Buletin DCDI nr.10 by Universitatea Babes Bolyai

Universitatea BabeČ&#x2122;-Bolyai Cluj-Napoca

Buletinul Informativ al Departamentului de Cercetare, Dezvoltare, Inovare Nr. 10, Aprilie 2009

Buletinul Informativ al Departamentului de Cercetare, Dezvoltare, Inovare

Profesor Dr. Iustinian Petrescu In memoriam

Un dascăl, un cercetător instituţional, dorind să restrângă învăţământul geologic doar la excelent, un om deosebit. A plecat dintre noi, prematur, o mare personalitate a geologiei clujene. Ne vine greu să acceptăm că profesorul Petrescu nu mai este printre cei vii şi activi, el, cel care era un exemplu de acţiune şi iniţiativă. De tănăr, profesorul Petrescu a fost un cadru didactic de mare perspectivă. Profesorii mai în vârstă vorbeau despre el cu admiraţie şi, uneori, cu o uşoară nuanţă de invidie. Si nu e de mirare, pentru că obţinuse doctoratul înaintea unora care-l depăşeau cu mult în vârstă, într-un domeniu în care tradiţia clujeană era firavă, paleobotanica, un domeniu pe care l-a dezvoltat ulterior prin studii remarcabile de paleodendrologie şi palinologie. Rezultatele deosebite în aceste direcţii l-au făcut conoscut nu numai pe plan naţional ci şi internaţional ca un specialist de primă mână. Dar nu s-a mulţumit să fie doar un cercetător de elită; ca un adevărat dascăl a creat în jurul lui o şcoală, îndeosebi în domeniul palinologiei. Mereu activ, mereu doritor de înnoire, mereu preocupat de soarta instituţiei pe care o servea. Ce ar fi fost oare geologia clujeană de după anii ’80 fără profesorul Petrescu? Atunci când alţii ne doreau dispăruţi

Bucureşti, profesorul Petrescu şi-a pus întreaga energie în slujba supravietuirii geologiei clujene, şi prin eforturi instituţionale, dar mai ales personale, a reuşit. In aceeasi ani ’80, într-o perioadă când unii îşi doreau să fie unici în peisajul învăţământului geologic clujean, când scoaterea la concurs a unor posturi didactice era de domeniul fanteziei, profesorul Petrescu, cu o incomparabilă viziune a viitorului, a creat Centrul de Cercetări Geologice în care au fost incluşi cei mai remarcabili absolvenţi ai acelor ani şi care a devenit pepiniera de cadre didactice de după 1990. Si încă odată, la începutul acestui mileniu, profesorul Petrescu a fost primul care a simit pulsul viitorului. A dorit, a actionat, s-a luptat si a reusit să înfiinţeze Facultatea de Mediu, pe care a condus-o în primii ani şi căreia i-a dat un important impuls spre viitor. Si iată, atunci când ne aşteptam la noi iniţiative, la noi succese, la noi remarcabile rezultate ştiinţifice, a fost oprit de o forţă căreia nici dorinţa, nici perseverenţa, nici voinţa nu i se pot opune. Am sperat cu toţii, până în ultima clipă, că va depăşi aceste momente şi ne va bucura, cu prezenţa sa activă, în următorii ani. Dar n-a fost să fie... Este o pierdere inestimabilă pentru geologia

Nr. 10 Aprilie 2009

clujeană şi românească, pentru societatea în ale cărei probleme s-a implicat activ de atâtea ori, pentru familia care îi era profesorului Petrescu la fel de importantă ca profesia. Va rămâne în inima noastră, profesorul şi cercetătorul de elită, persoana activă şi inovativă, Omul deosebit care nu de puţine ori le-a întins o solidă mână de ajutor altor oameni. Vom purta mereu regretul că soarta l-a luat mult prea devreme dintre noi, că nu ne-a lăsat să beneficiem de ceea ce puterea lui de creaţie ar fi putut produce în anii care vin. Prof. dr. Ioan I. Bucur

*** Ni-l amintim pe Profesorul Petrescu în urmă cu 25-30 de ani. Un bărbat brunet, în puterea vârstei, mereu în mişcare, căutând să folosească fiecare minut pentru activitatea didactică, pentru a căuta un articol în bibliotecă, pentru a mai scrie câteva rânduri la o carte sau pentru a mai face un pas în cercetările sale. La cursuri, avea darul de a însufleţi studenţii, vorbind cu patos despre devenirile planetei Pământ, punctând cu interpretări proprii sau descrieri şi observaţii izvorâte din experienţa personală, conceptele ce alcătuiau obiectul prelegerii. În puţinele clipe de răgaz dintre cursuri, i se auzea vocea limpede şi convingătoare, schimbând o vorbă cu colegii, pe coridoarele facultăţii. Probabil, cea mai mare satisfacţie i-o producea munca de cercetare – putea să petreacă multe ore în şir ţintuit în faţa microscopului, schiţând cu mişcări ferme grăuncioarele de polen extrase din carote sau din probele culese cu multă trudă de pe teren.

– A, uite un nuc mai frumos decât în carte! Un pin, un molid, un stejar exotic..., reconstituia cu încântare, pornind de la minusculele granule de polen, pădurile ce în urmă cu milioane sau zeci de milioane de ani se legănau pe teritoriile actuale ale Olteniei, în Sălaj sau Valea Jiului sau în alte părţi ale ţării.

perioadele cât a îndeplinit funcţia de Decan, mai înâi la Facultatea de Biologie, Geografie şi Geologie, iar mai târziu la Ştiinţa Mediului. Activitatea ştiinţifică a Profesorului Petrescu rămâne un model, chiar dacă ceretătorii de astăzi au la dispoziţie instrumente mult mai evoluate şi mai performante decât în urmă cu 30 sau 40 de ani.

Entuziasmul său molipsitor a atras o pleiadă de discipoli, încercând fiecare să guste satisfacţia de a pătrunde în tainele lumilor de mult apuse. Alături de inţiativă generoasă şi necondiţionată, aceasta a fost baza pe care Profesorul Petrescu a clădit o şcoală. Mai mult decât atât, construcţia pe care a creat-o nu a fost orientată nuami spre domeniul pe care el însuşi l-a cultivat, ci către orice discipline de care Geologia clujeană avea nevoie şi care puteau contribui la consolidarea acesteia. Au fost momente de maximă încordare, în care era pusă sub semnul întrebării existenţa Geologiei la Cluj. Datorită abnegaţiei Profesorului Petrescu şi altor câtorva colegi, aceasta a rezistat şi a continuat să existe, pregătind specialişti şi producând ştiinţă de calitate. Colectivul de Cercetări Geologice, înfiinţat de Profesorul Petrescu în anii ’80, a reprezentat o soluţie ingenioasă şi eficientă pentru a răspunde crizei de resurse umane ce se prefigura la nivelul Departamentului. Unii dintre membrii Colectivului de atunci constituie un segment important al actualului corp didactic.

Studiile sale, în număr de peste 150, au apărut în prestigioase reviste naţionale şi internaţionale. A publicat mai mult de 20 de cărţi, unele dintre ele reprezentând premiere pentru ştiinţa românească. Amintim aici Plante fosile, Palinologie, Geologia zăcămintelor de cărbuni, Macro şi microflora oligocenă de la Corneşti-Aghireş, la acesta din urmă colaborând cu Academicianul Răzvan Givulescu, un alt mare cercetător al plantelor fosile, care ne-a părăsit nu demult. De asemenea, a căutat să facă cunoscută Geologia în rândul publicului larg, prin volume adresate unei game extinse de cititori. Între acestea se numără: Algeria – drumuri şi popasuri, Coloşi printre vieţuitoarele străvechi, Pământul – o biografie geologică. Din nefericire, Profesorul Petrescu ne-a părăsit mult prea devreme, când mai avea o mulţime de lucruri de realizat. A căzut secerat de o boală nemiloasă, căreia i-a rezistat cu îndârjire vreme de doi ani. Mereu însufleţit de optimism, făurea fără încetare planuri pentru viitor, ca şi cum fiecare zi ar fi fost necuprinsă, ca şi cum vieţile noastre ar fi fost fără de sfârşit. Să-i păstrăm vie memoria, să-i continuăm cu respect munca şi să ducem mai departe idealurile pe care le-a nutrit.

Profesorul Petrescu a fost înzestrat cu o înclinare spre chibzuinţă şi diplomaţie ce l-au ajutat să rezolve problemele curente şi să soluţioneze cu eleganţă potenţialele conflicte, mai mari sau mai mici, ce ameninţă coeziunea unei comunităţi. Aceste calităţi au fost demonstrate cu prisosinţă în

Conf. dr. Călin Baciu

Buletinul Informativ al Departamentului de Cercetare, Dezvoltare, Inovare

Profesorul și omul de știință Iustinian PETRESCU

O imagine mereu vie în amintirea noastră: Profesorul Iustinian Petrescu – dascăl şi remarcabil om de ştiinţă

Iustinian Petrescu s-a născut la data de 2 noiembrie 1941 în satul Mogoşeni, comuna Scoarţa, jud. Gorj (România). Şi-a făcut studiile universitare la Facultatea de Biologie-Geologie-Geografie a Universităţii “Babeş-Bolyai” din ClujNapoca, pe care a absolvit-o în anul 1964. In anul 1969 şi-a luat doctoratul în geologie la Univesitatea din Bucureşti. Dupa absolvire, în anul 1964, a fost angajat în cadrul Catedrei de Geologie (Universitatea “Babeş-Bolyai”), trecând de-a lungul anilor prin to-

ate treptele ierarhiei universitare: preparator (1964-1969), asistent (1969-1971), şef de lucrări (19711980), conferenţiar (1980-1990) si profesor din anul 1990. De-a lungul carierei, a urmat diferite stagii de perfecţionare: martieiunie 1966 la Institutul de petrol din Bucureşti, aprilie-iulie 1970 în cadrul Departamentului de Geologie al Universităţii din Lyon etc. În anii universitari 1971-1972 şi 1972-1973 a fost profesor asociat la Universitatea franceză din Constantine (Algeria).

Din octombrie 1984 şi pana în martie 1992 a condus Facultatea de Biologie-Geologie-Geografie a Universităţii “Babeş-Bolyai” în calitate de decan. În martie 1985, în cadrul Departamentului de Geologie, a înfiinţat Colectivul de Cercetări Geologice, pe care l-a condus cu multă responsabilitate aproape două decenii. Acest colectiv a fost la vremea respectivă pepiniera în care, sub îndrumarea distinsului profesor, s-au format viitoare importante cadre didactice ale actualului învăţământ geologic al Universităţii “Babeş-Bolyai”. Un merit de seamă, care justifică încă o dată renumele profesorului Petrescu ca remarcabil creator de scoala, este acela de a se fi implicat în înfiinţarea unei noi facultăţi în cadrul Universităţii clujene, Facultatea de Stiinţa Mediului. De la 1 octombrie 2002 a fost ales ca decan al acestei facultăţi pe care a condus-o cu competenţă şi demnitate, până la sfârşitul anului 2007, promovând valori autentice şi sporindu-i prestigiul. Când vorbim despre profesorul Petrescu nu putem să nu ne aducem aminte de uimitorul său spirit de iniţiativă pe care l-a folosit mereu pentru promovarea calităţii şi prestigiului învăţământului clujean.

Nr. 10 Aprilie 2009

Decanul Iustinian Petrescu alături de colegi (prof. dr. Iovanca Haiduc şi prof. dr. Dumitru Ristoiu) şi colaboratori (Corina Berkesy) la aniversarea a 5 ani de la înfiinţarea Facultăţii de Stiinta Mediului (9 martie 2007)

In acest sens, a iniţiat şi organizat numeroase simpozioane pe tematici aflate în actualitate. Iată câteva dintre contribuţiile domniei sale în acest sens: Simpozionul naţional “Formaţiunile geologice din bazinul Transilvaniei” (ediţia 1986-Eocenul, ediţia 1988-Oligocenul, ediţia 2000-Miocenul), toate finalizate cu volume tipărite (în lb. engleză şi lb. franceză) Simpozionul naţional de Paleoclimatologie (decembrie 1989), finalizat cu un volum de comunicări (în lb. engleză şi lb. franceză) Simpozionul naţional de Paleobotanică-Palinologie (ediţia 1982, ediţia 1986 şi finalizate cu un volum de comunicări) (în lb. engleză şi lb. franceză)

Simpozionul naţional “Mediuagresiune şi protecţie”, ediţia I-a în 1997 (finalizat cu un volum de comunicări, 328p.); Simpozioanele naţionale “Mediul - Cercetare, Protecţie şi Gestiune”, finalizate cu volume de comunicări , aparărute în Presa Universitară Clujeană, 2003-2006;

Cele peste 300 de lucrări ştiinţifice publicate (din care circa 80 în periodice din Franţa, Spania, Italia, Elveţia, Germania) şi 31 volume (cursuri universitare, cărţi şi tratate) fac dovada performanţelor sale ştiinţifice deosebite. Datorită acestor performanţe a fost ani la rând coordonatorul seriei GEOLOGICA, din colecţia Universitaria.

A avut şansa de a beneficia de mai multe perioade de specializare şi documentare în Franta (1970, 1973, 1993), Grecia (1978), Polonia (1984), Canada (1990), Spania (1993, 2001), etc. Aceste stagii au constituit şi oportunităţi pentru profesorul Petrescu de a stabili colaborări importante cu universitaţi de prestigiu cum ar fi: Universitatea din Lyon, Montpellier, Strasbourg si Torino.

Rezultatele cercetărilor sale au stat la baza a numeroase studii prezentate în cadrul unor manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale. Să amintim doar câteva din aceste manifestări: 1970 – Primul Simpozion Naţional de Palinologie, Novosibirsk (Rusia), 1993 – al VIII-lea Simpozion Internaţional al Neogenului din Regiunile Mediteraneene, Marseille (Franta), 1993 – Simpozio-

Buletinul Informativ al Departamentului de Cercetare, Dezvoltare, Inovare

(252 p.), Ed. Tehnică 1990). Astăzi, studiile şi interpretările paleoclimatice sunt prioritare, antrenând cercetători din întrega lume pentru elucidarea cauzelor din trecutul geologic al Pământului care au provocat importante modificari climatice şi care ar putea explica tendinţele climatice actuale. Meritele i-au fost recunoscute de-a lungul întregii sale cariere, obţinând diferite distincţii şi recunoaşteri. Astfel, două din volumele sale au primit premiul Academiei Române: Plante fosile – Introducere în Paleobotanică (470p.), Ed. Dacia 1981, Cluj-Napoca   si Geologia zăcămintelor de cărbuni, Un moment de repaus in mijlocul naturii. vol. I (314p.), II (335p.), Ed. Tehnică, Profesorul Iustinian Petrescu alături de studenţi în aplicaţia practică Bucureşti, 1986, 1987. (Râpa Roşie, 7 mai 2006) Una din calităţile recunoscute ale profesorului Iustinian Petrescu a fost nul Internaţional de Paleoecologie, că, în anul 1989, când profesorul aceea de a împărtăşii urmaşilor cât Strasbourg (Franta), 1995 – al Petrescu a organizat primul Sim- mai mult din competenţele domniei IX – lea Simpozion Internaţional de pozion de Paleoclimatologie din sale. In acest spirit, a format timp de Palinologie de la Aix-en-Provence România, preocupările în acest sens câteva decenii, generaţii de geoerau încă la început. Un an mai târ- logi, punând o imensă încărcătură (Franta), etc. ziu, scoate şi prima carte în care dez- sufletească în desăvârşirea lor. Mai A intuit mereu uimitor direcţiile bate modificările climatice surveni- trebuie să subliniem faptul că, nu de cercetare cu impact semnifi- te de-a lungul timpului geologic puţini sunt cei care şi-au pregătit cativ în lumea ştiinţei. Aşa se face (Perioadele glaciare ale Pământului şi susţinut tezele de doctorat sub coordonarea remarcabilului dascăl. Din martie 1990, sub conducerea sa au fost finalizate 13 teze de doctorat iar în momentul trecerii în nefiinţă se mai aflau sub îndrumarea sa îincă 24 de doctoranzi. Cercetarea a constituit mereu o provocare pentru regretatul Iustinian Petrescu. Palinologia, paleobotanica şi paleoclimatologia sunt, pe lângă disciplinele predate de către profesorul Petrescu şi direcţiile de cercetare dezvoltate de către omul de ştiinţă Iustinian Petrescu, cele care i-au oferit consacrarea.   Pe diferite tematici aparţinând diProfesorul Iustinian Petrescu în mijlocul studenţilor săi (Muzeul Regiunii Porţilor de Fier, Dr.T. Severin, 11 mai 2006) sciplinelor enunţate, începând

Nr. 10 Aprilie 2009

din 1995, a condus un număr de 8 granturi finanţate de catre Ministerul Educaţiei şi Cercetării Bucureşti. Dintre acestea menţionăm: - Evoluţia paleoclimatelor din România în timpul Terţiarului. (1996), - Evoluţia paleocli-matică în Neogenul superior şi Cuaternarul din România în lumina datelor paleontologice şi evaluarea paleomediilor generatoare de cărbuni. (1997-1999), - Evoluţia organismelor vegetale şi animale în Tertiarul din nord-vestul Transilvaniei şi bazinele adiacente din vest: studiu comparativ şi reconstituiri de paleomediu (1998-2000), - Paleomediile de geneza ale formatiunilor cu evaporite (sare si gips) din Tertiarul Transilvaniei (studii de paleoclimatologie, sedimentologie, paleogeografie, tectonica si modele de geneza) (20002002). - Schimbări climatice în Terţiar şi crize în mediul continental pe teritoriul României (argumente palinologice, paleobotanice şi sedimentologice) (2003) Un merit care poate fi de asemenea atribuit regretatului profesor este acela de a a fi susţinut cu convingere şi mult entuziasm, aplicaţiile practice ale studenţilor. Prilej de cunoaştere a realităţilor din teren şi de coagulare a colectivelor, aplicaţia studenţilor a fost una din activităţile preferate ale profesorului Petrescu. Prezent pe teren, în mijlocul studenţilor, cu inegalabilul său har pedagogic, a constituit un adevărat simbol pentru mulţi din studenţii noștri. A crezut în eficienţa acestei activităţi şi a promovat-o ori de câte ori a avut prilejul. Am avut onoarea

să fiu educată în acest spirit de către domnul profesor, să-i fiu alături la aplicaţii practice cu studenţii şi să învăţ multe lucruri de la dânsul. A iubit oamenii, a iubit cultura, a iubit tot ceea ce a fost frumos şi onest în viaţă. S-a dedicat cu toată puterea sa de munca şi spiritul creator ştiinţei şi învăţământului geologic clujean. Foşti studenţi, actuali oameni de onoare ai societăţii   noastre pot afirma Veniţi dragi studenţi cu mândrie, că au să aducem un omagiu culturii româneşti! fost îndrumaţi sau Profesorul Iustinian Petrescu în faţa studenţilor, chiar sprijiniţi, la la un popas comemorativ în faţa statuii scriitorului Lucian Blaga (Lancrăm, 7 mai 2006) începutul carierei, de către profesorul Petrescu. Numeroşi sunt cei care fac parte dintre cola- un om printre oameni şi o personaboratorii distinsului profesor şi om litate printre personalităţile din lude ştiinţă, cei care, cu nostalgie, îşi mea academică şi ştiinţifică. aduc aminte de inegalabilul său Chiar dacă acum nu mai este prinspirit de echipă. tre noi, profesorul şi omul de ştiinta Am avut şansa şi onoarea să mă Iustinian Petrescu va dăinui mereu număr printre tinerii formaţi prin opera sa ştiinţifică, prin oamede către profesorul Iustinian nii pe care i-a format profesional şi Petrescu. Este o mândrie, dar şi o prin tot ceea ce a clădit în întreaga mare responsabilitate pentru mine, sa cariera. Vom păstra neştearsă în să duc mai departe, atât cât îmi stă amintirea noastră, dăruirea pentru în putinţă, unele din dezideratele profesie, corectitudinea şi dragocelui care, a crezut mereu că se po- stea de oameni care îl caracterizau. ate mai bine, că numai colaborarea şi munca în echipă pot contribui Dumnezeu să Vă odihneasca în substanţial la obţinerea de rezulta- pace domnule Profesor! te remarcabile. A fost iubit, stimat şi apreciat, a fost

Lector dr. Nicoleta BRISAN Facultatea de Știinta Mediului

Buletinul Informativ al Departamentului de Cercetare, Dezvoltare, Inovare

Contribuții științifice de excepție ale profesorului Iustinian PETRESCU capacităţii sale de a interpreta vechi vegetaţii terestre prin prisma vestigiilor foliare identificate. În acest sens amintim doar doua din publicaţiile profesorului Petrescu în domeniul amintit: • Cîteva date paleobotanice asupra Oligocenului superior din nord-vestul Transilvaniei. În: Bul. Geol. Minist. Min., 1, nr. 4, 1967, p. 44-50. • Observations concernant les feuilles de Daphnogene Unger, 1845 (Lauraceae, Magnoliophyta) de l’Oligocene de Corneşti-Aghireş (Department de Cluj, Roumanie). În: Tertiary Research, 17, nr. 1-2, 1996, p. 1-4. [În colaborare cu: R. Givulescu, O. Barbu].I

Profesorul Iustinian petrescu alături de alţi doi reprezentanţi ai paleobotanicii româneşti: regretatul profesor Răzvan Givulescu (dreapta) şi profesorul Nicolae Ţicleanu (stânga)

Întreaga activitate a regretatului profesor Iustinian Petrescu poate fi considerată una de înaltă valoare. Ştiinţa românească îi datorează dezvoltarea câtorva domenii importante, pe care le-a abordat din primii ani ai activităţii sale ştiinţifice. Primele cercetări s-au îndreptat asupra frunzelor fosile. Rezultatele studiilor paleobotanice abordate în perioada de început a carierei, au pus în evidenţă măsura

S-a îndreptat apoi, asupra studiului lemnelor fosile şi, aşa cum foarte frumos preciza un alt regretat cercetător al acestui domeniu, profesorul Givulescu, „a descoperit lucruri nebănuite în pădurile fosile ale Terţiarului, păduri pe care a reuşit să le reconstituie cu migală şi măiestrie”. Publicaţiile excepţionale în acest domeniu sunt numeroase, noi amintim doar câteva dintre ele: • Studiul lemnelor fosile din Oligocenul din NordVestul Transilvaniei. În: Mem. Inst. Geol. Geofiz., 27, 1978, p. 113-184; • The Occurence of the Genus Lithocarpoxylon Petrescu 1978 (Fagaceae) in the Teritory of Greece. În: Ann. Géol. Pays Hellén. 1-e Ser., 30, nr. 1, 1980, p. 366379. [În colaborare cu: E. Velitzelos, I. Stravopodis]. • Die Makroflora von Corneşti-Aghireş (Bez. ClujNapoca-Rumänien). II. Die Angiospermen. În: Documenta Naturae, 146, 2002, p. 1-13. [În colaborare cu: R. Givulescu, O. Barbu]. Un domeniu care i-a adus consacrarea a fost cel al palinologiei. Studiile asupra sporilor şi polenului plantelor fosile au fost cu adevărat remarcabile în cariera ştiinţifică a profesorului Petrescu. Prin acestea

Nr. 10 Aprilie 2009

a reuşit să-şi desăvârşească calităţile de cercetător al trecutului paleofloristic al Terţiarului din România. A avut uin număr impresionant de puiblicaţii în acest domeniu, atât articole în diferite reviste din ţară şi străinătate cât şi cărţi şi materiale didactice. Iată câteva din publicaţiile în acest domeniu: • Palynologie du Sarmatien (Miocene supérieur) de l’ouest de la Roumanie. În: Paleobiologie Continentale, 14, 1984, p. 385-396. [În colaborare cu: E. Nicorici]; • Contributions to the study of the geology and palynology Neogene Formation, with coal in the Braşov – Tîrlungeni area. În: St. Univ. Babeş-Bolyai. Geol.- Geogr., 30, 1985, p. 18-28. [În colaborare cu: R. Givulescu]. • Palynological approach to the vegetation and climate in Romania during the upper Neogene. În: Paleont.Evol., 24-25, 1992, p. 461-464. • The Oligocene macro- and microflora from Corneşti - Aghireş (NW of Romania) - general view. I. Fernsand conifers. În: Rev. Paleobiol., 14, nr. 1, 1995, p. 209-219. [În colaborare cu: R. Givulescu, O. Barbu]. • Palynological data concerning the salt from Sărăţel - Bistriţa. În: Contrib.Bot., 36, 2001, p. 163-171. [În colaborare cu: N. Bican-Brişan, C. Ciuta]. Ultima parte a activităţii de cercetare, profesorul Petrescu a dedicat-o studiilor unor aspecte de mediu, legate în primul rând de impactul unor activităţi geologice asupra factorilor de mediu. Trebuie să amintim în acest context cârteva contribuţii mai importante: • Riscuri potenţiale legate de lucrările de explorare şi exploatare a gazului metan din Transilvania. În: Iustinian Petrescu, Alexandru Ozunu, editori. Mediul - Cercetare, Protecţie şi Gestiune. Managementul dezastrelor tehnologice = Environment - Research, Protection and Management. Technological disaster management (ELSEDIMA). Cluj-Napoca, EFES, 2004, p. 425-430. ( Environment & Progress ; 2). [În colaborare cu: V. Codrea, O. Barbu, C. Baciu etc.].

September 3 - 6, 2006, Belgrade, Serbia. 2006, p. 78-82. [În colaborare cu : Codrea, Vlad ; Barbu, Ovidiu ; Meilescu, Cornel]. Studiile efectuate în toate aceste domenii au dus la rezultate deosebite obţinute de-a lungul timpului în întrega sa carieră ştiinţifică De remarcat sunt numeroasele specii noi descrise de profesorul Petrescu. Exemplificăm cu câteva lucrări ale căror obiect în constituie tocmai descrierea unor astfel de specii: •Q uercus lemoignei n. sp. Dans l’Oligocéne de la Valea Almaşului (Roumanie). În: Bull. Mensuel Soc. Linn. de Lyon, 38, nr. 3, 1969, p. 78-81; •Q uercoxylon justinieni n. sp.dans l’Oligocéne de la Ticu (NO de la Roumanie). În: Bull. Mensuel Soc. Linn. de Lyon, 38, nr. 2, 1969, p. 46-50 • Nyssoxylon romanieum n. sp. în Oligocenul din NV României. În: Contr. Bot., 1970, p. 331-335 • Quercus pascui n. sp. du crétacé supérieur de Roumanie. În: Bull. Soc. Linnéenne, 43, nr. 3, 1973, p. 3537. •Q uercoxylon intermedium n. sp. În Oligocenul din Tracis (Grecia de NE). În: Contrib. Bot., 1981, p. 9-16. [În colaborare cu: E. Velitzelos]. Studiile paleobotanice şi palinologice cu implicaţii profunde în stratigrafia formaţiunilor geologice i-au permis profesorului Petrescu elucidarea unor probleme de stratigrafie. Lucrări precum: • Semnificaţia stratigrafică a prezenţei genului Dryophyllum în flora oligocenă de la Surduc (NV Transilvaniei). În: St. Univ. Babeş-Bolyai. Geogr.-Geol., nr.2, 1968, p. 71-75. • Âge des différents niveaux du complexe volcanique des Trappes à Debré – Libanos (Province du Shoa, Éthiopie) d’après l’étude des paleoflores. În: C. R. Acad. Sci. Paris, Ser. D, 276, 1973, p. 1732. [În colaborare].

• Educaţia pentru mediul ambiant - o prioritate în parteneriatul om - natură. (Rezumat). În: Contribuţii ştiinţifice în tehnologii şi echipamente pentru evaluarea şi protecţia mediului : simpozion naţional, Bistriţa-Arcalia, 29-30 septembrie 2005. Rezumatele lucrărilor.Bistriţa, [s. n.], 2005, p. 22. [În colaborare cu: A. Fabian].

• La palynostratigraphie de dépôts néogène de la zone Caransebeş. În: Simpozionul de Paleobotanică – Palinologie, Cluj-Napoca, 12-13 septembrie, 1980. Cluj-Napoca, [s. n.], 1982. p. 64-66. (Universitatea BabeşBolyai. Facultatea de Biologie – Geografie – Geologie. Catedra de Geologie – Mineralogie). [În colaborare cu: E. Nicorici], au rămas în patrimoniul ştiinţific al scolii de geologie clujene.

• Environmental impact of Pliocene coal mining in Western Dacic Basin. [National Committe of the Carpathian-Balkan Geological Association. Serbian Geological Society]. În : Proceedings : XVIII-th Congress of the Carpathian-Balkan Geological Association,

De asemenea, rezultatele paleobotanice şi palinologice, constituindu-se în adevărate dovezi ale reconstituirilor paleoclimatologice, i-au permis regretatului profesor prezentarea unor aprecieri legate de trecutul paleoclimatic al ţinuturilor cercetate. Legat

Buletinul Informativ al Departamentului de Cercetare, Dezvoltare, Inovare

de această contribuţie, trebuie să punem în evidenţă câteva lucrări ştiinţifice:

Ovidiu Dragastan de la Universitatea din Bucureşti şi profesorul Leonard Olaru de la Universitatea din Iaşi,

• Paleoclimatic considerations on the Oligocene of North-Western Transylvania (in the facies of Cetate Layers). În: Simpozionul de Paleobotanică – Palinologie, Cluj-Napoca, 12-13 septembrie, 1980.Cluj-Napoca, [s. n.], 1982. p. 54-55. (Universitatea Babeş-Bolyai. Facultatea de Biologie – Geografie – Geologie.Catedra de Geologie – Mineralogie). [În colaborare cu: Gh. Pop].

• „Plante fosile, introducere în paleobotanică”, 1981, Editura Dacia, Cluj-Napoca, rod al colaborării dintre profesorul Petrescu şi profesorul Dragastan, ca de altfel şi cartea:

• Consideraţii paleoclimatice asupra vegetaţiei din Cretacicul superior de la Rusca Montană. În: St. Univ. Babeş-Bolyai. Geol.- Geogr., 28, 1983, p. 49-54. [În colaborare cu: Gh. Pop]. • Aprecieri paleoclimatice şi paleogeografice asupra Sarmaţianului de la Aştileu (Oradea) pe baza studiului mineralelor argiloase (notă preliminară). În: Crisia, 15, 1985, p. 467-471. [În colaborare cu: L. Ghergari, D. Simuţ]. • Palynological research concerning the salt formation from Ocna-Dej (Romania). Paleoclimatical approach. În: Contrib.Bot., 1993-1994, p. 123-128. [În colaborare cu: M. Meseşan]. • Paleoclimatic and environmental conditions during genesis of evaporitic formation from Turda - Cheia area (western Transylvanian Basin , Romania) based on Palynological Investigations. În: Ioan I. Bucur, Sorin Filipescu, editori. Acta Paleontologica Romaniae. vol. 2. Proceedings of the Second Romanian Symposium on Palaeontology, 1 - 3 October 1999, Cluj-Napoca. ClujNapoca, Presa Universitară Clujeană, 2000, p. 361-368. [În colaborare cu: N. Bican-Brişan, O. Mera]. Cei aproape 40 de ani de cercetare în domeniul palinologiei au dus la edificarea unei importante lucrări de sinteză. Este vorba despre cartea, care, în opinia profesorul Givulescu, aşa cum a fost concepută „răspunde la două deziderate: cel ştiinţific, căci problemele abordate sunt de nivel superior (biologie, paleoclimatologie, paleomedii continentale etc.), pretinzând o cultură adecvată în domeniile respective şi cel didactic, întrucât studentul găseşte orânduite atent mai întâi exemple concludente din spaţiul european, ele fiind mai apoi prelungite cu cercetările care privesc teritoriul românesc”. În sfera contribuţiilor de valoare ale profesorului Petrescu se înscriu şi câteva publicaţii, rezultat al unor colaborări fructuoase cu profesori din alte centre universitare. Trei astfel de cărţi, elaborate în domeniul paleobotanicii, au fost considerate esenţiale pentru procesul didactic şi ştiinţific. Este vorba despre cartea: • „Palinologie cu aplicaţii în geologie”, Editura didactică şi Pedagogică, Bucureşti, scrisă împreună cu profesorul

• „ Plante şi animale constructoare de roci”, 1982, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti. Aşa cum unul dintre autori, profesorul Dragastan, le caracteriza, „aceste cărţi constituie sinteza unor date referitoare la morfo-anatomia talului plantelor inferioare (Paleoalgologie), studiul impresiunilor şi compresiunilor foliare (Paleobotanică), studiul lemnelor fosile (Paleoxilologie), a sporilor-polenului (Paleopalinologie) şi a seminţelor şi fructelor plantelor superioare (Paleocarpologie)”. Printre contribuţiile de excepţie ale regretatului profesor Petrescu se numără şi cele câteva cărţi scrise pentru publicul larg, cărţi care, se constituie în adevărate transpuneri în realităţile trecute ale timpurilor geologice. Iată câteva dintre acestea: • „Păduri împietrite”, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1969; • „Lumi dispărute”, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1969 (în colaborare cu profesorul Nicolae Meszaros); • „Algeria drumuri şi popasuri”, Editura Dacia, ClujNapoca, 1975; • „Coloşi printre vieţuitoarele străvechi”, Editura ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1976 (în colaborare cu profesorul Nicolae Meszaros); • „Lumi geologice dispărute”, Editura Dacia, Cluj, 1986; • „Dinozauria”, Editura Mesagerul, Cluj-Napoca, 1995. La alte doua cărţi din acest domeniu de popularizarea ştiinţei, a fost editor coordonator: • „Terra – Catastrofe naturale”, Editura Tehnică, Bucureşti, 1993; • „Catastrofe geologice”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002. Perseverenţa şi dăruirea cu care a abordat fiecare din aceste domenii, fie că a fost vorba de frunze, lemne fosile sau spori-polen constituie o dovadă a dorinţei mereu crescânde de cunoaştere a profesorului Iustinian Petrescu, de căutare a argumentelor ştiinţifice pentru demonstrarea şi susţinerea unor opinii în ceea ce priveşte reconstituirea trecutului paleofloristic şi implicit paleoclimatic al Terrei. Lector dr. Nicoleta BRIŞAN Facultatea de Ştiinţa Mediului

Nr. 10 Aprilie 2009

Profesorul Iustinian PETRESCU Primul Decan al Facultăţii de Ştiinţa Mediului

Existenţa Facultăţii de Ştiinţa Mediului, prima facultate cu acest profil din ţară, a început în 2002, prin reunirea competenţelor mai multor cadre didactice cu preocupări legate de problematica mediului, ce proveneau de la diferite facultăţi. În felul acesta s-a constituit nucleul iniţial al facultăţii, cuprinzând 14 cadre didactice. Profesorul Petrescu a preluat funcţia de Decan, căutând să instaureze de la început un climat colegial, de colaborare între membrii corpului didactic. Promovarea unui dialog constructiv între reprezentanţii diferitelor domenii de ştiinţă nu este o încercare uşoară. Fiecare persoană are propria percepţie asupra realităţii înconjurătoare şi cu atât mai mult asupra unui sistem atât de complex cum este mediul în care trăim. Fiecare latură a ştiinţei priveşte lumea dintr-un anumit unghi, iar raţiunea existenţei acestei facultăţi este de a armoniza şi a realiza o sinergie a eforturilor educaţionale şi de cercetare dedicate mediului. Începuturile au fost dificile. Spaţiul insuficient pe care Facultatea l-a avut la dispoziţie în primul an de funcţionare a trebuit să fie suplimentat cu ajutorul altor facultăţi, care au oferit săli de curs şi laborator, un sprijin real pentru desfăşurarea activităţii didactice în condiţii corespunzătoare. Pe măsură ce numărul de studenţi a crescut, a devenit necesară o soluţie adecvată, iar clădirea din P-ţa Ştefan cel Mare nr. 4 a găzduit timp de patru ani Facultatea de Ştiinţa Mediului. În tot acest timp, Profesorul Petrescu, cu sprijinul conducerii Universităţii, a continuat să caute un amplasament potrivit pentru facultate, care a fost atribuit, relativ recent, în str. Fântânele nr. 30. Un efort uriaş s-a desfăşurat până acum şi continuă încă, pentru amenajarea acestui spaţiu, ce

promite să devină unul dintre cele mai moderne din Universitate. Un efort deosebit a implicat dezvoltarea specializărilor ce figurează acum în oferta educaţională a facultăţii. La înfiinţare, a funcţionat o singură secţie, de Geografia mediului, preluată de la Facultatea de Geografie şi colegii aflate în teritoriu. Treptat, s-au adăgat noi specializări: Ştiinţa mediului, Ingineria sistemelor biotehnice şi ecologice şi Ingineria mediului. S-au înfiinţat, de asemenea, mai multe direcţii de master, cu funcţionare la Cluj şi în teritoriu. Odată cu implementarea Procesului Bologna, atât studiile de licenţă, cât şi cele de master, au fost restructurate, adoptându-se sistemul 3+2. La momentul actual, sunt acreditate de către ARACIS cinci specializări de master în sistem Bologna. Studiile doctorale au stat mereu în atenţia Profesorului Petrescu, fiind dezvoltate sub forma unei şcoli doctorale. În prezent, aici funcţionează prima şcoală doctorală (şi unica până acum) în domeniul Ştiinţa Mediului, acreditată la nivel naţional. Profesorul Petrescu a susţinut întotdeauna că pentru a te afirma în lume sunt necesare două lucruri: să te dedici muncii de calitate, iar apoi să comunici celorlalţi rezultatele pe care le-ai obţinut. În acest spirit, a iniţiat o serie de conferinţe anuale, Mediul – cercetare, protecţie şi gestiune, care s-au bucurat de o largă participare a specialiştilor din ţară şi au avut numeroşi invitaţi de la instituţii de prestigiu din străinătate. Lucrările conferinţelor s-au publicat în volumele Environment & Progress, clasificat de CNCSIS în categoria C. O altă serie de conferinţe a fost organizată în colaborare cu ICPE Bistriţa, instituţie care contribuie substanţial la apariţia trimestrială

a revistei de informare generală în domeniul mediului Ecoterra. Activitatea publicistică pe care Profesorul Petrescu a desfăşurat-o la Facultatea de Ştiinţa Mediului a fost remarcabilă. A publicat numeroase studii în reviste naţionale şi internaţionale. În egală măsură, a coagulat grupuri de autori, în vederea editării unor volume colective, oferind celor mai tineri şansa de a publica propriile studii în cărţi de referinţă, cu circulaţie şi vizibilitate pe plan naţional. Perpetuarea misiunii pe care Profesorul Petrescu a promovat-o nu este o sarcină uşoară. Cere dăruire şi entuziasm, mergând chiar până la sacrificiu uneori, însă este o îndatorire care ne onorează. Dar avem acest exemplu, avem dovada că ceea ce îţi propui poate deveni realitate, dacă dai dovadă de abnegaţie, de înţelegere, de înţelepciune. Conf. Dr. Călin Baciu Decan, Facultatea de Ştiinţa Mediului

Buletinul Informativ al Departamentului de Cercetare, Dezvoltare, Inovare

Redactor şef Prof. dr. Ioan Bucur Colectiv de redacţie Alin David, Oana Draga, Nicolae Marina, Mihaela Neamţ, Augusta Sabău, Gabriela Timiş Colectiv consultativ Acad. prof. dr. Ionel Haiduc, Prof. dr. ing. Paul Şerban Agachi Prof. dr. Luminiţa Silaghi-Dumitrescu, Prof. dr. Daniel David Conf. dr. Ioan Cristian Chifu, Prof. dr. Ionel Cătălin Popescu Prof. dr. Octavian Popescu, Prof. dr. Traian Rotariu

http://cercetare.ubbcluj.ro Cluj-Napoca, Universității 7-9, cam. 204, 201, Tel: 0264-405300, int. 5110, 5114, 5123 Tel: 0264-405374, Fax: 0264-591906m e-mail: cercetare@staff.ubbcluj.ro