Universitatea BabeČ™-Bolyai Cluj-Napoca
Buletinul Informativ al Departamentului de Cercetare Dezvoltare Inovare
Nr. 3, Martie 2007
Buletinul Informativ al Departamentului de Cercetare Dezvoltare Inovare
Nanoștiințe și Nanotehnologii Prezent și perspective Prof. dr. Octavian Popescu, Președintele Consiliului Cercetării Știinţifice
Recent,
la
Universitatea
cazul materialelor obişnuite, se ca-
Babeş–Bolyai s-a lansat Programul
racterizează prin proprietăţi fizice
de Nanoştiinţe. În acest context,
şi chimice specifice. De asemenea,
am considerat necesară o trecere
efectele cuantice sunt evidente şi
în revistă a câtorva aspecte spe-
duc la modificarea proprietăţilor
cifice acestui domeniu de foarte
optice, electrice şi magnetice ale
mare actualitate.
nanomaterialelor.
De mai bine de 15 ani spe-
se ocupă cu studiul fenomenelor
cialişti în Fizică, Chimie, Biologie,
şi manipularea materialelor la sca-
Ştiinţe Inginereşti şi Tehnologia
ră atomică, moleculară şi macro-
Informaţiei, atât din instituţiile
moleculară. Nanotehnologiile au
academice cât şi din industrie,
ca obiect de activitate concepe-
colaborează la dezvoltarea „lumii
rea, caracterizarea şi producţia de
Nanoştiinţele
nanometrice”. Această colaborare structuri, dispozitive şi sisteme la s-a concretizat în apariţia unui scară nanometrică, precum şi aplinou domeniu ştiinţific interdisci-
caţiile acestora.
plinar, domeniul nanoştiinţelor şi
nanotehnologiilor.
caţiile socio-economice ale na-
Definirea acestui domeniu nu
noştiinţelor şi nonotehnologiilor
este însă deloc simplă. Sunt consi-
au determinat ţări ca Statele Unite
Cum era şi de aşteptat, impli-
derate nanomateriale „obiectele” ale Americii, Japonia, Germania care au dimensiuni egale sau mai şi Coreea de Sud să facă investimici de 100 nm. Nanomaterialele, ţii importante. La nivelul Uniunii mai ales datorită unui raport supra-
Europene în Programul Cadru 6
faţă/masă mult mai mare decât în
(2002-2006) al Comisiei Europene
Nr. 3 Ianuarie 2007
bugetul alocat nanotehnologii-
biologic, datorită imagisticii mo-
implice şi să explice publicului
lor, în valoare de 1,4 miliarde EUR,
leculare şi a bionanotehnologiilor.
larg impactul nanotehnologiilor
a fost al treilea ca importanţă.
Terapeutica va beneficia de nano-
pentru a evita repetarea experi-
Acţiunea NMP, „Nanotechnology
injectoare (medicamentul poate
enţelor negative cu subiecte la
and nanosciences, knowledge-ba-
fi administrat unei singure celu-
fel de sensibile, intens mediatiza-
sed multifunctional materials and
le!), nanocapsule sau liposomi
te (energia nucleară, organisme-
new production processes and de-
„nanometrici” cu moleculele acti-
le modificate genetic, clonarea).
vices”, va continua şi în Programul
ve a căror eliberare poate fi con-
Bionanotehnologiile
Cadru 7 (2007-2013). Investiţiile
trolată în timp şi spaţiu. Medicina
enţa şi chiar modifica profund
pe termen lung sunt esenţiale
de „regenerare”, de asemenea, va
percepţia noastră asupra viului.
pentru dezvoltarea acestui dome-
utiliza ţesuturi sau organe artifici-
Evaluarea toxicităţii nanomateri-
niu, iar cine investeşte substanţial
ale şi proteze confecţionate din
alelor se impune ca o necesitate.
astăzi va fi liderul de mâine. Din
biomateriale nanostructurate sau
„Environmental Protection Agency”
acest punct de vedere, Europa
biomateriale „inteligente”. În 2005,
din Statele Unite ale Americii a
se situează între Statele Unite ale
au primit finanţare de la Comisia
acordat în ianuarie 2006 prima
Americii şi Japonia. National Science
Europeană 15 proiecte de cer-
autorizaţie pentru fabricarea unui
Foundation apreciază că piaţa na-
cetare în domeniul bionanoteh-
nanomaterial, iar la începutul
notehnologiilor va depăşi 1 000 de
nologiilor, din care 6 orientate
anului 2007 a emis în premieră o
miliarde USD în viitorii 10 ani.
spre medicina de „regenerare”.
reglementare pentru produsele
„Maşinăria celulară” reprezin-
Menţionăm trei teme: dezvolta-
care conţin nanoparticule. Şi la ni-
tă nu numai o sursă de inspiraţie
rea unor biomateriale inteligente
vel european există preocupări în
pentru fizicieni şi chimişti dar şi un
(apatite nanostructurate şi celule
acest sens şi se preconizează chiar
model experimental pentru „na-
stem) pentru reconstrucţia ţesu-
o legislaţie specifică pentru nano-
noinginerie”, care încearcă să con-
tului osos, „construcţia” in vitro de
particule.
struiască nanomaşini capabile să
cornee umană (proteine umane
se autoreplice şi să interacţioneze
nanostructurate şi celule stem),
politicile
complex. Deoarece cele mai im-
dezvoltarea, ameliorarea şi vali-
membre din Uniunea Europeană
portante aplicaţii ale nanotehno-
darea unui pancreas artificial. Din
vor trebui să facă faţă dezvoltării
logiilor sunt în domeniul Ştiinţelor
2005, în Uniunea Europeană apa-
extensive
Vieţii (Medicină şi Farmacie), se
re o revistă ştiinţifică specializată,
Potenţialul
poate vorbi deja de bionanoteh-
Nanomedicine:
nanotehnologiilor este imens şi va
nologii sau nanobiotehnologii şi
Biology and Medicine.
avea o contribuţie fundamentală
chiar de nanomedicină. Europa,
Foarte rapid, nanotehnolo-
la o mai bună calitate a vieţii, la
spre deosebire de Statele Unite
giile au atras atenţia publicului,
dezvoltarea durabilă şi la creşterea
ale Americii şi Japonia, şi-a orientat
a organizaţiilor ecologiste şi a
competitivităţii europene.
politica ştiinţifică spre dezvoltarea
diferitelor organisme naţionale
bionanotehnologiilor aplicate în:
sau europene de reglementare
diagnostic, terapeutică şi medici-
şi control. Unele nanoparticule ar
na de „regenerare”. Pentru o serie
putea avea efecte nedorite asu-
În elaborarea acestui material s-au
de maladii umane sau veterinare,
pra sănătăţii noastre sau asupra
folosit date publicate în: Nature,
diagnosticul va fi foarte rapid şi se
mediului înconjurător, pe termen
Science, La Recherche, Scientific
va baza pe tehnici neinvazive şi o
scurt, mediu sau lung. De aceea,
Americain şi Biofutur, precum şi
cantitate foarte mică de material
oamenii de ştiinţă trebuie să se
surse web.
Nanotechnology,
În
următorii publice
a
vor
30
influ-
de
ale
ani, ţărilor
nanotehnologiilor. nanoştiinţelor
şi
Buletinul Informativ al Departamentului de Cercetare Dezvoltare Inovare
Politica Cercetării Consiliul European al Cercetării
este
cunoaşterea
rezultate economice (care asigură
educaţie şi instruire, respectiv de
înţelegând
finanţarea necesară desfăşurării
transfer de tehnologie şi inovare
prin cunoaştere nu numai de
activităţii
în
(în sensul că aceste activităţi sunt
cunoaşterea
acelaşi
condiţii esenţiale
corelate, inclusiv că sunt desfăşu-
naturii), dar şi a sistemelor create
pentru generarea unor rezultate
rate în aceeaşi perioadă de către
de om (ştiinţele tehnice), precum
economice. Pe de altă parte
aceeaşi organizaţie sau acelaşi
şi a activităţilor tipic umane
“societatea” reprezintă, evident,
individ);
(ştiinţele
un cadru mai cuprinzător decât
Ştiinţa
sistematizată, naturii
umaniste,
(ştiinţele
incluzând
politica şi morala). lângă
serie
de
cunoaştere activităţile
şi
o
derivate:
cercetare ştiinţifică, la dezvoltare tehnologică, tehnologie
la şi
timp
economia
Termenul de ştiinţă implică pe
ştiinţifice),
transferul inovare,
de
toate
şi
fiind
progresul
spre
6. creşterea efortului uman şi
material
necesar
pentru
societatea cunoaşterii va avea,
rezolvarea problemelor ştiinţifice
dincolo de efecte economice,
şi tehnologice majore impune o
consecinţa
intensă colaborare internaţională
unei
realizări
mai
depline a personalităţii umane .
Ştiinţa
contemporană
este
7. dezvoltarea
şi
utilizarea
ştiinţei şi tehnologiei este limitată tot mai mult de insuficienţa
caracterizată de:
având o importanţă deosebită
1. dezvoltare accelerată;
în determinarea conceptelor de
2. un caracter multidisciplinar;
Cercetarea ştiinţifică trebuie să
societate bazată pe cunoaştere
3. aplicare din ce în ce mai
îmbogăţească cunoaşterea şi să
(knowledge society) şi economie bazată pe cunoaştere (knowledgebased economy). Pentru a înţelege în profunzime aceste
concepte,
trebuie
să
remarcăm faptul că acestea se
resurselor umane.
rapidă a cunoştinţelor ştiinţifice; 4. tehnologie
bazată
într-o
prezent societatea este o eră
„artă” sau „meşteşug”, bazată pe
tehnologică,
cunoştinţe empirice);
creată acolo unde acţionează
cetare ştiinţifică cu activităţile de
Utilizarea intensivă a cunoaşterii,
Academia Română. Societatea Informaţională. Documente elaborate în cadrul Comisiei de Fundamentare a Strategiei Naţionale de Dezvoltare Economică a României (aprilie–mai 2000). Academica, Supliment - ianuarie 2001.
noi
cunoştinţe, sunt condiţionate de
era
(în comparaţie cu tehnologia ca
înrudite ele nu sunt identice. de
deoarece
postindustrială în care se află în
5. integrarea activităţii de cer-
generarea
tehnologică,
proporţie covârşitoare pe ştiinţă
utilizează în paralel şi deşi sunt
inclusiv
ofere o bază pentru dezvoltarea
iar
bogăţia
este
în forţă aceste tehnologii (TIC, biotehnologii etc). Putem afirma, fără teama de a greşi, că UE a avut în vedere toate considerentele de mai sus atunci când a elaborat Politica
Nr. 3 Ianuarie 2007
- promovarea
excelenţei
în
europeană a cercetării şi atunci
de cercetare în anumite domenii de
când a lansat necesitatea creării
interes comun de exemplu: CERN
cercetarea şi susţinerea cercetării
Spaţiului European al Cercetării,
(1953), ESO (1962), ESA (1962/1975),
fundamentale –frontier research–
ale căror principal instrument de
EMBO(1963), ILL(1967), COST (1971),
în toate domeniile ştiinţei şi
implementare sunt Programele
ESF (1974), EMBL (1978), Eureka
tehnologiei fără a impune arii
Cadru de Cercetare şi Dezvoltare
(1985), ITER (1988), ESRF (1988),
tematice prioritare;
Tehnologică.
INTAS (1993).
- încurajarea abordării bottomup şi formarea unor echipe de
Evaluările făcute la sfârşitul
La nivel comunitar aceste efor-
fiecărui PC au scos în evidenţă
turi sau materializat în cooperarea
faptul că axarea numai pe tematici
în cadrul Euratom încă din 1957, în
prioritare duce pe de o parte la
înfiinţarea Centrului Comun de Cer-
neglijarea importanţei cercetării
cetare al UE care are institute la Is-
fundamentale, la nemulţumire
pra, Petten, Geel, Karslruhe şi Sevilia
stabileşte strategia generală şi
şi numeroase critici din partea
şi în finanţarea Programelor Cadru
este format din 22 cercetători de
comunităţii de cercetare, pe de
de Cercetare la nivel european. În
prestigiu mondial. Preşedintele
altă parte.
prezent se desfăşoară al 7-lea ase-
Consiliului este Prof. Fotis Kafatos,
menea program – 2007-2013.
iar vicepreşedinţi sunt: Prof. Helga
Pentru neajunsuri
a
elimina
Comisia
aceste
Europeană
Principalele obiective ale CEC sunt:
cercetători la nivel european. Principalii actori implicaţi în funcţionarea CEC sunt : Consiliul
Ştiinţific
care
Nowotny şi Dr. Daniel Estève.
a inclus în structura PC7 un nou program Idei, menit să finanţeze cercetarea fundamentală, program care va fi implementat de Consiliul European al Cercetării (CEC). Consiliul European al Cercetării (CEC) nu a apărut brusc, ci este rezultatul firesc al unui proces dinamic de coordonare a politicilor
Prof. Fotis Kafatos Prof. Helga Nowotny Dr. Daniel Estève President of the ERC Vice-Presidents of Vice-Presidents of the ERC the ERC
de cercetare la nivel naţional şi de colaborare transnaţională necesar pentru
crearea
unui
veritabil
Spaţiu European al Cercetării. În toate ţările UE activităţile de
cercetare
sunt
coordonate
de Consilii ale cercetării, unele apărute cu ani în urmă, de exemplu: Deutsche Forschung Gesellschaft (DFG-1920), Centre National de Recherche
Scientifique
(CNRS-
1939 şi altele mai noi, cum ar fi în România - CNCSIS 1995. Din anii 50 există diferite forme de cooperare interguvernamentală în vederea coordonării eforturilor
Jack Metthey Director of ERC DIS (EC RTD Directorate S) Agenţia Executivă a CEC ce va avea rolul de a implementa
Prof. Ernst-Ludwig Winnacker ERC Secretary-General semestru 2007 şi deveni pe deplin operaţională în 2008.
strategia stabilită de Consiliul
Uniunea Europeană care va
Ştiinţific prin gestionarea tuturor
finanţa costurile de funcţionare
aspectelor legate de programul
ale Consiliului şi Agenţiei, precum
IDEI. Agenţia va începe să
şi programul IDEI, asigurând o
funcţioneze în cursul primului
totală independenţă a CEC.
Buletinul Informativ al Departamentului de Cercetare Dezvoltare Inovare
a
sprijini
proiecte
excelente
de cercetare de frontieră, cu cercetători stabiliţi în cadrul statelor membre EU şi a ţărilor asociate, indiferent de naţionalitate. Primul apel la propuneri de proiecte în cadrul programului a fost lansat la 22 decembrie 2006 şi are deadline pe 25 aprilie 2007. Este un apel la care se va desfăşura în două etape, în prima etapă Figura de mai sus redă structura
aducându-şi contribuţia în a atrage
de management al CEC aşa cum
şi păstra cei mai talentaţi oameni
este văzută ea în momentul de
d ştiinţă, sprijinirea cercetărilor
faţă.
cu asumare de risc şi cu impact puternic şi promovarea cercetării ştiinţifice de nivel mondial în
Programul IDEI
domenii noi şi în rapidă formare.
Programul “Idei” cu un buget
Programul va fi implementat
de 7.4 miliarde de € (2007 – 2013)
prin două tipuri de grant sau
găzduieşte toate activităţile ce vor
burse, şi anume:
European de Cercetare (CEC). CEC
• Bursele CEC pentru Cercetători
se va bucura de un mare grad de
Independenţi Începători (Burse
autonomie pentru a dezvolta o
CEC pentru începători). Obiectivul
cercetare de frontieră de înalt nivel
este de a oferi sprijin carierelor
la scară europeană, bazându-se pe
independente ale cercetătorilor
excelenţă în Europa şi ridicându-i
remarcabili. Ei sunt fie localizaţi
profilul pe plan internaţional.
fie se mută în ţări ale UE sau
Acest program va intensifica
asociate şi se află în stadiul de a
caracterul dinamic, creativitatea şi
îşi stabili prima lor echipă sau
excelenţa cercetării europene la
program de cercetare, indiferent
graniţa cunoaşterii.
de naţionalitate.
Programul “Idei”, implementat Consiliul
European
de
• Bursele CEC pentru Cercetători (Burse
(Electronic Proposal Submission System) o propunere “scurtă“ (Short Proposal) care va fi evaluată, iar promotorii celor mai bune propuneri de proiect vor fi invitaţi să depună un Full Proposal în cadrul celei de a doua etape. Mai multe detalii despre acest apel la propuneri se pot afla citind Ghidul aplicantului care poate fi găsit pe site-ul http://cordis.europa.eu/
fi implementate de către Consiliul
prin
fiind depusă electronic prin EPSS
Cercetare (CEC), va sprijini nivelul
Avansaţi
CEC
pentru
de competitivitate al Europei,
avansaţi). Obiectivul este de
Gabriela Crişan
Bibliografie: Jack Metthey, FP7 IDEAS The European Research Council, European Commission, Research DG, Launching FP7 – Conference for Information Multipliers – Brussels, 7-8 February 2007 Gabriela Crişan, Lucrare de disertaţie Cercetare şi Universitate în Europa, Universitatea Babeş Bolyai - Cluj – Napoca, iunie 2003 fp7-factsheets_ro www.cordis.europa.eu
Nr. 3 Ianuarie 2007
Realizări Remarcabile Institutul de Cercetări Experimentale Interdisciplinare Unitate unicat în peisajul ştiinţific românesc Înfiinţat în anul 2001, prin hotărâri succesive ale Colegiului Senatului, Consiliului de Administraţie şi Senatului Universităţii „BabeşBolyai”, Institutul de Cercetări Experimentale Interdisciplinare (I.C.E.I.) a fost materializarea unor idei promovate de conducerea universităţii din acea perioada, idei vizând dezvoltarea cercetărilor inter- si multi-disciplinare. Ca repere şi modele de organizare au fost programele şi structurile de cercetare a mediului din Olanda dar şi Biozentrumului Universitatii din Wurzburg, dar realităţile şi mai ales resursele noastre au amânat concretizarea sub forma unui institut al opţiunilor pentru cercetări în domenii interdisciplinare până în toamna anului 2000 când conducerea S.C. CERO S.A. a decis să valorifice clădirea actuală a institutului, clădire ridicată prin strădania regretatului cercetator şi profesor Nicolae Ciontea. Achiziţionată la un preţ care acum poate părea modic, clădirea a fost modernizată la nivelul standardelor impuse pentru o instituţie de cercetare performantă. S-a dorit ca aceste modernizări să compenseze parţial efortul suplimentar presupus de locul unde era situată viitoarea locaţie a institutului, anticipându-se faptul că distanţa faţă de laboratoarele de cercetare în Fizică, Chimie şi Biologie ale Universitatii „BabeşBolyai” va fi principalul obstacol
în convingerea unor cercetători performanţi să opteze pentru alegerea acestui institut. Era esenţial ca aceştia să-şi transfere atât unele dintre echipamentele de care dispuneau cât mai ales cele care aveau să fie achiziţionate prin programele susţinute din împrumutul de la Banca Mondială. Aşa cum era de aşteptat, unii dintre colegi au fost atraşi mai degrabă de dorinţa de a ocupa noi spaţii decât de decizia de a se angaja în cercetări cu adevărat interdisciplinare, dar aceştia au fost si josnicii care au renunţat. Principalele direcţii de cercetare preconizate a concentra eforturile cercetătorilor din cadrul institutului s-au regăsit în denumirea centrelor de cercetare organizate: Centrul de cercetare a mediului, Centrul de cercetare a biomaterialelor si sistemelor biologice, Centrul de cercetare a materialelor avansate şi Centrul de analize fizico-chimice. Toţi cei care au dorit la acea dată să-şi organizeze laboratoare de cercetare corespunzătoare acestor direcţii au primit spaţii cu facilităţile corespunzătoare activităţilor presupuse de programele lor de cercetare. Conştienţi că dotarea cu echipamente performante este esenţială pentru desfăşurarea unor activităţi de cercetare relevante, membrii consiliului ştiinţific al institutului au decis ca acestea să fie în principal dintre cele achiziţionate recent, pe baza unor
granturi câştigate de colectivele implicate, urmând ca universitatea să susţină parţial aceste dotări prin alocări financiare importante pentru dotări de interes general. De asemenea pentru încurajarea cercetărilor multi- si interdisciplinare fiecare laborator urma să ofere acces la echipamentele proprii celorlalte colective din I.C.E.I., pe baza de convenţii, în limita a cel puţin 25% din timpul de funcţionare al acestora. Prin efortul consistent al grupurilor de cercetare din cadrul I.C.E.I. şi cu sprijinul programelor de finanţare a cercetării iniţiate de conducerea U.B.B., I.C.E.I. dispune în prezent de dotări de excepţie în domeniile de cercetare interdisciplinare abordate, dintre care menţionăm doar câteva mai reprezentative: - Electroporator Eppendorf, (2006), - Spectrofotometru Jasco V-530 dublu-fascicul cu termostatare, Jasco, (2005), - Trei instalaţii electroforeza proteine (2005), - Trei instalaţii electroforeză acizi nucleici (2005), - Analizor Genetic ABI Prism 310, Applied Biosystems, (2005), - Instalaţie HPLC, Jasco, (2006), - Microscop inversat NIKON Eclipse TE2000S, Nikon, (2004), - Ultrasonicator cu patru sonde, Sonics & Materials Inc, (2006), - Spectrometrul EPR tip ADANI (2001) - Difractometru RX Shimatzu (2006)
- Analizor termogravimetric si calorimetric (DTA si DSC, 2006), - Spectrofluorimetru Viola (2005), - Spectrometru Absorbţie atomica AVANTA PM GBC (2005), - pH-conductometru pHcond 340i, WTW - Instalatie Radosys pentru developare si citire detectori de urme (2002) - Detector gama la energii joase Ortec (2006) - Microscop optic confocal pentru microspectroscopie Raman (Witec CRM 200) (2006) - Spectrofotometru UV/VIS Jasco V-530 (2005) - Spin-coater Laurell Technologies Corporation, WS-400B-6NPP/LITE (2005) - Potenţiostat (Autolab 10, ECOCHEMIE) (2005) - Potenţiostat (PARSTAT 2273, EGGPARI) (2005) - Electrod disc rotitor şi electrod disc inel rotitor (RADIOMETER) (2006).
Buletinul Informativ al Departamentului de Cercetare Dezvoltare Inovare
conducă în prezent unul dintre cele mai moderne centre de cercetare în domeniu din România, Centrul de Biologie Moleculara, cu rezultate validate prin publicare în reviste de specialitate [1-3]. In cadrul centrului se poate uşor remarca seriozitatea şi profesionalismul necesar în orice cercetare ştiinţifică dar în cele de biologie cu un plus semnificativ. In cadrul Centrului pentru cercetarea mediului s-a detaşat activitatea grupului profesorului Constantin Cosma în studiul radioactivităţii mediului, cu rezultate de asemenea de nivel internaţional [4-8], rezultate posibile datorita eforturilor făcute pentru o dotare corespunzătoare şi pentru antrenarea doctoranzilor în cercetări efectiv desfăşurate în cadrul I.C.E.I.
Structura institutului s-a dovedit a fi relativ dinamică adaptându-se realităţilor mereu în schimbare atât prin decizia unor colegi de a renunţa la ICEI cât şi prin amploarea activităţii celor care s-au implicat de la început şi efectiv în activităţi de cercetare ample în cadrul institutului.
Centrul de cercetare a materialelor avansate a cunoscut mai multe transformări, pentru ca în prezent denumirea acestuia să fie Centrul de Nanostiinte şi Nanotehnologii, în acord cu evoluţia tematicilor de cercetare a laboratoarelor constituente. Laboratoarele care intra în structura acestui centru au deja rezultate notabile în domeniul nanoştiintelor şi nanotehnologiilor.
In acest sens, o dezvoltare deosebită a cunoscut-o laboratorul de Glicobiologie Moleculara a profesorului Octavian Popescu care prin resurse obţinute din granturi şi printr-o consistentă finanţare din partea universităţii, a reuşit să
Laboratorul de Structura si Dinamica Moleculara condus de profesorul Ioan SilaghiDumitrescu, echipat cu o reţea performanta de calculatoare continuă să impresioneze prin rezultatele numeroase şi extrem de
valoroase [7-9]. Deşi apărut mai recent în structura I.C.E.I., Laboratorul de Nanobiofotonica si microspectroscopie laser condus de profesorul Simion Aştilean este prezent în literatura de specialitate cu lucrări apreciate în domeniul nanostructurilor de metale nobile[10-12], iar prin achiziţia microscopului confocal achiziţie posibilă pe baza unui program intern al U.B.B., este unul dintre cele mai bine echipate laboratoare de profil. Laboratorul de Materiale nanostructurate beneficiind de dotări adecvate tematicii de cercetare focalizată pe dezvoltarea structurilor nanocristaline din precursori amorfi, dotări realizate prin granturile obţinute se remarcă printr-o prezenţă anuală constantă în literatura de specialitate [13-15]. Laboratorul de Electrochimie supramoleculara a profesorului Ionel Catalin Popescu s-a dovedit a fi de la debut una din cele mai profesionaliste structuri de cercetare care prin dotări multiple, în special din granturi câştigate, cu echipamente nu extrem de scumpe dar cu performanţe excelente, printr-o tematică de mare actualitate, a obţinut rezultate valoroase, aşa cum se poate constata şi din lucrările publicate [16-18]. Centrul de cercetare al Biomaterialelor condus de profesor Viorica Şimon a cunoscut o dezvoltare continuă dotările din ultimul timp şi publicaţiile în reviste de specialitate din acest domeniu interdisciplinar [19-21] au consolidat prestigiul cercetărilor clujene asupra interfeţei biomaterial- sisteme biologice. Centrul de Analize FizicoChimice a beneficiat din start de competenţa organizatorică a profesorului Petru Ilea care a reuşit, pe baza unor programe proprii, cel mai important fiind programul INFRAS, să aducă laboratoarele componente la statutul de laboratoare acreditate în acord cu standardele Uniunii Europene.
Nr. 3 Ianuarie 2007
Se poate aprecia că în prezent I.C.E.I. a depăşit masa critică necesară atât în ceea ce priveşte resursele umane cât şi cele tehnice pentru a-şi consolida statutul de unitate etalon între structurile de cercetare inter- şi multidsciplinare, nu numai în ţară dar şi în plan internaţional. Aceasta ultima afirmaţie se bazează în principal pe aprecierile cercetătorilor din laboratoarele de prestigiu cu care laboratoarele din I.C.E.I. cooperează, dar şi ale unor reprezentanţi ai univer-
sităţilor partenere ale U.B.B. care au vizitat institutul în ultimii 2 ani. Tot ca o dovadă de consolidare a prestigiului institutului se poate considera că este conferinţa internaţionala “Advanced Spectroscopies on Biomedical and Nanostructured Systems”, la care I.C.E.I. a fost instituţie organizatoare. Cele două ediţii desfăşurate până în prezent, prin calitatea lucrărilor şi prestigiul participanţilor, amintesc aici doar pe cei doi laureaţi Nobel, profesor Richard
1. Marian C., Anghel A., Bel S.M., Ferencz B.K., Ursoniu S., Dressler M., Popescu O., Budowle B., STR data for the 15 AmpFlSTR identifiler loci in the Western Romanian population, Forensic Sci Int., 2006 (doi:10.1016/j.forsciint.2006.04.011). 2. Schlick-Steiner B.C., Steiner F.M., Konrad H., Markó B., Csõsz S., Heller G., Ferencz B., Sipos B., Christian E. & Stauffer C., More than one species of Messor harvester ants (Hymenoptera: Formicidae) in Central Europe, European Journal of Entomology, 103, 469-476, 2006. 3. Guerardel Y., Czeszak X., Sumanovski L., Karamanos Y., Popescu O., Strecker G., Misevic G.N., Molecular fingerprinting of carbohydrate structures phenotypes of three porifera proteoglycan-like glyconectins, J. Biol. Chem., 279, 15591-15603, 2004. 4. G. Etiope, C. Baciu, F. Italiano, C. Cosma, Gas flux to the atmosphere from mud volcanoes in eastern Romania. Terra Nova, 16, 4 179-184 (2004); 5. V. Cosma, D. Ciorba, C. Cosma, The Use of Bluetooth Technology in Multiple Monitoring of Vital Signs-ECG and Pulse, Medical Physics, 32, 6, 1916 (2005); 6. C. Cosma , V. Benea, Alida Timar, D. Barbos and C. Paunoiu, Preliminary results on dating some ancient ceramics from Romania by means of thermoluminescence, Radiation Measurements, 42, 7 (2006); 7. R. B. King, I. Silaghi-Dumitrescu, A. Lupan, and A. Kun, The Shapes of Hypoelectronic Six-vertex Anionic Bare Boron Clusters: Effects of the Countercations, Main Group Chem., 2006, 4, 291-302. 8. N.Bogdan, I.Grosu, G.Benoit, L.Toupet, Y.Ramondenc, I.Silaghi-Dumitrescu, and G. Plé, Molecular Rotors: Design, Synthesis, Structural Analysis, and Silver Complex of New [7,7]Cyclophanes, Org. Lett, 2006, 8, 2619-2622. 9. R.Silaghi-Dumitrescu, I.Silaghi-Dumitrescu, Computational Inorganic Chemistry- A Useful Tool and More, Chemtracts Inorganic Chemistry, 2006, 11, 5956-611. 10. M. Baia, L.Baia, J. Popp, S. Astilean, Surface-Enhanced-Raman-Spectroscopy (SERS) of truncated tetraedral Ag nanoparticles arrays mediated by electromagnetic coupling, Applied Physics Letters, 88, pag. 143121-143123 (2006); 11. M. Baia, F. Toderas, L. Baia, J. Popp, S. Astilean, Probing the enhancement mechanisms of SERS with p-amino-
Ernst de la ETH Zurich şi Ahmed Zewail de la CALTECH, au conferit acestei conferinţe statutul de conferinţă de referinţă pentru cercetătorii din ţară şi străinătate cu preocupări în domeniul sistemelor biomedicale şi nanostructurate. De altfel publicarea lucrărilor conferinţei din 2006 într-o revistă cotată ISI (factor de impact 1,2) [22] este o recunoaştere a prestigiului de care se bucură deja această conferinţă.
thiophenol molecules adsorbed on self-assembled gold colloidal nanoparticles, Chemical Physics Letters, 422, pag. 127–132 (2006); 12. M. Baia , L. Baia, S. Astilean Gold nanostructured films deposited on polystyrene colloidal crystal templates for surface-enhanced Raman spectroscopy Chemical Physics Letters Vol 404, pag 3–8 (2005) 13. S. Simon, M. Todea Spectroscopic study on iron doped silica bismuthate glasses and glass ceramics, J. Non-Cryst. Solids, 352, 28-29, p.2947-2951 (2006); 14. L. Baia, M. Baia, W. Kiefer, J. Popp, S. Simon Structural and morphological properties of silver nanoparticlesphosphate glass composites, Chemical Physics, 327, p.63-69 (2006); 15. Felicia Iacomi, M. Vasilescu, S. Simon Studies of MnS cluster formation in laumontite zeolite Surface Science, 600, 18, 4323-4327 (2006); 16. S.A. Dorneanu, V. Coman, I.C. Popescu, P. Fabry Computer-Controlled System for ISEs Automatic Calibration Sens. Actuators, B, 105, 521-533 (2005); 17. C.I. Ladiu, I.C. Popescu, L. Gorton Electrocatalytic Oxidation of NADH at Carbon Paste Electrodes Modified with Meldola Blue Adsorbed on Zirconium Phosphate. Effect of Ca+2, Polyethyleneimine, J. Solid State Electrochem., 9, 296-303 (2005). 18 A. Patrut, D. Margineanu, A. Nicoara, M. Koop, P. Koegerler, H. Boegge, M. Schmidtmann Infinite octamolybdate chains cross-linked by paramagnetic iron(II) centers, Central Eur. J. Chem., 2, 323-333 (2004); 19 V. Simon Corrosion of alkali calcium phosphate bioglasses European Cells and Materials, 11, 2, 12 (2006); 20. D. Cacaina, H. Ylänen, M. Hupa, S. Simon Study of yttrium containing bioactive glasses behaviour in simulated body fluid, Journal of Materials Science: Materials in Medicine, 17, 8, 709-716 (2006); 21. K. Magyari, V. Simon, Gy. Varo The influence of the halide ions on the photochemical reaction cycle of pharaonis halorhodopsin, J. Photochem. Photobiol. B, 82, 16-20 (2006); 22. Journal of Opt. Adv. Mat., 9 (3) (2007), Guest Editor: Simion Simon. Director I.C.E.I., Prof. dr. Simion SIMON
10
Buletinul Informativ al Departamentului de Cercetare Dezvoltare Inovare
Publicații UBB Dacia. O provincie romană între Carpaţi şi Marea Neagră Nicolae Gudea, Thomas Lobüscher
De curând a văzut lumina tiparului în Germania o prezentare a Daciei romane intitulată Dacia. O provincie romană între Carpaţi şi Marea Neagră. Ea se înscrie într-o serie intitulată Orbis provinciarum, menită a pune la dispoziţia cititorilor interesaţi monografii în limba germană ale provinciilor Imperiului Roman, redactate de specialişti. Importanţa acestei iniţiative abia dacă mai trebuie subliniată. Cercetările asupra lumii romane provinciale au loc în ţări şi spaţii culturale foarte deosebite, îşi fac cunoscute rezultatele în publicaţii disparate, scrise în limbi felurite, iar cel mai adesea rămân greu accesibile nu doar publicului mai larg, ci chiar şi specialiştilor de pe diferite meridiane. Aşa că redactarea unor sinteze – absolut necesare – asupra domeniului devine tot mai anevoioasă. Publicaţiile de felul celei discutate acum constituie “sinteze zonale” şi devin de neînlocuit în efortul de cunoaştere la scară universală a rezultatelor cercetării. Întocmite de specialişti consacraţi, ele se adresează nu mai puţin şi unui public mai larg, dar cultivat şi doritor de cunoaştere, exercitând astfel şi un rol cultural incontestabil.
Nicolae Gudea, Thomas Lobüscher, Dacia. Eine römische Provinz zwischen Karpaten und Schwarzem Meer, Mainz, Philipp von Zabern Verlag, 2006, 115 p
Nr. 3 Ianuarie 2007
Este şi cazul lucrării de faţă. Ea aduce în faţa publicului cititor – savant ori doar interesat de ştiinţa antichităţii – o provincie romană importantă, încă slab cunoscută în lume. Autorii sunt arheologi reputaţi ai domeniului. Profesorul Nicolae Gudea de la Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca este un cunoscut veteran al studiilor romane şi un expert al arheologiei provinciale, apreciat în toată Europa. Partenerul său german, dr. Thomas Lobüscher de la Universitatea din Köln, nu numai că a manifestat interes pentru Dacia romană, dar a şi desfăşurat cercetări proprii asupra ei (inclusiv săpături arheologice, în colaborare cu Universitatea clujeană), aşa cum au procedat încă prea puţini specialişti din străinătate. Lucrarea are o structură foarte echilibrată. Se începe cu o introducere asupra temei (p. 3-5). Urmează o expunere succintă şi clară a civilizaţiei şi istoriei Daciei preromane (p. 6-20), subliniinduse trăsăturile specifice ale culturii geto-dacice, dar şi convergenţele cu civilizaţiile europene contemporane. Autorii nu uită descoperirile monetare, dovadă a apropierii Daciei de lumea civilizată grecoromană. Istoria politică beneficiază de un subcapitol aparte, ca şi prezentările detaliate ale războaielor cu Roma, sub Domiţian respectiv sub Traian. Capitolul următor (p. 21-30) este dedicat constituirii provinciei şi sistemului ei administrativ (inclusiv lista guvernatorilor şi procuratorilor cunoscuţi); tot aici se vorbeşte pe larg despre colonizare, urbanizare, noua civilizaţie adusă de colonişti. Sistemul militar roman din Dacia ocupă următoarele două capitole. Mai întâi (p. 31-36) se explică specificul acestuia şi evoluţia
11
lui până la reorganizarea din anul 168. Apoi este prezentată pe larg armata provincială (p. 37-40), inclusiv listele diferitelor categorii de trupe cantonate în Dacia; aici îşi află locul şi a doua mare fază militară, cea a comandamentului unificat (din 168 şi până la sfârşitul provinciei). Pe drept cuvânt, autorii insistă asupra noţiunii de “provincii dacice”, deoarece de la Hadrian încoace ţara va fi mereu divizată în trei provincii, fiecare avându-şi propria istorie şi o anumită personalitate, care abia acum încep a fi întrevăzute. Un spaţiu larg este acordat vieţii economice din Dacia romană (p. 41-56), pe domenii. Este partea care aduce în faţa cititorilor viaţa de zi cu zi a provinciei, civilizaţia ei materială de tip roman. Se evidenţiază progresul pe care epoca l-a reprezentat şi importanţa ei pentru etnogeneza românilor. Apoi se trece la discutarea populaţiei provinciilor dacice (p. 57-63). Aici apare întreaga “societate civilă”, cu structura şi mobilitatea ei, inclusiv aspectul vieţii spirituale (p. 64-88). Deşi nu beneficiază de o tratare aparte, arta acestei societăţi este pusă în valoare tot aici, şi ilustrată cu imagini semnificative. Ca o concluzie la cele de mai sus urmează capitolul special consacrat romanizării (p. 89-92). La sfârşit abia, apare şi istoria politică a provinciei carpatice, de la Hadrian la Aurelian (p. p. 93-97). “Retragerea aureliană” este comentată sobru şi competent, înfăţişându-se şi consecinţele ei istorice. Capitolul final se ocupă de Dacia postromană (p. 98-102), cu dovezile pentru continuitatea daco-romană, între care şi dezvoltarea creştinismului. Lucrarea cuprinde un indice detaliat şi o listă bibliografică pe
domenii, cu cele mai reprezentative contribuţii ştiinţifice utilizate (de fapt s-au preferat studiile scrise de autori europeni, ori contribuţiile româneşti în limbi de circulaţie). Mai trebuie evidenţiată ţinuta grafică excelentă a cărţii, ca şi bogăţia şi calitatea ilustraţiei. Vorbind despre valoarea ştiinţifică a acestei publicaţii, nu trebuie să pierdem din vedere rostul ei major, acela de operă bazată pe cercetarea avansată a domeniului, dar totuşi cu caracter de popularizare. Aparatul critic este redus la strictul necesar. Autorii au manifestat rigoarea şi luciditatea specialistului, dar nu au putut detalia subiectele controversate. Discursul lor cuprinde adesea opţiuni proprii asupra unor soluţii ştiinţifice, dar totdeauna argumentate. Se cuvine a evidenţia viziunea largă, europeană, a cărţii; civilizaţia provincială este tratată şi judecată în cadrul larg căreia i-a şi aparţinut, cel al lumii greco-romane din epoca Imperiului, baza comună a Europei de astăzi. Aşa că putem considera lucrarea prezentată acum ca o incontestabilă reuşită. Prin apariţia ei, autorii au făcut cercetărilor performante româneşti de specialitate un important serviciu. Nu mai puţin, cartea contribuie la o imagine mai bună şi mai corectă a României în lume, prin prezentarea accesibilă a unei etape esenţiale a istoriei ei – cea daco-romană. Şi nu putem decât să ne bucurăm că un asemenea act de cultură este îndeplinit de un profesor al Universităţii noastre, în cadrul unui proiect european şi cu colaborare externă – aşa cum reclamă de fapt atât cercetarea contemporană de vârf, cât şi valorificarea ei culturală.
Conf. dr. Radu Ardevan
12
Buletinul Informativ al Departamentului de Cercetare Dezvoltare Inovare
Tineri cercetători Dr. Horia Leonard Banciu născut 8 August 1974, Sântana, jud. Arad
Şef lucrări Dr. Horia Leonard Banciu Facultatea de Biologie şi Geologie Catedra de Biologie Experimentală
În anul absolvirii liceului “Elena Ghiba-Birta” din Arad, am fost admis cu cea mai mare medie la Facultatea de Biologie şi Geologie, din cadrul Universităţii “BabeşBolyai”, Cluj-Napoca, devenind student al secţiei de Biologie. În 1997 am absolvit Facultatea de Biologie ca şef de promoţie. Un an mai târziu, în 1998, am dobândit titlul de Master în Biologie Celulară şi Moleculară. Din anul 1997 am fost angajat ca preparator, apoi asistent universitar şi lector în disciplina Biofizică, la Catedra de Biologie Experimentală, iar un an mai târziu am devenit doctorand al Facultăţii de Biologie şi Geologie, specializarea Biologie Celulară şi Moleculară. Conducătorul de doctorat, prof. univ. dr. Corneliu Tarba, a avut insipraţia să îmi deschidă porţile spre lumea fascinantă a vieţuitoarelor care iubesc mediile extreme, organismele extremofile. Şi am continuat pe aceeaşi linie până în prezent. În anul 1999 am efectuat un stagiu de specializare de 5 luni la Departamenul de Biochimie din cadrul Mount Sinai School of Medicine, New York, S.U.A. În cursul acestui stagiu, sub conducerea prof. Dr. Terry Ann Krulwich, mi-am adus o modestă contribuţie la un articol ştiinţific publicat patru ani mai târziu în Proceedings of National Academy of Sciences of U.S.A. (PNAS, 100 (18): 10213-10218). Pe scurt, în această lucrare se prezintă un aspect inedit
din structura operonului pentru ATP sintetaza de la o bacterie facultative alcalofilă, Bacillus pseudofirmus OF4. În structura acestui operon, atp, există opt gene structurale (atpB, E, F, H, A, G, D si C) ce codifică complexul F1Fo-ATP sintetaza, proteină esenţială pentru asigurarea energiei necesare vieţii celulare. În afara celor opt gene structurale, cunoscute şi la alte bacterii, la specia studiată a mai fost descrisă o a noua şi a zecea genă, atpI şi atpZ, cu funcţii necunoscute până la data publicării articolului amintit. În mod experimental, prin îndepărtarea genelor atpZ, atpI sau combinaţiei atpZI din genomul B. pseudofirmus OF4, sa constatat scăderea capacităţii acestei bacterii de a prelua un ion esenţial (magneziul) pentru sinteza ATP de către F-ATP sintetaza. În premieră, în această lucrare se propune existenţa unor proteine membranare, denumite AtpZ şi AtpI, strâns asociate cu FATP sintetaza, cu rol de facilitatori pentru transportul Mg2+si Ca2+ în interiorul celulei. Cu „experienţa americană” în bagaj, între anii 2001 şi 2003 am beneficiat de o bursă de studiu Erasmus (6 luni) urmată apoi de doi ani de cercetare doctorală la Departamentul de Biotehnologie a Facultăţii de Ştiinţe Aplicate de la Universitatea Tehnică din Delft, Olanda. Înalta competenţă a grupului de Microbiologie condus de prof. Dr. J. Gijs Kuenen, precum şi supravegherea permanentă de
Nr. 3 Ianuarie 2007
către un remarcabil microbiolog, Dr. Dimitry Sorokin (Institutul de Microbiologie , Moscova), mi-a facilitat obţinerea la 1 noiembrie 2004 a tezei de doctorat, la Delft, devenind Doctor în Biologie, în domeniul Biotehnologie. Teza de doctorat a fost publicată sub forma unei cărţi (“Physiology of alkaliphilic sulfur-oxidizing bacteria from soda lakes”) la o editură din Olanda, carte premiată de Consiliul Cercetării Ştiinţifice a UBB în 2005. Viaţa, în cele mai diversificate forme ale ei, este larg răspândită în toate mediile terestre, acvatice şi aeriene care prezintă valori moderate de temperatură (10 – 40 o C), pH (5 - 8), presiune (1 atm) şi concentraţii de nutrienţi şi săruri. În natură însă există numeroase cazuri în care valorile acestor parametri tind spre limitele lor maxime sau minime. Organismele vii capabile să-şi menţină procesele vitale şi chiar să se reproducă în condiţii extreme de mediu au fost denumite extremofile. Din punct de vedere uman acea sumă de factori naturali în care viaţa omului nu este posibilă constituie habitatul extrem. În mod miraculos, există organisme care trăiesc în medii inimaginabil de vitrege, ele nu numai că tolerează aceşti parametri extremi dar, în multe cazuri, necesită pentru reproducere unul sau mai multe valori „limită“ ale mediului înconjurător. Extremofilele pot creşte şi reproduce optim în aceste medii şi, în plus, multe dintre ele nu supravieţuiesc în condiţii “moderate”, care sunt în fapt prea “extreme” pentru ele. De exemplu, o bacterie termofilă creşte în medii cu temperaturi extrem de ridicate (85-115oC), dar nu se va putea dezvolta la temperaturi de 20 - 40 o C. Unele bacterii nu pot creşte într-un mediu cu pH 7,0 ci doar la un pH de peste 10 (alcalofile) sau sub 2 (acidofile). Astfel, mediile
13
care pentru viaţa omului sunt optime, pentru aceste organisme sunt extreme. De aceea, ideea împărţirii mediilor de viaţă în “moderate” şi “extreme” este mai mult antropocentrică decât una naturală. Unele extremofile sunt cunoscute de mai bine de 40 de ani. Cercetările asupra acestei categorii de fiinţe vii au fost intensificate doar recent, stimulate mai ales de progresele în ştiinţe precum exobiologia şi paleobiologia. Oamenii de ştiinţă au recunoscut că locuri odată presupuse a fi sterile (izvoare fiebinţi, deşerturi şi lacuri hipersaline, calotele glaciare, abisurile oceanelor) abundă în viaţă microbiană. Studiul lor a primit în ultimii ani un nou impuls prin aplicaţiile industriale ale aşa-numitelor “echipamente de supravieţuire” (“survival kits”) pe care microorganismele le posedă şi care pot servi într-o multitudine de ramuri industriale. Primele aplicaţii la scară largă a enzimelor secretate de extremofile (şi denumite corespunzător, extremozime) sunt mult trâmbiţatele enzime alcaline din detergenţii-minune.
Dintre organismele extremofile, cele care preferă mediile alcaline (alcalofile) şi sărate (halofile) mi-au captat interesul prin numeroasele provocări ecofiziologice la care acestea sunt nevoite să răspundă. O serie de mecanisme moleculare sunt implicate în menţinerea acestor fiinţe într-o “formă fizică” de invidiat, chiar dacă mediul lor de viaţă este realmente un iad caustic, aşa cum e cazul bacteriilor haloalcalofile ce trăiesc în lacurile hipersărate şi alcaline din anumite regiuni ale Globului. Poate una dintre cele mai mediatizate ecosisteme extreme este salba de lacuri de sodă apărută în Marele Rift African. O imagine aeriană a acestor lacuri, în sezonul ploios, frapează în primul rând prin abundenţa extraordinară de flamingi, singurele animale macroscopice care îndrăznesc să habiteze acest mediu extrem. Cu valori de pH care depăşesc 10 şi cu o concentraţie colosală de carbonaţi şi bicarbonaţi de sodiu, aceste lacuri sunt adevărate cazane de sodă caustică în care flamingii găsesc un refugiu în calea prădătorilor. Hrana flamingilor o sonstituie
14
biomasa cianobacteriană care înfloreşte nestingherită în aceste ape. Studii atente au evidenţiat că o miraculoasă lume microscopică populează apele de sodă, nenumărate specii de arhebacterii şi eubacterii aparţinând aproape tuturor tipurilor metabolice fiind prezente aici. Iar pentru ca imaginea ospitalităţii lacurilor Est Africane să fie completă, trebuie adăugate şi contribuţia la tot pasul a izvoarelor termale, precum şi a climei excesiv de aride. Ei bine, spre suprinderea biologilor, aceste ape caustice abundă în viaţă. Iar exemplul nu este singular, lacuri de natură similară fiind cunoscute în zone deşertice din America de Nord şi de Sud, în Siberia, în Mongolia şi China. Grupul din Delft în care am avut şansa de a lucra, deţine un rol pivotal în realizarea unor studii comparative, de fiziologie şi filogenie moleculară, a microorganismelor izolate din lacuri de sodă răspândite în diverse colţuri ale lumii. Practic, interesul acestui grup este împărţit între aspectele fundamentale (genetice
Buletinul Informativ al Departamentului de Cercetare Dezvoltare Inovare
şi biomoleculare) ale supravieţuirii în medii extreme haloalcaline şi cele practice, prin conexiunile cu biotehnologiile depoluante. În teza mea de doctorat m-am axat pe studiul ecofizologic al unui grup metabolic specializat de bacterii haloalcalofile, şi anume de cele care intervin în oxidarea sulfului anorganic. Sulful este subiectul unui circuit închis în natură, proces în care intervenţia microorganismelor este decisivă. Uneori derivaţii organici şi anorganici ai sulfului, în funcţie de starea lor de oxidare, pot fi utilizaţi ca surse de energie pentru celulele bacteriene. Exemple bine cunoscute de astfel de bacterii sunt cele care populează fumarolele oceanice precum şi cele izolate în Peştera de la Movile, fiinţe stranii, care obţin energie exclusiv pe cale chimică din utilizarea compuşilor anorganici ai sulfului, în totala absenţă a energiei solare. Din această categorie metabolică de bacterii sulfoxidante fac parte şi cele trei genuri identificate în lacurile de sodă: Thioalkalimicrobium, Thioalkalivibrio şi Thioalkalispira. Unicitatea lor rezidă din capacitatea de oxidare a sulfului la valori “anormale” de pH, adică peste 10, precum şi în prezenţa unor concentraţii mari de săruri (de sodiu). Teza de doctorat a urmărit ca obiective majore caracterizarea fiziologiei şi cineticii creşterii, obţinerea a cât mai multor informaţii referitoare la adaptările la medii haloalcaline începând de la nivelul populaţional şi încheind cu cel biomolecular al bacteriilor sulfoxidante haloalcalofile. Întreaga teză trebuia în final să dea o soluţie unei întrebări inginereşti: sunt aceste bacterii pretabile a fi utilizate în sisteme de epurare biologică a apelor şi gazelor industriale bogate în sulf toxic? Tehnica principală de studiu a parametrilor cinetici ai creşterii
bacteriene a constat în cultivarea în sistem continuu a bacteriilor utilizînd un chemostat controlat de calculator. Pe scurt, câteva idei s-au putut desprinde din cercetările personale asupra acestui grup puţin studiat de bacterii. În primul rând, la fel ca în universul macroscopic al animalelor şi plantelor, s-a constatat că cele două genuri reprezentative studiate, Thioalkalimicrobium şi Thioalkalivibrio, locuitoare ale aceluiaşi mediu şi consumatoare de hrană identică, se află într-o relaţie de competiţie. Foarte ciudat însă, din această competiţie nici un gen nu iese înfrânt, ci doar cedează în anumite condiţii, întâietate celuilalt gen. Astfel, am observat că celulele speciilor din genul Thioalkalimicrobium («microbi care mănâncă sulf în condiţii alcaline») sunt capabile să consume sulful la o rată foarte ridicată, respiră intens şi se divid rapid. Şablonul după care trăiesc bacteriile Thioalkalimicrobium este «live fast and die young», adică o strategie reproductivă de tip r (similară multor insecte şi rozătoarelor). Bacteriile Thioalkalimicrobium se dezvoltă exploziv atunci când salinitatea apelor scade (prin diluare, în sezonul ploios) şi când, datorită înfloririi cianobacteriene urmată de moartea biomasei şi mineralizare, hrana este abundentă. În schimb, bacteriile Thioalkalivibrio trăiesc după strategia reproductivă k, adică duc o viaţă mai cumpătată, se divid mai lent şi consumă sulful la o rată mai mică. În lumea animală, balenele reprezintă un exemplu tipic pentru strategia de tip k, alegând un stil de viaţă mai monoton, reproducându-se lent, hrăninduse din când în când, investindu-şi energia în longevitate. Bacteriile Thioalkalivibrio preiau controlul asupra sursei de hrană în sezonul secetos, când salinitatea este extrem de ridicată iar concentraţiile
Nr. 3 Ianuarie 2007
compuşilor cu sulf scad foarte mult. Curios, spre deosebire de Thioalkalimicrobium, competitorii Thioalkalivibrio pot să-şi facă rezerve, sub forma acumulărilor de sulf elemental în interiorul sistemului celular, evident o strategie înţeleaptă în aşteptarea unor vremuri şi mai vitrege. În afara demonstrării acestor strategii de supravieţuire, în teza mea am realizat un studiu detaliat asupra a doi reprezentanţi aparţinând genului Thioalkalivibrio, adevăraţi deţinători de recorduri în categoria bacteriilor sulfoxidante haloalcalofile. Un prim recordmen, Thioalkalivibrio versutus (“vibrionul versatil care mănâncă sulf în condiţii alcaline”), tulpina ALJ 15, este capabilă să se multiplice optim la valori de pH 10,5 şi la concentraţii de carbonat/ bicarbonate de sodiu aproape de limita de saturaţie. Pentru a creşte acest organism este nevoie de mănuşi protectoare, mediul de cultură fiind similar sodei caustice. Ca aplicabilitate practică, tulpina ALJ 15 s-a dovedit a fi un excelent candidat pentru îndepărtarea cu un randament mulţumitor a hidrogenului sulfurat (substanţă extrem de toxică) din medii salinealcaline, aşa cum ar putea fi unele ape reziduale industriale. Un al doilea campion mondial microscopic descris în teza mea de doctorat (şi raportat într-un jurnal de specialitate) a fost un nou taxon, Thioalkalivibrio halophilus. Acesta îşi duce viaţa, adică se divide şi oxidează sulful anorganic, într-un spectru extrem de larg de concentraţii de săruri (0,3 – 4 M Na+ total) şi mai mult, nu mai este condiţionat să lucreze doar la pH 10 (obligat alcalofil), ci are capacitatea să trăiască la fel de bine la pH neutru. Această proprietate a unui organism de a duce o viaţă într-un interval larg de condiţii se numeşte versatilitate extremă, iar potenţialul practic este pe măsură.
15
Între mecanismele structural-moleculare destinate apărării în faţa agresivităţii mediului înconjurător la aceste organisme, am evidenţiat opţiunea acestor organisme de a investi o bună parte din energie pentru sinteza compuşilor osmocompatibili. În condiţiile în care salinitatea mediului este extremă, aceasta exercită o presiune osmotică foarte mare asupra celulelor. Răspunsul faţă de această presiune osmotică ridicată este realizarea unei contraponderi, a unor produşi care să creeze la rândul lor o presiune osmotică internă. Aceşti produşi unii organici, alţii anorganici, se numesc osmoprotectori sau osmocompatibili. Atât Thioalkalimicrobium cât şi Thioalkalivibrio produc compuşi datorită cărora rezistă în medii hiperosmotice. Mai mult, am constatat că Thioalkalivibrio, un gen mai bine adaptat la salinitate ridicată, produce în membrană o serie de lipide care contribuie la creşterea rezistenţei învelişului celular. Şi tot ca un caracter de noutate, întrun articol apărut în Tetrahedron Letters, în 2004, la acelaşi grup de organisme s-a evidenţiat doi pigmenţi unici în lumea vie, cu funcţie încă necunoscută, foarte posibil în legătură cu adaptarea la iluminarea naturală excesivă a lacurilor de sodă. Pe baza particularităţilor fiziologice şi structurale, aceste organisme prezintă un potenţial atractiv pentru folosirea lor în biotehnologiile de epurare a gazelor şi apelor industriale bogate în sulf, în particular în bioreactoare cu o salinitate fluctuantă şi alcalinitate stabilă, suplimentate periodic sau permanent cu concentraţii variabile de compuşi anorganici ai sulfului. În ansamblu, teza mea de doctorat abordează pentru prima oară grupul metabolic al bacteriilor chemolitoautotrofe sulfoxidante din lacurile de sodă într-o viziune
pluridisciplinară şi raportată la alte grupe metabolice de bacterii (neutrofile sulfoxidante). Prin experienţa dobândită în laboratoarele din S.U.A. şi Olanda consider că m-am format ca cercetător şi mai mult, am dobândit capacitatea de vedea problemele biologiei în mod integrat, aspect care m-a ajutat foarte mult în procesul de predare şi educare a studenţilor. Abordarea interdisciplinară a unui subiect ştiinţific permite în ultimă instanţă aflarea locului şi rolului acelui subiect în ansamblul naturii şi raportarea sa faţă de nevoile umane. Tot această experienţă doctorală m-a ajutat să propun şi apoi să beneficiez de un suport financiar pentru cercetare prin Programul Cercetare de Excelenţă. Prin proiectul câştigat mi-am planificat să finalizez unele experimente colaterale celor realizate în teza de doctorat, cu accent asupra enzimei-cheie în conservarea energiei la toate organismele, F-ATP sintetaza. În realizarea acestui proiect am apelat la colegi de aceeaşi vârstă cu mine din Departamentele de Informatică respectiv de Biofizică Medicală din cadrul Facultăţilor de Matematică şi Fizică a U.B.B. Doresc să subliniez un ultim aspect în ceea ce mă priveşte. Revenind în ţară, în 2004, eram perfect conştient că experienţa mea în domeniul Botehnologiilor Microbiene are puţine şanse să fie valorificată practic. În România zilelor noastre, şi mai exact în sistemul academic, există, spre deosebire de Olanda, de exemplu, un foarte sumar contact între industrie şi învăţământ. Proiectele de cercetare, în particular în domeniul biotehnologic şi biomedical, ar putea fi mai uşor susţinute şi valorificate prin implicarea unor companii industriale interesate în investiţia în creiere.
16
Buletinul Informativ al Departamentului de Cercetare Dezvoltare Inovare
Evenimente „Dar forţa şi farmecul teatrului stau tocmai în capacitatea lui de a ne tulbura, plasându-ne într-un alt unghi din care să ne reconsiderăm existenţa. Iar din acest punct de vedere, Mihai Măniuţiu, care se dovedeşte nu numai un excelent practician al acestei arte, ci şi un teoretician al ei, confirmă dimensiunea filozofică a actului teatral. Eseurile sale scenice, combinate cu acelea scrise, se hrănesc dintr-o vână cioraniană. Fascinaţia pentru extincţie, presimţirea acesteia, revolta faţă de un Dumnezeu iubit, “pumnul ridicat spre cer” al aceluia care nu are în codul său genetic sămânţa resemnării - toate acestea fac din spectacolele acestui regizor alcătuiri (aproape) la fel de complexe ca personalitatea lui contradictorie” (Dan C. Mihăilescu)
Regizorul Mihai Măniuţiu este considerat, la ora actuală, unul dintre cei mai reputaţi creatori români, având o operă regizorală vastă, cu spectacole de referinţă pentru mişcarea teatrală românească. Multe dintre creaţiile sale au fost prezentate, de-a lungul anilor, la prestigioase festivaluri internaţionale din: Italia, Portugalia, Franţa, Coreea de Sud, Ungaria, Franţa, Austria, Marea Britanie, Finlanda, Brazilia, Bosnia, Croaţia, Germania. Născut la 30 octombrie 1954, în Cluj-Napoca, Mihai Măniuţiu a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică “I.L.Caragiale” din Bucureşti în 1978. De atunci, este regizor artistic al Teatrului
Naţional Cluj. În decursul anilor a mai lucrat la: Teatrul «Lucia Sturdza Bulandra», Teatrul Odeon, Teatrul Act, Teatrul Naţional şi Opera Naţională din Bucureşti, Teatrul Maghiar de Stat din Cluj, Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ,Teatrul de Stat din Oradea, Teatrul «Radu Stanca» din Sibiu, Teatrul Naţional din Craiova, Teatrul de Balet «Oleg Danovski» din Constanţa, Teatrul «Tony Bulandra» din Târgovişte, Teatrul «Tamasi Aron» din Sfîntul Gheorghe, Théâtre de l’Ancre din Charleroi (Belgia) şi Haymarket Theatre din Leicester (Marea Britanie). A realizat peste șaptezeci de spectacole, multe dintre ele premiate, printre care: Iubirea Fedrei de Sarah Kane, Teatrul de Stat,
Nr. 3 Ianuarie 2007
Arad; Oedip Rex de Sofocle, Teatrul Maghiar de Stat, Cluj; Banchetul sau Calea spre Momfa, scenariu dramatic de Mihai Măniuţiu după poeme de Ioan Es. Pop şi Ion Mureşan, Teatrul Naţional Cluj, în coproducţie cu Teatrul Naţional Sibiu şi Muzeul Literaturii Române din Bucureşti; Martorii sau Mica noastră stabilitate de Tadeusz Rozecics, Teatrul „Tony Bulandra” din Târgovişte; Uitarea de Georges Banu, Teatrul Naţional din Cluj în colaborare cu Institutul Cultural Francez din Bucureşti şi Ambasada Franţei la Bucureşti Woyzeck de G. Buchner, Teatrul maghiar de Stat, Cluj; Julieta de Visky Andras, Teatrul Naţional Cluj; Delir în doi, în trei… de Eugene Ionesco, Teatrul Dramatic Braşov; Medeea de Euripide, Teatrul «Tamasi Aron» Sfîntul Gheorghe2004 Eu, Rodin de P. Roegiers, Teatrul «Radu Stanca», Sibiu; Perşii de Eschil, Teatrul «Radu Stanca», Sibiu; Ispitirea Sfântului Anton de Flaubert, Teatrul «Tony Bulandra», Târgovişte; Electra după Sofocle şi Euripide, (această montare foarte modernă a avut ca punct de atracţie Grupul “Iza” din Maramureş, cu voci şi instrumentişti de excepţie. “Verbul tragediei eline merge perfect cu ritmul muzicii tradiţionale din Maramureş”– afirma regizorul Mihai Măniuţiu) Teatrul de stat, Oradea; Experimentul Iov după Cartea lui Iov, Teatrul «Radu Stanca», Sibiu; Tragica istorie a doctorului Faust de Marlowe, Teatrul Maghiar de Stat, Cluj; 16 lecţii despre dezastrele amorului carnal, scenariu original, Teatrul de balet «Oleg Danovski»,
17
Constanţa; Alcesta de Euripide, Teatrul Naţional Cluj; Bacantele de Euripide, Teatrul «Tony Bulandra», Târgovişte; Pescuitorii de perle de Bizet, Opera Naţională, Bucureşti; Exact în acelaşi timp de Gellu Naum, Teatrul Naţional, Cluj; Intrusa de M. Maeterlinck, Teatrul de Stat, Oradea; Conul Leonida faţă cu reacţiunea de I. L. Caragiale, Teatrul Odeon, Bucureşti; Uitarea de George Banu, Teatrul Naţional, Cluj; Zoon erotikon, scenariu dramatic după scrierile lui D. H. Lawrence, Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”, Bucureşti; Genosse Frankenstein, unser geliebter Führer!, scenariu original, Teatrul Act, Teatrul Odeon şi Wiemar − Capitala Culturală a Europei; Richard II de Shakespeare, SMART şi Teatrul Naţional, Bucureşti; Timon din Atena de Shakespeare, Teatrul Naţional, Craiova; O noapte furtunoasă de I. L. Caragiale, SMART şi Teatrul Odeon, Bucureşti; Cetatea Soarelui, scenariu dramatic după Tomasso Campanella, Teatrul Act, Bucureşti; Nopţile călugăriţei portugheze, după scrisorile Marianei; Alcoforado, Teatrul Tineretului, Piatra Neamţ; Nunta, scenariu original, Teatrul Naţional, Cluj; Antigona de Sofocle, Teatrul Tineretului, Piatra Neamţ; Caligula de Camus, Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”, Bucureşti; Omor în catedrală de T. S. Eliot, Teatrul Naţional Cluj şi Fundaţia Art-Inter Odeon, Bucureşti; Îmblânzirea scorpiei de Shakespeare, Haymarket Theatre, Leicester, Marea Britanie; Săptămâna luminată de Mihail
Săulescu, Teatrul Naţional, Cluj; Richard III de Shakespeare, Teatrul Odeon, Bucureşti; Lecţia de E. Ionescu, Théâtre de l’Ancre, Charleroi, Belgia; Comedii de A. P. Cehov, Teatrul Odeon, Bucureşti; Afară, în faţa uşii de W. Borchert, Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”, Bucureşti; Antoniu şi Cleopatra de Shakespeare, Teatrul Naţional, Cluj; Burghezul gentilom de Molière, Teatrul Naţional, Cluj; Secretul lui Don Giovanni, operă de Cornel Ţăranu, Opera de stat, Cluj; Îmblânzirea scorpiei de Shakespeare, Teatrul Naţional, Cluj; O, ce zile frumoase... de Samuel Beckett, Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”, Bucureşti; Omul cu mârţoaga de G. Ciprian, Teatrul Naţional, Cluj; Viaţa e vis de Pedro Calderón de la Barca, Teatrul Naţional, Cluj; Cu uşile închise de Jean-Paul Sartre, Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra”, Bucureşti; Labirintul de Fernando Arrabal, Teatrul Naţional, Cluj; Perşii de Eschil, Teatrul Naţional, Cluj; Emigranţii de Slawomir Mrožek, Teatrul Naţional, Cluj; Oedip salvat de Radu Stanca, IATC, Teatrul Casandra, Bucureşti. În cele două studii ale sale de teorie teatrală (Redescoperirea actorului, Bucureşti, Meridiane, 1985; Act şi mimare, Bucureşti, Ed. Eminescu, 1989), Mihai Măniuţiu concentrează, din perspectivă estetică şi filozofică, viziunea sa personală despre arta actorului şi a regizorului, iar în volumul de eseuri despre tema puterii la Shakespeare (Cercul de aur, Bucureşti, Meridiane, 1989),
18
hermeneutica sa conturează deja universul viitoarelor sale montări shakespeariene.
Creaţiei teatrale a lui Mihai Măniuţiu i-au fost consacrate trei albume monografice: Trilogia Dublului (Bucureşti, Unitext, 1997), şi MĂNIUŢIU. Imagini de spectacol de Cipriana Petre-Mateescu (Cluj, Idea Print&Design,2002), Dansând pe ruine de Dan C. Mihăilescu (Cluj, Idea Print&Design,2006). Menţionez aici premiile obţinute de reputatul regizor pentru creaţiile sale desăvârşite: Premiul pentru cel mai bun spectacol şi cea mai bună regie, Testivalul de Teatru pentru Tineret, pentru spectacolul Oedip salvat de Radu Stanca (1977); Premiul revistei Tribuna pentru cel mai bun spectacol, pentru spectacolul Cu uşile închise de J.P. Sartre (1982); Premiul criticii UNITER - Lecţia de Eugen Ionescu (1991); Premiul pentru Cel Mai Bun Spectacol UNITER - Richard al III-lea de W. Shakespeare (1993); Marele premiu al Festivalului internaţional de teatru, Braşov,ediţia a XX-a (Săptămâna luminată de Mihail Săulescu, la Teatrul Naţional din Cluj) (1994), Marele premiu al Festivalului internaţional de teatru, Piatra Neamţ, ediţia a XIIa (Antigona de Sofocle, la Teatrul
Buletinul Informativ al Departamentului de Cercetare Dezvoltare Inovare
Tineretului din Piatra Neamţ (1995), Premiul de regie UNITER -
tentă onirică şi fantastică: Un zeu aproape muritor (Dacia, Cluj,1982), Richard al II-lea de W. Shakespeare Istorii pe care n-am să le scriu (Allfa, (1997); Premiul UNITER pentru Bucureşti, 1998), Autoportret cu cea mai bună regie (Richard II de himere (Allfa, Bucureşti, 2001), Shakespeare, la Teatrul Naţional, Scene intime. Scene de masă Bucureşti, în coproducţie cu (Univers Enciclopedic, Bucureşti, SMART) (1998), Premiul pentru 2001), Omphalos (Idea Design cel mai bun spectacol, Festivalul & Print, Cluj, 2001), Memoriile Shakespeare Gdansk - Timon din hingherului (Casa Cărţii de Ştiinţă, Atena de W. Shakespeare (1999); Cluj, 2004). Un zeu aproape muritor, Premiul UNITER pentru cea mai Editura Dacia, Cluj, 1982. Exorcisme, bună regie (Exact în acelaşi timp Editura Apostrof, Cluj, 1996. Istorii de Gellu Naum, la Teatrul Naţional pe care n-am să le scriu, Editura din Cluj (2002) Premiul UNITER Allfa, Bucureşti, 1998. Scene intime. pentru cea mai bună regie Scene de masă, Editura Univers (Experimentul Iov, la Teatrul „Radu Enciclopedic, Bucureşti, 2001. Stanca” din Sibiu şi Tragica istorie a Autoportret cu himere, Editura Allfa, doctorului Faust, la Teatrul Maghiar Bucureşti, 2001. Spune Scardanelli, de Stat din Cluj Premiul de regie, Editura Idea Design & Print, Cluj, UNITER - Exact în acelaşi timp de 2001. Memoriile hingherului, Editura Gellu Naum (2003); Premiul de Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj, 2004. Il regie, UNITER - Experimentul Iov rauco suon, Editura Casa Cărţii de (2004); Premiul UNITER pentru Ştiinţă, Cluj, 2006. cel mai bun spectacol al anului Povestiri cu umbre, Editura Casa (Woyzeck de G. Buchner, la Teatrul Cărţii de Ştiinţă, Cluj, 2006. Maghiar din Cluj (2005)− Premiul Vlad Mugur acordat de Teatrul Maghiar de Stat din Cluj pentru cel mai bun artist colaborator al anului, Premiul pentru Cel Mai Bun Spectacol, UNITER - Woyzeck de G. Büchner (2006) Mihai Măniuţiu este scriitor. Probabil o condiţie indispensabilă Ca o menţiune: spectacolul realizărilor sale regizorale – aceea “Electra” de Mihai Maniuţiu va a capacităţii de a crea şi de a fi prezentat la Theatre 140 din obiectiva viziuni, nu numai în Bruxelles, în cadrul Europalia. spaţiul virtual al colii de hîrtie, ci Europa, festival cultural european şi în cel (un pic mai) real al scenei. care se va desfăşura din octombrie Ca scriitor, a publicat un volum de 2007 până în februarie 2008, în eseuri (Exorcisme, Cluj, Biblioteca mai multe oraşe din Belgia. Apostrof, 1996), precum şi mai multe volume de povestiri, cu Aurora Bencic
Nr. 3 Ianuarie 2007
19
Oportunități About Fulbright The Romanian - U.S. Fulbright Commission
Mission & History - to encourage and promote scientific and educational exchanges - to enhance the mutual understanding of culture in Romania and in the U.S., thereby – promoting the development of intercultural skills - to provide broad access to quality advising on the study opportunities in the U.S. - to assist the democratic and economic transition in Romania Fulbright academic and scientific exchanges between the U.S. and Romania started in the 1960s. The Romanian-U.S. Fulbright Commission Romania was established in 1993 as a result of the agreement concluded between the U.S. and the Romanian Governments on July 30, 1992. As a signatory party the Romanian Government acknowledges the mission of the Fulbright program and pledges financial contributions toward it. Since its inauguration in May 1993, the Romanian-U.S. Fulbright Commission has administered an educational and cultural ex-
change program between the two countries and has offered scholarships on a nationwide competitive basis. Timeframe for Fulbright Programs in Romania The Fulbright Junior (Graduate) Fellowship Competition The Fulbright Senior (Postdoctoral) Fellowship Competition The Fulbright Teacher Exchange Competition The Hubert H. Humphrey Fellowship Competition The Socrates-Kokkalis Fellowship Competition Educational Advising Center The Fulbright Commission in Romania includes an Educational Advising Center which is affiliated with the US Department of State and aims to promote US education in Romania. The Center offers extensive information on the US education system, study programs at US colleges and uni-
versities, application procedures, admissions requirements, and funding sources. The information is provided in the form of group advising sessions, individual counselling and ad-hoc consultations. The Center also makes available preparation materials for the standardized tests (e.g., TOEFL, SAT, GRE, GMAT ) required for admission to US colleges and universities. Apart from its wellstocked library, regularly updated by means of the yearly book allowance provided by the US Department of State, the Advising Center operates a well equipped computer center with nine work stations. The Fulbright Educational Advising Center organizes presentations by US university representatives and does outreach to the foremost academic centers in the country. In order to effectively disseminate information on US study opportunities throughout Romania, the Center coordinates a network of regional educational advising centers based in the main university cities in Romania. The Center also offers students admitted to US universities a full-
20
day Pre-Departure Orientation in summer. The Orientation program is meant to facilitate their cultural and academic adjustment during their study or research program in the US. According to the data reported by the Institute of International Education, over 3,200 Romanian students are currently enrolled in the US, 67% of them studying at the graduate level. Mission Statement The Fulbright Educational Advising Center strives to provide accurate, comprehensive, current, and unbiased information on educational opportunities in the United States. We do not endorse or rank any college or university, nor do we endorse services provided by any company or organization in the areas of test preparation, admissions, placement, language training, or visa procurement. Other Fulbright Activities The Romanian-U.S. Fulbright Commission in Romania also conducts pre-departure orientations for Romanian grantees affiliated to US institutions, orientation for American grantees and debriefing sessions for the returning Romanian grantees. The Romanian-U.S. Fulbright Commission also organizes seminars, conferences and roundtables. Those activities promote the purposes of the program and make it better known and understood in the Romanian academic and business communities. The Romanian-U.S. Fulbright Commission welcomes contributions from the private sector, to expand the Commission’s programs and attain the goals of its mission.
Buletinul Informativ al Departamentului de Cercetare Dezvoltare Inovare
For Romanian Citizens Romanian citizens are offered the following awards: Senior Research Awards offer post-doctoral research and study in all fields (except clinical medicine). Grant duration: three to ten months. Preference is given to applicants under 45 years of age who have not benefited from extensive academic travel in the U.S. Senior Lecturer Awards offer one or two semesters of lecturing in Romanian studies at U.S. universities in the relevant departments. The grants are open to experienced faculty. Preference same as above. Junior Awards offer study at the master’s or doctoral levels or research programs that complement study or research previously conducted in Romania. Grants are available in all fields of study (except clinical medicine). Duration of grant: 10 months. Preference is given to applicants under 35 years of age whho have not benefited from extensive study in the U.S. Other Awards The Romanian-U.S. Fulbright Commission also administers a number of programs funded by the U.S. government (e.g. the Humphrey H. Hubert Program) or from private funds (e.g. the Socrates-Kokkalis Fellowship Program). The Teacher Exchange Program This Program consists of direct exchanges of Romanian and U.S. teachers at the secondary school level. Candidates should be able to document the agreement of the high school and the pertinent local administrative official to the teacher exchange for one academic year. Applications from the following fields of study are especially invited: English lan-
guage and literature, sciences (mathematics, chemistry, physics, geography), social sciences. Contact Fulbright For further information please contact The Romanian-U.S. Fulbright Commission in Romania at: Ing. Costinescu Street, Nr.2 Sector 1, Bucharest, Romania Tel: 40-21 230 7719; 40-21 231 5500 For the Educational Advising Center: 40-21 231-9015 Fax: 40-21 230 77 38 Public hours Fulbright Programs: 12:30 AM - 5:30 PM Monday to Friday Public hours: The Fulbright Educational Advising Center is open to the public as follows: Monday - Tuesday: 1 PM - 6 PM Wednesday - Friday: 1 PM - 5 PM Dr. Barbara Nelson Executive Director bnelson@fulbright.kappa.ro Corina Danaila-Guidea Operations Assistant cdanaila@fulbright.kappa.ro Mihai Moroiu American Program Director mihaim@fulbright.kappa.ro Manuela Brusalis Romanian Program Director mbrusalis@fulbright.kappa.ro Mihaela Arsene Director of Advising Services feac@fulbright.kappa.ro Cecilia Andrei Assistant Educational Advisor feac@fulbright.kappa.ro
Nr. 3 Ianuarie 2007
21
Programe Naționale PLANUL NAŢIONAL DE CERCETARE, DEZVOLTARE ŞI INOVARE În continuare din numărul anterior, prezentăm primele 2 programe ale Planului Naţional II
1. PROGRAMUL RESURSE UMANE
•
având
Direcţiile
ca
obiective
numărului îmbunătăţirea
de
Îmbunătăţirea managementu-
lui unităţilor CDI
creşterea cercetători,
performanţelor
de
acţiune
ale
programului sunt următoarele: •
Formarea şi perfecţionarea
acestora şi creşterea atractivităţii
cercetătorilor prin doctorat şi
carierei în cercetare
postdoctorat •
Finanţarea
proiectelor
de
2. PROGRAMUL CAPACITĂŢI având ca obiectiv dezvoltarea capacităţilor
mediul socio-economic naţional Obiective
program se referă la:
străinătate
următoarele:
CDI
derivate
românesc
•
doctoranzi şi cercetători post-doc
•
a infrastructurii de Cercetare
•
cercetători
•
Creşterea
numărului
de
Creşterea atractivităţii carierei
Susţinerea excelenţei pentru cu
performanţe
de rezonanţă în cercetare, în special pentru ştiinţifice internaţională şi a şcolilor de absolvenţii universitari eminenţi •
Atragerea cercetătorilor români
performanţi din străinătate •
Formarea
unor
centre
de
şi
mediul ştiinţific internaţional şi
integrare a cercetătorilor din sistemul
cercetare
deschiderea sistemului CDI către
Obiectivele derivate ale acestui
în
de
•
sunt
Creşterea gradului de utilizare Dezvoltarea infrastructurii de
Cercetare •
Dezvoltarea
infrastructurii
excelenţă cu rezonanţă ştiinţifică
de informare şi documentare
internaţională
ştiinţifică
•
Finanţarea
de
mobilităţi
•
Valorificarea potenţialului şi a
excelenţă în jurul personalităţilor
interne şi internaţionale pentru
resurselor de CDI în plan regional
ştiinţifice afirmate şi recunoscute
cercetători
•
la nivel internaţional
•
•
managementului
Creşterea mobilităţii naţionale
Instruirea
în
domeniul cercetării
şi
Susţinerea dialogului ştiinţă-
societate •
Participarea entităţilor CDI la
şi internaţionale a cercetătorilor
inovării 6. Premierea rezultatelor
organizaţii ştiinţifice interne şi
•
excelente în Cercetare
internaţionale
Stimularea creării de centre de
excelenţă
•
Participarea
entităţilor
CDI
22
Buletinul Informativ al Departamentului de Cercetare Dezvoltare Inovare
la programe internaţionale de
•
Elaborarea
de
Cercetare
prospective în ştiinţă şi societate
tare-inovare, cu următoarele ca-
•
stimularea
tegorii:
programe
I.1.1.
Pregătirea
si
studii
Direcţii de acţiune se clasifică în:
participării
•
internaţionale de cercetare
Crearea şi susţinerea unor
la
infrastructuri de interes naţional
•
pentru Cercetare
entităţilor CDI la organizaţii şi
•
programe
Asigurarea de fonduri pentru
Sprijinirea
participării internaţionale
de
I.1. Proiecte de cercetare-dezvol-
Proiecte
de
cercetare
exploratorie I.1.2. Proiecte complexe I.1.3. Proiecte pentru dezvoltarea
cercetare
carierei in cercetare
instalaţii complexe de interes
•
I.1.4. Proiecte CDI orientate
naţional
comune în parteneriat cu alte ţări
•
•
oprirea
şi
conservarea
unor
Consolidarea infrastructurii de
Lansarea de apeluri tematice Susţinerea
reprezentării
cercetare cu utilizatori multipli
României
în
•
Consolidarea capacităţii de
programe
internaţionale
ofertare şi utilizare a „serviciilor de
Cercetare
experiment”
•
•
Îmbunătăţirea
calităţii
organizaţii
şi de
Asigurarea unor activităţi de
consultanţă şi asistenţă pentru
revistelor ştiinţifice, în special
autoritatea
prin susţinerea co-editării cu mari
Cercetare
de
stat
pentru
Susţinerea
de
manifestări
ştiinţifice şi expoziţionale •
Îmbunătăţirea şi extinderea
infrastructurii
şi
serviciilor
de
comunicaţii pentru Cercetare •
sistemului CDI Dezvoltarea
accesului
la
resurse de documentare on-line •
Promovarea
comunicării
şi
consolidarea rolului ştiinţei în societate
I.4. Proiecte suport I.5. Proiecte pentru finanţarea participării
în
proiecte
internaţionale I.6. Proiecte pentru susţinerea
Instrucţiunile specifice programelor şi detaliile de implementare se aprobă prin Decizie a Preşedintelui ANCS.
În plus, diverse direcţii de acţiune din Plan pot fi implementate folosind instrumente tip premii, burse sau vouchere. Descrierea şi detalierea fiecărui
Dezvoltarea şi achiziţionarea
de de baze de date specifice •
I.3. Proiecte de investiţii
performanţei instituţionale
edituri internaţionale •
I.2. Proiecte de mobilităţi
Implementarea
acţiunilor
pre-
văzute în Plan se va realiza prin intermediul unui set de instrumente, fiecare grupând activităţi specifice.
tip de instrument se va face prin Pachetul de informaţii care se aprobă prin Decizie a Preşedintelui Autorităţii
Naţionale
pentru
Cercetare Ştiinţifică.
Tipurile de instrumente utilizate pentru implementarea PN II sunt:
Aurora Bencic
Nr. 3 Ianuarie 2007
23
Noi idei și concepte Apreciere pentru studenții români
Student în anul III al Facultăţii de
avută …Suntem în permanen-
Stiinţe Politice, Administrative
tă căutare de soluţii care să ne
şi ale Comunicării din cadrul
permită să le oferim utilizatori-
Universităţii Babeş-Bolyai” Cluj-
lor noştri diferite căi amuzante şi
Napoca, Darius Groza a reuşit
creative” acestea fiind cuvintele
să atragă atenţia echipei Yahoo!
purtătorului de cuvânt al com-
Messenger printr-un nou con-
paniei Terrell Karlsten. Felicitări
cept şi anume emoticoncertul
au venit şi din partea manage-
realizat în toamna anului 2006.
rului de produs şi administrato-
Emoticoncertul a stărnit inte-
rul blogului Yahoo! d-na Sarah
resul a peste 70.000 de vizita-
Bacon şi de Senior Director of
tori care au vizitat link-ul de pe
voice Product Management, dl.
YouTube.com, acesta constând
Jeff Bonforte care i-a şi propus o
într-un videoclip compus într-o
colaborare financiară.
fereastră de Yahoo!Messenger
Darius însă doreşte să-şi prezin-
în care, versurile unei piese mu-
te întregul concept şi preferă
zicale sunt însoţite de emoticons
să nu-şi vândă încă ideea până
( figurine care înlocuiesc diverse
cănd nu va primi o ofertă fer-
expresii faciale şi emoţii, deveni-
mă de colaborare. Insă indife-
te la sfarsitul anilor ’90 un brand
rent care va fi decizia celor de
Yahoo! odată cu introducerea
la Yahoo! tânărul student de la
serviciului Messenger).
jurnalism intenţionează să dez-
Reprezentanţii companiei l-au
volte conceptul având nenu-
contactat pe Darius on line ară-
mărate idei în acest sens ca de
tându-se împresionaţi de crea-
exemplu utilizarea conceptu-
tivitata acestuia: “Echipa Yahoo
lui sub forma unui serviciu sub
Messenger este indiscutabil im-
denumirea <emoticonference>
presionată şi entuziasmată de vi-
care să se adreseze unui public
deoclipul creat de Darius. Membrii
mai larg care să beneficieze de
echipei noastre l-au contactat pe
mix-uri muzica, versuri şi emoti-
Darius şi l-au felicitat pentru idea
coane de Messenger.
Redactor şef: Prof. dr. Ioan Bucur Colectiv de redacţie Aurora Bencic, Gabriela Iudita Crişan, Nicolae Marina, Augusta Sabău, Mihaela Neamț Colectiv consultativ Prof. dr. Paul Şerban Agachi, Conf. dr. Daniel David, Prof. dr. Vasile Leb Prof. dr. Zoltan Neda, Prof. dr. Cătălin Popescu, Prof. dr. Octavian Popescu Prof. dr. Magdalena Vorzsak, Lect. dr. Korina Zamfir Cluj-Napoca, Universității 7-9, cam. 204, 201, Tel: 0264-405300, int. 5110, 5114, 5123 Te l : 0 2 6 4 - 4 0 5 3 7 4 , Fa x : 0 2 6 4 - 5 9 1 9 0 6 m e - m a i l : c e r c e t a r e @ s t a f f . u b b c l u j . r o