cultivare legume in sistem ecologic by Ţurcan Ion

Cultivarea legumelor în sistem ecologic Pentru a intra în posesia cadoului dumneavoastră

«Primele 100 de zile ale unei afaceri de succes» vă rugăm să accesaţi: http://www.ideideafaceri.ro/index.php?pag=cadou User: cadou Parola: 123456

RENTROP & STRATON Grup de Editură şi Consultanţă în Afaceri

GHID PRACTIC â&#x20AC;&#x201C; Cultivarea legumelor \n sistem ecologic ISSN: ISBN

1584-4846 978-973-722-418-7

Autori:

Manager editorial: Manager Centru de Profit: Tehnoredactare: Corectur`:

dr. ing. Lucian Stoian, Ioana Andrievici, Viorel Andrievici av. Florin Turza, ing. Damian Dragomir Planul de afaceri a fost realizat \n colaborare cu S.C. RUBINIAN S.R.L. Zenobia B`descu R`zvan T`nase Dana Seg`rceanu Elvira Panaitescu

Lucrare editat` de: RENTROP & STRATON Grup de Editur` [i Consultan]` \n Afaceri

Pre[edinte: Director General: Director Crea]ie-Produc]ie: Director Economic:

George Straton Florin CĂĽmpeanu Cristina Straton Mariana Ne]oiu

Toate drepturile rezervate. Nicio parte din aceast` lucrare nu poate fi reprodus`, arhivat` sau transmis` sub nicio form` [i prin nici un fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, \nregistrare audio sau video, f`r` permisiunea \n scris din partea editorului. Autorii sau editorii nu sunt responsabili pentru nicio pierdere ocazionat` vreunei persoane fizice sau juridice care ac]ioneaz` sau se ab]ine de la ac]iuni ca urmare a citirii materialelor publicate \n aceast` lucrare.

Serviciul Clien]i: tel.: 021.209.45.45; fax: 021.205.57.30 e-mail: comenzi@rs.ro

Pute]i consulta celelalte lucr`ri editate de RENTROP & STRATON: www.afacerilacheie.ro; www.rs.ro

Stimate client,

Mai \ntåi simt nevoia s` te felicit. De ce? Pentru „simplul“ fapt c` prin aceast` op]iune vrei s` te al`turi \ntreprinz`torilor, deci celor care [i-au luat soarta \n propriile måini [i care sunt principala surs` de progres economic [i social. Felicit`ri trebuie s`-]i adresez [i pentru faptul c` ai ales o activitate de produc]ie care, la urma urmei, d` de måncare oamenilor, dar [i pentru c` ai dat aten]ie ofertei noastre. Sigur, poate c` pre]ul acestei lucr`ri te-a pus ini]ial pe gånduri. Dar ai dep`[it acest moment. De ce? Pentru c` ]i-ai dat seama c` te afli \n fa]a unei lucr`ri de excep]ie. Am spus „lucrare“, nu „carte“, c`ci aceasta nu este o carte. Este un instrument complex [i complet care, a[a cum arat` titlul colec]iei, ofer` AFACEREA LA CHEIE. Singurul lucru pe care trebuie s`-l faci este s` cite[ti cu aten]ie [i s` respec]i indica]iile cuprinse \n ea. Lucrarea va trebui s` stea permanent pe biroul tù. Te vei confrunta cu multe probleme, dar \n ea vei g`si r`spunsuri care te vor ajuta s` le dep`[e[ti. De ce? Pentru c` este realizat` de un colectiv de excep]ie, practicieni [i teoreticieni, avåndu-l printre ei pe dl dr. ing. Lucian Stoian, director [i cercet`tor principal Gradul I al Sta]iunii de CercetareDezvoltare pentru Legumicultur` Bacù. Mai mult decåt oferim noi \n aceast` lucrare, practic, nu se poate spune. Deci, stimate client, afirm cu toat` r`spunderea c` ai acum la dispozi]ie tot ceea ce este necesar ca s` demarezi [i s` conduci cu succes o afacere \n domeniul cultiv`rii legumelor ecologice. Depinde doar de priceperea [i de voin]a ta ca s` reu[e[ti. Iar dac`, peste un timp, vei trimite pe adresa editurii cåteva rånduri \n care s` ne anun]i acest succes, pentru mine [i colegii mei va fi un mare prilej de satisfac]ie. C`ci, care bucurie poate fi mai generoas` [i mai deplin` decåt aceea de a [ti c`, f`cånd la råndul tù o afacere, ai putut s` fii de folos [i altora. Acesta este sensul \ntregii noastre activit`]i: s` reu[im \mpreun`! Cu deosebit` considera]ie,

George Straton Director general

CURICULUM VITAE Dr. ing. Lucian Stoian Inginer horticultor [i doctor \n agronomie, specialitatea Agrochimie, dl Lucian Stoian [i-a definitivat studiile cu teza de doctorat „Cercet`ri privind testarea st`rii de fertilitate a solurilor destinate culturii legumelor“. Din anul 1970 lucreaz` ca cercet`tor \n domeniul legumiculturii, la \nceput \n cadrul Institutului de Cercet`ri Horti-viticole Bucure[ti, apoi la Sta]iunea de Cercet`ri Legumicole Buzù [i Bacù. |n perioada 1983-1987 a fost director al Institutului de Cercet`ri pentru Legumicultur` [i Floricultur` Vidra. |n prezent este cercet`tor principal Gradul I [i director al Sta]iunii de Cercetare Dezvoltare pentru Legumicultur` Bacù, pe care o conduce de la \nfiin]are, din 1975. Activitatea [tiin]ific` s-a manifestat prin participarea la numeroase programe de cercetare na]ionale [i interna]ionale, printre cele mai recente fiind cele de „Agricultur` ecologic`“ realizate \n cadrul Relansin (2 programe), C.E.E.X. (4 programe) [i sectoriale ale Ministerului Agriculturii P`durilor [i Dezvolt`rii Rurale (1 program). |n cadrul acestora s-a realizat primul poligon experimental de legumicultur` ecologic` din Romånia, \n 1971, la Sta]iunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Legumicultur` Bacù, unde s-a dezvoltat [i \ntåiul program de cercetare \n domeniul agriculturii ecologice. A efectuat numeroase stagii de perfec]ionare [i documentare la Institutul Na]ional Horticol Angers Fran]a, Universitatea Catania – Italia, B.V.R.C. Beijing, Academia de Management Celle Germania etc. A participat [i a condus programe de cercetare interna]ionale \n colaborare cu institu]ii de mare prestigiu interna]ional: Universitatea Catania – Sicilia, Institutul Na]ional Horticol Angers Fran]a, Institutul de fiziologie [i Institutul de combatere biologic` Chi[inù, Institutul de cercet`ri legumicole – Beijing, China. A elaborat singur sau \n colaborare peste 12 c`r]i [i peste 80 de articole \n reviste de specialitate, vizånd tehnologia culturii [i fertiliz`rii speciilor legumicole [i, de asemenea, \n ultimii 7-8 ani, lucr`ri privind agricultura [i \n special legumicultura ecologic` – tehnici de realizare, principii [i metode noi specifice condi]iilor pedoclimatice din ]ara noastr`. Este membru corespondent al Academiei de {tiin]e Agricole [i Silvice, precum [i al Societ`]ii Na]ionale de Horticultur`. Este pre[edinte al Asocia]iei agricultorilor biologici din Moldova – B.I.O.M.O.L.D. [i vicepre[edinte al Asocia]iei Romåne de Agricultur` Durabil` (A.R.A.D.). Dintre c`r]ile publicate men]ion`m: „Memorator horticol“, „Ghid pentru cultura biologic` a legumelor“, „Producerea legumelor“, „Cultura legumelor \n cåmp“, „Producerea r`sadurilor de legume“, precum [i bro[uri tehnice privind „Cultura biologic` a cepei“, „Cultura biologic` a r`d`cinoaselor“, „Cultura biologic` a verde]urilor“, „Cultura andivelor“ etc. Autor, dr. ing. Lucian Stoian

Cultivarea legumelor în sistem ecologic INTRODUCERE – Agricultura ecologică – o alternativă profitabilă . . . . . . . . . . . . . . . . 10 CAPITOLUL 1 – Descrierea afacerii . . . . . 18 CAPITOLUL 2 – Planul afacerii . . . . . . . 209 CAPITOLUL 3 – Certificarea legumelor ecologice şi reglementări specifice cultivării legumelor în sistem ecologic . . . . . . . . . . . 309 ADRESE UTILE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 327

SUMAR GENERAL INTRODUCERE Agricultura ecologic` – o alternativ` profitabil` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12 Scurt istoric . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12 Rudolf STEINER [i agricultura biodinamic` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13 Sir Albert HOWARD [i mi[carea pentru o agricultur` organic` . . . . 14 MULLER-RUSCH [i mi[carea pentru o agricultur` organo-biologic` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14 Agricultura ecologic` \n prezent . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15 Agricultura ecologic` \n spiritul „caietului de sarcini“ IFOAM [i al regement`rii CEE nr. 2092/1991 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16 Agricultura ecologic` \n Romånia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16 CAPITOLUL 1 – DESCRIEREA AFACERII Principii de baz` \n practica culturii ecologice a legumelor . . . . . . . . . . . . 23 Lucr`rile solului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23 Fertilizarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24 Protec]ia plantelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25 Perioada de conversie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26 Semin]ele [i materialul s`ditor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27 Organisme modificate genetic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27 Agricultura biodinamic` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28 Rota]ia culturilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28 Necesitatea rota]iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29 Factori care influen]eaz` programarea rota]iilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30 Scheme de asolament legumicol pentru cultura ecologic` . . . . . . . . . 32 Concluzii practice privind rota]ia culturilor [i asolamentul legumicol \n agricultura ecologic` . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33 Fertilizarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34 Criterii de evaluare a poten]ialului nutritiv al solurilor legumicole . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34 Aprecierea st`rii de aprovizionare a solurilor cu principalele elemente nutritive . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37 Compostul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38 Utilizarea \ngr`[`mintelor verzi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41 Principalele boli [i d`un`tori care afecteaz` culturile legumicole . . . . . . 42 Bolile speciilor legumicole . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43 Virozele legumelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48 Insecte d`un`toare \n culturile legumicole . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49 Caracterizarea principalelor produse fito-farmaceutice utilizate \n agricultura ecologic` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55

Substan]e cu ac]iune anticriptogamic` [i bactericid` . . . . . . . . . . . . . . 55 Substan]e cu ac]iune predominant insecticid` [i acaricid` . . . . . . . . . 60 Produse fito-farmaceutice din plante superioare . . . . . . . . . . . . . . . . . 62 Combaterea dùn`torilor prin metode de lupt` ecologic` . . . . . . . . . 70 Capcane antidùn`tori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72 Combaterea buruienilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73 Combaterea mecanic` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73 Combaterea manual` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73 Combaterea termic` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73 Culturi asociate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74 Producerea r`sadurilor de legume destinate culturilor \n c책mp . . . . . . . . 76 Generalit`]i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76 Incinte de producere a r`sadurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77 Amestecuri de p`m책nt utilizate \n producerea r`sadurilor . . . . . . . . 77 Combaterea bolilor [i dùn`torilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79 C`lirea r`sadurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80 Preg`tirea terenului pentru \nfiin]area culturilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80 Lucrarea de baz` a solului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80 Lucr`rile de preg`tire a solului \n prim`var` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81 Scheme de \nfiin]are a culturilor legumicole \n c책mp . . . . . . . . . . . . . 81 Cultura legumelor din familia amaryllidaceae (alliaceae) . . . . . . . . . . . . . 85 Ceapa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85 Prazul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90 Usturoiul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93 Cultura legumelor din familia apiaceae (umbeliferae) . . . . . . . . . . . . . . . . 96 Morcovul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96 P`st책rnacul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98 P`trunjelul de r`d`cin` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101 }elina de r`d`cin` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103 Cultura legumelor din familia asteraceae (compositae) . . . . . . . . . . . . . . 106 Andiva . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106 Salata . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113 Scor]onera . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116 Salsifisul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118 Topinamburul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119 Cultura legumelor din familia brassicaceae (cruciferae) . . . . . . . . . . . . . . 122 Brocoli . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122 Brojba . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124 Conopida . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126 Gulia [i gulioara . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 131 Napul comestibil . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 133 Ridiche de lun` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135 Ridiche de var` [i de iarn` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138 Daikon (Ridiche japonez`) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140 Varza de Bruxelles . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140

Varza de c`p`]ĂĽn` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 142 Varza ro[ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 147 Varza crea]` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 147 Cultura legumelor din familia chenopodiaceae . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 147 Sfecla ro[ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 148 Spanacul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150 Cultura legumelor din familia cucurbitaceae . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 152 Castravetele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 152 Castravetele ]epos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157 Dovleacul [i dovlecelul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159 Dovlecelul lung . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 162 Pepenele galben . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 164 Pepenele verde . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 169 Cultura legumelor din familia fabaceae (leguminosae) . . . . . . . . . . . . . . 172 Bobul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 173 Fasolea de gr`din` (Oloag` [i urc`toare) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 175 Fasolea de Spania . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 179 Maz`rea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 179 Maz`re Mangiatuto . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 182 Cultura legumelor din familia solanaceae . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 183 Ardeiul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 183 P`p`l`ul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 189 Tomatele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 191 Vinetele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 197 Cultura altor specii legumicole . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 200 Cartoful chinezesc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 200 Cartoful japonez . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 202 Porumbul dulce . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 205 Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 207 CAPITOLUL 2 â&#x20AC;&#x201C; PLANUL AFACERII Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 213 Sumarul executiv . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 217 Descrierea afacerii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 218 Misiunea firmei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 218 Descrierea firmei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 219 Obiectivele de afaceri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 221 Stadiul de dezvoltare a afacerii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 222 Produsele [i/sau serviiciile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 222 Strategia de afaceri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 224 Planificarea de marketing . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 225 Pia]a-]int` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 226 Industria . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 230 Concuren]a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 233

Alte influen]e . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 236 Analiza SWOT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 237 Obiectivele de marketing . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 237 Strategia de marketing . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 238 Planificarea produc]iei [i a opera]iunilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 240 Obiectivele de produc]ie [i opera]iuni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 241 Strategia de produc]ie [i opera]iuni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 241 Amplasamentele, terenurile, mijloacele fixe [i obiectele de inventar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 243 Produc]ia [i serviciile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 245 Logistica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 257 Planificarea resurselor umane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 262 Obiectivele de resurse umane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 263 Strategia de resurse umane . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 263 Analiza cerin]elor [i a necesarului de personal . . . . . . . . . . . . . . . . . . 264 Recrutarea, selec]ia [i integrarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 264 Promovarea performan]elor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 266 Conducerea managerial` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 268 Planificarea financiar-contabil` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 269 Obiectivele financiar-contabile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 270 Strategia financiar-contabil` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 272 Previziuni financiar-contabile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 272 Necesit`]ile financiare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 301 Managementul riscurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 302 Implementarea planului de afaceri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 303 Planurile de ac]iune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 304 Controlul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 304 Procedurile de modificare [i actualizare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 306 Anexe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 306 CAPITOLUL 3 â&#x20AC;&#x201C; CERTIFICAREA LEGUMELOR ECOLOGICE {I REGLEMENT~RI SPECIFICE CULTIV~RII LEGUMELOR |N SISTEM ECOLOGIC Certificarea legumelor ecologice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 310 Sistemul de inspec]ie [i ceertificarea â&#x20AC;&#x201C; descriere general` . . . . . . . . . 310 Etapele certific`rii legumelor ecologice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 311 Cerin]e generale \n agricultura ecologic` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 313 Perioada de conversie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 314 Certificarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 315 Reguli de etichetare a produselor ecologice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 319 Documente [i raport`ri obligatorii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 320 Reglement`ri specifice cultiv`rii legumelor \n sistem ecologic . . . . . . . . 323 Acte normative specifice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 323 Acte normative specifice de aplica]ie general` . . . . . . . . . . . . . . . . . . 324 Alte acte normative importante . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 326

Introducere Agricultura ecologic` o alternativ` profitabil`

SUMAR AGRICULTURA ECOLOGIC~ – O ALTERNATIV~ PROFITABIL~ . . . . . . . . . . . . . . . 12 Scurt istoric . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12 Rudolf STEINER [i agricultura biodinamic` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13 Sir Albert HOWARD [i mi[carea pentru o agricultur` organic` . . . . . . . . . . . . . . . . . 14 MÜLLER-RUSCH [i mi[carea pentru o agricultur` organo-biologic` . . . . . . . . . . . . 14 Agricultura ecologic` \n prezent . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15 Agricultura ecologic` \n spiritul „caietului de sarcini“ IFOAM [i al regement`rii CEE nr. 2092/1991 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16 Agricultura ecologic` \n Romånia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16

Agricultura ecologic`, o alternativ` profitabil`

Introducere

AGRICULTURA ECOLOGIC~ – O ALTERNATIV~ PROFITABIL~ Deteriorarea permanent` a mediului \nconjur`tor a determinat o ampl` mi[care social` [i politic` de combatere a acestui fenomen care se datoreaz`, printre altele, [i exceselor ap`rute \n chimizarea agriculturii. Foarte adesea, consumatorii asociaz` chimizarea produselor agricole cu evolu]ia galopant` a unor boli (cum ar fi cancerul) sau cu poluarea peste limitele admise a apelor de suprafa]` [i freatice. Aceste efecte nedorite atrag aten]ia asupra pericolelor prezente, dar mai ales viitoare, atunci cånd nu se vor mai putea g`si alternative nepoluante. Agricultura ecologic` s-a dezvoltat spectaculos \n ultimele decenii, fiind un r`spuns concret atåt la problemele filozofilor ecologi[ti, cåt [i la pragmatismul agricultorilor [i consumatorilor care doresc s` munceasc`, s` se hr`neasc` [i s` tr`iasc` \ntr-un mediu s`n`tos. Bazåndu-se pe asemenea principii, produc]ia ecologic` a devenit o afacere prosper` care d` mari satisfac]ii materiale [i morale, atåt produc`torilor, cåt [i consumatorilor aviza]i.

Scurt istoric Izvoarele agriculturii ecologice se pierd \n timp, suprapunåndu-se istoriei agriculturii, activitate de prim` importan]` \n evolu]ia societ`]ii umane [i a omului \nsu[i. Deprinderea de a-[i cultiva plantele [i de a cre[te animalele necesare hranei a dat omului libertatea \n alegerea locului unde s` tr`iasc`. Au ap`rut astfel primele civiliza]ii agricole, care conform arheologului american Robert Braidwood s-au localizat \n Orientul Mijlociu (Irak [i Iran) cu peste 10.000 ani \.e.n., legat` fiind aceasta de existen]a gråului s`lbatic – specie de importan]` primordial` \n istoria civiliza]iei indoeuropene. Orientul Apropiat [i Europa [i-au cl`dit civiliza]ia pe gråu. Bobul, m`slinele, orzul, vi]a de vie, caisele, nucile, migdalele [i smochinele aducånd de asemenea aportul lor \n diversificarea hranei genera]iilor trecute. China – cu orez [i mei – a creat una din culturile cel mai prestigioase ale rasei umane, a c`rei vigoare [i inventivitate au fost sus]inute alimentar [i de soia, ignam, taro [i alte specii caracteristice acestei zone. America este legat` prin toat` istoria sa de porumb, cartof, dovleac [i dovlecel, fasole, acestea constituind baza meniului zilnic al indienilor, \nc` de acum 7.500 de ani. Aceast` simbioz` \ntre om [i plant` nu este fortuit`, condi]iile de ecosistem generånd-o [i sus]inånd-o. Toate civiliza]iile au avut la baz` o produc]ie agricol` suficient` care a asigurat hrana unor aglomer`ri umane destul de importante. Marea lec]ie a tuturor timpurilor este aceea c` nu exist` civiliza]ie f`r` o agricultur` prosper`. F`r` o securitate alimentar`, toate organismele sociale se pr`bu[esc. Cantitatea [i calitatea produc]iei agricole dau [i s`n`tatea popula]iei, observa]iile unor gånditori antici uimind [i acum prin claritatea lor. Cu 500 ani \.e.n., Heraclit spunea: „S`n`tatea omului este reflexia s`n`t`]ii p`måntului“ – adev`r care [i \n zilele noastre st` la baza tuturor curentelor de agricultur` ecologic`. GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Introducere

Agricultura ecologic`, o alternativ` profitabil`

S` nu uit`m c` aproape \ntreaga civiliza]ie uman` s-a cl`dit pe o agricultur` nepoluant`, f`r` \ngr`[`minte chimice, f`r` pesticide de sintez`, utilizånd \ns` experien]a milenar` \n folosirea unor mijloace naturale de \mbun`t`]ire a randamentelor agricole. Dispari]ia marilor civiliza]ii antice s-a datorat mai pu]in r`zboaielor distrug`toare sau cataclismelor. {tiin]a de a men]ine poten]ialul productiv al solului a asigurat securitatea alimentar` a societ`]ii. Gre[elile care au dus la \mboln`virea solului, de[ertizarea etc. s-au dovedit iremediabile sau, dup` cum [tim ast`zi, foarte greu [i costisitor corectabile \n timp. Bunul cel mai de pre] care trebuie salvat este humusul, o no]iune care, chiar dac` nu are o semnifica]ie deosebit` pentru unii intelectuali, economi[ti sau politicieni, este esen]ial` pentru fertilitatea solului [i deci pentru men]inerea vie]ii pe p`månt. Agricultura ecologic` este [i o problem` de educa]ie, mai cu seam` a tineretului, \n spiritul respect`rii naturii [i a cunoa[terii tradi]iilor \n cultivarea p`måntului. Un exemplu deosebit \n acest sens \l ofer` China, na]iune la care respectul fa]` de munca p`måntului [i de natur` a fost cultivat de tradi]ia multimilenar` a civiliza]iei chineze la cel mai \nalt nivel. Nu \ntåmpl`tor [i ast`zi se zice c` agricultorul chinez „nu lucreaz` p`måntul, el \l sculpteaz`“. Acesta este [i motivul pentru care, aplicånd [i ast`zi o agricultur` organic` bine fundamentat`, f`r` investi]ii materiale deosebite, dar cu o mare investi]ie de munc` [i respect fa]` de natur`, chinezii (al`turi de coreeni [i japonezi) au reu[it s`-[i men]in` solurile fertile timp de peste 5.000 de ani, fiind singurele exemple pozitive \n istoria multimilenar` a civiliza]iei umane. Nu este \ntåmpl`tor c`, al`turi de alte produse industriale, produsele agricole chineze[ti au cucerit pia]a mondial`, fiind unul din cei mai redutabili concuren]i. |n condi]iile acestei mo[teniri fabuloase de cuno[tin]e teoretice [i practice, agricultura ecologic`, \n toate curentele ei, \[i propune actualizarea metodelor tradi]ionale, verificate timp de secole [i \mbinarea acestora cu metode moderne, \n scopul men]inerii [i cre[terii poten]ialului productiv natural al solurilor. Gåndirea despre o agricultur` nepoluant` a ap`rut imediat dup` \nceperea procesului de industrializare a agriculturii. Primele lu`ri de pozi]ie au fost la sfår[itul secolului al XIX-lea, \n Germania, \n cadrul unui curent contestatar al dezvolt`rii industriale [i urbaniz`rii din acea epoc` [i care pleda pentru o alimenta]ie [i o igien` natural`. Cå]iva ani mai tårziu, \n Statele Unite ale Americii, unde de asemenea agricultura \ncepuse s` se industrializeze, diverse publica]ii \ncep s` promoveze agricultura ecologic`. |n aceea[i perioad`, a ap`rut lucrarea lui Franklin KING „}`rani dintotdeauna: patruzeci de secole de agricultur` ne\ntrerupt` \n China, Coreea [i Japonia“ \n care se explic` cum, \n aceast` zon` a Asiei, se exploateaz` acelea[i terenuri agricole de peste 5.000 de ani, f`r` a fi epuizate ca poten]ial productiv. Franklin KING este, poate, primul care remarc` faptul c` ecosistemele agricole nu se reduc la suma componentelor lor, acestea g`sindu-se \ntr-un sistem de interac]iuni foarte complexe. |n Europa au existat trei mari curente care [i-au l`sat amprenta \n agricultura ecologic` de azi.

Rudolf STEINER [i agricultura biodinamic` Elev al lui Goethe, filozoful austriac Rudolf STEINER, \ntemeietorul antroposofiei, lanseaz` \n anul 1924, la cererea unui grup de agricultori [i gr`dinari, un curs de agricultur` format din 8 prelegeri, curs ]inut la Koberwitz, \n apropiere de Wroclaw. Acesta a constituit prilejul expunerii unor principii [i sfaturi practice care rezultaser` din cercet`rile sale [i care ast`zi sunt cunoscute sub denumirea generic` de agricultur` biodinamic`.

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Agricultura ecologic`, o alternativ` profitabil`

Introducere

El propune o agricultur` subtil`, care ]ine cont de diversitatea „comunit`]ilor vegetale“, de ciclurile de via]` ale acestora, \ntr-un sistem relativ \nchis. Agricultura biodinamic`, ca [i homeopatia, nu ]ine cont decåt de substan]ele propriei alc`tuiri care sunt puse \n ac]iune de for]e chimice sau fizice proprii. Agricultura biodinamic` acord` o importan]` cu totul deosebit` for]elor telurice [i cosmice. Sistemul de agricultur` propus de Rudolf STEINER a fost perfec]ionat [i completat de c`tre un discipol al s`u, dr. Erhenfried PFEIFFER. Chiar dac` \n 1940 nazi[tii au interzis agricultura biodinamic`, dup` r`zboi metoda a fost adoptat` de mul]i cultivatori din Europa [i S.U.A. Ast`zi majoritatea adep]ilor acestei filozofii agricole sunt grupa]i \n asocia]ia DEMETER – institu]ie de mare prestigiu moral [i profesional, cu un standard propriu extrem de exigent.

Sir Albert HOWARD [i mi[carea pentru o agricultur` organic` Ap`rut` \n Marea Britanie, dup` cel de-al doilea r`zboi mondial, aceast` mi[care acord` humusului rolul fundamental \n echilibrul ecologic [i \n fertilitatea terenurilor agricole. Aceast` mi[care se bazazeaz` pe ideile dezvoltate de Sir Albert HOWARD \n lucrarea sa „Testament agricol“ publicat` \n 1940. Opus ideilor lui Justus von LIEBIG, Sir HOWARD combate utilizarea \ngr`[`mintelor artificiale, mai ales a celor minerale, preconizånd \ntoarcerea la o agricultur` „]`r`neasc`“, autonom`, ai c`rei protagoni[ti s` fie aten]i la fenomenele naturale [i vigilen]i la conservarea humusului din sol. Lucrånd peste 30 de ani \n India \n domeniul rezolv`rii problemei alimentare din aceast` ]ar`, Sir HOWARD ajunge la concluzia c`, solu]ia acestei probleme, la condi]iile sociale din India, nu poate fi adoptarea tehnicilor occidentale costisitoare [i energofage, ci crearea unor asocia]ii agro-zootehnice \nchise, care de altfel sunt frecvente \n mediul rural indian. Este important ca fertilizarea s` se realizeze numai cu de[euri organice, \n special dejec]ii (gunoi de grajd [i resturi vegetale), renun]åndu-se la obiceiul practicat, \n acel moment, de a le arde. Sir HOWARD a pus la punct un sistem de compostaj (procedeul INDOR) [i a studiat rolul compostului asupra cantit`]ii [i calit`]ii produc]iei. El a studiat rolul st`rii de fertilitate a solului \n crearea rezisten]ei plantelor la parazitism. Principiile sale au fost aplicate \n S.U.A. \n legumicultur`, cu sprijinul Centrului de Cercetare de la RODALE [i \n Marea Britanie prin „SOIL ASSOCIATION“. Aceast` asocia]ie, creat` \n 1946, [i-a fixat ca obiectiv promovarea unei agriculturi naturale care s` ]in` cont de rela]iile vitale existente \ntre sol, plant`, animal [i om, precum [i de a ap`ra solurile, prin tehnici culturale ra]ionale, de fenomenele de eroziune sau de urm`rile catastrofelor climatice.

MÜLLER-RUSCH [i mi[carea pentru o agricultur` organo-biologic` (Agricultura ecologic`) |n anul 1930, sub impulsul unui om politic, H. MÜLLER, \n Elve]ia apare un curent ale c`rui obiective economice [i socio-politice sunt: – autarhia produc`torilor; – circuitul scurt dintre produc`tori [i consumatori. Ideile acestei mi[c`ri se concretizeaz` \ntr-o metod` de cultur` specific` pus` la punct de medicul austriac Hans Peter RUSCH prin anii 1960. GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Introducere

Agricultura ecologic`, o alternativ` profitabil`

Dup` RUSH, subzisten]a popula]iei trebuie s` fie asigurat` evitåndu-se risipa, poluarea [i diminuarea poten]ialului de produc]ie a solului. Aceast` mi[care crede \n virtu]ile progresului tehnologic [i pune bazele noii agriculturi ecologice. RUSH abandoneaz` principiul autonomiei complete a \ntreprinderii agricole, cultivatorul putåndu-[i procura \ngr`[`mintele organice [i din afara acesteia. De asemenea, el insist` asupra rentabilit`]ii economice a acestei agriculturi care reu[e[te s` reduc` achizi]iile de mijloace de produc]ie realizate \n industrie. Fiind mai apropiat` de agricultura „]`r`neasc`“ clasic` din Europa, aceast` mi[care a f`cut mul]i adep]i mai ales \n Germania (BIOLAND), \n Fran]a (Natur` [i progres) [i \n Elve]ia (Cooperativele MÜLLER). La acest curent, au aderat [i majoritatea agricultorilor preocupa]i de cultura ecologic` a plantelor din Romånia.

Agricultura ecologic` \n prezent |n ultimii 30-35 de ani, ca urmare a cre[terii cererii de produse ecologice, a crescut [i num`rul produc`torilor grupa]i \n jurul unor organiza]ii interprofesionale, sindicale sau al unor mari re]ele de desfacere cu caiete de sarcini proprii. |n majoritatea ]`rilor produc`toare exist` organisme na]ionale care protejeaz` [i controleaz` produc]ia ecologic`. |n anul 1972, s-a constituit la Versailles IFOAM – Federa]ia Interna]ional` a Mi[c`rilor de Agricultur` Organic` (International Federation of Organic Agriculture Mouvements) cu sediul \n Germania, la Tholey-Theley, asocia]ie care grupeaz` peste 600 de organiza]ii de agricultur` ecologic` din peste 140 de ]`ri ale lumii. IFOAM organizeaz` manifest`ri interna]ionale, congrese mondiale, tårguri na]ionale [i interna]ionale de produse ecologice menite s` faciliteze contactele \ntre produc`tori [i \ntre ace[tia [i consumatori. IFOAM a adoptat „Caietul de sarcini cadru“, element de referin]` deosebit de important \n armonizarea interna]ional` a mi[c`rilor de agricultur` ecologic`. Caietul de sarcini cuprinde principalele cerin]e ce se impun pentru admiterea \ntr-o organiza]ie produc`toare „bio“, define[te [i precizeaz` obiectivele agriculturii ecologice, prezint` normele interna]ionale minime obligatorii de produc]ie, procesare [i comercializare a produselor „bio“. Acesta reflect`, de altfel, concep]ia actual` despre metodele de produc]ie [i transformare „bio“. Sarcinile prev`zute \n caiet nu sunt definitive, el este corectibil [i, de asemenea, fiecare ]ar` aderent` poate completa sau substitui unele prevederi ale acestuia. Recunoa[terea oficial` a agriculturii ecologice de c`tre Parlamentul European, a adus dup` sine [i promovarea altor reglement`ri privind practicarea acesteia, dintre care fundamental` este Reglementarea CEE nr. 2092/1991, care, pe lång` definirea obiectivului [i a no]iunilor de baz`, reglementeaz` [i metodele de produc]ie ecologic`, vegetal` [i animal`, precum [i de procesare, comercializare [i certificare a acestei produc]ii. |n Romånia, agricultura ecologic` a fost legalizat` prin Ordonan]a de urgen]` a Guvernului nr. 34/2000, aprobat` ca Legea nr. 38/2001, legisla]ie armonizat` integral cu Reglement`rile Comunit`]ii Europene. |ncepånd cu anul 2007 adopt` integral reglement`rile comunitare.

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Agricultura ecologic`, o alternativ` profitabil`

Introducere

Agricultura ecologic` \n spiritul „caietului de sarcini“ IFOAM [i al Reglement`rii CEE nr. 2092/1991 Conform celor dou` documente, principiul de baz` al agriculturii ecologice este de „a dezvolta agricultura ca pe un organism, de a o considera un ecosistem care se modeleaz` \n natur` [i care constituie o alternativ` la intensivizare, la specializare [i la dependen]a fa]` de utilizarea produselor chimice. Dirijate \ntr-un mod convenabil, aceste ecosisteme agricole nu trebuie s` mai cauzeze pagube mediului“. Agricultura ecologic` (biologic`) este o alternativ` la agricultura conven]ional` care nu utilizeaz` produse chimice de sintez`. Principalele obiective ale agriculturii ecologice sunt: ✓ s` realizeze produse agricole cu calit`]i nutritive [i gustative superioare [i \n cantit`]i suficiente; ✓ s` dezvolte [i s` consolideze sistemele vii \n contextul ciclurilor ecologice; ✓ s` promoveze [i s` diversifice ciclurile ecologice \n cadrul sistemelor agrare, respectånd micro-organismele, flora [i fauna solurilor, culturile [i animalele de produc]ie; ✓ s` utilizeze atåt cåt este posibil resursele naturale [i cele reciclabile la scar` local`; ✓ s` asigure animalelor de produc]ie, condi]ii de via]` care s` nu influen]eze negativ aspectele fundamentale ale comportamentului lor natural; ✓ s` evite toate formele de poluare care pot rezulta din agricultur`; ✓ s` men]in` diversitatea genetic` a sistemelor agrare, a mediului, cuprinzånd \n acest cadru [i protec]ia plantelor [i animalelor s`lbatice; ✓ s` permit` o bun` retribuire a agricultorilor, care s` le dea satisfac]ia muncii [i s` le creeze un mediu de lucru sigur [i s`n`tos. Trecerea de la agricultura conven]ional` la agricultura ecologic` se face printr-o perioad` de conversie de 2-3 ani. |n produc]ia vegetal`, totul este astfel conceput \ncåt elementul de baz` \l constituie men]inerea [i \mbun`t`]irea condi]iilor de fertilitate ale solului, prin administrarea de \ngr`[`minte organice naturale (composturi fermentate aerob) \nnobilate, dac` este cazul, cu minerale naturale, con]inånd elemente nutritive cu solubilitate redus` sau cu extracte de plante cu efect catalizator. |n acest fel, atåt \n reglement`rile IFOAM cåt [i \n ale CEE \[i pot g`si locul to]i adep]ii celor trei curente din agricultura ecologic` a c`ror principii au fost prezentate anterior. Produc]ia ecologic` se realizeaz` numai sub controlul unor organisme de certificare specializate care elaboreaz` documenta]ii de atestare a calit`]ii ecologice a produc]iei [i despre care pute]i citi mai multe \n capitolul 3 al acestei lucr`ri.

Agricultura ecologic` \n Romånia |n urm` cu 15-20 de ani, agricultura ecologic` era prezent` la noi \n ]ar`, numai \n bibliografie, cåteva lucr`ri de popularizare \ncercånd s` familiarizeze pe cei interesa]i cu no]iunile [i tehnicile de agricultur` ecologic`. |n 1991, la Sta]iunea de Cercet`ri Legumicole Bac`u, se constituie primul poligon experimental de legumicultur` ecologic`, \n care s-au studiat atåt posibilit`]ile de realizare a unei produc]ii eficiente de legume „bio“, cåt [i evolu]ia solurilor \n procesul de conversie de la agricultura conven]ional` la agricultura ecologic`.

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Introducere

Agricultura ecologic`, o alternativ` profitabil`

Romånia dispune de condi]ii unice pentru produc]ia bio (sol, clim`, ponderea popula]iei agricole, tradi]ie \n agricultur`), precum [i de interese care motiveaz` dezvoltarea acesteia. Astfel: – chimizarea [i tehnologizarea nu au atins \nc` nivelul din ]`rile occidentale, produc]ia nefiind dependent` de acestea \n fapt [i \n concept; – se pot \nc` delimita perimetre ecologice, nepoluate unde s` se aplice tehnicile bio; – pia]a extern` pentru produse „bio“ este \nc` liber`, lipsit` de concuren]` la unele specii de legume [i fructe pe care noi le putem produce (vinete, pepeni, ardei gras, lung [i gogo[ar, ]elin`, caise, piersici, prune etc.); – pre]urile pentru produsele bio sunt mult mai avantajoase; – prin defini]ie, produsele ecologice nu sunt rezultatul unui proces industrial, de aceea consumatorul nu va emite preten]ii deosebite la aspecte calitative privind: calibrarea, simetria, uniformitatea culorii etc., elemente esen]iale pe pia]a conven]ional`. De altfel, agricultura ecologic` realizeaz` progrese remarcabile \n Romånia ultimilor ani chiar dac` nu totdeauna guvernele i-au acordat locul pe care \l merita \n reabilitarea micii gospod`rii ]`r`ne[ti. Faptul c` suprafe]ele certificate au crescut de la 17.000 de ha \n anul 2000 la peste 190.000 de ha \n anul 2007 marcheaz` interesul pe care aceast` activitate l-a stårnit \n råndul agricultorilor. Este de remarcat [i faptul c` exist` o pia]` poten]ial` important` pentru produsele ecologice chiar la noi \n ]ar`, studiile de pia]` efectuate eviden]iind ca 10-12% din consumatorii urbani romåni sunt convin[i de faptul c` doresc [i pot s`-[i asigure o hran` mai s`n`toas`. Dac` ad`ug`m la aceasta [i faptul c` exportul de produse ecologice este \nc` neatins de reglement`rile europene, produsele fiind \nc` insuficiente pe pie]ele occidentale, putem s` consider`m „afacerea bio“ o oportunitate deosebit` pentru mica proprietate agricol` din Romånia, mai ales \n perspectiva integr`rii europene. Experien]a [i rezultatele celor care au adoptat aceast` alternativ` agricol` confirm` faptul c` rezultatele ob]inute sunt pozitive, posibile [i eficiente, condi]ia esen]ial` fiind dobåndirea unor pie]e sigure de desfacere. Legumicultura ecologic` are cu atåt mai serioase atuuri \n perspectiva imediat`, cunoscut fiind faptul c`: – se preteaz` foarte bine pentru o afacere familial` \ntr-o ferm` agricol` relativ mic` (2-10 ha); – legumele fiind un produs de consum zilnic reprezint`, al`turi de fructe, 72% din pia]a european` de produse ecologice; – pentru foarte multe specii legumicole, condi]iile pedoclimatice din ]ara noastr` sunt deosebit de favorabile ob]inerii unor produc]ii ecologice. Putem deveni astfel lider de pia]` \n Europa \n produc]ia ecologic` a tomatelor, ardeiului, vinetelor, pepenilor galbeni [i verzi [i a altor specii care permit ob]inerea unor produc]ii eficiente [i de foarte bun` calitate.

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Capitolul 1

Descrierea afacerii

SUMAR PRINCIPII DE BAZ~ |N PRACTICA CULTURII ECOLOGICE A LEGUMELOR . . . . . 23 Lucr`rile solului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23 Fertilizarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24 Protec]ia plantelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25 Perioada de conversie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26 Semin]ele [i materialul s`ditor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27 Organisme modificate genetic (OMG) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27 Agricultura biodinamic` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28 ROTA}IA CULTURILOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28 Necesitatea rota]iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29 Factori care influen]eaz` programarea rota]iilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30 Factori specifici . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30 Factori fitopatogeni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30 Factori culturali . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31 Scheme de asolament legumicol pentru cultura ecologic` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32 Schem` de asolament legumicol destinat autoconsumului [i activit`]ii comerciale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32 Schem` de asolament legumicol destinat produc]iei comerciale . . . . . . . . . . . . . 33 Concluzii practice privind rota]ia culturilor [i asolamentul legumicol \n agricultura ecologic` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33 Reguli generale \n rota]ia culturilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33 FERTILIZAREA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34 Criterii de evaluare a poten]ialului nutritiv al solurilor legumicole . . . . . . . . . . . . . . . 34 Textura solului (granulometria) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34 Frac]iunea organic` a solului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35 Evolu]ia materiei organice \n sol . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36 Aprecierea st`rii de aprovizionare a solurilor cu principalele elemente nutritive . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37 Compostul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38 Tehnici de compostaj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38 Compostajul \n platform` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39 Metoda cu bacuri de compostare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40 Utilizarea \ngr`[`mintelor verzi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41 PRINCIPALELE BOLI {I D~UN~TORI CARE AFECTEAZ~ CULTURILE LEGUMICOLE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42 Bolile speciilor legumicole . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43 Mana legumelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43 F`inarea legumelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44 Mucegaiul cenu[iu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45 Alternarioza legumelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46

Septorioza legumelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47 Virozele legumelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48 Insecte dùn`toare \n culturile legumicole . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49 Coropi[ni]a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49 P`duchii [i purecii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49 Viermii-sårm` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51 Melcii f`r` cochilie – limac[i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51 Pìanjenii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52 Trip[ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53 Gåndacul de colorado . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 54 CARACTERIZAREA PRINCIPALELOR PRODUSE FITO-FARMACEUTICE UTILIZATE |N AGRICULTURA ECOLOGIC~ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55 Substan]e cu ac]iune anticriptogamic` [i bactericid` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55 Substan]e anorganice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55 Cuprul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55 Sulful . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58 Produse ecologice pentru combaterea bolilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59 Produse de origine fungic` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59 Produse de origine bacterian` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60 Produse de origine viral` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60 Substan]e cu ac]iune predominant insecticid` [i acaricid` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60 Substan]e organice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 60 Produse microbiologice pentru combaterea dùn`torilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61 Produse de origine viral` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61 Preparate de origine bacterian` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62 Produse fito-farmaceutice din plante superioare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 62 Produse folosite \n combaterea bolilor [i dùn`torilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64 Coada-calului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64 Urzica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64 Pelinul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65 Neem . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 65 Piretru . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66 Quassia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68 Rotenona . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68 Ryania speciosa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68 Preparate care sporesc rezisten]a plantelor la atacul de boli [i dùn`tori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69 Combaterea dùn`torilor prin metode de lupt` biologic` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70 Musculi]a alb` de ser` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71 Pìanjenul ro[u . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71 Purecii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72 Capcane antidùn`tori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72 COMBATEREA BURUIENILOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73 Combaterea mecanic` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73 Combaterea manual` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73 Combaterea termic` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73 CULTURI ASOCIATE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 74

PRODUCEREA R~SADURILOR DE LEGUME DESTINATE CULTURILOR DE CÅMP . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76 Generalit`]i . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76 Incinte de producere a r`sadurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77 Amestecuri de p`månt utilizate \n producerea r`sadurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77 Componentele amestecurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77 Tipuri de amestecuri nutritive . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78 Compozi]ia chimic` optim` a unui amestec nutritiv . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78 Combaterea bolilor [i d`un`torilor la r`saduri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79 M`suri de prevenire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79 M`suri curative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80 C`lirea r`sadurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80 PREG~TIREA TERENULUI PENTRU |NFIIN}AREA CULTURILOR . . . . . . . . . . . . . . . 80 Lucrarea de baz` a solului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80 Lucr`rile de preg`tire a solului \n prim`var` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81 Scheme de \nfiin]are a culturilor legumicole \n cåmp . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81 Distan]e [i densit`]i de \nfiin]are a culturilor legumicole . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 84 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA AMARYLLIDACEAE (Alliaceae) . . . . . . . . . . 85 Ceapa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85 Ceapa e[alot` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89 Ceapa de frunze . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89 Prazul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90 Usturoiul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93 Usturoiul rocambole . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 95 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA APIACEAE (Umbeliferae) . . . . . . . . . . . . . . . . . 96 Morcovul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96 P`stårnacul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98 P`trunjelul de r`d`cin` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101 }elina de r`d`cin` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA ASTERACEAE (Compositae) . . . . . . . . . . . . . 106 Andiva . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106 Producerea r`d`cinilor de andive . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 107 For]area r`d`cinilor de andive . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110 Salata . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 113 Scor]onera . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116 Salsifisul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118 Topinamburul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA BRASSICACEAE (Cruciferae) . . . . . . . . . . . . 122 Brocoli . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122 Brojba . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124 Conopida . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126 Gulia [i gulioara . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 131 Napul comestibil . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 133

Ridichea de lun` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135 Ridichea de var` [i de iarn` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138 Daikon (Ridiche japonez`) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140 Varza de Bruxelles . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 140 Varza de c`p`]책n` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 142 Varza ro[ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 147 Varza crea]` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 147 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CHENOPODIACEAE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 147 Sfecla ro[ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 148 Spanacul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 152 Castravetele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 152 Castravetele ]epos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157 Dovleacul [i dovlecelul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159 Dovlecelul lung . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 162 Pepenele galben . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 164 Pepenele verde . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 169 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA FABACEAE (Leguminoase) . . . . . . . . . . . . . . 172 Bobul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 173 Fasolea de gr`din` (Oloag` [i urc`toare) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 175 Fasolea de Spania . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 179 Maz`rea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 179 Maz`re Mangiatuto . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 182 CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA SOLANACEAE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 183 Ardeiul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 183 P`p`l`ul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 189 Tomatele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 191 Vinetele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 197 CULTURA ALTOR SPECII LEGUMICOLE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 200 Cartoful chinezesc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 200 Cartoful japonez . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 202 Porumbul dulce . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 205 BIBLIOGRAFIE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 207

Principii de baz` \n practica culturii ecologice a legumelor

Descrierea afacerii

PRINCIPII DE BAZ~ |N PRACTICA CULTURII ECOLOGICE A LEGUMELOR Agricultura ecologic` este diferit` de cea conven]ional` \n dou` din domeniile esen]iale, [i anume: \n concep]ia despre nutri]ia [i fertilizarea plantelor, precum [i \n natura mijloacelor folosite pentru protec]ia plantelor fa]` de atacul bolilor [i d`un`torilor. |n concep]ia agriculturii ecologice, nutri]ia plantelor trebuie s` fie asigur` \ntr-o manier` continu`, prin intermediul organismelor vii din sol, fapt ce implic` evitarea tuturor surselor de perturbare a vie]ii organice [i microbiene a solului. Sunt \ncurajate toate tehnicile de \ntre]inere a materiei organice din sol, de realizare a unui mediu favorabil \n ceea ce prive[te aera]ia, economia de ap` sau de men]inere a pH-ului solului \n limite convenabile. Spre deosebire de „agricultorul conven]ional“, care este obi[nuit cu anumite tehnologii sau „pachete“ de tehnologii bazate pe excese de chimizare, mecanizare, programare [i implicit de investi]ii financiare necesare asigur`rii acestora, „]`ranul agro-biolog“ are libertatea de a-[i alege tehnicile de cultur` \n func]ie de condi]iile locale, de tradi]ia personal` [i a comunit`]ii din care face parte, de observa]iile proprii, principala investi]ie fiind munca proprie [i [tiin]a de a realiza produse agricole respectånd via]a [i implicit natura. Sunt considerate produse rezultate din agricultura ecologic` acele produse agricole a c`ror producere, conservare sau eventual transformare (industrializare) se realizeaz` f`r` a utiliza substan]e chimice de sintez` [i nici o alt` substan]` \n afar` de: – substan]e minerale provenind din z`c`minte naturale, care nu au suferit dup` extrac]ie decåt tratamente mecanice de decantare, sp`lare, dizolvare \n ap` sau de m`run]ire (m`cinare); – substan]e organice provenind de la animale, plante din flora spontan` sau din cultur`, realizate conform unui caiet de sarcini omologat [i acceptat de agricultura ecologic`; – anumite substan]e ob]inute prin procedee industriale care sunt men]ionate \n caietul de sarcini IFOAM sau \n Reglementarea 2092/91 a CEE sau care sunt agreate de reglement`rile na]ionale [i admise de organele de certificare \i control. Toate tehnicile din agricultura ecologic` respect` [i protejeaz` natura, toate interven]iile efectuate de om fiind favorabile men]inerii ecosistemelor [i a echilibrelor acestora. |n ansamblul de practici adoptate de agricultura ecologic`, asolamentul multianual constituie veriga de baz`. O rota]ie la 5-6 ani (sau mai mul]i) fiind benefic`, atåt pentru sol, cåt [i pentru evitarea unor contamin`ri cu boli, d`un`tori sau buruieni. Nu se poate concepe agricultur` ecologic` \n afara unui asolament ra]ional, multianual, cu sol` sta]ionar` de leguminoase perene sau de p`[une artificial`.

Lucr`rile solului Este esen]ial ca lucr`rile de baz` ale solului s` se realizeze toamna, pentru ca umezeala [i \nghe]urile de iarn` s` refac` structura natural` a solului. O bun` lucrare a solului este un element fundamental \n reu[ita agriculturii ecologice. Pentru interven]iile asupra solului, trebuie evitate momentele cu exces de umiditate sau cu secet` excesiv`.

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Descrierea afacerii

Principii de baz` \n practica culturii ecologice a legumelor

Este necesar s` se respecte urm`toarele principii: Aten]ie ● materia organic` proasp`t` (compost, \ngr`[`månt verde sau reziduuri de cultur`) nu se \ncorporeaz` \n sol. Aceasta r`måne la suprafa]` sau se \ncorporeaz` superficial realizåndu-se o „compostare de suprafa]`“ care favorizeaz` descompunerea aerob` [i care, \n func]ie de perioad` [i de natura produselor \n cauz`, poate dura 3-4 s`pt`måni; ● ar`tura, mai cu seam` cea adånc` [i cu r`sturnarea brazdei, este defavorabil` vie]ii microbiene din sol, ducånd \n profunzime stratul superficial al solului care este, de fapt, mediul cel mai activ pentru microorganismele aerobe; ● lucrarea de baz` a solului se efectueaz` toamna, dup` compostarea la suprafa]` a resturilor vegetale [i a \ngr`[`mintelor organice. Afånarea solului se realizeaz` cu rotosapa la 18-20 cm, f`r` r`sturnarea complet` a brazdei sau cu un plug f`r` corman`, care permite o bun` aerisire a stratului arabil de sol, f`r` a modifica stratifica]ia natural`; ● la intervale de 5-7 ani este bine s` se fac` [i un subsolaj, mai ales \n terenurile agricole argiloase, care au fost supuse unor excese de umiditate sau tas`rii; ● lucr`rile solului permit [i o eficient` combatere a buruienilor din culturi. Lucr`rile de afånare (pra[ile) din timpul perioadei de vegeta]ie, executate manual sau mecanic (cu cultivatoare sau freze), duc la distrugerea buruienilor atunci cånd momentele de execu]ie au fost bine alese; ● nu trebuie exagerat cu lucr`rile „mecanice“ deoarece trecerile repetate cu utilaje grele aduc tas`ri nedorite. Cele mai bune unelte pentru mobilizarea solului sunt r`d`cinile plantelor, råmele [i microorganismele, acestea ac]ionånd f`r` \ntrerupere, zi [i noapte, pentru men]inerea solului \ntr-o stare convenabil` vie]ii; ● pentru \ntre]inerea solului, nu trebuie neglijat pr`[itul manual, lucrare mai pu]in brutal`, care se asociaz` aproape normal factorilor naturali; ● pe suprafe]e mici, acolo unde este eficient, se pot utiliza pentru lucr`ri de \ntre]inere a solului, motocultoare dotate cu freze sau cultivatoare, care intervin mai pu]in brutal decåt utilajele mari. Pentru men]inerea solului \ntr-o stare optim`, important` este prezen]a \n asolament a solelor cu leguminoase anuale [i perene, cu cereale sau p`[uni artificiale, specii al c`ror sistem radicular contribuie \n mod eficace la \mbun`t`]irea calit`]ilor fizice [i microbiologice ale acestuia.

Fertilizarea Agricultura ecologic` utilizeaz` ca materii fertilizante compu[i organici sau minerali care con]in elemente nutritive, sub forme relativ \ndep`rtate de formele direct asimilabile de c`tre plante. Fertilizarea nu se realizeaz` direct pentru plant`, ci prin mobilizarea complexului microecologic din sol. |n vederea eliber`rii prin procese biologice a elementelor nutritive, pe care plantele Leguminoasele anuale [i perene, fixatoare simbiotice ale azotului atmosferic, ocup` un rol important \n asolament, azotul fixat de acestea eliberåndu-se \n sol lent, pe m`sura mineraliz`rii materiei organice rezultate din corpul microorganismelor (50-200 kg N/ha/an). |n ceea ce prive[te fertilizarea cu fosfor se poate aprecia c` din reziduurile de recolt`, precum [i prin utilizarea unor forme minerale insolubile (ex.: fosfa]ii naturali), se poate asigura un nivel de fosfor poten]ial, suficient pentru realizarea unor recolte normale. Fertilizarea cu potasiu se asigur` prin utilizarea gunoiului de grajd ca amendament organic sau a unor minerale naturale con]inånd potasiu (ex.: sulfatul de potasiu natural, sarea potasic` natural` etc.). 24

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Principii de baz` \n practica culturii ecologice a legumelor

Descrierea afacerii

Se poate concluziona c` fertilizarea \n agricultura ecologic`, ca factor de men]inere a solului \ntr-o stare de nutri]ie optim`, se bazeaz` pe urm`toarele amendamente [i fertilizan]i: ● Amendamente organice produse \n ferm`: – gunoi de grajd compostat la suprafa]` sau \n platform`; – resturi vegetale ale culturilor; – \ngr`[`minte verzi; – paie utilizate ca mulci; – must de grajd [i urin` – aerisit [i diluat; – compost ob]inut din reziduuri organice nepoluate, produse \n ferm` sau din exterior; ● Amendamente [i fertilizan]i provenind din exteriorul fermei: – de[euri de abator; – gunoi de grajd [i composturi provenind din alte ferme; – turb`; – paie; – alge [i extracte din alge; – subproduse organice din industria alimentar` [i textil`; – composturi forestiere; – produse ecologice realizate de firme specializate [i certificate de organisme abilitate; ● Amendamente minerale: – pudr` de roc`; – amendamente calcaroase [i magneziene; – alge calcifiate; – fosfa]i naturali; – zgur`; – sulfat de potasiu natural; – s`ruri cu microelemente.

Composturile din de[euri urbane nu sunt admise \n agricultura ecologic` cu Aten]ie atåt mai mult \n legumicultur`, unde produsele se consum` proaspete.

Toate produsele men]ionate anterior pot fi utilizate numai dac` provin din procese de produc]ie \n care nu s-au utilizat substan]e chimice de sintez` sau alte produse organice sau minerale poluante. Toate produsele utilizate \n fermele ecologice trebuie avizate la inspectorii autoriza]i care certific` activitatea fermei.

Protec]ia plantelor Respectul pe care agricultura ecologic` \l are pentru mediul ambiant se traduce [i prin eliminarea cu des`vår[ire din tehnicile de cultur` a substan]elor chimice complexe de sintez`, cu efect erbicid, insecticid, fungicid sau ca regulatori de cre[tere. Lupta \mpotriva buruienilor se realizeaz` prin lucr`rile solului [i prin asolament sau prin metode fizice adecvate: – pra[ile manuale sau mecanice; – termo-erbicidare prin flac`r` sau solarizare; – crio-erbicidare – erbicidarea prin frig; – bio-erbicidarea – prin utilizarea unor agen]i fito-patogeni specifici. GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Descrierea afacerii

Principii de baz` \n practica culturii ecologice a legumelor

Pentru combaterea bolilor [i d`un`torilor au fost adoptate o serie de tehnici [i metode nepoluante, pe baz` de produse naturale care nu creeaz` un impact nefavorabil asupra ecosistemului, asigurånd o calitate nutritiv` superioar` produselor agricole. Procedeele [i produsele autorizate pentru combaterea bolilor [i d`un`torilor dup` IFOAM [i Reglementarea 2092/91 a CEE sunt: ● Lupta ecologic`: – lansarea de parazi]i [i pr`d`tori; – utilizarea feromonilor; – utilizarea mal-sterilit`]ii. ● Pentru combaterea bolilor: – preparate vegetale; – sulful; – s`ruri de cupru; – zeama bordelez`; – silicatul de sodiu; – permanganatul de potasiu. ● Pentru combaterea parazi]ilor animali: – uleiuri parafinice; – produse de origine viral`; – produse de origine bacterian` (Bacillus thuringiensis); – ciuperci entomofage; – extracte de plante; – capcane colorate, adezive etc. Nu trebuie neglijat nici aspectul privind ecologizarea fermelor biologice care nu este numai o problem` de decor. Existen]a unor perdele sau garduri vii, a unor benzi alternative \nierbate \n componen]a floristic` natural` sau controlat`, realizeaz` nu numai un element de tampon fa]` de terenurile \nvecinate, dar [i posibilitatea existen]ei unor gazde pentru microfauna util` culturilor de legume (pr`d`tori [i parazi]i din fauna natural`).

Perioada de conversie Trecerea de la agricultura conven]ional` la cea ecologic` trebuie preg`tit` cu aten]ie. O trecere imediat` fiind practic imposibil` ca urmare a complexit`]ii fenomenelor care se desf`[oar` \ntr-o exploata]ie agricol`. Se prevede necesitatea unei perioade de conversie care se poate extinde de la un an la mai mul]i (3-5) \n func]ie de precedentele culturale ale suprafe]ei de teren pe care dorim s` o trecem \n exploatare ecologic`. Aceast` conversie trebuie s` se manifeste [i la nivelul con[tiin]ei agricultorului care trebuie s` cunoasc`, s`-[i \nsu[easc` [i s` accepte principiile agriculturii ecologice nu numai \n sensul tehnic al no]iunii, ci [i ca mod de via]`. Numai dac` ai convingerea c` ]i-ai adaptat conduita [i tehnica \n acest sens po]i s` \ncepi un astfel de demers. Conversia la agricultura ecologic` este un proces de trecere a unei ferme (exploata]ii) de la tehnicile agricole conven]ionale (clasice) la tehnici specifice agriculturii ecologice.

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Principii de baz` \n practica culturii ecologice a legumelor

Descrierea afacerii

Aceast` trecere se asociaz`, atunci cånd este bine condus`, unei cre[teri a fertilit`]ii solului [i unei diminu`ri sensibile a activit`]ii parazi]ilor, bolilor [i buruienilor. Cånd constat`m c` evolu]ia a atins parametri satisf`c`tori [i c` acestora li se adaug` [i dispari]ia eventualelor reziduuri toxice din sol, produsele agricole realizate pot fi numite: produse provenind din agricultura ecologic` (produse ecologice sau biologice). Produsele realizate pe parcursul perioadei de conversie nu sunt produse ecologice, cel mult pot fi catalogate ca produse \n conversie atunci cånd legisla]ia permite acest lucru.

Conform reglement`rilor europene, care stabilesc o perioad` oficial` de con- Aten]ie versie de 2 ani, se admite c` numai a treia recolt` dup` sistarea utiliz`rii produselor chimice poate fi eviden]iat` cu men]iunea de „produs ecologic“. De asemenea trebuie re]inut faptul c` reglementarea european` nu permite conversia par]ial` a suprafe]elor \ntr-un asolament.

Semin]ele [i materialul s`ditor Cu toate c` reglement`rile oficiale sunt clare privind utilizarea exclusiv` a semin]elor bio, pentru realizarea unei produc]ii agricole certificate, \n practic` lucrurile sunt \nc` neclarificate, urmare a faptului c` nu exist` pentru toate speciile [i soiurile dorite s`mån]a bio necesar`.

Sunt admise \n momentul de fa]` urm`toarele categorii de semin]e: Aten]ie ● semin]e ecologice certificate sau standard produse \n ferme specializate (ex: Sta]iunea de Cercetare [i Dezvoltare pentru Legumicultur` – Bac`u, „Vitalis – Organic Seeds“ – Olanda etc.); ● semin]e produse \n ferma proprie – selec]ia [i producerea unor semin]e \n propriile ferme certificate ecologic; ● semin]e conven]ionale – netratate chimic, \n cazul \n care organele certificatoare aprob` utilizarea acestora, datorit` lipsei categoriilor de semin]e men]ionate anterior. Pentru toate categoriile de semin]e utilizate este necesar acordul prealabil al organelor de certificare. Acelea[i restric]ii sunt [i pentru restul materialului s`ditor utilizat \n legumicultura ecologic`: r`saduri, buta[i, bulbi, drajoni, rizomi etc., toate acestea trebuie s` provin` din culturi certificate ecologic. O aten]ie deosebit` trebuie acordat` calit`]ii sanitare a materialului ecologic destinat \nmul]irii (semin]e [i material s`ditor). Numai utilizarea unui material s`ditor liber de boli [i d`un`tori, dar mai ales de viroze [i bacterioze, poate permite realizarea unor culturi ecologice de legume care s` ne dea satisfac]ii materiale [i morale.

Organismele modificate genetic (OMG) Progres cert \n evolu]ia cercet`rilor de biotehnologii, crearea de organisme modificate genetic, este o activitate care nu este conform` perceptelor de agricultur` ecologic`. OMG este considerat orice organism a c`rui zestre genetic` a fost modificat` printr-un alt procedeu decåt \ncruci[area sau recombinarea natural`. OMG este o nou` specie care con]ine una sau mai multe gene \nserate \n genom, \n mod artificial. Aceste gene – numite transgene – pot avea origine diferit`, [i anume din flora spontan` a aceluia[i gen botanic, din aceea[i familie botanic` sau de la alte familii, precum [i din regnul animal. GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Descrierea afacerii

Rota]ia culturilor

Impactul acestor specii noi fa]` de mediul natural [i fa]` de consumatori nu este \nc` bine definit [i tocmai de aici pleac` interzicerea acestor produse pentru utilizarea lor \n agricultura ecologic`. Din cuno[tin]ele noastre, pån` acum, dintre speciile de interes pentru legumicultori s-au ob]inut organisme modificate genetic la tomate, fasole, pepene galben, cartof, porumb, sfecl` [i soia, specii la care s-au ameliorat unele calit`]i tehnologice sau de produc]ie, \ns` cu un pre] \nc` necunoscut privind impactul asupra calit`]ii vie]ii omului [i a mediului ambiant. Informa]ii recente ne fac cunoscut faptul c` \n Anglia au fost identifica]i primii hibrizi naturali \ntre OMG [i flora spontan` la genul Sinapsis (mu[tar), lucru considerat pu]in probabil pån` acum.

Cert este faptul c` \n agricultura ecologic` nu este permis` utilizarea orga- Aten]ie nisme modificate genetic.

Agricultura biodinamic` La baza principiilor agriculturii biodinamice, stau \nv`]`turile lui Rudolf STEINER, care au fost puse \n aplica]ie mai tårziu de dr. Erhenfried FEIFFER. Agricultura biodinamic` respect` regulile agriculturii ecologice, dar se individualizeaz` prin faptul c` valorific` nu numai procesele ecologice, ci [i pe cele ale dinamicii naturii. Aceasta \[i propune, pe de o parte, s` revigoreze solurile [i plantele intervenind prin mijloace specifice pentru refacerea for]elor sl`bite ale acestora, precum [i s` favorizeze echilibrarea complexului de for]e naturale care dirijeaz` via]a pe p`månt. Un adev`rat biodinamist este \ntr-o permanent` c`utare [i cunoa[tere a ciclurilor naturale \ntre cer, ap`, atmosfer` [i sol, a ciclurilor solare, lunare sau planetare. Lucr`rile agricole urm`resc aceste cicluri [i valorific` efectul pozitiv asupra germina]iei, cre[terii plantelor, asupra cantit`]ii [i calit`]ii produc]iei \n sensul cel mai larg. Mobilizarea for]elor cosmice [i telurice se face prin utilizarea de preparate speciale care sunt alc`tuite din substan]e minerale, vegetale sau animale [i care au calitatea de a reechilibra [i revitaliza mediul. Exist` un set de 8 produse numerotate conven]ional de la 500 la 507 [i un altul denumit compostul Maria Thun, a c`ror utilizare \n doze homeopatice stimuleaz` procesele vitale din sol [i din plante, fiind \n acela[i timp [i un remediu \mpotriva bolilor [i d`un`torilor. Agricultura biodinamic` este o filozofie care trebuie foarte bine studiat` [i \nsu[it`, cele cåteva date prezentate anterior avånd numai un caracter strict informativ.

ROTA}IA CULTURILOR O bun` planificare a culturilor care ]ine cont de specificul plantei cultivate, de rela]iile acesteia cu mediul ambiant, precum [i de rela]iile cu alte specii de plante de cultur` reprezint` o solu]ie cu efecte pozitive [i sigure. Practica dovede[te c` rota]ia culturilor [i respectarea cu stricte]e a asolamentului este singura [ans` de reu[it` \n realizarea unor culturi ecologice, avantajele acestui demers neputåndu-se compensa prin alte tehnici. Programarea \n spa]iu [i timp a culturilor este un demers esen]ial de care depinde, \n mare m`sur`, reu[ita tehnic` [i economic` a unei exploata]ii destinate agriculturii ecologice.

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Rota]ia culturilor

Descrierea afacerii

Rota]ia culturilor reprezint` succesiunea sistematic` a culturilor pe o parcel` dat`, \n func]ie de anumite criterii [i, bine\n]eles, de obiectivele economice ale exploata]iei. |n cadrul unei exploata]ii agricole (ferme), ansamblul suprafe]elor ocupate simultan cu aceea[i cultur` sau cu acela[i tip de cultur` (din aceea[i familie botanic`) constituie o sol` al c`rui nume este dat de specia sau de grupul de specii cultivate (ex.: sola de tomate sau sola de solanacee). Ansamblul solelor dintr-o exploata]ie, \n care se realizeaz` rota]ia culturilor constituie un asolament care este definit de natura speciilor cultivate (asolament legumicol, asolament cerealier etc.) sau de num`rul de sole care reprezint` [i perioada de reluare a ciclului de rota]ie (ex.: asolament de 6 ani sau asolament cu 6 sole).

Fig. 1 – Schema de asolament \n ferma „BIO-BAC“ a Sta]iunii de Cercetare [i Dezvoltare pentru Legumicultur` Bac`u

Caracteristicile asolamentului „BIO – BAC“: – asolament legumicol multianual cu 6 sole [i 27 de subsole; – suprafa]a total` 7,5 ha; – suprafa]a unei sole este de 0,8-1,2 ha; – suprafa]a unei subsole este de 2.000-2.500 m2. Rota]ia culturilor este o verig` obligatorie \n agricultura ecologic`, eficien]a maxim` a acesteia ob]inåndu-se \n asolamente multianuale de 6-8 ani, \n care sunt incluse permanent sole cu leguminoase anuale [i perene, cu p`[uni artificiale [i temporar cu cereale (pentru refacerea structurii solului). Prin efectele pozitive asupra produc]iilor agricole, rota]ia culturilor reprezint` nu numai cea mai valoroas` verig` \n realizarea produc]iei, dar [i cea mai ieftin`, nepresupunånd decåt o investi]ie de profesionalism.

Necesitatea rota]iei Necesitatea rota]iei este justificat` de numeroase motive astfel: ● monocultura risc` s` realizeze o supraexploatare a stratului de sol \n care se dezvolt` sistemul radicular, ob]inåndu-se o dezechilibrare a mediului nutritiv prin preluarea repetat` a acelora[i elemente de nutri]ie; ● riscul de autointoxica]ie prin monocultur` – numit` uneori [i „oboseala solului“ – a fost pus \n eviden]` [i la unele specii legumicole, cauzele fiind multiple;

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Descrierea afacerii

Rota]ia culturilor

\n legumicultur`, lipsa de alternan]` poate atrage efecte nefaste privind cre[terea riscului fitopatogen, favorizånd dezvoltarea bolilor [i d`un`torilor – \n principal de origine teluric` (ex.: la tomate este bine s` se revin` numai dup` minimum 4 ani, mai ales atunci cånd \ntr-un an se constat` un atac semnificativ de Alternaria sau de ofilire bacterian`); ● lipsa unei rota]ii corespunz`toare poate antrena [i o dezvoltare nedorit` a buruienilor, fiind bine cunoscut faptul c` sunt specii de plante cultivate care „\mburuieneaz`“ solul [i specii care \l „cur`]`“; ● faptul c` \n agricultura ecologic` este interzis a se utiliza azotul mineral face obligatorie cultura leguminoaselor \n asolament (\n propor]ie de 15-20%), aportul acestora \n azot „biologic“ (fixat de bacterii) fiind esen]ial \n realizarea produc]iilor mai ales la speciile exigente. ●

Toate elementele men]ionate anterior sus]in obligativitatea [i importan]a asolamentului \n cultura ecologic` a legumelor [i nu numai.

Factori care influen]eaz` programarea rota]iilor Factori specifici Ritmul de revenire pe aceea[i parcel` depinde \n mod esen]ial de specia cultivat`. Factorii specifici sunt complec[i [i adesea insuficient cunoscu]i. Astfel, pentru fasole [i mai ales pentru maz`re, revenirea pe aceea[i sol` trebuie s` se fac` dup` cel pu]in 4-5 ani, \n caz contrar apar efecte depresive neelucidate \nc`. La anghinare, din acelea[i motive \n func]ie de tipul de sol, timpul de revenire poate ajunge pån` la 20 de ani. La unele specii se manifest` fenomenul de autointoxica]ie, ca urmare a eliber`rii unor exudate radiculare care au tendin]e de acumulare \n sol [i care devin toxice pentru propria specie. Este cazul cepei [i andivelor la care acest fenomen se manifest` prin evidente deprecieri de produc]ie. Oboseala solului se poate manifesta [i datorit` acumul`rii prin monocultur` a unui exces de factori fitopatogeni specifici.

Factori fitopatogeni Factorii fitopatogeni sunt cei de care se ]ine \n primul rånd cont \n aprecierea riscurilor pentru care se impune rota]ia culturilor. Intervalul de timp ce trebuie respectat \ntre dou` culturi sensibile la aceea[i gam` de patogeni depinde mai \ntåi de nivelul de infec]ie al solului [i mai apoi de persisten]a formelor de rezisten]` ale patogenului. O rota]ie a culturilor pe aceea[i parcel` dup` un interval de 3-4 ani se poate aprecia c` permite eliminarea majorit`]ii riscurilor de infec]ie prin agen]i atmosferici sau prin flora [i fauna auxiliar` din sol. Atunci cånd terenul este puternic infestat prin forme de conservare foarte rezistente (forme \nchistate, sclero]i etc.) intervalul de rota]ie \ntre dou` culturi sensibile poate s` ajung` la 5, 7 sau chiar 10 ani. Este necesar ca programarea rota]iei culturilor s` ]in` cont de faptul c` numero[i inamici pot fi comuni diferitelor specii ale aceleia[i familii botanice.

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Rota]ia culturilor

Descrierea afacerii

|n practic` trebuie s` se evite alternan]e de genul: – tomate —> ardei —> vinete —> cartof – Fam Solanaceae; – gulie —> varz` —> conopid` —> brocoli – Fam. Brassicaceae; – ceap` —> usturoi —> praz – Fam. Amaryllidaceae; – morcov —> p`trunjel —> ]elin` —> p`stårnac – Fam. Apiaceae; – sfecl` —> spanac —> sfecl` de pe]iol – Fam. Chenopodiaceae; – salsifis —> scor]onera —> salat` —> cicoare – Fam. Asteraceae; – castrave]i —> pepeni —> dovleac —> dovlecel – Fam. Cucurbitaceae.

Sfatul nostru

Trebuie s` se ]in` cont [i de faptul c` anumite ciuperci de sol sunt prezente pe un num`r foarte important de specii, ceea ce u[ureaz` persisten]a lor \n cåmp. Astfel, Rizoctonia violeta este prezent` pe leguminoasele furajere [i pe sfecl`, dar poate afecta [i numeroase specii legumicole, cum ar fi: morcovul, sparanghelul, maz`rea, andiva [i sfecla ro[ie. Boala fiind foarte grav`, trebuie s` se p`streze un interval de minimum 5 ani \ntre dou` culturi sensibile. De asemenea, boala r`d`cinilor roz ale prazului (Pysenochaeta terrestris) se poate men]ine \n asolament \ntre dou` culturi de praz pe r`d`cinile de porumb, astfel c` bulboa[ele pot reu[i \n aceea[i parcel` numai dup` 4-5 ani. Aceea[i recomandare [i pentru solano-fructoase v`rzoase [i cartof, pentru diverse boli specifice (revenire dup` 4-5 ani).

Factori culturali Unul dintre factorii culturali importan]i \n agricultura ecologic` este acela legat de administrarea \ngr`[`mintelor organice, cunoscut fiind faptul c` aceasta este principala surs` de men]inere [i \mbun`t`]ire a calit`]ilor agrochimice ale solurilor destinate culturilor ecologice [i c` nu toate speciile legumicole suport` o fertilizare organic` direct`, mai ales cu doze mari. Pentru realizarea unei amend`ri organice corespunz`toare trebuie s` se alterneze speciile astfel \ncåt la 2-3 ani fiecare sol` s` primeasc` o cantitate corespunz`toare de compost organic. Exigen]ele legumelor fa]` de administrarea de amendamente organice Nu necesit` amendamente organice \n anul de cultur` Andive Bob Ceap`* Ceap` e[alot` (peren`)* Creson Fasole Maz`re Morcov* P`stårnac* Ridichi Usturoi Varz` de Bruxelles* P`trunjel r`d`cini*

Necesit` aport mediu (sub 30 t/ha compost) Castrave]i Dovlecel, dovleac P`trunjel de frunze Pepene galben Pepene verde Porumb zaharat Salat` Salsifis Scor]onera Sfecl` ro[ie

Necesit` aport ridicat (peste 30 t/ha compost) Ardei gogo[ar Ardei gras Ardei iute Ardei lung Brocoli Conopid` Fenicul Gulie Tomate Varz` de c`p`]ån` Varz` chinezeasc` Vinete }elin`

* Culturi care r`spund bine amendamentelor organice aplicate culturii anterioare, restul culturilor nu suport` amendare organic`. GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Descrierea afacerii

Rota]ia culturilor

Sfatul nostru Este important ca dup` aplicarea unor doze medii sau mari de compost (amendament organic) s` se cultive numai speciile care suport` aceast` amendare direct`. Pentru unele specii (vezi tabelul anterior) aplicarea acestor amendamente poate influen]a negativ produc]ia prin: – cre[tere vegetativ` exagerat`; – sensibilizarea la atacul de boli [i d`un`tori; – sc`derea capacit`]ii de depozitare; – deprecierea calitativ` a produc]iei. Un alt factor cultural care poate influen]a rota]ia este [i combaterea buruienilor. Culturile pr`[itoare trebuie alternate cu culturi nepr`[itoare (cereale, leguminoase perene, p`[uni artificiale) prin aceast` alternan]` realizåndu-se o evident` reducere a gradului de \mburuienare [i men]inerea structurii solului \ntr-o stare convenabil`. |n asolamentele legumicole trebuie s` se ]in` cont [i de ritmul [i intensitatea recolt`rilor manuale. Speciile ale c`ror recolt`ri manuale se e[aloneaz` pe o perioad` de 2-3 luni [i unde se produce o tasare evident` a terenului trebuie alternate \n timp cu specii cu o recoltare unic` sau pu]in e[alonat`, care permit refacerea structurii normale a solului (ex.: tomatele cu ceap`, morcov sau maz`re).

Scheme de asolament legumicol pentru cultura ecologic` |n principiu, schema asolamentului este „opera“ fiec`rui legumicultor, primul criteriu \n trasarea acestuia fiind obiectivul economic, mai precis structura [i destina]ia culturilor \n func]ie de posibilit`]ile de desfacere. Atunci cånd este vorba de o ferm` mic` familial` a c`rei produc]ie este destinat` autoconsumului este clar c` asolamentul va cuprinde o multitudine de specii destinate a satisface complexitatea cerin]elor casnice. Cånd ferma are un scop comercial este necesar, pentru principalele culturi solicitate s` se asigure suprafe]e mai mari destinate realiz`rii unor produc]ii care s` satisfac` cerin]ele pie]ii. Schemele de mai jos sunt scheme didactice, ele pot fi adaptate [i personalizate la nivelul fiec`rui produc`tor, important este s` se analizeze faptul c` \n ambele scheme se respect` toate principiile care au fost men]ionate anterior privind alc`tuirea asolamentului legumicol.

Schem` de asolament legumicol destinat autoconsumului [i activit`]ii comerciale Anul 1 2 3 4 5 6

Sola 1 Tomate Ceap` Castrave]i Porumb zaharat Fasole Ardei

Sola 2 Morcov Salat` Fasole Vinete Castrave]i Varz`

Sola 3 Fasole Tomate Morcov Castrave]i Varz` Fasole

Sola 4 Ceap` Fasole Ardei Ridichi Porumb zaharat Salat`

Sola 5 Castrave]i Morcov Varz` Lucern` Lucern` Lucern`

Sola 6 Lucern` Lucern` Lucern` Pepeni Tomate Ceap`

Caracteristicile schemei: – asolament legumicol cu 6 sole (pe 6 ani); – cuprinde o sol` de leguminoase perene (lucern`) care se men]ine timp de 3 ani; 32

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Rota]ia culturilor

Descrierea afacerii

– cånd asolamentul are ca obiectiv autoconsumul familial, con]inutul solelor poate fi completat la nivelul familiei botanice pentru a putea asigura totalitatea legumelor necesare \ntro gospod`rie, astfel: – \n sola de tomate se mai pot cultiva ardei [i vinete; – \n sola de morcov – p`trunjel [i ]elin`; – \n sola de fasole – maz`re, bob [i linte; – \n sola de castrave]i – dovleac, dovlecel [i pepene galben; – \n sola de salat` – verde]uri [i plante condimentare.

Schem` de asolament legumicol destinat produc]iei comerciale Anul 1 2 3 4 5 6

Sola 1

Sola 2

Tomate Castrave]i Varz` Lucern` Varz` Lucern` Fasole Lucern` }elin`

Sola 3 Sola 4 Castrave]i Tomate Ceap` Salat` Castrave]i Morcov Tomate

Sola 5 Sola 6 Varz` Lucern` Salat` Lucern` Morcov Lucern` Tomate Castrave]i Varz`

Caracteristicile schemei: – asolament legumicol cu 6 sole (pe 6 ani); – cuprinde o sol` de leguminoase perene (lucern`) care se men]ine timp de 3 ani; – \n fermele comerciale \n func]ie de solicit`ri, suprafe]ele aferente unor culturi se pot m`ri pån` la cel mult 25% din suprafa]a total` a asolamentului, totdeauna \ns` trebuie respectate cu stricte]e regulile de rota]ie.

Concluzii practice privind rota]ia culturilor [i asolamentul legumicol \n agricultura ecologic` A[a cum s-a mai ar`tat, rota]ia culturilor este obligatorie \n practica culturii ecologice a legumelor, efectele pozitive asupra men]inerii [i \mbun`t`]irii calit`]ii solului, precum [i asupra produc]iilor, fiind inegalabile [i evidente. Esen]ialul \n alc`tuirea unei rota]ii ra]ionale a culturilor este s` se evite erorile grave. Stabilirea unui asolament cu 6-7 sole (pe 6-7 ani), din care o sol` sta]ionar` cu leguminoase perene [i o bun` rota]ie a speciilor \n celelalte sole, poate elimina integral neajunsurile datorate succesiunilor anormale.

Reguli generale \n rota]ia culturilor |n practica altern`rii culturilor legumicole, se va urm`ri respectarea urm`toarelor reguli: ● se vor alterna plante avånd tipul de vegeta]ie diferit, de exemplu: – legume pentru frunze: ]elin` de pe]iol, cardon, salat`, spanac, cicoare, varz`, fenicul, ceap`, usturoi, praz etc. cu – legume pentru r`d`cin` sau tuberculi: sfecl`, morcov, p`trunjel, ]elin` de r`d`cin`, nap, p`stårnac, ridiche, salsifis, scor]onera cu – legume-fructe: castravete, dovleac, dovlecel, pepene galben [i verde, tomate, ardei, vinete cu – leguminoase pentru boabe sau p`st`i: bob, fasole, maz`re, soia, linte; GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Descrierea afacerii

Fertilizarea

se va evita succesiunea a dou` plante cu tip de vegeta]ie diferit, dar apar]inånd aceleia[i familii botanice (conform schemelor anterioare); ● se va reveni cu regularitate (la 3-4 ani) cu o leguminoas` de consum (bob, fasole, maz`re, soia, linte) sau cu \ngr`[`månt verde (trifoi, maz`re, m`z`riche, lupin), plante ce vor \mbog`]i solul \n azot (\ntre 50 [i 200 kg N/ha/an); ● se vor alterna culturile exigente care pretind fertilizare organic` abundent`, cu cele mai pu]in exigente (conform tabelului anterior); ● nici o cultur` din asolament nu trebuie s` dep`[easc` 25% din suprafa]a total` deoarece exist` pericolul deregl`rii rota]iei; ● pentru a putea fi mecanizabile, solele de asolament trebuie s` aib` o form` convenabil`, de regul` dreptunghiular`, cu lungimea de cel pu]in 150-200 m, cu drumuri perimetrale necesare manevr`rii utilajelor de \ntre]inere a culturilor. ●

Bine\n]eles c` structura culturilor din asolament depinde \n primul rånd de posibilit`]ile de valorificare a produc]iei, \n cazul produc]iei comerciale, sau de nevoile proprii, \n cazul produc]iei pentru auto consum. Sfatul Pentru monitorizarea corect` a asolamentului, se va ]ine un registru al asola- nostru mentului, cu eviden]a pe ani [i pe sole, \n care se vor marca speciile [i soiurile cultivate, precum [i fertilizarea organic` administrat` pe ani de cultur`. |n acest registru se vor men]iona [i alte observa]ii anuale (calamit`]i naturale, atacuri de boli [i d`un`tori peste media de intensitate obi[nuit`, precipita]ii etc.).

FERTILIZAREA Principala deosebire \ntre principiile celor dou` alternative agricole – ecologic` [i conven]ional` – se afl` probabil \n concep]ia despre fertilizare. Faptul c` se urm`re[te mai mult „s`n`tatea“ biologic` [i biochimic` a solului [i mai pu]in dep`[irea unor indici chimici de apreciere a calit`]ilor momentane d` valoare demersurilor agriculturii ecologice, care \n toate ac]iunile ei nu face altceva decåt s` reia procesele naturale de formare a solului [i eventual s` le accelereze \n vederea amelior`rii acestuia. Contånd aproape exclusiv pe aportul de elemente nutritive sub form` de materie organic`, agricultura ecologic` evit` acumularea de s`ruri minerale \n exces \n stratul arabil, fenomen care st` la baza polu`rii apelor freatice [i de suprafa]`. |n agricultura ecologic` se urm`re[te aducerea solului la poten]ialul s`u natural de asigurare a nevoilor plantelor cu elemente nutritive prin mineralizarea materiei organice sau prin degradarea mineralelor solului de c`tre factori fizici sau microbiologici. |n vederea unei bune aprecieri a st`rii de fertilitate a solului destinat culturii ecologice a legumelor este necesar` \n primul rånd o cartare agrochimic` a terenului din analiza c`reia se pot contura concluzii importante pentru gestionarea amendamentelor organice sau minerale \n func]ie de necesit`]i.

Criterii de evaluare a poten]ialului nutritiv al solurilor legumicole Textura solului (granulometria) Clasele de textur` realizeaz` o corela]ie \ntre clasele particulelor din sol (argil`, lut, nisip) [i propriet`]ile lor fizice. 34

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Fertilizarea

Descrierea afacerii

Clasele favorabile culturii legumelor sunt: La – luto-argiloas`; Ln – luto-nisipoas`; L – lutoas`; Nl – nisipo-lutoas`.

Frac]iunea organic` a solului Este foarte important` \n agricultur`, \n general [i \n cea ecologic` \n special. |n lipsa acesteia, solul ar fi un amestec de minerale inerte. Frac]iunea organic` este compus` din: – resturi vegetale sau animale pu]in descompuse sau nedescompuse; – compu[i organici transforma]i, ca rezultat al unor procese chimice complexe sau sub ac]iunea microorganismelor din sol; – substan]e humice complexe. Cantitatea [i starea substan]elor humice din sol dau legumicultorului \n mare parte oglinda poten]ialului productiv al p`måntului. Substan]ele humice se pot subdiviza \n dou` grupe: ● humusul labil (nutritiv) care provine din degradarea rapid` a substan]elor organice administrate sau existente \n sol este folosit u[or de microorganismele din sol pentru a-[i acoperi nevoile energetice. Pe baza acestuia se dezvolt` \n sol [i råmele, care sunt un participant activ la realizarea complexului argilo-humic; ● humusul stabil este cel care rezult` dintr-un proces lent de polimerizare a produ[ilor men]iona]i anterior, care ajung astfel la dimensiunea unor substan]e coloidale cu structur` macromolecular`. Intrånd \n componen]a complexului argilo-humic, humusul este un element esen]ial \n caracterizarea poten]ialului productiv al solului, deoarece: – cuprinde majoritatea azotului organic din sol; – determin` capacitatea de schimb pentru baze, a solului; – asigur` forma optim` de constituire a rezervelor solului \n elemente, mai ales fosfor [i sulf; – elimin` sau diminueaz` efectul toxic al anumitor elemente (ex.: excesul de cupru rezultat ca urmare a tratamentelor anticriptogamice). Aprecierea con]inutului \n materie organic` (M.O. g/kg) din sol \n func]ie de textur` Evaluare con]inut \n materie organic` S`rac Mediu aprovizionat Bine aprovizionat

Con]inutul \n materie organic` (M.O. g/kg) Textur` grosier` < 10 10-15 > 15

Textur` medie < 20 20-25 > 25

Textur` fin` < 25 25-30 > 30

Necesit`]i de administrare – amendamente organice Foarte necesar Necesar Numai \n func]ie de specie

Se admite c` materia organic` din sol trebuie s` reprezinte \ntre 5% [i 10% Aten]ie din procentul de argil` al solului [i niciodat` sub 0,8%.

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Descrierea afacerii

Fertilizarea

Evolu]ia materiei organice \n sol Evolu]ia materiei organice administrate sub form` de amendamente depinde foarte mult de raportul carbon/azot (C/N) care influen]eaz` atåt viteza de descompunere, cåt [i implica]iile procesului asupra azotului din sol.

Un con]inut relativ ridicat de azot favorizeaz` activitatea microorganismelor, iar Aten]ie descompunerea va fi rapid` [i se va baza pe azotul din materialul organic proasp`t. Un con]inut sc`zut \n azot va favoriza o descompunere lent` pe baza azotului existent \n sol. Aprecierea raportului carbon/azot din amendamente organice [i a proceselor de descompunere a acestora \n sol Carbon/ Tipul de Azot amendament 60 Paie

Viteza de descompunere Lent`

Rela]ie cu azotul din sol Consum` din azotul solului Consum` din azotul solului Consum` din azotul solului Consum` din azotul solului

Turb` neagr`

Lent`

Turb` ro[ie

Lent`

Gunoi de grajd proasp`t t`ios

Lent`

15-20

Gunoi descompus

Medie

Elibereaz` azot

10-15

Compost de ferm` Medie

Elibereaz` azot

|ngr`[`minte verzi Rapid`

Eliberare important`

Observa]ii pentru agricultura ecologic` Numai la mulcirea de suprafa]` sau \n compost Numai \n amestecuri nutritive pentru r`saduri Numai \n amestecuri nutritive pentru r`saduri Nu se administreaz` direct numai \n platforma de compostare Se administreaz` ca atare sau \n compost Se administreaz` ca atare \n cåmp Se folosesc pentru amendarea de azotorganic` a solului

Sfatul |n bilan]ul aportului de materie organic`, \n asolamentele legumicole, nu trebuie nostru neglijate cantit`]ile uneori foarte importante provenite din restitu]iile organice ale culturilor de legume (reziduuri de recolt` [i de vegeta]ie care r`mån pe sol la desfiin]area culturii). Cantit`]ile de humus stabil furnizate de reziduurile de recolt` la unele specii legumicole Specia Castravete Conopid` Ceap` Fasole Gulie Maz`re Morcov Praz 36

Reziduuri de substan]` uscat` (t/ha) 1,7 2,6 0,9 3,9 0,5 1,9 3,2 4,4

Cantitate de humus rezultat (kg/ha) 230 350 120 530 60 255 430 595

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Fertilizarea

Specia Salat` Tomate }elin` Varz`

Descrierea afacerii

Reziduuri de substan]` uscat` (t/ha) 0,3 1,9 4,6 7,9

Cantitate de humus rezultat (kg/ha) 30 255 620 1.065

Aprecierea st`rii de aprovizionare a solurilor cu principalele elemente nutritive Condi]iile speciale de evolu]ie a anumitor soluri precum [i exploatarea nera]ional` a acestora \ntr-o etap` anterioar` pot face ca unele parcele din asolament s` prezinte deficien]e sau chiar caren]e pentru unele elemente nutritive majore sau microelemente. Cunoa[terea acestor deficien]e ajut` bio-legumicultorul \n mai buna alegere [i repartizare \n asolament a speciilor \n func]ie de exigen]ele acestora, precum [i \n evaluarea dozelor de amendamente organice sau minerale. Este important s` cunoa[tem starea de aprovizionare a solului cu fosfor [i potasiu asimilabil, acestea f`cånd parte din elementele esen]iale realiz`rii produc]iei. Aprecierea aprovizion`rii solurilor cu fosfor mobil (P-AL) Con]inut \n P-AL ppm < 36,0 36,1-72,0 72,1-108,0 108,1-144,0 > 144

Starea de asigurare Foarte slab` Slab` Mijlocie Bun` Foarte bun`

Aprecierea aprovizion`rii solurilor cu potasiu mobil (K-AL) Con]inut \n K-AL ppm < 132,0 132,1 – 265,0 265,1 – 400 > 400

Starea de asigurare Slab` Mijlocie Bun` Foarte bun`

Starea de asigurare foarte slab` [i slab` trebuie corectat` cu amendamente naturale, mediu sau greu solubile, care urmeaz` a fi descompuse \n timp de factorii fizici sau biochimici din sol. Se pot utiliza astfel fosfa]i naturali (fosfatul de Gafsa) sau sulfat de potasiu (minereu), m`cinat fin [i administrat \n cantit`]i de 250-300 kg/ha/an. Marele avantaj al legumiculturii [i \n special al celei ecologice este acela c` la amplasarea \n cåmp i se rezerv` \ntotdeauna „cele mai bune parcele“, \n]elegånd prin aceasta terenuri bine amplasate, humifere cu caracteristici fizice corespunz`toare, irigabile, astfel c` nu avem nevoie de „re]ete de \ns`n`to[ire“, ci numai de mijloace de \ntre]inere [i ameliorare a unei st`ri normale de fertilitate. Faptul c` \n agricultura ecologic` compostul este principalul amendament fertilizant, un amendament viu ce aduce solului \n primul rånd un plus de via]`, face posibil` ameliorarea pe cale natural` a majorit`]ii imperfec]iunilor posibile. GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Descrierea afacerii

Fertilizarea

Respectarea cu stricte]e a principiilor agriculturii ecologice duce cel pu]in la men]inerea calit`]ii solului, dar cel mai adesea la ameliorarea acestuia. Fertilizarea \n agricultura ecologic` este un proces de mare complexitate, incluzånd nu numai administrarea compostului, ci [i: – gestionarea corespunz`toare a asolamentului ecologic; – gestionarea restitu]iilor organice; – amendarea mineral`; – cultura leguminoaselor ca surs` de azot; – utilizarea \ngr`[`mintelor verzi. La fertilizarea ecologic` contribuie activ [i tehnica de efectuare a lucr`rilor solului, sistemul de compostare a reziduurilor organice, precum [i modul de \ncorporare a acestora. |n aceste condi]ii, marea diversitate botanic` a speciilor legumicole nu mai necesit` zeci sau sute de re]ete de fertilizare specifice, fertilizarea fiind un proces la nivelul asolamentului ecologic.

Compostul Compostajul este un proces natural care transform` \n prezen]a oxigenului (aerobiotic) materia organic` \ntr-un produs asem`n`tor solului cunoscut sub denumirea de compost. Numim materie organic` tot ceea ce provine de la organismele vii – animale sau vegetale – indiferent dac` sunt transformate sau dac` se afl` \n stare brut`. Materia organic` este descompus` \n natur` de c`tre microorganisme (bacterii [i ciuperci) care o transform` \n elemente simple ce vor deveni hrana vegetalelor. Elementele esen]iale ale compostajului sunt: – materiile prime de compostat; – apa; – oxigenul; – buna gestionare a procesului de compostare care s` permit` mai ales controlul temperaturii procesului [i s` evite putrefac]ia. Compostarea se face f`r` consum de energie exterioar`, poate numai cea solar`, dar mai ales pe baza energiei acumulate de microorganismele participante la proces. Compostul este „preg`tit sau fabricat“ de microorganisme sau de alte fiin]e vii (ex.: råmele) care se hr`nesc cu materia organic` disponibil`. Este deci normal ca [i calitatea compostului s` depind` de „meniul“ pe care acestea l-au avut la dispozi]ie. Important \n acest meniu este, a[a cum am v`zut anterior, un anumit echilibru \ntre carbon [i azot, carbonul fiind componenta de baz` a materiei organice, iar azotul elementul indispensabil fabric`rii proteinelor.

Raportul ideal pentru declan[area compost`rii este C/N = 30. Rapoartele Aten]ie superioare m`resc timpul de compostare. La sfår[itul compost`rii, raportul C/N este de aproximativ 15.

Tehnici de compostaj Oricare ar fi tehnica de compostaj principiul este \ntotdeauna acela[i, trebuie s` ne asigur`m c` microorganismele participante la proces au condi]iile necesare pentru a se multiplica [i pentru a descompune materia organic`. 38

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Fertilizarea

Descrierea afacerii

Compostajul \n platform` Compostarea \n platform` este o metod` valabil` pentru toate fermele ecologice legumicole care \[i prepar` propriul compost de ferm`. Materia prim` o constituie totalitatea reziduurilor vegetale care rezult` din ferm` – tulpini, frunze, fructe, vreji, ramuri, buruieni, gunoi de grajd, gunoaie menajere de ferm` etc. Metoda nu presupune amenaj`ri speciale, ci numai existen]a unei suprafe]e plane dreptunghiulare (4 x 10 – 20 m) care s` aib` acces pentru mijloacele de transport. Platforma de compostare are o form` trapezoidal` \n sec]iune, cu l`]imea la baz` de 1,5-2,5 m [i \n`l]imea de 1,5 m (o \n`l]ime mai mare \ngreuneaz` \ntoarcerea compostului cu furca, pentru aerisire). Lungimea platformei depinde de cantitatea de materie organic` existent` \n ferm`, dar nu trebuie s` dep`[easc` 12-15 m. |n platform`, reziduurile organice se aduc pe m`sura realiz`rii acestora [i se a[az` \n straturi uniforme. Aera]ia compostului \n platform` se realizeaz` atåt prin existen]a componentelor grosiere, cåt [i prin r`sturnarea cu furca a compostului, periodic \n timpul compost`rii. Aceast` r`sturnare, pe lång` aerisire, realizeaz` [i o omogenizare a componentelor \n platform`.

Fig. 2 – Platform` de compostare

Umiditatea se asigur` pe deoparte din materialul vegetal \ncorporat, precum [i prin precipita]ii sau irigare dac` se consider` necesar. Pe vreme secetoas`, fiecare \n`l]are a platformei cu un strat de 20-25 cm trebuie irigat (stropit) uniform. Umiditatea se mai poate rectifica [i cu ocazia r`sturn`rii compostului din platform`. Dup` \ncheierea platformei este bine s` se acopere pe coam` cu o folie de polietilen` care o va proteja atåt de evaporarea apei, cåt [i de excesul de ap` din precipita]ii. Dac` temperatura se ridic`, procesul complet de compostare dureaz` 6-9 luni, dup` care se poate recupera compostul matur [i se poate folosi ca amendament organic. Sfatul Compostul este bine s` se utilizeze \n urm`toarele 6 luni dup` maturare. Prin nostru p`strare \ndelungat` \[i pierde o parte din calit`]ile dobåndite.

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Descrierea afacerii

Fertilizarea

Metoda cu bacuri de compostare Pentru gr`dinile familiale sau pentru fermele mici, realizarea unui compost propriu prezint` acelea[i avantaje ca [i \n fermele mari iar metoda bacurilor este cea mai potrivit`, neimplicånd ocuparea unor suprafe]e mari de teren. Exist` [i la noi \n comer] bacuri de compostare din material plastic sau din lemn, dar pot fi construite [i de un legumicultor cu pu]in` \ndemånare din cåteva scånduri fixate pe 4 panouri cu dimensiunea de 1,20 m x 0,80 m [i care montate \ntr-o incint` p`trat` pot ad`posti 1,15 m3 de compost, un foarte bun amendament pentru o gr`din` de legume.

Fig. 3 – Baterie de bacuri din lemn pentru compostare

Dimensiuni: 1,20 m x 1,20 m x 0,80 m – volum 1,15 m3 Asemenea incinte se mai pot construi [i din c`r`mizi sau alte materiale de construc]ie disponibile \n ferme, important este ca atåt scåndurile cåt [i c`r`mizile sau alte materiale s` fie astfel montate \ncåt s` asigure lufturi necesare aerisirii laterale a compostului.

Fig. 4 – Baterie de compostare tip siloz din c`r`mid`

Volumul unui compartiment: 1,50 – 2,0 m3 Dimensiuni: 1,50 m x 1,50 m x 0,80 m sau 1,80 m x 1,80 m x 0,80 m 40

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Fertilizarea

Descrierea afacerii

|ntotdeauna se realizeaz` baterii de compostare cu cel pu]in 2 bacuri astfel ca \n afar` de aera]ia lateral` s` se poat` efectua [i o r`sturnare a compostului dintr-un bac \n altul \n vederea aerisirii [i omogeniz`rii materialului. |n bacurile de dimensiunile men]ionate mai sus este necesar s` se fac` cel pu]in 3 r`sturn`ri de compost dintr-un bac \n altul – prima dup` o lun` de compostare, a doua dup` 3 luni [i a treia dup` 6 luni. Prin acest sistem, compostarea dureaz` 8-9 luni, uneori mai mult datorit` faptului c` la un volum mai mic de compost evolu]ia este ceva mai lent`. Avantajele composturilor: – amelioreaz` cre[terea vegetativ` a plantelor, precum [i a sistemului radicular; – amelioreaz` ritmul de difuzare a elementelor nutritive \n sol; – amelioreaz` capacitatea de re]inere a apei; – cre[te rezisten]a la eroziune a solului (eroziune eolian`); – elimin` sau amelioreaz` atacurile de boli la plantele cultivate.

Utilizarea \ngr`[`mintelor verzi Este o metod` de fertilizare organic` care se bazeaz` pe \ncorporarea \n sol a unor plante din diverse familii botanice care realizeaz` \ntr-un interval de timp scurt o mare cantitate de mas` vegetativ`. |ncorporarea se face \ntr-un anumit stadiu al vegeta]iei care valorific` cel mai bine volumul de mas` vegetativ` [i con]inutul acestuia \n elemente nutritive. Specii cultivate ca \ngr`[`minte verzi Specia

Necesar semin]e (kg/ha)

Perioada de sem`nat

Durata de vegeta]ie (num`r luni)

Produc]ie de material verde (t/ha)

Graminee Orz Secar`

100 180

Rapi]` Mu[tar alb

8-10 10-20

Maz`re Trifoi \ncarnat

200 30

Bob

250-300

M`z`riche Lupin

200 30-40

Octombrie Septembrie

Cruciferae Iulie – August Martie – Octombrie Leguminoase Martie – August Aug – Noiembrie Februarie – Iunie August – Septembrie Iunie – Iulie Februarie – Martie Mai – August

6-8 7

30-40 30-40

2,2 – 2,5 1,5 – 2,5

40-50 15-30

1,5-2 5-7 3-5 6-7 2-3 2-3 2-3

25-30 20 20 30-40 30-40 30-45 20-30

Pentru agricultura ecologic`, \ngr`[`mintele verzi, al`turi de utilizarea composturilor, constituie principalele metode de ameliorare organic` a solului.

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Descrierea afacerii

Principalele boli [i d`un`tori care afecteaz` culturile legumicole

Con]inutul \n elemente fertilizante al unor \ngr`[`minte verzi [i amendamente vegetale Specia

s.u. (%)

M`z`riche Trifoi Lupin Secar` Mu[tar alb

15-20 15-20 10-15 20-2 10-15

Reziduuri din recolta de legume Paie Alge Turb`

10-25 85-95 20-30 85-95

Compozi]ia \n kg/ton` de produs proasp`t N P2O5 K2O CaO |ngr`[`minte verzi 5-7 1-2 5-7 4-6 5-7 1-2 2-4 4-6 4-6 1-2 4-6 4-6 54-6 1-2 1-3 1-2 2-3 1-2 1-3 1-2 Alte amendamente vegetale 2-7 0,5-2 2-7 1-10 3-5 4-8 5-2

1-2 1-3 20,3-1

6-3 10-2 0,1-1

01-8 03-10 2-4

|n agricultura ecologic`, \ngr`[`mintele verzi nu se \ncorporeaz` ca atare. La momentul optim plantele se distrug (m`run]esc) cu ajutorul unei ma[ini de distrus vreji, iar materialul se las` la suprafa]a solului timp de 3-4 s`pt`måni pentru uscare [i compostare \n strat sub]ire la suprafa]`. Dup` acest interval se \ncorporeaz` superficial prin discuire la adåncimea de 10-12 cm. Calit`]ile \ngr`[`mintelor verzi: – reduc eroziunea [i levigarea elementelor pe profilul de soi; – \mbog`]esc solul \n elemente nutritive. Leguminoasele fixeaz` azotul atmosferic sub form` de azot organic care prin mineralizare ajunge la dispozi]ia plantelor; – stimuleaz` activitatea biologic` a solului, \ngr`[`mintele verzi „hr`nind“ microorganismele; – amelioreaz` structura solului; – reprezint` un mod de lupt` \mpotriva buruienilor care, distruse odat` cu specia cultivat`, particip` pozitiv la efectul de \ngr`[`månt verde.

PRINCIPALELE BOLI {I D~UN~TORI CARE AFECTEAZ~ CULTURILE LEGUMICOLE Marea diversitate a speciilor legumicole atrage [i o diversitate asem`n`toare de boli [i d`un`tori care atunci cånd condi]iile sunt favorabile pot produce daune ireparabile. Posibilitatea de a preg`ti plantele s` fac` fa]` acestor agresiuni sau de a combate efectul acestor atacuri este \n mod sigur factorul principal care aduce sau nu succesul \n cultura ecologic` a legumelor. Chiar dac` pentru agricultura ecologic` mijloacele de prevenire [i combatere sunt mai limitate decåt \n agricultura conven]ional`, prezen]a zilnic` \n cåmp, cunoa[terea condi]iilor propice unui atac iminent, preg`tirea plantelor pentru a fi mai rezistente la eventuale atacuri, folosirea cu [tiin]` [i discern`månt a mijloacelor pe care le avem la dispozi]ie sunt factori care pot duce la ob]inerea unor rezultate bune, uneori chiar superioare metodelor conven]ionale.

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Principalele boli [i d`un`tori care afecteaz` culturile legumicole

Descrierea afacerii

Bolile speciilor legumicole Mana legumelor Boala este produs` de diverse ciuperci \n func]ie de specia de legume atacat`. Astfel: – Bremia lactucae – la speciile din familia Compositae (Asteracea) – anghinare [i salat`; – Peronospora destructor (= P. Schleideni) – la ceap`; – Peronospora parasitica (= P. Brasicae) – la varz`, conopid` [i ridichi; – Peronospora pisi – la maz`re; – Peronospora spinacea – la spanac; – Phytophthora capsici – la ardei; – Phytophthora cryptogea – la andive (r`d`cin`); – Phytophthora infestans – la tomate [i cartofi; – Phytophthora parasitica – mana de sol la tomate; – Phytophthora porri – la praz; – Plasmopara nivea – la m`rar, p`trunjel [i p`stårnac; – Pseudoperonospora cubensis – la castrave]i [i pepeni. Principalele simptome Simptomele cele mai evidente se constat`, la majoritatea speciilor, pe frunze. Pe fa]a superioar` a frunzei se observ` pete, conturate precis, de culoare alb-g`lbuie. La majoritatea speciilor (salat`, morcov, varz`, conopid`, spanac, maz`re, tomate) corespunz`tor petelor de pe fa]a superioar`, se observ` pe partea inferioar` pete acoperite cu un ]esut pubescent, pufos, påslos, de culoare alb` sau alb violacee. La unele specii, pubescen]a apare la petele situate pe partea superioar` a frunzei (ceap`, praz, ceap` e[alot`, castrave]i) [i are o culoare gri, gri-violacee sau gri-brun. Mana poate ataca [i pe tulpini (la tomate [i ardei) manifeståndu-se prin apari]ia de pete brune \n jurul tulpinii, \n apropiere de colet. Atacul pe fructele de tomate este specific: – Phytophthora infestans – pete brune, mari, pornind de la peduncul, cu suprafa]a „rupt`“; – Phytophthora parasitica – pete sub form` de inele concentrice. |n final, frunzele [i plantele atacate se usuc` la toate speciile. Factori care favorizeaz` apari]ia manelor la legume: ● Ierneaz` sub form` de organe de rezisten]` pe plante uscate \n sol. ● Umiditatea atmosferic` ridicat`, cea]a [i ploaia. 0 0 0 0 ● Temperaturile \ntre 5 -24 C, optim 12 -15 C. ● Culturile cu densit`]i prea mari [i culturile neaerisite. ● |n anii seceto[i, mana nu produce pagube. Mijloacele de prevenire a bolii: ■ Utilizarea de soiuri rezistente genetic. ■ S` nu se irige pe timp acoperit sau seara, uscarea terenului [i a plantei trebuie s` fie rapid`. ■ Solul s` se men]in` mobilizat (afånat). ■ Evitarea cultiv`rii \n locurile cu b`ltiri. ■ Respectarea rota]iei culturilor (revenirea pe aceea[i sol` dup` 4-5 ani). ■ S` se mic[oreze densit`]ile de cultur` cu 15-20% fa]` de culturile legumicole conven]ionale. ■ S` se efectueze tratamente de fortificare cu extracte de urzic`, de coada calului sau alge mai ales \n faza de r`sad. GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Descrierea afacerii

Principalele boli [i d`un`tori care afecteaz` culturile legumicole

Combaterea manelor la legume Se fac tratamente cu produse pe baz` de cupru: sulfat de cupru, oxiclorur` de cupru sau hidroxid de cupru, astfel \ncåt s` nu se dep`[easc` cantitatea de 5 kg Cu/ha/an. Tratamentele se efectueaz` cu ZEAM~ BORDELEZ~ 0,2-0,5%, CHAMPION 0,2%, KOCIDE 0,2% - 2-3 tratamente la interval de 10-12 zile. Tratamentele au un caracter predominant preventiv [i se pot complexa cu sulf muiabil sau cu sulf micronizat 0,2%. Se elimin` din cultur` plante atacate [i se ard sau se composteaz` atent.

Fìnarea legumelor Boala este produs` de mai multe ciuperci, corespunz`toare speciilor de legume atacate. Astfel: – Erysiphe cichoracearum – la cicoare, castravete, dovlecel, andive, scor]onera [i salsifis; – Erysiphe ombelliferarum – la morcov [i p`trunjel; – Leveillula taurica – la anghinare, ardei [i tomate; – Sphaerotheca fuliginea – la castravete [i dovlecel. Principalele simptome Boala se manifest` cel mai evident pe frunze. Pe ambele fe]e ale frunzelor apar pete albe, pr`foase (pudrate cu fìn`), care \[i men]in culoarea alb` vreme \ndelungat`. Uneori au un aspect pubescent, alb, foarte caracteristic. De aici [i denumirea generic` de „fìnare“. La legumele din familia Cucurbitaceae, pot ap`rea pete de atac [i pe tulpini sau pe]ioli. Factori care favorizeaz` apari]ia atacului de fìnare la legume 0 0 ● Temperaturile ridicate cuprinse \ntre 20 -26 C. ● Umiditatea relativ` a aerului ridicat`. ● Densit`]ile mari de cultur` (lips` de spa]iu de aerisire). ● Excesul de azot. Mijloace de prevenire ■ S` se respecte cu stricte]e asolamentul. ■ Alegerea de soiuri rezistente sau mai pu]in sensibile. ■ Densit`]ile de cultur` s` fie cu 15-20% mai mici decåt cele din legumicultura conven]ional`. ■ S` nu se irige pe timp c`lduros [i \nnorat. ■ Culturile s` se planteze pe rånduri cu direc]ia nord-sud, \n felul acesta se face o mai bun` expunere la soare [i o mai eficient` circula]ie a aerului. ■ S` se efectueze tratamente de fortificare cu extract de urzic` [i de coada calului. Combaterea fìn`rii la legume La apari]ia bolii se fac tratamente prin pr`fuire cu sulf (20 kg/ha) sau prin pulverizare de solu]ii de sulf muiabil sau de sulf micronizat (solu]ie cu o concentra]ie de 0,2%-0,4% \n cantitate de 300-400 l/ha). Tratamente cu decoct de Coada calului, iar la Cucurbitaceae tratamente cu extract de r`d`cini de Rumex (macris) sau cu ulei de fenicul.

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Principalele boli [i d`un`tori care afecteaz` culturile legumicole

Descrierea afacerii

Mucegaiul cenu[iu Boala este provocat` de ciuperca Botrytis cinerea [i se manifest` la majoritatea speciilor legumicole, mai frecvent la: – Anghinare – pe bracteele florilor; – Castrave]i [i dovlecei – pe tulpini [i pe]iolii frunzelor; – Fasole de gr`din` – pe tulpini, pe]ioli [i p`st`i; – Maz`re – pe p`st`i; – Morcov – pe r`d`cini; – Salat` – pe tinerele plante, pe tulpini, pe frunze; – Sparanghel – atac` vårful tinerilor l`stari; – Tomate – pe colet, tulpini [i fructe; – Varz` – pe c`p`]ån` [i tijele florifere; – Ceap` – B. allii – pe bulbi. Principalele simptome ale bolii Atacul se manifest` \n special pe tulpini [i pe]ioli pe care apar pete caracteristice acoperite cu un mucegai de culoare gri. Atac` aproape toate speciile de legume \n momentul r`s`ririi plantelor [i plantele tinere, ap`rånd pete de necroz` la colet. |n final se acoper` cu un mucegai gri. Semin]ele atacate nu mai r`sar, iar plantele tinere cad [i se usuc`. Caracteristic` este acoperirea petelor, indiferent de amplasarea acestora, cu un mucegai de culoare gri. Atacul \n depozite, \n perioada de p`strare a r`d`cinilor sau bulbilor, este foarte p`gubitor deoarece pot ap`rea cuiburi de atac care se extind rapid \n tot depozitul. Factori care favorizeaz` apari]ia atacului Excesul de umiditate la nivelul solului. ● Excesul de umiditate atmosferic`. ● Lipsa de aerisire – ventila]ie, mai ales \n solarii, sere [i depozite. ●

Mijloace de prevenire a bolii ■ Alegerea soiurilor \n func]ie de rezisten]a genetic`. ■ Asigurarea unei foarte bune aerisiri a culturilor. ■ Densit`]ile de cultur` s` fie mai mici cu 15-20% decåt \n culturile legumicole conven]ionale. ■ Se planteaz` usturoi \ntre råndurile de plante amenin]ate. ■ Mulcirea solului cu folie de polietilen` sau paie. ■ Evitarea irigatului excesiv sau \n perioadele calde [i cu cer \nnorat. ■ Råndurile cu plante (sem`nate sau plantate) s` fie orientate pe direc]ia nord-sud. Se ob]ine astfel o mai bun` insola]ie [i aerisire a solului. ■ Tratamente de fortificare cu extracte de urzic`, de coada calului sau alge (Algifol). ■ S` se asigure o bun` mobilizare a solului. ■ Eliminarea [i arderea plantelor atacate. Combaterea bolii Combaterea netoxic` a bolii este foarte dificil`. Se folosesc tratamente cu decoct de Coada calului, diluat 10% – dou` tratamente succesive la interval de 24 de ore. Se fertilizeaz` solul cu f`in` de roc`, de alge calcaroase sau cu scoar]` de pin m`cinat`. GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Descrierea afacerii

Principalele boli [i d`un`tori care afecteaz` culturile legumicole

Alternarioza legumelor Boala este produs` de ciuperci specifice, astfel: – Alternaria porri – la ceap` [i praz; – Alternaria dauci – la morcov, ]elin` [i p`trunjel; – Alternaria tenuis – la ardei; – Alternaria cucumerina – la pepeni galbeni, pepeni verzi, castrave]i [i dovlecei; – Alternaria brassicae – la varz`, conopid`, brocoli, gulie [i gulioar`; – Alternaria solani – la tomate [i vinete. Principalele simptome ale bolii Pentru majoritatea speciilor, simptomele cele mai evidente sunt pe frunze. La \nceput apar pete mici, conturate, cu zonare concentric`, care conflueaz` \n pete mari, pe care apar fructifica]iile ciupercii (conidii [i conidiofori). La tomate [i vinete, pe frunzele de la baz` apar pete izolate, zonate concentric care \n final conflueaz`, iar frunza se usuc`. Pe fructe, \n jurul pedunculului, apar pete mici, circulare, adåncite, care devin negricioase [i lucioase [i care prezint` aceea[i caracteristic` - zonare concentric`. Pe aceste pete apar fructifica]iile ciupercii. La ceap` [i praz, pe frunze apar mici pete albicioase, alungite, a c`ror parte central` cap`t` o culoare brun` – ro[iatic`. Petele conflueaz` [i duc la uscarea frunzei. Atacul poate ap`rea [i la partea superioar` a bulbului, pe \nveli[urile exterioare care se brunific` [i, \n final, putrezesc. La morcov, pe marginea [i pe pe]iolii frunzelor mature apar pete necrotice de forme neregulate, de culoare brun-\nchis. Petele cresc, conflueaz`, iar frunzele mor. Acelea[i leziuni neregulate, de culoare brun-\nchis, u[or adåncite, apar [i pe r`d`cini. La ardei, pe fructele mature apar pete mici, circulare de culoare g`lbuie, bine conturate, u[or adåncite. Odat` cu m`rirea acestor pete, culoarea devine brun`. Miceliul ciupercii atac` \n interiorul fructului receptaculul cu semin]e. Acestea se acoper` cu un mucegai de culoare gri. La castrave]i [i pepeni, atacul se manifest` \n principal pe frunze, sub forma unor mici pete decolorate, precis conturate, care evolueaz` spre brun-\nchis [i sunt zonate concentric. Pe tulpini sau l`stari atacul este mai frecvent la pepenii verzi. La legumele v`rzoase, atacul se poate produce \n toate fazele de vegeta]ie. Petele pot ap`rea pe frunze sau pe nervurile principale ale acestora, au form` circular` sau elipsoidal` [i culoare brun`-cenu[ie. Factori care favorizeaz` apari]ia atacului de alternarioz` la legume ● Ciuperca se men]ine \n sol pe resturile vegetale timp de 6-7 ani. Poate hiberna pe frunze, iar sporii pot fi disemina]i [i prin semin]e. ● Se dezvolt` mai ales pe timp umed. Mijloacele de prevenire a bolii ■ Respectarea unei rota]ii corespunz`toare \n asolament, cu revenire dup` 4-5 ani ([i mai mult). ■ Nu

se aplic` fertiliz`ri organice. se seam`n` sau planteaz` prea des. ■ Alegerea soiurilor (se prefer` cele tolerante). ■ Nu se exagereaz` cu irigatul, mai ales \n faze tinere. ■ Nu

Combaterea alternariozelor Numai \n cazul unor atacuri foarte puternice se aplic` tratamente cu zeam` bordelez` 0,5%. 46

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Principalele boli [i d`un`tori care afecteaz` culturile legumicole

Descrierea afacerii

Septorioza legumelor Boala este produs` de ciuperci specifice. Astfel: – Septoria lycopersici – la tomate; – Septoria apii – la ]elin`; – Septoria petroselini – la p`trunjel; – Septoria levistici – la leu[tean. Principalele simptome Manifest`rile cele mai evidente sunt pe frunze, unde apar pete col]uroase sau circulare, conturate, care \n cazul atacurilor masive conflueaz`, iar frunza se usuc`. Faptul c` sunt distruse [i vasele de circula]ie a sevei face s` se usuce mai ales partea de deasupra zonei atacate. La tomate [i leu[tean, petele sunt circulare, la \nceput mici, apoi se m`resc, de culoare brun` (la tomate) sau galben-cafeniu (la leu[tean). La tomate, atacul se poate manifesta [i pe tulpini [i uneori pe fructe. La p`trunjel [i ]elin`, petele sunt col]uroase, de 1-3 mm diametru, de culoare g`lbui-cenu[ie, bordate cu brun (la p`trunjel) [i galben-brun, bordate cu ro[u (la ]elin`). La suprafa]a petelor uscate, pot ap`rea picnidiile ciupercii cu aspect punctiform, de culoare neagr`. |n final, ]esuturile se necrozeaz` [i frunzele se usuc`. Factori care favorizeaz` apari]ia septoriozei la legume Ciuperca ierneaz` pe resturile plantelor bolnave [i pe semin]e. ● Multiplicarea [i diseminarea se efectueaz` \n timpul perioadei de vegeta]ie. ● Umiditatea ridicat` favorizeaz` dezvoltarea ciupercii. ●

Mijloace de prevenire a bolii ■ Alegerea de soiuri rezistente genetic. ■ Utilizarea de semin]e s`n`toase. 0 0 ■ Tratarea semin]elor cu ap` cald` la temperatura de 45 -50 C. ■ Respectarea rota]iei \n asolament. ■ Cultivarea \n asocia]ie cu praz sau cu conopid`. ■ S` nu se irige cu ap` rece. ■ Pe vreme umed` se trateaz` solul [i plantele trei zile la rånd cu decoct de coada calului [i se repet` periodic aceea[i schem`. ■ Tratamentele pe baz` de infuzie de foi de ceap` sau de extract de valerian` au o ac]iune preventiv`. Combaterea bolii Distrugerea plantelor foarte afectate [i eliminarea lor din lan. |n caz de atac puternic se aplic` tratamente repetate cu zeam` bordelez` 0,5% la interval de o s`pt`mån`.

S-au prezentat pån` acum principalele boli criptogamice ale legumelor [i mai Aten]ie ales acelea care produc pagube economice importante. Mai sunt \nc` numeroase boli, care pot fi controlate indirect, dac` se respect` rota]iile din asolamente, condi]iile de igien` cultural`, precum [i tratamentele prev`zute pentru principalele boli men]ionate anterior. Unele boli specifice vor fi prezentate odat` cu fi[ele tehnice de cultur` ale speciilor legumicole. GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Descrierea afacerii

Principalele boli [i d`un`tori care afecteaz` culturile legumicole

Virozele legumelor Bolile produse de viru[i [i de micoplasme provoac` pagube importante speciilor legumicole, mai ales atunci cånd nu se respect` cele mai elementare reguli de igien` cultural`. Virozele se transmit direct prin contactul cu p`r]ile afectate din plant` sau prin vectori naturali care sunt constitui]i din insecte (mai ales pureci), iar \n sol din nematozi. Viru[ii sunt fiin]e vii, de dimensiuni subcelulare, vizibile la microscopul electronic, care se pot dezvolta numai \n celulele vii. Micoplasmele sunt de asemenea organisme subcelulare, ele se pot dezvolta [i pe ]esuturi moarte. Principalii viru[i care afecteaz` speciile legumicole sunt: – Mozaicul tutunului – la tomate [i ardei (Tobacco mosaic virus – TMV); – Mozaicul castrave]ilor – la tomate, ardei [i castravete (Cucumber mosaic – CMV); – Stolburul tomatelor – la tomate (Stolbur virus); – Mozaicul comun al fasolei – la fasole (Bean common mosaic virus – BCMV); – |ng`lbenirea cepei (Onion yellow dwarf virus – OYDV); – Mozaicul ]elinei (Celery mosaic virus – CMV); – Mozaicul salatei (Lettuce mosaic virus – LMX) [i altele. Diver[ii viru[i afecteaz` toate speciile legumicole, neexistånd mijloace de combatere efectiv` a atacurilor, mai ales cånd sunt afectate popula]ii mari de plante. Principalele simptome ale virozelor Virozele se manifest` \n mod foarte diferit pe diversele specii afectate. Principalele forme de manifestare sunt: – nanismul (piticirea plantelor); – fructe zbårcite, sfrijite; – frunze mozaicate cu pete galbene [i verzi; – frunze deformate – fasciate, sub]iri, netipice (ex.: frunze de ferig` la tomate); – albinismul – decolorarea \ntregii plante sau a unei p`r]i a acesteia; – tulpini [i frunze casante; – fructe cu pete mozaicate; – r`d`cini sau tulpini deformate; – sticlozitatea fructelor sau a unor organe de plant`. Factori care favorizeaz` apari]ia virozelor Lipsa de igien` cultural` ● Contactul cu plante bolnave ● Atacul unor insecte (pureci, trip[i etc.) ● Atacul nematozilor ● Pentru tomate – apropierea de un nuc. ●

Mijloace de prevenire a virozelor ■ Cultivarea de soiuri sau hibrizi cu rezisten]` genetic` la viroze. ■ Folosirea de semin]e [i material s`ditor (r`saduri, buta[i etc.) indemne de viru[i. ■ Pulverizarea de lapte degresat pentru protejarea de viru[i a tomatelor. 48

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Principalele boli [i d`un`tori care afecteaz` culturile legumicole

Descrierea afacerii

■ Cur`]area

corespunz`toare [i imediat` a sculelor [i a måinilor celor care au intrat \n contact cu plantele contaminate. ■ Mare aten]ie ca plantele bolnave s` nu intre \n contact cu cele s`n`toase. ■ Combaterea vectorilor viru[ilor (pureci, trip[i, afide, nematozi etc.). Mijloace de combatere Odat` ap`rute, virozele nu se pot combate nici prin mijloace biologice, nici prin mijloace chimice. Urgent plantele afectate trebuie scoase din cultur` [i distruse prin ardere. Aten]ie s` nu intre \n contact cu plantele s`n`toase.

Insecte dùn`toare \n culturile legumicole Coropi[ni]a Aceast` ortopter` (Gryllotalpa gryllotalpa), foarte prezent` [i activ` \n solurile legumicole humifere, are un ciclu evolutiv de doi ani. Femela depune 200-500 de ou` \n sol, \ntr-un cuib care poate ajunge la dimensiunile unui pumn. Larvele care apar la sfår[itul lunii iunie \[i petrec iarna \n sol, iar \n lunile septembrieoctombrie ale anului urm`tor ating forma definitiv`. Coropi[ni]a are un regim omnivor, m`nånc` mici animale din sol, precum [i p`r]i subterane din plant`. |n cùtarea hranei produce pagube sem`n`turilor, dar mai cu seam` plantelor tinere r`s`rite sau plantate (r`saduri), c`rora le m`nånc` partea subteran` (r`d`cina). Coropi[ni]a m`nånc` mai ales \n timpul nop]ii. Simptome [i daune Este o specie polifag`, care atac` majoritatea culturilor legumicole. Plantele c`rora li se m`nånc` r`d`cinile se usuc` [i mor. Factori care favorizeaz` atacul Administrarea unor cantit`]i mari de gunoi incomplet descompus favorizeaz` prezen]a acestui dùn`tor \n sol. Combaterea Combaterea se realizeaz` prin capcane amplasate pe råndurile de plante. Se introduc pån` la nivelul solului borcane de sticl` (sau cutii de conserv`) \n care se pun 30-50 ml terebentin` (sau bere), al c`rui miros le atrage. Noaptea coropi[ni]ele cad \n capcanele din care, dat fiind pere]ii aluneco[i, nu mai pot ie[i. |n cazul unei infest`ri grave, toamna se fac gropi adånci de 60-80 cm \n care se pune gunoi pìos proasp`t. Aici coropi[ni]ele se vor ad`posti pe timpul iernii. |ntr-una din zilele foarte geroase se desfac gropile [i se las` deschise, astfel \ncåt adul]ii [i larvele vor \nghe]a. Cårti]a este un animal care consum` coropi[ni]e [i de aceea trebuie protejat` \n terenurile foarte infestate, dar [i za]ul de cafea \mpr`[tiat pe teren alung` coropi[ni]ele. Se mai poate sem`na floarea-soarelui care are efect repelent pentru coropi[ni]`.

P`duchii [i purecii Exist` diverse specii de p`duchi [i pureci care atac` speciile de legume cultivate. De exemplu: – Acyrthosiphon pisum – p`duchele verde al maz`rii; GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Descrierea afacerii

Principalele boli [i d`un`tori care afecteaz` culturile legumicole

– Aphis fabae – p`duchele negru al bobului – atac` fasole, bob, sfecl` ro[ie, mangold [i spanac; – Brevicorine brassicae – p`duchele cenu[iu al verzei – atac` toate speciile crucifere: varz`, conopid`, ridichi etc.; – Cerosipha gossypii – p`duchele castrave]ilor – atac` castrave]i, pepeni [i dovlecei; – Macrosiphum solani p`duchii solanaceelor – atac` tomate, ardei, vinete [i cartof; – Macrosiphum euphorbiae – Myzus persicae – p`duchele verde – specie polifag`, atac` tomate, ardei [i vinete. – Phyllotreta atra purecii verzei – atac` varz`, ridichi, gulioare [i conopid`; – Phyllotreta nemorum – Phyllotreta undulata Dintre ace[tia, cei mai des \ntålni]i sunt Myzus persicae (p`duchele verde) [i Aphis fabae (p`duchele negru), specii polifage, frecvente \n gr`dinile de legume. P`duchii reac]ioneaz` la condi]iile de mediu (lipsa de lumin` sau temperatur` sau o densitate prea mare de indivizi) prin apari]ia de forme aripate care formeaz` colonii pe plantele anuale din gr`din` [i care pot fi transportate de vånt la mari distan]e unde pot crea alte colonii la fel de virulente. P`duchii atac` practic toate speciile legumicole. Ei hiberneaz` pe plante perene din flora spontan` (gazdele de iarn`) sau \n sere, de unde prim`vara trec pe flora spontan` anual` sau pe speciile cultivate (gazda de var`). Simptome [i daune Atac`, \n general, organe de plant` sau plante tinere pe care le invadeaz`. P`duchele negru atac` tinerele l`stare pe care formeaz` man[oane inhibånd cre[terea acestora. P`duchii verzi atac` pe partea inferioar` a frunzelor pe care le deformeaz` caracteristic. Se mai poate semnala atac de pureci sau p`duchi [i pe plantele tinere r`s`rite, care sunt atacate mai ales pe primordiile de cre[tere. Pe excrementele bogate \n zah`r ale p`duchilor se instaleaz` [i fumagina, o ciuperc` destructiv` cu aspect de funingine. La atacuri masive pot ap`rea [i simptomele unor viru[i ai c`ror vectori sunt insectele. Factori care favorizeaz` atacul Seceta, \n general, [i cea atmosferic`, \n special, favorizeaz` apari]ia [i \nmul]irea p`duchilor [i purecilor care afecteaz` speciile legumicole. Mijloace de prevenire ■ Irigarea prin aspersiune opre[te proliferarea [i spal` plantele de p`duchi sau pureci. ■ Distrugerea buruienilor-gazd`. ■ Protejarea Coccinelidelor (g`rg`ri]elor) care pot men]ine popula]iile de aphide \n limite normale, f`r` pagube economice. Combaterea ✓ Tratamente cu solu]ii de s`pun de potasiu 1,5-2%. ✓ Tratamente cu suspensie de f`in` de bazalt 1-3%. ✓ Tratamente cu extracte de piretrin`, rotenon`, quasia sau neem. ✓ Pr`fuirea cu pudr` de roc` silicioas` sau de diatomee. ✓ Tratament cu purin de urzic`, soc, ferig` sau angelic`. 50

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Principalele boli [i d`un`tori care afecteaz` culturile legumicole

Descrierea afacerii

Tratament cu decoct de pelin, revent sau soc. ✓ Pulverizarea de ap` \n care au fost fier]i cartofi. ✓ Pudrarea cu cenu[` de lemn sau cu talc. ✓ Utilizarea de plante repelente: Tagetes (Cr`i]e), Calendula (G`lbenele), Tropaeolum (Condurii doamnei), ment`, usturoi, melis`, urzici, ricin [i coriandru – pentru p`duchii negri [i verzi. ✓ Plantarea intercalat sau \mpr`[tierea \n cultur` de ramuri de vårna] (Ruta graveolens). ✓

Viermii sårm` A[a sunt numite mai multe larve ale speciilor de Agriotes sp. care pot produce pagube \nsemnate. Principalele specii \ntålnite sunt: – Agryotes sputator; – Agryotes lineatus; – Agryotes obscurus. Sunt ni[te Coleoptere de mici dimensiuni (6-12 mm lungime), cu un ciclu evolutiv de 5 ani. Se pot \ntålni \n acela[i timp \n sol larve de toate vårstele. M`rimea larvelor, care depinde de vårst`, este cuprins` \ntre 2 [i 25 mm. Acestea au o culoare galben str`lucitoare, asem`nåndu–se cu un segment de sårm`, de unde i se trage [i numele. Sunt specii polifage care provoac` pagube culturilor legumicole, måncåndu-le r`d`cinile. Atac` aproape toate speciile legumicole. Simptome [i daune Plantele se ofilesc [i apoi se usuc`, iar pe r`d`cin` r`mån larvele care au produs atacul. Factori care favorizeaz` atacul Viermii sårm` prefer` umiditatea [i sunt sensibili la secet`. Sunt mai prezen]i \n terenurile cu materie organic` \n curs de descompunere [i mai ales \n p`[unile proasp`t des]elenite. Mijloace de prevenire Defri[area terenurilor \nainte de a fi cultivate, precum [i lucrarea superficial` [i repetat` a solului pentru gr`birea descompunerii materiei organice care diminueaz` popula]ia de larve. Inamicii naturali care trebuie proteja]i sunt: cårti]a, c`r`bu[ii [i p`s`rile. Ace[tia pot diminua sensibil popula]ia de dùn`tori. Combaterea ✓ Nu exist` mijloace netoxice de distrugere. ✓ Introducerea unor gìni pe terenurile proasp`t arate sau defri[ate, poate contribui la diminuarea num`rului de larve. ✓ Pe terenurile infestate se pot cultiva tomate [i varz` specii care sunt mai pu]in atacate. ✓ Pot fi atra[i cu felii de cartof tìat [i astfel distru[i. ✓ Se poate planta salata ca plant` capcan`.

Melcii f`r` cochilie – limac[i Cei mai cunoscu]i ca d`un`tori sunt: – Limax-ul gri – Deroceras reticulatum (sin. Agrolimax agrestis), are o lungime de 30-60 mm, de culoare bej-gri, cu reticula]ii brune, cu un mucus alb l`ptos. Atac` mai ales cruciferele [i p`[unile tinere. GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Descrierea afacerii

Principalele boli [i d`un`tori care afecteaz` culturile legumicole

– Limax-ul horticol – Arion hortensis, cu o lungime de 30–40 mm, negricios la culoare, mai pu]in våscos, are o via]` subteran` [i atac` [i tuberculi. Limac[ii m`nånc` frunzele [i tulpinile tinere, uneori [i fructele. Atac` numai la temperaturi mai mari de +100C, de obicei noaptea, [i au nevoie de umiditate pentru a se alimenta [i a circula. Simptome [i daune Se constat` c` frunzele sau tulpinile tinere sunt måncate (retezate), uneori [i fructele sau tuberculii. Atacul se constat` \n general diminea]a cånd se observ` [i urmele specifice de mucus, care r`mån dup` trecerea melcilor. Nu trebuie neglija]i, deoarece pot produce pagube evidente. Mijloace de prevenire ■ Protejarea [i chiar stimularea inamicilor naturali: broa[te, arici, p`s`ri – g`ini, curci, gå[te sau ra]e. ■ Irigatul s` se fac` diminea]a, [i nu seara. ■ Evitarea administr`rii de gunoi proasp`t care atrage limac[ii. Combaterea ✓ Culegerea melcilor sau amplasarea de capcane – pl`cu]e de lemn sau pietre plate unse cu untur` rånced` care adun` limac[ii. Diminea]a, se adun` [i se distrug sau se dau la p`s`ri. ✓ Se pot \ngroapa \n sol, pån` la nivelul acestuia, borcane sau cutii de conserve, \n care se pune bere. Atra[i de miros, melcii cad \n bere [i se \neac`. ✓ Za]ul de cafea \i \ndep`rteaz`. ✓ Tratamentul cu infuzie de pelin sau valerian`. ✓ Mulcirea solului cu frunze sau scoar]` de stejar. ✓ Pudrarea melcilor cu f`in` (praf) de roc`. ✓ Stropirea plantelor cu o pudr` aromat` de santolin`, ruta, lavand`, rozmarin, salvie sau ment` (din plante uscate). ✓ Pr`fuirea cu pudr` din coaj` de ou. ✓ Se poate planteza tagetes \n diferite locuri din gr`din` – atrage limac[ii [i pot fi cule[i. ✓ Ultima solu]ie o constituie practicarea de momeli repelente cu metaldehid`.

Paianjenii Specia cea mai frecvent`, printre dùn`torii legumelor, este pìanjenul ro[u comun – Tetranychus urticae, specie polifag`, care poate produce pagube economice la mai multe specii legumicole: tomate, ardei, vinete, castrave]i, pepeni, dovlecei, fasole etc. Este g`zduit [i pe diverse buruieni de unde poate reveni pentru a ataca speciile cultivate. Simptome [i daune Pìanjenul se dezvolt` pe organe vegetative erbacee, adesea pe partea inferioar` a frunzelor, de-a lungul nervurilor. Prezint` mai multe genera]ii pe an, cu atåt mai multe \n spa]ii protejate. Organele atacate sunt relativ acoperite cu o ]es`tur` fin` de pìanjen, de culoare alb – alb-g`lbui, la o observa]ie atent` se pot semnala adul]i, ou` [i larve de pìanjeni. Frunzele se gofreaz` [i se decoloreaz` intens, c`p`tånd o culoare g`lbuie. Factori care favorizeaz` atacul Atacul este favorizat de verile calde [i uscate. 52

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Principalele boli [i d`un`tori care afecteaz` culturile legumicole

Descrierea afacerii

Mijloace de prevenire ■ Pulveriz`ri de ap` pe frunze – irigare prin aspersiune. ■ Favorizarea inamicilor naturali ai p`ianjenilor (Phytoseide, Coccinelide, Cecidomide). ■ Administrarea de alge calcaroase [i fertilizarea foliar` cu purin de urzic` sau cu decoct de coada calului. Combaterea ✓ Lupta ecologic` – utilizarea de pr`d`tori – Phytoseilus persimilis. ✓ Tratamente cu solu]ie de s`pun de potasiu 1,5-3%. ✓ Tratamente cu sulf micronizat sau muiabil, solu]ie 0,2-0,3%. ✓ Tratamente de 2-3 ori \n 10 zile cu purin de urzic` \n curs de fermenta]ie, eventual cu adaos de bentonint` 3-5%. ✓ |n ultim` instan]`, tratamente cu rotenon`, neem, quasia sau piretrum.

Trip[ii Trip[ii (Thrips ssp.) sunt insecte polifage care m`soar` 1-2 mm lungime, de culoare galben-brun` sau neagr`. De obicei au trei genera]ii pe parcursul unei veri. Larvele trip[ilor sunt de culoare deschis`. Atåt adul]ii cåt [i larvele atac` pe partea inferioar` a frunzei. Trip[ii ierneaz` pe resturile de plante. Sunt atacate urm`toarele specii: tomate, ardei, vinete, castrave]i, ceap`, praz, tutun, maz`re [i mai rar dovleceii, conopida [i altele. Trip[ii atac` atåt \n cåmp, cåt [i \n sere sau solarii. Simptome [i daune – Pe frunze apar, pentru \nceput, mici pete albicioase (puncte) care \n timp devin din ce \n ce mai vizibile. – Ca urmare a \n]ep`turilor produse de larve [i adul]i, fa]a inferioar` a frunzei cap`t` un aspect murdar (cu pete albe). – Pe leguminoase apar pete de culoare gri cu diametrul de 5-6 mm. – La ceap` [i praz apar pete argintii. – Plantele de conopid` nu mai formeaz` inflorescen]` comestibil`. – La tomate, trip[ii sunt purt`tori de viru[i (Boala bronzului), plantele fiind afectate definitiv. – De asemenea, la ardei [i la vinete. Factori care favorizeaz` atacul ● Atacul de trip[i se manifest` mai ales pe timp cald [i uscat. Temperaturile foarte ridicate favorizeaz` dezvoltarea insectei [i atacul acesteia. Mijloace de prevenire temperaturilor ridicate [i a usc`ciunii practicånd irigarea prin aspersiune. ■ Aerisirea spa]iilor de cultur` (sere sau solarii). ■ Utilizarea [i favorizarea pr`d`torilor naturali (Phytoseilus sp., Amblyseilus sp.). ■ Sem`nat [i plantat timpuriu. 0 ■ Pentru bulbii ataca]i – \mb`ierea \n ap` cald` timp de 20 de minute la 50 C. ■ Evitarea

Combaterea |n spa]ii \nchise se pot folosi capcane adezive colorate bleu. ✓ Alungarea cu un jet puternic de ap` rece (mai ales pe partea inferioar` a frunzei). ✓ Tratamente cu solu]ii de piretrum sau rotenona. ✓

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Descrierea afacerii

Principalele boli [i d`un`tori care afecteaz` culturile legumicole

Gåndacul de Colorado (Leptinotarsa decemlineata) (Ordinul COLEOPTERA, familia CHRISOMELIDAE) Specie originar` din S.U.A. de pe platourile Mun]ilor Stånco[i, gåndacul de Colorado este ast`zi, dup` aproximativ 60 ani de la prima semnalare (1952 – satul S`pån]a), o prezen]` de temut \n culturile de Solanaceae din ]ara noastr`. Specie foarte vorace, care atac` violent, [i poate compromite total o cultur` dac` nu se iau m`surile cuvenite. |n general atac` frunzele, cele mai mari pagube realizåndu-se la atacul larvelor de vårsta a IV-a. Eco-biologia speciei |n condi]iile climatice ale ]`rii noastre, gåndacul de Colorado are 2-3 genera]ii de adul]i pe an. Ierneaz` ca adult \n sol la adåncimea de 30-40 cm ([i mai adånc pe nisipuri) unde o mare parte mor, atunci cånd temperaturile coboar` sub 00C la adåncimea respectiv`. Prim`vara, cånd temperatura r`måne constant` \n jurul valorii de 10–110C, \[i reia ciclul de evolu]ie, calendaristic de la sfår[itul lui martie (\n sud) [i pån` la sfår[itul lunii mai. Ponta se depune la sfår[itul lunii aprilie \nceputul lunii mai, fiecare femel` depunånd \ntre 300-900 de ou` grupate pe dosul frunzelor. Larvele apar dup` 12-15 zile [i se matureaz` dup` 2025 de zile, perioad` \n care parcurg patru etape de vårst`. Impuparea se face \n sol la adåncimea de 20-30 cm [i dureaz` 10-12 zile, astfel c` adul]ii apar \n cåmp \n decada a doua a lunii iunie. |n acela[i ritm se realizeaz` [i celelalte genera]ii. Plante atacate [i daune Este un d`un`tor specific plantelor din familia Solanaceae, preferånd \n ordine cartoful, vinetele [i tomatele. Este d`un`tor atåt ca adult, dar mai ales ca larv` \n stadii avansate. Larvele provoac` la \nceput mici orificii \n frunz`, care cresc [i care se termin` de obicei cu distrugerea foliajului. |n cazul de insuficien]` a hranei, insectele atac` [i tuberculii de cartofi sau fructele de vinete [i tomate. Dac` nu se iau m`suri \n timp optim se poate ajunge la compromiterea total` a culturilor de cartof [i vinete.

Se consider` prag economic de atac 1 adult la 2 m2 sau 3-4 larve pe plant`, Aten]ie moment \n care trebuie intervenit pentru combatere.

Combaterea M`suri preventive: ✓ rota]ia corect` \n asolament; ✓ lucrarea solului \n timpul perioadei de vegeta]ie – se distrug buruienile-gazd` [i pupele din sol; ✓ culturi de cartof extratimpurii (pre\ncol]i]i); ✓ utilizarea de „cuverturi“ din insect-proof sau Netex; ✓ ecologizarea perimetral` a parcelelor pentru dezvoltarea unei microfaune utile.

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Caracterizarea principalelor produse fito-farmaceutice utilizate \n agricultura ecologic`

Descrierea afacerii

M`suri curative: ✓ capcane perimetrale cu plante de vinete – care dup` ce sunt invadate se distrug; ✓ tratamente cu macerate de pelin, coriandru, tomate sau col]una[i (Tropaeolum majus); ✓ dac` sunt disponibile metode ecologice – pr`d`tori – entomo patogeni; ✓ macerat de ardei iute – repelent; ✓ pr`fuirea larvelor cu pulbere de caolin, zeoli]i sau diatomee (produc deshidratarea acestora); ✓ tratamente letale cu insecticide naturale: piretrin`, rotenon` sau neem (azadirachtin`). Alte metode: pe suprafe]ele mici – culesul manual sau aspirarea gåndacilor [i larvelor cu aspiratoare purtate pe tractor.

CARACTERIZAREA PRINCIPALELOR PRODUSE FITO-FARMACEUTICE UTILIZATE |N AGRICULTURA ECOLOGIC~ Substan]e cu ac]iune anti-criptogamic` [i bactericid` Substan]e anorganice CUPRUL (Cu – greutate atomic` = 63,54) Cuprul poate fi considerat printre primele produse cu ac]iune fungic` [i bacterian` care a fost utilizat \n tehnicile moderne de protec]ie a plantelor. |nceputul moderniz`rii sistemelor de produc]ie agricol` coincide cu inventarea zemii bordeleze. Cu toate c` progresul tehnologic a pus la dispozi]ia utilizatorilor noi molecule de sintez`, uneori mai eficace, dar nu \ntotdeauna mai ecologice, folosirea produselor tradi]ionale pe baz` de cupru [i sulf r`måne ca o metod` de ne\nlocuit chiar [i \n agricultura conven]ional`. Caracteristica principal` care influen]eaz` eficacitatea [i selectivitatea compu[ilor cuprici este capacitatea lor de a elibera \n ap` ioni de Cu. Produsele cuprice normal utilizate \n protec]ia culturilor se caracterizeaz` printr-o solubilitate limitat` [i printr-o lung` perioad` de ac]iune. Solubilitatea limitat` evit` efectele toxice ale produselor utilizate, realizånd \n acest sens o protec]ie a culturilor tratate. Solubilitatea este favorizat` de unele substan]e secretate de ciuperci (aminoacizi, amine, amide) sau de c`tre plantele tratate (compu[i amoniacali [i glucozamine prezente \n apa de guta]ie), precum [i de acidul carbonic [i amoniacul existent \n apa de ploaie, toate acestea constituind un mijloc important de redistribuire a substan]elor pe suprafa]a plantelor tratate.

Produsele cuprice provoac` o inhibare a germina]iei polenului [i de aceea Aten]ie pe timpul \nfloritului se vor evita aceste tratamente. Are un efect retardant asupra tinerelor plante, \nsu[ire favorabil` \n tehnica de producere a r`sadurilor pentru evitarea fenomenelor de alungire. GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Descrierea afacerii

Caracterizarea principalelor produse fito-farmaceutice utilizate \n agricultura ecologic`

Produsele cuprice sunt pu]in nocive pentru om [i animalele cu sånge cald, manifestånd \ns` o anumit` toxicitate fa]` de pe[ti. |n legumicultura ecologic`, produsele cuprice sunt eficace \n combaterea bolilor provocate de: Peronospora, Pseudoperonospora, Phytophtora (mane), Altenaria, Septoria, Bacterioze etc. Sulfatul de cupru sau piatra vån`t` – CuSO4 . 5H2O Este un fungicid foarte puternic, distrugånd ciupercile [i bacteriile mult mai bine decåt cele mai multe produse noi, moderne, de sintez`. Este o substan]` cristalizat`, solubil` \n ap`, de culoare albastr`-vån`t`, iar solubilitatea cre[te cu cre[terea temperaturii. Este o substan]` foarte coroziv`. Se utilizeaz` pentru dezinfec]ii majore ale solului, r`sadurilor, serelor, aracilor, uneltelor, ghivecelor etc., \n solu]ii apoase cu o concentra]ie de 1% CuSO4 (zeam` albastr`). |n aceea[i concentra]ie (1%) se utilizeaz` [i pentru sistarea unor atacuri distrug`toare de man` la tomate sau cartof, precum [i la atacurile de Pseudomonas lacrimans (P`tarea unghiular`) la castravete. Zeama bordelez` F`r` nici un dubiu este produsul pe baz` de cupru cel mai utilizat. Inven]ia acestei solu]ii este atribuit` francezului Millardet din Bordeaux care \n 1882, prin neutralizarea solu]iei de sulfat de cupru cu var, a realizat celebra zeam` bordelez`. Millardet observ` \ntåmpl`tor c` strugurii stropi]i cu zeam` de var pentru a fi proteja]i \mpotriva r`uvoitorilor (ho]ilor) se p`strau mai bine \n vase de cupru decåt \n vase din alte materiale (lemn, ceramic` etc.). Ideea de geniu de a combina sulfatul de cupru cu var [i de a trata strugurii pentru ai men]ine \ntr-o stare fitosanitar` mai bun` a revolu]ionat no]iunea de protec]ie a plantelor. Din 1882 pån` ast`zi, s-au pus la punct numeroase procedee industriale de producere a zemii bordeleze, \n func]ie de raportul dintre cele dou` componente – sulfat de cupru [i hidroxid de calciu – putåndu-se ob]ine zeama bordelez` acid`, neutr` sau alcalin`.

Solu]iile acide sau neutre ac]ioneaz` mai rapid, \ns` sunt mai pu]in persis- Aten]ie tente, cele alcaline ac]ioneaz` mai lent, dar au o mai mare remanen]`. Prepararea zemii bordeleze \n ferm` Zeama bordelez` se utilizeaz` \n concentra]ie de 0,2–1,0%, \ns` cel mai adesea este suficient` o concentra]ie de 0,5%. Concentra]ia mic` se folose[te pentru tratarea plantelor tinere [i cre[te pe m`sur` ce planta ajunge la maturitate fiziologic` sau tehnologic`. Pentru prepararea a 100 l solu]ie 0,5%, \ntr–o g`leat` de material plastic se m`run]esc [i se dizolv` \n ap` c`ldu]` 500 g sulfat de cupru. Dup` dizolvarea complet`, se vars` \ntr–un recipient convenabil [i se adaug` 85–90 l ap`, omogenizåndu–se corespunz`tor. Separat, \ntr–un alt vas, se prepar` „laptele de var“ din 500 g var nestins sau 1.000 g (1 kg) var stins [i 10-15 l ap`. Se toarn` laptele de var peste solu]ia de sulfat de cupru, amestecåndu–se continuu. Se verific` reac]ia solu]iei cu hårtie de turnesol care trebuie s` se coloreze \n albastru. La neutralizare, solu]ia are o culoare albastr` clar`, ca cerul senin de var`. Sfatul Zeama bordelez` se folose[te \n ziua prepar`rii. Se poate ad`uga melas` nostru 0,2%, s`pun de potasiu 0,5% sau bentonit` 0,2%, \n felul acesta m`rindu-se aderen]a pe plant` (mai ales la plantele cu frunzele pruinoase – ex.: varz`, ceap` etc.). 56

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Caracterizarea principalelor produse fito-farmaceutice utilizate \n agricultura ecologic`

Descrierea afacerii

|n prezent se comercializeaz` zeam` bordelez` preparat` integral \n industrie, avantajul acesteia constånd \n faptul c` produsele bine condi]ionate fizic [i chimic sunt mult mai solubile [i \n acela[i timp mult mai u[or de preg`tit, nemaifiind necesar un proces atåt de laborios ca cel prezentat anterior. Produsele cuprice moderne sunt condi]ionate ca granule hidrodispersabile care nu se aglomereaz` \n procesul de preg`tire a solu]iilor pentru tratamente. Zeama bordelez` este un produs netoxic pentru om, animale [i albine [i din acest motiv este preferat \n agricultura ecologic` \n favoarea oxiclorurii de cupru sau hidroxidului de cupru, care sunt mult mai agresive.

Zeama bordelez` se completeaz` cu sulful muiabil – efectul amestecului Aten]ie m`rind eficacitatea fiec`rui component, astfel \ncåt se pot reduce concentra]iile componentelor la jum`tate. O solu]ie cu o concentra]ie de 0,2% zeam` bordelez` + 0,2% sulf muiabil este unul din cele mai utilizate produse anticriptogamice \n agricultura ecologic`, controlånd practic marea majoritate a bolilor [i par]ial bacteriozele din gr`dinile de legume. Oxiclorura de cupru – CuCl2 . 3H2O Descoperirea oxiclorurii de cupru este atribuit` lui Chuard \n 1910, ca urmare a multiplelor experimente privind ac]iunea biologic` a produselor cuprice. Este un produs cu ac]iune de contact, eficace \n combaterea a numeroase boli provocate de ciuperci [i bacterii. Se prezint` ca o pulbere verzuie, cristalizat`, cu o textur` fin`. Are o fitotoxicitate redus`, \ns` este mai agresiv` ca zeama bordelez`. Nu este toxic` pentru om, animale [i insecte utile. Faptul c` are o bun` solubilitate face ca oxiclorura de cupru s` fie u[or de utilizat \n practica tratamentelor fitosanitare. Are un con]inut de 50% cupru metalic. Se utilizeaz` \n concentra]ii variind \ntre 0,1% [i 0,4%. Oxiclorura de cupru se poate completa cu sulf muiabil, o formul` de genul oxiclorur` de cupru 0,1% + sulf muiabil 0,2% fiind bine adaptat` pentru gr`dina de legume ecologic`. Hidroxidul de cupru – Cu(OH)2 Produsele pe baz` de hidroxid de cupru sunt omoloage oxiclorurilor utilizåndu-se practic \n acelea[i condi]ii [i \n acelea[i specii de boli. Are un con]inut de 50% cupru metalic. Se utilizeaz` \n concentra]ie de 0,1-0,4% [i de asemenea se complexeaz` cu sulf. {i produsele pe baz` de hidroxid de cupru sunt mai agresive decåt Zeama Bordelez`. Produse comerciale pe baz` de cupru Produsul Sulfat de cupru Bouille bordélaise (Zeam` Bordelez`) Turdacupral 50 PU Oxicig Cupravit Cobox 50 Champion Kocide 1.01

Forma chimic` CuSO4 . 5H2O CuSO4 + Ca(OH)2

Condi]ionare [i con]inut \n substan]` activ` P.S. 97-98% P.U. 20% Cu

Doza/Concentra]ie utilizat` 0,5-1,0% 0,2-0,7%

P.U. 50% Cu

0,2-0,4%

P.M. 50% Cu P.U. 50% Cu P.U. 50% Cu W.P. 50% Cu

0,2-0,4% 0,15-0,4% 0,2-0,4% 0,1-0,4%

P.U. 54% Cu

0,05-0,4%

Oxiclorur` de cupru CuCl2 . 3H2O Oxiclorur` de cupru Oxiclorur` de cupru Oxiclorur` de cupru Hidroxd de cupru Cu(OH)2 Hidroxd de cupru

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Descrierea afacerii

Caracterizarea principalelor produse fito-farmaceutice utilizate \n agricultura ecologic`

SULFUL (S – greutate atomic` = 32,06) Sulful a fost utilizat de om ca produs fitofarmaceutic \nc` din antichitate. Propriet`]ile sale anticriptogamice au fost cunoscute chiar [i de grecii antici. De atunci [i pån` dup` anul 1880 a fost recomandat pentru combaterea f`in`rii pomilor fructiferi. Descoperirea \n 1885 a zemii bordeleze trece sulful, pentru o scurt` perioad` de timp, pe locul secund \n ierarhia produselor destinate combaterii bolilor plantelor. Dup` 1900, el redevine cel mai våndut fungicid din lume, cantitativ. Mecanismul de ac]iune al sulfului asupra plantelor a c`p`tat diverse explica]ii de-a lungul timpului, \n func]ie de mijloacele de investiga]ie ale momentului respectiv. Studii recente au demonstrat c` sulful elementar se comport` ca acceptor de electroni substituind oxigenul din catena respiratorie reducåndu–o la H2S [i \mpiedicånd astfel formarea de ATP (Tweedy et all 1966). Sulful p`trunde prin membrana celular` a ciupercilor avånd o ac]iune liposolvent` [i deshidratant` (Foschi et all., 1985). |n unele cazuri, sulful se utilizeaz` [i ca acaricid.

Ac]iunea sulfului este influen]at` de anumi]i factori fizici, al c`ror efect poate Aten]ie condi]iona rezultatele ob]inute. Astfel, la o temperatur` de peste 300C, se pot manifesta fenomene de fitotoxicitate la plantele tratate. Se poate men]iona, de asemenea, c` o umiditate relativ` a aerului ridicat` (peste 80%) poate influen]a negativ ac]iunea fungicid` a sulfului. Prezen]a apei libere (lichide) nu influen]eaz` ac]iunea fungicid` a produselor pe baz` de sulf. Dat fiind modul de ac]iune a sulfului, care depinde de puterea de penetrare a pere]ilor membranelor celulare, eficacitatea maxim` a acestuia se constat` fa]` de ciupercile din genul Oidium (f`in`ri). Sulful nu este toxic pentru om [i animale cu sånge cald, \ns` se manifest` foarte toxic pentru unele insecte utile – himenoptere parazite din genul Trychogramma [i u[or toxic pentru unii pr`d`tori. |n func]ie de modul de preg`tire a sulfului elementar, acesta poate fi utilizat pentru tratamente pulverulente sau pentru tratamente umede. Sulful pentru tratamente pulverulente Se caracterizeaz` printr-o eficacitate notabil` dat` de penetrarea pulberii \n interiorul vegeta]iei. |n func]ie de modul de preg`tire (procedeul industrial de prelucrare) se ob]in produse mai mult sau mai pu]in fine \ntr-o ordine relativ` fiind: cele m`cinate, sublimate sau rafinate, ventilate sau activate. Tratamentele se efectueaz` cu ma[ini de pr`fuit, administråndu–se 15–30 kg/ha. Denumirea Sulf m`cinat Sulf sublimat sau rafinat Sulf ventilat Sulf activat

Diametrul mediu al particulelor µ 40–6 30–60 20–30 20–30

Sulful pentru tratamente lichide (Sulful muiabil) Sulful elementar adus \ntr-o stare pulverulent` convenabil` este condi]ionat cu aditivi muiabili care fixeaz` particulele foarte fine. Ca [i \n cazul anterior, apar subdiviziuni \n func]ie de procedeul industrial de prelucrare [i de fine]ea particulelor de sulf. 58

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Caracterizarea principalelor produse fito-farmaceutice utilizate \n agricultura ecologic`

Denumirea Sulf muiabil comun Sulf micronizat Sulf coloidal

Descrierea afacerii

Diametrul mediu al particulelor µ 40–6 2-10 3-6

Sulful muiabil se aplic` sub form` de solu]ie apoas` cu concentra]ii cuprinse \ntre 0,3% [i 0,7%, tratamentele efectuåndu-se \n momentul apari]iei bolii. Produse comerciale pe baz` de sulf Denumirea comercial` SULF SULF MUIABIL THIOVIT MICROTHIOL MICROTHIOL SPECIAL

Procedeu de prelucrare Pulbere Pulbere fin` Sulf coloidal Sulf micronizat Sulf micronizat

Condi]ionare/ con]inut \n sulfcon P.P. 95% S P.U. 80% S P.U. 80% S W.P. 81% S W.G. 80% S

Doz`/ centra]ie 15-25 kg/ha 0,4-0,7% 0,3-0,5% 0,3-0,7% 0,3-0,7%

Produse ecologice pentru combaterea bolilor Produse de origine fungic` Fusarium oxysporum antagonista Genul Fusarium cuprinde multe specii de ciuperci de sol, unele fitopatogene, altele saprofite. Fusarium oxysporum este incontestabil cea mai cunoscut` [i este responsabil` de multe traheomicoze la speciile legumicole sau ornamentale. Prezint` forme speciale pentru toate speciile pe care le atac`: F. oxysporum f sp. lycopersici – specific` tomatelor, F. oxysporum f sp. melonis – pentru pepene galben etc. S–a constatat c` sunt terenuri \n care speciile men]ionate nu se manifest` chiar dac` se fac infec]ii artificiale [i aceasta, ca urmare a existen]ei unor forme de F. oxysporum antagoniste, nepatogene, represive, care, colonizånd terenul, \mpiedic` formele patogene s` atace. Izolate, aceste forme (forma 251/2 – cea mai cunoscut`) se pot administra mai ales pe substraturi destinate sem`n`turilor (1 g la 1 l de amestec) sau pe teren (10–20 g de produs la m2) cu rezultate pozitive. Trichoderma sp. Genului Trichoderma \i apar]in de asemenea multe specii de ciuperci de sol. |n anul 1932, Weindling a eviden]iat caracterul antagonist al acestor ciuperci fa]` de al]i patogeni de sol ca: Sclerotinia sp., Rhizoctonia solani, Pythium sp., Fusarium sp. sau fa]` de patogeni ai p`r]ilor aeriene ca Botrytis [i Septoria. Ac]iunea antagonist` se explic` \n principal prin trei mecanisme: ● realizeaz` o gam` de substan]e antifungice (antibiotice); ● ac]ioneaz` ca un microparazit propriu-zis; ● colonizeaz` preventiv mediul, care este astfel mai greu invadat de fitopatogeni. |n 1984, Baker [i colaboratorii au semnalat [i un efect stimulator asupra cre[terii plantulelor de diverse culturi, efect datorat conidiilor ciupercii, conform unui mecanism \nc` neelucidat. Sunt cunoscute [i la noi dou` produse realizate de IPBP Chi[in`u (Republica Moldova), [i anume: GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Descrierea afacerii

Caracterizarea principalelor produse fito-farmaceutice utilizate \n agricultura ecologic`

– TRICHODERMIN-BL – baza preparatului o constituie Trichoderma lignorum (Tode) Harz. Se folose[te \n combaterea: putregaiului cenu[iu, alb [i radicular al culturilor legumicole [i ornamentale, a asochitozei castrave]ilor, a fuzariozei [i verticiliozei culturilor legumicole. Dozele utilizate sunt: ● 6-8 g preparat la 1 kg de substrat de cultur`; 2 ● 12-15 g preparat la 1 m teren. Se reduce atacul de 2-3 ori, se stimuleaz` cre[terea [i dezvoltarea plantelor [i se asigur` un spor de produc]ie de 20-25% pe terenurile infestate. – TRICHODERMIN-F7 – baza preparatului o constituie ciuperca Trichoderma harzianum Refai. Se prezint` sub form` granulat` sau lichid`. Este utilizat pentru combaterea putregaiurilor radiculare ale culturilor de legume [i ale garoafelor, ascochitozei [i putregaiului alb la castrave]i. Reduce putregaiurile radiculare de 1,5-2 ori, iar putregaiul alb pån` la 40-50%. Dozele utilizate sunt: ● 6-8 g preparat la 1 kg de substrat de cultur`; 2 ● 12-15 g preparat la 1 m teren. Produse de origine bacterian` – RIZOPLAN realizat la IPBP Chi[in`u – baza produsului o constituie bacteria Pseudomonas fluorescens AP–33. Este utilizat pentru combaterea putregaiurilor radiculare la culturile cerealiere [i legumicole, tutun [i maz`re. Diminueaz` \mboln`virile cu 30%. Produse de origine viral` – PENTAFAG realizat la IPBP Chi[in`u – bun pentru combaterea bacteriozelor la culturile bost`noase (pepeni galbeni, pepeni verzi, castrave]i, dovleci [i dovlecei). Preparatul se bazeaz` pe un complex viral (cinci viru[i entomopatogeni) care afecteaz` bacteriile din grupul Pseudomonas [i Xantomonas. Norma de utilizare este 3,5 l/ha.

Substan]e cu ac]iune predominant insecticid` [i acaricid` Substan]e organice Uleiuri parafinice (uleiuri albe) Uleiurile parafinice se ob]in din distilarea [i rafinarea produselor petroliere, procedee prin care se diminueaz` componentele toxice pentru plante, men]inåndu–se ac]iunea insecticid`. Uleiurile minerale au un con]inut ridicat de hidrocarburi parafinice, care le dau o culoare deschis` (uleiuri albe). Formånd o pelicul` continu` ermetic` [i impermeabil`, ele ac]ioneaz` prin asfixiere, indiferent de stadiul de dezvoltare a insectelor – ou`, larve sau adul]i – \mpiedicånd schimbul de gaze cu exteriorul. Se utilizeaz` mai mult \n pomicultur`, pentru tratamentele care se efectueaz` \n perioada de repaus (iarn`-prim`var`) \n cantitate de 3.000 ml/100 l solu]ie 3%, cånd pomii nu au reluat vegeta]ia, sau 2.000 ml/100 l solu]ie 2%, cånd mugurii s-au diferen]iat.

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Caracterizarea principalelor produse fito-farmaceutice utilizate \n agricultura ecologic`

Descrierea afacerii

Uleiurile parafinice nu se complexeaz` cu sulf, amestecul fiind fitotoxic. Mai Aten]ie mult, se recomand` ca tratamentul cu ulei s` se efectueze la cel pu]in 15 zile dup` un tratament cu sulf. |n legumicultura ecologic`, uleiurile albe nu se folosesc, fiind posibile efecte de fitotoxicitate. Uleiuri parafinice – produse comerciale Denumire produs U.S. 92 AGROFITOL OLIOCIN

Condi]ionare EM – 92% EM – 80% EM – 80%

Concentra]ia/Doz` 1,5% 2–3% 2–3%

Produse microbiologice pentru combaterea d`un`torilor Combaterea microbiologic` a d`un`torilor plantelor se bazeaz` pe ac]iunea anumitor categorii de microorganisme: viru[i, bacterii sau ciuperci, de a parazita, \mboln`vi [i omorå insectele. Produse de origine viral` Sunt cunoscu]i peste 300 de viru[i care prin infestare pot influen]a negativ evolu]ia unor insecte, mai ales din ordinele: Lepidoptera, Coleoptera [i Diptera. Viru[ii entomopatogeni produc anumite boli \n marea majoritate a cazurilor poliedroze nucleare [i mai pu]in poliedroze citoplasmatice (granuloze) care afecteaz` insectele \n faza de larv`. A[a cum men]ioneaz` [i numele, \n poliedrozele nucleare, infec]ia are loc la nivelul nucleului, simptomele manifeståndu–se numai cu cåteva ore \nainte de moartea larvei. Perioada de incuba]ie este cuprins` \ntre 5 [i 20 de zile \n func]ie de specie. Produse comercializate pe baz` de viru[i entomopatogeni Denumire comercial` BIOTRIOL VHZ BIOTRIOL VSE POLYVIROCIDE HOLIOTHIOVIRUS VIRIN–CS VIRIN–OS VIRIN–HS–2

Agent entomopatogen Viru[i poliedrici Viru[i poliedrici Neodiprion virus Heliotes virus Viru[i poliedrici Viru[i poliedrici Viru[i poliedrici

Firma, ]ara produc`toare Nutrilite products Inc SUA Bioloprol Control Suplies SUA Indiana Firm Buircan SUA Biofarm SUA IPBP Chi[inù IPBP Chi[inù IPBP Chi[inù

Produsul VIRIN-CS, realizat de Institutul pentru Protec]ia Ecologic` a Plantelor – Chi[in`u, se folose[te pentru a combate buha verzei (Mamestra brassiceae) \n culturile legumicole. Produsul are titrul 3 mld/g. Norma de utilizare este de 0,08-0,2 kg/ha. Preparatul este compatibil cu lans`rile de entomofagi. Produsul VIRIN-OS, realizat tot la IPBP Chi[in`u, se folose[te pentru a combate buha sem`n`turilor (Agrotis segetum) precum [i buhele din genul Agrotis la culturile legumicole, tehnice, bost`noase [i plante medicinale. Titrul produsului este de 3 mld/g. Norma de utilizare este de 0,1 kg/ha. GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Descrierea afacerii

Caracterizarea principalelor produse fito-farmaceutice utilizate \n agricultura ecologic`

VIRIN-HS-2 pentru combaterea omizilor capsulelor de bumbac [i a buhelor din grupa Heliotis. Titrul – 3 mld/g. Recomandat pentru combaterea buhelor de tomate, ardei, porumb zaharat etc. Norma de utilizare este de 0,2 kg/ha. Preparate de origine bacterian` Exist` numeroase boli entomopatogene care, \n anumite condi]ii, pot produce epizootii la insecte. Pentru legumicultura ecologic`, cele mai importante sunt bacteriile ce formeaz` cristale care infectånd larvele de lepidoptere le pot distruge. Sunt inofensive pentru alte specii. Specia cea mai cunoscut` din aceast` categorie este Bacillus thuringiensis Berl. Descoperirea fenomenului a fost atribuit` oficial lui ISHIWATA, care \n 1901 descrie o simptomatologie grav` constatat` pe larvele de vierme de m`tase (Bomybyx mori) [i reu[e[te s` izoleze o bacterie din genul Bacillus ca fiind agentul cauzal. |n anul 1911, Berlinger izoleaz` din larva de Anangasta Kühniella, de asemenea, o specie de Bacillus, c`reia \i d` numele de thuringiensis dup` numele regiunii germane \n care s–a f`cut descoperirea – Turingia. Dac` ini]ial, \n Japonia, Bacillus thuringiensis era considerat ca un factor limitativ al produc]iei de m`tase natural`, \n Europa s-a imaginat utilizarea acestei bacterii pentru lupta ecologic` \mpotriva unor insecte d`un`toare. Cele mai importante variet`]i de Bacillus thuringiensis pentru legumicultura ecologic` sunt: – Bacillus thuringiensis Kurstaki – activ` pentru larvele de Lepidoptere; – Bacillus thuringiensis Israelensis – activ` pentru larvele de Anopheles; – Bacillus thuringiensis Tenebrionis – activ` pentru coleoptere – gåndacul de Colorado. Preparate comerciale pe baz` de Bacillus thuringiensis Societatea/Marca SCAM Biobit SANDOZ Thuricid bp SIPCAM Dipel SANDOZ Delfin

Varietatea de Bacillus thuringiensis Bacillus thuringiensis Kurstaki (3a3b) Bacillus thuringiensis Kurstaki (3a3b) Bacillus thuringiensis Kurstaki (3HD) Bacillus thuringiensis Kurstaki (3a3b-SA11) HOECHST SCHERING Bacillus thuringiensis Kurstaki Ecotech pro (H3a3b-EG2348) SIAPA Bacterios Bacillus thuringiensis Israeliensis (H14) SCAM Novodor Bacillus thuringiensis tenebrionis 8a8b-NB176 I.C.P.P. Bucure[ti Bacillus thuringiensis berline Thuringin 150 M

% 16.000 U.I. A.K. 16.000 U.I. A.K. 16.000 U.I. A.K.

Formulare P.U. P.U. P.U.

53.000 U.S. 6,4%

W.G.

24.000 U.I. T.ui 6.000 U.I.

S.C. P.U. S.C.

150 md. spori/g

P.U.

Produse fito-farmaceutice din plante superioare Generalit`]i Produsele fitofarmaceutice naturale au ca materie prim` plante \ntregi sau p`r]i de plante, proaspete sau uscate, care prin procedee nechimice elibereaz` \ntr-o solu]ie apoas` principii active care ac]ioneaz` favorabil, protejånd plantele cultivate \mpotriva d`un`torilor prin diferite efecte, cum ar fi: – protec]ia propriu-zis` – acoperirea plantei cu o pelicul` protectoare; 62

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Caracterizarea principalelor produse fito-farmaceutice utilizate \n agricultura ecologic`

Descrierea afacerii

– repelen]a – \nsu[irea unor produse de a \ndep`rta dùn`torii datorit` unor mirosuri specifice; – ameliorarea capacit`]ii de rezisten]` a plantelor la unele boli [i dùn`tori; – distrugerea propriu-zis` a parazitului (ciuperc` sau insect`). Dup` modul de ob]inere a solu]iilor active, se pot realiza urm`toarele produse: Extractele de plante – de obicei este vorba de un extract apos ob]inut la rece, din plante \ntregi sau m`run]ite, proaspete sau uscate, care r`mån \n contact cu apa timp de 12-24 de ore, \n recipiente din sticl`, lemn sau material plastic. |n acest timp, se amestec` de mai multe ori, iar la sfår[itul extrac]iei se filtreaz` printr-o sit`, pånz` sau tifon [i se p`streaz` nu mai mult de 2-3 zile. Infuziile sau ceaiurile de plante – se ob]in din material vegetal proasp`t sau uscat, bine m`run]it, peste care se toarn` ap` clocotit`, acoperindu-se apoi recipientul cu un capac [i men]inåndu-se astfel pån` la r`cirea complet`. Se filtreaz` [i se p`streaz` \n recipient din sticl` sau material plastic timp de 3-5 zile. Fiertura sau decoctul – materialul vegetal se \nmoaie \n apa din vasul de fierbere [i se men]ine acoperit cu un capac, timp de 24 de ore, la temperatura ambiant`. A doua zi, con]inutul se fierbe timp de 30 de minute, dup` care se filtreaz` [i se depoziteaz` pentru maximum o s`pt`mån` \n recipiente din sticl` sau din material plastic bine \nchise. Zemuri fermentate (maceratele de plante – purin) – se preg`tesc \n cantit`]i mai mari, putånd s` se p`streze 2-3 luni, \n vase din lemn sau material plastic cu capacitatea de 50-60 l. Se introduce materia prim` bine m`run]it`, peste aceasta se adaug` apa pån` o acoper`. Vasele de fermenta]ie se p`streaz` \n locuri \nsorite, la ad`post de precipita]ii, con]inutul se amestec` de cåteva ori pe zi timp de 2-3 s`pt`måni. Dup` acest interval, \n care amestecul fermenteaz` [i \n care zeama cap`t` o culoare \nchis`, totul se filtreaz` [i se p`streaz` \n recipien]i corespunz`tori din sticl` sau mase plastice cu posibilit`]i de \nchidere ermetic`. Pentru a avea rezultate bune prin utilizarea produselor fito-farmaceutice naturale, trebuie re]inute cåteva reguli generale: ● cele mai bune rezultate se ob]in atunci cånd produsele sunt proasp`t preparate din plante verzi sau din plante uscate corespunz`tor (la umbr`, \n curent de aer, \n mod natural, f`r` praf sau alte impurit`]i din mediu); ● produsele naturale din plante, preparate a[a cum am descris anterior nu se combin` (amestec`) \ntre ele \n vederea complex`rii tratamentelor. Se pot face [i amestecuri, dar numai atunci cånd sunt recomandate anume [i cånd le-am verificat \n propria ferm`; ● pentru preg`tirea solu]iilor cea mai bun` ap` este cea de ploaie; ● tratamentele, \n special cele insecticide, trebuie s` se fac` la apari]ia dùn`torului, [i nu atunci cånd atacul a atins dimensiuni maxime [i devine greu de controlat; ● a[a cum s-a mai amintit, pentru preg`tirea solu]iilor nu se folosesc recipien]i metalici sau unelte metalice pentru amestecat. Produsele se vor preg`ti numai \n butoaie din lemn sau \n recipien]i din material plastic, folosindu-se pentru amestec de asemenea lope]i din lemn; ● chiar dac` produsele fitofarmaceutice naturale, precum [i solu]iile minerale utilizate \n agricultur`, nu sunt practic toxice pentru om, nu trebuie neglijate regulile de protec]ie a muncii privind evitarea inger`rii sau aspir`rii solu]iilor utilizate, precum [i a contactului cu ochii sau cu pielea. Este bine s` se poarte o masc` u[oar` de tifon sau hårtie filtrant`, precum [i m`nu[i [i [or]uri de protec]ie. |n afara tipurilor de produse men]ionate anterior, care \n general se prepar` \n ferme sau \n gospod`rie, sunt [i produse realizate industrial condi]ionate [i omogenizate care se pot achizi]iona [i aplica conform unor re]ete de utilizare. GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Descrierea afacerii

Caracterizarea principalelor produse fito-farmaceutice utilizate \n agricultura ecologic`

Produse folosite \n combaterea bolilor [i dùn`torilor COADA CALULUI (Equisetum arveuse) Se prepar` un decoct astfel: la 10 l de ap` se adaug` 150 g de plant` uscat` sau 1 kg de plant` proasp`t` din l`starii recolta]i \n timpul verii. Se fierbe totul timp de 30 de minute. Pentru a-i m`ri efectul antifungic, la utilizare se poate adùga 1-2% silicat de sodiu. Ceaiul astfel ob]inut se poate utiliza ca atare \n stropirea solului sau \ntr-o dilu]ie de 20% pentru tratarea plantelor \mpotriva micozelor, \n general – fìnare, man` sau rugin`. Stropiri repetate cu aceea[i solu]ie sunt eficace [i \mpotriva Septoriei la tomate. Extractul de Equisetum este eficient prin con]inutul bogat \n siliciu, s`ruri minerale, glucozide [i acizi organici specifici. Pentru m`rirea eficacit`]ii, se poate amesteca cu macerat de urzic`. Unele firme care lucreaz` \n domeniul agriculturii ecologice au realizat produse avånd la baz` plantele de Equisetum. URZICA (Urtica dioica) Extractele de urzic` sunt utilizate \n mod normal pentru fabricarea lo]iunilor capilare: [ampoane, balsamuri repulsive, decocturi [i infuzii. |n agricultura ecologic`, produsele pe baz` de urzic`, sunt recomandate ca biostimulente, aficide, acaricide sau ca adjuvan]i \n fermentarea composturilor. Plantele pentru preparare se recolteaz` \n momentul cånd s-au format primele semin]e, calendaristic pentru climatul nostru \n luna august. Macerat agresiv de urzic` Se pune la macerat 1 kg de plant` proasp`t` sau 200 g plant` uscat` \n 10 l de ap`. Vasul din lemn sau din material plastic \n care se afl` maceratul se expune timp de 4-5 zile la soare pentru a \mbun`t`]i condi]iile de macerare. Sfatul La 1 l de macerat de urzic` se adaug` 0,5 l ceai de Coada-Calului, se dilueaz` nostru de 50 de ori (2%) [i se stropesc l`starii [i frunzele \nainte de formarea florilor pentru a se combate afidele [i acarienii (pìanjenul ro[u). Extract la rece Se las` 1 kg de urzic` proasp`t` \n 10 l de ap`, timp de 12-24 ore. Lichidul nediluat se poate folosi tot timpul la stropiri pentru combaterea afidelor. Maceratul fermentat de urzic` 10 kg de plant` proasp`t` sau 2 kg de plant` uscat` de urzic` se introduc \ntr-un s`cule] de tifon care se pune \ntr-un butoi din lemn sau din plastic [i peste care se adaug` 100 l de ap` de ploaie. Vasul se acoper` [i timp de 10-15 zile se agit` zilnic pån` se constat` c` lichidul se \nchide la culoare [i nu mai spumeaz`. Diluat \n propor]ie de 10%, se poate utiliza ca stimulent al cre[terii plantelor, prin udarea acestora la r`d`cin`. Introducånd \n acest lichid ghivece cu plante ornamentale sau r`saduri, se poate combate ofilirea acestora. Diluat \n propor]ie de 5%, acest macerat se poate aplica tot timpul anului prin stropiri pe plant`, ca stimulator al cre[terii. Cu aceast` solu]ie se poate combate cloroza la pomi [i la vie, tratånd \nainte de desfacerea mugurilor. 64

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Caracterizarea principalelor produse fito-farmaceutice utilizate \n agricultura ecologic`

Descrierea afacerii

|mb`ierea semin]elor de tomate \n macerat concentrat timp de 20 de minute, Aten]ie uscarea lor la umbr` [i sem`natul \n aceea[i zi permit scurtarea timpului de realizare a r`sadurilor. Urzica ca atare, \ncorporat` \n platformele de compost, amelioreaz` calitatea compost`rii. Asociat` altor culturi, urzica are \nsu[iri benefice, de exemplu \n asociere cu menta, m`re[te con]inutul acesteia \n uleiuri eterice de 2-3 ori. Firme specializate au realizat [i preparate pe baz` de urzic`, destinate tratamentelor din agricultura ecologic`. PELINUL (Artemisia absinthium) Produsele realizate cu pelin sunt utilizate \n medicin` [i alimenta]ie pentru propriet`]ile lor antiseptice, digestive, stimulente, tonice [i vermifuge, iar \n agricultura ecologic` pentru eficacitatea lor \n lupta \mpotriva fitofagilor. Studii relativ recente (Kaul et all. 1976) arat` c` uleiul esen]ial de pelin posed` \nsu[iri insecticide \n combaterea unor insecte ca: Sitophilus oryzae L.; larvele de Musca Domestica L.; musca fructelor – Drosophila melanogaster Meigen. De asemenea, pare s` aib` [i un efect bactericid fa]` de Staphylococcus aureus. Pelinul con]ine pe lång` un alcaloid absintina, responsabil de efectul insecticid, [i r`[ini, substan]e taninice, acizi organici [i nitra]i. Se preg`te[te un macerat din tije florifere, amestecånd 3 kg de plante proaspete cu 100 l ap`. Dup` 2-3 s`pt`måni de macerare se filtreaz` [i se depoziteaz` \n canistre de plastic bine \nchise. Se poate utiliza timp de 2-3 luni. Maceratul se utilizeaz` \n combaterea afidelor [i furnicilor din culturile horticole. Preparatele din pelin se pot asocia cu alte produse (Piretrum, Quassia, ardei iute [i uleiuri esen]iale), amestecul avånd un spectru mai larg de ac]iune. NEEM (Azadirachta indica A. Juss) Neemul este un arbore apar]inånd familiei Meliacee, originar din insula Borneo. Este un arbore totdeauna verde care poate atinge o \n`l]ime de 25 m. Cre[te pån` la altitudinea de 600-700 m, \n regiuni calde [i secetoase. Specia este r`spåndit` \n toat` zona tropical` [i subtropical` a Asiei, Africii, Australiei [i Americii. |n SUA s-au realizat planta]ii de Neem \n Florida, Oklahoma [i Arizona. Produsele pe baz` de Neem sunt utilizate ca insecticide. |n farmacologia uman` s-au experimentat propriet`]ile dermatologice, diuretice, oncolitice [i nutri]ionale ale derivatelor de neem. Extractele de neem sunt numeroase, \n marea lor majoritate, triterpenoide, care au fost izolate din fructe, semin]e, frunze, lemn [i coaj`. Produsul insecticid se realizeaz` din semin]e, mai precis din macerate de semin]e sau extracte lichide din acestea (uleiuri). Azadiractina este o substan]` apar]inånd grupului de terpenoizi C26. Au fost izolate [apte forme izomere ale azadiractinei, prezente \n cantit`]i diferite \n semin]ele de neem. Efectul insecticid al extractului de neem se manifest` sub mai multe forme: ● activitate repulsiv`, de inhibare a larvelor; ● activitate de inhibare a capacit`]ii de a depune ou` pe plantele tratate; ● activitate de alterare a proceselor de reproduc]ie la adul]i. GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Descrierea afacerii

Caracterizarea principalelor produse fito-farmaceutice utilizate \n agricultura ecologic`

Spectrul de ac]iune este foarte larg, fiind eficace asupra a numeroase specii de insecte apar]inånd ordinelor: Lepidoptere, Ortoptere, Coleoptere, Diptere, unele specii de Acarieni [i Nematozi. S-a constatat [i o anumit` activitate fa]` de unele boli fungice cum ar fi f`inarea la Cucurbitaceae. Pentru utilizare practic`, se comercializeaz` semin]e sau pulbere de semin]e pentru ob]inere de macerate. De asemenea, mai nou, se comercializeaz` [i extracte. PIRETRU (Chrysantemum cinerarifolium L.) Piretrinele naturale sunt esteri ai unor acizi deriva]i din Ciclopropan (acid crisantemic [i acid piretric) cu alcooli deriva]i ai Ciclopentanului (piretrolon, cinerolon). Ac]iunea insecticid` a piretrinelor naturale se explic` prin efectul acestora asupra sistemului nervos central [i periferic, efect ce se materializeaz` prin dificult`]i \n coordonarea motorie care se termin` prin paralizie total`. Piretrinele sunt active fa]` de multe insecte fitofage, \n special Afide, Psile, Lepidoptere [i Musca alb`. Insecticidele derivate din Piretrum sunt ob]inute prin uscarea [i m`cinarea florilor deschise din care se realizeaz` un extract. Aproape toate insecticidele pe baz` de Piretrum con]in un sinergizant (ardei iute) care m`re[te efectul insecticid. Nu se complexeaz` cu produse alcaline (zeama bordelez` sau s`pun de potasiu). Piretrina se degradeaz` foarte repede (48 de ore) \n compu[i inofensivi. Piretrina se comercializeaz` sub form` de concentrate emulsionabile, pulberi de pr`fuit sau substan]e fumigante. Solu]iile pentru stropit au concentra]ia de 0,1%. Fabricarea piretrinei \n gospod`rie A[a cum am mai ar`tat, piretrina este un insecticid vegetal, natural produs cel mai adesea din crizantema dalma]ian` (Chrysanthemum cinerariaefolium) sau mai rar [i mai pu]in eficient din crizantema persan` (Chrysanthemum coccineum), ambele fiind specii perene, cu originea \n estul Europei pån` \n Caucaz. Chrysanthemum cinerariaefolium (piretrum-ul) este cultivat` pe mari suprafe]e \n regiunile montane din Kenya [i Tanzania, produc]ia fiind destinat` esen]ial ob]inerii de piretrin` natural` destinat` tratamentelor ecologice. Chiar dac` la noi \n ]ar` nu exist` culturi comerciale de piretrum, o produc]ie familial` sau de ferm` este perfect posibil` [i poate rezolva \n modul cel mai fericit, eficient [i ieftin problema asigur`rii unui insecticid de calitate ecologic`. Exist` [i soiuri ameliorate de C. cinerariaefolium a c`ror concentra]ie \n piretrin` este mai mare, \ns` semin]ele acesteia sunt mai greu de procurat fiind monopolul produc`torilor. Crizantema de Dalma]ia este o specie multianual` (peren`) cu florile asem`n`toare margaretei – albe cu centrul galben – dispuse pe o multitudine de tulpini rigide, semilemnificate. Frunzele puternic sectate au o culoare verde-alb`struie, iar planta poate atinge o \n`l]ime de 4060 cm, avånd aspectul unei tufe cu diametrul de 30-40 cm. Piretrul are condi]iuni foarte bune de cultur` \n zona noastr`, chiar dac` con]inutul acestuia \n piretrin` este mai mic decåt al aceluia din zona muntoas` ecuatorial` African`. Prefer` soluri uscate, pietroase, calcaroase [i \n pant`, bine \nsorite. Pe terenurile foarte fertile, plantele au o cre[tere vegetativ` abundent` \ns` cu un con]inut sc`zut de piretrin`. {i umbra influen]eaz` negativ con]inutul \n piretrin`. 66

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Caracterizarea principalelor produse fito-farmaceutice utilizate \n agricultura ecologic`

Descrierea afacerii

Practic, \n gr`din` sau ferm`, plantele de piretrum pot exploata cel mai bine zonele cu sol mai pu]in fertil, \ns` bine drenate [i bine \nsorite. Plantarea se va face \n rånduri distan]ate la 80-100 cm [i la 50-60 cm \ntre plante, pe rånd. Plantarea r`sadurilor se va face \n perioada aprilie – mai. Temperatura optim` de germinare este de 20-220C, iar germina]ia are loc \n 2-4 s`pt`måni. Plantele nu necesit` \ngrijiri sau tratamente speciale. Amplasamentul trebuie men]inut f`r` buruieni, iar fertilizarea cu roc` fosfatic` este benefic` pentru cre[terea num`rului de tije florifere [i de flori. O etap` important` o constituie recoltarea florilor acestea fiind organele cu con]inutul cel mai mare \n piretrin`. Trebuie respectate cåteva reguli, \ntre care \n primul rånd recoltarea s` se fac` numai pe timp cald [i uscat. Ideal este ca florile s` fie \n plenitudinea \nfloririi. De obicei, recoltarea se face \ntre a 5-a [i a 9-a zi dup` \nceputul \nfloririi, ob]inåndu-se astfel cel mai ridicat con]inut de piretrin`. S-a constatat c` florile din centrul tufei de piretrum au un con]inut mai ridicat de piretrin` decåt cele din exterior. |n condi]ii normale, o plant` poate produce 60-90 de flori (uneori mai mult), iar din 10 kg de flori proaspete se pot ob]ine 2,3-3,0 kg de flori uscate. Dup` recoltare, florile se usuc` \n [oproane bine aerisite sau \n usc`toare cu ventila]ie for]at`, pån` cånd umiditatea se reduce sub 10%. Metoda de uscare nu influen]eaz` con]inutul \n piretrin` al produsului finit. Uscate, florile se macin` fin (mojar, rå[ni]`, moar`). Cu cåt este mai fin produsul finit, cu atåt este mai eficace \mpotriva d`un`torilor, dar este [i mai sensibil la degradarea la lumin`. Acesta este motivul pentru care foarte important` este metoda de conservare a florilor \ntregi sau m`cinate. Piretrina este un produs foarte sensibil [i instabil, acesta alteråndu-se rapid la lumin` [i c`ldur`. |n aer liber, degradarea are loc \n cåteva zile, iar \n mediu alcalin se descompune aproape instantaneu. Se poate p`stra con]inutul \n piretrin` o perioad` de peste 6 luni, dac` florile m`cinate se p`streaz` \n congelator la o temperatur` de -2-50C. Pentru o perioad` mai scurt` (1-2 luni), florile proaspete sau uscate se pot p`stra \n recipien]i \nchi[i ermetic [i depozitate la \ntuneric. Se mai poate conserva piretrul [i prin introducerea florilor \n ulei mineral sau \n ulei de susan. Utilizarea piretrului ob]inut \n gospod`rie La nivel de ferm`, utilizarea produsului ob]inut din m`cinarea florilor se poate face fie prin pr`fuirea frunzelor (plantelor) cu pudra ob]inut`, fie prin pulverizarea unui extract apos format din 20 g praf de piretru care se amestec` \n 10 l de ap` c`ldu]` [i se las` astfel \n contact timp de 2-3 ore. Dup` o filtrare sumar` (pentru a nu \nfunda duzele) se face pulverizarea pe plante. Se poate utiliza \n locul pudrei de flori [i florile proaspete \n cantitate de 100 g la 10 l ap` c`ldu]`. Se las` \n contact 3-4 ore [i se utilizeaz` imediat.

Se mai pot face extrac]ii [i cu al]i solven]i (kerosen, alcool, parafin`), acestea Aten]ie fiind \ns` metode industriale care sunt mai dificil de executat \n gospod`rie [i care nu sunt admise \n agricultura ecologic`. Produsele comerciale mai con]in [i alte substan]e sinergice naturale cum ar fi: uleiul de susan, uleiul de p`trunjel [i altele. Aceste produse se pot utiliza [i \n gospod`rie, dac` dispunem de ele. Propor]ia este de 4-5 ml (o linguri]`) la 1 l de solu]ie. Efectul insecticid al piretrinei este imediat, insectele paralizånd. Trebuie \ns` verificat dac` insectele sunt \ntr-adev`r moarte sau numai amor]ite. |n ultimul caz se repet` tratamentul sau \n solu]ia utilizat` se mai adaug` [i un alt insecticid natural \n doz` diminuat` (rotenon` sau neem). GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Descrierea afacerii

Caracterizarea principalelor produse fito-farmaceutice utilizate \n agricultura ecologic`

Timpul de eficacitate este de 12-24 ore (mai rar 48 ore), iar ploaia anuleaz` efec- Aten]ie tul tratamentului. Cu toate c` piretrina nu prezint` un pericol pentru om [i animale, ea este toxic` pentru pe[ti [i alte vie]uitoare acvatice. Aten]ie [i asupra faptului c` unele persoane sunt alergice la piretrin`. QUASSIA (Quassia amara L. – Picrasma excelsis Swz.) Produsele pe baz` de Quassia sunt derivate din lemnul a doi arbori din familia Simarubacee: Q. amara L. – Quassia de Surinam [i P. excelsis Swz – Quassia de Jamaica. Se utilizeaz` ca insecticid \mpotriva afidelor \nc` din 1880. Principii activi sunt: quassina, neoquassina [i picrasmina care au formula brut`: C22H30O6 [i sunt izomeri optici. Ac]ioneaz` prin contact, de asemenea, asupra sistemului nervos periferic, \ns`, spre deosebire de al]i neurotoxici, insectele nu sunt paralizate imediate, trecånd printr-o stare de „com`“. Faptul c` substan]ele active sunt volatile, face necesar` utilizarea unor substan]e tensioactive (s`punuri) care s` le m`reasc` eficacitatea. Lemnul de Quassia se comercializeaz` m`run]it sub form` de a[chii mici [i se folose[te pentru realizarea unei fierturi la care s-au ad`ugat 500 g lemn la 50 l ap`. Mai \ntåi se \nmoaie lemnul timp de 8-10 ore, apoi se fierbe timp de 15-20 minute. Dup` r`cire, se filtreaz`, se aduce la 50 l [i se p`streaz` \n canistre de plastic 2-3 luni. Lemnul se usuc` [i se mai poate refolosi de 1-2 ori. Se folose[te ca solu]ie concentrat`. Este absolut inofensiv` pentru om [i animale. Se mai poate ad`uga s`pun de potasiu 1%, fapt ce face ca solu]ia s` fie activ` [i \n combaterea p`duchilor ]esto[i [i låno[i. ROTENONA (Derris elliptica) Rotenona este o substan]` extras` din r`d`cinile unor plante erbacee leguminoase, apar]inånd genului Derris. Produsul ac]ioneaz` prin asfixiere [i secundar prin contact [i ingestie. Activitatea insecticid` se explic` \n principal prin interferen]a asupra respira]iei. Are o ac]iune insecticid` mai puternic` decåt piretrina sau nicotina. Are efect insecticid asupra trip[ilor, afidelor, gåndacului de Colorado, dipterelor [i p`duchilor. Se folose[te ca [i piretrina. Timpul de pauz` este de 3 zile. RYANIA SPECIOSA Este un arbust tropical apar]inånd familiei Flacourtiaceae, foarte r`spåndit \n America de Sud. Deriva]i care au la baz` lemnul acestui arbust sunt utiliza]i \n agricultur` \n special ca insecticide. Este o specie foarte productiv`, cu o capacitate foarte mare de refacere vegetativ`, dup` recoltarea lemnului. Con]ine un alcaloid – Ryanodina \n propor]ie de 1-2%. Produsul este foarte solubil \n ap`, stabil la lumin` [i cu bune \nsu[iri insecticide. Ac]ioneaz` prin contact [i ingestie. Insectele tratate, \n scurt timp, \[i suspend` activitatea trofic`, motorie [i reproductiv`. Intervine la \nceput o paralizie, apoi mor. Produsul este eficace fa]` de multe specii de lepidoptere, Mamestra brassicae etc. Se comercializeaz` sub form` de pulbere sau pulbere muiabil`. 68

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Caracterizarea principalelor produse fito-farmaceutice utilizate \n agricultura ecologic`

Descrierea afacerii

Preparate care sporesc rezisten]a plantelor la atacul bolilor [i d`un`torilor Experien]a multisecular` a agriculturii tradi]ionale a eviden]iat o serie de preparate de plante cu efect fortifiant sau preventiv \n rela]ia plantelor cultivate cu bolile criptogamice, bacteriene, virale sau cu d`un`torii lor. Literatura de specialitate men]ioneaz` o multitudine de asemenea solu]ii de obicei \n leg`tur` direct` cu arealele geo-pedo-climatice. De aceea, uneori adoptarea lor f`r` o prealabil` \ncercare poate s` nu aduc` rezultatele a[teptate. Macerat de t`t`neas` (Symphytum officinale) ● Efect fortifiant datorat con]inutului ridicat de elemente nutritive, \n special azot [i potasiu. ● Se poate utiliza [i exclusiv ca \ngr`[`månt (similar nitratului de potasiu). ● La 10 l ap` se adaug` 1 kg plant` proasp`t` sau 200 g plant` uscat`. Se macereaz` 10-15 zile \n recipiente din sticl`, material plastic sau lemn. ● Diluat 10% se folose[te ca tratament stimulatoar, prin udare la r`d`cin`. ● Diluat 5% se folose[te ca tratament foliar. ● Favorizeaz` cre[terea [i \nflorirea plantelor. Macerat de p`p`die (Taraxacum officinale) Stimuleaz` cre[terea. ● La 10 l ap` se adaug` 2 kg plant` proasp`t` (r`d`cini, frunze [i flori) sau 2 kg plant` uscat`. Se macereaz` 10-15 zile. ● Se utilizeaz` prin pulverizare pe plant` ca solu]ie nediluat`. ●

Infuzie de frunze de hrean (Armoracia rusticana) Previne monilioza. ● Preparatul se realizeaz` din 300 g frunze proaspete la 10 l ap` clocotit`. Se acoper` pån` la r`cirea complet`. ● Se trateaz` pomii fructiferi \nainte [i \n timpul \nfloritului. ●

Extract din r`d`cin` de hrean (Armoracia rusticana) Peste 100 g de r`d`cin` ras` se adaug` 1 l ap` rece. Se las` \n repaus 12-24 ore [i apoi se filtreaz`. ● Cu aceast` solu]ie se trateaz` semin]ele. ●

Extract de r`d`cini de m`cri[ (Rumex obtusifolius sau Rumex crispum) ● Previne atacul de f`inare. ● Substan]a activ` este antrachinona. ● La 10 l ap` rece se adaug` 150 g r`d`cini proaspete, m`run]ite [i se las` \n contact timp de 24 de ore. Se amestec`, iar \nainte de utilizare se filtreaz` printr-o pånz`. ● Se trateaz` cu solu]ia proasp`t` (de maximum 2-3 zile) merii [i castrave]ii pentru prevenirea f`in`rii. Infuzie de flori de mu[e]el (Matricaria chamomilla) ● Dezinfectant pentru semin]e, previne \mboln`virea [i fortific` plantele. ● La 200 ml ap` clocotit`, se pune o lingur` de sup` de flori de mu[e]el. ● Se dilueaz` 1:1 (o m`sur` de solu]ie cu aceea[i m`sur` de ap`). GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Descrierea afacerii

● ●

Caracterizarea principalelor produse fito-farmaceutice utilizate \n agricultura ecologic`

Se trateaz` semin]e [i r`saduri. Cu solu]ia nediluat` se trateaz` solul [i plantele din ghivece.

Extract de usturoi (Allium sativum) Peste 100 g c`]ei de usturoi r`zui]i se adaug` un litru de ap` rece. Se men]in \n contact 12-24 ore [i apoi se filtreaz`. ● Se trateaz` semin]ele pentru prevenirea bacteriozelor [i a micozelor. ●

Infuzie de usturoi [i ceap` Se taie m`runt 50 g usturoi [i 650 g ceap` (\mpreun` cu frunzele \nvelitoare uscate). Se introduc \n 10 litri de ap` fiart` [i se las` astfel 12 ore. ● Se folose[te \mpotriva bolilor criptogamice f`r` a se dilua. ●

C`rbune de lemn m`cinat (pudr`) Se amestec` cu semin]ele de legume \nainte de sem`nat pentru a preveni bolile specifice fazei de r`s`rire.

●

Macerat de tomate ● Se pun la macerat 1 kg de frunze [i tulpini proaspete de tomate t`iate m`runt \n 10 l de ap` de ploaie. Se las` astfel 1-3 zile. ● Se folose[te preventiv, nediluat, \mpotriva mu[telor legumelor [i fluturelui verzei (Pierix). ● Are efect curativ \mpotriva purecilor. Macerat de frunze de nuc 1 kg de frunze de nuc se macereaz` \n 10 l ap` de ploaie [i se las` timp de 5-7 zile. ● Se utilizeaz` ca atare \mpotriva purecilor [i omizilor. ●

Macerat de frunze de varz` ● 1 kg de frunze de varz` proaspete se macereaz` \n 10 l de ap` de ploaie timp de 7-10 zile. ● Se utilizeaz` ca \ngr`[`månt favorizånd cre[terea plantelor exigente. ● Se aplic` la r`d`cina plantelor. Macerat de lavand` 1 kg de plant` de lavand` se macereaz` \n 10 l de ap` timp de 7-10 zile. ● Se folose[te pentru prevenirea atacurilor de pureci [i furnici. ●

Combaterea dùn`torilor prin metode de lupt` biologic` De ce lupt` biologic`? Lupta biologic` const` \n utilizarea unor fiin]e vii (insecte, ciuperci, bacterii etc.) \mpotriva dùn`torilor culturilor agricole. Este vorba de o alternativ` la lupta chimic`. Din motive comerciale evidente, lupta biologic`, care de altfel este cam tot atåt de veche ca [i lupta chimic`, nu a cunoscut \nc` aceea[i dezvoltare. Sunt \ns` mai mul]i factori care favorizeaz` \n prezent dezvoltarea luptei biologice, [i anume: ● apari]ia fenomenelor de rezisten]` la pesticide, a principalilor dùn`tori; ● dificultatea de a utiliza produse foarte toxice ca urmare a produc]iei care se consum` cel mai adesea \n stare proasp`t`; ● impactul asupra mediului prin poluarea aerului, apei, solului [i \n final, a produc]iei destinate alimenta]iei umane; ● reglement`rile din ce \n ce mai stricte privind utilizarea pesticidelor. 70

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Caracterizarea principalelor produse fito-farmaceutice utilizate \n agricultura ecologic`

Descrierea afacerii

Actualmente, \n Romånia, lupta biologic` este foarte pu]in dezvoltat`, serele, solariile [i cåmpiile ]`rii noastre r`månånd \nc` „poligoane de experimentare“ pentru firmele strìne produc`toare de pesticide. |n ]`rile Europei Vestice, poluarea mediului [i toxicitatea produselor chimice asupra s`n`t`]ii omului, au f`cut s` se dezvolte lupta biologic` atåt \n cåmp, cåt [i \n spa]ii protejate. Progresele ob]inute \n combaterea biologic` a principalilor dùn`tori au f`cut din lupta biologic` o arm` sigur`, eficace [i nepoluant` la \ndemåna tuturor produc`torilor agricoli. Principalii dùn`tori comb`tu]i prin mijloacele luptei biologice sunt: musculi]a alb` de ser`, pìanjenul ro[u [i purecii.

Musculi]a alb` de ser` (Trialeurodes vaporariorum) Aceast` specie este foarte d`un`toare nu numai \n ser`, ci [i \n cåmp [i solar, mai ales pentru tomate. Secre]iile dulci pe care le depune pe frunze constituie un mediu foarte propice pentru dezvoltarea fumaginei. Prezen]a acesteia perturb` cre[terea plantei [i depreciaz` produc]ia. De mult timp, entomologii [i cultivatorii au pus la punct o metod` de lupt`, utilizånd parazitul Encarsia formosa. Aceasta este o mic` viespe (0,6 mm lungime), care are toraxul negru [i abdomenul galben. Adul]ii acestei specii zboar` activ \n timpul verii sau pe timp frumos [i prim`vara. Parazitul \[i depune ou`le \n larvele (\n form` de solzi) musculi]ei albe. Ou`le eclozeaz` \n interiorul „solzilor“ dup` 4 zile, larvele hr`nindu-se timp de 8 zile \nainte de a se transforma \n pupe. |n acest moment, culoarea solzilor se schimb` de la alb la negru-brun. Adultul speciei parazite apare 10 zile mai tårziu. Durata dezvolt`rii depinde de temperatur`, ea este mai mare cånd temperaturile sunt sc`zute. Parazitul nu consum` nici material vegetal (mai pu]in secre]iile dulci depuse pe frunze), nici alte insecte. Parazitul trebuie introdus \n momentul apari]iei primelor musculi]e. Este bine s` se introduc` plante pe care echilibrul parazit/d`un`tor s` fie optim. Prezen]a musculi]ei albe [i a secre]iei dulci pe plantele de tomate poate asigura sursa de hran` pentru parazit. Temperatura ambiant` trebuie s` fie superioar`, de peste 130C. |n func]ie de temperatur`, parazitul \[i poate „urm`ri“ prada [i \n exterior \n culturile de cåmp.

Paianjenul ro[u (Tetranychus urticae) Lupta chimic` este, \n general, pu]in eficace \mpotriva acestui dùn`tor foarte polifag, care poate produce pagube la majoritatea speciilor cultivate [i \n special castrave]ilor. Pr`d`torul cel mai des utilizat este de asemenea, un acarian de culoare ro[ie-orange, foarte mobil, care poart` numele de Phytoseiulus persimilis. Fiecare femel` de Phytoseiulus depune 50-60 de ou` \n timp de 3-4 zile. Aceste ou` ecluzeaz` \n 2-3 zile, urmånd o perioad` cu 3 stadii larvare. Ciclul complet dureaz` 7 zile, adic` jum`tate din timpul necesar pentru aceea[i evolu]ie pìanjenului ro[u. Ca urmare a marii mobilit`]i [i a necesit`]ilor de hran`, parazitul este foarte eficace \n cùtarea pr`zii, fiecare femel` devorånd zilnic pån` la 5 adul]i [i 30 de ou` (sau pìanjeni tineri). Ca [i la Encarsia, supravie]uirea pr`d`torului este legat` de prezen]a pr`zii sale.

Spre deosebire de Tetranychus urticae, Phytoseiulus nu hiberneaz` [i de Aten]ie aceea trebuie adus \n fiecare prim`var`. GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Descrierea afacerii

Caracterizarea principalelor produse fito-farmaceutice utilizate \n agricultura ecologic`

Purecii Culturile legumicole din cåmp [i din spa]ii protejate sunt atacate de mai multe specii de pureci cum ar fi: – Purecele verde al piersicului – Myzus persicae; – Purecele negru – Aphis fabae. Purecii manifest` o rezisten]` deosebit` la pesticide. Cå]iva parazi]i naturali limiteaz` atacul \n cåmp [i pot \nso]i d`un`torii [i \n spa]iile protejate. |n special, \n aceste ultime condi]ii, impactul este variabil, \n func]ie de specia cultivat`, de densitatea d`un`torului – purecilor etc. Mai mul]i pr`d`tori sunt foarte activi fa]` de pureci astfel: – Crysopes – nu se adapteaz` pentru plantele ale c`ror tulpini [i mai ales frunze sunt acoperite cu peri[ori (pubescente), cum ar fi castrave]ii, dovleceii etc. – Coccinelide (g`rg`ri]e) – sunt foarte active [i mari consumatoare de afide (pureci) deoarece nu se pot reproduce dac` nu au suficient` prad`.

Capcane antidùn`tori Una din metodele bine apreciate [i utilizate \n agricultura ecologic` \n practica elimin`rii efectelor nedorite cauzate de unii dùn`tori o constituie utilizarea diverselor tipuri de capcane care, folosite corect, dau rezultate sigure \n condi]iile unei protec]ii integrale a mediului ambiant. |n agricultura ecologic` se utilizeaz` o mare diversitate de capcane folosite atåt pentru combaterea insectelor mici, cåt [i a altor dùn`tori agricoli. |n legumicultura ecologic`, utilizarea capcanelor este frecvent` pentru combaterea urm`torilor dùn`tori: – musculi]a alb` – Trialeurodes vaporariorum – se folosesc capcane adezive colorate \n galben care se distribuie \n cultur` (tomate) sub form` de panouri – plachete \ntr-o propor]ie de 1 m2 pl`ci capcan` pentru 2.500 m2 de cultur`; – trip[i – Thrips ssp. – se utilizeaz` capcane adezive de culoare albastru-deschis (bleu) care se distribuie dup` aceea[i schem` ca [i cele pentru musculi]a alb`. Rezultatele ob]inute prin utilizarea capcanelor adezive colorate sunt superioare atunci cånd se aplic` \n spa]ii protejate (ser`, solarii); – coropi[ni]a – Gryllotalpa gryllotalpa – se utilizeaz` capcane la nivelul solului – cutii, borcane – pe fundul c`rora se pune o cantitate de terebentin` sau bere care au un efect atractiv pentru coropi[ni]`; – [oarecii de cåmp [i de cas` – se utilizeaz` capcane adezive confec]ionate din cartoane, scånduri, pe care s-a depus un strat de produs adeziv special care se g`se[te \n comer]. Capcanele se amplaseaz` pe traseele pe care circul` roz`toarele. Capcanele pot fi folosite [i pentru monitorizarea gradului de atac [i a compozi]iei faunistice din ecosistemele fermelor ecologice. De obicei, aceste capcane sunt pl`ci din material plastic colorat acoperite cu adeziv pe care exist` [i un caroiaj care ne ajut` \n a evalua gradul de atac. |n acela[i scop [i mai ales pentru insectele nocturne se folosesc [i capcane de lumin`.

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Combaterea buruienilor

Descrierea afacerii

COMBATEREA BURUIENILOR Chiar dac` prezen]a florei spontane este apreciat` \n agricultura ecologic` ca mediu de re]inere [i dezvoltare a microflorei [i microfaunei utile, invazia buruienilor \n culturile legumicole creeaz` adesea probleme majore legumicultorilor, cu atåt mai mult \n fermele ecologice. Cel mai acut, problema buruienilor se pune pentru culturile sem`nate care \n momentul r`s`ririi intr` direct \n concuren]` cu speciile de buruieni, de regul` mai viguroase [i mai bine adaptate condi]iilor naturale.

Combaterea mecanic`

|n legumicultura ecologic` sunt admise numai tehnici de combatere care se Aten]ie bazeaz` pe ac]iuni fizice. Ele sunt mai ales mecanice, manuale [i termice. Combaterea mecanic` a buruienilor se realizeaz` cu ajutorul utilajelor din dotare care pot efectua: ● lucr`ri de cultivare – cultivatorul CPL 2.8; ● lucr`ri de frezare – frez` legumicol` FPL 4 sau frez` pentru p`[uni (total`) FPP – 1,2; ● motocultoare prev`zute cu freze; ● lucr`ri de discuire – distrugerea buruienilor concomitent cu lucr`ri de nivelare.

Combaterea manual` Combaterea manual` a buruienilor este foarte utilizat` \n legumicultura ecologic`, unde de altfel este de ne\nlocuit: ● se realizeaz` cu diverse unelte tradi]ionale – sape sau s`p`ligi de diverse forme [i m`rimi convenabile, de regul` adaptate caracteristicilor tehnice de cultur` a speciei (sapa pentru culturile cu distan]e mari \ntre rånduri sau diverse s`p`ligi pentru culturi cu distan]e mici \ntre rånduri); ● \n inventarul fiec`rei ferme ecologice trebuie s` existe \ntreaga gam` de unelte pentru combaterea manual` eficient` a buruienilor din culturi.

Combaterea termic` Combaterea termic` a buruienilor este o metod` mai pu]in r`spåndit` la noi \n ]ar`, \ns` ea este destul de eficient` [i folosit` cu succes \n agricultura ecologic` european`. Se realizeaz` \n mai multe moduri: ● distrugerea buruienilor cu vapori supra\nc`lzi]i – un generator de vapori mobil administreaz` aburi supra\nc`lzi]i (1800C) sub prelatele amplasate pe terenul arat [i frezat. {ocul de c`ldur` produce distrugerea buruienilor [i a semin]elor acestora. Important este s` nu se insiste prea mult timp deoarece poate afecta complexul de microorganisme vii din sol; ● distrugerea buruienilor cu flac`r` direct`. Flac`ra de propan este dirijat` \ntre råndurile de plante cultivate. La temperatura de 70-800C (cåt se realizeaz` la nivelul plantei), proteinele coaguleaz` [i buruienele mor. Exist` [i utilaje de mån` pentru tratarea cu flac`r` a buruienilor. Important este ca arz`torul s` nu bat` direct pe planta de cultur`, ci spre sol \ncliGHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Descrierea afacerii

Culturi asociate

nat la 40-450C spre baza plantelor. Metoda este foarte utilizat` \n Europa, existånd utilaje complexe, mari, cu 6-10 arz`toare. Flac`ra se preteaz` foarte bine pentru combaterea buruienilor \n culturile de ceap`. Oricare ar fi mijloacele de combatere a buruienilor, pentru legumicultori este important s` nu le „sc`p`m“ \n cultur` pentru c`, odat` invadat cåmpul, sunt greu [i scump de comb`tut.

CULTURI ASOCIATE Preocuparea agriculturii ecologice de a asigura plantelor un mediu natural cåt mai favorabil, exploateaz` [i complexul de rela]ii interspecifice care ]ine de „via]a social`“ a plantelor, \n aspectele ei generale asem`n`toare vie]ii sociale a omului. Marea diversitate a speciilor legumicole ofer` nenum`rate exemple de rela]ii \ntre specii, efectul acestora exprimåndu-se prin influen]area direct` a fenomenelor de cre[tere [i dezvoltare. Observa]iile atente ale agricultorilor, de-a lungul mileniilor de existen]` ale acestei meserii, au eviden]iat faptul c` o serie de specii cultivate asociat (\n apropiere sau \n amestec) se „simpatizeaz`“ influen]åndu-[i pozitiv procesele de cre[tere [i dezvoltare, se „ur`sc“ atunci cånd „nesuportånd“ apropierea, manifest` evidente sc`deri de produc]ie sau sunt „indiferente“ atunci cånd \[i „suport`“ prezen]a f`r` a-[i influen]a \nsu[irile morfologice, fiziologice sau de produc]ie. O alt` categorie de „rela]ii“ se manifest` [i ca urmare a \nsu[irilor unor specii de plante (de cultur` sau din flora spontan`) de a \ndep`rta sau de a atrage (chiar de a fi gazda) unor insecte d`un`toare sau folositoare. {i la nivelul solului, organismul vegetal, planta, prin ac]iunea sistemului radicular, se comport` ca o extraordinar` uzin` cu influen]e specifice [i uneori nea[teptate asupra mediului \nconjur`tor, a microflorei [i microfaunei din sol [i nu \ntåmpl`tor [i asupra unor plante aflate \n proximitate. Aceste influen]e se manifest` atåt pe parcursul ciclului de vegeta]ie al plantei, cåt [i \n perioada succesiv`. Secre]iile eliminate prin r`d`cini sau habitus, precum [i cele rezultate din degradarea materiei organice reziduale pot influen]a pozitiv sau negativ plantele din vecin`tate, dar [i pe cele care succed \n cultur`, fenomen de care se ]ine cont \n stabilirea rela]iilor \n asolamente. Natura biochimic` a acestor procese le d` stabilitate [i reproductibilitate [i face astfel din asocierea culturilor una din verigile de mare importan]` \n reu[ita produc]iilor ecologice. La fel ca [i \n cazul adopt`rii unui asolament ra]ional, culturile asociate, intercalate sau „amestecate“ nu se fac cu cheltuieli suplimentare majore. Este nevoie numai de [tiin]a de a le utiliza \n func]ie de condi]iile locale [i de \nsu[irile propriu-zise ale plantelor cultivate. |n literatura de specialitate sunt men]ionate numeroase posibilit`]i de asociere a speciilor legumicole, uneori contradictorii, probabil [i datorit` arealelor pedoclimatice la care se face referin]`. Importante pentru zona noastr` de cultur` [i pentru sortimentul de specii legumicole cultivat la noi sunt mai ales cele prezentate \n tabelul urm`tor, cu atåt mai mult cu cåt \n marea lor majoritate au fost verificate \n cåmpurile noastre experimentale [i de produc]ie.

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Culturi asociate

Descrierea afacerii

Asocia]ii de culturi Specia legumicol` Asocia]ie favorabil` Ardei Morcov, ceap`, busuioc, origano Castrave]i Fasole, usturoi, porumb zaharat, varz`, maz`re Cartof Fasole, maz`re, porumb, ceap` Ceap` Dovleac, dovlecel Fasole

Sfecl`, salat`, morcov, ridiche, spanac, tomate Porumb, salat`, fasole, ment`, ridichi Porumb, sfecl`, salat`, varz`, morcov

Maz`re

Morcov, ridichi, cartof, varz`, vinete, spanac, sparanghel, ceap` Ceap`, praz, salat`, ridichi, fasole, gulie, bob, sfecl` Tomate, ridichi, sparanghel Fasole, dovleac, tomate, salat`, ardei, castrave]i Ceap`, spanac, tomate, morcov, ridichi, ]elin`

Morcov P`trunjel Porumb zaharat Praz Ridichi

Asocia]ie nefavorabil` Fenicul Tomate, cartof Castrave]i, dovleac, tomate, morcov, nuc Maz`re, fasole, bob Cartof, tomate Ceap`, praz, usturoi, ridichi, tomate, fenicul, nuc Ceap`, usturoi, praz, p`trunje M`rar, cartof Maz`re, ]elin` Sfecl` Maz`re, fasole, bob, sfecl`, varz`, brocoli Fasole, varz`, castrave]i

Ceap`, morcov, maz`re, sparanghel, ]elin`, cartofi, bob Salat` Sfecl`, varz`, ridichi, c`p[uni, morcov, ]elin` Sfecl` ro[ie Usturoi, fasole, ]elin`, ceap`, varz` Porumb, fasole urc`toare Spanac Fasole, ceap`, c`p[uni, ridichi, vinete, maz`re Sparanghel P`trunjel, varz`, tomate, fasole, maz`re, salat` Ceap`, praz Tomate Sparanghel, ceap`, morcov, p`trunjel, ]elin`, ridichi Castrave]i, fasole, fenicul, cartofi, nuc }elin` Tomate, sfecl` ro[ie, ridichi, praz, varz`, salat` P`trunjel, cartofi Usturoi Castrave]i, c`p[uni, salat`, tomate, morcov, ridichi Maz`re, fasole Varz` Sfecl` ro[ie, ]elin`, spanac, salat`, fasole, maz`re, Tomate, c`p[uni, vi]a de vie, ment`cartofi, ardei Vinete Fasole, spanac, tarhon, maz`re, timus Brocoli Bob, ]elin`, m`rar, mu[e]el, ment`, ceap`, origano, Salat`, c`p[uni, tomate, ardei cartof, salvie, rozmarin Conopid` }elin`, isop, m`rar, bob, sfecl`, ment`, ceap`, C`p[uni, tomate, ardei origano, cartof, rozmarin Varz` de Bruxelles Bob, ]elin`, ment`, isop, topora[, cartof, salvie, C`p[uni, tomate, ardei rozmarin

Trebuie men]ionat un lucru esen]ial, [i anume c` toate aceste rela]ii interspecifice care apar \n cadrul asocia]iilor de culturi se manifest` la adev`rata lor valoare numai \n cazul \n care plantele respective au asigurate condi]ii optime de vegeta]ie (temperaturi convenabile, sol fertil, aerat, umiditate convenabil` etc). |n condi]ii de stres ecologic sau agrotehnic, manifestarea pozitiv` a efectului asociativ nu va fi evident` sau va fi \ntĂĽmpl`toare.

Asocierea speciilor ca [i alte tehnici de agricultur` ecologic` nu vindec`, ci Aten]ie previn o serie de fenomene care pot influen]a negativ produc]ia.

GHID PRACTIC â&#x20AC;&#x201C; Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Descrierea afacerii

Procedura r`sadurilor de legume destinate culturilor de cåmp

PRODUCEREA R~SADURILOR DE LEGUME DESTINATE CULTURILOR DE CÅMP Generalit`]i Marea majoritate a speciilor legumicole din arealul nostru geografic se cultiv` prin r`sad. |n tehnologia ecologic` de ob]inere a legumelor, cultura prin r`saduri este cu atåt mai benefic` cu cåt prin aceasta se reduce perioada de vegeta]ie a plantelor \n cåmp, diminuåndu-se presiunea fitopatogen` [i realizånd o produc]ie mai timpurie [i de calitate superioar`. Se pot cultiva prin r`sad: ● legumele Solano-fructoase – tomate timpurii [i de var`, toate speciile de ardei, vinete, p`p`l`ul, pepino; ● legumele din grupa verzei – varza timpurie, de var` [i de toamn`, varza ro[ie, conopida de prim`var`, var` [i toamn`, brocoli, varza de Bruxelles, gulii [i gulioare, varza chinezeasc`; ● legumele bost`noase – castrave]i cornichon [i de salat` (pentru culturi timpurii \n cåmp), dovlecel [i dovlecel patison (pentru culturi extratimpurii), pepeni galbeni [i verzi pentru culturi timpurii [i mai sigure, lagenaria, castravetele amar, kiwano; ● unele legume [i verde]uri – salata de c`p`]ån` [i marula, cicoarea de frunz`; ● alte legume – ]elina de r`d`cin` [i de pe]iol, cardonul, anghinarea, leu[tean, revent, specii condimentare [i aromatice etc. Tehnica producerii r`sadurilor \n legumicultura ecologic` presupune cåteva reguli stricte, de respectarea c`rora depinde ob]inerea unor r`saduri viguroase, care s` suporte bine momentul de mare stres al plant`rii \n cåmp. Astfel: ■ incinta pentru producerea r`sadurilor trebuie s` fie bine igienizat` [i s` permit` o foarte bun` aerisire pe parcursul vegeta]iei r`sadurilor; ■ componentele amestecurilor nutritive (turb`, mrani]`, p`månt de ]elin` [i nisip) s` fie preg`tite din timp (vara anului anterior), pentru a se dezinfecta prin solarizare intensiv` [i de asemenea, pentru a se distruge rezerva de s`mån]` de buruieni prin pregerminare [i, lop`t`ri succesive; ■ r`sadurile se produc individual \n cuburi nutritive, pahare sau ghivece din material plastic sau \n palete alveolare din polistiren expandat. Se va evita producerea de r`saduri \n pat nutritiv; ■ \n incinta de producere a r`sadurilor se va asigura spa]iul necesar reducerii densit`]ii r`sadurilor (r`rirea plantelor), mai ales \n ultima perioad` premerg`toare plant`rii. Aceasta permite evitarea fenomenelor de alungire, precum [i o mai bun` aerisire [i stare fito-sanitar` a r`sadurilor; ■ trebuie s` se asigure un substrat nutritiv capabil s` pun` la dispozi]ia plantelor necesarul de elemente de nutri]ie pentru o cre[tere [i o dezvoltare normal` (cel pu]in 40% mrani]`); ■ dac` componentele amestecurilor sunt deficitare \n fosfor, se va ad`uga fosfat natural (materie prim` de la fabricile de \ngr`[`minte cu fosfor) \n cantitate de 4-5 kg la metrul cub de amestec.

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Procedura r`sadurilor de legume destinate culturilor de cåmp

Descrierea afacerii

Incinte de producere a r`sadurilor |n func]ie de investi]iile existente, r`sadurile se pot produce \n: ● r`sadni]e calde sau semicalde, cu \nc`lzire ecologic`, fixe (din beton) sau mobile (din lemn), cu o pant` sau cu dou` pante; ● r`sadni]e cu \nc`lzire tehnic`, de obicei din beton cu dou` pante; ● solarii cu paturi calde ecologice sau cu tunele duble din folie de polietilen`; ● solarii reci; ● sere calde sau reci; ● sere solare. Sfatul Este evident c` pentru o bun` reu[it` a culturilor, mai ales a celor timpurii, nostru sunt preferabile spa]iile cu \nc`lzire tehnic` \n care se pot asigura temperaturile necesare bunei cre[teri [i dezvolt`ri a plantelor. Pentru speciile mai pu]in exigente sau pentru cele care se \nfiin]eaz` mai tårziu se pot folosi [i spa]ii cu \nc`lzire ecologic` sau solar`. R`saduri se pot produce [i \n cåmp pentru culturile de toamn` (varz`, conopid`, gulie etc.). Pentru nevoi gospod`re[ti [i \n cantit`]i mici, r`sadurile se pot produce [i \n cas`, pe terase \nchise, \n minisere special confec]ionate \n care, dup` nevoi, se pot produce 100-300 de fire de r`sad.

Amestecuri de p`månt utilizate \n producerea r`sadurilor Componentele amestecurilor Principalele componente ale amestecurilor nutritive sunt: ● Mrani]a este rezultatul ferment`rii avansate a gunoiului de grajd din platformele sau din paturile calde de r`sadni]`. Component principal \n amestecurile nutritive pentru aportul de materie organic` mineralizabil`, precum [i pentru calit`]ile fizice [i hidrice. Greutatea specific` = 700-800 kg/m3. Are o valoare nutritiv` ridicat` [i un con]inut important de microelemente. Capacitatea de re]inere a apei este medie – 80-90%. Capacitate de schimb pentru baze este de asemenea medie – 45-55 mg/1.000 g. Mrani]a are un pH = 8, alcalin. ● P`måntul de ]elin` provine din stratul superficial al solului (0-20 cm) din terenuri ocupate cu p`[uni naturale sau artificiale, islazuri, pårloage sau alte terenuri virane. Se verific` antecedentele, este obligatoriu s` nu se fi administrat sau depozitat \ngr`[`minte chimice, erbicide sau alte produse chimice (de[euri etc.). Se recolteaz` cu cazmaua sau cu un plug f`r` corman`, se depoziteaz` \n platforme, se lop`teaz` de 1-2 ori la interval de 2-3 luni, iar dup` 5-6 luni se cerne [i se depoziteaz` \n [oproane. Compozi]ia chimic` este variabil` \n func]ie de origine. Asigur` o bun` textur` a amestecului. ● P`måntul de gr`din` se folose[te atunci cånd nu avem p`månt de ]elin`. Este necesar s` provin` numai din gr`dini ecologice. Se recolteaz` din stratul superficial de sol (0-15 cm) al parcelelor care nu s-au cultivat cu legume Solano-fructoase sau v`rzoase. Se depoziteaz` \n gr`mezi (platforme), iar dup` 2-3 luni se cerne [i se stocheaz` sub [oproane. ● Turba ro[ie con]ine mult` fibr` vegetal` nedescompus`. Are \n general o reac]ie acid` (pH = 4,0-5,5), aceasta corectåndu-se \n amestec datorit` mrani]ei. |n amestecurile ecologice, se utilizeaz` \n propor]ie de maximum 40% (volumetric). Are un con]inut sc`zut, nesemnificativ de elemente nutritive, \ns` o mare capacitate de re]inere a apei. ● Nisipul este un component inert al amestecurilor, care contribuie la \mbun`t`]irea permeabilit`]ii acestora pentru ap`. Cel mai bun este nisipul de råu, cu diametrul de 0,05-1 mm, bine sp`lat, lipsit de n`mol sau pietri[. GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Descrierea afacerii

Procedura r`sadurilor de legume destinate culturilor de cåmp

Se folosesc [i alte componente atunci cånd se pot procura \n condi]iile restric]iilor impuse de agricultura ecologic`. Astfel, se poate utiliza: – p`måntul de frunze de p`dure – \nlocuitor al mrani]ei, atunci cånd este bine descompus; – compostul de ferm` – propriul compost rezultat din reziduurile organice bine descompuse din ferma ecologic` (\nlocuitor al mrani]ei); – compostul forestier – din resturile de lemn (rumegu[) [i alte materiale organice forestiere, bine descompus [i neutralizat; – compostul din ciuperc`rii – bine descompus [i p`strat \n cåmp minimum 5-6 luni pentru solarizare (dac` nu con]ine adaosuri interzise \n agricultura ecologic`).

Tipuri de amestecuri nutritive Componentele prezentate anterior nu sunt utilizate individual, ci numai \n amestecuri formate din 3-4 componente. Amestecul nutritiv trebuie s` asigure: – elementele nutritive necesare cre[terii [i dezvolt`rii r`sadurilor; – un suport optim pentru sistemul radicular al plantelor (raport aer:sol:ap` convenabil); – capacitate bun` de re]inere a apei. Pentru simplificare, \n agricultura ecologic`, se utilizeaz` dou`-trei tipuri de amestecuri nutritive pentru producerea de r`saduri, \n func]ie de destina]ia acestora. Amestec pentru sem`n`turi destinate repicatului (pentru toate speciile) Compozi]ia amestecului este: mrani]` 45% + ]elin` 45% + nisip 10%. Amestecul, foarte nutritiv, se pune \n strat de 5-7 cm grosime, \n l`di]e c`ptu[ite cu folie, se taseaz`, se marcheaz` råndurile, se seam`n` des pe rånduri (2-3 mm \ntre semin]e) [i se acoper` cu un amestec de acoperire cu un con]inut de: mrani]` 30% + ]elin` 30% + nisip 40% \n grosime de 0,5-0,7 cm, se taseaz` din nou, se ud` convenabil cu sita fin` [i se depoziteaz` \n camere calde (22-260C) pentru 5-7 zile, \n vederea germin`rii. Dup` 3-4 zile se controleaz` [i dac` au ap`rut pl`ntu]ele, se scot \n incintele pentru producerea r`sadurilor (r`sadni]e, solarii, sere). Se repic` la 7-15 zile de la r`s`rit, la apari]ia primordiilor frunzelor adev`rate. Amestec pentru repicat sau sem`nat direct, \n vederea ob]inerii r`sadurilor (pentru toate speciile) Compozi]ia amestecului este: mrani]` 40% + turb` 30% + ]elin` 25% + nisip 5%. Acest amestec poate fi folosit la: – confec]ionarea de cuburi nutritive (cu prese manuale sau electromecanice), dimensiunea cuburilor fiind cuprins` \ntre 3 cm x 3 cm x 3 cm [i 5 cm x 5 cm x 5 cm; – umplerea ghivecelor din polietilen` sau ceramice – dimensiuni 7 cm x 7 cm sau 10 cm x 10 cm; – umplerea paletelor alveolare din polistiren expandat – diametrul minimum 25 cm. A[a cum s-a men]ionat, \n acest amestec se poate sem`na direct sau se poate repica r`sadul ob]inut pe amestecul prezentat anterior.

Compozi]ia chimic` optim` a unui amestec nutritiv (extract apos 1:10) pH

6,0-7,0 78

Azot hidrosolubil 20-30

P2O5

K2O

CaO

(mg/100 g) amestec proasp`t 20-30 50-70 40-60

MgO

Materie organic`

Concentra]i de s`ruri (%)

12-18

35-40

0,4-0,45

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Procedura r`sadurilor de legume destinate culturilor de cåmp

Descrierea afacerii

Alegerea [i preg`tirea unor componente de calitate [i alc`tuirea unor amestecuri nutritive \n propor]iile recomandate permit realizarea unor indici agrochimici optimi pentru producerea r`sadurilor, care se \ncadreaz` u[or \n limitele men]ionate anterior. |n cazul unor caren]e majore, elementele deficitare (cu excep]ia azotului) se vor completa cu minerale naturale (fosfa]i, s`ruri naturale de potasiu) admise \n agricultura ecologic`. |n general, \ns`, nu este cazul, mrani]a [i p`månturile \n propor]iile utilizate aduc la dispozi]ia plantelor elementele necesare.

Combaterea bolilor [i d`un`torilor la r`saduri Este o verig` deosebit de important`, de calitatea sanitar` a r`sadurilor depinzånd \n mare parte reu[ita culturilor de legume.

M`suri de prevenire Prevenirea este cea mai ieftin` [i cea mai sigur` dintre m`surile preconizate, de aceea trebuie s` i se acorde o importan]` deosebit`. Principalele m`suri preventive sunt: – dezinfec]ia incintelor de producere a r`sadurilor [i a utilajelor de lucru. Se face printr-un tratament total (\mb`iere) cu zeam` bordelez` 1% sau chiar zeam` albastr` (sulfat de cupru) 1-1,5%. Tratamentul se poate completa cu sulf muiabil 0,3-0,4% sau se poate trata cu sulf prin fumiga]ie; – dezinfec]ia amestecurilor – componentele se solarizeaz` cu un an \nainte, lop`tåndu-se de mai multe ori. La amestecare [i omogenizare se poate pulveriza amestecul cu o solu]ie de zeam` bordelez` 0,2% + sulf muiabil 0,2%, administråndu-se pe parcursul omogeniz`rii 4-5 l solu]ie la metru cub de amestec prin pulverizare fin` cu o pomp` de stropit. Amestecul este bun pentru sem`nat sau repicat dup` 48 ore de la tratament; – dezinfectarea semin]elor prin tratament termic umed. |n acest fel sunt distruse marea majoritate a speciilor de bacterii [i ciuperci patogene transmise prin semin]e; Specia

Tomate Vinete Castrave]i, pepeni galbeni, dovlecei

Modul [i durata de tratare Termic umed 52-540C – o or` Termic umed 500C – 30 minute Termic umed 530C – o or`

Varz`, conopid`

Termic umed 500C – 30 minute

}elin`

Termic umed 480C – 30 minute

Observa]ii

Agentul patogen comb`tut

Dup` tratare, semin]ele se r`cesc cu ap`. Ascohyta hotorum

Corynebacterium sp. [i toate ciupercile patogene

Semin]ele se r`cesc cu ap` [i se usuc` \n aer cald timp de 8 ore. Uneori, este afectat` germina]ia. Semin]ele se usuc` \n aer, pe o bucat` de tifon, la temperatura de 30-320.C

Pseudomonas lacrymans

Xanthomonas sp., Phoma lingam, Alternaria sp.

– tratamente preventive cu zeam` bordelez` 0,15-0,20%, la r`saduri cånd au format 1-2 frunze adev`rate; – aerisirea corespunz`toare a incintei de producere a r`sadurilor, ori de cåte ori vremea o permite [i mai ales dup` udare. GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Descrierea afacerii

Preg`tirea terenului pentru \nfiin]area culturilor

M`suri curative Tratarea r`sadurilor cu produse cuprice [i \n special zeam` bordelez` \n concentra]ie de 0,2-0,3% sau zeam` bordelez` 0,2% + sulf muiabil 0,2%. Tratamentele se efectueaz` preventiv [i curativ (dac` este cazul). Este necesar s` se men]in` uscat` suprafa]a stratului nutritiv, \n vederea evit`rii apari]iei bolilor de sol. |n cazul apari]iei acestora, se va pres`ra \n focarele de atac [i \n jurul plantelor apropiate cenu[` proasp`t` de lemn.

|nainte de plantare cu 1-2 zile, se aplic` un ultim tratament cu zeam` borde- Aten]ie lez` 0,5%, care va proteja plantele [i \n prima perioad` dup` plantare. |n spa]iile pentru producerea r`sadurilor, coropi[ni]ele vor fi distruse prin culegere sau cu ajutorul unor capcane de suprafa]`.

C`lirea r`sadurilor F`r` excep]ie, cu 7-10 zile \nainte de momentul plant`rii trebuie \nceput procesul de c`lire a r`sadurilor, proces de adaptare graduat` a tinerelor plante la condi]iile climatice ale mediului exterior. Procesul este foarte simplu, de reu[ita realiz`rii acestuia depinzånd \n mare m`sur` calitatea de adaptabilitate a tinerelor plante la stresul transplant`rii. Expunerea treptat` [i e[alonat` progresiv la condi]iile exterioare, prin aerisiri prelungite pån` la scoaterea \n exterior a r`sadurilor cu 1-2 zile \nainte de momentul plant`rii, are menirea de a matura ]esuturile vegetale tinere, de a echilibra procesele de evapo-transpira]ie, astfel \ncåt [ocul transplant`rii s` g`seasc` plantele cåt mai bine adaptate condi]iilor exterioare ale momentului. Fortifierea r`sadurilor \n vederea plant`rii se mai poate realiza [i prin ud`ri sau pulveriz`ri cu extract apos de urzic` [i de coada calului, precum [i prin tratamente cu nutrien]i naturali de tipul CROPMAX sau ALGIFOL. Sfatul |naintea plant`rii, cu 5-6 zile, se face obligatoriu un tratament cu zeam` bor- nostru delez` 0,2%-3% care protejeaz` plantele dup` plantare [i opresc fenomenele de alungire care sunt, de cele mai multe ori, p`gubitoare.

PREG~TIREA TERENULUI PENTRU |NFIIN}AREA CULTURILOR Lucr`rile de preg`tire a terenului \n vederea \nfiin]`rii culturilor respect` acelea[i principii de baz` ale agriculturii ecologice, [i anume: – protejeaz` [i men]in ecosistemul cåt mai apropiat de starea natural`; – asigur` cre[terea poten]ialului productiv al solului prin favorizarea proceselor microecologice aerobe, astfel ca acesta s` pun` la dispozi]ia plantelor \n mod continuu elementele vitale.

Lucrarea de baz` a solului Ar`tura de baz` se realizeaz` toamna, de preferin]` \n lunile octombrie-noiembrie. 80

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Preg`tirea terenului pentru \nfiin]area culturilor

Descrierea afacerii

Cultura anterioar` se desfiin]eaz` la momentul oportun fie prin distrugerea resturilor vegetale cu un utilaj specific (ex.: MDV – ma[ina de distrus vreji) cu care se realizeaz` o \mpr`[tiere uniform` a acesteia pe suprafa]a solului (mulcirea de suprafa]`), fie prin adunarea resturilor vegetale [i compostarea lor la platform`. Ar`tura de baz` este precedat` de administrarea la suprafa]` a amendamentelor organice, numai atunci cånd cultura care urmeaz` solicit` acest lucru.

Lucrarea de baz` nu presupune \ntoarcerea (r`sturnarea) brazdei, efectul Aten]ie acestei opera]iuni nefiind conform cu principiile agriculturii ecologice. Men]inerea solului \n profilul s`u natural este unul din obiectivele acestei lucr`ri. Lucrarea se execut` cu plugul f`r` corman` sau cu o ma[in` de s`pat solul (MSS-1,4) care realizeaz` numai o dislocare a solului, men]inånd stratificarea natural` a acestuia. Atunci cånd nu se dispune de utilajele men]ionate se poate executa [i o ar`tur` superficial` la 18-22 cm adåncime. Fenomenele de \nghe]-dezghe] de peste iarn`, permit refacerea structurii solului, deteriorat` c`tre sfår[itul toamnei, datorit` tas`rii inevitabile prin lucr`ri repetate de recoltare. Sfatul Este recomandat ca la un interval de 3-4 ani s` se efectueze o lucrare de scarifi- nostru care menit` s` amelioreze permeabilitatea straturilor din zona mai profund` a solului (35-40 cm).

Lucr`rile de preg`tire a solului \n prim`var` Prin alegerea judicioas` a momentului de interven]ie se urm`re[te realizarea lucr`rilor de preg`tire printr-un minim de treceri, evitåndu-se astfel o trasare timpurie a solului. Imediat ce timpul o permite (martie-aprilie), se intervine cu o lucrare de gr`pat superficial cu o grap` de nuiele sau metalica cu col]i fic[i (la 8-10 cm) sau cu o grap` cu discuri (la 10-12 cm) pentru m`run]irea, nivelarea [i men]inerea umidit`]ii solului. Pentru culturile de legume care se seam`n` \n prima urgen]`: morcov, p`trunjel, m`rar, maz`re, ridichi de lun`, ceap` etc., se intervine (dac` este nevoie) cu un combinator pentru preg`tirea patului germinativ, se modeleaz` terenul [i, imediat ce condi]iile climatice permit, se seam`n`. Pentru culturile care se planteaz` la sfår[itul lunii martie [i \nceputul lunii aprilie, cu 1-2 zile \nainte de plantat, se mai intervine cu o grap` cu discuri sau cu un combinator pentru preg`tirea patului germinativ [i se modeleaz` sau se marcheaz` råndurile pentru plantare. Acelea[i opera]iuni se fac [i premerg`tor lucr`rilor de sem`nat sau plantat din luna mai, luna cea mai \nc`rcat` \n lucr`ri de \nfiin]are a culturilor.

Un interval prea mare \ntre lucrarea ini]ial` de gr`pat-nivelat [i cea de Aten]ie preg`tire din preajma \nfiin]`rii culturii permite dezvoltarea unui prim val de buruieni, care pot fi distruse \n totalitate prin lucr`ri mecanice.

Scheme de \nfiin]are a culturilor legumicole \n cåmp Pentru majoritatea culturilor legumicole se recomand` amplasarea acestora pe teren modelat \n brazde \n`l]ate cu ecartamentul de 140 cm sau 150 cm [i l`]imea la coronament de 94 cm. O astfel de modelare se realizeaz` prin deschiderea unor rigole la 140 cm (150 cm) distan]` cu un cultivator de tip CPL-2,8 cu rari]e [i remodelarea succesiv` a terenului cu modelatorul MMS-2,8 sau prin modelare cu modelator, atunci cånd starea fizic` a solului o permite. GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Descrierea afacerii

Preg`tirea terenului pentru \nfiin]area culturilor

|n gr`dinile familiale sau \n fermele mici, terenul poate fi modelat manual [i la dimensiuni convenabile terenului respectiv. Este bine ca [i \n fermele mici l`]imea brazdelor s` nu fie prea mare (1,401,50 m l`]ime), astfel ca lucr`rile manuale s` se poat` executa stånd pe rigol`, f`r` a tasa terenul brazdei. Culturile se pot realiza [i pe teren nemodelat cu respectarea distan]elor men]ionate \n vederea ob]inerii unor densit`]i optime. |n cazul terenului nemodelat, marcarea terenului se realizeaz` cu un cultivator prev`zut la distan]e corespunz`toare cu piese active adecvate (dalt` sau s`geata mic`).

Nu se recomand` cultura ecologic` a legumelor \n teren nemodelat.

Aten]ie

Pentru cultura ecologic` a legumelor, \n func]ie de specia cultivat` se recomand` urm`toarele 6 scheme de cultur`.

Fig. 5 – Teren modelat – 2 rånduri pe brazd`

Fig. 6 – Teren modelat – 3 rånduri pe brazd`

Fig. 7 – Teren modelat – 1 rånd pe brazd` 82

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Preg`tirea terenului pentru \nfiin]area culturilor

Descrierea afacerii

Fig. 8 – Teren modelat – 1 rånd pe brazd` sus]inut pe [palieri

Fig. 9 – Teren modelat – 4 rånduri pe brazd`

Fig. 10 – Teren modelat – 2 rånduri pe brazd` – cultur` sus]inut` pe [palieri

Distan]ele de \nfiin]are a culturilor urm`resc asigurarea unui spa]iu optim de nutri]ie \n func]ie de necesit`]ile [i habitusul plantelor, asigurånd \n acela[i timp [i condi]iile tehnice de realizare mecanic` a lucr`rilor de \ntre]inere (pra[ile, tratamente etc.) cu tractoarele [i echipamentele existente ast`zi \n dotarea agriculturii, dar [i cu motocultoare care pot u[ura mult munca \n fermele mici. Densit`]ile de cultur` a legumelor \n cultura ecologic` sunt mai mici decåt cele din legumicultura conven]ional`, pentru asigurarea unei mai bune aerisiri a culturilor care s` mic[oreze riscul apari]iei bolilor criptogamice. GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Descrierea afacerii

Preg`tirea terenului pentru \nfiin]area culturilor

Distan]e [i densit`]i de \nfiin]are a culturilor legumicole Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46. 84

Specia Andivele Ardei gogo[ar Ardei gras Ardei iute Ardei lung Ardei pentru boia Bobu Broajb`, nap Cartoful japonez Castravete sem`nat \n cåmp Castravete palisat Castravete plantat \n cåmp Ceap` din arpagic – plantat manual Ceap` plantat` mecanic Ceap` din r`sad (de ap`) Cicoare de frunz` Conopid` [i brocoli Dovlecel, patison Dovleac pl`cintar Fasole de gr`din` Fasole urc`toare Fenicul dulce Gulie [i gulioar` Maz`re de gr`din` Morcov [i p`trunjel P`stårnac P`p`l`ul Pepene galben Pepene verde Pepino Porumb dulce Praz Revent Ridichi de lun` Ridichi de var` [i de iarn` Salat` Salsifis [i scor]oner` Sfecl` ro[ie Spanac Tomate timpurii Tomate de var` Tomate de var`-toamn` (sem`nate direct \n cåmp) Topinambur }elin` Usturoi (plantat manual) Varz` de toamn` Varz` de Bruxelles Varz` de var`, varz` ro[ie, varz` pentru p`strare, varz` crea]` Vinete Varz` chinezeasc`

Nr. rånduri Distan]a \ntre Densitate pe brazd` plante pe rånd (cm) (mii plante/ha) 2 7-10 145-205 2 20-25 57-70 2 20-22 65-70 2 20-25 57-70 2 18-20 70-80 2 15-17 85-95 l 26-12 120-200 3 18-20 107-120 1 45-50 14-15 2 20-25 57-71 2 20-22 64-72 2 25-30 47-57 3 4-5 430-530 4 3-4 700-900 3 5-6 00-450 2 30-35 41-48 2 40-60 23-33 1 40-50 15-18 1 90-10 07-8 2 7-10 145-210 2 13-15 70-90 2 25-30 47-57 2 35-40 36-41 5 4-5 700-900 3 4-54 30-530 3 5-63 50-430 2 35-40 36-41 1 50-55 13-15 1 50-55 13-15 1 40-50 14-17 2 30-35 41-48 2 7-10 145-210 1 70-80 9-11 3 2-3 700-1.100 2 7-81 80-205 3 25-30 71-86 3 5-63 50-430 2 10-15 95-145 3 7-10 210-310 2 30-32 45-47 1 20-25 28-36 2 25-30 47-57 1 2 3 2 2 2

80-100 25-30 5-63 35-40 40-50 35-40

8-9 47-57 50-430 36-41 29-36 36-41

2 2

35-40 35-40

36-41 36-41

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cultura legumelor din familia Amaryllidaceae

Descrierea afacerii

Toate schemele [i densit`]ile men]ionate anterior au un caracter informativ; experien]a proprie a legumicultorului ecologist, tradi]ia local`, condi]iile concrete ale amplasamentului \n care se fac culturile precum utilajele pe care le avem la dispozi]ie pot duce la aplicarea altor solu]ii care trebuie s` respecte \ns` acelea[i principii men]ionate anterior.

CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA AMARYLLIDACEAE (Alliaceae) Sunt specii cu o importan]` deosebit` \n alimenta]ia uman`. Sunt mai pu]in exigente fa]` de fertilizarea cu azot [i de asemenea fa]` de c`ldur`. ✓ Sunt exigente la rota]ia culturilor \n asolament datorit` atacului de nematozi. ✓ Se asociaz` bine cu alte specii de legume r`d`cinoase (morcov, p`trunjel, ridichi etc.). ✓ Se pot ob]ine rezultate foarte bune \n culturi ecologice. ✓ ✓

CEAPA (Allium cepa L.) Denumiri str`ine: – Englez` – Onion – Francez` – Oignon – German` – Zwibel – Italian` – Cipolla Ceapa se cultiv` pentru bulbul s`u, fiind una din speciile legumicole care intr` \n hrana zilnic` a popula]iei sub form` proasp`t`, prelucrat`, industrializat` sau conservat`. Ca aliment, ceapa a fost apreciat` \nc` din antichitate pentru virtu]ile sale terapeutice, tonice [i antiinfec]ioase, fiind considerat` o legum` a s`n`t`]ii generale [i a longevit`]ii. Ceapa nu este numai o legum` condimentar`, con]inutul acesteia \n principii nutritive fiind superior altor legume. Con]inutul \n sulfur` de alil \i d` nu numai gustul [i mirosul specific, ci [i propriet`]ile diuretice, antiinflamatorii [i antibiotice. Originea [i aria de r`spåndire Ceapa se \ntålne[te \n stare spontan` \n Turkestan, Afganistan [i Nordul Iranului, de unde s-a r`spåndit mai \ntåi \n Egipt [i apoi \n toat` lumea. Ca plant` alimentar` [i medicinal`, ceapa a fost cunoscut` cu cel pu]in 6.000 de ani \.e.n. cånd era cultivat` pe mari suprafe]e \n albia Nilului. De aici s-a r`spåndit mai \ntåi la greci [i romani [i apoi \n toat` Europa. La noi \n ]ar` se poate cultiva \n toate zonele agricole. Particularit`]ile biologice ale plantei Ceapa este o specie bienal` sau trienal` care \n func]ie de tehnica de cultur` realizeaz` \n primul an fie ni[te bulbi[ori destina]i \nmul]irii (arpagicul), prin replantarea c`rora \n anul urm`tor, formeaz` una sau mai multe tije florifere care se termin` cu o inflorescen]` globuloas`, fie bulbi comestibili. Semin]ele sunt negre, triedrice, cu tegumentul tare. |ntr-un gram intr` 200-250 de semin]e care \[i p`streaz` facultatea germinativ` numai 2-3 ani. |n condi]ii normale, semin]ele sem`nate r`sar \n 12-14 zile sau mai mult dac` timpul se men]ine rece sau uscat. GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Descrierea afacerii

Cultura legumelor din familia Amaryllidaceae

Exigen]e agro-pedo-climatice Ceapa este o specie cu cerin]e moderate fa]` de c`ldur` fiind bine adaptat` zonei temperate. Germineaz` la temperaturi de 5-60C, \ns` \n perioada de formare a bulbului prefer` temperaturi de peste 200C. Faptul c` are o \nr`d`cinare superficial` o face sensibil` la umiditatea din stratul arabil, iriga]ia moderat` fiind obligatorie \n cultura cepei, mai ales \n perioada de formare a bulbului cånd cerin]ele sunt deosebite [i mai ales la ceapa de ap` cultivat` prin r`sad. Ceapa prefer` solurile u[oare, humifere, ne\mburuienate, permeabile (bine drenate) cu pH cuprins \ntre 6 [i 7 (u[or acid). Locul \n asolament Este o specie foarte exigent` la respectarea riguroas` a asolamentului. Exigen]a este atåt de natur` fitosanitar` (boli, nematozi), cåt [i datorit` unor fenomene de „oboseal`“ a solului provocate de epuizarea stratului superficial de sol, precum [i de efecte specifice. Nu trebuie s` urmeze dup` alte bulboase (usturoi, praz), timpul de revenire fiind de 4-5 ani. Specii premerg`toare favorabile: legume v`rzoase [i cucurbitaceae. |n succesiune se pot cultiva: solano-fructoase [i leguminoase. Rezultate \n agricultura ecologic` Cultura cepei este posibil` \n agricultura ecologic`, respectånd cu stricte]e tehnica de cultur` [i asolamentul.

Se ob]in rezultate bune numai \n cazul culturii din arpagic sau din r`sad. Aten]ie Cultura prin sem`nat direct \n cåmp este practic imposibil`, \mburuienarea care se produce odat` cu r`s`rirea nu poate fi controlat` prin mijloacele agriculturii ecologice decåt prin lucr`ri foarte costisitoare (plivit manual). Compostul nu trebuie s` se administreze direct culturii de ceap`, deoarece se produce o sensibilizare a plantelor la atacul de boli, precum [i o reducere a capacit`]ii de p`strare a bulbilor. Este obligatorie asocierea culturii de ceap` cu morcov sau ridichi, fiind mijlocul cel mai eficient de protejare \mpotriva atacului de musc` a cepei ([i respectiv a morcovului). Cånd condi]iile sunt favorabile (temperaturi moderate [i precipita]ii abundente) este necesar s` se fac` tratamente preventive (produse cuprice) pentru mana cepei (Peronospora destructor), boal` frecvent` [i foarte agresiv`. Sisteme de cultur` A[a cum s-a men]ionat, rezultate bune se ob]in numai \n sistemele de cultur` prin arpagic sau prin r`sad. |n toate cazurile, cultura se realizeaz` pe teren modelat \n brazde, de preferin]` orientate pe direc]ia nord-sud. Sistemul de cultur` prin arpagic Perioada de plantare 1-30 martie Plantatul arpagicului se poate realiza mecanic cu ma[ina de plantat arpagic sau manual. – Plantarea mecanic` se realizeaz` conform schemei al`turate cu 4 rånduri pe brazd`. Este necesar` o cantitate de 700-800 kg/ha arpagic cu diametrul de 8-14 mm.

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cultura legumelor din familia Amaryllidaceae

Descrierea afacerii

Fig. 11 – Plantarea mecanic` a arpagicului Distan]a \ntre plante pe rånd: 3-4 cm; Densitate: 700-950 mii plante/ha

– Plantarea manual` se realizeaz` dup` o schem` cu 3 rånduri pe brazd`. Este necesar` o cantitate de 500-600 kg/ha arpagic cu diametrul de 8-14 mm.

Fig. 12 – Plantarea manual` Distan]a \ntre plante pe rånd: 4-4,5 cm; Densitate: 450-550 mii plante/ha

Sistemul de cultur` prin r`sad (ceapa de ap`) Producerea r`sadului se realizeaz` \n r`sadni]e semi\nc`lzite, solarii sau chiar pe brazde reci \n locuri ad`postite, sem`nåndu-se \n rånduri sau prin \mpr`[tierea unei cantit`]i de 3-4 kg s`mån]` pentru r`sadul necesar plant`rii unui ha (15 g/m2 de r`sadni]`). Perioada de sem`nat – sfår[itul lunii martie – \nceputul lunii aprilie. Perioada de plantat – 1-15 mai. Se planteaz` manual cu plantatorul dup` o schem` cu 3 rånduri marcate pe brazd`. R`sadul se fasoneaz` prin ruperea vårfului frunzelor la o \n`l]ime de 13-15 cm [i a r`d`cinilor la 5-6 mm, iar \nainte de plantare se mocirle[te. R`sadul preg`tit se planteaz` \n aceea[i zi.

Fig. 13 – Producerea r`sadului de ceap` Distan]a \ntre plante pe rånd: 5-6 cm; Densitate: 400-450 mii plante/ha GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Descrierea afacerii

Cultura legumelor din familia Amaryllidaceae

Soiuri de ceap` recomandate Denumire soi

Poten]ial de produc]ie (t/ha)

Stuttgarten Riesen Maco

20-25 20-25

Volska Ro[ie de Arie[ Diamant

30-35 25-30 30-35

Culoare Prin arpagic Galben-pai Galben-pai Prin r`sad Galben-auriu Ro[u-violaceu Galben aurie

Caracterizare bulb Form`

M`rime

Rotund turtit` Rotund`

Mijlocie Mijlocie

Rotund ascu]it` Rotund`, u[or turtit` Ovoid ascu]it`

Mare Mare Mare

Lucr`ri de \ntre]inere Concomitent cu plantatul arpagicului sau r`sadului, pe råndurile marcate se seam`n` ridichi de lun` (700-800 g/ha) care se vor recolta pe m`sur` ce ajung la maturitatea de consum. O alt` variant` este [i aceea de a alterna råndurile de ceap` cu rånduri de morcov, protejåndu-se astfel ambele culturi de insecte dùn`toare. Culturile realizate prin r`sad trebuie irigate imediat dup` plantare \n vederea prinderii uniforme. Irigatul trebuie repetat relativ des, cu cantit`]i mici de ap` (150-200 mc/ha) \n vederea prinderii [i pornirii \n vegeta]ie. Ceapa din arpagic, de regul`, nu necesit` irigat decåt \n perioada de formare a bulbului, dac` este o secet` accentuat`. Combaterea bolilor [i dùn`torilor la ceap` Principalele boli [i dùn`tori

Produse de combatere

Concentra]ie sau doz`

Boli Mana cepei Zeam` Bordelez` 0,5-1% 0,3-0,5% (Peronospora destuctor) Funguran Kocide 0,3-0,5% Alternarioza Respectare asolament Recoltarea la momentul optim (Alternaria pori) F`r` fertilizare organic` Mucegaiul cenu[iu Tratarea preventiv` a solului cu decoct de Equisetum (coada-calului) (Botritis cinerea) Plantare timpurie Asolament respectat Uscarea rapid` a bulbilor dup` recoltare D`un`tori Nematozi Asolament respectat (Ditylenchus dipsaci) Musca cepei Asociere cu ridichi sau morcov (Dehlia antigua)

Observa]ii Tratamente preventive de acoperire

Combaterea buruienilor se realizeaz` mecanic (cultivator) sau manual prin 2-3 pra[ile. Fiziologic [i morfologic ceapa este foarte bine adaptat` combaterii termice (cu flac`r`) a buruienilor. 88

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cultura legumelor din familia Amaryllidaceae

Descrierea afacerii

Recoltarea Maturitatea tehnologic` se dobånde[te atunci cånd prima folie de \nvelire a bulbilor \ncepe s`-[i schimbe culoarea spre galben ruginiu [i peste 20% din plante au tulpinile frånte. Chiar dac` aparent plantele sunt \nc` verzi, acesta este momentul optim de recoltare, plantele urmånd a fi dislocate mecanic (cu ma[ina de recoltat ceap`) sau smulse manual [i depozitate \n vederea usc`rii pe brazde sau \n arii amenajate \n cåmp prin nivelarea [i \ndep`rtarea buruienilor.

|ntrerupåndu-se contactul cu p`måntul, se previne atacul secundar de man` Aten]ie sau p`trunderea hifelor acestei ciuperci \n bulb. Pe ariile de uscare, bulbii se \ntorc de 2-3 ori pentru o mai bun` solarizare [i r`mån astfel timp de 2-3 s`pt`måni. Se sorteaz`, se elimin` frunzele uscate [i se pot livra sau depozita \n l`zi de legume sau box pale]i la ad`post de precipita]ii. Se pot amenaja de asemenea p`tule (depozite) \n cåmp, \n care se continu` maturarea \n vederea unei bune p`str`ri pe perioada iarnii.

CEAPA E{ALOT~ (Allium cepa L. Aggregatum group.) Sinonime: Ceap` hagim` sau ceap` scaloan` Denumiri str`ine: – Englez`-Shallot – Francez`-Echallote – German`-Schalotte, Esklauch – Italian`-Scologno Se cultiv` atåt pentru frunzele sale, bine apreciate prim`vara, dar [i pentru bulbii care servesc \n preg`tirea multor specialit`]i culinare mai ales \n buc`t`ria francez`, \ndeosebi \n realizarea preparatelor marinate. Este o specie erbacee, peren` prin bulbii s`i, a c`ror frunze cu lungimea de 30-35 cm se formeaz` chiar de la nivelul solului (nu mai apare o tulpin` fals`). Bulbii au o form` alungit`, ovoid`, uneori aplatizat` pe o parte [i sunt uni]i cåte 3-5 uneori chiar [i mai mul]i. Planta \nflore[te foarte rar, avånd flori albastre. Nu produce semin]e, cel mult ni[te bulbi[ori mici. Se \nmul]e[te numai vegetativ prin bulbi. Bulbii se planteaz` toamna sau prim`vara pe brazde cu 2 rånduri pe brazd`, la o distan]` de 15-20 cm \ntre bulbi pe rånd. Frunzele se recolteaz` prim`vara cånd au ajuns la dimensiuni convenabile. Bulbii de consum se recolteaz` \n lunile iulie-august dup` uscarea frunzelor. Ei se pot l`sa \n p`månt pentru produc]ia anului urm`tor.

CEAPA DE FRUNZE (Allium schoenoprasum L.) Sinonime: Cibulet` sau pur Denumiri str`ine: – Englez`-Common chives – Francez`-Ciboulette – German`- Schnittlauch – Italian`-Cippolina GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Descrierea afacerii

Cultura legumelor din familia Amaryllidaceae

Se cultiv` pentru frunzele deosebit de fine [i aromate care se folosesc \n asezonarea salatelor, sosurilor sau altor feluri de måncare. Este o specie care cre[te \n stare spontan` \n Europa [i Asia Oriental`. Ceapa de frunze este o specie peren`, cu bulbi mici prin[i pe un platou, cu frunze cilindrice ascu]ite la vårf, cu lungimea de 20-30 cm, cu o tulpin` fals`, scurt` de 2-3 cm. Florile au o culoare roz-purpuriu [i sunt foarte ornamentale. Semin]ele, asem`n`toare cepei, sunt ceva mai mici ca dimensiune. Prefer` terenuri nisipo-lutoase, humifere. Se \nmul]e[te fie prin diviziunea tufelor, fie prin s`mån]` (de obicei prin r`sad). Se cultiv` pe teren modelat \n brazde, cu 2 rånduri pe brazd`. Fragmentele ob]inute din diviziunea tufelor se planteaz` prim`vara \n lunile aprilie-mai la 20-25 cm \ntre plante pe rånd. R`sadul se ob]ine prin sem`nat (2-3 semin]e) direct \n cub nutritiv sau palete alveolare \n spa]ii protejate, la sfår[itul lunii februarie – \nceputul lui martie. Se planteaz` \n cåmp la 20-25 cm \ntre plante pe rånd, la sfår[itul lui aprilie – \nceputul lui mai. Ceapa de tuns se poate amplasa [i pe peluzele ornamentale cu specii perene, fiind foarte decorativ` atåt prin frunze cåt [i prin flori. Recoltarea frunzelor \ncepe atunci cånd acestea au ajuns la dimensiunile lor normale. Se taie cu un cu]it bine ascu]it sau foarfec` la 5-6 cm de sol. Cu cåt t`ierile se fac mai des, cu atåt [i regenerarea plantelor este mai bun`. Pentru recoltarea peste iarn`, cultura se poate amplasa [i \n ser` sau \n solarii.

PRAZUL (Allium ampeloprasumL. Porrum group) Denumiri str`ine: – Englez` – Common Leek – Francez` – Poireau, Poirette – German` – Porree, Por – Italian` – Porro Prazul se cultiv` pentru bulbul [i tulpina sa fals`, consumate frecvent \n stare proasp`t`. Este o legum` \n general dietetic`. |n afara calit`]ilor culinare indiscutabile, prazul are numeroase beneficii terapeutice, fiind un bun tonic al sistemului nervos, un diuretic apreciat [i avånd un efect laxativ evident. Este un bun antiseptic, fiind folosit \n ameliorarea efectelor furunculelor, \n]ep`turilor de insecte, b`t`turilor sau a altor pl`gi deschise. Originea [i aria de r`spåndire Chiar dac` originea prazului nu a fost \nc` elucidat` se [tie c` el a fost cultivat \n Grecia [i \n Egiptul Antic, de unde s-a r`spåndit \n \ntreaga Europ`. |n unele ]`ri (ex.: Fran]a) a devenit una din legumele cele mai consumate pe tot parcursul anului, provenind \n general din culturi de cåmp. Particularit`]ile biologice ale plantei Prazul este o plant` bienal`, cu frunze lineare, care au la baz` teci mari, c`rnoase, care se acoper` reciproc pe o anumit` lungime (tulpina fals`). Pe por]iunea de tulpin`, frunzele sunt c`rnoase, fragede, etiolate, de culoare alb` sau albg`lbuie. 90

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cultura legumelor din familia Amaryllidaceae

Descrierea afacerii

Bulbul prazului este mic, alungit [i are aceea[i grosime cu tulpina fals`. El este format tot din frunze albe, c`rnoase, \ns` sub]iri. De la praz se consum` tulpina fals` [i bulbul. |n anul al doilea de cultur`, prazul formeaz` o tulpin` florifer` plin` (spre deosebire de ceap` care are o tulpin` fistuloas`), \nalt` de 1,20-1,50 m, \n vårful c`reia se afl` acoperit` cu o membran` pergamentoas`, o inflorescen]` de form` sferic`, cu flori albe sau violete. Semin]ele triedrice, negre, sunt relativ mici, \ntr-un gram intrånd 350-400 de semin]e. Energia germinativ` se p`streaz` timp de 2-3 ani, iar plantele r`sar dup` 12-15 zile de la sem`natul \n cåmp. Exigen]e agro-pedo-climatice Ca [i celelalte specii bulboase, [i prazul este o specie cu exigen]e moderate fa]` de temperatur`, optima pentru vegeta]ie fiind de 20-220C. Sunt [i variet`]i foarte rezistente la frig, care se recolteaz` \n timpul iernii. Are preten]ii mari fa]` de umiditatea din sol, \ns` este foarte sensibil la excesul de ap`. Avånd un sistem radicular fasciculat puternic, exploateaz` bine solurile profunde humifere, cu textur` mijlocie, cu pH cuprins \ntre 6,5 [i 7,5. Locul \n asolament Ca la toate bulboasele trebuie bine respectat locul \n asolament. Specii premerg`toare favorabile: solanacee [i bost`noase. Este bun premerg`tor pentru: v`rzoase [i verde]uri. Timp de revenire pe aceea[i sol`: minimum 4 ani. Rezultate \n agricultura ecologic` Cultura prazului d` rezultate bune prin tehnici ecologice, neexistånd restric]ii deosebite dac` se respect` un asolament ra]ional. Prazul se asociaz` bine cu spanacul, salata, ]elina [i morcovul.

Chiar dac` este o specie foarte exigent` la sol [i condi]iile de nutri]ie, nu su- Aten]ie port` administrarea direct` a compostului, acesta sensibilizånd plantele [i depreciind calitativ produc]ia. Sisteme de cultur` Prazul se cultiv` prin r`sad care se planteaz` manual cu plantatorul pe teren modelat cu dou` rånduri pe brazd`.

Fig. 14 – Plantarea manual` a prazului Distan]a \ntre plante pe rånd: 7-10 cm; Densitate: 175-210 mii plante/ha GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Descrierea afacerii

Cultura legumelor din familia Amaryllidaceae

Cultura prin sem`nat direct este practic imposibil` datorit` \mburuien`rii Aten]ie concomitente cu r`s`rirea tinerelor plante. Nu exist` mijloace eficiente \n agricultura ecologic` pentru combaterea acestor buruieni. Producerea r`sadului R`sadul se produce \n r`sadni]e semicalde, \n solarii sau \n cåmp, \n locuri ad`postite unde se seam`n` \n jurul datei de 10 aprilie. Se seam`n` 10-15 g semin]e pe m2, din care se pot ob]ine 1.5002.000 de r`saduri sortate. Dup` o perioad` de 45-50 de zile de la sem`nat, cånd r`sadul ajunge la 15-20 cm \n`l]ime, 3-4 frunze adev`rate [i 3-4 mm diametrul tulpinii, este apt pentru plantare. Se seam`n` o suprafa]` de 100-150 m2 (1,5-2 kg s`mån]`) pentru un ha de cultur`. |n vederea plant`rii, r`sadul se recolteaz`, se sorteaz` [i se fasoneaz` (r`d`cinile se scurteaz` la 5-6 mm, iar frunzelor li se \ndep`rteaz` vårfurile), dup` care se mocirle[te bine pentru a evita deshidratarea. R`sadul trebuie s` se planteze imediat [i \n nici un caz s` nu r`mån` de pe o zi pe alta. Perioada de plantare se extinde din ultima decad` a lunii mai pån` \n prima decad` a lunii iunie. Soiuri de praz recomandate Denumire soi

Produc]ia (t/ha)

C`mus

20-25

Axima

25-30

Perioada de recoltare septembrie – octombrie septembrie – noiembrie

Caracteristici tulpin`

Alungit`

verde-g`lbui

Rezisten]` la p`strare foarte bun`

Alungit` alb

str`lucitor

foarte bun`

Form`

Culoare

Lucr`ri de \ntre]inere Combaterea buruienilor se realizeaz` prin pra[ile mecanice (1-2) [i manuale (2-3). Sfatul nostru La ultima pra[il` manual`, calendaristic \n luna august, este recomandat s` se fac` un bilonat al råndurilor de praz, \n acest fel por]iunea de tulpin` etiolat` se va m`ri [i va spori astfel calitatea produc]iei finale. Cu toate c` pot interveni atacuri de boli [i d`un`tori, la densit`]ile recomandate [i cu respectarea asolamentului nu vor exista pagube economice. Pentru \ndep`rtarea d`un`torilor, asocierea cu morcov sau ]elin`, un rånd pe mijlocul brazdei este benefic`. Nu necesit` alte lucr`ri speciale. Recoltarea Produc]ia, destinat` depozit`rii [i conserv`rii pentru consum e[alonat \n perioada de iarn`, se recolteaz` toamna tårziu manual, prin smulgere sau cu ajutorul unei cazmale, sau semimecanizat, cu dislocatorul de r`d`cinoase sau cu un plug f`r` corman`. Plantele dislocate se fasoneaz` prin scurtarea r`d`cinilor [i a vårfului frunzelor, apoi se leag` \n snopi con]inånd 12-15 plante.

Produc]ia astfel preg`tit` se depoziteaz` fie \n spa]ii special amenajate (depozite Aten]ie frigorifice), fie \n beciuri sau alte ad`posturi \n care temperatura s` nu coboare sub -20C. Prazul se poate, de asemenea, stratifica (\nsiloza) \n [an]uri unde se acoper` cu nisip [i de unde se scoate pe m`sura consumului. 92

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cultura legumelor din familia Amaryllidaceae

Descrierea afacerii

USTUROIUL (Allium sativum L.) Denumiri strìne: – Englez` – Garlic – Francez` – Ail – German` – Knoblauch – Italian` – Aglio Usturoiul se consum` atåt ca plant` tån`r` – frunze, tulpin` fals` [i bulb – \nainte de formarea c`p`]ånii propriu zise (stufat), cåt [i ca bulb uscat (c`p`]ån`). Este o legum` cunoscut` [i recunoscut` din antichitate ca medicament al ]`ranului. Egiptenii l-au divinizat, iar muncitorii care au cl`dit piramidele primeau zilnic un c`]el de usturoi, pentru calit`]ile antiseptice [i tonifiante ale acestuia. Evreii, grecii [i romanii \l considerau un panaceu universal. Efectele recunoscute [i ast`zi de antiseptic intestinal [i pulmonar, bacteriostatic [i bactericid, hipotensor (vasodilatator) [i tonic, \l fac prezent \n numeroase medicamente, fiind una dintre legumele-medicament cele mai studiate [tiin]ific, clinic [i empiric. |n acela[i timp este [i o legum` foarte valoroas` nu numai prin caracterul sù condimentar – de altfel cel mai apreciat – ci [i prin con]inutul \n glucide, proteine, vitamine [i principii active care \l fac foarte valoros \n gastronomie. Originea [i aria de r`spåndire Usturoiul este original din Asia Central`, formele actuale provenind din dou` centre secundare: China [i Bazinul Mediteranean. Se cultiv` \n toat` lumea, fiind o legum` care intr` \n gastronomia tuturor popoarelor. |n ultimii ani, China a devenit cel mai mare produc`tor mondial de usturoi, calitatea excep]ional` a acestuia f`cåndu-l s` p`trund` pe toate pie]ele Europei [i nu numai. {i la noi se poate cultiva practic \n toate zonele agricole ale ]`rii, cu condi]ia asigur`rii unor soluri convenabile ca stare fizic` [i sanitar` (soluri u[oare [i libere de nematozi). Exist` \ns` bazine consacrate de cultur` a usturoiului r`spåndite \n toat` ]ara: Cop`lù [i R`chiteni \n Moldova, Råmniceni [i D`r`[ti \n Muntenia, Valea Amaradiei \n Oltenia, Cenad \n Banat etc. Particularit`]ile biologice ale plantei Usturoiul este o specie care a pierdut de mult aptitudinea de a forma flori fertile [i semin]e pentru reproducere, \nmul]irea fiind exclusiv vegetativ` (din c`]ei sau din bulbi). Chiar dac` accidental apar tije florifere, acestea au flori sterile care uneori sunt \nlocuite de bulbi care pot participa la \nmul]irea vegetativ`. Bulbul usturoiului este compus din mai mul]i lobi (6-14) numi]i c`]ei, totalitatea acestora pe platoul cu r`d`cini constituind o c`p`]ån`. Culoarea c`p`]ånii este dat` de culoarea foliolelor acoperitoare care poate fi alb` sau violet`. Exigen]e agro-pedo-climatice Usturoiul este o specie destul de rustic` \n ceea ce privesc preten]iile fa]` de temperatur`, diversele variet`]i cultivate la noi putånd rezista [i la temperaturi de -200C, f`cånd astfel posibil` plantarea din toamn`. Cu toate acestea, rezultate bune se ob]in \n zonele mai calde (Muntenia, Oltenia [i Banat) unde produc]iile sunt mai sigure [i de calitate mai bun` decåt \n zonele foarte reci. Sistemul superficial de \nr`d`cinare \l face sensibil la umiditatea din stratul arabil de sol mai ales \n perioadele secetoase, de aceea r`spunde favorabil irigatului cu doze mici de ap` (100-150 mc/ha) [i repetat de cåte ori se consider` necesar. GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Descrierea afacerii

Cultura legumelor din familia Amaryllidaceae

Usturoiul nu suport` umbra, iar exigen]ele fa]` de sol sunt destul de mari mai ales fa]` de \nsu[irile fizice ale acestuia. Sunt preferate solurile luto-nisipoase fertile cu pH cuprins \ntre 6,5 [i 7,5. Sfatul nostru Nu este recomandat` aplicarea compostului \n anul de cultur` deoarece influen]eaz` negativ calitatea produc]iei. Este bine ca acesta s` se aplice culturii premerg`toare. |n general nu se cultiv` \n asocia]ie cu alte specii. Are un efect defavorabil asupra leguminoaselor (maz`re sau fasole). Locul \n asolament Respectarea rota]iei este deosebit de important` mai ales datorit` posibilit`]ii atacului unor d`un`tori telurici – nematozi (Ditilenchus dipsaci). Timpul de revenire pe aceea[i sol` este de minimum 4 ani. Specii premerg`toare bune: tomate, vinete, varz`, conopid` care au primit compost. Este o bun` premerg`toare pentru: cereale [i bost`noase. Sisteme de cultur` Se cultiv` prin plantarea manual` a bulbilor pe brazde \n`l]ate cu 3 rånduri pe brazd`.

Fig. 15 – Plantarea manual` a usturoiului Distan]a \ntre plante pe rånd: 5-6 cm; Densitate: 350-450 mii plante/ha

Soiuri de usturoi recomandate Denumire Timpurietate Produc]ie Caracteristici bulb soi posibil` (t/ha) Form` Culoare Greutate (g) Usturoi de prim`var` De D`r`[ti Semitimpuriu 4-5 Globulos piramidal Alb roz 25-30 De Cenad Semitårziu 5-7 Globulos asimetric Alb 30-35 Usturoi de toamn` De Moldova Semitårziu 6-8 Globulos Alb 40-45 Usturoi Rocambole (de Egipt) De Bucovina Tårziu 10-12 Globulos turtit Alb-cenu[iu 60-70 Preg`tirea materialului s`ditor Pentru toate grupele de soiuri se dasfac c`p`]ånile de usturoi, se aleg numai c`]eii exteriori, s`n`to[i, \nveli]i \n foliole pergamentoase. C`]eii centrali se elimin` [i se dau \n consum. Necesarul de material s`ditor depinde de m`rimea c`p`]ånilor, respectiv a c`]eilor sorta]i [i poate varia \ntre 500 [i 900 kg/ha. 94

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cultura legumelor din familia Amaryllidaceae

Descrierea afacerii

Perioada de plantare [i necesarul de material s`ditor Grupa de soiuri

Usturoi de toamn` Usturoi Rocambole Usturoi de prim`var`

Necesar de material s`ditor sortat (kg) 400-500 700-800 350-450

Perioada de plantat

septembrie-octombrie septembrie-octombrie martie-aprilie

Periaoda de recoltare iulie iulie-august iulie-august

Lucr`ri de \ntre]inere Combaterea buruienilor [i mobilizarea stratului superficial de sol, lucr`ri foarte importante, se realizeaz` mecanic (cultivator) de 2-3 ori [i manual de 1-2 ori, astfel \ncåt cultura, s` fie curat` de buruieni [i stratul superficial de sol \n care se dezvolt` c`p`]åna, s` fie \n permanen]` afånat. Irigatul se efectueaz` numai \n caz de secet` avansat`, cu cantit`]i relativ mici de ap` (100150 mc/ha) pentru a se evita b`ltirile.

|n cazul excesului de umiditate poate s` apar` \n vetre sau pe suprafa]` mai Aten]ie mare, un atac de putregai cenu[iu (Botritis sp.), boal` greu de comb`tut chiar [i \n agricultura conven]ional`. Se recomand` un tratament repetat la sol cu decoct de Coada calului (Equisetum arvense). Recoltatul Opera]iunea de recoltare se efectueaz` cånd plantele au ajuns la maturitatea de consum, care corespunde, \n general, cu \ng`lbenirea frunzelor [i \nmuierea tulpinilor.

Momentul trebuie urm`rit cu aten]ie deoarece \nmuierea complet` a tulpinii Aten]ie face imposibil` recoltarea manual` sau semimecanizat` (dislocator mecanic [i desprindere manual`), pierderile putånd deveni considerabile, \n acest caz. Este preferat` recoltarea mai timpurie, cånd vårful frunzelor a \nceput s` se \ng`lbeneasc`. Calendaristic recoltarea se face \n lunile iulie-august (\n func]ie de soi). C`p`]ånile se las` pe cåmp expuse la soare pentru uscare timp de 5-7 zile, dup` care se sorteaz`, se fasoneaz` [i se depoziteaz` \n l`di]e mici \n vederea maturiz`rii complete. Sfatul nostru Pentru uz casnic sau atunci cånd se dispune de mån` de lucru este bine s` se confec]ioneze cununi \mpletite de usturoi, fiind o form` foarte bun` pentru p`strare [i prezentare. Usturoiul plantat din toamn`, cu c`p`]ånile mai mari, se p`streaz` mai pu]in decåt usturoiul ob]inut din culturi de prim`var`.

USTUROIUL ROCAMBOLE (Allium scoroprasum L. – Usturoiul de Egipt) Datorit` faptului c` este rezistent la ger se poate planta din toamn` atåt sub form` de c`]eii cåt [i ca bulbi rezulta]i din inflorescen]a. Specific usturoiului Rocambole este faptul c` \nc` din prim`var` pornesc tijele florifere purt`toare de bulbi. Recolta]i \n iulie-august, bulbii se pot sem`na la sfår[itul lui septembrie – \nceputul lui octombrie, \n anul urm`tor ob]inåndu-se ni[te bulbi mici (un arpagic – 8-15 mm diametru), bun pentru reproducere sau pentru industrializare (past` sau praf de usturoi). GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Descrierea afacerii

Cultura legumelor din familia Apiaceae

CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA APIACEAE (Umbeliferae) Este o familie destul de eterogen`. Cuprinde atåt specii exigente fa]` de c`ldur` precum: ]elina [i feniculul, cåt [i specii provenind din zone mai reci: morcov, p`stårnac sau p`trunjel. ✓ {i exigen]ele \n azot sunt variabile, mai mari la ]elin` [i fenicul [i mai mici la celelalte r`d`cinoase. ✓ Umbeliferele sunt legume bogate \n vitamine, morcovul \n caroten (provitamina A), p`trunjelul [i feniculul \n vitamina C. ✓ Respectarea tehnicilor de cultur` [i a asolamentului specific permite ob]inerea unor rezultate bune \n cultura ecologic`. ✓

MORCOVUL (Daucus carota L.) Denumiri str`ine: – Englez` – Carrot – Francez` – Carotte – German` – Karotte, Mohre – Italian` – Carota Morcovul se cultiv` pentru r`d`cina sa pivotant`, \ngro[at`, care \nmagazineaz` rezerve de zaharuri [i vitamine, \n special provitamina A – β-carotenul (11.000 U.I.). Se consum` \n stare crud`, fiart`, pr`jit`, semiconservat` sau conservat`. Se poate consuma [i ca suc natural, simplu sau \n amestec cu alte sucuri de legume sau fructe (mere, ]elin` etc.), proasp`t sau conservat. Morcovul este una din cele mai pre]ioase legume \n alimenta]ia s`n`toas` a omului [i chiar a animalelor pentru aportul de vitamine, s`ruri minerale [i zaharuri asimilabile (3-7% levuloz` [i dextroz` direct asimilabile). Originea [i aria de r`spåndire Cele peste 20 de specii de Daucus sunt r`spåndite aproape pe tot globul, \n zone colinare, pe cåmpii [i pe v`ile råurilor. Daucus carota este r`spåndit` din zona mediteranean` pån` \n Afganistan, de unde s-a r`spåndit \n China [i Japonia. Primele soiuri cunoscute sunt de origine relativ recent`. De exemplu soiul Nantes a fost ob]inut de Vilmorin \n anul 1864, iar soiul Carotte de Paris abia \n 1888. Progresele realizate \n genetic` au dus la ob]inerea de hibrizi F1, fapt ce a \mbun`t`]it substan]ial, calitativ [i cantitativ, produc]ia de morcov. Morcovul se cultiv` \n \ntreaga lume, iar la noi se pot realiza culturi eficiente \n toate zonele agricole ale ]`rii. Particularit`]ile biologice ale plantei Este o specie bienal` care \n primul an formeaz` o rozet` de frunze [i o r`d`cin` pivotant` tuberizat`, consumabil`, iar \n al doilea an o tulpin` florifer` de 1,0-1,5 m \n`l]ime. Semin]ele (de fapt fructul – achen`) germineaz` dup` 10-14 zile, men]inåndu-[i facultatea germinativ` timp de 3-4 ani. |ntr-un gram intr` 800-900 de semin]e f`r` peri[ori (polizate).

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cultura legumelor din familia Apiaceae

Descrierea afacerii

Exigen]e agro-pedo-climatice Specie bine adaptat` climatului temperat, prefer` soluri medii fertile, structurate, cu textur` nisipo-lutoas`, profunde, bine drenate. Rezultate \n agricultur` ecologic` Morcovul permite ob]inerea unor bune rezultate \n cultura ecologic`, atunci cånd calit`]ile fizice native ale solului o permit (textur` nisipoas`). Respectarea strict` a asolamentului. Nu se administreaz` amendamente organice (compost) \n anul de cultur`. Se cultiv` asociat cu bulboasele (ceap` sau praz), se evit` astfel reciproc atacul mu[tei morcovului [i a cepei. Sisteme de cultur` |n culturile comerciale, morcovul se cultiv` prin sem`nare \n cåmp pe teren modelat mecanic. Pe suprafe]e mici, \n gospod`rii familiale, sem`natul se face pe brazde preg`tite manual. Soiuri de morcov recomandate Denumire soi Nantes Red Core

Num`r de zile pån` la recoltat 90-110 110-120

Caracteristici r`d`cin` Greutate Form` medie (g) 95-110 Cilindric` 120-150 Tronconic`

Rezisten]` la p`strare

Poten]ial de produc]ie (t/ha)

foarte bun` foate bun`

20-25 20-25

Perioada de \nfiin]are a culturii |n func]ie de zona geografic` [i destina]ia culturii, se poate sem`na \n urm`toarele perioade: Destina]ia culturii Produc]ie timpurie [i de var` Produc]ie timpurie [i de var` Pentru p`strare

Perioada de sem`nat septembrieoctombrie februariemartie mai-iunie

Norm` de Perioada de s`mån]` (kg/ha) recoltat 7-8 iunie-iulie

Observa]ii \n sudul ]`rii

5-6

iulie-august

\n toat` ]ara

5-6

septembrie-octombrie

\n toat` ]ara

Este recomandat ca sem`natul s` se fac` pe teren modelat \n brazde \n`l]ate. Se evit` astfel stagn`rile de ap` \n exces care depreciaz` produc]ia. Se prefer` schema cu 3 rånduri pe brazd` pentru a facilita lucr`rile de combatere mecanic` sau manual` a buruienilor [i pentru realizarea unui mediu de cultur` mai bine aerat. Dac` este cazul, se realizeaz` r`ritul pe rånd la distan]a de 1,5-2,0 cm \ntre plante.

Fig. 16 – Schem` de sem`nat a culturii de morcov Distan]a \ntre plante pe rånd: 4-4,5 cm; Densitate: 650-700 mii plante/ha GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Descrierea afacerii

Cultura legumelor din familia Apiaceae

Lucr`ri de \ntre]inere Dac` se asigur` o bun` r`s`rire a plantelor, exigen]a morcovului fa]` de \ntre]inere este medie, neexistånd lucr`ri deosebite. Combaterea buruienilor se face numai mecanic sau manual, totodat` realizåndu-se [i afånarea solului \ntre rånduri. Combaterea bolilor [i d`un`torilor – dac` se respect` cu stricte]e asolamentul nu apar probleme deosebite. Pentru evitarea atacului de musc` a morcovului (Psila rosae) se recomand` asocierea cu legume bulboase (ceap` sau praz) sau intercalarea de plante de lavand` sau pelin printre plantele de morcov. |n cazul culturilor comerciale, asocierea se poate realiza prin plantarea råndului din mijlocul brazdei cu arpagic sau cu r`sad de ceap` sau praz. La apari]ia mu[telor se mai pot face tratamente cu infuzii de plante puternic mirositoare (pelin, foi de ceap`, usturoi sau frunze de ceap` peren`). Suprafe]ele mai mici pot fi acoperite cu plas` antiinsecte (insect – proof) \n timpul perioadei de zbor a mu[telor (mai-iunie). Atacul de Alternaria sau de f`inare care se manifest` uneori pe frunze, \n lunile augustseptembrie, poate fi limitat atunci cånd se apreciaz` c` aduce pagube, printr-un tratament de acoperire cu zeam` bordelez` 0,2% + sulf micronizat 0,2%. Recoltarea |n func]ie de epoca de sem`nat [i destina]ia culturii, recoltarea se poate e[alona de la sfår[itul lunii iunie pån` la sfår[itul lunii noiembrie. R`d`cinile de morcov se pot p`stra \n depozite climatizate (2-40C) sau \n silozuri semi\ngropate.

P~STÅRNACUL (Pastinaca sativa L.) Denumiri str`ine: – Englez` – Parsnip – Francez` – Panais – German` – Pastinake, Pastinak – Italian` – Pastinaca P`stårnacul se cultiv` pentru r`d`cina sa tuberizat`, fusiform`, care se utilizeaz` \n arta culinar` ca aliment condiment. Este o valoroas` legum` medicament, cu efecte diuretice, antitoxice [i antireumatismale. Se utilizeaz` \n supe [i ciorbe. Originea [i aria de r`spåndire Planta este originar` din Europa unde cre[te spontan \n zonele umede. Se cultiv` \n toate zonele agricole din Romånia. Particularit`]ile biologice ale plantei P`stårnacul este o plant` bianual` care, \n primul an, realizeaz` o rozet` viguroas` de frunze penate, cu foliole ovale sau alungite, lucioase pe partea superioar` [i pubescente pe partea inferioar`, [i o r`d`cin` fusiform` viguroas`, alb`-murdar sau alb-g`lbuie simpl` sau ramificat`, acoperit` cu multe lenticele care dau r`d`cinii un aspect neregulat. Pulpa r`d`cinii este alb-g`lbuie, suculent` [i nutritiv`. Gustul este specific [i u[or picant. |n anul al doilea, planta formeaz` o tulpin` florifer`, \nalt` de 0,8-1,5 m, cu flori galbene grupate \n umbele. 98

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cultura legumelor din familia Apiaceae

Descrierea afacerii

S`mån]a (fructul) este o achen` lenticular`, aripat`, care prin frecare degaj` un miros caracteristic. S`mån]a \[i pierde relativ repede facultatea germinativ` dup` maximum 2 ani. |ntr-un gram intr` 180-200 de semin]e. Exigen]e agro-pedo-climatice Specie deosebit de rustic`, mai rezistent` la temperaturi sc`zute decåt morcovul. Semin]ele de p`stårnac germineaz` la 1-20C, fapt ce permite sem`natul din toamn`. Prezint` exigen]e minime fa]` de sol, ob]inåndu-se rezultate bune atåt pe soluri nisipoase, cåt [i pe cele argiloase. Prefer` \ns` solurile permeabile, humifere. Rezultate \n agricultura ecologic` Specie foarte bine adaptat` pentru realizarea unor produc]ii ecologice f`r` nici un risc. Pentru rezultate bune trebuie s` se respecte cu rigurozitate asolamentul.

Chiar dac` prefer` soluri fertile, nu se administreaz` direct compost Aten]ie deoarece poate provoca ramificarea r`d`cinilor. Se asociaz` favorabil cu legume bulboase (ceap` sau praz). Reac]ioneaz` bine \n asocia]ia cu coriandru. |n s`mån]a destinat` sem`natului se amestec` 150-200 g de s`mån]` coriandru pentru un hectar de p`stårnac. Se \ndep`rteaz` \n felul acesta mu[tele specifice care pot fi d`un`toare. Sisteme de cultur` Se seam`n` \n cåmp pe teren modelat \n brazde \naltate. Soiuri cultivate de p`stårnac Denumire soi Alb lung Rotund Semilung

Perioada de vegeta]ie 145 130 145

Greutate (g) 180-200 120-150 150-200

Caracteristici r`d`cin` Poten]ial produc]ie Form` Culoare (t/ha) Fusiform Alb-g`lbui 35-40 Rotund Alb murdar 30-35 Fusiform \ngro[at Alb-g`lbui 35-40

Perioade de \nfiin]are a culturii Specifica]ia Sem`nat din toamn` Sem`nat de prim`var` Sem`nat de var`

Perioada calendaristic` octombrie-noiembrie februarie-martie mai-iunie

Norm` de s`mån]` Perioada de recoltat (kg/ha) 6-7 septembrie-octombrie 4-5 octombrie-noiembrie 5-6 februarie-martie

Schema de \nfiin]are a culturii Cultura se realizeaz` pe brazde \n`l]ate cu 2 rånduri pe brazd`, conform schemei urm`toare. Schema men]ionat` permite o foarte bun` \ntre]inere mecanic` a culturii cu un cultivator, frez` sau motocultor.

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Descrierea afacerii

Cultura legumelor din familia Apiaceae

Fig. 17 – Schem` de \nfiin]are a culturii de p`stårnac Distan]a \ntre plante pe rånd: 5-6 cm; Densitate: 550-600 mii plante/ha

Lucr`ri de \ntre]inere Combaterea buruienilor se realizeaz` numai mecanic sau manual. Este preferabil s` se execute mai mult lucr`ri mecanice \ntrucåt con]inutul frunzelor verzi de p`stårnac este alergic pentru unii oameni. Lucr`rile manuale trebuiesc executate mai ales cånd plantele sunt mici (\n prima parte a vegeta]iei). Odat` cu pra[ilele manuale se execut`, dac` este cazul, [i o r`rire a plantelor pe rånd la 5-6 cm, astfel \ncåt r`d`cinile s` se poat` dezvolta normal f`r` a fi deformate. Dac` se constat` un atac deosebit de man` (Plasmopara pastinacae) sau mai frecvent de p`tare a frunzelor (Cercospora apii) se pot face 1-2 tratamente cu produse cuprice: zeam` bordelez` 0,5%, Kocide 0,2%, Funguran 0,3%. Recoltarea P`stårnacul se recolteaz` toamna tårziu, cu pu]in \nainte de venirea iernii. Sem`n`turile de var` pot fi l`sate peste iarn` \n cåmp \n vederea recolt`rii lor \n prim`vara urm`toare. Se recolteaz` cu dislocatorul, mai cu seam` p`stårnacul lung [i semilung.

{i la recoltare, contactul cu frunzele poate duce la apari]ia unor erup]ii aler- Aten]ie gice pe corp sau pe måinii de aceea este bine s` se foloseasc` m`nu[i [i haine de protec]ie. Se p`streaz` \n depozite climatizate (2-40C), beciuri sau silozuri semi \ngropate. Sfatul Soiurile cu r`d`cina lung` (lung alb [i semilung) se recolteaz` relativ greu, nostru r`d`cina rupåndu-se. De aceea sunt preferabile soiurile cu r`d`cina mai scurt`, soiul Rotund, a c`rui r`d`cin` se recupereaz` integral.

100

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cultura legumelor din familia Apiaceae

Descrierea afacerii

P~TRUNJELUL DE R~D~CIN~ (Petroselinum crispum var. tuberosum (Beruh) Crov.) Denumiri str`ine: – Englez` – Parsley – Francez` – Persil – German` – Petersilie – Italian` – Prezzemolo P`trunjelul se cultiv` pentru r`d`cinile sale tuberizate cu con]inut ridicat de vitamine, s`ruri [i principii biologic active, precum [i pentru frunzele aromate, folosite \n buc`t`ria multor popoare pentru condimentarea månc`rurilor. Exist` [i un p`trunjel de frunz` cu o rozet` mare, abundent`, de frunze cre]e (gofrate) sau netede. P`trunjelul este o legum` medicament precum usturoiul, ceapa, morcovul etc., fiind considerat de unii speciali[ti (L. Raudoin, P. Fournier) ca unul din cele mai pre]ioase alimente de securitate pe care natura l-a pus cu generozitate la dispozi]ia speciei umane. Con]inutul ridicat de apiol (ulei eteric), vitaminele A, B, C, fier, calciu, fosfor, magneziu, natriu, potasiu, iod, cupru, mangan, sulf [i uleiuri esen]iale, fac din p`trunjel o adev`rat` min` de s`n`tate. P`trunjelul este de 4 ori mai bogat \n vitamina C decåt portocalele. Cu 20 g de p`trunjel, se asimileaz` 48 mg vitamina C (necesar 75 mg/zi) [i 12 mg provitamina A (de 4 ori mai mult decåt necesarul zilnic 3-4 mg). Originea [i aria de r`spåndire P`trunjelul \[i are originea \n Sudul Europei [i \n Africa Meridional` unde cre[te \n stare spontan`. Folosirea p`trunjelului (petroselinon) este semnalat` de Dioscoride, Plinius [i al]i agronomi antici. Columella semnaleaz` dou` variet`]i de p`trunjel: una cu frunze mari [i alta cu frunze cre]e. P`trunjelul se poate cultiva \n toate zonele agricole ale ]`rii noastre. Particularit`]ile biologice ale plantei P`trunjelul este o plant` bienal`, \n primul an formeaz` o rozet` bogat` de frunze [i o r`d`cin` alb`-g`lbuie, fusiform`, tuberizat`, specific`. R`d`cina de p`trunjel este mai pu]in dezvoltat` decåt cea de morcov. Frunzele de p`trunjel sunt tripenate, cu foliole lucioase, din]ate adånc, netede sau cre]e (frizate). |n al doilea an, formeaz` o tij` florifer` de 0,7-1,2 m \n`l]ime, dreapt`, muchiat`, cu flori grupate \n umbele. Fructul (s`mån]a) este o diachen` care la maturitate se desparte \n dou` achene de culoare verde-cenu[iu, cu miros specific. Semin]ele \[i men]in germina]ia 2-3 ani. |ntr-un gram intr` 700-850 de semin]e. Semin]ele de p`trunjel germineaz` greu, numai dup` o perioad` de postmaturare [i dup` 2530 de zile de la sem`natul \n cåmp. Exigen]e agro-pedo-climatice P`trunjelul nu prezint` exigen]e deosebite fa]` de condi]iile pedoclimatice. La amplasarea culturii trebuie s` se ]in` cont de urm`toarele aspecte: ● p`trunjelul de r`d`cini prefer` soluri permeabile, u[oare, de textur` nisipo-lutoas` sau luto-nisipoas`, numai \n aceste condi]ii formeaz` o r`d`cin` normal` neramificat` [i nedeformat`; GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

101

Descrierea afacerii

Cultura legumelor din familia Apiaceae

p`trunjelul de frunz`, mai ales cel cu frunza gofrat` (crea]`) trebuie amplasat pe terenuri mai grele, luto-argiloase, deoarece pe soluri nisipoase particulele de nisip sunt re]inute \n frunze [i depreciaz` calitatea culinar` a acestora; ● p`trunjelul este o specie foarte bine adaptat` condi]iilor climatice din zona temperat`, r`d`cinile rezistånd foarte bine peste iarn` \n sol. ●

Rezultate \n agricultura ecologic` Cu certitudine, p`trunjelul de frunz` sau de r`d`cin` este o legum` care se comport` foarte bine \n condi]ii de agricultur` ecologic`, fiind o specie rustic`, bine adaptat` condi]iilor din ]ara noastr`, f`r` probleme deosebite privind atacul bolilor [i d`un`torilor. Pentru rezultate bune trebuie s` se respecte cu stricte]e locul \n asolament. Este bine ca terenul s` prezinte un grad redus de \mburuienare. Exist` pericolul ca \n perioada dup` sem`nat p`trunjelul s` fie acoperit de buruieni deoarece r`sare greu (dup` 25-30 zile); Preg`tirea terenului pentru sem`nat trebuie f`cut` cu aten]ie - m`run]it, uniformizat – deoarece s`mån]a este mic` [i perioada de germina]ie este mare. P`trunjelul se asociaz` favorabil cu tomatele [i sparanghelul. Sisteme de cultur` La noi \n ]ar` se cultiv` practic un singur soi de p`trunjel de r`d`cin`, soiul Zaharat, care formeaz` \n primul an o rozet` de frunze destul de abundent` [i dezvoltat` ca habitus (45-50 cm) \n`l]ime. R`d`cina alb-g`lbuie este conic alungit`, are o greutate de 150-200 g [i o lungime de 20-22 cm. Perioada de vegeta]ie la p`trunjelul Zaharat este de 145-150 zile, iar poten]ialul de produc]ie de 25-30 t/ha. Perioada de \nfiin]are a culturii |n principiu, cultura de p`trunjel se \nfiin]eaz` prim`vara cåt mai devreme posibil (\n mustul z`pezii), norma de s`mån]` fiind de 3-5 kg/ha. Sem`natul extratimpuriu este obligatoriu cel pu]in din urm`toarele motive: ● se profit` de apa din sol, eventuala secet` putånd afecta grav germina]ia, iar irigatul poate realiza o crust` a solului care deranjeaz` germina]ia; ● datorit` perioadei mari de germina]ie a semin]ei, se evit` r`s`rirea simultan` cu buruienile care pot compromite cultura; ● \n func]ie de tradi]ia local`, sem`natul se mai poate realiza [i toamna tårziu (\n pragul iernii) astfel \ncåt r`s`ritul s` aib` loc prim`vara devreme, norma de s`mån]` fiind de 5-7 kg/ha. Schema de \nfiin]are a culturii Se recomand` sem`natul pe teren modelat cu 3 rånduri pe brazd`, conform schemei urm`toare.

102

Fig. 18 – Schem` de \nfiin]are a culturii de p`trunjel Distan]a \ntre plante pe rånd: 4-4,5 cm; Densitate: 650-700 mii plante/ha GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cultura legumelor din familia Apiaceae

Descrierea afacerii

|n sistem gospod`resc se pot adopta [i scheme cu 4 rånduri pe brazd`, numai \n m`sura \n care se poate asigura \ntre]inerea exclusiv manual` a culturii. Lucr`ri de \ntre]inere Dac` se asigur` o bun` r`s`rire, cultura p`trunjelului nu implic` lucr`ri deosebite. Combaterea buruienilor se face numai mecanic sau manual de cåte ori se consider` c` este nevoie (3-4 ori). Important este ca aceast` lucrare s` se \nceap` devreme pentru a evita invazia culturii de c`tre primul val de buruieni. |n condi]ii normale nu este cazul s` se fac` tratamente de combatere a bolilor sau d`un`torilor. Pentru fortificare [i cre[tere vegetativ` se pot efectua tratamente foliare cu macerat de urzic` sau de t`t`neas` \ncepånd din faza \n care plantele au 8-10 frunze adev`rate. |n cazul \n care se recolteaz` frunzele, trebuie s` se p`streze o pauz` de 3-5 zile dup` tratamente pentru a nu se afecta calit`]ile gustative. Sfatul nostru Uneori este atacat de musca morcovului, de aceea se recomand` asocierea p`trunjelului cu specii de legume bulboase (ceap` sau praz). Se recomand` un irigat moderat mai ales \n prima parte a perioadei de vegeta]ie cu norme de irigat de 100-150 mc/ha.

Recoltarea Recoltarea p`trunjelului pentru r`d`cini se poate \ncepe \n luna septembrie, cånd produc]ia este destinat` consumului imediat sau \n lunile octombrie-noiembrie, cånd produc]ia este destinat` p`str`rii. Recoltarea se realizeaz` cu dislocatorul de r`d`cinoase sau manual cu un hårle]. R`d`cinile de p`trunjel se pot p`stra \n depozite climatizate (2-40C) sau \n silozuri semi\ngropate. R`d`cinile se pot men]ine [i \n cåmp peste iarn`, urmånd a se recolta prim`vara imediat ce timpul permite aceast` lucrare. Sfatul nostru Nu se recomand` recoltarea frunzelor la culturile destinate produc]iei de r`d`cini. Se poate delimita o suprafa]` de pe care s` se recolteze frunze e[alonat, r`d`cinile de pe aceast` suprafa]` nu mai au o dezvoltare normal`.

}ELINA DE R~D~CIN~ (Apium graveolens L. var. rapaceum (Mill) Gaud-Beaup) Denumiri str`ine: – Englez` – Celeriac – Francez` – Celeri rave – German` – Knollensellerie – Italian` – Sedano rapa Se cultiv` pentru r`d`cina sa nutritiv` [i bogat` \n vitamine [i s`ruri minerale. Frunzele ]elinei de r`d`cin` se folosesc la mur`turi, dat` fiind aroma deosebit` a acestora. }elina, de asemenea, este o legum`-medicament, con]inutul acesteia \n vitaminele A, B, C [i mai ales E, s`ruri minerale [i alte principii active (colin`, tirozin`, acid glutamic etc.), f`cånd din acesta un excelent remediu \n tonificarea organismului, \n ameliorarea asteniei sexuale, \n surmenaj, \n demineralizare etc. GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

103

Descrierea afacerii

Cultura legumelor din familia Apiaceae

Salata de ]elin` ras`, cu morcov [i mere este deosebit de nutritiv` [i reconfortant`. Este bine apreciat [i sucul de ]elin`, simplu sau \n amestec cu suc de mere, morcov sau portocale. Originea [i aria de r`spåndire }elina cultivat` provine din ]elina s`lbatic` (Apium graveolens silvestre) care cre[te spontan \n Sudul Europei, Orientul Mijlociu [i \n Africa de Nord. La \nceput (\n antichitate) ]elina a fost utilizat` ca plant` ornamental`, apoi \n Evul Mediu, ca plant` medicinal`, iar ca legum` condiment \ncepånd din secolul al XVI-lea. Se poate cultiva \n toate zonele agricole ale ]`rii noastre, cu respectarea restric]iilor impuse privind solurile humifere [i iriga]ia abundent`. Particularit`]ile biologice ale plantei }elina este o plant` bienal`. |n primul an formeaz` o rozet` de frunze [i o r`d`cin` tuberizat`, relativ rotund`, de culoare galben-albicioas` sau cafenie, de la baza c`reia pornesc r`d`cini fibroase, groase, de aceea[i culoare. |n al doilea an formeaz` o tulpin` florifer` de 0,8-0,9 m \n`l]ime, ramificat`. Inflorescen]a este o umbel`, iar florile sunt hermafrodite sau unisexuate de culoare alb`. Fructul (s`mån]a) este o diachen` care la maturitate se desface \n dou` achene. Semin]ele sunt foarte mici, un gram con]ine 2.500-3.000 de semin]e. Semin]ele \[i p`streaz` germina]ia timp de 4-5 ani [i germineaz` relativ greu, la un interval de 15-20 zile dup` sem`nat. Exist` [i o ]elin` de pe]iol la care depunerea substan]elor de rezerv` se realizeaz` \n pe]ioli. Ace[tia se consum` ca atare sau etiola]i. Exigen]e agro-pedo-climatice }elina este o specie relativ exigent` la condi]iile de cultur`. Rezultate bune se ob]in \ntr-un climat cald, umed, cultura nereu[ind atunci cånd nu se pot asigura exigen]ele de umiditate \n sol [i \n aer. Prefer` soluri organice, humifere, drenate, bogate \n substan]e nutritive, cu un pH cuprins \ntre 6,5 [i 6,8 [i cu o bun` capacitate de re]inere a apei. Rezultate \n agricultura ecologic` Cu toate c` este o specie relativ sensibil` la condi]iile de cultur`, ]elina poate da rezultate deosebit de favorabile \n agricultura ecologic`. Respectarea cu stricte]e a asolamentului este esen]ial` \n valoarea rezultatelor ob]inute (mai mult poate decåt la alte specii). Necesit` administrare de compost \n anul de cultur`. Necesit` condi]ii optime de irigare. Se asociaz` bine \n rånduri alternative cu salata, tomatele, prazul, ridichile, varza, feniculul [i fasolea oloag` (pitic`). Sisteme de cultur` Se cultiv` prin r`sad plantat \n cåmp pe teren modelat \n brazde \n`l]ate. Soiuri cultivate de ]elin` Denumire Timpurietate Produc]ie soi (t/ha) Alabaster Semitimpuriu 25-30 Victoria Tardiv 30-35 Bistri]a Semitardiv 35-40 104

Caracteristici r`d`cini Form` Culoare Greutate medie (g) Ovoid` Alb-cenu[iu 300-350 Tronconic` Alb-cenu[iu 300-350 Ovoid` Alb-crem 400-500 GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cultura legumelor din familia Apiaceae

Descrierea afacerii

Perioada de \nfiin]are a culturii

S`mån]a fiind foarte mic`, nu este posibil` sau eficient` cultura prin sem`nat Aten]ie direct \n cåmp. }elina se produce prin r`sad, de obicei repicat. Sem`natul \n pat nutritiv sau \n l`di]e umplute cu amestec nutritiv se face \n perioada 5-15 martie. R`sadul se repic` \n stadiul de 2-3 frunze \n cuburi nutritive, ghivece sau palete alveolare la 2 s`pt`måni de la r`s`rit. |n faza de r`sad, plantele de ]elin` nu au exigen]e deosebite fa]` de c`ldur` (16-180C) putånd rezista perioade scurte [i la temperaturi negative (-1 – -20C). La plantare, vårsta optim` a r`sadului trebuie s` fie de 45-50 de zile. Plantarea se face \n perioada 10-20 mai. Schem` de plantare Se recomand` schema cu 2 rånduri pe brazd`.

Fig. 19 – Schem` de plantare a ]elinei Distan]a \ntre plante pe rånd: 25-30 cm; Densitate: 47-52 mii plante/ha

Lucr`ri de \ntre]inere Combaterea buruienilor se realizeaz` numai mecanic sau manual (2-3 pra[ile). Dac` este nevoie la 5-7 zile dup` plantare se completeaz` golurile din cultur` cu r`sad din acela[i soi [i de aceea[i vårst` [i se irig` imediat. Irigarea culturii este o lucrare important`, ]elina fiind o specie foarte exigent` la ap`. Irigarea trebuie s` \nceap` imediat dup` plantare. }elina prefer` irigarea pe brazde. |n condi]ii de secet` se efectueaz` 5-7 iriga]ii, cu norme de 250-300 mc ap`/ha. Se ob]in rezultate foarte bune cånd ]elina se planteaz` pe malul canalelor secundare de iriga]ie. }elina r`spunde bine la administrarea de nutrien]i biologici (macerat de urzic` sau de t`t`neas`, Cropmax, Algifol etc.). Combaterea bolilor [i d`un`torilor se realizeaz` \n primul rånd prin respectarea cu stricte]e a regulilor de asolament (singura metod` de prevenire a atacului de putregai umed al r`d`cinilor – Erwinia carotovora – boal` devastatoare). Pentru combaterea alternariozei, septoriozei sau a manei se recomand` tratamente cu produse cuprice sau cu preparate din plante. Musca ]elinei sau musca morcovului care pot produce daune se pot diminua prin asociere cu legume bulboase sau prin tratamente \n perioada de zbor (mai-iunie), cu Neem, piretrin` sau alte produse admise. Recoltarea Ca [i la celelalte r`d`cinoase, [i ]elina se recolteaz` pentru consumul de toamn` \n perioada 15 septembrie-15 octombrie. Pentru depozitare se recolteaz` \n pragul iernii (octombrie-noiembrie). GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

105

Descrierea afacerii

Cultura legumelor din familia Asteraceae

R`d`cinile de ]elin` sunt foarte sensibile la temperaturi sc`zute.

Aten]ie

}elina se recolteaz` manual sau mecanic, se \ndep`rteaz` frunzele, iar r`d`cinile se mai las` 1-2 zile pentru zvåntat \n cåmp. Se p`streaz` \n depozite, \n silozuri sau \n beciuri aerisite.

CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA ASTERACEAE (Compositae) Familie cu specii eterogene al c`ror produs consumabil este foarte diferit – de la mugure etiolat la frunz`, pe]iol, r`d`cini tuberizate sau chiar tuberculi. ✓ Sunt specii f`r` exigen]e deosebite la fertilizare sau la c`ldur`. ✓ Legumele din familia Asteracae sunt rustice [i permit ob]inerea unor rezultate bune \n cultura ecologic`. ✓

ANDIVA (Cichorium intybus L.) Sinonime: Cicoare de Bruxelles sau cicoare Witloof. Denumiri strìne: – englez`: Bruxells Chicory – francez`: Endive, Chicorée de Bruxelles – german`: Bruxelles zicorie – italian`: Cicoria di Bruxelles Partea comestibil`, p`pu[a de andiv` este mugurele hipertrofiat, etiolat, ce se ob]ine prin for]area r`d`cinii mature. Andiva, ca legum` proasp`t` de iarn`-prim`var`, este bine apreciat` de consumatori pentru fr`gezimea [i savoarea sa, la aceasta adùgåndu-se [i \nsu[irile sale terapeutice date de faptul c` este o excelent` legum` de diet`, s`rac` \n principii nutritive (1-2% protein` [i 3-4% glucide), \ns` bogat` \n s`ruri minerale (205 mg/100 g potasiu) [i de asemenea bogat` \n oligoelemente [i vitamine. Seleniul pe care \l con]ine (0,013 g/100 g) \n sinergie cu vitamina E au un efect antioxidant evident, protejånd celulele de \mb`trånire [i avånd un rol protector \n apari]ia anumitor forme de cancer. Originea [i aria de r`spåndire Andiva este probabil una dintre cele mai recente legume luate \n cultur`. |n forma actual` se produce [i se consum` din 1850, cånd inspira]ia unui \ngrijitor de la Gr`dina Botanic` din Bruxelles l-a f`cut s` observe, sub o gr`mad` de frunze depozitate toamna peste cåteva r`d`cini de Cicoare de Magdeburg, apari]ia \n prim`var` a unor muguri etiola]i pe care guståndu-i i-a apreciat [i promovat. Moment de mare inspira]ie pentru c` tehnica de cultur`, dar mai ales calit`]ile noii legume s-au extins repede, mai \ntåi \n Belgia (de unde [i numele), apoi \n Fran]a [i }`rile de Jos. Progresele genetice care au f`cut posibil` ob]inerea p`pu[ilor f`r` strat de acoperire (Fran]a – 1970) au dat un nou impuls dezvolt`rii acestei culturi, ast`zi produc]iile ajungånd la cifre impresionante. Fran]a produce peste 250.000 t anual, este urmat` de Belgia cu 90.000 t [i Olanda cu 70.000 t. |n ]ara noastr`, cultura andivelor a ap`rut \n 1920-1925, adus` fiind de misionarii belgieni, care au concesionat industria din Moldova. A ap`rut astfel bazinul de cultur` a andivelor din Gherìe[ti Noi – Neam] (\n apropierea municipiului Roman), unde tradi]ia se men]ine [i \n zilele noastre. 106

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cultura legumelor din familia Asteraceae

Descrierea afacerii

Particularit`]i ecologice ale plantei La origine, andiva (Cicoarea de Bruxelles) este o specie peren`, ea se cultiv` \ns` ca plant` bienal` ce formeaz` \n primul an o r`d`cin` tuberizat`, conic alungit`, pivotant` cu o rozet` stråns` de frunze lanceolate, pe]iolate. |n al doilea an emite o tij` floral` de 1,4-1,8 m \n`l]ime, ramificat` cu flori de culoare albastr` (albe sau uneori roz) dispuse \n capitule. Fructul este o achen`, impropriu denumit` s`mån]`, \n form` de trunchi de piramid`. Greutatea a 1.000 de semin]e este de 1,25-1,80 g, \ntr-un gram fiind 500-800 de semin]e. Facultatea germinativ` este de 75-85% [i se men]ine timp de 3 ani. Partea comestibil` este un mugure etiolat, hipertrofiat de culoare crem-g`lbui, cu dimensiuni variabile (5-6 cm diametru, 12-18 cm lungime), ob]inut prin for]area \n condi]ii speciale a r`d`cinilor mature. Dac` ini]ial compactitatea mugurelui (p`pu[i) era dat` de presiunea pe care o exercita stratul de p`månt acoperitor, apari]ia \n anii ‘70 a primilor hibrizi ap]i s` produc` p`pu[i f`r` acoperire a revolu]ionat tehnica ob]inerii de andive. Exigen]e agro-pedo-climatice Andiva este o specie pu]in exigent` la calit`]ile agro-chimice ale solului, este \ns` necesar ca solul s` fie permeabil, profund [i \ntr-o bun` stare fizic` (structurat). Este o specie bine adaptat` condi]iilor climatice temperate, putåndu-se cultiva \n toate zonele legumicole ale ]`rii. Rezultate \n agricultura ecologic` Ob]inerea r`d`cinilor pentru for]are se poate realiza \n bune condi]iuni \n agricultur` ecologic` deoarece: – nu necesit` formule speciale de fertilizare preferånd soluri mai pu]in fertile; – nu este afectat` de boli sau d`un`tori, acestea putånd fi controlate cu mijloacele disponibile.

Sola destinat` culturii andivelor nu trebuie s` primeasc` amendamente orga- Aten]ie nice \n anul de cultur`, de preferat anterior cu 2-3 ani. Este obligatorie r`rirea plantelor pe rånd la 8-10 cm. Sisteme de cultur` Ciclul de produc]ie pentru ob]inerea „p`pu[ii“ comestibile cuprinde dou` etape: 1. ob]inerea unor r`d`cini tuberizate, s`n`toase, drepte, neramificate, cu un diametru la colet de 3-6 cm; 2. for]area r`d`cinilor la \ntuneric [i c`ldur` pentru dezvoltarea unui mugure terminal compact, mare, etiolat, turgescent, cu calit`]i gustative, culinare [i terapeutice deosebite.

Producerea r`d`cinilor de andive Scheme de \nfiin]are a culturii Se recomand` ca råndurile de plante s` fie orientate pe direc]ia nord-sud. Terenul va fi modelat \n brazde de 140 cm cu l`]imea la coronament de 96 cm.

Fig. 20 – Schem` de \nfiin]are a culturii de andive Densitate: 205.000-235.000 plante/ha

7-10 70 140

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

107

Descrierea afacerii

Cultura legumelor din familia Asteraceae

Soiuri recomandate Bacù 3 – soi semitimpuriu cu posibilit`]i de for]are cu [i f`r` acoperire, p`pu[ile fiind de dimensiuni medii. Zoom F1 – hibrid francez, cu o extins` perioad` de for]are (octombrie-februarie), se for]eaz` f`r` acoperire, p`pu[ile sunt mari, alb-g`lbui, bine formate [i compacte. Flash F1 – hibrid foarte timpuriu pentru for]are f`r` acoperire, perioada de for]are septembrie-decembrie. M`gura – soi semitimpuriu, f`r` acoperire, p`pu[i medii, for]are octombrie-martie. Perioade optime de \nfiin]are a culturii [i necesarul de s`mån]` Terenul trebuie s` fie foarte bine preg`tit, deoarece s`mån]a este mic` [i cu capacitate mic` de penetrare. Cu o sem`n`toare de precizie (Nibex) [i s`mån]` calibrat`, este suficient` o norm` de s`mån]` de 1,5 kg /ha. Cu SUP 21 [i s`mån]` normal` 3-4 kg/ha (4-5 kg/ha pentru culturile sem`nate la sfår[itul lunii mai [i \nceputul lunii iunie). |n acest caz devine obligatorie r`rirea plantelor. Sem`natul se face superficial, la 0,8-1,0 cm adåncime, cu tasarea ulterioar` a sem`n`turii. Dac` terenul nu este umed [i nu survine o ploaie \n primele 2-3 de zile, se irig` u[or, cu o aspersiune fin` [i o cantitate de 70-100 mc ap`/ha. Se va evita b`ltirea, care este foarte dùn`toare. Perioada de sem`nat este \n func]ie de soi [i de perioada \n care se preconizeaz` a se executa for]area. Necesar de s`mån]` [i perioade de sem`nat pentru andive Perioada Necesar de Perioada de Perioada de Specifica]ie de sem`nat s`mån]` (kg/ha) recoltat r`d`cini for]are a r`d`cinilor For]at timpuriu 1-5 mai 3-4 5-10 septembrie septembrie-noiembrie For]at semitimpuriu 10-15 mai 3-4 20 septembrie – octombrie-decembrie 10 octombrie For]at tårziu 25 mai-5 iunie 5-6 1-10 noiembrie noiembrie-martie Fertilizarea Solele cultivate cu andive pentru r`d`cin` nu se fertilizeaz` cu compost sau alte amendamente organice \n anul de cultur`. Fertilizarea organic` se execut` cu 2-3 ani anterior culturii. Un sol foarte fertil sau o amendare organic` direct` poate determina deformarea (ramificarea) r`d`cinilor sau \ngro[area exagerat` a acestora, fapt ce duce la deprecierea calit`]ii p`pu[ilor. Prevenirea [i combaterea bolilor [i a dùn`torilor Respectarea cu rigoare a rota]iei culturilor \n asolament, cu o revenire dup` 5-7 ani a r`d`cinoaselor, asigur` o bun` prevenire a atacului de boli de sol (mai ales a bacteriozelor). Unul sau maximum dou` tratamente \n timpul vegeta]iei cu un amestec de zeam` bordelez` 0,2% + sulf muiabil 0,2% previne [i localizeaz` principalele boli foliare ale andivelor. Al doilea tratament este bine s` se efectueze cu o s`pt`mån` \nainte de dislocarea r`d`cinilor. Irigarea culturii Exigen]ele fa]` de ap` sunt medii. Mai mari \n prima perioad` de vegeta]ie, datorit` ritmului slab de dezvoltare a sistemului radicular pån` \n luna august; apoi sunt suficiente precipita]iile normale din zona noastr` climatic`. La \nceput se irig` ori de cåte ori este nevoie, cu norme mici de udare – 100-150 m3/ha, iar \n august [i septembrie, numai \n caz de secet` excesiv`. Men]ion`m c` trebuie acordat` o aten]ie deosebit` evit`rii deshidrat`rii r`d`cinilor. 108

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cultura legumelor din familia Asteraceae

Descrierea afacerii

Alte lucr`ri de \ntre]inere Culturi asociate – andivele se asociaz` bine cu: ceapa, prazul, ridichile, maz`rea [i fasolea. R`rirea culturilor – lucrare foarte important`, se realizeaz` cånd plantele au 2-3 frunze adev`rate, concomitent cu prima pra[il` manual` pe rånd, asiguråndu-se o distan]` de 8-10 cm \ntre plante.

Este mai bine ca r`d`cinile s` fie mai rare decåt foarte dese.

Aten]ie

Combaterea buruienilor – se execut` mecanic (1-2 pra[ile mecanice) [i manual (1-2 pra[ile manuale). Recoltarea Recoltarea se face numai la maturitatea tehnologic`. Maturitatea tehnologic` a r`d`cinilor se atinge dup` 19-21 de s`pt`måni de vegeta]ie. Se consider` matur` o r`d`cin` care \n sec]iunea longitudinal` prin axul coletului prezint` o alveol` bine format`.

Fig. 21 – Aprecierea gradului de maturitate al r`d`cinilor andivelor

Recoltarea se realizeaz` cu un dislocator de r`d`cinoase, astfel se extrag r`d`cini cu lungimea minim` de 18-20 cm. |n vederea depozit`rii sau punerii la for]at, r`d`cinile se fasoneaz` [i se sorteaz`. Fasonarea, sortarea [i depozitarea r`d`cinilor Este important ca recoltarea r`d`cinilor s` se fac` atunci cånd ele au atins maturitatea tehnologic`. Numai astfel de r`d`cini sunt apte s` formeze un mugure terminal, mare, c`rnos [i bun pentru consum. Dup` recoltare (dislocare), r`d`cinile se fasoneaz` astfel: – la 3-4 zile dup` recoltare se \ndep`rteaz` (taie) frunzele de la 2-3 cm deasupra coletului (aten]ie s` nu se afecteze mugurele terminal); – se reface ruptura de la vårful r`d`cinii cu o t`ietur` la o lungime minim` de 15 cm [i maxim` de 25 cm. Criteriile de sortare a r`d`cinilor pentru for]are (depozitare) sunt: – se sorteaz` numai r`d`cini absolut s`n`toase; – se elimin` r`d`cinile deformate sau ramificate; – se men]in numai r`d`cinile cu diametrul maxim de 3-6 cm, cele mai sub]iri sau mai groase se elimin` deoarece nu produc p`pu[i normale; – r`d`cinile care prin dislocare s-au rupt la o lungime mai mic` de 15-17 cm se elimin`. GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

109

Descrierea afacerii

Cultura legumelor din familia Asteraceae

Astfel fasonate [i sortate, r`d`cinile se pot depozita \n vederea p`str`rii, pentru a fi puse la for]at la momentul oportun. |nainte de depozitare este bine s` se fac` o \mb`iere a r`d`cinilor \ntr-o solu]ie de zeam` bordelez` 0,2% + sulf muiabil 0,2%. Se poate aplica [i o pulverizare cu acela[i amestec peste r`d`cinile depozitate. Depozitarea r`d`cinilor se face \n silozuri semi\ngropate, box pale]i din lemn sau metal \n depozite climatizate. |n depozitele de p`strare, indicii climatici optimi sunt: – temperatur` 00 ± 10C; – umiditate atmosferic` > 95%.

For]area r`d`cinilor de andive For]area r`d`cinilor se realizeaz` la \ntuneric [i \n condi]ii de ambian]` specifice. |n func]ie de caracteristicile soiurilor, hibrizilor sau popula]iilor cultivate, se cunosc dou` sisteme de for]are: – for]area cu strat de acoperire; – for]area f`r` strat de acoperire. For]area cu strat de acoperire Este considerat` ca fiind sistemul clasic de for]are. Const` \n s`parea \ntr-un loc ad`postit a unor [an]uri adånci de 20-25 cm [i late de 1,5-1,8 m, pe o lungime de maximum 10 m. |n acestea se a[az` vertical, una lång` alta, r`d`cinile de andive (300-500 buc/m2 de [an]).

Fig. 22 – {an] de for]are cu p`månt de acoperire

Se irig` abundent (40-50 l ap`/m2). Dup` ce se zvånt`, se trateaz`, prin pulverizare, coletele cu o solu]ie de zeam` bordelez` 0,2% + sulf muiabil 0,2%. Coletul r`d`cinilor se acoper` cu un strat de p`månt luto-argilos, cu o grosime de 15-18 cm, \n care se vor dezvolta p`pu[ile de andive. Totul se acoper` cu un strat gros de paie, peste care se aplic` un acoperi[ de protec]ie pentru intemperii – tabl` ondulat`, pl`ci din diverse materiale plastice sau pur [i simplu una sau dou` folii de polietilen` mai groas` (0,25-0,35 mm) neagr`, care contribuie [i la men]inerea unei temperaturi convenabile. |n func]ie de temperaturile exterioare, durata for]`rii \ntr-un astfel de ad`post ([an]) este cuprins` \ntre 30 [i 40 de zile. Dup` 30 de zile se fac \ncerc`ri (desfacerea stratului de acoperire) pentru a stabili momentul optim de recoltare. {an]ul se desface la unul sau la ambele capete [i se scot r`d`cinile cu p`pu[`. P`pu[a se poate rupe cu måna sau se poate t`ia cu un cu]it. 110

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cultura legumelor din familia Asteraceae

Descrierea afacerii

Se pot ob]ine \ntre 15 [i 40 kg de p`pu[i la m2, \n func]ie de calitatea r`d`cinilor [i de soi. P`pu[ile se scutur` de p`månt, eventual se elimin` una-dou` frunze etiolate afectate [i apoi se ambaleaz` [i se p`streaz` la \ntuneric pentru a nu se deprecia (\nverzi). Sistemul de for]are cu acoperire este sigur, \ns` greoi [i laborios, necesitånd un mare volum de munc` manual`. For]area f`r` strat de acoperire Este un sistem modern, care se bazeaz` pe \nsu[irile noilor crea]ii (soiuri [i hibrizi), care au capacitatea de a produce p`pu[i compacte [i f`r` presiunea exercitat` de stratul de p`månt de acoperire. Exploatåndu-se aceast` \nsu[ire, for]area se poate realiza: – \n [an]uri de for]are; – \n diverse spa]ii improvizate \n care se poate realiza \ntuneric, temperatur` [i umiditate convenabil` [i \n care se pot amplasa recipiente de for]are; – \n spa]ii special amenajate (sta]ii de for]are). Ne vom referi numai la primele dou` moduri de for]are. For]area \n [an]uri f`r` p`månt de acoperire Se sap` [an]uri paralele cu adåncimea de 20-25 cm, l`]imea de 1,00-1,50 m [i lungimea de 10-15 m, la distan]a de 1 m \ntre ele. |n aceste [an]uri, r`d`cinile se a[az` vertical, una lång` alta, pån` la umplerea complet` (300-500 r`d`cini/m2 de [an]). Se ud` cu cantit`]i de ap` convenabile (30-50 l/m2). Se trateaz`, prin pulverizare, coletul r`d`cinilor cu zeam` bordelez` 0,2% + sulf muiabil 0,2%. {an]ul se acoper` cu un acoperi[ rigid, fie din tabl` ondulat`, fie din pl`ci de mase plastice sau cu module special confec]ionate din poliester armat cu fibr` de sticl`. Toat` incinta se acoper` cu un strat de 15-20 cm de paie, peste care se pune o folie de polietilen` neagr` (fig. 23). |n func]ie de temperaturile exterioare, perioada de for]are poate dura \ntre 30 [i 50 de zile. Produc]ia poten]ial` de p`pu[i este de 15-30 kg/m2, \n func]ie de soi [i de crearea condi]iilor ambiante convenabile.

Fig. 23 – {an] de for]are f`r` p`månt de acoperire

For]area \n diverse incinte Se pot folosi pentru for]area r`d`cinilor diverse incinte \n care se poate asigura: – \ntunericul absolut; – o temperatur` convenabil` – minimum 15-160C, optim 18-250C – \n func]ie de soi [i de epoca de for]are (\n medie 200C); – o umiditate atmosferic` de peste 90%.

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

111

Descrierea afacerii

Cultura legumelor din familia Asteraceae

Incintele pot fi: \nc`peri, beciuri, pivni]e, bordeie, ad`posturi, grajduri reamenajate sau sere \n care se pot crea ad`posturi \ntunecate. Pentru amplasarea r`d`cinilor se vor utiliza l`zi din mase plastice, care vor fi c`ptu[ite cu folie de polietilen` pentru a putea realiza o rezerv` de ap`. Principiul de func]ionare al acestui sistem de for]are este prezentat \n figura de mai jos.

Fig. 24 – Ob]inerea de p`pu[i \n bacuri de for]are

Pe fundul l`zilor se a[az` un strat de 5-8 cm de amestec de turb` [i mrani]` (raport 1:3). Apoi se a[eaz` r`d`cinile vertical, pån` la acoperirea complet` a l`zii. Se adaug` \n medie 5 l de ap` pe lad` [i se urm`re[te men]inerea nivelului acestuia pe parcursul for]`rii, completåndu-se la nevoie (2-3 cm din vårful r`d`cinii s` stea \n ap`). L`zile astfel preg`tite se introduc \n camera de for]are, unde trebuie s` se asigure condi]iile de temperatur` [i umiditate men]ionate anterior. Dac` se asigur` o temperatur` de 18-200C [i o umiditate atmosferic` de 95-96%, for]area se poate realiza \n 22-25 de zile. Sfatul nostru Bazåndu-se pe acela[i principiu, \n sistem casnic, for]area se poate realiza \n g`le]i din material plastic, la care s-a a[ternut pe fund un strat de 5-8 cm de amestec nutritiv (turb` [i mrani]` – raport 1:3). R`d`cinile se a[az` vertical \n g`leat`, se adaug` ap` [i se acoper` cu folie de polietilen` neagr`. G`leata astfel preg`tit` se p`streaz` \n cas` (buc`t`rie) [i se ob]in p`pu[i \n 20-22 de zile.

Recapitul`m cåteva date importante de care trebuie s` se ]in` cont pentru Aten]ie reu[ita for]`rii: – sortarea sanitar` a r`d`cinilor destinate for]`rii trebuie s` fie foarte exigent`; – tratarea coletelor r`d`cinilor, dup` a[ezarea \n [an] sau l`zi, este obligatorie (pulverizare de zeam` bordelez` 0,2% + sulf muiabil 0,2%); – soiurile extratimpurii [i timpurii necesit` temperaturi de for]are mai ridicate (22-240C), iar cele normale, medii (18-200C), iar cele tardive (de prim`var`) mai sc`zute (16-180C); – \n primele 4-5 zile de for]are este bine ca temperatura s` fie mai mare cu 1-20C decåt media necesar` for]`rii; – \ntunericul absolut este obligatoriu, la cea mai mic` p`trundere de lumin`, mugurii se depreciaz` prin \nverzire. Pentru a lucra \n incintele \ntunecate se folosesc lanterne sau becuri de culoare ro[ie (numai atåt timp cåt este necesar); – dac` se constat` apari]ia unor vetre de mucegaiuri, acestea se izoleaz` [i se elimin` din incint`; – \n primele 4-5 zile de for]are este bine ca temperatura s` fie mai mare cu 1-20C decåt media necesar` for]`rii; 112

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cultura legumelor din familia Asteraceae

Descrierea afacerii

– \ntunericul absolut este obligatoriu, la cea mai mic` p`trundere de lumin`, Aten]ie mugurii se depreciaz` prin \nverzire. Pentru a lucra \n incintele \ntunecate se folosesc lanterne sau becuri de culoare ro[ie (numai atåt timp cåt este necesar); – dac` se constat` apari]ia unor vetre de mucegaiuri, acestea se izoleaz` [i se elimin` din incint`; – pentru ameliorarea rezisten]ei r`d`cinilor la mucegaiuri [i alte maladii, este bine ca \n apa de udat s` se dilueze un extract rece de urzici; – p`pu[ile recoltate se men]in la \ntuneric sau se pun \n ambalaje \n care se acoper` cu hårtie sau folie neagr`; – dup` recoltarea p`pu[ilor, r`d`cinile r`mase constituie un excelent furaj lactogen pentru vacile de lapte, dar [i pentru alte animale.

Compozi]ia chimic` a r`d`cinilor dup` for]are: – substan]` uscat`: 14-20%; – substan]e azotate total: 4-8% din substan]a uscat`; – celuloz`: 6-10% din substan]a uscat`; – minerale: 7-10% din substan]a uscat`; – materii grase: 3-4% din substan]a uscat`. Cåteva sfaturi pentru utilizarea r`d`cinilor ca furaj: – se introduc \n ra]ia zilnic` \n doze progresive pe parcursul a dou`-trei s`pt`måni; – se asociez` cu alimente fibroase, celulozice (paie sau fån); – se echilibreaz` ra]ia cu substan]e azotate (fån de lucern` sau soia). R`d`cinile proaspete sunt consumate bine de vacile de lapte (15-20 kg/zi), de juninci (10-15 kg/zi), de t`ura[i la \ngr`[at (10-15 kg/zi), de oi (3-4 kg/zi), de porci (1,5 kg/zi), de caii de munc` (5-10 kg/zi).

SALATA (Lactuca sativa L.) Lactuca sativa var. capitata – Salata de c`p`]ån`, l`ptuca Lactuca sativa var. romana (v. longifolia) – Marula, salata roman` Lactuca sativa var. secalina (v. foliosa) – Salata de foi Denumiri str`ine: – Englez` – Heading Lettuce – Cos Lettuce – Cutting Lettuce – Francez` – Laitue pommé – Laitue romaine – Laitue à couper – German` – Kopfsalat – Römisher salat – Pflücksalat – Italian` – Lattuga a testa – Lattuga romana Originea [i aria de r`spåndire F`r` a avea o origine cert`, se pare c` Lactuca sativa este o varietate a speciei s`lbatice Lactuca seriola care cre[te \n stare s`lbatic` \n Caucaz, Asia mic`, Siberia Occidental`, dar [i \n anumite zone din sudul Europei [i \n bazinul mediteranean.

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

113

Descrierea afacerii

Cultura legumelor din familia Asteraceae

A fost cultivat` [i consumat` de greci [i romani \n cantit`]i mari, iar egiptenii se pare c` foloseau \n afara frunzelor [i un ulei ob]inut din semin]ele de salat`. Ast`zi exist` grupe de variet`]i [i sute de soiuri care se cultiv` \n toat` lumea \n cåmp, sere [i solarii, salata fiind simbolul legumelor proaspete, care nu lipse[te din gastronomia nici unei na]iuni. Al`turi de fr`gezime, prospe]ime [i savoare, salata aduce \n alimenta]ie importante cantit`]i de substan]e nutritive indispensabile (substan]e azotoase 1,0-1,4%, substan]e minerale 0,8-1%, acid fosfor 0,13%, fier 0,55%, precum [i o serie de acizi organici importan]i: acid malic, acid oxalic, acid citric [i vitamine A, B, C, E). R`spåndirea ei \n toat` lumea s-a produs datorit` calit`]ilor ei gastronomice, dar [i calit`]ilor culturale. Este o specie rustic` cu perioad` scurt` de vegeta]ie. {i la noi \n ]ar` salata se poate cultiva \n toate zonele agricole, dar se cultiv` mai ales \n apropierea marilor aglomer`ri (municipii [i ora[e) unde cererea de salat` este permanent`. Particularit`]ile biologice ale plantei Salata este o plant` erbacee anual` al c`rei ciclu de via]` cuprinde dou` etape distincte: – o etap` vegetativ` – \n care planta realizeaz` produsul consumabil – c`p`]ån`, rozeta sau p`pu[a de frunze (dureaz` 50-70 zile). Culoarea salatei variaz` de la diferite nuan]e de verde sau verde-g`lbui pån` la verde cu stria]iuni ro[ii sau chiar ro[u-grena; – o etap` generativ` – \n care are loc diferen]ierea tijei florifere (60-100 cm) [i a inflorescen]elor compuse cu mici capitule florifere de culoare galben`. |n momentul form`rii tijei florale, frunzele din rozet` sau din c`p`]ån` \[i pierd calit`]ile culinare. Fructul salatei, impropriu denumit s`mån]`, este o achen` foarte mic` (800-1.000 buc./g), alungit` (3-5 mm), te[it`, ascu]it` la ambele capete, cu mici coaste longitudinale de culoare albcenu[iu, cenu[iu, cafeniu de diverse nuan]e pån` la negru. De regul`, s`mån]a r`sare dup` 8-10 zile de la sem`nat [i \[i men]ine germina]ia 3-4 ani. Exigen]e agro-pedo-climatice Una din marile calit`]i care a f`cut din salat` una din cele mai cultivate legume este rezisten]a la temperaturi sc`zute care face ca unele soiuri s` poat` fi sem`nate din toamn` [i s` parcurg` iarna sub form` de rozet`. Nici umiditatea prea mare nu este favorabil` salatei, aceasta influen]eaz` negativ atåt prin asfixie radicular`, cåt [i prin favorizarea apari]iei bolilor foliare. Exigen]ele salatei sunt mai mari fa]` de sol, pe care \l prefer` humifer, structurat, profund, luto-argilos, reav`n [i bine lucrat, cu pH foarte apropiat de neutru 6,8-7,0. Solurile nisipoase, s`race nu permit ob]inerea unor produc]ii normale de salat`. Locul \n asolament Salata este o specie pu]in epuizant` pentru sol [i cu perioad` scurt` de vegeta]ie. Se poate amplasa \nainte [i dup` orice specie legumicol` sau cereale \n asolamentul ecologic. Nu trebuie s` revin` pe acela[i amplasament timp de 3-4 ani. Rezultate \n agricultura ecologic` Dac` se respect` timpul de revenire [i densit`]ile recomandate, salata poate realiza produc]ii ecologice eficiente [i de calitate superioar`. Salata se asociaz` favorabil \n culturi intercalate cu morcov, ]elin` sau varz`. Sisteme de cultur` Salata se cultiv` prin sem`nat direct sau prin r`sad pe teren modelat \n brazde \n`l]ate cu 3 rånduri pe brazd`. 114

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cultura legumelor din familia Asteraceae

Descrierea afacerii

Fig. 25 – Sisteme de cultur` pentru salat` Distan]a \ntre plante pe rånd: 25-30 cm; Densitate: 70-90 mii plante/ha

Culturile de salat` se pot \nfiin]a: – toamna cu soiuri rezistente la gerurile de peste iarn`; – prim`var` cu alte soiuri sau variet`]i care pornesc mai greu \n tij` florifer`. Atåt culturile din toamn` cåt [i cele din prim`var` se pot realiza prin sem`nat sau prin r`sad. Producerea r`sadului R`sadul se produce \n palete alveolare sau cuburi nutritive prin sem`nat direct \n acestea. Perioada de sem`nat se calculeaz` astfel ca, la plantare, r`sadul s` fie \n vårst` de 35-40 de zile, cu 4-5 frunze formate. Perioada de sem`nat pentru ob]inerea r`sadului: – toamna – 1-10 august – pentru plantat \n perioada 20-25 septembrie; – prim`vara – 5-10 martie – pentru plantat \n perioada 10-20 aprilie. Pentru prim`var`, r`sadul se produce \n spa]ii protejate (r`sadni]e, sere sau solarii).

Denumire soi

Produc]ia (t/ha)

Polul Nord Silvia

13-18 15-20

Cora Marul` de Br`ila

30-35 30-40

Soiuri de salat` recomandate |nsu[iri c`p`]ån` Form` Culoare Pentru culturi de toamn` Rotund`, mediu \ndesat` verde-g`lbui Rotund`, mediu \ndesat` verde deschis Pentru culturi de prim`var` Rotund` verde-g`lbui Alungit` cilindric` verde-g`lbui

Greutate (g) 180-200 195-220 300-350 350-400

Norme de semin]e Pentru cultur` realizat` prin r`sad: 0,5-0,6 kg/ha. Pentru cultur` realizat` prin sem`nat direct: 2-3 kg/ha. Perioada de sem`nat \n cåmp – toamna – 20 august-5 septembrie – prim`vara – 15 martie-15 aprilie Lucr`ri de \ntre]inere La culturile nou-\nfiin]ate \n toamn` sau \n prim`var` prin r`sad sau prin sem`nat, imediat dup` \nfiin]are se efectueaz` un irigat cu norm` mic` de udare (100-150 m3/ha) pentru prindere [i pornire \n vegeta]ie. Se repet` dac` sunt perioade de secet` pentru a ob]ine culturi uniforme ca vegeta]ie. GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

115

Descrierea afacerii

Cultura legumelor din familia Asteraceae

Pentru culturile din r`sad, completarea golurilor se face la maximum o s`pt`mån` dup` plantare. La culturile sem`nate, \n momentul cånd plantele au 3-4 frunze, se face r`rirea culturii [i o prim` distrugere a buruienilor pe råndul de plante [i pe intervalul dintre rånduri. Pr`[itul se mai execut` o dat` cånd plantele ajung \n faza de rozet` atåt pentru distrugerea buruienilor, dar [i pentru mobilizarea stratului superficial de sol. |n perioada de vegeta]ie, care este scurt`, nu se efectueaz` nici un fel de tratament foliar \mpotriva bolilor sau d`un`torilor. Recoltarea Pe m`sur` ce salata atinge dimensiunile caracteristice soiului, recoltarea se face manual prin t`ierea cu un cu]it a plantei de la suprafa]a solului. Imediat se elimin` frunzele de la baz` care au stat \n contact cu solul [i, de regul`, cu c`p`]åna \n jos se a[az` \n l`di]e convenabile.

Cåt mai repede produc]ia trebuie ad`postit` \ntr-un loc umbros deoarece se Aten]ie deshidrateaz` [i \[i pierde calit`]ile culinare [i comerciale.

SCOR}ONERA (Scorzonera hispanica L.) Sinonime: Salata de iarn`, Salsifis de Spania [i Salsifis negru Denumiri str`ine: – Englez` – Black salsify, Scorzonera – Francez` – Scorsonère – German` – Schwarzwürzel – Italian` – Scorzonera Scor]onera se cultiv` pentru r`d`cina sa comestibil`, dar [i pentru frunzele din care se pot prepara anumite salate. R`d`cina este alb` \n sec]iune, c`rnoas`, suculent`, turgescent`, onctuoas`, cu o savoare agreabil`. |n ultima perioad`, suprafe]ele cultivate cu scor]onera au crescut ca urmare a faptului c` se industrializeaz` \n conserve [i prin congelare. Se consum` uneori [i mugurii tineri etiola]i, ob]inu]i din for]area r`d`cinilor \n spa]ii \ntunecate. O deficien]` o constituie faptul c` se cur`]` greu de scoar]`. Originea [i aria de r`spåndire |n stare s`lbatic`, scor]onera este o plant` peren` care se \ntålne[te \n sudul Europei din Spania pån` \n Caucaz. |n Europa se produc anual peste 100.000 t r`d`cini din care 40.000 t (2.000 ha) \n Belgia [i 32.000 t (1.600 ha) \n Olanda. La noi se poate cultiva \n toate zonele agricole, \n terenuri profunde, u[oare, care s` permit` formarea unor r`d`cini drepte, uniforme [i lungi. Momentan se cultiv` numai \n gr`dinile amatorilor. Particularit`]ile biologice ale plantei Cu toate c` este o plant` peren`, se cultiv` mai mult ca plant` anual`. Men]ion`m totu[i faptul c`, prezen]a inflorescen]ei nu deterioreaz` r`d`cina decåt \n perioada cånd florile sunt deschise (r`d`cina devine fibroas`). Dup` trecerea florilor, r`d`cina devine din nou comestibil`. R`d`cina este pivotant`, c`rnoas`, lung` de 25-30 cm, cu un diametru de 3-4 cm, de culoare cafeniu-\nchis` sau negricioas`. Frunzele sunt alungite, lanceolate, u[or din]ate pe margine, mai \nguste la baz` [i ascu]ite la vårf. 116

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cultura legumelor din familia Asteraceae

Descrierea afacerii

Tulpina este dreapt`, ramificat` la vårf [i se termin` cu un mic capitul galben, frumos parfumat (vanilie). Fructul (s`mån]a) este o achen` de 15-20 mm lungime, costat` (10 coaste longitudinale). |ntr-un gram intr` 65-90 de semin]e a c`ror facultate germinativ` se p`streaz` numai 2 ani. Exigen]e agro-pedo-climatice Exigen]ele generale sunt asem`n`toare morcovului, cu excep]ia faptului c` rusticitatea acestei specii face ca r`d`cina s` reziste peste iarn` \n p`månt, f`r` a fi necesar` o anumit` protec]ie. Dat` fiind lungimea r`d`cinii scor]onera pretinde soluri profunde, u[oare (nisipo-lutoase), f`r` pietre [i f`r` materie organic` \n exces. PH-ul solului trebuie s` fie cuprins \ntre 6,5 [i 7. Locul \n asolament Culturi premerg`toare favorabile: cerealele sau solanaceele. Este bun` premerg`toare pentru: solanacee, bost`noase [i cereale. Timp de revenire: 6-7 ani. Rezultate \n agricultura ecologic` Rezultatele ob]inute \n agricultura ecologic` sunt foarte bune ca urmare a rusticit`]ii speciei [i a marii capacit`]i de adaptare la diversele condi]ii climatice. Sisteme de cultur` Se seam`n` pe teren modelat \n brazde cu 2 rånduri pe brazd` pentru a putea beneficia de recoltarea cu dislocatorul de r`d`cinoase.

Fig. 26 – Sisteme de cultur` pentru scor]onera Distan]a \ntre plante pe rånd: 7-8 cm; Densitate la sem`nat: 180-210 mii plante/ha

Perioada de sem`nat: 15-25 aprilie (sem`natul prea timpuriu poate favoriza vernalizarea [i \nflorirea timpurie). Norme de s`mån]`: 10-12 kg s`mån]`/ha. Soiurile existente provin toate din popula]ia Neagr` Uria[` de Rusia, care exist` [i la noi \n ]ar`. Lucr`ri de \ntre]inere Nu necesit` lucr`ri speciale. Combaterea buruienilor se face mecanic sau manual de cåte ori se consider` necesar (2-3 ori). Dac` este cazul, se face o lucrare de r`rit atunci cånd din sem`nat se realizeaz` o densitate prea mare de plante (peste 20 de plante la metru linear).

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

117

Descrierea afacerii

Cultura legumelor din familia Asteraceae

Recoltarea Se execut` mecanic sau manual de la jum`tatea lunii octombrie, e[alonat pån` \n prim`var` \n luna aprilie. Se realizeaz` o produc]ie de 20 t/ha.

SALSIFISUL (Tragopogon porrifolius L.) Sinonime: Barba caprei, Scor]onera alb` Denumiri str`ine: – Englez` – Salsify – Francez` – Salsifis – German` – Haferwïrzel, Weisswïrzel – Italian` – Scorzonera bianca Se cultiv` pentru r`d`cinile sale care se m`nånc` pr`jite sau fierte. Se consum` [i frunzele din rozet` pentru asezonarea unor salate. Con]inutul \n inulin` face din salsifis o legum` apreciat` \n hrana diabeticilor. Ca legum`medicament are efect pozitiv \n ameliorarea asteniilor, hematozelor [i reumatismului. Sucul de salsifis se folose[te \mpotriva negilor. Originea [i aria de r`spåndire Salsifisul este o plant` de origine european`, crescånd spontan pe terenuri calcaroase (fåne]e, coline). Se poate cultiva \n toate zonele agricole din ]ara noastr`, \ns` este cultivat numai de amatori. Se confund` adesea cu scor]onera. Particularit`]ile biologice ale plantei Salsifisul este o plant` bienal`, cu flori bleu sau roz, care apar \n al doilea an \n perioada iunie-iulie. Sunt \ns` multe plante care formeaz` tulpini florifere [i flori \nc` din primul an, aceasta ducånd la deprecierea calitativ` a r`d`cinilor care devin fibroase, lemnificate. R`d`cinile sunt lungi (15-30 cm) [i destul de groase (4-5,5 cm), epiderma este de culoare albg`lbuie, iar carnea este adesea fibroas` [i nu este consumabil` decåt \n primul an de cultur` (spre deosebire de scor]onera). Tulpina este glabr`, ramificat`, cu \n`l]imea de 0,90-1,25 m, cu flori de culoare bleu, roz sau violacee, grupate \n capitule alungite. Fructul este o achen` impropriu numit` s`mån]`, de form` eliptic` ascu]it` la ambele capete, de culoare brun`. |ntr-un gram intr` 80-120 de semin]e, a c`ror facultate germinativ` se poate p`stra numai o perioad` de 2-3 ani. Exigen]e agro-pedo-climatice Exigen]ele sunt identice scor]onerei [i se refer` mai ales la textura nisipoas` a solului [i la profunzimea acestuia. Adaptabilitatea la agricultura ecologic` precum [i modul de cultivare sunt identice scor]onerei. Marea deosebire dintre cele dou` specii este culoarea r`d`cinii (neagr` la scor]onera [i alb` la salsifis) [i forma acesteia (conic` la salsifis [i cilindric` la scor]onera). Recoltarea se face toamna tårziu \n octombrie – noiembrie [i se consum` asem`n`tor scor]onerei. Produc]ia este de 18-20 t/ha. 118

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cultura legumelor din familia Asteraceae

Descrierea afacerii

TOPINAMBURUL (Helianthus tuberosus L.) Sinonime: Nap porcesc Denumiri strìne: – Englez` – Ierusalem Artichoke – Francez` – Artichaut du Canada, Topinambour – German` – Knollensonnenblumen, Jerusalemartischocke – Italian` – Tartufo bianco, Girasole artichoco Se cultiv` pentru tuberculii sì albi-viole]i sau galbeni care se consum` cruzi, pr`ji]i sau fier]i \n månc`ruri diverse [i mai cu seam` \n dietele pentru diabet. Este un produs foarte gustos, crocant, dulce, cu un gust care se aseam`n` anghinarei. Faptul c` majoritatea formelor existente au tuberculi cu deforma]iuni, \l fac greu de cur`]at, inconvenient esen]ial \n extinderea culturii. De re]inut este faptul c` topinamburul \[i realizeaz` rezervele prin stocarea \n tubercul a unui polifructosan specific numit inulin` (20% \n tubercul). Tuberculul de topinambur este de asemenea bogat \n minerale (Ca, Mg, K, P), vitamine (fl-caroten, thiamin`, lactoflavin`, niacin`, biotin`, acid ascorbic), proteine (lizin`, arginin`, histidin`, cistin`, triptofan, acid aspartic), agen]i specifici (cholin`, betain`, saponin`, quercimetrin`) [i enzime (inulinaz`, proteinaze, invertaze, fosforilaze [i fenolaze). Inulina este un edulcorant care prin concentrarea sucului de topinambur poate fi folosit la \ndulcirea produselor destinate diabeticilor sau \n dietele de sl`bire. Datorit` lungimii moleculei de inulin`, pentru care organismul uman nu are o enzim` convenabil` capabil` s` o fragmenteze [i s` o fac` asimilabil` la nivelul organelor digestive, aceasta r`måne neasimilat` pån` la nivelul intestinului gros [i al rectului unde este descompus` \ntr-o anumit` m`sur` de bacterii [i de unde este eliminat`. Aceasta face din topinambur un produs extrem de valoros \n diete din cele mai complicate, utilizarea acestuia sub diverse forme \n alimenta]ie fiind o preocupare major` a nutri]ioni[tilor. |n prezent, exist` printre nutri]ioni[ti [i gastronomi un curent foarte favorabil consumului de topinambur \n defavoarea cartofului sau \n paralel cu acesta, f`cånd din topinambur un produs la mod`. Originea [i aria de r`spåndire Specia este originar` din America de Nord, de unde a fost adus` \n Europa \n secolul al XVII-lea (\n ]ara noastr` \n secolul al XVIII-lea). Ini]ial, a fost adus ca aliment pentru animale, precedånd astfel cartoful furajer. Se cultiv` sporadic \n zona temperat`, existånd ast`zi preocup`ri pentru ameliorarea speciei [i a tehnicilor de cultivare \n vederea extinderii culturii. Particularit`]ile ecologice ale plantei Este o plant` peren` prin tuberculii sì, dar cu tijele (tulpinile) anuale. Tijele sunt puternice, viguroase, uneori ramificate la baz`, cu \n`l]imea de 1,50-2,00 m sau mai mult, cu frunze ovale acoperite cu peri rigizi. Florile sunt grupate \n capitule galbene, mult mai mici decåt cele de floarea-soarelui c`rora li se aseam`n`. Florile se deschid foarte tårziu (\n august - septembrie) [i de aceea nu au timpul necesar s` produc` semin]e, \n zona noastr` multiplicarea f`cåndu-se exclusiv vegetativ. Din punctul de vedere al formei [i culorii tuberculilor, se cunosc mai multe variet`]i botanice: – topinambur ro[u-violet – tuberculi de form` neregulat`, de altfel forma cea mai prezent` la noi \n ]ar` \n gr`dinile amatorilor sau \n flora sub-spontan`; GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

119

Descrierea afacerii

Cultura legumelor din familia asteraceae

– topinambur alb – tuberculi de form` neregulat`, form` care exist` [i la noi; – topinambur cartof – tuberculi mari, galbeni, rotunji]i – varietate bun` pentru cultivat [i care se cur`]` mai u[or; – topinambur fusiform – tuberculi alungi]i, fusiformi, de culoare ro[ie, cu gust specific mai pu]in pronun]at. Aceast` varietate a fost ob]inut` din s`mån]` de Casa VILMORIN. Toate formele sunt comestibile, deosebirea dintre ele, din punctul de vedere al utiliz`rii \n gastronomie, este dat` de forma tuberculilor mai mult sau mai pu]in regulat` care permite o mai bun` cur`]ire a acestora. Este o specie foarte viguroas`, cu mare tendin]` de invadare \n mediul ambiant, unde devine o buruian` destul de dificil de comb`tut. Exigen]e agro-pedo-climatice Topinamburul este o plant` foarte rustic`, f`r` preten]ii deosebite fa]` de sol [i foarte bine adaptat` condi]iilor de climat temperat. Exploateaz` bine toate tipurile de sol, chiar [i cele foarte s`race. Este bine s` se evite solurile cu exces de umiditate. Rezist` foarte bine \nghe]urilor din timpul iernii [i atunci cånd acestea sunt prelungite [i de asemenea suport` bine seceta excesiv`. Rezultate \n agricultura ecologic` Specie deosebit de favorabil` agriculturii ecologice \n zona noastr`, putånd realiza produc]ii foarte bune f`r` nici un fel de interven]ie special`. Principalele cauze care limiteaz` extinderea acestei specii \n cultur` sunt: – perioada de vegeta]ie foarte lung`; – greutatea \n cur`]irea de p`månt a tuberculilor datorat` neuniformit`]ii acestora. Ameliorarea sau identificarea unor genotipuri cu tuberculi uniformi, rotunzi sau ovali, cu suprafa]a neted`, u[or de cur`]at, va da o mare perspectiv` acestei specii, mai cu seam` \n agricultura ecologic`, atåt ca aliment pentru om, dar [i pentru animalele crescute ecologic. Specia \n sine este foarte pu]in exigent` la starea actual` de fertilitate a solului, \ns` trebuie avut \n vedere c`, prin produc]iile mari realizate (tuberculi + tulpini), este o plant` epuizant`. De aceea, dup` aceast` cultur`, \n asolament trebuie s` se fac` o bun` fertilizare organo-mineral` [i s` se cultive specii mai pu]in exigente la starea de fertilitate a solului. Sisteme de cultur` Caracteristica principal` a speciei de care trebuie s` se ]in` cont \n adoptarea sistemului de cultur` este dezvoltarea luxuriant` a acestei plante care necesit` un spa]iu suficient pentru cre[tere [i dezvoltare. Soiuri cultivate [i materialul s`ditor Nu se cunosc \nc` soiuri selec]ionate, accesibile sunt formele botanice de care s-a amintit anterior. Vor fi preferate formele care au tuberculi cu forme regulate, netede, care se pot cur`]a u[or. |n rest, toate tipurile de topinambur sunt comestibile, savoarea adev`rat` fiind cea pe care o d` topinamburul cu tuberculi viole]i. Se multiplic` numai prin tuberculi \ntregi. Tuberculii t`ia]i (sec]iona]i) putrezesc [i se usuc`. Rezultatele cele mai bune se ob]in prin utilizarea tuberculilor mari [i mijlocii. Perioada de \nfiin]are a culturii Se planteaz` direct \n cåmp prim`vara (din februarie pån` \n aprilie) cånd timpul permite, chiar [i \n mustul z`pezii. 120

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cultura legumelor din familia asteraceae

Descrierea afacerii

Scheme de plantare |n cazul planta]iilor pe suprafe]e mari, se recomand` o schem` de plantare pe rånduri echidistante, pe brazde \n`l]ate cu un rånd pe brazd`. Cånd se planteaz` izolat (pe suprafe]e mici), se urm`re[te realizarea unui spa]iu de 1 m2/plant` pentru a putea asigura volumul necesar dezvolt`rii mai ales atunci cånd cultura r`måne mai mult de 1 an pe acela[i amplasament. Tuberculii (1-2 buc.) se planteaz` \n cuiburi la adåncimea de 8-10 cm.

Fig. 27 – Schem` de plantare pe teren modelat cu un rånd pe brazd` Distan]a \ntre plante pe rånd: 50-60 cm; Densitatea culturii la plantare: 9-11 mii plante/ha

Lucr`ri de \ntre]inere Exigen]ele speciei sunt minime la lucr`ri de \ntre]inere. Se irig` numai \n cazuri extreme (secet` excesiv`). |n zonele cu vånturi puternice, tulpinile tinere (25-30 cm) se pot mu[uroi pentru a se evita ruperea acestora. Toamna se pot scurta tulpinile la 1,50 m \n`l]ime, atunci cånd \n`l]imea acestora deranjeaz`. |ntre]inerea solului [i combaterea buruienilor se realizeaz` numai prin pra[ile manuale care se repet` de cåte ori se consider` necesar (\n general de 2-3 ori). Nu sunt necesare alte interven]ii. Mu[uroitul plantelor [i t`ierea tulpinilor nu sunt lucr`ri obligatorii. Recoltarea Tuberculii se formeaz` numai toamna. Ciclul de cultur` este cuprins \ntre 180 [i 210 zile. Poten]ialul de produc]ie al speciei este cuprins \ntre 40 [i 60 t/ha (4-6 kg/m2) \n func]ie de tipul de plant` [i sistemul de cultur`. Conservarea tuberculilor de topinambur este dificil`, de aceea ei se p`streaz` \n sol [i se recolteaz` numai pe m`sura consumului. Se pot recolta toat` toamna, iarna [i prim`vara, iar pentru u[urarea recolt`rii este bine s` se mulceasc` solul cu paie.

Se pot face silozuri de suprafa]` sau semi\ngropate sau se pot p`stra \n Aten]ie depozite \n condi]ii de mediu controlat (00C [i 90-95% umiditate), \ns` \n ambele cazuri se \nregistreaz` pierderi importante. La recoltare, trebuie avut` \n vedere adunarea cu aten]ie a tuturor tuberculilor pentru a evita r`spåndirea necontrolat` \n spa]iu a acestora. Topinamburul asigur` [i o produc]ie important` de tulpini care toamna devin lemnoase, rigide [i care pot fi utilizate ca lemn de foc sau ca araci pentru sus]inerea altor legume.

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

121

Descrierea afacerii

Cultura legumelor din familia Brassicaceae

CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA BRASSICACEAE (Cruciferae) Este una dintre cele mai importante familii de legume, dat` fiind marea audien]` la consumatori. Cea mai important` specie este varza de c`p`]ån`, care \n cele trei forme, timpurie, de var` [i de toamn`, este una din cele mai cultivate legume \n ]ara noastr`. ✓ Speciile crucifere sunt pu]in exigente la c`ldur`. ✓ Nevoile de fertilizare sunt ridicate, \ns` variabile \n func]ie de specie. ✓ Cruciferele legumicole au inamici comuni, atåt insecte, cåt [i boli, rota]ia culturilor fiind veriga principal` \n evitarea acestora. ✓ Sunt specii sensibile la mul]i d`un`tori. Se ob]in rezultate bune prin combaterea ecologic` (produse [i procedee bio). Rezultatele \n cultura ecologic` depind de modul \n care sunt comb`tu]i d`un`torii. ✓

BROCOLI (Brassica oleracea L. Italica group) Denumiri str`ine: – Englez` – Sprouting broccoli, Calabrese – Francez` – Chou brocoli, Brocoli à jét – German` – Brokkoli – Italian` – Cavolo broccolo Brocoli se cultiv` pentru c`p`]åna sa lax`, verde, alb`struie sau violet`, care este format` din l`starii floriferi tumefia]i, etiola]i, mai mult sau mai pu]in desf`cu]i. La extremitatea l`starilor, se afl` mugurii floriferi. Brocoli este o legum` \n plin` ascensiune datorit` calit`]ilor sale gustative, dar [i \nsu[irilor terapeutice remarcabile \n prevenirea [i combaterea cancerului. Se consum` \n stare proasp`t`, conservat` sau congelat`. Originea [i aria de r`spåndire Brocoli este o specie de origine mediteranean`, care s-a extins \n cultur` \n Italia (secolul al XVII-lea) [i apoi \n toat` Europa, America [i Asia unde se consum` curent. Regiunea Calabria a dat numele unui soi celebru Calabrese care de altfel st` la baza tuturor soiurilor [i hibrizilor care sunt ast`zi \n cultur`. |n ]ara noastr`, se cultiv` pe suprafe]e mici, \n gr`dinile de amatori [i este consumat` mai ales \n marile ora[e unde, de altfel, se fac [i importuri pentru a se asigura necesarul de consum. {i la noi \n ]ar` brocoli este o legum` \n ascensiune. Brocoli se poate cultiva \n ]ara noastr` \n toate zonele agricole, existånd condi]iuni optime pentru aceast` produc]ie. Particularit`]ile biologice ale plantei Este o specie anual`, cu portul mai pu]in compact decåt al conopidei, atåt \n ceea ce prive[te frunzele, cåt [i inflorescen]a, c`p`]åna. Aceasta este foarte lax` [i provine din ramurile florifere ramificate [i tuberificate (hipertrofiate). |n`l]imea plantei variaz` \ntre 45 [i 80 cm. Fructul este o silicv` dehiscent` cu semin]e rotunde, brun-ro[cate, cu reflexe metalice. |ntr-un gram intr` 300-350 de semin]e, care \[i p`streaz` energia germinativ` timp de 5-6 ani. 122

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cultura legumelor din familia Brassicaceae

Descrierea afacerii

Semin]ele r`sar dup` 5-6 zile de la data sem`natului. Exigen]e agro-pedo-climatice Cerin]ele sunt asem`n`toare conopidei, pretinzånd un climat moderat. Nevoile hidrice sunt mai pu]in importante prezentånd chiar o mare sensibilitate la excesul de umiditate care poate prejudicia calitativ [i cantitativ produc]ia. Ca [i conopida, prefer` solurile fertile, profunde, drenate cu pH-ul cuprins \ntre 6,7 [i 7,2. Locul \n asolament Specii premerg`toare favorabile: cereale sau solano-fructoase. Este premerg`toare bun` pentru: leguminoase [i bulboase. Perioad` de rota]ie: 4-5 ani. Rezultate \n agricultura ecologic` Este mai pu]in sensibil` decåt conopida. Trebuie acordat` aten]ie asupra: ● respect`rii locului \n asolament; ● fertiliz`rii moderate cu compost (sub 30 t/ha); ● igien` cultural`; ● prevenirii [i combaterii bolilor [i d`un`torilor. Sisteme de cultur` Ca [i conopida, se cultiv` exclusiv prin r`sad produs \n cuburi, ghivece sau palete alveolare. |n func]ie de destina]ia culturii [i caracteristicile morfofiziologice [i de produc]ie, soiurile (hibrizii) de brocoli se pot \ncadra \n urm`toarele grupe: – soiuri pentru culturi timpurii cu ciclul mai mult sau mai pu]in lung (85-90 de zile) pentru consum \n stare proasp`t`; – soiuri tårzii cu ciclul scurt (45-60 de zile) pentru culturi de toamn`, destinate consumului \n stare proasp`t` sau congel`rii. Perioada de \nfiin]are a culturii [i soiuri de brocoli recomandate Grupa de soiuri Shogun, Proeminence, Green Valiant, Corvet, Lord, Milady Calabrese, Emperor, Skiff, Green belt

Data sem`natului Data plant`rii S`mån]a R`sad pentru r`sad r`sadului (g/ha) (mii plante/ha) Soiuri timpurii 5-10 martie

25 aprilie – 5 mai 300

Soiuri tårzii 20-25 aprilie 10-15 iunie

300

Soiul Calabrese este un soi care d` rezultate bune \n agricultur` ecologic`.

37-40

25-27 Sfatul nostru

Schema de plantare Plantarea se face numai pe teren modelat \n brazde \n`l]ate, cu 2 rånduri pe brazd` orientate, de preferin]`, pe direc]ia nord-sud.

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

123

Descrierea afacerii

Cultura legumelor din familia Brassicaceae

Fig. 28 – Schema de plantare pentru brocoli

Specifica]ie Soiuri timpurii Soiuri tårzii

Distan]a \ntre plante pe rånd (cm) 38-42 58-62

Densitate (mii plante/ha) 33-35 23-25

Lucr`ri de \ntre]inere Sunt acelea[i ca [i la conopid`. Irigatul este moderat, cu norme de udare mici (100-150 mc/ha) \ns` sus]inut pe parcursul perioadei de vegeta]ie. O aten]ie deosebit` trebuie acordat` lucr`rilor de combatere a bolilor [i d`un`torilor asem`n`tor conopidei. Brocoli este mai pu]in sensibil` decåt conopida, motiv pentru care cultura este mai u[oar` [i mai sigur` \n condi]ii de agricultur` ecologic`. Se asociaz` bine cu tomatele, ]elina [i fasolea. Recoltarea Recoltarea inflorescen]elor se face cånd acestea au ajuns la dimensiunile caracteristice soiului. Inflorescen]ele se taie cu un cu]it bine ascu]it [i se manipuleaz` cu aten]ie pentru a nu se lovi prea violent (se depreciaz`). Se comercializeaz` proaspete sau se livreaz` unor unit`]i de prelucrare industrial` (congelare). Produc]ia variaz` \ntre 18 [i 28 t/ha.

BROJBA (Brassica napus L. Napobrassica group) Sinonime: Broajb`, broajbe Denumiri str`ine: – Englez` – Rutabaga, Russian-Turnip – Francez` – Rutabaga – German` – Kohlrïbe, Steckrïbe – Italian` – Cavolo navone Brojba se cultiv` pentru r`d`cinile sale bogate \n fibre, vitamine [i zah`r (4,5%), care sunt consumate proaspete sau preg`tite [i sunt bine apreciate de consumatori. Este o legum` bun` \n diete alimentare dat fiind con]inutul bogat \n s`ruri minerale. Originea [i aria de r`spåndire Originea este \nc` pu]in definit`, se cunoa[te faptul c` a fost cultivat` \n Grecia antic`, iar \n secolul al XIV-lea s-a introdus \n Rusia de unde s-a extins mai ales \n zonele [i ]`rile nordice. 124

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cultura legumelor din familia Brassicaceae

Descrierea afacerii

Particularit`]ile biologice ale plantei Brojba este o specie bienal`. |n primul an formeaz` o r`d`cin` rotund-turtit` sau rotund-alungit`, c`rnoas`. Culoarea r`d`cinii, poate fi alb` sau galben`, caracteristic fiind faptul c` \n zona coletului culoarea poate fi verde-violacee sau verde (aceasta mai ales la soiurile cu r`d`cin` galben`). Tulpina florifer` are o \n`l]ime de 1,20-1,50 m [i poart` raceme alungite cu flori galbene. Fiecare silicv` con]ine 20-50 semin]e rotunde, brune, cu un luciu metalic. |ntr-un gram intr` 300-380 de semin]e. Facultatea germinativ` se p`streaz` 5-6 ani, iar plantele r`sar dup` 5-10 zile de la sem`nat. Exigen]e agro-pedo-climatice Specie foarte rustic`, se cultiv` pe toate tipurile de sol relativ profunde. Sufer` la c`lduri excesive [i la seceta prelungit`. Ca toate legumele din grupa verzei este afectat` de caren]a de bor. Locul \n asolament Specii premerg`toare favorabile: cereale sau solano-fructoase. Este bun` premerg`toare pentru: castrave]i [i verde]uri. Timp de revenire (rota]ie): 4-5 ani. Rezultate \n agricultur` biologic` Rusticitatea brojbei o face foarte bine adaptabil` exigen]elor impuse de cultura ecologic`. Respectarea rota]iei \n asolament, precum [i asigurarea apei \n condi]ii de secet` sunt singurele verigi care ar putea influen]a rezultatele. Sisteme de cultur` Brojba se cultiv` exclusiv prin sem`nat direct \n cåmp. La noi \n ]ar` nu sunt soiuri omologate, de altfel [i \n Europa sunt cultivate mai ales popula]ii care au anume calit`]i de recunoa[tere, astfel: – Blanc lisse (alb neted) – Blanc cu colet ro[u – Blanc d’Aubigny cu coletul verde – De Pontivy – Galben` de Saint Marc. Sunt numai cåteva din variet`]ile care se cultiv` \n Fran]a [i \n alte ]`ri europene. Perioada [i schema de \nfiin]are a culturii Sem`natul se efectueaz` \n perioada 5-25 mai, recoltarea realizåndu-se, \n func]ie de soi, dup` 90-120 de zile de la sem`nat. Se seam`n` pe teren modelat \n brazde cu 3 rånduri pe brazd`, orientate pe direc]ia nord-sud. Norma de \ns`mån]are fiind de 2,5-4,0 kg/ha. Lucr`rile de \ntre]inere Nu necesit` lucr`ri speciale de \ntre]inere. Pr`[itul mecanic [i manual asigur` combaterea buruienilor [i afånarea solului. De obicei nu sunt necesare lucr`ri de combatere a bolilor [i d`un`torilor. Aten]ie la atacul de pureci de p`månt imediat dup` r`s`rire. Se combat cu unul din produsele avizate – Neem, Piretrin` sau Rotenon`. Se asociaz` favorabil cu speciile preferate de legumele din grupa verzei (]elin`, fasole sau bob). GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

125

Descrierea afacerii

Cultura legumelor din familia Brassicaceae

Fig. 29 – Schema de \nfiin]are a culturii de brojb` Distan]a \ntre plante pe rånd: 18-20 cm; Densitate la sem`nat: 107-120 mii plante/ha

Recoltarea Scoaterea r`d`cinilor se face manual sau cu dislocatoare mecanice. Se comercializeaz` [i se consum` proaspete. Fasonarea (t`ierea) frunzelor se face imediat dup` recoltare. Se evit` astfel deshidratarea r`d`cinilor.

La dislocarea mecanic` se pot lovi r`d`cinile dac` sunt prea mari. |n aceast` situa]ie, recoltarea se face numai manual.

Aten]ie

CONOPIDA (Brassica oleracea L. Botrytis group) Denumiri str`ine: – Englez` – Cauliflower – Francez` – Chou fleur – German` – Blumenkohl – Italian` – Cavolo fiora Conopida se cultiv` pentru c`p`]åna sa, care de fapt este o tulpin` florifer` hipertrofiat`, etiolat`, c`rnoas`, turgescent`, care se folose[te pentru consum casnic \n stare proasp`t`, conservat` (murat`) sau industrializat`. Se p`streaz` foarte bine conservat` prin frig (congelat`). Conopida este de asemenea o legum` medicament valoroas`, atåt prin valoarea nutritiv` (30 cal/100 g), cåt [i prin con]inutul \n vitamina C (50-100 mg/100 g) sau \n sulf (85%). Se consum` bine \n marile ora[e, fiind o legum` fin` [i relativ scump`. Originea [i aria de r`spåndire Denumirea atribuit` \n scrierile antice, de Varz` de Cipru [i Varz` de Pompei (PLINIUS), sau \n lucr`rile clasice arabe din secolul al XII-lea (IBN EL AWAN), de Varz` de Siria, confirm` provenien]a mediteranean` a acestei specii legumicole. Chiar dac` nu-i este clar` originea, este cert faptul c` domesticirea formelor ini]iale s-a realizat \n Italia, de unde la sfår[itul secolului al XVI-lea s-a r`spåndit destul de lent \n ]`rile Europei, mai ales \n Fran]a, Olanda, Anglia [i Germania.

126

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cultura legumelor din familia Brassicaceae

Descrierea afacerii

La noi \n ]ar` s-a introdus abia \n secolul al XIX-lea primele culturi realizåndu-se \n anul 1874 din s`mån]a adus` de P. S. Aurelian (pe atunci director [i profesor de agricultur` la {coala de la Her`str`u) de la Expozi]ia Mondial` de la Viena din 1873. Cam \n aceea[i perioad` [i \n Moldova, Ion Ionescu de la Brad experimenta diverse variet`]i de conopid` fran]uzeasc` pe mo[ia de la C`line[ti - Brad, jud. Bac`u. Ast`zi, conopida este cultivat` pe suprafe]e importante \n ]ara noastr`, mai ales \n apropierea marilor aglomer`ri urbane [i \n Ardeal. Particularit`]ile biologice ale plantei Conopida este o specie anual`. Sem`nat` timpuriu, ea poate emite tije florifere [i poate forma flori [i silicve cu s`mån]`. Mai \ntåi, aceasta formeaz` din mugurele terminal o c`p`]ån` \n mijlocul unei rozete de frunze mari [i foarte mari. A[a cum am mai men]ionat, c`p`]åna este format` din l`stari floriferi transforma]i, tumefia]i, \ngro[a]i, etiola]i [i f`r` flori formate. Dup` parcurgerea acestor faze, l`starii cresc \n lungime, formeaz` flori [i apoi silicve cu semin]e. Aceasta este prezentarea sumar` a procesului. |n realitate, producerea de s`mån]` de conopid` presupune o tehnologie foarte sofisticat`, care este st`pånit` numai de speciali[tii foarte califica]i. S`mån]a de conopid` este rotund`, brun` [i mai mic` decåt cea de varz` alb`. |ntr-un gram intr` 350-450 de semin]e, care \[i pot p`stra energia germinativ` timp de 3-4 ani. Marea plasticitate genetic` a speciei a f`cut s` apar` numeroase soiuri [i hibrizi \n diverse zone [i cu diferite destina]ii. Criteriul cel mai important de clasificare al acestora \l reprezint` caracterul sezonier al diferitelor grupe. Astfel, la noi se pot identifica: – soiuri de prim`var`, – soiuri de var` [i – soiuri de toamn`. |n func]ie de aceasta, se stabilesc [i tehnologiile de produc]ie specifice: perioade de plantare, densit`]ile de cultur` etc. |n ultima perioad` s-au selec]ionat soiuri [i hibrizi cu c`p`]åna colorat` \n galben, verde deschis, roz sau roz-violet. Exigen]e agro-pedo-climatice Este o specie exigent` la condi]iile climatice preferånd zone cu temperaturi moderate, cuprinse \ntre 18 [i 250C, f`r` amplitudini mari (amplitudinile mai mari de 250C deranjeaz` formarea c`p`]ånii), cu umiditate atmosferic` moderat` (60-70%). Temperaturile negative pot favoriza vernalizarea la soiurile timpurii sau pot afecta calitatea c`p`]ånii la soiurile de toamn` tårzii. {i fa]` de sol exigen]ele sunt destul de mari mai ales \n ceea ce prive[te con]inutul ridicat \n materie organic`, profunzimea [i permeabilitatea acestora pentru ap`. pH-ul trebuie s` fie cuprins \ntre 6,8 [i 7,5; sub 6,8 se poate manifesta o caren]` \n molibden, iar peste 7,5 o caren]` de bor. Soluri u[oare, nisipoase sunt preferabile pentru culturile de var` sau de toamn` atunci cånd trebuie irigat adundent \n caz de secet` [i cånd exist` pericolul apari]iei b`ltirilor care pot compromite cultura (norme de irigare uneori mai mari de 2.000 mc/ha/an). Locul \n asolament Specii premerg`toare favorabile: solano-fructoase sau bulboase. Este bun` premerg`toare pentru: verde]uri [i leguminoase. Perioad` de revenire: 5-6 ani. GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

127

Descrierea afacerii

Cultura legumelor din familia Brassicaceae

Rezultate pentru agricultura ecologic` Conopida este specia cea mai exigent` dintre legumele care fac parte din grupa verzei. Reu[ita culturii de conopid` depinde \n special de: ● respectarea riguroas` a rota]iei \n asolament (pentru evitarea bolilor, mai ales a bacteriozelor); ● alegerea unui teren fertil, humifer (se fertilizeaz` organic \n anul de cultur`); ● alegerea unor soiuri convenabile scopului propus (de prim`var`, var` sau toamn`); ● un sistem de irigare sigur (exigen]` la umiditate \n sol [i atmosfer`). ● r`saduri de cea mai bun` calitate; ● o aten]ie deosebit` pentru prevenirea atacurilor de boli sau d`un`tori. Sisteme de cultur` Cultura de conopid` se realizeaz` numai prin r`sad produs la cub sau la ghiveci nutritiv, de vårst` [i calitate convenabile.

Fig. 30 – Schem` de infiin]are a culturii de conopid`

Scheme de \nfiin]are a culturii Se recomand` ca råndurile de plante s` fie orientate pe direc]ia nord-sud, iar terenul s` fie modelat \n brazde \n`l]ate, conform schemei de mai jos cu 2 rånduri de plante pe brazd`. Specifica]ie Conopid` de prim`var` Conopid` de var` Conopid` de toamn`

Distan]a \ntre plante pe rånd (cm) 40 50 60

Densitate realizat` (mii plante/ha) 33-35 27-28 22-23

Soiuri recomandate |n func]ie de principalele grupe de soiuri men]ionate anterior [i de cele cunoscute la noi \n ]ar`, se poate face urm`toarea clasificare: Principalele grupe de conopid` [i cåteva soiuri reprezentative pentru cultur` \n Romånia Grupa de origine Soiuri reprezentative Perioada de produc]ie DE MALINES Merano Soiuri de prim`var`, extra timpurii, pentru recolt` (Belgia) Romax la sfår[itul prim`verii (mai – \nceputul lunii iunie) Delta ALPHA (Olanda) Fortados Soiuri de prim`var` pentru produc]ie timpurie – Primura recolt` la sfår[itul lunii mai - iunie. Climax Bune [i pentru culturi de var` cu recoltare \n toamn`. Timpurie de Bac`u 128

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cultura legumelor din familia Brassicaceae

Grupa de origine ERFURT (Germania)

LECERF (Fran]a) ITALIANA (Italia)

Soiuri reprezentative Suprimax Bulg`re de Z`pad` (Snow ball) Timpurie de Erfurt Lecerf Lukra etc. Metropo Uria[ de toamn`

Descrierea afacerii

Perioada de produc]ie Soiuri de var` cu recoltarea \n iunie-iulie-august.

Soiuri de var` pentru recoltare \n august-septembrie-octombrie. Soiuri de toamn` tardive.

Soiurile din grupa ALPHA [i ERFURT sunt „umbl`toare“, ele se pot cultiva atåt pentru produc]ie timpurie, cåt [i pentru culturi de var`-toamn`. Necesar de s`mån]` [i perioada optim` de \nfiin]are a culturii Culturile de conopid` se realizeaz` numai din r`sad produs \n spa]ii protejate [i \nc`lzite (sere, solarii) pentru culturile extra timpurii [i timpurii [i \n spa]ii reci sau \n exterior pentru culturi de var`-toamn`. Nu se folose[te r`sad produs pe pat nutritiv, ci numai r`sad produs la cuburi nutritive, ghivece sau palete alveolare. Vårsta minim` a r`sadului trebuie s` fie de 50-55 de zile. Necesar de s`mån]`, perioade de sem`nat [i plantat Specifica]ie Soiuri timpurii (de prim`var`) Soiuri de var` Soiuri de toamn`

Densitate Necesar de Necesar de r`sad *)Perioada de Perioada de (mii plante/ha) s`mån]` (kg/ha) (mii plante/ha) sem`nat plantare \n cåmp 33-35 150-200 35-40 5-10 ianuarie 5-10 martie 27-28 22-23

100-150 100-150

30-32 25-27

15-20 ianuarie 20 martie10 aprilie

15-25 martie 25 mai15 iunie

*) Sem`nat pentru producere de r`saduri \n ser`, solarii sau r`sadni]e. La plantare, r`sadurile se sorteaz` cu exigen]`, eliminåndu-se cele bolnave sau anormal crescute. Fertilizarea Conopida este o specie exigent` la starea de fertilitate a solului. Este obligatorie fertilizarea organic` \n anul de cultur` cu gunoi sau compost bine descompus (peste 30 t/ha) sau cu alte amendamente organice ecologice.

Nu se recomand` tratamente foliare cu fertilizan]i organici.

Aten]ie

Metode de prevenire/combatere a bolilor [i d`un`torilor Revenirea dup` 4-5 ani pe aceea[i sol` din asolament constituie cea mai eficient` [i cea mai ieftin` metod` de prevenire a atacului de boli [i d`un`tori. Este important`, de asemenea. [i respectarea cu stricte]e a densit`]ilor de cultur`, foliajul bogat stånjenind aerisirea culturii (\n cazul unor densit`]i exagerate). Este bine mai rar decåt prea des. Pentru evitarea atacului de omizi se poate folosi efectul repelent al mirosului specific plantelor de tomate. Copilii rezulta]i din copilirea tomatelor se a[az` pe plantele de conopid`.

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

129

Descrierea afacerii

Principalele boli [i d`un`tori la conopid` Mana (Peronospora parasitica) Alternarioza (Alternaria brassicicola) Albumeala (Albugo candida) Hernia r`d`cinilor Sulf muiabil (Plasmodiophora brassicae) Putregaiul cenu[iu (Botrytis cinerea) Puricii de p`månt (Phyllotretra nemorum) Albini]` (Pierix brassicae)

Cultura legumelor din familia Brassicaceae

Produse de combatere Boli Zeam` bordelez`

Concentra]ia sau doza

0,5-1,0%

Observa]ii

Tratamente de prevenire

Zeam` bordelez` + 0,3% + 0,3% Sulf muiabil asolament cu rota]ie la 4-5 ani D`un`tori Men]inerea umidit`]ii [i mulcirea solului. La atac puternic Neem, Piretrin` sau Rotenon` – tratament seara Produse pe baz` de Bacterium thuringiensis. Asociere cu tomate. Sem`narea unor semin]e de cånep` \n cultura de conopid` (fluturele nu mai depune ou` pe conopid`). Copilii de tomate proasp`t recolta]i se distribuie uniform pe cultura de conopid`.

Irigarea culturii Asigurarea pe tot parcursul perioadei de vegeta]ie a nevoilor deosebite pentru ap` ale conopidei este una din condi]iile esen]iale \n realizarea produc]iei. F`r` un sistem de iriga]ie sigur nu trebuie s` se \ncerce aceast` cultur`. Conopida nu suport` secet`, dar nici excesul de ap` (b`ltirile), de aceea trebuie cultivat` numai pe teren modelat \n brazde \n`l]ate. Dac` conopida de prim`var` se irig` \n general mai pu]in, datorit` rezervei de ap` din sol [i a precipita]iilor din prim`var`, conopida de var` sau toamn` necesit` cel pu]in 6-7 irig`ri \n timpul perioadei de vegeta]ie cu o norm` de udare de 250-350 mc ap`/ha, \n func]ie de condi]iile climatice ale anului. Este preferabil irigatul pe brazde sau cu pic`tura. Alte lucr`ri de \ntre]inere Culturi asociate – conopida se asociaz` bine cu: maz`rea, fasolea, ]elina, sfecla, ceapa [i salata. Sistemul „cuvertur`” – acoperirea cu folie perforat` sau cu ]es`tur` ne]esut` (tip Netex sau Covertan) a culturii de conopid` timpurie, pentru o perioad` de 2-3 s`pt`måni, asigur` o produc]ie mai timpurie [i mai sigur`, mai ales cånd plantarea s-a f`cut foarte timpuriu. Se evit` de asemenea [i atacul unor d`un`tori. Cultura se men]ine astfel acoperit`, pån` cånd temperatura exterioar` ajunge la 16-180C, cånd se ridic` folia [i se recupereaz`. Se ob]ine astfel o produc]ie mai timpurie cu 8-10 zile, precum [i o mai bun` calitate a inflorescen]ei de conopid`. Completarea golurilor – cånd golurile dup` plantare dep`[esc 5%, este util s` se fac` o completare a acestora cu r`sad de aceea[i vårst` [i din acela[i soi [i \n maximum o s`pt`mån` de la plantare. Mulcitul terenului – conopida r`spunde bine opera]iei de mulcire a terenului \nainte de plantare, cu folie neagr`. Pe lång` reducerea \mburuien`rii [i a atacului de d`un`tori de sol, se ob]ine [i un mai bun regim al apei (reducerea pierderilor prin evaporare). 130

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cultura legumelor din familia Brassicaceae

Descrierea afacerii

Combaterea buruienilor – se realizeaz` odat` cu lucr`rile de pra[il` manuale (1-2) [i mecanice (1-2). Irigatul abundent necesit` o bun` \ntre]inere a solului \n vederea asigur`rii unei aerisiri corespunz`toare a sistemului radicular.

Pentru ob]inerea unei c`p`]åni de calitate (culoare alb`), este bine ca atunci Aten]ie cånd aceasta ajunge la un diametru de 7-8 cm, s` se frång` una din frunzele mari cu care s` se acopere inflorescen]a sau s` se lege frunzele deasupra c`p`]ånii atunci cånd este vorba de cultur` \n gr`dini familiale. Recoltarea Recoltarea se face cånd inflorescen]ele au ajuns la dimensiunile caracteristice soiului. |n mod normal, inflorescen]a se recolteaz` \mpreun` cu dou`-trei frunze, care o protejeaz`. Produc]ia trebuie ad`postit` la umbr` pentru a nu se deprecia. Resturile vegetale se distribuie uniform pe suprafa]a de teren prin distrugerea cu ma[ina de distrus vreji (MDV). Se las` astfel s` se deshidrateze o perioad` de cåteva zile (7-10), apoi se pot \ncorpora superficial (8-10 cm). Restitu]ia organic` la conopid` este din cele mai importante, echivalånd cu o fertilizare cu \ngr`[`månt verde. Aten]ie \ns` c` \n asolament nu trebuie s` urmeze o alt` legum` din grupa verzei.

GULIA {I GULIOARA (Brassica oleracea L. Gongyloides group) Denumiri str`ine: – Englez` – Kohlrabi – Francez` – Chou-rave – German` – Kohlrabi – Italian` – Cavolo rapa Gulia [i gulioara se cultiv` pentru tulpinile \ngro[ate, care se consum` proaspete (salate) sau preg`tite, fiind apreciate pentru calit`]ile lor gustative [i culinare. Pulpa guliilor, de culoare alb` sau alb-g`lbuie, este crocant` [i suculent` cu un gust specific pu]in picant. Gulia este o legum` valoroas` \n hrana omului nu numai prin savoarea sa deosebit`, ci [i prin con]inutul ridicat \n substan]e nutritive (2,1% proteine), vitamine (61 mg/100 g vitamina C) [i s`ruri minerale (Calciu). Sunt bine recunoscute [i virtu]ile terapeutice ale guliei \n ameliorarea hiperacidit`]ii gastrice. Originea [i aria de r`spåndire Ca [i alte specii din familia verzei, [i gulia \[i are originea \n zona mediteranean` (Italia, Sicilia), luåndu-se \n cultur` din secolul al XV-lea. |n Europa este cultivat` \n majoritatea ]`rilor, mai ales \n cele mai nordice (Germania, Olanda, Polonia [i Danemarca). Este bine apreciat` [i \n unele ]`ri din Asia Central` [i de Est, precum [i \n Orientul Mijlociu. |n ]ara noastr` se cultiv` pe suprafe]e medii, mai ales \n Ardeal, dar [i \n celelalte zone. |n ultimele decenii s-a dezvoltat cultura gulioarelor \n sere. Particularit`]ile biologice ale plantei Gulia este o specie bienal`, \n primul an formånd o tulpin` \ngro[at` tipic`, pe care sunt inserate frunzele, de culoare verde \n diferite nuan]e, sau violet \n diferite nuan]e, \n func]ie de soi. GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

131

Descrierea afacerii

Cultura legumelor din familia Brassicaceae

|n al doilea an, pornesc tulpini florifere, cu flori tipice, galbene, care formeaz` silicve cu semin]e de culoare brun` \nchis`. Semin]ele \[i p`streaz` germina]ia timp de 4-5 ani. |ntr-un gram intr` 250-350 de semin]e. Semin]ele r`sar dup` 4-5 zile de la sem`nat. Exigen]e agro-pedo-climatice Cerin]ele sunt asem`n`toare verzei, [i anume: temperaturi moderate, exigen]` mare fa]` de lumin`, umiditate moderat` \ns` pe toat` perioada de vegeta]ie. Rezultate bune se ob]in pe soluri fertile, profunde, permeabile, bine structurate cu un pH cuprins \ntre 6,5 [i 7,0. Locul \n asolament Specii premerg`toare favorabile: fasole, maz`re, lucern` sau cucurbitacee. Este bun` premerg`toare pentru: tomate, ardei, verde]uri [i cereale. Timp de revenire (rota]ie): 4-5 ani. Rezultate \n agricultur` ecologic` Ca la toate legumele din grupa verzei se pot ob]ine rezultate bune dac` se acord` aten]ie privind: – respectarea locului \n asolament; – folosirea unui r`sad de foarte bun` calitate; – prevenirea [i combaterea bolilor [i d`un`torilor; – fertilizarea \n anul de cultur` cu 20-40 t compost. Sisteme de cultur` Atåt guliile cåt [i gulioarele se cultiv` numai prin r`saduri produse \n cuburi, ghivece, sau palete alveolare. Producerea r`sadurilor Specifica]ie Gulioar` Gulie

Data Vårsta r`sadului Data Necesar s`mån]` Necesar r`sad sem`natului la plantare plant`rii (g/ha) (mii plante/ha) 15-20 februarie 55-60 10-20 aprilie 300 45 5-20 mai 45-50 10 iunie – 10 iulie 250 40 Soiuri de gulii [i gulioare recomandate

Denumire soi Dvorski Cupa Trerro Goliat alb Goliat albastru Favorit

Produc]ie Caracteristicile c`p`]ånii Poten]ial de vegeta]ie (t/ha) Greutate (g) Form` Culoare (num`r zile) Gulioare 16-20 150-170 sferic verde 55-65 18-22 160-180 sferic turtit ro[u 55-65 20-25 180-200 sferic turtit verde 50-60 Gulie 40-50 350-400 sferic verde 60-70 40-50 350-400 sferic ro[u 60-70 40-50 380-450 sferic turtit verde 60-70

Scheme de plantare R`sadul se planteaz` pe teren modelat \n brazde \n`l]ate, cu 2 rånduri pe brazd`. De preferin]`, råndurile trebuie s` aib` orientarea pe direc]ia nord-sud. 132

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cultura legumelor din familia Brassicaceae

Descrierea afacerii

Fig. 31 – Schem` de plantare pentru gulii [i gulioare

Densit`]i Specia Gulioar` Gulie

Distan]a \ntre plante pe rånd (cm) 28-32 38-42

Densitate (mii plante/ha) 40-44 30-35

Lucr`ri de \ntre]inere Completarea golurilor atunci cånd acestea, la o s`pt`mån` dup` plantare, dep`[esc 5%. Se utilizeaz` r`sad din acela[i soi [i de aceea[i vårst`. Combaterea buruienilor se face manual sau mecanic de 3-4 ori, realizåndu-se concomitent [i mobilizarea solului. Irigarea culturii este o lucrare esen]ial` de care depinde \n mare m`sur` reu[ita acesteia. Mai cu seam` la gulie, a c`rei perioad` de vegeta]ie parcurge lunile de var`-toamn`, trebuie s` se asigure un irigat abundent (cu norme de udare de 250-350 mc/ha) [i sus]inut. Oscila]iile accentuate secet`-umezeal` depreciaz` calitativ [i cantitativ produc]ia. Combaterea bolilor [i d`un`torilor se realizeaz` pe acelea[i principii ca [i la varz` [i conopid` [i constituie de asemenea un factor limitativ atunci cånd nu se execut` la timp. Culturi asociate – se pot alterna råndurile de gulie cu rånduri de praz sau ]elin`. De asemenea, se pot alterna plantele de gulie cu salata. Asocierea este reciproc avantajoas` pentru speciile participante. Recoltarea Pentru gulioare, recoltarea se realizeaz` \n lunile mai-iunie, cånd tulpina \ngro[at` ajunge la dimensiunile tipice soiului. Pentru gulii, maturitatea de consum se atinge toamna \n lunile septembrie – octombrie. Tulpinile \ngro[ate se comercializeaz` proaspete.

NAPUL COMESTIBIL (Brassica rapa L. Rapifera group) Denumiri str`ine: – Englez` – Turnip – Francez` – Navet hative – German` – Weise r(be, Mair(be – Italian` – Navone, Rapa

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

133

Descrierea afacerii

Cultura legumelor din familia Brassicaceae

Se cultiv` pentru r`d`cina tuberizat` care se consum` proasp`t`, fiart` sau uscat`. |n scopuri medicinale, se pot folosi [i frunzele sau semin]ele. R`d`cinile au un con]inut bogat \n s`ruri minerale de Ca, P, K, Mg, S – esen]e sulfo-azotate, iod, arseniu, zaharuri (7,4%), vitaminele A, B, C. Frunzele sunt bogate \n Fe [i Cu. Se remarc` \n terapie prin propriet`]ile sale revitalizante, diuretice, r`coritoare [i emoliente. Originea [i aria de r`spåndire Napul pare a-[i avea originea \n Europa Oriental`, el fiind cunoscut \n alimenta]ie, \nc` din antichitate, cånd a constituit una din legumele de baz` \n hrana popula]iei. Cert este c` \n secolul al XIX-lea era aproape singura legum` consumat` \n ]`rile nordice. Napul a fost diminuat \n consum prin extinderea \n cultur` a cartofului. Este bine aclimatizat pentru zonele reci, putånd ajunge pån` la 710 latitudine nordic`. La noi se poate cultiva \n toate zonele agricole, pån` spre cele alpine. Particularit`]ile ecologice ale plantei Este o plant` bienal`; r`d`cinile tuberizate, c`rnoase, formate \n primul an necesit` o perioad` de vegeta]ie relativ scurt` pentru formare: 40-50 de zile la soiurile timpurii (de var`) sau 110-125 de zile la soiurile tårzii (de toamn`). R`d`cina comestibil` are dimensiuni, forme [i culori diferite. Poate fi oval`, rotund-turtit`, rotund` sau fusiform`, de culoare alb`, galben`, ro[ie-violacee sau neagr`. Gustul este specific dulce [i picant. Frunzele [i pe]iolii napului sunt acoperi]i cu peri[ori, spre deosebire de brojb`, la care frunzele sunt glabre acoperite cu un strat gros de pruin`. Tulpina florifer` care se formeaz` \n al doilea an este dreapt`, \nalt` de 0,6-0,8 cm, ramificat`. Florile galbene sunt grupate \ntr-un spic terminal. Fructul este o silicv`, cu semin]e mici, negre [i lucioase. |ntr-un gram intr` 350-600 de semin]e a c`ror facultate germinativ` se poate p`stra timp de 3-5 ani. Plantele r`sar \n 3-6 zile de la sem`nat. Exigen]e agro-pedo-climatice Ca majoritatea Brassicaceae-lor, [i napul este o specie pu]in exigent` fa]` de c`ldur`, crescånd [i dezvoltåndu-se mai bine \n perioadele cu temperaturi moderate (18-200C). Temperaturile excesive (peste 300C) atunci cånd se prelungesc [i cånd sunt asociate [i cu perioade de secet` influen]eaz` negativ calitatea r`d`cinilor tuberizate (cr`p`turi, devin fibroase) sau m`resc riscul apari]iei tijelor florifere, fapt ce de asemenea conduce la deprecierea produc]iei. Exigen]ele fa]` de sol sunt minime, preferånd \ns` solurile u[oare \n care r`d`cina se dezvolt` normal. Pe solurile cu exces de calciu poate ap`rea caren]` de bor (boala „inimii brune“); de aceea pH-ul optim trebuie s` se situeze \ntre 5,5 [i 6,5. Locul \n asolament Specii bune premerg`toare: solanaceae sau cucurbitaceae. Este o bun` premerg`toare pentru: leguminoase, praz, bulboase. Timp de revenire: 5-6 ani. Rezultate \n agricultura ecologic` Rezultatele ob]inute sunt \n general bune [i foarte bune. Aten]ie deosebit` trebuie s` se acorde respect`rii locului \n asolament, precum [i atacului de pureci de p`månt din faza de cotiledoane dup` r`s`rire. Pentru prevenirea atacului, cultura se poate acoperi, \n sistem cuvertur`, cu Netex sau folie perforat`. 134

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cultura legumelor din familia Brassicaceae

Descrierea afacerii

Sisteme de cultur` Se cultiv` prin sem`nat direct \n cåmp pe teren modelat \n brazde \n`l]ate cu 3 rånduri pe brazd`, orientate pe direc]ia nord-sud.

Fig. 32 – Sisteme de cultur` Distan]a \ntre plante pe rånd: 18-20 cm; Densitate la sem`nat: 110-125 mii plante/ha

Perioada de sem`nat se stabile[te \n func]ie de destina]ia produc]iei.

Specifica]ie

Data sem`nat

Pentru consum proasp`t vara Pentru p`strarea peste iarn` [i consum iarna-prim`vara

martie-aprilie iulie-august

Norm` s`mån]` (kg) 2-4 2-4

Perioad` de recoltare mai-iunie octombrie-noiembrie

Lucr`ri de \ntre]inere Nu necesit` lucr`ri speciale de \ntre]inere. Aten]ie la atacul de pureci de p`månt, imediat dup` r`s`ritul plantelor (chiar [i \n faza de cotiledoane). Combaterea buruienilor se realizeaz` mecanic sau manual odat` cu lucr`rile de mobilizare a solului. Se asociaz` cu speciile preferate de legume din grupa verzei (leguminoase, ]elin`). Recoltarea Scoaterea r`d`cinilor se face manual sau mecanic atunci cånd au atins maturitatea tehnologic` (de consum). Produc]ia poate oscila \ntre 40-50 t/ha.

RIDICHEA DE LUN~ (Raphanus sativus L. var. sativus Mansf.) Denumiri str`ine: – Englez` – Radish – Francez` – Radis – German` – Radies – Italian` – Ravanello, Radice Ridichea se cultiv` pentru r`d`cinile sale tuberizate care se consum` proaspete. Con]inutul \n vitaminele B, C, P, rafanol, iod, magneziu, sulf [i fibre face din ea o legum` apreciat`, care se cultiv` o mare parte din an, avånd perioada de vegeta]ie scurt` (25-40 de zile). Constituie un bun aperitiv, avånd \n acela[i timp efect antiscorbutic, antirahitic, drenor hepatic [i renal. GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

135

Descrierea afacerii

Cultura legumelor din familia Brassicaceae

Originea [i aria de r`spåndire Ridichea provine din speciile s`lbatice care se g`sesc \n stare spontan` din zona mediteranean` pån` \n Extremul Orient. |n ]ara noastr`, se poate cultiva \n toate zonele agricole, chiar [i \n zonele cu clim` extrem`, putåndu-se dezvolta \ntr-un interval de timp relativ scurt (30-40 de zile), cånd se pot \ntruni condi]ii climatice favorabile. Particularit`]ile biologice ale plantei Ridichea de lun` este o specie anual`. |n prima faz` de vegeta]ie, formeaz` la suprafa]` o rozet` de frunze, iar \n p`månt o r`d`cin` \ngro[at` rotund`, fusiform`, cilindric` sau oval` de culoare ro[ie, alb` sau combinat`, de diferite dimensiuni (diametrul \ntre 2-5 cm). |n sec]iune, culoarea r`d`cinii este cel mai adesea alb`, dar poate fi [i ro[iatic`. Este fraged`, suculent` [i picant`, greutatea unei r`d`cini comestibile fiind cuprins` \ntre 7 [i 35 g. |n faza a doua de vegeta]ie, din r`d`cin` porne[te o tij` florifer`, dreapt`, ramificat`, \nalt` de 0,8-1,2 m, iar florile sunt albe sau roz-violete. Fructul este o silicv`, umflat`, buretoas`, indehiscent`. Semin]ele, rotund col]uroase, au o culoare brun-ro[iatic`. |ntr-un gram intr` 100-110 semin]e, iar facultatea germinativ` se p`streaz` 4-5 ani. Exigen]e agro-pedo-climatice Pentru cre[terea [i tuberizarea r`d`cinilor, ridichea necesit` un climat cald [i umed, manifestånd o slab` rezisten]` la temperaturi sc`zute (negative). Tuberizarea r`d`cinilor se realizeaz` de obicei \n zi lung`, \ns` sub presiunea selec]iei s-au ob]inut [i soiuri care pot forma r`d`cini tuberizate \n zi scurt`. Vara trebuie s` se asigure o umiditate constant`, alternan]a poate deprecia calitatea r`d`cinii. Prefer` soluri humifere, nisipo-lutoase, cu pH cuprins \ntre 6 [i 6,5.

Trebuie evitate solurile afectate de salinitate.

Aten]ie

Locul \n asolament Dat fiind ciclul foarte scurt de vegeta]ie (30-40 de zile) necesar realiz`rii r`d`cinii tuberizate, ridichea de lun` nu implic` riscuri majore \n asolament, ea putåndu-se succeda \n 2-3 cicluri pe an \n aceea[i parcel` sau \n culturi asociate cu legume bulboase (ceap` sau praz), asocierea fiind foarte favorabil` ambelor grupe de specii. Rezultate \n agricultur` ecologic` Cultura ridichilor de lun` d` mari satisfac]ii \n agricultur` ecologic` cu atåt mai mult cu cåt este una din speciile care se preteaz` cel mai bine metodelor alopatice de cultur`. A[a cum am ar`tat, se asociaz` foarte bine cu speciile bulboase, protejåndu-se reciproc de atacul unor d`un`tori specifici. Rezultate deosebite se ob]in [i prin asocierea cu alte specii cum ar fi: morcovul, salata, maz`rea, fasolea sau varza. Asocierea cu salata sau cu cresonul are o influen]` deosebit` asupra gustului ridichilor, care r`mån crocante [i savuroase f`r` a fi foarte picante. Sisteme de cultur` Ridichile de lun` se cultiv` numai prin sem`nat direct \n cåmp.

136

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cultura legumelor din familia Brassicaceae

Descrierea afacerii

Soiuri de ridichi de lun` recomandate Denumire soi Feuer Kugel – timpuriu Redo – timpuriu Rotunde timpurii – foarte timpurii

Form` globuloas` globuloas` rotunde

Caracteristici r`d`cin` Observa]ii Culoare Greutate (g) Ro[u-viu 15-20 Rezistent la dospire Ro[u-cenu[iu 15-20 Rezistent la dospire Ro[u- aprins 10-15 Rezistent la dospire

Sem`natul se face pe brazde \n`l]ate cu 5 rånduri pe brazd`, \n intervalul dintre råndurile de ridichi putåndu-se cultiva speciile asociate. Se poate realiza, de asemenea, [i alternarea råndurilor cu specii asociate atunci cånd dispunem de o sem`n`toare care poate sem`na concomitent mai multe specii sau cånd efectu`m sem`natul manual \n gr`dina de pe lång` cas`.

Fig. 33 – Sisteme de cultur` pentru ridichile de lun` Distan]a \ntre plante pe rånd: 2-3 cm; Densitate: 1.100-1.600 mii plante/ha

Perioada de sem`nat variaz` \n func]ie de perioada \n care dorim s` avem produc]ia. Pentru soiurile recomandate trebuie avute \n vedere 40-50 de zile necesare pentru ajungerea r`d`cinii la maturitatea de consum. |n cåmp, sem`natul poate \ncepe la sfår[itul lunii martie – \nceputul lunii aprilie, realizåndu-se e[alonat pån` la 20-25 aprilie. |n acest caz, recoltarea \ncepe la sfår[itul lui aprilie – \nceputul lunii mai [i se continu` pån` la sfår[itul lunii mai. Norma de s`mån]` este de 8-10 kg s`mån]`/ha. Pentru o produc]ie de toamn`, ridichile de lun` se seam`n` \ncepånd cu jum`tatea lunii august [i se recolteaz` \n perioada 20-25 septembrie. Lucr`ri de \ntre]inere Perioada de vegeta]ie scurt` face ineficient` interven]ia pentru \ntre]inerea culturii.

Trebuie asigurat` \ns` apa necesar` men]inerii solului \ntr-o stare conve- Aten]ie nabil`, seceta excesiv` ducånd la deprecierea r`d`cinilor (dospire) [i la accentuarea gustului picant. Recoltarea Se efectueaz` cånd r`d`cinile au ajuns la maturitatea de consum. Se comercializeaz` fie cu frunze \n leg`turi, fie f`r` frunze. Trebuie men]inute \n spa]ii umbrite [i r`coroase pentru a nu se deshidrata. GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

137

Descrierea afacerii

Cultura legumelor din familia Brassicaceae

RIDICHEA DE VAR~ {I DE IARN~ (Raphanus sativus L. var. niger Kerner) Denumiri str`ine: – Englez` – Summer radish – Winter radish – Francez` – Radis dété – Radis d’hiver – German` – Sammer Rettig – Winter Rettig – Italian` – Ramolaccio d’estate – Ramolaccio d’iverno Ridichile de var` [i de iarn` se cultiv` pentru r`d`cinile \ngro[ate care se consum` \n stare proasp`t` ca atare sau \n salate combinate de crudit`]i. Este [i o bun` legum` medicament, mai ales ridichea neagr` (sucul de ridiche), avånd propriet`]i colecistochinetice, antiscorbutice (cel mai puternic), tonic respirator, stimulent al celulei hepatice, antireumatismal [i antialergic. Salatele de ridiche de var` sau de iarn` constituie un excelent aperitiv, savuros, pu]in picant care stimuleaz` digestia. Originea [i aria de r`spåndire Originea este asem`n`toare cu cea a ridichilor de lun`, cu men]iunea faptului c` ridichea neagr` (de iarn`) este cunoscut` \nc` din Egiptul Antic (dup` Herodot – 3.000 \.e.n.). |n Extremul Orient (China) este semnalat` mai recent (500 ani \.e.n.). Se cultiv` \n toate regiunile agricole ale ]`rii noastre. Particularit`]ile biologice ale plantei Ridichea de var` [i de iarn` este considerat` la noi o plant` bienal`, cu toate c` anumite variet`]i sem`nate mai devreme pot porni \n tij` florifer` \n acela[i an. R`d`cina este c`rnoas`, rotund` sau rotund-alungit` de culoare alb` (de var`) sau neagr` (de iarn`), cu pulpa alb`, crocant`, suculent`, picant`. Tulpina florifer`, care se formeaz` \n anul II, are o \n`l]ime de 1,0-1,5 m, florile fiind albe sau roz. Fructul este o silicv`, mare, umflat`, poroas`, cu semin]e mai mici decåt la ridichea de lun`. |ntr-un gram intr` 120-150 de semin]e, care \[i men]in facultatea germinativ` timp de 4-5 ani. Plantele r`sar \n 8-15 zile de la sem`nat. Exigen]e agro-pedo-climatice Ridichile de var` [i de iarn` au acelea[i cerin]e fa]` de factorii pedoclimatici ca [i ridichile de lun`, preferånd soluri profunde, u[oare, humifere, \n care s` se poat` g`si \ntr-o perioad` relativ scurt` de timp, toate elementele minerale necesare unei cre[teri [i dezvolt`ri normale. Prezint` cerin]e deosebite fa]` de umiditate \n timpul verii, seceta depreciind cantitativ [i calitativ produc]ia. Locul \n asolament Specii premerg`toare favorabile: solanacee sau cereale. Este bun` premerg`toare pentru: maz`re, fasole [i cereale (gråu). Timpul de rota]ie minim: 3-4 ani. Rezultate \n agricultura ecologic` Se ob]in rezultate foarte bune dac` se respect` asolamentul [i exigen]ele fa]` de textura solului [i men]inerea umidit`]ii acestuia pe timpul verii. Se asociaz` foarte bine cu multe specii legumicole (bulboase, salat`, morcov sau p`trunjel), efectul asociativ fiind profitabil atåt pentru ridichi, cåt [i pentru speciile asociate. 138

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cultura legumelor din familia Brassicaceae

Descrierea afacerii

Sisteme de cultur` Ridichile se cultiv` numai prin sem`nat \n cåmp. Soiuri de ridichi recomandate [i perioada de \nfiin]are a culturii Denumire Produc]ie soi (t/ha) Bere de München Dumbr`veni

35-40

Negre rotunde

35-40

25-30

Caracteristici r`d`cini Form` Culoare De var` rotundalb ovoid conic alb-crem alungit` De iarn` rotund` neagr`

Agent (g)

Perioada de sem`nat

Norma de s`mån]`

150-200

15 aprilie-15 mai

4-5

100-150

15 aprilie-15 mai

4-5

100-150

5-10 mai

4-5

Scheme de \nfiin]are a culturii Ridichile de var`-iarn` se seam`n` direct \n cåmp pe brazde \n`l]ate cu 2 rånduri pe brazd`.

Fig. 34 – Schem` de \nfiin]are a culturii de ridichi de var`-iarn` Distan]a \ntre plante pe rånd: 5-7 cm; Densitate la sem`nat: 210-350 mii plante/ha

Lucr`ri de \ntre]inere Combaterea buruienilor se realizeaz` de cåte ori este nevoie (2-3 ori), mecanic sau manual.

La asigurarea umidit`]ii necesare \n sol mai ales \n perioada de formare a Aten]ie r`d`cinii tuberizate. Imediat dup` r`s`rit, \n cazul perioadelor secetoase poate avea loc un atac masiv de pureci de sol. Dac` nu plou`, se pot aplica iriga]ii prin aspersiune cu 40-50 mc ap`/ha care „spal`“ purecii de pe plante, iar \n cazuri-limit`, cånd atacul este puternic [i se men]in condi]iile de secet`, se va face un tratament cu unul din produsele existente pe baz` de neem sau piretrin`. Recoltarea Se efectueaz` la maturitatea de consum, care de obicei se situeaz` cu 1-2 s`pt`måni \nainte de maturitatea fiziologic` cånd plantele sunt \nc` turgenscente, crocante [i nu au ajuns s` se lemnifice sau s` „dospeasc`“. Pentru ridichile de var`, recoltatul se realizeaz` \n lunile iulie-august-septembrie, iar pentru ridichile de iarn` \n lunile octombrie-noiembrie. GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

139

Descrierea afacerii

Cultura legumelor din familia Brassicaceae

Ridichile negre de iarn` se \nsilozeaz` pentru p`strare peste iarn`, fie \n depozite climatizate (1-30C, 90-95% umiditate), fie \n silozuri semi\ngropate.

*) DAIKON (RIDICHE JAPONEZ~) (Raphanus sativus Longipinnatus group) Ridichea este foarte bine apreciat` \n arta culinar` a Extremului Orient (China [i Japonia), ajungåndu-se la o mare diversitate de soiuri, atåt ca form`, cåt [i culoare. Daikonul este o ridiche cu r`d`cina cilindric`, alb`, lung` de 25-40 cm, groas` 4-7 cm, cu pulpa alb`, crocant`, mai mult sau mai pu]in picant`, care se consum` proasp`t`, preg`tit` sau conservat`, asociindu-se orezului. De asemenea, \n China exist` soiuri cu r`d`cina mare, globuloas` (θ 10-15 cm), verde la exterior [i ro[ie \n interior, care se consum` proaspete, preg`tite sau conservate. De altfel, \n aceste ]`ri, ridichea este una din legumele cele mai cultivate. Ridichile din China [i Japonia pot ajunge la dimensiuni impresionante (chiar [i 7-8 kg bucata), men]inåndu-[i calit`]ile culinare [i gustative. *) Ridichea japonez` se cultiv` similar tipurilor prezentate anterior, \ns` prezint` exigen]e deosebite fa]` de textura [i starea fizic` a solului. Pentru a putea realiza r`d`cinile specifice acestei specii (cilindrice, mari) este necesar s` se amplaseze cultura numai pe terenuri nisipoase sau nisipo-lutoase, permeabile [i foarte fertile. Este important, de asemenea, s` se asigure iriga]iile necesare mai ales \n perioada de tuberizare [i formare a r`d`cinii comestibile. Ridichea japonez` se consum` proasp`t` sau \n delicioase preparate realizate de buc`t`ria chinez` [i japonez`.

VARZA DE BRUXELLES (Brassica oleracea L. Gemmifera group) Denumiri str`ine – Englez` – Brussels sprouts – Francez` – Chou de Bruxelles – German` – Rosenkohl – Italian` – Cavolo di Bruxelles Varza de Bruxelles se cultiv` pentru micile verzi[oare care se dezvolt` la sub]ioara frunzelor [i care se consum` de obicei fiart` sau coapt` (la cuptor). Este foarte bun` [i conservat` – murat` sau congelat`, \n felul acesta prelungindu-se perioada de consum. Varza de Bruxelles este bine apreciat` de consumatori pentru calit`]ile gustative [i culinare deosebite, pentru aptitudinile sale terapeutice (asem`n`toare verzei), precum [i pentru faptul c` diversific` consumul de legume de cåmp \ntr-o perioad` cånd acestea sunt mai pu]ine, [i anume iarna. Originea [i aria de r`spåndire Este o legum` de apari]ie relativ recent` (secolul al XVII-lea) \n vestul Europei [i se pare c` a rezultat din hibrid`rile interspecifice ale verzei de frunze. S-a extins \n cultur` pe m`sura interesului consumatorilor mai ales \n ]`rile din nord-vestul Europei – Belgia, Olanda, Germania, Anglia, unde ocup` suprafe]e importante. |n sudul [i estul Europei este mai pu]in cultivat`, cu toate c` sunt condi]ii pedo-climatice optime pentru realizarea unor produc]ii importante. 140

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cultura legumelor din familia Brassicaceae

Descrierea afacerii

Acela[i lucru este valabil [i pentru ]ara noastr`, unde se cultiv` numai \n gr`dinile de amatori, sau, pe suprafe]e foarte mici, \n ferme de produc]ie. Particularit`]ile ecologice ale plantei Varza de Bruxelles este o specie bienal`, care formeaz` \n primul an de cultur` o tulpin` dreapt`, lemnoas`, tare, cu o \n`l]ime de 0,9-1,1 m, cu frunze mari, verzi, verzi-alb`strui, rare la baza tulpinii [i dese la vårf, unde formeaz` o rozet`. „Verzi[oarele“ provin din transformarea mugurilor axilari. |n al doilea an, se ob]in tulpini florifere, cu flori galbene specifice. Fructul este o silicv` dehiscent`, cu semin]e mici, rotunde, brune. Semin]ele sunt mai mici decåt cele ale verzei de c`p`]ån`. |ntr-un gram intr` de 350-400 semin]e care \ncol]esc la 4-5 zile dup` sem`nat. Semin]ele \[i p`streaz` germina]ia timp de 5-6 ani. Exigen]e agro-pedo-climatice Varza de Bruxelles este bine adaptat` climatului continental cald [i umed – temperatura optim` de cre[tere este de 180C, zero vegetativ se situeaz` la nivelul a 3-40C. Este foarte rezistent` la temperaturi sc`zute (-150C), mai ales soiurile tardive.

C`ldurile tårzii de toamn` pot influen]a negativ formarea c`p`]ånilor de varz`. Aten]ie Excesul de ap` este nefavorabil unei cre[teri normale. Este sensibil` la caren]a de bor. pH-ul trebuie s` fie cuprins \ntre 6,5 [i 6,8. Locul \n asolament Specii premerg`toare favorabile: cereale sau leguminoase. Este bun` premerg`toare pentru: solanaceae [i verde]uri. Timp de rota]ie: 5-6 ani. Rezultate \n agricultura ecologic` Specie relativ rustic`. Reu[ita performan]elor \n agricultura ecologic` depinde de m`surile de prevenire [i combatere a d`un`torilor specifici [i mai ales a purecilor de p`månt [i a afidelor, care pot compromite cultura. Varza de Bruxelles se asociaz` favorabil cu tomatele, dar este de preferat s` se evite apropierea de cicoare crea]` [i de ridichi negre. Sisteme de cultur` Cultura de varz` de Bruxelles se realizeaz` numai prin r`sad repicat la cub nutritiv sau la palete alveolare. Se planteaz` pe brazde \n`l]ate, orientate pe direc]ia nord-sud cåte 2 rånduri pe brazd`.

Fig. 35 – Sisteme de cultur` pentru varza de Bruxelles Distan]a \ntre plante pe rånd: 50-60 cm; Densitate: 23-29 mii plante/ha GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

141

Descrierea afacerii

Cultura legumelor din familia Brassicaceae

Soi recomandat – Tårzie de Amager Perioada de vegeta]ie de la plantare la recoltare: 150-160 de zile. Poten]ial de produc]ie 14-16 t/ha. Producerea r`sadului Dat` fiind perioada de vegeta]ie relativ lung` (peste 200 de zile de la sem`nat), este necesar ca r`sadul s` se produc` \n spa]ii \nchise (sere sau solarii). Sem`natul – la pat nutritiv sau \n l`di]e cu amestec nutritiv – 10-15 martie. Repicatul – la cuburi nutritive, ghivece sau palete alveolare – 5-10 aprilie. Plantatul – \n cåmp la data de 15-25 mai. |n aceste condi]ii, recoltarea se face \n octombrie-noiembrie. Lucr`ri de \ntre]inere Pentru reu[ita culturii este necesar s` se respecte cåteva reguli culturale, [i anume: ● s` nu se administreze compost \n sola de cultur`; ● s` se respecte cu stricte]e densit`]ile recomandate „mai bine mai rar decåt prea des“; ● dup` plantare s` se urm`reasc` cu aten]ie apari]ia [i atacul de pureci de p`månt. Se poate reduce atacul cu irig`ri repetate prin aspersiune (se \ndep`rteaz` purecii) sau la atacuri violente, \n condi]ii de secet` accentuat`, tratamente cu neem, rotenon` sau piretrin`; ● cånd se cultiv` suprafe]e mari, comerciale [i se dore[te concentrarea ajungerii c`p`]ånilor la maturitatea de consum se recomand` cårnirea plantelor prin ruperea mugurelui terminal; ● \n gr`dinile familiale este mai bine s` se lase planta \ntreag` – \n felul acesta, produc]ia se e[aloneaz`. |n acest caz, uneori este nevoie de tutori pentru a sprijini tulpinile; ● randamentul culturii se poate ameliora evident dac` se cultiv` hibrizi F1, care au o produc]ie superioar`, cu c`p`]åni omogene, ferme [i compacte; ● combaterea buruienilor dup` plantare \n primele faze se poate efectua mecanic [i manual, apoi numai manual, habitusul plantelor nemaipermi]ånd intrarea utilajelor mecanice; ● pentru prevenirea atacului de omizi, peste frunzele (plantele) de varz` se depun copili, frunze sau por]iuni de plante de tomate, care au un efect repelent. Recoltarea Micile c`p`]åni se recolteaz` atunci cånd au ajuns la un diametru de 2-3 cm, \n lunile octombrie-noiembrie. Plantele cu c`p`]ånile formate rezist` la temperaturi de -10 – -150C. Important este ca atunci cånd sunt \nghe]ate s` nu se recolteze [i s` se a[tepte o zi cu temperaturi pozitive. C`p`]ånile de varz` de Bruxelles se comercializeaz` ca atare sau se congeleaz`. |n zonele \n care temperatura peste iarn` nu coboar` sub -150C, cultura se poate men]ine [i recolta pån` \n lunile decembrie-ianuarie.

VARZA DE C~P~}ÅN~ (Brassica oleracea L. Capitata group) Denumiri str`ine: – Englez` – Cabbage – Francez` – Chou pommé – German` – Kohl-Kraut, Weisskraut – Italian` – Cavolocappuccio Varza se cultiv` pentru c`p`]åna sa, un mugure uria[ ce \nglobeaz` majoritatea frunzelor plantei. Varza se consum` proasp`t` (salate), preg`tit` \n buc`t`rie, murat`, conservat`, fiart` sau uscat`. 142

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cultura legumelor din familia Brassicaceae

Descrierea afacerii

Interesul alimentar pentru varz` se datoreaz` atåt calit`]ilor gustative [i digestive deosebite, cåt [i con]inutului ridicat \n proteine (peste 1,4%), vitaminele A, B, C, s`ruri minerale [i hidra]i de carbon. Ca aliment, dar [i ca plant`, varza are remarcabile virtu]i terapeutice \n combaterea afec]iunilor gastro-intestinale, \n ameliorarea efectelor deger`turilor, arsurilor, pl`gilor, cangrenelor, eczemelor, tumorilor, precum [i \n ameliorarea a numeroase boli infec]ioase [i metabolice. Este unanim recunoscut c` varza este una din cele mai complete [i complexe legume medicament. |n buc`t`ria romåneasc`, varza ocup` un loc privilegiat, sarmalele \n frunz` de varz` fiind sortimentul gastronomic care nu lipse[te romånului nici \n momentele de fericire absolut` (s`rb`tori, nun]i, botezuri), nici la trecerea \n nefiin]`. Originea [i aria de r`spåndire |n stare spontan`, varza se poate \ntålni [i ast`zi \n bazinul Mediteraneean (Sicilia), unde de altfel, \[i are originea. Varza se afl` \n cultur` de peste 5.000 de ani, constituind dintotdeauna un aliment de baz` pentru popula]ie. Romanii sunt cei care au dus cultura verzei \n ]`rile Europei Occidentale (Fran]a, Germania), iar prin Grecia [i Bizan] s-a ajuns [i \n Romånia [i Rusia. |n ]ara noastr`, varza se poate cultiva [i se cultiv` \n toate regiunile agricole. Particularit`]ile biologice ale plantei Varza este o specie bienal`, \n primul an producånd o rozet` de frunze mari, turgescente [i c`rnoase care vor constitui c`p`]åna - partea comestibil` \n care se acumuleaz` mari cantit`]i de substan]e de rezerv`. |n al doilea an, din mugurele apical sau din cei auxiliari, porne[te o tulpin` florifer`, glabr`, \nalt` de 0,9-1,2 cm, ramificat`, care se termin` cu flori galbene. Fructul este o silicv` dehiscent`, lung` de 8-10 cm, care con]ine semin]e rotunde, mici, de culoare brun`-cafenie-ro[iatic`, uleioase. |ntr-un gram intr` 250-300 de semin]e a c`ror germina]ie se poate p`stra timp de 6-7 ani. S`mån]a \ncol]e[te la 3-5 zile dup` sem`nat. Exigen]e agro-pedo-climatice Varza este o specie cu cerin]e mai reduse fa]` de temperatur`, pragul ecologic pentru aceasta coborånd pån` la 5-60C, temperatura optim` de vegeta]ie fiind de 15-180C. Varza rezist` [i la temperaturi negative, tinerele plante \n vegeta]ie suportånd temperaturi de -6 – -80C, iar plantele mature pån` la -10 – -120C. Este o plant` exigent` la lumin` [i la lungimea zilei, fiind o plant` de zi lung`. Manifest` de asemenea exigen]` deosebit` fa]` de umiditatea din sol [i din atmosfer`. Pruina care acoper` frunza verzei are menirea s` reduc` procesele de evaporare, \n felul acesta men]inåndu-se turgescen]a ]esuturilor. Reclam` soluri foarte fertile, humifere, permeabile, cu pH cuprins \ntre 6,5 [i 7,0, cu textur` lutoas`, luto-nisipoas`. Cultura de varz` se fertilizeaz` cu compost de ferm` \n anul de cultur`. Locul \n asolament Specii premerg`toare favorabile: leguminoase sau bulboase. Este bun` premerg`toare pentru: verde]uri [i r`d`cinoase. Timp de revenire: 4-5 ani. GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

143

Descrierea afacerii

Cultura legumelor din familia Brassicaceae

Aptitudini \n agricultura ecologic` Varza este o cultur` deosebit de exigent` \n agricultura ecologic`, reu[ita culturii depinzånd de respectarea cu stricte]e a unor m`suri culturale, astfel: ● s` se respecte cu stricte]e locul \n asolament (s` revin` dup` 4-5 ani); ● s` se asigure o fertilizare conform` cu exigen]ele speciei – 40-50 t compost la ha; ● s` se urm`reasc` cu mult` aten]ie apari]ia [i combaterea purecilor de p`månt care \n primele faze dup` plantare pot compromite cultura; ● varza se asociaz` foarte bine cu multe specii (sfecl` ro[ie, ]elin`, salat`, fasole, maz`re sau ment`). Sisteme de cultur` |n func]ie de destina]ia produc]iei (perioada de maturare) [i specializarea soiurilor, sunt practicate urm`toarele sisteme de cultur` ecologic` a verzei: ● VARZ~ TIMPURIE – prin r`sad produs la cald – maturare la sfår[itul lunii mai (perioad` de recoltare iunie-iulie); ● VARZ~ DE VAR~ – prin r`sad produs la rece \n r`sadni]e, solar sau ser` – maturarea la sfår[itul lunii iulie (perioad` de recoltare august-septembrie); ● VARZ~ DE TOAMN~ – ALB~ sau RO{IE – prin r`sad produs la rece, \n cåmp, cu maturarea la sfår[itul lunii septembrie (perioad` de recoltare octombrie-noiembrie); ● VARZ~ DE TOAMN~ PENTRU P~STRARE PESTE IARN~ – prin r`sad produs la rece, cu maturare \n lunile octombrie-noiembrie; ● VARZ~ CREA}~ – prin r`sad produs la cald sau la rece, cu recoltare \n septembrieoctombrie. Scheme de \nfiin]are a culturii {i varza se recomand` s` se cultive pe teren modelat \n brazde \n`l]ate, de preferat orientate pe direc]ia nord-sud.

Fig. 36 – Schem` de plantare pentru varza timpurie Distan]a \ntre plante pe rånd: 25-30 cm; Densitate: 47-52 mii plante/ha

Fig. 37 – Schem` de plantare pentru varza de var`, de toamn`, ro[ie, de p`strare [i crea]` Distan]a \ntre plante pe rånd: 35-40 cm; Densitate: 36-40 mii plante/ha 144

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cultura legumelor din familia Brassicaceae

Descrierea afacerii

Soiuri de varz` recomandate pentru cultur` ecologic` Soiul

Produc]ie (t/ha)

Vigoarea plantei

Greutatea medie Maturitate a c`p`]ånii (kg) (num`r zile)

Varz` timpurie

Ditmark Timpurie de Vidra Flavius F1 Delphy F1

25-30 20-25 30-40 25-35

mijlocie mijlocie mijlocie mijlocie

1,3-2,0 1,0-1,3 0,8-1,2 0,8-1,2

70-80 65-75 58-65 59-70

1,5-2,0 1,0-1,4

90-100 70-85

2,5-4,0 2,7-4,5

145-155 150-160

1,4-1,6

130-145

1,8-3,0

145-155

2,0-3,5

150-160

Varz` de var`

Gloria Tucana F1

35-45 25-35

Braunshweig De Buz`u

45-50 60-65

mijlocie mijlocie Varz` de toamn` foarte mare foarte mare Varz` ro[ie

Cap de Negru

25-30

mare Varz` de p`strare

Lares

35-40

medie Varz` crea]`

Tårziu de Amager

18-20

mijlocie

Se recomand` a se utiliza acolo unde exist` [i soiuri sau popula]ii locale recunoscute. Necesar de material s`ditor [i perioade optime de \nfiin]are a culturilor Densit`]i Necesar Data realizate S`mån]` R`sad Sem`nat Plantat (mii plante/ha) (kg/ha) (mii fire/ha) Varz` timpurie 47-52 0,350 50-60 10 ianuarie - 5 martie 20 ianuarie 25 martie Varz` de var` 36-40 0,300 40-45 25 februarie - 25 aprilie 10 martie 20 mai Varz` de toamn` 36-40 0,300 40-45 25 aprilie 5 iunie 5 mai 15 iulie Varz` ro[ie 36-40 0,300 40-45 20 aprilie 15 iunie 30 aprilie 20 iunie Varz` de p`strare 36-40 0,300 40-45 15 aprilie 20 mai 20 aprilie 5 iunie Varz` crea]` 36-40 0,300 40-45 25 februarie - 5-10 mai 10 martie Sistem de cultur`

Observa]ii r`sad la cald la cald la rece la rece la rece la cald

Lucr`ri de \ntre]inere ● Fertilizarea Varza [i legumele din grupa verzei sunt foarte exigente la fertilizarea organic`, dozele de compost bine descompus putånd ajunge pån` la 40-50 t/ha. Se administreaz` din toamn`, uniform pe suprafa]a parcelei [i se \ncorporeaz` superficial cu grapa cu discuri (10-12 cm) sau cu o grap` cu col]i fic[i (8-10 cm). GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

145

Descrierea afacerii

Cultura legumelor din familia Brassicaceae

● Completarea golurilor – cånd golurile dep`[esc 5% din densitatea de plantare, se efectueaz` completarea acestora, cu r`sad din acela[i soi [i de aceea[i vårst` cu cel plantat ini]ial, \n maxim o s`pt`mån` dup` data plant`rii. ● Combaterea bolilor [i a d`un`torilor Varza este sensibil` la atacul unor insecte specifice. Neaplicarea unor tratamente corespunz`toare poate compromite produc]ia.

Principalele boli [i d`un`tori la varz`

Produse de combatere

Concentra]ia sau doza

Observa]ii

Boli Mana (Peronospora parasitica) Alternarioza Zeam` bordelez` 0,5-1,0% Tratamente de prevenire (Alternaria brassicicola) Albumeala (Albugo candida) Zeam` bordelez` + 0,3%+0,3% Hernia r`d`cinilor Sulf muiabil (Plasmodiophora brassicae) Putregaiul cenu[iu asolament cu rota]ie la 4-5 ani (Botrytis cinerea) D`un`tori Puricii de p`månt Men]inerea umidit`]ii [i mulcirea solului. (Phyllotretra nemorum) La atac puternic – rotenon` – tratament seara (neem sau piretrin`) ● Produse pe baz` de Bacterium thuringiensis. Albini]` (Pierix brassicae) ● Asociere cu tomate. ● Sem`narea unor semin]e de cånep` \n cultura de varz` (fluturele nu mai depune ou` pe varz`). ● Copilii de tomate proasp`t recolta]i se distribuie uniform pe cultura de varz`. Irigarea culturii Irigarea este o verig` foarte important` \n practica produc]iei de varz`.

●

Varza nu suport` seceta. Se prefer` cultura pe teren modelat pentru a se pu- Aten]ie tea iriga pe brazde. Dac` varza timpurie se irig` mai pu]in, ca urmare a existen]ei precipita]iilor din iarn`-prim`var` [i a perioadei relativ scurte de vegeta]ie, restul speciilor de varz` – varza de var` [i de toamn` – se irig` abundent cu norme de 250-350 mc ap`/ha de 5-6 ori \n timpul perioadei de vegeta]ie, \n func]ie de condi]iile climatice ale anului.

Trebuie evitat` b`ltirea, aceasta favorizånd [i provocånd apari]ia atacului de Aten]ie Hernie a verzei, boal` incurabil` prin tehnici ecologice. Alte lucr`ri de \ntre]inere Sistemul de cuvertur` \n cultura verzei timpurii. Imediat dup` plantare, varza timpurie se acoper` cu folie perforat` sau cu ]es`tur` tip Netex (Covertan) care se \ntinde de-a lungul brazdei [i se fixeaz` pe margini cu p`månt. Cultura se ]ine astfel protejat` pån` cånd temperatura exterioar`, \n timpul zilei, dep`[e[te 18-200C. La acest moment, se ridic` folia [i se recupereaz` pentru refolosire. Utilizarea acestui sistem permite devansarea produc]iei cu 7-10 zile [i \mbun`t`]irea calit`]ii c`p`]ånilor de varz` timpurie. ●

146

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cultura legumelor din familia Chenopodiaceae

Descrierea afacerii

Combaterea buruienilor se realizeaz` odat` cu lucr`rile de pra[il` manuale (1-2) [i mecanice (1-2). Datorit` faptului c` se irig` des [i abundent, stratul de sol trebuie bine mobilizat \n vederea asigur`rii unei aerisiri corespunz`toare a sistemului radicular. Recoltarea Recoltarea se realizeaz` atunci cånd c`p`]ånile de varz` au ajuns la dimensiunile caracteristice soiurilor cultivate. Trebuie urm`rit cu aten]ie momentul maturit`]ii, pentru a se evita cr`parea c`p`]ånilor, ca urmare a unui proces de supramaturare. Frunzele care rezult` din procesul de recoltare [i de fasonare a c`p`]ånilor (eliminarea frunzelor exterioare) se distribuie uniform pe suprafa]a solului. Resturile vegetale de cultur` (planta) se distruge cu ma[ina de distrus vreji (MDV) [i se las` astfel timp de 10-12 zile pentru uscare [i compostare la suprafa]`. Apoi se pot \ncorpora superficial prin discuire la adåncimea de 8-10 cm. Restitu]ia organic` la culturile de varz` este foarte important` cantitativ [i calitativ, echivalånd cu o fertilizare prin \ngr`[`månt verde. Pentru p`strare peste iarn`, soiurile specializate [i varza ro[ie se pot depozita \n incinte climatizate (1-30C [i 85-90% umiditate) sau \n silozuri de suprafa]` pentru consumul imediat. ●

VARZA RO{IE (Brassica oleracea L. Capitata group, var. rubra) Are aceea[i origine [i aceea[i r`spåndire ca [i varza alb`. Are frunzele ro[ii, ro[ii-violacee, violet \nchise, datorit` pigmentului antocianic pe care \l con]ine. Este \n general mai tardiv`, mai mic` [i mai \ndesat` decåt soiurile de varz` de var` sau de toamn`. Se folose[te pentru preg`tirea salatelor proaspete sau conservate. Se cultiv` numai ca varz` de toamn` sau pentru p`strare \n depozite.

VARZA CREA}~ (Varz` de Milano) (Brassica oleracea L. Capitata group, var. sabauda) Are aceea[i origine [i aceea[i r`spåndire ca [i varza alb`. Caracteristic este faptul c` frunzele care alc`tuiesc c`p`]åna sunt \ncre]ite, b`[icate, specifice. C`p`]åna este mai pu]in \ndesat` (afånat`), frunzele sunt mai fine decåt la varza alb` [i de asemenea, mai pu]in picante. Este o specie cu exigen]e mai mari la c`ldur` fa]` de celelalte verze de c`p`]ån`. Se cultiv` ca varz` de toamn` avånd o perioad` de vegeta]ie mai mare (peste 150 de zile).

CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CHENOPODIACEAE Toate speciile acestei familii au \n mod natural un con]inut ridicat de nitra]i [i de acid oxalic, recomandåndu-se s` fie consumate \n cantit`]i moderate. ✓ Sunt specii pu]in exigente la fertilizare. ✓ Se ob]in rezultate foarte bune \n cultura ecologic` a acestor specii. ✓

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

147

Descrierea afacerii

Cultura legumelor din familia Chenopodiaceae

SFECLA RO{IE (Beta vulgaris L. Crassa group) Denumiri str`ine: – Englez` – Beet, Garden beet – Francez` – Betterave rouge – German` – Rot Rübe, Salatrïbe – Italian` – Barbabietola Sfecla ro[ie se cultiv` pentru r`d`cina sa \ngro[at`, sferic`, sferic-tronconic` sau oval`, care se folose[te la preg`tirea diferitelor månc`ruri, mai ales a salatelor [i marinatelor. R`d`cina uscat`, pr`jit` [i m`cinat` d` un excelent surogat de cafea. |n unele zone, frunzele tinere se folosesc \n buc`t`ria local`. De asemenea, colorantul natural extras din r`d`cina de sfecl` este utilizat \n industria alimentar` [i cosmetic`. Sfecla ro[ie este bine apreciat` pentru calit`]ile sale culinare – savoare, u[urin]a de preparare, dar [i pentru calit`]ile sale terapeutice digestive, energizante [i r`coritoare. Faptul c` se conserv` u[or face ca prezen]a sa \n consum s` se poat` e[alona pe tot parcursul anului. Originea [i aria de r`spåndire Sfecla ro[ie provine din sfecla s`lbatic` care mai poate fi \ntålnit` [i ast`zi \n perimetrul M`rii Mediterane, M`rii Negre [i M`rii Caspice. Este cunoscut` din cele mai vechi timpuri, prezen]a sa \n alimenta]ie fiind semnalat` \n scrierile lui Theophrast [i Dioscoride. Se poate cultiva \n toate zonele agricole ale ]`rii noastre. Particularit`]ile biologice ale plantei Sfecla ro[ie este o plant` bienal`. |n primul an, formeaz` la suprafa]` o rozet` de frunze triunghiulare sau alungit cordiforme, de diferite dimensiuni [i culori dispuse \n spiral`, iar \n sol o r`d`cin` \ngro[at` de diverse forme: rotund globuloas`, rotund turtit`, cilindric` sau ]`ru[at`, cu r`d`cinile secundare dispuse pe dou` rånduri longitudinale opuse. |n sec]iune, r`d`cina este colorat` \n diverse nuan]e de ro[u [i violet, uneori cu cercuri concentrice mai pu]in colorate. |n al doilea an se ob]ine o tij` florifer` de 1,0-1,5 m \n`l]ime, ramificat`. Florile sunt dispuse la sub]ioara frunzelor, grupat, concrescute cåte 2-6. Sfecla este o specie exclusiv alogam`, entomofil` sau anemofil`. Fructul este o achen` care cuprinde o s`mån]` acoperit` cu un tegument tare [i care formeaz` a[a-numitele glomerule de culoare cafenie. |ntr-un gram intr` 40-90 de glomerule. Semin]ele de sfecl` \[i p`streaz` germina]ia timp de 4-5 ani. Exigen]e agro-pedo-climatice Comparativ cu celelalte specii r`d`cinoase cultivate la noi, sfecla ro[ie este mai exigent` fa]` de c`ldur`, temperatura optim` pentru r`s`rirea semin]elor fiind de 10-120C, iar pentru cre[tere [i dezvoltare 20-250C. Prefer` solurile profunde (trebuie s` exploateze o adåncime de 30-40 cm) cu textur` nisipoas` sau nisipo-lutoas`, cu pH optim cuprins \ntre 6 [i 7,5. Sfatul Solurile calcaroase sunt de asemenea bune pentru cultura sfeclei ro[ii \n nostru m`sura \n care sunt controlate caren]ele de bor (>0,6 ppm), mangan [i magneziu. Solurile compacte nu sunt recomandate datorit` pericolului de asfixie radicular` [i de dezvoltare a unor parazi]i (Phoma, Pythium). 148

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cultura legumelor din familia Chenopodiaceae

Descrierea afacerii

Locul \n asolament Specii premerg`toare favorabile: solanaceae sau cereale. Este bun` premerg`toare pentru: maz`re, fasole, bob [i gråu. Rota]ie minim`: 3-4 ani. Rezultate \n agricultur` ecologic` Se pot ob]ine rezultate foarte bune dac` se respect` criteriile de sol [i asolament. Soiuri de sfecl` ro[ie recomandate Denumire soi Detroit Nero Bordo Sangria

Timpurietate Semitimpuriu Semitårziu Timpuriu

Produc]ie (t/ha) 35-40 40-45 30-35

Form` Rotund-turtit Rotund-]`ru[at Rotund`

Culoare Ro[u-\nchis Ro[u-bordo Ro[u-\nchis uniform

Perioada [i schema de \nfiin]are a culturii Cultura se realizeaz` prin sem`nat direct \n cåmp, perioada stabilindu-se \n func]ie de cånd dorim s` avem produc]ia. Data Norma Perioada sem`natului de s`mån]` (kg/ha) de recoltare Pentru consum de var`-toamn` 1-5 aprilie 10-12 septembrie-octombrie Pentru \nsilozare (consum de iarn`) 15 aprilie - 25 mai 10-12 octombrie-noiembrie Specifica]ia

Sem`natul se realizeaz` pe teren modelat \n brazde \n`l]ate, cu dou` rånduri pe brazd`.

Fig. 38 – Schema de \nfiin]are a culturii de sfecl` ro[ie Distan]a \ntre plante pe rånd: 10-15 cm; Densitate: 95-145 mii plante/ha

Lucr`ri de \ntre]inere R`ritul plantelor pe rånd mai ales atunci cånd se folose[te s`mån]` plurigerm`. Trebuie s` se asigure 8-10 plante la metru linear. Combaterea buruienilor concomitent cu afånarea solului prin pra[ile manuale (1-2) sau mecanice (1-2). Combaterea bolilor numai \n cazuri foarte evidente, pentru combaterea cercosporiozei (Cercospora beticola) sau a manei (Peronospora shachtii) – 1 sau 2 tratamente cu zeam` bordelez` 0,5-1%. Nu necesit` lucr`ri de \ngrijire speciale, chiar [i irigatul se face numai la nevoie \n situa]ii extreme. Excesul de ap` depreciaz` produc]ia de r`d`cini mai ales calitativ. GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

149

Descrierea afacerii

Cultura legumelor din familia Chenopodiaceae

Recoltarea se realizeaz` \n func]ie de destina]ia produc]iei. Imediat dup` dislocare (dislocator de r`d`cinoase DLR – 2) se \ndep`rteaz` frunzele a c`ror men]inere mai mult de 12-24 de ore poate duce la deshidratarea rapid` a r`d`cinilor. Se \ndep`rteaz` numai limbul frunzei, t`indu-se la 1-2 cm deasupra coletului. Pentru p`strare, r`d`cinile se recolteaz` \nainte de \nghe], se fasoneaz` [i se depoziteaz` \n gr`mezi pentru zvåntare. Imediat ce s-au realizat aceste condi]ii, r`d`cinile se \nsilozeaz` \n silozuri semi\ngropate sau se depoziteaz` \n box-pale]i [i se p`streaz` \n camere climatizate la 1-40C [i 90-95% umiditate. Produc]ia de r`d`cini poate oscila \ntre 30 [i 50 t/ha.

SPANACUL (Spinacea oleracea L.) Denumiri str`ine: – Englez` – Spinach – Francez` – Spinard – German` – Spinat – Italian` – Spinaccio Spanacul se cultiv` pentru frunzele sale suculente, fragede [i gustoase care se consum` proaspete (salate), preg`tite \n månc`ruri sau conservate prin congelare. Spanacul este o legum` preferat` de to]i cei ce doresc o alimenta]ie u[oar` [i s`n`toas`. Valoarea energetic` redus` (50 kcal/200 g), dar [i aportul incontestabil de vitamine: 8 mg vitamina A, 30-40 mg vitamina C, 3/4 din nevoile zilnice de acid folic (vitamina B), toate reportate la 200 g spanac fiert, fac din spanac un aliment de excep]ie pe care toate buc`t`riile lumii \l valorific` \n cele mai diverse feluri. |n ceea ce prive[te fierul spanacului (2,7 mg/100 g), se [tie c` absorb]ia teoretic` a acestuia este de 5%. Acest procent cre[te sensibil atunci cånd spanacul se consum` cu carne, cånd 15% din fier devine absorbit. Aceasta justific` observa]ia privind faptul c` spanacul este „un bun furnizor de fier“ pentru organism. Aten]ie \ns` c` spanacul con]ine acid oxalic, care fixånd calciul \l elimin` din organism. Originea [i aria de r`spåndire Se estimeaz` c` spanacul ar proveni din Asia de Sud-Vest (Afganistan, Turkestan, Persia) de unde \n secolul al XII-lea, probabil datorit` cruciadelor, a fost adus \n Spania, de aici r`spåndinduse \n toat` Europa [i apoi \n toat` lumea. |n Romånia, spanacul se cultiv` \n toate zonele agricole atåt pentru consumul proasp`t, cåt [i pentru industrializare. Particularit`]ile biologice ale plantei Spanacul este o plant` erbacee, anual`, cu un sistem radicular pivotant care p`trunde adånc \n sol. |n primul stadiu de vegeta]ie formeaz` o rozet` din 8-10 frunze, de culoare verde-\nchis, rotunjite, triunghiulare sau alungite, c`rnoase, netede sau pu]in gofrate. Ulterior, din mijlocul acestei rozete porne[te o tulpin` florifer`, \nalt` de 70-80 cm, prev`zut` cu frunze dese [i alungite. Spanacul este o plant` dioic`, raportul \ntre plantele femele [i cele mascule depinzånd uneori [i de condi]iile climatice. Se pot \ntålni \n mod excep]ional \n lanurile de spanac [i plante hermafrodite. Plantele femele produc rozete mai bogate \n frunze. Florile femele sunt verzi [i sunt dispuse \n glomerule la baza frunzelor. Ele \nfloresc mai tårziu decåt florile mascule. 150

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cultura legumelor din familia Chenopodiaceae

Descrierea afacerii

Plantele mascule mai pu]in valoroase din punct de vedere culinar \nfloresc mai repede [i au florile dispuse \n spice terminale. Fructele de spanac, de asemenea impropriu denumite semin]e, sunt ni[te achene rotunde sau col]uroase de culoare galben-verzui, galben-cenu[iu sau galben-cafeniu. |ntr-un gram intr` 80-130 de semin]e rotunde [i 70-90 de semin]e col]urate. Semin]ele r`sar dup` 8-12 zile de la sem`nat [i \[i p`streaz` capacitatea germinativ` timp de 4-5 ani. Exigen]e agro-pedo-climatice Spanacul este o specie foarte bine adaptat` climatului temperat suportånd gerurile de peste iarn` atunci cånd se cultiv` prin sem`n`tur` de toamn`. Spanacul prefer` un sol nisipo-argilos, bine drenat (se asfixiaz` u[or mai ales \n perioadele de iarn`), bogat \n materie organic` cu pH de 6,2-7,0. Este sensibil la cloroza provocat` de blocajul magneziului, manganului sau borului pe terenurile alcaline sau excesiv amendate cu carbonat de calciu. Apa trebuie asigurat` moderat, dar cu regularitate, fiind decisiv` pentru realizarea produc]iei mai ales \n perioadele secetoase. Locul \n asolament Specii premerg`toare favorabile: maz`re, cartof, fasole sau tomate. Este bun` premerg`toare pentru: morcov, maz`re de conserve [i r`d`cinoase. Timpul de revenire pe aceea[i sol`: 3 ani. Rezultate \n agricultura ecologic` Spanacul este o cultur` rustic`, bine adaptat` la condi]ii de clim` temperat`. Nu necesit` lucr`ri speciale. Se asociaz` bine cu: prazul, ]elina, maz`rea sau bobul. Se pot sem`na sau planta rånduri alternative, ]inåndu-se cont de distan]a dintre råndurile de spanac pentru a putea realiza aceast` asociere (rånduri la 70 cm distan]`). Spanacul se cultiv` prin sem`nat direct \n cåmp pe teren modelat \n brazde \n`l]ate, cu 3 rånduri pe brazd`. |n cazul culturilor asociate \n rånduri alternative, råndul din mijloc se poate cultiva cu una din speciile men]ionate (praz, ]elin` sau bob).

Fig. 39 – Sisteme de cultur` pentru spanac Distan]a \ntre plante pe rånd: 7-10 cm; Densitate: 200-300 mii plante/ha

Sem`natul se realizeaz` de obicei toamna \n perioada 15 septembrie – 10 octombrie, plantele de spanac urmånd a trece peste iarn` \n stadiul de rozet` cu 3-4 frunze. Sunt [i soiuri care se pot sem`na [i prim`vara timpuriu deoarece dispun de o anumit` rezisten]` la boltire (pornire a tijei florifere). Prim`vara, sem`natul se face cåt mai timpuriu posibil la \nceputul lunii martie. GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

151

Descrierea afacerii

Cultura legumelor din familia Cucurbitacee

Soiuri de spanac recomandate Denumire soi Matador Smarald

Produc]ie (t/ha) 15-20 20-25

Caracteristici frunz` Culoare Form` verde-\nchis pruinat` oval` verde-\nchis gofrat` lanceolat`

Observa]ii Se seam`n` toamna Se seam`n` prim`vara

Norma de s`mån]` este de 12-15 kg/ha. Lucr`ri de \ntre]inere Nu necesit` lucr`ri speciale. R`ritul culturii este obligatoriu prim`vara dup` r`s`rire \n faza de rozet`. Combaterea buruienilor [i afånarea solului prin pra[ile mecanice sau manuale se execut` numai dac` se consider` strict necesar. Nu se fac tratamente \mpotriva bolilor [i d`un`torilor. Recoltarea Opera]iunea de recoltare poate \ncepe cånd plantele au 7-8 frunze chiar dac` nu au ajuns la dimensiunile maxime caracteristice soiului. Recoltarea se realizeaz` prin smulgere, se \ndep`rteaz` frunzele afectate sau murdare de p`månt [i se depoziteaz` \n l`zi convenabile.

Recoltatul se efectueaz` numai pån` la apari]ia tijei florifere. Din acel mo- Aten]ie ment, frunzele din rozet` nu mai sunt bune de consum. Produc]ia se depoziteaz` la ad`post [i la umbr`, pentru a se evita deshidratarea. Soiul Matador, care are frunzele acoperite cu un strat sub]ire de pruin` este mai rezistent la deshidratare decåt celelalte soiuri cultivate la noi.

CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA CUCURBITACEE ✓ Toate cucurbitaceele sunt legume fructe [i au o mare importan]` \n alimenta]ie, atåt ca legume proaspete cåt [i conservate sau semiconservate. ✓ F`r` excep]ie, sunt specii exigente la c`ldur`, de aceea se cultiv` [i prin r`sad, iar sem`natul \n cåmp se face nu mai devreme de luna mai. ✓ Cucurbitaceele sunt exigente la fertilizare. ✓ Sunt specii sensibile la rota]ia culturilor. ✓ Rezultatele \n cultura ecologic` depind de modul \n care sunt controlate atacurile de boli criptogamice [i de bacterioze.

CASTRAVETELE (Cucumis sativus L.) Denumiri str`ine: – Englez` – Cucumber – Francez` – Concombre – German` – Gurke – Italian` – Cetriolo 152

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cultura legumelor din familia Cucurbitacee

Descrierea afacerii

Castrave]ii se cultiv` pentru fructul lor, care \n stadiu imatur se consum` proasp`t, \n salate sau \n industria conservelor pentru preg`tirea mur`turilor. F`r` a fi o legum` nutritiv`, este apreciat` pentru gustul specific, r`coritor [i pentru aportul \n vitamine [i s`ruri minerale. Este o foarte bun` legum` pentru diet`, avånd un aport caloric minim. Originea [i aria de r`spåndire Este una din cele mai vechi legume cunoscute, originar` din zonele nordice ale masivului Himalaia. Specia Cucumis sativus a fost domesticit` de popula]ia Chinei foarte timpuriu (5.000 de ani \.e.n.), de unde \n decursul mileniilor urm`toare s-a r`spåndit \n toat` lumea. |n Europa (Grecia) a ajuns cu 2.000 ani \.e.n., iar \n imperiul roman a fost o legum` foarte bine apreciat`. S-a r`spåndit cu rapiditate \n \ntreaga lume, fiind cultivat atåt \n cåmp, cåt [i \n solarii [i sere, pentru a putea fi consumat \n stare proasp`t` \n tot cursul anului. La noi \n ]ar` se cultiv` \n majoritatea zonelor agricole, \n perioada mai c`lduroas` a anului. |n ultimele decenii s-a dezvoltat foarte mult cultura \n spa]ii protejate – solarii [i sere – care asigur` ast`zi majoritatea produc]iei comercializate pe pia]`. Particularit`]ile biologice ale plantei Castravetele este o specie anual`, erbacee, cu tulpina volubil`, ramificat`, acoperit` cu peri[ori rigizi, cu lungimea vrejului de 1-3 m. Frunzele sunt mari, pentagonale, mai rar trilobate, cu vårful acuminat, pubescente. Florile sunt unisexuate – femele sau mascule – mai rar apar [i flori hermafrodite. Fructul are o form` variind \ntre oblong` [i cilindric`, cu zona peduncular` marcat`, uneori alungit`. Dimensiunile fructului depind de tipul de soi, [i anume: – soiuri cu fructe mici, spinoase, de obicei folosite \n industrializare – de tip Corni[on cu lungimea de 6-12 cm la maturitatea de consum; – soiuri [i hibrizi cu fructe de dimensiuni medii – 15-20 cm lungime, cu epiderma lins` sau spinoas`, cultivate ca soiuri de salat` sau de var`; – soiuri cu fructe mari (lungi) – a[a-numitele soiuri de ser` cu fructul de 30-40 cm lungime (chiar [i mai lungi). La fructele imature, epicarpul este verde de diferite nuan]e, cu suprafa]a lins` sau canelat`, glabre sau acoperite cu peri[ori. La maturitatea fiziologic`, culoarea devine alb-verzuie, galbenc`r`mizie sau galben-str`lucitoare. Pulpa fructului imatur este alb-verzuie, crocant`, suculent`, nedulce. Exist` soiuri cu plante monoice sau dioice; de asemenea, exist` hibrizi ap]i s` formeze fructe f`r` polenizare (partenocarpice). Fructele sunt uneori amare din cauza prezen]ei cucurbitacinei, o triterpen` tetraciclic`, prezent` sub form` de monogliceride. Soiurile [i hibrizii moderni nu mai con]in aceast` substan]`, ac]ionåndu-se genetic fie pentru blocarea migr`rii ei c`tre fruct, fie pentru oprirea sintezei acesteia. Semin]ele sunt eliptice, plate, alungite, linse, de culoare crem-deschis. Un gram poate cuprinde 35-45 de semin]e. Germina]ia se poate men]ine timp \ndelungat: 8-10 ani.

|n agricultura ecologic` este bine s` se foloseasc` s`mån]` cu o vechime de 2-3 Aten]ie ani, din motive fito-sanitare. |n aceast` perioad`, dispar aproape complet o serie de germeni ce se transmit prin s`mån]` (ex.: Pseudomonas lacrimans – P`tarea unghiular` a frunzelor).

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

153

Descrierea afacerii

Cultura legumelor din familia Cucurbitacee

Plantele r`sar la 7-8 zile dup` sem`nat. Exigen]e agro-pedo-climatice Castravetele este o specie termofil`, care germineaz` optim la temperaturi de peste 200C [i vegeteaz` la temperaturi de 20-250C. Vegeta]ia optim` se realizeaz` la temperaturi de 25-30. Cerin]ele fa]` de temperatur` se asociaz` [i cu exigen]e deosebite fa]` de umiditate, optimul fiind superior a 95% la umiditate atmosferic` [i peste 85% din capacitatea de cåmp pentru ap`. Asigurarea temperaturii [i umidit`]ii optime sunt elementele principale \n realizarea produc]iei de castrave]i [i poate c` acesta este principalul motiv pentru care cultura s-a mutat din cåmp \n spa]iile protejate (solarii sau sere) unde factorii de mediu sunt mai u[or de controlat. {i \n cåmp culturile de castravete prefer` locurile ad`postite, f`r` curen]i de aer, f`r` vånturi frecvente, r`spunzånd favorabil culturii \ntre perdele de protec]ie formate chiar [i numai din 2-3 rånduri de porumb. Castrave]ii reac]ioneaz` de asemenea pozitiv la luminozitate. Deficitul de lumin` atrage dup` sine diminuarea imediat` a cre[terilor [i a fructific`rii. {i fa]` de sol exigen]ele sunt destul de ridicate, rezultate bune ob]inåndu-se pe soluri permeabile, humifere, amendate cu compost. Solurile compacte, nedrenate sunt improprii culturii cucurbitaceelor al c`ror sistem radicular fibros [i de suprafa]` se asfixiaz` foarte u[or la excesul de ap`. PH-ul optim este cuprins \ntre 5,6 [i 7,5. Excesul de aciditate (pH<5,5) este nefavorabil culturii castrave]ilor. Locul \n asolament Cele mai bune specii premerg`toare – leguminoasele anuale sau perene. Castravetele este o bun` premerg`toare pentru legume bulboase [i r`d`cinoase. Timpul de revenire pe aceea[i sol` – 4-5 ani. Rezultate \n agricultura biologic` Este o specie exigent` pentru a c`rei reu[it`, \n agricultura ecologic`, trebuie respectate cu stricte]e cåteva principii: – s` se revin` pe aceea[i parcel` \n asolament, numai dup` 4-5 ani; – s` se cultive numai soiuri sau hibrizi rezisten]i sau toleran]i la man` (Pseudoperonospora cubensis) sau la p`tarea unghiular` (Pseudomonas lacrimans); – s` se aplice tratamente preventive cu produse cuprice, atunci cånd condi]iile de apari]ie a bolilor sunt favorabile; – s` se prefere soiuri sau hibrizi predominant ginoici sau partenocarpice care asigur` nu numai o produc]ie mai mare, dar [i mult mai timpurie – foarte important \n produc]ia ecologic`; – la sem`nat sau plantat s` se respecte densit`]ile recomandate (densit`]i mai mici); – s` se cultive asociat cu rånduri de porumb zaharat – \n culise la distan]e reprezentånd un multiplu al echipamentelor de \ntre]inere (cultivator, frez` sau echipament de stropit). Astfel, la un num`r de brazde cultivate cu castravete (7-10) pe o brazd` se seam`n` 2 rånduri de porumb zaharat. Cultura de castrave]i se asociaz` bine [i cu floarea-soarelui, fasolea de gr`din`, varza, maz`re, ]elin` [i salat`. Sisteme de cultur` Pentru evitarea b`ltirilor, cultura \n cåmp a castrave]ilor se realizeaz` numai pe brazde \n`l]ate. Culturile pot fi \nfiin]ate prin sem`nat direct \n cåmp sau prin plantare de r`saduri produse \n ad`posturi.

154

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cultura legumelor din familia Cucurbitacee

Descrierea afacerii

Date privind \nfiin]area culturii de castrave]i Tip de Mod de \nfiin]are Cantitatea de semin]e cultur` a culturii sau material s`ditor Cultur` timpurie prin r`sad 75-80 mii fire \n cåmp, la sol Cultur` de var` prin sem`nat 5-7 kg Cultur` de var`toamn` Cultur` palisat` pe [palieri

Data sem`nat/ plantat \n cåmp 10-15 mai 5-10 mai

prin sem`nat

5-7 kg

10-20 iunie

prin r`sad

50-60 mii fire

10-15 mai

Schem` de cultur` 2 rånduri pe brazd` 2 rånduri pe brazd` 2 rånduri pe brazd` 1 rånd pe brazd`

Sem`natul se face \n rånduri sau \n cuiburi \n func]ie de sem`n`toarea folosit` (SUP 21 sau SPC 6) la adåncimea de 5-7 cm. Dac` urmeaz` o perioad` secetoas` este bine s` se irige (150-200 mc/ha) pentru o r`s`rire uniform`. R`sadurile se ob]in \n spa]ii protejate, \nc`lzite, \n ghivece nutritive, cuburi nutritive sau \n palete alveolare. Se seam`n` \n jurul datei de 1 aprilie, astfel ca la plantare r`sadul s` fie \n vårst` de 40-45 de zile. Soiuri de castravete recomandate pentru cultura ecologic` \n cåmp Soiul Produc]ia |nflorit Dimensiuni fruct (cm) poten]ial` (t/ha) Lungime Diametru Cu fruct semilung (pentru salat`) Magic 40-50 Predominant ginoic 18-22 4-6 Select 30-35 Monoic 15-20 4-5 Passandra F1 60-90 Predominant ginoic 15-17 3-4 De tip Corni[on Adonis 25-30 Predominant ginoic 6-12 3-4 Cornibac F1 40-50 Ginoic 6-12 3-4 Mondial3 0-40 Monoic 6-12 3-4 Mirabelle F1 60-70 Partenocarpic 7-13 3-4 Cu fruct lung Styx F1 100-120 Ginoic 30-32 5-6 Defanse F1 100-120 Ginoic 32-35 5-6 Scheme de plantare Orientarea brazdelor este bine s` fie pe direc]ia nord-sud. Culturile \nfiin]ate prin r`sad, se realizeaz` pe brazde \n`l]ate, cu 2 rånduri pe brazd`.

Fig. 40 – Scheme de plantare pentru castravete Distan]a \ntre plante pe rånd: 25-30 cm; Densitate: 47-57 mii plante/ha GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

155

Descrierea afacerii

Cultura legumelor din familia Cucurbitacee

Culturile sem`nate se realizeaz` de asemenea pe brazde \n`l]ate, cu 2 rånduri pe brazd` conform schemei.

Fig. 41 – Culturi sem`nate de castravete Distan]a \ntre plante pe rånd: 20-25 cm; Densitate: 57-71 mii plante/ha

Cultura palisat` se realizeaz` cu un rånd de spaliere pe brazd`, r`sadurile fiind plantate pe 2 rånduri la 20 cm de o parte [i de cealalt` a råndului de spaliere.

Fig. 42 – Cultur` palisat` de castravete Distan]a \ntre plante pe rånd: 20-22 cm; Densitate: 64-72 mii plante/ha

Sfatul Pentru cultura palisat` este recomandat s` se cultive hibrizi ginoici sau nostru partenocarpici al c`ror poten]ial ridicat de produc]ie valorific` investi]ia \n spaliere [i \n manopera necesar` conducerii plantelor pe sårme. Lucr`ri de \ntre]inere Pentru ca lucrarea de plantare a r`sadurilor s` se realizeze cu pierderi pu]ine datorate stresului transplant`rii trebuie avute \n vedere cel pu]in trei criterii: – r`sadul s` aib` o vårst` convenabil` (45-50 de zile [i 3-4 frunze adev`rate); – s` se acorde aten]ie condi]iilor climatice din ziua plant`rii – temperatur` peste 15-160, f`r` vånt; – s` se asigure imediat dup` plantare un irigat moderat, de preferin]` f`r` a se uda frunzele (pe brazd`, prin picurare sau manual cu o stropitoare dac` este vorba de suprafe]e mai mici). Completarea golurilor se face la o s`pt`mån` dup` plantare cu r`saduri din acela[i soi sau hibrid. Dac` se cultiv` soiuri sau hibrizi monoici sau predominat ginoici este avantajos s` se cårneasc` plantele dup` 2-3 frunze, produc]ia pe l`stari fiind mai timpurie [i mai abundent`. Lucrarea este valabil` [i \n cazul culturilor sem`nate direct \n cåmp. |ntre]inerea solului (afånare [i combatere buruieni) se realizeaz` mecanic sau manual numai pån` la dezvoltarea l`starilor tåråtori. |n culturile ecologice, lucrarea trebuie atent executat` deoarece \ntårzierea efectu`rii acesteia poate compromite cultura prin \mburuienare. |n condi]ii optime, culturile pot fi mulcite cu folie biodegradabil` sau cu alte materiale biodegradabile din ferm`. |n culturile palisate, a[a cum am mai men]ionat, se utilizeaz` numai hibrizi ginoici sau partenocarpici. {palierii au de obicei o sårm` de sus]inere la 1,6-1,8 m fa]` de sol, palisatul realizåndu-se cu fir de bumbac sau sintetic de 2-3 ori pe m`sur` ce sunt lega]i [i l`starii. Pån` la \n`l]imea de 70-80 156

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cultura legumelor din familia Cucurbitacee

Descrierea afacerii

cm este bine s` se elimine to]i l`starii de pe tulpina principal` sau s` se scurteze la maximum 12 fructe. Dat fiind faptul c` \ntre cele dou` rånduri de spalier, este o distan]` de cel pu]in 1,4-2,0 m, pe mijlocul acestui interval se pot sem`na sau planta culturi asociate favorabile (1-2 rånduri apropiate de fasole pitic`, un rånd de varz`, salat` sau ]elin`).

Combaterea bolilor specifice trebuie s` fie un obiect permanent \n aten]ia cultiva- Aten]ie torului deoarece neglijarea poate compromite total cultura de castrave]i \n numai 2-3 zile de neaten]ie. Principalele boli sunt mana – Pseudoperonospora cubensis [i bacterioza Pseudomonas lacrimans – p`tarea unghiular` a frunzelor de castravete, boli foarte virulente [i relativ greu de st`pånit. Chiar dac` \n agricultura ecologica sunt limitate mijloacele de combatere, produsele pe baz` de cupru permit ob]inerea unor foarte bune rezultate atunci cånd sunt utilizate la momente optime. Tratamentele preventive sau curative, la primele simptome de apari]ie a bolii, cu zeam` bordelez` 0,3-0,5%, Funguran 0,2-0,3%, Kocide 0,2% pot limita amploarea pagubelor [i asigura produc]ii eficiente. |n orice caz, este recomandabil s` se utilizeze soiuri sau hibrizi rezisten]i sau toleran]i la aceste maladii (ex.: soiul Mondial, hibrizii Mirabelle, Passandra etc.). O boal` prezent` mai ales \n culturile de var`-toamn` este [i f`inarea, a c`rei combatere se realizeaz` la apari]ie prin tratamente cu sulf micronizat – Microthiol 0,3%, tratament ce are efect curativ. Majoritatea hibrizilor moderni sunt rezisten]i genetic la f`inare. Recoltarea |n func]ie de destina]ia produc]iei (industrializare sau consum \n stare proasp`t`) se urm`re[te ajungerea la maturitatea tehnologic`, care prive[te \n principal dimensiunile fructelor imature. Pentru conserve speciale, recoltarea soiurilor de tip Corni[on poate \ncepe cånd fructele au 2-3 cm [i un diametru de 7-8 mm. Curent \ns` se recolteaz` pentru industrie trei categorii de castrave]i: – 3-6 cm – 6-8 cm – 8-12 cm. Castrave]ii peste aceste dimensiuni \n func]ie de soi, cu lungimea de 15-30 cm [i diametrul de 2,5-5,0 cm sunt recolta]i pentru salat`.

La hibrizi ginoici sau partenocarpici, \ntårzierea recolt`rii duce la \ncetinirea Aten]ie cre[terii [i fructifica]iei.

CASTRAVETELE }EPOS (Cucumis metuliferus E.H. Mey. ex Schard) Sinonime: – Kiwano, Metulon Denumiri str`ine: – Englez` – African horned cucumber, Kiwano – Francez` – Concombre port-corne, Mètulone – German` – Kiwano – Italian` – Kiwano

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

157

Descrierea afacerii

Cultura legumelor din familia Cucurbitacee

Fructul de castravete cu ]epi (metulon) este bine apreciat de amatorii de arome exotice [i mai ales de cei obliga]i la o diet` hipocaloric`. S`rac \n calorii [i sodiu, dar bogat \n potasiu (302 mg/100 g), calciu [i magneziu (peste 16 mg/100 g), metulonul este un fruct s`n`tos [i foarte nutritiv. O combina]ie de metulon cu iaurt se pare c` este unul din cele mai igienice mic dejunuri pentru orice organism. Se poate de asemenea utiliza \n salate de fructe sau ca atare. Poate acompania carnea \n aperitive, gustul specific fiind o combina]ie \ntre cele de banan`-l`måie verde [i maracuia. Se g`se[te [i la noi \n comer] \n supermarketurile alimentare. Originea [i aria de r`spåndire Este originar din Africa tropical` [i austral` unde cre[te \n stare s`lbatic`. A fost luat \n cultur` prima dat` \n Noua Zeeland`, unde este \nscris sub numele de „Kiwano”. |n Europa a fost experimentat \n ultimii ani [i s-a cultivat pe suprafe]e restrånse \n ser` sau sub ad`posturi din folie de polietilen` \n Olanda [i \n Fran]a. La noi \n ]ar` se cultiv` din anii 1997 la Sta]iunea de Cercetare pentru Legumicultur` Bac`u, stabilindu-se o tehnologie de cultur` \n spa]ii protejate (solarii tunel). Particularit`]ile biologice ale plantei Kiwano este o specie anual`, monoic` cu tulpinile foarte lungi, ramificate (7-10 m) cu frunzele mari, mai mult sau mai pu]in lobate. Ansamblul de tulpini [i frunze au un aspect extrem de luxuriant, fapt ce necesit` un spa]iu de cultur` mare pentru fiecare plant`. Fructele numeroase [i bine protejate \n desi[ul de tulpini sunt la tinere]e verzi [i acoperite cu protuberan]e spinoase evidente [i agresive. Ele au o form` oval` sau oval-alungite, lungi de 1018 cm [i cu un diametru de 6-8 cm, cu o greutate de 100-350 g. La maturitatea fiziologic` [i de consum, fructul are o culoare portocalie cu iriza]ii ro[ii. Pulpa este verde str`lucitoare, translucid` [i con]ine foarte multe semin]e. Exigen]e agro-pedo-climatice Originea african` face clar` exigen]a acestei specii pentru c`ldur`, temperaturile optime de cre[tere [i fructificare situåndu-se peste 250C cu un optim \n jurul a 30-320C. Din acest motiv, cultura \n cåmp deschis este riscant`, ne\ntrunindu-se la noi condi]iile necesare realiz`rii unui ciclu complet de vegeta]ie. Cultura \n solarii tip tunel s-a dovedit \ns` posibil`, produc]iile ob]inute f`cånd-o foarte eficient` pe m`sura asigur`rii unei desfaceri corespunz`toare. Dat` fiind marea mas` vegetativ` care se realizeaz`, [i exigen]ele fa]` de condi]iile de nutri]ie [i de ap` sunt deosebite, f`r` a fi \ns` excep]ionale. Un sol bogat, humifer, permeabil pe care \nainte de plantare i s-au administrat 20-25 t/ha compost bine descompus poate asigura vegeta]ia luxuriant` [i num`rul impresionant de fructe care se produc. Ca la toate cucurbitaceele, terenul trebuie s` fie bine drenat, pericolul de asfixie a sistemului radicular fiind evident. Nu exist` restric]ie pentru agricultura ecologic`, bolile [i d`un`torii nu fac pagube economice.

158

Fig. 43 – Schem` de plantare pentru castravetele ]epos Distan]a \ntre plante pe rånd: 80-90 cm; Densitate: 8.500-9.200 plante/ha GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cultura legumelor din familia Cucurbitacee

Descrierea afacerii

|n solarii tunel de 5,40 m l`]ime se planteaz` 4 rånduri dispuse la 1,4 m \ntre ele, conform schemei al`turate. Nu sunt \nc` soiuri sau hibrizi omologa]i; se cultiv` numai varietatea botanic`. Cultura se realizeaz` prin r`saduri produse \n spa]ii \nc`lzite. Se seam`n` direct \n ghivece nutritive, cuburi nutritive sau palete alveolare, \n perioada 25 martie-5 aprilie, r`sadurile fiind apte plant`rii dup` 40-45 de zile \n perioada 5-10 mai. Lucr`ri de \ntre]inere Completarea golurilor se face dup` o s`pt`mån` de la plantare. Pe m`sur` ce plantele cresc se leag` l`starii la sistemul de sus]inere din solarii. Se irig` pe brazde la intervale mici (s`pt`månal) [i cu cantit`]i mici de ap` (150-200 mc/ha). Este important s` se sus]in` pe sistemul de palisare \ntreaga mas` vegetativ` realizat`. L`starii c`zu]i la sol nu produc [i \ngreuneaz` lucr`rile de \ntre]inere [i recoltare. Nu necesit` tratamente fito-sanitare [i nici alte lucr`ri speciale. Recoltarea Recoltarea se face pe m`sur` ce fructele ajung la dimensiunea normal` [i culoarea trece de la alb-verzui la galben. Recoltarea [i depozitarea produc]iei implic` cåteva m`suri de care trebuie s` se ]in` cont: – nu se valorific` \n comer] fructele recoltate direct de pe plant`. Dup` recoltare post maturarea se face \n depozite sau \nc`peri cu temperaturi de 18-200C. Pentru p`strare pe timp mai \ndelungat (2-3 luni), fructele se pot depozita la temperaturi de 3-40C [i umiditate atmosferic` de 85-90%; – faptul c` fructele au protuberan]e terminate cu spini (]epi) impune, ca pentru recoltare s` se utilizeze m`nu[i protectoare; – prezen]a ]epilor face imposibil` depozitarea fructelor prin suprapunere atåt la recoltare, cåt [i la depozitare sau comercializare. |nc` de la recoltare fructele se pun \n cutii individuale de carton sau din material plastic, corespunz`toare dimensiunilor acestuia (ex.: 16 cm x 7 cm x 7 cm), unde vor r`måne atåt pe parcursul depozit`rii, cåt [i la comercializare; – maturitatea de consum se atinge atunci cånd culoarea exterioar` devine galben str`lucitoare cu iriza]ii ro[ii.

DOVLEACUL {I DOVLECELUL Cucurbita pepo L. – Dovlecel Cucurbita moschata (Duchesne) Poir – Dovleacul pl`cintar Cucurbita maxima Duch. – Dovleacul mare de copt Denumiri str`ine: Dovlecel: – Englez` – Gourd, Marrow – Francez` – Courge, Citrouille, Courgette – German` – Kürbis, Speisekürbis – Italian` - Zucchino Dovleac pl`cintar: – Englez` – Squash – Francez` – Courge musquée – German` – Kürbis – Italian` – Zucca moschata Dovleac mare: – Englez` – Pumpkin, Winter squash – Francez` – Potiron GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

159

Descrierea afacerii

Cultura legumelor din familia Cucurbitacee

– German` – Kürbis – Italian` – Zucca comune Majoritatea speciilor de dovleac [i dovlecel se cultiv` pentru fructele lor care se consum` fie tinere (imature), fie la maturitatea fiziologic`. Fructele sunt utilizate atåt pentru preg`tirea unor månc`ruri apreciate, cåt [i pentru deserturi dietetice u[or de preg`tit. Se consum` [i semin]ele, crude sau pr`jite, care sunt utile pentru efectul lor laxativ, antihelmintic sau \n prevenirea cancerului de prostat`. Din semin]ele de dovleac se extrage [i un ulei comestibil foarte apreciat de cunosc`tori. Anumite specii [i variet`]i au [i \ntrebuin]`ri ornamentale sau competi]ionale, referindu-ne la dovlecii uria[i de peste 300-400 kg. Originea [i aria de r`spåndire Dovleacul a fost identificat \n hrana popula]iei indigene din Mexic, \n urm` cu 7.000-8.000 de ani. Faptul c` are calit`]i antiscorbutice, c` se conserv` foarte bine \n timp [i constituie o hran` foarte bun` l-a f`cut apreciat de primii coloni[ti, care l-au adus pe vapoarele lor \n Europa, unde s-a r`spåndit destul de rapid. Principalele tipuri de dovleac au fost descrise \nc` de la mijlocul secolului al XVI-lea \n tratatele de botanic` ale vremii. Se cultiv` acum \n toat` lumea, iar la noi \n ]ar` se cultiv` \n toate zonele agricole, fiind o legum` bine apreciat` \n toate gr`dinile familiale [i \n agricultura ecologic`. Particularit`]ile biologice ale plantei Toate speciile cuprinse \n genul Cucurbita sunt plante anuale, erbacee, cu tulpini scurteramificate sau lungi-tåråtoare, cu fructe avånd forme [i dimensiuni foarte diverse. O clasificare dup` criterii practice ar fi aceea a m`rimii fructelor. Sunt specii cu fructe relativ mari, care se consum` ca fructe imature, tinere de 10-15 zile (Cucurbita pepo L. – dovlecelul [i dovlecelul patison). Acestea au \n general tulpinile scurte-ramificate, cu frunze mari, penta-lobate, acoperite cu peri rigizi, care le dau un aspect rugos, cu flori unisexuate – monoice de culoare galben`. Formeaz` tufe compacte. Fructele la \nceput sunt fragede, apoi se lemnific` [i nu mai pot fi consumate. Dovlecelul propriu-zis are fructul cilindric de diverse forme [i culori (alb, galben, striat sau verde), iar dovlecelul patison are o form` specific` [i se consum` ca fruct imatur. |n cadrul speciilor cu fructul mare sunt cuprinse Cucurbita maxima [i Cucurbita moschata. Cucurbita maxima cuprinde dovleacul alb mare de copt sau furajer, dovleacul turban, dovleacul ro[u sau cel verde-\nchis, care se consum` la maturitatea fiziologic`, pulpa fiind fin`, dulce [i aromat` specific. Fructele pot ajunge frecvent la dimensiuni [i greut`]i foarte mari – 40-50 kg. Sunt soiuri anume pentru fructe foarte mari – 300-400 kg. Semin]ele sunt mari [i foarte mari. Cucurbita moschata cuprinde dovleacul pl`cintar cu fructul de form` cilindric`, umflat la un cap`t (locul de formare a semin]elor) sau piriform` cu pulpa de culoare portocalie, fin`, dulce, aromat`, foarte apreciat pentru copt [i pentru pl`cinte. Are o lungime de 30-40 cm [i o grosime de 10-15 cm. Semin]ele sunt de dimensiuni medii. Tulpinile dovlecilor cu fructe mari sunt tåråtoare, cu o lungime de 4-6 m (chiar [i mai mult), cu frunze mari [i foarte mari (30-80 cm) lung pe]iolate. Semin]ele tuturor speciilor \[i men]in facultatea germinativ` timp de 8-10 ani. Diversitatea genetic` a speciilor de cucurbitacee este impresionant`, \n lume cultivåndu-se \nc` zeci de forme, \n scopuri alimentare, furajere sau decorative. Exigen]e agro-pedo-climatice Toate cucurbitaceele sunt specii adaptate zonelor calde sau temperate, avånd cerin]e deosebie fa]` de c`ldur`, temperaturile optime pentru cre[tere [i dezvoltare fiind de 18-240C. 160

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cultura legumelor din familia Cucurbitacee

Descrierea afacerii

Cucurbitaceele sunt foarte sensibile la temperaturi sc`zute. Dovlecelul [i dovleacul prefer` solurile profunde, u[oare, bine aprovizionate cu materie organic`, cu o bun` capacitate de re]inere a apei. pH-ul optim trebuie s` fie cuprins \ntre 6,5 [i 7,5. Locul \n asolament Specii premerg`toare favorabile: solanaceae sau r`d`cinoase. Favorabil ca premerg`toare pentru: leguminoase [i verde]uri. Timp de revenire: 4-6 ani. Rezultate \n agricultura ecologic` Toate formele botanice (specii sau variet`]i), de dovleac sau dovlecel permit ob]inerea de bune rezultate \n agricultura ecologic` f`r` m`suri speciale. Aten]ie trebuie s` se acorde locului \n asolament [i timpului de revenire (minimum 4 ani). Se asociaz` bine cu porumbul zaharat, salat`, leguminoase [i ment`. Sisteme de cultur` |n general atåt dovlecelul cåt [i dovleacul se cultiv` prin sem`nat direct \n cåmp. Soiuri cultivate [i perioade de \nfiin]are a culturii. Denumire soi

Lungime tulpin` (m)

F`r` vrej Dana Dovlecel Patison

0,7-1,0 0,7-1,0 1,5-2,5

Pink Banana

4-6

Alb mare u[or crestat Pl`cintar

4-6 6-7

Caracteristici fruct Form` Culoare Dovlecel Cilindric alungit Alb-g`lbui Cilindric alungit Alb-verzui Rotund turtit Alb-g`lbui franjurat Dovleacul de copt Rotund alungit Verde-\nchis spre peduncul Rotund turtit Verde gri Cilindric cu un cap rotun

Data sem`nat

Norm` de s`mån]` (kg/ha)

25 aprilie-10 mai 25 aprilie - 10 mai 25 aprilie - 10 mai

4-6 4-6 4-6

20-25aprilie

3-4

20-25 aprilie

3-4

Verde 20 -25 aprilie g`lbui-crem

3-4

Pentru produc]ie timpurie [i extratimpurie, dovlecelul, o legum` bine apreciat` de consumatori, poate fi cultivat [i prin r`sad produs la cuburi nutritive 5 cm x 5 cm x 5 cm sau la ghivece nutritive. |n aceast` situa]ie, sem`natul se efectueaz` la 15-25 martie \n spa]ii \nc`lzite (sere, r`sadni]e, \nmul]itoare sau solarii), astfel \ncåt plantarea \n cåmp s` se poat` realiza \n perioada 25 aprilie-5 mai. |n acest fel, recoltarea fructelor tinere \ncepe \n ultima s`pt`mån` a lunii mai. Pentru dovleac Distan]a \ntre plante pe rånd: 100 cm; Densitatea la \nfiin]area culturii: 8 mii plante/ha

Pentru dovlecel Distan]a \ntre plante pe rånd: 40-50 cm; Densitatea la \nfiin]area culturii: 15-18 mii plante/ha Fig. 44 – Scheme de plantare

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

161

Descrierea afacerii

Cultura legumelor din familia Cucurbitacee

Scheme de plantare Sem`natul sau plantarea se realizeaz` pe teren modelat \n brazde, cu orientarea nord-sud, cu un rånd pe brazd`. Dat fiind distan]ele mari dintre plante, dovleacul se seam`n` manual, cu sapa, cåte 1-3 semin]e la cuib. Lucr`ri de \ntre]inere

O aten]ie deosebit` trebuie acordat` combaterii buruienilor \n prima parte a Aten]ie perioadei de vegeta]ie; faptul c` plantele la maturitate acoper` toat` suprafa]a face imposibil` aceast` lucrare mai tårziu (1-2 pra[ile mecanice cånd plantele sunt mici [i 1-2 pra[ile manuale mai tårziu). La dovleacul sem`nat la cuib se efectueaz` r`rirea, l`såndu-se o singur` plant` (cea mai bine dezvoltat`) \n faza cånd plantele au 2-3 frunze adev`rate. {i la dovlecel se realizeaz` o r`rire a plantelor (\n faza de 2-3 frunze), asiguråndu-se o distan]` de 35-45 cm \ntre plante pe rånd. |n cazul unei secete accentuate trebuie acordat` o aten]ie deosebit` irig`rii mai ales pån` cånd plantele acoper` terenul. Excesul de ap` este \ns` d`un`tor (asfixie radicular`). Dac` se respect` asolamentul [i recomand`rile privind schemele de \nfiin]are a culturilor, bolile [i d`un`torii nu ridic` probleme majore, atåt culturile de dovlecel, cåt [i cele de dovleac nu necesit` tratamente speciale. Recoltarea se realizeaz` \n func]ie de specie. La dovlecel [i la patison se consum` fructele imature care se recolteaz` pe m`sura atingerii unor dimensiuni convenabile. Este bine s` se efectueze cåt mai pu]ine manipul`ri ale fructelor tinere \ntrucåt prin loviri repetate se depreciaz` calitativ. Dovlecelul se recolteaz` [i \n floare sau numai floarea ca o delicates` pentru consumatorii aviza]i. Dovleacul se recolteaz` la maturitatea fiziologic`, cånd are dimensiunile [i culoarea specific` soiului. Se apreciaz` c` acest moment intervine imediat dup` c`derea primei brume toamna.

DOVLECELUL LUNG (Lagenaria siceraria (Mol) Standl) Sinonime: Tigv`, Lagenaria, Tidv`, Tålv, M`ciuca lui Hercule Denumiri str`ine: – Englez` – Bottle gourd – Francez` – Courge pélerine, Calebasse – German` – Lagenaria – Italian` – Lagenaria Dovlecelul lung se cultiv` pentru fructele sale tinere care se consum` precum cele de dovlecel. Se pot consuma de asemenea l`starii tineri, de obicei pr`ji]i \n unt sau ulei de m`sline, peste care se adaug` usturoi. Este o legum` dietetic`, bine apreciat` de consumatorii cunosc`tori. La anumite variet`]i botanice fructele, la maturitatea fiziologic`, se usuc` [i pot servi ca recipient pentru depozitarea lichidelor (apei) sau pentru decora]iuni specifice. Pere]ii spongio[i ai fructului uscat fac posibil` men]inerea temperaturii lichidelor depozitate ca \ntr-un adev`rat „termos vegetal“. Originea [i aria de r`spåndire Lagenaria este originar` din Africa ecuatorial`, de unde s-a r`spåndit \n toat` lumea \n zon` temperat` sau tropical`. 162

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cultura legumelor din familia Cucurbitacee

Descrierea afacerii

Se cultiv` \n China [i Asia de Sud-Est, \n India, Africa tropical` [i America Central` [i de Sud, precum [i \n Bazinul Mediteranean, Italia, Sicilia [i sudul Fran]ei. |n ]ara noastr` se cultiv` \n gr`dinile amatorilor, \n ultimii ani g`sindu-se uneori [i \n pie]e. Condi]iile climatice din ]ara noastr` permit cultura acestei specii \n condi]ii economice, \n majoritatea zonelor legumicole. Particularit`]ile biologice ale plantei Lagenaria este o specie anual`, erbacee, monoic`, tåråtoare sau ag`]`toare (volubil`) cu frunze mari, penta lobate, verde \nchis, cu flori mascule albe mari (7-10 cm diametru), purtate de un peduncul lung. Florile femele sunt mai mici [i au un peduncul mai scurt. Fructele pot avea diverse forme (de sticl`, de m`ciuc`, ovale sau cilindrice), forma comestibil` fiind cel mai adesea cilindricalungit`, cu lungimea de 60-80 cm la maturitatea de consum [i diametrul de 6-8 cm, de culoare alb-verzuie \n exterior [i alb-g`lbui \n sec]iune, cu pulpa crocant`. Sunt comestibile [i vårfurile l`starilor tineri, de culoare verde-deschis, cu diametrul de 0,81,5 cm [i lungimea de 20-25 cm. Semin]ele sunt alb-murdare sau maronii cu lungimea de 1,5-2 cm [i l`]imea de 0,5-0,8 cm [i sunt comestibile Num`rul de semin]e dintr-un gram este de 5-7. Semin]ele \[i men]in germina]ia timp de 6-8 ani. Exigen]e agro-pedo-climatice Cerin]ele agro-climatice ale Lagenariei sunt foarte apropiate de cele ale castrave]ilor, motiv pentru care aceast` specie se poate cultiva \n zonele mai sudice \n cåmp, fie prin r`sad, fie prin sem`nat direct. Culturile \n cåmp trebuie \nfiin]ate \n a doua jum`tate a lunii mai. Se pot realiza culturi foarte bune \n solarii – plantat dup` 15 aprilie, palisat sau la sol. Culturile la sol permit densit`]i mai mari, acest gen de cultur` fiind mai favorabil ob]inerii de l`stari comestibili. |n sistem sus]inut, densit`]ile de cultur` sunt mai mici, plantele avånd o cre[tere luxuriant`, ocup` o suprafa]` mai mare, \ns` fructele cilindrice cresc drepte cu un aspect comercial corespunz`tor. Rezultate \n agricultura biologic` |n condi]iile de la noi, Lagenaria este mai pu]in afectat` de bolile specifice Cucurbitaceelor, de aceea poate fi u[or adoptat` \n agricultura ecologic`.

Se vor evita solurile compacte, argiloase predispuse la b`ltiri. Aten]ie Se realizeaz` densit`]i de cultur` sub cele din agricultura conven]ional` cu 10-15%, \n felul acesta ob]inåndu-se o cultur` mai aerisit`, mai pu]in expus` atacului bolilor [i d`un`torilor. Se vor preg`ti capcane colorate (panouri adezive galbene) pentru combaterea nechimic` a musculi]ei albe (Tetraleurodes vaporariorum). Sisteme de cultur` Trebuie avut \n vedere faptul c` Lagenaria are o cre[tere luxuriant` [i, de asemenea, c` fructul pentru a fi bine apreciat trebuie s` fie drept, cilindric, uniform – ceea ce se ob]ine numai prin palisare. Plantarea Pentru plantare se folosesc r`saduri de 45-55 de zile, cu 4-5 frunze adev`rate, sau semin]e, pentru sem`nat direct la locul de cultur`. GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

163

Descrierea afacerii

Cultura legumelor din familia Cucurbitacee

Soiurile cultivate La noi nu exist` soiuri stabilizate, omologate, cultivåndu-se popula]ii locale sau semin]e aduse din exterior. Sunt cunoscute soiuri ca All Season Long, Long White Prolific, Pusa Summer etc. Perioada de \nfiin]are a culturii Sem`natul direct \n cåmp dup` data de 5 mai. Plantarea \n cåmp dup` data de 15 mai. Scheme de plantare Se planteaz` pe brazde \n`l]ate, un rånd pe brazd` [i spaliere de sus]inere cu \n`l]imea de 1,6-1,8 m.

Fig. 45 – Scheme de plantare pentru dovlecelul lung Distan]a \ntre plante pe rånd: 0,8 - 1,0 m; Densitate: 7-9 mii plante/ha

Lucr`ri de \ntre]inere Irigatul este obligatoriu, dar trebuie evitat excesul de ap`. Sus]inerea plantelor pe spaliere sau alte sisteme este absolut necesar` dac` dorim s` avem o produc]ie de calitate – fructe drepte, uniforme. La culturile destinate produc]iei de l`stari, ruperea primilor l`stari (vårfuri) se va realiza devreme cånd plantele au 6-7 frunze, astfel se va ob]ine o ramificare timpurie [i o cre[tere a num`rului de l`stari recoltabili. Nu s-au semnalat boli specifice. Recoltarea Fructele se recolteaz` tinere, dup` aproximativ 60-80 de zile, numai astfel fiind bune de consum. Ele se pot recolta [i la maturitatea fiziologic` (dup` 90-120 de zile). Se usuc` [i se pot p`stra astfel mai mul]i ani, servind \n decora]iuni specifice. Recolta ob]inut` difer` \n func]ie de soi, de tipul de cultur` (sus]inut sau la sol), de densit`]ile practicate, de dimensiunea fructelor recoltate, putånd aprecia ca posibil` o produc]ie \ntre 20 [i 60 t/ha. Men]inute la o temperatur` de 8-100C, fructele proaspete se pot p`stra timp de 10-15 zile.

PEPENELE GALBEN (Cucumis melo L.) Sinonime: Z`mos, Cantalup Denumiri str`ine: – Englez` – Muskmelon, melon – Francez` – Melon – German` – Zuckermelone, melone – Italian` – Melone, Popone 164

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cultura legumelor din familia Cucurbitacee

Descrierea afacerii

Pepenele se cultiv` pentru fructul s`u delicios, dulce, aromat folosit atåt ca desert cåt [i ca aperitiv \n unele buc`t`rii europene. Fructul pepenelui galben se consum` la maturitatea fiziologic`, \n stare proasp`t` sau procesat sub diferite forme (suc, compot, dulcea]` etc.). |n afara unui consistent aport de zaharuri (5-15% \n func]ie de soi) mai aduce \n alimenta]ie [i un important con]inut \n vitamine (A, B1, B2 [i C), precum [i arome deosebite care \l fac foarte bine apreciat de consumatorii de pretutindeni. Originea [i aria de r`spåndire Originar din Africa tropical` de Sud-Est, dup` domesticire, pepenele galben a fost introdus \n Asia Mic` cu 2.000 ani \.e.n., apoi s-a extins \n ansamblul bazinului mediteranean \n antichitate. |n China ajunge \n anii 800, iar \n America Central` \n secolul al XVI-lea. Ast`zi se cultiv` \n toat` lumea nu numai \n cåmp, ci [i \n solarii [i sere, produc]ia for]at` fiind din ce \n ce mai important` pe pia]a ]`rilor cu agricultur` avansat`. Particularit`]ile biologice ale plantei Pepenele galben este o specie cu tulpin` erbacee, tåråtoare, cu lungimea de 2-3 m, cilindric`, acoperit` cu peri destul de aspri. Tulpina are aptitudinea de a forma r`d`cini adventive pe toat` lungimea ei [i este, de asemenea, prev`zut` cu cårcei care \i permit s` se aga]e pe sistemele de sus]inere. R`d`cina este superficial`, foarte ramificat` mai ales \n stratul de suprafa]` al solului. Frunzele cu 3-5 lobi rotunji]i sunt acoperite cu peri[ori albicio[i [i aspri. La locul de inser]ie a frunzei pe tulpin` se formeaz` fie copili (ramifica]iile de gradul I), fie flori sau cårcei. Florile sunt unisexuat monoice, de culoare galben`, mici (2-4 cm), grupate cåte 3-4. Florile femele se remarc` prin prezen]a ovarului elipsoidal, acoperit cu peri[or de culoare verzuie. Pe vrejul principal predomin` florile mascule, iar pe ramifica]iile de gradul I sau II, mai ales cele femele. |nflorirea \ncepe dup` 60-65 zile de la data sem`natului, iar polenizarea este entomofil`. Fructul este o bac` mare, c`rnoas`, care este cunoscut` [i sub numele de melonid` destul de diferit` ca form` [i dimensiuni \n func]ie de soi. Forma fructului poate fi sferic`, turtit`, cilindric`, ovoidal`, elipsoidal` [i poate avea o culoare g`lbuie, portocalie, castanie, alb`, verde sau m`slinie. Coaja fructului are grosimea de 3-10 mm [i este prev`zut` cu desene caracteristice specifice soiului, putånd fi lis` sau cu stria]iuni multicolore caracteristice. Pepenii galbeni cu coaja \ncre]it` rugoas` poart` denumirea de Cantalupi. Pulpa fructului este suculent`, dulce, aromat`, crocant`, uneori „\nnec`cioas`“ [i poate fi de culoare alb`, portocalie sau verde de diferite nuan]e. |n mijlocul fructului se g`sesc semin]ele de culoare alb`-g`lbuie, elipsoidale, plate, alungite. |ntr-un gram intr` 15-25 de semin]e [i \[i p`streaz` germina]ia timp de 6-9 ani. Exigen]e agro-pedo-climatice Este o specie cu exigen]e deosebite fa]` de temperatur`, dep`[ind \n acest sens castrave]ii. Germineaz` la 14-150C [i r`sare \n cåmp dup` 15-18 zile de la sem`nat. Cre[te [i se dezvolt` bine la temperaturi de 22-250C [i \n condi]ii de lumin` intens`. Temperatura minim` pentru deschiderea sacilor polinici este de 180C. Deficien]a de lumin` se constat` mai ales pe plan generativ prin sc`derea procentului de legare a florilor. Prefer` soluri argiloase, argilo-lutoase, cu pH \ntre 6,5 [i 7,5. Exigen]ele \n ap` sunt relativ mari, se estimeaz` la aproximativ 3.000 mc/ha din care 2/3 sunt necesari \n perioada de legare, formare [i cre[tere a fructelor.

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

165

Descrierea afacerii

Cultura legumelor din familia Cucurbitacee

Locul \n asolament Specii premerg`toare favorabile: solanaceae sau leguminoase. Este bun` premerg`toare pentru: v`rzoase [i cereale. Timp de revenire pe aceea[i sol`: 4-5 ani. Rezultate \n agricultura ecologic` Tenta]ia de a cultiva pepeni galbeni \n condi]ii de agricultur` ecologic` este mare, dat fiind calit`]ile acestui fruct bine cunoscut [i bine apreciat de mul]i consumatori, cu atåt mai mult [i de cei amatori de produse ecologice. Exigen]ele acestei specii nu se rezum` numai la temperatur` [i asolament (care de altfel sunt hot`råtoare), dar [i la sensibilitatea acestei specii fa]` de o serie de boli foliare sau vasculare care neurm`rite cu aten]ie pot compromite culturile \n numai cåteva zile. Riscul nerealiz`rii unor produc]ii eficiente este \n måna produc`torului prin complexul de m`suri pe care trebuie s`-l \ntreprind` pentru conducerea corect` a culturii [i anume: – alegerea soiurilor – se prefer` cele tolerante sau rezistente genetic la principalele boli Pseudoperonospora cubensis, Spherotheca fuliginea, Fusarium sp., Verticillium sp., viroze; – densit`]ile de cultur` \n limite ra]ionale; – gestionarea cu aten]ie a irig`rii; – tratamentele preventive cu produse admise. Pepenele galben se asociaz` favorabil cu porumbul, floarea-soarelui [i ]elina. Sisteme de cultur` Pepenele galben se cultiv` \n cåmp prin sem`nat direct sau prin plantare de r`sad pe teren modelat \n brazde \n`l]ate. Culturile se pot conduce pe sol sau se pot palisa pe [palieri \nal]i. Cultura prin sem`nat direct Culturile sem`nate direct nu se paliseaz`.

Fig. 46 – Cultura prin sem`nat direct Distan]a \ntre plante pe rånd: 50-60 cm; Densitate: 11-14 mii pante/ha

Sfatul Se recomand` ca la 7-10 brazde de pepeni galbeni s` se semene 2-4 rånduri nostru de porumb zaharat. Perioada de sem`nat: 25 aprilie-15 mai (temperatura \n sol peste 140C). Norma de s`mån]`: 2,5-3,5 kg/ha. Adåncime de sem`nat: 3-4 cm. 166

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cultura legumelor din familia Cucurbitacee

Descrierea afacerii

Cultura prin r`sad Cultura prin r`sad se paliseaz` pe [palieri conform schemei cu 2 rånduri pe brazd`.

Fig. 47 – Cultura prin r`sad Distan]a \ntre plante: 45-50 cm; Densitate: 28-32 mii pante/ha

R`sadul se produce prin sem`nat direct \n ghivece, cuburi nutritive sau palete alveolare. Perioada de sem`nat: 10-15 martie. Data plant`rii: 10-20 mai (r`sad \n 3-4 frunze). Soiuri de pepene galben recomandate Denumire Poten]ial soi produc]ie (t/ha) Ogen 15-20 Fondant 20-25 j Cantalup 15-20 Firmo *) 20-25 Capital*) 25-30

Form` rotund` sferic sferic-turtit oval sferic

Caracteristici fruct Culoare Culoare pulp` Greutate medie (kg) galben alb-verzui 0,7-1,2 galben crem 1,2-2,0 galben-murdar oranj 0,8-1,2 galben verde-deschis 0,6-0,8 galben-verzui verde-deschis 0,1-0,9

*) Soiuri cu rezisten]` genetic` la Fusarium, Oidium [i Aphis gossypii. Lucr`ri de \ntre]inere La culturile sem`nate direct, la apari]ia primelor frunze adev`rate se face r`ritul plantelor concomitent cu mu[uroitul cuiburilor r`mase. La culturile prin r`sad, la o s`pt`mån` dup` plantat se face completarea golurilor. Combaterea buruienilor se realizeaz` cel pu]in o dat`, mecanic, atåta timp cåt dezvoltarea vegetativ` permite, [i o dat` sau de 2 ori manual pån` la acoperirea total` a suprafe]ei la culturile sem`nate. Irigatul trebuie condus cu aten]ie \n func]ie de nevoile [i exigen]ele plantei. Se va uda abundent dup` plantat sau dup` sem`nat (150-200 mc ap`/ha) [i apoi \n perioada de cre[tere a fructelor, mai ales atunci cånd aceasta corespunde unei perioade de secet`.

Irigatul \n exces poate favoriza apari]ia unor boli [i a unor fenomene de Aten]ie b`ltire, foarte dùn`toare pepenilor galbeni. Prevenirea [i combaterea bolilor [i dùn`torilor este una din principalele m`suri de \ntre]inere a culturii de pepeni galbeni. O serie de maladii foarte dùn`toare [i violente nu pot fi comb`tute prin mijloacele agriculturii ecologice. Verticilosa, Fusariosa, Bacterioza (Pseudomonas syringae), virozele (CMV, ZYMV, MNSV) nu pot fi controlate decåt prin respectarea strict` a asolamentului cu revenire pe aceea[i sol` numai dup` 5-6 ani. Pentru celelalte boli prezente \n culturi se vor face 1-2 tratamente preventive cu zeam` bordelez` 0,5-0,7%, Funguran 0,3%, Kocide 0,3%. GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

167

Descrierea afacerii

Cultura legumelor din familia Cucurbitacee

Pentru f`inare (Erysiphe cichoracearum, Spherotheca fuliginea) \n condi]ii de c`ldur` [i umiditate, la apari]ia bolii se vor face tratamente cu sulf muiabil sau micronizat 0,5%. Aphidele [i acarienii, atunci cånd atacul \ncepe (la apari]ie) se pot combate u[or cu produse specifice: rotenon` sau neem. O lucrare foarte important` care conduce la ob]inerea unor produc]ii superioare [i mult mai timpurii este cea a t`ierilor \n verde (ciupitului). Lucrarea se practic` dup` mai multe scheme, \n func]ie de sistemul de cultur`. Pentru culturile la sol se fac de regul` 2 ciupiri: I – la 2 frunze, cånd planta a ajuns \n faza de 3-5 frunze (cårnire); II – ciupire la 10 frunze cånd l`starii au 11-12 frunze.

Fig. 48 – Culturile de sol

Pentru culturile sus]inute pe spaliere \nal]i, cel pu]in trei ciupiri: I – cårnit la 2 frunze; II – ciupitul celor 2 l`stari la 10 frunze; III – ciupitul celor 10 l`stari de gradul II la 3 frunze.

Fig. 49 – Culturile sus]inute

L`starii fructiferi se ciupesc cånd fructele au ajuns la dimensiunea unor nuci mici. Exist` [i alte scheme de t`ieri care presupun \ns` un volum foarte mare de munc` nu \ntotdeauna acoperit valoric la culturile \n cåmp. Recoltarea Pepenele galben se recolteaz` la maturitatea de consum pu]in premerg`toare maturit`]ii fiziologice, cånd de altfel se acumuleaz` \ntreaga cantitate de zaharuri specific` soiului, precum [i aromele specifice. Se recolteaz` cu aten]ie \ntrucåt sunt foarte perisabili [i se depun cu grij` \n ambalaje mici (l`di]e), de regul` f`r` a se suprapune. La temperaturi de 12-130C [i la umbr` se pot p`stra 5-7 zile \n bune condi]iuni. 168

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cultura legumelor din familia Cucurbitacee

Descrierea afacerii

PEPENELE VERDE (Citrullus lanatus (Thurb) Matsum & Nakai) Sinonime: Lubeni]`, harbuz Denumiri str`ine: – Englez` – Watermelon – Francez` – Pasteque – German` – Wassermelone – Italian` – Anguria, Cocomero. Pepenele verde se cultiv` pentru fructele sale ajunse la maturitate, a c`ror pulp` dulce, r`coritoare, cu arom` specific`, le fac foarte apreciate \n special vara sau \n zonele c`lduroase unde constituie o important` surs` de „ap` ecologic`“ [i de confort pentru organism. Fructul imatur sau matur de dimensiuni mai mici se folose[te [i pentru conservare, (sub form` de mur`turi, de altfel foarte bine apreciate \n perioada de iarn`. Se poate folosi de asemenea pentru preg`tirea dulce]urilor. |n alimenta]ie, pepenele verde aduce prin con]inutul s`u peste 8% zaharuri, vitamina A, complexul vitaminic B [i C, s`ruri minerale, acizi organici [i este un excelent diuretic. Originea [i aria de r`spåndire Este originar din Africa Central` [i de Sud unde [i ast`zi ocup` suprafe]e foarte mari la limita de[erturilor. Egiptenii l-au luat \n cultur` cu 1.500 ani \.e.n. [i de acolo s-a extins \n Arabia, Persia, Afganistan [i China. |n Europa se pare c` s-a cultivat pentru prima dat` \n secolul al XV-lea. La noi \n ]ar` prezen]a pepenelui verde a fost semnalat` \n anul 1788. Ast`zi se cultiv` \n toat` lumea, acolo unde se \ntrunesc condi]iile climatice favorabile, dar [i \n culturi for]ate (sere sau solarii) \n ]`rile unde condi]iile naturale sunt nefavorabile. Particularit`]ile biologice ale plantei Pepenele verde este o specie anual`, erbacee, cu tulpina tåråtoare, acoperit` cu peri[ori albcenu[ii, foarte ramificat` [i foarte lung`, de 4-6 m. Sistemul radicular este profund, foarte bine dezvoltat [i pe orizontal` putånd acoperi o arie de 7-8 m diametru, ceea ce d` pepenelui o anumit` rezisten]` la secet` care este bine sus]inut` [i de caracterul xerofitic, destul de pronun]at, al frunzelor sale.

Sistemul radicular al pepenelui verde nu se reface sau se reface foarte greu, Aten]ie de aceea atunci cånd se produce r`sad, acesta trebuie cuprins \n \ntregime \ntr-un recipient (ghiveci sau pahar) f`r` a se rupe r`d`cinile la plantare. Frunzele verzi sunt mari, sectate, acoperite cu peri[ori. La sub]ioara lor se formeaz` l`stari, cårcei biramifica]i sau flori. Florile sunt unisexuat monoice, galbene, dar se cunosc [i variet`]i cu flori hermafrodite. Polenizarea este entomofil`. Pe tulpina principal`, dominante sunt florile mascule; pe ramifica]iile secundare domin` florile femele. Fructul este o bac` fals`, mare sau foarte mare (1-25 kg), cu pulpa ro[ie (diverse nuan]e), alb` sau galben`, dulce [i suculent`. Semin]ele sunt dispuse pe direc]ia axului longitudinal al fructului. Coaja fructului este tare, groas` de 0,5-1,5 cm, de culoare exterioar` care variaz` de la verde de diferite nuan]e sau verde dungat la galben – galben-portocaliu. Con]inutul \n zah`r al fructului cre[te pe m`sur` ce acesta se apropie de maturitate. GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

169

Descrierea afacerii

Cultura legumelor din familia Cucurbitacee

La maturitatea de consum (care corespunde maturit`]ii fiziologice), dup` ce fructul pierde o anumit` cantitate de ap`, cårcelul de la baza pedunculului se usuc`, iar pedunculul devine mai sub]ire. Semin]ele sunt mari, 10-15 buc`]i \ntr-un gram, [i au culori [i forme diferite \n func]ie de soi. Forma acestora poate fi turtit`, oval`, alungit` sau rotunjit`, cu un cioc evident. Tegumentul semin]elor este gros [i tare [i este de culoare neagr`, ciocolatie, crem sau galben deschis. Semin]ele \[i p`streaz` germina]ia timp de 4-5 ani. Exigen]e agro-pedo-climatice Originar din zona tropical`, pepenele verde este o specie cu cerin]e deosebite fa]` de temperatur`. Germina]ia semin]elor are loc la temperaturi de 15-160C dup` 15-20 de zile. Optimum pentru vegeta]ie se situeaz` \ntre 25-300C. Este, de asemenea, foarte exigent la lumin`, fiind rezistent la insola]ii foarte puternice vara. Cu toate c` este rezistent la secet`, irigatul mai ales \n prima perioad` de vegeta]ie, cånd \nc` nu s-a dezvoltat suficient sistemul radicular, este benefic asupra cre[terii plantelor [i a produc]iei viitoare. Pepenele verde prefer` soluri adånci, drenate, structurate, humifere, \nsorite, cu pH u[or acid cuprins \ntre 6,0 [i 7,0. Locul \n asolament Specii premerg`toare favorabile: tomate, ardei, maz`re sau fasole. Este bun` premerg`toare pentru: varz`, ceap` [i cereale. Timp de revenire pe aceea[i parcel`: 5-6 ani. Rezultate \n agricultura ecologic` Pepenele verde poate asigura produc]ii economice \n agricultura ecologic` atunci cånd se respect` cu stricte]e cåteva reguli: ● locul \n asolament; ● condi]iile climatice ale locului care trebuie s` corespund` cerin]elor speciei; ● s` se cultive soiuri tolerante la atacul bolilor vasculare [i foliare. Sisteme de cultur` Pepenele verde se cultiv` prin sem`nat direct \n cåmp sau prin r`saduri, pe teren modelat \n brazde \n`l]ate. Cultura prin sem`nat direct \n cåmp Se seam`n` un rånd pe brazd`, \n rånd continuu (cu sem`n`toare) sau \n cuiburi (manual) cåte 2-3 semin]e.

Fig. 50 – Cultura prin sem`nat direct \n cåmp Distan]a \ntre plante pe rånd: 50-60 cm; Densitate: 11-14 mii plante/ha Distan]a \ntre cuiburi pe rånd: 90-100 cm (se las` 2 plante la cuib); Densitate: 7-8 mii cuiburi la ha (14-16 mii plante la ha) 170

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cultura legumelor din familia Cucurbitacee

Descrierea afacerii

Perioada de sem`nat: 1-10 mai. Norma de s`mån]`: – pentru sem`nat \n rånd cu sem`n`toarea SUP 21 – 2-3 kg/ha; – pentru sem`nat la cuib – 3-4 kg/ha. Adåncime de sem`nat: 4-5 cm. Cultura prin r`sad Cultura prin r`sad permite ob]inerea unor produc]ii mai timpurii cu 10-14 zile. Se realizeaz`, de asemenea, pe teren modelat \n brazde cu un rånd pe brazd`.

Fig. 51 – Cultura prin r`sad Distan]a \ntre plante pe rånd: 70-80 cm; Densitate: 8-10 mii plante/ha

Producerea r`sadului R`sadul se produce \n spa]ii protejate \n ghivece nutritive cu diametrul de 7-10 cm. Se seam`n` direct cåte 2 semin]e la ghiveci la adåncimea de 2-3 cm. Norma de s`mån]`: 2,0-2,5 kg/ha. Data sem`natului la ghiveci: 25 martie – 5 aprilie. Data plant`rii: 15-25 mai. Soiuri de pepene verde recomandate Denumire soi

Precocitate

Produc]ie (t/ha)

Crimson Sweet Dochi]a

timpuriu

35-45

timpuriu

35-45

tardiv

40-45

Charleston Gray

Caracteristici fruct Culoare Culoare coaj` pulp` oval verde- deschis cu ro[u rotund dungi verde \nchis deschis sferic verde-deschis curo[ie dungi \nchise cilindric verde-deschis roz Form`

Greutate fruct (kg) 4-5 4-5 10-12

Lucr`ri de \ntre]inere La culturile sem`nate direct, la apari]ia primelor frunze adev`rate se face r`ritul plantelor concomitent cu mu[uroitul cuiburilor r`mase. La culturile realizate prin r`sad, la 5-7 zile de la plantare se face completarea eventualelor goluri din cultur`. Combaterea buruienilor se poate face mecanic, pån` la apari]ia tulpinilor tåråtoare [i manual, premerg`tor acoperirii integrale a suprafe]ei solului. GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

171

Descrierea afacerii

Cultura plantelor din familia Fabaceae

Irigatul trebuie s` fie abundent la pornirea \n vegeta]ie, dup` sem`nat [i dup` plantat 1-2 iriga]ii cu norme de 200-250 mc ap`/ha. T`ierile \n verde la culturile de pepene verde \n cåmp sunt inutile. Sfatul nostru La apari]ia florilor mascule se recomand` s` se aduc` stupi cu albine pentru ameliorarea poleniz`rii.

Multe din bolile agresive ale pepenelui verde sunt dificile de comb`tut \n Aten]ie agricultura conven]ional` [i imposibil \n agricultura ecologic`. De aceea este foarte important s` le prevenim. Xantomonas campestris (bacterioza cucurbitaceelor), WMV (virusul mozaicului, deformant pentru frunze [i fructe), Fusarium oxysporum (fuzarioza vascular`), precum [i Meloïdogyne sp. (nematozi) sunt maladii care nu pot fi comb`tute prin tratamente ecologice. Respectarea asolamentului cu stricte]e, precum [i revenirea pe acea[i sol` numai dup` 5-6 ani (chiar dup` 10 ani \n cazul infec]iilor puternice cu Fusarium oxysporum sau cu Meloïdogyne (nematozi)) este singura solu]ie valabil` [i care nu implic` costuri. La apari]ia atacului de f`inare (Erysiphe cichoracearum sau Sphaerotheca fuliginea) se vor face tratamente cu sulf micronizat 0,3-0,5%. Dar tratamentele se fac atunci cånd temperatura este sub 250C. Pentru fortificare general` se recomand` tratamente cu decoct de coada calului sau de urzic`. Recoltarea Se face la maturitatea fiziologic` dup` criteriile men]ionate anterior. Recunoa[terea fructelor coapte cere o anumit` calificare (experien]`), recoltarea la \ntåmplare putånd fi p`gubitoare. Fructele coapte se pot p`stra \n bune condi]ii timp de 2 s`pt`måni la 13-150C [i 85% umiditate. Pentru perioade mai mari de p`strare, temperatura trebuie sc`zut` la 7-100C. Unele soiuri cu coaja groas` (ex.: Charleston Gray) au o foarte bun` capacitate de p`strare. |n condi]iile men]ionate anterior, p`strarea poate dura 60-75 de zile. Acelea[i soiuri se pot p`stra 30-40 de zile [i \n sistem gospod`resc, \n locuri r`coroase (beciuri, hrube sau poduri), bine acoperite de un strat gros de paie.

CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA FABACEAE (Leguminoase) ✓ Familie foarte important` \n alimenta]ia uman`, urmånd ca importan]` imediat dup` familia Graminee. ✓ Speciile leguminoase asigur` cele mai multe proteine vegetale \n alimenta]ie. ✓ Proprietatea acestora de a fixa azotul atmosferic prin simbioza cu bacteriile din genul Rhizobium face din aceste specii excelente plante \n asolamentul ecologic, putånd asigura prin acest sistem \ntre 50 [i 200 kg N/ha/an. ✓ Speciile leguminoase (lupin, trifoi, m`z`riche, bob) constituie [i excelente \ngr`[`minte verzi. |n cultur` ecologic` dau rezultate bune.

172

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cultura plantelor din familia Fabaceae

Descrierea afacerii

BOBUL (Vicia faba L.) Denumiri str`ine:

– Englez` – Broad bean – Francez` – FËve – German` – Ackerbohne, Puffbohne – Italian` – Fava

Bobul se cultiv` pentru semin]ele sale imature sau uscate, precum [i pentru tinerele p`stì ce se consum` precum fasolea verde. |n unele zone se consum` [i frunzele tinere pentru preg`tirea unor salate. Bobul \n stare crud` (op`rit) suport` bine congelarea, precum [i conservarea prin sterilizare. Originea [i aria de r`spåndire Originar din Orientul Mijlociu (zona Sud Caspic`) s-a r`spåndit \n toate zonele populate, astfel c` atåt \n antichitate, cåt [i \n Evul Mediu, a constituit baza alimenta]iei pentru popula]ie, fiind detronat numai \n secolul al XVIII-lea, odat` cu sosirea fasolei din America. A fost [i poate fi \nc` foarte bine apreciat ca un aliment energetic, datorit` con]inutului sù ridicat de proteine (20% din substan]a uscat`), de glucide (55%) [i avånd o valoare energetic` de 340 cal./100 g. Particularit`]ile biologice ale plantei Sunt cunoscute dou` tipuri de soiuri de bob: unele cu boabe mari (cele mai cultivate) [i unele cu boabe mici. Culoarea semin]elor este diferit` \n func]ie de soi: cafenie, cafeniu-g`lbuie, cenu[ie, verzuie sau brun`. Are r`d`cin` fusiform`, pivotant`, puternic` care poate p`trunde pån` la 1,0-1,5 m adåncime. Pe r`d`cini sunt prezente nodozit`]i ale bacteriilor fixatoare de azot atmosferic. Tulpina are o \n`l]ime variabil` (60-120 cm), este dreapt` [i neramificat`. Florile sunt albe sau violacee, p`tate cu pete mici de culoare neagr`. Fructul este o p`staie spongioas` \n interior [i pubescent` \n exterior, cu o lungime de 5-25 cm. Imediat dup` formare, p`staia este c`rnoas` [i fraged`, iar la maturitate, cånd se usuc`, devine neagr` lemnificat`. P`staia con]ine 2-8 semin]e, 1.000 de semin]e cånt`resc \ntre 500 [i 1.300 g. Semin]ele \[i p`streaz` germina]ia timp de 3-4 ani. Exigen]e agro-pedo-climatice Cerin]ele fa]` de temperatur` ale bobului sunt moderate, astfel c` plantele de bob rezist` la 2-30C, iar temperatura optim` de vegeta]ie se situeaz` sub 200C, temperaturile foarte ridicate stånjenind cre[terea [i dezvoltarea normal` a plantelor. Aceast` \nsu[ire atrage dup` sine necesitatea sem`n`rii foarte timpuriu a bobului, astfel \ncåt temperaturile ridicate s` nu surprind` perioadele de \nflorire, polenizare [i fructificare, putåndu-se deprecia cantitatea [i calitatea produc]iei. Exigen]a fa]` de umiditate este mai mare, \ns` perioada de vegeta]ie se suprapune unei perioade umede, astfel c` udatul se va face \n cazuri excep]ionale [i numai \n perioada de formare a p`stìlor [i boabelor. Sistemul radicular puternic [i profund \l face mai pu]in exigent la condi]iile de sol, preferånd \ns` solurile profunde, humifere, lutoase cu pH cuprins \ntre 6,5 [i 7,5.

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

173

Descrierea afacerii

Cultura plantelor din familia Fabaceae

Locul \n asolament Ca [i celelalte leguminoase, este o excelent` plant` \n asolamentul ecologic mai ales pentru cantit`]ile importante de azot pe care le fixeaz` organic [i le pune la dispozi]ia speciilor succesive. Specii premerg`toare favorabile: bulboase sau r`d`cinoase. Plante succesive: solano-fructoase, varz` sau conopid`. Timpul de revenire pe aceea[i sol`: minimum 3 ani. Rezultate \n agricultura ecologic` Bobul asigur` produc]ii bune \n agricultura ecologic`. Unele pagube pot ap`rea ca urmare a ac]iunii unor patogeni – rugina bobului (Uromyces viciae fabae) [i mai ales p`duchele negru al bobului (Aphis fabae) a c`ror combatere este dificil` chiar [i \n cazul agriculturii conven]ionale.

|n culturile de bob compacte, r`s`rite uniform, f`r` goluri, atacul de Aphis fabae Aten]ie este mai ales perimetral (pe marginea culturii), d`un`torul nep`trunzånd \n lan. Bobul se mai poate utiliza, cu rezultate deosebite, ca \ngr`[`månt verde de var` sau de iarn`, marea mas` vegetativ` realizat` \ntr-un timp relativ scurt, precum [i sistemul radicular important, echivaleaz` cu o fertilizare organic` cu 20-25 t compost/ha. Sisteme de cultur` Bobul se cultiv` prin sem`nat pe teren modelat \n brazde, cu 2 rånduri pe brazd`.

Fig. 52 – Sisteme de cultur` pentru bob Distan]a \ntre plante pe rånd: 6-10 cm \n func]ie de soiuri, cu portul mic sau mare; Densitatea ob]inut` variaz` \ntre 120 mii plante/ha la soiurile cu portul mare [i; 200 mii plante/ha la soiurile cu portul mic

Perioada de \nfiin]are a culturii: 15 martie – 15 aprilie. Norma de \ns`mån]are este cuprins` \ntre: – 100 kg/ha – la soiurile cu s`mån]a mic`; – peste 350 kg/ha – la soiurile cu bobul mare [i foarte mare. Pentru soiurile cu bobul mare [i foarte mare, sem`natul mecanic este imposibil cu sistemul noastru de sem`n`tori, \n gr`dinile de legume acestea sem`nåndu-se manual. Soiuri de bob recomandate Soiul

Perioada de vegeta]ie

Fin de Vidra Productiv 31

Semitimpuriu Semitimpuriu

174

P`st`i verzi 25-30 28-32

Produc]ia (t/ha) Boabe verzi 10-12 12-14

Boabe uscate 4-5 6-7

Culoare bob matur

MMB

Verde Maro

400-520 500-600

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cultura plantelor din familia Fabaceae

Descrierea afacerii

Lucr`ri de \ntre]inere Nu necesit` lucr`ri speciale. Combaterea buruienilor – 1-2 lucr`ri mecanice pån` cånd plantele au \n`l]imea de 40-50 cm [i maximum o lucrare manual` pe rånd dac` se consider` c` este nevoie. Combaterea afidelor – numai de-a lungul perimetrului suprafe]elor cultivate se vor efectua tratamente cu neem dac` se consider` necesar. Recoltarea Se face manual atunci cånd produsul pe care dorim s`-l valorific`m a ajuns la maturitatea de consum (frunze, p`st`i, boabe verzi sau boabe uscate). Recoltarea se e[aloneaz` pe m`sura realiz`rii produc]iei. Sfatul Frunzele pentru salate se recolteaz` \n primele faze de vegeta]ie cånd planta nostru are 20-25 cm [i 8-10 frunze. P`st`ile se recolteaz` cånd semin]ele sunt imature [i p`staia nu a devenit spongioas`. Semin]ele imature se recolteaz` e[alonat, pe m`sur` ce ajung \n faza de lapte-cear`. Semin]ele uscate se recolteaz` la maturitatea fiziologic`.

FASOLEA DE GR~DIN~ (Oloag` [i urc`toare) (Phaseolus vulgaris L.) Denumiri strìne: Fasole oloag`: – Englez` – Bush bean – Francez` – Haricots nains (pitic`) – German` – Buschbohnen – Italian` – Fagioli nani Fasole urc`toare: – Englez` – Runner bean – Francez` – Haricots à rames – German` – Stangenbohne – Italian` – Fagioli rampicante Fasolea se cultiv` pentru p`stìle imature sau pentru boabele imature sau uscate, fiind bine apreciat` din cele mai vechi timpuri. Fasolea este o legum` aliment cu un mare aport de proteine vegetale, s`ruri minerale, vitamine [i fibre. Se preteaz` foarte bine pentru diverse sisteme de conservare atåt sub form` de p`stì (conservat` sau congelat`), cåt [i sub form` de boabe; este o legum` care se consum` pe tot parcursul anului. Originea [i aria de r`spåndire Mexic [i Peru sunt ]`rile de origine ale tuturor speciilor de fasole cultivate ast`zi, prezen]a acestei legume \n hrana popula]iei indigene fiind semnalat` \nc` de acum 5.000-7.000 de ani. |n Europa a fost introdus` de Cristofor Columb, care aprecia foarte mult boabele de fasole ca hran` \n lungile sale expedi]ii pe m`ri [i oceane. Fasolea era apreciat` atåt pentru calit`]ile nutritive, cåt [i pentru posibilit`]ile relativ simple de conservare. Ca p`staie verde (imatur`), s-a consumat pentru prima dat` la sfår[itul secolului al XVIII-lea \n Sicilia [i \n sudul Italiei. GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

175

Descrierea afacerii

Cultura plantelor din familia Fabaceae

Ast`zi se cultiv` [i se consum` \n \ntreaga lume. |n ]ara noastr` se poate cultiva \n toate zonele agricole, \n cåmp [i chiar \n sere [i solarii (formele urc`toare). Particularit`]ile biologice ale plantei Fasolea comun` este o plant` anual`, erbacee, cu portul determinat (oloag`) sau nedeterminat (urc`toare). Fasolea urc`toare are o tulpin` lung` de 3-5 m (practic nedeterminat`), volubil` (se r`suce[te de la stånga la dreapta \n jurul suportului). Fasolea oloag` (pitic`) are o tulpin` dreapt`, ramificat` [i scurt`. |n func]ie de soi [i de condi]iile pedo-climatice, \n`l]imea plantei poate fi de 40-60 cm. La fasolea urc`toare, inflorescen]ele au inser]ie axial`, pe cånd la fasolea oloag`, acestea sunt amplasate \n vårful ramifica]iilor tulpinii. Fasolea este o specie autogam`, fructul acesteia fiind o p`staie care con]ine un num`r diferit de semin]e, de diferite culori sau nuan]e de la alb pån` la negru, trecånd prin majoritatea spectrului culorilor (ro[u, violet, galben-mu[tar etc.). Sunt [i semin]e colorate \n combina]ii de culori. P`staia, la \nceput verde de diferite nuan]e, devine la maturitatea de consum galben` sau verde. De asemenea, \n ceea ce prive[te sec]iunea p`stìi, se disting 2 tipuri: p`stì cu sec]iune rotund` (fasole fidelu]`) [i p`stì cu forma sec]iunii aplatizat` (fasole gras`). Soiurile moderne de fasole de gr`din` au p`stìle f`r` a]e [i f`r` ]esut pergamentos, fiind fragede [i turgescente. Aceste soiuri sunt cunoscute la noi [i sub denumirea de fasole ]uc`r`. P`stìle pot fi consumate dup` un interval de 15-20 de zile de la data \nfloritului. P`staia se consum` cu semin]ele neformate sau incipient dezvoltate. Semin]ele (boabele de fasole) pot avea diverse forme: rotunde, reniforme, ovale sau forme intermediare, de dimensiuni foarte diverse, astfel c` \ntr-un gram pot intra 1-6 boabe a c`ror germina]ie se p`streaz` timp de 3-4 ani. Exigen]e agro-pedo-climatice Fasolea este o specie relativ exigent` la temperatur`, minimul ecologic pentru aceast` specie fiind situat \n jurul temperaturii de 100C. Temperaturile optime de cre[tere, \nflorire [i fructificare sunt situate \n jurul a 20-250C. F`r` a avea exigen]e deosebite fa]` de umiditatea din sol, este necesar totu[i s` se asigure apa atunci cånd sunt perioade de secet` mai ales la \nfloritul [i legatul p`stìlor. Excesul de ap` poate produce \ns` daune semnificative prin asfixie radicular` sau prin favorizarea apari]iei bolilor criptogamice [i bacteriozelor. Fasolea prefer` soluri mai grele, care re]in bine apa, profunde, bine structurate, care nu formeaz` crust` dup` irigat sau ploi, pentru a asigura o r`s`rire uniform` a plantelor. PH-ul solului trebuie s` fie cuprins \ntre 6,0 [i 7,2 (u[or acid-neutru). Locul \n asolament Specie excelent` \n asolamentul legumicol datorit` capacit`]ii de fixare a azotului atmosferic de c`tre bacteriile fixatoare de azot (Rhizobium) din nodozit`]ile radiculare.

Al`turi de alte specii leguminoase, fasolea trebuie s` ocupe 20-25% din su- Aten]ie prafa]a asolamentului, fiind singurele surse reale de azot fixat ecologic \n cadrul tehnicilor de cultur` ecologic` a legumelor. Din motive fito-sanitare, timpul de revenire la fasole este de 3-4 ani. Specii premerg`toare favorabile: tomate, ardei sau vinete. Este bun` premerg`toare pentru toate speciile [i \n mod deosebit pentru cele mari consumatoare de azot (solanaceae [i grupa verzei). 176

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cultura plantelor din familia Fabaceae

Descrierea afacerii

Rezultate \n agricultura ecologic` Fasolea permite ob]inerea unor bune rezultate \n agricultura ecologic`, dac` se respect` cu stricte]e cåteva m`suri obligatorii: ● s` se respecte asolamentul; ● s` se respecte densit`]ile de cultur` recomandate; ● s` se cultive soiuri tolerante sau rezistente la principalele boli care se manifest` \n culturile de cåmp la noi \n ]ar` (Xanthomonas phaseoli, Pseudomonas phaseolicola [i Colletotrichum lindemuthianum); ● se asociaz` favorabil cu porumbul zaharat \n culise de 2 rånduri la intervale convenabile cuprinse \ntre 7 [i 10 brazde de fasole; ● se asociaz` de asemenea favorabil cu cartoful, ]elina, castrave]ii [i salata. Sisteme de cultur` Fasolea cu cre[tere determinat` – oloag` sau pitic` Se cultiv` prin sem`nat direct \n cåmp pe teren modelat \n brazde, cu 2 rånduri pe brazd`. Data sem`natului: 10-20 mai.

Fig. 53 – Sisteme de cultur` pentru fasolea oloag` sau pitic` Distan]e \ntre plante pe rånd: 7-10 cm; Densitate: 145-210 mii plante/ha

Fasolea urc`toare Este obligatoriu s` se cultive cu un sistem de sus]inere care pentru suprafe]e mai mari este preferabil s` fie constituit din spaliere (lemn, beton sau ]eav`) cu \n`l]imea de 1,5-1,6 m de la suprafa]a solului, amplasate pe rånduri la distan]` de 4-5 m \ntre spaliere [i 1,4-2,0 m \ntre rånduri. Pe cap`tul [palierilor se fixeaz` o sårm` de care se leag` firele pe care se realizeaz` palisatul fasolei.

Fig. 54 – Sisteme de cultur` pentru fasolea urc`toare

La distan]a de 20 cm de o parte [i de alta a råndului de spalieri se seam`n` cåte un rånd de fasole care se r`re[te la o distan]` de 13-15 cm \ntre plante [i se paliseaz` pe sårma de sus]inere. GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

177

Descrierea afacerii

Cultura plantelor din familia Fabaceae

Se realizeaz` \n acest fel o densitate de 70-90 mii plante la ha, suficient` pentru a realiza o produc]ie de peste 20 t/ha. |n cazul unor suprafe]e mici se pot utiliza tutori din lemn de diferite esen]e (brad, alun, salcåm etc.) sau pur [i simplu cultura se poate amplasa lång` un gard [i se paliseaz` pe sfori legate de partea superioar` a acestuia. Soiuri de fasole recomandate Denumire soi

Tipul de p`staie

Poten]ialul de Zile pån` la produc]ie (t/ha) prima recolt`

Amelia fidelu]` Cristina fidelu]` Mileniu lat`, gras`

10-12 11-13 15-17

Aurie de lat`, gras` Bac`u Verba lat`

25-30

Caracteristici p`staie Culoare Lungime Diametru (cm) (mm)

Fasole pitic` (oloag`) 55-60 verde 53-58 galben` 58-60 galben` Fasole urc`toare 62-64 galben`

27-32

64-66

verde

11-13 11-13 15-17

7-9 7-9 12-15

17-22

19-20

19-24

20-24

Norme de \ns`mån]are Fasole pitic` – 80-120 kg s`mån]`/ha. Fasole urc`toare – 18-25 kg s`mån]`/ha. Perioada de \nfiin]are a culturii Atåt fasolea pitic` cåt [i cea urc`toare, \n agricultura ecologic` este recomandat s` se semene dup` data de 15 mai (15-30 mai) pentru a se evita eventualele temperaturi sc`zute care pot surveni \n momentul r`s`ririi [i care sensibilizeaz` planta la atacul principalelor boli foliare. De regul`, ca specie termofil`, rezultatele sunt cu atåt mai bune cu cåt germina]ia [i r`s`rirea se face la temperaturi mai mari de 15-160C. Lucr`ri de \ntre]inere Fasolea pitic` Distrugerea buruienilor [i mobilizarea solului prin lucr`ri mecanice (de regul` 1-2 pra[ile mecanice) [i eventual o pra[il` manual`. Tratamente de acoperire cu produse cuprice (zeam` bordelez` 0,5%, Funguran 0,2%, Kocide 0,2%) la apari]ia primelor frunze adev`rate [i \nainte de \nflorit. Irigatul se face numai \n condi]ii de secet` extrem`.

Cånd plantele sunt umede (dup` rou`, ploaie sau irigat) nu se intr` \n cul- Aten]ie tura de fasole nici pentru lucr`ri mecanice, nici pentru lucr`ri manuale. Fasolea urc`toare Palisarea plantelor se face cånd acestea au \n`l]imea de 35-40 cm. Combaterea buruienilor [i afånarea solului se face numai manual pe råndul de plante [i \n intervalul dintre cele dou` rånduri. R`rirea plantelor pe rånd se face odat` cu primul palisat. Cånd plantele au \n`l]imea de 80-90 cm se face ciupirea vårfului de cre[tere pentru a favoriza apari]ia l`starilor secundari. 178

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cultura plantelor din familia Fabaceae

Descrierea afacerii

Palisatul se repet` de cåte ori este nevoie (2-3 ori) prin dirijarea l`starilor \n jurul firelor de sus]inere. De obicei, fasolea urc`toare nu necesit` tratamente preventive \mpotriva bolilor foliare. Sfatul nostru |n spa]iul dintre råndurile de spaliere, dup` reducerea gradului de \mburuienare prin lucr`ri mecanice, se pot planta 1-2 rånduri de ]elin` cu care fasolea se asociaz` pozitiv. Recoltarea P`st`ile se recolteaz` e[alonat, \nceputul recoltei situåndu-se aproximativ la 60 de zile de la data sem`natului. P`st`ile imature se recolteaz` cånd au atins dimensiunile specifice solului, au culoarea specific`, nu s-au format boabele (semin]ele), sunt fragede [i suculente. La fasolea pitic` (oloag`), produc]ia se realizeaz` \n 3-4 recolt`ri manuale succesive. Cånd produc]ia este destinat` industrializ`rii, recoltarea se poate face mecanic cu combina de recoltat fasole (FZB). Fasolea urc`toare se recolteaz` numai manual, iar recoltarea se e[aloneaz` pe mai multe s`pt`måni (3-5 s`pt`måni), dac` plantele sunt bine \ntre]inute putåndu-se recolta pån` la \nceputul toamnei (septembrie).

La soiurile cu p`staie galben`, recoltatul trebuie s` se efectueze cu aten]ie, pe Aten]ie eventualele lovituri apar pete care depreciaz` valoarea produc]iei. Pe suprafe]e mult mai mici se mai cultiv` [i alte specii de Phaseolus.

FASOLEA DE SPANIA (Phaseolus coccineus L.) Originar` din Mexic, are cre[tere nedeterminat` [i tulpina volubil`. Florile sunt mari [i frumos colorate (albe, alb-violacee sau ro[ii). P`staia este pergamentoas`, rugoas`, necomestibil`. Boabele colorate sunt mari, comestibile atåt \n stare imatur`, cåt [i uscate. Este o specie alogam`.

Se consum` numai boabele albe (Ph. coccineus L. forma alba); boabele co- Aten]ie lorate pot fi uneori toxice. Este o specie foarte ornamental` prin port [i flori. La noi se cultiv` \n gr`dinile amatorilor, \ns` merit` cultivat` [i pe suprafe]e mari, sus]inut` pe spalieri.

MAZ~REA Pisum sativum L. Hortense (Asch. et Grosd) Denumiri str`ine: – Englez` – Pea, Sugar pea – Francez` – Pois, Petit pois – German` – Erbse, Zuckererbse – Italian` – Piselli GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

179

Descrierea afacerii

Cultura plantelor din familia Fabaceae

Maz`rea de gr`din` se cultiv` pentru boabele sale verzi, dulci, foarte bine valorificate \n arta gastronomic`, atåt \n stare proasp`t`, cåt [i conservat` – sterilizate sau congelate. Maz`rea de gr`din` este bine apreciat` pentru savoarea sa, pentru simplitatea prepar`rii, dar [i pentru con]inutul ridicat \n proteine [i zaharuri, precum [i \n vitamine [i s`ruri minerale. Originea [i aria de r`spåndire Maz`rea este una din cele mai vechi specii comestibile cunoscute [i apoi cultivate. Avånd originea \n epoca bronzului, se ajunge astfel ca \n Grecia antic` [i \n Imperiul roman s` se cultive pe suprafe]e \nsemnate, constituind, se pare, unul din alimentele de baz` ale acelor timpuri. Ca boabe verzi, maz`rea a fost consumat` prima dat` pe la \nceputul secolului al XVIII-lea, \n Fran]a, de unde s-a r`spåndit \n Europa [i pe mapamond mai ales \n ]`rile nordice, datorit` perioadei scurte de vegeta]ie [i toleran]ei la temperaturi sc`zute. |n ]ara noastr`, maz`rea se poate cultiva \n toate zonele agricole. Particularit`]ile biologice ale plantei Este o specie anual`, cu tulpina erbacee, de diverse \n`l]imi (30-100 cm). Soiurile pitice sunt mai ramificate decåt cele \nalte. R`d`cina pivotant` p`trunde \n sol la peste 1,0-1,2 m, prezentånd multe r`d`cini secundare care se dezvolt` pe orizontal`. Caracteristic este faptul c` pe r`d`cini sunt prezente nodozit`]i datorate prezen]ei bacteriilor fixatoare de azot atmosferic (Rhizobium). Florile au inser]ie axilar`, sunt grupate cåte 2-3 [i au culoare alb` sau u[or violacee. Fructul este o p`staie cu valvule turgescente, pergamentoase. |n func]ie de soi, p`st`ile sunt cilindrice, drepte sau curbate [i se termin` cu un mucron. O p`staie poate cuprinde 6-12 semin]e (boabe) care se consum` dup` primele 10-12 zile de la formare, cånd au un con]inut important de zaharuri.

Dup` 20-25 de zile (\n func]ie de soi), boabele amidoneaz`, nemaifiind bune Aten]ie pentru consum sau conservat. Culoarea boabelor la maturitatea de consum este verde \n diferite nuan]e. La maturitatea fiziologic` pot avea dou` culori: verde sau galben. Aspectul [i forma semin]elor este foarte important` atåt din punct de vedere sistematic, cåt [i practic. Exist` soiuri cu s`mån]` lis` [i soiuri cu s`mån]` ridat` (zaharate). Soiurile cu s`mån]` lis` sunt mai bogate \n amidon, 40-45% fa]` de 30-35% la soiurile ridate [i implicit mai s`race \n zaharuri. Semin]ele (boabele) de maz`re sunt \n general mari, \ntr-un gram pot intra \ntre 3-8 boabe. Facultatea germinativ` a maz`rei se men]ine timp de 4-5 ani. Exigen]e agro-pedo-climatice Maz`rea este o specie cu cerin]e medii fa]` de factorii de vegeta]ie. Este rezistent` la temperaturi foarte sc`zute, fiind una din speciile care se seam`n` prim`vara timpuriu, chiar \n ferestrele iernii, germina]ia semin]elor putånd s` se realizeze la 2-30C \ntr-un interval de 8-10 zile. De regul`, semin]ele cu bobul neted r`sar mai repede decåt cele cu bobul zbårcit (zaharate). Temperaturile optime de vegeta]ie se situeaz` \n jurul a 20-220C, temperaturile superioare de 0 30 C pot deranja procesele de polenizare [i formare a semin]ei. Exigen]ele fa]` de umiditate ale maz`rei nu sunt deosebite. De obicei \n perioada de vegeta]ie a acesteia (martie – mai) mai frecvente sunt cazurile de exces de ap` datorat precipita]iilor decåt 180

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cultura plantelor din familia Fabaceae

Descrierea afacerii

seceta. Excesul de umiditate poate aduce daune fie prin asfixie radicular`, fie prin avortarea florilor \n cazul excesului de precipita]ii \n momentul \nfloririi. Maz`rea prefer` soluri lutoase sau luto-nisipoase, bine drenate, structurate, cu pH cuprins \ntre 6,5 [i 7,5. Locul \n asolament Ca toate speciile leguminoase, [i maz`rea este o specie deosebit` pentru asolamentul legumicol. Cele 70-140 kg N/ha pe care le fixeaz` anual prin bacteriile fixatoare de azot atmosferic sunt folosite \n agricultura ecologic` ca unic` surs` de azot pentru speciile succesive, exigente, care se cultiv` \n asolament. Specii premerg`toare favorabile: bulboase sau r`d`cinoase. Este bun` premerg`toare pentru: tomate, cartofi, ardei [i varz`. Timp de revenire pe aceea[i sol`: minimum 3 ani. Rezultate \n agricultura ecologic` Maz`rea este o specie rustic` f`r` exigen]e deosebite [i de aceea se preteaz` foarte bine condi]iilor impuse de agricultura ecologic`. Practic nu este afectat` de factorii care pot s`-i compromit` produc]ia (fitopatogeni sau climatici). Trebuie respectat timpul de revenire pe aceea[i sol` \n asolament [i, de asemenea, evitate condi]iile care pot crea un exces de umiditate \n sol. Maz`rea este, a[a cum s-a mai men]ionat, o specie aproximativ obligatorie \n asolamentul legumicol realizat prin tehnici de agricultur` ecologic`, datorit` ac]iunii sale pozitive asupra solului (azot organic rezidual [i ameliorarea structurii solului). Maz`rea se poate asocia pozitiv cu ridichile, morcovul, castrave]ii, porumbul [i cartofii. Cultivarea \n rånduri alternative de maz`re sau fasole cu alte specii poate valorifica pozitiv azotul fixat prin nodozit`]ile leguminoaselor. Maz`rea este inhibat` de apropierea cepei, usturoiului [i prazului. Sisteme de cultur` Maz`rea se cultiv` prin sem`nat direct pe teren modelat \n brazde \n`l]ate, cu 5 rånduri pe brazd`.

Fig. 55 – Sisteme de cultur` pentru maz`re Distan]a \ntre plante pe rånd: 4-5 cm; Densitate: 700-890 mii plante/ha

Perioada de sem`nat Dac` maz`rea este destinat` industrializ`rii (conservare prin sterilizare) este necesar` o e[alonare a produc]iei prin soi [i perioada de sem`nat. De regul`, sem`natul se face cåt mai timpuriu posibil \n perioada februarie – martie pentru a se putea valorifica apa existent` \n sol [i condi]iile favorabile din prim`var`. GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

181

Descrierea afacerii

Cultura plantelor din familia Fabaceae

Sem`natul se poate continua pån` la jum`tatea lunii aprilie la intervale de 5-7 zile, mai tårziu exist` riscul ca, datorit` temperaturilor de var` sau a ploilor din luna iunie, s` se compromit` \nflorirea, legarea [i fructificarea culturii. Soiuri de maz`re recomandate [i norme de s`mån]` Soiul Fin` verde I[alni]a 110 I[alni]a 60 Video 187 Götinga

Calitatea boabe verzi I-II I-II II-III II-III III-IV

Produc]ia (t/ha) 7-8 7-8 6-7 10-12 10-12

Precocitate timpurie semitimpurie extratimpurie semitardiv tardiv

Caracteristicile bobului matur neted-verde neted-verde zbårcit-verde zbårcit-verde zbårcit-verde

Norma de s`mån]` (kg/ha) 150 160 190 190 200

Lucr`ri de \ntre]inere Pån` la \n`l]imea de 10-15 cm, plantele de maz`re pot fi pr`[ite mecanic cu un cultivator, dac` se constat` c` exist` pericol de \mburuienare. Nu exist` alte lucr`ri speciale. |n vederea recolt`rii mecanice, vrejii de maz`re se adun` (\mpacheteaz`) pe brazde eliberåndu-se rigolele de trecere. Irigatul se execut` numai \n situa]ii de secet` extrem`. Recoltatul Pentru consum sau comercializare \n stare proasp`t`, recoltarea se face manual, repetåndu-se de 2-3 ori pe m`sur` ce boabele din p`staie ajung la maturitatea de consum. P`st`ile astfel recoltate se depoziteaz` \n l`zi sau saci [i se expediaz` \n pie]e.

P`stìle fiind foarte suculente se depreciaz` (\ncing) u[or dac` se depozitea- Aten]ie z` mai mult timp [i nu sunt suficient de aerisite. Pentru consum \n stare proasp`t`, p`stìle trebuie s` ajung` la dimensiunile caracteristice soiului, iar boabele imature s` fie formate, dulci [i s` nu se desfac` \n cotiledoane. Recoltarea pentru industrie se realizeaz` dup` criterii foarte stricte de calitate (tenderometrice) \n vederea evit`rii amidon`rii produc]iei. Sistemele de recoltare pot fi diferite, \n func]ie de dotarea tehnic` existent`: – recoltarea manual` – se recolteaz` p`stì mature tehnologic sau plante cu p`stì care se batozeaz` la sta]ii fixe de batozare; – recoltarea mecanic` a plantei cu p`stì (MRM 2,2) [i transportul la sta]ia de batozare; – recoltarea cu combine moderne direct din lan, cu batozare concomitent`. Pentru a avea produse finite de calitate, toate opera]iunile de recoltare trebuie s` se execute la momente optime [i \n timp optim astfel ca boabele, de altfel foarte fragile, s` nu-[i piard` calit`]ile gustative [i culinare.

MAZ~RE MANGIATUTO (Pisum sativum L. var. macrocarpon) P`staia imatur` este aplatizat`, iar valvulele sunt fragede, dulci, nepergamentoase. Se consum` precum fasolea verde, ca p`staie imatur` cu boabele incipiente. Soiurile de cåmp au tulpina volubil`, \nalt` de 1,2-1,5 m sau de \n`l]ime medie de 0,6-0,8 m. 182

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cultura plantelor din familia Solanaceae

Descrierea afacerii

Exist` [i unele soiuri pitice extratimpurii care se pot cultiva \n spa]ii protejate. Este o specie r`spåndit` mai ales printre amatorii de månc`ruri exotice. Se cultiv` \n special \n gr`dinile familiale, asem`n`tor fasolei urc`toare (cu sistem de sus]inere).

CULTURA LEGUMELOR DIN FAMILIA SOLANACEAE Este o familie relativ omogen`. ✓ Cu excep]ia cartofului, sunt legume care se cultiv` pentru fructe. ✓ Este poate cea mai important` familie de specii legumicole, consumåndu-se \n stare proasp`t`, semiconservat` [i conservat`, pe tot mapamondul. ✓ Sunt specii exigente fa]` de c`ldur` [i fa]` de nutri]ie. ✓ Cu excep]ia vinetelor, toate speciile au originea \n America Central` [i de Sud. ✓ Speciile Solanaceae au boli [i d`un`tori comuni de origine teluric`, motiv pentru care trebuie s` revin` pe aceea[i parcel` numai dup` cel pu]in 4-5 ani. ✓ Respectånd asolamentul [i tehnicile de combatere a bolilor [i d`un`torilor, dau rezultate bune \n agricultura ecologic`. ✓

ARDEIUL (Capsicum annuum L.) Denumiri str`ine: – Englez` – Pepper – Francez` – Piment, Poivron – German` – Paprika – Italian` – Peperone Ardeiul se cultiv` pentru diversitatea fructelor sale, ale c`ror calit`]i \l fac bine apreciat ca legum`-aliment [i care se consum` proasp`t, preparat sau conservat. Ardeiul, sub form` de ardei iute sau ardei de boia, este un bun [i apreciat condiment \n toat` lumea [i pentru to]i gastronomii. Fructul de ardei aduce \n alimenta]ie un important aport de vitamine [i s`ruri minerale, fiind leguma cu cel mai mare aport de vitamina C \n alimenta]ia uman`, prin aceasta fiind [i o legum`medicament. Este cunoscut [i faptul c` unguentele cu capsicin` sunt folosite cu succes \n ameliorarea durerilor reumatice. Originea [i aria de r`spåndire Ardeiul a p`truns \n Europa prin Portugalia [i Spania, adus fiind de conchistadorii spanioli din Brazilia, \n anul 1494. S-a r`spåndit foarte repede \n toat` lumea, cu atåt mai mult cu cåt se pare c` hrana picant` era la mod` \n acea vreme. La r`spåndirea sa rapid` a contribuit [i marea diversitate a formelor [i culorii fructelor, care a trezit curiozitatea consumatorilor [i gastronomilor. |n ]ara noastr` este o legum` bine apreciat` din care se cultiv` cel pu]in 5 subspecii: – Ardeiul gras – Capsicum annuum var. grossum; – Ardeiul gogo[ar – Capsicum annuum var. grossum; – Ardeiul lung – Capsicum annuum var. longum; GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

183

Descrierea afacerii

Cultura plantelor din familia Solanaceae

– Ardeiul de boia – Capsicum annuum var. accuminatum; – Ardeiul iute – Capsicum annuum var. accuminatum. |n ultimii ani au ap`rut nu numai \n gr`dinile familiale, ci [i \n magazine, exemplare de ardei ornamental (C.a. var. fasciculatum) deosebite prin forma [i culoarea fructelor. Se cultiv` \n zona I [i a II-a de favorabilitate pentru legume, fiind o specie termofil`. Romånia a devenit o ]ar` de tradi]ie \n cultura ardeiului, existånd \n prezent tipuri de ardei specifice romåne[ti recunoscute \ntre speciali[tii \n domeniu [i chiar pe pia]a ardeiului (ardeiul gras – verde-g`lbui cu 3-4 lobi, ardeiul gogo[ar etc.). Sunt de asemenea binecunoscute tipurile de ardei ungure[ti de tip Cecei, de boia de tip paprika sau bulg`re[ti de tip kapia de Kurtovo. Toate acestea fac dovada c` \n aceast` zon` geografic` ardeiul [i-a g`sit un areal de favorabilitate [i de interes, astfel c` variet`]ile existente aici permit rezultate deosebite [i \n agricultura ecologic`. Particularit`]ile biologice ale plantei |n climat temperat, ardeiul se comport` ca o plant` anual`, cu tulpina dreapt`, lemnificat`, ramificat` pseudo-dihotomic, care poate ajunge la 80-100 cm \n`l]ime. Frunzele verzi-lucioase au o form` elipsoidal` sau oval-lanceolat` [i au un pe]iol sub]ire [i lung. Florile albe apar la locul de ramificare a tulpinii. Fructul este o bac` cu diverse forme [i culori. Tipul de fruct d`, \n general, denumirea tipului de ardei, determinånd \n acela[i timp [i destina]ia produc]iei. Ardeiul gras are \n general fructe conice sau tronconice, piramidale sau \n form` de trunchi de piramid`, cu 2-4 lobi, cu pulpa groas`, galben`, galben-verzuie sau verde de diferite nuan]e, atunci cånd fructele sunt tinere, [i galben`-portocalie, ro[ie sau grena la maturitatea fiziologic`. Dimensiunile variaz` \ntre 7 [i 10 cm diametru [i 10-22 cm lungime. Ardeiul gogo[ar denumit \n unele ]`ri ardei tomat`, are forma rotund-turtit` mai mult sau mai pu]in lobat` (asem`n`toare unei tomate), cu pulpa groas` [i foarte groas`, verde cånd fructele sunt imature [i ro[u intens sau portocaliu la maturitatea fiziologic` (de consum). Pulpa matur` este dulce cu arom` specific`, iar fructele au m`rimi foarte diverse, de la 30 la 400 g/fruct. Dimensiunile variaz` \ntre 5 [i 15 cm diametru [i 4-8 cm \n`l]ime. Ardeiul lung are form` conic-alungit`, cu 2-3 lobi, cu lungimea de 15-25 cm [i diametrul de 4-7 cm. Culoarea la fructele tinere este verde de diferite nuan]e, iar la maturitatea fiziologic`, devine ro[ie sau galben str`lucitoare. Suprafa]a fructului poate fi lins` sau gofrat`. Ardeiul iute are \n general dimensiuni mai mici (diametrul 1-2 cm [i lungime 5-15 cm), form` conic-alungit` sau cilindric` cu vårful ascu]it, neted sau gofrat, de culoare verde de diferite nuan]e la \nceput [i ro[u sau portocaliu la maturitatea fiziologic`. Gustul picant este datorat prezen]ei capsicinei, un alcaloid specific cu virtu]i terapeutice. Ardeiul de boia se consum` la maturitatea fiziologic`, dup` uscare [i m`cinare (pulverizare). Poate fi dulce sau picant, de culoare ro[u intens, culoarea fiind indicele de calitate al soiurilor cultivate. Ardeiul de boia dulce este folosit [i pentru culoarea sa natural`, pentru colorarea unor produse cosmetice de calitate (ruj de buze, pudre etc.), calit`]ile colorante [i lipsa efectelor secundare f`cåndu-l de ne\nlocuit. Boiaua dulce sau picant` este un condiment specific multor produse tradi]ionale, mai ales \n Transilvania [i Banat. Printre cultivatorii amatori exist` [i variet`]i ornamentale de ardei cu forme, culori [i habitusuri bine apreciate pentru frumuse]ea [i exotismul lor. Formele ornamentale se cultiv` de obicei \n ghivece. Semin]ele de ardei au o culoare galben-bej sau galben-aurie, sunt rotunde, plate discoidale, cu diametrul de 2-3 mm [i \n`l]imea de 0,4-0,8 mm. |ntr-un gram intr` \ntre 150 [i 250 de semin]e. Semin]ele germineaz` relativ greu \n 15-20 zile \n condi]ii optime (sere) sau mai tårziu (20-30 zile) \n r`sadni]e reci. Semin]ele \[i p`streaz` germina]ia timp de 5-6 ani. 184

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cultura plantelor din familia Solanaceae

Descrierea afacerii

Exigen]e agro-pedo-climatice

Ardeiul are un sistem radicular superficial [i lene[ privind ritmul de cre[tere. Aten]ie Numai nevoia de ap` face ca acesta s` se dezvolte exploatånd solul pentru a g`si apa. De aici deriv` obiceiul de a l`sa plantele de ardei, dup` plantare [i dup` prinderea \n cåmp, o perioad` de 7-8 zile f`r` ap` pentru a consolida \nr`d`cinarea acestora. |n caz contrar, \nr`d`cinarea r`måne superficial`, iar plantele r`mån expuse stresului hidric, precum [i posibilit`]ii de a fi culcate (rupte) de vånturi. Toate formele botanice de ardei, datorit` originii lor, sunt specii termofile, mai exigente decåt tomatele, cu un prag ecologic \n jurul temperaturii de 150C. Este foarte sensibil [i la lipsa de lumin` care produce atåt perturb`ri ale procesului de cre[tere, cåt [i de \nflorire [i legare a fructelor. Ardeiul este [i o specie exigent` fa]` de poten]ialul de fertilitate al solului, precum [i de starea lui fizic`. Sunt preferate solurile organice, humifere, profunde, permeabile, \nsorite, cu textur` luto-nisipoas`, cu un pH cuprins \ntre 6 [i 6,8. Terenurile destinate culturii ardeiului trebuie s` fie nivelate [i cu posibilit`]i sigure de irigare pe toat` perioada de vegeta]ie. Locul \n asolament Specii premerg`toare favorabile: leguminoase perene sau anuale, bulboase. Bun` premerg`toare pentru: r`d`cinoase, verde]uri [i cereale. Timp de revenire (rota]ie): 4-5 ani. Rezultate \n agricultura ecologic` |n majoritatea zonelor agricole ardeiul este o specie care se preteaz` foarte bine culturii ecologice dac` se respect` cu stricte]e locul \n asolament (se evit` bolile de sol – Verticilium, Fusarium – care sunt foarte agresive). Aten]ia trebuie s` fie acordat` fertiliz`rii organice a parcelei cultivate, precum [i a men]ion`rii densit`]ilor de cultur` \n limitele recomand`rilor f`cute (este mai bine mai rar decåt prea des). Sisteme de cultur` Fiind o plant` termofil`, multiplicarea se realizeaz` numai prin r`saduri produse \n ad`posturi la cald, ser`, solar sau r`sadni]e calde). Soiuri de ardei recomandate Specia/ Produc]ie Soiul Timpurietate (t/ha) Export timpuriu Ceres timpuriu Galben semitimpuriu superior

30-35 30-35 30-35

Siret foarte timpuriu Cosmin tardiv

30-35 30-35

Splendid semitimpuriu Cornel semitimpuriu Lider timpuriu Creola semitardiv

35-40 35-40 30-35 35-40

Forma

Ardei gras tronconic` tronconic` tronconic`

Caracteristicile fructului Diametru Num`r Grosimea Greutate (cm) lobi pulpei (mm) medie (g) 6-8 6-8 7-10

Ardei lung teac` teac` gofrat` 4-5 Ardei gogo[ar rotund turtit 7-10 rotund turtit 8-9 rotund turtit 12-14 rotund turtit 14-16

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

3-4 3-4 3-4

4-6 7-8 7-8

70-100 90-130 90-100

2 2-3

3-3,5 3,5-4

50-60 70-80

3-4 3-4 3-4 4-5

7-9 9-10 8-9 10-12

100-140 120-150 120-150 150-210 185

Descrierea afacerii

Specia/ Soiul

Timpurietate

Iute Delicios semitimpuriu

Cultura plantelor din familia Solanaceae

Produc]ie (t/ha)

Forma

18-20

Ardei iute lung gofrat lung ascu]it

Picant semitimpuriu

18-20

Caracteristicile fructului Diametru Num`r Grosimea Greutate (cm) lobi pulpei (mm) medie (g)

13-15

1-1,5

20-25

15-20

2-2,5

25-30

Date privind producerea r`sadurilor Specia Ardei gras

Densitate la Necesar Data \nfiin]are S`mån]` R`sad Sem`nat *) Plantat (mii plante/ha) (kg/ha) (mii fire/ha) 65-70 1,2 70-75 1-5 martie 1-10 mai

Ardei lung

70-80

1,5

75-85

Ardei gogo[ar

55-65

1,0

60-70

Ardei iute

55-65

1,0

60-70

Ardei pentru boia

85-95

1,5

90-100

Observa]ii

Temperatura solului mai mare de 12-140C. 5-10 martie 5-15 mai Temperatura solului mai mare de 12-140C. 5-10 martie 5-15 mai Temperatura solului mai mare de 12-140C. 5-10 martie 10-20 mai Temperatura solului mai mare de 12-140C. 1-5 martie 1-15 mai Temperatura solului mai mare de 12-140C.

*) Data sem`natului \n ser` sau r`sadni]e \n vederea producerii r`sadului. R`sadul de ardei se produce \n cuburi nutritive (5 cm x 5 cm x 5 cm) sau la palete alveolare (4 x 4 cm) prin sem`nat direct sau prin repicat. Sfatul nostru Pentru cultura ecologic` recomand`m sem`natul direct a 2 semin]e \n cub sau alveol`. Scheme de \nfiin]are a culturii Pentru toate speciile cultivate este de dorit ca råndurile de plante s` fie orientate pe direc]ia nord-sud (o bun` insola]ie [i circula]ie a aerului). Dat` fiind sensibilitatea sistemului radicular, atåt la excesul de ap`, cåt [i la secet`, este preferat` cultura pe teren modelat \n brazde \n`l]ate, cu 2 rånduri echidistante la 70 cm.

Fig. 56 – Scheme de \nfiin]are a culturii de ardei 186

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cultura plantelor din familia Solanaceae

Specia Ardei gras Ardei lung-kapia Ardei gogo[ar Ardei iute Ardei de boia

Distan]a \ntre plante pe rånd (cm) 20-22 18-20 20-25 20-25 15-17

Descrierea afacerii

Densitate la plantare (mii plante/ha) 65-70 70-80 55-65 55-65 85-95

Lucr`ri de \ntre]inere Fertilizarea Sola destinat` culturii ardeiului se fertilizeaz` cu amendamente organice, compost de ferm` sau gunoi de grajd bine descompus (mrani]`), \n cantitate de 35-40 t/ha, administrate uniform toamna sau prim`vara devreme [i \ncorporate superficial cu o grap` cu col]i fic[i sau printr-o discuire de suprafa]`, la 10-12 cm adåncime. Nu se face fertilizare localizat` (la cuib) sau pe rånd, pentru a evita excesul de azot solubil rezultat din mineralizarea rapid` a materiei organice din sol. Combaterea bolilor [i a dùn`torilor Principalele boli [i dùn`tori la ardei Fìnare Fuzarioz` Verticilioz` Afide Pìanjenul ro[u

Produse de combatere

Concentra]ia Observa]ii sau doza Boli sulf muiabil 0,3-0,7% La apari]ia bolii Respectarea unui asolament cu revenirea pe aceea[i sol` dup` o perioad` de 4-5 ani D`un`tori neem 0,1% rotenon` piretrin` 0,1% Numai pentru p`ianjen sulf muiabil 0,3-0,7%

Irigarea culturii Irigarea este o verig` deosebit de important` \n cultura ardeiului, dat` fiind sensibilitatea acestei specii la ap` datorat` \n principal superficialit`]ii sistemului radicular.

Ca toate speciile ce se \nfiin]eaz` prin r`sad, ardeiul se irig` moderat \n Aten]ie momentul plant`rii. Primul irigat dup` plantare se efectueaz` dup` 8-10 zile, lipsa apei \n aceast` perioad` favorizånd cre[terea sistemului radicular c`tre zonele mai profunde, \n c`utarea apei. |n timpul vegeta]iei, se va iriga des (s`pt`månal) cu cantit`]i mici de ap` – norme de udare de 100-150 mc ap`/ha (dac` este nevoie). |n perioada de recoltare a fructelor, irigarea culturii se va face numai succesiv recolt`rii. Sfatul Este preferabil sistemul de irigare pe brazde sau cu pic`tura. Irigatul se va nostru urm`ri atent, comparativ cu precipita]iile atmosferice, \n vederea evit`rii excesului de ap`.

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

187

Descrierea afacerii

Cultura plantelor din familia Solanaceae

Completarea golurilor – atunci cånd condi]iile climatice nefavorabile dup` plantare (vånturi puternice, exces de secet` etc.) duc la apari]ia unui procent de goluri de peste 5%, este necesar ca acestea s` fie completate cu r`sad din acela[i soi [i de aceea[i vårst` cu r`sadul ini]ial (din rezerva de r`saduri). Completarea golurilor se face \n maximum 7-8 zile dup` plantare, de obicei \naintea primului irigat. Culturi asociate – utilizarea perdelelor de porumb zaharat este deosebit de favorabil`, \ntre perdele creåndu-se un climat optim cre[terii [i dezvolt`rii ardeiului. Distan]a dintre perdelele de porumb se determin` \n func]ie de l`]imea de lucru a ma[inilor de stropit [i pr`fuit sau a celor de \ntre]inere a solului, fiind un multiplu al acesteia (de regul`, de 2-3 ori la acest interval se seam`n` 2-4 rånduri de porumb). Combaterea buruienilor – se face numai manual sau mecanic, concomitent cu lucr`rile de \ntre]inere a solului, \n total 3-5 pra[ile manuale sau mecanice. Mulcirea solului – ca toate Solanaceele, ardeiul r`spunde foarte bine mulcirii solului cu resturi organice vegetale sau paie, acestea contribuind atåt la men]inerea unei umidit`]i uniforme [i convenabile \n sol, cåt [i la realizarea unei activit`]i microecologice pozitive la nivelul stratului superficial de sol. Planta [i mulciul r`spund favorabil unui tratament cu infuzie de urzic`. R`rirea fructelor – la unele soiuri exist` tendin]a form`rii unui num`r foarte mare de fructe pe vårfurile de cre[tere, ca urmare a caracteristicii de \nflorire [i legare la fiecare ramifica]ie pseudo-dihotomic` a tulpinii. Fenomenul se observ` la sfår[itul lunii august – \nceputul lunii septembrie. Toate speciile de ardei r`spund favorabil tratamentelor fortifiante cu extracte de plante fabricate \n ferm` (macerat de urzic` sau t`t`neas`) sau din comer] (Cropmax).

Pentru a \mbun`t`]i calitatea produc]iei este bine s` se men]in` numai 5-6 Aten]ie fructe pe plant`, \ndep`rtåndu-se cele mici, precum [i vårfurile de cre[tere, \nc` din a 2-a jum`tate a lunii august. Recoltarea Momentul recolt`rii se stabile[te \n func]ie de specie, destina]ia produc]iei [i exigen]ele pie]ei. Ardeiul gras se recolteaz` la maturitatea de consum cånd are dimensiunile caracteristice [i culoarea verde, galben` sau galben-verzuie, corespunz`toare soiului. Se poate recolta [i la maturitatea fiziologic` (fructe ro[ii), atunci cånd pia]a o cere. Ardeiul lung se recolteaz` de obicei la maturitatea fiziologic` cånd are forma, culoarea [i dimensiunile caracteristice soiului. Se poate stabili \n func]ie de cerin]ele pie]ei [i o maturitate verde. Ardeiul gogo[ar se recolteaz` numai la maturitatea fiziologic`, cånd fructele au c`p`tat forma [i culoarea caracteristic` (de obicei ro[u intens – grena). Ardeiul iute se recolteaz` verde sau ro[u, \n func]ie de solicit`rile pie]ei. Ardeiul pentru boia se recolteaz` numai la maturitatea fiziologic`, la supracoacere, cånd intensitatea culorii ro[ii este maxim`. Resturile vegetale rezultate \n timpul recolt`rilor sau dup` recoltarea final` se distribuie uniform pe suprafa]a solului ca restitu]ie organic` sau se depoziteaz` la platforma de compostare. 188

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cultura plantelor din familiaSolanaceae

Descrierea afacerii

P~P~L~UL (Physalis peruviana L.) Sinonime: Fisalis, Cirea[a evreilor Denumiri strìne: – Englez` – Ground cherry – Francez` – Coqueret du Peru – German` – Juden Kirsche – Italian` – Alchechengi giallo Fructele de p`p`lù se consum` proaspete, \n amestec cu alte legume [i fructe sau sub form` de dulcea]`, compoturi sau mur`turi. Fructele, \mpreun` cu \nveli[ul lor pergamentos, uscate pe plante, devin foarte ornamentale [i sunt utilizate \n aranjamentele florale. Originea [i aria de r`spåndire Specia este originar` din Anzii Peruvieni. S-a extins \n cultur` mai ales \n Statele Unite, America de Sud, India, China, Africa [i Asia tropical`. |n Europa se cultiv` \n gr`dinile amatorilor, de asemenea [i la noi \n ]ar`, unde g`se[te condi]ii bune de cultur` \n perioada de var`. Particularit`]ile biologice ale plantei Este o specie peren` la origine, \ns` \n zona temperat` se comport` ca o plant` anual`. Planta este hermafrodit`, erbacee [i poate atinge 1,5 m \n`l]ime (la noi 50-70 cm). Habitusul are aspectul unei tufe multi ramificate, uneori tåråtoare. Fructul este o bac` sferic`, de 2-5 cm diametru, acoperit cu un \nveli[ membranos de culoare verde. La maturitate, uscåndu-se acest \nveli[ devine bej sau galben ro[cat, cu aspect pergamentos. Fructul este galben, galben-portocaliu str`lucitor, zemos uneori aromat [i con]ine numeroase semin]e mici. Faptul c` este \nconjurat de acel \nveli[ membranos face ca fructul s` se p`streze bine \n depozit timp de 3-4 luni. Semin]ele sunt mici, aproximativ 1.000 de semin]e \ntr-un gram, [i \[i men]in facultatea germinativ` timp de 6-8 ani. Cerin]e agro-pedo-climatice asem`n`toare tomatelor [i ardeiului. Nu manifest` alte exigen]e deosebite. Rezultate \n agricultura ecologic` Cultivat` prin r`sad, aceast` specie este foarte bine adaptat` restric]iilor impuse de agricultura ecologic`, observa]iile noastre \n cåmp au remarcat faptul c` nu sunt boli [i dùn`tori care s` afecteze economic produc]ia.

La recoltare este necesar s` se urm`reasc` atingerea stadiului de maturitate Aten]ie de consum [i s` se recolteze imediat. Locul \n asolament Specii premerg`toare favorabile: leguminoase sau cucurbitacee. Este bun` premerg`toare pentru: bulboase [i r`d`cinoase. Timp de revenire: 4-5 ani.

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

189

Descrierea afacerii

Cultura plantelor din familia Solanaceae

Sisteme de cultur` Se cultiv` numai prin r`sad repicat la cuburi, ghivece sau palete alveolare. |n ]ara noastr` nu sunt soiuri omologate, recomand`m soiul Aunt Molly’s de origine american`, care s-a \nmul]it [i \n ]ara noastr` [i care are fructe relativ mici (1,5-2 cm diametru), galben- portocaliu, dulci [i foarte discret [i pl`cut aromate. Fructul se preteaz` atåt pentru consum \n stare proasp`t`, cåt [i pentru preg`tirea de dulcea]`, gem sau compoturi. Este un soi foarte bun atåt pentru gospod`rii familiale, cåt [i pentru culturi comerciale. Producerea r`sadului – sem`nat la pat nutritiv sau la l`di]e cu amestec nutritiv – 3-5 martie; – repicat la cuburi nutritive 5 cm x 5 cm x 5 cm sau la palete alveolare 3 x 3 cm sau 4 x 4 cm – 25-30 martie; – vårsta r`sadului la plantare: 60-65 zile; – perioada de plantare: 5-15 mai; – norma de s`mån]`: 100-150 g/ha. Schem` de plantare 2 rånduri pe brazde \n`l]ate orientate pe direc]ia nord-sud. Distan]ele [i desimea se men]in [i \n gr`dinile de lång` cas`.

Fig. 57 – Schem` de plantare pentru p`p`l`u Distan]a \ntre plante pe rånd: 35-40 cm; Densitate: 36-41 mii plante/ha

Lucr`ri de \ntre]inere Nu necesit` lucr`ri speciale. Faptul c` se dezvolt` ca o plant` tåråtoare implic` o mare aten]ie \n combaterea buruienilor care se face mecanic sau manual \nc` din primele faze dup` plantare. Sfatul nostru Este bine s` se adune tulpinile pe brazd` pentru a se crea poteci de trecere la recoltare. Recoltarea Poate \ncepe la sfår[itul lunii august [i se e[aloneaz` pån` la sfår[itul lunii septembrie – \nceputul lunii octombrie. Trebuie s` se urm`reasc` cu aten]ie maturarea fructelor. Recoltarea se efectueaz` manual, fructele culegåndu-se \n \nveli[ul pergamentos, a[a cum de altfel se [i comercializeaz`. Astfel preg`tite, fructele se pot p`stra \n ambalaje mici o perioad` de 3-4 luni \n depozite (temperatur` 1-40C, umiditate 80%). Se realizeaz` o produc]ie de 7-8 t/ha. 190

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cultura plantelor din familia Solanaceae

Descrierea afacerii

TOMATELE (Lycopersicon esculentum P. Mill) Sinonime: Ro[ii, P`tl`gele ro[ii, P`r`daic`. Denumiri str`ine: – Englez` – Tomato – Francez` – Tomate – German` – Tomate – Italian` – Pomodoro Tomatele se cultiv` pentru fructele lor care se consum` proaspete, preg`tite, conservate sau uscate [i care sunt foarte bine apreciate \n toate buc`t`riile lumii. Tomatele sub diverse forme intr` \n alimenta]ia zilnic` a popula]iei, nemaiputåndu-se imagina o mas` f`r` tomate proaspete sau ad`ugate sub form` de suc, bulion, past` sau sosuri din cele mai diverse. Tomatele sunt furnizoare de principii nutritive (glucide, proteine, lipide, acizi organici), de s`ruri minerale, de vitamine (A, B1, B2, B6, C, PP, E, K), fiind unul din fructele cele mai echilibrate \ntr-o nutri]ie ra]ional`. Cercet`torii britanici [i americani afirm` c` tomatele reduc riscul apari]iei cancerului la om. Concluzia a fost rezultatul a 72 de studii efectuate \n Anglia, SUA, Japonia, Norvegia [i Spania. Rezultatele sunt semnificative \n privin]a cancerului de prostat`, pl`måni [i stomac. Propriet`]ile anticancerigene ale ro[iilor [i produselor derivate din ele se datoreaz` con]inutului ridicat de licopen, un compus antioxidant, care se g`se[te din bel[ug \n pieli]a fructului. Originea [i aria de r`spåndire Tomatele \[i au originea \n Peru [i pe platourile \nalte mexicane, unde au fost consumate de popula]iile preistorice cu peste 4.500 de ani \nainte de descoperirea Americii. |n Europa, tomatele sunt semnalate \n secolul al XVIII-lea, mai \ntåi ca plante ornamentale. |n 1760, Catalogul Vilmorin-Andrieux propune pentru prima dat` semin]e de tomate, \ns` ca plante decorative. Abia \n 1778 reg`sim tomata, \n acela[i catalog, ca legum`. |n 1782 sunt remarcate primele soiuri, iar din secolul al XIX-lea, cultura tomatelor se extinde \n Europa [i \n toat` lumea, devenind una din legumele cele mai apreciate pe toate meridianele. |n Principatele Romåne este semnalat` cultura tomatelor \nc` din 1835. Tomatele se cultiv` nu numai \n zonele calde sau temperate, ci [i \n zonele mai reci, fiind foarte extins` [i cultura \n spa]ii protejate (sere sau solarii). |n ]ara noastr`, tomatele se pot cultiva \n cåmp \n majoritatea zonelor agricole, acolo unde reu[im s` avem 4-5 luni cu temperaturi superioare de 10-120C. Particularit`]ile biologice ale plantei Tomata este o specie anual`, erbacee, cu tulpina dreapt` sau tåråtoare, ramificat`, cu lungimea cuprins` \ntre 60 cm [i 2,5-3 m (cånd se fac lucr`ri de copilire). Sistemul radicular natural este pivotant, \ns` dac` se scurteaz` are o mare capacitate de a forma r`d`cini secundare (pe aceast` \nsu[ire se bazeaz` repicatul r`sadului). Frunzele sunt mari, imparipenat compuse, gofrate mai mult sau mai pu]in, la unele soiuri cu limbul \ntreg asem`n`tor frunzei de cartof. Sunt acoperite cu peri[ori glandulari care degaj` un miros specific, uneori cu efect insectifug (repelent). La sub]ioara frunzelor se dezvolt` ramifica]iile denumite la noi copili. Copilul care precede prima inflorescen]` (copilul prefloral) are o mare capacitate de cre[tere, echivalent` tulpinii principale. GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

191

Descrierea afacerii

Cultura plantelor din familia Solanaceae

Pe orice por]iune de tulpin`, dac` se acoper` cu p`månt [i se men]ine o umiditate convenabil`, se pot ob]ine r`d`cini adventive. Florile specifice, galbene sunt dispuse \ntr-o cim` simpl` sau compus`. Prima inflorescen]` apare dup` 4-9 frunze adev`rate, urm`toarele se succed dup` 1-4 frunze. Fructul este o bac`, bi sau multilocular`, la \nceput verde de diferite nuan]e, iar la maturitatea fiziologic`, ro[ie sau galben`, de diferite nuan]e. Forma, dimensiunile [i culoarea fructelor difer` foarte mult \n mul]imea soiurilor [i hibrizilor de tomate existente ast`zi. Fructele pot fi rotunde, rotund-turtite, cordiforme, piriforme, ovoide etc., cu dimensiuni cuprinse \ntre 0,8 cm [i 15 cm diametru [i cu greutatea \ntre 1-2 g [i 1-1,2 kg. Exigen]e agro-pedo-climatice Este o specie termofil`, cu un prag ecologic \n jurul temperaturii de 100C. Temperatura optim` pentru procesele de cre[tere [i dezvoltare este de 250C, \ns` este absolut necesar ca pe tot parcursul perioadei de vegeta]ie s` existe o diferen]` de temperatur` \ntre zi [i noapte mai mare sau mai mic`, \n func]ie de faza de vegeta]ie. Acest termo-periodism trebuie s` fie de 18-200C \n faza de r`sad cu 2-3 frunze [i numai de 100C la plantele care fructific` (mature). Tomatele prefer` soluri fertile, humifere, permeabile, \nsorite, cu textur` luto-nisipoas` [i cu un pH cuprins \ntre 6 [i 6,5. Este o specie exigent` la umiditatea din sol (mai pu]in fa]` de cea atmosferic`), de aceea se cultiv` numai \n terenuri irigate sau irigabile. Semin]ele sunt ovale, discoidale, pubescente, de culoare bej-cenu[iu. Un gram con]ine \ntre 200 [i 350 de semin]e care \[i p`streaz` capacitatea germinativ` timp de 5-6 ani. Locul \n asolament. Specii premerg`toare favorabile: leguminoase sau bulboase. Este bun` premerg`toare pentru: bost`noase, r`d`cinoase [i verde]uri. Timp de rota]ie: 4-5 ani. Rezultate \n agricultura ecologic` Tomatele sunt una din speciile cele mai cultivate \n legumicultura ecologic`, ob]inåndu-se rezultate deosebite atåt din punctul de vedere al produc]iei cantitative, dar mai ales al calit`]ii produc]iei (gustative [i nutritive). Cultura tomatelor \n agricultur` ecologic` implic` urm`toarele precau]iuni: ● respectarea cu stricte]e a regulilor de rota]ie a culturilor; ● administrarea de compost organic \n anul de cultur` (40-50 t/ha) [i \ncorporarea superficial` a acestuia \n toamn` sau \n prim`var` \nainte de \nfiin]area culturilor; ● s` se fac` 2-3 tratamente \n vegeta]ie cu macerat de urzic` sau de t`t`neas`, precum [i cu produse organice comerciale (Cropmax, Algifol, Nutrimax etc.); ● se asociaz` favorabil cu varza, fasolea, ]elina [i de asemenea cu Tropaeolum majus pentru \ndep`rtarea afidelor [i a altor insecte. Sisteme de cultur` |n func]ie de destina]ia culturii [i de perioada de recoltare, se realizeaz` urm`toarele sisteme de cultur` a tomatelor: ● tomate timpurii – cultura prin r`sad sus]inut` pe spalieri mici (40-50 cm); ● tomate de var` pentru consum \n stare proasp`t` – cultur` prin r`sad, nepalisat` sau palisat` pe spalier \nalt (1,5-1,8 m); ● tomate var`-toamn` pentru industrializare – cultur` prin r`sad nesus]inut`. 192

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cultura plantelor din familia Solanaceae

Descrierea afacerii

Soiuri de tomate recomandate Denumire soi

Tip de cre[tere *)

I[alni]a 150 F1 Ioana F1 Barleta F1 Marfa F1 Marisa F1

ND ND ND ND ND

Unirea Buz`u 21 Ace Royale Buz`u 1600 Red Cheef F1 Carolina

ND D D ND ND ND

Buz`u 47 Romec Roma San Marzzano

D D D D

Caracteristici fruct Greutate (g) Form` Tomate timpurii

Num`r lobi

Fermitate

100-110 rotund 4-5 B 75-80 global turtit 4 B 120-140 global turtit 4-5 FB 130-150 global turtit 4-5 FB 130-150 global turtit 4-5 FB Tomate de var` pentru consum \n stare proasp`t` 40-50 rotund turtit 4-5 B 30-4 sferic 3-4 B 35-50 rotund turtit 4-5 B 180-200 rotund globulos multi M 150-180 rotund turtit multi FB 90-100 rotund 4-5 B Tomate de var`-toamn` pentru industrializare 90-100 rotund turtit 5-6 M 50-60 ovoid alungit 2-4 FB 50-60 ovoid alungit 2-4 B 70-80 ovoid alungit 2-3 FB

Produc]ie (t/ha)

20-25 25-28 30-35 35-40 35-40 40-50 30-40 35-50 40-60 50-60 40-45 35-40 40-45 40-45 35-40

*) ND – nedeterminat; D – determinat. **) M - medie; B - bun`; FB - foarte bun`. Se pot utiliza, de asemenea, soiuri [i popula]ii locale, stabile, cu calitati gustative deosebite, pentru care exist` tradi]ie \n zon`. Perioada de \nfiin]are a culturii Sistemul de cultur` Tomate timpurii palisate Tomate de var` nepalisate Tomate de var` palisate Tomate var`toamn` pentru industrializare

Densitate la Necesar Data \nfiin]are S`mån]` R`sad Observa]ii Sem`nat *) Plantat (mii plante/ha) (kg/ha) (mii fire/ha) 42-46 0,300 46-50 1-5 martie 20 aprilie - Temperatura solului la 1 mai 10 cm mai mare de 100C. 28-35 0,250 31-39 5-10 martie 1-10 mai Temperatura solului la 10 cm mai mare de 100C. 20-23 0,250 22-25 10-15 martie 5-15 mai Temperatura solului la 10 cm mai mare de 100C. 47-52 0,400 50-52 5-10 martie 10-15 mai Temperatura solului la 10 cm mai mare de 100C.

*) Data sem`natului \n ser` sau r`sadni]e \n vederea producerii r`sadului. Scheme de plantare Tomatele timpurii palisate se planteaz` pe brazde \n`l]ate cu 2 rånduri pe brazd`. Cultura de tomate timpurii se paliseaz` pe [palieri scur]i, cu \n`l]imea de 40-45 cm de la suprafa]a solului, cu o sårm` pe cap`tul [palierilor. GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

193

Descrierea afacerii

Cultura plantelor din familia Solanaceae

Spalierii se bat pe råndul de plante, la distan]a de 4-5 m \ntre ele, men]inåndu-se la suprafa]` la o \n`l]ime de 40-45 cm. La aceast` \n`l]ime, spalierul poate fi \nc`lecat de tractorul legumicol cu instala]ie pentru tratamente fitosanitare sau cu un cultivator. Necesar de spalieri: 3.000-3.500 buc./ha.

Fig. 58 – Scheme de plantare pentru tomate timpurii – cultur` palisat` Distan]a \ntre plante pe rånd: 30-32 cm; Densitate: 42-46 mii plante/ha

Tomate de var` – cultur` nepalisat` Se planteaz` pe teren modelat \n brazde \n`l]ate cu un rånd pe brazd`.

Fig. 59 – Tomate de var` – cultur` nepalisat` Distan]a \ntre plante pe rånd: 20-25 cm.; Densitate: 28-35 mii plante/ha.

Tomate de var` – cultur` palisat` Se planteaz` pe teren modelat \n brazde \n`l]ate cu un rånd pe brazd` [i spalieri \nal]i de 1,6-1,8 m.

Fig. 60 – Tomate de var` – cultur` palisat` Distan]a \ntre plante pe rånd: 20-25 cm.; Densitate: 28-35 mii plante/ha. 194

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cultura plantelor din familia Solanaceae

Descrierea afacerii

Planta]ia pe spalieri (din lemn sau beton) poate avea un caracter permanent, rota]ia realizåndu-se cu alte culturi (castrave]i, fasole urc`toare etc.). Distan]a dintre råndurile de spalieri se stabile[te \n func]ie de ecartamentul mijloacelor mecanice de preg`tire [i \ntre]inere a solului – tractor L 445, tractor V 445, mini tractoare sau motocultoare. Distan]a dintre plante pe rånd este mai mare atunci cånd distan]a dintre rånduri este mai mic` [i invers. Tomate de var`-toamn` pentru industrializare – cultur` nepalisat` Se recomand` plantarea pe brazd` \n`l]at` cu un rånd pe brazd`.

Fig. 61 – Tomate de var`-toamn` – cultur` nepalisat` Distan]a \ntre plante pe rånd: 18-20 cm; Densitate: 35-39 mii plante/ha

Culturi asociate – tomatele se asociaz` foarte bine cu ]elina, fasolea sau ceapa. Pentru \ndep`rtarea insectelor este bine ca pe råndurile de plante s` se semene din loc \n loc semin]e de Condura[i (Tropaeolum majus). Lucr`ri de \ntre]inere a culturii Fertilizarea Sola destinat` culturii tomatelor trebuie fertilizat` cu amendamente organice, compost de ferm` sau gunoi de grajd bine descompus, \n cantitate de 40-45 t/ha, administrate toamna sau prim`vara la suprafa]a solului [i \ncorporate superficial cu o grap` cu col]i fic[i sau printr-o discuire de suprafa]` la 10-12 cm.

Nu se face fertilizare localizat` (la cuib) pentru a evita excesul de azot solu- Aten]ie bil rezultat din mineralizarea materiei organice. Combaterea bolilor [i a d`un`torilor Principalele boli [i d`un`tori la tomate

Produse de combatere

Concentra]ia sau doza

Observa]ii

Boli Mana tomatelor P`tarea cafenie a frunzelor P`tarea alb` a frunzelor (Septorioza) P`tarea brun` a frunzelor (Alternarioz`)

zeam` bordelez` sulf muiabil (micronizat) zeam` bordelez` + sulf muiabil

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

0,3-1,0% 0,3-0,7%

1-2 tratamente numai pentru f`inare (dac` este nevoie)

0,25% + 0,25%

2-3 tratamente 195

Descrierea afacerii

Principalele boli [i d`un`tori la tomate Fuzarioz` Verticilioz` Afide Musculi]a alb` Coropi[ni]e

Cultura plantelor din familia Solanaceae

Produse Concentra]ia Observa]ii de combatere sau doza Boli Respectarea unui asolament cu revenirea pe aceea[i sol` dup` o perioad` de 4-5 ani D`un`tori Rotenon` 0,1% Inclusiv pentru gåndacul Piretrin` 0,1% de Colorado Neem Capcane de suprafa]`

Irigarea culturii Ordinea de preferin]` a sistemelor de irigare pentru cultura tomatelor este: – irigare prin picurare; – irigare pe brazde; – irigare prin aspersiune. Se irig` numai cånd este nevoie, cu norme mici de ap`, pentru a evita tasarea solului sau b`ltirea. Mai bine pu]in` secet` decåt exces de umiditate.

|n perioada de recoltare a fructelor, irigarea se face numai succesiv recolt`rii Aten]ie [i numai cånd este absolut` nevoie. Alte lucr`ri de \ntre]inere Completarea golurilor se realizeaz` cu r`sad din acela[i soi [i de aceea[i vårst` cu cel plantat ini]ial, \n maximum 10 zile de la plantare. De regul` se completeaz` golurile \nainte de primul irigat. Combaterea buruienilor – numai manual sau mecanic, concomitent cu lucr`rile de \ntre]inere a solului, \n total 3-5 pra[ile manuale sau mecanice. Lucr`ri \n verde [i copilitul – soiurile cu cre[tere nedeterminat` utilizate pentru culturi palisate se vor copili ori de cåte ori este nevoie, cånd copilii sunt \nc` mici (5-6 cm) pentru a evita r`nirea grav`. Cårnitul const` \n \ndep`rtarea vårfului principal de cre[tere. Se realizeaz` la 4-5 inflorescen]e \n culturile de tomate timpurii [i la 6-8 inflorescen]e la tomatele de var` sus]inute pe [palieri \nal]i. |n sistem palisat, prima legare a plantelor la sistemul de sus]inere se face la maximum 2 s`pt`måni de la plantare. Mulcirea solului – \n afara mulcirii cu folie de polietilen` biodegradabil`, tomatele se comport` bine [i la mulcirea solului cu resturi organice sau cu paie, care pentru a deveni [i fertilizante (printr-o descompunere aerob` rapid`) se pot stropi cu o infuzie de urzic`. |ndep`rtarea frunzelor se face \ncepånd de la baz`, pe m`sur` ce acestea \mb`trånesc [i se \ng`lbenesc. Atåt frunzele, cåt [i copilii rezulta]i, se las` pe sol ca restitu]ie organic`. La fel se procedeaz` [i la sfår[itul vegeta]iei cu planta \ntreag`. Copilii proaspe]i pot fi depu[i uniform pe culturile de varz`, conopid`, brocoli pentru efectul lor repelent. Recoltarea Momentul recolt`rii se stabile[te \n func]ie de destina]ia produc]iei: 196

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cultura plantelor din familia Solanaceae

Descrierea afacerii

– la maturitatea deplin` \n cazul consumului imediat sau industrializ`rii; – \ntr-o faz` premerg`toare (\n pårg`) pentru produc]ia destinat` comercializ`rii \ntr-un interval de 5-8 zile. La recoltare se \ndep`rteaz` de pe plant` [i fructele bolnave, cr`pate sau cu pete datorate insola]iei.

VINETELE (Solanum melongena L.) Sinonime: P`tl`gele vinete Denumiri str`ine: – Englez` – Egg plant – Francez` – Aubergine – German` – Eierfrucht – Italian` – Melanzana Vinetele se cultiv` pentru fructele lor care se consum` \nainte de a ajunge la maturitatea fiziologic`, preparate \n diverse feluri (salate, månc`ruri), precum [i pentru preg`tirea unor conserve de legume asortate (zacusc`, ghiveci, marinat`), bine apreciate atåt de consumatorii romåni, cåt [i de cei de pretutindeni. Originea [i aria de r`spåndire F`r` a fi sigur`, originea vinetelor pare a se afla \n zonele din estul Indiei, de unde s-au r`spåndit \n toat` lumea. Cert este c` ele au fost luate \n cultur` dup` tomate [i ardei. Chiar dac` nu au calit`]i nutritive deosebite, ele s-au impus prin calit`]ile culinare [i prin diversitatea preparatelor, astfel c` \n zilele noastre sunt bine apreciate \n toate ]`rile europene occidentale, chiar dac`, \n urm` cu 30-40 de ani, se cultivau numai de cunosc`tori [i mai mult din curiozitate. |n ultimii 15-20 de ani s-a dezvoltat [i cultura for]at` a vinetelor, \n sere [i solarii, fapt care le face consumabile \n stare proasp`t` pe tot parcursul anului. Particularit`]ile biologice ale plantei |n climat temperat, vinetele se comport` ca o plant` anual`, cu o tulpin` ramificat`, cu \n`l]imea de 60-90 cm, lemnificat` la maturitate. |n zonele tropicale, cultura este continu` (2-3 ani), planta avånd un aspect arbustoid, cu \n`l]imea de 1,5-2,0 m, cu tulpinile lemnificate, rigide, foarte viguroase. Frunzele mari [i foarte mari au form` oval-alungit`, uneori lobat`, cu marginile \ntregi. Florile au culoarea violet-alb`struie, sunt mari [i se formeaz` la sub]ioara frunzelor. Fructul este o bac` mare, de culoare neagr`, violet-striat`, alb-murdar` sau alb str`lucitoare, cu forme foarte diferite de la rotund sferic, oval, oval-alungite, cilindrice, cu lungimea de 15-35 cm. La maturitatea fiziologic`, fructele cap`t` o tent` de galben-murdar`. Sistemul radicular este viguros [i foarte ramificat. Dac` la transplantare se distruge (rupe), acesta se reface foarte greu. De aceea, mai ales \n cultur` ecologic`, r`sadul de vinete trebuie s` se produc` numai \n ghivece nutritive sau cuburi nutritive, tehnic` care permite ca la plantarea \n cåmp s` se recupereze \ntregul sistem radicular. Semin]ele mici, au culoarea galben-bej [i sunt rotunde, turtite [i discoidale. |ntr-un gram intr` 200-300 de semin]e a c`ror facultate germinativ` se p`streaz` 5-6 ani. Plantele de vinete r`sar mai greu, fiind necesare 15-25 de zile de la sem`nat. GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

197

Descrierea afacerii

Cultura plantelor din familia Solanaceae

Exigen]e agro-pedo-climatice Dintre solanaceele care se cultiv` pe suprafe]e mari la noi \n ]ar` vinetele sunt cele mai exigente fa]` de c`ldur`, temperatura minim` de germinare este de 14-150C, iar temperatura optim` de cre[tere este de 25-300C. Sub temperatura de 150C, vegeta]ia stagneaz`. Vinetele sunt exigente de asemenea fa]` de lumin` [i umiditate \n sol, de aceea lor trebuie s` li se aloce suprafe]e \nsorite [i \ntotdeauna irigate. Vån`ta prefer` soluri bogate, humifere, bine drenate, cu textura luto-nisipoas` [i cu un pH cuprins \ntre 6,5 [i 7. Locul \n asolament Specii premerg`toare favorabile: leguminoase perene sau anuale. Este bun` premerg`toare pentru: bost`noase [i r`d`cinoase. Timp de revenire (rota]ie): 5-6 ani. Rezultate \n agricultura ecologic` Dificultatea pentru cultura vinetelor \n agricultura ecologic` o constituie \n primul rånd atacul gåndacului de Colorado (Leptinotarsa decemlineata), care uneori este foarte destructiv`, fiind una din speciile preferate ale acestui d`un`tor. Pe suprafe]e mici se recomand` inclusiv recoltatul manual al gåndacilor. Pe suprafe]e mari, tratamente cu produse avizate. Trebuie s` se respecte cu stricte]e o rota]ie \n asolament de 4-5 ani. Sunt posibile boli de sol, foarte p`guboase (Verticilium). Necesit` fertilizare organic` \n anul de cultur`, fiind o specie cu cerin]e deosebite fa]` de condi]iile de nutri]ie.

Se pot ob]ine rezultate bune, dar numai cu respectarea strict` a exigen]elor Aten]ie men]ionate pentru aceast` specie. Sisteme de cultur` A[a cum s-a men]ionat, cultura vinetelor se realizeaz` numai prin r`sad. Soiuri de vinete recomandate Soiul Dr`gaica Narcisa F1 Lucia Contesa Pana Corbului

Timpurietate

Produc]ie (t/ha)

Timpurie Timpurie Semitimpurie Semitimpurie Semitardiv

35-40 35-40 45-50 35-40 45-50

Caracteristicile fructului Lungime Diametru Greutate Forma Culoare (cm) (cm) medie (g) piriform alungit` 17-20 7-8 Violet \nchis 300-350 ovoid alungit` 18-20 6-7 Violet \nchis 200-250 ovoid alungit` 18-20 7-9 Violet \nchis 200-300 cilindric` alungit` 18-25 5-6 Violet \nchis 190-250 piriform` 16-20 6-8 Violet \nchis 200-300

Necesar de s`mån]` [i material s`ditor Schem` de plantare (cm) 70 x 40 198

Densitate realizat` (mii plante/ha) 36

Necesar S`mån]` R`sad (kg/ha) (mii fire/ha) 0,8-1,0 40

Data Sem`nat pentru r`sad 25 februarie - 5 martie

Plantat \n cåmp 5 mai -20 mai

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cultura plantelor din familia Solanaceae

Descrierea afacerii

R`sadurile se produc la cuburi sau la ghivece de 8-10 cm. Se seam`n` direct \n cub sau ghiveci, repicatul, fiind mai pu]in recomandat. Scheme de \nfiin]are a culturii Se recomand` ca råndurile de cultur` s` fie orientate pe direc]ia nord-sud pe brazde \n`l]ate, cu 2 rånduri echidistante.

Fig. 62 – Scheme de \nfiin]are a culturii Distan]a \ntre plante pe rånd: 35-40 cm; Densitate: 33-38 mii plante/ha

Lucr`ri de \ntre]inere Completarea golurilor se realizeaz` dup` maximum 7 zile de la plantare, cu r`sad de aceea[i vårst` [i acela[i soi ca [i cel plantat ini]ial. Se irig` imediat dup` plantare. Fertilizarea – sola destinat` culturii vinetelor se fertilizeaz` abundent cu amendamente organice, compost de ferm` sau gunoi de grajd bine descompus, \n cantitate de 40-50 t/ha. Compostul se administreaz` toamna sau prim`vara, uniform la suprafa]a solului [i se \ncorporeaz` superficial cu o grap` cu col]i sau cu discuri. Nu se fertilizeaz` pe rånd sau localizat la cuib, \n vederea evit`rii excesului de azot rezultat din mineralizarea materiei organice. Combaterea bolilor [i a d`un`torilor Principalele boli [i d`un`tori Putrezirea frunzelor (Phytophtora parastica) P`tarea brun` a frunzelor (Ascochyta hortorum) Putregaiul cenu[iu al fructelor de vinete (Botrytis cinerea) Verticilioz` (Verticillium sp.) Gåndacul de Colorado (Leptinotarsa decemlineata)

Acarieni (Tetranycus urticae) Afide (Macrosiphon solani)

Produse de combatere Boli

Concentra]ia sau doza

Observa]ii

zeam` bordelez`

0,5%

La apari]ia bolilor

zeam` bordelez` + sulf muiabil Asolament D`un`tori Piretrin` Neem Rotenon` Recoltare manual` [i distrugere Rotenon` Neem

0,2%+0,2%

Aerisirea culturii Rota]ie la 5-6 ani

|n func]ie de con]inutul \n substan]` activ`

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cånd larvele sunt \n stadiul L1 stadiul L3-L4 ● Se repet` la 7-10 zile ● La adul]i ●

● Larve

La apari]ia d`un`torilor

199

Descrierea afacerii

Cultura altor specii legumicole

Irigarea culturii De preferin]` pe rigole lungi, s` se asigure 7-8 ud`ri la intervale de 12-14 zile cu norme de udare de 400 mc ap`. S` se asigure o bun` infiltrare a apei pån` la 45-55 cm profunzime [i s` se evite b`ltirile. Combaterea buruienilor – prin pra[ile mecanice (1-2) la \nceput, apoi numai manuale (2-3) cu aten]ie pentru protejarea plantelor [i refacerea rigolelor de udare. Lucr`ri \n verde – copilit [i eliminat l`stari (1-2 ori), p`stråndu-se numai 3-4 tulpini (ramifica]ii). Pentru \mbun`t`]irea calit`]ii ultimelor fructe, la \nceputul lunii septembrie se cårnesc tulpinile, eliminåndu-se vårful de cre[tere, florile, bobocii florali, precum [i fructele mici. Culturi asociate – vinetele se asociaz` cu fasolea oloag` sau urc`toare, fiind favorabil` practicarea de benzi alternative cu dou` rånduri de fasole, la 8-10 brazde cu vinete (16-20 rånduri). De asemenea, se asociaz` bine cu porumbul zaharat \n benzi de protec]ie.

Nu se recomand` asocierea [i nici cultivarea \n apropierea cartofului, dat` Aten]ie fiind atractivitatea pentru gåndacul de Colorado, un du[man foarte periculos [i greu de comb`tut al celor dou` specii. Vinetele r`spund foarte bine la tratamente foliare cu macerat de urzic` sau de t`t`neas`, precum [i cu produse comerciale omologate (Cropmax, Algifol etc.). Recoltarea Se face pe m`sur` ce fructele ajung la dimensiunile [i culoarea caracteristic` soiului. Recoltarea se face cu aten]ie, prin t`ierea pedunculului fructului cu o foarfec` pomicol` sau cu un cu]it bine ascu]it. Fructele se manipuleaz` cu aten]ie pentru a nu se \n]epa sau lovi, fiind sensibile. Cele care au dep`[it stadiul optim de recoltare (culoare, consisten]`, fermitate) se recolteaz` [i se depun la platforma de compostare (nu se las` pe plant`).

CULTURA ALTOR SPECII LEGUMICOLE CARTOFUL CHINEZESC Fam. Dioscoreacee – Dioscorea opposita Thunb. (Dioscorea batatas Dcn) Sinonime: Yam, Ignam de China Denumiri str`ine: – Englez` – Chinese yam, Chinese potato – Francez` – Igname de Chine – German` – Chinesiche yam – Italian` – Igname Se cultiv` pentru rizomii tuberifica]i, cu pulpa alb`, f`inoas`, care se consum` precum cartoful: fier]i sau pr`ji]i. Originea [i aria de r`spåndire Specia este originar` din China, unde este bine apreciat` de consumatori de peste 3.000 de 200

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cultura altor specii legumicole

Descrierea afacerii

ani. |n Europa ea a fost adus` \n anul 1842, \n Fran]a, \ncercånd s` se \nlocuiasc` cartoful, distrus ca urmare a ravagiilor pe care le-a produs la acea vreme apari]ia manei cartofului \n Europa. Cultura yamului nu s-a extins, r`månånd numai \n gr`dinile amatorilor, \ns` a f`cut dovad` c` se poate ob]ine o produc]ie bun` de tuberculi \n zona temperat`. La noi nu s-a cultivat pån` \n prezent. Aceast` cultur` \ns` poate da satisfac]ii amatorilor, mai ales \n condi]ii de agricultur` ecologic`, fiind o specie rustic` f`r` boli [i d`un`tori care s` aduc` pagube economice. Cultura cartofului chinezesc a fost experimentat` la Sta]iunea de Cercetare [i Dezvoltare pentru Legumicultur` Bac`u cu material adus din China [i rezultatele au fost pozitive. Particularit`]ile biologice ale plantei Este o specie peren`, monocotiledonat`, dioic`, cu rizomi tuberifica]i, cilindrici \n form` de m`ciuc`, acoperi]i cu peri m`run]i, cu mici ochi (muguri) dorminzi, cu lungimea cuprins` \ntre 30 [i 60 cm. Tulpinile anuale sunt volubile, ag`]`toare, garnisite cu frunze cordiforme verzi cu nuan]e violacee, la sub]ioara c`rora se formeaz` ciorchini cu mici flori dioice, sterile, care nu produc semin]e \n zona noastr`. Adesea florile sunt \nlocuite de tubero-bulbili care pot servi la \nmul]irea vegetativ` a plantei. Exigen]e agro-pedo-climatice Specie foarte rustic`, foarte bine adaptat` condi]iilor climatice ale zonei temperate. Este singura specie din genul Dioscoreaceae care este cultivat` \n climat temperat. Prefer` solurile profunde, u[oare, bine drenate, \n care se pot dezvolta corespunz`tor rizomii tuberiza]i, volumino[i. Trebuie evitate solurile argiloase, compacte, \n care rezultatele sunt negative. Se poate dezvolta [i \n soluri mai pu]in fertile, nisipoase, \ns` recolta depinde de starea de fertilitate a solului \n care se realizeaz`. Este o specie care trebuie atent irigat` \n perioada de secet`, fiind exigent` la ap` mai ales \n momentul cre[terii tuberculilor. Rezultate \n agricultura ecologic` Dac` se asigur` minimul de condi]ii privind exigen]ele plantei, ignamul de China poate da satisfac]ie \n gr`dinile amatorilor de agricultur` ecologic`, acestea \nlocuind cu succes cartoful, \ns` avånd unele dificult`]i la recoltat, datorit` m`rimii rizomilor tuberiza]i. Este necesar s` se respecte cu stricte]e locul \n asolament, s` se aleag` cu rigoare tipul de sol convenabil (luto-nisipos – pån` la nisipos), s` se evite solurile infectate cu nematozi [i s` se administreze \n anul de cultur` compost de ferm`. Soiuri cultivate [i materialul s`ditor |n ]`rile de origine exist` soiuri ameliorate preferate de cultivatori: Nagimo – \n Japonia, Choimo – \n China. Multiplicarea se face prin fragmente de rizom, de preferin]` zona terminal` superioar` a rizomului, care este [i mai pu]in comestibil`. Se pot folosi [i segmente de rizomi (5-7 cm lungime, 75-100 g), care se las` mai \ntåi \n aer s` se cicatrizeze [i apoi se planteaz`. Se pot utiliza de asemenea, pentru multiplicare tubero-bulbilii care se formeaz` \n locul florilor pe tulpinile volubile. Plantatul fragmentelor de rizomi sau al tubero-bulbilor se realizeaz` direct \n cåmp la locul definitiv. Din tubero-bulbili se pot realiza [i r`saduri \ncepånd din luna martie.

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

201

Descrierea afacerii

Cultura altor specii legumicole

Perioada de \nfiin]are a culturii Indiferent de materialul utilizat pentru multiplicare, plantarea la locul definitiv se realizeaz` la sfår[itul lunii aprilie – \nceputul lunii mai. Chiar dac` \n prima faz`, din cauza unor brume tårzii sunt distru[i primii l`stari, produc]ia nu va suferi, existånd o mare capacitate de refacere. Scheme de plantare Plantarea se realizeaz` \n [an]uri mici, cu adåncimea de 10-15 cm, \n rånduri echidistante, pe brazde \n`l]ate, cu un rånd pe brazd` [i cu spaliere de sus]inere cu \n`l]imea la sårm` de 1,4-1,6 cm.

Fig. 63 – Scheme de plantare pentru cartoful chinezesc Distan]e \ntre plante pe rånd: 40-45 cm; Densitate: 16-18 mii plante/ha

Lucr`ri de \ntre]inere Lucrarea absolut obligatorie este tutorarea (sus]inerea) plantelor, tulpina volubil` ag`]ånduse ca o lian` pe araci sau pe sfori [i spaliere cu \n`l]imea minim` de 1,4-1,6 cm. Irigatul, de preferat prin aspersiune, este necesar mai ales \n verile secetoase pentru men]inerea turgescen]ei sistemului foliar. Ignamul de China nu necesit` tratamente fitosanitare. Lucrarea de combatere a buruienilor se realizeaz` manual, odat` cu afånarea solului de 2-3 ori/an. Nu sunt necesare alte interven]ii. Recoltarea Tuberculii se recolteaz` toamna tårziu dup` c`derea total` a frunzelor, \ntotdeauna manual. Poten]ialul de produc]ie este de 30-40 t tuberculi la ha. Ace[tia se consum` proaspe]i sau se conserv` \n depozite frigorifice bine aerisite, putåndu-se p`stra pe toat` perioada de iarn` (pån` \n lunile ianuarie – februarie). Temperatura de p`strare +10C – +100C.

CARTOFUL JAPONEZ Fam. Lamiaceae – Stachys Sieboldii Miq (Stachys affinis Bunge) (Labiatae) Denumiri str`ine: – Englez` – Japanese artichoke, Chinese artichoke – Francez` – Crosne du Japon, Stachys tubéreux – German` – Japanesische Artichoke – Italian` – Tuberina del Giappone, Crosne Se cultiv` pentru tuberculii mici, alungi]i, cu form` specific`, care se consum` sub diverse forme (fier]i, pr`ji]i, mura]i) cu diverse sosuri, \n func]ie de rafinamentul [i exigen]ele culinare. 202

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cultura altor specii legumicole

Descrierea afacerii

Originea [i aria de r`spåndire Specia este originar` din nordul Chinei [i Japonia, unde se cultiv` din timpuri str`vechi. |n Europa a fost introdus \n 1882, \n Fran]a, de c`tre M. Pailleux, care a f`cut primele experimente pe domeniul s`u de la Crosnes, de unde [i numele cel mai adesea utilizat, nu numai \n literatura francez`, dar [i \n cea interna]ional` – Crosne du Japon. Cartoful japonez nu s-a extins \n cultur` pe m`sura cererii pie]ei din cauza sensibilit`]ii la viroze [i la alte boli de sol (necesit` asolamente foarte lungi – 6-8 ani), precum [i a unor produc]ii relativ sc`zute (8-12 t/ha). |n ]ara noastr` nu s-a cultivat niciodat` aceast` specie, cu excep]ia experien]elor efectuate la Sta]iunea de Cercetare [i Dezvoltare pentru Legumicultur` Bac`u, \n anii 2000-2004, cu material de provenien]` francez` – Prof. J.Y. Peron – I.N.H. Angers. Este o specie care se poate cultiva cu succes \n gr`dinile amatorilor de agricultur` ecologic`, fiind rustic` [i bine adaptat` condi]iilor climatice temperate. Particularit`]ile biologice ale plantei Este o specie peren`, erbacee, care formeaz` o tuf` cu \n`l]imea [i diametrul de 30-60 cm. Este o plant` stolonifer`. Frunzele sunt ovale, alungite, m`runt crestate, rugoase, asem`n`toare mentei ca aspect exterior. Planta nu \nflore[te \n toate condi]iile climatice. Tulpinile subterane se termin` cu mici tuberculi albi, crocan]i, turgescen]i, acoperi]i cu o pelicul` foarte fin`. Tuberculii nu se cur`]` de coaj` precum cartoful, este suficient s` se frece \ntr-un prosop. Exigen]e agro-pedo-climatice Este o specie bine adaptat` condi]iilor temperate, rezistånd gerurilor din timpul iernii. Suport` mai greu seceta, de aceea trebuie asigurate condi]ii de irigare. Germinarea tuberculilor are loc la temperatura de 4-50C. Tuberizarea \ncepe cånd temperatura solului a ajuns la 150C. Iarna, tuberculii maturi pot suporta \n p`månt temperaturi negative de -18 – -200C. Cu toate c` poate valorifica orice fel de sol, prefer` solurile u[oare, aerate; nu prea uscate, dar nici asfixiante, cu pH cuprins \ntre 6,5 [i 7. Rezultate \n agricultura ecologic` A[a cum am amintit, fiind o specie rustic`, se preteaz` bine culturii ecologice cu urm`toarele preciz`ri: – s` se respecte locul \n asolament, s` revin` numai dup` 6-7 ani (chiar [i mai mult); – s` se asigure mijloace bio de reducere a atacului de musculi]` alb` (Capcane – panouri galbene – adezive); – prefer` zonele mai r`coroase (asem`n`toare celor de cultur` a cartofului) unde zborul de afide este mai mic sau inexistent, evitåndu-se astfel propagarea virozelor; – s` se aleag` bine materialul s`ditor (selec]ie sanitar`), dup` plant` nu dup` tubercul. Sisteme de cultur` Fiind o specie care \[i dezvolt` produc]ia \n p`månt, trebuie acordat` o aten]ie deosebit` preg`tirii substratului de cultur`, astfel ca formarea [i cre[terea tuberculilor s` nu fie stånjenit`. Soiuri cultivate [i materialul s`ditor Nu exist` soiuri selec]ionate, se cultiv` numai tipul botanic. Multiplicarea se face pe cale vegetativ`, fie prin tuberculi (cel mai adesea), fie prin buta[i de tulpin`. I.N.H. Angers – Fran]a a selec]ionat o clon` liber` de viroze (VB 74), neflorifer`, cu o produc]ie cantitativ [i calitativ superioar`. GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

203

Descrierea afacerii

Cultura altor specii legumicole

La noi se poate folosi [i r`sad de tuberculi – tuberculi \nr`d`cina]i [i porni]i vegetativ \n ghivece nutritive. Perioada de \nfiin]are a culturii Indiferent de materialul s`ditor, culturile se \nfiin]eaz` la sfår[itul lunii aprilie – \nceputul lunii mai, astfel \ncåt eventualele brume tårzii s` nu afecteze partea vegetativ`, exterioar` a plantei. Scheme de plantare Se planteaz` pe brazde \nalte, cu un singur rånd pe brazd`. Cånd multiplicarea se face cu tuberculi, ace[tia se pun \n cuiburi, cåte 2-3 tuberculi la cuib, la adåncimea de 10 cm, f`cåndu-se un mic mu[uroi deasupra acestora.

Fig. 64 – Scheme de plantare pentru cartoful japonez Distan]a \ntre plante pe rånd: 25-30 cm; Densitate: 23-26 mii plante/ha

Lucr`ri de \ntre]inere Combaterea buruienilor se execut` numai manual sau mecanic ori de cåte ori este nevoie. Cultura se poate trata [i ca o specie peren`, combaterea buruienilor [i afånarea solului \ntre rånduri trebuie s` se efectueze cu aten]ie pentru a evita o invazie de buruieni. Irigatul se execut` de cåte ori este nevoie (3-5 ori) cu norme mici de ap` (100-150 mc). Nu trebuie neglijat deoarece a[a cum am men]ionat este o specie exigent` la umiditatea din sol. Combaterea bolilor constituie o problem` major` numai \n ce privesc virozele pentru care nu exist` remedii, nici naturale [i nici chimice. Solu]ia este selec]ia riguroas` a materialului s`ditor, precum [i tratamentele cu neem [i piretrin` \mpotriva afidelor, principalul vector al virozelor. Pagube importante poate produce [i musculi]a alb` (Trialeurodes vaporariorum) pentru care sunt valabile acelea[i tratamente sau capcane adezive de culoare galben`. Fiind o specie exigent` la o nutri]ie echilibrat` [i abundent`, r`spunde bine la 3-4 tratamente cu macerat de urzic` sau de t`t`neas`, ori cu produse omologate din comer] de tip Cropmax sau Algifol. Recoltarea Se poate \ncepe la 180-220 de zile de la plantare, mai precis \n octombrie – noiembrie (cånd plantele s-au ofilit) [i se poate continua toat` toamna [i chiar iarna, tuberculii nu \nghea]` \n p`månt. Recoltarea se poate continua [i prim`vara pån` \n luna martie. Tuberculii sunt mici, cu lungimea \ntre 3 [i 7 cm, torsiona]i, albi-sidefii, cånt`rind \ntre 1 [i 3 g (400-500 de tuberculi la kg). Produc]ia ob]inut` variaz` \ntre 0,5 kg [i 1,2 kg la m2, \n func]ie de calitatea tuberculilor planta]i [i de condi]iile de cultur` realizate. Tuberculii se deshidrateaz` foarte repede \n aer liber. Este bine s` se p`streze \n nisip la o temperatur` de aproximativ 20C. Tuberculii deshidrata]i \[i schimb` culoarea, devenind bruni. Prin imersie \n ap`, se rehidrateaz`, dar nu le mai revine culoarea. Crosne de Japonia este considerat o legum` de lux. 204

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cultura altor specii legumicole

Descrierea afacerii

PORUMBUL DULCE Fam. Graminee – Zea mays L. ssp. Saccharata Sinonime: Porumb zaharat Denumiri str`ine: – Englez` – Sweet corn – Francez` – Maös doux – German` – Zuckermais – Italian` – Mais dolce Se cultiv` pentru semin]ele imature (stadiul lapte-cear`) care, fierte, constituie un excelent desert sau sunt utilizate \n completarea unor salate sau månc`ruri specifice. Se realizeaz` [i conserve cu porumb zaharat sub form` de boabe fierte sau de [tiulete imatur. Se mai poate consuma [i copt pe jar. Nutri]ional, porumbul dulce este un aliment hr`nitor, 100 g de boabe proaspete aducånd \n alimenta]ie 107 kcal din 23,4 g glucide (27% amidon), 3 g protide, 1,3 g lipide [i 2,6 g fibre. Originea [i aria de r`spåndire Porumbul este originar din Mexic [i din America Central`, unde din cele mai vechi timpuri a constituit hrana popoarelor indigene. Porumbul zaharat s-a cultivat al`turi de porumbul-cereal` [i s-a r`spåndit \n paralel cu acesta. |n ultima perioad`, odat` cu mondializarea unor månc`ruri specifice, mexicane sau latino-americane, este din ce \n ce mai solicitat. {i la noi \n ]ar` porumbul dulce tinde s` \nlocuiasc` rapid mai vechea tradi]ie a porumbului fiert, acesta fiind realizat din [tiuletele imatur al porumbului-cereal`. Particularit`]ile biologice ale plantei Porumbul este o plant` erbacee, anual`, cu frunze lungi, lanceolate, cu tulpina care poate atinge [i 3 m \n`l]ime, cu \nr`d`cinare superficial`. Planta este monoic`, tulpina terminåndu-se cu un panicul de flori mascule. Spicele purt`toare de flori femele ([tiuletele) apar la sub]ioara frunzelor la 0,6-1,0 m de sol, pe el formåndu-se boabele comestibile. Boabele au un aspect specific zbårcit. Exigen]e agro-pedo-climatice Porumbul dulce este o specie exigent` la c`ldur`, minimul biologic situåndu-se la nivelul a 9,5-10 0C (fa]` de 60C pentru porumbul cereal`). Plantele reclam` (\n func]ie de soi), \ntre 70 [i 100 de zile cu temperaturi pozitive (\ntre sem`nat [i recolt`). Temperatura optim` de germina]ie este de 21-260C., iar optimul de cre[tere se realizeaz` la 21-300C. Se seam`n` cånd temperatura solului este de 15-160C. [i se afl` \ntr-un proces de \nc`lzire. Porumbul este relativ pu]in exigent \n ceea ce prive[te calit`]ile solului, el prefer` totu[i soluri u[oare, termofile, fertile, cu pH cuprins \ntre 5 [i 8 (optimum 6-7). Exigen]ele fa]` de ap` sunt medii, \n condi]iile ]`rii noastre cultura putåndu-se realiza [i f`r` irigare. Se irig` numai \n condi]ii de secet` excesiv`. Locul \n asolament Specii premerg`toare favorabile: tomate, cartofi sau cereale p`ioase. Este bun` premerg`toare pentru: bulboase [i r`d`cinoase. Timp minim de revenire: 3-4 ani. Rezultate \n agricultura ecologic` Chiar dac` nu este o legum` propriu-zis`, porumbul dulce este un aliment savuros [i are o valoare nutritiv` intermediar` legumelor [i cerealelor. |n agricultura ecologic` este un excelent partener \n asolament [i \n asocia]iile de culturi cu legume. GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

205

Descrierea afacerii

Cultura altor specii legumicole

Porumbul dulce se asociaz` foarte bine cu multe culturi legumicole precum: fasolea (semivolubil`), maz`rea, dovleacul sau castravetele. Se mai poate folosi de asemenea ca perdea de protec]ie, cu efecte deosebit de favorabile \n culturile care detest` curen]ii de aer: castrave]i, ardei gras, lung [i gogo[ar, fasole de gr`din` pitic`, pepeni galbeni [i verzi. Sisteme de cultur` Porumbul zaharat se cultiv` prin sem`nat direct \n cåmp pe teren modelat \n brazde cu 2 rånduri pe brazd`.

|n cazul culturilor asociate, porumb cu fasole sau porumb cu dovleac, densi- Aten]ie tatea se scade cu aproximativ 10%.

Fig. 65 – Sisteme de cultur` pentru porumbul dulce Distan]a \ntre plante pe rånd \n cultur` pur`: 25-30 cm; Densitate: 47-57 mii plante/ha

Distan]a \ntre plante pe rånd \n culturi asociate: 30-35 cm. Densitatea realizat` la sem`nat: 40-47 mii plante/ha. Perioada de sem`nat: 1-20 mai. Norma de s`mån]`: 18-20 kg/ha. Soiuri recomandate: Dacia F1 – timpuriu; Dulce de Bac`u – semitimpuriu [i Diamant F1 – semitardiv. Toate soiurile recomandate sunt tolerante la principalele boli caracteristice porumbului. Soiul Dulce de Bac`u are o mare capacitate de l`st`rire de la baza plantei, 3-4 l`stari, pe care realizeaz` e[alonat [tiule]i comestibili recoltabili \ntr-o a doua etap`. Din acest motiv, densitatea de cultur` la acest soi trebuie s` fie mai mic` (35-40 mii plante/ha), plantele r`rindu-se la 35-40 cm pe rånd. Lucr`ri de \ntre]inere R`ritul la distan]ele recomandate. Combaterea buruienilor [i afånarea solului – mecanic de 2-3 ori [i manual o dat` pe rånd. Nu necesit` alte lucr`ri speciale. Recoltarea Se face cånd boabele se afl` \n faza de lapte-cear` sau cear`, ceea ce \n condi]ii de temperaturi normale (peste 220-240C) \nseamn` la aproximativ 16-19 zile dup` polenizare. Recolta se poate conserva cu aten]ie (pericol de deshidratare sau de \ncingere) timp de 4-5 zile la o temperatur` de 150-160C sau numai o zi dac` temperatura este de 290-300C. Pentru pia]a de produse proaspete se face o prer`cire (hidro-cooling) [i apoi la o temperatur` de 00C se poate p`stra 7-8 zile f`r` pagube [i f`r` riscul transform`rii zaharurilor \n amidon. Se realizeaz` o produc]ie vandabil` de 30.000-35.000 [tiule]i la ha. 206

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

BIBLIOGRAFIE

1. Aubert C. – Le jardin potagere biologique, edi]ia a IV-a, Editura Le Courrier du Livre, Fran]a, 1981. 2. Blancard D. – Maladies de la tomate, Editura INRA, Fran]a, 1988. 3. Blancard D. [i al]ii – Maladies des Cucurbitaceés, Editura INRA, Fran]a, 1991. 4. Guet G. – Agricoltura biologica mediteranea, Editura Edagricole Bologne, Italia, 1997. 5. Cåndea E. – Dùn`torii legumelor [i combaterea lor, Editura Ceres, Romånia 1984. 6. De Silguy Catherine – L’Agriculture Biologique, Editura Terre Vivante, Fran]a, 1999. 7. Desbrosses Ph. – Le krach alimentaire, Editura du Rocher, Fran]a, 1988. 8. Dumitrescu M., Stoian L. [i al]ii – Memorator horticol, Bucure[ti, 1997. 9. Emil Cåndea – Combaterea nechimic` a dùn`torilor la legume, Editura Ceres, Bucure[ti, 1986. 10. Peron J. – Y. – Productions legumieres, Editura Synthese agricole, Fran]a, 1999. 11. Phillips R., Rix. M. – Gemuse in garten und natur, Editura Droemer Knaur, 1994. 12. Stefanie R., Santi A. – Fitofarmaci, Fertilizanti e Mezzi Tecnici per l*agricoltura Biologica, Editura Edagricole, Italia 1991. 13. Stoian L. – For]area r`d`cinilor de andive (Cicoarea Witloof), Hortinform nr. 11, Bucure[ti, 1994. 14. Stoian L., C`lin Maria – Rezultate preliminare privind utilizarea legumiculturii biologice \n zona Bacù, Hortinform nr. 9, Bucure[ti, 1996. 15. Stoian L. – Busuiocul, Hortinform nr. 11, Bucure[ti, 1996. 16. Stoian L. – Noi specii de legume, Hortinform nr. 3, Bucure[ti, 1997. 17. Stoian L. – Scor]onera sau salsifis, Hortinform nr. 9, Bucure[ti, 1997. 18. Stoian L. – Orient`ri \n dezvoltarea culturii biologice a legumelor, Hortinform nr. 7, Bucure[ti 1998. 19. Stoian L. – Agricultura biologic` o alternativ` viabil`, Hortinform nr. 10, Bucure[ti, 1999.

20. Stoian L. – Ghid practic pentru cultura biologic` a legumelor, Editura Tipoactiv, Bac`u, 2005. 21. Heinz Erven – Paradisul meu, Editura Casa de Editur` Angeli, Bra[ov, 2000. 22. Otto Schmid, Silvia Henggeler – Ravageurs et maladies au jardin, Editura Terre Vivante, 2000. 23. Voican V., Stoian L. [i al]ii – Cultura legumelor \n cåmp, Editura Phoenix, Romånia, 2002.

Capitolul 2

Planul afacerii

SUMAR INTRODUCERE ........................................................................................................................ 213 SUMARUL EXECUTIV ............................................................................................................ 217 DESCRIEREA AFACERII .......................................................................................................... 218 Misiunea firmei .................................................................................................................. 218 Descrierea firmei ................................................................................................................ 219 Denumire, form` legal` de organizare [i amplasare .......................................... 219 Conducerea managerial` ........................................................................................ 220 Aria geografic` deservit` ........................................................................................ 220 Obiectivele de afaceri ........................................................................................................ 221 Stadiul de dezvoltare a afacerii ...................................................................................... 222 Produsele [i/sau serviiciile .............................................................................................. 222 Descrierea .................................................................................................................. 222 Utilitatea .................................................................................................................... 224 Strategia de afaceri .......................................................................................................... 224 PLANIFICAREA DE MARKETING ...................................................................................... 225 Pia]a-]int` ............................................................................................................................ 226 Dimensiunea pie]ei [i tendin]ele de evolu]ie ...................................................... 226 Aspecte privind pia]a-]int` ...................................................................................... 227 Segmentul de pia]` actual ........................................................................................ 227 Principalii clien]i existen]i ...................................................................................... 228 Segmentul de pia]` necesar .................................................................................... 228 Principalii clien]i poten]iali .................................................................................... 228 Nevoile clien]ilor ...................................................................................................... 228 Factori care influen]eaz` comportamentul de cump`rare ................................ 229 Industria .............................................................................................................................. 230 Industriile \n care se \ncadreaz` afacerea ............................................................ 230 Tendin]ele de cre[tere/sc`dere trecute [i viitoare ale industriei ...................... 231 Factorii sezonieri ...................................................................................................... 231 Sprijin [i asisten]` din partea statului .................................................................. 231 Canalele de aprovizionare [i distribu]ie .............................................................. 233 Concuren]a .......................................................................................................................... 233 Descrierea concuren]ei ............................................................................................ 233 Situa]ia concuren]ei. Explica]ii .............................................................................. 234 Concuren]a viitoare .................................................................................................. 234 Bariere la intrare ........................................................................................................ 235 Alte influen]e ...................................................................................................................... 236 Analiza SWOT .................................................................................................................... 237 Obiectivele de marketing ................................................................................................ 237 Strategia de marketing ...................................................................................................... 238

PLANIFICAREA PRODUC}IEI {I A OPERA}IUNILOR ................................................ 240 Obiectivele de produc]ie [i opera]iuni ........................................................................ 240 Strategia de produc]ie [i opera]iuni .............................................................................. 241 Amplasamentele, terenurile, mijloacele fixe [i obiectele de inventar .................... 242 Amplasamentele ...................................................................................................... 242 Terenuri, mijloace fixe [i obiecte de inventar ...................................................... 243 Produc]ia [i serviciile ........................................................................................................ 245 Procesele de produc]ie ............................................................................................ 245 Evolu]ia produc]iei de legume \n sistem ecologic, a pre]urilor orientative practicate la v책nzare [i a veniturilor poten]ial realizabile ................................ 246 Productivitatea .......................................................................................................... 256 Controlul calit`]ii ...................................................................................................... 256 Impactul asupra mediului ...................................................................................... 257 Logistica .............................................................................................................................. 257 Achizi]iile .................................................................................................................. 257 Stocarea [i depozitarea ............................................................................................ 260 |ntre]inerea (mentenan]a) ........................................................................................ 260 Distribu]ia .................................................................................................................. 261 Activit`]i de post-v책nzare (garan]ii) ...................................................................... 262 PLANIFICAREA RESURSELOR UMANE ............................................................................ 262 Obiectivele de resurse umane ........................................................................................ 263 Strategia de resurse umane .............................................................................................. 263 Analiza cerin]elor [i a necesarului de personal .......................................................... 264 Structura de personal .............................................................................................. 264 Necesarul de personal .............................................................................................. 264 Recrutarea, selec]ia [i integrarea .................................................................................... 265 Recrutarea personalului .......................................................................................... 265 Selec]ia personalului ................................................................................................ 265 Integrarea personalului .......................................................................................... 266 Promovarea performan]elor ............................................................................................ 266 Instruirea profesional` ............................................................................................ 267 Stimularea performan]elor ...................................................................................... 268 Conducerea managerial` .................................................................................................. 268 Caracterizarea membrilor echipei manageriale .................................................. 268 Compensa]iile [i stimulentele.................................................................................. 268 Consiliul Director (de administra]ie) .................................................................... 268 Personalul de management ce urmeaz` a fi angajat .......................................... 269 Consultan]ii [i al]i speciali[ti externi .................................................................... 269 PLANIFICAREA FINANCIAR-CONTABIL~ .................................................................... 269 Obiectivele financiar-contabile ...................................................................................... 270 Strategia financiar-contabil` .......................................................................................... 272 Previziuni financiar-contabile ........................................................................................ 272 Ipoteze previzionale ................................................................................................ 273 Cheltuieli de demarare ............................................................................................ 275 Cheltuieli de exploatare .......................................................................................... 276 Cheltuieli de personal .............................................................................................. 280

Contul de profit [i pierdere .................................................................................... 283 Fluxul de numerar .................................................................................................... 290 Alte documente financiare ...................................................................................... 297 Previziuni privind indicatorii de eficien]` ............................................................ 297 Necesit`]ile financiare ...................................................................................................... 301 Sumele necesare [i utilizarea lor ............................................................................ 301 Modul de rambursare .............................................................................................. 302 MANAGEMENTUL RISCURILOR ........................................................................................ 302 IMPLEMENTAREA PLANULUI DE AFACERI .................................................................. 303 Planurile de ac]iune .......................................................................................................... 304 Controlul .............................................................................................................................. 304 Procedurile de modificare [i actualizare ...................................................................... 306 ANEXE .......................................................................................................................................... 306

Introducere

Planul afacerii

INTRODUCERE Pentru \nceput, dorim s` v` felicit`m pentru hot`rårea dumneavoastr` de a dezvolta o afacere cu privire la cultivarea legumelor \n sistem ecologic. Aceast` activitate este nu numai cùtat`, dar [i extrem de respectat` \n Uniunea European`, agricultorul dobåndind \n economie acel loc pe care \l merit`: acela de a valorifica p`måntul [i de a oferi pie]ei produse necesare [i mai ales s`n`toase. Reglementarea Consiliului European 2092/91, \n varianta consolidat`, echivaleaz` termenul de agricultur` organic` folosit \n limba englez` cu cel de agricultur` ecologic` (folosit, de exemplu, \n spaniol` sau suedez`) [i cu cel de agricultur` biologic` (folosit, de exemplu, \n francez` sau italian`). Agricultura ecologic` este un sistem de management al produc]iei agricole care favorizeaz` resursele re\nnoibile [i reciclarea [i nu dùneaz` mediului \nconjur`tor. Agricultura ecologic` evit` folosirea pesticidelor, ierbicidelor, fertilizatorilor sintetici [i a practicilor de manipulare genetic`. Importan]a acestei activit`]i este recunoscut` de statele membre nu numai la nivel de teorie, ci mai ales de strategie, aceasta reflectåndu-se \n numeroasele subven]ii [i alte ajutoare b`ne[ti ce sunt acordate agriculturii prin diferitele programe guvernamentale la nivel de ]ar`, dar [i la nivel european. Europa este o pia]` concuren]ial` extrem de competitiv`. Dac` \n ]ara noastr`, de cele mai multe ori, afacerile se pornesc [i se deruleaz` „dup` ureche“, \n Uniunea European` pentru ca o afacere s` reziste, s` ]in` pasul concuren]ei [i s` se dezvolte trebuie s` fie planificat`. Odat` cu intrarea Romåniei \n Uniunea European` [i p`trunderea pe pia]a concuren]ial`, doar acele firme competitive vor putea rezista pe pia]`. Ori pentru a fi competitiv`, firma trebuie s` \[i planifice din timp activitatea cåt se poate de bine, pentru a [ti exact pe ce drum se afl` [i cum s` contracareze eventualele obstacole. Planificarea activit`]ii firmei se face prin \ntocmirea unui plan de afaceri. |n ceea ce urmeaz` vom \ncerca s` v` prezent`m ce este un plan de afaceri, cum se construie[te acesta [i ce trebuie s` con]in`. Importan]a planului de afaceri o ve]i descoperi dumneavoastr` pe parcursul studierii materialului, dar mai ales pe parcursul desf`[ur`rii afacerii. Astfel, dumneavoastr`, ca manager, ve]i \n]elege mai bine cum se administreaz` o afacere, \n spe]` cea de legumicultur` \n sistem ecologic. |n cazul \n care dori]i s` aplica]i la diverse institu]ii \n vederea ob]inerii de fonduri nerambursabile sau alt tip de subven]ii sau bani [i vi se va solicita un plan de afaceri, ve]i \n]elege mai bine ce anume se cere de la dumneavoastr`, pentru ce anume se cere [i ve]i putea colabora constructiv cu cei ce v` vor ajuta \n \ntocmirea concret` a planului. Pe tot parcursul prezentei lucr`ri, ne vom adresa „managerului`“ din dumneavoastr`. Iar ca manager, trebuie s` privi]i firma din toate punctele de vedere (atåt al angajatului, al contabilului, al avocatului, al consultantului \n management etc., cåt [i al furnizorului, distribuitorului, statului [i, cel mai important, al clientului), s` evalua]i corect activitatea firmei (punctele tari, punctele slabe, avantajele [i dezavantajele) [i s` cùta]i s` identifica]i [i s` fructifica]i oportunit`]ile pentru dezvoltare. Planul de afaceri este documentul construit pentru a determina drumul de parcurs al unei \ntreprinderi \ntr-o anumit` perioad` de timp. El define[te metoda de derulare a unei activit`]i specifice pe parcursul unei perioade viitoare determinate. GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

213

Planul afacerii

Introducere

Utilitatea planului de afaceri este atåt intern` (ca instrument de lucru al managerilor) cåt [i extern` (pentru ob]inerea unei finan]`ri sau pentru a realiza un parteneriat strategic cu o alt` firm`). Structura planului de afaceri nu este standardizat`. Fiecare firm` are propriile ei nevoi de planificare. Totu[i b`ncile sau institu]iile de stat care ofer` creditare, uneori prezint` modele proprii ale planurilor de afaceri, mai mult sau mai pu]in relevante din punctul de vedere al unei planific`ri riguroase. Planul de afaceri trebuie s` trateze urm`toarele domenii: – descrierea firmei (din punct de vedere juridic, al produselor [i serviciilor, [i al ariei geografice deservite); – planificarea de marketing; – planificarea produc]iei [i a opera]iunilor; – planificarea resurselor umane; – planificarea financiar-contabil`; – managementul riscurilor; – implementarea planului de afaceri. Sfatul Pentru uzul intern al planului, aceste domenii ar trebui detaliate cåt mai mult nostru [i mai realist. Pentru b`nci sau alte institu]ii care ofer` creditare este bine s` v` conforma]i modelelor acestora (dac` exist`) [i s` nu spune]i mai mult decåt este necesar. Spre exemplu, procesul de produc]ie poate fi foarte complicat [i este necesar s` fie descris \n am`nun]ime \n planul de afaceri intern. Dar o banc` nu va dori decåt s` [tie c` st`påni]i domeniul de activitate. Acela[i lucru se poate spune despre toate capitolele planului de afaceri, cu excep]ia descrierii firmei [i a planific`rii financiar-contabile, care sunt de maxim` importan]` atåt pentru dumneavoastr`, cåt [i pentru finan]atori sau investitori. Pentru ca planificarea s` aib` relevan]` [i \n acela[i timp s` se p`streze \ntre ni[te limite ale realismului, perioada acoperit` ar trebui s` fie \ntre 3 [i 5 ani. |n economiile instabile, perioada rezonabil` de planificare este \ntre 1 [i 3 ani, deoarece \ntr-un mediu de afaceri nesigur nu se poate anticipa nimic pe termen lung decåt cu marje de eroare intolerabile. |n Romånia, dup` anul 2000, mediul de afaceri a devenit din ce \n ce mai predictibil, planurile de afaceri putåndu-se construi chiar [i pe cinci ani.

Avånd \n vedere specificul activit`]ii de produc]ie bio, perioada de conversie Aten]ie (de trecere) de la agricultura conven]ional` la agricultura ecologic`, punctul de pornire al activit`]ii [i investi]ia ce trebuie realizat`, planul de afaceri de fa]` propune abordarea planific`rii pe o perioad` de 6 ani. |n vederea \ntocmirii unui plan de afaceri, trebuie s` respecta]i anumite etape de lucru. Acestea v` vor ordona informa]iile [i v` vor ajuta s` interconecta]i capitolele tratate. Ulterior, redactarea efectiv` \n pagin` a planului de afaceri este bine s` respecte o anumit` structur` logic` [i un anumit aspect profesionist din punct de vedere gramatical, limbaj, structur` \n pagin` etc. Etapele de lucru pentru realizarea planific`rii de afaceri sunt urm`toarele: 1. Descrierea juridic` a firmei 2. Definirea misiunii firmei 3. Definirea obiectivelor de afaceri (\n func]ie de misiune) 214

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Introducere

Planul afacerii

4. Descrierea stadiului de dezvoltare (dac` firma are un istoric) 5. Descrierea detaliilor privind produsele [i serviciile: a) existente (pentru firmele cu activitate) b) viitoare 6. Descrierea situa]iei financiar-contabile (pentru firmele existente â&#x20AC;&#x201C; contul de profit [i pierdere, fluxul de numerar [i bilan]ul) 7. Realizarea temporar` a previziunilor financiar-contabile (pentru a avea cifrele pentru perioada viitoare cu care s` lucra]i [i pe care s` le modifica]i pe parcursul \ntregii planific`ri) 8. Revizuirea punctelor 2, 3 [i 5b (\n func]ie de rezultatele previziunilor financiar-contabile) 9. Definirea strategiei de afaceri 10. Realizarea planific`rii de marketing: a) realizarea analizei situa]iei actuale b) definirea obiectivelor de marketing c) definirea strategiei de marketing 11. Revizuirea punctelor 2, 3, 5b [i 9 (\n func]ie de rezultatele planific`rii de marketing) 12. Realizarea planific`rii produc]iei [i opera]iunilor: a) realizarea analizei situa]iei actuale b) definirea obiectivelor de produc]ie [i opera]iuni c) definirea strategiei de produc]ie [i opera]iuni 13. Revizuirea punctelor 2, 3, 5b, 9, 10b [i 10c (\n func]ie de rezultatele planific`rii produc]iei [i opera]iunilor) 14. Realizarea planific`rii resurselor umane: a) realizarea analizei situa]iei actuale b) definirea obiectivelor de resurse umane c) definirea strategiei de resurse umane 15. Revizuirea punctelor 2, 3, 5b, 9, 10b, 10c, 12b [i 12c (\n func]ie de rezultatele planific`rii resurselor umane) 16. Definitivarea previziunilor financiar-contabile 17. Realizarea managementului riscurilor 18. Realizarea capitolului privind implementarea planului de afaceri (stabilirea planurilor de ac]iune pentru fiecare tip de planificare) 19. Definitivarea anexelor Structura planului de afaceri respect` \n linii mari etapele de lucru ale planific`rii, \ns` exist` [i diferen]e, deoarece una este s` cite[ti planul [i s`-i urm`re[ti logica intern`, [i alta este s`-l construie[ti, printr-o colectare a informa]iilor de baz` la \nceput (juridice [i financiar-contabile), abia apoi urmĂĽnd cele referitoare la pia]`, produc]ie, resurse umane etc. Structura de ansamblu a planului de afaceri este urm`toarea: 1. Sumarul executiv 2. Descrierea afacerii 3. Planificarea de marketing 4. Planificarea produc]iei [i a opera]iunilor 5. Planificarea resurselor umane 6. Planificarea financiar-contabil` 7. Managementul riscurilor 8. Implementarea planului de afaceri 9. Anexe. GHID PRACTIC â&#x20AC;&#x201C; Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

215

Planul afacerii

Introducere

Structura planului este f`cut` \n a[a fel \ncåt, pe m`sur` ce firma dumneavoastr` va cre[te, v` va fi u[or s` construi]i departamente care s` se ocupe cu aspecte specifice ale activit`]ii de produc]ie. Fiecare departament va putea s` desprind` din corpul planului de afaceri partea specific` [i s`-i urm`reasc` liniile, sau eventual s` construiasc` un plan separat (de marketing, de resurse umane etc.) care s` respecte planul de afaceri general. Sfatul nostru pagini, f`r` proiec]iile financiare [i anexe. B`ncile uneori vor cere o anumit` lungime, de regul` mai mic`. Este totu[i dificil s` realizezi un plan de afaceri serios f`r` a fi [i detaliat. ✓ Planul de afaceri trebuie s` fie foarte atent scris, indiferent c` este destinat utiliz`rii interne ■ sau externe. ✓ Ca elemente de compunere este indicat s` folosi]i cifre, deoarece acestea cuantific` ideile ■ dumneavoastr` [i cresc gradul de credibilitate datorit` faptului c` oamenii tind s` le considere ca avånd un grad mai mare de obiectivitate. Dac` sursele datelor prezentate sunt recunoscute, impactul va fi [i mai mare. ✓ De[i la prima vedere poate p`rea „umplutur`“, repetarea anumitor informa]ii poate s` fie ■ benefic`. Nu vor fi mul]i cei care vor analiza planul de la un cap la cel`lalt, a[a \ncåt repeti]ia poate s` u[ureze re]inerea elementelor esen]iale. ✓ Utiliza]i marcatorii de paragraf. Ace[tia elimin` nevoia de a scrie fraze lungi [i atrag aten]ia ■ asupra informa]iilor prezentate. Lungimea listelor s` fie rezonabil` [i, \nainte de a \ncepe, introduce]i un verb sau o propozi]ie. ✓ Limbajul \n care este scris planul e bine s` fie marcat de un optimism realist, s` transmit` ■ entuziasmul dumneavoastr` pentru ideea de afaceri care st` la baza planific`rii. Folosi]i un limbaj simplu, direct, pe un ton profesionist, evitånd folosirea superlativelor [i a comentariilor subiective – este de a[teptat ca dumneavoastr` s` considera]i afacerea pe care o ave]i drept cea mai bun` [i deci nu va impresiona prea mult cititorul. ✓Folosi]i limbajul de specialitate moderat. Este bine s` utiliza]i termeni de specialitate pentru ■ a ar`ta c` st`påni]i domeniul \n care activa]i [i sunte]i con[tient de riscurile [i oportunit`]ile afacerii, dar nu uita]i ca este totu[i un limbaj de specialitate, iar cel care cite[te s-ar putea s` nu \n]eleag` mai multe elemente. ✓ Este indicat, de asemenea, ca frazele s` nu fie prea lungi [i elimina]i cuvintele inutile. ■ Respecta]i regulile gramaticale. ✓ Graficele [i diagramele capteaz` aten]ia, deci utiliza]i-le cu \ncredere. ■ ✓Fotografiile ar fi bine s` fie a[ezate doar \n anexe. V` sf`tuim s` nu introduce]i fotografii ale ■ personalului – acestea tr`deaz` o oarecare stång`cie [i neprofesionalism prin lipsa altor imagini care s` arate cu adev`rat desf`[urarea activit`]ii. ✓Spa]iile albe pot relaxa ochiul [i invit` la lectur`. Nu trebuie s` \nghesui]i mult` informa]ie ■ \n pagin`. Faptul c` v` cunoa[te]i activitatea se va vedea din \ntreg cuprinsul documentului, f`r` a \ncerca cu tot dinadinsul s` o demonstra]i. ✓Marginile documentului pot fi \ntre 2 [i 2,5 cm, poate mai mare jos [i la stånga. Spa]ierea este ■ bine s` se fac` la un rånd. |ntre paragrafe pot fi a[ezate dou` rånduri. |nt`ri]i capitolele [i subcapitolele pentru a indica o schimbare de subiect [i evita]i paragrafele lungi. ✓ Oferi]i documentului un aspect profesionist, prin copertarea acestuia – poate chiar \ntr-o ■ culoare adecvat` (pentru o ferm` de legumicultur`, spre exemplu un verde pl`cut ochiului d` senza]ia de prospe]ime, de natur` [i implicit de ferm` dinamic`). Ave]i grij` s` se vad` bine titlul [i c`uta]i un font cåt mai potrivit subiectului (serios, dar nu sobru [i \n acela[i timp prietenos). ✓ Pentru prezentare, lungimea planului trebuie s` fie cuprins` \ntre 15 [i 35 de ■

Respectånd aceste reguli simple v` ve]i asigura c` cititorii planului de afaceri (din interiorul sau din exteriorul firmei) vor putea analiza cåt mai bine conceptul de afaceri con]inut [i vor putea aprecia planul la adev`rata lui valoare. 216

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Sumarul executiv

Planul afacerii

Cifrele [i alte elemente prezentate de noi \n prezenta lucrare sunt orientative Aten]ie [i trebuie luate ca atare. Pentru u[urin]a \n]elegerii lor, acestea se bazeaz` pe informa]iile \nscrise \n prima parte a acestei lucr`ri [i pe informa]ii ob]inute de noi de pe pia]`, la momentul construirii documentului. R`måne ca dumneavoastr` s` alege]i concret care sunt strategiile care v` sunt aplicabile, ce volum de cheltuieli [i venituri ve]i avea, cu alte cuvinte care este amploarea afacerii dumneavoastr`. Denumirea firmei la care facem referire pe parcursul planului, S.C. AGRO ECOLOGIC S.R.L., este fictiv`. La momentul construirii prezentei lucr`ri am verificat \n bazele de date ale Oficiului Registrului Comer]ului [i aceast` denumire nu era rezervat`. |n cazul \n care ulterior public`rii acestei lucr`ri se \nfiin]eaz` o societate comercial` cu aceast` denumire, aceasta [i activitatea sa nu au nici o leg`tur` cu cele prezentate \n planul de fa]`.

SUMARUL EXECUTIV Numit [i „Rezumat“ sau „Sinteza planului“, sumarul executiv ofer` cititorului [ansa de a \n]elege rapid conceptul fundamental [i elementele importante ale afacerii [i are rolul de a stimula interesul, transmi]ånd entuziasmul omului de afaceri pentru ceea ce vrea s` \ntreprind`. Deoarece sumarul executiv prezint` esen]a detalierilor din celelalte capitole, este indicat s`-l scrie]i la finalul planific`rii, \n maximum dou` pagini. Elementele esen]iale ale sumarului executiv sunt: a) Misiunea firmei b) Descrierea firmei c) Obiectivele de afaceri d) Stadiul de dezvoltare (pentru firmele existente) e) Produsele [i/sau serviciile f) Pia]a (pie]ele) ]int` g) Concuren]a [i procentele de pia]` h) Avantajele concuren]iale i) Produc]ie [i opera]iuni j) Resursele umane k) Situa]ia financiar` (pentru firmele existente) l) Proiec]iile financiare m) Necesit`]ile financiare [i rambursarea (\n cazul apel`rii la credit rambursabil) n) Riscurile o) Concluzii (cåteva propozi]ii ce concentreaz` informa]ia prezentat` pån` la acest moment). La finalul studierii sumarului executiv, cititorul trebuie s` \n]eleag` urm`toarele: – c` \n principiu conceptul dumneavoastr` de afacere are sens; – c` afacerea dumneavoastr` a fost planificat` cu aten]ie; – c` exist` o pia]` pentru produsele [i serviciile oferite, care sus]ine func]ionarea afacerii; – c` afacerea dumneavoastr` are suficient de multe avantaje concuren]iale; – c` proiec]iile financiare sunt realiste; – c` investitorii sau creditorii au [anse excelente de a-[i recupera banii. GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

217

Planul afacerii

Descrierea afacerii

Dac` concluzia la finalul citirii sumarului executiv este c` aceste elemente exist`, aproape sigur restul planului va fi studiat.

|n redactarea sumarului executiv, de preferat este stilul sinoptic (folosind ru- Aten]ie brici [i tabele), deoarece nu depinde de calit`]ile dumneavoastr` de narator (sub form` de descriere). Folosi]i un stil dinamic [i o structur` care s` respecte cuprinsul planului. Nu ad`uga]i informa]ii care nu sunt tratate \n plan [i nici concluzii care nu se bazeaz` pe acesta.

DESCRIEREA AFACERII Aceasta este de fapt introducerea planului de afaceri. Ve]i face aici o scurt` prezentare a firmei dumneavoastr`, mai precis ve]i defini: 1. misiunea [i obiectivele de afaceri ale firmei; 2. descrierea firmei din punct de vedere juridic; 3. descrierea firmei din punct de vedere al conducerii manageriale; 4. descrierea firmei sub aspectul ariei geografice deservite [i a stadiului de dezvoltare (pentru firmele existente). 5. prezentarea produselor [i/sau serviciile existente [i viitoare; 6. definirea strategiei de afaceri.

Misiunea firmei Misiunea firmei descrie \ntr-o singur` fraz` ce face firma dumneavoastr`, pentru cine face [i cĂĽt de bine face. Este a[ezat` la \nceputul planului de afaceri pentru a da tonul \ntregii construc]ii, deoarece cititorul va vrea s` [tie esen]a existen]ei firmei \nainte de a trece la celelalte detalii. Astfel misiunea define[te ra]iunea de a fi a firmei [i a planific`rii de fa]`. Cu ce v` deosebi]i \n principal fa]` de al]i concuren]i de pe pia]a produc]iei de legume ecologice? O varietate deosebit` de soiuri? Calitatea excep]ional` a produselor datorit` solului [i zonei geografice \n care activa]i? Aici este singurul loc unde vi se permite s` fi]i subiectiv [i s` v` l`uda]i. Prezenta]i firma dumneavoastr` ca fiind distinctiv` pe pia]` [i competitiv` prin serviciile sale, din punct de vedere calitativ. De-a lungul \ntregii planific`ri trebuie s` respecta]i piramida planific`rii, care sun` dup` cum urmeaz`: misiunea firmei st` la baza obiectivelor de afaceri (care concretizeaz` misiunea), iar acestea din urm` sunt detaliate \n strategia de afaceri (ce stabile[te modalit`]ile de realizare a obiectivelor). Planurile de ac]iune sunt la baza piramidei ar`tĂĽnd pa[ii concre]i de urmat pentru a se realiza strategia de afaceri. Misiunea firmei Obiectivele de afaceri Strategia de afaceri Planurile de ac]iune 218

GHID PRACTIC â&#x20AC;&#x201C; Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Descrierea afacerii

Planul afacerii

Fiecare tip de planificare (marketing, produc]ie [i opera]iuni, resurse umane sau financiar-contabil`) de]ine propriile sale obiective, derivate din obiectivele de afaceri. Pe baza obiectivelor specifice ale fiec`rui tip de planificare se construiesc strategiile [i planurile de ac]iune specifice. Dac` activitatea [i structura firmei nu sunt complexe, planurile de ac]iune pot fi unificate \ntr-unul singur, \ns` dac` aceast` complexitate cre[te, este bine ca fiecare departament s` construiasc` propriul plan de ac]iune. V` oferim un exemplu de misiune care poate fi aplicat` unei ferme de produc]ie legumicultur` \n sistem ecologic, care se poate evident detalia \n func]ie de specificul firmei dumneavoastr`. Acest exemplu r`spunde \ntr-o singur` fraz` \ntreb`rilor: ce face firma? pentru cine face? cåt de bine face?

S.C. AGRO ECOLOGIC S.R.L. este o ferm` care are ca obiect de activitate produc]ia de legume \n sistem ecologic, destinate consumului \n stare crud` sau preparate ulterior \n conserve, pentru persoane fizice [i juridice din Romånia/Germania/str`in`tate, la o calitate ridicat` (sau un pre] sc`zut – n.a.), certificate de organele \n drept [i r`spunzånd celor mai exigente cerin]e ale pie]ei.

Exemplu

Dac` respecta]i piramida planific`rii, textul [i ideile prezentate vor avea o logic` intern` ce-i va ajuta atåt pe cei care vor studia planul, cåt [i pe cei care \l vor pune \n aplicare, s` \n]eleag` rostul fiec`rei analize [i concluzii con]inute \n plan.

Misiunea se revizuie[te ori de cåte ori se modific` obiectivele de afaceri, pro- Aten]ie dusele sau serviciile, planificarea de marketing, planificarea produc]iei [i a opera]iunilor, planificarea resurselor umane sau previziunile financiare. Nu este neap`rat s` se modifice, \ns` este bine s` reciti]i informa]iile pentru a le corela cu ansamblul planului.

Descrierea firmei Aici se descrie firma din punct de vedere juridic, al actelor sale de \nfiin]are, cititorul f`cånd cuno[tin]` cu persoana juridic` S.C. AGRO ECOLOGIC S.R.L, neavånd nici un dubiu c` aceasta exist`, func]ioneaz` conform legilor din Romånia [i are o structur` organizatoric` proprie. |n lucrarea de fa]` am optat pentru organizarea dumneavoastr` \n societate comercial` cu r`spundere limitat`. Afacerea dumneavoastr` se poate desf`[ura \ns` [i ca asocia]ie familial` sau alt` form` permis` de lege [i care v` avantajeaz` pe dumneavoastr`. Nu trebuie decåt s` lua]i documentele actualizate de \nfiin]are a firmei [i s` completa]i urm`toarele informa]ii:

Denumire, form` legal` de organizare [i amplasare Denumirea legal`: AGRO ECOLOGIC (S.C. AGRO ECOLOGIC S.R.L. sau S.A. etc.) ■ Tipul de societate comercial`: S.R.L. (S.R.L., S.A. etc.) ■ Data \nfiin]`rii:________________ ■ Codul unic de \nregistrare (codul fiscal): ________________ din data de _______________ ■ Atribut fiscal:________ din data de ____________________ ■ Num`rul de ordine \n Registrul Comer]ului: J____/________________ ■ Seria [i num`rul Certificatului de \nregistrare:____________________ ■ Data emiterii Certificatului de \nregistrare:________________________ ■ Oficiul Registrului Comer]ului care a emis certificatul de \nregistrare:__________________ ■ Domeniul principal de activitate (conform C.A.E.N.): ■

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

219

Planul afacerii

Descrierea afacerii

Domeniul Cultivarea plantelor, gr`din`ritul destinat pie]ei, horticultura ■

Cod CAEN 011

Activit`]ile principale (conform C.A.E.N.):

Activitate principal` Cultivarea legumelor, a specialit`]ilor horticole [i a produselor de ser` ■

Cod CAEN 0112

Alte activit`]i:

Activitate Cultivarea cerealelor, porumbului [i a altor plante n.c.a. Cultivarea fructelor, nucilor, a plantelor pentru b`uturi [i mirodenii Activit`]i de servicii anexe agriculturii, gr`din`rit peisagistic (arhitectura peisagistic`)

Cod CAEN 0111 0113 0141

capitalului social: 55.000 RON, la data de 1 martie 2007 (conform dovada efectu`rii v`rs`måntului de capital social din data de _________ emis de banca ____________) ■ Natura capitalului social: aport \n numerar (\n bani, pute]i aduce ca aport [i bunuri, numindu-se „\n natur`“) ■ Durata de activitate a societ`]ii: nelimitat` ■ Distribuirea p`r]ilor sociale/ac]iunilor: ■ Valoarea

Asociat/ Ac]ionar

Adresa complet` Num`r telefon

Popescu Ioan

Num`r p`r]i sociale

Valoare parte social`

100

550 lei TOTAL:

Participarea la profit/pierdere (%) 100% 100%

Num`r cont bancar: _________________ la banca ____________________________________ ■ Date de identificare a sediului social (adresa):________________________________________ ■ Date de identificare a altor puncte de lucru: ■

Denumire punct de lucru: _____________________ _____________________

Adresa: _______________________________________ _______________________________________

Conducerea managerial` Func]ia actual`

Numele [i prenumele

Administrator

Popescu Ioan

Detalii document de numire Act constitutiv

Studii

Experien]a profesional` (func]ie, responsabilit`]i perioad`)

Aria geografic` deservit` Aici trebuie introduse date privind zona geografic` unde v` ve]i pune la dispozi]ia clien]ilor produsele [i serviciile. Aceast` informa]ie se mai repet` pe parcursul planului, dar cine cite[te mai \ntåi descrierea firmei, este util s` [tie \nc` de aici \n ce zon` v` desf`[ura]i activitatea. Fi]i cåt se poate de specifici. 220

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Descrierea afacerii

Planul afacerii

Romånia – jude]ele Mure[, Boto[ani, S`laj etc. Germania – Frankfurt etc.

Exemplu

Obiectivele de afaceri Obiectivele de afaceri concretizeaz` misiunea firmei. De cele mai multe ori, \n planurile de afaceri obiectivele de afaceri [i obiectivele de marketing sunt confundate. Acest lucru este o eroare, deoarece fiecare tip de planificare (de marketing, produc]ie [i opera]iuni, resurse umane, financiar-contabil`) trebuie s` aib` propriile ei obiective, care \mpreun` formeaz` obiectivele de afaceri. La \nceputul planific`rii nu trebuie sa insista]i foarte mult \n a defini cåt mai detaliat obiectivele de afaceri, este suficient s` concepe]i doar o schi]` \n care s` sublinia]i principalele obiective pe care inten]iona]i s` le atinge]i: – din punctul de vedere al planific`rii de marketing: un anumit nivel al vånz`rilor, un anumit procent de pia]`; – din punctul de vedere al planific`rii produc]iei [i opera]iunilor: enun]area inten]iei de a urm`ri men]inerea unui nivel sc`zut al costurilor de exploatare (definite \n cadrul planific`rii financiar-contabile) [i eficientizarea muncii, conform unor parametri bine defini]i; – din punctul de vedere al planific`rii resurselor umane: se va urm`ri, spre exemplu, stimularea particip`rii angaja]ilor la activit`]ile din cadrul firmei [i a eficacit`]ii personalului (prin realizarea cu succes a sarcinilor alocate fiec`rui angajat); – din punctul de vedere al planific`rii financiar-contabile: se poate aminti c` se va urm`ri reducerea riscurilor financiare, rezolvarea situa]iilor neprev`zute [i reducerea costului finan]`rii, prin \nt`rirea disciplinei financiare.

Cu toate c` obiectivele de afaceri se definesc la \nceput, dup` cum am ar`tat Aten]ie \n cadrul etapelor de planificare, acestea se redefinesc pe m`sur` ce se construie[te fiecare plan component. Abia la sfår[itul activit`]ii de planificare se poate spune c` au fost definite cu adev`rat obiectivele de afaceri, cånd inten]iile de la \nceput au fost corectate (extinse sau restrånse) conform realit`]ilor descoperite pe parcursul planific`rii. Fiecare obiectiv trebuie s` fie cuantificabil pentru a se putea urm`ri \ndeplinirea lui. Pentru planul de fa]` legat de legumicultura \n sistem ecologic este de preferat s` \mp`r]i]i acest punct \n dou`: obiective de afaceri pe termen scurt [i mediu (cu o durat` de pån` la trei ani) [i obiective de afaceri pe termen mediu [i lung (cu o durat` mai mare de trei ani). Aceasta deoarece prima perioad` este una de conversie, de trecere de la agricultura conven]ional` la cea \n sistem ecologic, astfel \ncåt firma dumneavoastr` nu va produce \n acest timp produse bio (\n primii ani ve]i avea venituri mai sc`zute din vånz`ri, produsele nefiind considerate bio [i abia din al patrulea an ve]i \ncepe s` vinde]i legume ob]inute \n sistem ecologic). Anii urm`tori primei perioade se vor putea raporta la aceasta procentual. Iat` un exemplu de obiective de afaceri pentru o ferm` de legumicultur` \n sistem ecologic:

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

221

Planul afacerii

Descrierea afacerii

Firma S.C. AGRO ECOLOGIC S.R.L. dore[te ca \n primii [ase ani de activitate vånz`rile s` evolueze astfel: primii 3 ani vor fi ani de conversie [i nu se vor ob]ine venituri din vånz`ri de produse bio, investi]ia ini]ial` concentråndu-se pe tratarea [i preg`tirea terenului, achizi]ionarea semin]elor, utilajelor etc., precum [i pe ob]inerea de fonduri acordate de diverse institu]ii de stat sau europene; \n al patrulea an preconiz`m c` vom \nregistra venituri de 45.700 euro, \n al cincilea an 48.000 euro, \n al [aselea an 50.400 euro. Pentru aceasta vom urm`ri men]inerea cheltuielilor de exploatare cu identificarea unor furnizori alternativi de materii prime [i materiale consumabile principale (pentru evitarea unor dependen]e periculoase), precum [i preg`tirea [i stimularea personalului angajat suplimentar.

Exemplu

Orice operator de produse agro-alimentare ecologice, conform legisla]iei \n Aten]ie vigoare, trebuie s` \nregistreze aceast` activitate la A.N.P.E. (Autoritatea Na]ional` a Produselor Ecologice) [i s` se supun` controlului unui organism de inspec]ie [i certificare acreditat. Pe produsele care au fost supuse sistemului de inspec]ie [i certificare poate ap`rea men]iunea ìAgricultur` ecologic` Ecorom – Sistem de control RO“. De asemenea, pentru a ob]ine produse organice/biologice/ecologice certificabile pe pia]a european`, produc`torii agricoli romåni trebuie s` respecte principiile incluse \n Reglementarea Consiliului 2092/1991/CEE. Pentru a exporta trebuie ca produsele ob]inute \n Romånia s` fie recunoscute pe pia]a european`. Recunoa[terea presupune primirea de c`tre produc`torul agricol \n sistem ecologic a unui certificat pentru produsele sale, conform c`ruia aceste produse pot fi våndute pe pia]a na]ional` [i exportate f`r` nici un soi de problem` ca produse ecologice. Certificatul de conformitate ecologic` se acord` de c`tre organisme specializate \n urma unui control riguros efectuat pe parcursul proceselor de produc]ie.

Stadiul de dezvoltare a afacerii Acest punct se introduce \n cadrul planului de afaceri \n situa]ia \n care exist` deja o firm` care are activitate (chiar dac` aceast` activitate nu se refer` la domeniul de legumicultur` \n sistem ecologic). Astfel cititorul planului afl` de unde a]i pornit [i unde v` afla]i. Analiza stadiului de dezvoltare a afacerii trebuie s` abordeze urm`toarele subiecte: a) Istoricul activit`]ii: b) Situa]ia curent`: c) Data introducerii produsului [i/sau serviciului: d) Situa]ia \ndeplinirii planurilor curente: e) Evaluarea performan]elor: f) Al]i indicatori ai dezvolt`rii afacerii:

Produsele [i/sau serviciile Descrierea De[i la prima vedere nu pare dificil de completat acest punct, este bine s` \i acorda]i totu[i aten]ia cuvenit` [i s` \ncerca]i s` pozi]iona]i fiecare produs sau serviciu \n compara]ie cu celelalte. Nu este cazul fermei dumneavoastr` \n primii cinci ani de activitate, dar aproape sigur va fi cazul dup` trecerea acestei perioade. 222

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Descrierea afacerii

Planul afacerii

Pentru acest plan de afaceri am optat pentru lipirea acestui capitol al`turi de descrierea general` a firmei, \n aceast` faz` a \nceputului activit`]ii fermei de legumicultur`, nefiind un punct prea complex [i putånd fi legat foarte bine de celelalte aspecte generale ale firmei (aspectele juridice, stadiul de dezvoltare, obiectivele [i strategiile de afaceri).

Acest` parte se revizuie[te atunci cånd se modific` misiunea, obiectivele de Aten]ie afaceri, planificarea de marketing, planificarea produc]iei [i a opera]iunilor, planificarea resurselor umane, previziunile financiare. Evident, nu este neap`rat s` se modifice, \ns` este bine s` reciti]i informa]iile pentru a le corela cu ansamblul planului. |n primii cinci ani pute]i face o descriere sumar` a produselor. |n momentul \n care v` dezvolta]i afacerea [i oferta (mai ales dup` trecerea primilor cinci ani) ar fi bine s` utiliza]i tabelul de mai jos pentru a descrie produsele [i serviciile firmei. |n cadrul acestui tabel ve]i vedea urm`toarele coloane care s-ar putea s` v` dea b`t`i de cap: „Codul CPSA“ [i „Pozi]ia de portofoliu“. Codul CPSA (Clasificarea produselor [i serviciilor asociate activit`]ilor) este o standardizare legislativ` bazat` pe codul C.A.E.N., realizat` prin Ordinul nr. 296 din 1 iulie 2003 emis de Institutul Na]ional de Statistic` [i publicat \n Monitorul Oficial nr. 553 din 31 iulie 2003. Pozi]ia de portofoliu este o clasificare mai „colorat`“ realizat` de o firm` de consultan]` din Boston, S.U.A., folosit` pentru a caracteriza produsele [i serviciile \n func]ie de cota de pia]` [i rata cre[terii. Diferitele pozi]ii de portofoliu sunt identificate sub denumiri precum „stea“ (original \n englez` – „stars“), „generator de venituri“ (original \n englez`: „cash cows“ – vaci de muls sau vaci de stors bani), „semne de \ntrebare“ (original \n englez`: „problem children“ – copii cu probleme) [i „consumator de venituri“ (original \n englez`: „dogs“ – cåini). „Stelele“ au o cot` de pia]` mare [i o rat` de cre[tere ridicat`. Au nevoie de o sus]inere de marketing puternic` [i poten]ial sunt foarte profitabile. „Generatoarele de venituri“ au de asemenea o cot` de pia]` mare, \ns` au ajuns la un plafon de dezvoltare a ratei de cre[tere. Nu va mai fi nevoie s` se investeasc` \n marketing, pentru c` pot genera singure profituri substan]iale. „Semnele de \ntrebare“ au poten]ialul de a deveni „stele“, \ns` nu au reu[it \nc`. Au o pia]` \n dezvoltare, \ns` aceasta este \nc` slab`. Trebuie s` v` decide]i dac` ve]i investi \n continuare \n marketingul acestui produs sau s`-l retrage]i de pe pia]`. „Consumatoarele de venituri“ nu sunt neap`rat neprofitabile, \ns` au o pozi]ie nesigur` pe pia]` [i nu vor aduce niciodat` bani serio[i \n firm`. Aceste produse sau servicii sunt vulnerabile [i trebuie abandonate dac` dezvolta]i produse sau servicii mai performante. Nr. ord.

Denumire

Cod CPSA

Descriere

Pondere Pozi]ie de Stadiul Grad de (% din portofoliu ciclului dezvoltare vånz`ri) *) de via]` **) (%) ***)

Produse:

Servicii:

*) 1 = stea; 2 = generator de venituri; 3 = semn de \ntrebare; 4 = consumator de venituri. **) 0 = nou-creat; 1 = \n cre[tere; 2 = maturitate; 3 = declin. ***)procentaj de definitivare; arat` cåt mai trebuie f`cut pentru a fi complet dezvoltat pe pia]`. GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

223

Planul afacerii

Descrierea afacerii

! Num`rul de ordine se va respecta \n \ntreg planul.

Aten]ie

|n cazul \n care num`rul produselor sau serviciilor este prea mare sau complexitatea acestora este deosebit`, este bine s` construi]i un capitol separat \n cadrul planului de afaceri. Exist` [i posibilitatea introducerii acestui capitol \n partea dedicat` activit`]ii de marketing.

Utilitatea Dup` ce cititorul a f`cut cuno[tin]` cu produsele firmei dumneavoastr` este bine s` afle [i care este utilitatea acestora, care este satisfac]ia clientului comparativ cu alte produse [i servicii similare sau alternative? De ce ar putea avea c`utare? La toate aceste \ntreb`ri [i la altele de acest gen ve]i r`spunde \n cadrul acestui punct, cåt mai clar, mai concis [i mai conving`tor. Iat` un exemplu \n acest sens:

Agricultura ecologic` are o mare contribu]ie la o dezvoltare economic` de durat` [i joac` un rol important \n \mbun`t`]irea condi]iei mediului, prezervarea solului, \mbun`t`]irea calit`]ii apelor, biodiversificare [i protejarea naturii. Legumele produse \n sistem ecologic sunt o alternativ` tot mai c`utat` fa]` de cele produse conven]ional nu numai pentru calitatea [i gustul lor dar mai ales pentru faptul c` sunt extrem de s`n`toase [i necesare pentru organismul uman. Metoda de cre[tere bazat` pe factorii naturali favorizeaz` dezvoltarea [i conservarea vitaminelor existente \n legumele bio, astfel \ncåt acestea pot fi utilizate nu doar din punct de vedere alimentar ci [i ca adev`rate remedii naturale pentru diferite boli.

Exemplu

Strategia de afaceri Conform piramidei planific`rii strategia de afaceri st` la baza obiectivelor de afaceri [i stabile[te modalit`]ile de realizare a acestora. Ca [i acestea din urm`, strategia de afaceri este construit` din strategiile specifice fiec`rui tip de planificare. Din punctul de vedere al planific`rii de marketing, strategiile sunt de mai multe tipuri: – strategii de evolu]ie a activit`]ii firmei (de cre[tere prin expansiune, cre[tere prin integrare sau restrångere a activit`]ii); – strategii concuren]iale (ofensive sau defensive); – strategii privind avantajul concuren]ial (de dominare prin costuri, de diferen]iere sau de focalizare); – strategii de pozi]ionare (\nt`rirea propriei pozi]ii, ocuparea unei pozi]ii libere, depozi]ionarea sau repozi]ionarea concuren]ei, alipirea la un grup exclusivist); – strategii ale mix-ului de marketing (privind produsele [i serviciile, pre]ul, plasarea [i promovarea). (Detalii suplimentare se reg`sesc \n subcapitolul dedicat strategiei de marketing, din cadrul planific`rii de marketing.) Din punctul de vedere al planific`rii produc]iei [i opera]iunilor, strategia arat` modalit`]ile de men]inere a costurilor de exploatare la cote reduse [i de cre[tere continu` a eficien]ei muncii 224

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Planificarea de marketing

Planul afacerii

(poate sc`derea cheltuielilor cu amplasamentul [i spa]iile de produc]ie sau eficientizarea procesului de produc]ie, ori identificarea unor noi furnizori sau distribuitori mai avantajo[i). (Detalii suplimentare se reg`sesc \n subcapitolul dedicat strategiei de produc]ie [i opera]iuni, din cadrul planific`rii produc]iei [i opera]iunilor.) Din punctul de vedere al planific`rii resurselor umane ve]i putea identifica modalit`]ile generale de stimulare a particip`rii angaja]ilor la activit`]ile firmei [i cre[tere a eficacit`]ii personalului \n \ndeplinirea sarcinilor, printr-o recrutare, selec]ie [i integrare adecvat` a personalului direct [i indirect productiv necesar desf`[ur`rii \n bune condi]ii a activit`]ii [i de stimulare a performan]elor. (Detalii suplimentare se reg`sesc \n subcapitolul dedicat strategiei de resurse umane, din cadrul planific`rii resurselor umane.) Din punctul de vedere al planific`rii financiar-contabile va trebui s` g`si]i modalit`]ile de reducere a riscurilor financiare, de rezolvare a situa]iilor neprev`zute [i eventual de reducere a costurilor finan]`rii (\n cazul \n care a]i \mprumutat bani de la banc` sau se distribuie dividende supradimensionate) sau de ob]inere a surselor de finan]are externe (dac` dori]i s` contracta]i un \mprumut bancar sau de alt` natur`, sau dumneavoastr` personal v` ve]i \mprumuta firma). (Detalii suplimentare se reg`sesc \n subcapitolul dedicat strategiei financiar-contabile, din cadrul planific`rii financiar-contabile.) Sfatul nostru Pentru \nceput v` sf`tuim s` schi]a]i o strategie de ansamblu, urmånd ca pe m`sur` ce planificarea evolueaz`, s` completa]i [i s` revizui]i cele scrise aici.

PLANIFICAREA DE MARKETING Acesta este un capitol deosebit de important deoarece analizeaz` clien]ii firmei, factorii care influen]eaz` dezvoltarea firmei (sectoarele economice, industria, concuren]a etc.), precum [i modalit`]ile prin care ve]i reu[i s` v` impune]i pe pia]`. A avea un marketing de succes \nseamn` s` ai produsele [i serviciile potrivite, disponibile la locul potrivit [i la momentul potrivit, [i clien]ii s` [tie acest lucru. Defini]ia clasic` a marketingului este „realizarea de produse [i servicii pentru a satisface necesit`]ile clien]ilor“. Cu alte cuvinte, \nseamn` a identifica ce nevoi are clientul [i a concepe produse [i servicii ce \ntrunesc aceste cerin]e, firma reu[ind astfel s` ob]in` un profit. Este adev`rat c` \n primii 5-6 ani de activitate ai fermei dumneavoastr` proasp`t-\nfiin]ate ve]i fi mai mult preocupa]i de planificarea produc]iei [i a opera]iunilor, [i ve]i avea probabil doitrei clien]i mai mari cu care ave]i contractat pentru a v` prelua legumele, dar dup` ce ve]i dep`[i perioada de \nceput, ve]i putea s` v` gåndi]i la expansiune, la clien]i mai mul]i [i mai diver[i. Planul de marketing este un document ce formuleaz` un plan pentru a vinde produsele [i serviciile. Acesta poate fi integrat \n interiorul planului de afaceri sau, dac` complexitatea analizei sau a firmei o cere, separat de acesta, dar fiindu-i total subordonat. Obiectivele [i strategiile de marketing sunt derivate din obiectivele [i strategiile de afaceri, iar bugetul de marketing va fi stråns legat de \ntreaga planificare financiar-contabil` a firmei. Planificarea de marketing trateaz` \n detaliu aspecte precum pia]a-]int` [i influen]ele asupra GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

225

Planul afacerii

Planificarea de marketing

firmei (sectoarele economice [i industriile de care apar]in produsele [i serviciile firmei, concuren]a, precum [i alte influen]e mai mult sau mai pu]in importante). De asemenea, are definite obiective [i strategii proprii, care sunt considerate cele mai importante pentru \ntreaga planificare de afaceri. Tot \n cadrul planific`rii de marketing este detaliat managementul vånz`rilor. Sfatul nostru Trebuie s` v` cunoa[te]i cåt mai bine posibil clien]ii pentru a ajunge la ei, s` le cunoa[te]i cåt mai bine nevoile pentru a [ti ce s` le oferi]i \n condi]ii mai avantajoase decåt competitorii dumneavoastr`. Dac` nu pute]i s` ajunge]i la clien]i, nu ve]i fi \n stare s` rezista]i pe pia]`. Din aceast` cauz` e nevoie de un plan de marketing, care s` v` ajute s` intra]i \n contact cu clien]ii [i care s` reu[easc` s`-i motiveze s` achizi]ioneze produsele [i serviciile dumneavoastr`. Firmele trebuie s` asculte pia]a [i clien]ii [i s`-[i adapteze produsele [i serviciile \n conformitate cu aceste cerin]e. Astfel ve]i deveni „orientat spre pia]`“. |n cele ce urmeaz` ve]i g`si prezentat` [i explicat` o structur` a planific`rii de marketing, pe care o consider`m util` pentru planul dumneavoastr` de afaceri.

Pia]a-]int` Pia]a firmei dumneavoastr` cuprinde to]i cump`r`torii actuali [i poten]iali ai produselor [i serviciilor pe care le oferi]i. Pentru a o analiza este necesar s`-i [ti]i caracteristicile de baz`, pentru a [ti cui v` adresa]i. |n cele ce urmeaz` v` oferim cadrul posibil de abordare a tuturor acestor aspecte legate de pia]a ]int`.

Dimensiunea pie]ei [i tendin]ele de evolu]ie Este bine s` v` asigura]i c` num`rul clien]ilor poten]iali este suficient de mare pentru a v` sus]ine activitatea [i c` poate cre[te \n a[a m`sur` \ncåt s` v` asigure profitabilitatea. Sursele de informa]ii pot fi anuarele statistice, articole din ziare [i reviste de specialitate etc., sau pur [i simplu intui]ia [i spiritul de observa]ie al dumneavoastr`. Iat` ce elemente ar trebui tratate: ■ Dimensiunea aproximativ` actual` estimat` a pie]ei-]int` (ca num`r): ■ Tipul de evolu]ie: ❑ Pia]` \n expansiune

Suprafa]a destinat` agriculturii ecologice \n UE-15 (certificat` [i \n conversie) a crescut de la 0,7 milioane de hectare \n 1993 la 3,3 milioane de hectare \n 1999 (aproximativ 2,6% din suprafa]a total` cultivat`), pentru a ajunge la 5,1 milioane de hectare \n 2003 [i respectiv 5,7 milioane de hectare \n UE-25 (3,6% din totalul suprafe]elor agricole cultivate, conform datelor publicate de Comisia European` \n noiembrie 2005).

Exemplu

Pia]` constant` Pia]` \n recesiune ■ Rata de cre[tere/declin: ex. cererea este \n cre[tere cu aproximativ 25% anual; ■ Schimb`rile pe pia]`: ■ Schimb`rile ce influen]eaz` nevoia pentru produs/serviciu: ex. nevoia tot mai mare de trecere la un regim de via]` [i de alimenta]ie s`n`tos [i eliminarea conservan]ilor din alimente; ❑ ❑

226

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Planificarea de marketing

Planul afacerii

ce influen]eaz` capacitatea de a cump`ra produsul/serviciul: ex. cre[terea nivelului de trai din Romånia, diversificarea preferin]elor culinare ale europenilor, precum [i dezvoltarea turismului; ■ Schimb`rile utiliz`rii produsului/serviciului: ■ Schimb`rile valorilor sociale care influen]eaz` produsul/serviciul: ex. intrarea Romåniei \n Uniunea European` a adus schimb`ri \n mentalitatea conservatoare a romånilor, iar aceste schimb`ri se vor reflecta \n modul de via]`, implicit [i sub aspectul culinar. ■ Schimb`rile

Aspecte privind pia]a-]int` a) Aspectele demografice – Clien]i persoane fizice ■ Intervalele de vårst`: 18-80 ani ■ Intervalele de venituri: medii-mari ■ Sexul: feminin [i masculin ■ Domiciliul: neimportant ■ Ocupa]ia: neimportant ■ Starea civil`: neimportant ■ Dimensiunea familiei: 2-4 membri ■ Apartenen]a etnic`: ■ Clasa social`: mediu-ridicat ■ Nivelul de educa]ie: mediu [i superior ■ Proprietatea asupra locuin]ei: neimportant ■ Altele: – Clien]i persoane juridice: ■ Industria: comer], restaurante, industria alimentar`, industria farmaceutic` ■ Vechimea \n afaceri: minimum 2 ani pe pia]` ■ Venituri din investi]ii: neimportant ■ Num`rul de angaja]i: minimum 10 (restaurante, fabrici de produc]ie etc.) ■ Altele: b) Aspectele geografice ■ Zona geografic` deservit` (ora[, regiune, ]ar` etc.): Europa de Nord-Vest ■ Tip zon`: se bifeaz` urban ■ Urban ■ Rural ■ Densitatea popula]iei: neimportant ■ Condi]ii climaterice: clim` rece/neimportant

Segmentul de pia]` actual Segmentul de pia]` este procentul din pia]a unui produs sau serviciu pe care firma dumneavoastr` \l de]ine. A[adar, trebuie s` [ti]i dimensiunea pie]ei totale a produsului sau serviciului respectiv (la nivel local, regional, na]ional etc.) [i s` calcula]i procentul din aceast` pia]` pe care \l st`påni]i sau dori]i s` \l st`påni]i. Nu uita]i s` enumera]i pia]a de referin]`.

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

227

Planul afacerii

Planificarea de marketing

Pia]a produselor legumicole bio din Romånia este de „n“ firme ce conserv` legumele produse \n sistem ecologic. Acestea achizi]ioneaz` \n total un num`r de „x“ tone de legume anual, iar firma dumneavoastr` alimenteaz` un procent de „y%“ din aceast` cantitate, pentru „m%“ din aceste firme.

Exemplu

O alt` pia]` poate fi format` din persoanele fizice [i juridice care inten]ioneaz` s` \[i \nfiin]eze ferme proprii de produc]ie legumicultur` sau alte culturi \n sistem ecologic. Iat` cum ar trebui abordat` aceast` sec]iune: Segmentul de pia]` pentru anul N: Segmentul de pia]` pentru anul N–1: Segmentul de pia]` pentru anul N–2: Segmentul de pia]` pentru anul N–3: Anul

Cre[terea/sc`derea procentual` fa]` de anul precedent (N–3 = 100)

N-3 N-2 N-1 N

Principalii clien]i existen]i Aceast` sec]iune trebuie completat` doar dac` firma exist` [i are deja activitate. Denumire client

Adresa

Anul [i valoarea tranzac]iilor (mii lei)

Segmentul de pia]` necesar (dup` tabelul de la punctul dedicat segmentului de pia]` actual)

Principalii clien]i poten]iali (dup` tabelul de la punctul dedicat principalilor clien]i existen]i)

Nevoile clien]ilor Aceast` sec]iune trebuie s` explice cititorului cum pot produsele [i serviciile dumneavoastr` s` satisfac` nevoile clien]ilor. Trebuie s` [ti]i ca ceea ce cump`r` cu adev`rat clien]ii nu sunt produsele, ei achizi]ioneaz` solu]ii pentru problemele [i necesit`]ile lor. De aceea trebuie s` le cunoa[te]i aceste nevoi pentru a le satisface cu profesionalism. Lu`m spre exemplu cazul \n care ve]i avea ca principali clien]i societ`]i comerciale. |n acest sens este bine ca mesajul s` ]in` cont de faptul c` acestea achizi]ioneaz` produsele [i serviciile dumneavoastr` pentru a satisface la råndul lor nevoile propriilor lor clien]i. A[adar, este necesar s` cunoa[te]i [i pia]a de desfacere a clien]ilor dumneavoastr` [i s` r`spunde]i nevoilor acesteia. Aceast` sec]iune este stråns legat` de cea referitoare la metodele de vånzare, unde trebuie detaliat mesajul principal al firmei adresat clien]ilor. |ntre aceste dou` sec]iuni trebuie s` existe o concordan]` perfect`, deoarece mesajul trebuie s` conving` clien]ii c` produsele [i serviciile firmei dumneavoastr` r`spund cel mai bine cerin]elor [i nevoilor lor. 228

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Planificarea de marketing

Planul afacerii

Factori care influen]eaz` comportamentul de cump`rare Care sunt factorii importan]i pentru clien]ii dumneavoastr` atunci cånd iau decizia de cump`rare? Ace[ti factori sunt lega]i de diversele caracteristici ale produselor [i serviciilor dumneavoastr`, precum [i ale afacerii. Cu cåt aborda]i mai atent aceast` problem`, cu atåt ve]i identifica aspectele pe care trebuie s` le dezvolta]i mai bine. Tabelul de mai jos v` sugereaz` care ar putea fi ace[ti factori, lega]i de comercializarea produselor [i serviciilor unei ferme de legumicultur` \n sistem ecologic: Factori

Indicativ *)

1. Marketing a) Caracteristici privind produsele/serviciile Gama (portofoliul) produselor Gama (portofoliul) serviciilor Calitatea

3 1 4

Numele de marc`

Caracteristicile de originalitate Caracteristicile fizice Dimensiunea

|nf`]i[area

Descriere

Tomate, ardei, ceap`, salat` etc. Activit`]i agricole pe baz` de tarif sau contract Gust, miros, aspect de calitate superioar` [i certificate bio Agro Ecologic, bio etc.

La produsele bio conteaz` mai pu]in dimensiunea \n special importante sunt calitatea [i modul natural de produc]ie Aspectul produselor denot` calitatea [i s`n`tatea acestora

Caracteristicile mecanice 0 Abateri [limit`] 2 0,1%/kg produse alterate b) Caracteristici privind pre]urile produselor [i serviciilor Pre]ul de baz` 4 |ntre 1,5-5 euro/kg Politica de pre]uri fa]` de intermediari 4 Comision avantajos de ________ Politica de pre]uri pentru valoarea total` 4 Reduceri de __________ peste cantitatea ______ a achizi]iilor Politica de pre]uri pentru momentul [i 3 Reduceri de pre], oferte multiple cuantumul achit`rii facturilor Politica de pre]uri pentru activit`]i promo]ionale 2 Mai pu]in important la \nceput, fiindc` ve]i avea unul sau poate doi clien]i care v` vor prelua marfa Politica de pre]uri \n func]ie de pozi]ia 4 Pentru zonele cu cerere mare de produse bio geografic` a clien]ilor pute]i avea pre]uri mai ridicate Politica de pre]uri \n func]ie de 3 Reduceri de __ % la clien]ii mai vechi de ___ vechimea clien]ilor Modalit`]ile de plat` 3 Plata \n avans, virament, cu garan]ie etc. c) Caracteristici privind plasarea produselor [i serviciilor Locurile de achizi]ionare 3 Modalit`]ile de achizi]ionare 3 Modalit`]ile de livrare 4 Transport terestru, feroviar, aerian, naval Ritmicitatea livr`rii 4 Cantitatea de ___tone legume se poate livra din ___ \n ___luni Condi]iile de livrare 4 Transportul este asigurat de produc`tor Termenul de livrare 4 Se accept` \ntårziere \n livrare de maximum 3 zile GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

229

Planul afacerii

Planificarea de marketing

Factori Facilit`]i la livrare Modalit`]ile de recep]ie

Indicativ *) 3 3

Modalit`]ile de transport

Descriere Transportul pån` la poarta fabricii Nr. persoane din partea fiec`rei firme, documente ce se \ntocmesc etc. Modalitatea transportului; ambalajul __________

d) Caracteristici privind promovarea produselor [i serviciilor Activit`]ile de publicitate Eticheta Bio, logoul, emblema sau sloganul Elemente de reprezentare a 4 imaginii firmei Mai pu]in la \nceput, pe m`sur` ce v` extinde]i este Tipuri de publicitate utilizate 3 bine s` v` \nscrie]i \n cataloage de specialitate etc. Mediile de transmitere a mesajelor 3 Internet, cataloage de specialitate publicitare Obiecte promo]ionale utilizate 1 Tehnici de merchandising 2 Vånzare direct` Metodele de contactare a clien]ilor 3 Contactare direct`, oferte prin po[ta electronic` [i po[ta scris` Activit`]ile de rela]ii publice Campaniile de rela]ii publice utilizate 3 Publi-reportaje despre ferma dumneavoastr` Mediile de transmitere a mesajelor de 3 Publicare \n reviste de specialitate, reviste de rela]ii publice afaceri, ziare de larg` audien]` etc. Instrumentele de transmitere a mesajelor 2 Articole diverse de rela]ii publice For]a vånz`rilor 2. Alte caracteristici Influen]a sezonier` 4 Perioadele \n care nu sunt vånz`ri Influen]a schimb`rilor \n economie 3 Sc`derea subven]iilor acordate de stat etc. *) 0 = influen]` inexistent`; 1 = influen]` mic`; 2 = influen]` medie; 3 = influen]` mare; 4 = influen]` determinant`.

Industria Fiecare afacere este o parte dintr-o industrie mai mare. For]ele care influen]eaz` industria ca \ntreg vor influen]a [i afacerea dumneavoastr`. Analiza industriei v` ajut` s` \n]elege]i mai bine propria afacere [i factorii care o influen]eaz`. De asemenea, indic` cititorilor faptul c` \n]elege]i condi]iile externe \n care v` desf`[ura]i activitatea. Industria cuprinde toate firmele care ofer` pe pia]` un produs sau serviciu similar, din alte afaceri cu leg`tur` direct` cu produsul sau serviciul respectiv [i de sisteme de aprovizionare [i distribu]ie care sprijin` activit`]ile acestor firme.

Industriile \n care se \ncadreaz` afacerea Punctele enumerate mai jos sunt un cumul al activit`]ilor posibile pe care le pute]i desf`[ura. Alege]i cele care se potrivesc fermei dumneavoastr` [i eventual ad`uga]i-le pe cele pe care le mai desf`[ura]i \n plus: 1) industria alimentar`; 2) agricultur`. 230

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Planificarea de marketing

Planul afacerii

Tendin]ele de cre[tere/sc`dere trecute [i viitoare ale industriei Aici trece]i informa]iile pe care le ave]i despre fiecare industrie definit` la punctul anterior. Pute]i realiza [i estim`ri dac` [ti]i c` acestea sunt apropiate de realitate: Denumirea industriei |n urm` cu 2 ani

Factor

Anul trecut

Anul acesta

Anul viitor

Urm`torii N ani (medie)

Venitul total (cifra de afaceri) Volumul vånz`rilor Num`rul de angaja]i (mediu) Rata de cre[tere a industriei Rata de cre[tere a PIB (%) Compara]ie cu PIB (%)

Factorii sezonieri Din punctul de vedere al planific`rii de afaceri, factorii sezonieri sunt acele \mprejur`ri care determin` modificarea substan]ial` a comportamentului mediului de afaceri. Atunci cånd se preg`te[te fluxul de numerar, trebuie avut` \n vedere influen]a factorilor sezonieri asupra lichidit`]ilor. Gradul de Descriere sezonalitate *) S`rb`torile 4 Cre[terea cererii de legume ecologice la export cu 30% Vara 4 Cerere mare la export Iarna 1 Cantitate de produse ce se pot vinde – mic` sau deloc Denumire

Comportamentul concuren]ei Oferte avantajoase de pre] Oferte de pre] etc. Au avantaj pe pia]` fermele acoperite, sere – produc]ie tot anul

Comportamentul firmei Oferte avantajoase de pre] [i de livrare Oferte de pre] etc. |ncheiere de contracte avantajoase pentru viitor

Altele *) 0 = inexistent; 1 = sc`zut; 2 = moderat; 3 = ridicat; 4 = foarte ridicat.

Sprijin [i asisten]` din partea statului Industriile care se bucur` de sprijin [i asisten]` din partea statului sunt cele care din diverse motive nu sunt suficient de dezvoltate, de[i au capacitatea de a aduce profituri [i avantaje substan]iale economiei statului respectiv. Aici este locul \n care pute]i men]iona detalii privind eventualele subven]ii de care v` bucura]i din partea statului sau alte forme de creditare nerambursabil` sau \n condi]ii avantajoase din partea altor institu]ii. Potrivit datelor Agen]iei de Pl`]i pentru Dezvoltare Rural` [i Pescuit (A.P.D.R.P.), prin programul SAPARD a fost solicitat` o sum` de 1,66 miliarde de euro pentru finan]area a 5.301 proiecte, dintre care 3.883 de proiecte \n valoare de 1,18 miliarde de euro au fost declarate eligibile. Dup` aderarea Romåniei la Uniunea European`, produsele agricole romåne[ti beneficiaz` de acelea[i subven]ii ca [i celelalte state membre, cu excep]ia cazurilor \n care s-au negociat perioade de tranzi]ie. |n primul rånd este vorba despre ajutorul financiar direct. GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

231

Planul afacerii

Planificarea de marketing

O ferm` mare dintr-un stat membru UE va putea accesa un plafon maxim de 300.000 de euro/subven]ie, iar o ferm` mic`, de semi-subzisten]`, un plafon anual maxim de 1.000 de euro. Pentru acest ajutor direct, ]`rile care au aderat \n ultimul val vor avea acces e[alonat, cu un procent fa]` de nivelul acordat fermierilor europeni din celelalte state deja membre ale Uniunii Europene. Aceast` e[alonare va disp`rea \n anul 2011, cånd politica agricol` comun` nu va mai diferen]ia ]`rile membre \n func]ie de momentul integr`rii acestora. Aceast` form` de subven]ie se va acorda \n func]ie de \ndeplinirea unor standarde sanitare [i de mediu. Comisia European` va finan]a diverse proiecte elaborate de investitorii ONG-uri sau institu]iile statului. |n ceea ce prive[te sprijinul acordat redres`rii agriculturii autohtone, Uniunea European` va aloca \n perioada 2007-2013 \n jur de 7,5 miliarde de euro sau chiar ceva mai mult pentru investi]ii [i pl`]i directe pentru dezvoltare prin Planul Na]ional pentru Agricultur` [i Dezvoltare Rural` (P.N.A.D.R.). Acesta este practic un document \n care se specific` la cåt se ridic` Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural` 2007-2013 (F.E.A.D.R.), precum [i modalitatea \n care vor fi cheltui]i banii. Prin Agen]ia de Interven]ie [i Pl`]i pentru Agricultur` (A.P.I.A.) se vor acorda pl`]i directe fermierilor, pentru \mp`duriri, agricultur` ecologic`, men]inerea practicilor tradi]ionale sau diversitatea genetic`. Banii europeni vor veni pe 4 axe de dezvoltare. De asemenea, \n 2007 au intrat \n func]iune 17 m`suri de dezvoltare rural`, unele similare celor apar]inånd Programului SAPARD, iar altele noi. Pe axa 2 de dezvoltare (circa 25% din bugetul anilor 2007-2013), care are drept obiect m`surile legate de protejarea mediului, vor fi finan]ate proiecte legate de agricultura ecologic`, de sprijinirea fermelor din zonele cu handicapuri naturale (zonele montane), dar [i proiecte de \mp`duriri de terenuri agricole [i terenuri degradate. Romånia beneficiaz` de condi]ii corespunz`toare pentru a promova agricultura ecologic`, cum ar fi: – sol fertil [i productiv; – folosirea intensiv` a substan]elor chimice [i a tehnologiilor aferente nu creeaz` un impact negativ ca cel din ]`rile dezvoltate; – agricultura tradi]ional` romåneasc` se bazeaz` pe abord`ri care nu d`uneaz` mediului [i exist` posibilit`]i de a identifica zone ecologice nepoluate unde agricultura ecologic` ar putea fi dezvoltat`. |n vederea dezvolt`rii sectorului agro-ecologic [i pentru \mbun`t`]irea competitivit`]ii produselor ecologice pe pie]ele de export trebuie identificate [i implementate urm`toarele: – captarea [i re]inerea de mai mult` valoare pe componenta na]ional` a lan]ului valoric prin orientarea produc]iei [i a vånz`rilor c`tre produse primare [i produse de procesare; – promovarea produselor ecologice de export romåne[ti [i acoperirea ni[ei de pia]`; – existen]a prin identificarea de noi pie]e de export [i consolidarea pie]elor existente; – implementarea legisla]iei elaborate pentru acest sector pentru a consolida sistemul de control prin m`suri suplimentare menite s` supervizeze organismele de inspec]ie [i certificare pentru a cre[te calitatea produselor exportate; – crearea unui sistem corespunz`tor de produc]ie, procesare [i marketing pentru produse ecologice, menit s` satisfac` nevoile pie]elor interne [i externe;

232

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Planificarea de marketing

Planul afacerii

– promovarea exporturilor produselor ecologice romåne[ti prin dezvoltarea activit`]ii de cercetare; – \mbun`t`]irea form`rii profesionale a tuturor actorilor implica]i \n sectorul ecologic: cresc`tori, procesatori, inspectori, exper]i de la minister, exportatori [i importatori; – crearea de grupuri organizate de produc`tori pentru extinderea produc]iei [i a pie]elor. |n mod strategic, obiectivul calitativ al sectorului este pozi]ionarea agriculturii ecologice \n centrul agriculturii na]ionale, ca un pivot pentru dezvoltarea de durat` \n mediul rural.

Canalele de aprovizionare [i distribu]ie La acest punct ve]i prezenta num`rul [i gradul de dezvoltare a furnizorilor [i distribuitorilor pe care \i ave]i la dispozi]ie \n zona geografic` \n care activa]i. Furnizorii sunt acele persoane fizice sau juridice care livreaz` unui client o marf`, un produs sau presteaz` un anumit serviciu. Distribuitorii sunt persoane fizice sau juridice care \mpart produsele sau serviciile unei alte persoane fizice sau juridice \n mai multe locuri sau mai multor clien]i. |n domeniile cu un num`r mare de furnizori [i distribuitori, intrarea este relativ u[oar`, iar costurile se men]in la un nivel sc`zut. Fi]i foarte aten]i dac` intra]i \n domenii cu lan]urile de distribu]ie sau de aprovizionare restrånse (costurile de distribu]ie pot fi foarte ridicate). Domenii

Num`rul *)

Gradul de dezvoltare **)

Descriere

Aprovizionare Distribu]ie *) 0 = lips`; 1 = sc`zut; 2 = mediu; 3 = mare. **) 1 = slab dezvoltat; 2 = relativ dezvoltat; 3 = bine dezvoltat.

Concuren]a Descrierea concuren]ei Concuren]a este format` din concuren]i direc]i primari, concuren]i secundari, concuren]i indirec]i [i concuren]i poten]iali. To]i ace[tia trebuie analiza]i. |n cadrul acestui punct este necesar` doar enumerarea lor, cu adrese [i numere de telefon. Concuren]ii direc]i sunt aceia care ofer` produse [i servicii asem`n`toare cu cele ale dumneavoastr`. Ace[tia pot fi primari (cei mai puternici) sau secundari (care nu exercit` o presiune considerabil` asupra afacerii dumneavoastr`). Concuren]a indirect` este cea care ofer` pie]ei pe care opera]i produse [i servicii ce se pot substitui acelora puse la dispozi]ie de c`tre dumneavoastr`. (ex. firmele care comercializeaz` legume produse \n sistem conven]ional etc.). Concuren]ii poten]iali sunt firmele care exist` pe pia]` la ora actual`, cu domenii de activitate care \n prezent nu sunt considerate similare cu ale dumneavoastr`, dar care este posibil \n viitorul previzibil s` se reorienteze (ex. o firm` care produce legume \n sistem conven]ional se poate orienta spre agricultura ecologic`, \n cazul \n care solul \i permite acest lucru [i observ` avantajele acestei activit`]i). GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

233

Planul afacerii

Planificarea de marketing

Situa]ia concuren]ei. Explica]ii |n acest` parte va trebui s` detalia]i starea \n care se afl` concuren]a: dimensiunile firmelor concurente, profitabilitatea acestora (venituri totale, cheltuieli totale, profitul net anual) [i cota de pia]` a concuren]ilor. Pute]i analiza bilan]ul contabil al firmelor respective, care este public. Cota de pia]` se stabile[te pe baza formulei: CPi = (CAi / CAt) x 100 unde: CAi = cifra de afaceri a firmei i; CAt = cifra de afaceri total` a sectorului de activitate al firmei i. Enumera]i [i concuren]ii care [i-au crescut \n ultimii trei ani procentul de]inut din pia]`. Astfel ve]i putea identifica tendin]ele de dezvoltare concret` a concuren]ilor.

Concuren]a viitoare Fermele de produc]ie agricol` \n sistem ecologic sunt \nc` pu]ine \n Romånia. Dar nu va fi mult timp a[a! Odat` ce se observ` poten]ialul [i profitabilitatea acestei afaceri, tot mai multe firme vor intra pe pia]`, mai ales dac` programele de finan]are nerambursabil` ofer` credite suficiente pentru demararea unei astfel de afaceri. Cine sau cåt de mul]i vor fi concuren]ii \n viitor? |n func]ie de r`spuns ve]i [ti dac` va trebui s` v` construi]i strategii concuren]iale ofensive sau pute]i sta mai relaxat din acest punct de vedere. Dac` suprafa]a ocupat` de culturi ecologice \n ]ara noastr` era de doar 17.700 hectare \n anul 2000, \n 2004 aceasta a dep`[it 73.000 de hectare, iar \n 2007 suprafa]a a dep`[it 190.000 de hectare. Cre[terea s-a resim]it nu numai \n ceea ce prive[te suprafe]ele cultivate, ci [i produc]ia. Astfel, dac` la nivelul anului 2000 produc]ia de produse ecologice era de 13.500 tone, \n 2007 aceasta a ajuns la aproape 170.070 tone. Totodat`, dac` 90% din produc]ia ecologic` romåneasc` pleac` la export \n 2003, pentru anii urm`tori se prevede valorificarea \ntr-o m`sur` mult mai mare pe pia]a intern` (60%) comparativ cu exportul (40%). |n perioada 1999-2003, suprafe]ele cultivate ecologic au crescut considerabil \n special \n statele \n care agricultura ecologic` reprezenta un procent relativ mic \n 1999: Grecia [i-a triplat suprafe]ele cultivate ecologic, Portugalia a \nregistrat o cre[tere de 50%, Austria de 10%, iar Cehia de 15%, \n timp ce statele care de]ineau deja ponderi mai mari decåt media UE-25 au \nregistrat cre[teri relativ mici. Italia r`måne ]ara european` cu cele mai extinse suprafe]e cultivate ecologic: peste 1 milion de hectare (din care dou` regiuni, Sicilia [i Sardinia, reprezint` aproape jum`tate), adic` 1/5 din total UE-25, urmat` de Germania, Spania, Marea Britanie [i Fran]a, Austria etc. Tot Italia are [i cel mai mare num`r de ferme ecologice (31% din total UE-25), urmat` de Austria, Spania [i Germania. Iat` cåteva \ntreb`ri la care ar trebui s` g`si]i r`spunsuri pentru zona \n care v` ve]i desf`[ura activitatea: ■ Concuren]ii viitori. Motive:

|n zona \n care activeaz` pe pia]` S.C. AGRO ECOLOGIC S.R.L. exist` condi]ii climaterice [i de sol excelente pentru cultivarea legumelor \n sistem ecologic, p`månt suficient pentru a se putea extinde ferma \n eventualitatea unei dezvolt`ri viitoare. Aceste motive sunt suficiente pentru a atrage concuren]i viitori pe pia]a de cultivare a legumelor \n sistem ecologic, chiar \n zona \n care \[i desf`[oar` activitatea S.C. AGRO ECOLOGIC S.R.L. 234

Exemplu

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Planificarea de marketing

Planul afacerii

■ Concuren]ii actuali care inten]ioneaz` s`-[i diversifice activitatea. Motive:

|n zona \n care activeaz` pe pia]` S.C. AGRO ECOLOGIC S.R.L. fiind o zon` cu teren deosebit de bun, activeaz` [i alte ferme, precum o ferm` de produc]ie a laptelui ecologic [i una de cultivare a gråului [i porumbului \n sistem bio. Observånd poten]ialul deosebit al afacerii cu legumicultura \n sistem ecologic, precum [i posibilitatea extinderii \n zon`, cele dou` ferme inten]ioneaz` s` \[i diversifice activitatea [i \n domeniul produc]iei de legume ecologice.

Exemplu

■ Concuren]ii actuali care inten]ioneaz` s` p`r`seasc` pia]a. Motive:

|n zona \n care activeaz` pe pia]` S.C. AGRO ECOLOGIC S.R.L. mai exist` \nc` dou` ferme de produc]ie legumicultur` \n sistem ecologic. Datorit` faptului c` acestea nu au posibilitatea de extindere, nemaiavånd posibilitatea s` achizi]ioneze teren \n zon`, cele dou` ferme \[i reconsider` activitatea [i \n maximum 1 an inten]ioneaz` s` p`r`seasc` pia]a.

Exemplu

Exemplele de mai sus sunt date orientativ pentru zona \n care activeaz` Aten]ie firma dumneavoastr`. De preferat este s` v` referi]i la \ntreaga pia]` a legumelor ecologice din Romånia, \n special la fermele care cultiv` acela[i tip de legume cu dumneavoastr` [i/sau care export` produse bio \n ]`rile \n care exporta]i [i dumneavoastr`.

Bariere la intrare Barierele la intrare sunt acele condi]ii care fac dificil` sau imposibil` intrarea unei firme pe pia]`. Dac` firmele concurente din zona dumneavoastr` au construit bariere de intrare puternice, v` va fi mai greu s` intra]i \n afaceri pe acest domeniu de activitate. Odat` intrat pe pia]` este de datoria dumneavoastr` s` construi]i \n jurul firmei bariere de intrare, care vor ac]iona asem`n`tor zidurilor unei cet`]i – intru[ii vor fi ]inu]i deoparte, alia]ii vor putea s` vi se al`ture. Tabelul urm`tor v` sugereaz` barierele de intrare posibile [i modalitatea de abordare [i analizare a acestora: Intensitatea Tipul barierei Descriere factorului *) Cheltuieli mari de operare 3 Måna de lucru scump` Experien]a necesar` 2 Trebuie cunoscut modul de preg`tire a terenului, perioada de \ns`mån]are, cules, tratarea [i ap`rarea legumelor contra bolilor [i d`un`torilor \n sistem ecologic etc. Problemele tehnice [i tehnologice 3 Utilaje scumpe, greu de \ntre]inut Lipsa furnizorilor [i distribuitorilor 3 Se stabilesc contacte cu diver[i furnizori de materii prime (ex. semin]e, r`sad etc.) [i distribuitori care iau marfa direct pentru export Reglement`ri legislative 4 Intrarea \n Uniunea European` va impune tot mai multe norme cu privire la agricultura ecologic`: certific`ri [i inspec]ii periodice etc. Pia]a saturat` 0 – Nefiind \nc` concuren]` nu se impune un nume de marc` M`rcile \nregistrate 1 pe pia]a produselor bio \n Romånia. Este important numele firmei pentru a fi re]inut u[or \n limbile de circula]ie interna]ional`. *) 0 = niciuna; 1 = sc`zut`; 2 = medie; 3 = mare. GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

235

Planul afacerii

Planificarea de marketing

|n agricultura ecologic` o importan]` deosebit` este acordat` procedurilor de control ce garanteaz` \nregistrarea la un organism de inspec]ie na]ional, cu competen]e \n domeniu, a tuturor exploata]iilor care reclam` agricultura ecologic`. Aceste organisme sunt ele \nsele desemnate de autorit`]ile \ns`rcinate cu verificarea capacit`]ii lor de a conduce sistemul de inspec]ie \ntr-un mod echitabil [i eficient [i se supun reglement`rilor \n vigoare. Inspec]ia se face pe tot parcursul procesului de produc]ie, inclusiv la stocare, prelucrare [i ambalare. Exploata]iile sunt inspectate cel pu]in o dat` pe an [i fac obiectul controalelor prin sondaj. Sanc]iunile prev`zute \n caz de \nc`lcare a reglement`rii sunt retragerea imediat` a dreptului de a face referire la modul de produc]ie ecologic` pentru produsele \n discu]ie, la care se adaug` penalit`]i mai mari \n caz de infrac]iuni mai grave. Agricultorii sunt obliga]i s` ]in` un registru am`nun]it al practicilor lor agricole incluzånd, pentru cresc`tori, obliga]ia de a ]ine registre complete care s` descrie sistemele de gestiune a [eptelului.

Foarte pu]ine dintre barierele de intrare sunt durabile. Nu ofer` protec]ie pe Aten]ie termen lung. Pentru aceasta, trebuie s` previziona]i intervalul de timp \n care noii concuren]i vor reu[i s` str`pung` aceste bariere.

Alte influen]e Pe lång` influen]a industriei [i concuren]ei asupra firmei dumneavoastr`, mai exist` de asemenea [i alte influen]e care pot s` v` afecteze \n mod pozitiv sau negativ afacerea. Pentru fiecare dintre ace[ti factori ar trebui analizate punctele tari, punctele slabe, oportunit`]ile [i amenin]`rile. ■ Mediul economic \n general poate s` v` stimuleze sau s` v` pun` la \ncercare dezvoltarea, \n func]ie de ce perioad` traversa]i: recesiune, stabilitate macroeconomic` sau dezvoltare. ■ Mediul politic v` poate influen]a [i el, deoarece o perioad` de instabilitate a acestuia va genera cel pu]in o perioad` de nesiguran]` legislativ`. ■ Mediul social este important deoarece nivelul de dezvoltare [i civiliza]ie are o influen]` direct` asupra volumului vånz`rilor. ■ Mediul legislativ poate avea o mare influen]` asupra dezvolt`rii afacerii dumneavoastr` deoarece schimb`rile numeroase legislative pot da peste cap cea mai bine construit` planificare de afaceri. Romånia se afl` \ntr-o perioad` de intens` adaptare la normele Uniunii Europene [i din nefericire aceast` adaptare se realizeaz` \n grab`, f`r` o informare prealabil` adecvat` a oamenilor de afaceri \n general, a de]in`torilor de ferme, \n cazul dumneavoastr`. ■ Mediul interna]ional este de asemenea un factor de influen]`, din dou` puncte de vedere: – dac` mediul economic na]ional reac]ioneaz` prompt la modificarea condi]iilor econo mice interna]ionale (ceea ce nu se \ntåmpl` deocamdat` \n Romånia datorit` slabei dezvolt`ri a pie]elor financiare [i a burselor de m`rfuri); – dac` realiza]i exporturi \n ]`rile afectate de schimb`ri negative ale mediului interna]ional. ■ Factorii tehnologici pot avea influen]` asupra dezvolt`rii afacerii. ■ Pia]a imobiliar` este un alt factor de influen]`, deoarece dac`, spre exemplu, terenul nu este proprietatea dumneavoastr` sau a firmei, atunci este posibil ca o cre[tere a chiriilor sau achizi]ia acestuia \n vederea dezvolt`rii s` v` diminueze profiturile. De asemenea, dac` dori]i s` achizi]iona]i terenul, pre]ul acestuia poate varia \n func]ie de zona unde v` ve]i construi ferma, precum [i de situa]ia pie]ei imobiliare din acel moment (declin sau cre[tere). ■ Furnizorii [i distribuitorii sunt de asemenea importan]i, deoarece un num`r mic al acestora v` va face s` fi]i vulnerabil. Dependen]a de un singur furnizor sau distribuitor va pune \n pericol \ntreaga dezvoltare a afacerii, deoarece ve]i fi „la måna lor“, indiferent de profesionalismul acestora \n afaceri. 236

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Planificarea de marketing

Planul afacerii

Analiza SWOT Dup` ce a]i realizat toate aceste analize ale pie]ei, industriei, concuren]ei [i altor influen]e asupra firmei, este timpul s` v` descrie]i firma \n lumina tuturor acestor informa]ii.

Abrevierea „SWOT“ \nseamn` \n englez` „Strengths, Weaknesses, Opportu- Aten]ie nities, Threats“, adic` „Puncte tari, Puncte slabe, Oportunit`]i, Amenin]`ri“. Este o abordare clasic` \n planificare. Punctele tari [i punctele slabe reprezint` factorii interni asupra c`rora ave]i un anumit grad de control [i influen]`. Dimpotriv`, oportunit`]ile [i amenin]`rile reprezint` factori externi, asupra c`rora nu ave]i nici un fel de control. Puncte tari, spre exemplu ar putea fi considerate: – productivitatea \nalt`; – buna gestionare a aprovizion`rii; – amplasarea excelent`; – echipamentele specializate. Puncte slabe, spre exemplu ar putea fi considerate: – dificult`]ile legate de profitabilitatea inexistent` \n primii doi-trei ani; – lichidit`]ile fluxului de numerar \n sc`dere pe primii trei ani; – slaba automatizare; – datoriile etc. Oportunit`]ile pot fi: – pia]a de desfacere \n dezvoltare; – concuren]a slab`; – cheltuieli relativ sc`zute cu materiile prime [i materialele consumabile; – personalul poate fi g`sit mai u[or datorit` muncii ce nu necesit` cuno[tin]e foarte complexe; – subven]ii din partea statului. Amenin]`rile pot fi \n schimb: – concuren]a este acerb`; – aplicarea de noi standarde majoreaz` costurile de produc]ie.

Obiectivele de marketing Obiectivele de marketing trateaz` rela]ia dintre produse [i pie]ele lor, ce produse vrem s` vindem [i pe ce pie]e. Obiectivele trebuie s` fie definibile [i cuantificabile, pentru a avea ]inte realizabile de urm`rit. Trebuie s` fie exprimate ca valoare [i procente de pia]`, termeni vagi precum „cre[terea“, „\mbun`t`]irea“, „maximizarea“ nu ar trebui folosi]i f`r` a fi \nso]i]i de procentul preconizat. Obiectivele de marketing trebuie s` acopere: 1. cifra vånz`rilor pe perioada planific`rii, \n func]ie de produs [i segmentul de pia]`; 2. procentul de pia]` pe perioada planului, \n func]ie de produs [i segmentul de pia]`; 3. profitul brut \n urma vånz`rilor.

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

237

Planul afacerii

Planificarea de marketing

1. Cre[terea vånz`rilor cu 50% anual \n anii 3-5 2. Cre[terea cotei de pia]` \n al doilea an de la 10% la 15% 3. Introducerea unui nou produs pe pia]` [i realizarea de vånz`ri \n valoare de 10% pe an din totalul vånz`rilor, timp de cinci ani.

Exemplu

Strategia de marketing Din punctul de vedere al planific`rii de afaceri, strategia este ansamblul de opera]ii realizate \n vederea atingerii unui obiectiv. Strategia de marketing este ansamblul structurat al activit`]ilor de marketing prin care o firm` urm`re[te s`-[i \ndeplineasc` obiectivele specifice. Este o form` a strategiei unei unit`]i economice, care prive[te activitatea compartimentului de marketing a acesteia. Acest tip de strategie se refer` la evolu]ia activit`]ilor firmei, la comportamentul fa]` de concuren]`, la avantajul concuren]ial, la pozi]ionare [i la stabilirea direc]iilor de dezvoltare a mix-ului de marketing (cei patru P: produse/servicii, pre]uri, plasare [i promovare). Strategia de marketing pentru o ferm` care se ocup` cu legumicultura \n sistem ecologic poate fi: 1. efectuarea cercet`rii de marketing [i a analizei SWOT; 2. definirea obiectivelor de marketing; 3. elaborarea strategiei de evolu]ie a activit`]ii firmei (de cre[tere prin expansiune, cre[tere prin integrare sau restrångere a activit`]ii); 4. elaborarea strategiei concuren]iale (ofensiv` sau defensiv`); 5. elaborarea strategiei privind avantajul concuren]ial (de dominare prin costuri, de diferen]iere sau de focalizare); 6. elaborarea strategiei mix-ului de marketing (privind produsele [i serviciile, pre]ul, plasarea [i promovarea). A[adar, dup` ce au fost stabilite obiectivele de marketing ale firmei (cifra de afaceri urm`rit`, profitul net dorit, cota de pia]` etc.), urmeaz` s` se determine ce trebuie s` fac` firma din punctul de vedere al activit`]ii sale, adic` trebuie definit` strategia de evolu]ie a activit`]ii firmei. Astfel, trebuie stabilit dac` se urm`re[te: – o cre[tere prin expansiune (prin penetrarea pie]elor existente cu produse existente, dezvoltarea unor pie]e noi pentru produsele existente, dezvoltarea de produse noi pentru pie]e existente sau crearea de produse noi destinate unor pie]e noi); – o cre[tere prin integrare (prin absorb]ia furnizorilor, distribuitorilor, clien]ilor sau concuren]ilor); – o restrångere a activit`]ii (prin reorganizarea activit`]ii sau dizolvarea societ`]ii). Sfatul |n primii cinci ani ai unei ferme de legumicultur` ve]i avea o cre[tere prin expan- nostru siune, prin crearea de produse noi destinate unor pie]e noi (sunte]i nou \n acest domeniu de activitate). Dac` sunte]i o firm` existent`, este posibil, spre exemplu, s` descoperi]i c` ar fi un pas bun s` \i cump`ra]i pe aceia care v` ofer` materii prime [i materiale consumabile, pentru a reduce costurile de exploatare. Alege]i tipul potrivit de strategie privind evolu]ia firmei. Odat` stabilit` strategia de evolu]ie a activit`]ii firmei, urmeaz` s` determin`m strategiile concuren]iale (mai ales dup` trecerea primilor cinci ani de activitate ai fermei). Evident, ne vom folosi de rezultatele cercet`rii de marketing pentru a identifica concuren]ii poten]iali [i for]a aces238

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Planificarea de marketing

Planul afacerii

tora, vom utiliza analiza SWOT pentru a vedea dac` trebuie s` atac`m sau s` ne ap`r`m [i, \n func]ie de resurse, ce tip de ofensiv` sau defensiv` urmeaz` s` abord`m: – o atitudine ofensiv` prin agresiune (ataca]i direct concurentul pentru a-l dobor\, prin acapararea principalilor furnizori, distribuitori [i clien]i ai acestuia); – o atitudine ofensiv` prin imitare (erodåndu-i pozi]ia de pia]` a concurentului prin imitarea produselor [i serviciilor acestuia [i oferirea lor la un pre] mai bun, la o calitate mai bun` sau modificarea acestora pentru a fi mai adaptate cerin]elor clien]ilor); – o atitudine ofensiv` de ni[` (oferind ceva specific, ce nu mai ofer` al]ii); – o atitudine defensiv` (mai ales dac` sunte]i \n fa]a altor firme din domeniu [i sunte]i atacat, astfel v` pute]i consolida numele printre furnizori, distribuitori [i clien]i, pute]i stabili parteneriate strategice cu ace[tia). Dup` alegerea unei strategii concuren]iale adecvate este momentul s` alege]i una din strategiile privind avantajul concuren]ial. Adic`, va trebui s` v` decide]i dac` dori]i: – s` domina]i pia]a prin costuri totale (avånd produse [i servicii pentru realizarea firmei cheltui]i mai pu]in decåt al]ii din domeniu) – aceast` strategie este greu de adoptat, deoarece costurile de exploatare \ntr-o ferm` de legumicultur` nu prea pot fi reduse \ntr-o a[a m`sur` \ncåt s` constituie un avantaj; – s` v` diferen]ia]i mai puternic fa]` de concuren]i prin produse [i servicii, o calitate superioar` sau o eficacitate (promptitudine) mai mare \n realizarea produselor [i serviciilor – nici aici nu v` ve]i putea diferen]ia prea mult fa]` de concuren]i, deoarece sunte]i un simplu produc`tor, dac` \ns` ve]i avea [i o fabric` de prelucrarea legumelor [i de conserve, situa]ia se schimb` \n avantajul dumneavoastr`; – s` v` focaliza]i pe activitatea dumneavoastr` [i s` fi]i capabili s` oferi]i cump`r`torilor legume ecologice la o calitate foarte bun` \n mod constant. Aceasta este strategia avantajului concuren]ial cea mai potrivit` pentru o ferm` de legumicultur` \n primii ei [ase ani. Abia dup` toate acestea pute]i defini strategia mix-ului de marketing. Factorii ce formeaz` mix-ul de marketing sunt: produsele, pre]urile, plasarea (distribu]ia) [i promovarea. |n stabilirea strategiei privind produsele \nseamn` c` trebuie s` decidem asupra unor elemente precum: – gama (portofoliul) produselor [i serviciilor (cåte produse [i servicii ve]i oferi); – calitatea urm`rit`; – caracteristicile fizice (dimensiunea, \nf`]i[area); – limitele admisibile ale abaterilor. Pentru a stabili strategia privind pre]urile trebuie s` decidem \n linii mari asupra unor elemente precum: – politica privind pre]urile de baz` (mai mari sau mai mici comparativ cu cele practicate); – politica de pre]uri pentru valoarea total` a achizi]iilor (cu cåt sunt achizi]ionate mai multe kilograme, cu atåt pre]ul poate fi mai sc`zut); – politica de pre]uri pentru momentul [i cuantumul achit`rii facturilor (dac` plata se efectueaz` mai repede, pute]i oferi reduceri); – politica de pre]uri \n func]ie de pozi]ia geografic` a clien]ilor (dac` sunt mai \ndep`rta]i, le pute]i oferi transportul gratuit sau pre]ul mai mic la transport); – politica de pre]uri \n func]ie de vechimea clien]ilor (clien]ii vechi pot fi trata]i preferen]ial pentru a nu-i pierde); – posibilit`]ile de creditare (dac` exist` un volum mare de achizi]ii, pute]i oferi plata \n rate sau amånat` cu 30-60 de zile); – modalit`]ile de plat` (numerar sau virament). GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

239

Planul afacerii

Planificarea produc]iei [i a opera]iunilor

Stabilirea strategiei privind plasarea pentru o ferm` de legumicultur` presupune \n principal definirea logisticii mi[c`rii produselor [i serviciilor (modalit`]ile de livrare, ritmicitatea livr`rii, condi]iile de livrare etc.), a locurilor de achizi]ionare (la poarta fermei sau \n centre specializate, magazine proprii, pe internet etc.). Identificarea strategiei privind promovarea de marketing \nseamn` s` determina]i \n linii mari: – activit`]ile de publicitate (asisten]a de specialitate utilizat`, elementele de reprezentare a imaginii firmei, tipurile de publicitate utilizate, mediile de transmitere a mesajelor publicitare, obiectele promo]ionale utilizate, tehnicile de merchandising, metodele de contactare a clien]ilor); – activit`]ile de rela]ii publice (tipurile de campanii de rela]ii publice utilizate, mediile de transmitere a mesajelor de rela]ii publice, instrumentele de transmitere a mesajelor de rela]ii publice); – for]a vånz`rilor (tipul de for]` de vånz`ri utilizat`, comisioanele pl`tite personalului din vånz`ri etc.). |n leg`tur` cu pre]urile produselor ecologice putem preciza urm`toarele aspecte: – \n majoritatea cazurilor, pre]urile produselor ecologice sunt mai mari decåt pre]urile produselor ob]inute prin metode clasice, industriale. Chiar [i \n aceste condi]ii, produsele au o pia]` asigurat` datorit` faptului c` exist` grupe de consumatori dispu[i s` pl`teasc` aceste pre]uri mai mari; – \n unele cazuri, utilizarea pe scar` larg` a unor produse sau subproduse ob]inute de c`tre fer mieri \n propriile exploata]ii, contribuie la formarea unor pre]uri avantajoase pentru cump`r`tori. Chiar dac` la prima vedere pre]ul unui produs ecologic este mai mare decåt al unui produs similar obi[nuit, cheltuiala respectiv` poate fi abordat` [i ca o investi]ie \n s`n`tatea omului [i a mediului ambiant.

PLANIFICAREA PRODUC}IEI {I A OPERA}IUNILOR Produc]ia reprezint` totalitatea produselor [i serviciilor ob]inute \n procesul muncii \ntr-o perioad` de timp determinat` [i \ntr-un anumit sector de produc]ie sau de servicii. Procesul de produc]ie [i prestare de servicii este format din totalitatea activit`]ilor legate de realizarea direct` de produse [i servicii. Opera]iunile sunt acele activit`]i din cadrul firmei care ajut` la func]ionarea acesteia [i pentru eficientizarea realiz`rii procesului de produc]ie [i prestare de servicii. Managementul opera]ional este responsabil \n principal cu designul [i func]ionarea sistemelor de produc]ie, controlul calit`]ii, aprovizionare, depo zitare, controlul stocurilor, transport [i distribu]ie.

Obiectivele de produc]ie [i opera]iuni Obiectivul managementului produc]iei [i opera]iunilor este eficientizarea conversiei intr`rilor (resurse) \n ie[iri (produse [i servicii) pentru satisfacerea necesit`]ilor clien]ilor. Accentul trebuie s` se pun` pe reducerea costurilor de exploatare [i cre[terea continu` a eficien]ei muncii. Pentru definirea obiectivelor de produc]ie [i opera]iuni este necesar s` se stabileasc` o redu cere procentual` a costurilor de exploatare [i o cre[tere procentual` a eficien]ei muncii. Acest lucru este mai dificil de realizat pentru firmele nou-\nfiin]ate, de aceea se poate folosi [i marja profitului de exploatare previzionat`, ca baz` de cuantificare a obiectivelor. 240

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Planificarea produc]iei [i a opera]iunilor

Planul afacerii

Costurile de exploatare sunt formate din toate costurile implicate \n activitatea de produc]ie sau de prest`ri de servicii [i cuprind \n principal: cheltuielile privind m`rfurile, cheltuieli cu materiile prime, cheltuieli cu materialele consumabile, cheltuieli din afar` (cu energia [i apa), cheltuieli cu lucr`rile [i serviciile executate de ter]i, cheltuieli cu impozite, taxe [i v`rs`minte asimilate, cheltuieli cu remunera]iile personalului, cheltuieli privind asigur`rile [i protec]ia social`, cheltuieli cu amortiz`rile [i provizioanele etc. Marja profitului de exploatare reflect` procentajul reprezentat de profitul acti vit`]ii de exploatare din volumul total al vånz`rilor [i este calculat` dup` formula: (profitul din exploatare/cifra de afaceri) x 100. Detalii privind costurile de exploatare [i marja profitului de exploatare se g`sesc \n cadrul capitolului privind planificarea financiar-contabil`. Obiectivele de produc]ie [i opera]iuni sunt \n strång` leg`tur` cu obiectivele de afaceri.

Pentru o ferm` de legumicultur` \n sistem ecologic, obiectivul de produc]ie [i opera]iuni principal poate fi men]inerea marjei profitului de exploatare \n jurul unui procent de 17% \n fiecare an pentru urm`torii 3 ani [i cre[terea acestuia la peste 50% \ncepånd cu anul N+3.

Exemplu

Strategia de produc]ie [i opera]iuni Pentru a se atinge obiectivele de produc]ie [i opera]iuni trebuie detaliat modul cum vor fi realizate procentele men]ionate, pe capitole de cheltuieli sau modalit`]i de eficientizare a muncii.

Amplasamentul poate fi folosit pentru a se m`ri capacitatea de produc]ie sau spa]iile de depozitare pot fi optimizate (\mbun`t`]ite) pentru a se reduce costurile de \ntre]inere (mai ales \n zonele unde diferen]ele de temperatur` de la un anotimp la altul sunt considerabile). Eventual dac` terenul sau spa]iul este \nchiriat se poate decide achizi]ionarea acestuia (pentru a elimina cheltuiala cu chiria).

Exemplu

Procesul de produc]ie poate fi modificat, spre exemplu, pentru a se reduce costurile de produc]ie (vezi tabelul privind cheltuielile de exploatare din cadrul planific`rii financiar-contabile) sau num`rul rebuturilor, productivitatea poate fi crescut`, capacitatea de produc]ie m`rit`. De asemenea, se mai poate urm`ri controlul calit`]ii s` fie realizat \n parametri mai stric]i. Strategia poate avea leg`tur` [i cu logistica. Astfel, mijloacele fixe folosite pot m`ri costurile de exploatare prin necesarul de repara]ii [i \ntre]inere. Achizi]ionarea unor utilaje sau echipamente care s` necesite mai pu]ine cheltuieli cu repara]iile [i \ntre]inerea [i pentru care s` se g`seasc` piese de schimb mai ieftine [i mai la \ndemån` poate face parte din strategia de produc]ie [i opera]iuni. Cheltuielile privind stocurile de materii prime [i materiale consumabile principale (semin]e etc.) pot fi optimizate, deoarece un nivel prea mic al acestora pune \n pericol volumul produc]iei, iar un nivel prea mare al lor blocheaz` \n mod inutil lichidit`]i (bani numerar) care ar putea fi folosite \n alte scopuri, profitabil. Tot din punct de vedere logistic, aprovizionarea poate fi regåndit` dac` furnizorii sunt prea costisitori sau prea neserio[i. La fel, aspectele legate de onorarea comenzilor [i de distribu]ie fizic` existent` pot fi optimizate (modul cum realiza]i transportul \ntre ferma dumneavoastr` [i locul unde s-a convenit a fi transportate produsele este bine s` fie cåt mai adecvat acestui tip de transport, dar [i s` fie ieftin, ar fi bine s` reu[i]i s` \l convinge]i pe cump`r`tor s` se ocupe el \nsu[i de transport). Aceast` strategie trebuie s` fie detaliat` \n cadrul planific`rii produc]iei [i a opera]iunilor [i \n cele ce urmeaz` v` vom prezenta subiectele care ar trebui abordate. GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

241

Planul afacerii

Planificarea produc]iei [i a opera]iunilor

Amplasamentele, terenurile, mijloacele fixe [i obiectele de inventar Amplasamentele Amplasamentul este locul pe care este a[ezat` o construc]ie sau o instala]ie a unui dispozitiv. |n afaceri se spune c` exist` trei factori cruciali pentru succesul firmei: amplasamentul, amplasamentul [i amplasamentul. Nu suntem \n total de acord cu aceast` afirma]ie, \ns` este vital c`, pentru a se bucura de produsele [i serviciile dumneavoastr`, clientul trebuie s` aib` un acces cåt mai facil la acestea. Acest punct poate fi tratat dup` cum urmeaz`: a) Amplasamentele principale – Adresa amplasamentului: – Suprafa]a: – Drepturi de proprietate: – Descrierea destina]iei: – Parcarea/Transportul: – Posibilit`]ile de expediere (\nc`rcare): – Posibilit`]ile de depozitare: – Altele: b) Spa]iile destinate produc]iei sau prest`rii de servicii – Adresa: – Suprafa]a: – Drepturi de proprietate: – Detalii privind utilit`]ile: Apa curent`: (existent`/neexistent`; eventual detalieri) Canalizare: (existent`/neexistent`; eventual detalieri) Gaz metan: (existent/neexistent; eventual detalieri) Energie electric`: (existent`/neexistent`; eventual detalieri) Energie termic`: (existent`/neexistent`; eventual detalieri) Telefonie digital`: (existent`/neexistent`; eventual detalieri) Spa]ii de depozitare: (existente/neexistente; eventual detalieri) Facilit`]i pentru \nc`rcare: (existente/neexistente; eventual detalieri) Toalete: (existente/neexistente; eventual detalieri) C`i de acces (aerian, terestru, feroviar): (existente/neexistente; eventual detalieri) – Modalit`]i de dezvoltare a spa]iilor pentru a face fa]` cre[terii cererii: (diferen]a \ntre suprafa]a total` a amplasamentului [i cea a spa]iilor destinate produc]iei; eventual detalieri) c) Chiriile (\n cazul \n care terenul sau cl`dirile sunt \nchiriate) – Chirie/Condi]ii: – Restric]ii: – Concesiuni: d) |mbun`t`]irile (\n cazul \n care sunt necesare \mbun`t`]iri) – Existente: – Viitoare: – Suma acoperit` de chiria[: – Suma acoperit` de proprietar: 242

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Planificarea produc]iei [i a opera]iunilor

Planul afacerii

Terenuri, mijloace fixe [i obiecte de inventar Din punct de vedere contabil, terenurile [i mijloacele fixe formeaz` imobiliz`rile corporale (palpabile). Potrivit legisla]iei din Romånia, sunt considerate mijloace fixe „obiectul singular sau complexul de obiecte ce se utilizeaz` ca atare [i \ndepline[te cumulativ urm`toarele condi]ii: are o valoare mai mare decåt limita stabilit` de lege [i o durat` normal` de utilizare mai mare de un an“. Mijloacele fixe sunt bunuri materiale de folosin]` \ndelungat` (cl`diri, construc]ii speciale, ma[ini, utilaje [i instala]ii de lucru, aparate [i instala]ii de m`surare, control [i reglare, mijloace de transport, animale [i planta]ii, unelte, dispozitive, instrumente, mobilier [i aparatur` birotic` etc.). Pentru realizarea planului de afaceri, acest punct trebuie s` analizeze separat mijloacele fixe existente de cele viitoare, pe care le ve]i achizi]iona. Valoarea [i data achizi]iei vor fi utilizate pentru stabilirea investi]iei [i a amortiz`rii, care vor influen]a contul previziunile financiare. |n cazul \n care ve]i recurge la \mprumut bancar, cu cåt valoarea terenurilor [i mijloacelor fixe de achizi]ionat va fi mai mare, cu atåt va fi necesar` o cifr` de afaceri (veniturile firmei) mai mare pentru a acoperi rata dobånzii [i rata creditului. Acela[i lucru este valabil [i atunci cånd previziona]i investi]ii periodice, nu doar cele necesare pentru demarare.

Dac` dori]i s` cump`ra]i \n anul N+1 de planificare un utilaj de o anumit` valoare, cifra de afaceri necesar` trebuie s` genereze un profit care s` v` ofere la acel moment necesarul de lichidit`]i financiare \n firm` pentru a realiza achizi]ionarea.

Exemplu

Obiectele de inventar sunt bunuri cu o valoare mai mic` decåt limita prev`zut` de lege pentru a fi considerat` mijloc fix, indiferent de durata lui de serviciu sau cu o durat` mai mic` de un an, indiferent de valoarea sa, precum [i bunurile asimilate acestuia.

|n cazul dumneavoastr`, pentru ferma de legumicultur`, obiectele de inventar sunt greblele [i alte instrumente de gr`din`rit.

Exemplu

Pute]i folosi urm`toarele tabele pentru planificarea achizi]ion`rii terenurilor [i mijloacelor fixe necesare: a) Terenuri: Nr. Adresa ord.

Existent/ Forma Categoria Num`r Zona de Data Valoare Valoare de Suprafa]a de de achizi]iei lei cadastru amplasare euro achizi]ionat proprietate folosin]`

TOTAL:

– Zona de amplasare (intravilan/extravilan): – Forma de proprietate (public/privat): – Categoria de folosin]` [arabil, forestier (p`duri, r`chit`rii, culturi de arbu[ti), p`[une, fåne]e, planta]ii viticole (vii), pomicole (livezi), bazine piscicole]: GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

243

Planul afacerii

244

b) Mijloace fixe [i obiecte de inventar

Planificarea produc]iei [i a opera]iunilor

GHID PRACTIC â&#x20AC;&#x201C; Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Planificarea produc]iei [i a opera]iunilor

Planul afacerii

Produc]ia [i serviciile Procesele de produc]ie Procesul de produc]ie reprezint` ansamblul opera]iunilor care vizeaz` activit`]i economice organizate social ce const` \n ob]inerea de bunuri materiale [i de servicii destinate satisfacerii directe sau indirecte a trebuin]elor clien]ilor, prin transformarea resurselor existente (materii prime, for]` de munc` etc.), pentru ob]inerea unui venit. Pentru c` dosarul de fa]` cuprinde o detaliere foarte mare a acestui proces [i deoarece op]iunile pe care le pute]i avea sunt diverse nu vom repeta cele scrise \n capitolul 1. Totu[i cåteva explica]ii se impun. Aceast` parte nu este necesar s` fie extrem de detaliat` dac` planul de afaceri este destinat s` conving` un finan]ator s` acorde un credit firmei dumneavoastr`. Dac` \ns` este destinat uzului intern, este bine s` descrie]i \n am`nunt procesul concret de produc]ie, pentru a vedea cum pute]i s` le \mbun`t`]i]i (etapele procesului pot fi scurtate, produc]ie mai mare, vånz`ri mai multe \ntr-un timp mai scurt etc.). Dup` ce a]i realizat descrierea etapelor procesului de produc]ie este bine s` face]i o analiz` SWOT a acestui proces, adic` s` prezenta]i punctele tari, punctele slabe, oportunit`]ile [i amenin]`rile acestuia. Consider`m c` printre punctele tari ale procesului de produc]ie \ntr-o ferm` de legumicultur` ecologic` se afl` [i faptul c` \ntre]inerea este 100% natural`. Dac` utiliza]i r`saduri pentru a proteja plantele \n fazele de dezvoltare incipient` sau dac` v` ve]i construi sere pentru protejarea culturilor, atunci [i aceste elemente vor fi considerate puncte tari deoarece ajunge]i s` controla]i tot mai mult mediu de dezvoltare al plantelor legumicole. Unul dintre punctele slabe ale procesului de produc]ie este faptul c` lipsa tratamentelor chimice normale poate duce la produc]ii mai sc`zute [i destul de inestetice. Vulnerabilitatea culturilor \n fa]a naturii este o problem` major` cu care se confrunt` legumicultura \n sistem ecologic, [i ideal este realizarea acesteia \n sere pentru a controla cåt mai mult mediul de dezvoltare al plantelor. Un alt punct slab este produc]ia inerent mai sc`zut` la hectar, deoarece semin]ele nu sunt tratate pentru a genera culturi masive. Printre punctele slabe mai poate fi men]ionat [i faptul c` ve]i avea cheltuieli mai mari de exploatare (produc]ie) deoarece \n primii trei ani, spre exemplu, semin]ele achizi]ionate vor trebui s` fie certificate bio [i \ngr`[`mintele vor trebui la fel s` fie bio. Ideal ar fi s` v` asocia]i cu al]i fermieri din apropiere [i s` schimba]i \ntre dumneavoastr` produse bio (lucern` contra gunoi de grajd, spre exemplu). Una dintre oportunit`]ile procesului de produc]ie poate fi, spre exemplu, faptul c` odat` ve]i fi certificat ecologic, pute]i produce singur semin]ele de care ve]i avea nevoie [i ve]i sc`dea costul ridicat al achizi]ion`rii acestora. O alt` oportunitate este c` nu ave]i nevoie de for]` calificat` de munc`. Amenin]`rile asupra procesului de produc]ie pot fi legate de lipsa de lichidit`]i pentru a finan]a primii ani de activitate care s` v` \mpiedice s` cultiva]i suprafe]e mai mari care s` v` aduc` profituri mai consistente necesare dezvolt`rii sau de gre[elile de management al culturilor ecologice. O alt` amenin]are sunt factorii naturali care pot afecta mai puternic culturile ecologice decåt cele normale. Analiza SWOT prezentat` exemplificativ aici trebuie completat` \n func]ie de cazul concret al fermei dumneavoastr`. Iat` punctual care ar trebui s` fie structura acestei sec]iuni [i ordinea de abordare a subiectelor: GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

245

Planul afacerii

Planificarea produc]iei [i a opera]iunilor

Etapele procesului de produc]ie 1 2 etc. Punctele tari ale procesului de produc]ie

Punctele slabe ale procesului de produc]ie

Oportunit`]ile

Amenin]`rile

1 2 etc. 1 2 etc.

Evolu]ia produc]iei de legume \n sistem ecologic, a pre]urilor orientative practicate la vånzare [i a veniturilor poten]ial realizabile Pentru a \n]elege dinamica procesului de produc]ie, a productivit`]ii [i capacit`]ii de produc]ie, [i leg`turile acestei dinamici cu planificarea financiar-contabil`, v` oferim tabelele detaliate privind evolu]ia detaliat` la nivel lunar pentru primii doi ani [i anual pentru urm`torii [ase ani, a produc]iei de legume \n sistem ecologic, a pre]urilor orientative practicate la vånzare [i a veniturilor poten]ial realizabile. Cifrele prezentate sunt estimative, \n func]ie de parametrii medii explica]i \n capitolul 1 al lucr`rii. Calculele nu au preten]ia de a dezv`lui cu exactitate evolu]ia unei ferme care se ocup` cu cre[terea legumelor \n sistem ecologic, ci doar \ncearc` s` stabileasc` traiectoria de evolu]ie. Este mai mult ca sigur c` ve]i percepe pierderi \n recolt` \n trecerea la producerea ecologic`. Exist` o perioad` \ntre eliminarea investi]iilor sintetice [i normalizarea suficient` a activit`]ii ecologice (ex.: cre[terea num`rului insectelor folositoare, fixarea azotului atmosferic de c`tre legume) \n care problema fertilit`]ii este tipic`. Gradul de pierderi a recoltei variaz` [i depinde de anumi]i factori ca: atributele ecologice ale fermei, experien]a fermierilor [i gradul de utilizare a investi]iilor sintetice pån` la trecerea la producerea ecologic`. |n regiunile unde fertilitatea solurilor este sc`zut` [i procesele ecologice au fost serios deteriorate, pot trece ani pån` la readucerea ecosistemului la nivelul cånd producerea ecologic` este posibil`. |n aceste cazuri pot fi implementate alte metode de utilizare judicioas` a investi]iilor sintetice. O alt` strategie de trecere a perioadei de tranzi]ie este cea de transformare par]ial` a fermei la producerea ecologic`. Toate produsele utilizate \n fermele ecologice trebuie avizate la inspectorii autoriza]i care certific` activitatea fermei.

246

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Planificarea produc]iei [i a opera]iunilor

GHID PRACTIC â&#x20AC;&#x201C; Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

a) Evolu]ia produc]ei de legume \n sistem ecologic, a pre]urilor orientative la vĂĽnzare [i a veniturilor realizabile: anul N, RON

Planul afacerii

247

Planul afacerii

248

Planificarea produc]iei [i a opera]iunilor

GHID PRACTIC â&#x20AC;&#x201C; Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Planificarea produc]iei [i a opera]iunilor

GHID PRACTIC â&#x20AC;&#x201C; Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Planul afacerii

249

Planul afacerii

250

b) Evolu]ia produc]iei de legume \n sistem ecologic, a pre]urilor orientative la vĂĽnzare [i a veniturilor realizabile: anul N+1, RON

Planificarea produc]iei [i a opera]iunilor

GHID PRACTIC â&#x20AC;&#x201C; Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Planificarea produc]iei [i a opera]iunilor

GHID PRACTIC â&#x20AC;&#x201C; Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Planul afacerii

251

Planul afacerii

252

Planificarea produc]iei [i a opera]iunilor

GHID PRACTIC â&#x20AC;&#x201C; Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Planificarea produc]iei [i a opera]iunilor

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

c) Evolu]ia produc]iei de legume \n sistem ecologic, a pre]urilor orientative la vånzare [i a veniturilor realizabile: anul N – N+5, RON

Planul afacerii

253

Planul afacerii

254

Planificarea produc]iei [i a opera]iunilor

GHID PRACTIC â&#x20AC;&#x201C; Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Planificarea produc]iei [i a opera]iunilor

GHID PRACTIC â&#x20AC;&#x201C; Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Planul afacerii

255

Planul afacerii

Planificarea produc]iei [i a opera]iunilor

Productivitatea Productivitatea m`soar` cantitatea de munc` [i de timp necesar` pentru a realiza produsul sau serviciul [i poate avea o influen]` important` asupra marjei de profit a firmei. Capacitatea de produc]ie reprezint` produc]ia maxim` pe care o poate ob]ine o unitate economic` \ntr-o perioad` de timp dat`, \n condi]ii normale de produc]ie. Conform tabelelor privind evolu]ia fermei de legume \n sistem ecologic, ferma este bine s` cultive \nc` de la \nceput o suprafa]` mai mare (noi am sugerat un minim de [ase hectare) deoarece astfel se pot realiza profituri mai consistente care s` v` permit` o dezvoltare \n fiecare an. Este bine s` v` gåndi]i s` cre[te]i aceast` suprafa]` pentru a m`ri produc]ia, s` introduce]i culturile \n sere pentru a controla mediul de dezvoltare a plantelor sau dac` nu a]i folosit r`saduri s` investi]i \n acest tip de cre[tere deoarece protejeaz` planta \n perioada cea mai timpurie de dezvoltare. Iat` ordinea de prezentare a informa]iilor \n cadrul acestei sec]iuni: – Num`rul de minute, ore, zile, s`pt`måni [i muncitori necesar pentru fiecare produs [i/sau serviciu: ■ Num`rul de unit`]i produse de un muncitor \ntr-un minut/or`/zi/s`pt`mån`/lun`/an: ■ Nivelul cre[terii productivit`]ii muncii pe parcursul anului trecut: ■ Limit`rile productivit`]ii: ■ Metode ce pot conduce la reducerea normei de timp f`r` a pierde din calitate: ■ Alte metode de \mbun`t`]ire a productivit`]ii: ■ Modalit`]i de sporire a capacit`]ii de produc]ie:

Controlul calit`]ii |n cadrul acestui punct trebuie analizate toate aspectele legate de controlul calit`]ii produselor [i serviciilor oferite. Iat` cåteva dintre subiectele pe care va trebui s` le trata]i: ■ responsabilul cu controlul calit`]ii; ■ activit`]ile \ntreprinse pentru controlul produselor [i/sau serviciilor finite; ■ activit`]ile \ntreprinse pentru asigurarea calit`]ii \n cadrul procesului; ■ modul de testare a calit`]ii produselor [i/sau serviciilor; ■ modul de motivare a angaja]ilor \n scopul asigur`rii calit`]ii; ■ modul de solicitare a p`rerii clien]ilor. Sfatul Responsabilul cu controlul calit`]ii ar trebui s` fie o persoan` care cunoa[te nostru toate detaliile tehnice ale procesului de produc]ie. Orice alegere a]i face, \n general controlul calit`]ii se realizeaz` de c`tre superiori sau de c`tre departamente speciale. |n faza de \nceput nu se va pune problema unei ierarhiz`ri complexe a structurii firmei. Controlul calit`]ii se poate realiza prin verific`ri periodice (sondaje ale procesului de produc]ie, testare ocazional`, prin e[antionare). Angaja]ii pot fi motiva]i prin realizarea unei scheme de recompense [i sanc]iuni, care vor fi detaliate \n capitolul privind planificarea resurselor umane. Sfatul nostru Nu uita]i c` p`rerea clien]ilor este important` \n evaluarea eficien]ei controlului calit`]ii. Solicitarea p`rerii clien]ilor se poate efectua telefonic sau prin alte mijloace de comunicare, dup` preluarea comenzii. 256

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Planificarea produc]iei [i a opera]iunilor

Planul afacerii

Impactul asupra mediului Este posibil ca mediul \nconjur`tor s` fie afectat de activitatea pe care o desf`[ura]i? Dac` da, atunci va trebui s` respecta]i normele de mediu, ceea ce implic` ni[te costuri suplimentare. }elul explicit al agriculturii ecologice este de adåncire a durabilit`]ii. {i totu[i pot avea loc influen]e negative, agricultura ecologic` nefiind o metod` exclusiv` pentru o agricultur` durabil`. Metodele de protec]ie [i conservare a solului [i apei utilizate \n agricultura durabil` ce combat eroziunea, salinizarea [i alte forme de degradare sunt evident existente \n agricultura ecologic`. Utilizarea rota]iei culturilor, mulcirii [i altor metode amelioreaz` microstructura solurilor [i \ncurajeaz` dezvoltarea microorganismelor. Sem`narea mixt` asigur` o acoperire continu` a solului, astfel p`måntul este protejat de influen]a eroziv` a ploii, våntului [i soarelui. Terasarea pentru conservarea umezelii [i a solurilor este folosit` \n condi]ii potrivite, aten]ia particular` fiind atras` la regiunile irigate [i mai concret la managementul acvatic utilizat la fermele specificate. Corect organizat, agricultura ecologic` reduce sau chiar elimin` poluarea apei [i contribuie la conservarea apei [i a solurilor pe teritoriul fermei (uneori \ns` utilizarea incorect` a b`legarului poate polua serios apa). Un num`r mic de ]`ri oblig` [i ajut` fermierii s` foloseasc` tehnicile ecologice ca solu]ie contra polu`rii apelor (ex.: Germania [i Fran]a). Fixarea ecologic` a azotului este o metod` puternic`, dar ea necesit` utilizarea \ngr`[`mintelor minerale [i \n special al fosfatelor. Majoritatea programelor de certificare interzic utilizarea \ngr`[`mintelor minerale ca supliment necesar b`legarului natural produs la ferm`. Pot fi folosite \ngr`[`mintele naturale [i organice din afara fermei cum ar fi: fosfatele calcaroase, bioxidul de calciu, excrementele naturale, var nestins etc. |n timp ce majoritatea programelor de certificare interzic utilizarea apelor reziduale, reziduurilor [i a n`molului, ele sunt \nc` folosite \n unele localit`]i. S-a constatat c` n`molul poate con]ine multe elemente contaminante printre care [i metale grele care au un efect cumulativ [i de deteriorare a solului, \n timp ce reziduurile con]in patogeni umani [i trebuie atent compostate \naintea utiliz`rii. Rota]ia culturilor contribuie la diversificarea culturilor utilizate, cre[terea productivit`]ii lor [i conservarea resurselor genetice ale plantelor.

Logistica Logistica face parte din managementul opera]iunilor [i este definit` ca fiind procesul de planificare, implementare [i control al fluxului eficient [i efectiv al bunurilor, serviciilor [i informa]iilor legate de acestea, de la punctul de origine la punctul de destina]ie, \n scopul satisfacerii cerin]elor clien]ilor.

Achizi]iile Achizi]iile (aprovizionarea) este una din laturile vitale ale activit`]ii comerciale [i reprezint` asigurarea cu materii prime, m`rfuri [i servicii necesare desf`[ur`rii \n condi]ii optime a procesului de produc]ie, provenite de la firmele care le comercializeaz` (furnizori). Iat` cum ar trebui abordat` acest` parte: ■ Persoanele cu putere de decizie \n aprovizionare: ■ Materiile prime/materialele cheie necesare: ■ Cheltuielile medii asociate acestor bunuri: GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

257

Planul afacerii

Planificarea produc]iei [i a opera]iunilor

Furnizorii: Materia prim` [i materialele consumabile

Denumirea furnizorului (inclusiv adresa)

Ponderea (%) *)

Periodicitatea

*) ponderea furnizorului \n aprovizionarea cu materia prim` respectiv` ■ Furnizorii alternativi: ■ Dependen]a de unul sau doi dintre furnizori \n ceea ce prive[te materiile prime: ■ Seriozitatea furnizorilor: ■ Capacitatea furnizorilor de a satisface o comand` foarte urgent` \ntr-un timp foarte scurt: ■ Cheltuielile suplimentare pentru satisfacerea comenzilor urgente: ■ Condi]iile de creditare a furnizorilor: ■ Factorii-cheie \n alegerea furnizorului/furnizorilor existen]i: ■ Alte elemente privind aprovizionarea:

Sfatul nostru |ncerca]i s` nu depinde]i de un singur furnizor. |ncerca]i s` nu lua]i o hot`råre \n privin]a furnizorilor doar pe baza pre]ului pe care \l practic` ace[tia, ci privi]i lucrurile [i prin prisma timpului de livrare, a calit`]ii etc. Alege]i acei furnizori cu care pute]i comunica foarte bine [i asigura]i-v` c` ace[tia v` \n]eleg condi]iile [i pot s` asigure produse/servicii la standardele cerute de dumneavoastr`.

|n cele ce urmeaz` v` prezent`m exemplificativ modul de calcul al cheltuielilor privind semin]ele [i materialele de plantat:

258

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Acest exemplu de calcul al cheltuielilor privind achizi]ionarea de semin]e este realizat pe baza asolamentului propus de [ase hectare pe suprafa]a c`ruia se rotesc anual [ase culturi diferite. Exemplul de asolament \n pute]i studia \n capitolul 1 acestei lucr`rii la pag. 01-016. Cheltuielile sunt calculate conform pre]urilor pentru semin]e oferite de ferma Sta]iunea de Cercetare [i Dezvoltare pentru Legumicultur` Bac`u.

Planificarea produc]iei [i a opera]iunilor

GHID PRACTIC â&#x20AC;&#x201C; Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cheltuieli privind semin]ele [i materialele de plantat (exemplificativ, RON f`r` TVA)

Planul afacerii

259

Planul afacerii

Planificarea produc]iei [i a opera]iunilor

Stocarea [i depozitarea Stocurile sunt cantitatea de bunuri materiale aflate \n depozitul unei firme, \ntreprinderi, \ntr-un magazin etc. destinat` aliment`rii continue a produc]iei de bunuri sau desfacerii de m`rfuri.

Un nivel ridicat al stocurilor \nseamn` nu doar spa]iu ocupat, ci [i bani pierdu]i Aten]ie sau bloca]i. Un nivel prea sc`zut poate duce \n principal la probleme de produc]ie. O mare problem` a firmelor romåne[ti este tocmai proasta gestionare a stocurilor. Iat` de ce credem c`, de[i un finan]ator nu va fi extrem de interesat de acest subiect, pentru uzul intern este vital s` detalia]i modul \n care ve]i acoperi necesarul de stocuri privind semin]ele etc., pentru a nu pune \n pericol produc]ia previzionat`, dar [i pentru a nu bloca inutil resurse financiare care altfel le-a]i putea folosi mai eficient \n alte scopuri. Este aproape sigur c` la \nceputul activit`]ii nu ve]i putea previziona cu acurate]e nivelul optim al stocurilor. Totu[i periodic ve]i verifica planul de afaceri [i ve]i confrunta aceste previziuni cu realitatea, identificånd sursa generatoare de diferen]e. Aceasta se poate afla \n interiorul planului sau \n activitatea firmei. Sfatul nostru Ideal ar fi s` ave]i contracte cu diverse firme care s` v` preia \ntreaga marf` \n momentul culegerii legumelor, astfel \ncåt durata de stocare s` fie redus` la maximum. Ave]i grij` [i \n ceea ce prive[te spa]iile de depozitare. Spa]iile de depozitare trebuie s` respecte cåteva standarde de umiditate comunicate de c`tre furnizor.

Iat` care ar trebui s` fie ordinea de abordare a subiectelor legate de gestionarea stocurilor: ■ Nivelul minim al stocurilor ce trebuie men]inut \n permanen]`: ■ Responsabilul pentru controlul stocurilor: ■ Intervalul de timp necesar pentru expedierea materialelor comandate:

– Minim: – Mediu: – Maxim: ■ Intervalul de timp necesar pentru a aduce materialele de la furnizori: – Minim: – Mediu: – Maxim: ■ Tipul de sistem informa]ional pentru managementul stocurilor utilizat sau avut \n vedere: ■ Ac]iunile \ntreprinse pentru reducerea furturilor: ■ Alte ac]iuni destinate controlului stocurilor: ■ Aspecte legate de depozitare:

|ntre]inerea (mentenan]a) |ntre]inerea este un aspect important prin aceea c` men]ine activitatea firmei la parametri normali. Periodic trebuie efectuate verific`ri de rutin` [i acolo unde este necesar repararea sau \ntre]inerea instala]iilor, utilajelor etc. 260

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Planificarea produc]iei [i a opera]iunilor

Planul afacerii

Iat` care ar fi aspectele asupra c`rora va trebui s` v` concentra]i: ■ |ntre]inerea terenului [i structurilor (extindere, modificare, repara]ii): ■ |ntre]inerea echipamentelor (instalare, repozi]ionare, reparare): ■ |ntre]inerea administrativ` cotidian` (repozi]ionarea, modificarea, asigurarea, repararea activit`]ilor administrative [i de birou): ■ |ntre]inerea utilit`]ilor (asigurare, gestionare, reparare): – Energia electric` – Lumina – Gazul – Apa – Poluarea – Canalizarea – De[eurile [i gunoiul – Activit`]i de gospod`rie zilnic` ■ Asigurarea securit`]ii la locul de munc`: – Procedurile folosite pentru \mbun`t`]irea securit`]ii la locul de munc` – Programul de lucru folosit pentru \ncurajarea muncitorilor s` respecte protec]ia muncii

Distribu]ia Distribuitorii sunt persoane fizice sau juridice care \mpart produsele sau serviciile unei alte persoane fizice sau juridice \n mai multe locuri sau mai multor clien]i. Distribu]ia poate fi direct` (spre exemplu, prin magazine proprii ori direct din ferm`) sau indirect` (prin intermediari). Distribu]ia mai poate fi exclusiv`, atunci cånd produsele [i serviciile firmei dumneavoastr` (toate sau numai unele) sunt distribuite prin intermediul unui singur distribuitor. La \nceput, distribu]ia legumelor dumneavoastr` se va efectua direct din ferm`. Dar pe m`sur` ce v` extinde]i [i nu ve]i mai depinde de 1-2 cump`r`tori contractuali, ve]i putea g`si mai multe modalit`]i de distribu]ie. Sfatul nostru |ncerca]i s` nu depinde]i de un singur distribuitor. Construirea unui sistem de distribu]ie de \ncredere este, de obicei, o problem` mult mai complicat` decåt cea a furnizorilor. Iat` punctele care trebuie tratate \n cadrul acestei p`r]i: ■ Modul de realizare a distribu]iei c`tre clien]i: ❏ Distribu]ia direct`: ❏ Distribu]ia indirect`: – angrosi[ti: – agen]i pe baz` de comision: ■ Punctele tari ale intermediarilor folosi]i: promptitudine \n ridicarea m`rfii ■ Punctele slabe ale intermediarilor folosi]i: comision ridicat ■ Distribuitorii alternativi: ■ Distribuitori exclusivi: ■ Seriozitatea distribuitorilor: ■ Reputa]ia distribuitorilor \n råndul clien]ilor: ■ Tipurile de pl`]i [i comisioane folosite de distribuitori: ■ Alte modalit`]i alternative disponibile de distribu]ie: GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

261

Planul afacerii

Planificarea resurselor umane

Activit`]i de post-vånzare Garan]iile dau clien]ilor siguran]a c` produsele [i serviciile achizi]ionate de la firma dumneavoastr` sunt de calitatea pretins`, \n caz contrar fiind desp`gubi]i \ntr-o form` sau alta. Politica privind garan]iile este una important`, deoarece astfel v` pute]i convinge clien]ii de seriozitatea ofertei pe care o pune]i la dispozi]ie. Cu cåt garan]iile sunt mai ferme, mai clare [i mai drastice (ducånd pån` la \nlocuirea produsului neconform [i desp`gubirea clientului pentru daunele suferite), cu atåt v` ve]i bucura de respectul clien]ilor. Cu toate acestea, trebuie s` v` asigura]i c` produsele [i serviciile dumneavoastr` nu se abat de la standardele impuse, altfel ve]i avea pierderi financiare importante. Rebuturile sunt produse care nu corespund condi]iilor calitative stabilite prin standarde, norme legislative, contracte etc. [i care nu pot fi utilizate direct \n scopul \n care au fost realizate, reprezentånd o pierdere economic`. |n cazul \n care produsul sau serviciul a fost achizi]ionat de c`tre client [i acesta \l returneaz` firmei produc`toare, vorbim de retururi. |n cadrul acestei p`r]i trebuie s` vorbi]i despre: Perioada de garan]ie: Condi]iile de garan]ie: Politica de retururi: Rata medie a retururilor: Cheltuielile medii asociate retururilor: Modalit`]ile de solicitare a p`rerii clien]ilor:

■ ■ ■ ■ ■ ■

PLANIFICAREA RESURSELOR UMANE Planificarea resurselor umane analizeaz` cerin]ele [i necesarul de personal, se ocup` de recrutarea, selec]ia [i integrarea personalului, [i de promovarea performan]elor \n cadrul firmei pentru atingerea obiectivelor de afaceri ale acesteia. Pentru micro\ntreprinderi [i \ntreprinderile mici, aparent aceast` parte nu este necesar s` fie foarte detaliat`, deoarece nu exist` o structur` complex` a firmei. Totu[i, indiferent de num`rul angaja]ilor, este vital ca ace[tia s` participe eficient la dezvoltarea firmei. F`r` o planificare serioas` \n acest domeniu nu ve]i avea o imagine clar` a structurii de personal necesar \n cadrul firmei, care \n fapt d` via]` [i valoare acesteia, [i ve]i risca s` e[ua]i \n planurile dumneavoastr` dac` nu ]ine]i cont de factorul uman. Finan]atorii nu vor fi \n special interesa]i de aceast` planificare decåt din prisma structurii [i necesarului de personal, [i a analizei conducerii manageriale. Restul este important pentru folosirea pe plan intern (\n cadrul firmei) a planului de afaceri. Planificarea resurselor umane poate fi inclus` \n cadrul planific`rii generale de afaceri, \ns` dac` firma devine tot mai mare ca structur` [i necesit`]i de personal, este recomandabil s` construi]i [i un plan privind resursele umane separat, mult mai detaliat, [i doar elementele principale ale acestuia s` fie p`strate \n corpul planului de afaceri. Oricum ar fi \ns`, planificarea resurselor umane trebuie s` se integreze \n planificarea de afaceri, supunåndu-se [i fiind construit` pe baza obiectivelor acesteia din urm`.

262

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Planificarea resurselor umane

Planul afacerii

Pentru o ferm` de cre[tere a legumelor \n sistem ecologic aflat` la \nceput, Aten]ie problema angaja]ilor va fi una destul de spinoas` deoarece nu ve]i avea nevoie de mul]i angaja]i decåt \n perioada \ns`mån]`rii [i a culesului, [i deci va trebui s` \i angaja]i sezonier. La pag. 02-xx, \n partea de previziuni am introdus un tabel detaliat care v` arat` cum trebuie tratat` [i analizat` problema salariz`rii for]ei de munc`. Pe lång` for]a de munc` ve]i mai avea nevoie cel pu]in de un colaborator contabil care s` v` ]in` eviden]ele contabile [i s` se ocupe de depunerea declara]iilor.

Obiectivele de resurse umane Principalul obiectiv al managementului resurselor umane \l constituie cre[terea performan]ei activit`]ilor desf`[urate \n cadrul firmei, adic` a eficien]ei cu care o organiza]ie \[i folose[te resursele, urm`rindu-se \n principal stimularea particip`rii angaja]ilor la activit`]ile din cadrul firmei (spre exemplu, prin reducerea absenteismului [i a fluctua]iilor de personal, precum [i prin cre[terea siguran]ei la locul de munc`) [i eficacitatea angaja]ilor (prin realizarea cu succes a sarcinilor alocate fiec`ruia). {i aici trebuie cuantificate obiectivele. Se pot folosi exprim`ri procentuale.

Unul din obiectivele de resurse umane poate fi reducerea absenteismului la locul de munc` cu 10% \n fiecare an, timp de 5 ani, sau eliminarea fluctua]iilor de personal (angaja]i care \[i dau demisia pentru a-[i schimba locul de munc`).

Exemplu

Majoritatea studiilor \n domeniu subliniaz` faptul ca agricultura ecologic` necesit` mai multe investi]ii de munc` decåt fermele conven]ionale. Aceasta prezint` un adev`r \n special \n regiunile cu un poten]ial ecologic sc`zut. Astfel, cånd manopera nu este o constrångere, agricultura ecologic` poate beneficia de [omeri \n comunit`]ile rurale. Mai mult, diversificarea culturilor utilizat` \n fermele ecologice poate distribui cererea de manoper` mai uniform [i, ca rezultat, poate stabiliza ocuparea \n munc` a oamenilor. Arenda p`måntului de asemenea prezint` un punct critic \n adoptarea agriculturii ecologice. Este pu]in probabil ca fermierii arendatori s` investeasc` manopera necesar` [i s` suporte perioada dificil` de tranzi]ie f`r` s` aib` garan]ii ferme la accesul p`måntului \n anii urm`tori.

Strategia de resurse umane Strategia de resurse umane este ansamblul structurat al activit`]ilor de resurse umane prin care o firm` urm`re[te s`-[i \ndeplineasc` obiectivele specifice domeniului. Strategia de resurse umane trebuie s` stabileasc` liniile directoare, cadrul \n care se va desf`[ura activitatea de resurse umane. Se va stabili necesarul de personal (cifra total` a angaja]ilor necesari pentru atingerea obiectivelor de resurse umane [i structura de ansamblu a func]iilor necesare), se va decide crearea sau modificarea procedurilor de recrutare, selec]ie [i integrare a personalului, de preg`tire, perfec]ionare [i dezvoltare profesional`, precum [i modul \n care se va stimula performan]a \n munc` a angaja]ilor. De asemenea, se va decide asupra modului de tratare a personalului de conducere. Nu este nevoie de o detaliere prea mare, locul acestora fiind \n cadrul fiec`rui punct specific (detaliate mai jos). Dou`-trei fraze sunt suficiente. GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

263

Planul afacerii

Planificarea resurselor umane

Nu uita]i s` revizui]i strategia de resurse umane \n momentul \n care vede]i Aten]ie c` ce a]i inten]ionat la \nceput nu se potrive[te cu realitatea descoperit` \n momentul conceperii efective a restului planific`rii (fie ea de resurse umane sau de afaceri).

Analiza cerin]elor [i necesarului de personal Structura de personal Pentru firmele deja existente este necesar s` se defineasc` situa]ia actual` general` a resurselor umane. Organigrama trebuie inclus` \n anex`. Pentru a completa aceast` sec]iune este necesar s` detalia]i urm`toarele puncte: ■ Num`rul total de angaja]i: – pe perioad` nedeterminat` (permanen]i): – pe perioad` determinat` (temporari): ■ Num`rul total al colaboratorilor: – permanen]i: – temporari: ■ Num`rul de schimburi: ■ Durata schimbului: ■ Calific`ri de baz` ale angaja]ilor: ■ Modul de organizare: – echip`: – individual: – altul: ■ Persoanele care supravegheaz` angaja]ii: ■ Alte aspecte privind personalul: ■ Alte cheltuieli privind personalul: ■ Structura numeric` de personal (conducerea societ`]ii, personalul direct [i indirect productiv; vezi [i organigrama din Anex`):

Necesarul de personal Aici va trebui s` estima]i num`rul [i tipul de angaja]i necesari. Pute]i chiar folosi punctele sec]iunii privind structura de personal pentru a completa aceast` sec]iune. Problema for]ei de munc` \n agricultur` este c` trebuie angajate persoane \n mod sezonier.

Recrutarea, selec]ia [i integrarea Recrutarea, selec]ia [i integrarea personalului sunt procese care, de[i sunt stråns legate \ntre ele [i mul]i angajatori le trateaz` ca un tot, pentru a le putea analiza corect trebuie recunoscut specificul fiec`ruia, \n scopul de a le eficientiza efectele. Nici acest` parte nu este foarte important` din punctul de vedere al unui finan]ator, \ns` aduce mult` ordine \n modul de abordare a acestor activit`]i [i din aceast` cauz` v` suger`m s` introduce]i informa]ii referitoare la aceste subiecte. De[i ve]i fi tentat s` nu da]i mare importan]` acestui dome264

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Planificarea resurselor umane

Planul afacerii

niu, realitatea este c` multe erori \n cadrul proceselor de recrutare, selec]ie [i integrare sunt costisitoare pentru firm` [i pot produce disfunc]ionalit`]i la nivelul func]ion`rii acesteia.

Recrutarea personalului Recrutarea personalului este activitatea de identificare a persoanelor care au acele caracteristici solicitate de posturile vacante [i de atragere a acestora \n cadrul organiza]iei. Aici va trebui s` vorbi]i despre modul \n care va decurge procesul de recrutare. Etapele ge nerale ale acestuia sunt: a) Redactarea anun]ului de recrutare b) Publicarea anun]ului de recrutare c) Primirea CV-urilor [i scrisorilor de inten]ie d) Completarea formularelor de candidatur` e) Compararea [i trierea CV-urilor, a scrisorilor de inten]ie [i/sau a formularelor de candidatur`. Pute]i vorbi [i despre sursele de recrutare (din zona local` – [coli profesionale, licee, universit`]i etc. sau din afara zonei locale, inclusiv tårguri ale locurilor de munc`). |n domeniul legumiculturii ecologice nu ve]i avea nevoie s` recruta]i un personal foarte calificat, deci acest punct al planific`rii va fi probabil foarte succint tratat. Recrutarea este mai important` ca proces dac` ve]i avea nevoie de personal de management, cånd firma va avea libertatea de a-[i g`si propriile pie]e de comercializare a produselor.

Selec]ia personalului Selec]ia personalului este procesul prin care se alege, conform unor criterii, cel mai potrivit candidat pentru a ocupa un anumit post. Etapele procesului de selec]ie sunt urm`toarele: a) Anun]area [i sus]inerea interviurilor b) Testarea candida]ilor c) Luarea deciziei de angajare d) Acceptarea/respingerea candida]ilor e) Preg`tirea \nceperii propriu-zise a activit`]ii angajatului. Pute]i detalia fiecare dintre aceste etape ale procesului de selec]ie, inclusiv despre modul efectiv de primire [i intervievare sau testare, despre conducerea investiga]iilor privind mediul din care provin solicitan]ii sau despre examinarea medical`. Cånd este vorba de angaja]i sezonieri pentru munca de culegere a legumelor este foarte probabil c` ve]i avea nevoie de persoane cu experien]` \n domeniu, capabile s` munceasc` mai multe ore \n cåmp (dac` nu ave]i sere), \n pozi]ii pu]in confortabile (\n picioare, apleca]i etc.).

Integrarea personalului Integrarea personalului asigur` asimilarea unei persoane \n mediul profesional [i adaptarea ei la cerin]ele grupului din care face parte. Integrarea profesional` ia sfår[it atunci cånd angajatul este capabil s`-[i \ndeplineasc` \n mod corect sarcinile postului pe care \l ocup`. GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

265

Planul afacerii

Planificarea resurselor umane

Etapele procesului de integrare profesional` sunt acomodarea noilor angaja]i la locul de munc`, urm`rirea integr`rii lor [i ]inerea dosarelor [i a rapoartelor adecvate. Poate ve]i considera c` acest din urm` aspect este neimportant. Poate! |ns` este bine s` arhiva]i informa]iile privitoare la angaja]ii dumneavoastr`, pentru a putea urm`ri modul \n care evolueaz` de-a lungul carierei. Ca metode de integrare, din multitudinea acestora v` suger`m integrarea direct` pe post, \ndrumarea direct` (de c`tre un alt angajat sau un supervizor), lucrul sub tutela altui angajat sau descoperirea firmei prin prezentarea detaliat` a acesteia. Unele firme recurg chiar la construirea „Manualului angajatului“, ca parte a Regulamentului de organizare [i func]ionare. Acest manual cuprinde toate politicile [i procedurile pe care trebuie le cunoasc` [i s` le aplice orice angajat. Este ceva de muncit la acest manual [i este nevoie s` ave]i experien]` \n func]ionarea firmei, \ns` un asemenea manual poate gr`bi foarte mult procesul de integrare. Marea parte a angaja]ilor din Romånia nu \[i \ndeplinesc eficient sarcinile de serviciu tocmai datorit` faptului c` nu cunosc \n detaliu ce au de f`cut [i responsabilit`]ile nu sunt clare. Exist` [i alte metode de integrare profesional`, cum ar fi scrisoarea de bun venit, conferin]ele de \ndrumare, instructaje, filme de \ndrumare. |n func]ie de stadiul de dezvoltare a firmei le pute]i folosi [i pe acestea cu succes. |n privin]a integr`rii personalului c`uta]i pe cåt posibil s` da]i dovad` de mult tact [i \n]elegere, \ns` [i de fermitate, deoarece mul]i angaja]i nu reu[esc s` se integreze pe post nici dup` mai mul]i ani de activitate \n cadrul firmei. Mai r`u, dac` procesul de integrare nu este corect realizat, ace[tia pot prelua de la vechii angaja]i obiceiurile proaste ale acestora. Sfatul nostru Cu cåt firma dumneavoastr` se va dezvolta sau ve]i dezvolta cultura \n sere, ve]i avea nevoie de persoane tot mai bine preg`tite, care s` [tie exact ce au de f`cut. |n acel moment va trebui s` v` ocupa]i de integrarea nou veni]ilor, de construirea [i func]ionarea echipelor de lucru, de redactarea unor regulamente [i manuale standardizate pe care ace[tia s` le respecte \n desf`[urarea muncii.

Promovarea performan]elor Personalul angajat este performant atunci cånd este eficient, productiv, inovativ [i loial. Pentru domeniul de activitate al legumiculturii ecologice, toate acestea se pot ob]ine doar printr-o preg`tire, perfec]ionare, dezvoltare profesional` adecvat` [i printr-o stimulare a performan]elor.

Instruirea profesional` Instruirea profesional` este procesul de schimbare sistematic` a comportamentului [i atitudinii angaja]ilor cu scopul de a cre[te eficien]a lor \n cadrul organiza]iei. Instruirea are loc de-a lungul \ntregii cariere [i este \mp`r]it` \n trei categorii: 1. preg`tirea profesional`; 2. perfec]ionarea profesional`; 3. dezvoltarea profesional`. Evident, fiecare dintre aceste categorii implic` ni[te costuri suplimentare, \ns` riscul neinstruirii adecvate este ineficien]a la locul de munc`, produse [i servicii de slab` calitate, rebuturi [i 266

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Planificarea resurselor umane

Planul afacerii

retururi mai numeroase, insatisfac]ia clien]ilor [i pierderea acestora, adic` pierderi financiare [i de imagine mai importante decåt investi]ia \n instruirea personalului. S` nu mai punem la socoteal` faptul c` angaja]ii slab instrui]i vor fi mereu frustra]i, necunoscånd cu exactitate ce rol au \n cadrul firmei, iar simpla insatisfac]ie a locului de munc` genereaz` slabe performan]e. Dac` a]i mai aplicat programe de instruire [i rezultatele nu au fost satisf`c`toare, acestea vor trebui analizate, identificate cauzele ineficien]ei [i corectate. |n nici un caz nu renun]a]i la ele. a) Preg`tirea profesional` Preg`tirea profesional` urm`re[te dezvoltarea unor noi capacit`]i profesionale. Aceasta se poate realiza la locul de munc`, dar exist` ca variante [i delegarea sarcinilor, \nlocuirea temporar` a [efului ierarhic, rota]ia pe posturi, participarea la instructaje [i programe de preg`tire profesional`, participarea la [edin]e [i conferin]e, cursuri diverse. Alege]i care dintre aceste metode considera]i c` se aplic` mai bine posturilor din cadrul firmei, \n func]ie de stadiul de dezvoltare a acesteia. b) Perfec]ionarea profesional` Perfec]ionarea profesional` este procesul de instruire care vizeaz` \mbun`t`]irea capacit`]ii profesionale existente. Aceasta include calificarea [i policalificarea. Aceasta \nseamn` c` angaja]ii dumneavoastr` vor fi capabili s` realizeze sarcini mai diverse. Motivul poate fi achizi]ionarea unor noi utilaje ce necesit` cuno[tin]e superioare pentru utilizare (spre exemplu, echipamentele cu func]ionare manual` sau automat` pot fi \nlocuite cu unele computerizate) sau eliminarea unor etape ale procesului de produc]ie datorit` achizi]ion`rii unor echipamente automatizate, fapt ce genereaz` restructur`ri ale personalului (prin sc`derea num`rului acestuia) [i/sau reorient`ri ale sarcinilor de serviciu (angajatul avånd timpul necesar \ndeplinirea altor atribu]ii). c) Dezvoltarea profesional` Dezvoltarea profesional` este procesul de instruire care are ca obiectiv \nsu[irea cuno[tin]elor utile, atåt \n raport cu pozi]ia actual`, cåt [i cu cea viitoare \n cadrul firmei. Utiliza]i programele de dezvoltare mai ales pentru personalul care a avansat.

Stimularea performan]elor Stimularea performan]elor are loc prin motivarea personalului, stimularea creativit`]ii [i se poate realiza prin cunoa[terea drepturilor [i obliga]iilor de c`tre angaja]i, respectarea strict` a disciplinei muncii, recompensarea [i sanc]ionarea \n func]ie de rezultatele activit`]ii. Pentru promovarea real` a performan]elor, se elaboreaz` Manualul Angajatului, care va fi parte a Regulamentului de Organizare [i Func]ionare, \n conformitate cu art. 258-262 din Codul muncii (Legea nr. 53/2003, a[a cum a fost modificat`). Structura de ansamblu a Regulamentului de Organizare [i Func]ionare se poate introduce \n Anexe. Drepturile [i obliga]iile angaja]ilor sunt stabilite prin Codul muncii (cum ar fi articolele 37-40), contractele colective de munc` [i contractul individual de munc` (inclusiv prin negociere). Disciplina muncii este (sau trebuie) definit` \n cadrul Regulamentului de Organizare [i Func]ionare [i cuprinde totalitatea regulilor de comportare impuse angaja]ilor. Ca forme fundamentale de disciplin` a muncii pot fi identificate disciplina tehnologic` (ce presupune ca fiecare angajat, \n timpul \ndeplinirii responsabilit`]ilor proprii, s` respecte \ntocmai succesiunea [i con]inutul opera]iunilor prev`zute de tehnologie) [i disciplina organizatoric` (ce presupune respectarea de c`tre to]i angaja]ii a obliga]iilor ce le revin, precum [i a rela]iilor de munc` stabilite). GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

267

Planul afacerii

Planificarea resurselor umane

Recompensarea angajatului reprezint` totalitatea veniturilor materiale [i b`ne[ti, a \nlesnirilor [i avantajelor prezente sau viitoare, determinate direct sau indirect de calitatea de angajat [i de activitatea desf`[urat` de acesta. Recompensarea poate fi direct` (salarii, sporuri, stimulente) sau indirect` (cum ar fi plata concediului de odihn`, a ajutorului de [omaj, pensii, dividende etc.). Sanc]iunile apar atunci cånd exist` abateri disciplinare. Abaterea disciplinar` este o fapt` \n leg`tur` cu munca [i const` \ntr-o ac]iune sau inac]iune s`vår[it` cu vinov`]ie de c`tre salariat, prin care acesta a \nc`lcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munc` sau contractul colectiv de munc` aplicabil, ordinele [i dispozi]iile legale ale conduc`torilor ierarhici (articolul 263 alineatul 2 din Codul muncii). Sanc]iunile disciplinare sunt stabilite \n cadrul articolului 264 din Codul muncii. Cadrul general al r`spunderii disciplinare, patrimoniale, contraven]ionale [i penale este stabilit \n articolele 263-280 din Codul muncii. |n func]ie de structura firmei este bine s` introduce]i cåteva detalieri a acestor subiecte.

Conducerea managerial` |n cadrul acestei p`r]i trebuie s` introduce]i elementele cele mai importante care caracterizeaz` sau vor caracteriza personalul de management.

Caracterizarea membrilor echipei manageriale La \nceputul existen]ei fermei dumneavoastr` nu ve]i avea o echip` managerial`, pentru c` nu va fi necesar`. Dar dezvoltarea activit`]ii poate for]a firma s` angajeze personal calificat \n domeniul managementului. |n acest caz, experien]a, aptitudinile [i personalit`]ile membrilor echipei manageriale au un impact major asupra performan]elor firmei pe termen lung. Analiza]i personalul de management din urm`toarea perspectiv` (dac` este necesar, introduce]i CV-ul tuturor membrilor echipei manageriale \n Anexe): ■ Experien]` (func]ie, responsabilit`]i, perioad`): ■ Succes: ■ Educa]ie: ■ Puncte tari: ■ Puncte slabe:

Compensa]iile [i stimulentele Acest` parte este legat` de analizele anterioare privind recompensarea angaja]ilor, \ns` este tratat` separat deoarece echipa managerial` se bucur` \ntotdeauna de privilegii speciale fa]` de restul angaja]ilor datorit` responsabilit`]ilor majore pe care le au: ■ Salariu: ■ Beneficii: ■ Alte stimulente:

Consiliul Director (de administra]ie) Consiliul de administra]ie (sau director) este un colectiv organizat cu sarcini de conducere, de administrare sau de avizare a activit`]ii unei organiza]ii. |n cadrul societ`]ilor comerciale, aceste atribu]ii sunt stabilite prin Legea nr. 31/1990 privind societ`]ile comerciale, a[a cum a fost modificat` [i republicat`, precum [i prin actul constitutiv al firmei. Pentru scopurile planului de afaceri este necesar s` completa]i tabelul urm`tor: 268

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Planificarea financiar-contabil`

Nr. Func]ia Numele [i crt. prenumele

Studii

Planul afacerii

Interese financiare Experien]` Responsabilit`]i Perioad` \n firm`

Frecven]a reunirii Consiliului Director [i responsabilit`]ile:

Personalul de management ce urmeaz` a fi angajat Odat` cu dezvoltarea fermei [i cre[terii cifrei de afaceri, va fi probabil necesar s` angaja]i persoane specializate \n management, care s` conduc` firma cåt mai profesionist, dumneavoastr` r`månånd doar asociat [i bucuråndu-v` de dividende. Dac` acesta va fi cazul, v` prezent`m modul de analizare a personalului de management ce urmeaz` a fi angajat: ■ Func]ia: ■ Calific`rile dorite: ■ Studii: ■ Experien]a profesional` (func]ie, responsabilit`]i, perioad`): ■ Data aproximativ` a angaj`rii: ■ Nivelul aproximativ al compensa]iilor: ■ Alte stimulente:

Consultan]ii [i al]i speciali[ti externi Este posibil ca s` fie mai eficient din punct de vedere economic s` angaja]i firme sau persoane specializate ce s` se ocupe de anumite aspecte ale activit`]ii firmei, nefiind justificat` plata periodic` a unui salariu (utilizarea avoca]ilor \n locul consilierilor juridici, traduc`tori, consultan]i \n management, marketing, speciali[ti \n domeniul tehnic etc.). Dac` este a[a, aici este locul \n care pute]i vorbi despre ace[tia. Mai ales \n domeniul legumiculturii ecologice, ve]i avea nevoie de certific`ri, de audituri, de speciali[ti care s` v` \ndrume cum s` cre[te]i productivitatea [i cum s` dezvolta]i produse noi. Acest punct poate fi abordat astfel: ● Numele firmei: ● Numele consultantului/colaboratorului: ● Alte firme aflate \n consultan]a acestuia: ● Calific`ri: ● Modul \n care este folosit de firm`:

PLANIFICAREA FINANCIAR-CONTABIL~ Cifrele reflect` deciziile pe care le-a]i luat anterior \n planificarea afacerii dumneavoastr`. Fiecare decizie \ntr-o afacere conduce la un num`r, la o valoare, iar acestea luate \mpreun` formeaz` elementele fundamentale pentru planificarea financiar-contabil`. Planificarea financiar-contabil` este acea parte a planific`rii de afaceri care se ocup` cu analizarea situa]iei actuale [i realizarea previziunilor financiar-contabile necesare stabilirii [i atingerii obiectivelor de afaceri. Dac` ave]i deja o firm`, chiar dac` nu sunte]i cel care trebuie s` preg`teasc` situa]iile financiare periodice, ar trebui s` fi]i \n stare s` le \n]elege]i astfel \ncåt s` pute]i conduce [i controla mai bine afacerea. Planificarea financiar-contabil` identific` [i prezint` impactul fiec`rei decizii de management GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

269

Planul afacerii

Planificarea financiar-contabil`

pe care inten]iona]i s` o lua]i. De aceea toate celelalte tipuri de planificare (de marketing, de produc]ie [i opera]iuni, de resurse umane) sunt influen]ate de planificarea financiar-contabil`. Practic, aceast` planificare este esen]ial` pentru acceptarea sau respingerea proiectului de investi]ie propus. Este de preferat s` construi]i aceast` planificare cu ajutorul speciali[tilor (contabili sau consultan]i \n management), pentru a v` asigura c` nu pierde]i din vedere nici un tip de date financiar-contabile [i c` prezentarea va fi f`cut` cu ajutorul tabelelor, formularelor [i al unui limbaj de specialitate, acceptat de c`tre legisla]ia romån` \n vigoare [i implicit de c`tre finan]atori. Pentru a construi planificarea financiar-contabil`, trebuie s` stabili]i ini]ial obiectivele [i strategiile financiar-contabile. Acestea vor fi revizuite pe m`sur` ce planificarea evolueaz`, \ns` este bine s` ave]i un punct de pornire. Pute]i s` defini]i obiectivele [i strategiile chiar [i mai tårziu, dup` ce v` face]i o idee asupra modului cum va ar`ta profilul financiar-contabil al firmei pe perioada de planificare. Dac` firma exist` deja, va trebui s` include]i \n plan o analiz` a situa]iei financiar-contabile pe minimum un an \n urm`. Pentru a avea o imagine mai clar` asupra evolu]iei [i tendin]elor firmei \n timp, ar fi de preferat s` analiza]i situa]ia actual` privind cu 3-5 ani \n urm`. Unii finan]atori v` vor cere expres acest lucru.

|n acest plan de afaceri am presupus c` nu ave]i firm` [i nu am inclus capi- Aten]ie tolul privind situa]ia actual`. Dac` totu[i ave]i nevoie de aceast` analiz`, nu va trebui decåt s` prelua]i datele contabile ale firmei (contul de profit [i pierdere, fluxul de numerar [i bilan]ul) [i s` le introduce]i \n plan. Dup` prezentarea situa]iei actuale financiar-contabile, trebuie s` construi]i previziunile financiar-contabile. Cu cåt ve]i reu[i s` estima]i mai corect costurile, cu atåt planificarea de afaceri va fi mai realist` [i mai credibil`. Previziunile financiar-contabile sunt urmate de prezentarea necesit`]ilor financiare. Aici vor fi prezentate sumele de care ve]i avea nevoie pentru investi]ie [i sursele acestora (capital propriu sau capital \mprumutat). De asemenea, dac` dori]i s` \mprumuta]i bani de la banc`, va trebui s` introduce]i o sec]iune \n care s` prezenta]i modul de rambursare (rata dobånzii [i rata creditului, perioada acestuia, \ntre 1 [i 5 ani). Sfatul nostru Consulta]i-v` periodic contabilul [i \ncerca]i s` \n]elege]i [i s` ]ine]i cont de ceea ce v` spune acesta. Cifrele reprezint` semnele vitale ale oric`rei afaceri [i trebuie s` le \n]elege]i pentru a putea evalua realist situa]ia \n care se g`se[te afacerea. Acela[i lucru este valabil [i pentru punctul de pornire \n \nfiin]area unei firme.

Obiectivele financiar-contabile Obiectivele financiar-contabile sunt legate de asigurarea \ndeplinirii obiectivelor de afaceri, prin reducerea riscurilor financiare, rezolvarea situa]iilor neprev`zute [i reducerea costului finan]`rii. Riscurile financiare pot fi: – lipsa lichidit`]ilor (ce sunt puse \n eviden]` \n cadrul fluxului de numerar); – \mprumuturi supradimensionate; – \mprumuturi subdimensionate. Riscurile financiare pot fi diminuate prin asigurarea unei cifre de afaceri (venituri din vånz`ri) suficiente pentru ca firma s` aib` la dispozi]ie suficient capital de lucru (fondurile disponibile pentru activitatea de zi cu zi). 270

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Planificarea financiar-contabil`

Planul afacerii

Situa]iile neprev`zute pot fi legate de: – \ntreruperea produc]iei; – introducerea unui produs superior de c`tre un concurent; – dispari]ia unui concurent. Influen]a negativ` a situa]iilor neprev`zute poate fi prevenit`, spre exemplu, prin constituirea de rezerve [i asigurarea unui profit care s` poat` acoperi costurile suplimentare. Reducerea costului finan]`rii poate \nsemna reducerea costurilor privind: – dobånzile; – dividendele. Costurile finan]`rii pot fi diminuate prin reducerea sau eliminarea capitalului \mprumutat [i cre[terea capitalului propriu (din buzunar) [i prin sc`derea procentelor destinate distribuirii de dividende (concomitent cu cre[terea profitabilit`]ii, pentru ca asocia]ii/ac]ionarii din firm` s` nu fie deranja]i de diminuarea beneficiilor la care au dreptul. Astfel, spre exemplu, un procent de 10% dintr-un profit de 1.000 euro destinat distribuirii de dividende \nseamn` 100 euro, adic` acela[i lucru cu 5% dintr-un profit de 2.000 euro). {i aceste obiective trebuie cuantificate, pentru a putea fi urm`rite mai bine. Cuantificarea se poate face procentual. |n cazul fermei de legumicultur` \n sistem ecologic, problema principal` este lipsa unor venituri adecvate \n primii trei ani de activitate deoarece, de[i ve]i realiza culturi \n sistem ecologic, nu ve]i avea dreptul s` le vinde]i ca fiind certificate ecologic decåt dup` trei ani de agricultur` \n acest sistem. Astfel, trebuie s` ave]i asigurat atåt capitalul pentru demararea afacerii, cåt [i lichidit`]i (bani) suficiente pentru func]ionarea firmei \n primii trei ani. Pentru o ferm` de legumicultur` \n sistem ecologic v` recomand`m s` porni]i cu o suprafa]` de teren de aproximativ 6 hectare. Pute]i porni [i cu suprafe]e mai mici, \ns` profiturile nu v` vor asigura distribuitori foarte serio[i sau profituri suficiente pentru a dezvolta pe mai departe ferma (prin achizi]ie de teren sau construc]ie de sere). Presupunånd c` ve]i porni cu 6 hectare, investi]ia ini]ial` am estimat-o la 135.000 lei (aproximativ 38.000 euro). Aceast` sum` este estimativ` deoarece dac` nu ave]i teren [i acesta este scump \n zona \n care dori]i realizarea fermei, cheltuielile de demarare pot cre[te sim]itor. La fel, dac` nu ave]i deja o ma[in` proprie necesar` deplas`rilor [i aceasta va ridica nivelul investi]iei ini]iale. Am considerat c` ve]i veni cu un capital social propriu de aproximativ 55.000 lei (aproximativ 16.000 euro) [i c` ve]i \mprumuta de la banc` sau de la un alt finan]ator suma de 80.000 lei (aproximativ 22.000 euro). Nici o banc` nu v` va \mprumuta pentru a \ncepe o afacere nou` dac` nu participa]i cu 30-50% din capitalul necesar, pentru a v` asuma [i dumneavoastr` riscurile investi]iei. Capitalul social are avantajul c` nu va fi returnat, u[urånd func]ionarea firmei mai ales \n primii trei ani. Prin aceast` decizie am asigurat lichidit`]ile necesare [i am \mprumutat firma la un nivel acceptabil. |n plus, pentru c` acest capital social nu se depreciaz`, valoarea firmei va r`måne mare [i v` sf`tuim s` transforma]i periodic o parte din profitul net al firmei \n capital social pentru ca valoarea societ`]ii dumneavoastr` s` creasc`, \nt`rindu-v` pozi]ia \n orice fel de negocieri viitoare (de finan]are sau de parteneriat). Ideal ar fi s` ob]ine]i o finan]are nerambursabil` care s` v` ajute s` sc`pa]i de plata ratelor creditului [i a ratelor dobånzii. Astfel profitabilitatea activit`]ii ar fi mai mare. De asemenea, pute]i c`uta ce tip de subven]ii vi se acord` de c`tre stat sau de c`tre Uniunea European`, deoarece [i acestea v` vor fi de mare ajutor \n dezvoltarea activit`]ii. |n calculele ce vor urma nu am luat \n considerare ace[ti factori pentru a prezenta cåt mai clar afacerea \n sine, f`r` vreun sprijin poten]ial dar nesigur. De regul`, S.R.L.-urile se \nfiin]eaz` cu capitalul social minim permis de lege, de 200 lei, penGHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

271

Planul afacerii

Planificarea financiar-contabil`

tru a fi mai sc`zute taxele de pornire. Dezavantajul este c`, fiind pu]in probabil ca o firm` s` demareze o afacere cu 200 lei, \n majoritatea cazurilor firma se \ndatoreaz` de regul`, asocia]ilor s`i. |n plus, valoarea firmei ca fond de comer] este mic` [i s-ar putea ca poten]ialii finan]atori s` fie influen]a]i de valoarea sc`zut` a capitalului social. De aceea v` sf`tuim, dac` ave]i capital de pornire, s` nu ezita]i s` \l folosi]i ca [i capital social. V` va ajuta [i \n eventualitatea \n care ve]i dori s` coopta]i un nou asociat \n firm`, s` evalua]i firma [i s`-i pretinde]i s` investeasc` mai mult, datorit` faptului c` p`r]ile sociale au o oarecare valoare.

|n urm`torii [ase ani S.C. AGRO ECOLOGIC S.R.L. urm`re[te din punct de vedere financiar-contabil: – reducerea riscurilor financiare prin cre[terea cifrei de afaceri anuale cu 10% fa]` de anul precedent, timp de cinci ani; – rezolvarea situa]iilor neprev`zute prin constituirea anual` de rezerve \n procent de 5% din profitul net al anului precedent, timp de trei ani, [i cre[terea profitului net anual cu 10% timp de cinci ani; – reducerea costului finan]`rii prin cre[terea capitalului propriu al firmei cu 5% anual timp de cinci ani, [i sc`derea procentului din profitul net anual destinat distribuirii dividendelor, cu 5% \n urm`torii trei ani.

Exemplu

Dup` cum se poate vedea, toate obiectivele con]inute \n planul de afaceri sunt stråns legate \ntre ele, sprijinindu-se unul pe cel`lalt. Fi]i foarte atent la coordonarea acestora, altfel pot ap`rea disfunc]ionalit`]i grave la nivelul planific`rii de afaceri.

Strategia financiar-contabil` Strategia financiar-contabil` trebuie s` stabileasc` liniile directoare, cadrul \n care se va desf`[ura activitatea de planificare financiar-contabil`, pentru ca aceasta s` duc` la atingerea obiectivelor stabilite. \n principal se va vorbi despre metodele de construire a previziunilor financiar-contabile. Astfel, se va stabili modul de concepere a structurii vånz`rilor, a cheltuielilor de exploatare, a contului de profit [i pierdere, a fluxului de numerar [i bilan]ului, urm`rindu-se atingerea anumitor indicatori de eficien]`. Toate acestea sunt stråns legate de celelalte tipuri de planificare (de marketing, de produc]ie [i opera]iuni, de resurse umane). Procesul de revizuire a strategiei financiarcontabile este unul repetitiv, pån` cånd se va ajunge la cifrele cele mai realiste. Pentru o ferm` de legumicultur` \n sistem ecologic iat` cum ar putea fi abordate strategiile financiar-contabile: 1. Veniturile din vånz`ri – men]inerea sau cre[terea venitului lunar/anual provenit din vånzarea unei anumite cantit`]i de legume; 2. Cheltuielile de exploatare – reducerea, men]inerea sau cre[terea costurilor directe [i/sau indirecte de produc]ie pe perioada planificat` (exprimarea poate fi una procentual`); 3. Contul de profit [i pierdere – men]inerea sau cre[terea procentual` a profitului net previzionat, comparativ cu perioadele anterioare; 4. Fluxul de numerar – men]inerea sau cre[terea \ntr-un anumit procent a lichidit`]ilor, lunar sau anual, pe perioada planificat`.

Previziuni financiar-contabile |n construirea previziunilor financiar-contabile urm`ri]i s` fi]i conservator [i onest. Nu fi]i creativ, ci folosi]i formatele standard [i terminologia financiar` adecvat`. Mai presus de orice, fi]i consecvent (lua]i o decizie [i respecta]i-o \n tot ce face]i, altfel valorile rezultate nu vor fi comparabile). 272

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Planificarea financiar-contabil`

Planul afacerii

Previziunile financiare se bazeaz` pe ipoteze previzionale cu ajutorul c`rora se construiesc previziunile privind vånz`rile, cele privind cheltuielile de exploatare, contul de profit [i pierdere, fluxul de numerar, bilan]ul [i cele privind indicatorii de eficien]` economic`.

Ipoteze previzionale Previziunile financiar-contabile nu pot fi mai bune decåt ipotezele pe care se bazeaz`. Acestea din urm` trebuie s` fie clare [i concise. Pe baza lor se poate analiza validitatea proiec]iilor financiar-contabile. Cifrele prezentate \n cadrul previziunilor pot avea sens pentru dumneavoastr`, \ns` cititorul planului va avea nevoie de explicarea acestora, fapt pentru care este necesar` prezentarea ipotezelor. Iat` care ar trebui s` fie \n principal ipotezele previzionale: DENUMIRE Parit`]i Paritate euro/lei Depreciere/apreciere lei fa]` de euro (% anual) Nivelul infla]iei previzionate Indicatori generali Pl`titor de TVA Cota TVA Cota de impozit pe profit Coeficientul de repartizare a dividendelor TOTAL INVESTI}IE INI}IAL~ TOTAL CAPITAL DE DEMARARE Aport de capital social Capital \mprumutat – total, din care: Capital \mprumutat – banc` sau investitori Capital \mprumutat – leasing (f`r` TVA) Retragere de capital social (total nominal) CREDITE BANCARE RON Moneda Valoare credit (ron) Valoare credit (euro) Durata creditului Periodicitatea ratelor Num`r rate Num`r perioade plat` Perioada de gra]ie Rata dobånzii Avans Avans (RON) Anul contract`rii creditului Luna contract`rii creditului Dobånda cumulat` Rata creditului cumulat` Utilizarea capitalului Investi]ie \n mijloace fixe Valoare intr`ri mijloace fixe, din care: Mijloace fixe amortizabile Mijloace fixe neamortizabile

Anul N

Anul N+1

Anul N+2

Anul N+3

Anul N+4

Anul N+5

3,5 ron

X 6,5%

0,0% 5,0%

0,0% 4,0%

0,0% 3,0%

0,0% 0,0%

DA 19% 16,0%

DA 19% 16,0

50% 164.602 ron 135.000 ron 55.000 ron 80.000 ron 80.000 ron 0 ron 0 ron

50%

0 ron

0 ron 0 ron 0 ron

RON 80.000 ron 22.857 euro 6 ani 1 72 84 12 luni 8,00% 0% 0 Anul N - 2007 1 25.333 80.000

91.450 ron 91.450 ron 0 ron

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

273

Planul afacerii

Planificarea financiar-contabil`

Anul N

DENUMIRE Venituri

Cheltuieli Cheltuieli fixe variabile

Venituri din produc]ia våndut` (f`r` TVA) TVA TVA deductibil` TVA colectat` Cheltuieli Cheltuieli de exploatare directe Cheltuieli de exploatare directe (%) Cheltuieli de exploatare indirecte Cheltuieli de exploatare indirecte (%) Cheltuieli de exploatare (f`r` TVA) Materii prime 0% Materiale consumabile 50% Alte cheltuieli din afar` (externe – energie, ap`, gaz) 30% Cheltuieli cu lucr`rile [i serviciile executate de ter]i Cheltuieli cu \ntre]inerea [i repara]iile 20% Cheltuieli cu primele de asigurare 100% Cheltuieli cu colaboratorii 80% Cheltuieli privind comisioanele [i onorariile 10% Cheltuieli po[tale [i taxe de telecomunica]ii 10% Cheltuieli de personal Num`r personal direct productiv Salariu mediu brut/angajat 20% Salariu mediu net/angajat Beneficii/angajat direct productiv Contribu]ii sociale, din care: CAS, din care: – angajat – angajator – fond accidente Asigur`ri de s`n`tate, din care: – angajat – angajator Ajutor de [omaj, din care: – angajat – angajator Comision c`r]i de munc` Impozit pe salarii TOTAL angaja]i TOTAL angajatori Num`r mediu de persoane \n \ntre]inere Cheltuieli financiare Cheltuieli privind dobånzile (anual) 100% Cheltuieli extraordinare 100% Cheltuieli cu amortiz`rile Amortizare mijloace fixe existente (nominal, anual) 100% Amortizare mijloace fixe nouachizi]ionate (nominal, anual) 100% Cheltuieli cu impozitul pe profit [i alte impozite 100% 274

Anul N+1

(Medii lunare)

Anul N+2

Anul N+3

Anul N+4

Anul N+5

(Cre[tere medie fa]` de anul precedent)

6.583 ron 6.083 ron

6,2%

106,5%

5,0%

230 ron 216 ron 1.251 ron 1.156 ron

12,9% 6,2%

-1,3% 106,5%

5,4% 5,0%

-6,0% 5,0%

3.535 ron 3.460 ron 3.631 ron 3.879 ron 4.239 ron 67,7% 67,2% 67,9% 70,59% 72,25% 1.684 ron 1.689 ron 1.720 ron 1.616 ron 1.628 ron 32,3% 32,8% 32,1% 29,41% 27,75%

4.495 ron 73,41% 1.628 ron 26,59%

100% 50%

0 ron 670 ron

0 ron 595 ron

18,7%

-5,31%

7,00%

-11,20%

70%

146 ron

2,9%

5,6%

5,3%

0,0%

80% 0% 20%

50 ron 25 ron 150 ron

16,7% 0,0% 11,1%

14,3% 0,0% 0,0%

12,5% 0,0% 0,0%

0,0% 0,0% 0,0%

90%

125 ron

0,0%

90%

44 ron

13,2%

8,3%

7,7%

0,0%

4 angaja]i 4 angaja]i 4 angaja]i 4 angaja]i 4 angaja]i 475 ron 475 ro 10,0% 10,0% 10,0% 387 ron 387 ron 425 ron 462 ron 502 ron 0 ron 0 ron 10,0% 10,0% 10,0% 50,75% 50,75% 48,75% 48,75% 48,75% 32,50% 32,50% 9,50% 9,50% 22,00% 22,00% 1,00% 1,00% 13,50% 13,50% 6,50% 6,50% 7,00% 7,00% 4,00% 4,00% 1,00% 1,00% 3,00% 3,00% 0,75% 0,75% 16,00% 16,00% 17,00% 17,00% 16,00% 16,00% 16,00% 33,75% 33,75% 32,75% 32,75% 32,75% 1 1 1 1 1

4 angaja]i 10,0% 547 ron 10,0% 48,75% 16,00% 32,75% 1

80%

0% 5.867 ron 5.911 ron 0% 0 ron 0 ron

0 ron

-18,0% -

-22,0% -

-28,2% -

-39,3% -

- ron

0% 15.475 ron 15.542 ron 15.542 ron 14.142 ron 14.142 ron 14.142 ron 0%

356 ron

283 ron

-60,2%

969,0%

5,1%

6,7%

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Planificarea financiar-contabil`

Planul afacerii

Cheltuielile de demarare |n realizarea previziunilor financiar-contabile am considerat c` investi]ia de pornire pentru o ferm` de cultivare a legumelor \n sistem ecologic se va ridica la 135.000 lei (aproximativ 38.000 euro), conform unor pre]uri medii practicate pe pia]` [i a unor achizi]ii medii necesare, f`r` a socoti achizi]ia de teren [i a unei eventuale ma[ini pentru deplasare, [i va cuprinde urm`toarele achizi]ii de mijloace fixe [i obiecte de inventar: Nr. de Denumire ordine Mijloace fixe amortizabile de achizi]ionat 1. Rotosapa la 18-20 cm 2. Cultivator CPL 2,8 3. Modelator MMS 2,8 4. Frez` legumicol` FPL 4 5. Tractor 6. Grap` de nuiele/metalic`/ grap` cu discuri 7. Motocultor prev`zut cu freze 8. Alte unelte pentru gr`din`rit (sape, coase, lope]i etc.) 9. L`di]e pentru stocare [i transport (sau similare) 10. Sistem iriga]ii 11. Depozit pentru stocarea produc]iei ob]inute 12. Spa]iu \nchis pentru r`saduri

Grad utilizare Måna a doua Måna a doua Måna a doua Måna a doua Måna a doua Måna a doua

Data achizi]iei 108.826 ron ian. 2007 ian. 2007 ian. 2007 ian. 2007 ian. 2007 ian. 2007

Total RON Total euro (cu TVA) (cu TVA) 31.093 1.190 340 2.380 680 2.083 595 5.355 1.530 29.155 8.330 16.660 4.760

Måna a doua Måna a doua

ian. 2007 ian. 2007

4.165 833

1.190 238

Måna a doua Måna a doua Nou Nou

ian. 2007 ian. 2007 mar. 2007 feb. 2007

4.165 35.700 2.380 4.760

1.190 10.200 680 1.360

Investi]ia poate cre[te dup` cum dori]i s` amenaja]i ferma: dac` opta]i pentru o cultur` bazat` pe r`saduri sau dori]i cultivarea plantelor \n sere, dac` dori]i s` ave]i o suprafa]` mai mare sau mai mic` de teren, dac` zona \n care v` afla]i este una mai rece, mai c`lduroas` sau mai capricioas`, dac` ve]i dori s` \mprejmui]i terenul cu gard de sårm` ghimpat` sau de un alt tip etc. Sfatul Dac` nu ave]i teren [i dori]i s` achizi]iona]i special pentru aceast` afacere, v` nostru sf`tuim s` v` orienta]i spre zone unde este posibil s` v` extinde]i pe m`sur` ce afacerea va cre[te, chiar dac` pentru \nceput nu ve]i achizi]iona mai mult de 6 hectare. De asemenea, v` sf`tuim s` apela]i la firme specializate [i s` face]i o analiz` a solului, pentru a v` asigura c` acesta corespunde calitativ pentru adaptarea [i dezvoltarea culturilor de legume. Calculele investi]iei le-am realizat conform unei medii a ofertelor de pe pia]`. Este posibil s` g`si]i oferte mai avantajoase ca pre]. Ar fi de preferat s` nu \mprumuta]i foarte mul]i bani de la banc` \n primii ani, pentru c` ve]i avea nevoie de fonduri destinate func]ion`rii \n aceast` perioad` \n care nu ve]i putea vinde produsele la pre]urile practicate la legumele ecologice, [i banca va cere plata ratei dobånzii, neacceptånd nici o scuz` pentru neplata la termen. Nu cere]i nici un credit \nainte de a v` asigura c` \l ve]i putea onora, altfel risca]i fie ca banca s` v` resping` dosarul, fie s` \l accepte [i s` intra]i \n incapacitate de plat`, banca avånd dreptul de a executa garan]iile pentru a-[i recupera banii.

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

275

Planul afacerii

Planificarea financiar-contabil`

Cheltuieli de exploatare Cheltuielile de exploatare sunt acele cheltuieli care sunt legate de producerea de bunuri, vånzarea de m`rfuri sau prestarea de servicii. Acestea cuprind \n principal: cheltuielile privind m`rfurile, cheltuieli cu materiile prime, cheltuieli cu materialele consumabile, cheltuieli din afar` (cu energia [i apa), cheltuieli cu lucr`rile [i serviciile executate de ter]i, cheltuieli cu impozite, taxe [i v`rs`minte asimilate, cheltuieli cu remunera]iile personalului, cheltuieli privind asigur`rile [i protec]ia social`, cheltuieli cu amortiz`rile [i provizioanele etc. Din punctul de vedere al contabilit`]ii oficiale, cheltuielile de exploatare sunt cuprinse \n contul de profit [i pierdere. Totu[i, pentru a analiza mai bine aceste cheltuieli este bine s` le [i separa]i, pentru a avea o imagine mai clar` asupra form`rii acestora. |n tabelele urm`toare am \mp`r]it cheltuielile de exploatare \n: cheltuieli directe [i cheltuieli indirecte. Cheltuielile directe (numite [i cheltuieli de produc]ie) sunt cele utilizate \n mod nemijlocit \n cadrul procesului de fabrica]ie, individualizåndu-se pe produse omogene, lucr`ri, servicii, comenzi, loturi, faze de fabrica]ie [i care se includ direct \n costul acestora. Cheltuielile indirecte sunt cele care se includ \n costurile de \ntre]inere, telefoane, lumin` etc. [i sunt \n general efectuate \n interesul general al conducerii [i administra]iei firmei, neputånd fi identificate [i nici repartizate nemijlocit pe produse. Spre deosebire de cheltuielile directe, m`rimea cheltuielilor indirecte nu variaz` propor]ionat cu cre[terea sau descre[terea volumului de produc]ie, fiind relativ constante. Astfel, putem \mp`r]i cheltuielile indirecte \n cheltuieli indirecte variabile (care se modific` \ntr-o anumit` m`sur` \n func]ie de volumul produc]iei) [i cheltuieli indirecte fixe (invariabile, care nu se modific` \n raport cu nivelul produc]iei). Sfatul Pentru a ]ine cheltuielile de exploatare la minimum, c`uta]i furnizori serio[i nostru de semin]e sau \ngr`[`minte ecologice, care s` vi le ofere la pre]uri cåt mai bune. Dar nu sacrifica]i calitatea \n favoarea pre]ului! Semin]ele de calitate genereaz` recolte bogate [i la fel gunoiul de grajd. De asemenea, \ncerca]i s` reduce]i cheltuielile din afar` (ex. cheltuielile cu apa). |n func]ie de zona unde ve]i construi ferma (deci \n func]ie de temperaturile [i umiditatea aerului), pute]i analiza dac` ave]i [ansa s` fi]i lång` o surs` de ap` pentru ca sistemul de iriga]ii s` v` fie mai u[or [i ieftin de utilizat. Este important s` pute]i controla cåt mai bine cheltuielile de exploatare, deoarece \n cadrul unei ferme de legumicultur` ecologic` acestea sunt cele mai importante cheltuieli cu care v` ve]i confrunta. Acestea trebuie ]inute bine \n fråu, mai ales \n primii ani, deoarece ve]i avea nevoie de lichidit`]i suficiente pentru a trece de perioada ini]ial` \n care lipsa veniturilor din vånz`ri este cea mai mare problem`.

276

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Planificarea financiar-contabil`

GHID PRACTIC â&#x20AC;&#x201C; Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

a) Previziuni lunare privind cheltuielile de exploatare pentru primul an de activitate: anul N, RON f`r` TVA

Planul afacerii

277

Planul afacerii

278

b) Previziuni lunare privind cheltuielile de exploatare pentru al doilea an de activitate: anul N+1, RON f`r` TVA

Planificarea financiar-contabil`

GHID PRACTIC â&#x20AC;&#x201C; Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Planificarea financiar-contabil`

GHID PRACTIC â&#x20AC;&#x201C; Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

c) Previziuni anuale privind cheltuielile de exploatare: anii N â&#x20AC;&#x201C; N+5, RON f`r` TVA

Planul afacerii

279

Planul afacerii

280

Planificarea financiar-contabil`

GHID PRACTIC â&#x20AC;&#x201C; Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Planificarea financiar-contabil`

GHID PRACTIC â&#x20AC;&#x201C; Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Planul afacerii

281

Planul afacerii

282

Planificarea financiar-contabil`

GHID PRACTIC â&#x20AC;&#x201C; Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Planificarea financiar-contabil`

Planul afacerii

Contul de profit [i pierdere |n contabilitate, contul de profit [i pierdere descrie [i explic` rezultatul contabil prin prisma structurilor de cheltuieli [i venituri care le-au determinat, implicit a activit`]ilor consumatoare [i produc`toare de rezultate (profit sau pierdere). Mai explicit, rezultatul contabil este rezultatul determinat pe baza veniturilor [i a cheltuielilor \nregistrate \n contabilitate. Diferen]a dintre venituri [i cheltuieli rezult` \n profit (atunci cånd veniturile sunt mai mari decåt cheltuielile) sau pierdere (cånd cheltuielile dep`[esc veniturile \nregistrate). Veniturile sunt de mai multe tipuri: venituri din exploatare, venituri financiare sau venituri extraordinare. Veniturile din exploatare sunt cele provenite \n principal din produc]ia våndut` [i vånzarea de m`rfuri. Dup` cum am mai explicat ceva mai sus, venituri ob]inute din produc]ia våndut` sunt cele rezultate din vånzarea de produse realizate \n cadrul firmei sau din prestarea de servicii, pe cånd veniturile din vånzarea de m`rfuri sunt ob]inute din achizi]ionarea [i distribuirea m`rfurilor, la pre]ul c`rora se adaug` un adaos comercial. Ferma dumneavoastr` va avea venituri din produc]ia våndut`. |ntr-o ferm` de legumicultur` ecologic`, veniturile din produc]ia våndut` \n primii trei ani sunt mai sc`zute din cauz` c` procesul de conversie a terenului nu este finalizat [i deci produsele nu pot purta certificarea ecologic`. Abia din al patrulea an de func]ionare se poate spune c` \ncepe]i s` func]iona]i ca o ferm` de legumicultur` ecologic` veritabil`. De[i ve]i avea \n principal venituri din exploatare, merit` s` amintim [i veniturile financiare, precum [i cele extraordinare. Veniturile financiare sunt acele venituri ob]inute, spre exemplu, din dobånda la \mprumuturile acordate altor societ`]i (\n cazul societ`]ilor bancare) sau diferen]a pozitiv` de curs valutar. Veniturile extraordinare (numite [i excep]ionale) sunt acele venituri rezultate din evenimente sau tranzac]ii ce sunt clar diferite de activit`]ile curente [i care, prin urmare, nu se a[teapt` s` se repete \ntr-un mod frecvent sau regulat. Spre exemplu, o dona]ie. Cheltuielile sunt de mai multe tipuri: de exploatare, financiare sau extraordinare. Despre cheltuielile de exploatare am mai discutat. Acestea sunt foarte importante \ntr-o firm` ce se ocup` de legumicultura \n sistem ecologic. Cheltuielile financiare sunt cele legate de ratele dobånzii la credite, diferen]e negative de curs valutar, comisioane [i servicii bancare etc. Cheltuielile extraordinare (numite [i excep]ionale) sunt acele cheltuieli rezultate din evenimente sau tranzac]ii ce sunt clar diferite de activit`]ile curente [i care, prin urmare, nu se a[teapt` s` se repete \ntr-un mod frecvent sau regulat. Spre exemplu, pagubele create de un incendiu.

Structura contului de profit [i pierdere prezentat` \n lucrarea de fa]` este Aten]ie conform` cu Ordinul ministrului finan]elor nr. 1.752 din 17 noiembrie 2005 pentru aprobarea Reglement`rilor contabile conforme cu directivele europene, modificat [i completat de Ordinul nr. 2.374/2007. Pentru previzionarea contului de profit [i pierdere nu este necesar s` construi]i decåt acele cheltuieli pe care pute]i s` le anticipa]i (conform celor stabilite \n ipotezele previzionale). Cu toate acestea, \n cele ce urmeaz` am introdus structura complet` a contului, din cauza faptului c` nevoile de planificare difer` de la o firm` la alta.

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

283

Planul afacerii

284

a) Previziuni lunare privind Contul de profit [i pierdere pentru primul an de activitate: anul N, RON â&#x20AC;&#x201C; aici pre]urile sunt afi[ate f`r` TVA Conturile asupr` c`rora nu s-au f`cut previzion`ri sau nu au fost incluse valori nominale au fost eliminate pentru simplificarea tabelului.

Planificarea financiar-contabil`

GHID PRACTIC â&#x20AC;&#x201C; Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Planificarea financiar-contabil`

GHID PRACTIC â&#x20AC;&#x201C; Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Planul afacerii

285

Planul afacerii

286

b) Previziuni lunare privind Contul de profit [i de pierdere pentru al doilea an de activitate: anul N+1, RON â&#x20AC;&#x201C; aici pre]urile sunt afi[ate f`r` TVA Conturile asupr` c`rora nu s-au f`cut previzion`ri sau nu au fost incluse valori nominale au fost eliminate pentru simplificarea tabelului.

Planificarea financiar-contabil`

GHID PRACTIC â&#x20AC;&#x201C; Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Planificarea financiar-contabil`

GHID PRACTIC â&#x20AC;&#x201C; Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Planul afacerii

287

Planul afacerii

288

c) Previziuni anuale privind Contul de profit [i pierdere: anii N – N+5, RON – aici pre]urile sunt afi[ate f`r` TVA Conturile asupr` c`rora nu s-au f`cut previzion`ri sau nu au fost incluse valori nominale au fost eliminate pentru simplificarea tabelului.

Planificarea financiar-contabil`

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Planificarea financiar-contabil`

GHID PRACTIC â&#x20AC;&#x201C; Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Planul afacerii

289

Planul afacerii

Planificarea financiar-contabil`

Fluxul de numerar Fluxul de numerar arat` surplusul/deficitul de numerar (bani) ce va caracteriza afacerea \n perioada previzionat`. De asemenea, cu ajutorul acestuia pute]i planifica utilizarea eficient` a disponibilului de numerar [i pute]i identifica priorit`]ile \n plata obliga]iilor ce revin firmei, precum [i resurse pentru investi]ii viitoare. Fluxul de numerar este alc`tuit din intr`ri de numerar (venituri, majorarea capitalului social sau \mprumuturi acordate) [i ie[iri de numerar (cheltuieli, datorii scadente, rate ale dobånzilor sau creditelor etc.). Esen]ial pentru firma dumneavoastr` este ca lichidit`]ile (diferen]a dintre intr`ri [i ie[iri) s` fie mereu pozitive.

Dac` din calculele previzionale rezult` c` la un moment dat ve]i avea valori Aten]ie negative ale numerarului disponibil, \nseamn` c` va exista pericolul falimentului (indiferent de profitul existent). Dac` \ntålni]i valori negative \n orice moment al perioadei planificate, g`si]i solu]ii de acoperire a golului. Printre metodele de \mbun`t`]ire a fluxului de numerar, se pot folosi accelerarea \ncas`rilor, \ntårzierea pl`]ilor sau reducerea costurilor de exploatare. Pute]i apela [i la \mprumuturi. Fluxul de numerar folose[te datele cuprinse \n celelalte tabele, mai ales din contul de profit [i pierdere, fiind o analiz` complementar` acestuia din urm`. De aceea, este posibil s` nu fie nevoie s` completa]i toate råndurile prezentate mai jos. {terge]i cele care nu v` sunt necesare, pentru a u[ura studierea [i construirea planului. Problema fluxului de numerar este cea mai dificil` pentru o ferm` de legumicultur` \n sistem ecologic. Aceasta deoarece veniturile din produc]ia våndut` \n primii trei ani vor fi mai sc`zute din cauza procesului de conversie care va face ca pre]ul de vånzare al legumelor s` nu fie la fel de ridicat ca [i al celorlalte produse ecologice. Estim`m c` abia din anul al patrulea ve]i ob]ine profituri rezonabile din activitatea fermei, \n func]ie de investi]ia necesar` [i de sursa banilor (cu cåt este mai mare investi]ia [i \mprumutul, cu atåt firma va trebui s` ramburseze rate ale creditului mai mari, iar dac` finan]area provine de la o banc` va trebui s` suporta]i [i ratele dobånzii, spre deosebire de creditele din partea asocia]ilor care pot avea dobånzi simbolice). Acest lucru nu trebuie s` v` descurajeze, ci doar s` v` fac` s` \n]elege]i c`, pentru a ajunge la profiturile substan]iale ale unei ferme de legumicultur` \n sistem ecologic, mai \ntåi trebuie s` trece]i prin perioada de foc a primilor patru ani. |n cele ce urmeaz` v` prezent`m previziunile privind fluxul de numerar (lunar pentru primii doi ani [i anual pentru restul). Sfatul nostru Mul]i manageri se ghideaz` exclusiv dup` contul de profit [i pierdere. Nu v` l`sa]i \n[ela]i de aparen]e! Fluxul de numerar este cel pu]in la fel de important. Dac`, spre exemplu, \ntr-un anumit moment firma \nregistreaz` o pierdere \n contul de profit [i pierdere, nu este un cap`t de ]ar` dac` exist` lichidit`]ile necesare pentru dep`[irea momentului. Dar dac`, indiferent de profit sau pierdere, firma r`måne f`r` numerar disponibil pentru plata datoriilor, falimentul este aproape o certitudine. Deci sfatul nostru este s` considera]i fluxul de numerar la fel de important ca [i contul de profit [i pierdere [i niciodat` s` nu analiza]i pe vreunul f`r` cel`lalt.

290

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Planificarea financiar-contabil`

GHID PRACTIC â&#x20AC;&#x201C; Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

a) Previziuni lunare privind Fluxul de numerar pentru primul an de activitate: anul N, RON

Planul afacerii

291

Planul afacerii

292

Planificarea financiar-contabil`

GHID PRACTIC â&#x20AC;&#x201C; Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Planificarea financiar-contabil`

GHID PRACTIC â&#x20AC;&#x201C; Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

b) Previziuni lunare privind Fluxul de numerar pentru al doilea an de activitate: anul N+1, RON

Planul afacerii

293

Planul afacerii

294

Planificarea financiar-contabil`

GHID PRACTIC â&#x20AC;&#x201C; Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Planificarea financiar-contabil`

GHID PRACTIC â&#x20AC;&#x201C; Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

c) Previziuni anuale privind Fluxul de numerar: anii N â&#x20AC;&#x201C; N+5, RON

Planul afacerii

295

Planul afacerii

296

Planificarea financiar-contabil`

GHID PRACTIC â&#x20AC;&#x201C; Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Planificarea financiar-contabil`

Planul afacerii

Alte documente financiare Tabelele financiar-contabile prezentate anterior sunt foarte utile atåt pentru utilizarea intern`, cåt [i atunci cånd prezenta]i planul altor persoane din afara firmei. O ferm` de legumicultur` \n sistem ecologic nu este o structur` organizatoric` complex`, a[a \ncåt cuno[tin]ele dumneavoastr` contabile se pot rezuma doar la ceea ce am prezentat anterior. Este important s` pute]i \n]elege cum se acumuleaz` cheltuielile (tabelul privind cheltuielile de exploatare), dinamica veniturilor [i cheltuielilor (contul de profit [i pierdere) sau circuitul banilor \n cadrul firmei (fluxul de numerar). Bilan]ul este unul dintre formularele financiar-contabile importante. Acesta este un document contabil de sintez` care reflect` activul (ce ave]i), pasivul (ce datora]i) [i capitalul propriu al unei \ntreprinderi, organiza]ii sau institu]ii la \ncheierea exerci]iului financiar (adic` la sfår[itul anului), precum [i \n celelalte situa]ii prev`zute de lege. |n activ sunt cuprinse mijloacele economice grupate dup` componen]a [i rolul lor \n procesul economic, iar \n pasiv sursele de acoperire a mijloacelor grupate dup` natura sau destina]ia lor.

Bilan]ul utilizat \n contabilitatea oficial` a Romåniei este prev`zut \n Ordinul Aten]ie ministrului finan]elor nr. 306 din 26 februarie 2002 pentru aprobarea Reglement`rilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, publicat \n Monitorul Oficial nr. 279 bis din 25 aprilie 2002. Tot aici este prezentat [i tabelul contului de profit [i pierdere, precum [i o variant` a tabelului privind fluxul de numerar. Totu[i \n primii cinci ani este prea pu]in probabil s` v` extinde]i \ntr-o a[a m`sur`, deci cel mai bine ar fi s` v` rezuma]i la tabelele cheltuielilor de exploatare, contului de profit [i pierdere [i fluxului de numerar. |nv`]a]i s` le \n]elege]i [i s` le utiliza]i pe acestea [i va fi \ndeajuns pentru a v` organiza, conduce [i previziona primii [ase ani de activitate ai firmei.

Previziuni privind indicatorii de eficien]` Indicatorii de eficien]` economic` sunt indicatori utiliza]i \n contabilitatea unei firme [i prezint` situa]ia acesteia. Este pu]in probabil s` \i utiliza]i pe to]i, deoarece fiecare firm` are propriul specific financiar-contabil. Indicatorii de eficien]` economic` se \mpart \n patru mari categorii: a) Indicatori de lichiditate b) Indicatori de \ndatorare (solvabilitate, risc) c) Indicatori de gestiune (de activitate) d) Indicatori de rentabilitate. |n cele ce urmeaz` v` vom prezenta cei mai importan]i dintre ace[tia, restul vor fi doar enumera]i. a) Indicatori de lichiditate Lichiditatea reprezint` capacitatea unei persoane juridice de a face fa]` datoriilor pe termen scurt (inclusiv dobånda pentru \mprumuturile acordate de creditori) prin valorificarea activelor curente (circulare). Cu cåt ave]i posibilitatea e a valorifica bunurile firmei \ntr-un termen cåt mai scurt, cu atåt ave]i o lichiditate mai mare. GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

297

Planul afacerii

Planificarea financiar-contabil`

Indicatorii de lichiditate se construiesc cu ajutorul bilan]ului (neprezentat aici din motive explicate ceva mai sus). Ordinul ministrului finan]elor prezint` doi asemenea indicatori ai lichidit`]ii: 1. rata lichidit`]ii curente (un indicator al lichidit`]ii care arat` marja conferit` firmei de activele sale curente \n respectarea obliga]iilor curente); 2. rata lichidit`]ii imediate (demonstreaz` posibilitatea de acoperire imediat` a obliga]iilor pe termen scurt).

RATA LICHIDIT~}II CURENTE Denumire

Anul N

Anul N+1

Anul N+2

Anul N+3

Anul N+4

Anul N+5

Anul N+2

Anul N+3

Anul N+4

Anul N+5

Active circulante Obliga]ii (datorii pe termen scurt) Lichiditate global`

Formula: RLC = Active curente/pasive curente Valoarea minim` admis` poate varia \ntre 1,2 [i 1,8%. RATA LICHIDIT~}II CURENTE Denumire

Anul N

Anul N+1

Active circulante Stocuri Crean]e \ndoielnice Obliga]ii (datorii pe termen scurt) Lichiditate curent`

Formula: RLI = (Active circulante – Stocuri – Crean]e \ndoielnice)/Pasive curente O rat` a lichidit`]ii imediate bun` trebuie s` fie mai mare sau egal` cu 1. |n unele lucr`ri intervalul considerat satisf`c`tor este 0,65-1. b) Indicatori de \ndatorare (solvabilitate, risc) |ndatorarea reprezint` m`sura \n care fondurile folosite de o firm` sunt asigurate de creditori, [i nu de proprietari. Totodat`, solvabilitatea reprezint` capacitatea unei companii de a-[i onora obliga]iile fa]` de partenerii de afaceri din activele sale. Ratele specifice acestui indicator sunt: 1. Rata datoriilor 2. Rata de acoperire a capitalului propriu (gradul de \ndatorare) 3. Indicatorul privind acoperirea dobånzilor 4. Rata de solvabilitate 5. Rata de acoperire a serviciului datoriilor. Aceste rate ar putea fi relevante pentru planul dumneavoastr` de afaceri doar \n situa]ia \n care ve]i apela la capitalul \mprumutat (\n special de la banc`). Din aceast` cauz`, v` prezent`m, exemplificativ, doar rata datoriilor [i rata de acoperire a serviciului datoriilor, \n eventualitatea \n care ve]i avea nevoie s` le folosi]i. 298

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Planificarea financiar-contabil`

Planul afacerii

RATA DE ACOPERIRE A DOBÅNZILOR Anul N Anul N+1 Anul N+2 Anul N+3 Anul N+4 Denumire (RON) (RON) (RON) (RON) (RON) Profit \nainte de impozitare [i plata dobånzilor 16.373 11.206 13.290 94.060 97.586 Cheltuieli cu dobånda 5.867 5.911 4.844 3.778 2.711 Rata de acoperire a dobånzilor 2,79 1,90 2,74 24,90 36

Anul N+5 (RON) 102.919 1.644 63

Formula: RAD = Profit \nainte de impozitare [i plata dobånzilor/Cheltuieli cu dobånda. Rata de acoperire a dobånzilor determin` de cåte ori persoana juridic` poate achita cheltuielile cu dobånda. Cu cåt valoarea indicatorului este mai mic`, cu atåt pozi]ia persoanei juridice este considerat` mai riscant`. RATA DE ACOPERIRE A SERVICIULUI DATORIILOR Anul Anul Anul Anul Denumire N N+1 N+2 N+3 Profit din activitate dup` impozitare 6.231 1.899 7.0944 75.837 Dobånzi 5.867 5.911 4.844 3.778 TOTAL 1 12.098 7.810 11.938 79.615 Dobånzi 5.867 5.911 4.844 3.778 Rata de rambursare a \mprumuturilor pe termen lung 0 13.333 13.333 13.333 TOTAL 2 5.867 19.244 18.178 17.111 Rata de acoperire a datoriilor (Total 1/Total 2) 2.06 0.41 0.66 4.65

Anul N+4 79.695 2.711 82.406 2.711

Anul N+5 85.071 1.644 86.715 1.644

13.333 16.044

13.333 14.978

5.14

5.79

Formula: RASD = (Profit din activitate dup` impozitare + Dobånzi)/(Dobånzi + Rata de rambursare a \mprumuturilor pe termen lung) Rata de acoperire a serviciului datoriilor trateaz` solvabilitatea proiectelor de investi]ii. |n esen]`, el indic` de cåte ori profitul din activitatea companiei \nainte de plata dobånzilor acoper` serviciul datoriei (rata anual` de rambursare a \mprumutului plus plata dobånzilor aferente). O tendin]` descresc`toare a ratei de acoperire a dobånzilor poate indica o conducere ineficient` sau previziuni prea optimiste la momentul contract`rii creditelor. |n cazul legumiculturii \n sistem ecologic este inevitabil ca \n primii trei ani aceste cifre s` se prezinte foarte slab, datorit` veniturilor din produc]ia våndut` reduse din cauza perioadei de conversie. c) Indicatori de gestiune (de activitate) Indicatorii de gestiune m`soar` eficacitatea unei companii \n administrarea resurselor stabile [i derularea activit`]ilor. Principalele rate de gestiune sunt: 1) Viteza de rota]ie a activelor circulante 2) Viteza de rota]ie a activelor imobilizate 3) Viteza de rota]ie a activelor totale 4) Viteza de rota]ie a stocurilor 5) Viteza de rota]ie a crean]elor 6) Viteza de rota]ie a furnizorilor. GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

299

Planul afacerii

Planificarea financiar-contabil`

Iat` cåteva dintre aceste rate, spre exemplificare: VITEZA DE ROTA}IE A ACTIVELOR TOTALE Anul Anul Denumire N N+1 Cifra de afaceri Total active Viteza de rota]ie a activelor totale

Anul N+2

Anul N+3

Anul N+4

Anul N+5

Anul N+1

Anul N+2

Anul N+3

Anul N+4

Anul N+5

365

Formula: VRAT = Cifra de afaceri/Total active VITEZA DE ROTA}IE A STOCURILOR Anul Denumire N Valoarea stocurilor Costul de m`rfuri våndute Num`r de zile 365 Viteza de rota]ie a stocurilor

Formula: VRS = (Valoarea stocurilor/Costul m`rfurilor våndute) x 365 zile d) Indicatori de rentabilitate (profitabilitate) Indicatorii de rentabilitate m`soar` profitabilitatea diverselor elemente financiar-contabile, ar`tånd cåt de eficient` este firma dumneavoastr` \n activitatea sa. Printre cele mai importante marje, enumer`m: 1) Marja profitului din exploatare 2) Marja profitului net 3) Rentabilitatea capitalului propriu 4) Rentabilitatea activelor totale 5) Rentabilitatea activelor fixe 6) Rentabilitatea capitalului permanent 7) Marja costurilor bunurilor våndute 8) Marja brut` din vånz`ri (marja profitului din exploatare). Pentru exemplificare, v` prezent`m urm`torii indicatori mai relevan]i pentru planul de fa]`: MARJA PROFITULUI NET Denumire Profit net Cifra de afaceri Marja profitului de exploatare

Anul N 6.231 79.000 7.89

Anul N+1 1.899 73.000 2.60

Anul N+2 7.094 77.500 9.15

Anul N+3 75.837 160.000 47.40

Anul N+4 79.695 168.000 47.44

Anul N+5 85.071 176.400 48.23

Formula: MPN = (Profit net/Cifra de afaceri) x 100 Constituie cea mai bun` metod` de diagnosticare a capacit`]ii globale a firmei de a ob]ine profit, dat fiind faptul c` atåt cheltuielile financiare, cåt [i impozitul pl`tit sunt luate \n calcul. 300

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Planificarea financiar-contabil`

Planul afacerii

MARJA PROFITULUI DIN EXPLOATARE (MARJA BRUT~ DIN VÅNZ~RI) Anul Anul Anul Anul Anul Denumire N N+1 N+2 N+3 N+4 Profit din exploatare 16.373 11.206 13.290 94.060 97.586 Cifra de afaceri 79.000 73.000 77.500 160.000 168.000 Marja profitului de exploatare 20.73 15.35 17.15 58.79 58.09

Anul N+5 102.919 176.400 58.34

Formula: MPE = Profit din exploatare (venituri din exploatare – cheltuieli de exploatare)/Cifra de afaceri Marja profitului de exploatare reflect` procentajul reprezentat de profitul activit`]ii de exploatare din volumul total al vånz`rilor. |n analiza dinamic` se cere cel pu]in men]inerea marjei. Pentru a identifica explica]ia unor modific`ri e necesar` analiza cheltuielilor de exploatare. O sc`dere a procentului poate scoate \n eviden]` faptul c` societatea nu este capabil` s` \[i controleze costurile de produc]ie sau s` ob]in` pre]ul de vånzare optim.

Necesit`]ile financiare Odat` ce a]i stabilit nivelul investi]iei ini]iale, cheltuielile lunare [i anuale, precum [i veniturile minime ce sunt necesare pentru acoperirea cheltuielilor [i ob]inerea unui profit anume, ave]i deja o imagine mai clar` asupra necesit`]ilor financiare [i ve]i [ti cå]i bani trebuie s` pune]i din buzunar [i, eventual, cå]i ar mai trebui \mprumuta]i. Sfatul Dac` trebuie s` \mprumuta]i bani de la banc`, pasul urm`tor este s` merge]i nostru la cåt mai multe dintre acestea [i s` afla]i cåt ar fi dispu[i s` v` \mprumute, care este minimul de capital propriu acceptat pentru suma \mprumutat` (b`ncile doresc s` vad` un anumit nivel de implicare financiar` [i din partea dumneavoastr`), pe ce durat` sunt dispu[i s` v` \mprumute, cu ce perioad` de gra]ie [i cu ce rat` a dobånzii. Dup` ce a]i ales banca cu oferta cea mai avantajoas`, mai stabili]i luna \n care considera]i c` va \ncepe derularea creditului, programul de realizare a investi]iei ini]iale (pentru stabilirea datei \n care vor intra \n contabilitate valoarea terenurilor [i a mijloacelor fixe achizi]ionate [i a amortiz`rii acestora), [i introduce]i toate aceste date \n calcularea contului de profit [i pierdere [i fluxului de numerar, pentru a vedea influen]a cheltuielilor cu amortiz`rile, rata dobånzii [i rata creditului (\mpreun` formeaz` a[a-numita anuitate) asupra profitului [i lichidit`]ilor. Dac` este necesar, revizui]i volumul veniturilor din vånz`ri, pentru a acoperi costurile suplimentare. Sfatul Toate aceste opera]iuni vor necesita mai mult ca sigur o revizuire a obiec- nostru tivelor de marketing, de produc]ie [i opera]iuni, de resurse umane [i financiar-contabile. Implicit, trebuie revizuite obiectivele de afaceri. Capitolul privind necesit`]ile financiare este \mp`r]it \n dou` sec]iuni ce vor structura informa]iile de mai sus: una define[te sumele necesare [i utilizarea lor [i cealalt` modul de rambursare, \n cazul \n care ve]i avea nevoie de un \mprumut bancar.

Sumele necesare [i utilizarea lor Aici este locul \n care va trebui s` prezenta]i \ntr-o fraz` sau dou` investi]ia total` necesar`, [i suma estimat` a capitalului propriu [i a celui \mprumutat, precum [i la ce va folosi aceast` sum`. Iat` un exemplu cum ar putea fi formulat con]inutul acestei sec]iuni: GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

301

Planul afacerii

Managementul riscurilor

Investi]ia necesar` este de 38.571 euro (135.000 lei), din care 15.714 euro (55.000 lei) capital social [i 22.857 euro (80.000 lei) capital \mprumutat. Aceasta va fi folosit` pentru achizi]ionarea semin]elor [i a \ngr`[`mintelor ecologice, procurarea utilajelor [i echipamentelor necesare produc]iei, precum [i pentru achizi]ionarea altor mijloace fixe, materii prime [i materiale consumabile sau plata drepturilor salariale.

Exemplu

Modul de rambursare La \nceputul acestei p`r]i v-am prezentat etapele necesare pentru a afla condi]iile cele mai avantajoase de creditare. Aici este locul \n care descrie]i alegerea f`cut`, astfel: Moneda Valoare credit Valoare credit Durata creditului Periodicitatea ratelor Num`r rate Num`r perioade plat` Perioada de gra]ie Rata dobånzii Avans Avans Anul contract`rii creditului Luna contract`rii creditului Dobånda cumulat` Rata creditului cumulat` Total pl`]i Pl`]i suplimentare fa]` de valoarea ini]ial` Valoare constant` rat` Valoare medie dobånd` Valoare medie anuitate (rata creditului plus rata dobånzii)

RON 80.000 ron 22.857 euro 6 ani 1 60 72 12 luni 8,00% 0% 0 ro Anul N - 2007 1 22.133 ron 80.000 ron 102.133 ron 27,67% 1.333 ron 307 ron 1.641 ron

MANAGEMENTUL RISCURILOR Fiecare afacere implic` un anumit risc extern. Pute]i, totu[i, s` elimina]i o parte din acestea anticipånd problemele ce pot ap`rea [i \ncercånd s` schi]a]i un plan de reducere a efectelor ne gative. |n cazul \n care apela]i la finan]atori, ace[tia vor lua decizia de a v` finan]a afacerea pe baza unei evalu`ri a riscurilor poten]iale care planeaz` asupra firmei dumneavoastr`. Vor lua \n considerare aceste riscuri chiar dac` nu le introduce]i \n plan. Astfel demonstra]i c` lua]i \n calcul toate aspectele afacerii [i sunte]i realist, nu naiv. Pentru o ferm` de cultivare a legumelor \n sistem ecologic, pericolele principale apar mai ales \n primii trei ani. Este posibil s` fi]i afectat de eventuale cre[teri de pre]uri pentru materiile prime [i materialele consumabile, din cauza modific`rilor de pe pia]`, sau a varia]iilor cursului valutar (fie prin deprecierea, fie prin aprecierea leului). Este de asemenea posibil s` v` confrunta]i cu o cre[tere a taxelor de certificare [i recertificare ecologic`. Efectele acestor riscuri pot fi diminuate prin constituirea unor rezerve de numerar (bani). 302

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Implementarea planului de afaceri

Planul afacerii

Aceste rezerve trebuie s` le ave]i \nc` de la \nceput deoarece \n primul an nu ve]i avea nici un venit din activitatea firmei. O alt` modalitate de diminuare a riscurilor legate de pre] este \ntocmirea unei liste cu cåt mai mul]i furnizori alternativi serio[i, astfel avånd mereu posibilitatea s` alege]i pre]ul cel mai mic pentru produse de calitate asem`n`toare. Un alt risc pentru o ferm` de legumicultur` \n sistem ecologic este apari]ia unor condi]ii climatice anormale pentru zona \n care v` afla]i (temperaturi foarte sc`zute sau un nivel de umiditate mare, mult diferite de cele \nregistrate de obicei). Reducerea efectelor negative poate fi realizat` prin construirea unor sere. Dac` ave]i informa]ii c` aceste modific`ri climaterice sunt posibile, nu le trece]i cu vederea! |n cele ce urmeaz` v` prezent`m un model de tabel care sintetizeaz` toate aceste aspecte [i posibilele domenii de risc: Domeniu Riscuri Concuren]` Cre[terea concuren]ei

Indicator*) Planul de reducere a efectelor 1 Stabilirea unor rela]ii durabile cu clien]ii [i distribuitorii Cheltuieli Cre[terea pre]urilor materia2 Cercetarea constant` a pie]ei furnizorilor lelor prime pentru identificarea ofertelor optime Legisla]ie/ |n`sprirea condi]iilor legale de 2 Adaptarea unor tehnologii [i a unui proces reglement`ri \nfiin]are a fermelor de legumide produc]ie recomandat de speciali[ti, cultur` [i agricultur` \n sistem precum [i \n acord cu reglement`rile ecologic [i a condi]iilor de coeuropene mercializare a acestora Flux de Lipsa lichidit`]ilor necesare Asigurarea \nc` din faza de construire numerar \n primii trei ani 3 a planului de afaceri, a banilor necesari pentru func]ionarea firmei \n lipsa veni turilor din vånz`ri Modific`ri Cre[terea diferen]elor de 2 Asigurarea condi]iilor tehnologice necesare, atmosferice temperatur` eventual prin acoperirea total` a fermei *) 0 = inexistent; 1 = sc`zut; 2 = moderat; 3 = ridicat.

Sfatul nostru Rota]ia culturilor trebuie s` fie planificat` atåt din punct de vedere economic, cåt [i tehnic. Ca \n orice sistem, diversificarea produc]iei genereaz` cre[terea oportunit`]ilor de venit [i poate, ca \n cazul legumelor, oferi un volum substan]ial de minerale [i vitamine la dieta familiar`. Totodat` ea mic[oreaz` riscul e[ecului la gama larg` de culturi. Este posibil ca la fermele ecologice, unde volumul recoltei este mai mic decåt la fermele conven]ionale, veniturile economice finale s` fie de un grad superior din cauza marjelor de pia]` \nalte [i costurilor sc`zute de producere.

IMPLEMENTAREA PLANULUI DE AFACERI Dup` tot acest efort de planificare, \n care a]i definit [i redefinit obiective [i strategii, a]i ajuns la un punct la care [ti]i ce se poate realiza [i ce trebuie f`cut, acum este momentul s` pune]i la punct un sistem de implementare (de punere \n practic`) a tuturor strategiilor definite. Trebuie s` ar`ta]i cum planificarea realizat` va fi pus` efectiv \n practic`. Pentru aceasta, este nevoie s` defini]i planurile de ac]iune, modul de verificare a \ndeplinirii planific`rii [i procedurile de modificare [i actualizare a planului de afaceri. GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

303

Planul afacerii

Implementarea planului de afaceri

Planurile de ac]iune Cu ajutorul planului de ac]iune, construit pe baza diverselor strategii definite \n planul de afaceri, ve]i putea da instruc]iuni clare persoanelor care se vor ocupa de punerea \n practic` a acestora. Fiecare angajat trebuie s` [tie ce responsabilit`]i are [i care este programul de lucru. Cånd ferma se va dezvolta [i va avea mai mul]i angaja]i [i cånd va trebui s` c`uta]i o pia]` cåt mai matur` din punctul de vedere al produselor ecologice, va trebui cel mai probabil s` v` organiza]i firma \n departamente (marketing, produc]ie, resurse umane etc.). |n acel moment solu]ia ideal` va fi s` construi]i mai multe planuri de ac]iune, specifice fiec`ruia. Planurile de ac]iune sunt cele care fac leg`tura \ntre ceea ce s-a previzionat [i activit`]ile concrete din cadrul firmei. Ele sunt practic harta detaliat` a modului cum se va ajunge efectiv la destina]ia dorit` [i fac leg`tura \ntre inten]ie (dorin]`) [i fapt`. De aceea, importan]a planurilor de ac]iune este crucial`. F`r` ele, planul de afaceri r`måne doar un ghid interesant despre ceea ce dore[te firma s` realizeze, nedevenind instrumentul de lucru valoros care ar trebui s` fie. |n primii ani ai fermei ecologice nu este necesar` o descriere detaliat` a activit`]ilor enumerate \n planul de ac]iune. Planurile de ac]iune pot fi construite cel mai simplu conform diagramei Gantt, astfel:

Implementarea strategiei de afaceri a S.C. AGRO ECOLOGIC S.R.L. va fi realizat` prin aplicarea diagramei GANTT, detaliat` dup` cum urmeaz`:

Denumire

Luna 7 8

Exemplu

11 12

Proiecte, aprob`ri, avize Amenajare teren Achizi]ie mijloace fixe Recrutare, selec]ie [i angajare personal Instruire [i verificare personal ` Pornirea activit`]ii

Controlul Cum ve]i [ti c` progresele pe care le face]i sunt suficiente pentru a v` atinge obiectivele? O comparare constant` a reperelor temporare v` va permite s` [ti]i \n fiecare moment unde v` situa]i fa]` de planificarea realizat`. La fel ca [i planurile de ac]iune, modul \n care realiza]i verificarea \ndeplinirii planului este crucial`. F`r` verific`ri periodice, f`r` compara]ii \ntre ceea ce s-a previzionat [i ceea ce s-a realizat efectiv, planurile de afaceri devin inoperabile. Pentru aceasta este necesar s` construi]i un tabel (sau mai multe) care s` v` pun` \n paralel cifrele previzionate [i cele realizate pe parcursul activit`]ii. Astfel, dac` ve]i sesiza diferen]e substan]iale \ntre aceste cifre, care nu se \ncadreaz` \ntr-o marj` de eroare acceptabil`, sau dac` aceste diferen]e, chiar acceptabile, evolueaz` conform unui tipar ce merit` s` fie analizat mai atent, ve]i fi \n m`sur` s` identifica]i rapid sursa diferen]elor, s` reac]iona]i [i eventual s` modifica]i [i s` actualiza]i planul de afaceri. Controlul planului de afaceri se poate realiza folosind urm`toarele tabele (ce pot fi incluse \n corpul principal al planului de afaceri sau, [i mai bine, \n anexe): ■ Nr. raport: ■ Data \ntocmirii raportului: ■ Perioada analizat`: ■ Persoana responsabil`: 304

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Luna

Produc]ia våndut`

Venituri din exploatare Produse finite Servicii

M`rfuri

Previzionat Real Previzionat Real Previzionat Real Previzionat Real

Cheltuieli de exploatare

Rezultat net Lichidit`]i la (profit/ sfår[itul perioadei pierdere net`) Previzionat Real Previzionat Real Previzionat Real

0 0 0 0 0 0 8.000 71.000 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.170 2.403 9.070 4.460 5.322 4.310 9.001 9.811 4.610 4.460 2.454 2.554

-4.170 -2.937 -9.603 -4.993 -5.855 -4.843 -1.535 56.380 -5.143 -4.993 -2.987 -3.087

29.935 23.859 12.212 9.491 4.767 1.411 2.690 76.456 59.217 51.272 49.580 47.769

79.000

62.627

6.231

47.769

0 0 0 0 0 0 10.000 63.000 0 0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

4.220 2.420 9.070 4.460 4.422 4.310 9.001 9.811 4.610 4.460 2.454 2.554

-4.753 -2.945 -9.586 -4.967 -4.920 -4.799 519 49.315 -5.072 -4.913 -2.898 -2.989

39.519 36.879 26.296 22.269 17.318 12.502 14.880 77.476 60.494 52.168 49.232 46.185

73.000

61.794

1.990

46.185

305

Se poate continua raportul cu indicatorii de eficien]` economic`.

Planul afacerii

AnulN 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 TOTAL Anul N Anul N+1 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 TOTAL Anul N+1

Flux de numerar

Implementarea planului de afaceri

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Cont de profit [i pierdere

Planul afacerii

Anexe

Procedurile de modificare [i actualizare |n urma controlului periodic al planific`rii de afaceri, se va putea decide modificarea planului \n scopul atingerii obiectivelor generale de afaceri. Modificarea planului poate fi necesar` dac` au intervenit modific`ri \n interiorul firmei sau \n exteriorul acesteia, de natur` s` afecteze proiec]iile realizate. |n cazul fermei de cultivare a legumelor \n sistem ecologic, modific`rile pot surveni dac` pre]urile de pe pia]` ale materiilor prime, materialelor consumabile, energiei, apei etc. se modific` (a[a cum am discutat la punctul privind managementul riscurilor). Alte modific`ri pot fi legate de extinderea fermei, schimbarea proprietarilor, modificarea tipului de culturi realizate etc. Orice modificare a planului de afaceri determin` actualizarea \ntregului plan, pentru a se realiza corelarea tuturor informa]iilor, precum [i activit`]ilor firmei. Orice modificare [i actualizare a planului de afaceri trebuie verificat` de personalul de management [i aprobat` de c`tre o persoan` anume desemnat` (de regul`, directorul general sau pre[edintele Consiliului de administra]ie). Activitatea firmei se va desf`[ura strict \n func]ie de planul de afaceri modificat [i actualizat, verificat [i aprobat. Dac` nu face]i acest lucru, planificarea f`cut` va deveni inutil`. Dup` cum am mai spus, procesul de planificare este unul ciclic, repetitiv, permanent. Planul de afaceri este doar rezultatul acestui proces care trebuie actualizat pentru a reflecta cåt mai \ndeaproape situa]ia actual` a firmei [i previziunile pe termen mediu [i lung. Dup` cum se poate vedea, planurile de ac]iune, modul de control (verificare) al realiz`rii obiectivelor planului de afaceri [i procedurile de modificare [i actualizare a planului sunt stråns legate. F`r` planuri de ac]iune atent construite nu va exista o procedur` clar` de aducere la \ndeplinire a obiectivelor planului de afaceri. F`r` un control adecvat [i riguros, nu se va [ti dac` obiectivele au fost \ndeplinite sau, dac` nu, care este cauza. Iar f`r` o procedur` de modificare [i actualizare, planul de afaceri va deveni \n timp un document f`r` nici o leg`tur` cu realitatea. Aceste trei activit`]i realizate pentru implementarea planului de afaceri sunt cel pu]in la fel de importante ca [i construirea acestuia. Ele ]in de a[a-numita opera]ionalizare a planului de afaceri. Unii consider` chiar c` ar trebui construit un plan separat pentru aceste activit`]i, denumit „planul operativ de afaceri“. Totu[i, pentru c` o ferm` de legumicultur` de 6-10 hectare nu sunt atåt de multe probleme de planificare (nu ve]i avea zeci de angaja]i, nici mai multe linii de produse [i servicii, nici o activitate complex` de realizare a produselor sau serviciilor), nu consider`m c` ar fi necesar` separarea acestora de restul planului de afaceri. Oricum ar fi, nu le trece]i cu vederea. Ele fac diferen]a \ntre un bun teoretician [i un bun practician \n domeniul afacerilor. |n planificarea de afaceri, teoria [i practica trebuie s` se \mbine \n egal` m`sur`, altfel ve]i observa foarte repede c` \ntre vorb` [i fapt` lipse[te ceva esen]ial – puntea care le une[te. Aceast` punte este reprezentat` de procedurile de implementare, control, modificare [i actualizare a planului de ac]iune.

ANEXE Anexa este definit` \n general ca un element secundar al`turat la un lucru principal \n vederea complet`rii. Este clar c` v` ve]i confrunta \n planificare cu dificult`]i atunci cånd ve]i dori s` limita]i cantitatea de informa]ii inclus` \n plan. |n cadrul planului nu este recomandabil s` intra]i \n prea multe detalii. Ele vor transforma planul \ntr-un document prea lung [i foarte dificil de citit. Pentru aceasta ave]i la dispozi]ie anexele. 306

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Anexe

Planul afacerii

Ave]i grij` ca planul de afaceri totu[i s` fie de sine st`t`tor, pentru c` nu Aten]ie \ntotdeauna anexele sunt studiate. A[adar, nu include]i \n anexe informa]ii complet noi! |n cadrul anexelor pute]i include informa]ii precum: 1. CV-urile managerilor-cheie 2. Numele [i detaliile privind consilierii 3. Lista [i planul amplasamentelor 4. Informa]ii tehnice 5. Informa]ii de produc]ie 6. Fotografii 7. Programul de achizi]ie a echipamentelor 8. Detalii privind drepturile de autor 9. Detalii privind metodele [i rezultatele cercet`rii de pia]` 10. Detalii privind concuren]a 11. Materiale de marketing 12. Conturile verificate 13. Rapoartele consultan]ilor [i alte materiale de sus]inere 14. Contracte importante, comenzi ferme, scrisori de inten]ie 15. Organigrama

GHID PRACTIC â&#x20AC;&#x201C; Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

307

Capitolul 3 Certificarea legumelor ecologice [i reglement`ri specifice culturii legumelor \n sistem ecologic

SUMAR CERTIFICAREA LEGUMELOR ECOLOGICE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 310 Sistemul de inspec]ie [i certificare â&#x20AC;&#x201C; descriere general` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 310 Etapele certific`rii legumelor ecologice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 311 Cerin]e generale \n agricultura ecologic` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 313 Perioada de conversie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 314 Desf`[urarea \n timp a conversiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 314 Modificarea perioadei de conversie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 314 Condi]ii de reducere a perioadei de conversie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 315 Certificarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 315 Semnarea contractului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 315 Planificarea inspec]iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 315 Desf`[urarea inspec]iei fizice (la produc`tor) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 316 |ntocmirea raportului de inspec]ie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 318 Ac]iunile corective [i inspec]ia de evaluare a acestora . . . . . . . . . . . . . . . . . 318 Decizia privind certificarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 318 Supravegherea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 319 Reguli de etichetare a produselor ecologice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 319 Documente [i raport`ri obligatorii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 320 Fi[a de \nregistrare a produc`torilor \n agricultura ecologic` . . . . . . . . . . . 321 REGLEMENT~RI SPECIFICE CULTIV~RII LEGUMELOR |N SISTEM ECOLOGIC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 323 Acte normative specifice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 323 Acte normative specifice de aplica]ie general` . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 324 Alte acte normative importante . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 326

Certificarea legumelor ecologice [i reglement`ri specifice cultiv`rii legumelor \n sistem ecologic

Certificarea legumelor ecologice

CERTIFICAREA LEGUMELOR ECOLOGICE Sistemul de inspec]ie [i certificare – descriere general` Ce \nseamn` un produs ecologic? Conform regulamentelor na]ionale [i interna]ionale privind agricultura ecologic`, un produs poate purta \nsemnul „ecologic“ dac` este ob]inut \n urma unui proces tehnologic controlat [i men]inut f`r` efecte negative asupra omului [i mediului. Condi]ia absolut necesar` pentru ca un produs s` poat` fi numit ecologic este aceea de a de]ine un Certificat de conformitate. Procedura prin care organismele de inspec]ie [i certificare aprobate furnizeaz` o atestare scris` din care s` rezulte c` produsele ecologice sau sistemele de produc]ie pentru ob]inerea acestora sunt conforme cu metodele folosite \n agricultura ecologic` se nume[te CERTIFICARE. Certificatul de conformitate emis de c`tre un organism de inspec]ie aprobat [i recunoscut arat` c` partea certificat` a stabilit [i a men]inut un sistem de produc]ie sau/[i procesare ecologic` \n concordan]` cu reglement`rile na]ionale [i interna]ionale. Ce trebuie s` [tiu? La aceast` \ntrebare se poate r`spunde prin \n]elegerea aspectelor legate de particularit`]ile aplicative ale agriculturii ecologice care presupun: – produc]ia \n sistemele agricole ecologice se desf`[oar` conform unor norme, numite standarde, na]ionale [i/sau interna]ionale; – ferma [i produsele agricole [i alimentare ecologice se certific` de c`tre organisme specializate [i aprobate; – certificatul unit`]ii de produc]ie ecologic` se ob]ine u[or [i se poate pierde relativ repede. Ce \nseamn` produc]ie standardizat`? Dup` cum am amintit mai sus, produc]ia ecologic` este legiferat` [i se supune cu stricte]e normelor na]ionale [i interna]ionale \n vigoare. La nivel na]ional, legisla]ia elaborat` [i armonizat` complet cu Regulamentul European este reprezentat` de un pachet de acte normative: a) Legea nr. 38/2001 de aprobare a Ordona]ei de urgen]` a Guvernului nr. 34/2000; b) Ordonan]a de urgen]` a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, publicat` \n Monitorul Oficial nr. 172 din 21 aprilie 2000, cu complet`rile [i modific`rile ulterioare cuprinse \n Ordonan]a de urgen]` a Guvernului nr. 62/2006, publicat` \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 787 din 18 septembrie 2006; c) Ordinul nr. 417 din 13 septembrie 2002 pentru aprobarea Regulilor specifice privind etichetarea produselor agroalimentare ecologice, cu modific`rile [i amendamentele ulterioare, publicat \n Monitorul Oficial nr. 778 din 25 octombrie 2002; d) Ordinul nr. 721 din 26 septembrie 2003 pentru aprobarea Regulilor privind importul [i exportul produselor agroalimentare ecologice, publicat \n Monitorul Oficial, Partea I, nr. 701 din 7 octombrie 2003.

310

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Certificarea legumelor ecolgice

Certificarea legumelor ecologice [i reglement`ri specifice cultiv`rii legumelor \n sistem ecologic

La nivel interna]ional, Regulamentul Consiliului European nr. 2092/91 (EEC No. 2092/91), cu modific`rile [i amendamentele ulterioare, cuprinde toate aspectele legate de produc]ia, sistemul de inspec]ie [i certificare, importul/exportul [i etichetarea produselor ecologice.

Orice produc`tor care solicit` certificarea legumelor ecologice va trebui s` se Aten]ie informeze [i s` cunoasc` actele normative specifice activit`]ii de produc]ie (vezi pag. anterioar`, legisla]ia na]ional` b) [i c)). |n cele ce urmeaz` vom descrie ceea ce trebuie f`cut [i ce trebuie [tiut pentru a atinge cu succes scopul final al activit`]ii de certificare, ob]inerea Certificatului de conformitate.

Etapele certific`rii legumelor ecologice 1. Decizia Dup` cum se poate deduce din primul capitol al acestei lucr`ri – Descrierea afacerii, sistemul de produc]ie ecologic necesit` oameni bine informa]i, \n permanent` leg`tur` cu nout`]ile din domeniu. |n acest scop, este necesar s` cunoa[te]i \n detaliu cel pu]in prevederile Ordonan]ei de urgen]` a guvernului nr. 34/2000, precum [i ale Ordinului nr. 219 din 21 martie 2007 pentru aprobarea regulilor privind \nregistrarea operatorilor \n agricultur` ecologic`. Acestea constituie informa]ia minim` pe care trebuie s` o cunoa[te]i \n momentul \n care decide]i s` merge]i pe acest drum. Pe lång` acestea, trebuie s` v` \nsu[i]i [i informa]iile cuprinse \n capitolul I din prezenta lucrare [i s` v` defini]i foarte clar un plan de ac]iuni. 2. Oficializarea este \nregistrarea inten]iei dumneavoastr` de a deveni produc`tor ecologic. Acest pas impune efectuarea a dou` ac]iuni concomitent: a) s` \[i \nregistreze activitatea \n fiecare an la Ministerul Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale, prin compartimentul de specialitate; b) s` se supun` controlului unui organism de inspec]ie [i certificare aprobat. a) |nregistrarea la Ministerul Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale

Cum? Completa]i [i depune]i la compartimentul de specialitate Fi[a de \nregistrare a produc`torilor \n agricultura ecologic` – vezi modelul din Anex`.

Fi[a de \nregistrare se completeaz` \n 2 exemplare [i trebuie re\nnoit` Aten]ie \n fiecare an, fiind valabil` un sigur an.

Cånd? Fi[a de \nregistrare se poate depune \n orice moment al anului, dar este bine s` o depune]i dup` ce a]i decis planul de cultur`. Ce este necesar? |n momentul \n care ve]i solicita \nregistrarea trebuie s` cunoa[te]i: GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

311

Certificarea legumelor ecologice [i reglement`ri specifice cultiv`rii legumelor \n sistem ecologic

Certificarea legumelor ecolgice

– persoana \mputernicit` pentru a se ocupa de produc]ia ecologic`; – legisla]ia \n domeniu \n vigoare; – numele [i detaliile de identificare ale organismului de inspec]ie [i certificare care va efectua inspec]iile [i certificarea fermei; – detalii legate de identificarea parcelelor pe care inten]iona]i s` desf`[ura]i produc]ia; – structura culturilor. Sfatul nostru Alegerea organismului de inspec]ie [i certificare se poate face pe baza urm`toarelor criterii: ✓ s` fie \nscris \n lista organismelor de inspec]ie [i certificare aprobate de c`tre M.A.D.R.; ✓ s` ac]ioneze cu profesionalism; ✓ s` fie prompt; ✓ s` practice pre]uri competitive; ✓ s` \[i desf`[oare activitatea cu obiectivitate [i impar]ialitate. Ce se \ntåmpl` cu Fi[a mea de \nregistrare? Fi[a va primi un num`r de \nregistrare [i va r`måne \n 2 exemplare la compartimentul de specialitate. Fi[a va fi verificat`, apoi ve]i primi un r`spuns scris prin po[t` care v` va informa asupra deciziei de acceptare sau respingere a \nregistr`rii. Al`turi de scrisoarea informativ` ve]i primi [i fi[a \n original, semnat` [i avizat` de c`tre directorul direc]iei specializate. b) |nregistrarea \n sistemul de certificare al unui organism competent Odat` \nregistrat` cererea, ve]i trece la \nscrierea \n sistemul de certificare al organismului de inspec]ie [i certificare aprobat [i agreat de dumneavoastr`. Aici (\n func]ie de politica aplicat` de organismul respectiv) ve]i fi informat \n leg`tur` cu toate aspectele practice care intervin \n timpul activita]ii de inspec]ie [i certificare [i asupra responsabilit`]ilor [i a drepturilor ce revin fiec`rei p`r]i. De obicei, organismul de inspec]ie [i certificare v` va pune la dispozi]ie un set de documente care s` v` informeze complet [i corect asupra modului \n care se va desf`[ura colaborarea. De asemenea, v` va pune la dispozi]ie [i formularele necesare pentru \nregistrare.

Organismului de inspec]ie [i certificare nu i se permite s` intervin` \n rela- Aten]ie ]iile dumneavoastr` comerciale [i nici s` ofere servicii de consultan]` \n domeniu. |n general, pentru demararea procesului se solicit` urm`toarele documente: – acte care s` ateste de]inerea dreptului de folosin]` a terenului \nregistrat (copia contractului de vånzare/cump`rare, arend` – minimum 5 ani etc.); – registrul parcelar \mpreun` cu harta terenurilor; – copie dup` Fi[a de \nregistrare ca produc`tor ecologic, vizat` de compartimentul de specialitate [i de c`tre M.A.D.R. prin autoritatea responsabil`; – un document din care s` reias` modul de agricultur` practicat/planificat etc.; – alte documente solicitate de organismul de inspec]ie [i certificare \n conformitate cu legisla]ia \n vigoare. Astfel se formeaz` un dosar care va fi analizat de c`tre persoane competente [i care va decide acceptarea/respingerea cererii dumneavoastr` de \nregistrare \n sistemul de agricultur` ecologic`. 312

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Certificarea legumelor ecolgice

Certificarea legumelor ecologice [i reglement`ri specifice cultiv`rii legumelor \n sistem ecologic

Toat` coresponden]a, \ntreb`rile, r`spunsurile etc. purtate \ntre dum- Aten]ie neavoastr` [i organismul de inspec]ie [i certificare vor fi desf`[urate \n scris [i \ndosariate astfel \ncåt s` existe \n permanen]` posibilitatea verific`rii acestor documente. M.A.D.R. efectueaz` vizite anun]ate sau neanun]ate la dumneavoastr` [i va solicita dosarul cu toate documentele. Trebuie s` le pune]i la dispozi]ia lor cånd v` vor fi solicitate. R`spunsul pozitiv duce la \ncheierea contractului de inspec]ie [i certificare, iar urm`torul pas va fi acela al efectu`rii inspec]iilor la unitatea de produc]ie. Aici organismul de inspec]ie [i certificare va efectua cel pu]in o inspec]ie anual` fizic` complet` a terenurilor unit`]ii de produc]ie respective, precum [i a facilit`]ilor de]inute de c`tre fermier. |n urma observa]iilor f`cute de c`tre inspectorii delega]i se va alc`tui un Raport de inspec]ie care va deveni o pies` foarte important` \n cadrul Dosarului de Certificare. La \ncheierea ac]iunilor specifice de certificare, dosarul care va con]ine toate documentele rezultate \n activit`]i va fi analizat de c`tre un comitet format din persoane specializate [i independente, care vor acorda/respinge certificarea dumneavoastr`. Trebuie avut \n vedere faptul c` certificatul de ferm` ecologic` se ob]ine relativ greu [i se poate pierde foarte u[or. Particularit`]i ale sistemelor de certificare ecologic`: – orice ferm` ecologic` parcurge, obligatoriu, o perioad` mai scurt` sau mai lung` de conversie; – produsele agricole [i alimentare ecologice se certific` numai dup` 12 luni de produc]ie.

Cerin]e generale \n agricultura ecologic` Pentru a ob]ine Certificatul de Conformitate trebuie s` respecta]i urm`toarele cerin]e generale de produc]ie ecologic`. |n practicarea agriculturii ecologice se pretinde ca la produsele enumerate \n capitolul I, excep]ie f`cånd semin]ele [i materialul de \nmul]ire vegetativ, s` fie \ndeplinite urm`toarele condi]ii: a) \ndeplinirea celor ar`tate \n acest capitol (cu aplicarea detaliilor specifice activit`]ii dumneavoastr`); b) pentru protec]ia plantelor, pentru \ngr`[area [i ameliorarea solului, precum [i \n cur`]irea [i \n dezinfec]ia construc]iilor [i a instala]iilor, s` folosi]i exclusiv produsele admise, dar numai dup` consultarea organismului de inspec]ie [i certificare; c) s`mån]a [i materialul de \nmul]ire vegetativ s` se ob]in` prin metode ecologice a[a cum a fost ar`tat \n subcapitolul Semin]ele [i materialul s`ditor. Folosirea altor tipuri de semin]e se va face numai cu acordul scris al organismului de certificare; d) este interzis` folosirea organismelor modificate genetic sau a derivatelor acestora; e) \n incinta unit`]ii este interzis` depozitarea de produse care nu provin din agricultura ecologic`. Practicarea agriculturii ecologice pretinde ca \n cazul producerii semin]elor [i a materialului de \nmul]ire vegetativ, s`mån]a [i plantele-mam` folosite s` \ndeplineasc` urm`toarele condi]ii: a) s` nu se foloseasc` semin]e modificate genetic [i nici derivate ale acestora; b) s` fie \ndeplinite condi]iile referitoare la sistemul de produc]ie (dovedite prin documente corespunz`toare); c) s` se \nregistreze \n sistemul conven]ional de certificare a semin]elor. GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

313

Certificarea legumelor ecologice [i reglement`ri specifice cultiv`rii legumelor \n sistem ecologic

Certificarea legumelor ecolgice

Doar cu aprobarea organismului de inspec]ie [i certificare se poate admite folosirea semin]elor [i a materialului de \nmul]ire vegetativ care nu provine sau este ob]inut \n agricultura ecologic`.

Perioada de conversie Este perioada de timp \n care ve]i aplica toate verigile tehnologice \n agricultura ecologic` [i ve]i fi supus sistemului de inspec]ie. Perioadele de conversie pot fi urm`toarele: a) minimum 2 ani \nainte de sem`nat pentru culturile anuale; b) minimum 3 ani \nainte de prima recoltare \n cazul culturilor perene.

|n perioada de conversie, toate condi]iile agriculturii ecologice trebuie res- Aten]ie pectate [i aplicate cu stricte]e.

Desf`[urarea \n timp a conversiei ✓ Conversia poate \ncepe \n orice moment cu obligativitatea de notificare la un organism de inspec]ie [i certificare. ✓ Perioada de conversie pentru culturile anuale este de 2 ani \nainte de sem`nat [i de 3 ani \nainte de recoltare, pentru culturile perene. ✓ Dup` 12 luni de la \nceperea conversiei, produsele pot fi comercializate cu men]iunea „produs din perioada de conversie“. ✓ Controlul operatorilor pe durata conversiei este obligatoriu [i se face de organisme de inspec]ie [i certificare competente. ✓ Eviden]a scris` a tuturor m`surilor luate \n ferm`/unitate este obligatorie, \n conformitate cu cerin]ele minime de inspec]ie [i cu m`surile de precau]ie din cadrul regimului de control.

Modificarea perioadei de conversie Organismul de inspec]ie [i certificare ales cu aprobarea M.A.D.R. poate prelungi sau scurta perioada de conversie, dar nu pentru o perioad` mai mic` de 12 luni. Pentru modificarea perioadei de conversie se are \n vedere \n principal istoricul terenului.

Dac` terenul a fost folosit sau se afl` situat \n apropierea unei surse de poluare, organismul de certificare va putea solicita efectuarea de lucr`ri suplimentare pentru limitarea riscului de poluare (perioada de conversie putånd fi m`rit` sau, din contr`, se va refuza intrarea solicitantului \n sistem). Dac` exist` dovezi suficiente prin care se atest` faptul c` terenul nu a suferit polu`ri sau nu a fost cultivat pe o perioad` de minimum 3 ani \n urm`, perioada de conversie se poate reduce, dar nu mai pu]in de 12 luni.

Exemplu

Efectuarea unei analize chimice a unei probe de sol \n laborator NU poate sta Aten]ie la baza reducerii perioadei de conversie. 314

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Certificarea legumelor ecologice [i reglement`ri specifice cultiv`rii legumelor \n sistem ecologic

Certificarea legumelor ecolgice

Condi]ii de reducere a perioadei de conversie |n situa]ii bine justificate [i cu \ndeplinirea unui num`r de condi]ii specificate de M.A.D.R. [i de c`tre organismul de inspec]ie [i certificare, conversia poate fi redus` la minimum 12 luni. La reducerea perioadei de conversie se iau \n considerare urm`toarele principii: a) acele suprafe]e s` fi trecut deja prin perioada de conversie sau s` fie \n curs de conversie la agricultura ecologic`; b) recolta ob]inut` care a fost supus` unui tratament chimic cu produse nepermise nu poate fi comercializat` ca fiind ecologic`. Procedura [i ob]inerea dreptului de a reduce perioada de conversie sunt sub directa coordonare a autorit`]ii responsabile din cadrul M.A.D.R.

Certificarea Pån` \n acest moment s-au desf`[urat activit`]ile de ini]iere a procedurilor pentru ob]inerea certific`rii [i a confirm`rii faptului c` sistemul de produc]ie aplicat sau planificat este \n deplin acord cu cerin]ele legislative [i cu condi]iile impuse \n cele din urm` de c`tre cump`r`tor. |n cele ce urmeaz` se vor descrie activit`]ile de evaluare [i modul \n care, \n general, organismele de inspec]ie [i certificare \[i desf`[oar` activit`]ile specifice.

Semnarea contractului A[a cum am amintit \n descrierea general` a procedurii de certificare, dup` ce a]i fost informa]i complet [i corect asupra condi]iilor de certificare, va fi necesar` semnarea unui contract de certificare. Contractul trebuie s` prevad` minimum urm`toarele puncte: ✓ p`r]ile participante (cu datele complete de identificare ale fiec`rei p`r]i); ✓ obiectul contractului de certificare (pentru o activitate corect` trebuie ca \n contract s` fie bine definite suprafe]ele supuse certificarii, ex.: num`r parcel` cadastral`, suprafa]a parcelei, suprafa]a agricol` exploatat`, localizarea [i cultura dorit`); ✓ condi]iile minime de certificare [i de desf`[urare a activit`]ilor; ✓ obliga]iile [i responsabilit`]ile p`r]ilor implicate; ✓ aspectele financiare; ✓ clauze de confiden]ialitate; ✓ clauze referitoare la \ntreruperea contractului.

Planificarea inspec]iei Dup` semnarea contractului de certificare [i, \n unele cazuri, dup` achitarea unui procent din costurile de certificare, organismul de inspec]ie v` va trimite a[a-numitul Plan de inspec]ie pe care dumneavoastr` urmeaz` s` \l aproba]i. |n principiu, acest plan cuprinde elemente referitoare la: a) numele persoanei responsabile din partea solicitantului; b) numele unit`]ii inspectate [i profilul; c) num`rul de identificare al dosarului dumneavoastr`; d) num`rul de inspec]ii necesar a fi efectuate; e) data primei inspec]ii, precum [i durata acesteia; f) num`rul de inspectori [i numele acestora; GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

315

Certificarea legumelor ecologice [i reglement`ri specifice cultiv`rii legumelor \n sistem ecologic

Certificarea legumelor ecolgice

g) zonele [i documentele ce vor fi inspectate; h) condi]ii de confiden]ialitate; i) preciz`ri asupra costului inspec]iei (\n unele cazuri).

Sfatul nostru Dac` ave]i obiec]ii asupra acestui plan, acestea vor fi aduse la cuno[tin]a organismului de inspec]ie [i certificare [i modific`rile vor fi agreate de comun acord. Exist` cazuri \n care Contractul de certificare (\n 2 exemplare) v` poate fi trimis odat` cu planul de inspec]ie. Odat` agreat planul, ve]i trimite contractele semnate de dumneavoastr` c`tre organismul de inspec]ie [i certificare.

Desf`[urarea inspec]iei fizice (la produc`tor) Conform planului de inspec]ie agreat, \n perioada propus` la unitatea dumneavoastr` se va deplasa echipa de inspec]ie desemnat`. Odat` ajun[i la sediul dumneavoastr`, inspec]ia este deschis` printr-o reuniune de deschidere la care particip` membrii echipei de inspec]ie [i persoana responsabil` a solicitantului. |n aceast` reuniune se prezint`: a) obiectivele inspec]iei; b) echipa de inspec]ie; c) detaliile planului de inspec]ie; d) c`ile oficiale de comunicare \ntre echipa de inspec]ie [i solicitant; e) confirmarea de c`tre solicitant a disponibilit`]i resurselor [i facilit`]ilor necesare desf`[ur`rii inspec]iei. Pentru a se evita ne\n]elegerile [i controversele care ar putea ap`rea, prima \ndatorire a inspectorului este s` se asigure c` normele opera]ionale [i reglement`rile tehnice (Caietul de sarcini) sunt bine cunoscute de dumneavoastr`. Informarea preventiv` este cea mai bun` cale pentru clarificarea de la \nceput a rela]iilor. Ulterior, inspectorul va verifica dac` produc]ia este conform` cu legisla]ia na]ional` [i interna]ional` de produc]ie ecologic`. Inspec]ia se va desf`[ura pe fondul unei atitudini de \ncredere reciproc`. Pentru a evita problemele trebuie s` ave]i la cuno[tin]` reglement`rile din setul de documente informative. |n orice caz, chiar [i cånd prezen]a inspectorului la ferm` este bine clarificat`, aceasta este un element oarecum perturbator. Atunci cånd \ntre inspector [i dumneavoastr` exist` o rela]ie pozitiv`, construit` pe \ncredere [i respect reciproc, avånd loc un schimb pertinent de informa]ii [i actualizarea celor deja existente, efectele sunt pozitive. Inspec]ia propriu-zis` se va desf`[ura \n prezen]a dumneavoastr` sau a persoanei responsabile cu produc]ia. Care sunt principalele aspecte care vor fi observate? a) Contextul fermei. Mediul [i localizarea fermei, calitatea solului [i a apei pentru iriga]ii, utilizarea produselor chimice la fermele vecine, sursele poten]iale [i efective de poluare etc. b) Produc`torul. Motiva]ia, competen]a tehnic`, coeren]a proiectului, proprietatea legal` etc. c) Tehnici. Rota]ia culturilor, interculturile, fertilizarea, lucr`rile p`måntului, tipul de protec]ie a plantelor, rezultate, aspecte generale ale st`rii culturilor etc. d) Produse. Separare, calitate, igien`, prezentarea \n vederea vånz`rii, etichetare, ambalare, condi]ionare etc. e) Structuri opera]ionale. Tipologie, igien`, mentenan]` etc. 316

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Certificarea legumelor ecolgice

Certificarea legumelor ecologice [i reglement`ri specifice cultiv`rii legumelor \n sistem ecologic

Toat` activitatea trebuie desf`[urat` conform planului de inspec]ie [i toate aspectele se vor consemna \ntr-un Formular de inspec]ie. Acest formular reprezint` cadrul general de inspec]ie, dar inspectorii pot pune [i alte \ntreb`ri pentru formarea unei imagini cåt mai complete asupra sistemului de produc]ie abordat [i a tuturor aspectelor conexe care pot interveni \n calitatea final` a produsului. Pe tot parcursul inspec]iei, inspectorii consemneaz` aspectele semnificative pentru caracterizarea conformit`]ii sau neconformit`]ii sistemului cu normele de referin]` (Caietul de sarcini). Apectele semnificative care nu sunt \n acord cu legisla]ia \n vigoare [i care pot influen]a \n mod negativ produc]ia ecologic` sunt denumite neconformit`]i majore. Care sunt elementele care pot genera neconformit`]i majore? ● inexisten]a documentelor care au stat la baza constituirii ini]iale a Dosarului de certificare (documente [i avize pentru desf`[urarea activit`]ii, documentele care atest` nefolosirea substan]elor interzise pe suprafe]ele respective etc.); ● elementele de tehnologie; ● inexisten]a unei minime eviden]e financiar-contabile, astfel \ncåt inspectorii s` ob]in` urm`toarele informa]ii: – intr`ri, ie[iri de produse [i imputuri, avize de \nso]ire a produselor, certificate de calitate-conformitate, facturi etc.; – furnizorul [i, dac` sunt diferi]i, vånz`torul sau exportatorul produselor;

Se verific` coresponden]a/corelarea documentelor din punct de vedere can- Aten]ie titativ [i calitativ \ntre facturi, avize de \nso]ire a m`rfurilor, chitan]e, bonuri fiscale, \nregistr`ri electronice etc. ● inexisten]a

documentelor legate de activitatea fermei (raportul zilnic de activitate, \nregistr`ri referitoare la folosirea substan]elor de combatere etc.) sau dac` sunt la zi; ● natura produselor, cantitatea, destinatarii [i, dac` sunt diferi]i, cump`r`torii produselor ecologice ob]inute \n unitate; ● inexisten]a Caietului de sugestii [i reclama]ii specificånd dac` au fost \nregistrate reclama]ii, precum [i m`surile corective luate; ● modul de depozitare, ambalare [i de transport al produselor \n alte unit`]i sau spa]ii de comercializare, produc]ie [i/sau de procesare; ● etichetarea – se verific` concordan]a etichetelor cu normele \n vigoare. La formularul de inspec]ie se vor ata[a etichetele folosite pentru fiecare produs. Consemnarea neconformit`]ilor se face cu indicarea activit`]ii, zonei de desf`[urare, aspectelor neconforme propriu-zise [i dovezilor obiective (documente [i \nregistr`ri, dovezi materiale, dovezi faptice sau declara]ii confirmate de dovezi scrise); consemnarea se face \n mod clar, explicit [i \n prezen]a reprezentantului unit`]ii inspectate \ntr-un Raport de Neconfomit`]i. Neconformit`]ile majore sunt comunicate [efului echipei de inspec]ie imediat ce au fost depistate. Pentru unele neconformit`]i minore, depistate \n timpul inspec]iei, solicitantul poate \ntreprinde ac]iuni corective imediate, sub supravegherea inspectorului, f`r` \ntocmirea raportului de neconformit`]i [i f`r` inspec]ie de verificare a corect`rii neconformit`]ii \n cazul \n care ac]iunile corective au dus la \nl`turarea acestor neconformit`]i. Raportul de neconformit`]i se \ntocme[te de c`tre [eful echipei de inspec]ie, pe un formular special care cuprinde succint, dar clar, natura neconformit`]ii, zona, activitatea \n care s-a constatat respectiva neconformitate, referen]ialul fa]` de care este considerat` neconformitatea, tipul de neconformitate (major` sau minor`), semn`turile de confirmare a inspectorului care a depistat neconformitatea, precum [i a reprezentantului unit`]ii inspectate. GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

317

Certificarea legumelor ecologice [i reglement`ri specifice cultiv`rii legumelor \n sistem ecologic

Certificarea legumelor ecolgice

Raportul de neconformit`]i este semnat [i sus]inut, \n \ntrunirea de \nchidere a inspec]iei, de c`tre [eful echipei de inspec]ie. |n cazul \n care este posibil [i se consider` necesar, se face prelevarea de mostre conform unei proceduri bine stabilite. |nchiderea inspec]iei se desf`[oar` printr-o reuniune de \nchidere, condus` de [eful echipei de inspec]ie, la care particip` echipa de inspec]ie [i persoana responsabil` din partea unit`]ii inspectate. {eful echipei de inspec]ie aduce la cuno[tin]` toate \nsemn`rile f`cute \n Formularul de inspec]ie prin citirea punct cu punct a formularului, incluzĂĽnd observa]iile [i toate neconformit`]ile depistate \n decursul inspec]iei (cu explicarea lor, dac` este cazul, de c`tre membrii echipei de inspectori). Fiecare pagin` a Formularului de inspec]ie va fi semnat` de c`tre [eful echipei de inspec]ie [i de c`tre responsabilul unit`]ii inspectate.

|n decursul inspec]iei se va realiza o estimare cantitativ` a produc]iei pentru Aten]ie fiecare cultur` \n parte. Aceast` estimare st` la baza eliber`rii unor documente care v` vor permite s` vinde]i produsele dumneavoastr` ca produse ecologice. Semnarea de c`tre dumneavoastr` a acestei evalu`ri este considerat` un acord pentru cantit`]ile de produse care se vor vinde ca fiind ecologice. |n final se r`spunde \ntreb`rilor adresate de c`tre responsabilul unit`]ii inspectate, \n termeni care s` nu dep`[easc` limitele angajamentului deontologic (conflict de interese â&#x20AC;&#x201C; consultan]`).

|ntocmirea raportului de inspec]ie Raportul de inspec]ie se \ntocme[te pe un formular special, de c`tre [eful echipei de inspec]ie, \ntr-un termen stabilit de c`tre fiecare organism de certificare. La raportul de inspec]ie se anexeaz` un formular \n care se centralizeaz` toate neconformit`]ile ap`rute \n inspec]ie, precum [i o notificare, semnat` de c`tre [eful departamentului de certificare, care solicit` un program de ac]iuni corective pentru neconformit`]ile constatate. Toate documentele [i formularele folosite [i rezultate \n [i din activitatea de inspec]ie se vor anexa la dosarul dumneavoastr` de certificare.

Ac]iunile corective [i inspec]ia de evaluare a acestora Programul de ac]iuni corective trimis de dumneavoastr` se analizeaz` de c`tre [eful echipei de inspec]ie [i de c`tre inspectori. Evaluarea ac]iunilor corective se face prin inspec]ii ulterioare (anun]ate sau neanun]ate), constat`rile fiind f`cute \n final \ntr-un raport de inspec]ie simplificat. Programul de ac]iuni corective aprobat, foile de observa]ii [i raportul de inspec]ie privind evaluarea ac]iunilor corective sunt anexate la dosarul de certificare. Persisten]a neconformit`]ilor majore este consemnat` \n dosar, adus` la cuno[tin]a conducerii organismului de certificare, care va decide asupra ac]iunilor viitoare.

Decizia privind certificarea Aceast` decizie este luat` de c`tre un comitet de evaluare [i certificare compus din persoane cu o vast` experien]` \n domeniul agriculturii ecologice. 318

GHID PRACTIC â&#x20AC;&#x201C; Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Certificarea legumelor ecologice [i reglement`ri specifice cultiv`rii legumelor \n sistem ecologic

Certificarea legumelor ecolgice

Decizia se va baza pe analizarea documentelor din dosarul dumneavoastr` de certificare [i centralizarea tuturor datelor [i informa]iilor rezultate \n urma tuturor ac]iunilor \ntreprinse. Decizia poate fi de acordare sau de respingere a certific`rii. Decizia favorabil` duce la eliberarea certificatului de conformitate care va atesta faptul c` practica]i un sistem de agricultur` \n conformitate cu legisla]ia \n domeniu. Decizia de respingere v` va fi comunicat` \n scris cu motiva]ia lu`rii acestei decizii. Sfatul Dac` nu sunte]i mul]umit de decizia dat` de acest comitet pute]i face apel [i nostru pute]i contesta decizia. Fiecare organism de inspec]ie [i certificare trebuie s` aib` un for specializat la care s` v` pute]i adresa.

Supravegherea Odat` ob]inut certificatul de conformitate, organismul de inspec]ie [i certificare va putea \ntreprinde ac]iuni de supraveghere atåt prin vizite anun]ate, cåt [i neanun]ate pentru a verifica men]inerea sistemului de produc]ie \n conformitate sau modul de desfacere a produselor dumneavoastr` (ambalare, etichetare, depozitare). De asemenea, organsimele pot verifica [i modul \n care este folosit` marca de certificare.

Reguli de etichetare a produselor ecologice Produsul ecologic se supune legisla]iei na]ionale \n vigoare privind etichetarea produselor alimentelor conven]ionale. Pe un document ce \nso]e[te un produs ecologic se trece exclusiv termenul de „ecologic“ sau „biologic“. Acest lucru nu exclude [i folosirea unor sinonime ca „organic“, sau prescurt`rile „bio“ ori „eco“. Un produs poate fi etichetat ca produs ecologic numai dac` produc`torul a fost inspectat [i corespunde \n totalitate normelor metodologice \n vigoare. Referirile la modul de produc]ie ecologic` se face numai \n urm`toarele condi]ii: a) indica]iile eviden]iaz` cu claritate modul de produc]ie agricol`; b) produsul este ob]inut \n conformitate cu regulile de produc]ie ecologic`; c) provin din import [i sunt certificate \n Romånia de un organism de inspec]ie [i certificare acreditat. Pe un produs ecologic, pe etichet`, pe lång` detaliile necesare [i pentru produsele conven]ionale se \nscriu \n mod obligatoriu urm`toarele: – referirea la modul de produc]ie ecologic` (exemplu: tomate ob]inute din agricultura ecologic` sau tomate ecologice); – produs cetificat de: numele, codul de identificare, precum [i marca organismului de inspec]ie [i certificare. Pe eticheta [i publicitatea unui produs ecologic se va aplica sigla „ae“ de certificare – indentificare. Sigla „ae“ se ob]ine prin cerere adresat` la M.A.D.R. [i se \nscrie/aplic`, dup` caz, pe produs sau pe etichetele [i ambalajele produselor agroalimentare ecologice.

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

319

Certificarea legumelor ecologice [i reglement`ri specifice cultiv`rii legumelor \n sistem ecologic

Certificarea legumelor ecologice

Modelul cererii de solicitare a utiliz`rii siglei „ae“ \n scop de certificare – Aten]ie identificare este prev`zut \n anexa nr. 3 la regulile de utilizare a siglei „ae“ din Ordinul nr. 317/190 din 11 mai 2006 privind modificarea [i completarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, alimenta]iei [i p`durilor [i al pre[edintelui Autorit`]ii Na]ionale pentru Protec]ia Consumatorilor nr. 417/110/2002 pentru aprobarea Regulilor specifice privind etichetarea produselor agroalimentare ecologice. Cererea pentru folosirea siglei „ae“ va fi \nso]it` de urm`toarele documente justificative: a) fi[a de \nregistrare a operatorului, aprobat` de M.A.D.R.; b) contractul \ncheiat de produc`tor cu un organism de inspec]ie [i certificare acreditat de M.A.D.R.; c) certificatul de produs ecologic, eliberat de organismul de inspec]ie [i certificare cu care produc`torul a \ncheiat contractul; d) forma final` a etichetei produselor, con]inånd [i sigla de certificare, lipit` pe o foaie format A4. Acesta se va transmite [i c`tre organismul de inspec]ie [i certificare spre verificare.

Documente [i raport`ri obligatorii Documente necesare pentru produc`torii agricoli: a) ve]i trimite anual, la data stabilit` de organismul de inspec]ie [i certificare, planul de cultur`, pe parcele; b) ve]i p`stra orice dovad` sau document scris care ofer` posibilitate organismului s` urm`reasc` originea materiilor prime cump`rate, cantitatea, precum [i utilizarea acestora. Se vor p`stra documentele privind vånz`rile de produse, cantit`]ile livrate, precum [i documentele privind beneficiarul care cump`r` acele produse; c) \n cultura plantelor trebuie ]inut` o eviden]` pentru fiecare parcel` (sere sau solarii) cu toate m`surile luate \n timpul anului (registrul fermei); d) alte documente solicitate de organismul de inspec]ie [i certificare.

320

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Certificarea legumelor ecologice

GHID PRACTIC â&#x20AC;&#x201C; Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Certificarea legumelor ecologice [i reglement`ri specifice cultiv`rii legumelor \n sistem ecologic

321

Certificarea legumelor ecologice [i reglement`ri specifice cultiv`rii legumelor \n sistem ecologic

322

Certificarea legumelor ecologice

GHID PRACTIC â&#x20AC;&#x201C; Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Certificarea legumelor ecologice [i reglement`ri specifice cultiv`rii legumelor \n sistem ecologic

Certificarea legumelor ecologice

REGLEMENT~RI SPECIFICE CULTIV~RII LEGUMELOR |N SISTEM ECOLOGIC Acte normative specifice 1. Ordonan]a de urgen]` a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare, publicat` \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 172 din 21 aprilie 2000. 2. Ordin nr. 219 din 21 martie 2007 pentru aprobarea regulilor privind \nregistrarea operatorilor \n agricultura ecologic`, publicat \n Monitorul Oficial al Romåniei nr. 238, Partea I, din 5 aprilie 2007. 3. Legea nr. 38/2001 pentru aprobarea Ordonan]ei de urgen]` a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, publicat` \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 122 din 12 martie 2001. 4. Hot`rårea Guvernului nr. 106/2002, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare, privind etichetarea alimentelor, publicat \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 147 din 27 februarie 2002. 5. Ordinul nr. 110/2002 pentru aprobarea Regulilor specifice privind etichetarea produselor agroalimentare ecologice, publicat \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 778 din 25 octombrie 2002. 6. Ordinul nr. 417/2002 pentru aprobarea Regulilor specifice privind etichetarea produselor agroalimentare ecologice, publicat \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 778 din 25 octombrie 2002. 7. Ordinul nr. 688/2007 pentru aprobarea Regulilor privind sistemul de inspec]ie [i certificare de aprobare a organismelor de inspec]ie [i certificare \n agricultura ecologic`, publicat \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 599 din 30 august 2007. 8. Ordinul nr. 721/2003 pentru aprobarea Regulilor privind importul [i exportul produselor agroalimentare ecologice, publicat \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 701 din 7 octombrie 2003. 9. Ordinul nr. 190/2006 privind modificarea [i completarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, alimenta]iei [i p`durilor [i al pre[edintelui Autorit`]ii Na]ionale pentru Protec]ia Consumatorilor nr. 417/110/2002 pentru aprobarea Regulilor specifice privind etichetarea produselor agroalimentare ecologice, publicat \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 598 din 11 iulie 2006. 10. Ordinul nr. 317/2006 privind modificarea [i completarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, alimenta]iei [i p`durilor [i al pre[edintelui Autorit`]ii Na]ionale pentru Protec]ia Consumatorilor nr. 417/110/2002 pentru aprobarea Regulilor specifice privind GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

323

Certificarea legumelor ecologice [i reglement`ri specifice cultiv`rii legumelor \n sistem ecologic

Certificarea legumelor ecolgice

etichetarea produselor agroalimentare ecologice, publicat \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 598 din 11 iulie 2006. 11. Ordonan]a de urgen]` a Guvernului nr. 62/2006 pentru modificarea [i completarea Ordonan]ei de urgen]` a Guvernului nr. 34/2000 privind produsele agroalimentare ecologice, publicat` \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 787 din 18 septembrie 2006.

Acte normative specifice de aplica]ie general` 1. Legea nr. 36/1991, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare, privind societ`]ile agricole [i alte forme de asociere \n agricultur`, publicat` \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 97 din 06 mai 1991. 2. Legea fondului funciar nr. 18/1991, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare, republicat` \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998. 3. Ordinul nr. 302/2005 privind realizarea Registrului fermelor, publicat \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 401 din 12 mai 2005. 4. Hot`rårea Guvernului nr. 127/1994 privind stabilirea [i sanc]ionarea unor contraven]ii la normele pentru protec]ia mediului \nconjur`tor, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare, publicat` \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 94 din 12 aprilie 1994. 5. Hot`rårea Guvernului nr. 254/1995 pentru modificarea Hot`rårii Guvernului nr. 127/1994 privind stabilirea [i sanc]ionarea unor contraven]ii la normele pentru protec]ia mediului \nconjur`tor, publicat` \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 87 din 09 mai 1995. 6. Ordonan]a Guvernului nr. 13/2001 privind \nfiin]area, organizarea [i func]ionarea serviciilor comunitare pentru cadastru [i agricultur`, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare, publicat` \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 461 din 13 august 2001. 7. Legea nr. 39/2002 pentru aprobarea Ordonan]ei Guvernului nr. 13/2001 privind \nfiin]area, organizarea [i func]ionarea serviciilor comunitare pentru cadastru [i agricultur`, publicat` \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 75 din 31 ianuarie 2002. 8. Legea nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul [i certificarea calit`]ii, comercializarea semin]elor [i a materialului s`ditor, precum [i \nregistrarea soiurilor de plante, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare, publicat` \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 343 din 23 mai 2002. 9. Legea nr. 255/1998 privind protec]ia noilor soiuri de plante, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare, publicat` \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 525 din 31 decembrie 1998. 10. Ordonan]a Guvernului nr. 136/2000 privind m`surile de protec]ie \mpotriva introducerii [i r`spåndirii organismelor de carantin` d`un`toare plantelor sau produselor vegetale \n Romånia, cu modific[rile [i complet`rile ulterioare, publicat` \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 431 din 02 septembrie 2000. 324

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

Certificarea legumelor ecolgice

Certificarea legumelor ecologice [i reglement`ri specifice cultiv`rii legumelor \n sistem ecologic

11. Legea nr. 214/2001 pentru aprobarea Ordonan]ei Guvernului nr. 136/2000 privind m`surile de protec]ie \mpotriva introducerii [i r`spåndirii organismelor de carantin` d`un`toare plantelor sau produselor vegetale \n Romånia, publicat` \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 213 din 26 aprilie 2001. 12. Ordinul nr. 382/2003 pentru modificarea prevederilor Ordinului ministrului agriculturii, alimenta]iei [i p`durilor nr. 228/2003 privind stabilirea tarifelor pentru efectuarea controlului, certific`rii, \nregistr`rii, supravegherii, monitoriz`rii [i acredit`rii pentru producerea, prelucrarea [i/sau comercializarea semin]elor [i a materialului s`ditor, precum [i pentru efectuarea testelor de calitate a semin]elor [i materialului s`ditor, publicat \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 430 din 19 iunie 2003. 13. Ordonan]a de urgen]` a Guvernului nr. 108/2001 privind exploata]iile agricole, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare, publicat` \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 352 din 30 iunie 2001. 14. Ordinul nr. 225/2003 privind aprobarea Regulamentului de atestare a produc`torilor agricoli care conduc [i administreaz` exploata]ii agricole familiale, publicat \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 201 din 27 martie 2003. 15. Ordinul nr. 348/2003 pentru modificarea Ordinului ministrului agriculturii, alimenta]iei [i p`durilor nr. 225/2003 privind aprobarea Regulamentului de atestare a produc`torilor agricoli care conduc [i administreaz` exploata]ii agricole familiale, publicat \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 366 din 29 mai 2003. 16. Legea nr. 166/2002 pentru aprobarea Ordonan]ei de urgen]` a Guvernului nr. 108/2001 privind exploata]iile agricole, publicat` \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 256 din 16 aprilie 2002. 17. Legea nr. 137/2004 pentru completarea art. 6 din Ordonan]a de urgen]` a Guvernului nr. 108/2001 privind exploata]iile agricole, publicat` \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 394 din 04 mai 2004. 18. Hot`rårea Guvernului nr. 49/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonan]ei de urgen]` a Guvernului nr. 108/2001 privind exploata]iile agricole, publicat` \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 71 din 31 ianuarie 2002. 19. Hot`rårea Guvernului nr. 734/2002 pentru modificarea [i completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonan]ei de urgen]` a Guvernului nr. 108/2001 privind exploata]iile agricole, aprobate prin Hot`rårea Guvernului nr. 49/2002, publicat` \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 544 din 25 iulie 2002. 20. Legea nr. 320/2006 pentru modificarea [i completarea Ordonan]ei de urgen]` a Guvernului nr. 108/2001 privind exploata]iile agricole, publicat` \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 626 din 20 iulie 2006.

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

325

Certificarea legumelor ecologice [i reglement`ri specifice cultiv`rii legumelor \n sistem ecologic

Certificarea legumelor ecolgice

21. Ordinul nr. 591/2006 privind organizarea [i func]ionarea Inspec]iei de Stat pentru Controlul Tehnic \n Producerea [i Valorificarea Legumelor [i Fructelor, \n vederea execut`rii controalelor de conformitate pentru fructe [i legume proaspete, publicat \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 815 din 3 octombrie 2006. 22. Ordinul nr. 286/173/1/124/12/2006 privind stabilirea limitelor maxime admise de reziduuri de pesticide \n [i pe fructe, legume, cereale [i alte produse de origine vegetal`, publicat \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 430 din 18 mai 2006. 23. Ordinul nr. 420 din 26 iunie 2008 privind stabilirea atribu]iilor Inspec]iei de Stat pentru Controlul Tehnic \n Producerea [i Valorificarea Legumelor [i Fructelor, publicat \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 524 din 11 iulie 2008.

Alte acte normative importante 1. Legea nr. 31/1990 privind societ`]ile comerciale, republicat` \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004. 2. Ordonan]a de urgen]` nr. 44 din 16 aprilie 2008 privind desf`[urarea activit`]ilor economice de c`tre persoanele fizice autorizate, \ntreprinderile individuale [i \ntreprinderile familiale, publicat` \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 328 din 25 aprilie 2008. 3. Legea nr. 26/1990 privind registrul comer]ului, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare, republicat` \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 49 din 04 februarie 1998. 4. Legea nr. 82/1991, a contabilit`]ii, republicat` \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 48 din 14 ianuarie 2005. 5. Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare, publicat` \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003. 6. Ordinul nr. 601/2002 privind actualizarea clasific`rii activit`]ilor din economia na]ional`-CAEN, publicat \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 908 din 13 decembrie 2002. 7. Ordinul nr. 138/1995, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare, privind aprobarea Clasific`rii ocupa]iilor din Romånia (C.O.R.), publicat \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 272 din 23 noiembrie 1995.

326

GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor \n sistem ecologic

ADRESE UTILE destinate exclusiv posesorului lucrării

„GHID PRACTIC – Cultivarea legumelor în sistem ecologic ” I. Furnizori de seminţe ecologice STAŢIUNEA DE CERCETARE ŞI DEZVOLTARE PENTRU LEGUMICULTURĂ BACĂU Adresa: Calea Bârladului nr. 220, jud. Bacău, loc. Bacău; www.legumebac.ro Tel.: 0234/544.963; Fax: 0234/517.370; E-mail: sclbac@artelecom.net Produce şi comercializează seminţe “bio” pentru următoarele tipuri de legume: ceapă, morcov, salată, vinete, varză, pepene, ţelină, tomate, castraveţi, porumb zaharat, fasole, ardei (gras, iute, lung), gogoşari ridichi. Plante aromatice: cimbru, mărar, leuştean. S.C. DROSERA S.R.L. Str. Mihail Sadoveanu, Nr.16, Miercurea Ciuc, Jud. Harghita, Tel./Fax.: 0266-371623, Mobil: 0744-536.346, 0744-849.958, 0742-141.253; E-Mail: info@millefolium.ro, web: www.millefolium.ro Semininţe certificate ecologic de mazăre. VITALIS BIOLOGISCHE ZADEN Hengelderweg 6 7383 RG Voorst The Netherlands Tel.: 0031(0)575-502.648 fax: +31(0)575-502.987 website: www.biovitalis.eu Enza Zaden Beheer B.V. Tel: +31 (0)228.350.100: Fax: +31 (0)228.315.960 E-mail: info@enzazaden.nl Oferă seminţe certificate pentru: ardei, andive, spanac, salată, castraveţi, vinete, ridichii, praz, tomate. Reprezentată în România de firma SemPlant RomHol, 021.460.33.49, 460.30.88, E-mail: semplant@b.astral.ro. Importă seminţe numai pe bază de comandă. Catalog online: http://www.enzazaden.com/binaries/BrochRoem_tcm13-2893.pdf Lugoroiu Romeo Oferă seminţe certificate pentru tomate negre şi verzi. Tel.: 035.145.11.02; E-mail: romeolugoroiu@yahoo.com GENESIS SEEDS Ltd. www.genesisseeds.com Filiala Olanda: Hortimex Holland (pentru Olanda şi Europa); www.hortimexholland.com E-mail: info@hortimexholland.com; Tel.: +31-416-530.505 Persoana de contact: Jaco van Rijswijk, e-mail - jaco@hortimexholland.com Filiala Germania: Florensis Deutschland GmbH, Stuttgart Website: www.florensis.de E-mail: wehrle@florensis.de; Tel.: 0049 711 860 0930; Fax: 0049 711 860 0967 Oferă seminţe organice pentru următoarele legume: sfeclă, ţelină, castraveţi, varză, vinete, spanac, lăptuci, ceapă, dovleac, ridichi, pepene, anghinare, dovlecei, gogosari (varietate nouă – Pumpkin on a stick). 1

ABUNDANT LIFE SEEDS www.abundantlifeseed.com; E-mail: als@abundantlifeseeds.com Oferă seminţe certificate pentru mai multe varietăţi de soiuri de: fasole, sfeclă, brocoli, varză, morcovi, conopidă, castraveţi, ceapă, vinete, ciuperci, conopidă, gulie, praz, lăptuci, pepeni, ciuperci, cartofi, dovlecei, ridichii, spanac, tomate. THE ORGANIC CENTRE ROSSINVER Co. Leitrim, Irlanda, tel.: 00353/71-98-54338; fax: 00353-71-98-54343 E-mail: organiccentre@eircom.net; www.theorganiccentre.ie Preţurile pentru tipurile de seminţe încep de la 2,00 euro/pachet şi ajung până la 4,60 euro/pachet. Catalogul de seminţe se poate comanda on-line. DELTA ORGANIC Adresa: 48 rue Germain Defresne, appt 282, vitry sur seine, France Zip/Postal: 94400 Tel.: 33-872-540229; Fax: 33-872-540229 Firma vinde seminţe organice. Contact prin http://www.tradekey.com/selloffer_view/id/271493.htm CARTHA MARTHA FARM Rezare, Launceston, Cornwall, Pl15 9NX N.B. New E-mail: sales@tamarorganics.co.uk; www.tamarorganics.co.uk Oferă mai multe varietăţi de seminţe de: vinete, fasole, morcovi, varză, varză de Bruxelles, conopidă, castraveţi, dovlecei, salată, ceapă, andive, păstârnac, mazăre, ardei iute (chili), ridichi, spanac, tomate, pepene, cartofi, legume orientale. Mai comercializează fertilizatori, soluţii, compost, insecticide organice, echipamente şi materiale pentru sere. SEEDS OF ITALY Adresa: C3 Phoenix Ind Est Rosslyn Cres, London Borough Of Harrow, în EC - www.seedsofitaly.com; în France - www.semenceitalie.com Seminţe certificate organic, importate din Italia: dovlecei, vinete, carote, ridichii, tomate, salată, fasole, mazăre, dovleac şi alte seminţe şi plante specifice Italiei.

II. Instituţii în sprijinul dvs. MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE Bucureşti, B-dul Carol I, nr. 24, sector 3; www.mapam.ro Lista responsabililor nominalizaţi pentru sectorul de agricultură ecologică. Nr crt.

Judet

Nume/Prenume

Telefon/Fax

ALBA

Ing. Rodica Parau

0258835342/0258835341

ARAD

Ing. Mirnea Mariuta

0257255479/0257256511

ARGES

Ing. Stefan Camelia

0248219168/0248219168

BACAU

Ing. Neagos Aurelia

0234576419/0234576420

BIHOR

Ing. Barzan Liviu

0259416722/0259417976

BISTRITA-NASAUD

Ing. Petrica Popsor

0263217102/0263232019

BOTOSANI

Ing. Strut Ecaterina

0231515536/0231511316

BRASOV

Ing. Iancu marin

0268478529/0268470264

BRAILA

Ing. Olteanu Vasile

0239691837/0239691878

BUZAU

Ing. Radu Cornelia

0238412807/0238412211

CARAS-SEVERIN

Ing. Urdareanu Dorina

0255214015/0255214240

CALARASI

Ing. Militaru Floarea

0242331428/0242331147

CLUJ

Ing. Bucsa Virgil

0264591403/0264591414

CONSTANTA

Ing. Vlad Elena

0241611678/0241618962

COVASNA

Ing. Barabas Aron Samuel

0267612849/0267312077

DAMBOVITA

Ing. Toader Mihai

0245632869/0245216836

DOLJ

Ing. Stan Florea

0251412571/0251413400

GALATI

Ing. Ciuta Marieta

0236413641/0236460927

GIURGIU

Ing. Lazar Florina

0246212038/0246219313

GORJ

Ing. Siliste Maria

0253211018/0253215075

HARGHITA

Ing. Incze Aniko

0266371898/0266371898

HUNEDOARA

Ing. Furca Ioan

0254217453/0254212259

IALOMITA

Ing. Preda Constanta

0243235127/0243211778

IASI

Ing. Neculai Olaru Ing. Florica Haraga

0232255958/0232211012

ILFOV

Ing. Olteanu Alexandra

0213118238/0213118235

MARAMURES

Ing. Marcela Andeicut

0262215046/0262213550

MEHEDINTI

Ing. Lacatus Elena

0252315409/0252306142

MURES

Ing. Dumitru Lucretia

0265262245/0265262270

NEAMT

Ing. Bocancia Petrina

0233213902/0233216887

OLT

Ing. Paval Maria

0249430538/0249416388

PRAHOVA

Ing. Ana Eliza

0244593210/0244596154

SATU-MARE

Ing. Pop Vasile Andrei

0261710064/0261715350

SALAJ

Ing. Dani Alexandru

0260661336/0260661336

SIBIU

Ing. Dumitru Mutiu

0269210894/0269323648

SUCEAVA

Ing. Botusan Beatrice

0230511039/0230511146

TELEORMAN

Ing. Visan Maria Mihaela

0247315580/0247315651

TIMIS

Ing. Trinca Delia Cecilia

0256220921/0256220921

TULCEA

Ing. Ailoaiei Mioara

0240511637/0240517638

VASLUI

Ing. Laurentiu Ghiur

0235311802/0235315956

VALCEA

Ing. Parvulescu Maria

0250739920/0250730614

VRANCEA

Ing. Apetrei Catalin

0237222593/0237622594

BUCURESTI

Ing. Ivan Dumitru

0213149671/0213138023

În cadrul Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, această autoritate asigură respectarea prevederilor legale specifice şi controlul privind metodele de producţie ecologică, de certificare şi de comercializare a produselor agroalimentare, în concordanţă cu reglementările organismelor internaţionale în domeniu la care România este parte. “Ordinul nr. 219/2007 aprobă regulile privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică. Potrivit acestui ordin, producătorii care produc, procesează, importă din terţe ţări, distribuie sau depozitează produse ecologice au obligaţia de a-şi înregistra activitatea până la 1 iunie a fiecărui an. Înregistrarea se va face prin completarea fişelor de înregistrare puse la dispoziţia producătorului de către MADR, prin intermediul compartimentelor specializate. Aceste fişe de înregistrare conferă operatorului calitatea de producător în agricultura ecologică şi reprezintă documente eligibile pentru obţinerea de subvenţii naţionale în agricultura ecologică, precum şi pentru accesarea sprijinului destinat agriculturii ecologice ce se va derula în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală. Pentru perioada 2007-2013, suma prevăzută în PNDR pentru sprijinul agriculturii ecologice se ridică la aproximativ 225 milioane eur o. Totodată, procesul de înregistrare al operatorilor are ca scop să ofere datele statistice din sectorul producţiei ecologice şi să permită autorităţii responsabile să elaboreze în fiecare an Lista producătorilor implicaţi în acest sector pe care să o pună la dispoziţia părţilor interesate. Agricultura ecologică este un sector dinamic în România, care a cunoscut în ultimii ani o evoluţie ascendentă, atât în sectorul animalier cât, mai ales, în sectorul vegetal.” Suprafaţa cultivată ecologic estimată pentru anul 2008 este cu circa 15% mai mare decât cea din anul precedent, ajungând la 220.000 de hectare. Astfel, suprafaţa cultivată în 2008 s-a majorat cu circa 30.000 de hectare, faţă de 190.129 de hectare cultivate în 2007. În 2008, 49.000 de hectare au fost cultivate ecologic cu cereale, iar 60.000 de hectare au fost acoperite cu păşuni şi fânete. De asemenea, pe 30.000 de hectare au fost culivate oleaginoase şi proteice, iar pe 62.000 de hectare s-a realizat colectare din flora spontană. În acelaşi timp, valoarea exporturilor a crescut în 2008 cu circa 20% faţă de anul 2007, până la 130.000 de tone de produse ecologice cu o valoare de 100 milioane de euro, comparativ cu 80 milioane de euro, în 2007. (Biroul de Presă al Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale) Lista organizaţiilor din domeniul agricultură ecologică, dezvoltarea rurală, protecţia mediului şi dezvoltare durabilă Nr. crt.

Denumire organizaţie

Adresa

Preşedinte/ Director

Telefon/ fax

Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă

Bucureşti, sect. 3 Str. Doamnei nr. 17-19, et. 6,

Director general: Viorel Morărescu

Tel.: 021 3124620 Fax: 021 3124643 www.consultantaagricola.ro

Oficiul Naţional al Produselor Tradiţionale şi Ecologice Româneşti.

Braşov, str. Michel Weiss nr. 22,

Lucia Romanescu

0268478529 Fax 0268470264 onpter@yahoo.com

Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică

Cluj Napoca Str. Mănăştur, nr. 3-5, jud. Cluj

Preşedinte: Ion Toncea

Tel.: 0744 633266 Fax: 0264 193792 www.fnae.ro

Organizaţia profesională Cluj Napoca ,,Agroecologia” Str. Mănăştur nr. 3-5, jud. Cluj

Asociaţia bioagricultorilor din România ,,BIOTERRA”

6..

Asociaţia Română pentru Fundulea, Agricultură Durabilă jud. Călăraşi

Asociatia operatorilor din Com.Stefan cel Mare, Presedinte: Marian Tel.:0746111888 Cioceanu agricultura ecologica BIO jud. Calarasi Tel:0752077779 ROMANIA Fax:0318155753 www.asociatiabioromania.ro

Asociaţia pentru dezvoltarea agriculturii ecologice în Romania ,,Ecofocus”

Bucuresti, Aleea Trestiana, nr.2, bl.17, sc. B, ap.66

Preşedinte: Radu Panait

Escar Prod SCA

Com.Teliu, jud.Brasov

Presedinte: Marcel Tel.:0268518415 Macris Tel:0754049522 Fax:0268518416 www.escarprod.ro

10.

Asociaţia Bioavicultorilor Voluntari, din România – Calea Stefăneşti, BIOAVIROM Nr. 81, jud. Ilfov

Preşedinte: Viorica Tel.: 0723 66 36 09 Boboc Tel/ Fax: 021 637 29 42 www.bioavirom.ro

11.

Asociaţia pentru dezvoltarea agriculturii ecologice în România, Ecofocus”

Bucuresti, Aleea Trestiana, nr.2, bl.17, sc. B, ap.66

Preşedinte: Radu Panait

12.

Societatea pentru o Agricultură Ecologică

Cluj Napoca, Preşedinte: Leon Str. Mănăştur,nr.3-5 Muntean jud. Cluj

13.

Asociaţia de Protecţia mediului şi agricultură ecologică „TER’’

Bucureşti Bd. Mărăşti nr. 5759, sector 1

14.

Fundaţia ,,Mama Terra”

Bucureşti, Preşedinte: Nina Str. Băiculeşti nr.19, Muşat sector 1

Tel./Fax: 021 6682427

15.

,,Asociaţia Naţională a Consultanţilor din Agricultură”

Bucureşti Preşedinte: Isidor Str. Iuliu Maniu nr.11 Negrea A, Bl, D3, ap.51,sector 6

Tel. /Fax: 0214100724

16.

Fundaţia Academică

Iaşi

Tel./Fax: 0232235910

Preşedinte: Avram Tel.: 0744 633266 Fiţiu Fax:: 0264 593792 www.agroecologia.ro

Comuna Luna de Sus, Preşedinte: Cornel Tel.: 0264 266606 Man Strada Principală, Fax: 0264 266709 nr. 376, jud. Cluj www.greenagenda.org/bioterra Preşedinte: Ion Toncea

Tel./Fax:0242 642687 Tel: 0724 384301 www.agriculturadurabila.ro

Tel./Fax: 021 3524366 Tel:0744631632 www.ecofocus.ro

Tel./Fax: 021 3453180 www.ecofocus.ro

Tel.: 0264 344712

Preşedinte: Bogdan Tel.: 021 2245278 Paranici Fax:021 2245280 www.ter.ro

Preşedinte:

pentru Progres Rural ,,TERRA NOSTRA”

Str. Th. Codrescu, nr.2, jud Iaşi

Valentin Bohateret

17.

,,Societatea ecologistă din Maramureş”

Baia Mare str. Luptei nr.15, jud. Maramureş

Preşedinte: Filip Moisei

Tel./Fax: 0262438086

18.

,,Grupul Ecologic de Colaborare Bucovina”

Suceava, str. Doamna Maria Voichita nr.1, jud. Suceava

Preşedinte: Beatrice Stefănescu

Tel: 0230 523365 Fax: 0230 523365

19.

Societatea ,,Avram Iancu”

Cluj Napoca Calea Dorobanţior nr.96, jud. Cluj

Preşedinte: Emil Luca

Tel./Fax: 0264 411359

20.

Fundaţia ,,Operaţiunea satelor româneşti”

Livezi jud. Bacău

Preşedinte: Francisc Giurgiu

Tel./Fax: 0234 144440

21.

,,Clubul Ecologic Transilvania”

Cluj Napoca Preşedinte:Dan Str. Sindicatelor nr.3 Gabriel Părăuan jud. Cluj

Tel.: 0264 431626 Fax.0264 431626 gaby@greenagenda.org

22.

,,Fundaţia Rurala România”

Timişoara Str. Calea Aradului nr.119, jud. Timiş

Director: Petru Ivanovits

Tel./Fax: 0256 421769

23.

,,Bioclub Cluj”

Cluj Napoca Str. Micus nr.3 jud. Cluj

Preşedinte: Tel./Fax: 0264 116100 Tothfalussy Veress Eva

24.

,,Grupul Grădinarilor Biodinamice”

Tg. Mureş Preşedinte: Boros Str. Budai Nagy Antal Csaba nr.30, jud. Mureş

25.

,,Asociaţia Romană de Bioagricultură Aplicată”

Zimand Cuz, jud. Arad

Preşedinte: Gabriel Tel./Fax: 0257 368136 Neculai

26.

,,Centrul de Consultanţă Ecologică Galaţi”

Galaţi Str. Basarabiei nr.2, Jud. Galaţi

Director: Petruţa Moisi

27.

,,Asociaţia pentru Protecţia Mediului si a Naturii”

Tg. Mureş Preşedinte: Istvan Tel./Fax: 0265 167712 Str.Bela Bartok nr.1, Sido jud. Mureş

28.

Fundaţia ,,Divers Eco”

Localitatea Salistea de Sus, jud. Maramureş

Preşedinte: Ion Vlad

Tel.: 0261 778906 Fax: 0261 710780

29.

Fundaţia ,,Noema Consulting”

Cluj-Napoca, jud. Cluj

Director: Smaranda Ignat

Tel.: 0264 413160 Fax: 0264 413160

30.

Asociaţia Albina

Bucureşti Bdul. Dacia nr.126

Director: Corneliu Leu

Tel.: 021 2230327

31.

Asociaţia pentru Protecţia Mediului şi Prezervarea Resurselor

Director: Grigore Bindea

Tel.: 0744 644602 www.ere-concept.com

32.

Asociaţia ,,Terra Verde”

33.

Asociaţia Româno-

Bucureşti Calea Moşilor, nr. 284, bl.22A, sc.B, ap.32, sector 2

Tel./Fax: 0265 234500

Tel.: 0236 49995 Fax: 0236 460827

Preşedinte: Tel.: 021 6104020 Panagiotis Moschus Director: Cătălina Roşioară Tel.:+39 0495389756 (romana)

Italiană AgriEcologica

+39 3478400773 (italiana) Fax:+39 049 5389730 info@agriecologica.ro

34.

„Asociaţia Română de Bioagricultură Aplicativă – Fema Ecologică Familială"

Localitatea Zimand Cuz, comuna Zimandul Nou, judetul Arad

Asociaţia EcoLogic

Baia Mare, b-dul Unirii, nr. 28

35.

36.

Asociaţia bioagricultorilor din Moldova ,,BIOMOLD”

Bacau, Calea Barladului nr.220

Presedinte Gabriel Tel.: 0257 217400 / NECULAI 0744 136289 E-mail: arbafef@k.ro

Tel./fax: 0262 - 224035;/ 0745 332022 E-mail: ecologic@email.ro, editp@nvn.ro Presedinte Lucian Stoian

Tel.: 0234544963

(Sursa: siteul MAAP) Informaţii suplimentare tabelului:  Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă organizează acţiuni gratuite de popularizare, consultanţă, asistenţă tehnică, instruire şi pregătire profesională şi asigură fluxul informaţional necesar atât producătorilor agricoli din sectorul privat, cât şi specialiştilor din agricultură. De asemenea, agenţia promovează şi pune în practică strategia şi programele Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, inclusiv a programelor de cooperare internaţională, sprijină producătorii agricoli în accesarea fondurilor financiare interne şi internaţionale. Agenţia are în subordine 41 de Oficii Judeţene de Consultanţă Agricolă (O.J.C.A.) şi Oficiul Municipal de Consultanţă Agricolă Bucureşti (O.M.C.A.), iar la nivel comunal funcţionează 546 de Centre Locale de Consultanţă Agricolă (C.L.C.A.), aflate în subordinea directă a O.J.C.A. De asemenea, A.N.C.A. are în subordine Casele Agronomului.

 Federaţia Naţională de Agricultură Ecologică promovează şi contribuie la dezvoltarea agriculturii ecologice în România prin organizarea de: activităţi de formare profesională agricolă; activităţi de consultanţă agricolă; activităţi de cercetare-dezvoltare agricolă; activităţi de organizare a producătorilor la nivel naţional, judeţean şi local; acţiuni de popularizare in agricultura ecologica prin editare de publicatii agricole, mese rotunde, seminarii, simpopzioane, actiuni mass-media, etc; ferme demonstrative, ferme pilot, ferme de referinţă şi ferme pedagogice în agricultura ecologică;

 Organizaţia profesională Agroecologia Dintre obiective menţionăm: promovarea şi susţinerea exploataţei agricole familiale în mediul rural; iniţierea unor acţiuni privind organizarea pe principii ecologice, a unor unităţi de producţie agricolă.

 Asociaţia Bioagricultorilor BIOTERRA, e-mail: bioterra@internet.ro; Are ca scop promovarea agriculturii ecologice în România. Numărul membrilor asociaţiei şi suprafeţele de teren aflate în control se măresc de la un an la altul.

Lista organismelor de inspecţie şi certificare aprobate de către M.A.D.R, în anul 2008, pentru efectuarea inspecţiei şi certificarea produselor agroalimentare ecologice pe teritoriul României, în conformitate cu prevederile O.M nr. 688/2007 Cod: RO-ECO-001 BCS OKO-GARANTIE GmbH Germania Reprezentanţa în România: BCS OKO GARANTIE ROMANIA S.R.L Adresa: Tg.Mureş, str.Belşugului nr.24, ap.1, jud. Mureş Telefon: 0265250846; Fax: 0265/250.928 Responsabil: Szabo Alexandru; e-mail: a.szabo.ro@bcs-oeko.com; bcs-romania@clicknet.ro Telefon: 0745 474879 Cod: RO - ECO – 002 QC&I GmbH-Germania Reprezentanţa în România: QC&I ROMANIA Adresa: Timişoara, str. Listz nr.1, parter, Ap.1, Tel./Fax: 0256241562 Responsabil: Victor Scorodeti, Tel.: 0730-591663; e-mail: victor_scorodeti@yahoo.com Cod: RO-ECO- 003 SUOLO e SALUTE SRL Italia Reprezentanţa în România: SUOLO E SALUTE ROMANIA S.R.L Adresa: Bacău, str. Nicolae Bălcescu nr. 5, sc.G, ap.9 Responsabil: Daniel Ciubotaru, Telefon: 0743018285; Fax: 0234-206166 E-mail: danielciubotaru@yahoo.com Responsabil: Alessandro D’Elia; e-mail: info@suoloesalute.it Cod: RO - ECO - 005 Instituto per Certificazione Etica ed Ambientale (ICEA) Italia Reprezentanţa în România: ICEA ROMANIA S.R.L Adresa: Valu lui Traian, str. Dacia nr.16; Tel./fax :0241-230015 Responsabil: Gabriela Mitrea; e-mail: icea.romania@icea.info Cod: RO - ECO – 007 S.C. ECOCERT ESE – Franţa Reprezentanţa în România: ECOCERT SA Adresa: Bucureşti , Str. Poet Alexandru Sihleanu, sect. 3 Tel.: 021-321 20 11; Fax: 00 40 21 321 20 58 Responsabil: Abdelaziz Messai; Tel.: 0742 99 21 43 e-mail: abdelaziz.messai@ecocert.com; Web: www.ecocert.com Cod: RO-ECO- 008 S.C. Ecoinspect S.R.L România Adresa: Cluj Napoca, str. Horia, nr.75, Ap.5, jud.Cluj Telefon/Fax: 0264536324; e-mail: ecoinspect@mail.from.ro Cod: RO - ECO - 009 BIOS S.R.L. Italia Reprezentanţa în România: BIOS S.R.L Italia SUCURSALA ROMANIA Adresa: Bucureşti, B-dul Unirii nr.57, bloc E4, scara 4, ap.102, sector 3 8

Tel.: 021-3270005; Fax: 021-3270005 Responsabil: Ene Luminiţa Gabriela; Tel.:0723265554; e-mail: luminitamicu@yahoo.com Cod: RO - ECO - 010 LACON s.r.l Germania Reprezentanţa în România: LACON s.r.l Germania Sucursala România Adresa: Bucureşti, sect 4, str. Stânjenelelor, nr 1, bl 54, sc B, ap 57 Responsabil: Mariana Gheorghe; Tel.: 0724248435 Cod: RO – ECO - 012 S.C. BioInspecta AG Elveţia Reprezentanţa în România: BIOINSPECTA ROMANIA SRL Adresa: Cluj-Napoca, str. Gurghiu, nr.2, ap. 9; Tel./Fax: 0264-573546 Responsabil: Monika Zimmermeier; e-mail: monika.zimmermeier@bio-inspecta.ch Cod: RO - ECO - 013 Institut fur Marktokologie Elveţia Reprezentanţa în România: IMO CONTROL s.r.l România Adresa: Sighişoara, str. Crizantemelor, nr.7, Ap.51, jud. Mureş; Tel.: 0744825809 Responsabil: Răzvan Popa; e-mail: poparazvand@yahoo.com Cod: RO - ECO - 014 CERES GmbH Germania Reprezentanţa în România: CERES HAPPURG GmbH Sucursala Iernut Adresa: Iernuţ, str.1 Decembrie 1918, Bl.3, Ap.5, jud. Mureş; Tel.: 0740591529 Responsabil: Amelia Rachita; E-mail: ameliarachita@yahoo.com Cod: RO – ECO - 015 Agreco R.F GODERZ GmbH Germania Reprezentanţa în România: Agreco R.F GODERZ GmbH Germania Sucursala România Adresa: Ploieşti, str.Măgurii nr.4, Bloc 33, Sc.C Ap.16; Tel.:0244561615; Tel.: 0722561819 Responsabil: Richard Goderz; e-mail: info@agrecogmbh.de Cod: RO -ECO - 016 BIOAGRICERT SRL ITALIA Reprezentanţa în România: BIOAGRICERT ITALIA SRL Adresa: Iaşi, str. Aleea Mihail Sadoveanu nr.32 A; Tel./fax: 0232.311.411 Responsabil: Dan Grosu; e-mail: dan.grosu@bioagricert.org; Tel.: 0745790276 Cod: RO – ECO - 017 Certification Services International CSI GmbH Germania Reprezentanţa în România: Certification Services Internaţional CSI GmbH Germania Sucursala România Adresa: Bucureşti, str. Reconstrucţiei nr.6, Bloc 28, Sc.2, etaj 1, ap 50, sect.3; Tel./fax: 0216475983 Responsabil: Adrian Siceanu; Tel.:0744655136; e-mail: beeswoborders@yahoo.com (Sursa: M.A.D.R.)

III. Soluţii pentru fertilizarea solului, boli şi dăunători S.C. ECOCHEM Str. Pastorului nr. 1, sector 2, loc. Bucureşti, Tel.: 021/210 78 57; 212 38 85; fax: 021/210 92 82; Internet: www.ecochem.ro; E-mail: office@ecochem.ro; tehnic@ecochem.ro; omologari@ecochem.ro Sucursale: LAVORA Alexandria, tel: 0744.343.467, persoană de contact dl. Laurenţiu Vornea ECOCHEM Arad, Str. Petru Rareş nr. 81, jud. Arad, loc. Arad, tel./fax: 0257-270.145; 0722.300.398, persoană de contact Andrea Bencze ECOCHEM Bacău, Str. Mărăşeşti nr. 179, bl. E5, ap. 26, jud. Bacău, loc. Bacău, tel./fax: 0234/120.725; 0722.300.402, persoană de contact Gabriel Tabacaru ECOCHEM Craiova, Str. Ioana Radu nr. 35, jud. Dolj, loc. Craiova, tel.: 0722.695.623; fax: 0251/144.425, persoană de contact Mircea Dorin Mitroi ECOCHEM Curtea de Argeş, tel.: 0721.290.588, persoană de contact Sorin Popescu ECOFAN Constanţa, Şos. Tulcei, nr. 5, O.P. Ovidiu, jud. Constanţa, tel./fax: 0241/657.468; 0744.657.545, persoană de contact Stela Palanga ECOCHEM Focşani, Str. Tăbăcari nr. 30, jud. Vrancea, loc. Focşani, tel. 0237/239.615; 0722.695.628, persoană de contact Adrian Pupaza ECOCHEM Satu Mare, Str. Lăcrămioarelor, nr. 37, jud. Satu Mare, loc. Satu Mare, tel./fax: 0261/715.005; 0744.391.700, persoană de contact Florica Ilis ECOCHEM Slobozia, Str. Lacului, bl. 29, sc. A, ap. 1, jud. Ialomiţa, loc. Slobozia, tel./fax: 0243/234.388; 0722.821.213, persoană de contact Stefan Barzoi ECOCHEM Ploieşti, B-dul Bucureşti, bl 11, sc. B, ap. 49, jud. Prahova, loc. Ploieşti, tel./fax: 0244/172.402; 0722.300.394, persoană de contact Lavinia Iordache ECOCHEM Orăştie, Str. Avram Iancu, bl.6, ap. 44, loc. Orăştie, tel./fax: 0254/242.011; 0722.300.396, persoană de contact Ioan Rob ECOCHEM Suceava, Str. Universităţii nr. 11B, jud. Suceava, loc. Suceava, tel./fax: 0230/420.471; 0722.295.323, persoană de contact Cristian Pomparau ECOCHEM Târgu Secuiesc, com. Lemnia nr. 833, tel./fax: 0267/369.193; 0722.300.404, persoană de contact György Keserü. Firma comercializează zeamă bordeleză, microtiol şi biostimulatori cu aminoacizi de origine animală, vegetală şi pe bază de alge marine. Sunt produse certificate pentru a putea fi folosite în agricultura ecologică! SC MARCOSER SRL Comuna Matca, Jud. Galaţi; Tel.: 0236-836.366; Fax: 0236-836.366 E-mail: office@marcoser.ro Comercializează produsul Cropmax care este un nutrient complex superconcentrat pentru fertilizare foliară 100% natural şi certificat pentru a putea fi folosit în agricultura ecologică. AGROCOSM Tel.: 0788.746.066, 0788.577.883; Fax: 021.628.10.18 E-mail: office@agrocosm.ro; Internet: www.agrocosm.ro Persoană de contact în Bucureşti dl. Gabriel Ureche, tel.: 0721.600.381 sau 0788.577.883 Comercializează produsele: CROPMAX - 100% natural, îngrăşământ tip nutrient complex 10

superconcentrat pentru fertilizare foliară a culturilor agricole, PLANTMAX şi SOIL PLUS. Comercializarea se face prin reţeaua proprie de distribuţie sau la magazinele proprii. S.C. PANETONE SRL Timişoara, str. Adolescenţei nr. 10, tel./fax: 0256/201.306, 0256.292.180 www.panetone-bionat.com Comercializează îngrăşământul foliar – Bionat – cu extract natural din plante cu rol de biostimulator. Aplicarea lui are ca efect: creşterea accelerată a plantelor, creşterea numărului de flori legate şi a numărului de fructe, măreşte rezistenţa la boli, creşte rezistenţa plantei la secetă.

IV. Folie pentru protecţie şi palete alveolare OPTIMEX COM S.R.L Str. Gavril Lazar De Purcăreţ nr. 25, jud. Satu Mare, loc. Satu Mare Tel.: 0261/716.542; 0744-479.643 Firma comercializează folie poroasă care protejează plantele contra brumelor - folie Agryl. Persoană de contact: Savescu Cristel HOLAGRO SEEDS S.R.L. Adresa: Str. Cuza Vodă nr.70, Buzău tel.: 0721.758.434, fax: 0238/727.794 E-mail: office@holagroseeds.ro Importator de folii protectoare tip Agryl şi semănători manuale pentru plante. SEMPLANT ROMHOL S.R.L Bd. C. Brâncoveanu nr. 18, bl. B7, sc. 4, ap. 91, loc. Bucureşti Tel.: 021-4603349; Fax: 021-4603088; mobil: 0788-400779; 0788-770464; 0744-351585 Web: www.semplant.ro; E-mail: office@semplant.ro Comercializează palete alveolare pentru producerea răsadurilor, echipamente agricole. BLONDY ROMÂNIA S.R.L. Str. Budiului nr. 68, jud. Mureş, loc. Tg. Mureş, persoană de contact d-na Mozes Dalma Tel./fax: 0265-268.619, 237.086, 267.004; E-mail: office@blondyromania.ro Comercializează tăviţe pentru semănat şi pahare de diferite dimensiuni pentru răsaduri, aparate de măsurat pH şi EC pentru uz horticol.

V. Instalaţii de irigare, utilaje, sere TRIO STAR BIHOR Str. Dâmboviţei nr. 29, loc. Oradea, jud. Bihor; Tel.: 0359-412 845, 0721 080 946 Tel./fax: 0359-412 846; E-mail: triostar@rdslink.ro; Internet: www.focusnet.ro Comercializează unelte agricole şi de grădinărit mici, manuale sau motorizate: tractoare mari, motosăpătoare, maşini pentru cosit, tractoare mici de grădină, unelte manuale, drujbe, maşini de tuns iarbă, vermorele etc. FEROVALI S.R.L. Loc. Suceava, Tel.: 0722.524.833; E-mail: office@ferovali.ro; Internet: www.ferovali.ro Comercializează vermorel de 1,5 l, 2 l, 5 l, 8 l şi 16 l. 11

HOLAGRO SEEDS S.R.L. Adresa: Str. Cuza Vodă nr. 70, tel.: 0721.758.434, fax: 0238/727.794 Distribuitor de sisteme de irigare prin picurare aqua-green şi t-tape. MARCOSER Comuna Matca, Jud. Galaţi; Tel.: 0236-836.366; Fax: 0236-836.366 E-mail: office@marcoser.ro Importator şi distribuitor de echipamente pentru sere şi solarii, instalaţii de irigare prin picurare, motosape, atomizoare, folie PVC, plase antiinsecte (trips şi musculiţa albă). LIST S.R.L. Adresa: loc. Puchenii Mari, jud. Prahova, tel.: 0244-477.233, 0741 943 133 Web: www.listpicurare.ro; E-mail: office@listpicurare.ro Societatea proiectează şi comercializează: sisteme şi instalaţii de irigat prin picurare cu pas picurare 10 cm sau 20cm, debit 11,4 litri/oră/m sau 5,7 litri/oră/m; componente pentru sisteme de irigaţii. AGRIPROJECTS S.R.L. Şos. Alexandriei 308, Bragadiru, 077025, judeţ Ilfov Tel.: 0729-321436; 0722-319448; E-mail: office@agriprojects.ro; www.agriprojects.ro Firma oferă echipamente de irigaţie, sere şi solarii, îngrăşăminte solubile. AGRO IZO TEHNIC S.R.L. Adresa: loc. Craiova, jud. Dolj, tel.: 025/442.587 Societatea se ocupă de comercializarea echipamentelor de irigaţie prin picurare. S.C. REVAHO AGRO ROMANIA SRL Str. Popa Savu nr. 40, sect. 2 Bucureşti, Tel./Fax: 021/223.33.24; 222.96.38; E-mail: revahoagro@xnet.ro Oferă echipamente de irigare prin picurare (cu acţionare manuală sau automantă), programator electronic al udărilor. SEMPLANT ROMHOL S.R.L. Bd. C. Brâncoveanu nr. 18, bl. B7, sc. 4, ap. 91, loc. Bucureşti Tel.: 021-460.3349; Fax 021-4603088; mobil: 0788-400779; 0788-770464; 0744-351585 Web: www.semplant.ro; E-mail: office@semplant.ro Comercializează instalaţii de irigare prin picurare (Eurodrip) şi aparate manuale de stropit (Grecia); maşini şi utilaje agricole pentru semănat şi prelucrarea solului; palete alveolare pentru producerea răsadurilor. Go4Agri SRL România Bd. Tomis nr. 40 Constanţa, Tel.: 0740476965; e-mail: torgie_ionut@yahoo.com Web: www.go4agri@.com Firma oferă: sere din sticlă, sere din folie de plastic, hale sau sisteme de protecţie, sisteme de încălzire cu bio-energie (lemne, bio gaz, geometal), instalaţii (de încălzire, irigaţie, fertilizare, informatică). EURO PRIMA DOO Seljackih buna 51 II/6, 21000 Novi Sad, Serbia Tel: +381 21 302 442; Fax: +381 21 302 443; E-mail: eprima@eunet.yu; www.europrima.co.yu 12

Firma comercializează echipamente pentru recoltarea şi prelucrarea plantelor medicinale. ROSEEDS International S.R.L. Str. Cricovului, Nr. 14, Sect. 1, Bucureşti, Tel./Fax: 021-321 06 02 Tel.: 0728 874 423; Mobil: 0722-453 234; E-mail: roseeds@yahoo.com Lovrin - jud. Timiş; Tel.: 0728-874 424 Dobreni - jud. Giurgiu; Tel.: 0728-874 425 Firma comercializează o gamă largă de turbă pentru răsaduri, palete alveolare pentru răsaduri, folie pentru solarii, maşini de semănat.

VI. Creditare IMM-urile pot obţine finanţare şi din fonduri structurale care sunt de circa 800 milioane euro în perioada 2007-2013. Ce înseamnă fonduri structurale? Totalul fondurilor europene alocate României pentru perioada 2007-2013 care sunt de peste 30 miliarde de euro din care 19,667 miliarde reprezintă fondurile structurale şi de coeziune, restul reprezentând alocări financiare pentru dezvoltarea sectorului agricol şi a economiei rurale. Informaţii detalitate aflaţi pe adresa: www.fonduri-structurale.ro ●

AGENŢIA DE PLĂŢI PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ŞI PESCUIT Sediul central: Str. Stirbei Vodă, nr. 43, sector 1, Bucureşti, Tel.: 021-402.27.79; www.apdrp.ro; Instituţia îndeplineşte funcţia de plată pentru proiectele de investiţii, finanţate din Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală şi din Fondul European de Pescuit. De asemenea, agenţia va implementa tehnic şi financiar Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală. Există opt Centre Regionale de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (C.R.P.D.R.P.) şi câte un Oficiu Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (O.J.P.D.R.P.) în fiecare judeţ al ţării. Coordonatele de contact se găsesc pe site. ● FONDUL NAŢIONAL DE GARANTARE A CREDITELOR PENTRU IMM-URI (FNGCIMM) Bucureşti, Sector 1, Str. Iulian Ştefan, nr.38, Tel.: 021-310.18.74, 310.19.37, 310.18.16; Fax: 021-310.18.57; E-mail: office@fngcimm.ro ; web: www.fngcimm.ro Finanţările sunt focalizate pe cerinţele specifice ale unor categorii de IMM-uri, creatoare de produse/servicii cu potenţial de valoare adăugată şi de locuri de muncă cu productivitate crescută şi urmăresc creşterea volumului de investiţii realizate de întreprinderile mici şi mijlocii pentru: - implementarea standardelor europene şi instituirea unui sistem de evaluare a conformităţii produselor care să permită accesul pe piaţa UE; - protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului la standardele europene; - diversificarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol. Pentru dezvoltarea competitiva a sectorului IMM sunt susţinute investiţiile productive (utilaje şi tehnologii noi) care să permită adaptarea produselor şi serviciilor oferite la evoluţia rapida a cerinţelor pieţei unice europene. (Sursa informaţiilor: siteul FNGCIMM) ● FONDUL DE GARANTARE A CREDITULUI RURAL Str. Occidentului nr. 5, sector 1, Bucureşti, tel.: 312.54.03, 312.54.05, 312.54.63, 312.54.64, 312.54.65; 0723-154376; Fax: 021.312.54.19 , 312.54.14, 312.54.05 E-mail: fgcr@b.astral.ro; office@fgcr.ro; fgcr@rdslink.ro; website: www.fgcr.ro 13

Reprezentare zonală: S.C Agro Consulting SRL, Tel.: 021-267.41.87; 0722.622.604 Fondul facilitează accesul la credit prin acordarea de garanţii băncilor comerciale, garanţii suplimentare faţă de cele prezentate de beneficiar. Beneficiarii de credite/alte angajamente bancare, pot fi: Producători agricoli persoane fizice autorizate, sau asociaţii de fermieri constituite conform legii, ce lucrează suprafeţe de teren agricol aflate în proprietate sau arendate pa bază de contract, cresc animale, realizează producţie agricolă, prelucrează, comercializează produsele agricole obţinute sau execută lucrări agricole; Producători agricoli individuali înregistraţi în Registrul exploataţiilor agricole; Societăţi comerciale sau agricole cu capital privat sau majoritar privat, care desfăşoară activitate agricolă sau de procesare a produselor agricole; Asociaţii agricole sau alte forme de asociere în agricultură şi cooperativelor agricole; Asociaţii agricole familiale, grupuri de producători şi cooperative agricole constituite conform legislaţiei în vigoare. Garanţia F.G.C.R. poate reprezenta maximum 50% din valoarea creditului pe termen scurt şi 70% din volumul creditului pe termen mediu şi lung.

VII. Site-uri utile http://www.secretseeds.com/acatalog/Organic_Vegetable_Seed.html http://www.seedstrust.com/org/organic.html http://www.terraedibles.ca http://www.seedfest.co.uk/feedback/feedback.html http://www.agro-utilaje.ro/ http://www.maap.ro/pages/ue/cap7-agricultura.pdf#search=%22conversie%20agricultura%22 http://www.agricultura-ecologica.ro/ http://www.maap.ro http://www.ecomagazin.ro http://www.bioagro.ro http://www.mapam.ro http://www.fnae.ro http://www.agroinfo.ro http://www.agro-utilaje.ro http://www.semences-biologiques.org/pages/vardisp.php http://www.organic-market.info/bio-markt (magazin online al pieţei produselor bio)

VIII. Alte adrese utile Producători şi comercianţi de produse naturiste: BIOAGRO LTD. Tel.: 00359-2-9515087; Fax: 00359-2-9516628; Mobile: 00359-88-621752; E-mail: bioagro@abv.bg Firma de import-export româno-germană, cumpără produse agricole biologice certificate din România. Trimiteţi ofertele dvs. la adresa de e-mail: produse@lycos.com 14

COMPANIA AGROEUROSERV Str. Eminescu Mihai, Bl. MB11, Slobozia, Jud. Ialomiţa; Tel.: 0243/231.160 Pers de contact: Dascălu Gabriela Efectuează agricultură biologică, producţie de cereale, plante tehnice, seminţe.

UNIVERSAL GROUP - reprezentant unic al firmei Seminis în România Sediul central: Bucureşti, Str. Muzeul Zambaccian nr.25, Sect.1; www.universalsem.ro Tel: 021-231.55.25 ; 021-231.55.26 ; 0723-802903; Fax: 021-230.07.38; Filiala Braşov: Loc.Ghimbav, Str. Făgăraşului nr.44, Tel.: 0268/475329; Filiala Oradea: Oradea, Str. P-ţa Independenţei, nr.45, Bl. A4 parter, Jud. Bihor; Tel.: 0259433.370; Universal Group a adus pe piaţa românească, de la compania olandeză Koppert, o tehnologie în domeniul combaterii şi controlului biologic în culturi şi a polenizarii pe cale naturală (cu ajutorul bondarilor). Este foarte important să consultaţi întotdeauna distribuitorul dvs. înainte de a administra pesticide în zona de lucru a bondarilor. Firma acordă asistenţă tehnică referitoare la lucrul cu bondarii. Publicaţii: Newsletter AFACERI la CHEIE – informaţii utile despre fonduri, subvenţii, noutăţi şi oportunităţi de afaceri. Abonare gratuită: www.afacerilacheie.ro INFO AGRAR - Catalogul firmelor care activează în domeniul agriculturii, industriei alimentare şi turismului www.infoagrar.ro; e-mail: office@infoagrar.ro; tel./fax: 021.241.41.08 FERMA - revista este lunară şi conţine articole despre agricultură ecologică, fonduri, stiri şi legislaţie specifice. www.revista-ferma.ro; www.anunturi-agricole.ro; www.agroinfo.ro; e-mail: redactia@revistaferma.ro LUMEA SATULUI - Revistă pentru agricultură, dezvoltare rurală şi informaţie social culturală www.lumeasatului.ro; e-mail: redactie@lumeasatului RODUL PAMANTULUI – portal pentru agricultură; E-mail: naturapress@yahoo.com rodulpamantuluitv@gmail.com

Asigurări agricole: GENERALI ASIGURĂRI SA Str. Gh. Polizu nr. 58-60, sector 1, Bucureşti, tel.: 021-312.36.35; www.generali.ro Agenţii şi puncte de lucru în toate judeţele ţării (vezi lista pe site). Se pot asigura toate culturile agricole – cereale, plante tehnice, plante medicinale şi aromatice, leguminoase alimentare, plante de nutret, cartof si legume, culture semincere, rodul viilor, pomilor si hameiului, arbuşti fructiferi, capsun, culturile din sere, solaria şi răsadniţe, pepinierele pomicole şi viticole, plantatiile de portaltoi. 15

Riscuri acoperite: În funcţie de solicitarea clientului se pot acoperi prin asigurare: îngheţurile târzii de primăvară, grindină, efectele directe ele ploilor torenţiale, furtună/vijelia, alunecările şi prăbuşirile/surpările de terenuri cultivate, îngheţurile timpurii de toamnă denumite generic riscuri Standard sau numai: grindina, efectele directe ele ploilor torenţiale, furtună/vijelia denumite generic riscuri Standard redus. Târguri: INDAGRA 07 –11 noiembrie Bucureşti, ROMEXPO; indagra@romexpo.org Expoziţie internaţională de echipamente şi produse din domeniul agricol şi alimentar. Eco Agricultura - Salon de produse ecologice.

▲▲▲▲▲

Servicii speciale ale lucrării ”Cultivarea legumelor în sistem ecologic” Ca posesor al CD-ului „Cultivarea legumelor în sistem ecologic” aţi dobândit dreptul de a folosi 3 servicii speciale : 1. Infolex Afaceri la cheie – expediere gratuită a 5 texte de acte normative din domeniul legislaţiei specifice acestei afaceri. În cel mult 3 zile de la primirea solicitării dvs., editura noastră vă trimite prin e -mail, textul complet a 5 acte normative complete şi în vigoare, alese de dvs. din lista pusă la dispoz iţie în lucrare. 2. Newsletter GRATUIT – Afaceri la cheie – vă oferă săptămânal cele mai utile informaţii de afaceri şi oportunităţi. Pentru a beneficia de ştiri şi articole de ultimă oră privind afacerea dumneavoastră, alte afaceri, fonduri, facilităţi ş i semnale utile, vă rugăm să vă abonaţi gratuit accesând : www.afacerilacheie.net şi introducând adresa de e -mail la care doriţi să primiţi aceste informaţii. 3. Asistenţă Afaceri la cheie – este un serviciu prin intermediul căruia ne puteţi transmite observaţiile dumneavoastră legate de conţinutul lucrării. De asemenea, ne puteţi transmite ideile dvs. sau ce teme noi doriţi să abordăm în cadrul colecţiei „Afaceri la cheie” sau în newsletter-ul gratuit, pe adresa: afc@rs.ro

Colecţia Afaceri la cheie Colecţia „ Afaceri la Cheie” vă pune la dispoziţie informaţii complete despre demararea şi desfăşurarea cu succes a unei afaceri , în cadrul unor ghiduri practice, unice pe piaţa românească. Ce informatii găsiţi în fiecare CD din Colecţia „ Afaceri la cheie”? Beneficiaţi de informaţii detaliate care se referă la: - procesele tehnologice, descrierea afacerii sau tehnologia de la A la Z; - avantajele activităţii respective, sfaturi şi recomandări specifice de la alţi întreprinzători care desfăşoară deja aceea afacere; - planul afacerii respective, cu ajutorul căruia vă puteţi controla financiar toată activitatea - legislaţia specifică acelei activităţi; - adrese utile: furnizori de materii prime, materiale sau material biologic (în funcţie de lucrare), instituţii în sprijinul dvs. Luaţi ce e mai bun, de la cei mai buni! Lucrările din colecţia Afaceri la cheie sunt realizate de specialişti cu o bogată experienţă în domeniile descrise iar planul de afaceri este întocmit de o firmă specializată. Puteţi folosi informaţiile cu toată încrederea. Sunt cele mai bune! Lucrările din colectia „Afaceri la cheie” sunt adevărate mine de aur pentru mi cii întreprinzători. În ele găsiţi într-un limbaj simplu, fără termeni de specialitate greu de înţeles, absolut tot ce vă trebuie pentru a avea succes. Cei care le-au folosit au reuşit!

"Sunt lucrări deosebit de bine documentate, de asta şi apelez la dvs., când intraţi pe un segment, îl aprofundaţi. Când o iei de la zero, te chinui: cauţi în nenumarate cărţi, iar majoritatea nu sunt la obiect… E foarte bună informarea pe care ne -o puneţi la dispoziţie." (Gheorghe Lazar, director Olco, jud. Dâmboviţa ) "Iniţial, mi-a fost greu să mă orientez şi am făcut mai multe drumuri la librăria Rentrop & Straton, deşi nu locuiesc în Bucureşti, ca să studiez lucrările şi să mă decid. Mă tenta să-mi fac o ciupercărie sau o fermă pentru chinchille, afaceri rentabile di n câte am auzit. Am fost şi cu soţia mea care "s -a îndrăgostit" de o lucrare despre lumână ri decorative. I-am luat-o, iar eu m-am decis pentru o afacere cu mic mobilier. Mai lucrasem câte ceva pe acasă, ca amatorii, lucrări simple de tâmplarie, realizate în baza simţului practic. De câteva luni bune însă, lucrez după carte şi am permanent comenzi. Încasez cam 6-7.000 lei pe lună." (Mihai Tănase, Brăneşti, jud. Ilfov)

Alegeţi!

Cu pâine şi sare, în pragul propriei pensiuni turistice Acum visul poate deveni realitate! Intră pe o piaţă cu o cerere fabuloasă! Fabuloasă, fără nici o exagerare … 90% din locurile de cazare ale pensiunilor turistice sunt ocupate sau rezervate chiar în această clipă... Oferiţi-le oamenilor relaxarea de care au nevoie şi vor deveni clienţii dumneavoastră fideli! Profitul va fi pe măsura aşteptărilor. Ce spuneţi de minimum 125.000 lei/an? Cum să obţineţi profitul dorit cu propria dumneavoastră pensiune aflaţi pas cu pas din CD-ul „Pensiune turistică şi agroturistică”. Lucrarea vă pune la dispoziţie informaţii complete şi de ultimă oră : paşii ce trebuie urmaţi pentru a realiza fizic o pensiune de cel puţin 3 stele, ce servicii să oferiţi clienţilor amatori de vacanţe de neuitat, planul acestei afa ceri cu ajutorul căruia puteţi obţine finanţarea necesară şi legislaţia specifică. Avantajele desfăşurării unei astfel de activitaţi sunt numeroase: Investiţii reduse pentru demarare; Posibilitatea reamenajării spaţiilor deja existente; Existenţa unei pieţe în continuă dezvoltare; Nu este necesară o pregătire tehnică specială; Ocupaţia nu este obligatoriu permanentă de -a lungul unui an; Posibilitatea de a lucra împreună cu întreaga familie; Posibilitatea de a le vinde clienţilor produse obtinuţe din gospo daria proprie; Concurenţa slabă, atât ca numar, cât şi din punctul de vedere al calităţii serviciilor oferite; Posibilitatea de a vă orienta către un anumit gen de clientelă, stabilit conform dorinţelor dumneavoastră. Cadouri şi avantaje la achiziţionarea lucrării 

„Primele 100 de zile ale unei afaceri de succes ” un material util oricărui înterprinzător la început de drum

 Abonament gratuit la publicaţiile electronice: Revista Omului de Afaceri, Newsletter Idei de Afaceri, Newsletter Afaceri la Cheie , care vă ţin permanent racordat la pulsul mediului de afaceri din România şi nu numai.  Reduceri promotionale între 10% şi 50%, oferite pe site -ul: www.afacerilacheie.net

Farmacia Naturii – o afacere „sănătoasă"! Vindecă trupul, sufletul şi buzunarele goale … o afacere din farmacia naturii care v ă aduce mii de euro! Ştiaţi că există o cerere permanentă de sute de tone de muşeţel şi mentă pentru export în Germania. În România, cererea de plante medicinale şi plante aromatice a crescut cu 20% anual, începând cu anul 2005? Vreţi să faceţi bani frumoşi? „Cd-ul Cultivarea plantelor medicinale şi aromatice în sistem ecologic” vă arată cum. Acesta vă asistă de la primul pas, pe tot parcursul derulării activităţii, călăuzindu-vă pe drumul cel mai scurt şi mai uşor, către profitul garantat. Investiţia iniţială este mică î n raport cu venitul mediu obţinut. Informaţiile financiare necesare demarării dar şi derulării afacerii pe cinci ani le găsiţi în planul de afaceri inclus în lucrare. Datele tehnologice, legislaţia specifică şi adresele utile completează această afacere la cheie. Avantajele afacerii ● Cultivarea planetelor medicinale şi aromatice este favorizată de conditiile pedo climaterice din ţara noastră. Puteţi consulta lucrarea noastră şi alege orice cultură vă surâde! ● Atât pe piaţa internă cât şi pe cea european ă, cererea este în plină ascensiune. ● Randamentul acestor culturi este unul foarte ridicat! Aceasta înseamnă bani foarte mulţi pentru dvs. ● Investiţia iniţială este mică în raport cu venitul mediu obţinut. ● Preţul pe kg poate varia de la 0,35 eur o pana la 4-5 euro, în funcţie de: specie, partea folosită (flori, frunze, rădăcini, rizomi, muguri, seminţe, fructe etc.), de starea produsului, de sistemul în care sunt produse: ecologic sau conventional. Lucrare disponibilă numai pe CD. Cadouri şi avantaje la achiziţionarea lucrării 

„Primele 100 de zile ale unei afaceri de succes ” un material util oricărui înterprinzător la început de drum  Abonament gratuit la publicaţiile electronice: Revista Omului de Afaceri, Newsletter Idei de Afaceri, Newsletter Afaceri la Cheie, care vă ţin permanent racordat la pulsul mediului de afaceri din România şi nu numai.  Reduceri promotionale între 10% şi 50%, oferite pe site -ul: www.afacerilacheie.net

Începeţi o afacere profitabilă cu savuroase fructe de pădure! Cultivarea de arbuşti fructiferi este una dintre puţinele afaceri care au rămas încă practic neexploatate în România. Cererea este cât se poate de mare, mai ales în mediul urban, iar concurenţa pract ic nu există!

Uşor de cultivat, fructele de pădure continuă să fie o delicatesă şi unele dintre acestea sunt considerate adevărate panacee. De fapt, aici este întreaga oportunitate a acestei afaceri. Pentru fiecare dintre cele 11 specii de arbuşti (căpşu n, zmeur, mur, coacăz, cătină, agriş, afin, corn, smochin, soc, trandafir de dulceaţă) vă punem la dispoziţie informaţii specializate în lucrarea „Cultivarea arbuştilor fructiferi”. 7 motive ca să cultivaţi arbuşti: ● investiţie iniţială moderată; ● beneficiaţi de fonduri nerambursabile prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală; ● aveţi o piaţă mare şi diversă – en-gros-işti, comercianţi cu amănuntul, cofetării, patiserii, supermarket-uri, restaurante şi producători de iaurturi, sucuri de fructe, dulceţuri, siropuri, produse cosmetice sau medicale; ● la început este de ajuns un hectar de teren sau o miniseră însă afacerea se poate extinde în fiecare an; ● este o afacere cu venit sigur - un kilogram de zmeură sau de afine se poate vinde şi cu 4 euro; ● puteţi alege cele mai roditoare şi profitabile specii de arbuşti; ● timpul de lucru este foarte scurt. Cadouri şi avantaje la achiziţionarea lucrării 

„Primele 100 de zile ale unei afaceri de succes ” un material util oricărui înterprinzător la început de drum  Abonament gratuit la publicaţiile electronice: Revista Omului de Afaceri, Newsletter Idei de Afaceri, Newsletter Afaceri la Cheie , care vă ţin permanent racordat la pulsul mediului de afaceri din România şi nu numai.  Reduceri promotionale între 10% şi 50%, oferite pe site-ul: www.afacerilacheie.net

Câştigaţi peste 45.000 de euro pe an din cultivarea ciupercilor! „Cultivarea ciupercilor Champignon” vă oferă la cheie tot ce trebuie să ştiţi pentru începerea şi dezvoltarea cu succes a acestei afaceri, totul bazat pe tehnologia de ultima oră şi la standardele cerute de Uniunea Europeană. CD-ul conţine toate informaţiile cu privire la cum se amenajează o ciupercărie, cum se cultivă, cum se îngrijesc şi cum se recoltează ciupercile. Puteţi porni o ciupercărie cu 1.000 de euro sau cu 20.000 de euro (cu posibilitatea obţinerii unor fonduri nerambursabile oferite prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală). 9 avantaje ale afacerii 1. Investiţie iniţială minimă. 2. Concurenţa redusă. Cererea de ciuperci este de 26 de ori mai mare decât oferta! 3. Derulare rapidă. La o cultură intensivă se obţin 5 - 6 recolte pe an! Nu uitaţi, este cultura cu cel mai mare randament pe metru pătrat! 4. Piaţa de desfacere asigurată! Ciupercile Champignon sunt cele mai căutate ciuperci din România. 5. Posibilităţi multiple de extindere şi export. 6. Cadru legislativ favorabil pentru IMM -uri plus oportunitatea finanţării prin fonduri europene. 7. Nu necesită teren agricol. Un hambar, un beci sau un garaj, bine amenajate, sunt

tot ceea ce aveţi nevoie. 8. Materialele necesare sunt foarte ieftine şi uşor de procurat (cel mai bun sol pentru ciupercile Champignon este bălegarul!) 9. Se poate începe ca o afacere de familie . Cadouri şi avantaje la achiziţionarea lucrării 

„Primele 100 de zile ale unei afaceri de succes ” un material util oricărui înterprinzător la început de drum  Abonament gratuit la publicaţiile electronice: Revista Omului de Afaceri, Newsletter Idei de Afaceri, Newsletter Afaceri la Cheie , care vă ţin permanent racordat la pulsul mediului de afaceri din România şi nu numai.  Reduceri promotionale între 10% şi 50%, oferite pe site -ul: www.afacerilacheie.net

Cine spune că „nu e bine să o cauţi cu lumânarea”? Cine nu a demarat AFACEREA! 9 atuuri pe care ţi le aduce afacerea cu LUMÂNĂRI DECORATIVE 1. Produsele se vând tot timpul anului şi în special în perioadele de sărbători (Crăciun, Anul Nou, Valentine's day, Paşte etc.); 2. Utilizând planul de afaceri inclus în lucrare, poţi reduce investiţia iniţială cu 40%; 3. Capitalul de start este redus; 4. Este o afacere flexibilă: poţi lucra împreună cu familia sau numai în timpul liber; 5. Ca mic intreprinzător poţi beneficia de fonduri nerambursabile; 6. Este o afacere cu profit garantat: peste 700 de euro lunar; 7. La început afacerea se poate desfăşura şi într -un spaţiu redus; 8. Îţi oferă posibilitatea să-ţi pui în valoare imaginaţia şi talentul; 9. Este o afacere pe care o poţi dezvolta, de exemplu oferind servicii decorative cu lumânări. În ghid ai la dispoziţie informaţii complete privind:



tehnologia pentru 77 de tipuri de lumânări decorative şi aromatizate şi pentru lumânările de cununie şi botez;  amenajarea spaţiului de producţie în funcţie de capacitatea dorită şi dotarea lui cu ustensile, matriţe, materii prime, accesorii;  informaţii detalitate şi specializat e despre cum să organizezi activitatea sau să obţii un fond sau credit cu ajutorul planului de afaceri;  legislaţia specifică a acestei afaceri;  adresele utile: de unde să cumperi materie primă de calitate, matriţe şi alte accesorii necesare. Lucrare disponibilă numai pe CD. Cadouri şi avantaje la achiziţionarea lucrării 

 Reduceri promotionale între 10% şi 50%, oferite pe site -ul: www.afacerilacheie.net

Creşte chinchilla pentru blană şi garantat îţi va aduce un profit care-ţi va ţine mult timp de cald

Chinchilla este un animal micuţ care se îngrijeşte uşor şi are o blaniţă foarte valoroasă: 18 -40 de euro per bucată. Prom iţător, nu? CD-ul „Creşterea chinchillelor pentru blană” îţi oferă cele mai bune motive ca să-ţi placă chinchilla!

Avantajele afacerii

        

Profit de peste 3000 de euro în primul an (în funcţie de numărul de femele de chinchille existent în crescătorie); Capital iniţial modic (desigur tot în funcţie de numărul de familii de chinchilla cu care începi afacerea); Mergi la sigur deoarece desfacerea este asigurată de două firme româneşti; Este o afacere cu profit garantat; Spaţiul necesar pentru start este redus: numai 20 mp.; Investiţia se recuperează rapid, în primul an de activitate datorită perioadei reduse de gestaţie (4 luni) a micuţelor rozatoare; În plus, obţii o reducere a investiţiei inţiale cu 40% folosind planul de afaceri din lucrare; Chinchilla naşte între 4 şi 9 pui pe an, iar preţul unuia poate ajunge la 30 de euro, în funcţie de calitatea blănii; Nu este un animal pretenţios, îngrijirea fiind uşoară. Este curată şi nu emană mirosuri neplăcute; Oricine dispune de ceva timp pe care îl poat e afecta hrănirii şi curăţeniei (cca 2 ore/zi, în funcţie de numărul exemplarelor de chinchila) se poate apuca de afacere. Înfiinţaţi chiar acum o fermă pentru creşterea chinchillelor! Vă asigurăm toate instrumentele n ecesare

Cadouri şi avantaje la achiziţionarea lucrării 

„Primele 100 de zile ale unei afaceri de succes ” un material util oricărui înterprinzător la început de drum  Abonament gratuit la publicaţiile electronice: Revista Omului de Afaceri, Newsletter Idei de Afaceri, Newsletter Afaceri la Cheie , care vă ţin permanent racordat la pulsul mediului de afaceri din România şi nu numai.  Reduceri promotionale între 10% şi 50%, oferite pe site -ul: www.afacerilacheie.net

Viteza profitului adus de melc: fulgeratoare!!!

Afacerile ţi se mişcă precum melcul? Calcă pedala de accel eraţie cumpărând lucrarea „Fermă pentru creşterea melcilor” Noi îţi oferim cele mai importante motive pentru ca profitul să rămână la tine. Afacerea necesită investiţie iniţială modică. Ai la dispoziţie fonduri nerambursabile: - 50% din investiţia iniţială. Desfacere asigurată: numeroase firme din România îţi preiau in tegral producţia pentru a o exporta. Spaţiu de producţie la îndemână: nu -ţi trebuie soluri de primă calitate din punct de vedere al fertilitătii sau al locaţiei. Melcii se cresc singuri: într -o fermă de dimensiuni medii nu este necesară prezenţa continuă în crescătorie. Faci rost simplu de tot ce ai nevoie pentru începerea afacerii: fond genetic, plase speciale, suplimente alimentare şi soluţii contra dăunătorilor. Producţia micilor companii româneşti este foarte apreciată: în majoritatea zonelor din România poluarea este redusa; melcii românesti sunt gustoşi şi sănatoşi. Melcul face saltul de la… lent la... excelent Cu lucrarea „Fermă pentru creşterea melcilor ” din Colecţia „AFACERI LA CHEIE" afacerile ţi se mişcă alert, faci saltul de la lent l a excelent!!! Nu este o simplă carte ci o afacere la cheie! Ai toate informaţiile necesare date de specialisti şi practicieni din domeniul heliciculturii. Cadouri şi avantaje la achiziţionarea lucrării 

„Primele 100 de zile ale unei afaceri de succes ” un material util oricărui înterprinzător la început de drum  Abonament gratuit la publicaţiile electronice: Revista Omului de Afaceri, Newsletter Idei de Afaceri, Newsletter Afaceri la Cheie , care vă ţin permanent racordat la pulsul mediului de afaceri din R omânia şi nu numai.  Reduceri promotionale între 10% şi 50%, oferite pe site -ul: www.afacerilacheie.net Ce-i aia helicicultură? Este noua ta afacere! Este creşterea melcilor!

Aşchia nu sare departe de trunchi şi nici profitul de mobilă! Unii încep cu o… pilă, alţii cu o rindea! Lucrarea „ Atelier pentru mic mobilier” – din Colecţia “AFACERI LA CHEIE” vine cu trusa completă de scule şi te învătă cum să începi o afacere foarte solidă. Ştim că vrei să ai mica ta afacere cu potenţial bun de extindere şi chiar mai bine de atât, să -ţi transformi familia în cel mai bun partener de afaceri. Orice ajutor este bine venit!

Un atelier propriu-zis este greu de mutat dintr-un loc în altul. Însă noi am pus atelierul la pachet pentru ca tu să -l ai la îndemână oriunde decizi să începi afacerea! „ Atelier pentru mic mobilier” te învaţă totul! De la modul în care să lucrezi, sau cum să cumperi materia prima necesară, ieftină şi de calitate, până la posibilităţile de a-ţi promova afacerea. În lucrare, descoperi: ● sfaturi practice privind folosirea materialelor potrivite; ● idei de extindere a gamei de produse către alte segmente sau nişe de piaţă; ● cum să găseşti clienţi pentru vânzarea produselor şi, mai ale s cum să-i păstrezi. Lucrare disponibilă pe CD Cadouri şi avantaje la achiziţionarea lucrării 

„Primele 100 de zile ale unei afaceri de succes ” un material util oricărui înterprinzător la început de drum  Abonament gratuit la publicaţiile electronice: Revista Omului de Afaceri, Newsletter Idei de Afaceri, Newsletter Afaceri la Cheie , care vă ţin permanent racordat la pulsul mediului de afaceri din România şi nu numai.  Reduceri promotionale între 10% şi 50%, oferite pe site -ul: www.afacerilacheie.net

3 peştişori de aur – păstrăv, somn sau şalău – vă vor îndeplini... oricâte dorinţe! Creşterea păstrăvului a somnului sau a şalăului este o afacere super-profitabilă care vă poate aduce rapid BANI ! Şi, implicit, împlinirea tuturor dorinţelor dvs. şi ale apropiaţilor dvs.! Pentru dezvoltarea unei afaceri în piscicultură beneficiaţi de fonduri nerambursabile - 140 de milioane euro, până în 2013. „Fermă piscicolă în sistem familial ” este o lucrare creată special pentru dumneavoastră, pentru a vă construi propria afacere profitabilă . Încă din primul an, în funcţie de dimensiunea fermei, cifra de afaceri poate ajunge la 100.000 de euro, iar în al doilea an aproape să se dubleze! Folosiţi planul de aface ri din lucrare pentru a obţine finanţarea dorită şi toate informaţiile specifice construirii unei ferme piscicole prospere. Obţineţi un profit de invidiat din creşterea păstrăvului a somnului sau a şalăului cunoscând toate detaliile unei afaceri respecta te şi încurajate la nivel european şi mondial! Cadouri şi avantaje la achiziţionarea lucrării 

„Primele 100 de zile ale unei afaceri de succes ” un material util oricărui înterprinzător la început de drum  Abonament gratuit la publicaţiile electronice: Revista Omului de Afaceri, Newsletter Idei de Afaceri, Newsletter Afaceri la Cheie , care vă ţin permanent racordat la pulsul mediului de afaceri din România şi nu numai.  Reduceri promotionale între 10% şi 50%, oferite pe site -ul: www.afacerilacheie.net

Sucul natural - Stoarceţi rapid esenţa celor mai mari profituri! Aveţi puţini bani de investit şi vreţi să obţineţi rapid profit? Doriţi o afacere simplă şi banoasă? Sucul natural este soluţia! O afacere cu sucuri naturale este profitabilă iar investiţia nu este deloc mare – cca 400 euro. „Stand de sucuri naturale ” acum si pe CD, este ghidul care vă destăinuie toate secretele pentru a stoarce bani din portocale, grapefruit şi alte fructe. Are o structură practică şi cu adevărat profesionistă – în format electronic. De la imaginea standului şi a persoanei care se ocupă de vânzare şi până la modalităţile de promovare a sucului, suntem permanent alături de dvs. Avantaje ale afacerii ● Este o activitate simplă, cu investiţie redusă, la îndemâna oricui. ● Profitul apare imediat. Amortizarea investiţiei se face în prima lună de funcţionare. Trebuie să aveţi doar standul, presa, materia prima şi autorizaţiile necesare şi puteţ i începe să vindeţi suc. ● Materia prima este la îndemână şi o puteţi procura şi din hipermarketuri. ● Afacerea este flexibila. Pentru a avea cele mai mari vânzari este indicat să amplasaţi standul într-o zonă cu trafic intens (spre exemplu, pe plaja, în g ară, într-un parc, la intrarea unui mare magazin sau în holul unui cinematograf etc.). ● Spaţiul este ieftin datorită dimensiunilor mici ale standului. ● Vă puteţi extinde rapid! Puteţi deschide cu uşurinţă mai multe standuri. Cu cât vindeţi mai multe pahare de suc, cu atât câştigaţi mai mult. Cadouri şi avantaje la achiziţionarea lucrării  „Primele 100 de zile ale unei afaceri de succes ” un material util oricărui înterprinzător la început de drum  Abonament gratuit la publicaţiile electronice: Revista Omului de Afaceri, Newsletter Idei de Afaceri, Newsletter Afaceri la Cheie , care vă ţin permanent racordat la pulsul mediului de afaceri din România şi nu numai.  Reduceri promotionale între 10% şi 50%, oferite pe site -ul: www.afacerilacheie.net

Cadoul dumneavoastră „Primele 100 de zile ale unui întreprinzător de succes" La achiziţionarea oricărei lucrari din colecţia Afaceri la cheie primiţi acest cadou special, în format pdf., care conţine informaţii utile despre: - constituirea şi funcţionarea firmei - iniţiere în contabilitate şi fiscalitate - sediul firmei - personalul firmei - relaţia cu banca - marketingul afacerii - asigurarea afacerii Puteţi începe chiar de mâine afacerea dvs. fară a fi un specialist în domeniu. Sunteţi

îndrumat pas cu pas spre profit şi succes. Alegeţi din cele 11 activităţi interesante propuse, afacerea care vi se potriveşte!

Vizitaţi-ne la: www.afacerilacheie.net pentru a afla noutăţile! E-mail: comenzi@rs.ro; sau afc@rs.ro

Mult succes! Echipa Afaceri la cheie