembrie 2016 fiind de 11.043 de persoane. Pe parcursul anului 2016 au fost înregistrate 246 decese printre persoanele HIV+, cumulativ 3.137 de la debutul epidemiei. În tratament antiretroviral se află circa 4.500 persoane. 16 | Revista ONU

AUGUST 2017

23 de localităţi vor beneficia de servicii locale de calitate datorită implicării migranților

este 200 de mii de persoane din 23 de localități vor beneficia de proiecte de îmbunătățire a infrastructurii locale și de condiții mai bune de viață, datorită implicării băștinașilor. Astfel, peste 792 mii USD sunt valorificați de 18 sate și 5 orașe din țară. Din această sumă, circa 118,6 mii USD au fost donați de migranți, prin platforma de crowdfunding Guvern 24. Circa 214 mii USD au fost oferite de autoritățile locale, iar 460 de mii de dolari – de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare, prin intermediul proiectului Migrație și dezvoltare locală, implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova.

“

Aceste proiecte realizate cu susţinerea băștinaşilor și autorităţilor locale sunt un prim exemplu că este posibil să fie schimbate lucrurile acasă. Majoritatea comunităţilor sunt la o etapă avansată de implementare a proiectelor locale,

susţine OLESEA CAZACU, managera proiectului Migraţie și dezvoltare locală. Cele 23 de proiecte au fost selectate în urma consultărilor cu locuitorii și migranţii. Pentru a asigura transparența, primăriile informează activ populația despre valorificarea fondurilor prin rețelele de socializare, ședințe live, panouri informative, comunicate de presă.

ORAŞE ŞI COMUNITĂŢI DURABILE

băștinași, o porțiune de drum de 1,2 km este reparată.

“

Este o zonă importantă a satului, unde locuiesc circa 1.120 de persoane. Drumul era impracticabil, în special, pe timp de iarnă. Nici chiar ambulanța nu putea ajunge la bolnavii din zonă. De asemenea, aveau de suferit peste 70 de copii care frecventează grădinița situată pe această stradă. Suntem recunoscători fiecărui băştinaş care a contribuit pentru o viaţă mai bună a celor rămaşi acasă”,

Aproximativ 1,2 km drum în variantă albă este construit la Gura Galbenei, inclusiv cu contribuţia migranţilor

“

afirmă VICTOR STÂNĂ, primar de Gura Galbenei. În Selemet, Cimișlia, este construită o hală ecologică, care va înlocui piața improvizată, unde până acum fermierii din sat şi din împrejurimi vând produsele, inclusiv lactate şi de carne, în stradă, pe o lungime de 1 km de drum. Deși condițiile lasă de dorit, aceasta este, pentru mulți, singura sursă de venit.

Hala ecologică va găzdui producătorii de lactate, carne și afumături, care își vor comercializa mărfurile în condiții sanitare adecvate. De asemenea, va fi amenajată, utilată şi îngrădită suprafaţa propriu-zisă a pieței. Obiectul comercial are toate utilitățile asigurate și va genera venituri suplimentare pentru fermieri”, spune TATIANA BADAN, primara de Selemet.

stfel, cele 23 de comunități vor beneficia de servicii mai bune de aprovizionare cu apă potabilă, evacuare a deșeurilor, întreținere a drumurilor locale, recreere şi sport, iluminat public, dezvoltare economică locală. În Gura Galbenei, Cimișlia, grație mobilizării a peste 7,8 mii USD de la

Tatiana Badan, primara de Selemet explică despre specificul pieţei agro-alimentare în construcţie

Cele 23 de localități beneficiare ale proiectului Migraţie şi dezvoltare locală au fost selectate prin concurs în anul 2015. AUGUST 2017

Revista ONU | 17

ORAŞE ŞI COMUNITĂŢI DURABILE

Primul concert de muzică clasică la Cetatea Tighina a fost organizat cu sprijinul UE prin intermediul Programului „Susținerea Măsurilor de Promovare a Încrederii”, implementat de PNUD.

Uniunea Europeană a adus pentru prima dată muzica clasică la Cetatea Tighina

P Concertul a fost parte a turneului La, La Play al Orchestrei Naționale de Tineret a Moldovei

entru prima dată, muzica clasică, interpretată de artiști de pe ambele maluri ale râului Nistru, a răsunat în celebra cetate, construită în secolul al XV-lea, devenită o atracție turistică populară. Evenimentul a avut loc cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, în cadrul Programului „Susținerea măsurilor de promovare a încrederii”, implementat de PNUD. Fani ai muzicii clasice din dreapta și stânga râului Nistru, dar și turiști străini au venit la Cetatea Tighina să savureze operele marilor compozitori: „Oda Bucuriei” de Ludwig van Beethoven, „Dansul ungar Nr.5” al lui Johannes Brahms, valsul „Gingașa și Tandra mea fiară” a lui Eugen Doga sau piese ale compozitorului Anton Rubenstein, cei doi compozitori fiind născuți la Râbnița, stânga Nistrului.

Organizarea concertului a fost posibilă datorită sprijinului financiar oferit de UE 18 | Revista ONU

AUGUST 2017

ORAŞE ŞI COMUNITĂŢI DURABILE

“

De la înființarea orchestrei în 2011, ne străduim să facem muzica clasică accesibilă tuturor. Sunt fericit că am realizat acest concert împreună cu muzicienii Palatului Culturii din Tiraspol. Am avut un parteneriat foarte bun”, a menționat ADRIANO MARIAN, conducătorul Orchestrei Naționale de Tineret a Moldovei.

“

Acest eveniment reprezintă mai mult decât un concert, fiind un pod cultural, și sunt sigură că oamenii își doresc ocazii similare, pe care noi le vom susține în continuare. Mă bucură mult că muzicienii au apelat la sprijinul Programului european de consolidare a încrederii pentru a realiza acest eveniment. Anume acesta este rolul parteneriatului nostru strategic cu Uniunea Europeană – implicăm locuitorii de pe ambele maluri ale râului Nistru în proiecte comune, astfel încât ei să își îmbunătățească calitatea vieții”,

a afirmat DAFINA GERCHEVA, coordonatoare rezidentă a ONU, reprezentantă permanentă PNUD în Republica Moldova.

Concertul a fost susținut inclusiv de muzicieni ai Palatului Culturii de la Tiraspol

Asemenea evenimente promovează atât patrimoniul cultural și atracții turistice, inclusiv monumente, cum ar fi această cetate deosebită. Sper că acest eveniment va fi un început pentru noi colaborări între cele două maluri. Uniunea Europeană sprijină și va continua să sprijine inițiativele de apropiere între cele două maluri ale Nistrului întrun spirit de încredere și cooperare”,

Dafina Gercheva a subliniat în discursul său rolul implicării locuitorilor ambelor maluri în proiecte comune

Locuitorii orașului Bender, dar și turiști, inclusiv de peste hotare, au fost încântați de concert, precum și de locație

urneul La, La Play are scopul de a in-

a declarat ANEIL SINGH, terpreta muzica clasică acolo unde șeful departamentului cooperare nu a răsunat niciodată, promovând al Delegației Uniunii Europene în subiecte sociale importante. Republica Moldova. La eveniment au participat sute de vi-

“

Este un eveniment impresionant într-o locație impresionantă. Mi-ar plăcea să revin aici”, a spus un turist din Germania.

AUGUST 2017

zitatori și turiști, care s-au bucurat de concert, au vizitat cetatea și au gustat mâncăruri tradiționale. Localnicii afirmă că organizarea unor evenimente similare este mai mult decât binevenită, deoarece cetatea este un sit istoric unic, cu un potențial enorm de valorificat.

În Rîbnița, stânga Nistrului, s-au născut compozitorii Eugen Doga și Anton Rubenstein

rogramul finanțat de Uniunea Europeană „Susținerea măsurilor de promovare a încrederii”, implementat de PNUD Moldova, contribuie la consolidarea încrederii între locuitorii de pe ambele maluri ale râului Nistru prin implicarea reprezentanților autorităților locale, mediului de afaceri și societății civile în proiecte comune de dezvoltare a afacerilor și îmbunătățirii infrastructurii sociale. Revista ONU | 19

O creșă socială a fost deschisă la Glodeni Serviciul va fi destinat copiilor mici din familiile vulnerabile

reșa socială BUBURUZA, având o capacitate de 12 locuri, și-a deschis ușile la începutul verii pentru copiii de vârstă fragedă din Glodeni. Acest serviciu social gratuit a fost creat de CCF/ HHC Moldova împreună cu Primăria Glodeni, în cadrul unui proiect realizat în parteneriat cu UNICEF, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. Creșa este destinată copiilor cu vârsta de la 4 luni până la 3 ani, care provin din familii vulnerabile și riscă să fie separați de părinți din cauza sărăciei sau a altor dificultăți de ordin social. Acest serviciu le va permite copiilor să se afle toată ziua în grija educatorilor, în timp ce părinții lor, în special mamele sau tații singuri, se pot angaja la lucru.

Copiii se află în grija educatorilor, în timp ce părinții lor sunt angajați în câmpul muncii

ceasta este dotată conform standardelor și funcționează în regim de grădiniță obișnuită. Copiii se bucură de îngrijirea specifică vârstei fragede: plimbarea, schimbarea scutecelor, hrănirea, somnul, joaca etc. La finalizarea lucrărilor de renovare creșa a fost preluată în gestiunea Primăriei Glodeni, care va finanța în continuare acest serviciu social foarte important pentru familiile vulnerabile din oraș. Creșa socială din Glodeni este unul dintre rezultatele proiectului Copiii de vârstă mică – înțelegem necesitățile, dezvoltăm serviciile, reformăm sistemul, realizat de CCF/HHC Moldova în parteneriat cu UNICEF. Costul total al reparațiilor și dotărilor constituie circa 20 mii de euro.

În 2012 serviciul creșelor sociale, dezvoltat de CCF/HHC a fost premiat de Fundația Austriacă ERSTE pentru inovații sociale. Totodată, acest serviciu a fost inclus în Compendiumul Biroului UNICEF pentru Europa de Est și Asia Centrală ca practică de succes în susținerea copiilor de vârstă fragedă. De-a lungul celor 13 ani de activitate în domeniul sistemului de protecție a copilului, CCF/HHC Moldova a deschis 5 creșe sociale. 20 | Revista ONU

AUGUST 2017

Primii beneficiari ai creČ&#x2122;ei sociale din Glodeni

Evenimentul de inaugurare a creČ&#x2122;ei sociale din Glodeni AUGUST 2017

Revista ONU | 21

Copiii de etnie romă studiază la un Centru de zi deschis în cadrul proiectului

Mai mulți copii de etnie romă vor avea acces la educație de calitate

opiii de etnie romă din Vulcănești vor avea acces la studii de calitate, beneficiind de oportunități de învățare care să le permită să se încadreze activ în educație, acesta este scopul proiectului implementat de UNICEF

“

Moldova în parteneriat cu Centrul de Resurse pentru Tineret DACIA. Proiectul a fost elaborat în baza rezultatelor studiului Copiii romi şi accesul lor la servicii, efectuat cu participarea etnicilor romi din trei localități din

Moldova, și are un buget de peste 100 mii de dolari SUA.

otrivit studiului Copiii romi și accesul lor la servicii există multe probleme adânc înrădăcinate şi

Proiectul țintește într-un mod special părinții copiilor romi, cărora se dorește să li se formeze noi atitudini și valori referitoare la necesitatea educației de calitate pentru copiii lor și care să înțeleagă importanța implicării responsabile a lor ca părinți în acest proces”,

a spus ION BABICI, Președintele Centrului de Resurse pentru Tineret DACIA. 22 | Revista ONU

Angela și Adrian Lefter, membri ai comunității rome, vorbesc despre importanța educației AUGUST 2017

“

Educația este un drept fundamental al copilului, stipulat de Convenția cu privire la Drepturile Copilului, la care Republica Moldova este parte împreună cu alte 194 de state. Acest drept este esențial pentru toți copiii, din toate grupurile și etniile”,

a spus NUNE MANGASARYAN, Reprezentanta UNICEF în Moldova.

“

a spus ANASTASIA OCERETNÎI, ex-viceministra Muncii, Protecției Sociale și Familiei

Familiile de etnie romă din Vulcănești și Ciorești au fost prezente la eveniment

percepții care duc la nefrecventarea de către copiii romi a instituțiilor școlare sau chiar la abandonul școlar. Obiectivele proiectului vor fi atinse prin abilitarea autorităților publice locale, a profesorilor și a părinților acestora de a oferi suport în educarea copiilor de etnie romă. Pe parcursul ultimilor ani Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a aprobat și implementat Planurile de acțiuni pentru susținerea populației de etnie romă, care au drept scop promovarea sistemului educațional incluziv, ce contribuie la integrarea populației de

Ministerul va continua să dezvolte și să promoveze politici incluzive care să reflecte necesitățile copiilor și familiilor rome”,

etnie romă, sporirea încadrării persoanelor de etnie romă în câmpul muncii, îmbunătățirea accesului la servicii medicale a populației de etnie romă, etc.

tudiul Copiii romi și accesul lor la servicii atestă că procesul de includere a copiilor romi în instituțiile preșcolare este dificil și marcat de percepții adânc înrădăcinate. Școlarizarea este percepută de romi ca o etapă în care copiii învață să scrie și să citească, iar marea majoritate se limitează la ciclul primar de studii. Nefrecventarea instituțiilor preșcolare și

bariera lingvistică contribuie ulterior la adaptarea dificilă a copiilor romi la programul și cerințele din instituțiile școlare, la pierderea interesului și în cele din urmă, la abandonul școlar. Proiectul este în concordanță cu prioritățile UNICEF Moldova de a îmbunătăți accesul tuturor copiilor la educație de calitate, dar și cu obiectivele guvernamentale stabilite în Programul naţional de dezvoltare a educației incluzive pentru anii 2011-2020 și a Planului de acțiuni pentru susținerea populației de etnie romă din Republica Moldova pentru anii 2016-2020.

Potrivit datelor oficiale, în Republica Moldova locuiesc peste 9 mii de cetățeni romi, reprezentând aproximativ 0,3% din populația Moldovei. AUGUST 2017

Revista ONU | 23

Xenia vrea să meargă la școală Efortul medicilor, insistența părinților și ambiția Xeniei au făcut minuni, astfel că astăzi fetița vorbește, își coordonează perfect mișcările mâinilor și speră că va putea merge. Tatiana, mama Xeniei, nici nu-și imaginează că ar putea fi altfel. Ba mai mult, ea este convinsă că fata ei va face studii de calitate și va reuși în viață. Dar nu a fost mereu așa. Până nu demult, femeia, nici nu îndrăznea să viseze la un așa viitor.

atiana este una dintre participantele instruirilor organizate de Oficiul ONU pentru Drepturile Omului în cadrul Programului de consolidare a drepturilor omului pe ambele maluri ale Nistrului. Programul, finanțat de Uniunea Europeană și Guvernul Suediei, și-a propus să mobilizeze persoanele cu dizabilități și familiile acestora pentru a-și apăra drepturile și a-și cere locul în societate.

“

Tatiana împreună cu fiica ei, Xenia, care participă la o sesiune de informare organizată de Oficiul ONU pentru Drepturile Omului/Grigoriopol

n curând va împlini șase ani, dar spune tuturor că are patru. Așa îi place ei să răspundă la întrebarea câți ani are. Xenia, sau Xiușa, cum o alintă părinții, este o fetiță veselă și pozitivă, cu o privire înțeleaptă de om matur. Când îi vorbești de grădiniță nu știe ce să răspundă, în schimb știe sigur că vrea la școală.

24 | Revista ONU

Xenia s-a născut prematur, la doar 27 de săptămâni. La a opta zi de viață verdictul medicilor a sunat dur - din cauza paraliziei cerebrale copila nu va putea merge și vorbi vreodată. Primii doi ani de viață au fost cei mai grei, perindându-se între micul sătuc Butor din r-l Grigoriopol, din stânga Nistrului și spitalele de pediatrie din Chișinău și, uneori, Moscova.

Sunt foarte recunoscătoare acestor instruiri. Acum știu multe lucruri bune nu doar pentru copilul meu, dar și pentru alți copii. Vreau să mulțumesc că mi-ați deschis ochii și mi-ați arătat direcția în care să merg. Avem nevoie de acest sprijin pentru a ști cum să procedăm și unde să ne adresăm”, spune TATIANA.

enia nu a mers niciodată la grădiniță. Chiar dacă vorbește, este sociabilă și dornică de comunicare cu alți copii, sistemul a respins-o, condamnând-o la o viață izolată acasă. În regiunea stângă a Nistrului, conceptul educației incluzive nu există, astfel că aproape toți copiii cu dizabilități nu sunt incluși în educație generală, fiind AUGUST 2017

plasați în instituții specializate, sau, în cel mai bun caz, rămânând acasă.

ână a participa în cadrul Programului, Tatiana nu știa că poate fi altfel. Când a mers la grădiniță și a cerut să vină împreună cu Xenia măcar câteva ore pe zi, dar a fost refuzată, ea nu a mai insistat, fiindcă așa se practică în societate. Nu știa, de fapt, că astfel i se încalcă unul din drepturile fundamentale – dreptul la educație de calitate în condiții egale cu ceilalți copii, fără segregare și marginalizare.

onform statisticilor, în regiunea stângă a Nistrului locuiesc în jur de 21.000 de persoane cu dizabilități. Cele mai multe dintre acestea sunt excluse social și limitate în dreptul la educație, muncă, sănătate, familie, trăind în dependență totală. Cu sprijinul Programului de consolidare a drepturilor omului pe ambele maluri ale Nistrului, o parte dintre aceste persoane își vor cunoaște drepturile și vor fi capabile să se mobilizeze pentru a le apăra. Și cine știe, poate că acum, când mama sa este mult mai informată, și visul Xeniei va deveni o realitate și, în curând, copila va merge la școală de rând cu ceilalți copii.

Persoanele cu dizabilități din regiunea transnistreană se mobilizează pentru a-și cere drepturile „Programul Consolidarea drepturilor omului pe ambele maluri ale Nistrului” se desfășoară în perioada 2016-2019, fiind implementat de Oficiul ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR), cu susținerea financiară a Uniunii Europene și Guvernului Suediei în Republica Moldova.

cest Program a fost inițiat ca urmare a recomandărilor expertului ONU în domeniul drepturilor omului, Thomas Hammarberg, care a efectuat o vizită în regiunea transnistreană în anul 2013. Totodată, o vizită de monitorizare a fost efectuată în anul 2015 și de către Raportorul Special pentru drepturile persoanelor cu dizabilități, care, de asemenea, a emis anumite recomandări către Republica Moldova. AUGUST 2017

Reprezentanții organizațiilor și grupurilor de inițiativă de pe ambele maluri ale Nistrului sunt de acord să devină membrii Platformei pentru Dezvoltare Durabilă Comunitară și să apere drepturile persoanelor cu dizabilități.

Oficiul ONU pentru Drepturile Omului a răspuns acestor recomandări prin intermediul Programului destinat drepturilor persoanelor cu dizabilități.

rogramul și-a propus să creeze un dialog constructiv în domeniul drepturilor omului și să mobilizeze societatea civilă și persoanele cu dizabilități să-și cunoască și să-și apere drepturile. Până în prezent, aproape 200 de femei și bărbați, inclusiv cu dizabilități, de pe ambele maluri ale Nistrului, au participat la activități de informare și instruire în cadrul Programului. Unii participanți din mediul rural, care nu știu să scrie sau să citească, au auzit pentru prima oară de drepturile omului, realizând că nu ar trebui să fie tratați diferit de ceilalți. O altă activitate importantă a Programului este crearea Platformei pentru Dezvoltare Durabilă Comunitară, care va facilita colaborarea dintre organizațiile neguvernamentale și grupurile de inițiativă, mobilizând persoanele cu dizabilități din regiunea transnistreană să-și facă auzită vocea. Ei vor învăța să conlucreze, inclusiv și în procesul de

creare a serviciilor comunitare care lear facilita viața de zi cu zi. În cadrul unui eveniment organizat de Oficiul ONU pentru Drepturile Omului în luna iulie curent, 27 de reprezentanți ai organizațiilor și grupurilor de inițiativă deja s-au angajat să lucreze în acest sens, exprimându-și public intenția de a semna un memorandum de înțelegere și de a deveni membri ai platformei.

componentă esențială a Programului este și crearea serviciilor comunitare sus-menționate în 2-3 localități din regiunea transnistreană, care ar fi conforme standardelor internaționale în domeniul drepturilor persoanelor cu dizabilități. Aceste servicii includ suport juridic, psihologic și asistență în angajare pentru persoanele cu dizabilități, astfel încât un număr sporit de persoane cu dizabilități din regiunea transnistreană să se bucure de acces egal la servicii și de o viață mai bună. Se speră că acest program va constitui doar prima fază a unei acțiuni de amploare care va viza în viitor și alte grupuri vulnerabile și dezavantajate din regiune. Revista ONU | 25

PACE, JUSTIŢIE ŞI INSTITUŢII PUTERNICE

Decizie istorică pentru justiția din Moldova: un tânăr cu dizabilități psihosociale și-a redobândit capacitatea legală

nui tânăr de 24 de ani cu dizabilități intelectuale și psihosociale i-a fost restabilită capacitatea juridică deplină, oferindu-i astfel oportunitatea de a trăi o viață împlinită și independentă, în condiții de demnitate și egalitate cu toți. Judecătoria Centru din mun. Chișinău a emis în primă instanță o decizie istorică pentru justiția moldovenească. Organizațiile pentru protecția drepturilor omului salută această decizie și încurajează replicarea acesteia la nivelul întregului sistem judiciar.

ânărul a fost lipsit de capacitatea sa legală la insistența organului de tutelă la vârsta de 18 ani. În felul acesta el a fost lipsit de dreptul de a lua decizii pentru sine, inclusiv dreptul de a întemeia o familie, de a se angaja la serviciu, a decide asupra tratamentului medical și asupra modului de trai și planificării vieții în general. În anul 2016, mama băiatului, fiind informată despre prevederile Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, și anume a articolului 12, care garantează capacitatea juridică pentru toate persoanele cu dizabilități în condiții de egalitate cu alții, a decis să meargă în instanța de judecată pentru a-l repune în drepturi. Decizia ei a fost motivată și de 26 | Revista ONU

multitudinea cazurilor de abuz asupra persoanelor lipsite de capacitate legală. Mama băiatului a menționat că și-ar dori ca fiul ei să-și poată exercita toate drepturile atunci când ea nu va mai fi și că nu dorește ca o persoană străină sau o instituție să ia decizii în locul fiului său.

D Veaceslav Balan, Coordonatorul național al Oficiului ONU pentru Drepturile Omului în Moldova

“

Persoanele cu dizabilități au drepturi egale de a decide asupra vieții lor, de aceea privarea de capacitate juridică este o încălcare, iar persoanele aflate în această situație trebuie restabilite în drepturi”, a spus VEACESLAV BALAN, Coordonatorul național al Oficiului ONU pentru Drepturile Omului în Moldova.

ecizia Judecătoriei Centru a fost emisă în baza standardelor și a legislației internaționale, în special a prevederilor Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități. În procesul de judecată, tânărul a avut sprijinul Oficiului ONU pentru Drepturile Omului și al Institutului pentru Drepturile Omului din Moldova. În prezent, în Republica Moldova locuiesc în jur de 5.000 de persoane lipsite de capacitate juridică, 600 dintre acestea fiind declarate incapabile după ratificarea Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități.

a data de 12 aprilie 2017 Comitetul ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități a recomandat Republicii Moldova mai multe măsuri de îmbunătățire a situației acestor persoane, una dintre care se referă la „restabilirea capacității juridice depline a tuturor persoanelor cu dizabilități și revizuirea sistemului său de tutelă, cu scopul de a introduce mecanisme de luare asistată a deciziilor”. AUGUST 2017

Succese majore în domeniul sănătății realizate prin cooperare: 15 ani ai Rețelei de Sănătate din Europa de Sud-Est

SĂNĂTATE ŞI STARE DE BINE

ouă state din Europa de Sud-Est – Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Israel, Muntenegru, Republica Moldova, România, Serbia și fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei au semnat un nou acord de cooperare în vederea îmbunătățirii continue a stării sănătății și bunăstării cetățenilor acestor țări. Semnarea Declarației de la Chișinău a avut loc în cadrul celui de-al patrulea Forum al Miniștrilor Sănătății. La ora actuală, Republica Moldova deține președinția prin rotație a Rețelei de Sănătate din Europa de Sud-Est. „Angajamentul de cooperare a celor nouă state din Europa de Sud-Est se bazează pe realizările din trecut, pe care își propun, în același timp, să le ridice la un nou nivel”, a subliniat Dr. Zsuzsanna Jakab, Directoarea Biroului Regional pentru Europa al Organizației Mondiale al Sănătății (OMS), pentru care susținerea rețelei este o prioritate.

Țările-membre ale Rețelei de Sănătate din Europa de Sud-Est au semnat la Chișinău un nou acord de cooperare în vederea îmbunătățirii sănătății și bunăstării cetățenilor

Peste 15 ani de cooperare comună de succes Rețeaua de Sănătate din Europa de Sud-Est a contribuit la creșterea beneficiilor cooperării transfrontaliere în sănătatea publică prin asigurarea unei platforme de identificare și abordare a provocărilor comune. Pe parcursul ultimilor 15 ani, datele din cele nouă state din Europa de Sud-Est indică următoarele: mortalitatea infantilă a scăzut mai mult de jumătate în unele țări; numărul cazurilor noi de tuberculoză s-a redus în jumătate, fiind o realizare remarcabilă în comparație cu alte țări din Regiunea Europeană a OMS; cheltuielile totale pentru sănătate s-au triplat, pe când în Regiunea Europeană a OMS acestea au crescut de mai puțin de două ori; plățile informale ale pacienților au scăzut cu 1%, pe când în alte țări din Regiunea Europeană a OMS s-a înregistrat în medie o creștere a acestora. Reformele din domeniul sănătății în statele membre ale Rețelei denotă AUGUST 2017

Ruxanda Glavan, ex-ministra Sănătății: Rețeaua de Sănătate a contribuit la creșterea beneficiilor cooperării transfrontaliere în sănătatea publică

o schimbare decisivă spre asigurarea acoperirii universale cu servicii medicale și realizarea unor sisteme de sănătate centrate pe persoane. Nu în ultimul rând, au fost înregistrate progrese în domeniile de cooperare între state, destinate să: abordeze pericolul tot mai mare al rezistenței antimicrobiene prin elaborarea și implementarea planurilor naționale;

elaboreze politici ce ar permite cetățenilor să doneze voluntar organe și sânge, inclusiv să acopere deficiența de sânge în caz de urgențe; ofere suport reciproc în reducerea consecințelor pentru sănătate ale fumatului și consumului de alcool, regimului alimentar necorespunzător și lipsei activității fizice; consolideze sistemele de supraveghere și monitorizare, în special în ceea ce privește virusurile gripale; desfășoare activități comune privind reforma politicilor din domeniul sănătății mintale, instruirea lucrătorilor medicali și implicarea comunității; abordeze o serie de probleme din domeniul sănătății publice, precum legislația cu privire la serviciile de sănătate, gestionarea pericolelor transfrontaliere, inegalitățile în sănătate, incluziunea socială și drepturile omului.

ămân în continuare multe provocări și, prin urmare, sunt necesare eforturi comune intensificate pentru a le aborda. Printre provocări se regăsesc scăderea acoperirii vaccinale împotriva: rujeolei și difteriei, repartizarea inegală a serviciilor medicale, presiunea suplimentară asupra sistemelor de sănătate cauzate de fluxurile de refugiați și migranți, în particular, în țările de intrare a acestora. Revista ONU | 27

SĂNĂTATE ŞI STARE DE BINE

Jurnaliștii din Tiraspol și-au consolidat capacitățile de a scrie pe teme de sănătate

n training de trei zile pentru jurnaliști în domeniul promovării sănătății, bolilor netransmisibile și factorilor de risc a fost organizat la Tiraspol la finele lunii iunie 2017. Cursul s-a desfășurat în contextul asistenței tehnice oferite de Organizația Mondială a Sănătății privind consolidarea activităților de prevenire a bolilor netransmisibile și factorilor lor de risc, precum și a acțiunilor convenite în domeniul comunicării și relațiilor mass media. Trainingul a fost organizat la solicitarea partenerilor locali din Tiraspol, acesta având scopul de a familiariza jurnaliștii cu subiectele globale și regionale din domeniul sănătății, tendințele în domeniu, termeni precum bolile netransmisibile și cei patru factori de risc (tutunul, abuzul de alcool, inactivitatea fizică și alimentația nesănătoasă). Ținând cont de succesul instruirilor precedente pentru jurnaliști, dar și de activitățile implementate de OMS în domeniul bolilor netransmisibile, campaniile de informare privind controlul tutunului și alcoolului în regiune, un grup de 16 jurnaliști de la diferite mass-media și-au exprimat interesul de a participa la training.

ursul a fost condus de instructori de la compania britanică MediaTrain, fiind coordonat de Oficiul OMS din Republica Moldova. Obiectivele instruirii s-au referit la: Creșterea abilităților de a scrie pe teme ce vizează bolile netransmisibile, în special controlul tutunului și alcoolului; Familiarizarea cu ultimele date și statistici ale OMS privind controlul tutunului; Identificarea unor surse credibile de informații pe care jurnaliștii să

Jurnaliștii au fost familiarizați cu subiecte globale și regionale din domeniul sănătății, inclusiv controlul tutunului și alcoolului

le poată folosi în procesul de informare și scriere a articolelor despre bolile netransmisibile și factorii lor de risc.

“

Cursul mi-a plăcut foarte mult, mai ales faptul că am învățat cum să utilizez corect statisticile, cifrele, citatele și diversele rapoarte OMS pentru a putea scrie articole interesante și utile pentru cititorii mei pe teme de sănătate”,

a declarat OXANA IGNATIEVA de la ziarul „Adevărul nistrean”.

Programul a inclus un mix din prezentări, sesiuni interactive și exerciții practice. La rândul său, echipa OMS a familiarizat participanții cu tematica bolilor netransmisibile, activitatea OMS la nivel mondial, datele și statisticile disponibile pe site-urile Organizației.

prijinul OMS la organizarea acestui training face parte din Acordul bianual de colaborare (2016-2018) semnat între Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Biroul Regional pentru Europa al OMS. Inițiativa este sprijinită financiar de OMS și Programul „Susținerea măsurilor de promovare a încrederii", finanțat de Uniunea Europeană și coordonat de OMS în cadrul asistenței tehnice și activităților de sporire a capacităților în sectorul sănătății.

Trainingul a inclus un mix din prezentări, sesiuni interactive și exerciții practice 28 | Revista ONU

AUGUST 2017

Alternativa la detenție pentru persoanele dependente de droguri – o soluție pentru Republica Moldova

SĂNĂTATE ŞI STARE DE BINE

serie de dezbateri publice cu genericul „Alternativa la detenție pentru persoanele dependente de droguri” a avut loc în perioada 26 Iunie - 3 iulie în orașele Chișinău, Orhei, Bălți, Comrat și Cahul. La evenimente au participat viceminiștri, comisari din cadrul Inspectoratelor de Poliție, medici narcologi și psihologi din cadrul Centrelor de sănătate publică, reprezentanți ai Biroului de probațiune, ONG-urilor active în domeniu, Oficiului Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate. Participanții la dezbateri au discutat avantajele măsurilor alternative la încarcerare pentru persoanele dependente de droguri, acceptarea noțiunii de dependență ca boală, fiind rugați să-și exprime opiniile și printr-un vot on-line.

“

Anual în toată lumea, dar și în R. Moldova, mii de oameni ajung în detenție din cauza consumului de droguri, or acesta este o povară atât asupra sistemului de justiție penală, cât și asupra plătitorilor de taxe. Acum 56 de ani, prima Convenție pe Droguri (1961) recomanda statelor membre să dezvolte politici echilibrate în domeniul drogurilor, să contracareze traficul de droguri și să asigure asistență, reabilitare și tratament pentru persoanele care sunt dependente de droguri”,

a declarat INA TCACI, Coordonatoare Naţională HIV/SIDA, UNODC.

articipanții la dezbatere au avut posibilitatea să afle opiniile responsabililor din domeniul poliției, sănătății, justiției, societății civile și organizațiilor internaționale referitor la necesitatea statului de a aplica politici balansate în abordarea problematicii consumului și traficului ilicit de droguri. AUGUST 2017

Măsurile alternative detenției pentru persoanele dependente de droguri, discutate la Chișinău de reprezentanții organizațiilor internaționale, societății civile, poliției, instituțiilor responsabile de domeniul sănătății și justiției

“

Rolul comunității, rolul implicării cetățenilor este important. Este necesar să explicăm daunele consumului de droguri, dar și să conștientizăm că o persoană cu acest viciu nu este un infractor, dar este o persoană bolnavă, care are nevoie de reabilitare”,

persoanei”, a relatat Ruslan Poverga, directorul general al Asociației Obștești Inițiativa Pozitivă.

“

a menționat ALEXANDRU PÎNZARI, Șeful Inspectoratului General al Poliției. La dezbateri au fost prezentate istoriile de succes ale persoanelor care au învins boala, s-au reintegrat în societate și chiar au creat afaceri de succes. „Familiile, membrii cărora se confruntă cu maladia dependenței, suferă adevărate tragedii și nu încercăm să calificăm dependența de droguri drept o boală ca oricare alta. Aceasta este o maladie care rezultă în acțiuni nechibzuite cu consecințe grave, care provoacă durere atât persoanei, cât și membrilor familiei. Soluția propusă e tratamentul și reabilitarea și nicidecum încarcerarea

Mă bucur foarte mult că în sfârșit vorbește societatea despre boală și nu se vorbește doar despre o alegere, un moft, un mod de viață al individului pe care acesta l-a ales. Medicii demult vorbesc despre aceasta – alcoolismul, consumul de droguri, tabagismul – sunt boli care trebuie tratate de rând cu alte maladii”,

a menționat ALIONA SERBULENCO, ex-Viceministra Sănătății.

mportanța alternativelor la încarcerare pentru consumatorii de droguri reiese din însăși definiția dependenței – dependența de droguri este o boală cronică care influențează multiple aspecte ale vieții persoanei. Pentru tratamentul acestei condiții medicale sunt elaborate și disponibile diverse metode de tratament care permit persoanei menținerea controlului asupra propriei sănătăți și menținerea unui mod de viața echilibrat ce permite remisiunea stabilă a bolii și reduce eventuala activitate criminală Participanți la dezbaterea publică de la Comrat a persoanei. Revista ONU | 29

PACE, JUSTIŢIE ŞI INSTITUŢII PUTERNICE

#AlăturiDeRefugiați

e 20 iunie, în toată lumea este marcată Ziua Mondială a Refugiatului. În această zi, UNHCR încurajează să fie onorată rezistența și curajul a mai mult de 65 de milioane de persoane, care au fost nevoite să fugă de război, persecuție și violență, dar această zi este și un prilej de a exprima recunoștință comunităților și persoanelor în toată lumea, care primesc refugiați și persoane intern strămutate, oferindu-le protecție, acceptându-i în școli, la locurile de muncă și în societate.

umărul refugiaților care și-au găsit azil în Republica Moldova este relativ mic, din motivul că țara este mai mult un punct de tranzit și nu o destinație finală. Din numărul total de 25.000 de străini, doar 500 necesită protecție internațională. Refugiații din Moldova dispun de un potențial ridicat de integrare, deoarece majoritatea vorbesc limba română ori rusă și au creat familii mixte cu cetățeni moldoveni. Unii s-au reîntors în țările natale după studiile făcute la Chișinău, însă au fost nevoiți să fugă de război pentru a-și salva viața și astfel s-au întors în Moldova. Mohamad, un refugiat din Siria, a venit pentru prima dată în Republica

“

Refugiații nu prezintă un pericol. Aceștia aduc cu ei cunoștințe, aptitudini și o moștenire culturală, care pot avantaja economia, comunitățile și valorile locale. Refugiații au nevoie doar de șanse egale, pentru a putea începe viața de la capăt. Ei sunt rezistenți, curajoși și doresc să fie acceptați, astfel încât să devină independenți”,

susține șeful Biroului Național UNHCR în Moldova, TRAIAN ȚURCANU. 30 | Revista ONU

Mohamad Akrah la muncă

Moldova la vârsta de 17 ani. Acesta a absolvit Universitatea Tehnică. Atunci când a început războiul din Siria, a decis să se întoarcă în Moldova. Este inginer în Călărași, este căsătorit și își crește fiica. El speră că, într-o zi, războiul din Siria se va termina și își va putea întregi familia acolo unde a copilărit.

Fiind în situația când și-au pierdut casele, locul de muncă, iar uneori chiar și familiile, refugiații nu renunță. Ei găsesc metode de a începe totul de la capăt. Există astfel de exemple remarcabile în sate, orășele și orașe în țările de pe toate continentele lumii. r trebui să Mohamad a primit un certificat de fim conapreciere pentru participarea în știenți de cadrul campaniei de donare de sânge soarta a milioane de persoane, care nu se pot întoarce la casele lor din cauza războiului ori a persecuției și să ne întrebăm cum am putea depăși indiferența și frica și îmbrățișa incluziunea, cum putem accepta refugiații în comunitățile noastre și contracara discursul care marginalizează sau exclude refugiații și persoanele strămutate. Suntem #Alăt u r i d e Re f u g i a ț i , alături pentru diversitate și respect pentru toți.

AUGUST 2017

5 SEPTEMBRIE

15 SEPTEMBRIE

21 SEPTEMBRIE

Ziua Internatională a Carității

Ziua Internațională a Democrației

Ziua Internațională a Păcii

1 OCTOMBRIE

2 OCTOMBRIE

17 OCTOMBRIE

Ziua Internațională a Persoanelor în Etate

Ziua Internaţională a Non-violenţei

Ziua Internațională pentru Eradicarea Sărăciei

25 NOIEMBRIE Ziua Internațională pentru Eliminarea Violenței Împotriva Femeilor

1 DECEMBRIE Ziua Mondială de Luptă Împotriva HIV/SIDA

3 DECEMBRIE Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități

citește și online

10 DECEMBRIE

BIECTIVELE

Ziua Internațională a Drepturilor Omului http://revista.un.md 32 | Revista ONU

DE DEZVOLTARE DURABILĂ AUGUST 2017