Expresul nr 282 by expresul ungheni

Vineri, 2 august 2013 | Anul VI, Nr. 29 (282)

Ziarul de care ai nevoie | Apare în raioanele Ungheni, Nisporeni, Călărași

Călăraşiul în cursa pentru un nou statut A venit și rîndul orașului Călălărași să-și prezinte bunele practici. Au cu ce și au cu cine. De data aceasta, au pus accent pe Strategia de dezvoltare socio-economică a orașului pentru anii 2012-2016, elaborată cu ajutorul societăţii civile. „De la mic la mare, locuitorii au participat la focus-grupurile și discuțiile organizate de administrația publică locală, identificînd cele mai actuale probleme ale comunității ce necesită a fi soluționate”, se arată într-un comunicat de presă al Programului Bunelor Practici ale autorităților publice locale (PBP) din cadrul IDIS „Viitorul”. Echipa programului respectiv s-a deplasat, pe 24 iulie, la Călărași, pentru a se convinge dacă e așa sau altfel. Aici au luat cunoștinţă nu doar de Strategia propriu-zisă, ci și de unele realizări obţinute deja. Este vorba de iluminarea stradală. La Călărași, 9 străzi periferice, unde locuiesc circa 1400 de persoane, au devenit mai luminoase, și asta, pot-

rivit experţilor de la IDIS „Viitorul”, datorită proiectului și a implicării active a cetățenilor. În total, au fost instalate 109 corpuri de iluminat, reţeaua electrică avînd o lungime de 6964 metri. „Datorită activismului de care au dat dovadă locuitorii orașului, aproape 500 de gospodării au acum acces la străzi iluminate, iar oamenii se simt mai în siguranță atunci cînd circulă noaptea pe aici”, susţine viceprimarul orașului, Vladimir Susarenco. Dînsul a mai spus că o asemenea practică este utilă pentru orice comunitate, căci, pe lîngă faptul că sînt identificate cele mai stringente necesităţi ale oamenilor, se consolidează și relaţia dintre administraţia publică locală și populaţie. Proiectul „Reabilitarea iluminării stradale în orașul Călărași” a fost implementat pe parcursul anului 2012, cu suportul Programului de Dezvoltare Locală Integrată a PNUD, avînd un buget de 479 821 lei. Călărașiul face parte din cele peste

Spectacol al absurdului | Alexandru Plăcintă

20 de localități din R. Moldova care pretind, în acest an, la statutul „Autoritatea cu cea mai bună practică”. O deci-

zie în acest sens va fi luată la finele anului curent. CĂLĂRAȘI | Lucia Bacalu

Citiți în numărul curent

Averea președinţilor Au vrut să fie persoane publice, acum trebuie să-și scoată la vedere și averile. Le-au scos. Președinţii celor trei raioane din regiune au depus declaraţiile cu privire la venituri și proprietate pentru anul 2012, așa cum prevede legislaţia, în termen și, zic ei, fără să ascundă ceva. Vezi pag. 2

Într-o lume a bărbaţilor

În fotograﬁe: Iluminarea stradală la Călăraşi

De la ungheneni pentru nisporeneni Sărmăluțe calde, asortate cu cuvinte bune și îndrumări creștinești – iată meniul unei mese de binefacere, organizate recent de cîteva femei din Ungheni pentru bătrînii solitari de la Centrul social ”Casa Nadejda” din Nisporeni. Gestul creștinesc al unghenencelor a fost susținut de către preotul Petru Ciobanu de la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Nisporeni. Potrivit Lilianei Pahome, șefa Centrului „Casa Nadejda”, de acest prînz au beneficiat 16 bătrîni de aici. ”Nu cunosc motivul pentru care părintele Petru, împreună cu acele femei, au ales să vină anume la noi, dar, cu siguranță, pornirile lor au rădăcini pur creștinești și se alimentează din învățămintele biblice”, ne-a spus Liliana Pahome. Relația amicală între slujitorii bisericii din Nisporeni și Centrul social ”Casa Nadejda” a fost întemeiată în primăvara anului curent, în Postul Mare, cînd aici au fost organizate și alte mese de binefacere. NISPORENI | Ina Landa

Iată-aşa!

A fost prins după patru ani de la comiterea unui furt Cînd se aștepta mai puţin, un călărășean bănuit că ar fi comis un furt, a fost descoperit și reţinut. Este vorba de un tînăr, în vîrstă de circa 20 de ani, care, cu patru ani în urmă, se presupune că a furat din curtea unui locuitor al orașului Călărași un automobil de marca VAZ 2106, evaluat la suma de opt mii de lei.

Potrivit lui Oleg Chilinciuc, împuternicit pentru relaţiile cu presa al Inspectoratului de Poliţie Călărași, pe acest caz a fost pornit un dosar penal. Dacă tînărul va fi recunoscut vinovat, el riscă o pedeapsă cu închisoarea de la trei la șapte ani. CĂLĂRAȘI | Tudor Josanu

Două laboratoare nou-nouţe la Măcăreşti Centrul de Sănătate din Măcărești are două laboratoare nou-nouţe. Reparaţia capitală a acestora, dar și dotarea lor, a fost făcută cu implicarea nemijlocită a Asociaţiei Obștești „Degeţel” din Ungheni. Deja de cinci ani, în fiecară vară, zeci de tineri francezi vin, prin intermediul asociaţiei cu pricina, la Ungheni, unde pun umărul la reparaţia unor edificii de menire socială din diverse localităţi rurale. În acest an, au venit la Măcărești. Pe lîngă cele două laboratoare, tinerii francezi, împreună cu voluntari măcăreșteni, au contribuit și la reparaţia sălii de așteptare, dar și a blocului sanitar. În scurt timp, AO „Degeţel” va aduce și utilajul necesar pentru laborator: un aparat pentru biochimia sîngelui, unul pentru analiza urinei și o centrifugă. Philippe Chaudier, președintele AO „Degeţel”, a evitat să spună cît s-a cheltuit pentru reparaţii și aparataj, menţionînd că mult mai mult contează ajutorul propriu-zis decît banii. Un calcul sumar arată însă că cheltuielile au fost de zeci de mii de euro. Directorul Centrului de Sănătate din Măcărești, Nicolae Săculţanu, s-a declarat mai mult decît satisfăcut de rezultate, propunîndu-și să investească în continuare în reparaţia unui cabinet al medicului de familie, sta-

Știați că femeile în uniformă militară nu au dreptul să poarte poșete în timpul serviciului? Despre aceasta ne-au comunicat însăși doamnele ce au ales să-și facă o carieră militară, într-o lume a bărbaților. Vezi pag. 5 ţionarului de zi și a cabinetului de fizioproceduri. Pînă în prezent, Centrul a cheltuit, din sursele proprii, 88 mii de lei pentru reparaţia capitală a cabinetului de triere și a unui cabinet al medicului de familie. „Clădirea este una adaptată și necesită foarte multe investiţii pentru a o aduce la condiţii optime de lucru”, a spus în încheiere Nicolae Săculţanu. UNGHENI | Natalia Junghietu

Excelentă apa în Bîc Călărașenii pot fi mîndri: apa în Bîc, în aval de satul Temeleuţi, este excelentă. La această concluzie au ajuns tinerii implicaţi în prima expediţie ecologică pe rîul Bîc, din 7-14 iulie. Cu cît însă mergem mai departe, spre raionul Strășeni, apar și unele probleme. Oricum, pînă la frontiera cu Strășeni, apa în Bîc a fost declarată bună. Și asta, urmare a unui monitoring biologic, efectuat de tineri. Problemele depistate de ei ţin de lipsa sistemelor de canalizare și a staţiilor de epurare a localităţilor situate în bazin, de absenţa unui management adecvat al deșeurilor menajere solide. Totodată, s-a menţionat și faptul că staţia de epurare a orașului Călărași, deocamdată, nu atinge normativele stabilite și deversează în rîul Bîc apă parţial neepurată. Sînt necesare măsuri urgente în vederea protejării rîului Bîc. CĂLĂRAȘI | Lucia Bacalu

Expresul.com Știri oriunde te-ai afla

Site-ul Nr. 1 din regiunea Ungheni

Eveniment

2 august 2013

Averea preşedinţilor Au vrut să fie persoane publice, acum trebuie să-și scoată la vedere și averile. Le-au scos. Președinţii celor trei raioane din regiune au depus declaraţiile cu privire la venituri și proprietate pentru anul 2012, așa cum prevede legislaţia, în termen și, zic ei, fără să ascundă ceva. Mai mult ca atît, le-au plasat și pe site-urile oficiale ale consiliilor raionale, astfel ca orice doritor să le poată vedea. Am tras și noi cu ochiul prin ele și iată ce am descoperit. Cel mai operativ s-a dovedit a fi Vasile Bîtca, președintele raionului Nisporeni. Dînsul a depus declaraţia cu pricina, la Comisia naţională pentru integritate, pe 20 februarie, cu mai bine de o lună înainte de termenul limită. Un pic mai tîrziu, la începutul lunii martie, pe data de 4, a transmis declaraţia sa de venit și președintele raionului Ungheni, Iurie Toma. S-a încadrat în timp și Ilie Rău, președintele raionului Călărași. El a depus declaraţia pe 29 martie. CĂLĂRAȘI Cel mai bogat este Ilie Rău. În calitate de președinte al raionului Călă-

rași, dînsul a căștigat 78 mii 135 lei. A mai primit un salariu de 44 mii 83 lei din activitatea economică. Din depunerile sale la cont de depozit a obţinut o dobîndă de 25 mii 156 lei, alte 38 mii 658 le-a cîștigat din dividende. Din înstrăinarea unui apartament a obţinut 550 mii 400 de lei. Dacă mai luăm în calcul și pensia soţilor Rău – 18 mii 315 lei – putem afirma, fără pic de exagerare, că președintele raionului Călărași a obţinut, timp de un an, un venit de 754 mii 747 lei. În plus, dînsul deţine, din anul 1993, un teren agricol, cu o suprafaţă de 2500 m p., în satul Sipoteni. Valoarea cadastrală a acestuia este de 2425 lei. Un alt teren, de 1200 m p., îl are, din anul 1977, la Călărași, valoarea sa cadastrală fiind de 1160 lei. Ilie Rău are și un automobil „Komander”, procurat în anul 2008, în valoare de 650 mii lei. Președintele raionului are și un cont bancar de 65 mii de euro, plus acţiuni în șase societăţi comerciale. Pe lîngă venituri, Ilie Rău are însă și un credit, în valoare de 3 milioane 820 mii lei, contractat în 2009, cu

Se selectează cei mai buni antreprenori ai anuluui 2012 Secţia Economie Călăraşi este cu ochii pe antreprenorii din raion. În perioada 5 iulie – 5 august, aici sînt desfăşurate activităţi susţinute întru selectarea celor mai buni antreprenori ai anului 2012.

Victor Ambroci, șeful Secţiei Economie, spune că, în acest sens, printr-o decizie a președintelui raionului, a fost elaborat un regulament care prevede condiţiile selectării candidaţilor la zece titluri “Cel mai bun antreprenor” în cele mai importante zece domenii de activitate economică din raion. Nu vor fi trecuţi cu vederea nici meșterii populari. În premieră, vor concura într-o categorie specială – “Cea mai bună antreprenoare a anului” – femeile. După încheierea concursului propriu-zis, va urma și festivitatea de premiere, care se va desfășura pe data de 15 august. Victor Ambroci a precizat că toate cheltuielile ce ţin de desfășurarea concursului și premierea învingătorilor vor fi suportate din Fondul de susţinere a bussinesului din raion. CĂLĂRAȘI | Tudor Josanu

La un pas de moarte O fetiţă din satul Mirceşti, în vîrstă de doar opt anişori, a fost la un pas de moarte. Îngerul păzitor însă i-a fost alături.

Fiind în vacanţă, a mers la unchiul său ca să se joace la calculator. Toate bune și frumoase pînă... să închidă computerul. Cînd a vrut să scoată ștecherul din prelungitor, acesta din urmă s-a dezmembrat în două, căci lipseau șuruburile necesare. Fetiţa nu a conștientizat pericolul. Absolut întîmplător, s-a atins de părţile din interiorul prelungitorului aflat sub tensiune. A avut mare noroc – curentul electric i-a ars doar mînuţele, lăsînd-o însă în viaţă. Fata a fost internată în secţia de reanimare a Spitalului raional Ungheni, fiindu-i acordată asistenţa medicală necesară. În prezent, starea ei de sănătate e stabilă, ea aflîndu-se în afara oricărui pericol. „De zeci și sute de ori am tot avertizat populaţia să fie atentă cu instalaţiile electrice, să aibă grijă ca acestea să fie omologate și într-o stare perfectă. Venim încă o dată cu același apel: verificaţi întrerupătoarele, prizele, ștecherele, firele electrice... Aveţi grijă de dumneavoastră, de copiii dumneavoastră. Orice clipă de neatenţie sau indiferenţă în ceea ce privește utilizarea curentului electic poate fi fatală”, a menţionat Grigore Pohilă, inspector al sectorului Ungheni al Inspecţiei Energetice Teritoriale Călărași. UNGHENI | Lucia Bacalu

rata dobînzii 0. Acesta urmează să fie rambursat pînă la data de 30.12.2014. Nimic nu se spune în declaraţie despre existenţa unei case de locuit sau a unui imobil. UNGHENI Nici Iurie Toma nu are de ce să se plîngă. În 2012, dînsul a ridicat, în calitate de președinte al raionului Ungheni, un salariu de 79 mii 590 lei și 90 de bani. A mai obţinut și dividende în sumă de 127 mii 747 lei. În total, a declarat, la venituri, suma de 242 mii 127 lei și 90 de bani, inclusiv salariul soţiei, de 34 mii 760 lei. Președintele raionului mai este deţinător al unor terenuri pomicole la Măcărești. Două dintre ele, unul de 0,06 ha, iar al doilea de 0, 048 ha, au fost cumpărate în 2007. Potrivit declaraţiei de venit, dînsul deţine doar 50% din ele, iar valoarea lor cadastrală este de 8142 de lei. Un al treilea teren, cu suprafaţa de 0,0533 ha, a fost achiziţionat în 2011 și îi aparţine în totalitate lui Iurie Toma. Valoarea cadastrală a acestuia este de 3864 lei. Președintele raionului mai deţine jumătate dintr-o casă de locuit în Un-

Fotograﬁe-simbol. www.marghita.ro

gheni, cu suprafaţa totală de 172 m p., și jumătate dintr-un apartament cu suprafaţa totală de 44,2 m p. Valoarea totală cadastrală a celor două imobile este de 507 mii 255 lei. Iurie Toma are și un autoturism – KIA Magentis, achiziţionat în leasing în anul 2008. Valoarea acestuia este de 323 mii 520 lei. Dînsul deţine 25% din acţiuni la AS „Petrol-Unicor”. Are acţiuni și în Fondul de investiţii pentru privatizare „Asito Invest” SA. NISPORENI Cel mai modest în ale averilor pare să fie Vasile Bîtca. Dînsul a avut o singură sursă de venit – salariul de

președinte al raionului Nisporeni, care a constutuit 93 mii 930 lei. Soţia lui a contribuit la veniturile familiei cu alte 22 mii de lei. Vasile Bîtca dispune de un teren agricol la Nisporeni, cu suprafaţa de 1,0162 ha, valoarea cadastrală a acestuia fiind de 7000 de lei. Are și o casă de locuit la Nisporeni, cu o suprafaţă de 160 m p. Aceasta i-a revenit prin donaţie, iar valoarea ei cadastrală e de 400 mii de lei. În declaraţie nu este indicat anul cumpărării terenului agricol, dar nici anul cînd i-a fost donată casa. Potrivit aceluiași document, președintele raionului nu are automobil personal. Natalia Junghietu

Creșterea prepelițelor – afacere proﬁtabilă pentru pensionari Au ieșit la pensie, dar nu au de gînd să stea cu mîinile în sîn și să aștepte ajutor de la stat sau de la copii. Nu este în ﬁrea lor. Soții Vera și David Manole din Bărboieni sînt foști profesori la școala din sat, dar, de un an încoace, și-au schimbat profilul și s-au apucat să facă business de familie. Au început să crească prepelițe. În scurt timp, vestea că vînd ouă de prepeliţe a ajuns și în satele vecine. În prezent, nu mai au probleme unde să-și comercializeze marfa atît de vestită pentru proprietățile sale terapeutice. Cumpărătorii vin direct acasă la familia Manole, pentru a cumpăra ouă, dar și prepelițe. ”La început, am cumpărat cîteva prepelițe, ca să avem ouă pentru întremarea sănătății proprii”, povestește David Manole, în vîrstă de 67 de ani. S-a convins foarte repede de efectul

miraculos al ouălor de prepelițe, consumînd în fiecare dimineață, pe nemîncate, cîte cinci ouă crude, amestecate cu miere de albine și oțet de mere. ”Azi mă simt de parcă aș avea 16 ani”, spune zîmbind pensionarul. Mai apoi, cînd a văzut că aceste păsări se înmulțesc foarte repede, a hotărît să-și dezvolte afacerea, ajungînd la trei sute de capete. Mai mult, zice gospodarul, nu-i trebuie, deoarece nu dispune de spațiu pe care să-l poată încălzi pe timp de iarnă. În cuștile meșterite de el acum cresc două specii de prepelițe: albe engleze - ouătoare, și faraon - bune de carne. Soții Manole susțin că profitul afacerii lor este pe măsura așteptărilor. ”Matematica e simplă: un ou costă un leu. Dacă este pentru incubație, atunci prețul este de 1,5 lei. Într-un an, o prepeliță poate scoate pînă la 300 de ouă. Calculaţi și singuri cîte ouă vor face 300 de păsări”, ne îndeamnă David Manole. Și mai convenabilă, potrivit dînsului, este vînzarea unei păsări, căci o prepeliţă costă 30 de lei.

În fotograﬁe: David Manole – mîndru de afacerea sa

Îi întreb, la final, pe Vera și David Manole care este secretul succesului afacerii lor. Mi-au răspuns într-un glas și fără ezitare: ”Doar prin muncă și voință poți obține rezultate bune”. Chiar dacă cea mai mare parte din viață a fost profesor, David Manole zice că a făcut în paralel și căciuli, și butoaie din lemn. Nu i-a fost rușine să muncească și cu sapa. De aceea, azi, își trăiește bătrînețile în liniște și fără lipsuri. NISPORENI | Ina Landa

Racolată pentru a se prostitua O tânără ungheneancă, în vîrstă de 19 ani, a căzut în plasa unor proxeneţi. I-a crezut cînd i-au promis marea şi sarea pentru o muncă decentă în Cipru.

Cum să nu-i creadă, din moment ce cu ea a discutat o doamnă drăguţă, de vreo 25 de ani. Mai mult ca atît, i-a promis că o va ajuta și cu perfectarea actelor necesare, și cu deplasarea în ţara unde, spera, să poată cîștiga un ban. N-a fost să fie așa. Ajunsă la desti-

naţie, i s-a spus pe șleau că va munci într-un club de noapte și va satisface toate poftele clienţilor. Pentru că a îndrăznit să se opună, a fost agresată fizic. Victima susţine că primea bătaie aproape în fiecare zi, fiind supusă și la înjosiri inimaginabile. Patronii clubului i-au spus că va “munci” pentru ei pînă va returna datoria, o sumă imensă pentru ea – 5000 de dolari. Nu a avut altă soluţie. A muncit, mai bine zis, a prestart servicii sexuale. Imediat ce a revenit în țară, ea s-a

adresat la Inspectoratul de Poliţie din Chișinău, precum că, în luna ianuarie 2013, ar fi fost îndemnată și determinată la practicarea prostituţiei în Cipru. În prezent, poliţia investighează cazul în vederea identificării tuturor circumstanţelor și persoanelor implicate. Potrivit legislaţiei în vigoare, persoanele vinovate de trafic de ființe umane, riscă o pedeapsă cu pușcăria pînă la 15 ani. UNGHENI | Lucia Bacalu

Actual

2 august 2013

Cinstiţi ca la carte O satisfacţie mare se putea citi pe faţa unui dintre cei mai mari şi renumiţi agricultori din regiune, dar şi din republică, Nicanor Buzovoi, directorul SRL „Agrosfera-BM” din Pîrliţa, pe data de 28 iulie.

În acea zi, la Pîrliţa s-au făcut totalurile secerișului 2013. Zeci de oameni implicaţi în recoltarea grîului au fost cinstiţi ca la carte. „Vă mulțumesc pentru muncă”, li s-a adresat, simplu, Nicanor Buzovoi, reamintindu-le însă că nu este încă timpul pentru relaxare. „Avem de pregătit solul pentru roada viitoare, avem de pregătit tehnica pentru recoltarea florii soarelui, a po-

rumbului”, le-a spus. Roada este îmbucurătoare. La Pîrliţa s-a recoltat, de pe cele 889 de hectare, o cantitate de grîu la care nici nu îndrăzneau să viseze agricultorii. „Mă bucur că nu am unde pune grîul”, avea să remarce, mai în glumă, mai în serios, Nicanor Buzovoi. Potrivit dînsului, s-au recoltat, în medie, 50 de tone la hectar. În plus, și calitatea e una nemaiîntîlnită în ultimul deceniu – 2530% de gluten. „A fost depusă multă muncă, au fost făcute multe sacrificii. Ca să ajungi la ceea ce s-a ajuns, trebuie, pas cu pas, să acționezi corect, rapid și eficient, să aplici cele mai înalte tehnologii și un management eficient”, a dezvăluit secretele acestui succes vi-

cepreședinta raionului Ungheni, Iulia Pancu. Chiar dacă recoltarea încă nu s-a încheiat peste tot, Viorel Scutaru, șeful Direcţiei raionale agricultură, și-a exprimat convingerea că SRL „Agrosfera-BM” va rămîne cea mai bună la acest capitol în anul curent. Peste 50 de oameni, specialiști de înaltă calificare, fie că sînt combineri, tractoriști sau șoferi, au primit, în semn de recunoștinţă, cîte un colac, o diplomă și... un plic destul de consistent. Pentru ei, conducerea întreprinderii le-a pregătit o masă de sărbătoare și un adevărat spectacol prezentat de artiștii amatori de la Casa raională de cultură din Pîrliţa. UNGHENI | Lucia Bacalu

În fotograﬁe: Ei sînt eroii secerişului 2013 de la Pîrliţa

Au fost desemnați cei mai buni maiștri ﬁnisori Artă, măiestrie și imaginație – asta li s-a cerut participanţilor la un concurs inedit, ce a avut loc în premieră la Ungheni, pe 26 iulie.

O companie de materiale de construcţie, Supraten, în parteneriat cu magazinul de profil ”Decor”, a organizat un concurs pentru cei mai buni maiștri finisori din raioanele Ungheni și Nisporeni. La start s-au prezentat 15 meșteri, printre care și două femeimeșterițe. A venit să le ureze succes concurenţilor și Alexandru Ambros, primarul de Ungheni, îndemnîndu-i să dea dovadă de curaj și să aplice cunoștin-

țele în practică la maximum. O bună parte dintre ei au recunoscut că au învățat meseria la ”școala vieții”, în străinătate, unde lucrătorii în construcții sînt la mare căutare. ”Practica mea în acest domeniu s-a produs la Moscova și a durat vreo zece ani. Am fost nevoit să învăț pentru a mă hrăni. Iată că și azi mă hrănesc din această meserie, dar acasă”, a mărturisit Lilian Merlan din Grozești. Din meseria de meșter în construcţie se hrănește și Petru Artemi din Ungheni, chiar dacă este licenţiat în drept. Nu regretă de alegerea făcută. ”E mai bine plătită. În plus, mă simt mai liber în ceea ce fac”, a explicat dînsul. Concursul a durat trei ore, timp în care participanții au avut libertate deplină să creeze, pe cinci suprafețe, re-

liefuri și forme diferite cu ajutorul a cinci feluri de materiale de construcție. Instrumentele de lucru le-au fost oferite ulterior în dar. Cei mai iscusiți dintre ei au beneficiat și de premii, fondul total de premiere fiind de 15 mii de lei. Cel mai bun a fost declarat, la final, ungheneanul Sergiu Bulancea, el fiind urmat de Radu Bețianu și Petru Artemi. Primii doi vor participa, în toamnă, la etapa naţională a concursului respectiv și se vor bate pentru premiul mare, în valoare de 30 mii de lei. S-au întrecut la făcut desene cu ajutorul vopselelor Supraten și zece copii de la Școala de arte plastice din Ungheni. Și ei au primit premii din partea organizatorilor. UNGHENI | Ina Landa

Dat dispărut şi în căutare Vasile Suslin, în vîrstă de 34 de ani, originar din satul Tochile, comuna Sipoteni, Călărași, nu a mai dat pe acasă de mai bine de două luni. Cei apropiaţi l-au văzut ultima dată pe 24 mai curent. A ieșit din casă și a plecat într-o direcţie necunoscută. Nimeni, pînă azi, nu știe ce s-a întîmplat cu el și unde este. Inspectoratul Raional de Poliţie

Călărași a emis o dispoziţie-orientare, prin care bărbatul este declarat persoană dispărută fără veste și în căutare. Documentul respectiv conţine și unii indici, care ar putea ajuta la identificarea celui dispărut. În ziua cu pricina, era îmbrăcat într-un maiou de culoare albă cu inscripţia PUMA, în șorturi de culoare albastră, iar în picioare purta adidași

de culoare albă. Are o înălţime de 176 cm, ochi căprui, iar din anul 2004 suferă de anomalii psihice. Inspectoratul de Poliţie al raionului Călărași roagă cetăţenii care știu ceva despre locul aflării acestui bărbat sau alte date relevante, să telefoneze la: 024422880, 024421597 sau 024421918. CĂLĂRAȘI | Tudor Josanu

Știri din Primăria Ungheni

3 P

COMUNICAT INFORMATIV La data de 19 august 2013, ora 10:00, Primăria orașului Ungheni desfășoară licitaţia „cu strigare” de vînzare-cumpărare a loturilor de teren proprietate publică: Lot nr. 1 – teren public, 0,066 ha, nr. cadastral 9201111398, situat pe str. Burebista 2, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție locativă, preț inițial 86000 lei Lot nr. 2 – teren public, 0,069 ha, nr. cadastral 9201111399, situat pe str. Burebista 4, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție locativă, preț inițial 90000 lei Lot nr. 3 – teren public, 0,064 ha, nr. cadastral 9201111429, situat pe str. Ciachir 21, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție locativă; preț inițial 83000 lei Lot nr. 4 – teren public, 0,064 ha, nr. cadastral 9201111428, situat pe str. Ciachir 23, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție locativă; preț inițial 83000 lei Lot nr. 5 - teren public, 0,0656 ha, nr. cadastral 9201111430, situat pe str. Ciachir 20, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție locativă; preț inițial 85000 lei Lot nr. 6 – teren public, 0,0656 ha, nr. cadastral 9201111431, situat pe str. Ciachir 22, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție locativă; preț inițial 85000 lei Lot nr. 7 – teren public, 0,0656 ha, nr. cadastral 9201111444, situat pe str. Independenței 19, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție locativă; preț inițial 85000 lei Lot nr. 8 – teren public, 0,0656 ha, nr. cadastral 9201111445, situat pe str. Independenței 21, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție locativă; preț inițial 85000 lei Lot nr. 9 – teren public, 0,064 ha, nr. cadastral 9201111458, situat pe str. Independenței 20, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție locativă; preț inițial 83000 lei Lot nr. 10 – teren public, 0,064 ha, nr. cadastral 9201111459, situat pe str. Independenței 22, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție locativă; preț inițial 83000 lei Lot nr.11 – teren public, 0,064 ha, nr. cadastral 9201111472, situat pe str. Moruzi 19, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție locativă; preț inițial 83000 lei Lot nr.12 – teren public, 0,064 ha, nr. cadastral 9201111473, situat pe str. Moruzi 21, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție locativă; preț inițial 83000 lei Lot nr.13 – teren public, 0,064 ha, nr. cadastral 9201111488, situat pe str. Moruzi 24, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție locativă; preț inițial 83000 lei Lot nr.14 – teren public, 0,064 ha, nr. cadastral 9201111489, situat pe str. Moruzi 26, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție locativă; preț inițial 83000 lei Lot nr.15 – teren public, 0,064 ha, nr. cadastral 9201111490, situat pe str. Moruzi 28, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție locativă; preț inițial 83000 lei Lot nr.16 – teren public, 0,064 ha, nr. cadastral 9201111491, situat pe str. Moruzi 30, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție locativă; preț inițial 83000 lei Lot nr.17– teren public, 0,064 ha, nr. cadastral 9201111492, situat pe str. Moruzi 32, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție locativă; preț inițial 83000 lei Lot nr.18 – teren public, 0,064 ha, nr. cadastral 9201111493, situat pe str. Moruzi 34, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție locativă; preț inițial 83000 lei Lot nr.19 – teren public, 0,064 ha, nr. cadastral 9201111494, situat pe str. Moruzi 36, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție locativă; preț inițial 83000 lei Lot nr.20 – teren public, 0,064 ha, nr. cadastral 9201111495, situat pe str. Moruzi 38, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție locativă; preț inițial 83000 lei Lot nr.21 – teren public, 0,064 ha, nr. cadastral 9201111496, situat pe str. Moruzi 40, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție locativă; preț inițial 83000 lei Lot nr.22 – teren public, 0,064 ha, nr. cadastral 9201111497, situat pe str. Moruzi 42, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție locativă; preț inițial 83000 lei Lot nr.23 – teren public, 0,064 ha, nr. cadastral 9201111498, situat pe str. Moruzi 44, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție locativă; preț inițial 83000 lei Lot nr.24 – teren public, 0,064 ha, nr. cadastral 9201111499, situat pe str. Moruzi 46, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție locativă; preț inițial 83000 lei Lot nr.25 – teren public, 0,064 ha, nr. cadastral 9201111500, situat pe str-la 31 August 19, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție locativă; preț inițial 83000 lei Lot nr.26 – teren public, 0,064 ha, nr. cadastral 9201111505, situat pe str-la 31 August 29, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție locativă; preț inițial 83000 lei Lot nr.27 – teren public, 0,064 ha, nr. cadastral 9201111507, situat pe str-la 31 August 33, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție locativă; preț inițial 83000 lei Lot nr.28 – teren public, 0,064 ha, nr. cadastral 9201111508, situat pe str-la 31 August 35, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție locativă; preț inițial 83000 lei Lot nr.29 – teren public, 0,064 ha, nr. cadastral 9201111509, situat pe str-la 31 August 37, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție locativă; preț inițial 83000 lei Lot nr.30 – teren public, 0,064 ha, nr. cadastral 9201111510, situat pe str-la 31 August 39, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție locativă; preț inițial 83000 lei Lot nr.31 – teren public, 0,064 ha, nr. cadastral 9201111511, situat pe str-la 31 August 41, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție locativă; preț inițial 83000 lei Lot nr.32 – teren public, 0,064 ha, nr. cadastral 9201111512, situat pe str-la 31 August 43, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție locativă; preț inițial 83000 lei Lot nr.33 – teren public, 0,064 ha, nr. cadastral 9201111513, situat pe str-la 31 August 45, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție locativă; preț inițial 83000 lei Lot nr.34 – teren public, 0,002 ha, nr. cadastral 9201113498, situat pe str. Burebista f/n, preajma blocului nr. 17, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție anexă; preț inițial 9000 lei Lot nr.35 – teren public, 0,002 ha, nr. cadastral 9201113499, situat pe str. Burebista f/n, preajma blocului nr. 17, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție anexă preț inițial 9000 lei Lot nr.36 – teren public, 0,0018 ha, nr. cadastral 9201113500, situat pe str. Burebista f/n, preajma blocului nr. 17, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție anexă; preț inițial 9000 lei Lot nr. 37 – teren public, 0,0028 ha, nr. cadastral 9201110651, situat pe str. Ciurești f/n, preajma casei nr. 46, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție garaj; preț inițial 10000 lei Lot nr. 38 – teren public, 0,0022 ha, nr. cadastral 9201106617, situat pe str. V Lupu f/n, preajma blocului nr. 6, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție anexă; preț inițial 15000 lei Lot nr. 39 – teren public, 0,01 ha, nr. cadastral 9201103876, situat pe str. Porumbescu f/n, preajma construcției proprietate p/f Roșca Igor, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: amenajare terasă comercială; preț inițial 60000 lei Lot nr. 40 – teren public, 0,0056 ha, nr. cadastral 9201106615, situat pe str. Eminescu f/n, preajma blocului nr. 47, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție anexă; preț inițial 40000 lei Lot nr. 41 – teren public, 0,01 ha, nr. cadastral 9201104853, situat pe str. B. P. Hașdeu f/n, preajma blocului nr. 12, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: amenajare; preț inițial 50000 lei Lot nr. 42 – teren public, 0,0027 ha, nr. cadastral 9201104856, situat pe str. Gh. Crestiuc f/n, preajma blocului nr. 10, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcției anexă; preț inițial 30000 lei Lot nr. 43 – teren public, 0,3376 ha, nr. cadastral 9201101155, situat pe str. M. Vitezul f/n, preajma clubului, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție; preț inițial 440000 lei Acontul constituie 10 % din preţul iniţial al lotului. Taxa de participare: persoane fizice și juridice – 200 lei pentru fiecare lot separat. Documentele de participare la licitaţie vor fi primite pînă la 18 august 2013, ora 10:00, în biroul 404 sau 206. Relaţii la tel. 0236 22437, 0236 23696.

Social

2 august 2013

Au promovat cu brio imaginea Ungheniului în lume Unghenenii i-au învăţat pe lituanieni româna. Pe piaţa centrală a oraşului Siauliai, sute de oameni scandau în unison: „Mul-ţu-mesc!”. Şi asta, după evoluarea ansamblului de cîntece şi dansuri populare „Drăgaica” de la Casa raională de cultură Pîrliţa, Ungheni.

Evoluţii de nota zece „Au fost emoţii de nedescris. Am plîns de bucurie, de mîndrie pentru artiștii noștri. Ei au fost, de data aceasta, impecabili”, avea să mărturisească, după revenirea acasă, Maria Bolotovici, directoarea Casei raionale de cultură. „A fost frumos. Avem numeroase materiale video și foto care demonstrează că am reprezentat cu brio atît Ungheniul, cît și republica în întregime”, a spus și Eugenia Baroncea, șefa Direcţiei cultură și turism

Ungheni, vădit satisfăcută de prestaţia artiștilor pîrliţeni. Potrivit dînsei, a fost prima deplasare de asemenea anvergură, în ultimii patru ani, organizată de Direcţia cultură Ungheni.

De aceea nici prestaţia nu a fost una de marcă. „Păcat. Or, la asemenea acţiuni culturale trebuie să meargă cei ce au ce arăta cu adevărat, cei ce trebuie să preia noi experienţe în activitatea lor, să promoveze imaginea raionului și republicii”, a opinat Eugenia Baroncea.

Artişti, oﬁciali, spectatori În Lituania s-au deplasat 40 de persoane, printre care oficiali, susţinători ai culturii unghenene, dar și membrii ansamblului de cîntece și dansuri populare „Drăgaica”. „Ne pare rău că nu am luat mai multe persoane cu noi, căci ar fi avut ce vedea, ce prelua de la lituanieni”, a remarcat Eugenia Baroncea. Oricum, gazdele, susţine dînsa, nu ar fi cheltuit mai mult, pentru că oaspeţii au fost cazaţi într-un cămin, iar hrana a fost modestă. „Și acest lucru ar trebui să-l învăţăm de la lituanieni – să fim mai temperaţi, mai modești și să nu cheltuim prea mulţi bani pentru mese copioase”, a menţionat oficialul.

Chiriile: cererea e mai mare decît oferta Referindu-ne la posibilitatea închirierii unui spaţiu locativ în regiunea Ungheni-Nisporeni-Călărași, vestea bună e că preţurile au rămas neschimbate, adică aceleași ca în anul 2012. Vestea proastă e că cererea e mai mare decît oferta. Prea puţine anunţuri de dare în chirie a vreunui spaţiu locativ am găsit pe site-urile specializate, dar și în locurile unde sînt afișate anunţuri de acest gen. Cu 50 de euro pe lună, poţi găsi un spaţiu locativ și la Călărași, și la Ungheni. Totuși, există și anumite diferenţe. La Ungheni e o varietate mai mare și ai de unde alege un apartament pentru un trai decent. Sînt locuinţe atît pentru cei cu bani mulţi, dar și pentru cei cu bani mai puţini. Astfel, pentru o garsonieră, indiferent de zona în care este amplasată, chiriașul trebuie să scoată din buzunar de la 600 pînă la 1500 de lei, în dependenţă de condiţiile care i se oferă. Există oferte și pentru apartamente cu două odăi, ce-i drept – mult mai puţine. Preţul minim pentru chirie este de 1000 de lei lunar. La Călărași, locuințele oferite în chirie sînt, în mare parte, apartamente. Dar nici casele la sol nu sînt neglijate. Chiriașii sînt, preponderent, familii tinere. Potrivit informațiilor oferite de către proprietari, plata pentru chirie este stabilită în funcție de suprafață locativă. Suma minimă pe care trebuie s-o scoată lunar din buzunar un chiriaș la Călărași ar fi de 400 de lei. Cele mai ridicate preţuri sînt pentru locuințele din centrul orașului, acestea fiind de circa 50 de euro. De notat că prețul la chirie variază în funcție de zona în care este amplasată locuința și tipul acesteia, precum și condițiile existente. Prioritate au, totuși, garsonierele. În multe cazuri, oamenii au nevoie de condiţii minime pentru un trai acceptabil, astfel ca să plătească mai puţin pentru chirie. Anunţurile, în cele mai dese cazuri, le poţi găsi la Călărași, ca de altfel și la Ungheni, pe stîlpi, garduri, dar și pe diverse panouri informative. Deocamdată, susţin proprietarii de locuinţe, acestea sînt cele mai eficiente. Internetul rămîne încă în urmă în acest sens, deși, pe diferite site-uri specializate, apar tot mai multe și mai multe anunţuri de închirieire, vînzare sau cumpărare a unor spaţii locative. O situaţie mai puţin neobișnuită se atestează la Nisporeni. În internet aproape că nu există cereri pentru chiria unei locuinţe, dar nici oferte în acest sens. Poţi găsi doar anunţuri cînd cineva oferă o odaie din locuinţa sa în chirie, astfel că chiriașul, în asemenea caz, trebuie să locuiască sub supravegherea proprietarului. Preţul însă este destul de atractiv – 400 de lei. Galina Chirilov, stagiară

Pe cînd un festival la Ungheni?

Noi relaţii, dar şi probleme interne Pe lîngă spectacolele extraordinare, prezentate de pîrliţeni, a fost pusă și temelia unor noi începuturi, unor noi relaţii. „S-au apropiat de noi oficialii belaruși, care ne-au invitat la un festival al lor, în toamnă. Și reprezentanţi ai culturii sîrbe au discutat cu noi în eventualitatea participării noastre la un festival de-al lor. Cei din Siauliai deja ne-au invitat pentru anul viitor. Este impresionant”, a spus Eugenia Baroncea, exprimîndu-și, totodată, dezamăgirea pentru atitudinea unor oficiali ungheneni faţă de cultură: „Avem nevoie de susţinere. Din păcate, în prezent, n-o prea simţim. E regretabil și faptul că auzim unele interpretări și comentarii care chiar nu-și au rostul și locul”. Pentru a-și argumenta afirmaţiile, dînsa a venit și cu un exemplu. Despre invitaţia la acest festival folcloric

în Lituania Direcţia cultură a aflat întîmplător. „Urma să plece altcineva, niște copii de la Direcția Învățămînt, din cîte am înţeles. Am văzut invitația și am insistat să mergem noi, căci avem numeroase colective artistice, formaţii folclorice foarte bune, care au ce arăta”. Mai mult ca atît, o invitaţie similară, la același festival folcloric din Lituania, a venit și anul trecut. Nu s-a știut despre ea la Direcţia cultură. A plecat o echipă care, în majoritate, nu avea nimic în comun cu folclorul.

Fiind întrebată dacă un asemenea festival de anvergură, cu invitaţi din numeroase ţări, ar fi posibil și la Ungheni, dînsa a răspuns fără pic de ezitare: „E posibil, doar cu condiția să avem susținere din partea conducerii raionului. Să nu spunem, de fiecare dată, că nu avem bani. Putem face lucruri frumoase și cu surse mici. Am demonstrat-o la Festivalul fagului de la Rădenii Vechi, pe care l-am organizat, în premieră, în acest an”. UNGHENI | Lucia Bacalu În fotografii: Secvenţe de la Siauliai, Lituania Fotografii: Victor Gaibu

Cine, totuşi, se face vinovat? Colegiul Ministerului Sănătăţii, printr-o decizie a sa din 25 iunie curent, cere Consiliului raional Călărași să-l demită pe Nicolae Lupu, directorul Centrului Medicilor de Familie din Călărași. Motivul – implicare insuficientă în actiivitatea de combatere a tuberculozei în raion. Ilie Rău, președintele raionului, a declarat pentru “Expresul” că se cunoaște de mult timp situaţia în ceea ce privește incidenţa prin tuberculoză la Călărași, dar că nu poate fi de acord ca Nicolae Lupu, de unul singur, să fie făcut responsabil de această stare de lucruri. Dînsul a adus, pentru confirmarea afrimaţiei sale, și argumentele de rigoare: “Vorba e că, în baza unei

strategii a Ministerului Sănătăţii, noi am reformat sistemul de asistenţă medicală primară. Am constituit, pentru început, patru centre de sănătate autonome. Ulterior, au mai fost constituite alte trei centre similare, astfel că Centrul Medicilor de Familie, în formula sa iniţială, nu mai există. În această situaţie, nu găsesc logică cererea Colegiului ministerului de a-l demite pe Nicolae Lupu”. Și Vasile Timofte, vicepreședintele raionului, responsabil de domeniul ocrotirii sănătăţii, care urmează să examineze documentele primite recent de la Ministerul Sănătăţii, a opinat că nu doar Nicolae Lupu poartă răspundrea integrală pentru ravagiile tuberculozei la Călărași.

Pentru a elucida temeinic cauzele situaţiei create și soluţiile de redresare a acesteia, dînsul a promis că, în scurt timp, îi va convoca într-o ședinţă pe toţi conducătorii instituţiilor medicosanitare din teritoriu, pe specialiștii ftiziatri și pulmonologi din raion. “Nu știu care vor fi concluziile, dar sper să aflăm în ce măsură se face vinovat de situaţia creată Nicolae Lupu care, urmare a reformei făcute, de mult nu mai are în sarcină coordonarea activităţii structurilor autonome”. De notat că raionul Călărași deţine întîietatea în republică la numărul de cazuri de tuberculoză, rata fiind de 157,3 la 100 de mii de locuitori, media pe ţară fiind de 114,8. CĂLĂRAȘI | Tudor Josanu

Le-a venit de hac deşeurilor Primarul de Boghenii Noi, Gheorghe Filipovici, le-a venit de hac deșeurilor menajere din comună. În ultima sîmbătă a fiecărei luni, pe la poarta fiecărui sătean trece fie un tractor, fie o căruţă și adună sacii cu gunoi, depozitaţi chiar de gospodari. „Oamenii știu că în saci trebuie să pună doar gunoi menajer – o farfurie stricată sau o sticlă, dar nu resturi alimentare”, explică primarul. Pentru aceste servicii, localnicii nu scot din buzunar nici măcar un leu. „Nici nu s-a

discutat vreodată despre o taxă anume pentru evacuarea deșeurilor. În prezent, oamenii, de bună voie, achită cîte cinci sau zece lei pentru amenajarea teritoriului. Această taxă nu este, deocamdată, obligatorie. Va fi de la anul viitor”, spune primarul. Pentru evacuarea gunoiului menajer, primăria scoate din „haznaua” sa circa 5500 de lei anual. Chiar dacă, iniţial, lumea nu prea era obișnuită cu această metodă de colectare a deșeurilor, continuînd să le arunce pe marginea drumului sau în alte locuri neautorizate, acum si-

tuaţia s-a schimbat. „Este adevărat, încă nu toţi au înţeles, dar o bună parte din populaţie este deja conștientă și chiar ne mulţumește pentru iniţiativă”, susţine primarul. Pentru cei ce aruncă gunoiul la nimereală este prevăzută o amendă care variază între 200 și 400 de lei. Deja au fost cazuri cînd oamenilor li s-a aplicat această amendă. „Vreau să le arăt localnicilor că se poate de trăit frumos și de făcut ordine în satele noastre”, a spus, în încheiere, Gheorghe Filipovici. UNGHENI | Natalia Junghietu

Social

2 august 2013

Pădurari din tată în ﬁu Şase dinastii de silvicultori numără azi raionul Nisporeni. Sînt dinastii bine puse pe picioare, formate de ani buni şi din cîteva generaţii.

Cu mulţi ani în urmă, la Ciorești, a pus baza unei astfel de dinastii pădurarul Gheorghe Movileanu. Dînsul i-a transmis meseria fiului Vasile, iar acesta, la rîndul său – feciorului Ion. Nu putea o asemenea dinastie să dispară. Reprezentantul celei de-a patra generaţii, Sergiu, el fiind feciorul lui Ion, nepotul lui Vasile și strănepotul lui Gheorghe, a ajuns mai departe, activînd, în prezent, la Agenţia „Moldsilva”, la Chișinău. Zice însă că la bătrînețe tot pădurar se va face. Pădurea le-a fost și casă și masă decenii la rînd. De-a lungul timpului, au stat la straja pădurii, dedicîndu-i cei mai frumoși ani din viață. ”Profesia de pădurar nu se învață într-o zi. În plus, implică mari sacrificii – trebuie să poți să trăiești și să reziști o viață izolat de comunitate”, mărturisește Ion Movileanu, pădurar din generația a treia. Dînsul s-a dedicat totalmente acestei profesii și nu regretă alegerea făcută. Ba mai mult, au ales să se facă pădurari încă doi frați ai săi, Gheorghe și Dumitru, iar o soră a devenit soție de pădurar.

Nimeni nu poate explica exact prin ce anume i-a cucerit pădurea. Probabil, nici nu trebuie, căci, pentru a fi un pădurar adevărat, trebuie să te identifici cu această minune a naturii, să trăiești cu ea. Ion Movileanu cunoaște fiecare copac de pe cele 400 de hectare de pădure pe care le are în gestiune. Știe și copacii care au fost plantaţi cîndva de bunelul său, de tata. ”Pe timpuri, meseria de pădurar era cu mult mai grea, căci lipsea tehnica performantă. Acum e mai simplu din acest punct de vedere”, povestește pădurarul. Dar e și complicat. Tot mai multe probleme le fac braconierii. Ucid animale, taie copaci, căci și ei sînt înarmați pînă-n dinți cu tehnica necesară. În plus, le fac o imagine proastă și celor înfrăţiţi cu pădurea. ”Deseori, sîntem învinuiți că am efectua noi tăieri ilicite. Recunosc, există și asemenea cazuri, dar, în majoritate, o fac braconierii. Noi ne ocupăm de regenerarea pădurii, de aceea tăierile sînt planificate și absolut legale”, explică dînsul. În ceea ce privește dinastia pădurarilor din neamul Movilenilor, aceasta, cu siguranţă, va continua. Vine din urmă o nouă generaţie, a cincea la număr. Ion Movileanu are, în prezent, doi nepoței frumoși, unul dintre care deja se vede pădurar. NISPORENI | Ina Landa

Norocul bate la uşa agricultorilor Sute de agricultori călărăşeni care, în anul 2012, au avut terenuri însămînţate cu culturi cerealiere, urmează să beneﬁcieze, pînă în luna octombrie curent, de ajutoare drept despăgubire parţială pentru seceta care le-a afectat recolta.

Banii vor proveni dintr-un credit de 10 milioane de dolari SUA, acordat de Asociaţia Internaţională de Dezvoltare prin intermediul unui proiect intitultat “Suport de urgenţă pentru agricultura Moldovei”. AO “Agroconsultant” din Călărași deja a purces la informarea agricultorilor despre aceasta, desfășurînd, pe 29 iulie, un seminar pentru ei. Mihail Diaconu, corodonator de proiect al Serviciului de Extensiune Rurală Călărași, le-a vorbit celor prezenţi despre posibilitatea de

obţinere a compensaţiilor respective, criteriile de eligibilitate a beneficiarilor, procedura de recepţionare și procesare a cererilor și altor documente, precum și despre modul de depunere a eventualelor plîngeri și mecanismul de mediere a soluţionării lor. Referindu-se la criteriile de selectare a beneficiarilor, dînsul a precizat că printre aceștia se vor regăsi, în primul rînd, cei ce au avut însămînţate cu grîu de toamnă și porumb mai mult de 0,5 ha din terenurile agricole. Mihail Diaconu a atenţionat asistenţa asupra faptului că procesul respectiv va fi monitorizat și că, acolo unde se vor depista abateri de la regulile stabilite, se va interveni energic. Or, nici un producător care are dreptul la compensaţiile cu pricina nu trebuie să rămînă în afară. CĂLĂRAȘI | Tudor Josanu

S-au rugat pentru conducătorii ţării De o excursie de vis, cu o încărcătură emoţională de nedescris, au avut parte, chiar recent, 16 pensionari din Pîrliţa. Într-o singură zi, ei au vizitat cinci mănăstiri din Călărași și Ungheni, rugîndu-se pentru sănătate, bunăstare și belșug. Au mers la Frumoasa, Răciula, Hîrbovăţ și Hîrjauca, ca să-și încheie pelerinajul la cea mai “tînără” mănăstire – Veveriţa. Această șansă unică le-a fost oferită celor 16 pensionari de către trei pîrliţeni inimoși: Dionis Cojocaru, Gheorghe Burlacu și Ion Negherneac care, în numele formaţiunii din care fac parte, PLDM, le-au finanţat deplasarea. “Le sîntem foarte recunoscători, mai ales că, trebuie să recunosc, am apelat anterior la alţi oameni de afaceri să ne ajute. Ne-au zîmbit doar și cu asta am rămas”, a menţionat Ecaterina Oleinic, președinta consiliului Organizaţiei veteranilor din Pîrliţa. Fiind întrebată care a fost motivul unei asemenea călătorii în locuri binecuvîntate de Dumnezeu, dînsa a spus că semenii ei și-au dorit să se roage pentru conducerea ţării, “ca Domnul să-i ajute la fapte mari, astfel ca po-

Fotograﬁe-simbol. www.ortodoxia.md

porul nostru să fie mai fericit”. A fost un vis de mai demult al pensionarilor pîrliţeni care, iată, s-a realizat, datorită unor consăteni bine intenţionaţi și cu dare de mînă. UNGHENI | Grigore Bucătaru

În poşeta femeii

Într-o lume a bărbaţilor Știați că femeile în uniformă militară nu au dreptul să poarte poșete în timpul serviciului? Despre aceasta ne-au comunicat însăși doamnele ce au ales să-și facă o carieră militară, într-o lume a bărbaților, la Divizionul de artilerie Ungheni. Ele au mai mărturisit că restricțiile nu țin doar de poșete, dar și atunci cînd vine vorba de coafură, machiaj sau manichiură. În unitate trebuie să fii modest și să nu ieși în evidenţă printr-o coafură sau machiaj strident. Despre încălțămintea pe tocuri nici nu se discută, astfel că unele femei în uniforme militare nu țin minte cînd au purtat-o ultima oară. Bocancii sînt la putere. Încălțările respective le obosesc într-atît picioarele firave, încît, chiar și în timpul liber, nu mai au poftă să urce pe tocuri. Cît privește manichiura, ele au recunoscut că, deși au, în acest sens, o libertate mai mare, totuși nu optează pentru unghii lungi, fiindcă le creează disconfort atunci cînd vine timpul să meargă la poligon, pentru a participa la exerciţiile militare de trageri de foc sau alte operațiuni de serviciu. Există însă zile cînd farmecul femeii în uniformă este scos în evidență. De sărbători, ele trebuie să îmbrace uniformele de paradă. În sfîrșit, în aceste cazuri, poartă camăși, fuste și pantofi. ”Eu port uniforma militară cu mare plăcere și chiar, uneori, mă simt mai bine în ea decît în haine de civil”, face o remarcă sergent Nadejda Maxim. Colega sa, Aliona Ţurcan, și ea sergent, o completează: ”Atunci cînd avem zile libere, dar ele sînt foarte puține, preferăm să îmbrăcăm haine comode, în mod special blugi și maiouri. Foarte rar îmbrăcăm rochii”.

În fotograﬁe: Cochete, chiar şi în uniformă militară

Chiar dacă profesia de militar presupune anumite reguli stricte și chiar dure, există suficiente femei care oprează pentru ea. Doamnele de la Divizionul din Ungheni afirmă că au făcut alegerea de bună voie și nesilite de nimeni. Motivul? În primul rînd, dragostea pentru militărie. Dar, atenție, la mijloc este și un alt fel de dragoste – pentru soții lor care, după cum era de așteptat, sînt și ei militari și pășesc în rînd cu ele prin viață în pas cadențat. Și totuși, în ce constă farmecul acestei profesii? Răspunsul a urmat de la sergentul inferior Svetlana Babin. Dînsa a recunoscut că nu ar schimba pentru nimic în lume milităria. ”Numai armata te poate învăța să fii disciplinat la serviciu, dar și în viața personală”, a explicat opţiunea sa. ”La noi chiar și copiii sînt altfel decît la părinții care nu fac parte din acest domeniu. Ordinea și disciplina au stat întotdeauna în capul mesei în familiile noastre”, își completează colega, sergentul major Violeta Lupașcu. În prezent, în Divizionul de artilerie din Ungheni femeile constituie 11% din efectiv. Ele susţin că se simt foarte bine în compania colegilor săi de serviciu, în majoritate bărbați, și nu au de gînd să renunțe nici în ruptul capului la profesia pe care au ales-o, în primul rînd, cu inima. Ina Landa

Fragmentarium

2 august 2013

Au avut ce vedea şi ce învăţa „Joi, 4 iulie 2013. Noi, un grup de bibliotecari moldoveni, aflaţi în Letonia, am avut parte de o promenadă cu vaporul pe rîul Venta. Ne-a însoţit o colegă din partea locului. Dînsa ne-a tot povestit lucruri interesante despre istoria portului, despre locuitorii din regiune. De noi s-a apropiat și un grup de turiși, care au ascultat cu atenţie cele povestite de ghidul nostru. La final, au întrebat-o de unde cunoaște atîtea lucruri. Dînsa a răspuns cu mîndrie: Păi, sînt BIBLIOTECAR”. Am dat de această istorioară pe o reţea de socializare, autoarea fiind o bibliotecară din Ungheni, Aliona Manciu, șefă Serviciu la Biblioteca „Dimitrie Cantemir”. Graţie Programului de liderism pentru bibliotecari, organizat de „Novateca”, ea, alături de alţi 19 bibliotecari din R. Moldova, a efectuat o vizită de studiu în Letonia, învățînd din experiența și succesele bibliotecilor de acolo. „Astăzi, bibliotecile publice din Letonia sînt moderne și demonstrează, zi de zi, faptul că au tot potenţialul pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii membrilor comunității”, a remarcat dînsa. “Despre bibliotecarul din Letonia se spune că este omul care poartă lumină. M-am convins de aceasta, fiind în bibliotecile de acolo”, menţiona o altă participantă la vizita de studiu, Angela Zatic din Bravicea Călărașilor. Amplasarea bibliotecilor în locuri potrivite scopului lor, spații deschise și frumos amenajate, profesionalismul și amabilitatea personalului, atitudine adecvată din partea autorităților, tehnologii informaționale performante, servicii diversificate și de calitate, numeroase proiecte, acordarea atenției deosebite specificului național, promovarea bibliotecii – iată ce au văzut bibliotecarele în Letonia. “Bibliotecile noastre merită un viitor mai bun, bibliotecarii - o atenție sporită, iar utilizatorii - servicii mai eficiente”, la această concluzie a ajuns Aliona Manciu, dar și colegele sale, după revenirea acasă. Lucia Bacalu

Se vinde casă nefinisată cu două niveluri pe strada Aldea-Teodorovici, or. Ungheni. Tel: 078189013, 069730625.

Vînd limuzină de marca Lincoln, pentru ceremonii. Telefon: 069136605

Termenul limită de achitare a impozitului funciar şi pe bunurile imobiliare Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Ungheni informează că plătitorii impozitului funciar şi pe bunurile imobiliare, care n-au achitat impozitele respective pînă la 30 iunie curent, pentru a beneficia de o reducere de 15%, trebuie să-şi onoreze obligaţiunea fiscală, achitînd impozitele, în părţi egale, nu mai tîrziu de 15 august şi, respectiv, 15 octombrie 2013. În cazul în care avizul de plată nu va fi achitat în termenele indicate, se vor aplica penalităţi, care constituie, pentru anul current, 0,03% din suma impozitului ce urmează a fi achitată, calculată pentru fiecare zi de întîrziere.

Nu v-am uitat Nina Gorincioi-Cadoppi, Regio Emilia, Italia În clipele de nostalgie pentru baștină, răsfoiesc albumul amintirilor, al evenimentelor importante, la care am avut fericita ocazie să particip alături de pămîntenii mei. Acestea îmi trezesc mereu emoţii plăcute și îmi transmit un impuls de a fi alături de cei necăjiţi…. Citind aceste rînduri, probabil multă lume, fie beneficiarii Centrului de reintegrare a bătrînilor din Ungheni, fie copiii sau bătrînii de la Grozasca, fie scumpii mei profesori, se vor întreba: “Oare chiar a uitat de noi?”. Nu, dragii mei, nu v-am uitat. Sper că vor veni timpurile cînd voi dori să revin acasă cu dragoste și cu sufletul plin de bunătate. A trecut aproape un an de cînd nu am mai dat pe la Ungheni. Am fost în august trecut, la sărbătorirea unei frumoase aniversări a orașului meu drag. Atunci, mi-a fost dat să primesc, în cupa plină cu bucurie, și o picătură de dohot. Am avut întîlniri, după ani și ani, cu oameni minunaţi, cu adevărate personalităţi care-și au rădăcinile la Ungheni. Pentru prima oară am vorbit cu oameni pe care îi cunoșteam doar din presă. M-a impresionat, în mod special, Ludmila Guzun, fostă vicepreședintă a raionului Ungheni, o doamnă distinsă, cu care am vorbit despre problemele cotidiene ale oamenilor, despre tragedia de la Morenii Vechi, de la care trecuse puţin timp, despre necesitatea unei colaborări mai intense între emigranţi și persoanele cu dizabilităţi, pensionarii, copiii orfani de aici, de acasă… Am avut și o altă întîlnire, care mi-a

lăsat însă un gust amar. Nu aș vrea să vorbesc acum despre ea, deși nu am uitat-o. Voi spune doar că eram în piaţă, alături de cîteva bune prietene… Ceea ce a urmat m-a făcut să mă simt un nimeni. Poate că așa și sînt pentru unii… Mi-aș fi dorit un dialog cu acea persoană sus-pusă, căci am fi putut pune la cale unele proiecte comune. În acest context, nu pot să nu-mi amintesc despre fostul președinte al raionului, Ion Harea. În orice împrejurare, cînd ne întîlneam, discutam despre problemele de aici, fie ale oamenilor, fie ale unor instituţii. Ne telefonam reciproc. Atunci cînd apăreau momente mai critice, ajutam în măsura posibilităţilor. Am făcut-o la inundaţiile din 2008 și, respectiv, 2010. Am susuţinut, contribuind financiar, și la implementarea unor proiecte, printre care reparaţia școlii din satul meu natal, Grozasca. Doar cuvinte de respect pot spune și despre Vitalie Vrabie. Indiferent unde s-a aflat, în fruntea primăriei Ungheni sau a ministerului, a rămas mereu om. Ne-a apropiat aceeași dragoste pentru ungheneni. De cîte ori am avut ocazia să ne întîlnim, am discutat despre proiecte, despre soluţionarea unor probleme. Un deosebit respect îi port și actualului primar de Ungheni, Alexandru Ambros – pentru căldura cu care m-a primit mereu acasă, pentru atenţia care mi-a acordat-o. Un om cu adevărat valoros poate fi doar cel care este respectat de oamenii de rînd. Dar, că să ai parte de acel respect, trebuie să fii, în primul rînd, om, să poţi asculta, să poţi vorbi cu oricine, în orice situaţie, să poţi

ajuta cu adevărat, fără a arunca un oscior, căutînd să ţi se cînte osanale. Un om cu adevărat om nu va cere niciodată să fie tratat în conformitate cu funcţia pe care o deţine sau cu neamurile sus-puse. Va fi om, indiferent de situaţie, fără să ameninţe, fără să scrie mesaje răutăcioase. Am locuit și am muncit la Ungheni timp de 30 de ani. Îi cunosc bine pe ungheneni. De ce oare, cei care au muncit cu adevărat, care nu și-au precupeţit forţele pentru binele orașului, dar și al ţării, astăzi sînt neglijaţi? În schimb, soacre, nurori, fini și cumetri sînt ridicaţi în rang, primesc ordine și medalii. Anume o asemenea atitudine a pus azi Moldova pe brînci. Totul însă e trecător, inclusiv funcţiile. Astăzi ești pe tron, mîine ai putea fi un nimic și nimeni nu-și va mai aminti de tine. Veneam la Ungheni de patru-cinci ori pe an. Acum… Mult prea mare e dezamăgirea.

Telefon: 0236 23691, Biroul de consultaţii

Codare contra consumului de alcool Psihoterapie Psihoanaliză Doctor Galina Aparu Servicii licențiate or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, of. 208 Programare la tel.: 079521319

Programe TV / Publicitate Luni, 5 august TVM 6.00, 7.00, 8.00, 21.00 Ştiri. 6.15 Baștina. 7.10, 8.15 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 Știri (rus). 9.1017.00 Revizie tehnică. 17.15 "Atlasul lumii animale". 17.40 Portrete în timp. 18.10 Magazinele FIFA. 18.35 "Cântec, Dor și Omenie". Program muzical. 19.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.25 "Euromaxx". 22.20 Recital de pian. 23.00 "Regele moare". PRIME TV 6.00 "Доброе утро" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele ştiri" 9.10 "ПРОСПЕКТ БРАЗИЛИИ " 10.00 "Жить здорово!" 10.55 "Модный приговор" 12.10, 15.10, 18.15 Новости 12.25 Teleshopping 12.45 "Время обедать!" 13.20 "Доброго здоровьица!" 14.00 Другие новости 14.30 "Понять. Простить" 15.30 "Женский доктор" 16.20 "Последний герой" 18.40 "Истина где-то рядом" 18.55 "Жди меня" 19.55 "Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15 "СЕРАФИМА ПРЕКРАСНАЯ". Marţi, 6 august TVM 6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00 Știri. 6.15 Tinere talente. 7.10, 8.15 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 Știri (rus). 9.10, 17.15 "Atlasul lumii animale". 10.05 Magazinele FIFA. 10.30 Accente economice. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Avangaraj. 13.10, 18.15, 19.55 Cine vine la noi? 14.10 "Regele moare". 15.30 "Euromaxx". 16.00 Ring Star. 17.45 Unda Bugiacului. 19.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 21.25 Dialog social. 21.45 Medalion muzical. 22.20 "Drumeții". 22.50 "Tot cu dansul mă mângâi". 23.15 Film. "CUM SĂ SPUI ADIO". PRIME TV ПРОФИЛАКТИКА 16.00 "ПРОСПЕКТ БРАЗИЛИИ " 17.00 "Женский доктор" 18.00, 21.00 "Primele ştiri" 18.40 "Истина гдето рядом" 18.55 "Давай поженимся!" 19.55 "Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15 "СЕРАФИМА ПРЕКРАСНАЯ". Miercuri, 7 august TVM 6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00 Știri. 6.15 Unda Bugiacului. 6.45 Medalion muzical. 7.10, 8.15 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 Știri (rus). 9.10, 17.15 "Atlasul lumii animale". 9.40 Videoteca copiilor. 10.15 Natura în obiectiv. 10.45 Baștina. 11.30 La noi în sat. 12.15, 13.10, 18.15, 19.55 Cine vine la noi? 14.15, 23.20 "SECRETARUL". 15.45 "Aventuri la grădina zoologică". 16.30 Magazinul copiilor. 17.45 Svitanok. 19.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 21.25 Portrete în timp. 22.20 Avangaraj. PRIME TV 6.00 "Доброе утро" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele ştiri" 9.10 "ПРОСПЕКТ БРАЗИЛИИ " 10.00 "Жить здорово!" 10.55 "Модный приговор" 12.10, 15.10, 18.15 Новости 12.25 Teleshopping 12.45 "Время обедать!" 13.20 "Доброго здоровьица!" 14.00 Другие новости 14.30 "Понять. Простить" 15.30 "Женский доктор" 16.20 "Последний герой" 18.40 "Истина где-то рядом" 18.55 "Давай поженимся!" 19.55 "Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15 "СЕРАФИМА ПРЕКРАСНАЯ".

2 august 2013

Joi, 8 august TVM 6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00 Știri. 6.10 Svitanok. 6.40 "Tot cu dansul mă mângâi". 7.10, 8.15 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.05 Știri (rus). 9.10, 17.15 "Atlasul lumii animale". 9.40 "Meşterul Manole". 11.15 O seară în familie. 12.15, 13.10, 18.15, 19.55 Cine vine la noi? 14.15, 23.10 "SECRETARUL". 15.45 Părinți și copii. 16.15 Eruditcafe. 17.45 ARTelier. 19.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 20.50 Super-loto 5 din 35. 21.20 Medalion muzical. 22.20 Reporterul de gardă. 22.45 "Un sfert de vorbă".

PRIME TV 6.00, 10.00, 12.00, 18.00 Новости 6.10 "РАЗ НА РАЗ НЕ ПРИХОДИТСЯ" 7.25 "ТРАКТИР НА ПЯТНИЦКОЙ" 9.05 "Играй, гармонь любимая" 9.45 "Слово пастыря" 10.15 Teleshopping 10.30 "Смак" 11.05 "Юлий Гусман. Человек-оркестр" 12.15 "Идеальный ремонт" 13.05 "НАСЛЕДСТВО" 14.55 "АВГУСТ. ВОСЬМОГО" 17.05 "Свадебный переполох" 18.15 "Угадай мелодию" 18.45 "Форт Боярд" 20.05 "Правда о "Последнем герое" 21.00 "Primele ştiri" 21.25 "Время" 21.50 "Сегодня вечером" 23.35 "КВН".

PRIME TV 6.00 "Доброе утро" 9.00 "ПРОСПЕКТ БРАЗИЛИИ " 9.40 "Жить здорово!" 10.35 "Модный приговор" 11.25 Ураза-Байрам 12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele ştiri" 12.10, 15.10, 18.15 Новости 12.25 Teleshopping 12.45 "Время обедать!" 13.20 "Доброго здоровьица!" 14.00 Другие новости 14.30 "Понять. Простить" 15.30 "Женский доктор" 16.20 "Последний герой" 18.40 "Истина где-то рядом" 18.55 "Давай поженимся!" 19.55 "Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15 "СЕРАФИМА ПРЕКРАСНАЯ".

Duminică, 11 august TVM 6.00, 21.00 Știri. 6.10 "Tot cu dansul mă mîngîi". 6.25 "Orașele portuare ale lumii". 7.15 Cuvintele Credinței. 8.00 "Euromaxx". 8.35 Dialog social. 9.00 Poftiți la masă. 9.30 "Descoperă Europa ta". 10.00 Ring Star. 11.05

Vineri, 9 august TVM 6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00 Știri. 6.15 Cuvintele Credinței. 7.10, 8.15 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 Știri (rus). 9.10, 17.15 "Atlasul lumii animale". 9.40 "Euromaxx". 10.15 Poftiți la masă! 10.45 Portrete în timp. 11.15 Dor. 11.45 "Drepturile cetățenilor UE puse în joc". 11.55 "Un sfert de vorbă". 12.15, 13.10, 18.15, 19.55 Cine vine la noi? 14.10, 23.20 "SECRETARUL". 15.40 Videoteca copiilor. 16.05 Desene animate. "Sandocan". 17.45 Accente economice. 19.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 21.25 Portrete în timp. 22.20 TVC. PRIME TV 6.00 "Доброе утро" 9.00, 12.10, 15.10, 18.15 Новости 9.10 "ПРОСПЕКТ БРАЗИЛИИ " 10.00 "Жить здорово!" 10.55 "Модный приговор" 12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele ştiri" 12.25 Teleshopping 12.45 "Время обедать!" 13.20 "Доброго здоровьица!" 14.00 Другие новости 14.30 "Понять. Простить" 15.30 "Женский доктор" 16.20 "Последний герой" 18.40 "Истина где-то рядом" 18.55 "Человек и закон" 19.55 "Поле чудес" 21.40 "Время" 22.15 "Один в один". Sîmbătă, 10 august TVM 6.00, 21.00 Știri. 6.10 "Global 3000". 7.05 Dor. 7.35 "CROITORAȘUL CEL VITEAZ". 9.05 "Cele mai frumoase insule ale lumii". 10.00 Știință și inovare. 10.30 Părinți și copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Chișinăul de ieri și de azi. 12.20, 13.20 Cine vine la noi? 13.00 Știri pozitive. 14.20 "Orașele portuare ale lumii". 15.05 "Sandocan". 16.00 "Euroboxx". 16.30 Portrete în timp. 17.00, 22.00 Știri (rus). 17.15 Art-club. 17.50 "Tot cu dansul mă mîngîi". 18.10 Erudit-cafe. 19.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 O seară în familie. 21.25 Destine de colecție. 22.20 "RINO GAETANO".

"Global 3000". 12.00 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 "Cele mai frumoase insule ale lumii". 14.00 Baștina. 14.45"Croitoraşul cel viteaz". 16.20 "A fost odată...". 17.00, 22.00 Știri (rus). 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria "Milioane pentru Moldova". 19.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 Cine vine la noi? 21.20 Artelier. 22.20 "RINO GAETANO". PRIME TV 6.00, 10.00, 12.00 Новости 6.10 "Мой сын – Андрей Краско" 7.05 "Любить…" 8.25 "Армейский магазин" 8.55 Здоровье 10.15 Teleshopping 10.30 "Непутёвые заметки" 10.45 "Пока все дома" 11.30 Фазенда 12.15 "ВЕРНЫЕ ДРУЗЬЯ" 14.00 "ГАРАЖ" 15.40 Концерт Льва Лещенко 18.05 "Клуб Весёлых и Находчивых" 20.00 "100 de moldoveni au zis" 21.00 "Primele ştiri" 21.25 Воскресное "Время" 21.45 "Универсальный артист" 23.30 "ГОРОДСКИЕ ПИЖОНЫ". "ПОД КУПОЛОМ".

Comunicat de presă Implementarea Proiectului „Suport de urgenţă pentru agricultura Moldovei” în raioanele Ungheni, Nisporeni, Călăraşi La data de 29 mai 2013, Guvernul Republicii Moldova a semnat Acordul de finanţare cu Asociaţia Internaţională de Dezvoltare (IDA) privind realizarea Proiectului „Suport de urgenţă pentru agricultura Moldovei”, în baza căruia Republica Moldova a obţinut, cu titlu de credit, 10,0 mil. dolari SUA pentru contracararea consecinţelor secetei dezastruoase din anul 2012. Legea pentru ratificarea Acordului a fost promulgată de Preşedintele ţării la 15 iulie 2013. Obiectivul Proiectului Suport de Urgență pentru Agricultura Moldovei (PSUAM) prevede atenuarea efectelor negative ale secetei din 2012, ajutând la restabilirea producerii porumbului şi a grâului şi de a preveni reducerea şeptelului de animale în cele mai afectate raioane ale Republicii Moldova. Conform prevederilor Acordului privind realizarea Proiectului „Suport de urgenţă pentru agricultura Moldovei”, mijloacele financiare vor fi distribuite fermierilor din raioanele care au fost cele mai afectate de seceta din anul 2012, pentru compensarea parţială a cheltuielilor suportate la semănatul grâului de toamnă în anul 2012 şi porumbului în primăvara anului 2013. Criteriile de eligibilitate a beneficiarilor pentru compensarea parţială a cheltuielilor Vor fi eligibili să aplice şi pot accesa compensarea parţială a cheltuielilor suportate la semănatul grâului de toamnă în anul 2012 şi porumbului în primăvara anului 2013 persoanele fizice sau juridice care au semănat suprafaţa de teren deţinută cu: 1) grâu de toamnă, cererea căruia a fost depusă şi acceptată în condiţiile HG nr. 766 din 15.10.2012; 2) porumb semănat în primăvară anului 2013, care vor depune o cerere, în acest sens; 3) producătorul agricol provine din oricare raion al republicii cu excepţia raioanelor Briceni, Edineţ şi Drochia; 3) producătorul agricol este deţinătorul legal al terenului agricol însămânţat; 4) suprafaţa minimă însămânţată cu porumb sa fie indivizibilă (consolidată) şi să constituie 0,5 ha şi mai mult. Agricultorii care corespund întocmai acestor criterii trebuie să se adreseze la Comisiile speciale create în cadrul primăriilor din localităţile eligibile. Solicitanţii care nu corespund cel puţin unuia din criteriile expuse mai sus, nu vor fi incluşi în listele pentru compensarea parţială a cheltuielilor suportate la semănatul porumbului. Procesul de recepţionare şi administrare a cererilor pentru compensaţii la porumb va include constituirea Comisiilor speciale ale primăriilor care vor examina cererile depuse de agricultori, vor întocmi listele beneficiarilor de compensaţii şi le vor prezenta secţiilor/serviciilor teritoriale ale Agenţiei de Intervenţii şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA), care după verificarea corespunderii criteriilor de eligibilitate a documentaţiei depuse şi vor transmite cererile şi listele depuse către Comisia centrală de profil, constituită prin ordinul MAIA. Termenul limită de depunere a cererilor la Comisiile speciale ale primăriilor este 20 august 2013. Comisia centrală de profil, compusă din reprezentanţi ai MAIA, AIPA asociaţiile profesionale, în termen de 20 de zile lucrătoare de la recepţionarea documentelor va verifica, calcula şi autoriza spre plată compensaţiile pentru suprafaţa terenurilor agricole semănate, în conformitate cu Manualul operaţional al proiectului.

Multstimate Domnul Tudor COSTRU! La zi aniversară, cu ocazia jubileului pe care-l sărbătoriţi, primiţi felicitările noastre cordiale. Vă transmitem un călduros omagiu pentru angajamentul dumneavoastră profesional și contribuţia deosebită la capitolul exercitării profesiei de MANAGER. Vă adresăm sincere mulţumiri pentru efortul pe care îl depuneţi pentru ocrotirea sănătăţii populaţiei, pentru competenţa și demnitatea dumneavoastră profesională și intelectuală, cunoștinţele profunde și vitale, înaltele calităţi morale și cultură rafinată. Aveţi toată recunoștinţa colegilor și a pacienţilor care admiră în dumneavoastră verticalitatea omului deosebit și profesionalismul medicului perfecţionist. Sînt nenumărate meritele pe care le aveţi în domeniul consolidării sistemului de sănătate și, cu siguranţă, vor mai urma. De aceea, vă dorim ca toate visele și gîndurile bune să se împlinească și să vă aducă împăcare spirituală, satisfacţie în faţa desăvîrșirii, ambiţie în atingere de orizonturi noi. Multă sănătate, pace și liniște sufletească, înţelegere, energie creatoare, bunăstare, optimism, tenacitate și activitate profesională fructuoasă! Cu deosebit respect, angajaţii Spitalului Raional Nisporeni

AIPA, în baza procesului-verbal al Comisiei centrale de profil, va asigura perfectarea documentelor privind transferul compensaţiilor, de regulă, la contul bancar al beneficiarului, iar în cazul când acesta nu deţine cont bancar, compensaţia va fi repartizată beneficiarului prin intermediul oficiilor poştale la domiciliul beneficiarului, în baza Listelor aprobate de Comisia centrală de profil şi înaintate Î.S. „Poşta Moldovei”. Termenul-limită de transferare a compensaţiilor producătorilor agricoli este 31 octombrie 2013. Serviciului de Extensiune Rurală administrat de ACSA este responsabil de campania de informare a producătorilor agricoli, acordarea suportului consultativ şi logistic Consiliilor speciale locale şi de implementare a mecanismului de soluţionare a reclamaţiilor (plângerilor) parvenite de la producătorii agricoli.

Informaţie adiţională şi depunerea reclamaţiilor la adresa: or. UNGHENI, OO “Centrul de Consultanţă şi Şcolarizare” Telefon: 0236 24661; e-mail: acsa@csbu.com str. Naţională 17, etaj. 2 or. NISPORENI, OO “Colina” Telefon: 0264 22898, e-mal: colina@mtc-ns.md, Adresa: str. Suveranităţii, nr. 2, oficiul 312. or. CĂLĂRAŞI, AO “Agroconsultant” Călăraşi Telefon: 0244 21867, 069405393; e-mail: acsacalarasi@mtc-cl.md Adresa: str. 31 august 1989, nr. 6

ÎN MEMORIAM În anul 1982, a venit la Spitalul raional din Ungheni un tînăr specialist, o doctoriţă frumoasă, plină de viaţă, dornică de a munci, cu multă dragoste pentru oameni şi pentru profesia sa. S-a inclus în activitate cu toată firea, cu tot sufletul şi aşa a continuat toţi anii pe care i-a avut la dispoziţie. A ars ca lumînarea, stînd mereu de veghe, zi şi noapte, la căpătîiul copiilor bolnavi, fie că erau în maternitate, în secţia de copii sau la policlinică. O vedeai în permanenţă mergînd cu pas grăbit, cu gîndul la suferinţele copiilor. Era înconjurată de zeci de bolnavi, era solicitată la maximum. Reuşea, de fiecare dată, să-i examineze pe toţi, să-i ajute, luîndu-le din durerea lor şi punînd-o în sufletul ei. Un medic adevărat altfel nu poate.

A trăit pentru lume uitînd de sine. Nu a ştiut ce-i odihna, liniştea. Mereu a fost în zbucium, în valul suferinţelor, al durerilor şi plînsului. Nu avea timp nici măcar să schimbe cîteva cuvinte cu colegii săi – mereu la muncă, mereu în alergare. A fost un doctor adevărat – Ecaterina GHERASIMOVA – un suflet plin de iubire. Timp de 33 de ani şi-a îndeplinit cu sfinţenie datoria de medic neurolog pentru copii. Halatul ia rămas nepătat. A plecat dintre noi la doar 55 de ani. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Colegii de serviciu de la Spitalul raional şi Secţia consultativă Ungheni

Diverse | Natalia Junghietu

2 august 2013

La bucătărie | Irina Caducenco

Ieftin și la îndemînă

Negresă cu alune Ingrediente: 200 gr făină, 150 gr zahăr, 200 gr gem de caise, 200 gr alune măcinate, 1/2 linguriţă scorţișoară, 1/2 linguriţă cu bicarbonat, 1/2 lămîie, 100 gr ciocolată neagră de post, 200 ml apă, 100 ml ulei, 2 linguri cacao, o fiolă esenţă de rom, sare. Mod de preparare: Într-un castron, amestecaţi gemul cu apa și

zahărul pînă se topește complet. Adăugaţi 1/2 din cantitatea de alune măcinate, scorţișoara, coaja rasă de lămîie, esenţa de rom și uleiul. Puneţi bicarbonatul stins în puţină zeamă de lămîie. Încorporaţi făina amestecată cu cacao. Compoziţia obţinută turnaţi-o într-o formă unsă cu ulei și tapetată cu făină. Coaceţi la cuptor, la foc moderat, apro-

Cinci motive pentru a consuma pepene verde (harbuz) ximativ o oră. După ce s-a copt, ungeţi deasupra cu ciocolată topită și presărați alunele măcinate. Tăiaţi negresa după ce s-a răcorit.

Curios Şlapii, un adevărat pericol pentru sănătate Deși par comozi, șlapii sînt la fel de periculoși pentru picioare ca și tocurile. Pe lîngă faptul că pot provoca dureri la nivelul articulaţiilor, șlapii pot chiar să deformeze mersul. Pentru că picioarele sînt ţinute în încălţări doar de o mică bretea, degetele încearcă la fiecare pas să apuce talpa șlapilor pentru a reda o oarecare stabilitate. Cu timpul, această acţiune de prindere a tălpii duce la suprasolicitarea mușchilor, lucru care poate declanșa inflamarea tendonului ce leagă mușchiul de os. De asemenea, utilizarea zilnică, pentru o perioadă lungă de timp, a șlapilor favorizează deformarea degetelor și apariţia sau înrăutăţirea monturilor de pe ele. Atunci cînd purtăm prea des șlapi, favorizăm și apariţia stresului asupra oaselor. Punînd presiune în mod repetat asupra oaselor, putem risca să

suferim fisuri chiar și în lipsa unui șoc sau a unei lovituri. Din cauză că în șlapi picioarele noastre au o altă poziţie decît în mod normal, ne schimbăm întregul stil de mers. Oamenii de știinţă au realizat un studiu în care au confirmat că, atunci cînd purtăm șlapi, facem pași mai mici, iar călcîiele noastre lovesc pămîntul cu forţă, lucru care poate cauza dureri ale gleznelor, genunchilor, șoldurilor și spatelui. În șlapi, picioarele se mișcă în fiecare moment și se freacă de talpă. Aceste frecări constante pot determina apariţia unei senzaţii de arsură în talpă sau a bătăturilor ori a bășicilor. Deci, cel mai indicat este să alegi pantofi confortabili, închiși, atunci cînd mergi mult pe jos sau conduci. Șlapii sînt făcuţi doar pentru piscină, pentru plajă, nu pentru plimbare.

Calendar creștin-ortodox | 5 – 11 august Luni Sf. Cuv. Ioan Iacob de la Neamț-Hozevitul; Sf. Mc. Trofim și Teofil; Sf. Mc. Foca; Sf. Mc. Vitalie. Marți Sf. Mc. Hristina; Sf. Mc. Ermoghen. Miercuri Sf. Cuv. Teodora de la Sihla; Adormirea Sf. Ana; Sf. Olimpiada și Eupraxia; Sf. Părinți de la Sinodul V Ecumenic. Joi Sf. Mc. Ermolae; Sf. Mc. Paraschevi. Vineri Sf. Mare Mc. și Tămăd. Pantelimon; Cuv. Antuza și Marcel. Sîmbătă Sf. Ap. și diac. Prohor, Nicanor, Timon și Parmena. Duminică Duminica a 7-a după Cincizecime. Sf. Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului; Sf. Mc. Calinic, Veniamin și Mamant.

PP EXPRESUL Publicaţie de informaţii, analiză şi opinii Editor: SC Miraza SRL IDNO: 1003609009231 Fondator: Cristian Jardan Director: Lucia Bacalu Redactor-șef: Ina Landa Secretar de redacţie: Vitalie Harea Redactori: Natalia Junghietu, Tudor Josanu Contabil-şef: Angela Covaliov Tiparul executat la Edit Tipar Grup Chişinău Tiraj total: 2345 ex. P - publicitate, PP - publicitate politică Adresa: or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, oﬁciul 229 Telefon: 0236 28575 Mobil: 069042758, 079389088 E-mail: unexpres@gmail.com Web: www.expresul.com Subredacţia Călăraşi: str. Eminescu 33 Tel.: 0244 22878, 069906846 Ziarul este membru al Asociaţiei Presei Independente (API), iar API este aﬁliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor şi a Producătorilor (WAN IFRA)

Bancuri Era odată un om foarte zgîrcit, care a muncit toată viața si a economisit mulţi bani. Înainte să moară îi spune soției: - Cînd voi muri, să pui toți banii mei în sicriu. Vreau să-i iau în viața de veci cu mine. Soția a promis că așa va face, iar el a murit împăcat. Cînd s-a terminat ceremonia și groparii se pregăteau să închidă sicriul, soția îi oprește: - Stați un moment! Avea o cutie mică de metal cu ea. S-a apropiat și a pus cutia în sicriu. Apoi groparii au inchis sicriul și l-au coborît în groapă. - Dragă, știu că nu ești atît de nebună încît să pui toți banii în sicriu, îi spuse prietena sa. Soția răspunse: - Sînt creștină. Nu pot să-mi retrag cuvîntul. I-am promis ca voi pune banii în sicriu cu el. - Vrei să spui că i-ai pus toți banii?! - Sigur că da, răspunse văduva. I-am pus în contul meu, iar în cutie i-am pus cecul. Dacă poate să-l încaseze, să cheltuie banii…

Dulce, zemos și foarte sănătos pentru întreg organismul, pepenele verde este cel mai căutat fruct în perioada verii. Acesta nu numai că este răcoritor și gustos, dar are și o mare valoare nutritivă. 1. Detoxifică organismul. Pentru că mai mult de 90% din compoziţia sa este apă, pepenele verde curăţă și detoxifică organismul, elimină toxinele din ficat, protejează intestinele subţiri. Este recomandat persoanelor cu un grad mai mare de uzură a organismului, bătrînilor și celor care au o alimentaţie încărcată de toxine. 2. Reduce inflamaţiile. Pepenele verde răcorește și potolește setea, dar contribuie și la reducerea unor inflamaţii la nivelul organismului, care pot fi legate de apariţia astmului, a aterosclerozei, a diabetului, a artritei și a cancerului de colon. 3. Hidratează și vitaminizează. Miezul zemos și delicios are efecte revigorante și energizante asupra organismului. Specialiștii nutriţioniști ne recomandă să-l consumăm cu încredere, întrucît reprezintă una dintre cele mai eficiente metode de hidratare și de vitaminizare pe timpul verii. 4. Ne scapă de stres. Este o sursă importantă de vitamine B6, B1, C, A, de potasiu, magneziu și aminoacizi. Vitamina B6 ajută la păstrarea sănătăţii creierului și la combaterea anxietăţii, a stresului și chiar a atacurilor de panică. 5. Mărește imunitatea. Pepenele verde are un conținut ridicat de vitamina C, care este un antioxidant puternic, ajutîndu-te să previi bolile. De asemenea, consumul regulat de alimente care conțin vitamina C îți poate proteja celulele împotriva factorilor nocivi. Atenţie însă! Foarte mulţi pepeni verzi din pieţe conţin o cantitate mare de nitraţi, ceea ce poate duce la intoxicaţii.

Horoscop | 5 – 11 august Berbec Veți căuta să fiți în centrul atenției și vă veți lăsa conduși de primele impulsuri, ceea ce nu este indicat. Financiar, veți avea numai de cîștigat. Taur Sînteți foarte motivați și dornici să începeți lucrul la un nou proiect. Veți reuși să aduceți echilibrul în relație, fiind dornici de stabilitate. Gemeni Aveți serioase motive de îngrijorare la serviciu, șefii sînt nemulțumiți, riscați să vă pierdeți credibilitatea. Ar fi cazul să reveniți pe linia de plutire. Rac Se prevede o săptămînă încărcată la serviciu, deși, de altfel, va fi destul de pozitivă. În plan financiar nu există momentan motive de îngrijorare. Leu Săptămîna în curs reprezintă o perioadă excelentă din punct de vedere sentimental. Cu banii stați mai prost, dar totul se va rezolva. Fecioara Urmează cîteva zile foarte agitate, în care veți avea nevoie de întreg talentul organizatoric pentru a pune la punct un eveniment important în familie. Balanța Veți avea multe schimbări de făcut , nu toate plăcute sau favorabile interesului propriu, dar oarecum forțate de împrejurări. Scorpion Sînteți angrenați în tot felul de proiecte și acțiuni în interes personal, dar care se vor dovedi a fi mai obositoare decît ați fi crezut. Săgetător Nimic nu pare să vă stea în cale. Aveți o putere de muncă extraordinară și sînteți foarte motivați financiar. Aveți grijă la sănătate. Capricorn Este de preferat să nu neglijați partenerul de viață, așa cum aveți de multe ori tendința să o faceți. E timpul să vă luați o mică vacanță. Vărsător O săptămînă plină de surprize în plan sentimental și răsturnări de situații. Stresul și problemele personale nu trebuie să vă afecteze sănătatea. Pești Veți avea parte de o săptămînă mai relaxată, la serviciu lucrurile stau bine, financiar vorbind aveți chiar mari șanse la cîștiguri neașteptate.

Meteo | 5 – 11 august 5 august: noaptea - +20° (cer senin); ziua - +28° (cer senin). 6 august: noaptea - +18° (cer senin); ziua - +30° (cer senin). 7 august: noaptea - +20° (cer senin); ziua - +32° (cer senin). 8 august: noaptea - +22° (cer senin); ziua - +33° (cer senin). 9 august: noaptea - +22° (cer senin); ziua - +33° (cer senin). 10 august: noaptea - +23° (cer senin); ziua - +30 (cer puțin noros, ploaie slabă). 11 august: noaptea - +22° (cer senin); ziua - +33° (cer senin).

Fotograﬁa săptămînii | La Corneşti (oraş), pe dealul mare... Fotograﬁe: Natalia Junghietu