arbusti fructiferi

Cultivarea arbu[tilor fructiferi 11 specii pentru o exploatare avantajoas`

R&S

RENTROP & STRATON

Grup de Editur` [i Consultan]` \n Afaceri

Cultivarea arbu[tilor fructiferi ISBN 978-973-722-165-0 ISSN 1584-4846

Autori: Manager editorial: Manager Centru de profit:

dr. Dorin Hoza, ing. Marian Velcea, av. Florin Turza Zenobia B`descu Marina Istvan

Tehnoredactare: Corectur`:

Carmen Ilinca Elvira Panaitescu

Pre[edinte – Director general: Director General Adjunct: Director Crea]ie-Produc]ie: Director Economic:

George Straton Florin CĂĽmpeanu Cristina Straton Mariana Ne]oiu

Toate drepturile rezervate. Nicio parte din aceast` lucrare nu poate fi reprodus`, arhivat` sau transmis` sub nicio form` [i prin niciun fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, \nregistrare audio sau video, f`r` permisiunea \n scris din partea editorului. Informa]iile din aceast` lucrare au fost ob]inute din surse pe care le consider`m de \ncredere.

Autorii sau editorii nu sunt responsabili pentru nicio pierdere ocazionat` vreunei persoane fizice sau juridice care ac]ioneaz` sau se ab]ine de la ac]iuni ca urmare a citirii materialelor publicate \n aceast` lucrare.

Serviciul Clien]i: tel.: 021.209.45.45; fax: 021.205.57.30; email: comenzi@rs.ro Pute]i consulta [i celelate lucr`ri editate de RENTROP & STRATON la: www.afacerilacheie.ro; www.rs.ro

Bdul Na]iunile Unite nr. 4, Sector 5, Bucure[ti Tel.: 021.209.45.45; 337.41.46; Fax: 021/205.57.30; 337.22.11 E-mail: afc@rs.ro; www.rs.ro

–– INTRODUCERE –– Vre]i s` \ncepe]i o activitate agricol` deosebit`? Cultivarea [i valorificarea fructelor arbu[tilor fructiferi este o alegere \n]eleapt` [i prezint` cåteva avantaje evidente. |n primul rånd, afacerea este rentabil`. |n al doilea rånd, o pute]i demara sau dezvolta cu fonduri de la stat.

Atunci cånd dori]i s` \ncepe]i o activitate profitabil`, banii nu sunt niciodat` de ajuns. Apela]i la Programul Na]ional de Dezvoltare Rural`, func]ional din luna martie 2008, care prevede fonduri nerambursabile de milioane de euro, pentru a finan]a investi]ii \n exploata]ii agricole, achizi]ia de utilaje agricole, realizarea de noi ferme agricole sau modernizarea celor existente.... {i multe altele!

Adic`, ave]i \n plus la dispozi]ie subven]ii din fonduri provenite de la Uniunea European` pentru a v` promova produsele. Cu bani de la Uniunea European` se pot promova fructele ob]inute prin metoda conven]ional` sau prin cele ecologice. Banii pot fi utiliza]i [i pentru participarea la tårgurile [i expozi]iile desf`[urate pe pia]a intern` sau \n statele non-UE. Cultivarea [i valorificarea acestor fructe poate fi deci o afacere bun`.

Avånd \n vedere relieful prielnic pentru culturile de arbu[ti fructiferi v` pute]i extinde cu mult succes [i eficien]`, pentru a intra pe pia]a european`.

Trebuie remarcate condi]iile climatice deosebite ale dealurilor romåne[ti care favorizeaz` acumularea \n fructe a aromelor specifice [i o multitudine de s`ruri minerale [i vitamine.

Viitorul dumneavoastr` [i al familiei, al \ntregii comunit`]i poate fi mai bun dac` demara]i o afacere care aduce prosperitate [i s`n`tate.

Fructele c`p[unului [i arbu[tilor fructiferi prezint` o importan]` deosebit` \n alimenta]ia omului deoarece, prin compozi]ia biochimic` foarte complex`, asigur` organismul uman cu cantit`]i mari de vitamine, s`ruri minerale, glucide [i alte componente. Este important de [tiut faptul c` majoritatea vitaminelor sunt preluate din fructe [i legume, deci un consum variat [i pe o perioad` cåt mai lung` a anului asigur` necesarul zilnic de vitamine [i o func]ionare normal` a metabolismului uman.

Fructele arbu[tilor fructiferi con]in cantit`]i foarte mari de vitamine, de exemplu vitamina C la coac`z [i vitamina A la c`tin`, dep`[esc cu mult aportul fructelor consumate frecvent: mere, prune, piersici, caise etc.

Prin num`rul mare de specii pomicole din grupa arbu[tilor [i subarbu[tilor fructiferi [i prin epocile diferite de maturare a fructelor se poate asigura un consum de fructe proaspete o perioad` lung` de timp; \ncepånd din prima decad` a lunii mai cu fructele de c`p[un [i pån` \n octombrie cu cele de c`tin` sau unele soiuri de mur, zmeur remontant sau chiar c`p[un remontant. Prin gama foarte divers` de preparate [i semipreparate industriale (dulcea]`, compot, suc, sirop, concentrat pe baz` de fructe de arbu[ti etc.), consumul fructelor poate fi prelungit pe toat` durata anului. |n lucrarea de fa]` sunt prezentate o serie de aspecte legate de originea [i aria de r`spåndire a arbu[tilor, particularit`]ile de cre[tere [i fructificare, cerin]ele fa]` de factorii de mediu, particularit`]ile tehnologice [i chiar unele re]ete de fabrica]ie a unor produse industriale. |n acest fel cititorul g`se[te \n materialul de fa]` toate elementele necesare \nfiin]`rii [i \ntre]inerii propriei planta]ii.

Prin cunoa[terea particularit`]ilor de cre[tere [i fructificare precum [i a cerin]elor fa]` de factorii de mediu se poate efectua o alegere corect` [i judicioas` a speciilor [i soiurilor care dau rezultate bune \ntr-o anumit` zon` de cultur`, asigurånd astfel o exploatare ra]ional` a resurselor ecologice locale [i ob]inerea unor produc]ii mari, de calitate [i constante \n timp.

Prin prezentarea particularit`]ilor tehnologice se asigur` posibilitatea ca doritorul s` poat` alege [i preg`ti corect terenul, s`-[i procure materialul s`ditor cel mai bun, s` \nfiin]eze planta]ia [i s` o conduc` \n forma convenabil` \n func]ie de resursele materiale de care dispune [i de cele ecologice pe care le ofer` zona respectiv`.

Ob]inerea unor produc]ii normale impune [i asigurarea unei protec]ii fitosanitare corecte, ceea ce se poate realiza prin cunoa[terea agen]ilor patogeni care afecteaz` fiecare specie [i prin respectarea calendarului de tratamente prezentat \n lucrare.

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

Recoltarea [i valorificarea fructelor este specific` fiec`rei specii, \n func]ie de perisabilitatea [i rezisten]a la transport, de posibilit`]ile de p`strare sau conservare, fructele se pot valorifica \n stare proasp`t`, conservate sau prelucrate \n cele mai diverse moduri.

Chiar dac` o parte din speciile descrise \n lucrarea de fa]` cresc [i fructific` \n flora spontan`, de unde se pot recolta cantit`]i \nsemnate de fructe, luarea \n cultur` are avantajele sale incontestabile.

Prin cultivare se asigur` condi]ii mai bune de cre[tere [i fructificare, avånd posibilitatea de reglare a unor factori de produc]ie, putånd astfel ob]ine recolte mari [i de calitate an de an, f`r` fluctua]ii, a[a cum se \nt\mpl` \n flora spontan`. |n cultur` sunt utilizate selec]iile [i soiurile care r`spund cel mai bine cerin]elor de valorificare, avånd posibilitatea de a ob]ine loturi mari de fructe pretabile pentru prelucrare industrial` \n anumite produse (cele cu con]inut mare \n vitamine – destina]ie sucuri, cele cu con]inut mare \n substan]` uscat` – destina]ie gemuri, dulcea]`, concentrat etc.). Prin conducerea [i legarea plantelor de sistemul de sus]inere se asigur` o bun` iluminare a fructelor [i o colorare superioar` celor din flora spontan`.

Deoarece produc]ia de fructe din flora spontan` depinde de condi]iile climaterice se recomand` \nfiin]area de planta]ii cu toate avantajele care se pot ob]ine.

AFACERI LA CHEIE

2

CUPRINS CAPITOLUL 1. CULTURA C~P{UNULUI .................................................................................. 9 1.1. Importan]a economic` [i alimentar` a c`p[unului ...................................................... 9 1.2. Originea [i aria de r`spåndire ........................................................................................ 9 1.3. Particularit`]i de cre[tere [i fructificare ...................................................................... 12 1.4. Specii importante \n formarea soiurilor [i principalele soiuri din sortiment ........ 15 1.5. Cerin]ele c`p[unului fa]` de factorii de mediu .......................................................... 16 1.6. Producerea materialului s`ditor .................................................................................... 19 1.7. |nfiin]area planta]iilor de c`p[un .................................................................................. 24 1.8. |ntre]inerea planta]iilor de c`p[un ................................................................................ 29 1.9. Combaterea bolilor [i d`un`torilor .............................................................................. 34 1.10. Cultura anual` a c`p[unului ........................................................................................ 37 1.11. Cultura protejat` a c`p[unului .................................................................................... 38 1.12. Cultura for]at` a c`p[unului ........................................................................................ 39 1.13. Recoltarea [i valorificarea c`p[unilor ........................................................................ 40

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbustilor fructiferi

CAPITOLUL 2. CULTURA ZMEURULUI .................................................................................. 44 2.1. Importan]a culturii zmeurului ...................................................................................... 44 2.2. Originea [i aria de r`spåndire ...................................................................................... 46 2.3. Specii importante \n formarea soiurilor [i principalele soiuri din sortiment ........ 46 2.4. Particularit`]i de cre[tere [i fructificare ...................................................................... 48 2.5. Cerin]ele zmeurului fa]` de factorii de mediu ............................................................ 50 2.6. Producerea materialului s`ditor .................................................................................... 52 2.7. |nfiin]area planta]iilor de zmeur.................................................................................... 53 2.8. |ntre]inerea platan]iilor de zmeur ................................................................................ 57 2.9. Combaterea bolilor [i d`un`torilor................................................................................ 61 2.10. Recoltarea [i valorificarea zmeurelor ........................................................................ 63 CAPITOLUL 3. CULTURA MURULUI ...................................................................................... 70 3.1. Importan]a, originea [i aria de r`spåndire .................................................................. 70 3.2. Specii mai importante [i principalele soiuri din sortiment ...................................... 71 3.3. Particularit`]i de cre[tere [i fructificare ...................................................................... 72 3.4. Cerin]ele murului fa]` de factorii de mediu ................................................................ 73 3.5. Producerea materialului s`ditor .................................................................................... 73 3.6. |nfiin]area planta]iilor de mur ...................................................................................... 74 3.7. |ntre]inerea planta]iilor de mur...................................................................................... 74 3.8. Recoltarea, ambalarea [i transportul murelor ............................................................ 75 CAPITOLUL 4. CULTURA COAC~ZULUI .............................................................................. 77 4.1. Importan]a culturii .......................................................................................................... 77 4.2. Originea [i aria de r`spåndire ........................................................................................ 80 4.3. Specii importante \n formarea soiurilor [i principalele soiuri din sortiment ........ 80

4.4. Particularit`]i de cre[tere [i fructificare ...................................................................... 82 4.5. Cerin]ele coac`zului fa]` de factorii de mediu ............................................................ 87 4.6. Producerea materialului s`ditor .................................................................................... 88 4.7. |nfiin]area planta]iilor de coac`z .................................................................................. 91 4.8. |ntre]inerea planta]iilor de coac`z ................................................................................ 95 4.9. Combaterea bolilor [i d`un`torilor ............................................................................ 100 4.10. Protec]ia planta]iilor \mpotriva brumei [i \nghe]ului tårziu din prim`var` ...... 102 4.11. Recoltarea [i valorificarea coac`zelor........................................................................ 103 CAPITOLUL 5. CULTURA AGRI{ULUI .................................................................................. 110 5.1. Importan]a, originea [i aria de r`spåndire ................................................................ 110 5.2. Particularit`]i de cre[tere [i fructificare .................................................................... 112 5.3. Specii [i soiuri mai importante \ntålnite \n ]ar` ........................................................ 113 5.4. Cerin]ele agri[ului fa]` de factorii de mediu ............................................................ 114 5.5. Producerea materialului s`ditor .................................................................................. 115 5.6. |nfiin]area planta]iilor de agri[ .................................................................................... 116 5.7. |ntre]inerea planta]iilor de agri[ .................................................................................. 117 5.8. Combaterea bolilor [i d`un`torilor ............................................................................ 119 5.9. Recoltarea [i valorificarea agri[elor ............................................................................ 120 CAPITOLUL 6. CULTURA AFINULUI .................................................................................... 122 6.1. Importan]a, originea [i aria de r`spåndire ................................................................ 122 6.2. Particularit`]i de cre[tere [i fructificare .................................................................... 124 6.3. Specii [i soiuri de afin .................................................................................................. 124 6.4. Cerin]ele afinului cultivat fa]` de factorii de mediu ................................................ 125 6.5. Producerea materialului s`ditor .................................................................................. 126 6.6. |nfiin]area planta]iilor de afin ...................................................................................... 127 6.7. |ntre]inerea planta]iilor de afin .................................................................................. 128 6.8. Recoltarea [i valorificarea afinelor .............................................................................. 129 CAPITOLUL 7. CULTURA SMOCHINULUI .......................................................................... 132 7.1. Importan]a, originea [i aria de r`spåndire ................................................................ 132 7.2. Particularit`]i de cre[tere [i fructificare .................................................................... 133 7.3. Specii [i soiuri de smochin ............................................................................................ 134 7.4. Cerin]ele smochinului fa]` de factorii de mediu ...................................................... 135 7.5. Producerea materialului s`ditor .................................................................................. 136 7.6. |nfiin]area planta]iilor de smochin ............................................................................ 136 7.7. Lucr`rile de \ntre]inere a planta]iilor de smochin .................................................... 137 7.8. Recoltarea [i valorificarea smochinelor ...................................................................... 139 7.9. Protec]ia plantelor de smochin peste iarn` ................................................................ 140 CAPITOLUL 8. CULTURA C~TINEI ........................................................................................ 142 8.1. Importan]a culturii ........................................................................................................ 142 8.2. Originea [i aria de r`spåndire .................................................................................... 142 8.3. Particularit`]i de cre[tere [i fructificare .................................................................... 143

8.4. Cerin]ele c`tinii fa]` de factorii de mediu .................................................................. 144 8.5. Specii [i soiuri de c`tin` ................................................................................................ 144 8.6. |nmul]irea c`tinii ............................................................................................................ 145 8.7. |nfiin]area [i \ntre]inerea planta]iilor de c`tin` ........................................................ 145 8.8. Ameliorarea sortimentului de c`tin` .......................................................................... 147 8.9. Recoltarea [i valorificarea c`tinei ................................................................................ 147 CAPITOLUL 9. CULTURA SOCULUI ...................................................................................... 149 9.1. Importan]a, originea [i aria de r`spåndire ................................................................ 149 9.2. Particularit`]i de cre[tere [i fructificare .................................................................... 149 9.3. Cerin]ele socului fa]` de factorii de mediu ................................................................ 150 9.4. Specii [i soiuri de soc .................................................................................................... 150 9.5. Producerea materialului s`ditor .................................................................................. 151 9.6. |nfiin]area [i \ntre]inerea planta]iilor de soc ............................................................ 151 9.7. Ameliorarea sortimentului de soc .............................................................................. 152 9.8. Recoltarea [i valorificarea socului .............................................................................. 153 CAPITOLUL 10. CULTURA CORNULUI ................................................................................ 154 10.1. Importan]a, originea [i aria de r`spåndire .............................................................. 154 10.2. Particularit`]i de cre[tere [i fructificare .................................................................. 154 10.3. Cerin]ele cornului fa]` de factorii de mediu .......................................................... 155 10.4. Specii [i soiuri de corn ................................................................................................ 155 10.5. Producerea materialului s`ditor ................................................................................ 156 10.6. |nfiin]area planta]iilor de corn .................................................................................. 156 10.7. Recoltarea [i valorificarea coarnelor ........................................................................ 157

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

CAPITOLUL 11. CULTURA TRANDAFIRULUI DE DULCEA}~ .................................... 159 11.1. Importan]a culturii [i aria de r`spåndire ................................................................ 159 11.2. Particularit`]i de cre[tere [i fructificare .................................................................. 159 11.3. Cerin]ele trandafirului fa]` de factorii de mediu .................................................... 161 11.4. Producerea materialului s`ditor ................................................................................ 161 11.5. |nfiin]area planta]iilor ................................................................................................ 162 11.6. Recoltarea [i valorificarea petalelor .......................................................................... 163 CAPITOLUL 12. STANDARDE REFERITOARE LA PRODUSE ........................................ 164 CAPITOLUL 13. LEGISLA}IE SPECIFIC~ .............................................................................. 177 13.1. Acte normative specifice ............................................................................................ 177 13.2. Acte normative de aplica]ie general` ...................................................................... 178 13.3. Alte acte normative importante ................................................................................ 179 CAPITOLUL 14. CUM S~ VALORIFICA}I TOTUL DE LA ARBU{TII FRUCTIFERI ...................................................................................... 181 14.1. Valorificarea fructelor proaspete .............................................................................. 181 14.2. Valorificarea sucurilor naturale care se consum` proaspete ................................ 181 14.3. Valorificarea plantelor uscate .................................................................................... 184

14.4. Valorificarea prin congelare ...................................................................................... 187 14.5. Valorificarea fructelor prin ob]inerea de compoturi [i siropuri .......................... 187 14.6. Valorificarea fructelor prin ob]inerea de b`uturi alcoolice .................................. 189 14.7. Valorificarea prin ob]inerea de o]eturi .................................................................... 191 14.8. Valorificarea prin ob]inerea de gemuri, dulce]uri, marmelade, jeleuri, [erbeturi, fructe confiate ................................................................................ 191 14.9. Valorificarea prin ob]inerea de uleiuri [i extracte ................................................ 194 14.10. Tratamente [i \ngrijiri cosmetice cu fructe de p`dure .......................................... 195 14.11. Valorificarea prin predarea plantelor [i fructelor c`tre \ntreprinderi de prelucrare sau puncte de vünzare ...................................................................... 196 ANEXE .............................................................................................................................................. 197 A – Lista principalelor pesticide folosite \n pomicultur` .............................................. 197 B – Bioregulatori .................................................................................................................. 198 BIBLIOGRAFIE .............................................................................................................................. 199

Capitolul 1.

Cultura c`p[unului 1.1. IMPORTAN}A ECONOMIC~ {I ALIMENTAR~ A C~P{UNULUI C`p[unul, prin sortimentul de soiuri existente \n cultur` [i prin perioada \n care \[i matureaz` fructele, prezint` o importan]` mare \n alimenta]ia omului, fiind prima specie care ofer` fructe proaspete, \n prim`var`, dup` o perioad` s`rac` \n care au predominat merele. |n func]ie de sistemul de cultur`, maturarea fructelor la c`p[un \ncepe din a doua jum`tate a lunii aprilie (cultura protejat` [i for]at`) [i se prelunge[te pån` la mijlocul lunii iunie (la cultura multianual` \n cåmp).

C`p[unul prezint` importan]` atåt pentru produc`torul industrial de fructe, care poate valorifica la pre]uri bune produc]ia timpurie, realizånd astfel rezultate economice considerabile, cåt [i pentru micul proprietar de teren care, prin cultura c`p[unului, poate realiza venituri importante cu care \[i poate continua activitate \n alte sectoare horticole (pomicultur`, legumicultur`, floricultur`).

Talia redus` a plantelor fac posibil` cultura pe cele mai mici suprafe]e, atåt \n planta]ii pure, cåt [i intercalat \n planta]iile pomicole tinere. Producerea materialului s`ditor, \nfiin]area [i \ntre]inerea culturii se fac destul de u[or [i nu necesit` personal cu \nalt` calificare. Poten]ialul mare de produc]ie [i veniturile care se realizeaz` fac cultura foarte rentabil`.

Fructele de c`p[un sunt foarte solicitate atåt pentru consumul \n stare proasp`t`, cåt [i prelucrat` la nivel familial sau industrial \n cele mai diverse moduri: dulcea]`, gem, jeleu, sirop etc. Prin compozi]ia biochimic` complex` a fructelor (tabelul 1.1.), organismul uman beneficiaz` de aportul sporit de vitamine, s`ruri minerale [i glucide. Datorit` con]inutului ridicat \n vitamina C [i mangan, fructele sunt utilizate ca remediu \n buna func]ionare a sistemului nervos, fiind recomandate \n insomnii, \n st`ri anemice, astenie [i \n reglarea func]ion`rii ficatului. Sucul are efect bactericid, fiind utilizat diluat cu ap` sau cu sifon \n cure interne sau chiar \n cosmetic` pentru vitalizarea tenului.

Fructele proaspete ca [i infuzia din frunze, pulberea din rizomii usca]i sunt folosite \n medicin` la tratarea diferitelor boli (de rinichi, dispepsie cronic`, hemoragii interne, inflama]ii ale ficatului, gut`, reumatism etc.).

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

1.2. ORIGINEA {I ARIA DE R~SPÅNDIRE Aria de r`spåndire este cuprins`, atåt pentru flora spontan`, cåt [i pentru cea cultivat`, \ntre 15 [i 55° latitudine de la subtropice [i pån` aproape de grani]a p`månturilor \nghe]ate. Speciile genului Fragaria sunt r`spåndite \n toat` Europa, Asia cu excep]ia unei zone din nord, \n America de Nord, precum [i pe coastele Oceanului Pacific din America de Sud etc. |n ceea ce prive[te altitudinea, aceasta nu este un factor evident limitativ; \n Elve]ia, c`p[unii se cultiv` pån` la 1.500 m.

9

Cultura c`p[unului

Tabelul 1.1.

Compozi]ia biochimic` a fructelor de c`p[un (Souci [i colab., 1981) Specifica]ie

10

Proteine

Gr`simi

Hidra]i de carbon

Total 154,30 36,88

Valoarea energetic` la 100 g Con]inutul \n constituen]i digestibili la 100 g Valoarea energetic` a constituen]ilor

kj kcal

13,55 3,24

15,56 3,72

125,19 29,92

grame

0,69

0,36

6,73

kj kcal

11,52 2,75

14,01 3,35

112,67 26,93

Constituentul Ap` Proteine Gr`simi Hidra]i de carbon Fibre proaspete Minerale Sodiu Potasiu Magneziu Calciu Mangan Fier Cobalt Cupru Zinc Nichel Molibden Fosfor Clor Fluor Iod Bor Vitamina A Caroten Vitamina B1 Vitamina B2 Ac. nicotinic Ac. pantothenic Vitamina B6 Biotin` Vitamina K Ac. folic Vitamina E Vitamina C

UM g g g g g g mg mg mg mg mg mg mg mg mg µg µg mg mg mg µg mg – mg mg mg mg mg mg µg mg mg mg mg

Con]inut 89,50 0,82 0,40 7,48 1,30 0,50 2,50 147,00 15,00 26,00 0,20 0,96 2,30 0,12 0,12 6,00 9,00 29,00 14,00 0,02 1,00 14,00 0 0,05 0,05 0,05 0,51 0,30 0,06 4,00 0,01 0,02 0,22 64,00

Limita de varia]ie 84,10-92,40 0,23-1,18 0,20-0,50 6,00-9,00 0,74-2,80 0,30-0,74 0,50-5,00 105,00-169,00 11,00-20,00 16,00-30,00 0,13-0,25 0,80-1,31 1,60-3,00 0,05-0,17 0,09-0,14 – – 24,00-38,00 – 0,02-0,03 – – – 0,04-0,06 0,04-0,06 0,03-0,07 0,19-1,11 0,29-0,32 0,05-0,09 – – – – 45,00-94,00

138,19 33,03 Media 86,81 0,80 0,39 7,25 1,26 0,49 2,43 142,59 14,55 25,20 0,19 0,93 2,23 0,12 0,12 5,82 8,73 28,13 13,58 0,02 0,97 13,58 0 0,05 0,05 0,05 0,50 0,29 0,06 3,88 0,01 0,02 0,21 62,00

Cultura c`p[unului

Aciditate total`* Ac. malic Ac. citric Ac. oxalic Ac. chlorogenic Ac. para-cumaric Ac. quinic Ac. galic Glucoz` Fructoz` Zaharoz` Pectine Pentosan Sorbitol Celuloz` Xiloz` Xilitol Taninuri Steroli Lignin`

g g g mg mg mg mg mg g g g g g mg g mg mg g g g

1,09 0,14 0,87 15,80 3,10 1,50 – – 2,00 2,13 1,11 0,81 0,91 32,00 0,33 15,00 28,00 0,22 12,00 0,81

0,71-1,25 0,09-0,17 0,67-0,94 – – – 10,00-80,00 0,00-5,00 1,45-2,44 1,08-2,33 0,31-2,46 0,50-1,36 – – – – – – – –

1,06 0,14 0,84 15,33 3,01 1,45 – – 1,94 2,07 1,08 0,79 0,88 31,04 0,32 14,55 27,16 0,21 11,64 0,79

* – calculat` \n acid citric

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

Pe plan mondial, c`p[unul se cultiv` pe toate continentele. Produc]ia \n Uniunea European` la nivelul anului 2006 este redat` \n tabelul 1.2. }ara Austria Czech Republic Denmark Estonia Finland Germany Hungary Latvia Lithuania Poland Slovakia United Kingdom Austria Belgium Bulgaria Cyprus Czech Republic Denmark Estonia Denmark

Cantitatea \n tone 1756.00 2092.00 115.00 74.00 51.00 38039.00 359.00 830.00 341.00 16223.00 35.00 1610.00 14488.00 44000.00 8761.00 1700.00 18205.00 6070.00 2323.00 6070.00

}ara Estonia Finland France Germany Greece Hungary Ireland Italy Latvia Lithuania Luxembourg Netherlands Poland Portugal Romania Slovakia Slovenia Spain Sweden United Kingdom

Cantitatea \n tone 2323.00 10377.00 57221.00 173230.00 7335.00 1848.00 1299.00 131305.00 4010.00 3460.00 40.00 39200.00 193666.00 2500.00 21612.00 602.00 2048.00 333500.00 10932.00 62600.00

sursa: FAOSTAT 11

Cultura c`p[unului

|n ]ara noastr`, cultura c`p[unului este concentrat` \n partea de nord-est (Boto[ani, Suceava), \n sud (Constan]a, Giurgiu, Olt, Vålcea, Gorj) [i \n vestul (Arad, Satu-Mare) ]`rii. La nivelul anului 2006, produc]ia de c`p[une a fost de 21.612 tone. Produc]ia la c`p[un este \n continu` sc`dere, fiind mai pu]in de 50% fa]` de anii 1989 (29.300 tone) [i 1996 (28.400 tone). Din produc]ia anului 2006, peste 90% a fost ob]inut` \n sectorul particular, \n unele jude]e produc]ia fiind ob]inut` numai \n acest sector. |n Romånia se consum` doar 0,5 kg c`p[uni/cap de locuitor, \n timp ce \n alte ]`ri consumul ajunge la 1-1,5 kg/cap de locuitor. \n aceste condi]ii, \n care pia]a are capacitatea de a absorbi o cantitate mai mare din acest produs, pentru agricultori cultivarea c`p[unului reprezint` cu adev`rat o oportunitate.

1.3. PARTICULARIT~}I DE CRE{TERE {I FRUCTIFICARE C`p[unul este o plant` peren` semierboas`, de talie mic` (15-40 cm), care face trecerea \ntre plantele ierboase [i cele lemnoase. Sistemul radicular este format din numeroase r`d`cini destul de sub]iri, aproape fibroase, de grosimi aproximativ egale, dispuse ca o re]ea deas`. El sufer` o serie de modific`ri morfologice \n leg`tur` cu vårsta. |n primii doi ani r`d`cinile se dezvolt` foarte mult, distribuite majoritatea la 15-20 cm adåncime, dar pot ajunge pån` la 50 cm, iar lateral pån` la 30 cm.

Num`rul r`d`cinilor se \mbog`]e[te mereu \n filamente [i r`d`cini active. Prin evolu]ia anual` a tulpinii, r`d`cinile se ridic` mai spre suprafa]`, ceea ce face ca plantele b`tråne (peste 4-5 ani) s` sufere mai mult de lipsa apei decåt cele tinere. Dup` 3-4 ani, se creeaz` un dezechilibru \ntre partea subteran` [i cea aerian` a plantelor, fructele r`mån mai mici [i de calitate inferioar`, iar planta]ia nu merit` s` fie men]inut`. La vårsta de 6-7 ani, r`d`cinile se reduc mult, r`månånd mai ales r`d`cinile conduc`toare, cele active fiind distruse. Formarea noilor r`d`cini corespunde nivelului de ramificare a tulpinii, iar dispunerea lor \n sol este u[or etajat`, pe m`sura form`rii. La tufele b`tråne l`starii ap`ru]i \n partea superioar` a tufei au radicele suspendate \n aer sub forma unor r`d`cini aeriene, din cauza distan]ei mari pån` la sol. Datorit` acestui fapt, o parte din tinerele r`d`cini adventive nici nu se mai dezvolt`, ele r`månånd sub form` de rudimente radiculare.

Partea aerian` este o tulpin` peren` scurt`, ce poate ajunge pån` la 10-20 cm \n`l]ime, format` dintrun num`r variabil de ramifica]ii pe care cresc frunzele, pedunculii florali, stolonii, mugurii. (fig. 1.1.). |n primul an dup` plantare, \n vårful tulpinii principale se formeaz` un mugur mixt, iar din mugurii laterali vegetativi se formeaz` ramifica]ii laterale (1-3). |n anul urm`tor, din mugurul mixt se formeaz` o inflorescen]`, iar mugurii vegetativi laterali se transform` \n muguri mic[ti.

Cre[terile anuale noi, \n num`r de 1-3, sub forma unor rozete de frunze, au lungimi reduse de 0,52 cm, au diametrul mai mare la mijlocul lungimii, sem`nånd cu un butoia[. Cre[terile anuale nu se fac prin prelungirea tulpinii ini]iale, deoarece aceasta are \n vårf mugure de rod, ci pe seama mugurilor vegetativi subterminali laterali, ceea ce imprim` tulpinii o pozi]ie oblic` sau semiculcat` \n apropierea solului.

Cre[terea anual` este alc`tuit` dintr-o rozet` de frunze care are \n vårf un mugure de rod, \n partea de jos stolonii, iar la baz` r`d`cini noi. Prezen]a mugurelui mixt \n vårf exclude posibilitatea prelungirii cre[terilor vegetative din mugurii terminali. Cre[terile anuale se formeaz` din mugurii laterali ai rozetelor, iar \n cazul cånd mugureIe terminal a fost distrus, din mugurii dorminzi [i adventivi de pe pozi]ii mai vechi ale tulpinii.

12

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

Cultura c`p[unului

Tulpina nu are deci un singur ax de cre[tere; cre[terile anuale, cu vårsta, pot ajunge la un num`r de 20 sau chiar mai multe. Sporirea num`rului de cre[teri, deci [i a num`rului de muguri de rod din vårf, ne arat` posibilitatea m`ririi produc]iei unei tufe an de an. Caracterul ramifica]iei tufei de c`p[un este \n func]ie de soi, vårst` [i agrotehnica aplicat`. Exist` soiuri care formeaz` tufe foarte ramificate sau soiuri cu tufe simple, pu]in ramificate. De asemenea, sunt soiuri cu tufa compact` [i cre[tere spre vertical` sau soiuri cu tufa r`sfirat`.

Num`rul de inflorescen]e pe o plant` este de 6-20, \n func]ie de vigoarea acesteia [i de num`rul ramifica]iilor pe care le are, iar \n`l]imea lor poate fi mai mic`, egal` sau mai mare decåt a frunzelor.

Dac` \ntr-o inflorescen]` se formeaz` \n medie 5-8 fructe, putem s` avem pe o plant` circa 30-50 de fructe. |n timp, pe m`sur` ce c`p[unul fructific`, produc]ia scade, astfel c` \n anul 4 de cultur` produc]ia este de circa 50% din cea a anului 2.

Pe tulpin` se formeaz` frunze care sunt mari, trifoliate, lung-pe]iolate, din]ate, lucioase sau pubescente; verzi, prev`zute cu stipele variabile ca form`, m`rime [i culoare.

C`p[unul este o specie cu frunze verzi tot timpul anului, avånd frunzele de iarn` mai mici [i scurt pe]iolate [i frunzele de var` mari [i lung pe]iolate, ce pot ajunge la \n`l]imea de 25-30 cm. Frunza luat` individual tr`ie[te circa 60-70 de zile, \n cadrul plantei ele se schimb` continuu. Frunzele de iarn` se p`streaz` verzi [i active chiar sub protec]ia unui strat de z`pad`, pån` \n prim`vara anului urm`tor. Frunzele mature \n mod obi[nuit mor sau sunt distruse din cauza temperaturilor sc`zute din timpul iernii. Faptul c` frunzele se p`streaz` verzi [i active sub un strat protector de z`pad` un timp destul de \ndelungat, dovede[te c` suport` umbrirea.

Cele trei foliole ale frunzei sunt aproximativ egale [i de form` apropiat`, foliola median` are totu[i particularit`]i caracteristice soiului, ceea ce a determinat pe mul]i pomologi s` o foloseasc` exclusiv la determinarea soiurilor.

Foliolele au forma ovat`, obovat`, oval-romboidal` sau rotunjit`. Aspectul limbului poate fi neted, v`lurat sau gofrat.

Din]atura foliolelor este mai evident` \n partea de vårf [i mijloc a acestora [i slab evident` sau chiar frunze cu marginea \ntreag` \n por]iunea bazal`. Foliolele au suprafa]a lucioas` sau pubescent`.

Simultan cu cre[terea fructelor, din mugurii vegetativi laterali existen]i la subsuoara frunzelor se formeaz` stoloni (filamente sub]iri de 2-5 mm [i cu lungime de circa 1 m) (fig. 1.2.), care datorit` heliotropismului se orienteaz` spre zonele bine luminate (mijlocul intervalului dintre rånduri).

Filamentele formate au din loc \n loc noduri, se \ntind pe sol \n zonele cu spa]iu mai bine luminat, ocupånd un spa]iu mai mare sau mai mic, \n func]ie de soi.

De obicei, de la noduri iau na[tere \n partea superioar` rozete de frunze, iar \n cea inferioar` \n atingere cu solul [i \n func]ie de umiditatea [i mobilizarea acestuia – r`d`cini ce p`trund \n sol sau numai un \nceput de r`d`cini, cånd nu reu[esc s` se \nr`d`cineze. Cu timpul, rozetele de frunze se dezvolt`, r`d`cinile de asemenea, iar filamentele ce cheam` plantulele noi (denumite tot stoloni) putrezesc, deoarece plantele nou-formate se hr`nesc singure. Pe o plant` se formeaz` 8-20 filamentestoloni, iar pe fiecare din ace[tia se pot forma 3-5 rozete \nr`d`cinate (stoloni-plantule).

Men]ion`m c` exist` soiuri care formeaz` foarte mul]i stoloni, care sunt preferate de pepinieri[ti, asigurånd rate mari de \nmul]ire (Red Gauntlet, Talisman), soiuri cu stoloni pu]ini (Senga Sengana) [i chiar soiuri f`r` stoloni (soiul remontant Sans rivale).

Cre[terea filamentelor [i cre[terea incipient` a rozetelor de frunze se face pe baza substan]elor de rezerv` ale tufei, de aceea soiurile care formeaz` un num`r prea mare de stoloni se sl`besc, fiind considerat un defect. |ntre num`rul stolonilor [i al mugurilor florali este un raport invers propor]ional, soiurile cu capacitate mare de \nmul]ire fructific` mai pu]in, iar soiurile remontante, care fructific` o perioad` mai mare de timp emit pu]in stoloni. Stolonii constituie organele de \nmul]ire ale c`p[unului.

C`p[unul este o specie foarte precoce, diferen]iaz` muguri de rod din primul an de la plantare.

13

Cultura c`p[unului

La plantele mature, mugurii floriferi se diferen]iaz` dup` recoltarea fructelor \n partea a doua a verii.

Ei se formeaz` \n vårful ramifica]iilor, \n majoritatea cazurilor numai unul, \n unele cazuri se g`sesc doi [i chiar trei muguri floriferi la un loc.

Faptul c` ramifica]iile anuale ale tufelor de c`p[un apar \n mod e[alonat \n cursul vegeta]iei, diferen]ierea mugurilor urmeaz` aceea[i cale, \ntåi se diferen]iaz` mugurii de pe primii l`stari [i apoi mugurii de pe l`starii din ultimul val de cre[tere.

Dintr-un mugur florifer ia na[tere numai o inflorescen]`, mai rar dou` sau trei. Pedunculul floral se dezvolt` \n prelungirea axului principal, este de lungimi variabile, egal, mai mare sau mai mic decåt frunzele, \n func]ie de specificul soiurilor [i pe el se formeaz` o inflorescen]` ramificat`.

Primii muguri care emit axe florale [i apoi \nfloresc sunt cei care s-au diferen]iat mai timpuriu \n anul precedent. Pe acela[i ax floral, fenofaza \nfloririi se desf`[oar` \n mai multe etape. Astfel, dup` alungirea axei florale, mugurele de rod d` o floare care formeaz` prima c`p[un`, \n timp ce la baza pedicelului apar 1-2 ramifica]ii de ordinul al II-lea, purt`toare de flori, apoi de la baza acestora cele de ordinul al III-lea [.a.m.d. |nfloritul unei flori dureaz` 4-6 zile. Datorit` acestei particularit`]i, \nfloritul se desf`[oar` e[alonat, \n ordinea form`rii organelor florale, din care cauz` durata \nfloritului la o plant`, din grupa soirilor neremontante, variaz` de la 15-25 pån` la 30 zile, iar la cele remontante poate ajunge la 150-190 zile.

S-a constatat c` formarea organelor florale este mult influen]at` de durata zilei [i intensitatea luminii, de temperatur` [i anotimp, de con]inutul \n vitamina E [i altele.

Inflorescen]a este o cim`, format` din flori care au caliciul dublu, alc`tuit din 5 sepale externe [i 5 sepale interne, corola din 5 petale de culoare \n general alb`, stamine \n num`r de 20, carpele numeroase cu stilul mic, caduce, dispuse lateral.

Florile \n general sunt hermafrodite, dar [i unisexuate sau poligame (pe acela[i individ sunt flori hermafrodite, unisexuat mascule [i unisexuat femele).

Unele soiuri cu flori hermafrodite au inflorescen]e cu flori incomplete: la unele flori lipsesc staminele, la altele lipsesc staminele numai la primele inflorescen]e, iar la alte soiuri staminele sunt deformate sau slab dezvoltate.

Cunoa[terea precis` a florilor este deosebit de important`, \n vederea asigur`rii poleniz`rii la soiurile unisexuate sau la cele hermafrodite cu florile incomplete.

Dup` natura \nfloritului [i a fructific`rii exist` dou` grupe mari de soiuri: – soiuri neremontante care \nfloresc o singur` dat` pe an, \n prim`var` (\n aprilie), pe o perioad` de 15-25 zile; – remontante, al c`ror \nflorit se e[aloneaz` din prim`var` pån` \n toamn`, pe o perioad` de 150190 zile.

C`p[una este un fruct fals, provenit din dezvoltarea receptaculului floral care s-a \ngro[at [i s-a \nro[it [i pe suprafa]a c`ruia se g`sesc fixate numeroase fructe mici, numite nucule sau achene. Nuculele pot s` fie fixate la nivelul conturului fructului, mai jos sau mai sus. Sunt de preferat soiurile la care nuculele sunt la nivelul conturului sau mai sus, deoarece acestea sunt mai rezistente la transport.

Primele fructe ce apar la o tuf` sunt cele de la baza inflorescen]ei care [i sunt cele mai mari, mai tipice [i care provin din primele flori formate pe axul principal. Urmeaz` apoi formarea [i maturarea fructelor de pe ramifica]iile superioare ale axului floral, care sunt din ce \n ce mai mici [i cu caractere mai pu]in tipice, formate c`tre vårful inflorescen]ei. |nflorirea e[alonat`, formarea [i maturarea succesiv` a fructelor, \n cadrul unei tufe sau al unui soi, are ca rezultat recoltarea \n reprize a fructelor, care se e[aloneaz` pe o perioad` de 2-4 s`pt`måni (la soiurile neremontante).

Fructele au m`rimi, forme, colorit [i maturitate variabil` de la un soi la altul, de asemenea si gustul [i aroma sunt \n func]ie de \nsu[irile soiului.

Longevitatea c`p[unului este dependent` de sistemul de cultur` folosit. Se practic` cultura 14

Cultura c`p[unului

anual`, cu \nfiin]are \n iulie [i fructificare \n anul urm`tor, [i cultura multianual`, cu durat` de 4-5 ani. Poten]ialul de produc]ie este diferit, \n func]ie de soi [i sistemul de cultur`, putånd fi de la 1012 t/ha la 25 t/ha \n cåmp [i pån` la 40-50 t/ha \n spa]ii protejate.

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

1.4. SPECII IMPORTANTE |N FORMAREA SOIURILOR {I PRINCIPALELE SOIURI DIN SORTIMENT Din cele peste 50 de specii de Fragaria existente, cåteva au o importan]` mai mare la formarea soiurilor actuale de c`p[un, dintre care: Fragaria vesca L (Fragaria vulgaris Ehrh.) – fragul de p`dure – cre[te spontan \n poieni [i fåne]e, are fructe mici, ovoide sau sferice, cu gust dulce [i arom` intens`. Specia are dou` variet`]i: semperflorens Duch, din care s-au format fragii remontan]i [i alpina, care se \nmul]e[te prin separarea tufelor, \ntrucåt nu formeaz` stoloni.

Fragaria elatia Ehrh – c`p[unul de p`dure – cre[te spontan \n liziera p`durilor, este o specie mai viguroas`, unisexuat dioic` [i are fructe mici.

Fragaria viridis Duch. – fragul de cåmp – are flori hermafrodite, fructe globuloase [i o mare plasticitate pentru solurile calcaroase.

Fragaria orientalis Los. – cre[te spontan \n China, Coreea [i prezint` interes \n ameliorare pentru rezisten]a la ger.

Fragaria grandiflora Ehrh. – fragul de gr`din` – se pare c` este un hibrid natural \ntre F. virginiana [i F. chiloensis, nu cre[te \n stare s`lbatic` [i are flori hermafrodite.

Principalele soiuri din sortiment Datorit` ciclului scurt de via]` a c`p[unului, sortimentul poate fi foarte u[or schimbat, dar datorit` valorii lor, unele soiuri rezist` \n cultur` de mai multe zeci de ani. Soiurile de c`p[un de calitate, trebuie s` aib` un poten]ial de produc]ie ridicat, o calitate bun` a fructelor (mari, bine colorate, rezistente la transport, gust pl`cut), o maturare cåt mai grupat`, rezisten]` la boli etc. Principalele soiuri cultivate \n ]ar` sunt: Regina – soi viguros, cu fructe mici, conic-alungite, cu suprafa]a u[or ondulat`, de culoare ro[iedeschis, pulpa mediu colorat`, foarte aromat`, de calitate bun` [i maturare timpurie.

Sunrise – soi mai pu]in r`spåndit, dar cu o maturare aproape simultan` a fructelor. Formeaz` tufe viguroase, fructe mici-mijlocii, conice, de culoare ro[ie-carmin [i caliciu deta[abil. Pulpa este deschis` la culoare, consistent`, acidulat dulce, slab aromat` [i are maturare timpurie.

Surprise des Halles – are planta de vigoare mijlocie, fructe de m`rime mijlocie, sfero-conice, de culoare ro[ie, cu \nsu[iri organoleptice foarte bune [i maturare timpurie.

Gorella – este un soi viguros, cu inflorescen]ele mai mici sau egale cu tufa, cu fructul mare, conic alungit [i rotunjit la vårf, de culoare ro[u-viu, lucios, cu pulpa intens colorat`, consistent`, gust pl`cut, apreciat pentru mas` sau industrializare, cu maturare mijlocie.

Pocahontas – soi viguros, cu fructe mari, conice, cu tendin]` de l`]ire la vårf, ro[ii-\nchis, lucioase, cu pulpa bine colorat`, suculent`, u[or acidulat`, apreciat pentru industrializare, cu maturare mijlocie.

Senga Sengana – soi viguros, cu fructe mijlocii-mari, scurt conice, cu baza dreapt`, de culoare ro[ie-\nchis, cu pulpa consistent`, bine colorat`, slab acidulat` [i intens aromat`, de calitate foarte bun` pentru mas` [i industrializare, cu maturare tårzie.

Red Gauntlet – unul dintre cele mai cultivate soiuri, are tufa de vigoare mijlocie, fructele mijlocii sau mari, scurt conice cu vårful rotunjit, de culoare ro[ie-\nchis`, \nsu[iri de calitate bune [i maturare tårzie.

Talisman – este un soi mediu viguros, are fructe mijlocii, conice alungite, u[or turtite lateral, au culoare ro[ie-portocalie, calitatea foarte bun` [i maturare mijlocie-tårzie.

Creast` de coco[ – soi viguros, cu tuf` r`sfirat`, cu o mare capacitate de \nmul]ire, formeaz` fructe 15

Cultura c`p[unului

mari sau foarte mari, l`]ite [i pronun]at costate, de culoare ro[ie-c`r`mizie [i vårful slab verde. Pulpa este intens colorat` la exterior [i slab colorat` \n centru, prezint` un gol central mare, este suculent`, dulce-vinurie, slab aromat` [i cu perioad` de maturare mijlocie.

Benton – este un soi cu maturare tårzie, cu fructe mijlocii, conic-alungite, ro[ii [i cu gust mediocru. Planta este foarte productiv`, dar este sensibil` la Botrytis.

Dukat – soi de origine polonez`, foarte productiv, are fructe mijlocii, cordiforme, colorate \n ro[u \nchis, pulpa este consistent` [i intens pigmentat`, superioar` pentru mas` [i industrializare.

Soiuri remontante Aiko – are vigoare mijlocie, fructe mijlocii, conice, ro[ii, superioare pentru mas`. Este rezistent la ger [i secet`, este remontant [i are un bun poten]ial de produc]ie.

Profusion – este soi viguros, are fructele sensibile la transport, sunt fructe mijlocii, globuloase sau scurt-conice, de culoare ro[ie-vie, cu pulpa neuniform colorat`, slab dulce, de calitate slab`.

Red Rich – soi de vigoare medie, cu tuf` dresat`, foarte productiv, formeaz` fructe mici-mijlocii, conice sau sfero-conice, de culoare ro[ie-\nchis`, cu caliciul u[or deta[abil [i pulpa ro[ie, consistent`, cu sucul incolor, fiind soi foarte apreciat pentru industrializare [i congelare.

1.5. CERIN}ELE C~P{UNULUI FA}~ DE FACTORII DE MEDIU Genul Fragaria posed` o mare capacitate de adaptare la condi]iile naturale, ilustrat` prin r`spåndirea natural` sau cultivat`, din zona tropicelor [i pån` lång` grani]a terenurilor \nghe]ate.

Cultura este rentabil` \ns` cu produc]ii maxime a c`p[unului reclam` factori naturali care s` satisfac` \n mod optim cerin]ele speciei. Cerin]ele c`p[unului fa]` de factorii de mediu sunt redate \n continuare.

C`ldura. C`p[unul are preten]ii moderate fa]` de temperaturi deoarece are talie redus`, c`ldura radiat` de p`månt este mai bine folosit` [i poate fi u[or acoperit` cu cel mai sub]ire strat de z`pad` [i deci mai pu]in expus` ac]iunilor negative ale våntului etc. Prim`vara, el porne[te \n vegeta]ie cånd temperatura medie a aerului dep`[e[te 3-5°C. Florile \ncep s` se deschid` tårziu, dup` parcurgerea unei perioade de 8-10 zile cu temperaturi zilnice de peste 12°C. Pentru maturarea fructelor la soiurile timpurii, temperatura trebuie s` fie destul de mare, fiind necesare minimum 14-18°C \n perioada de pårg`. La soiurile remontante, fructele din recolta de toamn` nu-[i des`vår[esc maturarea dac` temperatura scade sub 9°C, timp de 8 zile consecutiv. Suma de temperatur` dup` pornirea \n vegeta]ie, necesar` pentru deschiderea florilor este de circa 250-300°C, iar de la \nflorit la maturarea fructelor de circa 300-450°C, \n func]ie de soi. Maturarea fructelor are loc dup` 70-98 de zile de la pornirea \n vegeta]ie, iar cuantumul total de grade de temperatur` se ridic` la 950-1.350°C pentru soiurile neremontante. Aceast` cantitatea de c`ldur` se realizeaz` \n toate regiunile ]`rii noastre, inclusiv \n zonele montane, unde maturarea fructelor se face mai tårziu.

Cre[terea [i formarea stolonilor sunt \n stråns` leg`tur` cu durata zilei [i cre[terea temperaturii, temperatura optim` fiind de 20-26°C, \n func]ie de soi.

Ar[i]a puternic` din var`, asociat` cu insuficien]a apei din sol d`uneaz` c`p[unului, afecteaz` produc]ia, putånd duce pån` la uscarea plantelor.

Temperaturile sub -18°C (uneori chiar mai pu]in) pot afecta partea aerian` a plantelor, \ndeosebi mugurii de rod, dac` plantele nu sunt protejate de un strat de z`pad` de cel pu]in 3-5 cm. Sunt periculoase mai ales gerurile care survin brusc dup` topirea z`pezii sau \n ferestrele de iarn`. |nghe]ul [i dezghe]ul solului poate provoca „desc`l]area” plantelor de c`p[un, mai ales \n prima iarn` de la \nfiin]area culturii. |n condi]iile din ]ara noastr`, c`p[unul este mai afectat de ger \n zona de cåmpie, unde z`pada este pu]in` [i acoper` solul un num`r mic de zile. Frunzele c`p[unului re]in bine z`pada, \mpiedicånd spulberarea ei de c`tre vånt. Dac` temperatura solului \n zona de r`spåndire a r`d`cinilor coboar` 16

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

Cultura c`p[unului

sub – 8°C, acestea deger`. Sub stratul de z`pad`, c`p[unul ierneaz` foarte bine, chiar cånd temperatura aerului ce vine \n contact cu stratul de z`pad` coboar` sub –25°C. Principalele soiuri de c`p[un cultivate \n ]ara noastr` (Gorella, Red Gauntlet, Talisman, Senga Sengana, Pocahontas, Regina) fiind rezistente, nu necesit` m`suri speciale de protec]ie \n timpul iernii.

Temperatura medie zilnic` de +5°C, timp de o lun` de zile satisface necesarul de frig al c`p[unului.

Temperaturile sub -3°C, intervenite \n perioada \nfloritului, produc pagube c`p[unului, dar nu distrug decåt par]ial recolta de fructe, deoarece o parte din flori [i din fructele recent legate se afl` \n interiorul frunzi[ului, iar \nfloritul [i legarea fructelor fiind foarte e[alonate, bruma afecteaz` mai pu]in bobocii florali \nc` nedeschi[i. Cånd bruma distruge primele flori, recolta este diminuat` sim]itor, deoarece se pierd cele mai mari fructe.

Apa. Originea soiurilor cultivate \n zonele umede [i montane, ca [i specificul s`u morfologic, de plant` mic` cu sistemul radicular superficial, fac ca aceast` plant` s` aib` cerin]e mari fa]` de ap` pe toat` perioada de vegeta]ie. Suprafa]a foliar` mare, dat` de num`rul de frunze [i m`rimea acestora, aflat` mereu \n schimbare, prin transpira]ia intens` care are loc, necesit` o aprovizionare bun` cu ap` pentru a nu se ofili. C`p[unii sunt plante care iubesc umiditatea, \n condi]ii de umiditate suficient` ei cresc [i rodesc bine, dånd recolte mari [i de calitate. |n ciclul anual al c`p[unului sunt dou` perioade critice \n aprovizionarea cu ap`: una \n timpul \nfloritului, leg`rii [i cre[terii fructelor, cu o durat` de 50-60 de zile, iar cealalt` dup` recoltare, cånd se formeaz` noi frunze, se intensific` apari]ia [i cre[terea stolonilor [i are loc diferen]ierea mugurilor de rod. Trebuie re]inut faptul c` \nfloritul, formarea [i cre[terea fructelor nu sunt succesive (nu se produc una dup` alta), ci au loc concomitent, astfel c` la nivelul plantei pot fi g`site la un moment dat fructe mature, fructe \n cre[tere [i flori. Aceste organe, pentru a cre[te normal [i a nu intra \n competi]ie pentru ap`, trebuie s` dispun` de suficient` ap`.

Cantitatea de precipita]ii trebuie corectat` cu ceilal]i factori pedoclimatici, \n special cu temperatura. O mare important` o are distribu]ia precipita]iilor \n perioada de vegeta]ie: mai-octombrie, avånd mari influen]e asupra produc]iei. Fiind o plant` cu \nr`d`cinare superficial`, are nevoie de ploi dese [i mici, separate de perioade calde. Irigarea apare ca o m`sur` agrotehnic` foarte important` pentru cultura c`p[unului, \n vederea complet`rii deficitului de ap` [i evitarea stresului hidric. |n lipsa apei, durata \nfloritului se reduce, o parte din flori avorteaz`, fructele nu realizeaz` m`rimea [i calitatea specific` soiului. |n condi]ii de stres hidric, c`p[unul formeaz` pu]ini stoloni, nu diferen]iaz` suficien]i muguri de rod [i nu se preg`te[te bine pentru iernare. Fructele formate \n condi]ii de stres hidric sunt mai bogate \n vitamina C [i substan]` uscat`, dar mai s`race \n s`ruri minerale.

Excesul de ap` din sol pe perioade mai lungi este mai d`un`tor decåt seceta de durat` medie, deoarece produce moartea r`d`cinilor prin asfixiere. Pentru a evita acest neajuns, terenul trebuie s` aib` un bun drenaj, evitånd astfel acumularea apei \n exces cu ocazia ploilor.

Pentru cultura neirigat` a c`p[unului, zonele favorabile sunt cele cu 800-900 mm precipita]ii anual [i acestea bine repartizate pe perioada de vegeta]ie. C`p[unul valorific` foarte bine ploile moderate ca intensitate care alterneaz` cu perioade calde. Ploile de durat`, mai ales \n timpul matur`rii fructelor, favorizeaz` deprecierea [i \mboln`virea lor, \mpiedic` recoltatul, favorizeaz` murd`rirea fructelor cu p`månt, fructele se hidrateaz` prea mult, devin apoase [i nu rezist` la transport. Legat de umiditate, trebuie men]ionat c` z`pada are un rol foarte important atåt ca protectoare contra gerurilor, cåt [i ca rezervor de aprovizionare lent` cu ap`. C`p[unul cre[te [i fructific` foarte bine dac` \n sol se men]ine o umiditate de 65-80% din capacitatea de cåmp.

Lumina. C`p[unii sunt plante relativ pu]in preten]ioase la lumin`, suportånd [i semiumbra, f`r` probleme legate de cre[tere [i rodire. Rodirea abundent` [i mai ales fructe de calitate se ob]in \ns` numai din culturile ce dispun de mult` lumin`. |n privin]a duratei de lumin` a zilei din acela[i sezon, ea poate fi variat` de la 12 la 18 ore. S-a con17

Cultura c`p[unului

statat c` la un ciclu fotoperiodic de 20 de ore (10 ore lumin` [i 10 ore \ntuneric) nu are loc cre[terea produc]iei, iar la un ciclu fotoperiodic de 28 de ore cre[terea produc]iei este evident`.

Florile se formeaz` \ntre ambele cicluri men]ionate mai sus. Fotoperioadele \ntre 16 [i 22 de ore provoac` formarea mugurilor de rod [i \mpiedic` cre[terea, iar fotoperioadele \ntre 17 [i 20 de ore au exact efectul opus.

Perioada de \ntuneric \ntrerupe sau mic[oreaz` formarea mugurilor de rod [i provoac` cre[terea plantei, efectul sporirii avånd loc dup` 20 de minute – 3 ore de la apari]ia luminii corespunz`toare.

Adaptarea soiurilor de c`p[un la o durat` variabil` a luminii este valabil` numai pentru aparatul foliar, organele florale se formeaz` numai \n limitele unei durate a zilei corespunz`toare cu zilele de toamn` din latitudinea noastr`. Soiurile remontante sunt mai pu]in sensibile la lungimea zilei decåt cele cu o singur` fructificare pe sezon.

C`p[unii prefer` locurile deschise, cu aer [i soare mult, lipsite de arbori sau construc]ii \n apropiere care \i priveaz` de soare ziua [i rou` noaptea. |n condi]ii de umbrire temporar`, plantele formeaz` un frunzi[ bogat [i emit numero[i stoloni, dar produc fructe pu]ine, care se matureaz` mai tårziu [i r`mån slab colorate. |n plus, plantele devin mai sensibile la atacul unor boli [i d`un`tori.

Pentru culturile efectuate la altitudini mai mari, cåt [i pentru soiurile timpurii este necesar de a c`uta expozi]iile cele mai bine luminate [i calde, iar pentru soiurile tårzii se pot folosi la nevoie [i condi]iile de lumin` difuz` (semiumbr`); se men]ioneaz` c` soiurile cu fructe mici reu[esc mai bine decåt cele cu fructul mare.

Altitudinea nu este un factor evident limitativ, c`p[unii putåndu-se cultiva pån` la 1.200 [i chiar 1.500 m (Elve]ia).

Vånturile, ca [i la celelalte culturi agricole [i pomicole, d`uneaz` c`p[unilor, c`ci spulber` z`pada reducånd rolul protector al acesteia \mpotriva gerului [i m`re[te evapotranspira]ia (pierderea apei din sol [i din plante), \n timpul \nfloritului deranjeaz` zborul albinelor etc.

Solul preferat de c`p[un este cel de natur` nisipo-argiloas`, bogat \n humus mijlociu de compact, u[or acid (pH = 6-6,5), care s` se lucreze u[or, s` nu formeze crust` [i cu pånza de ap` freatic` la peste 80-100 cm. D` rezultate foarte bune pe solurile aluvionale, cernoziomuri, soluri cenu[ii de p`dure [i bune pe solurile brun-ro[cate sau chiar podzoluri, dac` acestea au fost fertilizate corespunz`tor. Solurile nisipoase umede din nord-vestul Transilvaniei sunt foarte bune pentru cultura c`p[unului, cu condi]ia s` se aplice periodic \ngr`[`minte organice. |n zona nisipurilor din sudul Olteniei, c`p[unul reu[e[te foarte bine \n condi]ii de irigare [i cu fertilizare organo-mineral`. Dup` literatura francez`, fructele ob]inute pe soluri nisipoase sunt mai gustoase [i mai aromate decåt pe alte soluri.

Solurile nisipoase gr`besc maturarea. F`r` irigare, aceste soluri nu asigur` condi]ii normale de cre[tere [i fructificare pentru c`p[un.

Nu se preteaz` pentru cultura c`p[unului solurile prea argiloase [i deci compacte, cele prea calcaroase (cele cu un con]inut de peste 20% CaCO3), [i, \n sfår[it, cele prea umede sau prea reci, din cauza stagn`rii apei \n subsol. De asemenea, nu se recomand` pentru c`p[un solurile cu exces de s`ruri. |n condi]iile \n care s-a folosit ap` de irigat cu un con]inut de 0,5% sulfa]i [i cloruri, produc]ia a sc`zut cu 50%.

Solurile calcaroase, pu]in favorabile vegeta]iei multor plante, sunt destul de bune pentru cultura c`p[unului, c`ci pe aceste soluri fructele acumuleaz` mai mult zah`r, pulpa are o consisten]` mai mare, dar \n acela[i timp cloroza limiteaz` dezvoltarea plantelor. Ultimele cercet`ri au ar`tat c` prin pulverizarea pe frunzi[ sau \ncorporarea \n sol a unor produse (preparate pe baz` de fier [i microelemente) se poate anihila efectul excesului de calcar [i al deficien]elor de fier asimilabil.

Un sol ideal pentru cultura c`p[unului trebuie s` nu formeze crust` dup` ploi, s` se lucreze u[or, s` fie fertil [i s` aib` o bun` capacitate de re]inere a apei. Con]inutul \n elemente minerale trebuie s` fie de: 25-30 mg potasiu la 100 g sol pe solurile nisipoase [i 30-35 mg potasiu pentru solurile lutoase, 30 mg/100 g fosfor, 10 mg/100 g magneziu [i 120 mg/100 g calciu.

Solurile de pe lunci sau prima teras` a apelor sunt foarte potrivite pentru cultura c`p[unilor.

18

Cultura c`p[unului

|n privin]a reac]iei solului, c`p[unii nu manifest` o sensibilitate deosebit`, ei suportånd un pH cuprins \ntre 4 [i 8, chiar dac` optimul este de circa 5,5-6,8.

Se vor evita locurile deschise, unde bat vånturi \n general uscate [i cåteodat` reci, precum [i cele de pe fundul v`ilor, unde aerul rece circul` spre aval sau se acumuleaz` \n straturi deasupra solului.

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

1.6. PRODUCEREA MATERIALULUI S~DITOR |nmul]irea c`p[unului se poate face prin trei metode: prin semin]e, prin desp`r]irea tufelor [i prin stoloni. |nmul]irea prin semin]e se folose[te rar [i numai de c`tre speciali[tii din ameliorare \n vederea ob]inerii de noi soiuri, sau mai rar, la soiurile remontante care formeaz` un num`r redus de stoloni, unele chiar f`r` stoloni. Semin]ele sunt mici, un gram con]ine 840-1.200 buc`]i [i ele \[i p`streaz` capacitatea germinativ` 2-3 ani.

Din fructele mai tårzii [i bine coapte se separ` semin]ele de pulp`, folosindu-se diferite metode dup` care se usuc` cåteva zile la umbr`.

Sem`natul se practic` \n dou` epoci, \n var` sau \n iarn`, la circa jum`tate de an dup` ce au fost recoltate. Pentru sem`nat se folosesc vase de p`månt ars sau cutii din lemn \n care se pune un amestec format din 2 p`r]i p`månt [i o parte nisip, dup` care se niveleaz` bine [i se ud` suficient.

Semin]ele se \mpr`[tie uniform, apoi se acoper` cu un strat de amestec de p`månt, \n grosime de circa 1 mm. Udatul se face prin stropiri fine [i dese sau prin cufundarea par]ial` a vaselor \n recipiente cu ap`. Se va conduce cu aten]ie udatul \n a[a fel ca solul s` fie umed [i bine aerisit. Se va evita expunerea direct` la razele solare a cutiilor sau vaselor sem`nate \n timpul r`s`ritului.

Dup` 2-3 s`pt`måni de la sem`nat semin]ele \ncol]esc [i r`sar. Pentru a \nlesni r`s`rirea se practic` [i \nmuierea semin]elor 24-48 de ore \n ap` c`ldu]`, iar \nainte cu o or` de a fi sem`nate se scurg de ap`.

Dup` circa o lun` de zile de la r`s`rire, cånd plantele au 3-4 frunze se efectueaz` repicatul \n r`sadni]e sau alte spa]ii protejate la distan]a de 5/5 cm, dup` repicat, cåteva zile plantele se ]in umbrite, se ud` [i se aerisesc \n mod progresiv.

Plantele rezultate din sem`nat \n epoca de var`, de altfel cea mai indicat`, pe la jum`tatea lui octombrie sunt suficient de dezvoltate pentru a fi plantate la locul definitiv sau se pot p`stra mai departe \n r`sadni]e sau solarii unde \[i petrec iarna [i se vor planta \n prim`var`. |nmul]irea prin desp`r]irea tufelor se folose[te \n produc]ie mai mult la soiurile care nu emit stoloni [i \n unele cazuri \n selec]ie. |nmul]irea prin stoloni este cea mai frecvent` metod` de \nmul]ire care se aplic` \n produc]ie. |n func]ie de cantitatea de stoloni ce trebuie ob]inut`, ace[tia provin din planta]ii-mam` specializate (stoloniere), cånd se solicit` cantit`]i mari de material, sau din planta]ii de produc]ie, pentru nevoi proprii sau la nivel familial.

Condi]iile optime pentru apari]ia, cre[terea [i \nr`d`cinarea stolonilor sunt fertilitatea, mobilizarea [i umiditatea solului, lungimea zilei (peste 14 ore lumin`), temperatura de 18-26°C, \n func]ie de vårsta plantelor-mam` (2-3 ani) [i altele.

|nfiin]area [i \ntre]inerea stolonierelor |n pepiniere sau \n planta]iile specializate din centrele de cultur` a c`p[unului se \nfiin]eaz` planta]ii anume pentru producerea de material s`ditor la c`p[un, numite stoloniere. |nfiin]area acestor planta]ii numite planta]ii-mam`, a c`ror scop principal este producerea materialului s`ditor, se realizeaz` numai cu material autentic, liber de virusuri, ob]inut de obicei prin culturi „in vitro“. Necesitatea planta]iilor-mam` rezid` din faptul c` plantele destinate produc]iei de fructe nu pot asigura stoloni viguro[i [i \n cantitate suficient`, ele fiind sl`bite \n urma procesului de 19

Cultura c`p[unului

fructificare. Mai mult, pentru a putea diferen]ia un num`r corespunz`tor de muguri de rod, plantele au nevoie de o perioad` de refacere dup` recoltarea fructelor, perioad` \n care prezen]a stolonilor nu ar permite revigorarea tufelor de c`p[un [i ar afecta produc]ia anului urm`tor. Pe lång` aceste neajunsuri, stolonii recolta]i din planta]iile de produc]ie pot fi purt`tori ai diferi]ilor agen]i patogeni frecven]i de altfel \n cultur`, care sl`besc poten]ialul de fructificare a tinerei planta]ii.

Pentru a evita toate aceste nepl`ceri se recurge la \nfiin]area planta]iilor-mam`, planta]ii \n care prin lucr`rile de \ntre]inere se asigur` stimularea form`rii stolonilor [i se suprim` de timpuriu inflorescen]ele pentru a evita competi]ia dintre fructe [i stoloni.

Recoltarea stolonilor din planta]iile de produc]ie se mai face numai la nivel familial, mai mult din lipsa resurselor materiale decåt din lipsa cuno[tin]elor necesare.

Ob]inerea stolonilor liberi de viroze Materialul liber de viroze este ob]inut \n laboratoarele unor sta]iuni de cercetare, care beneficiaz` de speciali[tii [i dotarea tehnico-material` necesar`. Se pot ob]ine plante libere de virusuri (boli ce nu pot fi comb`tute prin metode curative obi[nuite) prin dou` metode: termoterapie [i cultura de meristeme.

Termoterapia const` \n cultivarea plantelor de c`p[un \n ghivece, \n camere de cre[tere cu posibilitatea de control al factorilor de mediu, la temperaturi de 37-38°C, timp de circa 3 s`pt`måni.

Pentru termoterapie se aleg stoloni din soiurile cele mai valoroase care urmeaz` a se \nmul]i \n fermele de produc]ie. Pe perioada tratamentului (orientativ \n lunile martie-aprilie) se asigur` o umiditate a aerului suficient` pentru a men]ine starea de hidratare normal` a frunzelor (75-80%) [i o perioad` de iluminare de 14 ore. Pe perioada tratamentului sunt inactivate virusurile termolabile [i desigur o parte din plante nu suport` stresul [i mor. Cele care r`mån viabile sunt trecute \n sere sau solarii, \n izolatoare pentru a evita accesul insectelor vectoare ce le-ar putea infecta, pe un sol dezinfectat chimic sau termic. Pån` toamna, aceste plante formeaz` stoloni, care dup` o verificare prealabil`, cu ajutorul plantelor indicatoare, pentru a certifica absen]a virozelor, sunt destinate \nfiin]`rii stolonierelor. Deoarece prin termoterapie sunt dezactivate numai virusurile termolabile, \n practica curent` aceast` metod` este mai pu]in folosit`, de obicei se combin` cu multiplicarea „in vitro”.

Cultura de meristeme se efectueaz` \n laboratoare de micro\nmul]ire, folosind ca explante meristemele cu m`rimea de 0,2-0,4 mm, extrase din mugurii vegetativi, trecute pe medii de cultur` specifice. Meristemele sunt ]esuturile tinere ce se g`sesc \n vårful r`d`cinilor [i al mugurilor [i care asigur` cre[terea acestor organe. Metoda se bazeaz` pe viteza mai mare de cre[tere a meristemelor decåt viteza de multiplicare a virusurilor. Prin prelevarea [i cultivarea acestor ]esuturi sunt [anse mari s` se ob]in` plante devirozate. Dup` regenerea noilor plante, este obligatorie testarea lor prin teste biologice [i serologice [i se vor difuza spre \nmul]ire numai plantele libere de virusuri. |nfiin]area stolonierelor |ntrucåt solul are un rol hot`råtor \n ceea ce prive[te ob]inerea materialului s`ditor, se recomand` ca planta]iile-mam` s` fie amplasate pe cele mai bune terenuri destinate culturii c`p[unilor. Solul trebuie s` fie bogat \n substan]` organic`, reav`n [i afånat, care nu face crust` cånd se usuc` [i este lipsit cu totul de buruieni [i \n primul rånd de pir. Stolonierele trebuie amplasate pe cåt posibil \n zone libere de vectori sau cel pu]in dep`rtate [i izolate de planta]iile comerciale de unde ar putea s` ajung` o serie de boli sau d`un`tori.

Cultura premerg`toare trebuie s` fie o specie leguminoas` (maz`re, fasole) sau pr`[itoare (castrave]i, varz`) care s` permit` o bun` fertilizare cu \ngr`[`minte organice [i s` elibereze devreme terenul. |nainte de plantare, solul se desfund` la 30-40 cm [i se fertilizeaz` cu 400-500 kg superfosfat [i 250300 kg sulfat de potasiu, se aplic` un pesticid pentru dezinfec]ia solului (inclusiv pentru combaterea nematozilor), iar dac` la cultura premerg`toare nu s-a aplicat \ngr`[`måntul organic se aplic` cu 20

Cultura c`p[unului

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

aceast` ocazie. |ngr`[`mintele se \ncorporeaz` printr-o ar`tur` la 20-22 cm [i apoi solul se m`run]e[te prin dou` lucr`ri cu grapa cu discuri, efectuate una perpendicular pe cealalt`.

Pe terenurile \mburuienate, cu dou` s`pt`måni \nainte de plantare se recomand` erbicidarea cu Dual 500 CE 4 litri, \n combina]ie cu unul dintre urm`toarele erbicide: Devrinol 50 WP 6 kg, Simazin 50 WP 4 kg sau Venzar 80 WP 1,5 kg, aplicate la unitatea de suprafa]` (hectar). Eficacitatea erbicidelor este mai mare dac` imediat dup` aplicare se irig` bine solul prin aspersiune cu 400-500 m3/ha.

Epoca optim` de plantare este \n perioada 1 septembrie – 15 octombrie. |n partea sudic`, mai cald`, lucrarea trebuie \ncheiat` pån` la 15 octombrie, iar \n nord, nu trebuie s` dep`[easc` 15 septembrie, pentru ca plantele s` se prind` [i s` se fortifice pån` la venirea frigului. Plantarea mai timpurie, mai ales \n sud, duce la diferen]ierea mugurilor de rod, ceea ce \ncetine[te formarea stolonilor \n prim`vara urm`toare [i impune lucrarea de \nl`turarea a florilor. |ntårzierea plant`rii nu las` timp suficient fortific`rii plantelor, acestea sufer` peste iarn` [i au o pornire greoaie \n prim`vara urm`toare.

Plantarea materialului s`ditor pentru \nfiin]area planta]iilor-mam` se face la distant` de 25-35 cm pe rånd [i 80-100 cm \ntre rånduri \n soluri mijlocii de bogate, iar \n cele foarte bogate distan]ele se m`resc la 40-50 cm pe rånd [i 120-160 cm \ntre rånduri, \n func]ie [i de soi.

Distan]ele de plantare din stoloniere sunt mult mai mari decåt \n planta]iile comerciale, pe solurile foarte fertile, \ntre rånduri se las` 1,6-2 m la soiurile care formeaz` filamente lungi [i mijlocii (Red Gauntlet, Gorella, Surprise des Halles) [i 1,3-1,5 m la soiurile cu filamente scurte (Senga Sengana), iar \ntre plante, pe rånd, se las` 0,5 m pentru toate soiurile.

Plantarea se face manual sau mecanizat, \n func]ie de posibilit`]i. Plantarea mecanizat` se face cu ma[ina de plantat r`saduri, reglat` corespunz`tor. Pentru plantarea manual` este necesar` marcarea ulterioar` a råndurilor manual, cu sårm` [i marcatoare, sau mecanizat, cu ajutorul unui cadru de cultivator sau sem`n`toare cu 2-4 organe active [i marcatoare reglate corespunz`tor.

Agrotehnica stolonierelor |ntre]inerea solului se asigur` prin afånarea periodic`, prin 3-4 pra[ile, asigurånd condi]ii bune de \nr`d`cinare a rozetelor de pe stoloni. Pe rånd, solul se va afåna manual, cu mult` aten]ie pentru a nu deranja stolonii \n formare, altfel \nr`d`cinarea se \ntårzie cu circa 10 zile. Stolonii pot s` fie dirija]i alternativ din dou` \n dou` intervale, cåte unul s` r`mån` lucrat pentru a asigura accesul mijloacelor mecanice pentru protec]ia fitosanitar` sau s` se dirijeze de o parte [i de alta a råndului, urmånd ca dup` cre[terea lor accesul mijloacelor mecanice s` fie limitat. Pe intervalul dintre rånduri, dup` ce stolonii s-au format \n num`r mare, solul se va lucra manual atåta timp cåt se poate, iar apoi buruienile se vor plivi.

Fertilizarea fazial` este necesar` datorit` ritmului intens de cre[tere [i consumurilor specifice mari, pentru a se realiza un num`r cåt mai mare de filamente [i rozete \nr`d`cinate. Se folosesc \ngr`[`minte minerale pe baz` de azot (azotat de amoniu 120-150 kg/ha, uree 100-120 kg/ha) sau \ngr`[`minte organice lichide (must de grajd diluat 1:5 sau gunoi de p`s`ri macerat \n ap` [i diluat 1:10). Din aceste lichide se pot aplica pån` la 10.000 litri/ha, cu rezultate foarte bune asupra plantelor.

Irigarea planta]iilor-mam` este obligatorie pentru a asigura o umiditate optim` a solului, \n jur de 70% din capacitatea de cåmp, ceea ce se realizeaz` prin 6-10 ud`ri cu cåte 250-300 m3/ha, pentru a asigura umectarea profilului de sol pe circa 20-25 cm grosime. Deoarece formarea [i \nr`d`cinarea stolonilor coincide cu perioada cald` a anului, prin reglarea acestei verigi tehnologice se poate asigura un num`r mare de stoloni la unitatea de suprafa]`. |nl`turarea inflorescen]elor este obligatorie \n stoloniere pentru a asigura condi]ii bune form`rii stolonilor. Suprimarea lor se face \n 2-3 reprize, pe m`sura apari]iei lor.

Protec]ia fitosanitar` se realizeaz` prin 8-12 stropiri la avertizare (\n func]ie de recomand`rile centrelor de protec]ie fitosanitar`), prin acoperire (repetarea tratamentelor din 2 \n 2 s`pt`måni, indiferent de prezen]a sau absen]a agen]ilor patogeni) sau cu solu]ii combinate (un insecticid [i un fungi21

Cultura c`p[unului

cid) ca de exemplu: – Zeam` bordelez` 0,5% + Fastac 0,05%; – Dithane M 45 0,2% + Decis 0,05%; – Derosal 50 0,07% + Sinoratox 25 0,1% etc.

Trebuie precizat faptul c` fungicidele combat numai bolile, iar insecticidele numai insectele. La dou` tratamente succesive se vor folosi combina]ii diferite de pesticide pentru a evita formarea rezisten]ei de c`tre agen]ii patogeni.

Recoltarea [i valorificarea stolonilor La o tuf` de c`p[un, \n func]ie de condi]iile de mediu, specificul soiului, agrotehnica aplicat`, se pot ob]ine pån` la 50-100 de rozete-stoloni, din care \nr`d`cina]i bine circa jum`tate, un sfert slab \nr`d`cina]i, iar restul ne\nr`d`cina]i. |n planta]iile mici, aceast` lucrare se efectueaz` manual, iar pe suprafe]e mari mecanizat, cu ma[ina de scos stoloni construit` la Institutul Na]ional de Cercet`ri Pomicole Pite[ti-M`r`cineni sau chiar cu plugul f`r` corman` reglat corespunz`tor. L`]imea de lucru a ma[inii de scos stoloni este de 1,2 m, iar adåncimea maxim` de circa 15 cm. Odat` cu recoltarea stolonilor planta]ia se defri[eaz`.

Principiul de lucru al ma[inii este simplu [i se bazeaz` pe existen]a unui cu]it orizontal care disloc` stolonii, ace[tia sunt trecu]i pe un dispozitiv de scuturare [i apoi sunt l`sa]i pe sol. Capacitatea de lucru este de circa 0,08-0,12 ha/or`. Pentru o recoltare mai u[oar` [i cu pierderi minime de stoloni, solul trebuie s` fie reav`n, pentru a evita ruperea r`d`cinilor. Pentru aceasta, cu 5-7 zile \nainte de recoltare se aplic` o udare care s` umecteze cel pu]in 15-20 cm din profilul de sol.

Dup` dislocare, stolonii sunt transporta]i cåt mai repede \n spa]ii r`coroase (hale de sortare), iar dac` nu este posibil \n aceea[i zi, se adun` \n gr`mezi [i se acoper` cu rogojini. Nu trebuie acoperi]i cu materiale impermeabile (folie de polietilen`, prelate cauciucate) deoarece prin necircularea aerului prin prelate se produce \ncingerea stolonilor [i deprecierea sau chiar distrugerea lor.

De pe un hectar de stolonier` se pot ob]ine circa 800-1.000 mii stoloni la soiurile cu capacitate mare de \nmul]ire (Red Gauntlet, Surprise des Halles), 600-800 mii stoloni la cele cu capacitatea medie de \nmul]ire (Pocahontas, Gorella) [i 300-500 mii stoloni la cele cu capacitate slab` de \nmul]ire (Senga Sengana).

Dup` transportarea stolonilor \n halele de sortare, rozetele bine formate [i \nr`d`cinate (categoria I) sunt desprinse de pe filamente [i eventual sortate, cele necorespunz`toare se \nl`tur` sau cei cu rozete [i r`d`cini formate, dar necorespunz`toare (categoria a II-a) se pot fortifica. Se consider` rozete normale pentru a fi plantate cele care au r`d`cinile de peste 10-12 cm, cel pu]in 3-4 frunze bine formate [i mugurele central normal dezvoltat. Stolonii buni se fasoneaz`, prin \nl`turarea resturilor de filamente, \nl`turarea frunzelor b`tråne de la exteriorul rozetei [i eventual scuturarea r`d`cinilor de p`månt.

Dup` aceast` preg`tire, stolonii se leag` \n m`nunchiuri (leg`turi) de cåte 25 sau 50 de buc`]i [i se ambaleaz` \n pungi de material plastic perforate, l`zi, co[uri etc., a[ezånd r`d`cinile \n interior [i frunzele \n afar`. Dup` umplerea ambalajelor, acestea se eticheteaz` [i se valorific` sau se refrigereaz` (se p`streaz` la rece) \n camere frigorifice pentru plantarea de prim`var` sau de var`.

Pentru plantarea de toamn`, recoltarea stolonilor \nr`d`cina]i se efectueaz` pu]in \nainte de plantarea la locul definitiv, \n jum`tatea a doua a lunii august [i \n prima jum`tate a lunii septembrie; imediat dup` recoltare stolonii se livreaz` pentru a fi planta]i. |n condi]iile \n care materialul s`ditor trebuie p`strat mai mult timp [i acesta este ambalat \n pungi, nu se vor a[eza pungile \n vrac pentru a evita \ncingerea lor, ci se vor a[eza \n l`zi pentru a permite stivuirea [i a asigura o mai bun` circula]ie a aerului \n masa de plante.

Mijloacele de transport \n care se transport` stolonii trebuie s` fie frigorifice sau, dac` nu, trebuie s` fie acoperite cu prelate [i eventual peste plante se pune un strat de paie ude.

R`sadul bun de plantat, pån` la plantare trebuie imediat stratificat. Pentru stratificat se sap` [an]uri lungi, de 8-10 m lungime [i circa 10-15 cm adåncime, sub forma unor brazde late de 1,2-1,5 22

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

Cultura c`p[unului

m, la locuri umbrite. R`d`cinile se mocirlesc, cåt mai r`sfirate se a[az` pe fundul [an]ului, punånduse leg`tur` lång` leg`tur` [i pres`råndu-se printre ele [i deasupra lor p`månt umed [i foarte bine m`run]it. La nivelul solului r`måne mugurele rozetei. Se ud` apoi bine, se acoper` cu rogojini [i se pune o etichet` la fiecare brazd` indicånd soiul, cantitatea [i provenien]a stolonilor. Plantele stratificate se controleaz` periodic [i se ud` mereu pentru a evita deshidratarea [i a asigura [anse mai mari de prindere [i dezvoltare a lor.

La planta]iile ce se \nfiin]eaz` toamna se recomand` ca recoltarea stolonilor s` se fac` treptat [i ea s` fie pus` de acord cu planul de plantare sau modul de expedi]ie [i ambalare, dac` materialul se transport` \n alt` localitate.

Ambalarea stolonilor \nr`d`cina]i \n vederea expedierilor la distan]e mari se poate face folosinduse l`zi, pånz` de sac [i mu[chi. Stolonii sorta]i se leag` \n m`nunchiuri de 25-50 de buc`]i, se eticheteaz` (dac` sunt mai multe soiuri \ntr-o lad`), se dezinfecteaz` cu un fungicid pentru a preveni \mboln`virea [i apoi r`d`cina se mocirle[te.

L`zile cu spa]iu suficient pentru aerisire se c`ptu[esc cu pånz`, mu[chi [i rumegu[ul umezit. Mai bine \ns` este s` se c`ptu[easc` cu mu[chi \ntr-un strat de 10 cm grosime. Plantele se a[az` \n cutii \ntr-un singur rånd sau mai multe. Cånd sunt mai multe rånduri ele se pun r`d`cin` la r`d`cin` [i peste ele se pune un strat de mu[chi. Eventual, se mai poate aranja \nc` un rånd \n acela[i ambalaj cu condi]ia ca frunzele s` fie c`tre capetele l`zii [i se pune iar un strat de mu[chi. |ntr-o lad` se pot ambala 1.500-3.000 de plante.

La transport, l`zile se stivuiesc pe maxim 2 rånduri, iar \ntre stive se las` un spa]iu pentru a se asigura aerisirea.

Astfel ambalate, plantele pot rezista la un transport de la cåteva zile pån` la 6-8 zile. Pentru distan]e [i durate mai lungi se vor folosi vagoane frigorifice sau camioane frigorifice. |ndat` ce materialul s`ditor a ajuns la destina]ie se desfac l`zile \ntr-o \nc`pere r`coroas` [i se controleaz` plantele. Atunci cånd ele sunt ofilite se ]in 50-60 de minute cu r`d`cinile \n ap` pån` \[i revin, eventual se sorteaz`, se ]in \n \nc`peri r`coroase cåteva zile stropindu-se, apoi se stratific` pån` la plantarea la locul definitiv.

Stolonii de categoria a doua, incomplet dezvolta]i [i care nu \ndeplinesc condi]iile pentru a fi planta]i la locul definitiv, se pot repica pentru a se fortifica. Repicatul se face afar`, \n cåmp, pe straturi sau \n r`sadni]e.

Pentru repicatul afar` \n cåmp se alege un loc ad`postit care se lucreaz` 1a 20-25 cm adåncime, se fertilizeaz` cu 5-6 kg gunoi bine fermentat la m2, se niveleaz` [i se acoper` cu un strat de cå]iva cm de nisip. Se fac apoi straturi de 1,20 m l`]ime [i 10-15 m lungime. Repicatul se efectueaz` \n rånduri distan]ate la 10 cm unul de altul, iar pe rånd se pun la 3-5 cm, cu grij` ca mugurele central s` fie la nivelul solului. Dup` repicat, plantele se ud` bine [i se ]in acoperite timp de 4-6 zile. |n condi]ii normale, r`d`cinile plantelor repicate se dezvolt` bine \n 2-3 s`pt`måni, materialul devenind apt de plantat la locul definitiv.

Repicarea \n r`sadni]e reci sau \n solarii a rozetelor se practic` mai ales cånd acestea sunt la \ndemån`, cånd se cere un timp scurt pentru \nr`d`cinarea lor sau cånd se \nmul]esc soiuri valoroase sau noi, din care este pu]in material s`ditor.

Tocurile de r`sadni]` se instaleaz` pe locuri ad`postite, bine nivelate, cu scurgerea apei asigurat`. |n r`sadni]e se folose[te un amestec f`cut din 2/3 p`månt de ]elin` cu adaos de ceva nisip [i 1/3 mrani]`, cu o grosime de 15-20 cm.

Råndurile se marcheaz` din 5 \n 5 cm perpendicular pe lungimea r`sadni]ei, iar rozetele se planteaz` la distanta de 3 cm pe rånd. Pe m2 de r`sadni]` se pot planta 600-700 de rozete pentru fortificare.

Dup` plantare, plantele se ud`, iar r`sadni]a se acoper` cu geamuri care \n prealabil au fost stropite cu var. La \nceput se fac mai multe stropiri pe zi, iar dup` cåteva zile acestea se reduc la 1-3 stropiri pe zi. Se va c`uta ca \n r`sadni]`, mai ales \n primele zile, s` avem o atmosfer` umed` [i 23

Cultura c`p[unului

cald`. Aerisirea r`sadni]elor se \ncepe chiar din ziua a doua [i treptat se m`re[te durata [i num`rul geamurilor ridicate, \n func]ie de starea timpului. Dup` ce rozetele au \nceput s` se \nr`d`cineze se pot deschide toate geamurile. Se va acorda o mare aten]ie zilelor foarte c`lduroase, cånd temperatura din interior ar putea fi prea ridicat`, [tiind c` temperatura peste 30°C este d`un`toare.

Dup` 6-8 sau 10 zile, rozetele se prind bine [i r`sadni]ele se pot descoperi complet. |n cazul cånd rozetele repicate fie \n straturi afar`, fie \n r`sadni]e nu s-au dezvoltat normal, sau vremea nu permite efectuarea plant`rii la locul definitiv \n toamn`, atunci straturile [i r`sadni]a se protejeaz` peste iarn` cu frunze uscate sau gunoi p`ios. |n cazul cånd materialul s`ditor urmeaz` s` fie produs \n planta]iile de produc]ie, la nivel familial, la fiecare tuf` se las` 2 sau 3 filamente de stoloni [i pe fiecare filament 2 sau 3 rozete, deci \n medie 5-8 stoloni la tuf`.

Celelalte lucr`ri care se efectueaz` culturii pentru \nr`d`cinarea bun` a stolonilor sunt relativ asem`n`toare cu cele indicate la planta]iile-mam` sau cele ce se vor ar`ta mai departe la planta]iile de produc]ie pe rod.

Rozetele \nr`d`cinate se scot avånd \n vedere planul de plantare, folosindu-se cazmalele [i lingurele de plantat, se sorteaz` [i eventual se ambaleaz`. Stolonii de categoria I se folosesc la plantat, iar ceilal]i insuficient dezvolta]i se \nl`tur`.

Se recomand` \n acest caz ca planta]iile de produc]ie s` se foloseasc` primii 2 ani [i pentru produc]ia de fructe [i pentru ob]inerea de material s`ditor, deci avånd un caracter mixt, iar \n anii urm`tori numai pentru produc]ia de fructe. |n cazul producerii materialului s`ditor \n parcelele de produc]ie, la un hectar se ob]in \ntre 120.000 [i 250.000 de plante.

Pentru c`p[unii remontan]i se recomand` crearea de planta]ii speciale pentru \nmul]ire, fie planta]ii-mam` pure, fie planta]ii de produc]ie care \n anii 1 [i 2 sunt destinate exclusiv producerii materialului s`ditor. De asemenea, se mai poate ca \n parcelele de produc]ie \ncepånd de la jum`tatea lunii iunie s` se \nl`ture toate florile care apar ulterior.

Trebuie scos \n eviden]` faptul c` \n producerea materialului s`ditor trebuie avut \n vedere ca m`surile tehnologice aplicate s` fie \mbinate cu cele de selec]ie pentru a \nmul]i numai plantele s`n`toase, viguroase [i productive.

Succesul unei planta]ii \nfiin]ate depinde de vigoarea materialului s`ditor, dar \n aceea[i m`sur` [i de s`n`tatea, autenticitatea [i calitatea lui.

1.7. |NFIIN}AREA PLANTA}IILOR DE C~P{UN Dup` scopul, anvergura [i locul unde se planteaz`, distingem mai multe tipuri de planta]ii de c`p[un, [i anume: Culturi \n cåmp care se efectueaz` pe terenuri unde factorii naturali ac]ioneaz` liber, interven]iile omului \n modificarea condi]iilor naturale fiind minime. |n func]ie de durata de exploatare a planta]iilor, acestea pot fi anuale [i multianuale. La aceast` grup` de culturi deosebim: – planta]iile specializate, pure, de tip industrial, create pe suprafe]e mari \n locurile cele mai favorabile [i de obicei cu tradi]ie; – planta]iile intercalate printre råndurile de pomi, \n livezile tinere; – planta]iile de lång` cas`, loturi [colare, didactice sau experimentale etc., de dimensiuni reduse, ale c`ror parcele sau rånduri pot fi combinate cu culturile de legume, flori [i pomi.

Cultura protejat` care se \nfiin]eaz` [i se \ngrije[te la fel ca cea din cåmp numai c` pe o parte a perioadei de vegeta]ie este protejat` cu tunele din folie de polietilen`.

Cultura for]at` se efectueaz` \n sere, r`sadni]e sau straturi acoperite periodic, unde omul modific` factorii ecologici [i-i conduce \n func]ie de necesit`]ile plantei.

24

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

Cultura c`p[unului

Cultura multianual` de c`p[un |n cultur` multianual`, durata economic` a planta]iilor este de 3-4 ani, din care primul an pentru cre[terea [i fortificarea plantelor, iar urm`torii 2-3 pentru produc]ie. Odat` cu \mb`trånirea culturii, produc]ia devine tot mai slab`, fructele tot mai mici, nefiind economic` men]inerea ei peste 5 ani.

Alegerea locului pentru planta]ie. Cultura c`p[unului reu[e[te \n toate regiunile ]`rii pornind de la step`, silvostepa, zona dealurilor [i pån` \n zona premontan`, iar la amplasarea planta]iei trebuie s` se ]in` seama de cerin]ele speciei fa]` de factorii de mediu, \n special de cei restrictivi. De regul`, c`p[unul se amplaseaz` \n perimetrele legumicole, dar [i \n cele pomicole (uneori intercalat printre pomii tineri) cu sau f`r` irigare \n func]ie de cantitatea de precipita]ii din zona respectiv`.

Terenurile se recomand` s` fie plane sau u[or \nclinate, cu panta uniform`, de maximum 7%. |n regiunea dealurilor se folose[te baza pantei pån` \n jum`tatea inferioar` a acesteia, preferåndu-se expozi]iile sudice, estice, sud-estice, ad`postite [i \nsorite, acolo unde sunt precipita]ii suficiente sau sursa de ap` asigurat`, iar \n regiunile mai pu]in umede se prefer` expozi]iile vestice, nord-vestice sau nordice \n regim de irigare.

Terenurile expuse curen]ilor reci, vånturilor, mai ales a celor predominate, v`ile \nguste, terenurile joase care re]in apa, cele båntuite de brume [i grindin` se consider` necorespunz`toare pentru cultura c`p[unului. Deoarece fructele sunt foarte perisabile, se recomand` ca planta]iile s` fie \nfiin]ate \n apropierea c`ilor principale de comunica]ie, asiguråndu-se accesul pentru desfacerea u[oar` a produc]iei. |n privin]a solului, acesta trebuie s` \ndeplineasc` condi]iile ar`tate pe larg la cerin]ele fa]` de sol.

M`rimea planta]iei trebuie s` se coreleze cu for]a de munc` de care se dispune \n zon` sau posibilit`]ile de asigurare la un moment dat, [tiind c` fructele sunt perisabile [i trebuie recoltate \n mai multe etape la interval de 3-4 zile pe m`sura matur`rii. {tiind c` randamentul unui muncitor este \n jur de 100-150 kg/zi, \n func]ie de produc]ie, este nevoie de 8-10 muncitori la hectar \n perioada recolt`rii.

Deoarece exploatarea economic` a c`p[unului se face timp de 3-4 ani, pentru a avea planta]ii productive [i produc]ie constant`, anual trebuie \nfiin]ate noi suprafe]e care s` le \nlocuiasc` pe cele b`tråne ce trebuie defri[ate.

Culturi premerg`toare. Deoarece c`p[unii sunt plante preten]ioase fa]` de \nsu[irile solului [i au un sistem radicular relativ superficial este necesar ca plantele premerg`toare c`p[unului s` \mbog`]easc` solul \n substan]e nutritive [i s`-l lase curat de buruieni, mai ales de cele perene [i rapace (pir, p`l`mid`, susai etc.). Avånd \n vedere c` planta]iile de c`p[uni dureaz` 4-5 ani, c` revenirea pe acela[i loc se face dup` minimum 3-5 ani, pentru a se evita \nmul]irea diferitelor boli sau insecte, se recomand` \ncadrarea lor \ntr-un asolament de 7-9 ani. |n alc`tuirea asolamentelor trebuie s` ]inem seama ca plantele premerg`toare s` nu aib` boli [i insecte comune.

Ca plante premerg`toare se pot folosi: lucern`, trifoi, sau specii la care se aplic` cantit`]i mai mari de gunoi de grajd (cartofi, v`rzoase), plante care trebuie s` elibereze devreme terenul \n vederea preg`tirii lui corespunz`toare.

Childers atrage aten]ia la alc`tuirea asolamentelor c` nu trebuie s` urmeze c`p[unii dup` maz`re, tomate, sfecl`, pentru c` este posibil ca recolta s` fie infectat` [i nici dup` cereale, pentru c` exist` d`un`tori comuni.

Orientativ, se pot prezenta cåteva exemple de asolamente: 1. Anul I – Leguminoase, borceag, secar` furajer` (toamna \nainte de plantare se introduce \n sol gunoi de grajd bine fermentat, cel pu]in 20 t/ha).

Anul II-V – C`p[unii Anul VI – Ov`z cu trifoi sau lucern` \n cultur` ascuns`.

Anul VII-VIII – Trifoi sau lucern` (dup` regiune).

2. Anul I – Dovleci, dovlecei, castrave]i sau pepeni (toamna se fertilizeaz` cu 20 t/ha gunoi de grajd bine fermentat).

25

Cultura c`p[unului

Anul II – V`rzoase sau ardei, vinete, r`d`cinoase.

Anul III – Ceap`, usturoi, fasole timpurie pentru p`st`i (toamna, \nainte de plantarea c`p[unilor terenul se \ngra[` cu gunoi de grajd bine fermentat).

Anul IV-VII – C`p[un.

3. Anul I – Pr`[itoare sau legume (toamna se efectueaz` ar`tura [i se seam`n` secar`).

Anul II – Secar`.

Anul III – VI – C`p[un.

Pentru fiecare regiune, \n func]ie de necesit`]i [i pretabilitatea pentru anumite specii se poate crea orice asolament folosindu-se culturile indicate mai sus, \ncåt \nainte de plantare c`p[unii s` g`seasc` condi]iile optime de cre[tere [i fructificare.

Din experien]a unor unit`]i de produc]ie s-a observat c`, recultivarea c`p[unului pe acela[i teren nu d` rezulte chiar dac` solul se desfund`, se fertilizeaz` [i se preg`te[te \n mod corespunz`tor. |nfiin]area culturii se poate face toamna, prim`vara sau vara devreme.

Plantarea de toamn` se efectueaz` de la sfår[itul lunii august [i pån` la mijlocul lunii octombrie [i d` rezultate bune \n zonele unde plou` suficient sau sunt condi]ii de irigare. |n zonele mai \nalte sau mai nordice, plantarea trebuie \ncheiat` pån` la \nceputul lunii octombrie, pentru o bun` preg`tire a plantelor pentru iernare. S-a constatat c`, atunci cånd umiditatea solului este de 65-70% din capacitatea de cåmp, temperatura 8-9°C, la 5-6 zile de la plantare \ncep s` se formeze noi r`d`cini, iar cånd umiditatea este de 70-75% [i temperatura de 18-22°C, r`d`cinile noi \ncep s` apar` dup` 2-3 zile de la plantare. Pån` la venirea frigului plantele \nr`d`cineaz`, se fortific`, dar de obicei nu diferen]iaz` muguri de rod. Ca material s`ditor se folosesc stoloni forma]i \n aceea[i perioad` de vegeta]ie. |ntårzierea plant`rii dup` 15 octombrie duce la rezultate slabe, plantele nu \nr`d`cineaz` suficient [i peste iarn` sunt desc`l]ate (sunt dezvelite r`d`cinile prin ac]iunea \nghe]ului [i dezghe]ului), procentul de pierdere fiind cu atåt mai mare cu cåt plantarea se \ncheie mai tårziu. |n anul urm`tor, plantele nu fructific` sau fructific` foarte pu]in.

Plantarea de prim`var` se execut` \n perioada martie-aprilie, \n zonele mai nordice, colinare [i umede sau acolo unde toamnele sunt secetoase. De asemenea, se recomand` plantarea de prim`var` acolo unde stratul de z`pad` este sub]ire [i nu se asigur` o bun` protec]ie peste iarn`. |n anul plant`rii nu se las` flori pentru a asigura o bun` fortificare a plantelor [i diferen]ierea mugurilor pentru anul urm`tor. Materialul s`ditor este reprezentat de stoloni refrigera]i [i mai pu]in de stoloni care se recolteaz` de obicei \n ziua plant`rii direct din cåmp sau cu 2-3 zile mai devreme dac` se aduce din alte zone.

Plantarea de var` este mai pu]in folosit`, se execut` \n perioada iunie-iulie, folosind stoloni refrigera]i, [i necesit` o atent` conducere a plantelor sub aspectul irig`rii o perioad` de 4-6 s`pt`måni, cånd temperatura este mare [i umiditatea atmosferic` sc`zut`, condi]ii care nu sunt favorabile unei bune prinderi. Stolonii planta]i vara au timp s` se fortifice [i s` diferen]ieze muguri de rod, astfel c` \n anul urm`tor fructific` bine. Ca material s`ditor pot fi folosi]i [i stoloni forma]i \n anul respectiv, dac` \n stolonier` se asigur` o tehnologie bun` de cultur` [i stolonii sunt suficient de dezvolta]i. Acolo unde exist` condi]ii pentru plantarea de var` se recomand` s` se fac` fiind momentul cel mai bun din punctul de vedere a produc]iei ce se ob]ine pe timpul exploat`rii; de obicei se ob]ine o recolt` \n plus pentru aceea[i perioad` de exploatare a planta]iei fa]` de celelalte momente de \nfiin]are.

Preg`tirea terenului. Pentru \nfiin]area unei c`p[un`rii, solul trebuie bine lucrat, avånd \n vedere c` 4-5 ani cåt dureaz` planta]ia solul se lucreaz` la mic` adåncime din cauza r`d`cinilor superficiale.

Dup` cum am ar`tat, preg`tirea solului \ncepe cu cå]iva ani \nainte, prin alegerea unui asolament cu plante premerg`toare convenabile.

Se obi[nuie[te ca la planta premerg`toare, cu un an \nainte de plantare, s` se execute o ar`tur` adånc` sau o desfundare de 35-40 cm, cu aceast` ocazie s` se \ncorporeze \n sol [i 20-30 tone la ha gunoi, 500 kg superfosfat [i 150-200 kg sulfat de potasiu, \n func]ie de fertilitatea lui natural`.

Cu ocazia lucr`rii solului se face un control minu]ios pentru a observa dac` sunt larve de c`r`bu[ 26

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

Cultura c`p[unului

de mai sau viermi sårm`. Terenurile infestate fie c` se exclud, fie c` se trateaz` toat` suprafa]a cu Lindatox 40 kg/ha [i un nematocid Temik 60-80 kg/ha, Dazomet 450 kg/ha, administrate cu 1-2 ani \nainte de plantare (pentru a nu imprima gust r`u fructelor), sau Lindan, Aldrin care se pot administra chiar \n anul plant`rii, sau chiar Heclotox, Detox 3% \n cantitate de 60-70 kg la ha. |n cazul \n care solul s-a lucrat [i \ngr`[at cu un an \nainte de plantare, atunci aceste lucr`ri se efectueaz` \nainte de plantare. Cu 1-2 s`pt`måni \nainte de plantare solul se afåneaz` bine cu cultivatorul la o adåncime de 12-15 cm [i se niveleaz` cåt mai bine.

Preg`tirea terenului pentru \nfiin]area unei c`p[un`rii trebuie f`cut` \n condi]ii cåt mai bune, \ncåt solul s` fie bine m`run]it, f`r` bolovani, curat, f`r` resturi organice, perfect nivelat, afånat, reav`n [i lipsit total de buruieni.

Concomitent cu preg`tirea terenului se execut` [i lucr`rile legate de sistemul de irigare ce urmeaz` s` se utilizeze. De asemenea, la terenurile \n pant` se efectueaz` lucr`rile de nivelare, eventual unele interven]ii de corectare a pantei sau lucr`ri antierozionale.

Alegerea soiurilor. Alegerea soiurilor este determinat` de caracterul planta]iei: de tip comercial, didactic, experimental sau casnic.

Pentru planta]iile industriale se aleg \n primul rånd soiuri din grupa celor mai productive [i de calitate bun`, \n cele mai multe cazuri \n num`r de 3-5 soiuri. Se au \n vedere apoi posibilit`]ile de valorificare a fructelor: distan]ele fa]` de pia]a de desfacere, cerin]ele consumatorului intern sau extern, preferin]ele acestuia [i destina]ia fructelor pentru consum \n stare proasp`t` sau pentru industrializare.

Din grupele respective de soiuri se aleg acele care se adapteaz` cel mai bine la factorii ecologici ai fiec`rei regiuni.

La alegerea soiurilor trebuie de asemenea s` se aib` \n vedere valoarea lor polenizatoare. Soiurile cu flori incomplete, cele unisexuate sau poligame trebuie asociate cu soiurile bune polenizatoare, asiguråndu-se \n acest fel produc]ii sporite de fructe.

Se recomand` ca la alegerea soiurilor s` se ]in` seama ca fructele lor s` nu se matureze toate \n acela[i timp, ci soiurile s` aib` o maturare succesiv` pentru o valorificare mai eficient` a for]ei de munc`.

Pentru planta]iile masive se recomand` \n primul rånd soiurile neremontante de c`p[un.

Pentru planta]iile mici, didactice, experimentale sau de lång` cas`, se pot alege atåt soiuri remontante, cåt [i soiuri neremontante de c`p[un, iar din acestea atåt soiuri de consum \n stare proasp`t`, cåt [i soiuri pentru industrializare, de obicei un conveier cåt mai larg.

Distan]ele [i sistemele de plantare. Dup` ce terenul a fost lucrat [i nivelat bine, el se \mparte \n parcele, avånd m`rimi variabile \n func]ie de m`rimea planta]iei, dar asiguråndu-se o lungime corespunz`toare lucr`rii mecanizate a solului.

Dup` delimitarea parcelelor, \nainte de plantare este bine s` cunoa[tem care sunt distan]ele de plantare [i care sunt sistemele de plantare.

Cele mai cunoscute sisteme de plantare sunt urm`toarele: – Plantarea \n rånduri simple este cea mai r`spåndit` \n lume [i \n ]ara noastr`, deoarece lucrarea solului se efectueaz` u[or [i ea este posibil` atåt \n planta]iile de pe terenurile plane, cåt [i pe cele \n pant`, \n planta]iile masive ca [i \n cele de lång` cas`, \n planta]iile pure ca [i \n cele intercalate printre alte culturi etc.

Distan]a \ntre rånduri este frecvent de 80-90 cm, iar pe rånd de 25-30 cm, dup` cum tufa este de viguroas`, compact` [i de \nalt`.

– Plantarea \n rånduri duble este mai pu]in recomandat`, deoarece mecanizarea solului este mai dificil`, iar pentru reu[ita deplin` se reclam` soluri mai fertile, u[oare [i mai bogate \n umiditate.

Distan]a \ntre benzi este de 70-80 cm, \ntre råndurile din band` 30-40 cm, iar pe rånd de 20-25 cm.

– Planta]iile \n benzi de cåte trei rånduri cu distanta \ntre benzi de 80-100 cm, \ntre råndurile benzii de 40 cm, iar pe rånd de 30 cm este un sistem pu]in folosit deoarece prezint` multe inconveniente.

27

Cultura c`p[unului

Plantarea intercalat` \n rånduri simple se practic` \n regiunile unde bat frecvent vånturile. Se planteaz` c`p[uni \n rånduri simple, printre benzi de 2 rånduri de coac`z negru la distan]a de 1,5 m \ntre ele, din 10 m \n 10 m distan]` band` de band`. Primul rånd de c`p[un se planteaz` la distan]a de 1,20 – l,50 m de råndul de coac`z. |n loc de coac`z se pot folosi 2-3 rånduri de porumb sau floarea soarelui sem`nate la 0,80 – 1 m. Råndurile se orienteaz` perpendicular pe direc]ia våntului dominant.

Plantarea \n covor se folose[te mai ales \n gr`dinile familiale, terenul lucråndu-se manual. Pe straturi de dimensiuni variabile, dup` suprafe]ele de care dispune fiec`rui gospodar, se poate planta c`p[unul la distan]e mici de 25-30 cm/15-20 cm, iar dup` formarea stolonilor terenul se \n]elene[te sub covorul de c`p[un. Datorit` imposibilit`]ii de mobilizare ulterioar` a solului sistemul nu se recomand` \n produc]ie.

Plantarea c`p[unului. Pentru a asigura reu[ita plant`rii este necesar s` se ia \n calcul o serie de m`suri preg`titoare privind procurarea materialului s`ditor [i preg`tirea acestuia pentru plantat [i apoi plantarea la locul definitiv.

Materialul de plantat se transport` \n mijloace acoperite, protejat \mpotriva deshidrat`rii, iar la locul de plantat trebuie stratificat provizoriu pån` la plantare. Stratificarea const` \n a[ezarea leg`turilor de stoloni \ntr-o brazd` cu l`]imea de circa 1,5 m, s`pat` u[or sub nivelul solului, leg`tur` lång` leg`tur`, cåt mai stråns, udarea [i eventual acoperirea lor cu rogojini pentru a-i feri de insola]ia puternic`.

Dup` ce terenul a fost preg`tit [i marcat corespunz`tor, se scot stolonii de la stratificat [i se fasoneaz`. Ritmul de scoatere se coreleaz` cu viteza de plantare, astfel \ncåt s` nu fie stoloni cu sistemul radicular neprotejat de vånt [i soare. Fasonarea const` \n \nl`turarea resturilor de filamente, \nl`turarea frunzelor exterioare rozetei, p`strånd numai 2-3 centrale [i scurtarea r`d`cinilor la circa 10 cm. Cu ocazia fason`rii se analizeaz` fiecare stolon \n parte [i eventual se \nl`tur` cei necorespunz`tori (r`d`cini rupte sau uscate, mugure central mort, plante deshidratate sau cu semne evidente de boal` etc.).

Odat` stolonii preg`ti]i, ei se mocirlesc \ntr-un amestec format din p`månt, ap` [i baleg` proasp`t` de bovine, amestec care trebuie s` aib` consisten]a småntånii. Mocirla prea sub]ire nu ader` la r`d`cin`, iar dac` este prea groas` stolonii nu se pot mocirli corespunz`tor. |n mocirl` se pot ad`uga substan]e stimulatoare de \nr`d`cinare (Radistin) sau chiar fungicide. Mocirla are rolul de a asigura un bun contact \ntre r`d`cin` [i sol, evit` r`månerea aerului \n zona r`d`cinilor, stimuleaz` cicatrizarea r`nilor sistemului radicular [i formarea r`d`cinilor noi.

Dup` mocirlirea stolonilor, ace[tia se repartizeaz` pe rånd, dac` plantarea se face manual sau se a[az` \n l`di]e sau dac` plantarea se face cu ma[ina de plantat r`saduri. Distribuirea stolonilor pe rånd, la plantarea manual`, se face \n ritmul plant`rii, pentru a evita uscarea mocirlei pe r`d`cini, deoarece mocirla uscat` are efecte d`un`toare asupra stolonilor.

Tehnica plant`rii Plantarea manual` se execut` cu plantatorul, cu lingura de plantat sau chiar cu s`p`liga [i de obicei se refer` la suprafe]e mai mici. Plantarea poate s` fie f`cute pe [`n]ule]e deschise \n lungul råndului, adånci de 10-12 cm, cu fixarea stolonilor cu måna [i acoperirea r`d`cinilor cu p`månt, sau plantarea se face cu ajutorul plantatorului. Pentru aceasta, la locul potrivit se \nfige plantatorul \n sol pentru a face o gaur` egal` ca m`rime cu lungimea r`d`cinilor, se scoate plantatorul [i se introduce r`d`cina stolonului astfel \ncåt coletul s` r`mån` la suprafa]a solului (fig. 1.3.). Nu trebuie \n nici un caz s` se \ngroape mugurele central. Pentru a fixa bine planta se \nfige plantatorul oblic, cu vårful cel pu]in pån` la nivelul r`d`cinilor [i se preseaz` c`tre plant`, asigurånd astfel un contact intim \ntre r`d`cin` [i sol (fig. 1.4.). Prin aceast` fixare a stolonilor nu trebuie s` r`mån` aer \n zona r`d`cinii, deoarece acesta favorizeaz` dezvoltarea mucegaiului care compromite planta. Se consider` c` planta este bine prins` \n sol, cånd prins` cu dou` degete opune rezisten]` la \ncercarea de a o scoate.

O plantare corect` [i cu [anse mari de prindere pentru stoloni se poate realiza numai cånd solul este bine m`run]it [i reav`n. Dac` perioada de \nfiin]are este mai secetoas`, irigarea este indispensabil` pentru o preg`tire corect` a terenului \n vederea plant`rii.

28

Cultura c`p[unului

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

Pentru reu[ita plant`rii trebuie s` se ]in` seama de urm`toarele recomand`ri: – solul s` fie bine m`run]it, nivelat [i reav`n; – \nainte de plantat se face marcarea terenului de obicei cu marcatorul; – de la deschiderea rigolelor sau a gropi]elor pån` la plantat trebuie s` treac` un timp cåt mai scurt, pentru ca solul s` nu se zvånte prea tare; – s` se respecte adåncimea de plantare; – r`d`cinile s` fie bine [i uniform r`spåndite, a[ezate pe cåt posibil vertical (la plantarea cu plantatorul) sau r`sfirate (la plantarea pe rigol`); – s` se realizeze un contact intim \ntre \ntreg sistemul radicular [i solul fin m`run]it, tasåndu-se [i udåndu-se apoi bine stolonii planta]i.

Plantarea manual` este simpl`, ea executåndu-se de echipe formate, de obicei, din 8 muncitori, din care 2 muncitori sorteaz`, mocirlesc, transport` [i distribuie r`sadul la 4 muncitori care execut` plantatul propriu-zis, iar 2 muncitori transport` apa [i ud`. Udarea se poate face [i dup` plantarea unei anumite suprafe]e, prin aspersiune, dar obligatoriu \n aceea[i zi cåt mai repede dup` plantare.

Distan]ele de la locul unde este stratificat r`sadul [i de la sursa de ap` pot aduce mici modific`ri \n \mp`r]irea muncitorilor la opera]iile de plantare. Udatul se repet` de cåteva ori pe timp de secet` pån` se constat` c` plantele s-au prins. O echip` de 8 muncitori poate planta \ntr-o zi de la 20.000 la 30.000 de plante.

Plantarea mecanizat` reclam` un material s`ditor uniform, bine sortat, un sol bine lucrat, nivelat [i m`run]it, cu umiditate potrivit`. Ma[ina este echipat` de obicei cu dou` sec]ii de plantare, fiecare avånd drept componente un br`zdar, un disc de plantare cu pl`cu]` elastic`, o roat` de sprijin [i un scaun pe care st` muncitorul.

Echipa este format` din 5 persoane: un conduc`tor al ma[inii, 2 persoane \n spate care alimenteaz` dispozitivul ma[inii cu plante, 1 persoan` care transport` stolonii [i 1 persoan` care verific` plantarea [i repar` gre[elile ma[inii. Randamentul de lucru \ntr-o zi poate fi de 1-2 ha.

Ma[ina deschide o rigol` de circa 15 cm adåncime, muncitorul a[az` stolonii fir cu fir, cu r`d`cina \n sus, \ntre discul de plantare [i pl`cu]a elastic`, iar prin rotirea discului acesta este a[ezat pe fundul rigolei \n pozi]ie vertical`. |n momentul \n care r`sadul a ajuns \n pozi]ie vertical`, la nivelul r`d`cinii este trimis un jet de ap` care ud` [i solul ce se revars` peste r`d`cini. Tasarea este executat` de dou` ro]i \nclinate, \n form` de cilindru, \mbr`cate \n cauciuc, care trec pe lång` r`sad, de o parte [i de alta a lui (fig. 1.5.). Chiar dac` plantarea manual` se execut` mai \ngrijit [i corect, plantarea mecanizat` este foarte rapid` [i mult mai ieftin`.

De dat` mai recent` la cultura multianual` \n cåmp se efectueaz` plantarea pe teren modelat (bilonat) [i mulcit cu folie neagr` de plastic, care se decupeaz` \n locul unde trebuie a[ezate plantele. |n func]ie de l`]imea la coronament a bilonului se pot planta 1-2 rånduri distan]ate la 40-45 cm.

1.8. |NTRE}INEREA PLANTA}IILOR DE C~P{UN |ntre]inerea planta]iilor tinere Completarea golurilor. La 7-14 zile dup` plantare, fie manual`, fie mecanizat`, se verific` prinderea [i se face completarea golurilor cu stoloni de aceea[i provenien]`, vårst` [i soi cu cei planta]i ini]ial. Procentul de pierdere acceptat la plantare este de circa 5%. Indiferent de num`rul golurilor, respectiv al plantelor pierdute, acestea trebuie completate, deoarece produc]ia anilor urm`tori va depinde de num`rul de plante de aceea[i vårst`, cu poten]ial productiv apropiat. Cu ocazia complet`rii golurilor se verific` \ntreaga cultur` [i se acoper` r`d`cinile stolonilor care au fost descoperite cu ocazia ud`rilor.

Lucr`rile de \ntre]inere a planta]iilor de c`p[uni, fie c` este vorba de cele comerciale sau de cele din gr`dina de lång` cas`, sunt \n general acelea[i, difer` doar amploarea lor.

Lucr`rile solului au o importan]` mare \n cultura c`p[unului [i ele trebuie repetate mult mai des 29

Cultura c`p[unului

ca la celelalte plante pomicole, avånd \n vedere c` sistemul lor radicular este redus [i superficial [i deci influen]a factorilor naturali este mult m`rit`, chiar la oscila]ii mici, iar concuren]a buruienilor foarte mare. |n cursul perioadei de vegeta]ie se efectueaz` de la 4 pån` la 6 lucr`ri ale solului, \n func]ie de natura [i mai ales de starea vremii (ploioas` sau uscat`), de \nsu[irile solului [i de ritmul de formare a buruienilor. Lucr`rile solului urm`resc atåt distrugerea crustei, cåt [i a buruienilor. Pentru combaterea buruienilor se pot folosi o serie de erbicide dintre care Duacil 6 kg/ha, Devrinol 4-6 kg/ha, Dual 5 l/ha, Betanal 6 l/ha etc., atåt prin tratamente la nivelul \ntregii planta]ii, cåt [i numai local, pe vetrele de buruieni.

Este necesar s` specific`m care sunt momentele optime cånd ele trebuie executate [i cånd nu se recomand` lucr`rile solului. Prima lucrare a solului, o pra[il` sau o cultivare ce se face mecanizat sau hipo printre rånduri, \n func]ie de suprafa]`, se cere s` se execute cåt mai timpuriu prim`vara, cånd solul permite, sau dup` \ncheierea plantatului la plantarea de prim`var`. Adåncimea de lucru este de 8-10 cm. Pe rånd, mobilizarea solului se face manual cu sapa, la adåncimea de 5-6 cm.

Concomitent cu mobilizarea solului se execut` [i distrugerea buruienilor, atåt mecanic, cåt [i prin plivirea celor crescute aproape de c`p[un.

Suprimarea inflorescen]elor – este o lucrare obligatorie \n primul an, atåt la plantarea de toamn`, cåt [i la cea de prim`var`, pentru a asigura o mai bun` fortificare a plantelor. Suprimarea se realizeaz` \n 1-2 reprize, pe m`sura apari]iei lor [i cåt mai devreme posibil pentru a evita consumurile inutile de substan]e pentru aceste cre[teri.

Suprimarea stolonilor – este o lucrare care apare necesar` pentru a evita \n]elenirea culturii.

Stolonii trebuie elimina]i prin 2-3 treceri succesive, de obicei odat` cu s`p`lugitul (lucrarea solului pe rånd), pe m`sur` ce ace[tia se formeaz`. Sunt suprima]i to]i stolonii care cresc c`tre intervalul dintre rånduri, iar dintre cei forma]i pe rånd se las` unii care vor \nlocui plantele neprinse cu ocazia plant`rii. Ruperea stolonilor trebuie f`cut` cu grij`, f`r` a afecta planta. Pentru aceasta fie se folosesc foarfeci, fie cu måna stång` se ]ine de baza stolonului [i cu dreapta se rupe, peste unghia degetului mare.

Protec]ia fitosanitar`. Pentru primul an sunt suficiente 3-4 tratamente pentru protec]ia frunzelor \mpotriva bolilor [i eventual \mpotriva acarienilor (p`ianjenilor de frunze). Ca produse de combatere se pot folosi: zeama bordelez` 0,5%, Benlate 0,1%, Dithane 0,2%, Topsin 0,07% pentru boli, iar pentru d`un`tori: Nissorun 0,06%, Thiodan 0,2%, Danirun 0,04% etc.

Irigarea. Din cauza \nr`d`cin`rii relativ superficiale, c`p[unul se resimte puternic \n perioadele de secet`, destul de frecvente \n aproape toate zonele ]`rii. Prinderea la plantare [i pornirea \n cre[tere a tinerelor plante este direct legat` de regimul de udare aplicat. Pentru aceasta se ud` s`pt`månal \n prima lun` de la plantare, apoi la dou` s`pt`måni, folosind \n general cantit`]i mici de ap` 250-300 m3/ha, suficiente pentru a umecta profilul de sol pe care sunt distribuite r`d`cinile. Num`rul ud`rilor ce se aplic` pe perioada de vegeta]ie este de 5-8, \n func]ie de cantitatea de precipita]ii care cade \n zona respectiv` [i de distribu]ia acestora pe perioada de vegeta]ie.

Fertilizarea fazial`. Se face cu scopul de a asigura condi]ii cåt mai bune de cre[tere [i fortificare a plantelor, de obicei cu \ngr`[`minte pe baz` de azot (azotat de amoniu, uree, \ngr`[`minte organice macerate [i diluate etc.), \n func]ie de ritmul de cre[tere a plantelor [i de cantitatea [i tipul de \ngr`[`minte aplicate la fertilizarea de baz`.

Mulcirea plantelor pentru protec]ie peste iarn`. Este o lucrare ce se aplic` planta]iilor tinere \nfiin]ate toamna, cånd plantele nu [i-au format \nc` un sistem radicular bine ancorat \n sol [i nici o rozet` de frunze foarte bogat`, \n zonele cu ierni aspre [i cu strat sub]ire de z`pad` sau chiar cu ierni seci. Råndul de plante se acoper` cu diferite resturi vegetale (paie, frunze, coceni) dup` ce temperatura se stabilizeaz` la -4...-5°C. Dac` acoperirea are loc mai devreme pot s` apar` efecte negative, deoarece procesele metabolice (respira]ie, transpira]ie, fotosintez`) sunt \nc` intense [i sunt deranjate.

30

Cultura c`p[unului

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

Mulciul, pe lång` rolul protector \mpotriva frigului, asigur` [i o re]inere mai bun` a z`pezii [i \mbog`]e[te solul \n materie organic`. Se consider` c` mulciul este bine a[ezat peste c`p[un, cånd printre componentele lui se v`d par]ial frunzele c`p[unului. Mulciul nu trebuie s` fie prea gros, deoarece sub greutatea z`pezii se taseaz` [i se afecteaz` integritatea plantelor. Deoarece lucrarea este costisitoare (mijloace de transport, for]` de munc` pentru distribuirea la \nceputul iernii [i scoaterea mulciului \n prim`var`), ea se efectueaz` numai acolo unde situa]ia o impune. |ntre]inerea planta]iilor pe rod Pentru anii de produc]ie, lucr`rile de \ntre]inere se aplic` diferen]iat fa]` de anul I, deoarece este an de produc]ie [i plantele au nevoie de o serie de lucr`ri specifice, de mai mult` ap` [i \ngr`[`minte.

Protec]ia fitosanitar` trebuie s` asigure prevenirea \mboln`virii fructelor, evitånd deprecierea calitativ` [i cantitativ` a produc]iei.

Igiena cultural`. Prim`vara dup` zvåntarea terenului, cånd se permite accesul, dar \nainte de pornirea \n vegeta]ie a c`p[unului (apari]ia cre[terilor noi \n vårful de cre[tere [i formarea noilor frunze), cultura se grebleaz` energic pentru a scoate mulciul pus pentru protec]ia \mpotriva gerului, a frunzelor \mb`trånite [i uscate. Prin aceast` greblare, solul este afånat superficial, se \mbun`t`]e[te regimul aerohidric [i se activeaz` cre[terea r`d`cinilor. Resturile scoase din cultur` se composteaz` sau se ard dac` sunt purt`toare de boli. |ntårzierea grebl`rii duce la o pornire \n vegeta]ie mai greoaie, cu \ntårzierea \nfloririi [i matur`rii fructelor. |ntre]inerea solului. Prim`vara destul de devreme, solul se lucreaz` pe rånd cu cultivatorul sau hipo, \n func]ie de suprafa]` [i posibilit`]i, la adåncimea de 8-10 cm [i manual, pe rånd. Pe perioada de vegeta]ie se repet` lucrarea solului de 3-4 ori pe interval [i 2-3 ori pe rånd, pentru a distruge crusta [i buruienile.

Dintre numeroasele lucr`ri de afånare a solului, unele devin cu totul obligatorii \n anumite faze de vegeta]ie, [i anume: afånarea timpurie de prim`var`, prezentat` anterior, afånarea dinainte de distribuirea mulciului, dup` ce a avut loc \nflorirea \n mas`, [i afånarea ce trebuie executat` imediat dup` recoltarea fructelor [i cosirea culturii. Deoarece buruienile se dezvolt` rapid sub stratul de mulci, mobilizarea solului devine obligatorie \naintea mulcirii. Aceast` opera]ie este necesar` [i pentru faptul c`, odat` terenul mulcit, lucrarea solului pentru o perioad` de 4-6 s`pt`måni nu mai este posibil`.

Afånarea dup` recoltat este de asemenea obligatorie, deoarece solul se taseaz` din cauza numeroaselor reprize de recoltare a fructelor, uneori chiar \n condi]ii de umiditate mai mare a solului pentru a nu se pierde recolta. Aceast` lucrare este necesar` \n aceast` faz` [i pentru faptul c` acum plantele trebuie preg`tite pentru diferen]ierea mugurilor de rod.

Se precizeaz` c` ultima mobilizare a solului, ce se execut` la sfår[itul lunii septembrie [i prima decad` a lunii octombrie, are drept scop asigurarea unor condi]ii bune de infiltrare a apei din precipita]ii pe timpul toamnei [i iernii. Unii cercet`tori recomand` combinarea acestei lucr`ri cu o u[oar` bilonare a tufelor de c`p[un pentru o mai bun` protec]ie peste iarn` [i o \nr`d`cinare mai bun` a plantelor. Se va evita acoperirea cu p`månt a vårfului de cre[tere. Se recomand` de asemenea ca solul s` fie lucrat la cåteva zile dup` ploile abundente sau iriga]ie, precum [i \n perioada de secet`. Se atrage \n mod deosebit aten]ia asupra felului \n care trebuie executate lucr`rile solului din jurul plantelor pentru a nu se t`ia r`d`cinile, a le scoate la suprafa]a solului sau chiar a le v`t`ma. Cu ocazia lucr`rilor solului, acolo unde buruienile nu pot fi distruse cu sapa (cele din interiorul tufelor), ele se plivesc cåt mai devreme posibil, evitånd formarea semin]elor care asigur` perpetuarea buruienilor. {i \n planta]iile pe rod se pot folosi cu succes acelea[i erbicide ca [i \n anul I, pentru a controla mai bine dezvoltarea buruienilor.

Irigarea. Irigarea planta]iilor de c`p[uni devine o opera]ie obligatorie \n regiunile unde apar perioade mai \ndelungate lipsite de ploi. Chiar secetele de scurt` durat` au o influen]` mare asupra produc]iei, deoarece sistemul radicular superficial al acestor plante le resimt puternic.

31

Cultura c`p[unului

|n regiunile de regul` s`race \n precipita]ii, mai ales \n cursul perioadei de vegeta]ie, irigatul devine indispensabil. Irigatul se execut` atunci cånd deficitul apei \n sol se prelunge[te, umiditatea solului fiind reclamat` de necesitatea plantei, mai ales \n urm`toarele perioade: la \nceputul form`rii fructelor, \n timpul matur`rii fructelor, dup` fructificare [i uneori \nainte de \nflorit dac` iarna [i prim`vara au fost s`race \n precipita]ii. Se [tie c` \n timpul \nfloritului irigarea are o influen]` negativ` asupra leg`rii fructelor, deci \n aceast` perioad` ea este interzis`.

Dintre sistemele de irigare pentru c`p[uni se recomand` irigarea prin brazde [i irigarea prin aspersiune. Obi[nuit pentru irigarea prin brazde se execut` rigole (brazde) \n lungul råndurilor la o adåncime de 10-12 cm, pe mijlocul intervalelor. Rigolele vor avea o lungime de circa 100 m, \n func]ie de \nsu[irile solului [i de viteza de infiltrare a apei. Dac` solul nu are o capacitate bun` de infiltrare, brazdele pot fi \ntrerupte prin \nchiderea lor cu p`månt dånd posibilitatea apei s` se infiltreze [i s` nu se scurg` pe rigol`.

Apa se conduce \n planta]ie printr-un canal care este perpendicular pe direc]ia råndurilor.

C`p[unul fiind o specie care reac]ioneaz` bine la aportul apei de irigat, prin aceast` verig` tehnologic` se poate asigura o produc]ie bun` [i de calitate.

La o irigare se dau \n medie 300-350 m3 ap` la hectar, \n func]ie de umiditatea existent` \n sol [i de permeabilitatea solului. |n solurile u[oare [i permeabile este necesar` o cantitate superioar` de ap`, dar aplicat` \n mai multe reprize, fa]` de solurile mai grele [i mai pu]in permeabile din aceea[i regiune.

Irigarea este bine s` se fac` diminea]a, pentru sezonul de prim`var`, [i seara, pentru var`, pentru a evita stresarea plantelor. Dup` zvåntarea solului, pentru evitarea pierderii apei prin evaporare, se va executa mobilizarea solului [i concomitent cu aceasta astuparea rigolelor la irigarea pe brazde.

Irigarea prin aspersiune se folose[te mai ales cånd suprafa]a terenului prezint` denivel`ri [i apa este greu de condus prin rigole, \n condi]iile \n care exist` instala]iile necesare (re]eaua de conducte \ngropate), ele fiind folosite la alte culturi anterioare sau vecine. Se face men]iunea c` se prefer` pentru cultura c`p[unilor irigarea pe brazde, ea provoac` mai pu]in mucegaiul la fructe decåt irigarea prin aspersiune, unde organele plantelor sunt udate [i \n afar` de aceasta necesit` mai pu]in` energie pentru adusul apei la cap`tul parcelei.

Fertilizarea. Dac` la \nfiin]area planta]iilor s-a efectuat fertilizarea organic` cu gunoi de grajd, plantele beneficiaz` de aceste \ngr`[`minte circa trei ani. Pentru completarea consumului de elemente minerale extrase din sol odat` cu produc]ia [i cu cre[terea vegetativ`, trebuie aplicate \ngr`[`minte minerale.

Cantitatea de \ngr`[`minte care se aplic` la unitatea de suprafa]` este dependent` de o serie de elemente dintre care: volumul de sol explorat de sistemul radicular, fertilitatea natural` a solului, produc]ia de fructe [i de biomas` vegetativ` sintetizat` [i de pierderile pe profil prin sp`lare.

Cercet`rile efectuate \n diferite condi]ii de cultur` au scos \n eviden]` urm`torul consum specific de elemente minerale la tona de fructe: 1,06 kg N, 0,45 kg P2O5, 1,92 kg K2O [i 0,21 kg MgO. La o planta]ie matur`, cu o produc]ie de 13,5 t fructe la hectar [i circa 7 t de biomas` vegetativ` se consum` anual 88 kg N, 34 kg P2O5 [i 142 kg K2O. }inånd cont de aceste 2 exemple ne d`m seama c` odat` cu cre[terea produc]iei de fructe trebuie s` creasc` [i cantitatea de \ngr`[`minte aplicate. Cel mai bun echilibru \ntre elementele fertilizante este de 1 N – 0,5 P2O5 – 1,5 K2O – 0,2 MgO. Importan]a practic` a elementelor minerale este prezentat` \n continuare: Azotul este elementul responsabil de cre[terea vegetativ` [i trebuie asigurat \n sol din prim`var` pån` la mijlocul verii, pentru a asigura cre[terea [i ramificarea plantei. El este absorbit mai bine \n forma nitric`, mai ales dac` solul este acid. S-a constatat c` la o temperatur` ridicat` \n sol, azotul sub form` amoniacal` poate deveni toxic pentru r`d`cini, mai ales la peste 30°C, ceea ce se poate \nregistra pe solurile nisipoase. La temperaturi normale (12-27°C), c`p[unul reac]ioneaz` bine dac` azotul prezent \n sol este atåt sub form` nitric`, cåt [i amoniacal`, \n p`r]i relativ egale.

Fosforul particip` la formarea clorofilei, la cre[terea frunzelor [i a fructelor; insuficien]a lui antreneaz` \nro[irea frunzelor [i formarea fructelor [i mai pu]in afecteaz` calitatea.

Potasiul este responsabil de calitatea fructelor, controlånd sinteza glucidelor [i a acizilor organici.

Excesul de potasiul blocheaz` absorb]ia magneziului, iar caren]a determin` o calitate slab` a fructelor 32

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

Cultura c`p[unului

[i reducerea suprafe]ei foliare. Absorb]ia potasiului se face \mpreun` cu a azotului sub form` de nitrat de potasiu. Deoarece c`p[unul nu suport` ionul de clor nu trebuie aplicate cloruri de potasiu.

Magneziul este esen]ial \n formarea clorofilei [i nu influen]eaz` \n mod direct calitatea fructelor, cu excep]ia intensific`rii culorii ro[ii. Acest element este absorbit pe toat` perioada de vegeta]ie, dar mai mult \n timpul fructific`rii. Formele foarte accesibile \n care se aplic` sunt de nitrat sau sulfat de magneziu.

C`p[unul reac]ioneaz` bine [i la fertilizarea organic` cu \ngr`[`minte lichide (must de gunoi de grajd, gunoi de p`s`ri macerat) diluate 1:10, aplicate cåte 8-10 t/ha. Este de re]inut c` \n gunoiul de grajd exist` o serie de elemente minerale de care se va ]ine seama la fertilizare, la o ton` existånd: 2,9 kg azot, 1,7 kg fosfor, 1 kg potasiu, 3,5 kg calciu, 1,3 kg magneziu [i o serie de microelemente.

Experien]ele efectuate cu fertilizarea extraradicular` au ar`tat o valorificare superioar` a acestor \ngr`[`minte lichide de tipul F 411, \n concentra]ie de 0,7%, aplicat la \nflorirea \n mas` [i la sfår[itul \nfloririi.

A se stabili o formul` cu raportul \ntre aceste elemente minerale pentru toate regiunile [i terenurile nu este posibil; analiza chimic` a solului \n vederea cunoa[terii cantit`]ilor de \ngr`[`minte existente \n fiecare parcel`, pe de o parte, [i cunoa[terea reac]iei plantelor, pe de alt` parte, permit a se stabili \n mod judicios dozele de \ngr`[`minte minerale necesare pentru fiecare caz \n parte.

Epocile \n care se administreaz` \ngr`[`mintele trebuie s` fie \n stråns` leg`tur` cu ritmul de absorb]ie, care este variabil cu fenofazele \n care se g`sesc plantele.

Astfel, mai mult de jum`tate din fosfor [i potasiu sunt extrase de plante \n timpul \nfloritului, al dezvolt`rii fructelor, iar azotul aproape egal \n tot cursul perioadei de vegeta]ie.

Avånd \n vedere [i solubilizarea elementelor minerale, se recomand` ca \ngr`[`mintele minerale de fosfor [i potasiu s` se \ncorporeze \n sol toamna, odat` cu lucrarea solului, iar \ngr`[`mintele azotate se dau \n 2 reprize: \nainte de \nflorire cu 2-3 s`pt`måni [i imediat dup` recoltarea fructelor.

Eficien]a \ngr`[`mintelor cre[te dac` solul este curat de buruieni, bine afånat [i mai ales dac` are la dispozi]ie cantit`]i suficiente de ap`.

Mulcirea plantelor. Este o lucrare indispensabil` \n planta]iile pe rod, pentru a proteja fructele de contactul cu solul [i de a evita stropirea lor cu p`månt \n timpul ploilor mai intense. Lucrarea const` \n a[ezarea unui strat de paie pe intervalul dintre rånduri, cåt mai aproape de plante dup` ce acestea au \nflorit. Aceast` lucrare se deosebe[te de cea efectuat` imediat dup` plantarea de toamn`, cånd mulciul se a[az` peste plante, [i nu \ntre ele. Lucrarea de mulcire trebuie s` se \ncheie \naintea aplec`rii inflorescen]elor sub greutatea fructelor, deoarece scopul ei este de a proteja fructele de sol.

Pentru mulcirea unui hectar de cultur` sunt necesare circa 5-8 t de paie curate, nemuceg`ite [i f`r` miros str`in, ca s` nu deprecieze fructele. Cele mai bune sunt paiele de gråu, orz [i secar` care sunt rigide [i nu se taseaz` u[or, [i numai \n situa]ii-limit`, se vor folosi paiele de ov`z.

Rezultate mai bune se ob]in dac` paiele sunt m`run]ite, deoarece se a[az` mai u[or, iar sub ele solul se men]ine reav`n. Pentru ca solul s` fie reav`n, se recomand` ca mulcirea s` se fac` dup` ploaie sau irigare. Consumul de for]` de munc` cu mulcirea se ridic` la circa 22 de zile om/ha.

Suprimarea stolonilor este obligatorie [i \n anii de fructificare a plantelor. De obicei stolonii apar dup` recoltarea fructelor [i \nl`turarea lor se face \n mai multe treceri pe m`sur` se apar.

Cosirea culturii se execut` dup` \ncheierea campaniei de recoltare [i are drept scop pe de o parte \nl`turarea frunzelor bolnave din cultur`, iar pe de alt` parte stimularea cre[terii noilor frunze capabile s` sus]in` diferen]ierea mugurilor [i preg`tirea produc]iei pentru anul urm`tor. Cosirea culturii se poate face mecanizat sau manual \n func]ie de suprafa]` [i posibilit`]i, urmat` de greblarea energic` [i scoaterea p`r]ilor de plante t`iate \mpreun` cu paiele folosite la mulcire. Aceste de[euri vegetale pot fi folosite \n furajarea animalelor (oilor) se pot composta la platforma de compost sau se ard pentru a distruge sursa de infec]ie. Dup` eliberarea terenului de resturile vegetale se execut` o mobilizare a solului, o fertilizare cu azot [i o irigare, pentru a stimula refacerea p`r]ii aeriene a tufelor [i diferen]ierea mugurilor de rod. |ntinerirea planta]iilor. |n unele situa]ii, pentru a evita defri[area culturii [i \nfiin]area alteia pe un alt teren \n func]ie de asolamentul stabilit, au fost efectuate o serie de cercet`ri privind posibilit`]ile de \ntinerire a culturii f`r` defri[area ei. Pe baza unui studiu aprofundat al biologiei c`p[unului, 33

Cultura c`p[unului

P. G. Sitt recomand` \ntinerirea tufelor de c`p[un. Se [tie c` planta]iile de c`p[un, \ncepånd cu anul 4-5, devin nerentabile deoarece tulpinile b`tråne formeaz` rozete mici cu frunze, cu radicelele de la baza lor \n majoritate suspendate \n aer, ca ni[te r`d`cini aeriene, mugurii de rod se formeaz` \n num`r mic, iar plantele sufer` mult din cauza gerului. |ntinerirea const` \n t`ierea ramifica]iilor tulpinii de la periferie, l`såndu-se numai ramifica]iile tinere ap`rute la baza tufei, \n apropierea solului. Este o lucrare destul de dificil` [i greu de aplicat pe suprafe]e mari, este practicabil` pentru micul produc`tor de fructe. |n alte p`r]i, \ntinerirea planta]iilor se face prin retezarea tufelor cu coasa sau secera la 5-6 cm deasupra solului, sau retezarea cu sape bine ascu]ite chiar de la nivelul solului, fie imediat dup` recoltare, fie prim`vara devreme. Aceste metode de \ntinerire prezint` [i multe, dezavantaje, pentru care motiv ele nu se recomand` decåt \n unele cazuri particulare.

Cultivatorii particulari de c`p[un practic` o metod` interesant` de \ntinerire a planta]iei. |n anul 4, mai rar 5, odat` cu sc`derea sim]itoare a recoltei, ei dirijeaz` \n cursul anului stolonii pe intervalele dintre rånduri, unde ace[tia vor forma pån` toamna rånduri noi de plante. Toamna se defri[eaz` råndurile cu tufele b`tråne, planta]ia fiind acum „mutat`” pe intervale.

Acest procedeu este mai avantajos, lucråndu-se \n continuare cu plante tinere [i pe un teren care a fost lucrat [i \ngr`[at \n mod periodic cå]iva ani.

Dac` planta]ia este b`trån`, bolnav` [i infestat` cu buruieni, ea trebuie defri[at`, \ntinerirea nefiind rentabil`.

1.9. COMBATEREA BOLILOR {I D~UN~TORILOR C`p[unii sunt ataca]i, ca [i celelalte plante cultivate, de o serie de boli [i d`un`tori specifici, precum [i de unii comuni arbu[tilor fructiferi, legumelor etc.

Prima m`sur` de combatere a bolilor [i d`un`torilor este cea de prevenire a atacurilor prin folosirea unui asolament corect de minimum 4-5 ani [i prin folosirea de material s`ditor absolut s`n`tos.

O importan]` mare \n lupta contra bolilor [i d`un`torilor o constituie strångerea, scoaterea din planta]ie [i distrugerea \n fiecare prim`var` [i var`, dup` recoltare, a frunzelor uscate [i atacate. |n cele ce urmeaz` vom prezenta, mai \ntåi, principalele boli ale planta]iilor de c`p[uni [i apoi cei mai frecven]i d`un`tori specifici.

P`tarea ro[ie a frunzelor (Diplocarpon earliana) se manifest` prin pete brune-maronii, neregulate, mari de 5-7 mm, care apar pe pe]iolul frunzelor, pe pedunculii florali [i caliciul fructelor. Pe pe]ioli [i pe filamentele stolonilor, petele sunt alungite [i adeseori \n dreptul lor se observ` strangul`ri.

Putregaiul alb al r`d`cinilor (Rosellinia necatrix) care apare mai ales la plantele cultivate pe terenuri umede [i grele. |n terenurile infestate se poate reveni cu cultura c`p[unului numai dup` 6-8 ani.

Terenul infestat se dezinfecteaz` prin inject`ri cu sulfur` de carbon socotit` 200 g la m2 sau cu formol.

Ve[tejirea plantelor (Verticillium alboatrum) atac` r`d`cinile groase [i coletul, marginile frunzelor devin brune, boala progreseaz` rapid ducånd la ve[tejirea \ntregii plante. Infec]ia este favorizat` de leziunile provocate de insecte [i nematozi, iar boala r`måne \n sol 7-8 ani. Trebuie evitate ca plante premerg`toare cartoful [i ceapa, deoarece sunt plante-gazd` pentru aceast` boal`.

Piticirea c`p[unului (Rhizoctonia fragariae) apare mai des pe timp rece [i umed, \n prim`var`, \n timpul \nfloritului, cånd mugurii floriferi se brunific` [i mor, \ncåt fructele nu se mai formeaz`, iar frunzele devin cu un port etalat de culoare mai intens`.

Se cunosc dou` specii: R. solani, care provoac` \nnegrirea r`d`cinilor, leziuni brune sau negricioase pe stoloni [i frunze [i R. violacea, care formeaz` o påsl` violacee pe r`d`cini [i baza tulpinii, iar plantele mor. Mijloace curative de lupt` nu se cunosc.

P`tarea pestri]` a frunzelor (Mycosphaerella fragariae) provoac` formarea pe frunze de pete circulare ro[ii-brune, cu diametru de 3-5 mm, fiind cea mai frecvent` boal` a c`p[unului. Aceste pete cu timpul se extind [i \n centrul lor culoarea devine albicioas`, motiv pentru care boala este numit` [i p`tarea alb`.

34

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

Cultura c`p[unului

Rugina frunzelor (Dendrophoma obscurans) produce pe frunze pete brune, circulare, eliptice sau triangulare, cu marginea purpurie, de 6-23 mm. Boala este mai frecvent` pe frunzele b`tråne, pe stoloni, iar pagubele sale sunt reduse, din care motiv nu prea se iau m`suri speciale de combatere.

F`inarea (Spheroteca fragarie) provoac` pete albicioase acoperite de o påsl` care reprezint` miceliul [i conidiile ciupercii pe fa]a superioar` a frunzelor, mai ales pe timp cald [i umed. Pe fa]a inferioar` a frunzelor petele se \nro[esc. Pe flori [i fructe, atacul este mai redus, dar dac` fructele tinere sunt atacate, r`mån mici [i deformate. Dac` atacul este mare, ciuperca cuprinde [i florile, [i mugurii.

Mana c`p[unului (Phytophtora fragariae) determin` cre[terea greoaie a plantelor, provoac` apari]ia de pete g`lbui, apoi brune pe fa]a superioar` a frunzelor [i pete albicioase corespunz`toare pe fa]a inferioar` [i \n cele din urm` uscarea frunzelor. Sistemul radicular prezint` radicele complet necrozate la exterior care apoi putrezesc. Multe plante atacate se ofilesc [i se usuc`.

Putregaiul cenu[iu al fructelor (Botrytis cinerea) atac` florile [i fructele, \n planta]iile joase, unde stagneaz` aerul rece [i umed, cele cu exces \n azot [i cu lumin` pu]in`. P`r]ile atacate sunt acoperite cu un mucegai cenu[iu, care distruge ]esuturile. Fructele atacate se brunific`, apoi putrezesc, pierderile fiind foarte mari pe timp ploios.

Putregaiul umed (Rhizopus nigricans) se dezvolt` pe fructe \n timpul transportului dac` acesta se face \n vehicule insuficient r`cite sau \n timpul depozit`rii. Atacul \ncepe cu fructele lovite, pe care se formeaz` un mucegai abundent, cu unele puncte negre la exterior. M`surile preventive constau \ntr-o aerisire bun` a spa]iului de transport [i depozitare pentru a se evita crearea unei atmosfere saturate [i \nchise [i men]inerea unei temperaturi sc`zute [i dezinfec]ia spa]iului de depozitate cu sulf sau sulfat de cupru. |n programul de protec]ie fitosanitar` trebuie acordat` aten]ie mare putregaiului fructelor produs de Botrytis sp. care afecteaz` sever produc]ia de fructe. Pentru combatere se folosesc produsele: Sumilex 50 WP 0,1%, Rovral 50 WP 0,1% sau Ronilan 50 WP 0,1%. Calendarul tratamentelor este identic cu cel al planta]iilor de produc]ie.

Virozele. Virozele sunt semnalate din ce \n ce mai mult [i ele produc pagube foarte mari culturilor de c`p[un. Plantele atacate degenereaz`, sunt lipsite de vigoare fiziologic`, produc]ia scade considerabil [i via]a plantelor este mult redus`. Lupta contra virozelor se refer` numai la m`suri preventive.

Mai \ntåi distrugerea imediat` a plantelor bolnave [i folosirea ca material s`ditor numai a plantelor absolut libere de viroze. |n al doilea rånd s` se distrug` vectorii de r`spåndire a viru[ilor, \n special afidele [i nematozii. M`surile curative \ncercate nu dau rezultate corespunz`toare.

Principalii d`un`tori ai c`p[unului sunt: Gåndacul c`p[unului (Galerucella tenella) este un coleopter, insect` specific`, care \n stadiu larvar face galerii [i depune ou`le pe coletul c`p[unilor. Cånd ies larvele, acestea distrug plantele. Lupta este dificil` [i const` \n \ndep`rtarea [i arderea plantelor atacate. Este pu]in r`spåndit [i izolat.

G`rg`ri]a neagr` (Anthonomus rubi) este o insect` mic` de 2-3 mm, cu corpul acoperit cu peri fini.

Ierneaz` ca adult \n p`månt sau printre resturile vegetale, iar prim`vara femela depune ou`le \n bobocii florali. Larvele, pe m`sur` ce se dezvolt`, distrug florile \ncepånd cu pistilul [i staminele. |n urma atacului pe plante g`sim boboci florali usca]i, iar \n interior larve \n diferite stadii de dezvoltare sau chiar nimfe. Dup` transformarea \n adul]i, ace[tia se retrag \n sol, unde hiberneaz`.

Gåndacul p`ros (Epicometis hirta) este o insect` care distruge organele florale \n timpul \nfloritului, putånd compromite cultura la un atac sever.

Viermii albi (Melolantha melolontha), de[i nu sunt specifici, prin larvele lor distrug r`d`cinile [i rizomii c`p[unilor, producånd mari pagube, uneori adev`rate dezastre.

Viermii sårm` (Agriotes) atac` la fel ca [i larvele de c`r`bu[ [i se combat \n acela[i mod.

P`ianjenu1 c`p[unului (Tarsonemus fragarie). Ace[ti acarieni galbeni, uneori din gre[eal` socoti]i ca pureci, au 6-7 genera]ii pe an [i provoac` mari pagube frunzi[ului \ncepånd din luna aprilie. |n perioada lunilor calde, plantele devin g`lbejite, pipernicite parc` ar suferi de atacul unui virus. Acest d`un`tor are posibilitatea de a se \nmul]i foarte mult iar r`spåndirea se face u[or prin stoloni.

P`ianjenul ro[u (Tetranychus urticae). Se aseam`n` mult cu precedentul, adul]ii fiind de culoare 35

Cultura c`p[unului

galben`-ro[iatic`, ceva mai mari. Ei atac` fa]a inferioar` a frunzelor, care cap`t` o tent` cenu[ie, apoi frunzele se usuc`; irigarea [i ud`rile repetate limiteaz` extinderea atacului.

Nematozii c`p[unilor (Meloidogyne sp., Aphelenchoides fragariae, Ditylenchus dipsaci) sunt ni[te viermi mici, microscopici, care tr`iesc \n frunzele tinere [i muguri [i provoac` pete necrotice pe fa]a superioar` a frunzelor sau gale (umfl`turi) pe r`d`cini, plantele r`månånd mici. Plantele atacate se scot din planta]ie [i se distrug. Sunt d`un`tori de carantin`, deci se recomand` aten]ie la controlul materialului s`ditor.

P`duchii de frunze (Myzus fragaria) atac` frunzele c`p[unilor, pe care le sug, le deformeaz` [i le \nchircesc, plantele vegeteaz` slab, iar la un atac mai puternic ei atrag \ntregi colonii de furnici.

Calendarul tratamentelor fitosanitare recomandate la cultura c`p[unului este redat \n tabelul 1.4.

Tabelul 1.4.

Tratamente recomandate la cultura c`p[unului Fenofaza 1. La apari]ia primelor frunze noi, prim`vara

Agentul patogen P`tarea alb`, putrezirea coletului, defoliatoare, acarieni etc.

2. La apari]ia [i \n`l]area inflorescen]elor

Putregaiul fructelor, p`tarea alb` [i brun`, g`rg`ri]a florilor, acarieni etc.

Fungicid: Captadin 50 PU 0,2%, Dithane M 45 0,2%, Vondozeb 80 WP 0,2% + Insecticid: Thiodan 35 CE 0,2%, Sintox 25 CE 0,2%, Sinoratox R 35 0,1%

3. Cånd 3-5% din inflorescen]e sunt \n „buton alb”

Putregaiul fructelor, f`inare, p`tarea alb` [i brun`, g`rg`ri]a florilor, molii, acarieni etc.

Fungicide: Sumilex 50 WP 0,1%, Konker 0,15%, Sevinal 50 WP 0,15% + Aliette 80 PU 0,2% + Derosal WP 0,07%, Benlate 50 WP 0,05% sau Bayleton 25 WP 0,05% + Insecticid: Thiodan 35 CE 0,2%, Thionex 35 CE 0,2% sau Endonufan 0,2%.

4. La \nceputul scutur`rii petalelor

Idem tratamentul 3

Fungicide: Sumilex 50 WP 0,1%, Rovral 50 WP 0,1% sau Ronilan 50 WP 0,1% + Aliette 80 PU 0,2% + Topaz 100 CE 0,08% + Insecticid: Zolone 35 CE 0,2%, Karate 2,5 EC 0,2% sau Fastac 10 EC 0,08%

5. La intrarea \n pårg` a fructelor

Putregaiul fructelor, p`tarea alb` [i brun`, f`inare, molii, acarieni etc.

Fungicid: Sumilex 50 EP 0,1%, Rovral 50 WP 0,1% sau Ronilan 50 WP 0,1% + Insecticid: Bactospeine PM 0,1%, Dipel WP 0,1% sau Foray-Biobit 0,05% (insecticide biologice).

36

Pesticide recomandate

Fungicid: Turdacupral 50 PU 0,3% sau zeam` bordelez` 0,5% + Insecticid: Sintox 25 0,2%, Sinoratox R 35 0,1%

Cultura c`p[unului

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

1.10. CULTURA ANUAL~ A C~P{UNULUI De[i c`p[unul este o plant` peren`, se poate cultiva cu succes ca plant` anual`, datorit` rezultatelor foarte bune care se ob]in. Cultura se \nfiin]eaz` \n iunie-iulie, numai \n condi]ii de irigare, iar pån` toamna plantele reu[esc s` se fortifice, s` ramifice [i s` diferen]ieze muguri de rod. Lucr`rile preg`titoare (alegerea [i preg`tirea terenului [i a plantelor) sunt identice cu cele de la cultura multianual`. Materialul s`ditor este reprezentat de materialul recoltat \n anul anterior sau prim`vara devreme [i refrigerat (]inut \n frigider pån` la plantare). Cultura anual` se bazeaz` pe faptul c`, c`p[unul d` produc]ia cea mai mare la prima recoltare, deci \n primul an de rod, dup` care produc]ia scade [i de asemenea [i calitatea fructelor descre[te odat` cu \mb`trånirea culturii. Pe de alt` parte, la cultura anual`, plantele nu mai sunt afectate de bolile virotice, datorit` timpului scurt cåt plantele r`mån pe teren, boala nu are timp s` infecteze planta [i s` afecteze vizibil produc]ia.

Deoarece plantele se men]in numai un ciclu de produc]ie, stolonii nu au timp s` ramifice mult ceea ce permite folosirea unor densit`]i mai mari la unitatea de suprafa]`. La plantele tinere, fructele se matureaz` mai devreme cu 3-5 zile, fa]` de plantele mai b`tråne, ceea ce permite valorificarea unei p`r]i din produc]ie la pre]uri mai bune.

Cultura anual` a c`p[unului se poate face atåt pe teren modelat, cåt [i pe teren nemodelat, acoperit (mulcit) sau nu cu folie de polietilen` neagr` pentru a reduce pierderea apei [i a inhiba cre[terea buruienilor. Pentru irigarea pe brazde este bine ca terenul s` fie modelat \n brazde \n`l]ate cu l`]imea la coronament de 94 cm. Pe o brazd` se planteaz` 3-4 rånduri la distan]a de 25 cm \ntre ele, iar distan]a \ntre plante pe rånd este de 25-30 cm. Pe scar` mai mic` se folosesc brazdele cu l`]imea la coronament de 50 cm [i plantarea a dou` rånduri pe brazd` (fig. 1.6.).

Dac` irigarea se face prin aspersiune sau micro-aspersiune se poate planta \n rånduri echidistante la distan]a de 70 cm \ntre ele [i 20-25 cm pe rånd.

Pentru a ob]ine rezultate corespunz`toare, materialul s`ditor trebuie s` fie s`n`tos [i de calitate foarte bun`, iar condi]iile de cre[tere trebuie s` fie cåt mai aproape de optim.

Deoarece plantarea se efectueaz` \n var`, cånd temperaturile sunt ridicate, irigarea este indispensabil`, ajungåndu-se uneori la 6-8 ud`ri pån` toamna. Printr-o tehnologie de cultur` bine condus`, plantele reu[esc s` se prind` [i s` formeze 3-4 ramifica]ii care s` diferen]ieze muguri de rod. |n prim`vara urm`toare plant`rii, cånd solul se zvånt` [i permite accesul, se face fertilizarea cu azot pentru a sus]ine o bun` pornire [i cre[tere a plantelor, \ngr`[`mintele fiind \ncorporate printr-o lucrare cu cultivatorul.

Protec]ia fitosanitar` [i mulcirea se execut` la fel ca la cultura multianual`. Dup` recoltarea fructelor cultura se desfiin]eaz`.

Poten]ialul de produc]ie la cultura anual` este de 15-25 t/ha, iar procentul fructelor de calitate extra este de peste 75-80%.

Pån` la \nfiin]area planta]iei de c`p[un terenul poate fi cultivat cu o specie legumicol` de ciclu scurt (spanac, salat`, ceap` [i usturoi verde, ridichi de lun`, fasole p`st`i), \n vederea ob]inerii unor venituri suplimentare [i \ncadrarea c`p[unului \ntr-o rota]ie cu alte culturi, valorificånd superior terenul [i contribuind la men]inerea st`rii de fertilitate.

Acest mod de cultivare a c`p[unului are cåteva avantaje dintre care se pot aminti: – asigurarea unor produc]ii mari [i de calitate foarte bun`; – maturarea fructelor este anticipat` cu 2-5 zile fa]` de cultura multianual`; – plantele fiind tinere sunt mai rezistente la atacul bolilor [i d`un`torilor; – cultura anual` se \ncadreaz` foarte bine \n asolamentele legumicole sau cu alte specii etc.

Pe lång` aceste avantaje, cultura prezint` [i dezavantaje: – cultura nu se poate efectua decåt \n sistem de irigare; – cheltuielile de \nfiin]are sunt mai mari datorit` num`rului mare de plante la unitatea de suprafa]`; 37

Cultura c`p[unului

– folosirea stolonilor refrigera]i impune costuri energetice mai mari; – plantele nu-[i consum` \n primul an \ntreg poten]ialul de produc]ie, ele putånd fi l`sate s` fructifice [i \n anul urm`tor.

La noi \n ]ar`, acest sistem de cultur` este foarte pu]in folosit.

1.11. CULTURA PROTEJAT~ A C~P{UNULUI Pentru gr`birea matur`rii fructelor [i valorificarea ei mai timpuriu [i la pre]uri mari, \n practica curent` se folose[te [i protejarea c`p[unului cu folie de plastic. Sistemul de cultur` protejat se poate face \n dou` moduri: A – acoperirea culturii multianuale din cåmp cu ajutorul unor tunele joase, fie folosind arcade de fier-beton, fie din materiale vegetale (alun, salcie, carpen etc.), arcade care se a[az` de obicei peste cåte 2 rånduri de plante. Tehnologia de cultur` a c`p[unului, \n acest sistem, este cea descris` la cultura multianual` \n cåmp, iar prim`vara, dup` ce se efectueaz` lucr`rile preg`titoare: greblarea culturii, afånarea solului [i chiar prima fertilizare fazial` [i 1-2 tratamente fitosanitare, se instaleaz` tunele de plastic pentru a gr`bi \nflorirea [i a anticipa fructificarea. Lucr`rile de \ntre]inere se efectueaz` mai greu dup` acoperirea culturii, de aceea se preteaz` pentru astfel de sistem culturile curate de buruieni [i s`n`toase. Acoperirea cu tunele se men]ine pån` la ridicarea temperaturii (\n aer) la 13-15°C, cånd plantele vegeteaz` normal, se descoper` [i se pot efectua \n condi]ii bune lucr`rile de protec]ie fitosanitar`, \ntre]inerea solului, mulcirea etc. Prin folosirea tunelelor joase se poate anticipa maturarea fructelor cu circa 2 s`pt`måni.

B – cultura c`p[unului \n solarii normale, similare culturii legumelor, folosindu-se de obicei solarii tip tunel, dar pot fi [i solarii monobloc. Pentru cultura \n solar, c`p[unul se planteaz` pe teren modelat \n brazde \n`l]ate [i cultivarea a 2-4 rånduri pe brazd`. Pentru reducerea lucr`rilor de \ntre]inere a solului [i combaterea buruienilor se practic` cultura pe mulci de folie neagr`. Aceast` folie se \ntinde pe brazda sau bilonul executat mecanic, se fixeaz` cu p`månt pe mijlocul [an]ului dintre 2 brazde, iar pe rånd, \n locul de plantare, folia se decupeaz` sau se cresteaz` \n cruce pentru a permite plantarea. Folosirea foliei de plastic de culoare neagr` are avantajul men]inerii unui microclimat mai umed \n zona r`d`cinilor, reduce mult dezvoltarea buruienilor [i evit` contactul fructelor cu solul, nemaifiind necesar` lucrarea de mulcire cu paie. Reducerea pierderilor de c`ldur` \n prima parte a intervalului de protec]ie se poate realiza prin dubla protec]ie folosind \n interiorul solarului tunele joase (fig. 1.7.).

Indiferent de modul de protejate a culturii, trebuie acordat` aten]ie mare conducerii temperaturii [i umidit`]ii. |n primele dou` s`pt`måni dup` acoperire nu este necesar` aerisirea, dar \n continuare, plantele trebuie aerisite cånd temperatura urc` peste 18-20°C. Pe timpul \nfloririi \n solarii trebuie introduse albine pentru efectuarea poleniz`rii. Temperatura ridicat` [i umezeala din timpul \nfloritului pot afecta legarea fructelor, \n func]ie de condi]iile climatice trebuie efectuate aerisiri corespunz`toare. La solarii, aerisirea se face prin u[ile de la capetele solarului, iar la tunelele joase prin ridicarea foliei de o parte a arcadelor. |nfiin]area culturii se poate face \n oricare moment (var`, prim`var`, toamn`), ca [i la cultura multianual` \n cåmp, dar acoperirea solarului se face numai \n anii de produc]ie. De obicei, acoperirea solarului se efectueaz` la sfår[itul lunii februarie-\nceput de martie, pentru a ob]ine cel pu]in 75% din produc]ie timpurie, \naintea celei din cåmp. De obicei, fructele din spa]iile protejate se matureaz` cu 20-30 de zile mai devreme decåt cele din cåmp.

Rezultate foarte bune se ob]in dac` la acest sistem de cultur` se folose[te un sistem de irigare subteran, fie cu tuburi Tuporex (tuburi de cauciuc, poroase prin care apa iese \ncet \n zona sistemului radicular), fie picur`tori subterane. Acest sistem de udare, deoarece nu ud` frunzele [i fructele, reduce foarte mult riscul de \mboln`vire a fructelor [i chiar a frunzelor [i, ca atare, se reduc cheltuielile cu protec]ia fitosanitar`.

38

Cultura c`p[unului

Deoarece cheltuielile de produc]ie cu acest sistem sunt mai mari, se pot folosi soiuri remontante care s` asigure [i o produc]ie secundar` \n a doua parte a verii, \n extrasezon, cu posibilitatea de a o valorifica la preturi avantajoase.

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

1.12. CULTURA FOR}AT~ A C~P{UNULUI Se practic` \n spa]ii \nc`lzite (sere acoperite cu sticl` sau plastic) deoarece se anticip` maturarea fructelor cu 50-60 de zile. Pentru cultura for]at`, plantele trec prin dou` faze: – preg`tirea plantelor \n cåmp \n vederea for]`rii; – for]area propriu-zis`.

Pentru a ob]ine rezultate bune la for]are, plantele trebuie s` fie bine fortificate [i s` aib` mai multe ramifica]ii cu muguri mic[ti. Se practic` dou` metode de fortificare a plantelor \n vederea for]`rii lor \n ser`: utilizarea stolonilor fortifica]i \n cåmp [i folosirea stolonilor crescu]i \n ghivece sau cuburi nutritive. Stolonii refrigera]i se planteaz` \n cåmp la distan]a de 25/20 cm, pe substrat special preg`tit sau \n ghivece, \n luna iunie, astfel c` pån` toamna se fortific`, se ramific` [i se diferen]iaz` muguri de rod. |n cåmp se aplic` lucr`rile de \ngrijire, protec]ie fitosanitar` [i fertilizarea fazial` conform tehnologiei de cultur`. Se scot din cåmp dup` o perioad` de cel pu]in 10 zile cu temperaturi sub 5°C, pentru a se vernaliza (satisfacerea par]ial` a necesarului de frig). De la scoaterea din cåmp sau din ghivece, pån` la plantare se pot ]ine \n pungi de plastic perforate. |nainte de plantare stolonii se \mb`iaz` \ntr-o solu]ie de Benlate 0,05% pentru a-i proteja de Botrytis.

Terenul se preg`te[te dup` o prealabil` fertilizare cu 30-40 t/ha gunoi de grajd bine descompus, 150-200 kg azotat de amoniu, 300-500 kg superfosfat, 200-300 kg sulfat de potasiu [i circa 300 kg sulfat de magneziu, \ngr`[`mintele se \ncorporeaz` [i apoi solul se m`run]e[te. |nfiin]area culturii se face la sfår[it de noiembrie-\nceput de decembrie, cånd plantele sunt \n faza de repaus. Pe o traveie se planteaz` 2 benzi distan]ate la 60-70 cm, a cåte 4 rånduri fiecare. Distan]a dintre rånduri \n cadrul benzii este de 30 cm, iar \ntre plante, pe rånd, 20 cm, ceea ce asigur` densit`]i de 80-100 mii plante la hectar.

Dup` \nfiin]area culturii, stolonii se ]in circa o lun` de zile la 1-5°C pentru satisfacerea necesarului \n frig, dup` care temperatura se cre[te treptat cu cåte un grad pe zi pån` la 15-18°C, temperatur` care se men]ine pån` la \nflorit. Pentru \nflorire, temperatura trebuie s` fie de 18-20°C, iar pentru maturarea fructelor 22-24°C ziua [i 14-16°C noaptea. Amplitudinea de temperatur` \ntre zi [i noapte are rol foarte important pentru \nflorit, fecundare [i cre[terea fructelor. Umiditatea solului se men]ine la 70-75% din capacitatea de cåmp, iar umiditatea atmosferic` la 65-70%. Datorit` transpira]iei din timpul nop]ii, umiditatea se apropie de 100% diminea]a, din care cauz` serele trebuie aerisite.

Pentru cultura \n ser` cald`, lumina joac` un rol foarte important. |n prima parte a culturii, cånd zilele sunt scurte [i cerul este mult acoperit, se formeaz` frunze mici [i scurt pe]iolate (frunze de iarn`), polenul are germinabilitate slab`, deci [i polenizarea este deficitar`. Pentru a preveni astfel de fenomene se cere suplimentarea ilumin`rii cu l`mpi, pentru a realiza \n ser` \n perioada \nfloritului 13-25 mii luc[i. |n vederea asigur`rii unei bune poleniz`ri, \n ser` se introduc stupi cu albine. |n func]ie de momentul \n care se dore[te ob]inerea fructelor se poate decala \nfiin]area culturii, [tiind c` de la \nceputul cre[terii rozetei de frunze pån` la \nceputul matur`rii fructelor sunt necesare circa 80 de zile. Pentru ciclul care \ncepe \n decembrie, primele fructe se matureaz` la sfår[it de februarie [i \nceput de martie. Perioada de recoltare se \ntinde pe circa 5-6 s`pt`måni, dar \n primele 3-4 se recolteaz` 70% din produc]ie.

Produc]ia care se ob]ine este dependent` de soi [i este de 0,8-1 kg/m2 la soiurile timpurii (Regina, Aliso, Sunrise) [i de 2-4 kg/m2 la soiurile tårzii (Gorella, Senga Sengana, Red Gauntlet).

Pe scar` mai restråns`, \n sere se practic` [i sistemul de cultur` pe vertical`, cånd se valorific` mult mai intens terenul din ser` [i num`rul de plante la unitatea de suprafa]` cre[te mult. Pentru sis39

Cultura c`p[unului

temul de cultur` vertical se folosesc tuburi de PVC, cu diametrul de 150-200 mm, pe care \n spiral` se fac ni[te decup`ri tip „cuib de råndunic`”. Amplasarea tuburilor se face de obicei cåte 2 sau 4 \n form` de triunghi sau piramid`.

Tuburile de PVC se umplu cu amestec de p`månt, iar \n aceste cuiburi se planteaz` stolonii de c`p[uni preg`ti]i ca la cultura pe sol. Prin num`rul mai mare de stoloni se asigur` [i o produc]ie mai mare, f`r` a mai necesita lucrarea de mulcire. Irigarea [i fertilizarea se efectueaz` simultan cu ajutorul unor tuburi sub]iri (capilare) care fac leg`tura \ntre aripile de udare [i tuburile de PVC. Fiind o cultur` suspendat` (plantele nu vin \n contact cu solul), protec]ia fitosanitar` este mai u[oar` [i mai ieftin`. Maturarea fructelor, recoltarea [i valorificarea sunt similare culturii for]ate pe sol.

1.13. RECOLTAREA {I VALORIFICAREA C~P{UNILOR (AMBALAREA {I TRANSPORTUL C~P{UNILOR) Deoarece maturitatea fructelor unui soi este e[alonat`, [i recoltarea lor se va face treptat, \n 5-6 etape, pe m`sur` ce ele se matureaz`.

Recoltarea \n reprize se face la interval de l-4 zile una de alta, \n func]ie de mersul timpului, specificul matur`rii soiului, rezisten]a acestora la manipul`ri.

La soiurile cu perioada de maturare lung` [i \n cazul cånd timpul este r`coros, umed [i \nnorat, recoltatul se face la 2-4 zile, repriz` de repriz`, iar la soiurile la care maturitatea fructelor se succede la o perioad` scurt` de timp [i \n cazul cånd vremea este c`lduroas`, recoltarea se face la 1-2 zile, repriz` de repriz`.

La opera]iile de recoltare, ambalare [i transportul c`p[unilor trebuie re]inut faptul c` ele sunt fructe foarte perisabile, deci trebuie manipulate cu deosebit` aten]ie. Prima grij` \n acest sens trebuie acordat` la stabilirea momentului de recoltare, care se stabile[te \n func]ie de destina]ia ce se d` fructelor.

Fructele destinate consumului \n stare proasp`t` se recolteaz` cu o por]iune de codi]` de circa 1 cm lungime [i cu caliciu, deoarece le confer` o protec]ie mai bun` [i o prospe]ime mai mare o perioad` ceva mai lung` de timp [i \n ambalaje nu se taseaz` foarte tare, permi]ånd circula]ia aerului, iar fructele destinate industrializ`rii se recolteaz` f`r` caliciu. |n acest scop se prinde codi]a fiec`rui fruct \ntre degetul mare [i urm`toarele dou`, [i se sec]ioneaz` cu unghia, fructul r`månånd \n podul palmei abia atins, [i nu stråns.

Pentru soiurile la care pedunculul este rezistent, recoltarea se face cu ambele måini, cu una se prinde inflorescen]a iar cu cealalt` se rupe pedunculul [i se deta[eaz` fructul. Nu este admis ca recoltarea s` se fac` prinzånd fructul \ntre degete [i tr`gånd de el pentru a-l desprinde decåt pentru cele destinate industrializ`rii. Fructele care din \ntåmplare s-au desprins de sepale trebuie separate [i date imediat la consum sau prelucrate.

Recoltarea \n gr`dinile familiale se face cånd fructele au \ntrunit maximum de calit`]i organoleptice (gustative), cånd ele au ajuns la maturitate, sunt frumos [i complet colorate, sunt moi [i au aroma puternic`.

Pentru consumul pe pia]a local`, din apropierea planta]iei, fructele se culeg aproape de maturitatea deplin`, avånd \n vedere [i natura c`ilor de acces, mijlocul de transport [i rapiditatea vånz`rii.

Fructele destinate pentru prelucrare industrial`, la prepararea dulce]urilor [i gemului se recolteaz` cånd fructele sunt colorate caracteristic pe 70-75% din suprafa]`, iar cele destinate prepar`rii sucurilor, siropului etc., cånd sunt la maturitate deplin`, au maximul de substan]` uscat`, culoarea este tipic` soiului [i uniform` pe toat` suprafa]a.

Fructele care urmeaz` s` fie transportate la distan]e mari, destinate exportului, se culeg imediat dup` stadiul de pårg`, ele fiind mai pu]in mature decåt \n cazurile precedente, momentul recolt`rii fiind cånd baza fructului \ncepe s` se \nro[easc`, mijlocul este roz-g`lbui, iar vårful fructului \nc` verzui, avånd \nc` pulpa destul de tare pentru a rezista la transport. S-a constatat c` dup` recoltare fructele continu` s` se coloreze, astfel c` pån` la valorificare aspectul lor se \mbun`t`]e[te.

40

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

Cultura c`p[unului

|n cursul unei zile, recoltarea se recomand` s` se efectueze numai pe timp r`coros, diminea]a dup` ce s-a ridicat roua [i c`tre sear`. |n nici un caz fructele nu se vor recolta pe c`ldur` mare, deoarece se \nmoaie foarte repede, iar rezisten]a la transport [i p`strare este foarte mult redus`. |n zilele \nnorate, recoltarea se poate face pe tot parcursul zilei. Organizarea recoltatului, preg`tirea [i asigurarea for]ei de munc` se fac \n func]ie de produc]ia estimat` a se ob]ine. Necesarul de for]` de munc` se stabile[te ]inånd seama de faptul c` un muncitor recolteaz` pe zi circa 80-100 de kg \n plin sezon. Avånd \n vedere perisabilitatea fructului, concomitent cu opera]ia de recoltare la fiecare repriz` se face [i sortarea fructelor. Exist` dou` procedee: fie c` mai \ntåi se face recoltarea fructelor de calitate superioar` de o echip`, urmat` de o a doua care recolteaz` fructele de calitatea a II-a sau destinate industriei, fie c` un muncitor are dou` l`di]e: una \n care recolteaz` mai \ntåi fructele cele mai mari [i alta \n care pune fructele de calitatea a II-a recoltate la urm`.

Transvazarea fructelor dintr-un co[ \n altul sau dintr-o l`di]` \n alta este absolut interzis`, deoarece fructele se zdrelesc, apar scurgeri de suc [i se depreciaz`.

Pentru fructele destinate consumului \n stare proasp`t` se folosesc co[ule]e sau l`di]e avånd o capacitate de 0,5-2 kg, din plastic, carton sau lemn (inclusiv \mpletituri), iar pentru scopuri industriale l`di]e de 8-10 kg.

L`di]ele [i co[urile de recoltat [i transport trebuie s` aib` spa]ii fine, dar dese pentru aerisire, s` fie curate [i f`r` mirosuri str`ine.

Imediat ce l`di]ele au fost umplute, ele se duc la locuri umbrite [i bine aerisite, organizate ad-hoc, sau la depozite simple, dar r`coroase [i de aici pe pia]` sau la depozite frigorifice, vagoane frigorifice, avioane pentru transportul la distan]e mari etc. |n stare proasp`t`, la temperatura obi[nuit` a depozitelor simple c`p[unile se pot p`stra 2-3 zile, \n timp ce \n depozitele frigorifice ele dureaz` \n medie 6-8 zile.

Ambalarea fructelor \n scafe de plastic cu capacitate de 0,25, 0,5, 0,75 sau 1 kg [i acoperirea lor cu folie semipermeabil` pentru aer asigur` o p`strare mai \ndelungat` [i o valorificare superioar`.

La nivel familial se pot prepara: Sirop de c`p[uni. 4 kg de c`p[uni mature (coapte), sp`late [i cur`]ate de caliciu se zdrobesc \ntr-un vas sm`l]uit sau de plastic [i se pun la fiert 20 de minute cu 750 ml de ap`. Dup` r`cire [i limpezirea siropului se strecoar` prin tifon [i se fierbe din nou cu 3 kg de zah`r timp de 30 de minute, se \nl`tur` spuma [i se adaug` sare de l`måie [i eventual vanilie dup` gust. Se \mbuteliaz` [i se sterilizeaz`.

Dulcea]` de c`p[uni. Se prepar` din fructe mature, dar tari [i bine sp`late, care se adaug` \n siropul legat format din zah`r [i 30% ap`. Cantitatea de fructe este egal` cu cea a zah`rului, iar fierberea fructelor \n sirop este de circa 40 minute. Dup` gust se poate ad`uga vanilie sau zeam` de l`måie.

Compot de c`p[uni. Se pune la fiert zah`rul (180 g) cu apa (250 ml) [i un plic de zah`r vanilat, iar cånd d` \n clocot se adaug` fructele tari [i bine sp`late [i se ia de pe foc f`r` s` fiarb`. Dup` gust se poate ad`uga pu]in coniac (50 ml) [i suc de l`måie. |nghe]at` de c`p[uni. Se prepar` folosind 1 litru de lapte, 500 g c`p[uni bine maturate (coapte), 1 albu[, 500 g zah`r, 1-2 linguri zeam` de l`måie [i esen]` de migdale. Se amestec` fructele trecute prin sit` cu laptele, zah`rul [i albu[ul b`tut spum` tare, se adaug` zeama de l`måie [i esen]a de migdale [i totul bine amestecat se toarn` \n cupe sau ma[ina de \nghe]at`.

41

Cultura c`p[unului

Figura 1.1.

Plant` de c`p[un sec]ionat` longitudinal

Figura 1.2.

Stoloni forma]i pe planta-mam`

42

Cultura c`p[unului

Figura 1.4.

Plantarea c`p[unului cu plantatorul

Figura 1.3.

Adåncimea de plantare la c`p[un Figura 1.5.

Schema ma[inii de plantat stoloni: 1 – br`zdar 2 – roat` de tastare 3 – disc de plantare 4 – scaun 5 – pl`cu]` elastic` 6 – cam` de ghidare 7 – robinet de udare 8 – bare de nivelare 9 – l`di]` cu r`sad 10 – conduct` de ap`

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

Figura 1.6.

Schema de plantare a c`p[unului pe brazde cu l`]imea de 50 cm

Figura 1.7.

Schema de plantare [i de protejare a c`p[unului la cultura protejat`

43

Capitolul 2.

Cultura zmeurului 2.1. IMPORTAN}A CULTURII ZMEURULUI Zmeurul este o specie important` [i tot mai c`utat` de produc`torii agricoli, deoarece asigur` produc]ii timpurii [i de calitate, care se valorific` bine pe pie]ele marilor ora[e. De[i zmeurul cre[te [i fructific` bine \n flora spontan`, cel cultivat \[i matureaz` mai devreme fructele [i are calitate mai bun`.

Frunzele [i tulpinile de zmeur se folosesc \n scopuri medicinale pentru ceaiuri pentru combaterea diareei, dezinteriei, anghinei [i amigdalitei. |n afar` de consumul \n stare proasp`t`, zmeura se folose[te mult pentru industrializare, la prepararea: sucului, siropului, dulce]ei, gemului, marmeladei, rachiului, lichiorului etc. Sucul [i siropul de zmeur` [i mure sunt b`uturi r`coritoare foarte apreciate [i solicitate \n timpul c`ldurilor mari din var`. Compozi]ia fructelor de zmeur este complex`, avånd: 12,6-17,7% substan]` uscat` total`, 4,55-10,6% zah`r, 1,1-3,03% acizi organici (citric, malic, salicilic), 0,45-2,8% pectin`, 3,3% celuloz`, vitamina C etc. (tabelul 2.1.).

Tabelul 2.1.

Compozi]ia biochimic` a fructelor de zmeur (Souci [i colab., 1981) Specifica]ie Valoarea energetic` la 100 g Con]inutul \n constituien]i digestibili la 100 g Valoarea energetic` a constituen]ilor digestibili la 100 g Constituentul Ap` Proteine Gr`simi Hidra]i de carbon Fibre proaspete Minerale Sodiu Potasiu Magneziu Calciu 44

UM

Proteine

Gr`simi

kJ kcal

21,48 5,14

11,67 2,79

Hidra]i de carbon 135,06 32,28

g

1,10

0,27

7,26

kJ kcal

18,26 4,36

10,51 2,51

121 29,05

UM g g g g g g mg mg mg mg

Con]inut 84,5 1,30 0,30 8,07 5,33 0,51 – 170,00 30,00 40,00

Limita de varia]ie 84,00-86,00 1,20-1,40 0,20-0,40 6,00-9,10 4,70-5,65 0,37 0,50-2,00 130,00-200,00 – –

Total 168,22 40,21

150,32 35,93

Media 84,50 1,30 0,30 8,07 5,33 0,58 – 170,00 30,00 40,00

Cultura zmeurului

Mangan Fier Cupru Fosfor Bor Vitamina A Caroten Vitamina B1 Vitamina B2 Ac. nicotinic Ac. pantothenic Vitamina B6 Vitamina E Vitamina C Aciditate total`* Ac. malic Ac. citric Ac. oxalic Ac. chlorogenic Ac. quinic Ac. ferulic Ac. cafeic Ac. cumaric Ac. galic Ac. hidrxibenzoic Glucoz` Fructoz` Zaharoz` Xiloz` Pectin` Sorbitol Xilitol Lignin`

mg mg mg mg mg – mg mg mg mg mg mg mg mg g g g mg mg mg mg mg mg mg mg g g g mg g mg mg g

1,00 0,14 44,00 0,10 0 0,08 0,02 0,05 0,30 0,30 0,08 1,40 25,00 1,79 1,72 16,40 3,10 1,00 0,80 1,40 2,50 1,70 1,80 2,04 0,22 12,80 0,40 8,50 2,60

0,90-1,00 – 0,67-0,50 0,07-0,13 – – 0,01-0,03 0,04-0,06 0,20-0,50 – 0,06-0,09 – 16,00-30,00 1,47-3,45 0,00-0,80 1,06-2,48 – – 13,00-17,00 0,30-1,70 0,60-1,00 0,70-2,00 1,90-3,80 1,50-2,50 – – – – – – –

1,00 0,14 0,44 0,10 0 0,08 0,02 0,05 0,30 0,30 0,08 1,40 25,00 1,79 – 1,72 16,40 3,10 1,00 0,80 1,40 2,50 1,70 1,80 2,04 0,22 12,80 0,40 8,50 2,60

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

* – calculat` \n acid citric Importan]a acestei culturi spore[te [i datorit` faptului c` zmeurul poate fi cultivat \n condi]ii variate de la cåmpie pån` la altitudini foarte mari, unde majoritatea celorlalte specii pomicole nu mai pot da rezultate, precum [i pentru faptul c` el poate valorifica terenuri cu totul neprielnice altor culturi.

Zmeurul prezint` marele avantaj c` intr` foarte timpuriu pe rod (din anul doi de la plantare) [i d` produc]ii mari, ceea ce are ca rezultat recuperarea rapid` a cheltuielilor de \nfiin]are.

Cultura comercial` a zmeurului este foarte rentabil`. Fiind plante de talie mic`, necesitånd un spa]iu redus pentru dezvoltarea lor, sunt dintre semiarbu[tii cei mai indica]i pentru cultur` \n gr`dinile de lång` cas`.

Aceast` specie, avånd o mare capacitate de \nmul]ire prin drajoni, fixeaz` bine solul [i se utilizeaz` pentru \mpiedicarea eroziunii solurilor \n perdelele [i benzile antierozionale.

De asemenea, este de remarcat avantajul c` zmeurul prin \nflorirea tårzie nu este afectat de gerurile tårzii din prim`var`, fiind \n acela[i timp [i o foarte bun` specie melifer`. De[i \n unii ani gerurile mari din timpul iernii pot degera vårfurile tulpinilor, produc]ia nu este afectat` \n mod sensibil.

45

Cultura zmeurului

Calitatea deosebit` a zmeurei, ca rezultat al condi]iilor naturale specifice ]`rii noastre, are drept rezultat solicit`ri crescånde pe pia]a interna]ional`. Cum \n prezent produc]ia cea mai mare de fructe se ob]ine din flora spontan`, se impune ca o necesitate de prim ordin extinderea suprafe]elor de zmeur \n planta]iile comerciale exploatate pe baze moderne.

2.2. ORIGINEA {I ARIA DE R~SPÅNDIRE Zmeurul este originar din Asia, Europa [i America de Nord, unde cre[te spontan sau cultivat \ncepånd din zona dealurilor [i pån` \n cea alpin`. Zmeurul a \nceput s` fie cultivat \nc` din secolul al XIV-lea. |n Evul mediu era cultivat prin gr`dini [i mai ales \n jurul m`n`stirilor, ca plant` medicinal`. Utilizarea lui \n alimenta]ia omului este men]ionat` deabia \n secolul al XVI-lea.

Crearea [i introducerea \n cultur` a soiurilor de zmeur a avut loc pe la mijlocul secolului al XIXlea, intensificåndu-se la \nceputul secolului XX \n Anglia, S.U.A., Fran]a [i Germania. |ntre cele dou` r`zboaie mondiale, cultura zmeurului se dezvolt` treptat [i apar noi soiuri valoroase care completeaz` sortimentul mondial. |n stare spontan`, zmeurul este r`spåndit \n zonele temperate ale globului, situate \n subzonele de altitudine mijlocie, din p`durile montane [i submontane. Zmeurul este o specie fructifer` cunoscut` \nc` din antichitate. Plinius i-a dat zmeurului denumirea de Rubus idaeus, ca origine fixåndu-i muntele Ida din Creta.

Produc]ia mondial` de zmeur` este \n jur de 300 mii tone, din care circa 50% se ob]ine \n Europa, 40% \n C.S.I. [i circa 10% \n S.U.A. [i Oceania. Dintre ]`rile mari cultivatoare se pot aminti: Rusia (90.000 tone), ex Jugoslavia (40.000 tone), Polonia (40.000 tone), Germania (20.000 tone), Anglia (11.000 tone) etc. |n Romånia se cultiv` circa 100 ha cu zmeur de pe care se ob]ine o produc]ie de circa 1.000 tone.

Produc]ii mai mari se ob]in \n jude]ele: Suceava, Arge[, Prahova, Mure[, S`laj, Cluj. |n ]ara noastr`, dup` cercet`rile efectuate de P. Enculescu, Al. Borza, I. Prodan, E. Ny`r`dy, R. C`linescu [.a., r`spåndirea \n stare spontan` a zmeurului este semnalat` \n toat` regiunea muntoas` \ncepånd cu zona alpin` [i terminånd cu etajul stejarului de la baza muntelui.

2.3. SPECII IMPORTANTE |N FORMAREA SOIURILOR {I PRINCIPALELE SOIURI DIN SORTIMENT Din multitudinea de specii cunoscute ale genului Rubus, 2-3 au importan]` mare \n formarea soiurilor cultivate.

Rubus idaeus L. – zmeurul comun – cre[te spontan \n Europa, vestul Asiei [i America de Nord, iar la noi \n ]ar` ocup` lumini[urile din etajul fagului [i molidului, urcånd pån` \n zona alpin`. Are dou` subspecii: – R. idaeus ssp. vulgatus Arrt. – zmeurul european, cu fructe ro[ii, galbene sau albe, din care provin soiurile: Englezesc, Superlativ, De Prusia etc.

– R. idaeus ssp. strigosus Michx. – zmeurul pufos american, cu fructe ro[ii, roze sau galbene, care a participat prin hibridare la formarea soiurilor: Malboro, Victoria, Ananas, Goliath etc.

Rubus occidentalis L. – zmeurul negru american – formeaz` o tuf` r`sfirat`, asem`n`toare cu a murului, tulpinile sunt arcuite, are un sistem radicular puternic, iar cånd vårfurile tulpinilor ajung \n contact cu solul \nr`d`cineaz`. Specia nu drajoneaz` [i formeaz` fructe de culoare neagr`. A contribuit prin hibridare cu R.i. ssp. strigosus la formarea unor soiuri care se cultiv` \n America (Kansas, Cumberland).

Rubus neglectus Peck. – este un hibrid natural \ntre zmeurul european [i cel negru american, cu portul intermediar formelor parentale, cu fructe de culoare roz-purpurie.

46

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

Cultura zmeurului

Principalele soiuri de zmeur De-a lungul timpului, sortimentul de soiuri a suferit o continu` dinamic`, fiind mereu create soiuri noi cu \nsu[iri de calitate superioar` [i capacitate mare de adaptare la condi]ii diferite de clim` [i sol [i au fost \nl`turare de la \nmul]ire sau chiar pierdute soiurile mai vechi, dep`[ite din punct de vedere moral.

Principalele soiuri de zmeur care se cultiv` \n Romånia sunt: June – soi viguros, cu tufa erect`, destul de productiv [i rezistent la boli, cu fructul mijlociu sau mare, de calitate superioar`, recomandat pentru regiunile \nalte de cultur`.

Cayuga – soi timpuriu, viguros, drajoneaz` puternic, rezistent la ger [i tolerant la boli, are fructul mijlociu, sferic sau ovo-sferic, ro[u-c`r`miziu, bun pentru mas` [i industrializare.

Rubin – soi timpuriu, viguros, cu drajonare moderat`, rezistent la ger [i boli, cu fructe mari, uniforme, conic-alungite, de culoare ro[ie-\nchis [i gust pl`cut.

Newburgh – soi cu tuf` \nalt`, erect`, deas`, cu putere mare de drajonare, rezistent la ger, tolerant la condi]iile de clim` [i sol, are fructul mijlociu sau mare, cu maturare \n a doua jum`tate a lunii iunie, recomandat pentru zona \nalt` de cultur`.

Taylor – soi cu tuf` de vigoare mijlocie-mare, potrivit de deas`, cu tulpini erecte [i capacitate mic` de produc]ie, este preten]ios la condi]iile de clim` [i sol, are fructul mijlociu [i se matureaz` la mijlocul lunii iunie.

Englezesc – este un soi semitimpuriu, de vigoare mijlocie, are o mare capacitate de drajonare, formeaz` fructe mari, conic-alungite, ro[ii-zmeurii, cu pubescen]` la vårf, cu drupeole mici, uniforme, stråns unite \ntre ele [i de receptacul de calitate foarte bun`. Se matureaz` la \nceputul lunii iulie.

De Prusia – este un soi de vigoare mare, cu capacitatea medie de drajonare, formeaz` fructe mari sau foarte mari, conice sau sferice de culoare ro[ie-deschis`. Se matureaz` la \nceputul lunii iulie.

Malling Promise – soi timpuriu, cu drajonare puternic`, productiv, cu fructe mari, conic-alungite, ro[ii, rezistente la transport, bune pentru mas` [i industrializare.

Malling Exploit – are vigoare mijlocie, drajoneaz` pu]in, este productiv, are fructe mari, tronconice, ro[ii, foarte apreciate pentru mas` [i industrializare.

The Latham – soi viguros, cu mare capacitate de drajonare, formeaz` fructe mari de culoare ro[iecarmin, formate din drupeole mari, slab unite \ntre ele, de calitate foarte bun`. Se matureaz` la sfår[it de iunie-\nceput de iulie, avånd o e[alonare de peste o lun` de zile.

De Septembrie – soi remontant, de vigoare mijlocie, este rezistent la ger, are fructe mari, conicalungite, ro[ii-\nchis, bune pentru mas`.

Lloyd George – soi viguros, cu o capacitate medie de drajonare, are fructe mijlocii sau mari, conice sau conic-alungite, de culoare ro[ie-\nchis cu pruin` \nchis`. Prima recolt` se ob]ine la sfår[it de iunie, iar recolta secundar` nu se matureaz` \n to]i anii.

Romy – soi remontant de vigoare mijlocie, cu o mare capacitate de drajonare, rezistent la secet` [i sensibil la drenajul solului, are o bun` capacitate de fructificare, fructul mijlociu [i de calitate.

Gr`dina – soi cu tuf` de vigoare mijlocie-mare, rezistent la boli [i ger, are o bun` capacitate de produc]ie, fructe mari care se matureaz` \n prima parte a lunii iulie.

Citria – soi de vigoare mijlocie, foarte productiv, cu maturare \n a doua jum`tate a lunii iunie [i \nceputul lunii iulie.

Ruvi – soi de vigoare mijlocie, foarte productiv, se matureaz` \n aceea[i perioad` cu soiul Citria, fiind recomandat pentru zona colinar` a Munteniei.

Sopska Alena – soi de vigoare mijlocie, productiv, recomandat pentru zona subcarpa]ilor Meridionali.

47

Cultura zmeurului

2.4. PARTICULARIT~}I DE CRE{TERE {I FRUCTIFICARE Zmeurul este un semiarbust (subarbust), la care sistemul radicular este relativ superficial [i bogat ramificat, format dintr-un rizom, din care pornesc r`d`cini fibroase, purt`toare de muguri adventivi. |n general, r`d`cinile formeaz` pe toat` lungimea lor muguri, cu prec`dere pe por]iunile mai \ngro[ate, din care rezult` numero[i l`stari-drajoni (fig. 2.1.) care \nr`d`cineaz`, se pot desprinde de planta-mam` [i constituie materialul de plantat.

Mugurii de pe r`d`cini apar la \nceput (prin luna iunie-iulie) sub forma unor mici proeminen]e albicioase care cresc rapid, se alungesc [i se acoper` cu ni[te solzi – frunzuli]e modificate. Din ei cresc [i se formeaz` drajonii, l`starii scur]i, care dup` locul pe care-l ocup`, unii se dezvolt` [i formeaz` tulpinile tufei, iar al]ii se opresc din cre[tere, se usuc` [i mor.

Drajonii, la apari]ia lor, se hr`nesc pe socoteala plantei-mam`, dar \n scurt timp ei \[i formeaz` r`d`cini proprii (\nc` \nainte de a ap`rea la suprafa]a solului) [i dup` ce-[i dezvolt` frunzele normale ei devin independen]i (fig. 2.2.).

Capacitatea de a forma l`stari o are [i partea bazal` a tulpinii la unele soiuri provenite din zmeurul negru american, din mugurii c`reia iau na[tere noi l`stari, noi tulpini (fig. 2.3.).

Soiurile de zmeur au capacitate diferit` de a forma drajoni, ea fiind \n func]ie mai ales de specia din care ele au provenit. Astfel, soiurile provenite din zmeurul negru american (Rubus occidentalis L.) dau foarte pu]ini drajoni sau chiar deloc (soiul Kansas, Usanka), pe cånd soiurile provenite din celelalte specii emit un num`r mare de drajoni (soiurile de zmeur Cayuga, Latham, Marlboro etc. ).

Soiurile de zmeur tåråtoare, care nu emit drajoni \[i \nr`d`cineaz` vårfurile tulpinilor dac` acestea ajung \n contact cu solul bine lucrat, acest mod de \nr`d`cinare fiind cunoscut cu numele de marcotaj \n cap de pisic`.

Partea aerian` este format`, \n general, din tulpini neramificate, cu lungimea de 1,5-2 m [i privit` individual la nivel de tulpin`, are un ciclu biologic de doi ani, fazele de cre[tere [i fructificare succedåndu-se cu repeziciune. |n primul an se formeaz` tulpinile, se diferen]iaz` lateral muguri mic[ti, iar \n al doilea an fructific` [i apoi se usuc`. Pornirea \n vegeta]ie nu este simultan` la toate soiurile, existånd diferen]e \n func]ie de genotip.

Cele mai timpurii soiuri care pornesc \n vegeta]ie sunt: De iunie, Cayuga, Englezesc, Newburgh, Wiking, Golden Queen, iar cele mai tårzii soiuri de zmeur care pornesc \n vegeta]ie sunt: De Prusia, Deutschland, Lloyd George, Romy.

Drajonii de zmeur cresc la \nceput \ncet, apoi din ce \n ce mai repede, odat` cu cre[terea temperaturii, atingånd maximum \n luna iunie. |ncetinirea cre[terii se face treptat, ea coincide cu \nfloritul [i cre[terea fructelor pe tulpinile de 2 ani, iar la sfår[itul lunii septembrie cre[terea se termin`. La \nceputul cre[terii unui l`star, are loc atåt cre[terea apical` (prin vårf), cåt [i cea intercalar` (prin alungirea internodurilor). La formarea celui de al 6-7-lea internod, cre[terea intercalar` a p`r]ilor inferioare \nceteaz`, iar spre toamn` are loc numai cre[terea apical`.

Cre[terea \n grosime a l`starilor (tulpinilor de un an) se face \n tot cursul perioadei de vegeta]ie pe toate internodurile, cu excep]ia cåtorva inferioare. Partea inferioar` a tulpinilor anuale \[i termin` \ngro[area la \nceputul lunii august, \ncetarea complet` a \ngro[`rii f`cåndu-se simultan cu terminarea cre[terii \n lungime a internodurilor.

La terminarea cre[terii, l`starul se lignific` [i lemnul se matureaz`. Maturarea se face de jos \n sus [i adesea vårful l`starului, al tulpinilor anuale, nu se matureaz` datorit` \n special vegeta]iei tårzii de toamn`, ceea ce-l face s` degere \n timpul iernii. Timpul termin`rii cre[terii [i matur`rii l`starilor este influen]at de starea vremii [i condi]iile de hr`nire. Verile prea ploioase, mai ales \n partea a II-a a lor, lungesc cre[terea, [i maturarea l`starilor este mai slab`. Tulpinile unei tufe de zmeur au aproximativ aceea[i grosime. O tuf` de zmeur este alc`tuit` dintr-un num`r variabil de tulpini de un [i de doi ani. |n anul \ntåi, o tulpin` cre[te [i \[i formeaz` muguri de rod. |n anul al doilea de via]`, 48

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

Cultura zmeurului

tulpina se ramific`, \nflore[te, rode[te [i, imediat dup` fructificare, ea se usuc` [i moare. Concomitent cu ramificarea [i rodirea tulpinilor de doi ani, de la baza tufei [i din mugurii de pe r`d`cini se formeaz` noi tulpini de \nlocuire, procesul repetåndu-se cel pu]in 10-12 ani f`r` semne de \mb`trånire.

Culoarea tulpinilor se schimb` odat` cu vårsta; \n tinere]e tulpinile de zmeur au de obicei o culoare verzuie-brun`, iar la maturitate brun`-cenu[ie sau purpurie, \n func]ie de soi.

Tulpinile la zmeur, \n sec]iune transversal`, sunt \n general cilindrice [i au o m`duv` destul de mare; ]esuturile lemnoase, nefiind prea puternice, nu pot asigura autosus]inerea tulpinii \n anul doi sub greutatea fructelor, cultura necesitånd sistem de sus]inere.

Pe suprafa]a tulpinilor de zmeur se g`sesc, \n majoritatea cazurilor, ghimpi aciculari (mici ]epi) numi]i sarmen]i, printre care se afl` adesea numero[i peri setacei (peri gro[i, rari [i rigizi), cu glande stipelate sau glabre.

Tulpinile ce alc`tuiesc tufa pot fi erecte (De iunie, Cayuga, Romy) sau la unele soiuri vårfurile tulpinilor sunt arcuite (De Septembrie, Lloyd George), dånd tufei aspectul de r`sfirat. Unele soiuri au tufa deas` (Cayuga, Latham, De Septembrie), altele rar` (Lloyd George); unele au tufa \nalt` (De iunie, Golden Queen, Santa rosa), altele scund` (Romy, Indian).

Frunzele sunt caduce, imparipenat – compuse, cu 3-5 mai rar 7 foliole (foliola terminal` [i cele inferioare sunt cele mai mari), pe]iolate, stipelate (cu 2 mici frunzuli]e la locul de prindere de ramur`), glabre sau p`roase, verzi pe partea superioar` [i alb-argintii, tomentoase (acoperite de un puf fin), pe cea inferioar`. Uneori foliolele sunt \ncre]ite (Premo, Rathbun), putånd fi mari (Englezesc, Indian, Marlboro) sau mici (Cayuga, Latham) etc. Pe o tulpin` de un an de zmeur se formeaz` \n medie 40-43 de frunze. Cele mai mari frunze se afl` la mijlocul tulpinii de un an. Cre[terea unei frunze are loc \n 30-32 de zile.

La baza frunzelor se formeaz` de obicei doi muguri, mai rar 3, seriali (a[eza]i unul dup` altul, \n serie), de form` turtit`, unul bine dezvoltat [i cei secundari (unu sau doi) mai mici [i mai pu]in dezvolta]i. Din ace[ti muguri, \n anul urm`tor form`rii, se dezvolt` 1-2, dånd l`stari fructiferi, iar cel slab d` numai o rozet` de frunze. Mugurii situa]i de-a lungul tulpinilor dau ramifica]ii diferite, corespunz`toare pozi]iei pe tulpin` [i fazei de cre[tere \n care s-au format. Astfel, mugurii forma]i \n faza cre[terii intensive a l`starului, situa]i c`tre baz`, sunt vegetativi [i dau na[tere la l`stari nefructiferi cu tendin]` puternic` de cre[tere; mugurii forma]i \n faza cre[terii \ncetinite, situa]i la mijlocul tulpinii [i la vårf, sunt muguri mic[ti [i vor forma l`stari din ce \n ce mai slabi, dar cu inflorescen]e.

La \nceput, acestea apar numai \n vårful l`starului, apoi pe toat` lungimea lor, ultimii l`stari fiind exclusiv \mbr`ca]i numai cu flori. Deoarece l`starii dinspre vårful tulpinilor asigur` cea mai mare parte din produc]ie, prin modul de conducere a plantelor trebuie asigurate condi]ii cåt mai bune de formare a acestor l`stari.

Din mugurii situa]i la baz` se dezvolt` l`starii cei mai viguro[i, dar f`r` rod, pe cånd din cei din vårf, l`starii cei mai scur]i, sunt cei mai productivi. |n mod obi[nuit mugurii nu cresc \n anul cånd se formeaz`, ci \n anul urm`tor [i, ca urmare, tulpinile de un an nu au ramifica]ii. Exist` totu[i unele soiuri de zmeur care au o dezvoltare foarte rapid` [i care \[i formeaz` muguri precoci (Victoria, De Septembrie, Englezesc), la care mugurii mic[ti de pe vårful tulpinilor anuale pornesc \n cre[tere \n anul form`rii, dånd na[tere unor raceme florale care leag` fructe \n a doua parte a verii [i la \nceputul toamnei. Este vorba de soiurile remontante care sunt capabile s` asigure o produc]ie secundar` de fructe, \n septembrie, pe vårful l`starilor \n cre[tere. |n anul urm`tor, din mugurii situa]i sub por]iunea terminal`, care a rodit [i s-a uscat, se formeaz` ramifica]ii fructifere, aceast` tulpin` rodind a doua oar`. Aceste soiuri de zmeur sunt numite soiuri bifere (dau 2 produc]ii pe un sezon de vegeta]ie).

Inflorescen]a la zmeur este o cim` [i aceasta poate fi: compact`, rar` sau r`sfirat`. Pe o tulpin` apar, \n func]ie de soi, de la 7 inflorescen]e (Romy, De Prusia) pån` la 32 de inflorescen]e (Golden Queen).

Inflorescen]a se formeaz` pe un l`star \n curs de cre[tere. |ntr-o inflorescen]` apar la \nceput pedunculii florali de la vårf, apoi cei laterali, iar pe pedunculi se deschid mai \ntåi florile de la vårf.

49

Cultura zmeurului

Cånd ultimele flori se deschid, pe vårful l`starilor, primele fructe formate ajung la maturitate, g`sind pe o tulpin`, \n acela[i moment, flori, fructe verzi [i fructe mature.

Datorit` perioadei lungi de \nflorire, zmeurul este o foarte bun` specie melifer`. |nfloresc de timpuriu soiurile: De iunie, Cayuga, Latham, Taylor, Viking, Indian [i tårziu soiurile: De Prusia, Deutschland, Lloyd George, Newburgh, Golden Queen.

Perioada de \nflorire este lung` – de circa 20 de zile la soiurile: Latham, Indian, Viking, Taylor [i scurt` – de circa 10-12 zile la soiurile: Englezesc, Lloyd George, De Septembrie, De iunie.

O inflorescen]` este format` din 3-7 flori (Berlin, Lloyd George), ajungånd pån` la 7-17 flori (Latham, Marlboro).

Florile sunt hermafrodite, mai rar unisexuat-monoice sau dioice prin avortarea p`r]ilor florale.

Corola este alc`tuit` din 5 petale de forme [i m`rimi variabile, de culoare alb`, roz` sau ro[ie.

Receptaculul este convex alungit, staminele numeroase sunt a[ezate \n mai multe cercuri, fixate de marginea receptaculului. Floarea are mai multe carpele, rareori una-dou`, libere, cu cåte 2 ovule.

Soiurile de zmeur sunt autofertile, cu mici excep]ii (Baumforth, Anatol, Gagarin). |nflorirea zmeurului, ca de altfel [i maturarea fructelor, este e[alonat`, ea \ncepe din partea de vårf a l`starilor [i se continu` treptat c`tre mijlocul lui. Fiecare pistil, dup` fecundarea ovulului, se transform` \ntr-o drup` mic` (drupeol`). Drupeolele sunt stråns unite [i formeaz` fructul compus, polidrupa (zmeura) de culoare diferit`, de la galben la negru. Nu sunt apreciate pentru consum proasp`t sau industrializare soiurile la care drupeolele nu sunt bine prinse \ntre ele [i la recoltare fructul \mpr`[tie \n drupeolele componente. Num`rul drupeolelor la un fruct variaz` \ntre 32 [i 109 buc`]i.

Fructele de zmeur au o m`rime cuprins` \ntre 13-20 mm [i 1-5 g. Drupeolele care alc`tuiesc fructul au o m`rime variabil` cuprins` \ntre 3 mm (De iunie, Golden Queen, Paul Camenzind) [i 5 mm (Rubin, De Septembrie, Taylor, Latham). La un fruct pot fi de la 40 de buc`]i (Detitschland, St. Walfried) pån` la 100-200 de buc`]i (Englezesc, De Prusia, Rubin).

Forma fructelor este conic`, cilindric` sau sferic`. Zmeura are culoarea roz`, alb`, galben` pån` la negricioas`. Zmeura este un fruct foarte aromat [i apreciat de consumatori, atåt ca fruct proasp`t, cåt [i ca fruct prelucrat.

Durata matur`rii fructelor variaz` \ntre 33 [i 50 de zile la nivel de soi. Soiurile cu maturarea cea mai timpurie sunt: De iunie, Cayuga; timpurie: St. Walfried, Indian [i tårzie Golden Queen.

Zmeurul intr` devreme pe rod, practic din anul doi de via]`, cånd asigur` produc]ii de 1-2 t/ha.

Produc]ia unei planta]ii de zmeur cre[te treptat \ncepånd din al doilea an de plantare, atinge maximum \n anii 4-8 de la plantare. Produce economic o perioad` de 10-12 ani, \n jur de 5-8 sau chiar 10 t/ha, dup` care produc]ia scade [i cultura trebuie defri[at`. Planta are o longevitate de 15-20 de ani.

Recoltarea se face \n numeroase reprize, uneori pån` la 10. Produc]ia este \n func]ie de condi]iile naturale, agrotehnic` [i soi.

2.5. CERIN}ELE ZMEURULUI FA}~ DE FACTORII DE MEDIU Pentru a cunoa[te mai bine comportarea soiurilor de zmeur fa]` de factorii naturali trebuie mai \ntåi de semnalat c` speciile din flora spontan` sunt plante provenite din zona nordic`, cu clim` rece [i temperat-rece. Ele au luat na[tere [i s-au dezvoltat \n condi]iile unei veri scurte [i r`coroase, a zilei lungi [i a unei lumini difuze (ca plante de p`dure din etajul inferior).

Soiurile nobile, mo[tenind caracterele plantelor spontane, prin luare \n cultur` s-au adaptat la condi]iile noi oferite de om, fiind mult mai preten]ioase la factorii naturali decåt p`rin]ii lor.

Soiurile de zmeur cresc \n toate regiunile din ]ara noastr`, \ns` rodesc bine [i dau produc]ii mari numai \n regiunile mai r`coroase, dar nu reci, unde temperaturile de iarn` nu sunt prea sc`zute, iar cele de var` prea ridicate.

50

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

Cultura zmeurului

C`ldura. Zmeurul este pu]in preten]ios la c`ldur`, g`se[te condi]ii bune de cre[tere \n zona colinar` [i mai pu]in \n zona de cåmpie. |n anii cu geruri mari, deger` vårful tulpinilor anuale, care sunt mai pu]in lemnificate. Zmeurul, avånd o perioad` de vegeta]ie lung`, nu \[i matureaz` bine lemnul \n toate toamnele, de aceea \n cultur` trebuie asigurate condi]ii bune pentru maturare, dup` recoltarea fructelor. Suport` iarna temperaturi sc`zute de pån` la -30°C \n flora spontan` [i de -24...-25°C \n cultur`, f`r` a pierde mugurii de rod. Temperatura medie anual` trebuie s` fie de 810,5°C pentru zmeurul de cultur`, chiar dac` \n flora spontan` cre[te la temperaturi mult mai mici.

Optimul termic \n perioada de vegeta]ie este de 15-17°C. |n iernile foarte aspre [i lipsite de z`pad` sunt afectate por]iuni mai mari din tulpin`, mai ales dac` plantele nu au fost preg`tite bine pentru iernare.

Observa]iile f`cute la Sta]iunea Experimental` Cluj, asupra unor soiuri de zmeur, referitoare la rezisten]a la ger arat` c` sunt mai sensibile soiurile: Romy, Golden Queen, Deutschland [i mai rezistente soiurile: Viking, Latham, De Septembrie [i Rubin. S-a constatat c` lemnul nu este afectat de gerurile din timpul iernii care survin treptat [i normal, ci de schimb`rile bru[te de temperatur`. La gerurile mari, cånd nu sunt afectate tulpinile, sunt distru[i de obicei mugurii principali [i scap` cei secundari care asigur` recolte aproape normale de fructe.

Temperatura influen]eaz` pornirea \n vegeta]ie [i parcurgerea fenofazelor. Astfel, umflarea mugurilor are loc cånd suma temperaturilor active (temperaturi peste pragul biologic de 5-5,5°C) este de 40-50°C. Dezmugurirea \ncepe cånd suma temperaturilor active este 67-76°C. Fenofaza \nfloritului debuteaz` \n urma acumul`rii unei sume medii de 586-775°C pentru zmeur, iar pentru maturarea fructelor sunt necesare 1.115-1.275°C, ceea ce corespunde cu 23-33 de zile dup` umflarea mugurilor.

Soiurile de zmeur nu suport` temperaturile ridicate \n var` [i cu o perioad` prelungit` de secet`.

Fa]` de secet` s-au dovedit mai pu]in sensibile soiurile: Latham, apoi Newburgh, Seneca [i sensibile soiurile: Badenia, Marlboro. Din cauza secetei \ndelungate la Sta]iunea Experimental` Cluj au fost \nregistrate pierderi \nsemnate de produc]ie, fiind afectat` chiar viabilitatea plantelor. Rezisten]a la uscare a inflorescen]elor a fost diferit`: 30-40% la soiurile: De Prusia, Taylor, Lloyd George; 40-50% la soiul Marlboro [i 90-l00% la soiul Badenia.

Apa. Fa]` de ap`, zmeurul este mai preten]ios, avånd nevoie de cantit`]i mari de ap` pentru a cre[te [i fructifica normal. |n zona de cåmpie nu se pot ob]ine rezultate bune f`r` asigurarea apei prin irigare. Nu suport` seceta [i nici stagnarea apei \n sol. Cantitatea de 600-700 mm precipita]ii asigur` cre[terea [i fructificarea zmeurului, iar cantitatea de 700-900 mm ap` sub form` de precipita]ii sau ap` de irigare asigur` recolte bogate [i de calitate corespunz`toare.

Lumina. Cerin]ele fa]` de lumin` sunt modeste, natural cre[te [i la semiumbr`, \n p`durile r`rite sau \n lumini[uri. Pentru a ob]ine recolte de calitate, necesit` cultivarea pe soluri bine luminate. |n lipsa luminii vegeteaz` greu, nu-[i matureaz` bine lemnul, diferen]iaz` pu]ini muguri de rod [i produc]ia este mai mic` [i de calitate mai slab`.

Solul. Zmeurul nu este preten]ios fa]` de sol, poate valorifica solurile sub]iri, scheletice, dar bine drenate.

Pentru cultura zmeurului, cele mai potrivite terenuri sunt cele de pe versan]ii sudici, sud-estici [i estici, din regiunile cu umiditate suficient`. Pe terenurile \nsorite, calitatea fructelor este superioar` (aroma, dulcea]a), iar l`starii \[i matureaz` foarte bine lemnul. Sunt nefavorabile culturii zmeurului terenurile expuse curen]ilor reci [i vånturilor puternice, mai ales \n timpul iernii.

Pentru o cultur` rentabil` \ns` se recomand` solurile argilo-nisipoase bogate \n substan]e nutritive, destul de adånci, cu pH-ul de 5,6-6,8, cu pånza de ap` subteran` la cel pu]in 0,5-1 m adåncime [i cu con]inutul \n calcar sub 15%.

Solurile nisipoase sau prea acide trebuie amendate cu calcar, cel pu]in 1-2% calciu/ha pentru ameliorarea \nsu[irilor fizico-chimice.

Solurile \n care apa stagneaz` temporar nu asigur` reu[ita culturii, iar cele nisipoase bine fertilizate cu \ngr`[`minte organice sau cele de turb` sunt bune cu condi]ia ca acestea s` fie bine irigate pe 51

Cultura zmeurului

timpul verii. Solurile de aluviuni sunt foarte bune. Pe unele soluri \ns` plantele manifest` unele perturb`ri fiziologice: cloroz` marginal`, cre[teri mici, \nro[irea limbului etc., din cauza caren]ei unor elemente sau microelemente. Pentru corec]ia dezechilibrelor nutri]ionale se intervine prin fertiliz`ri radiculare organice [i minerale de azot, fosfor [i potasiu [i fertiliz`ri foliare pentru microelemente, prin pulverizarea pe frunze a unor solu]ii care con]in: bor, zinc, magneziu sau fier.

2.6. PRODUCEREA MATERIALULUI S~DITOR Materialul s`ditor necesar pentru \nfiin]area planta]iilor de zmeur se produce prin mai multe procedee, avånd \n vedere provenien]a soiurilor din mai multe specii cu particularit`]i biologice diferite de cre[tere [i \nmul]ire. |nmul]irea prin semin]e se face numai \n sectorul de cercetare [tiin]ific`, \n vederea ob]inerii de soiuri noi. |nmul]irea soiurilor necesare \nfiin]`rii planta]iilor se face numai pe cale vegetativ`.

Soiurile provenite din zmeurul ro[u comun [i zmeurul american se \nmul]esc u[or prin drajoni [i desp`r]irea tufelor, \n timp ce soiurile provenite din zmeurul negru [i zmeurul purpuriu se \nmul]esc prin marcotaj [i but`[ire.

De dat` mai recent` se folosesc metodele de multiplicare „in vitro” pentru producerea materialului s`ditor liber de agen]i patogeni.

Oricare ar fi metoda de \nmul]ire, pentru a se ob]ine material s`ditor de calitate superioar` trebuie folosite numai soiurile pure, autentice [i de mare randament.

Pentru producerea de cantit`]i mici de material s`ditor apel`m la tufele din planta]ia de produc]ie.

Dac` \ns` este necesar s` se produc` cantit`]i mari de material s`ditor, atunci se vor crea planta]iimam` speciale pentru \nmul]ire. |n func]ie de metoda de \nmul]ire folosit`, tehnica producerii materialului s`ditor de zmeur este urm`toarea: Drajonajul (\nmul]irea prin drajoni). Cea mai folosit` [i mai practic` metod` pentru \nmul]irea majorit`]ii soiurilor de zmeur este drajonajul. Crearea de planta]ii-mam`, surs` pentru producerea de material s`ditor pur, \n cantit`]i mari [i de calitate superioar`, este solu]ia cea mai des folosit`, deoarece \n aceste planta]ii se execut` lucr`ri speciale prin care se urm`re[te exclusiv sau aproape exclusiv producerea de drajoni, [i nu de fructe. |nfiin]area planta]iilor-mam` se face alegånd terenuri cu soluri profunde [i relativ umede, cu subsolul permeabil [i u[or. Plantele-mam` de zmeur se planteaz` la distan]a de 2,2-2,5 m \ntre rånduri [i la 0,5 m \ntre plante pe rånd. Pentru a se evita amestecul soiurilor, ele se planteaz` \n parcele separate prin alei \nierbate, iar cånd \ntr-o parcel` se \nmul]esc mai multe soiuri, \ntre ele se las` o band` de siguran]` de 2-4 m l`]ime. Plantele se conduc diferit, \n func]ie de sistemul de cultur`, l`sånd la o tuf` 8-10 l`stari puternici, sau r`rirea tulpinilor \n lungul benzii la 25-30 cm, pentru o distribu]ie uniform`, iar ceilal]i se distrug de mai multe ori pe var`, pe m`sur` ce apar. |n timpul perioadei de vegeta]ie se execut` lucr`rile de \ntre]inere a solului, se aplic` \ngr`[`mintele (\ngr`[`minte chimice pe baz` de azot sau complexe pentru fertilizarea fazial`, cåte 60-80 kg/ha [.a., iar toamna sub brazd` 30-40 t/ha gunoi de grajd [i \ngr`[`mintele greu mobile cu fosfor [i potasiu), se execut` tratamente contra bolilor [i d`un`torilor, a[a cum se aplic` \n mod obi[nuit \n planta]iile de produc]ie. |n toamn`, dup` c`derea frunzelor, se recolteaz` drajonii prin dislocare cu un plug dezaxabil sau manual. Dup` sortarea, legarea [i etichetarea drajonilor, ace[tia se valorific` sau se stratific` pån` \n momentul plant`rii. |n cazul cånd este nevoie de cantit`]i mici de material s`ditor se folosesc planta]iile de produc]ie tinere de 3-5 ani, la care se fac unele lucr`ri specifice. Astfel, \n timpul vegeta]iei, pe perioada fructific`rii, se aleg [i se marcheaz` tufele s`n`toase, destul de viguroase, cu poten]ial ridicat de produc]ie [i de calitate. La aceste tufe, \n prim`vara urm`toare se taie de la baz` majoritatea cre[terilor, 52

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

Cultura zmeurului

l`såndu-le numai 2-4 tulpini pentru a stimula formarea unor l`stari cåt mai viguro[i. Din l`starii ce rezult` la fiecare tuf` se aleg 4-6 bine dezvolta]i [i uniform distribui]i \n jurul tufei, iar ceilal]i se distrug pe m`sur` ce se formeaz`. Pe perioada de vegeta]ie, solul se men]ine lucrat, plantele se protejeaz` \mpotriva bolilor [i d`un`torilor, iar dup` c`derea frunzelor se recolteaz` drajonii. Produc]ia ob]inut` este de 3-4 drajoni pentru fiecare plant`-mam`.

Un material s`ditor de bun` calitate trebuie s` \ndeplineasc` prevederile STAS 989-12-83, [i anume: s` fie s`n`tos, f`r` a prezenta boli sau parazi]i declara]i periculo[i de c`tre organele fitosanitate, drajonii s` fie drep]i, s` aib` tulpina nev`t`mat` de geruri sau mecanic, cu lemnul maturat, cu o lungime de minimum 22 cm la calitatea I [i 18 cm la calitatea a II-a, iar grosimea de 6 mm la calitatea I [i 5 mm la calitatea a II-a, cu r`d`cina fraged`, cu numeroase ramifica]ii laterale, minimum 10 buc`]i la calitatea I [i minimum 8 la calitatea a II-a, cu o lungime de minimum 10 cm la calitatea I [i 6 cm la calitatea a II-a. |n urma sort`rii, drajonii slab dezvolta]i se pot planta \n pepinier` pentru fortificare, la o distan]` de 80-90 cm \ntre rånduri [i 20-30 cm pe rånd. Dup` plantare, drajonii se reteaz` la 10 cm deasupra solului [i se execut` toate lucr`rile specifice din pepinieristic` (\ntre]inerea solului, fertilizarea suplimentar`, protec]ia fitosanitar`, irigarea etc.).

Dup` sortare, drajonii se leag` \n m`nunchiuri de 50 de buc`]i, se eticheteaz`, se mocirlesc [i se stratific` pån` la plantat sau expediat. |n cazul cånd plantarea la locul definitiv se amån` pån` prim`vara, atunci drajonii se stratific` \n locuri ad`postite, acoperindu-se bine r`d`cinile cu p`månt reav`n sau nisip, f`r` a se l`sa goluri.

Marcotajul (\nmul]irea prin marcote). Se folose[te la \nmul]irea soiurilor de zmeur care nu drajoneaz`. Cel mai folosit sistem de marcotaj este acela prin aplecare. |n acest scop, \n jurul unei tufe sau mai bine \n lungul råndurilor, \n luna iulie-august, se sap` rigole de 5-10 cm adåncime, \n care se apleac` tulpinile anuale mai viguroase, care se fixeaz` \n sol, iar cap`tul se scoate [i se paliseaz` de un mic tutore.

Peste rigol` se pune un strat de p`månt reav`n [i bine m`run]it, care se taseaz` corespunz`tor.

Pån` \n toamn` por]iunea de tulpin` acoperit` cu p`månt emite numeroase r`d`cini, iar vårful tulpinii cre[te, rezultånd o nou` plant`. Toamna noile plante formate se scot, se taie de lång` planta-mam` [i se sorteaz`.

But`[irea (\nmul]irea prin buta[i). |nmul]irea prin buta[i de r`d`cin` se practic` la soiurile provenite din zmeurul negru [i zmeurul purpuriu. Buta[ii de r`d`cin` se preg`tesc din toamn`, cånd r`d`cinile scoase se taie \n fragmente de 8-15 cm, avånd fiecare cåte 1-3 muguri. Expunerea timp de 24-48 de ore la temperaturi sc`zute de -l°, -2°C are drept efect o \nr`d`cinare mai rapid`.

Pe terenul preg`tit [i pichetat la acelea[i distan]e ca [i pentru drajoni se deschid rigole de 10 cm adåncime, pe fundul c`rora se a[az` buta[ii [i se acoper` cu p`månt bine m`run]it. |n cursul prim`verii [i verii, solul se lucreaz` de cåteva ori, men]inåndu-se curat de buruieni, afånat [i f`r` crust`. Pån` \n toamn`, din buta[i se ob]in plante bine dezvoltate, care se scot, se sorteaz` [i se eticheteaz`.

Desp`r]irea tufelor. Este o metod` de \nmul]ire sporadic`, folosit` mai mult de amatori. Tufa se divide \n mai multe p`r]i de a[a natur` ca fiecare parte s` aib` un sistem radicular bine dezvoltat [i suficient pentru a hr`ni o parte aerian` care trebuie s` fie destul de viguroas`.

2.7. |NFIIN}AREA PLANTA}IILOR DE ZMEUR |nfiin]area planta]iilor de zmeur necesit` o serie de lucr`ri \n general comune speciilor pomicole, ca: alegerea terenului, preg`tirea lui \nainte de plantare, stabilirea distan]elor de plantare \n func]ie de sistemele de cultur`, pichetarea terenului, alegerea soiurilor [i plantarea propriu-zis`.

Alegerea terenului pentru \nfiin]area unei planta]ii de zmeur se face \n func]ie de cerin]ele acestuia fa]` de factorii de mediu. Se va alege terenul ad`postit de vånturi, atåt natural dac` este posibil, cåt [i artificial prin perdele de protec]ie sau la ad`postul unei p`duri. Solul trebuie s` \ndeplineasc` \n optimum condi]iile specificate anterior. El trebuie deci s` fie bogat \n substan]e hr`nitoare, suficient de afånat, f`r` exces de ap` etc.

53

Cultura zmeurului

Nu se recomand` cultura intercalat` a zmeurului \n livezile de pomi, deoarece drajoneaz` puternic, invadeaz` livada, fiind un mare concurent al pomilor pentru ap` [i substan]ele hr`nitoare.

Cultura se face numai \n planta]ii pure (mai rar intercalat cu alte culturi) care s` ocupe locurile de la marginea livezilor sau gr`dinilor, separate de celelalte culturi prin drumuri, [an]uri, alei, care s` constituie obstacole de extindere a zmeurului pentru a nu invada culturile \nvecinate. Trebuie [tiut faptul c`, odat` \nfiin]at` cultura, este foarte rapace, are o mare capacitate de drajonare [i extindere lateral`, fiind greu de men]inut \n limitele ini]ial stabilite.

Pe terenurile \n pant`, zmeurul poate valorifica versan]ii cu \nclinare de pån` la 30-40%. Culturile pe pante cap`t` aspecte specifice \nclina]iei. Dac` terenurile au o \nclina]ie cuprins` \ntre 3 [i 10%, zmeurul se poate cultiva fie \n planta]ii mari, pure (mai ales pe terenul cu un grad ridicat de mecanizare), fie \n perdelele de protec]ie, ca etaj inferior a acestora, fiind dispus \n partea lor sudic` pentru a beneficia de suficient` lumin`. Cultura se face \n benzi, cu orientarea råndurilor pe curbele de nivel pentru a reduce fenomenele de eroziune a solului. Pe astfel de terenuri se accept` [i cultura intercalat` \n planta]ii pomicole, dar folosind numai soiuri cu capacitate slab` de drajonare. |n cazul cånd panta terenului dep`[e[te l0% [i ajunge pån` la 25%, cultura \mbrac` unul din urm`toarele aspecte: – se cultiv` \n planta]ii sub form` de benzi, respectånd curbele de nivel, f`r` a se face vreo amenajare special` a terenului; – se cultiv` \n perdele de protec]ie, ca plante componente ale etajului inferior, dar numai \n partea sudic` a perdelei; – se cultiv` intercalat, \n planta]iile de pomi, folosind numai soiuri cu capacitate slab` de drajonare; – se folose[te la fixarea taluzurilor, plantåndu-se, la baza lor, \n anul 2-3 de la creare, iar \n anii urm`tori cultura va ocupa [i partea de sus a taluzurilor.

Pe terenurile [i mai \nclinate, [i anume cu panta de 25-35%, chiar 40%, cultura zmeurului se poate face numai cu executarea, \n prealabil, de lucr`ri speciale de amenajare a terenului. Pe aceste terenuri cultura se face \n benzi late de 2-4 m, pentru a se putea executa lucr`rile agrotehnice.

Pe terenurile cu \nclinarea pantei peste 40%, cultura zmeurului nu se mai recomand`, deoarece accesul este foarte dificil, nu se pot efectua lucr`rile de \ngrijire [i protec]ie, asemenea terenuri vor fi rezervate pentru \mp`durire.

Terenurile neuniforme, ca mameloanele, depresiunile reduse, mici suprafe]e neregulate, care \ns` nu cer amenaj`ri speciale [i pe care alte culturi nu se pot face, pot fi valorificate prin cultura zmeurului.

Avånd \n vedere totu[i c` fructele de zmeur` sunt fructe perisabile, mai ales pentru consumul lor \n stare proasp`t`, se recomand` s` fie alese terenurile de lång` marile c`i de comunica]ie, care asigur` accesul [i posibilitatea de expediere a produc]iei independent de condi]iile climatice.

Preg`tirea terenului \nainte de plantare. |nainte de plantare, solul trebuie cultivat ra]ional pentru ca el s` aib` cele mai pozitive \nsu[iri. Deoarece zmeurul reu[e[te bine pe terenurile de ]elin`, plantarea lui pe aceste terenuri satisface \n cea mai mare m`sur` cerin]ele fa]` de structura [i bog`]ia solului.

Ca plante premerg`toare se vor folosi \n general, acelea care se recolteaz` de timpuriu, las` terenul curat de buruieni [i permit executarea lucr`rilor de preg`tire a terenului \n cele mai bune condi]ii.

Ca plante premerg`toare rele se consider` cerealele p`ioase care las` solul uscat [i \mburuienat. |n cazul \n care solul a fost \n]elenit un timp \ndelungat, cu care ocazie s-au cuib`rit [oareci [i al]i d`un`tori, se va cultiva cel pu]in un an o plant` pr`[itoare, dup` care va urma cultura zmeurului.

Plantele pr`[itoare se vor \ngr`[a cu 20-30 t/ha de gunoi de grajd.

Preg`tirea terenului const` \n defri[area vegeta]iei existente, eliberarea terenului de resturile culturii anterioare, nivelarea de baz` (dac` este cazul), afånarea adånc` la circa 40-45 cm prin desfundare, pentru a asigura un bun regim aerohidric plantelor, fertilizarea de baz`, \n cazul \n care terenul 54

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

Cultura zmeurului

nu a fost \ngr`[at la culturile premerg`toare (30-40 t/ha gunoi de grajd, 500-600 kg/ha superfosfat [i 250-300 kg/ha sare potasic`). Lucrarea de desfundat se execut` \n partea a doua a verii pentru plantatul de toamn` [i toamna pentru plantatul de prim`var`. Pentru distrugerea nematozilor, viermilor sårm` [i a altor d`un`tori ce tr`iesc \n sol [i care afecteaz` sistemul radicular, se va executa [i dezinfec]ia chimic` a solului cu unul din produsele Nemagon, Vapam, Lindatox, Aldrin etc., care se \ncorporeaz` o dat` cu \ngr`[`mintele. Trebuie subliniat faptul c` \ngr`[`mintele se aplic` dup` desfundat [i se \ncorporeaz` la circa 20 cm printr-o ar`tur` [i nu \nainte, deoarece introducerea sub brazd` o dat` cu desfundatul face imposibil` valorificarea lor de c`tre sistemul radicular al tinerelor plante, care nu ajung la adåncimea de 30-40 cm decåt dup` 2-3 ani. Dac` solul are un pH mic, cum este cazul solurilor podzolite sau turboase, atunci, cu cå]iva ani \nainte de plantarea zmeurului se vor utiliza amendamentele calcaroase, \n cantitate de 1-3 t /ha.

Prim`vara solul se m`run]e[te [i se preg`te[te pentru \nfiin]area culturii. |nainte de plantare, \n urma lucr`rilor de preg`tire a terenului, solul trebuie s` fie m`run]it, f`r` bolovani sau resturi de r`d`cini, pietre, f`r` denivel`ri, brazde, depresiuni.

Parcelarea terenului. |n planta]iile comerciale de zmeur, dup` preg`tirea terenului, se efectueaz` parcelarea [i se traseaz` re]eaua de drumuri. Prin parcelarea terenului se asigur` parcele mici de 0,52 ha, iar lungimea råndului nu trebuie s` dep`[easc` 100 m pentru a evita transportul manual pe distan]e mari a l`di]elor cu fructe la recoltare, care sunt perisabile [i se depreciaz` foarte repede.

Parcelele au form` dreptunghiular`, sau p`trat`, mai frecvent cu dimensiunile de 50 x 100 sau 100 x 100 m. Parcelele la capete se despart prin drumuri secundare de 3-4 m, iar de-a lungul lor prin alei de 2 m.

Pentru a u[ura mecanizarea lucr`rilor \n planta]ie, se recomand` ca parcelele s` se a[eze mai multe \n linie, cap la cap (2-3 parcele), avånd råndurile \n continuare, fiind \ntrerupte, din loc \n loc, de alei. Råndurile vor fi orientate pe direc]ia nord-sud, pentru ca plantele s` fie cåt mai bine luminate. Cånd planta]ia se face pe pante, råndurile se orienteaz` pe cåt este posibil pe curbele de nivel, pentru a se preveni eroziunea solului.

Sistemele de cultur` [i distan]ele de plantare. |n cultura zmeurului se utilizeaz` dou` sisteme: cultura \n tufe (grup) [i cultura \n benzi.

Cultura \n tufe. Prin acest sistem, zmeurul se cultiv` sub form` de tufe alc`tuite din 8-10 sau mai multe tulpini. Sistemul acesta de cultur` d` posibilitatea ca \ngrijirea plantelor s` se fac` \n bune condi]ii, dup` specificul biologic de cre[tere [i rodire al fiec`rui soi. Se cunosc mai multe variante ale acestui sistem, \n func]ie de modul de sus]inere a plantelor.

Sus]inerea pe araci. |n cadrul acestei variante, zmeurul se planteaz` la distan]` de 120-160 cm \n toate sensurile, plantånd \ntr-un grup 4 plante \n a[a fel \ncåt s` nu fie \nghesuite, iar \n mijloc se fixeaz` un arac lung de 1,5-2 m [i suficient de gros. Tulpinile fiec`rei tufe se leag` de arac prin 1-2 locuri distan]ate unul de altul, evitåndu-se umbrirea lor reciproc` (fig. 2.4.). Mecanizarea lucr`rilor solului se poate face numai cu utilaje de gabarit mic, \n ambele sensuri, dar de obicei se lucreaz` manual sau hipo. Este un sistem aproape abandonat, datorit` utiliz`rii unui volum mai mare de for]` de munc` la unitatea de suprafa]`. Pentru a valorifica mai bine spa]iul dintre tufe [i a expune tulpinile la lumin` se practic` [i conducerea zmeurului \n form` de evantai, prin conducerea tulpinilor de o parte [i de alta a tufei [i legarea lor de tutori la diferite \n`l]imi. Tufele \mp`r]ite \n dou` pe rånd se leag` la diferite \n`l]imi jum`tate la un arac, iar cealalt` jum`tate la cel`lalt arac (fig. 2.5.).

Sus]inerea pe spalier se face prin plantarea la 150-250 cm distant` \ntre rånduri, \n func]ie de modul de \ntre]inere a culturii (mecanizat cu tracorului, cu utilaje de gabarit mic sau hipo) [i 50-60 cm \ntre plante pe rånd. La capetele råndurilor [i apoi pe rånd, la distan]a de 10-12 m, se fixeaz` stålpii pe care se monteaz` sårmele spalierului. Cel mai frecvent se folosesc 2-3 sårme: distan]ate la 60 cm de la suprafa]a solului. De sårme se leag` tulpinile (fig. 2.6.).

Ca o form` \mbun`t`]it` a culturii pe spalier este folosirea de sårme duble pentru cele dou` 55

Cultura zmeurului

\n`l]imi, fixate de spalier prin intermediul bridelor. Tulpinile zmeurului se introduc \ntre cele dou` sårme, f`r` a se lega, ci doar separåndu-le cu ajutorul unor cårlige de sårm` \n form` de „S“ (fig.

2.7.).

Pentru suprafe]e mai mici se utilizeaz` [i un spalier format din dou` rånduri de stålpi, de 40-50 cm, de o parte [i de alta a benzii de zmeur, fiecare spalier avånd numai o sårm` fixat` \n zona de vårf a tulpinilor, [i are rolul de a sus]ine tulpinile r`sfirate \n zona benzii nepermi]ånd c`derea lor c`tre interval [i asigurarea unei bune ilumin`ri a tulpinilor fructifere (fig. 2.8.) sau a unui stålp pe mijlocul benzii, \n cap`tul lui fiind fixat` o stinghie \n form` de „T“ de care sunt fixate sårmele (fig.

2.9.). Avantajul mare a acestui sistem const` \n buna expunere a plantelor [i fructelor [i ca urmare produc]ia are o calitate foarte bun`. Acest sistem de cultur` este folosit \n gr`dini, cånd se planteaz` un singur rånd. Tulpinile tufei se distribuie uniform \n spa]iu, sunt bine \nsorite, t`iatul [i recoltatul se fac u[or, iar recoltele sunt mari [i de calitate. Mecanizarea lucr`rilor solului se efectueaz` \ntr-un singur sens, \n lungul råndurilor.

La cultura zmeurului \n benzi se pot conduce separat tulpinile de un an \n formare [i separat cele care fructific`, folosind un spalier cu dou` sårme paralele [i distan]ate, legånd de fiecare sårm` o categorie de tulpini. Acest mod de conducere are avantajul u[ur`rii t`ierii, cele de doi ani vor fi suprimate, iar cele de un an r`rite.

Acela[i spalier cu dou` sårme amplasate una sus [i alta jos se poate folosi la conducerea separat` a tulpinilor, \n func]ie de vårsta acestora.

Acest sistem de cultur` \nl`tur` p`r]ile negative ale culturii ar`cite c`reia \i este superior.

Mecanizarea lucr`rilor se face numai \n lungul råndurilor.

Cultura \n benzi. La acest mod de cultur`, zmeurul se planteaz` la 150-250 cm distan]` \ntre rånduri [i 50 cm \ntre plante pe rånd. Cu timpul, plantele dezvoltåndu-se drajoneaz`, tulpinile se \ndesesc [i se formeaz` o band` continu`, a c`rei l`]ime se las` de 30 cm.

Este un sistem de cultur` cu rezultate mediocre, datorit` desimii tulpinilor. El se poate ameliora dac` \n timpul vegeta]iei se r`resc periodic l`starii nou-ap`ru]i, l`såndu-se tulpinile distan]ate \ntre ele la 10-15 cm.

Cultura \n benzi are [i o variant` pu]in practicat` – cultura \n form` de gard. Plantarea se face la acelea[i distan]e ca [i la sistemul \n benzi, dar tulpinile se ciupesc la \n`l]imea de 90-100 cm pentru a fi mai puternice [i a nu mai apela la mijloace de sus]inere. Tulpinile sunt dese pe rånd, stau liber, ca un gard viu. Recoltele sunt destul de mici, fiind un sistem nerecomandat \n cultur` [i fiind folosit de unii mici produc`tori de fructe.

Alegerea soiurilor. |n planta]iile de zmeur din ]ara noastr` se cultiv` mai multe soiuri pentru a asigura o e[alonare a recolt`rii, evitånd vårfurile de sarcin` (perioade scurte de timp \n care trebuie s` se recolteze cantit`]i mari de fructe). Deoarece majoritatea soiurilor sunt autofertile, la zmeur nu sunt probleme de asigurare a poleniz`rii \ncruci[ate.

Pentru succesul culturii zmeurului, al ob]inerii de recolte mari [i al valorific`rii avantajoase a recoltelor se recomand` a se utiliza cele mai valoroase soiuri, dar se vor asocia \n parcel` 2-3 pentru o mai bun` polenizare, deoarece se asigur` un procent mai mare de legare a fructelor [i se e[aloneaz` maturarea respectiv recoltarea fructelor.

Plantarea propriu-zis`. |nfiin]area planta]iei se poate face toamna sau prim`vara. Alegerea momentului de \nfiin]are depinde de o serie de factori obiectivi (asigurarea materialului s`ditor, eliberarea terenului de cultura premerg`toare [i preg`tirea lui, condi]iile climatice etc.) [i subiectivi (resursele materiale, for]a de munc` etc.). Este de preferat s` se planteze toamna, deoarece procentul de prindere este mai mare, pornirea \n vegeta]ie este mai bun`, dar pe solurile mei grele, care se \nc`lzesc greu, se poate planta foarte bine [i prim`vara. Dup` ce am stabilit modul de conducere a plantelor [i distan]ele de plantare, se va executa fie pichetarea (materializarea pe teren a locului unde se va planta fiecare plant`), fie marcarea råndurilor. Plantarea se face \n gropi sau pe rigole deschise \n lungul råndului. Dac` se alege varianta de plantare \n gropi, acestea se sap` manual sau mecanizat \n func]ie de cantitatea de plante ce se 56

Cultura zmeurului

planteaz`, diametrul gropilor fiind de circa 40 cm, iar adåncimea de circa 20-30 cm. Dac` se deschid rigole, acestea au l`rgimea de 35-40 cm [i adåncimea de circa 30 cm. Pe fundul gropii, solul se m`run]e[te, se aplic` 1-2 kg de mrani]` bine descompus` care se amestec` cu pu]in p`månt reav`n, astfel \ncåt groapa s` r`mån` de circa 15 cm adåncime. |n paralel cu s`parea gropilor, are loc preg`rirea plantelor pentru plantat. Preg`tirea const` \n sortarea cu aten]ie a plantelor, \nl`turåndu-le pe cele deshidratate, cu r`d`cini necorespunz`toare, bolnave sau cu semne evidente de boal`. La cele bune de plantat se fasoneaz` sistemul radicular, t`ind r`d`cinile principale la 10-15 cm [i cele secundare la 2-3 cm, se mocirlesc \ntr-un amestec de consisten]a småntånii, format din p`månt, baleg` de bovine [i ap` [i apoi se distribuie la groap`. |n func]ie de posibilit`]i \n groapa de mocirlit (cu dimensiuni de circa 70-80 cm diametru [i 30-40 cm adåncime) se poate ad`uga [i un stimulator de \nr`d`cinare, de tipul Radistin.

Mocirlirea plantelor are drept scop evitarea deshidrat`rii r`d`cinilor pe timpul manipul`rilor, asigurarea unui contact mai bun \ntre r`d`cin` [i sol \n momentul plant`rii [i o pornire mai rapid` a r`d`cinilor.

Trebuie acordat` aten]ie mare adåncimii de plantare. |n func]ie de momentul execut`ri plant`rii, adåncimea este diferit`. Pentru plantarea de toamn`, adåncimea este cu 2-3 cm mai mare decåt au fost plantele \n pepinier`, pentru a evita „desc`l]area” plantelor (ridicarea din sol datorit` \nghe]ului [i dezghe]ului repetat din timpul iernii), iar la plantarea de prim`var`, adåncimea de plantat este identic` cu cea la care plantele au fost \n pepinier`. Pentru stabilirea corect` a adåncimii de plantare, prin tatonare (\ncercare) se scoate sau se adaug` p`månt \n groap` pentru a realiza adåncimea dorit`, dup` care se execut` plantarea. |n vederea plant`rii, se aliniaz` corect plantele pe rånd, cu ajutorul unor jaloane fixate la capetele råndurilor, se trage p`månt \n groap` pån` la acoperirea r`d`cinilor [i apoi se calc` bine pentru a nu r`måne „pungi de aer” lång` r`d`cini. Aerul nescos din zona r`d`cinilor determin` muceg`irea acestora [i compromiterea prinderii. Pentru c`lcarea p`måntului \n groap`, pozi]ia piciorului va fi paralel cu a r`d`cinilor, [i nu perpendicular, pentru a se evita ruperea lor.

Dup` umplerea gropii, la plantarea de toamn` se execut` un mic mu[uroi la baza plantei, cu rol de protec]ie peste iarn` \mpotriva gerului, iar la plantarea de prim`var` se formeaz` o copc` \n vederea ud`rii. Dup` aplicarea a circa 8-10 litri de ap` [i infiltrarea acesteia \n sol, copca se acoper` cu p`månt uscat pentru a evita pierderea apei.

Pe suprafe]e mai mici, se poate aplica mulcirea plantelor dup` plantare (acoperirea solului pe suprafa]a gropii) cu resturi vegetale, frunze, rumegu[ sau chiar gunoi p`ios, cu rolul de a conserva.

Procurarea materialul s`ditor trebuie s` se fac` de la pepiniere consacrate [i specializate, care asigur` garan]ia autenticit`]ii [i purit`]ii materialului (anexa 1).

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

2.8. |NTRE}INEREA PLANTA}IILOR DE ZMEUR Dup` plantare, planta]iile de zmeur se \ngrijesc cu toat` aten]ia \n vederea realiz`rii unei cre[teri normale, realizarea unor planta]ii \ncheiate [i longevive. Dintre lucr`rile importante ce trebuie aplicate \n planta]ii sunt: \ntre]inerea [i lucrarea solului, fertilizarea, irigarea, formarea [i conducerea tufelor, combaterea bolilor [i d`un`torilor. |ntre]inerea solului. |n prinii doi ani de via]`, plantele fiind mici [i cu pu]ine tulpini, r`måne o suprafa]` de teren destul de mare nefolosit`, care pentru o exploatare eficient` a terenului poate fi cultivat` cu specii agroalimentare de talie mic` pentru a evita umbrirea zmeurului (leguminoase: maz`re, fasole; bost`noase: morcov, cartofi, ceap` [i usturoi etc.), dac` solul are o fertilitate normal` [i condi]iile climatice permit astfel de culturi. Pentru solurile cu fertilitate sc`zut` se cultiv` cu succes o serie de \ngr`[`minte verzi (secar` singur` sau \n amestec cu leguminoase: lupin, fasoli]`, soia, m`z`riche), care se \ncorporeaz` prin ar`tur` cånd au realizat maximum de biomas`. Indiferent de cultura intercalat`, \n lungul råndului trebuie s` r`mån` o band` de 0,6-0,8 m, care se lucreaz`, pentru a evita concurarea zmeurului de culturile intercalate. Culturile intercalate trebuie \ntre]inute corespunz`tor, se fertilizeaz` [i se protejeaz` \mpotriva bolilor [i d`un`torilor, se distrug buruienile f`r` a le l`sa s` produc` s`mån]`. |n cazul folosirii culturilor intercalate, \nainte de \ns`mån]area sau plantarea lor, intervalele se 57

Cultura zmeurului

preg`tesc corespunz`tor pentru a asigura condi]ii optime de cre[tere [i fructificare, creånd condi]ii bune pentru ob]inerea unor recolte mari [i de calitate. Solul din jurul plantelor de zmeur se pr`[e[te manual de 4-6 ori pe perioada de vegeta]ie, \n func]ie de ritmul de cre[tere a buruienilor.

Toamna, dup` \ncetarea vegeta]iei [i eliberarea intervalelor de culturile intercalate, solul de pe intervale se ar` la o adåncime de 12-16 cm. Pe rånd, afånarea solului se poate face cu mult succes cu furca special` asem`n`toare cu cea folosit` la recoltatul sfeclei.

Din anul al III-lea sau \nc` din primul an, cånd nu se folosesc culturile intercalate, \n timpul perioadei de vegeta]ie solul se men]ine ca ogor lucrat, prin interven]ia repetat`, de 4-6 ori cu grapa cu discuri [i cultivatorul, pentru a distruge crusta [i buruienile. Mai \ntåi se \ntrebuin]eaz` cultivatorul care mobilizeaz` solul la 10-12 cm adåncime, apoi alternativ cu grapa cu discuri. Obi[nuit solul se lucreaz` dup` fiecare ploaie abundent`, cånd apare crusta [i pe m`sur` ce solul \ncepe s` se \mburuieneze. Cu ocazia lucr`rilor mecanice se distrug [i drajonii care se formeaz` pe intervalul dintre rånduri. Pentru planta]iile de zmeur nu se utilizeaz` alt mod de \ntre]inere a solului deoarece lipsa interven]iilor mecanice de distrugere a drajonilor care se formeaz` pe interval ar duce la extinderea exagerat` a benzilor cu efecte negative asupra calit`]ii produc]iei din lipsa luminii [i asupra gradului de maturare a lemnului.

Dup` recoltarea fructelor, solul se mai mobilizeaz` \nc` o dat`, eventual de dou` ori [i se las` nelucrat pån` toamna pentru a se \mpiedica vegeta]ia tårzie [i a se asigura maturarea lemnului.

Pe rånd, \n func]ie de modul de conducere a plantelor, se lucreaz` solul dac` cultura este condus` sub form` de tufe, unde distan]a de plantare permite interven]ie printre tufe sau nu se lucreaz` la conducerea \n benzi, nefiind posibil` lucrarea solului f`r` afectarea tulpinilor roditoare [i \n formare.

Fertilizarea. Zmeurul este o specie care reac]ioneaz` foarte favorabil la aplicarea \ngr`[`mintelor, datorit` ritmului destul de intens al cre[terilor anuale [i datorit` sistemului radicular nu foarte profund. |mbog`]irea solului \n substan]e hr`nitoare se face prin folosirea gunoiului de grajd [i a \ngr`[`mintelor minerale la culturile premerg`toare, la \nfiin]area culturii propriu-zise [i prin fertiliz`ri faziale pe perioada de vegeta]ie.

Folosirea \ngr`[`mintelor \n planta]ii difer` cu vårsta lor [i gradul de fertilitate natural` a solului, \n planta]iile tinere unde produc]ia este relativ mic`, cerin]ele fa]` de hran` sunt reduse, acestea crescånd odat` cu intensificarea cre[terilor vegetative la nivelul tufei [i al produc]iei.

La planta]iile mature, nevoia de \ngr`[`minte este mare, iar pentru satisfacerea nevoilor plantei se folosesc atåt \ngr`[`mintele de baz` aplicate toamna odat` cu ar`tura, cåt [i cele suplimentare administrate fazial pe perioada de vegeta]ie. Dac` este cazul se poate apela la fertilizarea extraradicular` odat` cu tratamentele de protec]ie fitosanitar`.

Momentele aplic`rii \ngr`[`mintelor au o mare important` [i ele trebuie stabilite \n leg`tur` cu dinamica de absorb]ie.

Din cercet`rile lui M. N. Lazvitchi rezult` c` absorb]ia elementelor de azot, fosfor [i potasiu se face \ntr-un ritm accelerat din iunie pån` \n septembrie cånd scade brusc (fig. 2.10.).

Cunoscånd acest specific [i necesitatea asigur`rii plantei unui ritm de cre[tere rapid \n faza cre[terii intensive, a unei cre[teri lente \ndelungate \n faza de cre[tere \ncetinit` [i de coacere a lemnului la l`stari \n partea a doua a verii, vom [ti cum s` aplic`m \ngr`[`mintele. |n leg`tur` cu cele de mai sus, \n afar` de \ngr`[`måntul de baz` folosit toamna, se folosesc \ngr`[`mintele minerale prim`vara de timpuriu [i \n perioada form`rii [i dezvolt`rii fructelor, adic` prin luna iunie, \n func]ie de ritmul de cre[tere a plantelor. La fertilizarea de baz` se folosesc 20-30 t/ha \ngr`[`minte organice, la care se poate ad`uga, \n func]ie de fertilitatea solului [i 100-120 kg sare potasic` [i 200-250 kg superfosfat.

Fertilizarea fazial` se face folosindu-se \ngr`[`mintele pe baz` de azot, cu ac]iune rapid` cum este azotatul de amoniu, sulfatul de amoniu \n cantitate de 30-40 kg substan]` activ` la hectar, mustul de grajd (8.000 l solu]ie la ha, ceea ce revine aproximativ 10 l solu]ie la un metru liniar de brazd`), gunoi de p`s`ri, socotit 200 kg/ha, care \n solu]ie echivaleaz` cu circa 25.000 l/ha etc.

58

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

Cultura zmeurului

Pentru corectarea unor caren]e de microelemente se folosesc [i \ngr`[`minte pe baz` de borax [i magneziu, aplicåndu-se 5-6 kg la ha. Tratamentele foliare se dau diluate avånd o concentra]ie de maximum 1%, \ngr`[`mintele lichide se utilizeaz` cam 10 l solu]ie la 2 m liniari de brazd`.

Pentru \ngr`[`mintele lichide organice se fac rigole sau brazde adånci de 10-12 cm, la o distan]` de baza tufelor de 40-60 cm. Aten]ie trebuie s` se acorde distribuirii \ngr`[`mintelor pe baz` de azot \n partea a II-a a verii, pentru a nu prelungi vegeta]ia [i \ntårzia astfel maturarea lemnului la l`stari, expunåndu-i astfel la degerare.

Irigarea este o lucrare necesar` [i important` \n regiunile cu umiditate mai redus` sau \n perioadele cu secet` din toate regiunile. Apa ajut` la folosirea mai eficient` a \ngr`[`mintelor de c`tre plante.

Irigarea se \ncepe prim`vara, de cånd se constat` lipsa de umiditate, efectuåndu-se o dat` la 2-3 s`pt`måni [i se continu` pån` la \nflorirea deplin`. Se suspend` apoi udatul pån` la recoltarea fructelor [i se reia efectuåndu-se lunar pån` la \nceputul verii – jum`tatea lui august, dup` regiune.

Irigarea nu trebuie efectuat` dup` a doua jum`tate a lunii septembrie pentru a nu se prelungi vegeta]ia mult \n toamn` [i a \mpiedica maturarea lemnului.

Dintre metodele de irirare, cea mai des folosit` este cea prin brazde deschise pe intervalul dintre rånduri, unde trebuie s` se ]in` seama de corela]ia dintre lungimea brazdei [i viteza de infiltrare a apei pentru a se uda cåt mai uniform. Pe solurile u[oare, unde infiltrarea este mai rapid`, brazdele vor fi mai scurte, iar pe terenurile mai lutoase pot ajunge la cel mult 80-90 m. Pentru irigarea pe brazde, panta terenului nu trebuie s` dep`[easc` 3-4%, pentru a evita eroziunea de suprafa]`. Dup` zvåntarea solului, terenul trebuie lucrat pentru acoperirea rigolelor.

Acolo unde exist` instala]ii pentru alte culturi sau posibilit`]i de racordare la sursa de ap` se folose[te cu succes udatul prin aspersiune care d` rezultate foarte bune. {i \n acest caz, dup` zvåntare solul se lucreaz`.

Cel mai eficient mod de distribu]ie a apei este udarea localizat` prin picurare sau microaspersie, dar implic` investi]ii cu procurarea [i instalarea sistemului de irigare, iar calitatea apei trebuie s` \ndeplineasc` cerin]ele specifice (lipsa impurit`]ilor fizice [i biologice, lipsa ionilor minerali \n cantit`]i mari etc.).

T`ierea de formare [i produc]ie Formarea [i conducerea tufelor de zmeur se face prin aplicarea t`ierilor \n fiecare an, avåndu-se \n vedere specificul general al speciei, sistemul de cultur`, cåt [i faptul c` soiurile de zmeur sunt atåt remontante, cåt [i neremontante. De asemenea, trebuie de avut \n vedere c` unele soiuri dau ramifica]ii fructifere de la jum`tatea tulpinii \n sus, iar alte soiuri le au grupate mult spre vårf (mai ales selec]iunile lui Malling).

T`ierea de formare \ncepe imediat dup` plantare [i const` \n scurtarea tulpinii drajonului la 15-20 cm, \n func]ie de vigoarea soiului. |n cursul primului an, din mugurii existen]i pe tulpin` se formeaz` l`stari care asigur` ramificarea, dintre care unii pot fi purt`tori de \nflorescen]e. Concomitent cu ramificarea tulpinii, de la baza tufei [i din mugurii de pe r`d`cini apar noi cre[teri, care pån` toamna au o lungime de 50-80 cm sau mai mult. Pentru formarea [i fortificarea tufei prin noii drajoni, se recomand` \nl`turarea florilor ap`rute din mugurii mic[ti, evitånd astfel consumul de substan]e pentru formarea fructelor \n favoarea cre[terilor vegetative.

La \nceputul anului doi, \nainte de pornirea \n vegeta]ie se execut` suprimarea tulpinii de doi ani, care este ramificat` [i de obicei uscat`, cåt mai aproape de sol, f`r` a l`sa cioturi. Uneori \n jurul plantei ini]ale se formeaz` numai un drajon care se p`streaz` pentru produc]ie \n anul 2 (fig. 2.11. a).

Dintre noile cre[teri care s-au format se aleg 3-4 tulpini de 1 an bine dezvoltate [i uniform distribuite \n jurul tufei (la cultura de grup) sau distan]ate \ntre ele la 15-20 cm pe o band` lat` de 30 (la cultura \n benzi). Cre[terile slabe, sub 0,5 m, se \nl`tur` deoarece au muguri vegetativi [i nu prezint` interes pentru formarea tufei sau pentru fructificare.

Tulpinile de un an alese pentru formarea tufei se vor scurta foarte pu]in, numai vårful cu 15-20 cm, care este foarte sub]ire, curbat [i uneori chiar degerat sau dac` este un soi remontant care a format 59

Cultura zmeurului

inflorescen]` \n toamn`, se \nl`tur` \ntreaga por]iune de pe care mugurii au dat inflorescen]e. |nl`turarea vårfurilor sub]iri are drept scop evitarea form`rii fructelor mici [i atipice care apar ultimele pe plant`. Scurtarea tulpinilor se face, con[tient fiind, c` por]iunea \nl`turat` putea da fructe, \n schimb fructele r`mase sunt mai mari, iar num`rul reprizelor de recoltat se reduce. Aceast` opera]ie este recomandabil` pentru cele mai multe soiuri, cu excep]ia celor cu rodirea grupat` la vårf, cum sunt selec]iile Malling, care nu se scurteaz` (Malling Promise, M. Exploit, M. Jewel etc.). |n perioada de vegeta]ie, dup` recoltarea fructelor formate pe tulpinile l`sate \n prim`var` se recomand` suprimarea lor [i alegerea drajonilor de \nlocuire, de pe care se va ob]ine produc]ia \n anul urm`tor. Se recomand` a nu se \ntårzia cu eliminarea lor, deoarece dac` se usuc` bine, t`ierea lor este mai anevoioas`. |n cursul perioadei de vegeta]ie din anul II de la plantare tufa \[i formeaz` numero[i drajoni. Cu ocazia \ndep`rt`rii tulpinilor de 2 ani se vor alege noile tulpini ce vor forma tufa \n num`r de 5-7 din cele bine dezvoltate [i elimina pe cele de prisos, slabe, r`u plasate etc.

La \nceputul anului al treilea de la plantare se face o verificare a plantelor, de modul cum au iernat. Se scurteaz` vårfurile tulpinilor ca [i \n anul precedent sau, dac` au degerat, se vor t`ia pån` la partea s`n`toas`. Dac` nu s-a intervenit \n var`, este momentul s` se \nl`ture tulpinile care au fructificat [i s` se aleag` drajonii mai viguro[i [i bine plasa]i pentru produc]ia anului \n curs (fig. 2.11. b).

Prin august, dup` recoltatul fructelor se \ndep`rteaz` tulpinile care au rodit [i se aleg apoi altele de un an, \n num`r de 6-10 sau chiar 12 buc`]i ce vor alc`tui \n continuare tufa sau banda \n lungul råndului.

Conducerea tufelor de zmeur, \ncepånd din anul al patrulea de la plantare, const` \n a l`sa, anual la o tuf`, un num`r de 8-12 tulpini roditoare sau \n a r`ri drajonii la 25-30 cm \n lungul benzii (fig. 2.12.), pentru a avea suficient` lumin` necesar` fructific`rii [i \n acela[i timp \n cursul vegeta]iei s` i se rezerve tot atå]i drajoni pentru \nlocuire. Drajonii destina]i s` intre \n constitu]ia tufei se aleg \n prima parte a verii, din cei mai bine dezvolta]i [i bine plasa]i \n jurul plantei-mam`. Drajonii slabi ca [i cei ce apar ulterior \n partea a doua a verii se \nl`tur` cåt sunt \nc` mici, pentru a nu consuma din substan]ele hr`nitoare.

Trebuie s` men]ion`m c` tulpinile de 2 ani se pot \nl`tura din planta]ie [i prim`vara, dac` nu s-a putut executa t`ierea de var`. Pentru zonele expuse vånturilor sau mai s`race \n precipita]ii, benzile se laz` intacte pe timpul iernii, folosindu-se ca paraz`pezi.

Formarea [i t`ierea zmeurului remontant se face asem`n`tor cu a celui neremontant, \n privin]a alegerii tulpinilor diferen]a const` \n privin]a momentului [i a dimensiunilor de scurtare a vårfului.

Deoarece tulpinile \nfloresc \n partea terminal` \n anul form`rii lor, mugurii mic[ti din aceast` zon` se epuizeaz`, iar \n urma fructific`rii zona respectiv` se usuc`. Prim`vara, \n momentul t`ierii, se suprim` tulpinile de doi ani, se aleg tulpinile anuale de \nlocuire la fel ca la soiurile neremontante, iar zona vårfului care a fructificat trebuie suprimat` (fig. 2.13.). T`ierea por]iunilor care au rodit se poate face [i dup` rodire, respectiv toamna pentru zona vårfului tulpinilor de un an [i vara pentru tulpinile de doi ani. Momentul de execu]ie depinde \n multe cazuri de posibilit`]ile tehnice de care se dispune la un moment dat.

T`ierea mixt` (englezeasc`) se practic` cu scopul de a \ntårzia maturarea fructelor cu 2-3 s`pt`måni, fiind pu]in aplicat` \n practica curent` numai la nivelul micului produc`tor de fructe, unde sunt pu]ine soiuri, \n gr`dinile familiale, pentru a prelungi perioada de valorificare. |n acest scop, tulpinile anuale de la soiurile neremontante, mai ales cele cu maturare tårzie, se taie la \n`l]imi diferite cuprinse \ntre 30 [i 120 cm. Num`rul de tulpini \n cadrul benzii sau al tufei este mai mare pentru a compensa t`ierea mai sever` a tulpinilor care se p`streaz`. Ca urmare, tulpinile t`iate lung (adic` scurtate pu]in) vor rodi abundent [i mai timpuriu, \n timp ce acelea t`iate scurt vor da l`stari viguro[i cu pu]ine fructe, dar care se vor forma [i matura mai tårziu (fig. 2.14.). |n planta]iile comerciale, ea se \nlocuie[te prin alegerea de soiuri cu coacere e[alonat` de la cele mai timpurii pån` la cele mai tårzii.

T`ierea zmeurului negru [i purpuriu, \n S.U.A., se face executånd dou` opera]ii: ciupirea \n var` [i t`ierea de prim`var`. |n cursul verii, cånd tulpinile de un an \n cre[tere ale zmeurului negru au 60

Cultura zmeurului

atins \n`l]imea de 45-60 cm, iar ale zmeurului purpuriu 75-90 cm se ciupe[te vårful cu degetele, \nl`turåndu-se 8-10 cm, \n raport cu vigoarea.

Ciupitul se face de 2-3 ori pe lun` [i are ca efect dezvoltarea ramifica]iilor laterale ale tulpinii, reducerea \n`l]imii plantei [i dezvoltarea ei mai puternic`. |n var`, tulpinile de 2 ani se \nl`tur` de \ndat` ce acestea au rodit.

T`ierea de prim`var` se efectueaz` dup` ce a trecut pericolul gerurilor tårzii [i \nainte de \nmugurire. Obi[nuit prin martie se face scurtarea ramifica]iilor laterale ce au rezultat \n urma ciupirii din var` la zmeurul purpuriu.

Ramifica]iile laterale ale zmeurului purpuriu se taie reducåndu-se cu totul de la inel. Se atrage aten]ia asupra alegerii tulpinilor pentru o tuf`; se vor l`sa toate tulpinile viguroase, care dau rodul cel mai bogat, eliminåndu-se tulpinile sub]iri cu un diametru de cel pu]in 0,5 cm.

De importan]` practic` mai mic` este reglarea rodului \n unele ]`ri, ca S.U.A., \n afar` de t`iere [i prin dou` stropiri cu substan]e chimice: acid beta-naftilacetic [i acid paraclor-fenoxy-acetic 5% din fiecare.

Prima stropire se face la 14 zile dup` \nflorirea deplin`, iar a doua la 10 zile dup` aceea.

Palisarea zmeurului Tulpinile majorit`]ii soiurilor de zmeur fiind destul de lungi, sub]iri [i cu ]esuturile mecanice slab dezvoltate, nu sunt capabile s` se autosus]in` [i s` asigure integritatea plantelor [i a fructelor, mai ales sub ac]iunea våntului sau a ploilor din timpul verii.

Pentru evitarea acestor neajunsuri [i pentru a le expune mai bine la lumin`, tulpinile sunt sus]inute pe spalier [i din ce \n ce mai pu]in pe araci.

Mijloacele de sus]inere (aracii [i spalierul) se fixeaz` \n planta]ii, obi[nuit la \nceputul anului doi de la plantare. Pe m`sura cre[terii drajonilor, din timp \n timp, odat` cu \nl`turarea prisosului de tulpini tinere se face [i palisatul tulpinilor ce vor alc`tui tufa. Palisatul va precede \ntotdeauna lucr`rile solului pentru ca acestea s` se execute u[or [i s` nu se r`neasc` tulpinile.

Exist` mai multe metode de sus]inere, a[a cum s-a ar`tat la sistemele de cultur`. Cel alc`tuit din stålpi de lemn sau prefabricate [i cu 2 sau 3 fire duble de sårm` orizontale, la distan]a de 40-60 cm una de alta, se pare c` este cel mai potrivit sistem. Pe suprafe]e mici, acolo unde materialul lemnos este la \ndemån` se poate folosi [i ar`citul cu mai multe variante: cea obi[nuit`, cea \n evantai, cea cu trei araci \n locul tufei [.a.m.d.

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

2.9. COMBATEREA BOLILOR {I D~UN~TORILOR |n condi]iile actuale nu se poate ob]ine o produc]ie mare [i de calitate f`r` combaterea bolilor [i d`un`torilor. Dintre cele mai importante boli care afecteaz` cultura zmeurului amintim: Cancerul bacterian – Agrobacterium rubi – este o boal` bacterian` ce formeaz` excrescen]e [i gale tari de m`rimea unei nuci de culoare brun`. Solurile umede trebuie evitate [i cultura zmeurei s` nu urmeze decåt dup` minimum 4-5 ani dup` culturile pomicole, sfecl` etc., de la care se poate infecta.

Putregaiul fibros al r`d`cinilor – Armilllaria mellea – atac` r`d`cinile care se \nnegresc, se \nmoaie, devin buretoase, iar scoar]a se desprinde cu u[urin]`.

Uscarea (antracnoza) tulpinilor – Didymella aplanata – este o boal` p`gubitoare pentru zmeur.

Atacul \ncepe prin iunie-iulie, cånd apar pete violacee la baza tulpinilor de doi ani, scoar]a se exfoliaz` apoi din dreptul petelor. Frunzele prezint` [i ele pete brune [i \n cele din urm` se usuc` [i frunzele, [i ramurile. |n terenurile prea acide [i bogate \n azot boala se dezvolt` mai rapid, mai ales la tufele dese. Eficacitate total` nu are nici un produs chimic cunoscut. Au efecte pozitive \n reducerea atacului tratamentele pe baz` de cupru, efectuate iarna, sau Thiramul sau Captanul \nainte de \nflorire sau dup` recolt`.

Antracnoza tulpinilor – Elsinoe veneta – Este o boal` d`un`toare, care provoc` prim`vara pete circulare purpurii pe tulpinile tinere, care conflueaz` [i devin cenu[ii, \n mijloc. Tulpinile \n cele din 61

Cultura zmeurului

urm` se usuc`. Tratamentele sunt acelea[i ca [i la boala precedent`.

Rugina – Phragmidium rubi-idaei – Ciuperca atac` frunzele, pe care formeaz` pete galbene pe fa]a interioar`, care la sfår[itul verii devin portocalii, iar \n iarn` brune. Frunzele atacate se \ng`lbenesc [i se usuc`. Atac` de asemenea [i tulpinile care se deformeaz`, se r`sucesc. Boala este frecvent` \n cultur`. Contra acestei ciuperci se efectueaz` preventiv trei tratamente cu substan]e pe baz` de Dithan, Captan sau Maneb, dup` recoltare.

Septorioza – Septoria rubi – Este o boal` care produce pagube mai mici. Ciuperca atac` mai ales frunzele [i mai rar tulpinile, pe care formeaz` mici pete purpurii cu mijlocul brun-cenu[iu. La un atac intens frunzele se \ng`lbenesc, se brunific` [i cåteodat` se usuc`. Soiuri mai rezistente la aceast` boal` s-au dovedit Cayuga, Golden Queen, De iunie, Romy, Latham, sensibile: Englezesc, Lloyd George, Newburgh; foarte sensibile: De Prusia, Marlboro etc. Se combate \n mod asem`n`tor ca Antracnoza.

F`inarea – Sphaeroteca humuli – Ciuperca atac` cåteodat` zmeurul, dar atunci poate s` provoace pagube. Frunzele atacate formeaz` pe fa]a inferioar` un \nveli[ alb-cenu[iu påslos, din care cauz` ele cad prematur. Se recomand` pentru combatere t`ierea [i \nl`turarea vårfurilor cu \nceput de atac.

Tratamentul cu Karathan se pare c` d` rezultate bune; cel cu sulf nu se recomand` pentru zmeur.

Mucegaiul cenu[iu al fructelor – Botrytis cinerea – atac` frunzele aproape coapte pe vreme umed`, formånd mai \ntåi mici pete albe-cenu[ii, care se m`resc [i se transform` \ntr-un mucegai, care face ca fructele s` putrezeasc`; sunt rezistente la aceast` boal` soiurile din grupa Malling. Tratamentele cu Dithan sau Captan, \n num`r de 1-2, executate de la sfår[itul \nfloritului [i pån` la maturitate dau cele mai bune rezultate.

Virusurile. Planta]iile de zmeur, \n ultimul timp, sunt atacate de o serie de boli provocate de c`tre virusuri. Bolile cauzate de virusuri se r`spåndesc frecvent prin intermediul uneltelor folosite la t`iere, prin vectori ca afidele (Aphis idaei – Aphidula idaei etc.), Amphorophora rubi, Nectarosiphon idaei, prin animale etc. Nu se cunosc metode eficiente de combatere, trebuie luate m`suri de procurare a materialului s`ditor s`n`tos, combaterea vectorilor [i distrugerea plantelor bolnave.

D`un`torii cei mai \ntålni]i \n cultura zmeurului sunt: nematozii apar]inånd speciilor Pratylenchus, Detylencus, Longidorus, Paratylencus etc., a c`ror larve minuscule p`trund \n ]esuturile vegetale ale r`d`cinilor [i coletului [i sug seva, plantele \ncepånd s` se usuce. Ace[ti d`un`tori se \nmul]esc \n terenurile umede, unde apa stagneaz`. Ei se combat pe cale chimic`, folosindu-se Vapamul \n doz` de 50-120 cm la m2 folosit prin udarea solului [i lucrarea lui apoi dup` 8-10 zile.

G`rg`ri]a dudului – Diaspis pentagona se \ntålne[te sub form` de colonii mari, cu aspect de mici pustule asem`n`toare p`duchilor ]esto[i, de 2 mm albe-cenu[ii pe tulpinile [i ramurile zmeurului, care \ncep s` se usuce. Se combate, folosindu-se produse uleioase, care le asfixiaz`.

Cevidomia scoar]ei – Thomasiniana theobaldi atac` prin larvele ei mici ro[ii care provoac` pete violacee [i desfacerea scoar]ei la baza tulpinilor, iar pe lemn apar pete brune. Se combate prin folosirea produselor pe baz` de Aldrin, pentru tratarea solului [i cu tratamente ale p`r]ii aeriene.

P`duchii zmeurului: p`duchii verzi – Aphis idaei – [i p`duchii galbeni – Amphorphora rubi – sunt insecte ce se \ntålnesc foarte des \n planta]iile de zmeur, dar produc pagube mici; \n schimb, ei pot transmite cu u[urin]` diferite boli, \n special virusurile. Ei se combat prin stropiri cu esteri fosforici ca: Malathion, Parathion sau cu Dimethoate, Phosphamidon, Phosdrin, \nainte de \nflorit cånd obi[nuit apar primii p`duchi. Uneori se poate repeta tratamentul dup` 4 s`pt`måni sau mai bine dup` cules.

G`rg`ri]a neagr` a zmeurului – Anthonomus rubi – este un coleopter mic de 3 mm lungime, negru cu o pubescent` cenu[ie, care se hr`ne[te dup` pont` cu mugurii florali, \n care larvele se dezvolt` [i-i distrug.

Gåndacul zmeurului – Byturus tomentosus, B. fumatus atac` prin larvele lor galbene, care se hr`nesc cu receptaculul tinerelor fructe, \n care sap` galerii [i apoi cu semin]ele \n formare. Insectele mature pot distruge 50% din fructe.

Molia zmeurului – Incurvaria rubiella – Este un fluture mic, de 10-12 mm cu aripile brune, cu gal62

Cultura zmeurului

ben. Larvele lui distrug mugurii [i frunzele tinere \n prim`var`, apoi fac galerii \n tulpini, care \n urma atacului se usuc`.

Musca zmeurei – Lasioptera rubi – de 2-3 mm lungime, cu corpul negru [i aripile albe, are larvele ro[ii-portocalii, provocånd la baza tulpinilor gale pån` la m`rimea unei nuci, ceea ce are ca rezultat uscarea tulpinilor de la baz`. Atac` \n aceea[i m`sur` [i zmeurul, [i murul.

P`ianjenii ro[ii: Metatetranychus ulni, Tetranycus altheae, Bryobia rubrioculus care se \ntålnesc destul de des au o lungime de 0,4-0,7 mm, o culoare ro[ie-portocalie [i sunt polifagi. Larvele lor, prim`vara \nainte de \nflorit, sug seva pe partea inferioara a frunzelor, care pierd clorofila, devin cenu[ii, se usuc`, avånd pe partea atacat` fire fine de p`ianjen. Se combat efectuåndu-se acelea[i tratamente ca [i la p`duchi, precum [i un tratament special cu acaricid.

Principalele tratamente necesare protec]iei culturii de zmeur sunt redate \n tabelul urm`tor.

Tabelul 2.2.

Tratamentele chimice recomandate la cultura zmeurului Fenofaza 1. Repaus vegetativ 2. Umflarea mugurilor 3. |nfrunzire 4. |n`l]area inflorescen]elor 5. |nceputul \nfloririi

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

6. Scuturarea petalelor 7. La m`rimea normal` a fructelor 8. Dup` recoltare

Agentul patogen P`duchele din San José, ou` de iarn` Antracnoz`, p`t`ri, acarieni, afide, defoliatoare idem 2, g`rg`ri]a florilor F`inare, p`t`ri, antracnoz`, g`rg`ri]a florilor, gåndacul fructelor putregaiul fructelor, p`t`ri, f`inare, gåndacul fructelor idem 5

Pesticide recomandate Oleoekalux 1,5%, Aplaud 0,025 + ulei horticol 0,2%, Polisulfur` de bariu 6% Turdacupral 0,2%, zeam` bordelez` 0,5% + insecticid: Sintox 0,2%, Sumi-alpha 0,04% Tiuran 0,4%, Ziram 0,4%, Konker 0,2%, + insecticide: Sintox 0,2%, Sinoratox 0,1%, Fastac 0,004% Tiuram 0,4%, Ziram 0,4%, Captadin 0,2% + Metoben 0,1% + insecticide: Fastac 0,004%, Decis 0,04%, Ultracid 0,05% Sumilex 0,1%, Ronilan 0,1%, Rovral 0,1% + Topsin 0,1% sau Metoben 0,1% + insecticid

Putregaiul fructelor, f`inare, rugin`, p`t`ri

Sumilex 0,1%, Rovral 0,1% + Anvil 0,04%, Tilt 0,02% + Zolone 0,2%, Karate 0,02%, Fastac 0,008% Ronilan 0,1%, Sumilex 0,1%, Rovral 0,1% + Tilt 0,02%, Anvil 0,04%

Antracnoz`, p`t`ri, p`duchele din San José

Tiuran 0,4%, Captadin 0,25%, Ziram 0,4% + Applaud 0,05%, Carbetox 0,05%.

2.10. RECOLTAREA {I VALORIFICAREA ZMEURELOR Zmeura este un fruct foarte perisabil, de aceea trebuie s` acord`m recoltatului toat` aten]ia.

Deoarece se matureaz` [i se recolteaz` pe o perioad` de 4-6 cåteodat`, chiar 7 s`pt`måni, trebuie preg`tit` cu aten]ie campania de recoltare asigurånd atåt for]a de munc`, cåt [i ambalajele necesare.

Recoltatul \ncepe \n ultimele zile ale lunii iunie [i dureaz` pån` la \nceputul lunii august. Soiurile remontante fac apoi o pauz`, \ncep s` \nfloreasc` [i dau o a doua recolt` \ncepånd cu partea a doua 63

Cultura zmeurului

a lunii august, care dureaz` \n luna septembrie, iar primele brume din octombrie pot surprinde ultimele fructe pe p`lant`.

Momentul recoltatului se alege \n func]ie de destina]ia fructelor: pentru industrie se culeg la maturitatea deplin`, iar pentru consum \n stare proasp`t`, cu 2-4 zile mai \nainte, \n func]ie de dep`rtarea de locul de desfacere (centre \ndep`rtate din ]ar` sau export).

Pentru a nu scurta din timpul de p`strare, cel pu]in pentru fructele destinate pie]elor mai \ndep`rtate, se recomand` recoltarea pe timp r`coros, diminea]a sau c`tre sear` sau pe timp noros, mai ales cånd nu posed`m mijloace de refrigerare.

La organizarea culesului trebuie s` se ]in` seama de mai mul]i factori pentru a avea o calitate bun` [i a nu pierde din produc]ie, dintre care: – Fructele fiind perisabile nu se vor transvaza, recoltarea se va face direct \n ambalajele de expedi]ie.

– Fructele recoltate se trec imediat \n locuri r`coroase [i bine aerisite, de obicei [oproane amenajate la cap`tul parcelei, evitåndu-se la maximum expunerea la soare sau p`strarea \n ad`posturi neaerate.

– Zmeura recoltåndu-se \n mai multe reprize, se va avea \n vedere la calculul necesarului de culeg`tori c` primele [i ultimele recolt`ri se fac la 3-4 zile, iar cånd plantele sunt \n plin` epoc` de maturitate reprizele de recoltat sunt din 2 \n 2 zile; un lucr`tor recolteaz` de la 2 la 3,5 kg fructe pe or`, \n func]ie de bog`]ia recoltei, soi [i mod de palisare.

– O tuf` bogat` [i bine condus` poate produce 400-500 g fructe, iar unui culeg`tor \i revin \n medie circa 300 de plante sau la un hectar se calculeaz` cam 15-20 de lucr`tori.

Culesul se cere s` fie bine organizat, avånd \n vedere c` el nu se execut` \n general decåt manual, se face \n numeroase reprize [i deci este foarte costisitor.

Se recomand`, avånd \n vedere perisabilitatea fructelor, stabilirea din timp a beneficiarilor, a planific`rii mijloacelor de transport, a ambalajelor necesare, a angaj`rii muncitorilor etc.

Fructele se recolteaz` obi[nuit f`r` receptacul [i f`r` peduncul, cånd se consum` local sau se folosesc pentru industrie. De[i ar fi indicat ca odat` cu recoltarea s` se fac` [i sortarea, \n practic` este destul de greu de realizat acest aspect.

Pentru ambalare se folosesc: – scafe din material plastic flexibil, de preferin]` cu mici orificii; – scafe din carton, parafinate, tapisate \n interior cu hårtie cerat` sau foi sub]iri de polietilen`, cu o capacitate de 1/8, l/4, 1/2 sau 3/4 kg, se folosesc la distan]e mai mici; – co[ule]e din \mpletituri de furnir sau despic`turi sub]iri din lemn, eventual \mpletituri de r`chit`, cu o capacitate de 1/8 , 1/4 , 1/2 sau 3/4 kg, se folosesc mai ales pentru distan]e mai mari [i \n interior se tapiseaz` mai ales cu frunze de zmeur.

Cutiile [i co[ule]ele se ambaleaz` \n platouri (l`zi), grupuri de 6-8-10 buc`]i, pe calit`]i, pentru a fi transportate mai u[or la distante mari.

Fructele destinate pentru industrializare se ambaleaz` \n butoaie din lemn sau plastic, \n care se pun fructele pe m`sura recolt`rii [i care se \nchid ermetic imediat ce au fost umplute [i sunt sterilizate sau pasteurizate (cele destinate pentru sirop) sau se pot face tratamente cu anhidrid` sulfuroas` 6%, \n cantitate de 2-4 g/100 kg. Prin acest mod de conservare, pulpa se poate p`stra f`r` modificarea \nsu[irilor de calitate o perioad` lung` de timp, pån` cånd fabrica a epuizat materia prim` proasp`t`.

Se recomand` ca fructele recoltate s` fie imediat r`cite la 8-10°C, pentru a reduce respira]ia [i transpira]ia, \nainte de a fi transportate. |n cazul cånd fructele vor fi transportate la distan]e mari, se folosesc vagoanele refrigerate sau vagoane izoterme, la temperatura de 0-l°C. |n asemenea cazuri, fructele pot fi conservate timp de o s`pt`mån`. Pentru exportul de fructe destinate \ndustrializ`rii se folosesc mijloace de transport prev`zute cu agregate frigorifige, care asigur` congelarea zmeurei pån` la destina]ie.

64

Cultura zmeurului

Figura 2.1 R`d`cin` de zmeur cu drajoni \n formare

Š RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

Figura 2.2 Drajon bine format al`turi de planta-mam`

Figura 2.3.

Formarea [i evolu]ia mugurilor din zona coletului

65

Cultura zmeurului

Figura 2.5.

Sus]inerea zmeurului pe araci \n evantai

Figura 2.4.

Sus]inerea zmeurului pe un arac

Figura 2.4.

Sus]inerea pe spalier cu 3 s책rme simple

Figura 2.7.

Sus]inerea pe spalier cu s책rme duble 66

Cultura zmeurului

Figura 2.8.

Spalier dublu cu cåte o sårm`

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

Figura 2.9.

Spalier \n „T“

Figura 2.10.

Schema absorb]iei elementelor minerale

67

Cultura zmeurului

Figura2.11.

T`ierea plantelor tinere: A – anul 2, B – anul 3.

Figura 2.12. T`ierea de produc]ie: a – tulpini de 2 ani b – tulpini de un an c – tulpini slabe care se elimin`

68

Cultura zmeurului

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

Figura 2.13.

T`ierea zmeurului remontant.

A – tulpini de 2 ani, B – tulpini anuale care au fructificat \n toamn`, C – tulpini anuale debile

Figura 2.14.

Sistemul de t`iere englezesc

69

Capitolul 3.

Cultura murului 3.1. IMPORTAN}~, ORIGINE {I ARIA DE R~SPÅNDIRE Murul ocup` suprafe]e mai reduse \n cultur` comparativ cu zmeurul, \n schimb flora spontan` constituie o surs` important` de fructe. Fructele de mur sunt bogate \n substan]e nutritive con]inånd zah`r, substan]e proteice (\n cantitate dubl` fa]` de mere [i pere), acid malic, vitamina C etc. (tabelul 3.1.).

Murele au mai pu]in zah`r decåt zmeura (3,5-6%), sunt u[or mai acide [i bogate \n vitamina C (28,640,7 mg). |n afar` de consumul \n stare proasp`t`, murele se folosesc mult pentru industrializare, la prepararea: sucului, siropului, dulce]ei, gemului, marmeladei, concentrat etc. Sucul [i siropul de mure este foarte apreciat pentru prepararea b`uturilor r`coritoare apreciate [i solicitate \n timpul c`ldurilor mari din var`. Infuzia de frunze [i chiar ramuri anuale este folosit` pentru gargare sau tratarea anginei.

Tabelul 3.1.

Compozi]ia biochimic` a fructelor de mur (Souci [i colab., 1981)

70

Specifica]ie

UM

Proteine

Gr`simi

Valoarea energetic` la 100 g Con]inutul \n constituen]i digestibili la 100 g Valoarea energetic` a constituen]ilor digestibili la 100 g

kJ kcal

19,83 4,74

38,91 9,30

Hidra]i de carbon 143,93 34,40

g

1,02

0,90

7,74

kJ kcal

16.86 4,03

35,02 8,37

129,54 30,96

Constituentul Ap` Proteine Gr`simi Hidra]i de carbon Fibre proaspete Minerale Sodiu Potasiu Magneziu Calciu Mangan Fier Cupru

UM g g g g g g mg mg mg mg mg mg mg

Con]inut 84,70 1,20 1,00 8,60 4,00 0,51 3,00 30,00 15,00 44,00 0,59 0,90 0,14

Limita de varia]ie 82,20-87,00 1,20-1,30 – – 3,97-4,20 0,50-0,52 1,00-5,00 – 11,00-20,00 25,00-63,00 – 0,90-1,00 –

Total 202,67 48,44

181,41 43,36 Media 84,70 1,20 1,00 8,60 4,00 0,51 3,00 30,00 14,55 44,00 0,59 0,90 0,14

Cultura murului

Fosfor Bor Vitamina A Caroten Vitamina B1 Vitamina B2 Ac. nicotinic Ac. pantothenic Vitamina B6 Vitamina C Ac. malic Ac. citric Ac. oxalic Ac. feluric Ac. cafeic Ac. cumaric Ac. galic Ac. izocitric Glucoz` Fructoz` Zaharoz` Pectine

mg mg – mg mg mg mg µg mg – g g mg mg mg mg mg g g g g g

30,00 0,09 0 0,27 0,03 0,04 0,40 0,22 0,05 17,00 0,90 0,02 12,40 0,80 2,40 1,10 4,20 0,81 3,16 3,14 0,47 0,63

25,00-32,00 0,05-0,14 – 0,12-0,48 0,02-0,04 0,04-0,05 0,40-0,50 – 0,04-0,06 12,00-21,00 0,86-0,95 0,01-0,02 – 0,60-1,20 1,00-3,40 0,90-1,40 0,80-6,70 – – – 0,46-0,47 –

30,00 0,09 0 0,27 0,03 0,04 0,40 0,22 0,05 17,00 0,90 0,02 12,40 0,80 2,40 1,10 4,20 0,81 3,16 3,14 0,47 0,63

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

Murul fiind destul de rustic se poate cultiva [i cu rol antierozional sau pentru valorificarea unor terenuri improprii altor culturi agricole. De asemenea, murul se folose[te ca plant`-pionier \n fixarea solurilor nisipoase.

Murul cre[te spontan \n Europa [i America de Nord, avånd un areal mai mic decåt zmeurul. |n Europa, o bun` parte din produc]ia anual` este ob]inut` din flora s`lbatic` [i numai o mic` parte din cea cultivat`. Pe suprafe]e mai mari este cultivat \n vestul Americii de Nord, unde se cultiv` pe suprafe]e mari.

La noi \n ]ar`, murul de gr`din` este pu]in cultivat, fiind mai sensibil la iernare comparativ cu zmeurul. Produc]ia anual` nu dep`[e[te 5.000 tone, din care o bun` parte este ob]inut` din flora spontan`.

Murul \l g`sim spontan prin p`durile din regiunea muntoas` asociat cu zmeurul, dar [i \n regiunile mai secetoase din cåmpie sau pe malurile råurilor. El are o arie de r`spåndire mai mare decåt a zmeurului. |ntrucåt murul este foarte asem`n`tor cu zmeurul, se vor prezenta \n special numai \nsu[irile specifice acestei specii.

3.2. SPECII MAI IMPORTANTE {I PRINCIPALELE SOIURI DIN SORTIMENT Speciile cu importan]` mai mare \n formarea soiurilor cultivate de mur sunt: Rubus caesius L – murul de cåmpie – cre[te spontan pe paji[ti [i miri[ti, tåråtor sau ag`]`tor, este foarte productiv, rezistent la ger [i formeaz` fructe mici negre-vine]ii.

Rubus fruticosus L. – murul de p`dure (rugul) – cre[te spontan \n zona dealurilor [i la munte, \n lumini[urile din p`dure, pe liziere, la marginea drumurilor, formeaz` tulpini tåråtoare, ramificate [i fructe mari negre.

Rubus proderus Mull. – cre[te spontan \n zona dealurilor, la marginea p`durilor, formeaz` tulpini poliedrice, are frunze sempervirescente [i fructe negre.

71

Cultura murului

Soiuri de mur de gr`din`: Thornfree – are vigoare mare, o bun` capacitate de produc]ie, dar o e[alonare a matur`rii lung`, fructe mari, negre str`lucitoare, de form` oblong`, d` rezultate bune \n sudul ]`rii, unde cerin]ele fa]` de temperatur` sunt satisf`cute.

Black Satin – soi potrivit de viguros, rustic, are fructe mari, dar de consisten]` slab`, form` conicalungit`, cu e[alonarea matur`rii pe dou` luni.

Smoothstem – soi viguros [i productiv, potrivit de rezistent la ger, sensibil la boli, fructe conice, mari, de calitate bun`. Se \nmul]e[te prin buta[i [i marcote.

Loganberry – soi de vigoare mijlocie, sensibil la factorii de mediu, are fructe mari, cilindro-conice, ro[ii-negricioase cu gust de zmeur`.

Lucre]ia – soi american, cu tufa de vigoare mic`, se \nmul]e[te prin marcotaj natural, rezistent la boli, dar preten]ios la condi]iile de mediu, se matureaz` la \nceputul lunii august.

Evergreen – este un soi cu portul tåråtor, sensibil la ger, potrivit de productiv, cu fruct de m`rime mijlocie [i maturare la sfår[it de august [i \nceput de septembrie. Se \nmul]e[te prin buta[i de r`d`cin`.

Lawton – soi cu cre[tere erect`, are ghimpi pe tulpin`, rezistent la ger, are frute mijlocii negre-lucioase.

Thornless Hull – soi de mur f`r` ghimpi, de vigoare mare, cu maturarea fructelor \n iulie-august, recomandat \n zona de cultur` a vi]ei de vie.

Mammuth – soi sensibil la ger, foarte productiv, are fructe mari [i foarte mari, care se matureaz` la \nceput de august.

3.3. PARTICULARIT~}I DE CRE{TERE {I FRUCTIFICARE Murul este un semiarbust care cre[te sub form` de lian`, formånd tulpini de pån` la 6 m lungime, cu rudimente de spini ierbacei sau chiar cu spini la unele soiuri. Lateral formeaz` o serie de cre[teri anticipate ce pot ajunge la lungimea de 2-3 m. Avånd ]esuturile mecanice slab dezvoltate, nu se autosus]ine [i se cultiv` numai pe spalier. |n sol formeaz` un rizom destul de puternic din care se formeaz` anual noi cre[teri, aspectul plantei fiind sub form` de tuf` mai grupat` decåt la zmeur. Formarea [i evolu]ia mugurilor de pe r`d`cin` este similar` zmeurului. Majoritatea soiurilor de mur au capacitatea de a \nr`d`cina prin vårful l`starilor care vin \n contact cu solul.

Tulpinile, odat` cu vårsta, \[i schimb` [i culoarea; \n tinere]e, tulpinile la mur au culoarea verde\nchis sau ro[iatic`, apoi brun` la maturitate. |n sec]iune transversal`, tulpinile sunt \n general muchiate [i br`zdate cu adåncituri (Kittatinny, Eldorado).

O tuf` de mur este alc`tuit` dintr-un num`r variabil de tulpini de unul [i de doi ani. |n anul \ntåi, o tulpin` cre[te [i diferen]iaz` mugurii de rod. |n anul al doilea de via]`, tulpina se ramific`, \nflore[te, rode[te [i apoi, dup` fructificare, \ncepe s` se usuce dinspre vårf spre baz`. Spre deosebire de zmeur, de multe ori baza tulpinilor care au fructificat sunt verzi chiar \n prim`vara anului trei, cånd se suprim`. Concomitent cu ramificarea [i rodirea tulpinilor de doi ani, de la baza tufei [i din mugurii de pe r`d`cini se formeaz` noi tulpini de \nlocuire.

Diferen]iaz` muguri de rod din primul an de via]`, cu excep]ia mugurilor bazali (primii 40-50 cm de tulpin`), ceilal]i sunt mic[ti. Din ace[ti muguri se formez` l`stari care poart` terminal inflorescen]e mari, tip corimb. Soiurile existente \n cultur` sunt diploide [i autofertile. |nflorirea are loc simultan cu a zmeurului sau mai tårziu cu cåteva zile, \n func]ie de soi. Fructele sunt polidrupe, mari de 13-26 mm [i 1,7-6,5 g \n func]ie de soi, formate din mai multe drupeole stråns unite pe receptaculul floral care este parte component` a fructului. Culoarea este de obicei de culoare \nchis`, dar [i roz` [i purpurie, acoperit` de cele mai multe ori cu un strat de pruin`. Maturarea fructelor este foarte 72

Cultura murului

e[alonat`, la unele soiuri se poate \ntinde pe o perioad` de peste 2 luni (Thornfree), de la sfår[it de iulie pån` la \nceput de octombrie. Recoltarea fructelor se face \mpreun` cu receptaculul floral.

Produc]ia de fructe se ridic` la 5-12 t/ha, iar longevitatea planta]iilor este de 12-15 ani.

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

3.4. CERIN}ELE MURULUI FA}~ DE FACTORII DE MEDIU Fiind o specie originar` din zonele mai calde, este mai preten]ioas` la c`ldur` [i lumin` decåt zmeurul. Soiurile de mur de provenien]` american`, cu tulpinile erecte [i foarte \nalte, sunt mai sensibile la ger decåt cele tåråtoare. Nu rezist` la temperaturi sub -17°C [i nu trebuie cultivat \n astfel de zone deoarece poate degera partea aerian`. Soiurile ce provin din murul s`lbatic sunt mai rezistente la ger. |n iernile foarte aspre [i lipsite de z`pad` sunt afectate por]iuni mai mari din tulpin`.

Observa]iile f`cute \n anii 1961-1963 la Sta]iunea Experimental` Cluj, asupra unor soiuri de zmeur, referitoare la rezisten]a la ger au scos \n eviden]` urm`toarele: s-au dovedit sensibile la ger soiurile Romy, Golden Queen, Deutschland, Tew[burgh, iar mai rezistente soiurile Viking, Latham, De septembrie [i Rubin. P. Trioreau a constatat c` lemnul nu este afectat de gerurile din timpul iernii; schimb`rile bru[te de temperatur` (sc`derile de -l0°C timp de 20-24 ore, de exemplu) fac s` degere vårfurile tulpinilor sau alte p`r]i ale plantei.

La gerurile mari, cånd nu sunt afectate tulpinile, pot suferi mugurii principali [i scap` cei secundari care asigur` recolte.

Temperatura influen]eaz` \nceputul vegeta]iei [i parcurgerea fenofazelor. Astfel umflarea mugurilor are loc cånd suma temperaturilor active este de 60-80°C, fenofaza dezmuguririi \ncepe cånd suma temperaturilor active este de 80-150°C, iar fenofaza \nfloritului \ncepe \n urma acumul`rii unei sume medii de 800-900°C, aproximativ la 54-80 de zile dup` umflarea mugurilor. Fenofaza matur`rii fructelor necesit` 2.000-2.200°C, corespunz`tor a circa 100-128 zile.

Fa]` de umiditatea solului este mai pu]in preten]ios decåt zmeurul, poate rezista la perioade scurte de secet`. Murul se mul]ume[te [i cu o cantitate destul de mic` de ap`, care poate ajunge la 500-600 mm, avånd \n vedere sistemul s`u radicular mai profund [i bine dezvoltat. Influen]a reparti]iei precipita]iilor \n cursul anului [i necesitatea pe fenofaze nu sunt suficient precizate. Pentru rezultate bune cultura se irig`.

Soiurile de mur sunt mai pu]in preten]ioase fa]` de sol decåt cele de zmeur, ele putåndu-se cultiva peste tot, chiar pe solurile mai slabe, cu condi]ia \ns` s` aib` umiditate suficient`. Murul valorific` destul de bine o gam` larg` de soluri. Se preteaz` a fi plantat pe terenuri erodate sau \n pant`, sub]iri sau cu mult schelet. Solurile mijlocii, bogate, calde [i suficient de umede sunt cele mai potrivite pentru culturile industriale. Se face men]iunea c` unele soiuri de mur reu[esc [i pe solurile nisipoase, numai c` acestea s` fie suficient de umede, cum sunt solurile de aluviune din luncile apelor. Pentru produc]ii mari [i de calitate are nevoie de soluri profunde, nisipo-argiloase, potrivit de umede.

3.5. PRODUCEREA MATERIALULUI S~DITOR |n privin]a \nmul]irii, soiurile de mur cu tulpinile erecte se \nmul]esc prin drajoni, iar cele cu tulpini tåråtoare (Boysen, Logan, Fenomenal) se \nmul]esc prin buta[i de tulpin` [i marcotaj prin aplecare (marcotaj de vårf). De asemenea, \n cazuri speciale de \nmul]ire rapid` a soiurilor valoroase sau pentru soiuri noi, se poate folosi altoirea pe fragmente de r`d`cini.

Producerea materialului s`ditor se face preponderent prin marcotaj de vårf sau prin drajoni. Pentru marcotare, se \ngroap` vårful l`starilor \n timpul verii, iar toamna se scot [i se pot valorifica (fig. 3.1.).

73

Cultura muruluia

3.6. |NFIIN}AREA PLANTA}IILOR DE MUR La \nfiin]area planta]iilor de mur se execut` o serie de lucr`ri comune speciilor pomicole, ca: alegerea terenului, preg`tirea lui \nainte de plantare, stabilirea distan]elor de plantare \n func]ie de sistemele de cultur`, pichetarea terenului, alegerea soiurilor [i plantarea propriu-zis`.

Alegerea terenului pentru \nfiin]area unei planta]ii de mur se face \n stråns` leg`tur` cu cerin]ele speciei fa]` de factorii de mediu [i fa]` de sol, evitåndu-se pe cåt posibil terenurile expuse vånturilor dominante, \n special \n perioada iernii. |nfiin]area planta]iilor se face la fel ca la zmeur, respectånd aceea[i tehnologie de preg`tire a terenului [i acelea[i distan]e de plantare. Ca sisteme de cultur` se practic` mai mult cultura sus]inut` pe spalier cu trei sårme duble, similar vi]ei de vie, unde \n`l]imea spalierului trebuie s` fie de circa 2 m.

Sistemele de cultur` prezentate la zmeur (sus]inerea pe araci, sus]inerea pe spalier mic cu o sårm` etc.) nu se aplic` doarece nu corespund cerin]elor tehnologice ale murului.

Alegerea soiurilor. |n cultur`, se folosesc mai multe soiuri de mur, toate de provenien]` str`in`, unele mai rezistente, altele mai pu]in rezistente la ger. Trebuie ales sortimentul cu mult` aten]ie, \n func]ie de zona de cultur`, pentru a ob]ine o produc]ie constant` \n timp [i o planta]ie longeviv`.

Este necesar s` cunoa[tem mai bine soiurile de mur, apreciindu-le calitatea mult superioar` fructelor din flora spontan` [i s` le extindem pe suprafe]e \ntinse.

Deoarece \n cultur` exist` [i soiuri autosterile (Rathbun, Mammut, Mc. Donald, Wilson, Premo, Rogers, Advance), pentru o bun` legare a fructelor este bine s` se planteze mai multe soiuri \n parcel`.

Distan]ele de plantare folosite sunt de 2,5 m \ntre rånduri [i 0,5 m \ntre plante pe rånd, ceea ce asigur` un spa]iu de nutri]ie suficient [i o iluminare bun`.

Plantarea propriu-zis` a murului se face \n mod similar ca [i la zmeur, respectånd acelea[i verigi tehnologice de preg`tire a terenului, a materialului s`ditor [i de plantare efectiv`.

3.7. |NTRE}INEREA PLANTA}IILOR DE MUR Lucr`rile de \ntre]inere a solului [i fertilizarea sunt similare culturii de zmeur [i se efectueaz` \n acela[i mod.

Fiind o specie cu cre[tere tip lian`, cultura nu se poate realiza f`r` sistem de sus]inere, pe care plantele sunt conduse [i legate. Pentru mur se folose[te conducerea [i legarea atåt pe tutori, cåt [i pe spaliere de diferite tipuri. La conducerea pe tutori, ace[tia pot fi cåte unul la tuf` sau mai mul]i (fig. 3.2. a).

Conducerea pe spalier poate s` fie diferit`, de la cel cu o sårm` (fig. 3.2. b) la cel cu 2 sau 3 sårme. Dirijarea tulpinilor se poate face sub form` de fascicul, evantai, sinusoid` sau alte moduri artistice.

T`ierea de formare a tufelor const` \n scurtarea la plantare a tulpinii la 20-30 cm, urmånd ca \n timpul perioadei de vegeta]ie s` se ciupeasc` l`starii care se formeaz`, mai ales dac` ace[tia sunt vegetativi [i ating dimensiuni mari. Mai mult, \n contact cu solul ei pot \nr`d`cina [i se extind pe interval, \ngustånd culoarul de acces al mijloacelor mecanice. |ncepånd din anul doi de via]`, prim`vara se intervine pentru a suprima tulpinile de doi ani [i se aleg 1-2 tulpini anuale de \nlocuire, \n func]ie de vigoarea plantei, care se scurteaz` la maximum 2-2,2 m, pentru tulpina principal` [i 20-30 cm pentru cre[terile anticipate. |ncepånd cu anul trei [i \n continuare, pe plant` se formeaz` mai multe cre[teri anuale viguroase, care pot dep`[i u[or 3-4 m, cu o serie de cre[teri anticipate. T`ierea const` \n: – suprimarea tulpinilor care au fructificat, chiar dac` partea bazal` a acestora nu este \nc` uscat`; – alegerea a 2-3 tulpini de \nlocuire, \n func]ie de vigoarea tufei; – scurtarea tulpinilor principale la 2-2,2 m; – scurtarea anticipa]ilor la 25-30 cm; – suprimarea tuturor celorlalte cre[teri viguroase sau de vigoare mai mic`, pentru a asigura lumin` suficient` tulpinilor alese pentru fructificare.

74

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

Cultura murului

Pe tulpinile de un an, cu excep]ia por]iunii bazale de circa 40-50 cm, sunt muguri mic[ti din care se formeaz` l`stari lungi de pån` la 80-100 cm, care \mbrac` foarte bine sistemul de sus]inere, rezultånd un adev`rat gard fructifer.

Dup` t`iere, tulpinile se leag` de sårmele spalierului, fiecare tulpin` fiind prins` \n 2-3 puncte de mijlocul de sus]inere, prin conducerea lor \n form` de evantai sau suprapus, pentru a valorifica cåt mai bine lumina.

Trebuie acordat` aten]ie mare t`ierii de produc]ie, deoarece o \nc`rc`tur` prea mare de tulpini la nivel de tuf` nu asigur` o bun` expunere a inflorescen]elor [i a fructelor, e[alonåndu-se prea mult maturarea fructelor [i acumulåndu-se o cantitate mai mic` de zah`r [i arome, iar la o t`iere prea sever`, fie tulpini prea pu]ine la tuf`, fie o scurtare exagerat` a tulpinilor determin` cre[teri foarte viguroase care \ngreuneaz` mult \ntre]inerea \n perioada de vegeta]ie respectiv`, l`starii forma]i acaparånd efectiv cultura [i o \ngreunare a t`ierii, grosimea tulpinilor de \nlocuire dep`[ind 2 cm la colet. |n timpul perioadei de vegeta]ie se intervine de 1-2 ori pentru a dirija noile cre[teri printre sårmele sistemului de sus]inere [i eventual ciupirea lor, evitånd astfel c`derea [i venirea \n contact a l`starilor cu solul lucrat de pe interval, unde ace[tia marcoreaz` prin vårf, extinzåndu-se cultura \n afara råndului, \ngreunånd apoi \ntre]inerea solului.

Ciupitul se face de 2-3 ori pe var` [i are ca efect dezvoltarea ramifica]iilor laterale ale tulpinii, reducerea \n`l]imii plantei [i dezvoltarea ei mai puternic`. |n var`, tulpinile de 2 ani se pot \nl`tura de \ndat` ce acestea au rodit.

T`ierea de prim`var` se efectueaz` dup` ce a trecut pericolul gerurilor tårzii [i \nainte de \nmugurire. Obi[nuit prin martie se face scurtarea ramifica]iilor laterale ce au rezultat \n urma ciupirii din var` a tulpinilor principale.

Scurtarea ramifica]iilor laterale ale tulpinii de mur se face la o lungime de 20 cm; avånd pe ea 8-12 muguri, cu scopul de a \mbun`t`]i m`rimea [i calitatea fructelor. |n regiunile mai secetoase, scurtarea poate fi mai sever`, l`såndu-se numai 4-6 muguri pe o ramifica]ie.

Scurtarea ramifica]iilor se face [i \n leg`tur` cu vigoarea lor, cele mai viguroase se taie mai lung, iar cele mici mai scurt.

Unii cultivatori fac scurtarea ramifica]iilor laterale dup` ce a \nflorit murul pentru a dimensiona mai just \nc`rc`tura unei ramifica]ii [i a tufei. Aceasta deoarece unele soiuri ca Eldorado tind s`-[i formeze rodul spre vårf [i scurtarea la dimensiunile date ar diminua mult recolta.

Murul tåråtor, plantåndu-se de obicei pe un spalier \nalt de 2,25 m, se taie prin martie, alegånduse 7-8 tulpini dintre cele mai puternice, care se scurteaz` la circa 1,5 m [i se leag` \n spiral` pe stålpii spalierului.

Cånd nu se utilizeaz` spalierul, situa]ii foarte rare, plantele sunt dispuse la 45-90 cm distan]` pe rånd, cultivåndu-se sub form` de covor. Ele se scurteaz` cu ocazia ciupirii de var`, pentru a nu se suprapune cånd se vor ramifica.

Combaterea bolilor [i d`un`torilor Murul este afectat de acelea[i boli [i d`un`tori ca [i zmeurul, num`rul tratamentelor [i produsele de combatere folosite fiind identice.

3.8. RECOLTAREA, AMBALAREA {I TRANSPORTUL MURELOR Ca [i zmeura, murele sunt fructe foarte perisabile care necesit` acelea[i m`suri de precau]ie pentru a se ob]ine o produc]ie de calitate. Recoltarea se face e[alonat, pe m`sura matur`rii fructelor, direct \n ambalajele de desfacere. Timpul de la recoltare la valorificare trebuie s` fie cåt mai scurt pentru a se evita deprecierea calitativ` a recoltei. |n situa]ia \n care produc]ia este mai mare decåt se poate valorifica s-au prelucra imediat, se poate conserva \n butoaie cu anhidrid` sulfuric` 2-4 ml/kg, \nchise ermetic, unde se poate p`stra o perioad` lung` de timp.

75

Cultura murului

Fructele se pot consuma \n stare proasp`t` sau sub form` de sirop pentru efectul lor astringent, nutritiv [i purgativ. Se recomand` cura de fructe \n afec]iuni pulmonare, diaree, angin` etc.

Din fructe se poate prepara un lichior foarte apreciat, prin macerarea fructelor \n alcool de 90° timp de trei luni. Dup` decantarea maceratului se amestec` cu sirop de zah`r [i alcool pentru a ob]ine un lichior de 20°, la care se poate ad`uga o mic` cantitate de infuzie de cire[e pentru a-i armoniza gustul.

Figura 3.1. Marcotaj de vårf

Figura 3.2 a Conducerea murului pe araci

Figura 3.2 b – Conducerea murului pe spalier cu o sårm`

Figura 3.2 c – Conducerea pe spalier cu 3 sårme 76

Capitolul 4.

Cultura coac`zului 4.1. IMPORTAN}A CULTURII Coac`zul este unul dintre cei mai r`spåndi]i arbu[ti \n cultur` \n ]ara noastr`. Coac`zul, \n special cel cu fructe negre (casisul), dar [i cel cu fructe ro[ii, datorit` multiplelor \nsu[iri alimentare [i ariei de r`spåndire, constituie adev`rata grup` a arbu[tilor fructiferi, ei completeaz` [i diversific` gama produc]iei pomicole [i a multiplelor produse ob]inute pe cale industrial`. Cu toate c` \nsu[irile terapeutice [i alimentare ale coac`zelor erau apreciate cu cåteva secole \n urm`, introducerea [i r`spåndirea lor \n cultur` s-a f`cut \ntr-un ritm cu mult mai lent comparativ cu alte specii pomicole.

Exist` \n cultur` dou` specii: coac`zul negru, care are gust [i miros foxat [i fructe negre, [i coac`zul ro[u, care poate avea fructe ro[ii sau albe. Sunt specii rustice, cu poten]ial mare de produc]ie, iar fructele au o multitudine de \ntrebuin]`ri [i o compozi]ie biochimic` foarte complex` (tabelele 4.1. a [i b). Coac`zele negre sunt dintre cele mai bogate fructe \n vitamina C 100-316 mg%, avånd \n compozi]ia chimic` [i alte componente importante: protide 0,9 g%, glucide 10-14 g%, 2,5-3,5% acizi organici, tanin 0,29-0,51%, antociani, flavone, potasiu 872 mg%, Mg, Ca, P, Cl, Na etc.

Tabelul 4.1. a

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

Compozi]ia biochimic` a fructelor de coac`z negru (Souci [i colab., 1981) Specifica]ie

UM

Proteine

Gr`simi

Valoarea energetic` la 100 g Con]inutul \n constituen]i digestibili la 100 g Valoarea energetic` a constituen]ilor digestibili la 100 g

kJ kcal

21,5 5,06

8,56 2,05

Hidra]i de carbon 234,30 56,00

g

1,08

0,19

12,60

–

kJ kcal

17,98 4,03

7,70 1,84

210,87 50,40

236,56 56,54

Constituentul Ap` Proteine Gr`simi Hidra]i de carbon Fibre proaspete Minerale Sodiu Potasiu Magneziu Calciu Mangan

UM g g g g g g mg mg mg mg mg

Con]inut 81,30 1,28 0,22 14,00 2,40 0,80 1,50 310,00 17,00 46,00 0,68

Limita de varia]ie 77,40-84,70 0,90-1,70 0,10-0,50 – – 0,61-1,10 0,30-2,70 258,00-372,00 10,00-24,00 30,00-65,00 –

Total 264,02 63,10

Media 79,67 1,25 0,21 13,72 2,35 0,78 1,47 303,80 16,60 45,08 0,67 77

Cultura coac`zului

Fier Cupru Zinc Fosfor Clor Flor Bor Iod Vitamina A Caroten Vitamina B1 Vitamina B2 Vitamina B6 Ac. pantothenic Vitamina B6 Biotin` Vitamina C Vitamina E Aciditate total`* Ac. malic Ac. citric Ac. quinic Glucoz` Fructoz` Zaharoz` Pectin` Pentosan Hexaosan Celuloz` Lignin` * – calculat` \n acid citric

mg mg mg mg mg mg mg mg – mg mg mg mg mg mg µg mg mg g g g mg g g g g g g g g

1,29 0,11 0,18 40,00 15,00 0,03 1,31 1,00 0 0,14 0,05 0,04 0,08 0,40

0,90-2,20 0,07-0,14 0,15-0,20 30,00-47,00 – 0,02-0,04 1,08-1,45 – – 0,07-0,02 0,03-0,08 0,03-0,06 0,06-0,10 –

1,26 0,11 0,18 39,20 14,70 0,03 1,28 1,00 0 0,14 0,05 0,04 0,08 0,39

2,40 177,00 1,00 3,29 0,41 2,88

– 132,00-220,00 – 2,84-3,55 0,35-0,44 2,48-3,11 21,00-48,00 1,66-3,52 2,51-4,89 0,60-0,85 0,700-1,52 – – – –

2,35 173,46

2,69 3,57 0,73 1,19 0,32 0,89 1,38 1,02

3,22 0,40 2,82 2,63 3,50 0,71 1,16 0,31 0,87 1,35 1,00

Tabelul 4.1. b Compozi]ia biochimic` a fructelor de coac`z ro[u (Souci [i colab., 1981)

78

Specifica]ie

UM

Proteine

Gr`simi

Valoarea energetic` la 100 g Con]inutul \n constituen]i digestibili la 100 g Valoarea energetic` a constituen]ilor digestibili la 100 g

kj kcal

18,68 4,46

7,78 1,86

Hidra]i de carbon 161,67 38,64

g

0,96

0,18

8,69

–

kj kcal

15,87 3,79

7,00 1,67

145,50 34,78

168,38 40,24

Constituentul Ap`

UM g

Con]inut 84,7

Limita de varia]ie 81,40-89,60

Total 188,13 44,96

Media 83,01

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

Cultura coac`zului

Proteine Gr`simi Hidra]i de carbon Fibre proaspete Minerale Sodiu Potasiu Magneziu Calciu Mangan Fier Cupru Zinc Fosfor Clor Flor Iod Bor Vitamina A Caroten Vitamina B1 Vitamina B2 Ac. nicotinic Ac. pantothenic Vitamina B6 Biotin` Vitamina B12 Vitamina C Aciditate total`* Ac. malic Ac. citric Ac. oxalic Ac. chlorogenic Ac. quinic Glucoz` Fructoz` Zaharoz` Pectine Pentosan Hexosan Celuloz` Lignin`

g g g g g mg mg mg mg mg mg mg mg mg mg mg µg mg – mg mg mg mg mg mg µg – mg g g g mg mg mg g g g g g g g g

1,13 0,20 9,66 1,60 0,63 1,40 238,00 13,00 29,00 0,60 0,91 0,10 0,20 27,00 14,00 0,02 1,00 1,94 0 0,04 0,04 0,03 0,23 0,06 0,05 2,60 0 36,00 2,38 0,29 2,07 9,90 2,70 – 2,27 2,67 0,67 0,93 0,41 1,20 0,88

0,90-1,40 0,10-0,40 – – 0,51-0,71 0,30-2,30 156,00-278,00 8,00-17,00 17,00-37,00 0,20-1,00 0,53-1,22 0,07-0,12 – 18,00-33,00 – 0,01-0,03 – 1,91-1,98 – 0,02-0,07 0,03-0,06 0,02-0,04 0,10-0,30 – 0,03-0,06 – – 26,00-47,00 1,89-2,70 0,24-0,34 1,84-0,34 – – 11,00-19,00 1,92-2,65 2,27-3,12 0,19-1,18 0,70-1,16 – – –

1,11 0,20 9,47 1,57 0,62 1,37 233,24 12,74 28,42 0,59 0,89 0,10 0,20 26,46 13,72 0,02 0,98 1,90 0 0,04 0,04 0,03 0,23 0,06 0,04 2,55 0 35,28 2,33 0,28 0,28 9,70 2,65 2,23 2,62 0,66 0,91 0,40 1,18 0,86

* – calculat` \n acid citric Fructele se folosesc pentru prepararea sucurilor, siropurilor, lichiorurilor, dulce]ei, compoturilor, peltelei, marmeladei, vinurilor tonice etc. Din fructe, frunze [i ramuri, se prepar` ceai cu efecte calmante [i medicamente pentru afec]iuni gastrointestinale, reumatismale, gut`, artrit`, diaree [i afec]iuni cardiace. De asemenea, consumul coac`zelor negre sau decoctul de fructe (50 g la un litru 79

Cultura murului

de ap`) este recomandat \n tratarea anginei. Cura de fructe d` rezultate bune \n scorbut, surmenaj, oboseal` general` etc.

Sucul de coac`ze ro[ii pur sau diluat \n ap`, 100-500 g pe zi are efecte favorabile, avånd efect digestiv, tonic, laxativ, diuretic, purgativ [i hemostatic. Se recomand` \n afec]iuni ca: dispepsii, litiaz` urinar`, afec]iuni febrile, insuficien]` hepatic`, icter, inflama]ii digestive [i urinare.

Frunzele de coac`z negru se utilizeaz` pentru diminuarea efectului \n]ep`turilor de insecte, prin frecarea zonei \n]epate cu frunze strivite. |nc` din secolul al XVIII-lea, coac`zul negru era considerat un „fruct prielnic longevit`]ii umane“. |n acest sens, abatele Bailly de Montaran scria \n privin]a lui \nc` din 1712: „nu exist` nimeni care avånd gr`dini s` nu trebuiasc` s` planteze un mare num`r de coac`zi pentru nevoile familiei sale“.

4.2. ORIGINEA {I ARIA DE R~SPÅNDIRE Dac` pentru pomi exist` o serie de referiri atåt \n mitologie, cåt [i \n scrierile diver[ilor autori antici, despre coac`z primele indica]ii scrise apar, \n Europa, deabia \n secolul al XV-lea, fructele lui avånd la \nceput o utilizare \n medicina popular`. Dup` \nc` dou` secole au \nceput s` fie r`spåndi]i prin gr`dinile familiale, iar intensificarea acestor culturi se realizeaz` de-a lungul secolului al XIX-lea, \nceputul secolului al XX-lea, \ns` tot pe suprafe]e reduse [i dispersate, fie pe marginea planta]iilor de pomi, fie intercalate printre råndurile acestora. |n prezent, paralel cu planta]iile din gr`dinile individuale [i cele intercalate printre råndurile planta]iilor pomicole, culturile pure de coac`z ocup` suprafe]e apreciabile, cu tendin]` de extindere mai ales \n ]`rile din vestul [i nordul Europei.

Cele mai \ntinse culturi de coac`z urmeaz` \ndeaproape arealul de r`spåndire a speciilor din flora spontan`, de la care s-au ob]inut prin selec]ie soiurile cultivate, ce alc`tuiesc actualele sortimente din aceast` grup` de arbu[ti fructiferi.

Coac`zul cre[te spontan \n zona colinar` [i de munte din Europa, nord-estul Asiei [i \n America de Nord. Produc]ia mondial` se ridic` la circa 583.000 t, din care cea mai mare parte se ob]ine \n Europa 374.000 t urmat` de CSI 180.000 t [i cantit`]i mici se ob]in \n alte zone.

Din Europa, ]`rile mari cultivatoare sunt: Polonia 162.000 t, Germania 90.000 t, Norvegia 18.000 t, Fran]a 13.000 t, Austria 16.000 t, Cehia 25.000 t, Anglia 19.000 t etc. |n ]ara noastr`, ca [i \n restul Europei, cultura acestor arbu[ti mult` vreme a fost dispersat` \n gr`dinile de lång` cas`, planta]ii mai mari ap`rånd dup` anii ‘50-’60, la \nceput intercalate \n planta]iile pomicole, iar mai tårziu ca planta]ii de sine st`t`toare. La noi \n ]ar`, coac`zul este cultivat pe circa 2.300 ha, din care circa 800 ha cultur` intercalat`, iar produc]ia de fructe se ridic` la circa 3.300 t.

Produc]ii mai mari se ob]in \n Arge[, Mehedin]i, Maramure[, Suceava, Prahova, Mure[, S`laj, Dåmbovi]a etc.

4.3. SPECII IMPORTANTE |N FORMAREA SOIURILOR {I PRINCIPALELE SOIURI DIN SORTIMENT Dintre speciile genului Ribes, care apar]ine familiei Saxifragaceae, subfamiliei Ribesoideae, un rol important \n formarea soiurilor cultivate de coac`z au avut urm`toarele: Ribes rubrum L. – coac`zul ro[u – cre[te \n centrul [i nordul Europei, nord-estul Asiei, iar la noi \n p`durile [i poienile din locurile mai pietroase. Tufele sunt potrivit de viguroase, cu \n`l]imea de circa 1 m, frunzele au 3-5 lobi, formeaz` inflorescen]e cu 6-20 de flori, iar fructele sunt sferice sau alungite, de culoare ro[ie sau roz`.

Ribes vulgare Lam. – coac`zul obi[nuit – cre[te spontan \n Mun]ii Alpi [i Pirinei [i \n regiunile muntoase din Belgia [i Anglia. Formeaz` tufe viguroase, cu \n`l]imea de 1,2-1,5 m, are frunze cu 80

Cultura coac`zului

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

3-5 lobi, scurt pe]iolate, formeaz` inflorescen]e cu 10-20 de flori, iar fructele sunt mici, sferice, de culoare ro[ie sau alb`.

Ribes petreum Wulf – coac`zul de stånc` – cre[te spontan \n Mun]ii Alpi, Pirinei, Carpa]i, \n zona Balcanilor, \n Caucaz, \n locurile ståncoase. Este rezistent la ger, secet` [i antracnoz`. Formeaz` tufe cu \n`l]imea de 1,5-3 m, cu frunze mari cu 3-5 lobi, cu inflorescen]e mari, purt`toare a 30-40 de flori, iar fructele sunt sferice sau piriforme, de culoare ro[ie.

Ribes nigrum L. – coac`zul negru (casis) – cre[te spontan \n Europa [i Asia, iar la noi prin p`duri [i tuf`ri[urile din zona dealurilor. Tufele au \n`l]imea de 1,5-2 m, cu tulpini puternice, frunze mari cu 3-5 lobi. Inflorescen]ele sunt mici, cu 5-10 flori, iar fructele sunt sferice, de culoare neagr`. Toate p`r]ile plantei eman` un miros caracteristic (foxat).

Ribes americanum Mill. – coac`zul negru american – se g`se[te \n America de Nord, este mai rezistent la boli decåt coac`zul ro[u.

Pe lång` aceste specii mai exist` o serie de hibrizi naturali considera]i ca specii [i de asemenea speciile de cui[or (Ribes aureum [i Ribes inodorum), de interes mai mic pentru cultura destinat` ob]inerii de fructe [i de interes mai mare ca plante condimentare. |n literatura de specialitate putem g`si o grupare a speciilor genului Ribes \n dou`, soiurile cultivate fiind \mp`r]ite \n func]ie de origine: soiurile de coac`z cu fructe ro[ii [i albe provin din grupa Coreosma, iar cele de coac`z negru din grupa Ribesia.

Principalele soiuri de coac`z Deoarece \n cultur`, tehnologul opereaz` cu soiuri ale c`ror caracteristici morfo-biologice au suferit diferite modific`ri fa]` de genitorii lor, \n cursul amelior`rii, urmeaz` \n continuare prezentarea principalelor caractere morfologice [i \nsu[iri biologice, de care trebuie s` se ]in` seama la stabilirea m`surilor agrofitotehnice care vizeaz` \nfiin]area [i \ntre]inerea planta]iilor de coac`z.

Soiuri de coac`z negru Negre mari – soi foarte viguros, cu tuf` dresat`, are ciorchini aproape cilindrici, cu 8-10 bace de m`rime mijlocie, cu pulp` verzuie [i gust foxat.

Record – soi foarte viguros, rustic [i foarte precoce, cu inflorescen]ele scurte [i r`sfirate, soi autofertil [i are fructe cu gustul slab foxat.

Costwold Cross – soi timpuriu, viguros, sensibil la secet`, productiv, cu inflorescen]e lungi [i bace mari, gust slab foxat.

Mendip Cross – soi tårziu, viguros, cu tuf` rar`, productiv [i constant \n fructificare, formeaz` inflorescen]e mijlocii, bace mari, slab astringente, care cad la maturitate.

Negre Lee – soi semitimpuriu, de vigoare mijlocie, cu cre[tere r`sfirat` a tufei, rezistent la ger [i secet`, foarte productiv, cu inflorescen]e scurte, bace mijlocii care cad la maturitate, pulpa ro[ie negricioas`, aromat`.

Joseni 17 – are vigoare mare, ciorchini mijlocii, cu 5-10 bace, aromate, foarte apreciat pentru industrie.

Uria[ de Boskoop – este soi timpuriu, viguros, productiv, rezistent la ger, are capacitate slab` de l`st`rire din zona coletului, este sensibil la antracnoz` [i formeaz` bace neuniforme ca m`rime.

Daniel de septembrie – soi tårziu, de vigoare mijlocie, cu o mare capacitate de l`st`rire, este foarte productiv, formeaz` bace mari, acide [i cu gust foxat.

Negre Silvergieter – soi timpuriu, viguros, cu capacitate slab` de l`st`rire din zona coletului, cu capacitate bun` de produc]ie, formeaz` bace de m`rime mijlocie, acidulate [i cu gust slab foxat.

Fertodi – soi de vigoare mijlocie, cu cre[tere semierect`, este par]ial autofertil, are o bun` capacitate de fructificare, este potrivit de rezistent la ger [i secet`.

Bogatår – soi de vigoare mijlocie, autofertil, productiv, par]ial autofertil, sensibil la secet` [i rezistent la ger.

Tinker – soi foarte viguros, cu o mare capacitate de produc]ie [i asigur` o fructificare constant` \n timp.

81

Cultura coac`zului

Tsema – soi de vigoare mijlocie, foarte productiv, este autofertil.

Blackdown – soi de vigoare mijlocie, formeaz` tufe semierecte, este autofertil, rezistent la ger, secet` [i boli.

Balwin – soi de vigoare mare, formeaz` tufe r`sfirate, asigur` produc]ii moderate, este rezistent la boli.

Pe lång` aceste soiuri se mai pot \ntålni \n cultur`: Tenah, Brodtorp, Consort, Slitsa, Negre Rosenthal, Goliath, Wellinghton XXX, Zelenia Dåmca, Cernåi Jemciug, o serie de elite etc.

Soiuri de coac`z ro[u – cu fructul ro[u: Abundent – soi de vigoare mijlocie, cu tufa destul de r`sfirat`, cu bace de culoare ro[ie-vie, apreciat pentru consum sau industrializare.

Productivul lui Fay – are tufa de vigoare slab`, cu inflorescen]e lungi [i laxe, formate din 9-15 bace, ro[ii, c`rnoase apreciate pentru mas` sau industrializare.

Ro[u timpuriu – soi foarte viguros, cu ciorchini compac]i [i bace foarte variabile ca m`rime, mult apreciat pentru industrializare.

Ro[ii de Versailles – are vigoare mijlocie, cu inflorescen]e mijlocii, cu bace ro[ii, c`rnoase, bune pentru mas` [i industrializare.

Vierlander – soi viguros, cu cre[tere dresat`, asigur` produc]ii moderate, dar de calitate foarte bun`, este rezistent la ger [i sensibil la secet`.

Red Lake – soi de vigoare mijlocie, formeaz` tufe semierecte, este potrivit de productiv, dar preten]ios la condi]iile de cultur`.

Wilder – soi viguros, cu cre[tere semierect`, asigur` produc]ie modest`, este preten]ios la condi]iile de cultur`.

Alte soiuri cu fruct ro[u \ntålnite \n cultur`: Laxton’s perfection, Heros, Houghton Castle, Jonkheer van Tets, Rondom, Loper Summer, Rotte] Chenanceaux etc.

– cu fructul alb: M`rg`ritar – soi de vigoare mijlocie, cu ciorchini lungi, cu bace galbene-aurii, cu epicarpul transparent bune pentru mas` sau industrializare.

Blanca – soi de origine ceh`, formeaz` tufe viguroase [i r`sfirate, este productiv, tardiv, rezistent la ger [i boli.

Alb de Versailles – soi de vigoare mijlocie, formeaz` tufe globuloase, este rustic, productiv, tolerant la boli [i condi]iile de mediu.

Albe mari – are vigoare mijlocie, formeaz` tufe destul de largi, este productiv [i tolerant la boli [i la condi]iile de cultur`.

Albe de Olanda – are vigoare mijlocie-mare, cre[tere erect`, este productiv, tolerant la boli [i este foarte apreciat pentru consum \n stare proasp`t`.

Alte soiuri cu fruct alb: Albe de Juterborger, Pia]a Londrei, St Gilles etc.

4.4. PARTICULARIT~}I DE CRE{TERE {I FRUCTIFICARE Sistemul radicular al coac`zului este destul de bine dezvoltat, foarte ramificat, cu multe r`d`cini sub]iri, fibroase, \n special la coac`zul ro[u, atåt \n proiec]ie orizontal`, cåt [i \n adåncime, unde ajunge pån` la 30-40 cm, pe cånd la cel negru este cu mult mai superficial, majoritatea r`d`cinilor fiind plasate la 15-20 cm, mai rar peste 35 cm, fapt pentru care nu rezist` la seceta prelungit`. Pe r`d`cini formeaz` micorize.

Principala caracteristic` a coac`zului (ro[u [i negru), este habitusul lor sub form` de tuf`, multitulpinal`, specific` arbu[tilor fructiferi, care este format` din mai multe tulpini (16-20) de vårste 82

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

Cultura coac`zului

diferite. Tufele de arbu[ti fructiferi sunt caracterizate prin talia, volumul, forma de cre[tere [i modul de apari]ie a tulpinilor (ramurilor) constituente.

De fapt, denumirea de tulpini dat` elementelor constitutive ale tufei nu este cea mai corect`, deoarece acestea \[i au ca puncte de plecare cei 2-3 l`stari porni]i din buta[ul primar, care prin cre[terile ulterioare \nal]` tufa, iar prin ramific`rile succesive dau na[tere la ramuri de ordinul II-III impropriu numite tulpini. Dac` baza primelor ramuri (tulpini) este sub nivelul solului sau dac` aceasta se biloneaz` (mu[uroie[te), din mugurii bazali apar l`stari, l`sånd impresia c` sunt originari din jurul coletului. Exist` cazuri cånd tulpinile noi iau na[tere din drajoni, \ns` la coac`zul negru acest fenomen este exclus. Pe tulpina unei tufe se pot urm`ri mai multe cre[teri succesive de prelungire [i pe fiecare por]iune anual` a acestor cre[teri, diverse ramifica]ii, de obicei de vigoare slab`, constituind totalul forma]iunilor de rod. Acestea pot fi ramuri scurte, purt`toare de muguri de rod (tip ml`di]e) [i buchete roditoare, acestea din urm` specifice mai mult coac`zului ro[u. Forma]iunile de rod cu vitalitate mai mare se afl` \ntotdeauna pe ramifica]iile mai tinere, de 2-3 ani, pe cele mai b`tråne vitalitatea lor scade [i apoi dispare, dånd na[tere fenomenului de degarnisire (de nudare) dinspre baz` spre vårf, motiv pentru care se aplic` t`ieri periodice de men]inere a unei rodiri constante [i abundente.

Deoarece exist` unele deosebiri morfologice [i de cre[tere la coac`zul ro[u fa]` de cel negru, de asemenea, unele deosebiri privind biologia \nfloririi [i rodirii, cerin]ele fa]` de factorii ecologici etc., pentru mai buna \n]elegere a lucr`rilor care se bazeaz` pe aceste deosebiri, apare ca necesar` descrierea lor separat` pe aceste grupe.

Coac`zul ro[u (grupa Ribesia) cre[te sub form` de tuf` de 0,8 -1,20 m, mai rar de 1,50 m. La unele soiuri ca Ro[u de Olanda, tufele sunt largi [i r`sfirate \n partea superioar`, la Heros, tufa este mai globuloas`, la Houghton Castle este sferic` compact`, la Ro[u de Vierlander erect` etc. |n privin]a l`st`ririi [i cre[terii tulpinilor, soiurile de coac`z ro[u se \mpart \n 4 grupe: a) soiuri cu mare capacitate de l`st`rire de la colet: Alb [i Ro[u de Versailles, Productiva Fay; b) soiuri cu capacitate slab` de l`st`rire: Alb transparent; c) soiuri ale c`ror ramuri bazale au o cre[tere vertical`: Ro[u de Olanda; d) soiuri cu un comportament aleator la care mai ales ramifica]iile de ord. II-III [i forma]iunile de rod sunt variabile ca pozi]ie de cre[tere.

Coac`zul negru, cu unele excep]ii, are tufele mai viguroase ca cele din grupa precedent`, iar tufele au o longevitate mai mare, 15-20 de ani, fa]` de 10-15 la cealalt` grup`. Dup` capacitatea de l`st`rire se pot deosebi [i la coac`zul negru 3 grupe: a) soiuri cu mare capacitate de l`st`rire din zona bazal` [i ramificare ceva mai slab` a tulpinilor: Daniel de Septembrie, Bang Up etc.; b) soiuri a c`ror capacitate de a emite l`stari bazali este mai redus`, \n schimb ramific` mai puternic, \n special \n zona de mijloc [i cea superioar` a cre[terilor din anul precedent: Uria[ de Boskoop, Goliath etc.; c) soiuri cu capacitate intermediar` de l`st`rire: Negre Lee, Baldwin, De Neapole etc.

La coac`zul ro[u ramurile \[i men]in capacitatea de rodire o perioad` de 5-8 ani, mai lung` decåt la coac`zul negru la care durata este de numai 4-6 ani.

Din ramurile anuale ale coac`zului ro[u, mai precis din mugurele lor terminal, se formeaz` un l`star viguros [i de obicei erect. |n unele cazuri [i al doilea mugure de lång` cel terminal (mugurul subterminal), se transform` tot \ntr-un l`star. Din restul mugurilor, din partea superioar`, se formeaz` numeroase ramuri roditoare scurte, de tipul buchetelor [i ml`di]elor.

Pe ramifica]iile viguroase, de doi ani ale coac`zului ro[u, la mijlocul lor, se pot forma l`stari laterali scur]i, cu ramuri buchete, iar \n por]iunea bazal` din nou ramuri scurte de rod. Deci cre[terea forma]iunilor laterale scade de la vårf. Ramurile de rod sunt grupate prin urmare la limita dintre cre[terile (ramurilor) de 1 [i 2 ani, \n jurul inelelor anuale de cre[tere. {i aceast` particularitate deosebe[te coac`zul ro[u de cel negru, iar la opera]iunile de t`iere trebuie s` avem \n vedere aceast` particularitate.

83

Cultura coac`zului

Mugurii de rod, la coac`zul negru, sunt cei mai frecven]i pe ramurile de doi ani, unde [i recolta este cea mai bogat`. Ace[tia pot fi floriferi sau mic[ti. Astfel, mugurii de rod de pe ramurile de lungime mijlocie (15-30 cm) sunt obi[nuit mic[ti, din ei rezult` o inflorescen]` [i o rozet` cu frunze care \n cursul perioadei de vegeta]ie va deveni o ramur` scurt` roditoare, amintind o ]epu[` (ramur` de rod scurt` cu un mugur mixt terminal). Aceste ramuri roditoare scurte tr`iesc 4-5 ani, dup` care ele sl`besc [i apoi se usuc`.

L`starii da]i din colet de obicei nu se ramific`. |n anul apari]iei, tulpinile de un an nu ramific`, dar \n anii urm`tori ramific`, mai ales \n partea lor superioar`, formånd ramifica]ii laterale a c`ror cre[tere scade progresiv din an \n an. Acesta este un caracter bine exprimat la coac`zul negru, de[i de la un soi la altul se constat` mici deosebiri. Reducerea progresiv` a cre[terilor ramurilor de coac`z se datoreaz` form`rii noilor l`stari bazali, care le concureaz` [i de pozi]ia mai oblic` a ramurilor b`tråne. S-a constatat la coac`zul negru c` soiurile care au ramurile de schelet mai oblice au durata de via]` mai mic`, \n compara]ie cu soiurile cu pozi]ia ramurilor mai vertical`.

Ramurile de schelet \n func]ie de particularit`]ile de soi au o durat` de via]` de 6 pån` la 10 ani [i chiar mai mult, dar produc]ia lor scade \ncepånd din anul 5.

Mugurii de pe ramurile de un an ale coac`zului negru dau na[tere la diferite organe, dup` pozi]ia pe care o au: – Mugurii situa]i la nivelul solului, \n apropierea coletului, dau l`stari viguro[i numi]i l`stari din colet, l`stari de \nlocuire sau l`stari de gradul zero.

– Mugurii situa]i pe por]iunea de mijloc a ramurii sunt de obicei mic[ti; ei dau \n evolu]ie l`stari [i ciorchini.

– Mugurii ce se g`sesc \n treimea superioar` a ramurilor, dispu[i des, dau na[tere la 1-3 ciorchini [i ramuri fructifere scurte cu cåteva frunze. Ace[ti muguri se formeaz` \n fenofaza cre[terii \ncetinite a l`starilor, \n a doua jum`tate a verii. Cei din vårf nu ajung totdeauna la maturitate, uneori ei deger` \mpreun` cu vårful ramurii. |n anul urm`tor, din mugurele apical va rezulta un l`star de prelungire, de lungime mai mic` decåt ramura din care a rezultat [i mai scurt decåt ramurile laterale de jos. Din mugurii de rod iau na[tere 1-2 inflorescen]e scurte [i de obicei trei frunze (fig. 4.1.). Din mugurii care se dezvolt` la baza frunzelor pot ap`rea urm`toarele patru posibilit`]i: – cånd cei trei muguri nu se dezvolt` [i deci inflorescen]ele nu sunt \nso]ite de nici un l`star fructifer; – cånd se dezvolt` un mugure rezultånd un l`star fructifer; – cånd se dezvolt` doi l`stari fructiferi; – cånd se dezvolt` to]i cei trei muguri [i rezult` trei l`stari fructiferi.

L`starul fructifer este \n mod obi[nuit scurt \n medie de 1 cm lungime. Sunt unele soiuri (mai ales cele provenite din varianta siberian`) a c`ror l`stari pot fi de lungime mai mare [i deci ramura fructifer` rezultat` din mugurele de rod va avea \n anul urm`tor 6-10 inflorescen]e.

Inflorescen]a la coac`zul ro[u este un racem, mai lung ca cel de la coac`zul negru, avånd 6-20 de flori mici, de culoare verzuie cu nuan]` ro[iatic`. Caliciul este format din 5 sepale, mici, persistente, \n form` de taler (farfurioar`), de culoare galben`-verzuie, corola cuprinde 5 petale de asemenea foarte mici, sudate la baz`. Androceul este format din 5 stamine scurte, ovarul inferior, cu numeroase ovule [i cu 2 stiluri sudate la baz`.

Fructele la coac`zul ro[u sunt grupate \n ciorchini mai mari [i mai lungi, cu mai multe boabe decåt la coac`zul negru.

Ciorchinii sunt \ns` variabili cu soiul, deosebindu-se dup` lungime [i densitatea boabelor. Bacele (boabele) se deosebesc dup` m`rime, form`, culoarea pieli]ei, culoarea pulpei, gust, arom` etc.

La coac`zul negru inflorescen]a este un racem de lungime variabil` de la un soi la altul. Florile, de form` campanulat`, sunt a[ezate cåte 5-10-15 pe o inflorescen]` [i se deosebesc de la soi la soi prin: m`rime, forma caliciului (farfurie \ntins`, adånc`, clopot), lungimea staminelor [i a petalelor, culoarea sepalelor etc.

84

Cultura coac`zului

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

Ciorchinii, la soiurile de coac`z negru, sunt mai scur]i, cu mai pu]ine boabe [i mai pu]ini la nivel de tulpin` (fig. 4.2.) decåt la soiurile de coac`z ro[u (fig. 4.3.). M`rimea [i forma inflorescen]elor sunt caracteristice fiec`rui soi \n parte.

Ciclitatea proceselor de cre[tere [i fructificare a coac`zului Coac`zul fiind plant` peren` lemnoas`, originar [i cultivat \n zona temperat` a emisferei nordice a globului terestru, parcurge \n cursul unui an calendaristic dou` perioade distincte, o perioad` de repaus relativ \n cursul anotimpului rece [i o perioad` activ` de vegeta]ie [i de rodire \n perioada prim`var`-toamn`.

Din cercet`rile efectuate la Sta]iunea de Cercet`ri Pomicole Bistri]a, s-a observat c`, coac`zul ro[u are o perioad` de vegeta]ie mai lung` decåt coac`zul negru cu circa 2 s`pt`måni, 6 luni fa]` de 5,5 luni la cel negru. Coac`zul ro[u are un repaus profund mai lung, dar \n perioada ferestrelor de iarn` (zile cu temperaturi ridicate) poate ie[i din repaus [i ulterior s` fie afectat de \nghe]urile de revenire.

Uneori, cånd temperatura se men]ine ridicat` \n ianuarie-februarie o perioad` mai mare de timp, fiind urmat` de temperaturi sc`zute, produce acelea[i daune [i la coac`zul negru. |n perioada activ`, diferite organe de pe plantele de coac`z trec prin mai multe faze [i procese, unele privind cre[terile vegetative, altele rodirea \n anul respectiv [i preg`tirea rodirii pentru anul viitor (diferen]ierea mugurilor de rod). Deoarece atåt fazele de vegeta]ie, cåt [i cele de rodire se desf`[oar` \ntr-o succesiune dat`, se vor descrie \n ordinea apari]iei [i succesiunii lor.

Primul semn al intr`rii \n perioada de vegeta]ie este dat de fenofaza umfl`rii mugurilor vegetativi, care-[i face apari]ia prim`vara timpuriu, cånd \n aer se realizeaz` temperaturi de peste 6°C, dup` acumularea unei anumite sume de temperatur` activ`. |n microclimatul Sta]iunii de Cercet`ri Pomicole Cluj, aceast` fenofaz` a variat \n func]ie de condi]iile climatice ale anului din prima decad` a lunii martie, pån` \n prima decad` a lunii aprilie, cu mici diferen]e de 5-7 zile \ntre coac`zul ro[u [i cel negru. |n general, coac`zul negru precede pe cel ro[u, pentru primul suma temperaturilor active acumulate pentru declan[area ei a fost de 2040°C, iar pentru soiurile din grupa celui ro[u de 50-66°C. Fenofaza dezmuguririi a urmat \n aceea[i ordine la diferite soiuri, cca 3-6 zile la cele negre necesitånd 45-30°C temperaturi active [i la 6-13 zile de la umflarea mugurilor la cel ro[u cu 100-140°C. Fenofaza \nceperii cre[terii vegetative a l`starilor, ca urmare a dezmuguririi, s-a \nregistrat \n primele zile ale lunii aprilie la coac`zul negru [i cu 3-8 zile mai tårziu la coac`zul ro[u.

Fenofaza \nfloririi apare dup` ce \n aer s-au acumulat un num`r mai mare de grade de temperatur` activ`, de cca 280-340°C la coac`zul ro[u [i ceva mai pu]in pentru cel negru. |nflorirea este mai timpurie la coac`zul negru, \n prima parte a lunii aprilie [i la circa 5-7 zile urmeaz` coac`zul ro[u, [i se e[aloneaz` pe o perioad` de circa 3 s`pt`måni la coac`zul ro[u [i 12-15 zile la cel negru.

La coac`zul negru, \n condi]iile de la Cluj, \nflorirea \ncepe \n prima jum`tate a lunii aprilie [i \n a doua jum`tate la cel ro[u, uneori pån` \n prima decad` a lunii mai. |nflorirea e[alonat` a soiurilor de coac`z negru, \n condi]iile amintite, dureaz` cca 3 s`pt`måni, iar la coac`zul ro[u 20-26 zile. |n cadrul unui soi, \nflorirea dureaz` 12-16 zile la coac`zul negru [i 10-12 zile la cel ro[u. Aceast` durat` este influen]at` de nivelul temperaturilor din timpul \nfloritului. De exemplu, la soiul Negre Lee, la temperatura de 12°C, \nfloritul a durat 20 de zile, iar la temperatura de 11°C numai 10 zile. Chiar \n cadrul unei inflorescen]e (ciorchine), \nflorirea dureaz` cåteva zile.

Dup` epoca de \nflorire, soiurile de coac`z negru [i ro[u se \mpart \n 3 grupe, dup` cum urmeaz`: – soiuri cu \nflorire timpurie: coac`z negru – Magnus, Wellington XXX [i Mendip Cross; coac`z ro[u – Favorita lui Fay, Prominent etc.; – soiuri cu \nflorire intermediar`: coac`z negru – Uria[ de Boskoop, Costwold Cross, Baldwin, Daniel de septembrie; coac`z ro[u – Ro[u [i alb de Olanda, Ro[u de Versailles etc.; – soiuri cu \nflorire tardiv`: coac`z negru – Goliath, Roodknop, Negre Silvergieter; coac`z ro[u – Pia]a Londrei, Red Lake, Heros etc.

85

Cultura coac`zului

Deoarece fenofaza \nfloritului, poleniz`rii [i fecund`rii constituie unul dintre punctele esen]iale ale fructific`rii, ele trebuie cunoscute [i asigurate condi]ii optime pentru o bun` legare a fructelor.

Cercet`rile efectuate asupra poleniz`rii [i fecund`rii la coac`z au dus la concluzia c` [i \n aceast` grup` de plante pomicole exist` soiuri autofertile [i par]ial autofertile [i autosterile, cele din urm` \n special la soiurile de coac`z negru. La coac`zul negru, \nflorirea are loc simultan cu \nfrunzirea, iar la cel ro[u \nflorirea precede \nfrunzirea. Soiurile de coac`z ro[u sunt autofertile, \n timp ce la coac`zul negru sunt soiuri autosterile (Goliath, Uria[ de Boskoop, Negre Silver), par]ial autofertile (Baldwin) [i autofertile (Negre Lee, Costwold Cross, Daniel de Septembrie). Polenizarea este entomofil` [i indiferent de tipul soiului, polenizarea \ncruci[at` asigur` o mai bun` legare a fructelor.

Studiile de morfologie floral`, la florile de coac`z negru au ar`tat c` pistilele florilor pot fi: a) mai lungi decåt anterele, de exemplu la soiurile: Goliath, Mendip Cross, Uria[ de Boskoop, Wellington XXX (cca 50% din stile mai \nalte); b) la acela[i nivel cu anterele, de exemplu la: Amos Black, Baldwin, Roodknop etc. S-a observat c` lungimea stigmatelor cre[te dinspre baz` spre vårful ciorchinilor. Datorit` acestui fapt, florile bazale ale racemului floral pot fi autopolenizate, iar cele dinspre vårf au nevoie de polen str`in. Din cauza acestor anomalii unele soiuri sunt numai par]ial autofertile.

Rezultatele ob]inute la Sta]iunea Bilce[ti au ar`tat c` [i la soiurile de coac`z ro[u, prin izolarea inflorescen]elor se ob]ine un num`r redus de fructe legate, procentul fiind de 11,2% la Ro[u de Versailles, 26,08% la Albe de Olanda [i 44,91% la Heros.

Din aceste exemple reiese clar nevoia de a asigura polenizarea \ncruci[at` \n planta]iile de coac`z, chiar [i la soiurile autofertile, pentru a avea un procent bun de legare [i ca atare recolte mari de fructe.

Deoarece polenizarea prin vånt este ca [i inexistent`, pentru asigurarea transportului de polen de la soiurile polenizatoare la cele de polenizat aportul albinelor s-a dovedit cel mai eficient, prin urmare prezen]a stupilor de albine \n planta]iile de coac`z, pe timpul \nfloritului, este binef`c`toare.

Este interesant de [tiut c` deschiderea florilor de coac`z negru se face e[alonat, de[i \ncepe diminea]a, num`rul florilor deschise \ntre orele 6-8 este de 2,6%, \ntre 8-10 de 3%, \ntre 10-12 de 11,6%, \ntre 12-14 de 10,5%, \ntre 14-16 de 21,7%, \ntre 16-18 de 24,2%, \ntre 18-20 de 16,4%, iar \ntre 20-22 de 2,7%, ceea ce denot` c` polenizarea este posibil` pe toat` lungimea zilei, f`r` a fi semnificativ afectat` de apari]ia unor ploi de durat` scurt` \n timpul \nfloritului.

Dup` fenofaza \nfloritului [i leg`rii fructelor, are loc cre[terea acestora, intrarea \n pårg` [i maturarea lor, concomitent cu cre[terea l`starilor, ambele procese desf`[uråndu-se paralel (simultan), iar \ncetarea lor are loc \n cursul lunii iulie, \ncepånd din prima pån` \n a treia decad`, \n func]ie de soi [i factorii de mediu locali.

Dup` epoca de maturare, soiurile de coac`z se pot \mp`r]i \n 3 grupe, adic` \n 3 epoci: – soiuri cu maturare timpurie: coac`z ro[u – Favorita lui Fay, North Star; coac`z negru – Uria[ de Boskoop, Negre Silvergieter, Costwold Cross etc.; – soiuri cu maturare mijlocie: coac`z ro[u – Ro[ii de Versailles, Ro[ii de Olanda, Pia]a Londrei; coac`z negru – Goliath, Mendip Cross, Wellingthon XXX etc; – soiuri cu maturare tårzie: coac`z ro[u – Red Lake, Albe de Olanda; coac`z negru – Baldwin, Daniel de Septembrie, Negre mari etc.

De[i sunt considerate ca specii pomicole foarte precoce \n rodire, uneori pot s` fructifice chiar din al doilea an de la plantare, totu[i coac`zul d` recolte mari \ncepånd cu anul al 4-lea, men]inåndu-se la un nivel destul de ridicat o perioad` de 6-8 ani la cel ro[u [i aproape dubl` la cel negru.

Produc]ia de fructe este dependent` de o serie de factori dintre care: soiul cultivat, condi]iile pedoclimatice ale zonei respective, agrotehnica aplicat`, vårsta planta]iilor etc.

La nivel de tuf` se pot ob]ine \n medie 2-3 kg fructe/tuf` ceea ce revine la circa 6-10 t/ha la coac`zul negru [i 3-7 kg/tuf`, respectiv 10-20 t/ha la cel ro[u. Longevitatea economic` a planta]iei este de circa 15 ani, iar a unei tulpini \n cadrul tufei de 5-6 ani.

86

Cultura coac`zului

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

4.5. CERIN}ELE COAC~ZULUI FA}~ DE FACTORII DE MEDIU Lumina. Preten]iile fa]` de lumin` sunt mici, ceea ce permite cultura intercalat` a coac`zului, \n livezile tinere, cu specii pomicole de talie mare. Mult timp s-a crezut c` soiurile de coac`z sunt plante de umbr`, fapt pentru care au fost cultivate atåt \n gr`dini, cåt [i \n cåmp, numai ca plante intercalate printre pomi.

Este adev`rat c` ace[ti arbu[ti vegeteaz` satisf`c`tor [i, \n aceste condi]ii, \ns` produc]ia lor este mai sc`zut`, fructele acumuleaz` mai pu]in zah`r, cre[terile anuale nu se matureaz` suficient fiind slab rezistente la gerurile din cursul iernii.

Prin urmare, lumina este un factor determinant al bunei dezvolt`ri a coac`zului. Coac`zul negru prefer` totu[i o lumin` difuz`. Se poate cultiva \ntre råndurile de pomi \n primii 2-8 ani de la plantarea acestora, \n func]ie de specie.

De[i suport` semiumbra, rezultate bune se ob]in \n cultur` pur` [i \n plin` lumin`. |n cadrul speciei, soiurile cu fructe albe sunt mai preten]ioase, iar cele cu fructe negre mai pu]in preten]ioase.

C`ldura. Fa]` de c`ldur`, cerin]ele sunt modeste, reu[ind foarte bine \n zonele cu temperatura medie de 7,5-8,5°C. Pragul biologic la care porne[te \n vegeta]ie este de 6°C. |n privin]a temperaturii, coac`zul se comport` diferit, cel ro[u este mai rezistent la temperaturile sc`zute decåt coac`zul negru care, de[i \n flora spontan` de la noi se afl` \n p`durile submontane din nordul ]`rii, scos din mediul s`u natural, unde era protejat de al]i arbu[ti [i arbori, \n cåmp deschis, devine mai sensibil. Rezisten]a la ger \n cursul iernii este mult influen]at` de felul cum s-au preg`tit plantele pentru repausul relativ [i mai ales de oscila]iile de temperatur` care sunt de altfel d`un`toare [i altor specii pomicole: piersicul, caisul, migdalul etc. Iarna suport` temperaturi de -30°C, iar florile deschise suport` pån` la -5°C. Temperatura medie optim` din perioada de vegeta]ie este de 17-18°C. |n privin]a temperaturilor \nalte din cursul verii, coac`zul ro[u le suport` mai u[or decåt cel negru \ns` [i acesta \[i pierde frunzele \n cazul insola]iilor de durat`. Nu suport`, \n general, temperaturile ridicate (peste 30°C) din timpul verii.

Pagube mai importante produc \n special gerurile [i chiar brumele tårzii din prim`var`, fiind distru[i fie mugurii de rod, fie florile \n faza de deschidere [i de legare. |n ]`rile nordice, Anglia [i alte ]`ri mari cultivatoare de coac`z, se practic` protec]ia planta]iilor \mpotriva brumelor [i \nghe]ului de revenire.

Apa. Coac`zul este preten]ios fa]` de ap`, avånd nevoie de cel pu]in 700 mm precipita]ii, f`r` s` suporte excesul. Comportamentul celor dou` specii este diferit din punctul de vedere al preten]iilor fa]` de ap`. Deoarece coac`zul ro[u are un sistem radicular ceva mai puternic [i mai profund are posibilitatea s`-[i asigure ap` din sol [i de la adåncimi ceva mai mari, fiind deci mai rezistent la seceta de scurt` durat`, altfel frunzele cad, iar fructele r`mån mici.

Coac`zul negru, avånd un sistem radicular mai superficial datorit` originii sale din zona submontan` unde apa se men]ine \n litiera format` de ceilal]i arbori, are o rezisten]` mai mic` la secet`, prefer` deci terenurile mai umede, \ns` permeabile.

Umiditatea atmosferic` de asemenea trebuie s` fie mai ridicat` pentru coac`zul negru decåt pentru cel ro[u, dar [i aceasta numai pån` la un anumit prag, altfel frunzele cad, iar fructele r`mån mici, fade [i f`r` suculen]`.

Solul. |n privin]a condi]iilor edafice, ambele specii sunt pu]in preten]ioase avånd plasticitate de adaptare mare, de la solurile nisipo-lutoase, lutoase pån` la cele luto-argiloase, dar \n nici un caz nu le plac solurile prea argiloase, compacte [i reci. Coac`zul negru vegeteaz` bine pe solurile cu pH slab pån` la mijlociu acid. D` rezultate bune pe solurile fertile, profunde, cu textur` argilo-lutoas`, argilo-nisipoas`, bogate \n materie organic`, cu drenaj corespunz`tor [i con]inut redus \n s`ruri. Pot valorifica [i solurile sub]iri, cu apa freatic` la peste 1,2 m adåncime, cu pH-ul de 5-6,5 la cel ro[u [i 6-7 la cel negru.

87

Cultura coac`zului

Vånturile puternice sunt d`un`toare \n toate anotimpurile, iarna pentru c` deshidrateaz` ]esuturile [i sl`besc rezisten]a la ger, vara amplific` intensitatea transpira]iei din frunze [i a evapora]iei din sol, pot produce pagube [i prin mi[carea puternic` [i dezordonat` a ramurilor, cauzånd c`derea frunzelor [i mai ales a fructelor. |n afar` de evitarea locurilor cu vånturi se impune \n unele cazuri \nfiin]area perdelelor de protec]ie.

4.6. PRODUCEREA MATERIALULUI S~DITOR Producerea materialului s`ditor se face exclusiv pe cale vegetativ`, prin buta[i, desp`r]irea tufei, marcotaj [i mai pu]in prin altoire sau micro\nmul]ire in vitro. Dintre cele dou` specii, coac`zul ro[u \nr`d`cineaz` mai greu decåt cel negru. |nmul]irea sexuat` nu are aplicabilitate decåt \n ameliorare pentru crearea de soiuri noi pe baza unor hibrid`ri controlate \ntre diferite soiuri. |n mod curent, planta]iile de coac`z utilizate pentru produc]ia de fructe sunt folosite \n acela[i timp [i pentru ob]inerea materialului s`ditor necesar \nfiin]`rii altor planta]ii. F`r` \ndoial` c` aceast` metod` prezint` anumite avantaje economice, dar prezint` \n acela[i timp [i o serie de neajunsuri care apar dup` ce materialul a fost plantat la locul definitiv \n vederea ob]inerii unei produc]ii de fructe constante \n timp [i de calitate. Astfel, \n primul rånd plantele nu sunt \ntotdeauna pure din punct de vedere biologic, poten]ialul lor este variabil de la un grup la altul de plante, pot fi infectate cu boli virotice slab aparente. De asemenea, prin preluarea an de an de ramuri, se \ntåmpin` dificult`]i \n privin]a l`s`rii num`rului necesar de elemente pentru men]inerea unui num`r constant de ramuri sau tulpini, reducåndu-se astfel sim]itor poten]ialul de rodire al tufelor.

Pentru a se evita aceste neajunsuri, \n practica pomicol` modern` se recurge la \nfiin]area unor planta]ii-mam`, surs` de material destinat \nmul]irii, indiferent de metoda la care se apeleaz`, planta]ii \n care se execut` anumite lucr`ri specifice ce au drept scop asigurarea cre[terii vegetative \n detrimentul produc]iei de fructe.

Planta]iile-mam` sunt \nfiin]ate cu material autentic, cåt mai omogen, pe cåt este posibil provenit dintr-un singur clon, de \nalt` productivitate, care este adaptat condi]iilor ecologice din viitoarele planta]ii, are o \nalt` valoare tehnologic` [i de comercializare, este rezistent la atacul bolilor [i d`un`torilor, este lipsit de viroze. Pe lång` aceste condi]ii, plantele-mam` trebuie s` aib` \nsu[irea de a \nr`d`cina u[or, altfel vom avea un num`r mare de marcote ne\nr`d`cinate, iar buta[ii dac` nu prezint` pe lungimea lor ]esuturi rizogene, rezultatele vor fi la fel de slabe.

M`rimea planta]iilor-mam` este \n func]ie de cantitatea de material s`ditor care trebuie s` fie produs la un moment dat, atåt pentru nevoi proprii, cåt [i pentru comercializare. |n condi]ii favorabile [i cu o agrotehnic` ra]ional`, de pe un hectar cu plante-mam` ca marcotier` se pot ob]ine 60.00080.000 buc. marcote \nr`d`cinate, iar de pe un hectar de plante-mam` pentru ob]inerea de buta[i, dac` plantele sunt t`iate anual \n acest scop, produc]ia de buta[i de lungime mijlocie poate ajunge la 100.000-130.000 buc., iar pentru buta[i scur]i 150.000-180.000 buc.

Planta]iile-mam` de coac`z, a c`ror longevitate este de circa de 15-20 ani, se amplaseaz` pe un teren plan sau cu pant` u[oar`, cu solul permeabil [i fertil. |nainte de \nfiin]area planta]iei, solul se desfund` la 50-60 cm, se fertilizeaz` cu 30-40 t/ha gunoi de grajd, 300-400 kg/ha superfosfat [i 150200 kg sulfat de potasiu (deoarece coac`zul nu suport` clorurile), iar \ngr`[`mintele se \ncorporeaz` la 18-20 cm printr-o ar`tur`. Este bine ca simultan cu fertilizarea chimic` s` se aplice [i un pesticid pentru dezinfec]ia solului, \n special pentru viermii sårm`, larvele c`r`bu[ului de mai, nematozi etc. |n zonele \n care exist` o surs` mare de buruieni, se recomand` cultivarea anterioar` cu plante care permit distrugerea acestora prin erbicidare, mai ales dac` este vorba de pir, p`l`mid`, susai sau alte buruieni perene, rapace [i greu de comb`tut mecanic.

Terenul astfel desfundat [i preg`tit se niveleaz`, se picheteaz` la distan]e diferite \n func]ie de modul de \nmul]ire, \n general la distan]e de 3 m \ntre rånduri [i 0,8-1,5 m \ntre plante pe rånd.

88

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

Cultura coac`zului

Pentru marcotajul simplu sau pentru but`[ire, distan]ele pe rånd vor fi la limita minim` a intervalului (0,8-1 m), iar pentru marcotajul orizontal distan]a va fi mai mare (1,3-1,5 m).

Materialul s`ditor ini]ial poate fi format din marcote sau buta[i \nr`d`cina]i. Plantarea se execut` de preferin]` toamna, deoarece se asigur` condi]ii mai bune de prindere [i numai \n cazuri impuse se efectueaz` prim`vara timpuriu.

Preg`tirea materialului s`ditor [i tehnica plant`rii este la fel ca pentru \nfiin]area planta]iilor de coac`z pentru fructe.

Principalele lucr`ri care se aplica \n primii 2-3 ani de la plantare (timp \n care nu se recolteaz` buta[i decåt ceea ce cade de la t`iere, iar marcotarea \ncepe din anul 3) sunt: ud`rile care s` asigure prinderea [i pornirea dup` plantare [i asigurarea \n continuare a unui regim aerohidric normal, \n corela]ie cu cantitatea de precipita]ii care cade \n zon`, evitånd stresul hidric, mobilizarea solului, distrugerea buruienilor [i \n special a pirului [i a volburii, fertilizarea fazial` [i protec]ia fitosanitar`.

Tot \n aceast` perioad`, prin t`ieri adecvate se tinde ca tufele de coac`z s`-[i m`reasc` an de an num`rul de tulpini ce se formeaz` de la baza plantelor, avånd totodat` o bun` ramificare pentru ramurile componente ale tufei, pe care, prin reduc]ii anuale, s` se ob]in` noi cre[teri destinate but`[irii.

But`[irea. But`[irea const` \n fragmentarea tulpinilor anuale sau a l`starilor \n por]iuni de anumite lungimi cu un num`r suficient de muguri, care apoi, pu[i \n condi]ii prielnice, emit r`d`cini la partea bazal` [i organe aeriene la cea apical`. Aceast` posibilitate de a emite organe diferite la cele dou` capete opuse se datoreaz` pe de o parte polarit`]ii, potrivit c`reia anumi]i stimulen]i hormonali migreaz` dinspre polul apical spre cel bazal [i mai ales pe fenomenul de restituire a organelor pierdute, \nsu[ire specific` organismelor vegetale.

Pentru reu[ita \nr`d`cin`rii, fragmentele de organe utilizate [i fasonate ca buta[i trebuie s` con]in` un anumit num`r de primordii rizogene (primordii de r`d`cini). La coac`zul negru, astfel de primordii exist` pe toat` lungimea internodurilor, \nsu[ire pe care se bazeaz` \ns`[i but`[irea.

Spre deosebire de r`d`cinile ob]inute prin \ncol]irea semin]elor sau såmburilor de pomi, r`d`cini care-[i au originea \n embrion (fiind r`d`cini embrionare), r`d`cinile buta[ilor [i marcotelor se numesc adventive deoarece se formeaz` din mugurii adventivi existen]i \n structura intern` a ramurilor.

But`[irea la coac`z se poate face \n perioada de repaus, cu buta[i rezulta]i din ramuri de un an, sau \n cursul perioadei de vegeta]ie, cu buta[i verzi, lua]i de pe l`stari \n cre[tere. |n vederea but`[irii pornind de la ramuri de un an (buta[i lemnificati, but`[ire \n uscat), acestea se recolteaz` de pe tufele din planta]ia-mam`, \n lipsa acesteia din planta]ia \n produc]ie, de preferin]` ramuri cu o vigoare mijlocie, cu internoduri nu prea lungi. Epoca cea mai indicat` pentru recoltarea ramurilor este toamna dup` c`derea frunzelor, cånd \n ramurile respective s-au acumulat suficiente substan]e de rezerv` necesare calus`rii r`nilor [i emiterii de r`d`cini, frunze [i l`stari \n prim`vara urm`toare. Recoltarea ramurilor la \nceputul prim`verii nu este indicat`, deoarece o parte din substan]ele de rezerv` sunt consumate, iar \nr`d`cinarea va fi slab`.

Ramurile recoltate se fac pachete de cåte 50-100 buc. (fig. 4.4.) [i se stratific` \n nisip reav`n pån` \n momentul confec]ion`rii buta[ilor.

Buta[ii lemnifica]i (din ramuri anuale) se fasoneaz` la lungimi diferite: 25-30 cm, 15-20 cm, 20-25 cm, \n func]ie de tradi]ie [i de cantitatea de material disponibil (fig. 4.5.). Pe scar` mai mic` se practic` [i fasonarea \n buta[i scur]i 3-6 cm, cånd se dispune de o cantitate mic` de material ini]ial, pentru a asigura o rat` mai mare de multiplicare.

Gradul de \nr`d`cinare este diferit \n func]ie de pozi]ia buta[ului pe ramur`, fiind \n general descresc`toare de la baz` spre vårful ramurii. Datele medii privitoare la capacitatea de \nr`d`cinare a buta[ilor scot \n eviden]` valori de 85% pentru buta[ii bazali, 75% pentru cei din zona median` a ramurii [i numai 38%pentru cei de vårf.

Dup` preg`tirea buta[ilor, cei lungi se pot planta direct \n cåmp, \n pepinier`, \nc` din toamn`, 89

Cultura coac`zului

dac` exist` parcele preg`tite \n acest sens, iar cei scur]i se vor fasona numai prim`vara. Dac` condi]iile nu permit plantarea \n toamn`, buta[ii lega]i [i eticheta]i se stratific` pån` prim`vara \n nisip reav`n, atåt \n spa]ii acoperite, cåt [i afar` \n [an]uri, \ns` bine proteja]i contra gerurilor.

Parcelele pentru plantarea buta[ilor destina]i \nr`d`cin`rii trebuie s` fie amplasate pe terenuri cu textur` u[oar`, nisipo-lutoas`, permeabile [i calde. Terenul se desfund` \nc` din vara precedent` la 35-40 cm, iar apoi se administreaz` 30-40 t gunoi de grajd, 150-200 kg superfosfat, 200-300 kg nitrocalcar, iar contra viermilor albi se \ncorporeaz` \n sol 60-70 kg/ha Detox 3%, Heclotox 3%, Aldrin, Basamid sau alt pesticid.

Dup` nivelarea [i m`run]irea solului se face pichetarea, la distan]a \ntre rånduri de 70 cm, urmånd ca plantarea buta[ilor pe rånd s` fie la 5-10 cm. Plantarea se execut` cu ajutorul plantatoarelor [i al sårmelor \ntinse pe rånd. |n solurile u[oare, buta[ii se introduc mai adånc \n p`månt, r`månånd doar 1-2 muguri deasupra nivelului solului, pe cånd \n cele grele [i reci numai 2/3 din lungimea buta[ului se \nfige, restul r`månånd afar`. Se va avea grij` ca p`måntul s` fie bine tasat \n jurul lor, pentru a evita r`månerea aerului ce compromite \nr`d`cinarea. Se administreaz` apoi cca 10 litri ap` la metru liniar de rånd [i se biloneaz` råndurile astfel ca partea aerian` s` fie acoperit` pentru a o feri de deshidratare, iar terenul dintre rånduri se mobilizeaz` u[or. |n cursul perioadei de vegeta]ie, dup` apari]ia l`starilor din mugurii terminali ai buta[ilor, se desface bilonul, se continu` cu mobilizarea [i afånarea solului, se aplic` ud`ri \n func]ie de necesit`]i [i se efectueaz` protec]ia fitosanitar`. |n condi]ii favorabile de vegeta]ie [i ale unei agrotehnice corespunz`toare, buta[ii \[i dezvolt` cele dou` sisteme, cel radicular [i cel aerian, la dimensiuni conforme cu prevederile STAS-lui nr. 989/12-83 \n vigoare, \n a[a fel \ncåt toamna se pot recolta. |n cazul cånd se constat` c` buta[ii nu sunt dezvolta]i suficient se mai las` \nc` un an \n pepinier` pentru fortificare.

Un buta[ de calitatea I trebuie s` aib` 3-4 ramuri [i un sistem radicular bine dezvoltat (fig. 4.6.).

Pentru \mbun`t`]irea calit`]ii materialului s`ditor la coac`z, \n Italia a fost \mbun`t`]it` metoda de \nmul]ire prin but`[ire, prin care, \n urma unor lucr`ri \n verde, se ob]in buta[i ramifica]i [i cu un sistem radicular mult mai bine dezvoltat. |mbun`t`]irea const` \n ciupirea l`starilor care se formeaz` din buta[i [i mu[uroirea slab` a acestora pe timpul verii. Prin aceasta se asigur` o mai bun` ramificare a p`r]ii aeriene [i o \nr`d`cinare a bazei ramifica]iilor mu[uroite (fig. 4.7.).

Buta[ii scur]i de 1-3 muguri, care se fasoneaz` prim`vara din ramuri stratificate peste iarn`, se trec \n r`sadni]e la o temperatur` de 10-12°C, la distan]a de 10 cm \ntre rånduri [i 5 cm pe rånd, la adåncimea de 2 cm pe un substrat format din p`månt de ]elin`, mrani]` [i nisip \n p`r]i egale. Pentru a se evita crusta [i b`ltirea apei, dup` plantarea buta[ilor se poate pune un strat sub]ire de nisip. }inu]i \n r`sadni]e \nchise, cu men]inerea unei umidit`]i ridicate, dup` 3-4 s`pt`måni buta[ii \nr`d`cineaz` [i emit l`stari. Treptat se obi[nuiesc cu climatul extern prin ridicarea geamurilor. Vara geamurile se \nl`tur` complet, se trateaz` contra bolilor [i d`un`torilor, eventual se fertilizeaz` cu solu]ii diluate de \ngr`[`minte, iar toamna pot fi livra]i dac` \ndeplinesc prevederile STAS-ului \n vigoare.

Metoda aceasta este foarte economic` deoarece dintr-o ramur` se pot ob]ine un num`r triplu de buta[i, iar ca r`sadni]e se pot utiliza cele din sectorul legumicol, dup` scoaterea r`sadurilor.

But`[irea \n verde este o variant` a buta[ilor scur]i cu deosebirea c` ace[ti buta[i sunt confec]iona]i din l`stari \n cre[tere, semilemnificati, cu lungimi de cca 2 ochi fiecare. Deoarece sunt prev`zu]i cu frunze, [i deci expu[i unor transpira]ii puternice, \nr`d`cinarea lor se face numai cu protec]ie \mpotriva deshidrat`rii, \n spa]ii \nchise (sere, solarii, r`sadni]e) unde se poate men]ine o umiditate atmosferic` ridicat`, folosind acela[i substrat [i acelea[i distan]e de plantare, adåncimea fiind \ns` de 1,5-2 cm.

Condi]ia principal` pentru asigurarea reu[itei este men]inerea umidit`]ii corespunz`toare, aproape de 100%, \n primele 10 zile, eventual [i o incubare la \ntuneric 2-3 zile. Dup` \nr`d`cinare se procedeaz` la fel ca la buta[ii scur]i, iar toamna se scot, se stratific` [i se trec \n cåmpul de fortificare.

But`[irea \n verde, pe bancuri de \nr`d`cinare \n condi]ii de cea]` artificial` [i cu \nc`lzirea substratului de \nr`d`cinare, asigur` o \nr`d`cinare mai bun` [i \n timp mai scurt.

90

Cultura coac`zului

Marcotajul este o alt` metod` de \nmul]ire mult utilizat` \n practica pomicol` curent`. Pentru coac`z se utilizeaz` marcotajul prin mu[uroire, care const` \n scurtarea \n anul 2-3 de la \nfiin]are a plantelor-mam` la cå]iva cm deasupra solului, iar l`starii crescu]i din mugurii r`ma[i, se mu[uroiesc \n 2-3 reprize, dup` ce ating \n`l]imea de 12-15 cm, acoperind circa 15-20 cm din tulpin` pe m`sur` ce aceasta cre[te (fig. 4.8.). Din por]iunea mu[uroit` se formeaz` r`d`cini, astfel c` toamna se pot deta[a de planta-mam`, ob]inånd marcote \nr`d`cinate. |n cursul verii se aplic` acelea[i lucr`ri ale solului [i tratamente ca la buta[ii din cåmp cu men]iunea c` mu[uroirea se face cu p`månt reav`n [i bine m`run]it, altfel \n lipsa umidit`]ii se va ob]ine un procent redus de \nr`d`cinare.

Sortarea, condi]ionarea [i stratificarea se face \n acela[i mod ca la buta[i cu deosebirea c` pentru marcote prevederile STAS-ului sunt altele decåt la buta[i.

Desp`r]irea (divizarea) tufelor constituie o alt` metod` de \nmul]ire la coac`z, de obicei efectuat` \n planta]iile destinate produc]iei de fructe. Aceast` metod` const` \n mu[uroirea prim`vara a cåtorva tulpini exterioare tufei [i desprinderea lor de planta-mam`, toamna, dup` \ncheierea perioadei de vegeta]ie. Se pot ob]ine astfel 10.000-20.000 de plante la hectar.

Altoirea coac`zilor pe trunchiuri \nalte de 0,3-1(1,20) m se practic` mai rar, mai mult \n scopuri decorative, utilizånd ca portaltoi Ribes aureum [i Ribes sanguineum, specii care au o capacitate foarte slab` de l`st`rire din zona coletului.

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

4.7. |NFIIN}AREA PLANTA}IILOR DE COAC~Z La \nfiin]area planta]iilor de coac`z trebuie acordat` aten]ie mare alegerii terenului \n zonele cele mai favorabile, iar \n cadrul acestor bazine pomicole trebuie cunoscute bine valorile principalilor factori pedoclimatici care pot constitui factori limitativi \n extinderea culturii coac`zului. |n partea introductiv` am v`zut c` arealul de cultur` al coac`zului este destul de \ntins \ncepånd din Italia, trecånd prin centrul [i vestul Europei pån` \n Suedia [i CSI, fiind cultivat chiar \n Siberia (cel negru \n special). Prin urmare, [i \n ]ara noastr` acest grup de plante pomicole g`se[te condi]ii foarte favorabile de cre[tere [i fructificare. Experien]a c`p`tat` \n cåteva sta]iuni de cercetare (Cluj, Bistri]a, Voine[ti, Bilce[ti, F`lticeni etc.), unde au fost f`cute [i o serie de studii privind cerin]ele coac`zului fa]` de factorii de mediu, comportarea soiurilor [i tehnologia de cultur`, dau certitudinea ob]inerii unor rezultate corespunz`toare, dac` se efectueaz` o bun` zonare a culturii [i se respect` tehnologia de \nfiin]are [i exploatare a planta]iilor. La alegerea zonelor [i a terenurilor pentru viitoarele planta]ii trebuie s` ne amintim de cele ar`tate la comportarea coac`zului fa]` de factori de mediu, care sunt cerin]ele lui [i \n ce m`sur` acestea sunt asigurate \ntr-o zon` dat`. Trebuie avute \n vedere, \n primul rånd, frecven]a gerurilor [i oscila]iile de temperatur`, brumele tårzii, frecven]a, direc]ia [i t`ria vånturilor, precipita]iile, natura solului etc.

Odat` stabilit` zona [i terenul pentru noua planta]ie, se efectueaz` o serie de lucr`ri preg`titoare \n vederea plant`rii.

Preg`tirea terenului. Pentru \nfiin]area planta]iilor de coac`z, terenul trebuie s` fie preg`tit tot atåt de bine ca pentru planta]iile intensive de pomi, avånd \n vedere, pe de o parte, sistemul lor radicular ceva mai superficial [i num`rul mare de plante la unitatea de suprafa]`.

Printre condi]iile de baz` premerg`toare lucr`rilor de desfundat [i plantat trebuie s` ]inem seama de destina]ia anterioar` a terenului, dac` a fost cultivat cu o specie peren` sau nu [i dac` este necesar` cultivarea lui cu specii anuale 1-3 ani pentru \mbun`t`]irea \nsu[irilor fizico-chimice ale solului, evitarea fenomenului de oboseal` etc. Dintre speciile folosite ca premerg`toare pentru cultura coac`zului se pot aminti leguminoasele perene [i cele anuale ca: maz`re, fasole, trifoi, m`z`riche, bob, lupin sau culturi pr`[itoare: v`rzoase, cartof; r`d`cinoase: sfecla [i morcovul.

La \nfiin]area culturii premerg`toare, terenul se preg`te[te corespunz`tor, eventual se niveleaz`, dac` este cazul, se face fertilizarea de baz` [i se asigur` o \ntre]inere corespunz`toare pentru a se 91

Cultura coac`zului

reduce sursa de \mburuienare. Ultima cultur`, \naintea plant`rii coac`zului trebuie s` elibereze terenul devreme pentru a l`sa suficient timp preg`tirii corespunz`toare a acestuia.

Dup` eliberarea terenului de resturile vegetale ale culturii precedente, terenul se desfund` obligatoriu la 50-60 cm adåncime, pentru a asigura un regim aerohidric bun, se fertilizeaz` cu fosfor (500600 kg/ha superfosfat), potasiu (200-300 kg sulfat de potasiu) [i gunoi de grajd (30-40 t/ha) dac` nu a fost posibil` fertilizarea culturii premerg`toare, se aplic` un insecticid pentru combaterea viermilor albi, viermilor sårm` [i nematozilor [i se m`run]e[te solul \n vederea plant`rii. La aplicarea \ngr`[`mintelor cu potasiu trebuie ]inut seama de faptul c`, coac`zul nu suport` ionii de clor, deci nu se vor aplica s`ruri (cloruri).

Lucrarea de parcelare \ncheie preg`tirea terenului [i const` \n trasarea drumurilor, zonelor de \ntoarcere, stabilirea m`rimii parcelelor (pån` la 2 ha), \n func]ie de configura]ia terenului. La stabilirea dimensiunilor parcelelor trebuie s` se ]in` seama de distan]a de plantare, astfel lungimea parcelei va fi multiplul distan]ei \ntre rånduri, iar l`]imea parcelei va fi multiplul distan]ei dintre plante pe rånd. Acest lucru este esen]ial pentru valorificarea eficient` a terenului, deoarece nu pot fi plantate pe rånd decåt un num`r \ntreg de plante f`r` subdiviziuni. Acela[i lucru este valabil [i pentru num`rul de rånduri.

Pichetarea terenului se face \n func]ie de distan]ele de plantare stabilite, de obicei se lucreaz` \n echipe de cåte trei muncitori. Pentru a putea executa o pichetare corect` [i a asigura o echidistan]` normal` \ntre rånduri \n toat` planta]ia, este nevoie, pentru plecare, de un aliniament de baz`, care poate s` fie drumul principal sau secundar. Trebuie acordat` aten]ie mare la pichetarea primei plante \n col]ul parcelei. Aceasta se va planta la jum`tatea distan]ei dintre rånduri c`tre latura mic` a parcelei (l`]ime) [i la jum`tatea distan]ei dintre plante pe rånd, c`tre latura mare (lungimea) a parcelei. Se traseaz` mai \ntåi capetele råndurilor [i se marcheaz` cu ]`ru[i, apoi se \ntinde sårma sau panglica pe rånd [i se marcheaz` locul \n care se va planta fiecare plant` \n parte.

Situa]ia prezentat` este valabil` pentru \nfiin]area culturilor pure de coac`z. Distan]ele de plantare cele mai folosite sunt 3 m \ntre rånduri, ceea ce asigur` posibilitatea ob]inerii unor tufe cu grosimea maxim` de 1 m, r`månånd un culoar de trafic pentru mijloacele mecanice de 2 m. Pe rånd, distan]ele oscileaz` \ntre 1 m [i 1,3 m, \n func]ie de vigoarea soiurilor folosite. Chiar \n situa]ia \n care se folosesc soiuri cu vigoare foarte diferit`, trebuie men]inut` aceea[i distan]` \ntre rånduri [i numai pe rånd se modific` spa]iul dintre plante \n func]ie de vigoare. Plantarea råndurilor la distan]e diferite ar \ngreuna foarte mult \ntre]inerea mecanic` a solului, deoarece l`]imea agregatelor de \ntre]inere (cultivator, grap` cu discuri, frez` etc.) se coreleaz` cu distan]a de plantare. |n cazul cånd solul se lucreaz` cu atelaje sau cu agregate cu l`]imi mici de lucru (motocultoare), intervalul dintre rånduri poate sc`dea pån` la 2,50 m, r`månånd pe rånd tot 1-1,3 m [i \n felul acesta crescånd num`rul de plante la unitatea de suprafa]`.

Se practic` destul de mult cultura coac`zului intercalat` pe intervalele dintre rånduri, \n planta]iile pomicole cu specii de talie mare (nuc, cire[, cais, migdal), \n primii ani de via]` a planta]iilor, pentru valorificarea eficient` a terenului pån` cånd pomii cresc [i umbresc excesiv intervalele. |n acest caz, pichetarea terenului se face ]inånd seama de cultura de baz`, de obicei un rånd pe mijlocul intervalului dintre råndurile de pomi. De multe ori se practic` [i plantarea, pe råndul de pomi, a coac`zului, cåte 1-3 plante \ntre doi pomi vecini, \n func]ie de spa]iul existent.

Pentru planta]iile familiale, unde \ntre]inerea solului se face manual, distan]ele de plantare pot fi [i mai mici, de pån` la 1,5-2 m \ntre rånduri [i 1-1,2 m \ntre plante pe rånd.

Alegerea soiurilor. Aceast` lucrare are o importan]` deosebit` [i comport` o mare r`spundere pentru cel care concepe proiectul de plantare, deoarece de valoarea soiurilor alese [i plantate depinde \n mare parte cantitatea [i calitatea produc]iei, eficien]a economic` a culturii [i rentabilitatea ei.

La alegerea sortimentului de soiuri trebuie s` se ]in` seama de modul de valorificare a produc]iei.

Numai \n acest fel se pot alege corect soiurile cele mai potrivite. Nu este suficient pentru un soi s` asigure numai produc]ie mare, dac` el nu se preteaz` pentru un mod de valorificare bine definit, nu 92

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

Cultura coac`zului

are valoare tehnologic`. |nsu[irile tehnologice ale soiurilor trebuie s` corespund` pentru fabricarea unui anumit produs industrial: pentru gemuri s` aib` pectin` [i zah`r mai mult, pentru b`uturi (lichioruri, gin etc.) fructele s` fie cåt mai suculente [i cu con]inut ridicat \n zah`r, pentru sucuri un procent cåt mai ridicat de acid ascorbic (vitamina C), cu un randament mai mare la presarea sucului.

Se vor alege soiuri de mare productivitate, \ns` ale c`ror cerin]e fa]` de factorii ecologici s` poat` fi satisf`cute pe deplin de condi]iile pedoclimatice din localitatea unde s-a proiectat \nfiin]area planta]iei. |n localit`]ile cu brume tårzii de prim`var` se vor introduce soiuri cu \nflorire tårzie. Pentru a men]ine o planta]ie de coac`z pe o durat` cåt mai mare de timp [i cu produc]ie cåt mai constant`, soiurile alese trebuie s` aib` \nsu[irea de a emite cu u[urin]` l`stari de la baza tufelor, ca material de \nlocuire periodic` a ramurilor \mb`trånite [i neproductive.

Se vor evita soiurile cu tendin]` de legare incomplet` a fructelor (bacelor) pe ciorchine, predispuse la meiere (formarea de fructe mici f`r` semin]e), sau a celor cu un procent ridicat de c`dere a ovarelor (fructului foarte tån`r), iar mai tårziu a fructelor.

Tot atåt de important este ca maturitatea (coacerea) fructelor s` se petreac` la acela[i soi [i tuf`, \n acela[i timp, deci s` aib` o maturare simultan` sau foarte apropiat` a bacelor \n cadrul inflorescen]ei, pentru a se evita recoltarea \n mai multe reprize. |n vederea u[ur`rii recolt`rii se vor prefera soiurile cu ciorchinii lung-peduncula]i, insera]i pe por]iuni cåt mai restrånse pe ramuri, altfel se pierde mult timp cu c`utarea lor pe toat` lungimea ramurilor.

Acest lucru are o importan]` deosebit` deoarece cheltuielile de recoltare reprezint` cca 80% din lucr`rile manuale [i 50% din cheltuielile totale de \ntre]inere.

Un alt aspect deloc de neglijat \l reprezint` comportarea soiurilor \n procesul infloririi [i poleniz`rii. }inånd cont c` o bun` parte din soiuri sunt par]ial autofertile sau autosterile, este necesar` alegerea mai multor soiuri \n parcel` (3-4) cu perioad` de \nflorire apropiat`. Chiar [i la soiurile autofertile se ob]in rezultate mai bune \n urma poleniz`rii \ncruci[ate. Plantarea mai multor soiuri mai are avantajul c` permite recoltarea e[alonat` a fructelor, evitånd astfel vårfurile de for]` de munc` care trebuie asigurate la un moment dat, pentru a aduna \n timp util recolta, ne permite o e[alonare mai ra]ional` a perioadei de cules [i organizarea eficient` a desfacerii produc]iei [i utiliz`rii for]ei de munc` necesare acestei lucr`ri.

Tehnica plant`rii coac`zului. Pe lång` preg`tirea terenului [i stabilirea soiurilor din sortimentul dat, reu[ita unei planta]ii depinde de epoca de plantare, materialul s`ditor utilizat, modul de fasonare [i tratare a sistemului radicular, plantarea propriu-zis` etc.

Epoca de plantare cu cele mai bune rezultate este toamna, dup` c`derea frunzelor, dar trebuie \ncheiat` cånd temperatura solului scade sub 5-6°C, deoarece pån` la aceast` temperatur` r`nile sistemului radicular se caluseaz` [i plantele pot chiar s` se prind` din toamn`. |n cazuri extreme se poate continua pån` la sc`derea temperaturii aproape de 0°C, dar sub nici o form` la temperaturi negative.

Plantarea coac`zului se poate face [i prim`vara. Datorit` \ns` \ntårzierii unor lucr`ri provocate de inaccesibilitatea timpurie pe teren, a faptului c` materialul nu a fost procurat din toamn` [i sose[te tårziu, plantarea se \ntårzie [i adesea se folosesc plante cu mugurii porni]i \n vegeta]ie, ceea ce afecteaz` prinderea, respectiv vigoarea de cre[tere de mai tårziu. |n acest caz, majoritatea substan]elor de rezerv` migreaz` spre ace[ti muguri, r`månånd prea pu]ine pentru calusarea r`d`cinilor [i apari]ia de noi radicele. La aceasta contribuie [i temperatura mai ridicat` din aer decåt din sol, care determin` amplificarea procesului de transpira]ie.

Toate acestea duc la un procent redus de prindere [i la \ntårzierea fazei de cre[tere intensiv` a r`d`cinilor [i a l`starilor, astfel c` de multe ori intrarea pe rod poate fi cu un an \n urma planta]iilor efectuate toamna.

Materialul s`ditor utilizat la plantare poate fi reprezentat – a[a cum s-a mai ar`tat – din buta[i \nr`d`cina]i de 1-2 ani, marcote [i mai rar din cel provenit prin desp`r]irea tufelor, acesta fiind utilizat de micii cultivatori pentru gr`dinile proprii.

93

Cultura coac`zului

Oricare ar fi modul de ob]inere, materialul s`ditor trebuie s` \ndeplineasc` prevederile cuprinse \n STAS-ul 989/12-83, s` fie transportat \n condi]ii corespunz`toare, pentru a-l feri de \nghe] sau de deshidratare, s` fie stratificat pån` la plantare pentru acelea[i motive. Conform STAS-ului amintit, buta[ii de coac`z trebuie s` aib` lungimea de cel pu]in 20 cm, vårsta de minim un an, grosimea de 5-9 mm, s` fie f`r` boli sau d`un`tori periculo[i, s` aib` tulpina dreapt`, culoarea caracteristic` soiului, lemnul maturat, f`r` brunific`ri sau deshidrat`ri, f`r` v`t`m`ri mecanice profunde, f`r` urme de ger, arsuri, urme de boli sau d`un`tori, s` fie cu mugurii viabili [i normal dezvolta]i.

La coac`z, pe timpul transportului materialului s`ditor, trebuie luate m`suri de protec]ie a r`d`cinilor cu prelate, rumegu[ sau paie umede, deoarece pe r`d`cini exist` micorize (ni[te ciuperci folositoare) care sunt foarte sensibile la soare [i vånt [i care odat` distruse afecteaz` prinderea [i pornirea \n vegeta]ie dup` plantare. Imediat dup` ajungerea la destina]ie, plantele se stratific` (se acoper` r`d`cinile cu p`månt umed) [i r`mån aici pån` la plantare. Scoaterea de la stratificare se face e[alonat pe m`sura plant`rii. |nainte de plantare, se fasoneaz` sistemul radicular, cu care ocazie se sorteaz` toate plantele care se vor planta, \nl`turåndu-se toate cele necorespunz`toare (uscate, cu r`d`cina muceg`it`, slab \nr`d`cinate, cu atac de cancer bacterian etc.) [i se mocirlesc. |n mocirl` se pot ad`uga stimulatori de \nr`d`cinare afla]i \n comer] (Radistin) conform instruc]iunilor de pe ambalaj. Mocirla este un amestec din baleg` proasp`t` de bovine, dac` se poate de la animale gestante (deoarece con]ine hormoni), p`månt [i ap`, de consisten]a småntånii [i are rolul de a asigura un bun contact \ntre r`d`cin` [i sol, ajut` la vindecarea r`nilor r`d`cinilor [i asigur` o mai bun` formare a r`d`cinilor noi.

Plantarea se poate face \n gropi, s`pate mecanic cu burghiul, cu diametrul de 40 cm sau manual, pentru suprafe]e mici, cånd dimensiunile gropilor sunt de 40/40/40 cm. Sunt situa]ii cånd \n lungul råndului se deschide mecanizat o rigol` de 30/30 cm, \n care se planteaz`, fiind mai economic` [i mai rapid` deschiderea lor comparativ cu s`parea gropilor.

Adåncimea de plantare la coac`zul ro[u se stabile[te astfel \ncåt coletul (conven]ional) s` fie la nivelul solului, iar la coac`zul negru coletul s` fie cu circa 5 cm mai jos de nivelul terenului, astfel ca din mugurii bazali ai ramurilor s` apar` l`stari, care acoperi]i apoi cu p`månt se vor \nr`d`cina, asigurånd tufelor un num`r mai mare de r`d`cini [i o vigoare mai mare de cre[tere \n primii ani de la plantare.

Unii autori recomand` ca plantele s` fie a[ezate \nclinat \n groap` sau [ant \n sensul råndurilor. |n cazul cånd la preg`tirea terenului nu s-au introdus \ngr`[`mintele recomandate ca fertilizare de baz`, se vor aplica odat` cu plantatul la fiecare groap` cca 4-5 kg mrani]` bine descompus` 10-15 g azotat de amoniu, 30-35 g superfosfat, 15-20 g sulfat de potasiu sau 300-400 g cenu[`, toate amestecate cu p`måntul ce se va introduce \n groap`.

Pentru a evita arderea r`d`cinilor, \ngr`[`mintele minerale nu se vor administra direct pe r`d`cini [i nici \ngr`[`mintele organice (gunoiul de grajd) dac` nu sunt bine descompuse (este de preferat mrani]a), deoarece pot deveni nocive, producånd arderea sau necrozarea r`d`cinilor, \ncheind cu moartea lor.

Dup` stabilirea adåncimii de plantare, prin scoaterea sau ad`ugarea p`måntului \n groap`, pe fundul acesteia se face un mu[uroi peste care se a[az` r`d`cinile cu sensul de cre[tere \nclinat \n jos.

Pentru a asigura condi]ii bune de prindere, solul trebuie s` fie bine presat pe r`d`cini pentru a evita r`månerea „pungilor de aer“ lucru care se realizeaz` prin c`lcarea succesiv` a p`måntului pus \n groap` [i administrarea a 8-10 1itri de ap` \nainte ca groapa s` fie perfect umplut` cu p`månt, pentru a se putea infiltra mai u[or apa, iar cånd aceasta s-a infiltrat se execut` un mu[uroi \n jurul fiec`rei plante.

La plantarea \n rigole, plantele se distribuie \n lungul råndului la distan]a stabilit` [i se fixeaz` \n sol u[or \nclinate, \n sensul råndului, acoperirea bazei se face cu cantit`]i mici de sol, numai cåt s` acopere r`d`cinile. |n anii urm`tori, pe m`sur` ce se formeaz` l`starii din zona coletului se mu[uroiesc u[or, ob]inåndu-se tufe foarte viguroase [i bine \nr`d`cinate.

94

Cultura coac`zului

Pentru acest mod de plantare este necesar ca materialul s`ditor venit din pepinier` s` aib` ramurile primare ale tufei inserate cåt mai jos pe buta[ul \nr`d`cinat.

La plant`rile executate toamna, cele 2-4 ramuri ale buta[ului se las` \ntregi, \ns` prim`vara devreme vor fi t`iate la 10-20 cm de la punctul de inser]ie pe buta[. La plant`rile timpurii de prim`var`, t`ierile de scurtare se vor face \n momentul plant`rii.

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

4.8. |NTRE}INEREA PLANTA}IILOR DE COAC~Z Dup` cum am v`zut, lucr`rile de \nfiin]are a planta]iilor de coac`z au comportat o serie de studii [i m`suri tehnico-organizatorice pentru a asigura condi]ii bune de cre[tere a coac`zului, \ns` f`r` o \ntre]inere corespunz`toare planta]ia nu are [anse de a rezista singur` concuren]ei vegeta]iei spontane care se instaleaz`, agen]ilor patogeni, secetei sau caren]ei solului \n elemente minerale.

Atåta timp cåt aceast` cultur` f`cea obiectul unor \ndeletniciri de amatori, \n gr`dinile familiale, mai mult ca divertisment, se acreditase ideea c` necesit` mai pu]ine lucr`ri de \ntre]inere, rentabilitatea [i eficien]a lor economic` nu constituia o preocupare, de[i existau o serie de mici cultivatori care-[i completau \n mod substan]ial veniturile lor de la aceste culturi.

Pentru ob]inerea unor rezultate economice bune, planta]ia de coac`z necesit` o serie de lucr`ri de \ntre]inere care se refer` la: \ntre]inerea solului, fertilizarea, formarea, conducerea [i t`ierea tufelor, irigarea, protec]ia \mpotriva bolilor [i d`un`torilor etc. |ntre]inerea solului. Intervalele dintre råndurile de coac`z pot fi \ntre]inute ca ogor lucrat, prin culturi intercalate, \ngr`[`minte verzi, erbicidare sau prin \nierbare, \n func]ie de cantitatea de precipita]ii care cad \n zon`, de panta terenului [i de m`surile antierozionale care trebuie luate.

Ogorul lucrat, \n pomicultura modern`, se recomand` numai acolo unde sunt probleme cu asigurarea apei, pentru a evita pe de o parte pierderea prin evapora]ie, prin capilaritatea solului [i pe de alt` parte de a reduce competi]ia dintre coac`z [i vegeta]ia care poate exista pe interval. De[i coac`zul este o specie care necesit` mult` ap` (peste 700 mm precipita]ii), plantat \n zone mai s`race din punct de vedere hidric, prin lucrarea repetat` a solului se tempereaz` \n anumite perioade a anului stresul hidric. Este de preferat s` nu se foloseasc` acest mod de \ntre]inere din urm`toarele considerente: – nu asigur` accesul mijloacelor mecanice pe timp umed, pentru diferite lucr`ri urgente, dintre care protec]ia fitosanitar`; – gr`be[te mineralizarea humusului [i ca atare s`r`ce[te solul \n materie organic`; – favorizeaz` eroziunea de suprafa]` pe terenurile \n pant`; – solul f`r` vegeta]ie se \nc`lze[te mai mult vara, formånd un microclimat greu de suportat de c`tre coac`z etc.

Ogorul lucrat se men]ine prin distrugerea repetat` a buruienilor [i crustei cu grapa cu discuri sau cultivatorul, folosite de obicei alternativ, iar toamna printr-o ar`tur` la adåncimea de 15-18 cm, cu care ocazie se poate asigura [i o u[oar` bilonare a bazei plantelor protejåndu-le de gerul iernii.

Culturi intercalate. Acest mod de \ntre]inere se aplic` de obicei \n planta]iile tinere, pån` \n anul 4-5, cånd tufele sunt \n formare [i nu umbresc prea mult intervalul dintre rånduri. Se folosesc cu succes c`p[un, cartofi, culturi legumicole de talie mic` (cele ce merg \n zona respectiv`: bost`noase, fasole, maz`re, ceap` [i usturoi verde sau uscat etc.). |ntre cultura intercalat` [i råndul de coac`z trebuie s` r`mån` o band` de protec]ie de 0,4-0,5 m, pentru a avea lumin` [i a fi bine aerisite tinerele tufe. |n planta]iile mature se pot cultiva alternativ din dou` \n dou` intervale, specii cu preten]ii mai mici fa]` de lumin`, sau specii cu ciclu scurt: spanac, salat`, maz`re, fasole pitic`, cartofi etc. Specia intercalat` trebuie s` suporte tratamentele fitosanitare aplicate planta]iei de coac`z, iar recoltarea [i valorificarea produc]iei intercalate se va face \n corela]ie cu programul de protec]ie fitosanitar`, pentru a nu valorifica produse cu reziduuri de pesticide.

Avånd \n vedere \n`l]imea redus` a coac`zului, plantele intercalate vor avea o talie [i mai mic`, 95

Cultura coac`zului

pentru a nu umbri [i a nu men]ine o umiditate prea ridicat` la nivelul fructelor, care ar favoriza dezvoltarea [i atacul puternic al diferitelor ciuperci. |ngr`[`mintele verzi. Cultivarea intervalului dintre rånduri cu \ngr`[`minte verzi, care se \ncorporeaz` \n sol \n momentul \n care au atins maximum de biomas`, este o m`sur` eficace [i ieftin` de \mbun`t`]ire a fertilit`]ii solului, mai ales acolo unde fertilitatea natural` este mai redus` sau pe solurile care con]in mai mult nisip. Sem`narea \ngr`[`mintelor verzi se face de obicei toamna, ierneaz` \n faza de rozet`, cresc repede \n prim`var`, iar la \nceputul lunii mai, cånd practic tufele de coac`z au \nfrunzit bine, se introduc sub brazd` printr-o ar`tur` superficial`. Dintre plantele folosite ca \ngr`[`minte verzi putem aminti leguminoasele: m`z`riche, lupin, soia etc., rapi]` sau diferite graminee, dintre care mai folosit` este secara. De obicei se seam`n` amestecuri de leguminoase [i graminee. Speciile care nu pot ierna sub form` de rozet` se seam`n` prim`vara devreme.

Erbicidarea este destul de pu]in utilizat` \n planta]iile de arbu[ti, deoarece prin modul lor de conducere sub form` de tuf` exist` riscul stropirii frunzelor cu efecte fitotoxice destul de grave. Exist` produse selective: Devrinol, Venzar, care aplicate pe rånd asigur` o eficient` combatere a buruienilor [i a[a greu de distrus cu sapa datorit` specificit`]ii de cre[tere a acestora. Cu rezultate bune se folosesc erbicidele: Roundup 1,2% [i Simarg 25 \n doz` de 40-60 ml la 10 litri de ap`. |nierbarea intervalelor se practic` \n zonele cu teren \n pant` pentru a reduce eroziunea solului, folosind o serie de specii de ierburi perene. De obicei, \nierbarea se face dup` 4-5 ani de la \nfiin]area culturii, cånd plantele fructific`, sunt la dimensiunile normale, iar terenul nu mai poate fi cultivat \n condi]ii de rentabilitate cu culturi intercalate agroalimentare. |n func]ie de condi]iile concrete din fiecare zon`, de cantitatea de precipita]ii [i de \nsu[irile fizico-chimice ale solului, \nierbarea poate s` cuprind` toate intervalele sau din dou` \n dou`. Unde cantitatea de ap` asigurat` culturii este suficient` (precipita]ii [i irigare) este recomandat s` se foloseasc` \nierbarea tuturor intervalelor. Pe rånd solul se men]ine lucrat sub forma unei benzi cu l`]imea de maxim un metru prin distrugerea periodic` a buruienilor. Trebuie acordat` aten]ie mare buruienilor rapace, perene (pir, susai, p`l`mid`) [i volburii care pot compromite cultura dac` se instaleaz` masiv \n planta]ie. |nierbarea terenului pe lång` reducerea eroziunii este important` deoarece asigur` accesul mijloacelor mecanice indiferent de umiditatea solului, prin sistemul radicular \mbun`t`]e[te regimul aerohidric [i dup` putrezirea r`d`cinilor [i a resturilor de iarb` r`mas` (miri[te) cre[te con]inutul solului \n substan]` organic`. Iarba de pe interval, pe m`sur` ce cre[te, este t`iat` [i folosit` \n furajarea animalelor sau se poate utiliza ca mulci pe råndul de plante. Mulcirea råndurilor cu iarb` are o serie de avantaje: \mpiedic` cre[terea buruienilor, asigur` men]inerea umidit`]ii solului, prin descompunere \mbog`]e[te solul \n materie organic` etc. Folosirea ierbii \n furajarea animalelor, mai ales \n fermele mixte, trebuie f`cut` \n leg`tur` direct` cu planul de protec]ie fitosanitar`, corelånd momentele de cosire cu durata de remanen]` a pesticidelor folosite la stropit.

Fertilizarea planta]iilor de coac`z. Aplicarea \ngr`[`mintelor \n planta]iile de coac`z are drept scop asigurarea unui echilibru nutri]ional cåt mai bun \n solu]ia solului [i o cantitate suficient` de ioni minerali necesari pentru cre[terea [i fructificarea normal` a plantelor. Este logic faptul c`, consumul de elemente minerale este corelat cu produc]ia de fructe [i cre[terea vegetativ`, plantele cu produc]ii mari vor consuma mai mult decåt cele mai pu]in productive. Pe lång` exportul (consumul) de elemente minerale odat` cu produc]ia, trebuie s` se ]in` seama [i de consumurile specifice necesare pentru cre[terea tufelor (formarea noilor cre[teri din anul respectiv), formarea frunzelor, florilor etc. (tabelul 4.2.). La aceste consumuri trebuie s` se adauge pierderile prin sp`larea \ngr`[`mintelor pe profilul solului, \n func]ie de mobilitatea fiec`rui elemente \n parte, de \nsu[irile solului [i cantitatea de precipita]ii sau ap` de irigat din fiecare zon` \n parte. Cu cåt cantitatea de ap` este mai mare, cu atåt [i cantitatea de \ngr`[`minte va cre[te.

96

Cultura coac`zului

Tabelul 4.2.

Cantitatea de elemente minerale extrase din sol de la un ha de livad` pe rod (kg s.a.)

Specia Coac`z ro[u Coac`z negru

Azot 113 63

Fosfor 59 25

Potasiu 82 34

Calciu 147 94

Cantitatea de elemente minerale existent` \n sol trebuie s` acopere toate aceste consumuri. Solul prin fertilitatea lui natural` con]ine numai o parte din aceste elemente; restul trebuie s` fie administrate \n concordan]` cu vårsta planta]iei [i produc]ia ce se estimeaz` a se ob]ine. Ideal ar fi ca \nainte de aplicarea \ngr`[`mintelor s` se fac` analize de sol pentru a vedea ceea ce solul are [i s` se aplice numai diferen]a. |n practica curent` este mai greu de realizat acest lucru [i pe baza unor cercet`ri au fost stabilite dozele de \ngr`[`minte care se aplic` \n planta]iile de coac`z. Pentru planta]iile mature se recomand` aplicarea anual` a 120-150 kg N, 80-90 kg P2O5 [i 100-120 kg K2O la hectarul de cultur`, la care se adaug`, periodic, la 2-3 ani, 20-25 t/ha gunoi de grajd.

Pentru planta]iile tinere (primii 2-3 ani), dac` s-a efectuat corect fertilizarea de baz` la preg`tirea terenului, se aplic` numai fertiliz`ri faziale cu azot 40-60 kg/ha, \n func]ie de vigoarea de cre[tere a plantelor.

Cercet`torii germani recomand` urm`toarele cantit`]i de \ngr`[`minte chimice (tabelul 4.3.).

Tabelul 4.3.

Cantitatea de \ngr`[`minte chimice recomandat` la coac`z (kg s.a.)

(F. Hilkenbaumer) Specia

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

Coac`z ro[u Coac`z alb

N 50 60

Planta]ie tån`r` P2O5 40 30

K2O 70 50

N 80 110

Planta]ie matur` P2O5 60 50

K2O 170 140

|ngr`[`mintele pe baz` de fosfor, potasiu [i o treime din cele cu azot se aplic` toamna, iar diferen]a de azot, \n dou` reprize prim`vara dup` pornirea \n vegeta]ie [i \n timpul cre[terii intense a l`starilor [i fructelor (sfår[it de mai-\nceput de iunie). Toamna se aplic` [i \ngr`[`mintele organice.

Aplicarea tårzie a azotului duce la prelungirea vegeta]iei, formarea unor cre[teri mai viguroase, dar cu lemnul slab maturat, cre[teri care deger` peste iarn`.

Coac`zul reac]ioneaz` bine la fertilizarea foliar` cu diferite produse specifice (Foliar 141, Cristalin 411) \n concentra]ie de 0,6-1%, aplicate \mpreun` cu tratamentele fitosanitare sau dac` este cazul, singure \n condi]ii de caren]` deoarece absorb]ia este rapid` prin frunze [i efectele sunt imediate. |ngr`[`mintele aplicate \n dozele amintite [i la epocile potrivite aduc un spor de 20-55% fa]` de parcelele nefertilizate, \mbun`t`]ind \n acela[i timp [i calitatea produc]iei.

Irigarea. Eficacitatea \ngr`[`mintelor este substan]ial m`rit` \n condi]ii optime de umiditate a solului, astfel c` irigarea planta]iilor dup` fertilizare, \n lipsa ploii, aduce sporuri importante de recolt`. |n Anglia, unde nu se poate spune c` exist` un climat arid, irigarea prin aspersiune a coac`zului negru, soiul Amos Blach, cu norme de udare 200-300 m3/ha, repetat` din 3 \n 3 s`pt`måni, a dus la cre[terea produc]iei de 3-4 ori.

Irigarea este necesar` \n toate zonele unde cantitatea de precipita]ii este mai mic` de 650-700 mm, sau dac` acestea nu sunt distribuite judicios pe perioada de vegeta]ie. Ud`rile sunt corelate cu precipita]iile, astfel \ncåt solul s` fie men]inut reav`n pe adåncimea de 40 cm unde sunt amplasate marea mas` a r`d`cinilor. De obicei se ud` \nainte de \nflorit dac` prim`vara este secetoas` pentru a sus]ine \nflorirea [i legarea, cu 2-3 s`pt`måni \nainte de recoltare, pentru a ajuta la cre[terea fructelor [i \nc` 2-3 ud`ri pe timpul verii, dup` recoltare.

97

Cultura coac`zului

T`ierea de formare [i produc]ie. Deoarece \ntre cele dou` grupe de coac`z: ro[u [i negru, exist` unele particularit`]i cu privire la specificul de rodire, sunt necesare cåteva preciz`ri prealabile trat`rii t`ierilor propriu-zise.

Coac`zul ro[u \ncepe s` rodeasc` \n al 3-lea an de la plantare pe forma]iuni de rod asem`n`toare cu ale pomilor: ramuri scurte (tip ]epu[`), buchete, grupuri de muguri floriferi a[eza]i oarecum la limita dintre dou` cre[teri anuale. Ramurile scurte [i chiar buchetele, concomitent cu prima lor rodire, au [i o cre[tere de prelungire, care \n anul urm`tor poart` muguri mic[ti [i floriferi, deci fructificarea se deplaseaz` \n aceast` zon`, cea precedent` se degarnise[te (se gole[te) de mugurii fertili.

Dup` 2-3 ani de rodire, aceste forma]iuni \[i pierd din vitalitate [i se usuc`, timp \n care pe alte ramuri rezultate prin noi ramific`ri apar zone cu alte forma]iuni de rod. Prin urmare, pe aceea[i ramur` de rod, fructificarea se deplaseaz` (\n 2-3 ani) spre zona superioar` a ei, iar paralel cu \mb`trånirea [i moartea acestor forma]iuni, apar altele pe traiectul cre[terilor recente, \ns` mai sus, astfel c` apare o degarnisire a ramurilor b`tråne, zona productiv` fiind situat` \n partea superioar`, distan]at` de baza de hr`nire, astfel c` dup` 4-6 ani o ramur` multianual` (tulpin`), trebuie \nlocuit` cu alta nou`, purt`toare de noi ramifica]ii cu poten]ial de rodire.

La coac`zul negru, cea mai mare parte a rodului apare pe ramurile din anul precedent crescute pe ramuri de 2 ani, similar vi]ei de vie. Aceste ramuri au la baz` muguri vegetativi, iar \n treimea median` [i cea superioar` muguri floriferi [i mic[ti. Din mugurii floriferi se formeaz` cåte un racem florifer, mai rar dou`, iar din cei mic[ti pe lång` inflorescen]` se formeaz` un l`st`ra[ ca ramur` de \nlocuire. Uneori [i la coac`zul negru se \ntålnesc mici forma]iuni fructifere, de vigoare slab`, \ns` f`r` importan]` pentru produc]ie. Intensitatea rodirii pe ramurile anuale ale coac`zului negru descre[te dinspre vårf spre mijlocul lor. Treimea superioar` a ramurilor de doi ani care au fructificat \n anul precedent, va fructifica foarte slab \n anul \n curs, sau poate s` nu fructifice deloc. Din aceast` cauz` trebuie stimulat` apari]ia cre[terilor noi, care s` fructifice \n anul urm`tor, constituind ramurile de \nlocuire a celor ce vor fi \nl`turate prin t`ieri.

Mugurii de rod de pe ramurile anuale se diferen]iaz` \nc` din vara precedent`, cånd sunt l`starii \n cre[tere, dar numai pe cei de vigoare mijlocie sau mare, \n cursul lunilor iulie-august. Nu orice ramur` anual` este roditoare. Ramurile fertile trebuie s` fie crescute pe ramuri de 2 ani, care la råndul lor \[i au originea pe altele de 3 ani. Dovada cea mai evident` este faptul c` ramurile ap`rute din mugurii bazali, sau din zona coletului, alese pentru \nlocuirea celor b`tråne, suprimate prin t`ieri, pentru a men]ine num`rul de 16-20 de ramuri pe o tuf`, nu sunt purt`toare de rod \n anul urm`tor form`rii, de[i au vechime de un an, fapt pentru care se pot scurta la 15 cm de la sol, iar noile cre[teri din mugurii r`ma[i vor fi purt`toare de rod.

Coac`zul negru intr` pe rod \n al 3-lea an de la plantare, \ns` de multe ori rodirea \ncepe din al 2-lea an. Chiar [i \n acest caz, rodul apare pe ramuri \n al 3-lea an, dac` socotim buta[ul primar ca cel mai vechi, ramifica]iile din anul \nr`d`cin`rii vor avea 2 ani care \n unele cazuri vor putea rodi \n anul urm`tor, iar ramurile anuale roditoare apar din ramuri mai vechi ca la vi]a de vie [i la piersic. }inånd seama de aceste particularit`]i de cre[tere [i de rodire, prin t`ieri se urm`re[te ob]inerea \n primii 3-5 ani de tufe bine dezvoltate, iar \n anii urm`tori, t`ierile vizeaz` men]inerea unui echilibru \ntre ramurile de vårste diferite, prin \nl`turarea celor degarnisite [i epuizate [i \nlocuirea lor cu noi cre[teri de la baza tufelor.

T`ierea de formare. Pentru a avea o imagine mai clar` a succesiunii \n timp a opera]iunilor de t`iere pentru formarea unei tufe [i a celor destinate s` men]in` echilibrul diferitelor elemente ale tufei \n vederea unei rodiri constante, vom porni de la plantarea buta[ilor \nr`d`cina]i la locul definitiv, \n planta]ie.

Am v`zut c` la plantare, un buta[ \nr`d`cinat are 1-3-4 ramuri, care se recomand` s` fie formate cåt mai jos \n apropierea coletului (conven]ional). Indiferent de momentul plant`rii, prim`vara sau toamna, t`ierea de formare va fi f`cut` prim`vara. La plantare, buta[ul de coac`z, care nu a fost fortificat [i prezint` numai o tulpin`, se taie \n cep, l`såndu-se 3-4 muguri bine forma]i la baza tulpinii 98

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

Cultura coac`zului

(fig. 4.9.). Dac` planta are mai multe tulpini, se aleg 2-4 mai viguroase care se scurteaz` \n cepi, celelalte se suprim`. Din cepii l`sa]i se vor forma cåte 2-3 l`stari de fiecare ramur`, dånd ramuri de ordinul II. |n cazul cånd au pornit to]i mugurii, pentru a nu avea prea mul]i l`stari, cei plasa]i necorespunz`tor se vor ciupi \n verde sau se vor elimina. |n cursul prim`verii pot s` apar` [i l`stari de pe mugurii bazali ai ramurilor primare acoperite prin mu[uroire sau plantate mai adånc, \n [an]uri (dup` metoda italian`), care se vor umple \n cursul verii. Dac` ace[tia sunt prea numero[i se las` 3-4 spre exteriorul tufei, restul se suprim`. |n felul acesta l`starii de jos vor emite la råndul lor noi r`d`cini, fapt care contribuie la fortificarea sistemului radicular al tufei [i, \n consecin]`, la o mai bun` dezvoltare a celui aerian.

Procedånd \n felul acesta, \n toamna primului an de vegeta]ie (dup` plantare), o tuf` va avea \n medie 3 ramuri primare [i pe ele cåte 2 ramuri secundare, tufa avånd cel pu]in 6 tulpini pornite din lemn mai b`trån [i 2-3 tulpini pornite din zona coletului. |n prim`vara anului 2, \nainte de pornirea \n vegeta]ie, din tulpinile formate \n anul precedent se re]in 5-6, cele mai viguroase [i mai bine plasate \n jurul tulpinilor ini]iale, celelalte se suprim`. Dac` tufa a crescut pu]in, cre[terile sunt mici, sub 30-35 cm, se re]in numai 2-3 dintre tulpinile noi, alte 2-3 se taie \n cepi, iar restul se suprim`. |n cursul lunii mai, din l`starii forma]i din zona coletului se aleg 4-5 bine plasa]i pentru completarea tufei, iar restul se suprim`. Trebuie [tiut faptul c` \n primii 3 ani de formare a tufelor trebuie l`sa]i 3-5 l`stari viguro[i anual, pentru completarea tufei astfel ca aceasta s` aib` cel pu]in 12-15 tulpini bine formate. |n urm`torii 2 ani se las` 3-4 tulpini anuale, tufa de cinci ani avånd circa 20 de tulpini de vårste diferite. Este bine ca elementele de completare a tufei s` se aleag` vara, iar prin suprimarea l`starilor de prisos se asigur` o cre[tere mai bun` a celor ale[i. La tufele la care se \nregistreaz` cre[teri slabe [i la soiurile cu capacitate mai mic` de l`st`rire se vor l`sa anual un num`r mai mic de tulpini anuale [i se vor face obligatoriu cepi pentru a stimula apari]ia cre[terilor viguroase ca efect al t`ierii.

Dup` 4-5 ani, tufa este considerat` \ncheiat`, urmånd ca \n continuare s` se asigure \ntre]inerea ei pe toat` perioada de exploatare a planta]iei.

T`ierea de produc]ie. Cunoscånd c` rodirea coac`zului negru are loc pe ramurile din anul trecut, mai rar pe lemn de 2 ani, \n primii 2-6 ani de la rodire, prin scurtare, se urm`re[te apari]ia anual` de noi l`stari care \n cursul verii respective \[i diferen]iaz` mugurii florali ce vor rodi \n vara urm`toare.

Pe m`sura trecerii anilor (al 4-5-lea an), cre[terile anuale vor fi tot mai scurte [i cu rod mai pu]in, astfel c` \ntreaga tulpin` care a ajuns la aceast` vårst` va fi t`iat` de la inser]ie [i \nlocuit` cu alta pornit` de la baza tufei, a[a cum am v`zut mai \nainte (fig. 4.10.). Pentru a nu dezechilibra rodirea, vom avea grij` s` form`m mereu tulpini de \nlocuire.

Dup` formarea tufei, anual sunt necesare t`ieri de \ntre]inere care au drept scop asigurarea unei \ntineriri treptate a tufelor prin \nlocuirea tulpinilor b`tråne [i epuizate, r`rirea tufei pentru a asigura o bun` iluminare [i eventual redresarea cre[terilor care sunt orientate mult spre interval sau c`tre plantele b`tråne. Pentru t`ierea propriu-zis` se fac urm`toarele opera]ii: – suprimarea tulpinilor b`tråne [i epuizate, care nu mai sunt economice pentru produc]ie; – alegerea a 3-4 tulpini anuale viguroase care sunt formate din zona coletului sau de la baza tulpinilor b`tråne; – dac` tufele sunt cu cre[teri slabe sau prea \mb`trånite, se scurteaz` 3-4 tulpini anuale \n cepi de 3-4 muguri pentru a stimula cre[teri noi viguroase; – suprimarea tuturor cre[terilor mici, debile deoarece umbresc tufa [i nu sunt capabile s` se garniseasc` cu ramuri de rod viguroase [i cu poten]ial productiv ridicat; – transferarea cre[terii la tulpinile aplecate sau la soiurile cu cre[tere r`sfirat`, pe ramifica]ii anuale cu cre[tere spre vertical`; – la soiurile cu cre[tere dresat` (prea \ngust` [i vertical`) pentru aerisirea [i r`rirea tufei, se transfer` cre[terea tulpinilor pe ramifica]ii laterale cu cre[tere oblic`, m`rind astfel unghiul de cre[tere a acestor tulpini; – simplificarea tulpinilor multianuale care sunt prea \nc`rcate cu ramuri de rod lungi etc.

99

Cultura coac`zului

La coac`zul ro[u, care rode[te pe forma]iuni fructifere laterale, scurte, de longevitate redus`, a c`ror uscare determin` mutarea mai sus, pe ramurile tinere a zonei productive, dup` 5-6 ani, din cauza sc`derii vigorii de cre[tere a ramurilor de prelungire [i a sc`derii produc]iei, se elimin` ca \n cazul coac`zului negru. Procedånd \n acest fel, planta]iilor de coac`z li se poate men]ine poten]ialul de rodire timp de 10-15 ani, dac` bine\n]eles agrofondul este corespunz`tor [i tratamentele contra parazi]ilor se aplic` \n mod corespunz`tor.

Tulpinile soiurilor cu cre[tere slab` se simplific` mai mult, prin scurtarea [i suprimarea ramurilor anuale, \n vederea stimul`rii cre[terilor ca efect local al t`ierii (fig. 4.11.). |n cazul cånd t`ierile au fost neglijate [i tufele au \mb`trånit prematur, atunci se impune o t`iere de regenerare total`, prin eliminarea de la sol a ramurilor uscate sau degarnisite, alegerea dintre cre[terile de la baz` a unui num`r de 5-6 noi tulpini, din care 3 se vor scurta u[or, iar restul la 2-3 muguri (t`iere \n cepi), aplicånd concomitent [i o fertilizare. Dac` nu exist` cre[teri anuale, se aleg 3-4 tulpini multianuale cu poten]ial de fructificare bun, care se reduc cu 1/4 - 1/3 din lungime. |n urma t`ierii [i simplific`rii severe a tufei, de la baz` se vor forma cre[teri noi, viguroase, pe baza c`rora se poate reface [i echilibra tufa.

Cånd s-a vorbit despre \nmul]irea coac`zului s-a ar`tat c` plantele-mam` pentru recoltarea materialului pentru but`[ire trebuie mereu re\ntinerite pentru a produce ramuri cåt mai multe. Acest fel de t`iere se poate aplica [i coac`zului negru, \n planta]iile pentru fructe, [tiind c` rodul cel mai bogat se ob]ine pe ramuri de anul trecut formate din ramuri de 2 ani.

Conducerea coac`zului \n garduri fructifere. |n unele ]`ri (Austria, Italia, Olanda), pe lång` forma de tuf`, se \ntålnesc [i planta]ii de coac`z conduse sub forme aplatizate, formånd garduri fructifere, atåt verticale, prin r`sfirarea tulpinilor \n evantai, \n lungul råndului, prin legarea lor de sårmele spalierului, cåt [i \n „V“. Este un mod de conducere de interes minor deoarece necesit` mult mai mult` for]` de munc` la lucr`rile de t`iere [i palisare, investi]ii suplimentare cu instalarea sistemului de sus]inere etc. Chiar dac` produc]ia este de calitate mai bun` [i uneori cu pån` la 20% mai mare, plantele beneficiind de o iluminare superioar` comparativ cu conducerea \n form` de tuf`, frunzele sintetizeaz` mai bine [i \n fructe se depun ceva mai multe substan]e de rezerv`, din punct de vedere economic nu se justific` \ntotdeauna acest mod de conducere. Se poate aplica \n ideea de a \mbina utilul cu pl`cutul, \n sensul de a da råndului [i un aspect decorativ prin uniformitate [i dispunerea tulpinilor \n evantai, dar numai pe rånduri marginale sau pentru aliniamente \n lungul drumurilor.

Pentru conducerea \n gard vertical se folose[te spalierul cu trei sårme duble, amplasate la 50 cm de sol prima [i urm`toarele la cåte 60 cm, iar soiurile folosite trebuie s` fie viguroase pentru a atinge \n`l]imi de 1,7-1,8 m.

Conducerea \n „V“ difer` de varianta descris` mai sus prin modul de amplasare a spalierului [i a sårmelor pe care se leag` tulpinile (fig. 4.12.).

Conducerea coac`zului sub form` de pomi pitici cu trunchiul de 30 cm este [i mai pu]in practicat` \n pomicultura modern`. Utilizånd ca portaltoi Ribes aureum care are capacitate foarte slab` de l`st`rire din zona coletului, se pot ob]ine plante cu trunchi, plante care se conduc sub form` globuloas`.

4.9. COMBATEREA BOLILOR {I D~UN~TORILOR Ambele grupe de coac`z sunt atacate de o serie de boli [i d`un`tori, soldate cu efecte negative asupra produc]iei [i calit`]ii ei.

Sistemul radicular al coac`zului este afectat de Agrobacterium tumefaciens (cancerul bacterian) [i Armilaria mellea (putregaiul fibros al r`d`cinilor) care debiliteaz` plantele [i apoi le usuc`.

Partea aerian` este adesea afectat` de urm`toarele boli: Rugina asiatic` – Cronar]iun ribicola – care atac` mai ales frunzele, manifeståndu-se prin apari]ia unor pete g`lbui, mici, 1-2 mm, solitare sau unite, care \n timp usuc` frunzele [i cad. Boala are plant`gazd` o specie de pin (Pinus strobus) [i trebuie evitat pe cåt posibil \nfiin]area planta]iilor \n apropierea acestor pini.

100

Cultura coac`zului

Antracnoza agri[ului [i coac`zului – Pseudopeziza ribis formeaz` pete brune-ro[ietice pe frunze, pedunculii florali [i fructe, avånd ca efect \ng`lbenirea [i c`derea frunzelor, dezvoltarea incomplet` [i nematurarea l`starilor [i sc`derea calit`]ii fructelor.

Mai sensibile s-au dovedit soiurile: Goliath, Daniel de septembrie, Uria[ de Boskoop, Ro[ii de Versailles [i Produc]iva lui Fay [i mai rezistente Heros [i Ro[ii de Olanda.

F`inarea american` a coac`zului [i agri[ului – Spheroteca mors-uvae – atac` frunzele tinere [i l`starii \n formare, pe care se formeaz` o påsl` albicioas` care mai tårziu devine pulverulent`. |n cazul atacurilor puternice, l`starii se usuc`, frunzele r`mån mici, \ncre]ite sau mor.

F`inarea european` a agri[ului – Mycosphaerella grossulariae – atac` frunzele pe care produce pete cenu[ii, \n urma c`rora frunzele se usuc` [i cad prematur. Sunt sensibile soiurile Pia]a Londrei, Uria[ de Boskoop, Negre Silvergieter [i mai rezistente soiurile Heros, Daniel de septembrie, Baldwin, Ro[ii de Olanda.

Rugina coac`zului – Cronartium ribicola – apare prim`vara devreme pe frunze sub forma unor pete neregulate, galbene, care pe fa]a inferioar` au ni[te pustule portocalii, iar mai tårziu devin brune-negricioase, provocånd \ng`lbenirea [i c`derea frunzelor.

Dintre d`un`torii coac`zului mai importan]i sunt: P`duchele din San Jose – Quadraspidiotus perniciosus – este o insect` polifag` care produce pagube importante planta]iilor de coac`z.

P`duchele ]estos al prunului – Eucanium corni – suge seva din tulpini care se debiliteaz`.

Cotarul agri[ului – Abraxas grossulariata – a c`ror larve atac` frunzele, tufele fiind aproape desfrunzite. Se combate \n acela[i mod ca [i d`un`torul precedent, cu deosebirea c` solu]iile se fac pu]in mai concentrate.

P`duchii de frunze ai agri[ului [i coac`zului – Aphis grossulariae, Cryptomyzus ribis, Capitophorus ribis – atac` l`starii, frunzele tinere care se deformeaz`, se brunific` [i \n cele din urm` se usuc`. Plantele atacate sunt debile [i dau produc]ie mic`.

Sfredelitorul ramurilor – Sesia tipuliformis – provoac` pagube mari prin afectarea tulpinilor care la \nceput se afilesc, apoi se usuc`.

P`ianjenii ro[ii – Tetyanychus sp. – provoac` dintre cele mai mari ravagii \n culturile de coac`z.

Unele soiuri sunt atacate mai pu]in: Heros, Negre Silvergieter, Daniel de septembrie [i Laxton’s Raven.

Calendarul tratamentelor fitosanitare este redat \n tabelul 4.4.

Tabelul 4.4.

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

Calendarul tratamentelor fitosanitare la planta]iile de coac`z Fenofaza 1. Repaus vegetativ

Agentul patogen P`duchele din San José, ou` de afide, acarieni, defoliatoare

Pesticide recomandate Oleoekalux 1,5%, Polisulfur` de bariu 6%, zeam` sulfocalcic` 20%

2. La umflarea mugurilor

Acarieni, afide, f`inare Antracnoz`, f`inare, acarieni, afide

Polisulfur` de bariu 1%, zeam` sulfocalcic` 20%

Antracnoz`, f`inare, sfredelitorul tulpinilor, defoliatoare

Fungicid: Topsin M 70 0,1%, Metoben 0,1%, Katathane NF 57 0,2%, Bayleton 25 WP 0,05%, Saprol 19 EC 0,125% sau Rubigan 12 EC 0,04% + Insecticid: Sintox 25 EC 0,2%, Nurelle D 0,075% sau Pirimor 50 WP 0,1%

3. La apari]ia frunzei a 3-a 4. La apari]ia inflorescen]elor

Fungicid: Topsim M 70 0,1%, Metoben 0,1%, Capatdin 50 PU 0,25% + Acaricid: Neoron 500 EC 0,2% + US 92% 1,5%

101

Cultura coac`zului

5. Cånd to]i butonii florali sunt liberi

idem 4

Idem 4 Se recomand` folosirea altei combina]ii de pesticide Fungicid: Topaz 50 WP 0,1%, Tilt 250 EC 0,02%, Anvil 5 SC 0,04% sau Dithane M 45 0,2% +Afugan 0,1% sau Nissorun 0,05% + Insecticid: Zolone 35 EC 0,2%, Karate 2,5EC 0,02% sau Fastac EC 0,08%

6. La \nflorire

Antracnoz`, f`inare, rugin`, sfredelitorul tulpinilor, insecte defoliatoare

7. Cånd fructele au ajuns la m`rimea normal`

Idem 4 + P`duchele din San José

Fungicid: Tilt 250EC 0,02%, Topaz 100 EC 0,05%, Anvil 5 SC 0,04% sau Topaz C 0,1% + Insecticid: Actellic 50 0,2% sau Decis 2,5 EC 0,05%

8. Imediat dup` recoltare

F`inare, antracnoz`, rugin`, P`duchele din San José, sfredelitorul tulpinilor, defoliatoare

Fungicid: Captadin 50 PU 0,25% sau Ziram 75 PU 0,4% + Insecticid: Carbetox 37 EC 0,5% + Acaricid: Neoron 500 EC 0,1%, Mitac 20 0,2%, Peropal 0,1% sau Omite 57 Ce 0,5%

4.10. PROTEC}IA PLANTA}IILOR |MPOTRIVA BRUMEI {I |NGHE}ULUI TÅRZIU DIN PRIM~VAR~ Deoarece coac`zul porne[te de timpuriu \n vegeta]ie, chiar dac` \nflore[te ceva mai tårziu poate fi surprins [i afectat de brume sau de \nghe]ul de revenire. Pentru evitarea pagubelor care se pot \nregistra pot fi luate unele m`suri de protec]ie, prin care se poate proteja cultura, dac` temperatura nu scade sub – 6-7°C. La temperaturi mai sc`zute decåt aceste valori protec]ia este foarte dificil`.

Dintre m`surile practicate se pot aminti: Fumiga]ia, ob]inut` prin arderea unor resturi vegetale (paie, coceni, b`legar p`ios uscat). Pentru a proteja planta]ia prin fumiga]ie, materialul de produs fum trebuie s` fie amplasat \n planta]ie de la pornirea \n vegeta]ie, folosindu-se circa 20 de gr`mezi la hectar. Aprinderea gr`mezilor se face diminea]a devreme pe la orele 4-5, \n dimine]ile senine cånd temperatura este \n jur de 0...-1°C, astfel \ncåt perdeaua de fum care se formeaz` s` opreasc` circula]ia pe vertical` a aerului [i s` evite r`cirea \n continuare a solului [i aerului de deasupra lui. Fumiga]ia nu d` rezultate dac` bate våntul.

Irigarea prin sperie, cu pulverizarea fin` a apei, asigur` o bun` protec]ie a plantelor, deoarece apa \nghea]` \n jurul mugurilor, frunzelor sau florilor, iar prin \nghe]are elibereaz` c`ldur`, (\nghe]area unui gram de ap` elibereaz` circa 80 calorii) men]inånd sub pelicula de ghea]` o temperatur` pu]in sub 0°C, f`r` a afecta ]esuturile. Aspersia \ncepe diminea]a \n jurul orei 5 [i trebuie s` dureze pån` la ie[irea soarelui care s` topeasc` ghea]a format`. Debitul apei trebuie s` fie mic, de 2-4 mm/or`, pentru a evita formarea unui strat gros de ghea]` ce ar pune \n pericol prin greutate integritatea florilor [i frunzelor.|ntreruperea irig`rii \nainte de \nc`lzirea aerului are efecte negative mai mari decåt bruma. |nc`lzirea aerului din planta]ie cu ajutorul unor sobi]e, circa 200 la hectar, sobe care ard anumite de[euri [i \nc`lzesc aerul. Este o metod` pu]in utilizat`, din motive economice.

Amestecarea aerului din planta]ie cu ajutorul unor ventilatoare de mare putere, amplasate pe supor]i deasupra plantelor, reprezint` o alt` posibilitate de \ncetinire a r`cirii aerului prin circula]ie pe vertical`. Agitånd straturile de aer se evit` ridicarea stratului de aer cald de la suprafa]a solului [i \nlocuirea lui cu aerul rece din straturile mai \nalte ale atmosferei.

102

Cultura coac`zului

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

4.11. RECOLTAREA {I VALORIFICAREA COAC~ZELOR Recoltarea constituie una dintre cele mai importante etape din \ntreg complexul de lucr`ri [i opera]iuni care se aplic` acestei culturi. Cunoscånd c` cheltuielile de recoltare se ridic` la 50% din totalul cheltuielilor de \ntre]inere a unui hectar cultivat cu coac`z [i 75-80% din totalul lucr`rilor efectuate manual (manopera), este de la sine \n]eles c` rentabilitatea culturii pe lång` nivelul produc]iei este \n stråns` dependen]` de modul cum este organizat` [i efectuat` aceast` lucrare.

Este important de re]inut c` fructele de coac`z se matureaz` \n cursul lunii iulie, lun` foarte \nc`rcat` cu alte lucr`ri agricole, deci \n plin vårf de utilizare a for]ei de munc`. La fel de important este [i faptul c` perioada de recoltare a soiurilor din grupa coac`zului ro[u este foarte scurt`, cca 1012 zile, iar la cel negru de cca 15-17 zile.

Stabilirea datelor optime de recoltat [i gruparea soiurilor dup` epocile de maturare trebuie s` constituie o prim` preocupare, deoarece calitatea fructelor depinde \n mare m`sur` de momentul recolt`rii lor.

Pe m`sur` ce fructele se apropie de perioada de maturitate, scade rezisten]a lor la transport, se reduce for]a de prindere a bacelor \n inflorescen]`, fructele acumuleaz` mai mult zah`r [i substan]e aromate. Fructele ajunse la maturitate se scutur` foarte u[or, iar \n unii ani, mai seceto[i, prin \ntårzierea recolt`rii o parte din ap` se pierde prin u[oara deshidratare a bacelor [i o parte din bace cad. De asemenea, s-a constatat c` la fructele supramaturate de[i con]in cantit`]i mai mari de glucide, scade destul de mult con]inutul \n vitamina C. Cunoscånd aceste aspecte trebuie s` se acorde o aten]ie mare stabilirii exacte a momentului de recoltare, pentru a avea o produc]ie de calitate [i pentru a evita pierderile.

Momentul optim de recoltare se va stabili diferen]iat, dup` specificul matur`rii fiec`rui soi. Astfel, la soiurile cu maturare relativ simultan` a fructelor \n cadrul inflorescen]ei (Costwold Cross, Negre Silvergieter) recoltarea se face printr-o trecere. La soiurile la care, de[i fructele se matureaz` mai e[alonat, fructele nu cad (Daniel de septembrie, Wellington XXX)) se a[teapt` maturarea \ntregii inflorescen]e [i se recolteaz` la o trecere. Pentru soiurile cu maturare e[alonat` la care fructele coapte se scutur` u[or (Goliath, Uria[ de Boskoop) este necesar` recoltarea \n 2-3 reprize.

Dup` desprinderea de pe plant`, fructele nu-[i des`vår[esc maturarea, iar cele recoltate prea devreme sunt mici [i se pierde la produc]ie. Cercet`rile au ar`tat c` o recoltare mai timpurie cu 5-7 zile duce la o diminuare a recoltei cu 30-36%.

Recoltatul se \ncepe cånd fructele au culoarea, gustul [i aroma specific` soiului. Recoltarea se execut` de obicei manual, pe timp favorabil, dup` ce roua s-a ridicat [i se \ntrerupe pe timp ploios sau \n orele cu insola]ie puternic`, deoarece fructele \ncep s` fermenteze \n depozite sau pe parcursul transportului. L`di]ele cu fructe trebuie duse cåt mai repede la umbr`, \n spa]ii bine ventilate.

Pentru export, fructele se recolteaz` cu inflorescen]e cu tot, \n l`di]e de 4-5 kg. Randamentul pe or` al unui culeg`tor este de 4-6 kg la produc]ii normale, se poate ajunge la 10 kg \n condi]ii excep]ionale, dar [i la 2-4 kg, cånd produc]ia este sc`zut`.

Recoltarea mecanizat` se practic` \n unele ]`ri cu o serie de combine adaptate formei de conducere a plantelor, combine care \ncalec` råndul, [i cu ajutorul unor „degete“ de cauciuc scutur` fructele pe un dispozitiv de captare care se \ntinde la baza tufei pe m`sur` ce \nainteaz` ma[ina. Prin recoltarea mecanizat` se pot aduna numai ciorchini forma]i la \n`l]imea de peste 30 cm.

Produc]ia de coac`ze din planta]iile mari (comerciale) are destina]ii precise: prepararea sucurilor, a lichiorurilor, ginurilor [i altor b`uturi, mai pu]in pentru marmelade [i dulce]uri. Coac`zele ro[ii [i albe ob]inute \n gr`dinile familiale se pot folosi [i pentru consum \n stare proasp`t`.

Fructele destinate sucurilor trebuie trecute imediat la presare, conservarea cu sulf afecteaz` \nsu[irile organoleptice ale produsului finit. Dac` cantitatea de fructe este foarte mare [i nu poate fi prelucrat` imediat se poate p`stra cåteva zile la temperatura de 1-2°C. 103

Cultura coac`zului

Cel mai mare importator de fructe [i sucuri de coac`z este Germania, care are o mare tradi]ie \n acest domeniu [i unde sunt b`uturi cu diferite concentra]ii \n vitamina C [i cu acidit`]i diferite.

Con]inutul \n vitamina C fiind influen]at de momentul recolt`rii, trebuie s` existe o coordonare a celor dou` elemente. Con]inutul \n vitamina C depinde de soi [i anul climatic.

Un mod de valorificare mai pu]in practicat \l reprezint` congelarea fructelor la -18°C \n scafe de material plastic [i valorificarea lor ca atare \n marile magazine. |n vederea prelucr`rii industriale la fabricile de conserve, dup` \ncheierea campaniei de recoltare, coac`zele se conserv` \n butoaie sub form` de pulp` cu bioxid de sulf, solu]ie 6%, \n cantitate de 2 litri + 4 litri de ap` la 100 kg fructe, care asigur` conservarea o perioad` de 3 luni. Alt` posibilitate de p`strare temporar` o constituie marcul, reprezentat de un amestec de fructe cu 4-5% ap`, totul fiert timp de 1-2 minute, iar dup` r`cire se adaug` bioxidul de sulf pentru conservare. Acest subprodus filtrat se poate folosi la prepararea unor produse finite ca: \nghe]at`, creme, marmelad`, gemuri etc.

Preparate din coac`ze La nivel industrial se pot preg`ti diverse produse pe baz` de coac`ze, pentru fiecare existånd mai multe re]ete de fabrica]ie \n func]ie de cantitatea de fructe disponibil` [i dotarea tehnic` de care se dispune.

Dulcea]a de coac`ze. Fructele trebuie s` fie cåt mai uniforme ca m`rime, proaspete, bine colorate [i s`-[i p`streze integritatea. La o ton` de dulcea]` de 58° refractometrice (circa 2.325 borcane de 330 ml) sunt necesare 650 kg fructe, 400 kg zah`r [i 200 kg glucoz`. Prepararea se face \n [arje mici, de cåte 100 kg. Pentru aceasta, \ntr-un cazan cu pere]ii dubli se introduc 13 litri de ap`, 55 kg fructe, 40 kg de zah`r [i 20 kg de glucoz`, care se fierb lent la 1,5 atmosfere, cu amestecare u[oar`. Cånd produsul a \nceput s` se concentreze, se cre[te presiunea la 4 atmosfere [i se contiu` fierberea pån` la atingerea nivelului de 58° refractometrice, moment \n care cazanul se gole[te [i dup` o u[oar` r`cire se \nl`tur` spuma [i se umplu borcanele. Borcanele sunt apoi sterilizate la 100°C timp de 15 minute, la care se adaug` cåte 15 minute pentru urcarea [i coborårea temperaturii.

Gem de coac`ze. Fiind un produs gelificat, trebuie respectate m`suri: fructele trebuie s` fie proaspete, \ntregi, se amestec` cu zah`rul cu 6-8 ore \nainte de fierbere, fierberea se face rapid, nu necesit` adaus obligatoriu de pectin`, r`cirea rapid` a borcanelor asigur` consistan]` mai bun` etc.

La o ton` de gem sunt necesare 650 kg coac`ze, 350 kg zah`r, 150 kg glucoz` [i 2 kg pectin`.

Prepararea const` \n introducerea \n cazan a 5 litri ap` + 65 kg fructe + 35 kg zah`r + 15 kg glucoz` + 120-140 g pectin` care se fierb pån` la concentra]ia de 48° refractometrice.

Marmelad` de coac`ze. Se prepar` fie din marc de coac`ze, fie din fructe proaspete. Pentru 100 kg marmelad` sut necesare 80-100 kg fructe, 20 kg zah`r [i 10 kg glucoz`. Se poate prepara [i \n amestec cu mere folosind 30 kg marc coac`ze, 70 kg marc de mere, 20 kg zah`r [i 10 kg glucoz`. Se fierb p`n` la concentra]ia de 61° refractometrice.

Compot de coac`ze. Dup` sp`larea fructelor (se folosesc \n special de la soiurile negre), se sorteaz` [i se umplu ambalajele cu cåte: 220 g pentru borcane de 420 ml [i 415 g pentru borcane de 800 ml, se toarn` peste ele un sirop fierbinte de 85-95°C, \n concentra]ie de 10-14° Brix. Siropul trebuie dat \n clocot, filtrat [i apoi turnat peste fructe. Sterilizarea se face la 15 minute pentru borcanele mici [i 18 minute pentru cele mari plus cåte 20 de minute pentru cre[terea [i coborårea temperaturii.

Siropul de coac`ze. Se ob]ine din suc de 9° refractometrice (dup` zdrobirea fructelor, macerarea zdrobiturii 6-8 ore pentru a u[ura presarea, presarea, limpezirea [i filtrarea) la care se adaug` 35% zah`r, 25% glucoz`, se fierbe minimum 5-8 minute [i se ob]ine un sirop de 68°.

La nivel familial se pot prepara: Jeleu de coac`ze ro[ii. se storc fructele, iar sucul se pune la foc domol \mpreun` cu zah`rul \n p`r]i egale [i se las` la fiert cur`]ånd periodic spuma. Se toarn` \n vase cånd este suficient de gros.

Pentru ridicarea valorii gustative se poate ad`uga pu]in` zmeur` (100 g/1 kg de coac`ze).

104

Cultura coac`zului

Lichior de coac`ze negre: 1 kg de bace bine coapte, 750 g zah`r, 2 g de scor]i[oar` [i 12 g de cui[oare. Se las` ingredientele la macerat circa o lun` \n trei litri de ]uic`, amestecånd din cånd \n cånd recipientul. La sfår[itul perioadei de macerare, fructele se zdrobesc, amestecul se filtreaz` printr-o pånz` fin` [i se toamn` \n sticle.

Vin de coac`ze negre: se las` la macerat 3 zile bacele bine coapte, \n vin ro[u, se strecoar` [i se amestec` cu un sirop de zah`r c`ldu], \n func]ie de gust.

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

Figura 4.1.

Evolu]ia mugurilor mic[ti la coac`z

Figura 4.2.

Tulpin` de coac`z negru cu fructe 105

Cultura coac`zului

Figura 4.3.

Tulpin` de coac`z ro[u cu fructe

Figura 4.4 Ramuri anuale pentru confec]ionat buta[i

Figura 4.6.

Buta[ \nr`d`cinat

Figura 4.5 – Sec]ionarea buta[ilor 106

Cultura coac`zului

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

Figura 4.7. – But`[irea italian`

Figura 4.8.

Marcotaj prin mu[uroire

107

Cultura coac`zului

Figura 4.9 T`ierea de formare: A – buta[ dup` plantare, B, C – buta[ul ini]ial dup` un sezon de vegeta]ie, D – t`ierea dup` 2 ani de vegeta]ie

Figura 4.10.

T`ierea de produc]ie a unei tulpini multianuale

108

Cultura coac`zului

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

Figura 4.11.

T`ierea unei tufe de coac`z ro[u: A – tulpini epuizate, a – buchete, B – tulpini anuale slabe, b – ramuri anuale mijlocii, c – ramuri anuale lungi.

Figura 4.12 Scheme ale spalierului cu sårme simple (a) brid` pentru fixarea sårmelor (b) sårme duble pentru conducerea \n „V“ (c)

109

Capitolul 5.

Cultura agri[ului 5.1. IMPORTAN}A, ORIGINEA {I ARIA DE R~SPÅNDIRE |n compara]ie cu ceilal]i arbu[ti [i semiarbu[ti ce se cultiv` \n ]ara noastr`, cultura agri[ului este mai pu]in important`, \ns` pentru ]`rile nordice, unde nu se poate cultiva vi]a de vie, constituie o cultur` de baz`, fructele agri[ului fiind numite strugurii nordului \nc` din secolul al XIV-lea. Agri[ul se cultiv` \n mic` m`sur`, mai ales la nivelul planta]iilor familiale, pentru fructele sale foarte bogate \n glucide, vitamine, s`ruri minerale [i substan]e aromate [i, pe plan secundar, ca plant` fixatoare de sol [i chiar ca plant` ornamental`.

Fructele de agri[ se folosesc pentru consum \n stare proasp`t`, ca materie prim` \n industria alimentar` la prepararea compotului, a dulce]ei, a fructelor glasate, a gemului, peltelei, marmeladei, sucului, vinului etc.

Agri[ele au o compozi]ie chimic` destul de complex`, fiind recomandate mai ales copiilor [i b`trånilor, pentru con]inutul \n vitamina C. Compozi]ia chimic`, variaz` cu soiul, zona de cultur`, agrotehnica aplicat`, \ntre anumite limite (tabelul 5.1.).

– substan]` uscat` – \ntre 12% [i 16,50%; – zah`rul – \ntre 1,18 [i 2,45%; – substan]ele pectice – \ntre 0,23 [i 1,62%; – vitamina C – \ntre 19,01 [i 34,51%.

Tabelul 5.1.

Compozi]ia biochimic` a fructelor de agri[ (Souci [i colab., 1981)

110

Specifica]ie

UM

Proteine

Gr`simi

Valoarea energetic` la 100 g Con]inutul \n constituen]i digestibili la 100 g Valoarea energetic` a constituen]ilor digestibili la 100 g

kj kcal

13,22 3,16

5,84 1,40

Hidra]i de carbon 146,77 35,08

g

,068

0,13

7,89

–

kj kcal

11,24 2,69

5,25 1,26

132,10 31,57

148,59 35,51

Constituentul Ap` Proteine Gr`simi Hidra]i de carbon Fibre proaspete

UM g g g g g

Con]inut 87,30 0,80 0,15 8,77 2,53

Limita de varia]ie 85,10-88,9 0,70-0,91 0,10-0,20 8,50-9,70 1,90-3,00

Total 165,83 39,64

Media 85,55 0,78 0,14 8,59 2,47

Cultura agri[ului

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

Minerale Sodiu Potasiu Magneziu Calciu Mangan Fier Cupru Zinc Fosfor Clor Flor Iod Vitamina A Caroten Vitamina B1 Vitamina B2 Ac. nicotinic Ac. pantothenic Vitamina B6 Biotin` Vitamina E Vitamina C Aciditate total`* Ac. malic Ac. citric Ac. oxalic Ac. shikimic Glucoz` Fructoz` Zaharoz` Pectine Pentosan Hexosan Celuloz` Lignin`

g mg mg mg mg mg mg mg mg mg mg mg µg – mg mg mg mg mg mg µg mg mg g g g mg g g g g g g g g g

0,45 1,60 203,00 15,00 29,00 0,04 0,63 0,09 0,10 30,00 0,90 0,01 0,20 0 0,21 0,02 0,02 0,25 0,20 0,02 0,50 1,00 35,00 1,43 0,72 0,72 19,30 0,12 4,40 4,10 0,48 0,62 0,52 0,39 1,19 0,23

0,40-0,49 1,20-2,00 170,00-230,00 12,00-19,00 22,00-34,00 – 0,50-1,00 0,08-0,11 – 28,00-33,00 0,80-1,10 – – – 0,17-0,24 – 0,01-0,03 0,16-0,35 – – – – 30,00-48,00 1,07-1,88 – – – – – – – – – – – –

0,44 1,56 198,94 14,70 28,42 0,04 0,62 0,09 0,10 29,4 0,88 0,01 0,19 0 0,21 0,02 0,02 0,25 0,20 0,02 0,49 0,98 34,30 1,40 0,70 0,70 18,5 0,11 4,40 4,10 0,48 0,60 0,50 0,35 1,10 0,20

*– exprimat` \n acid malic Intrarea pe rod este destul de timpurie, \ncepånd din anul al-III-lea, produce recolte mari din anul al V-lea, cånd se pot realiza pån` la 10 t /ha.

Din cauza ghimpilor de pe tulpini, recoltatul este foarte anevoios, acest aspect fiind principalul inconvenient \n extinderea speciei. Fructele sunt mari \n compara]ie cu cele de coac`z, sunt foarte aspectuoase [i rezistente la transport.

Datorit` l`starilor puternici din regiunea coletului, a arcuirii accentuate a tulpinilor [i a \nr`d`cin`rii vårfurilor prin marcotaj natural sau provocat, agri[ul se folose[te pe terenurile \n pant`, pe taluzele teraselor, drumurilor sau sub form` de culturi intercalate printre råndurile de pomi, \n vederea prevenirii [i combaterii eroziunii solului.

Deoarece se preteaz` la conducere atåt ca tuf` cu un aspect globulos, cu tulpinile arcuite, cåt [i ca pomi[or cu trunchi mic, altoit \n coroan`, agri[ul este utilizat \n parcuri, pe rabate sau peluze, \n gr`dini cu rezultate foarte bune, avånd un aspect decorativ foarte pl`cut.

111

Cultura agri[ului

Agri[ul are un areal destul de vast ca plant` spontan`, ce se \ntinde pe 4 continente, \ns` este pu]in r`spåndit ocupånd suprafe]e mai mari \n Germania, ex. URSS, Danemarca, Olanda, Belgia, Elve]ia, Austria [i Ungaria. |n ]`rile balcanice cultura agri[ului a r`mas la nivelul amatorilor [i micilor cultivatori. |n ]ara noastr` agri[ul s-a cultivat mai ales \n gr`dinile din jurul caselor, mai pu]in ca specie intercalat`, \n planta]iile cu pomi de talie mare [i foarte pu]in \n culturi pure. |n zona sta]iunilor de cercetare specializate \n cultura [i ameliorarea arbu[tilor se pot g`si planta]ii pure de ordinul cåtorva hectare cu agri[. Se cunoa[te [i se cultiv` mai mult \n Transilvania, atåt \n ferme, cåt [i \n gr`dinile popula]iei (Maramure[, Mure[, Cluj [i Bra[ov). Suprafa]a nu dep`[e[te 50 de hectare, iar produc]ia de fructe ajunge la circa 100 tone.

5.2. PARTICULARIT~}I DE CRE{TERE {I FRUCTIFICARE Specia este destul de rustic` [i productiv`, cre[te spontan \n lumini[urile din p`durile de foioase, iar \n cultur`, se comport` similar coac`zului. Soiurile de agri[ au un sistem radicular foarte bine dezvoltat, cu r`d`cini r`spåndite lateral \n jurul tufei la distan]a de 50-60 cm, iar \n adåncime, marea mas` a r`d`cinilor se afl` localizat` la 10-40 cm, cele pivotante ajungånd pån` la 1-2 m. Cre[te natural sub form` de tuf` cu \n`l]imea de la 0,40-0,60 pån` la 1,5 m \n`l]ime, cu tufa foarte ramificat` alc`tuit` din numeroase tulpini de diferite vårste, mai mult sau mai pu]in arcuite, care pornesc de la baza tufei, purt`toare de ghimpi lungi [i ascu]i]i. |n ultimul timp au ap`rut [i soiuri f`r` ghimpi. Fiecare tulpin` are ramifica]ii de mai multe ordine ce pot ajunge la 8-10. Pe tulpinile de 2-3 ani se formeaz` ramuri de rod scurte, tip buchet, iar cre[terile anuale, la unele soiuri, frecvent se arcuiesc. Concomitent cu ramificarea tulpinilor tufa emite de la colet noi tulpini, ceea ce face ca tufa s` fie deas`. Ramificarea tulpinilor [i vigoarea ramifica]iilor scade pe m`sur` ce ele \mb`trånesc, \ncåt dup` 6-8 ani cre[terile anuale sunt foarte mici [i odat` cu aceasta [i produc]ia. Ele trebuie \nlocuite cu altele tinere.

L`starii sunt sub]iri, aproape drep]i, prev`zu]i cu ghimpi puternici, ascu]i]i, simpli sau ramifica]i, drep]i sau \ndoi]i, de asemenea [i ramurile tinere.

Ghimpii de lungimi [i m`rimi variabile atåt cei simpli, cåt [i cei bifurca]i sau trifurca]i sunt situa]i imediat sub muguri [i mai rar distribui]i uniform pe internoduri.

Scoar]a tulpinii, cu timpul devine brun`-cenu[ie, se crap`, \ncepe s` se exfolieze \n få[ii, \ncepånd de la baz` [i odat` cu ea cad [i ghimpii.

Tulpinile arcuite mult pot atinge p`måntul cu vårfurile [i \nr`d`cineaz`. Agri[ul se \nmul]e[te deci foarte u[or, chiar [i natural pe calea marcotajului prin aplecare.

Mugurii vegetativi sunt mai mici [i mai \ngu[ti decåt cei de rod. Mugurii de rod sunt mic[ti, dintr-un mugur rezult` o rozet` compus` din 1-3 frunze [i 1-3 flori a[ezate pe un l`star foarte scurt care se transform` \ntr-o ramur` – buchet de la cå]iva mm pån` la 1 cm. Ramurile buchet, cele mai frecvente ramuri de rod, fructific` 2-3 ani consecutiv [i datorit` acestui fapt produc]ia este concentrat` \n special pe lemn de 2-3 ani. Raportul dintre mugurii vegetativi [i cei de rod se schimb` \n cursul vie]ii unei plante. Mugurii vegetativi, la ramurile de un an [i cele de doi ani care pornesc de la baza tufei, sunt considerabil mai mul]i decåt cei de rod.

La tulpinile de trei ani, mugurii de rod \ncep s` predomine asupra celor vegetativi; iar \ncepånd din anul al IV-lea, num`rul mugurilor de rod este mai mare (65-75%), iar al celor vegetativi [i mai mic.

S-a constatat c` soiurile cu capacitate mare de l`st`rire din colet au ramuri roditoare care tr`iesc pu]in.

Frunza este simpl`, 3-5 digitat-lobat`, cu lobii sera]i adånc, cu baza trunchiat` sau cordat`, lat` de 2-6 cm. Frunzele de pe l`starii vegetativi difer` de cele de pe ramurile de rod, cele caracteristice fiind cele de pe l`starii vegetativii. Florile sunt hermafrodite, dispuse cåte 1-3 la un loc, cu un peduncul floral comun din care se ramific` mici pedunculi pentru fiecare floare. Sepalele de form` variat` sunt 112

Cultura agri[ului

slab colorate sau de un colorit viu, glabre sau pubescente, orizontale sau \ndoite \n sus \n timpul \nfloritului, iar dup` \nflorit iau pozi]ii diferite. Petalele de form` rombic` sau scurt obovate, au culoare alb`-roz`, alb`-g`lbuie sau alb`-verzuie, dup` soi. Staminele sunt mai \nalte decåt petalele la soiurile americane, iar la majoritatea soiurilor europene ele dep`[esc cu pu]in petalele. Ovarul este de form` rotund`, oboval`, cilindric` sau piriform`, form` pe care o va imprima [i fructului la maturitate. |n privin]a epocii \nfloritului, \ntre diferitele soiuri exist` mici diferen]e.

Fructul este o bac` avånd m`rimi variabile: mare (peste 15 mm) la soiurile Industry, Delamere; mijlocie (10-15 mm) la soiul Houghton seedling [i mic` (sub 10 mm) la soiul Muntenesc de America etc. Forma fructelor este diferit`, [i anume: sferic`, ovoid` sau piriform`, iar culoarea lor variaz` de la alb la verde, galben, roz, ro[u, ro[u-\nchis. Fructul are epicarpul (pieli]a) sub]ire sau groas`, glabr` sau pubescent`, cu nervurile evidente, avånd desene [i colorit diferit. Caracteristice fructelor de agri[ sunt stomatele care se eviden]iaz` pe epicarp, diferite ca num`r [i form` de la un soi la altul.

Pedunculul este compus din dou` p`r]i distincte: pedunculul propriu-zis, lung cilindric, sub]ire, cu un cap`t prins de ramur`, iar cu cel`lalt se leag` cu prepeduncul printr-o por]iune u[or l`]it`.

Prepedunculul face leg`tura \ntre peduncul [i fruct, este mai gros, conic, cu partea mai \ngro[at` c`tre fruct. Raportul dintre lungimea pedunculului [i a prepeduncului constituie un caracter de soi.

Fructele se matureaz` \ncepånd cu prima jum`tate a lunii iulie la unele soiuri (Honing timpuriu) pån` \n ultima decad` a lunii iulie la altele (Haughton seedling).

Produc]ia la nivel de plant` se ridic` la 2-4 kg, ceea ce revine la 7-12 t/ha, ajungånd, \n unele cazuri la 15 [i chiar 20 tone la ha.

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

5.3. SPECII {I SOIURI MAI IMPORTANTE |NTÅLNITE |N }AR~ Din cele peste 50 de specii ale genului Grossularia, fam. Saxifyagaceae D.C., cåteva au contribuit la formarea soiurilor cultivate, cele mai importante fiind me]ionate \n continuare: Grossularia reclinata Mill. sinonim Ribes grossularia [i Grossularia vulgaris – agri[ul european, cre[te spontan \n Europa [i nordul Africii, are tulpinile acoperite cu ]epi, este sensibil la f`inare [i a contribuit la formarea soiurilor europene.

Grosularia hirtella Michx – agri[ul slab ghimpat – cre[te spontan \n America Central` [i de Nord, are tulpinile cu ]epi mici [i rari, este rezistent la ger, secet` [i f`inare.

Grossularia cynosbati L. – cre[te \n America de Nord, este rezistent la ger [i f`inare [i are forme f`r` ghimpi (Grosularia cynosbati inermis).

Grossularia missouriensis Nutt. – cre[te spontan \n America Central` [i de Nord, are tulpinile cu ]epi trifurca]i, fructe mici, ro[ii [i acide.

Grossularia acicularis Spach. – cre[te spontan \n Mun]ii Altai [i Kazahstan, este foarte rezistent la ger, fiind de interes pentru ameliorare.

Principalele soiuri de agri[ sunt: Rezistent de Cluj – soi viguros, foarte productiv cu fructe mijlocii, ovoidale sau sferice, de culoare verde deschis, cu pulp` consistent`, gust pl`cut [i arom` puternic`.

White Smith – soi viguros, cu tufe puternice [i ramificate, cu fructe mari, elipsoidale, de culoare galben`, cu pulpa potrivit de consistent` [i de calitate foarte bun`.

Some[ – soi de vigoare mijlocie, cu fructe mijlocii-mari, invers ovoidale, de culoare verde-g`lbuie, pulpa consistent`, foarte apreciat pentru mas` [i industrializare.

Zenit – soi viguros, cu fructe mari, elipsoidale, de culoare verde-deschis`, cu pulpa dulce acidulat`, puternic aromat`, apreciat` pentru mas` sau industrializare.

May Duke – este un soi cu vigoare mijlocie, capacitate modest` de produc]ie, este sensibil la boli [i \nghe], are fructul mijlociu sau mare, [i se matureaz` semitimpuriu.

113

Cultura agri[ului

Lady Delamere – este un soi viguros, cu fructul mare [i foarte mare, care se matureaz` tårziu.

Muntenesc (American de munte) – este soi foarte rustic, destul de viguros, productiv, rezistent la boli, are fructe de m`rime mijlocie [i de calitate foarte bun`.

Queen Carolina – soi de origine englezeasc`, viguros, moderat ca poten]ial de produc]ie [i cu maturare \n iulie.

Cernomor – soi viguros, cu cre[tere erect`, rezistent la boli, ger [i secet`, are un poten]ial productiv bun, fructe mijlocii cu maturare la mijlocul lunii iulie.

Jubiliar – soi lipsit de spini, cu productivitate mare, rezistent la boli, are fructele mijlocii, neuniforme ca m`rime [i maturare tårzie (sfår[it de iulie).

Two-to-one – soi de origine englezeasc`, mijlociu ca vigoare, productiv, cu fructe mari [i de calitate bun`, care se matureaz` la mijlocul lunii iulie.

Green over all – soi american de vigoare mare, poten]ial productiv moderat, fructe mari cu maturare timpurie.

5.4. CERIN}ELE AGRI{ULUI FA}~ DE FACTORII DE MEDIU Fiind o specie de climat umed [i r`coros, are preten]ii mai mari fa]` de ace[ti factori.

C`ldura. Fa]` de c`ldur`, agri[ul nu manifest` preten]ii deosebite, necesarul de c`ldur` fiind satisf`cut \n toate regiunile ]`rii. Gerurile mari \ns` distrug vårfurile [i \n unele cazuri, chiar r`d`cinile superficiale.

S-a constatat c` soiurile europene provenite din nord-vestul Europei sunt mai pu]in rezistente la ger decåt hibrizii proveni]i prin \ncruci[area soiurilor americane [i cele europene. |n timpul repausului de vegeta]ie, rezist` la temperaturi de -30°C. Florile [i fructele tinere rezist` la temperaturi de -4°C. Suport` destul de bine [i semiumbra, motiv pentru care se poate cultiva intercalat cu specii de talie mai mare. Deoarece porne[te de timpuriu \n vegeta]ie, \nfrunze[te [i \nflore[te prim`vara devreme, soiurile de agri[ sunt expuse \n unii ani la gerurile tårzii de revenire. Pagubele provocate sunt \ns` destul de mici, planta se regenereaz` cu u[urin]`. Pentru culturile for]ate, temperatura cea mai ridicat` din \nc`peri este de 15-20°C [i aceasta numai \n faza matur`rii fructelor. C`ldurile mari din verile secetoase \mpiedic` cre[terea [i rodirea agri[ului, mai ales \n regiunile de step`. |n concluzie, temperaturile relativ constante [i moderate din var` [i iarn` sunt cele mai favorabile pentru cultura agri[ului.

Umiditatea. Avånd un sistem radicular destul de profund, este mai rezistent la secet` decåt coac`zul. Cre[te bine acolo unde cad 700-900 mm precipita]ii, unde verile sunt potrivit de calde [i mai umede, nesuportånd ar[i]a din timpul verii. |n perioada de vegeta]ie are nevoie de cel pu]in 350400 mm precipita]ii, dintre care circa 150-200 \n lunile mai [i iunie, cånd are loc cre[terea intens` a l`starilor [i fructelor.

Solul. Agri[ul este pu]in preten]ios fa]` de natura [i compozi]ia solului, precum [i fa]` de \nclinarea [i expozi]ia pantei terenului, pentru care motiv se folose[te [i ca plant` protectoare contra eroziunii solului. Cele mai indicate soluri sunt cele argilo-nisipoase cu umiditate normal`. Uscarea temporar` a solurilor nisipoase provoac` c`derea frunzelor [i a fructelor, mai ales la soiurile cu fructe de culoare alb`. |n prezent se efectueaz` o serie de cerect`ri privind posibilitatea de cultur` a agri[ului pe nisipuri. Prefer` solurile reavene, fertile [i bine drenate, cu apa freatic` la peste 1,2 m, cu pH-ul de 4,6-5, fiind mai preten]ios fa]` de reac]ia solului comparativ cu coac`zul.

Lumina. Fa]` de lumin` are cerin]e destul de mari pentru a cre[te [i rodi bine, dar poate suporta [i condi]ii de semiumbr`, dar produc]ia care se ob]ine nu corespunde totdeauna din punct de vedere calitativ [i uneori planta sufer`. Se poate cultiva intercalat printre råndurile de pomi, dar numai \n planta]iile foarte tinere.

114

Cultura agri[ului

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

5.5. PRODUCEREA MATERIALULUI S~DITOR Se \nmul]e[te foarte u[or vegetativ, prin marcotaj, buta[i, desp`r]irea tufelor sau chiar altoire.

Dintre aceste metode, predomin` marcotajul cu variantele: mu[uroire, simplu sau chinezesc. Altoirea se practic` numai pentru ob]inerea unor plante care se conduc cu trunchi, folosind ca portaltoi Ribes aureum, specie care drajoneaz` foarte pu]in. Pentru ob]inerea materialului s`ditor, \n cantit`]i reduse, se folosesc ca plante-mam` plantele din planta]iile de produc]ie, iar pentru producerea de cantit`]i mari se \nfiin]eaz` marcotiere (planta]ii-mam`) speciale. Pentru marcotier` se alege un teren bun, care s` \ndeplineasc` condi]iile pentru \nfiin]area unei planta]ii de agri[, a[a cum se arat` mai departe. Terenul se lucreaz`, se fertilizeaz` respectånd acelea[i reguli ca la crearea unei planta]ii obi[nuite de agri[. Pentru plantat se folose[te un material de calitate, bine format, cu vårsta de 2-3 ani.

Distan]ele de plantare [i conducerea agri[ului \n planta]iile-mam` se face \n func]ie de metoda de marcotaj ce se folose[te, [i anume: Marcotajul simplu. Plantele se s`desc la distan]e de 1 x 1 m sau 1 x 1,5 m [i dup` ce se las` tufa s` se fortifice 2-3 ani, se procedeaz` la t`ierea tulpinilor \n vederea ob]inerii de material s`ditor, (fig. 5.1.).

Pentru marcotare, \n luna martie se aleg tulpinile de un an viguroase, pornite din colet, care se arcuiesc \ntr-un [an] adånc de circa 10 cm, s`pat \n jurul tufei la distan]a de 15-20 cm. Tulpinile aplecate se fixeaz` cu cårlige de lemn, se orbesc (rup) mugurii de pe por]iunea arcuit`, se acoper` cu p`månt reav`n [i bine m`run]it, iar vårful se las` liber. Pe perioada verii se execut` lucr`rile specifice de \ngrijire (lucr`rile solului, irigarea, fertilizarea fazial`, protec]ia fitosanitar` etc.), iar toamna se desprind de planta-mam` toate tulpinile \ngropate, se dezgroap` fiecare \n parte, se sorteaz` \n func]ie de sistemul radicular format, devenind marcote \nr`d`cinate, deci noi plante bune pentru plantat. Dac` o parte din tulpinile \ngropate au emis mai pu]ine r`d`cini, acestea se pot replanta un an \n pepinier` pentru fortificare.

De la o tuf` se ob]in atåtea plante noi cåte tulpini s-au aplecat \n [an], ceea ce la o plant` matur` corespunde cu 6-8 buc`]i.

Marcotajul chinezesc. La aceast` metod` de \nmul]ire, plantele se planteaz` la 1,70-1,80 m \ntre rånduri [i 1,50 m \ntre plante pe rånd, pentru a l`sa suficient spa]iu necesar \nclin`rii tulpinilor \n jurul tufelor.

Obi[nuit, \n anul al III-lea de la plantare, tufa este bine dezvoltat` [i \ncepe s` fie folosit` pentru marcotare. |nainte de dezmugurire, prin luna martie, se aleg ramurile puternice de un an, se apleac` \n jurul tufei, radiar, se culc` \n [`n]ule]ul s`pat anterior, de 6-8 cm adåncime [i l`]imea se coreleaz` cu lungimea tulpinilor (de obicei 50 cm) [i se fixeaz` cu cårlige din lemn, [an]ul se acoper` cu p`månt reav`n, iar vårful r`måne afar` pentru a putea cre[te. Pentru a evita epuizarea tufei, se pot l`sa cåteva tulpini (2-4) \n pozi]ie vertical`, f`r` s` fie marcotate (fig. 5.2.).

De pe tulpinile culcate, din mugurii existen]i pe ele se formeaz` l`stari care pe m`sur` ce cresc se mu[uroiesc treptat, pån` la o \n`l]ime de circa 12-15 cm. Pån` toamna, baza l`starilor emite r`d`cini, putåndu-se ob]ine de pe fiecare tulpin` culcat` 3-8 plante \nr`d`cinate, iar de la o tuf` pån` la 20-30.

Marcotajul prin mu[uroire. Plantele se planteaz` la distan]a de 1-1,5 m \ntre rånduri [i 50-80 cm \ntre plante pe rånd. |n anul I dup` plantare se efectueaz` lucr`rile specifice de \ngrijiri din pepinieristic`, iar din anul al II-lea, prim`vara timpuriu se taie la 5 cm deasupra coletului, similar coac`zului negru.

Din mugurii existen]i la baza tulpinilor scurtate apar o serie de l`stari, care pe m`sur` ce cresc, \ncepånd de la 10 cm, ei se mu[uroiesc la baz`. Opera]ia se repet` \nc` de 1-2 ori, ob]inånd un mu[uroi cu \n`l]imea de circa 15-20 cm. Por]iunea \ngropat` \nr`d`cineaz` pån` la sfår[itul sezonului de vegeta]ie.

But`[irea \n verde. Aceast` metod` necesit` instala]ii speciale, spa]ii protejate [i eventual \nc`lzite 115

Cultura agri[ului

(sere, solarii, r`sadni]e), parape]i de \nr`d`cinare, dac` este posibil cu \nc`lzirea substratului [i instala]ie de cea]` artificial` sau de pulverizare fin` a apei.

Recoltarea l`starilor pentru confec]ionarea buta[ilor se face cånd ace[tia au atins lungimea de 3040 cm [i sunt semilemnifica]i, calendaristic \n luna iunie. L`starii se sec]ioneaz` \n por]iuni cu o lungime de 4-6 cm, se las` numai 2 frunze \n partea terminal`, iar scurtarea \n partea de jos a buta[ului se face u[or oblic [i cåt mai aproape de nod. Buta[ii astfel preg`ti]i se planteaz` \ntr-un amestec format din: p`månt de ]elin` (p`månt de pe un teren \nierbat), mrani]` [i nisip \n p`r]i egale, care deasupra poate avea un strat de 1-2 cm numai de nisip. Substratul trebuie s` fie suficient de umed pentru a asigura men]inerea umidit`]ii l`starilor, mari consumatori de ap`. Distan]a de plantare este de 6 x 8 cm, iar adåncimea de circa 1,5-2 cm. Parapetul de \nr`d`cinare se acoper` cu folie, similar unui mic solar, pentru a men]ine umiditate mare la nivelul frunzelor. Pentru cantit`]i mici de buta[i, plantarea se poate face \n l`di]e, iar acoperirea cu borcane de sticl` sau butelii de plastic la care s-a t`iat partea \ngustat`. Pentru men]inerea umidit`]ii ridicate sub folia de polietilen` se fac [pri]uiri de ap`, dese [i cu cantit`]i mici. |n continuare se execut` lucr`rile specifice de fertilizare fazial`, protec]ie fitosanitar` [i dup` 2-3 s`pt`måni, cånd buta[ii \ncep s` \nr`d`cineze se reduce intensitatea ud`rilor [i \ncepe obi[nuirea cu atmosfera din spa]iul de \nr`d`cinare.

Altoirea. Pentru ob]inerea materialului s`ditor cu trunchi, se apeleaz` la altoirea pe Ribes aureum, \n vårst` de doi ani, care are o mic` capacitate de l`st`rire din zona coletului [i permite conducerea agri[ului sub form` de pomi[or. |n`l]imea de altoire este dependent` de portaltoi, dar \n mod obi[nuit nu dep`[e[te 30-40 cm [i mai rar la \n`l]imi de peste 60 cm.

Ca metode de altoire se pot folosi atåt cele cu ramur` deta[at` (copula]ia simpl` [i perfec]ionat` [i despic`tura), care se preteaz` la altoirea materialului sub]ire, cåt [i metodele de altoire \n ocula]ie, dar mult mai pu]in.

Desp`r]irea tufelor. Este o metod` de \nmul]ire mai pu]in practicat`, dar la nivel familial, pentru a ob]ine cåteva plante \n plus, se pot diviza unele tufe mai bogate, cu condi]ia ca fiecare diviziune s` beneficieze de r`d`cini bine formate.

5.6. |NFIIN}AREA PLANTA}IILOR DE AGRI{ Lucr`rile de \nfiin]are a planta]iilor de agri[ sunt asem`n`toare cu cele ale coac`zului, prezentate anterior.

Pentru a avea o cultur` bine \ncheiat` [i plante cu cre[teri normale, terenul preluat pentru \nfiin]area planta]iilor nu trebuie s` provin` dintr-o cultur` peren` (multianual`) imediat defri[at`.

Dac` terenul a fost cultivat anterior cu specii lemnoase, el trebuie inclus \ntr-un asolament sau cel pu]in s` fie cultivat 2-3 ani cu specii anuale pentru a se reface pu]in, iar \n anul dinaintea plant`rii agri[ului, se vor folosi culturi care elibereaz` devreme terenul pentru a r`måne timp suficient preg`tirii corespunz`toare a acestuia. Terenul trebuie s` fie bogat \n substan]e hr`nitoare, suficient de umed [i curat de buruieni. La cultura premerg`toare, dac` este cazul, se corecteaz` aciditatea \n exces a solului, folosindu-se amendamente pe baz` de calcar.

Dup` eliberarea terenului de resturile culturii anterioare, se efectueaz` afånarea adånc`, de obicei prin desfundare la 40-45 cm, pentru a \mbun`t`]i regimul aerohidric [i a crea condi]ii bune florei [i faunei folositoare din sol (se asigur` o via]` microbian` a solului cåt mai intens`). Cu cåt activitatea microbiologic` a solului va fi mai intens`, cu atåt fertilitatea solului va fi mai bun`, iar plantele vor g`si condi]ii normale de cre[tere. Fertilizarea de baz` se face folosind 200-250 kg/ha superfosfat, 400500 kg/ha sare potasic` [i 30-40 t/ha gunoi de grajd. Odat` cu \ngr`[`mintele chimice se aplic` [i un insecticid pentru dezinfec]ia chimic` a solului. |ngr`[`mintele se \ncorporeaz` la adåncimea de 1517 cm printr-o ar`tur`, urmat` de m`run]irea solului \n vederea plant`rii. |n nici un caz nu se \ncorporeaz` \ngr`[`mintele odat` cu desfundatul. Se execut` apoi organizarea teritoriului (parcelarea [i trasarea drumurilor) dup` acelea[i principii ca la coac`z.

116

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

Cultura agri[ului

Distan]ele de plantare cele mai folosite sunt de 3 m \ntre rånduri [i 1 m \ntre plante pe rånd, revenind circa 3.333 plante la unitatea de suprafa]`. Pentru planta]iile mici, unde nu se lucreaz` mecanizat intervalul dintre rånduri, se pot folosi [i distan]e mai mici, pornind de la 1,5 m, ca limit` inferioar` acceptat`, pån` la 2,5 m, \n func]ie de posibilit`]ile de \ntre]inere: manual, hipo sau cu motosape.

Momentul plant`rii, cel mai potrivit, este toamna, deoarece este o specie care porne[te devreme prim`vara [i \ntårzierea plant`rii poate afecta prinderea [i pornirea \n vegeta]ie. Dac` din cauza condi]iilor climatice (vine frigul devreme) nu se poate planta sau nu se termin` plantatul \n toamn`, se poate planta \n ferestrele de iarn` cu condi]ia ca temperatura s` fie pozitiv` sau prim`vara foarte devreme.

La alegerea soiurilor \n parcel` se va ]ine seama de epoca de maturare a fructelor. Este bine s` se e[aloneze recoltarea pe o perioad` mai lung` de timp, evitånd astfel un consum foarte mare de for]` de munc` \ntr-un timp scurt, care este greu de asigurat. |n plus, prin plantarea mai multor soiuri \n parcel`, \n rånduri alternative, se asigur` o bun` polenizare \ncruci[at` [i o legare optim` a fructelor.

Pentru plantare se va folosi material s`ditor de calitate, procurat de la unit`]ile pepinieristice specializate (Anexa 1), material care trebuie s` treac` prin urm`toarele faze: – imediat dup` procurarea [i aducerea la locul de plantat se stratific` provizoriu (se acoper` r`d`cinile cu p`månt reav`n) pentru a-l proteja de vånt [i soare; – se fasoneaz` sistemul radicular prin \nl`turarea sau scurtarea r`d`cinilor bolnave, zdrelite sau rupte, ocazie cu care se sorteaz` foarte bine, f`r` a trimite la plantare plante bolnave, deshidratate sau cu r`d`cini necorespunz`toare (sistem radicular bine dezvoltat, conform standardelor \n vigoare); – mocirlirea [i repartizarea la groap`, numai \n ritmul plant`rii, pentru a evita uscarea mocirlei pe r`d`cini. Pentru aceasta, cel care distribuie plantele va fi cu 3-4 plante pe rånd \naintea echipei de plantare; – plantarea propriu-zis` se efectueaz` stabilind cu grij` adåncimea de plantare, cu 3-4 cm mai adånc decåt au fost plantele \n pepinier`. Plantarea mai adånc` poate stimula formarea r`d`cinilor pe por]iunea de tulpin` \ngropat`, dar numai la materialul \nmul]it prin buta[i sau marcote. Dac` avem de plantat material s`ditor altoit \n zona coletului, trebuie plantat mai sus cu 4-6 cm, pentru ca dup` a[ezarea solului, punctul de altoire s` r`mån` la 2-3 cm deasupra, evitånd formarea r`d`cinilor din altoi [i trecerea pe r`d`cini proprii; – udarea obligatorie dup` plantare, pentru a scoate aerul din zona r`d`cinilor [i a asigura un contact mai bun \ntre sol [i r`d`cini.

Dintre cerin]ele STAS referitoare la calitatea plantelor de agri[ se poate aminti faptul c` planta bun` de plantat trebuie s` aib` 3-6 ramuri s`n`toase, bine dezvoltate cu o lungime de 35-45 cm [i cu un sistem radicular bogat.

Dup` plantare se face scurtarea ramurilor la 15-20 cm, opera]ie care se poate amåna [i pentru prim`var`, \n cazul plantatului de toamn`.

De asemenea, dup` plantarea de toamn` se recomand` o u[oar` mu[uroire a plantelor pentru a proteja partea bazal` a ramurilor contra gerurilor pe timpul iernii.

5.7. |NTRE}INEREA PLANTA}IILOR DE AGRI{ Principalele lucr`ri de \ngrijire se refer` la \ntre]inerea solului, a plantelor, fertilizarea, irigarea [i combaterea agen]ilor patogeni. |ntre]inerea solului. |n planta]iile tinere, solul se cultiv` cu specii agroalimentare pentru a valorifica poten]ialul productiv al terenului, cu rezultate economice bune [i cu venituri suplimentare folosite \n parte [i pentru \ntre]inerea culturii de agri[. Nu se vor folosi culturi intercalate de talie mare care umbresc plantele de agri[ [i nici specii foarte rapace care s`r`cesc excesiv solul.

117

Cultura agri[ului

|n planta]iile pe rod, solul poate fi men]inut ca ogor lucrat dac` cantitatea de precipita]ii din zon` nu este mare (peste 600-650 mm) [i nu se dispune de sistem de irigare. |n aceast` situa]ie, solul se lucreaz` periodic (4-6 ori) cu grapa cu discuri [i cultivatorul pentru a distruge buruienile [i crusta.

Toamna se va efectua o ar`tur` cu ocazia c`reia se vor \ncorpora resturile vegetale [i frunzele, cu scopul de a \mbun`t`]i capacitatea solului de a \nmagazina apa din precipita]ii pe timpul repausului [i de a reducere cantitatea de agen]i patogeni existen]i pe frunze [i resturile vegetale. |n toate celelalte situa]ii, solul se men]ine \nierbat pe interval [i se lucreaz` numai o band` \n lungul råndului.

Trebuie s` se acorde o aten]ie foarte mare buruienilor perene rapace ca: pir, susai, p`l`mid` etc., care necomb`tute eficient se refac repede [i pot compromite cultura. Pe vetrele de buruieni, unde distrugerea mecanic` nu d` rezultate, se pot folosi erbicide specifice (Devrinol 8 kg/ha, Gesatop 2-4 kg/ha, Kerb 4-6 kg/ha, Simazin 2-5 kg/ha), dar numai dup` 3-4 ani de la \nfiin]area culturii.

Pe terenurile \n pant`, prin variantele de \ntre]inere a solului trebuie s` se previn` eroziunea de suprafa]`. Rezultate bune se ob]in [i prin mulcirea plantelor cu resturi vegetale (frunze, paie, rumegu[, composturi forestiere, iarba de pe interval etc.), care, pe lång` fixarea solului \mpotriva eroziunii, asigur` [i o mai bun` umiditate \n zona r`d`cinilor, \n`bu[` buruienile, \mbog`]e[te solul \n materie organic` etc.

Mulcirea se folose[te [i \n zonele de cultur` joase, cu ierni geroase, uscate [i f`r` z`pad`, unde plantele trec mai bine peste iarn` mulcite.

Fertilizarea planta]iilor se face cu scopul de a realiza un echilibru nutritiv cåt mai bun \n solu]ia solului, asigurånd condi]ii optime de cre[tere a plantelor. O bun` aprovizionare a solului cu elemente minerale este pus` \n eviden]` prin diagnoza foliar`. Dac` \n frunze se g`sesc circa 2,2-2,6% azot, 0,2-0,4% fosfor, 1,8-2,2% potasiu, 2,3-3% calciu [i 0,4-0,8% magneziu din substan]a uscat`, solul este normal aprovizionat, dac` nu este necesar` completarea deficitului prin fertilizare. Fertilizarea se face similar coac`zului, prin aplicarea \ngr`[`mintelor la sol [i mai pu]in prin aplic`ri extraradiculare, fiind recomandate circa 100 kg/ha azot, 80 kg/ha fosfor [i 160 kg/ha potasiu, \n corela]ie direct` cu fertilitatea natural` a solului.

Irigarea culturilor este obligatorie acolo unde cantitatea de precipita]ii nu dep`[e[te 600 mm, agri[ul avånd nevoie da cantit`]i mai mari de ap`. Se aplic` de obicei irigarea prin aspersiune, cultura fiind de talie mic` nu sunt probleme, dar acolo unde este posibil se poate face irigarea localizat` sau microaspersia, pentru a evita udarea frunzelor [i crearea condi]iilor favorabile pentru agen]ii patogeni. Agri[ul cre[te [i fructific` normal dac` umiditatea solului nu scade sub 70% din capacitatea de cåmp. De obicei se aplic` 2-3 ud`ri cu cåte 250-300 m3/ha.

Pentru plantele conduse cu trunchi, o aten]ie mare trebuie s` acord`m leg`rii [i sus]inerii tulpinilor de tutore, mai ales cånd fructele au crescut [i capacitatea de autosus]inere a plantei este mult mai slab`. Anual trebuie t`iate [i ref`cute leg`turile pentru a evita [trangularea [i ruperea trunchiului [i a tulpinilor \n punctele de legare.

Formarea [i conducerea tufelor de agri[ constituie lucr`ri de mare importan]` ce trebuie executate \ntr-o cultur` comercial`.

T`ierea agri[ului. La t`ierea agri[ului trebuie avute \n vedere \n primul rånd particularit`]ile lui specifice de rodire. Mugurii floriferi ai agri[ului sunt grupa]i \n buchete situate la limita dintre cre[terile anuale. Buchetele de rod tr`iesc 2-3 ani [i sunt situate \n majoritatea lor pe ramurile de 2-3 ani. Tulpinile de agri[ fructific` economic pån` la vårsta de 6-7 ani, iar o tuf` d` produc]ii mari pån` la 12-15 ani, dup` care se epuizeaz`.

Rezultatele cercet`rilor au scos \n eviden]` faptul c` majoritatea produc]iei unei tufe se ob]ine pe tulpinile de 1-2 ani (70-80%), mult mai pu]in pe cele de 3 ani (15-20%), iar pe cele mai b`tråne produc]ia este foarte mic` (5-10%).

Un alt specific de care trebuie s` se ]in` seama la formarea [i conducerea tufei este l`st`rirea puternic` din zona coletului, \ndesirea ei dac` nu se intervine prin t`ieri. Formarea tufei de agri[ se face \ntr-o perioad` de 2-3 ani. Din cele 3-6 tulpini pe care le are tufa la plantare, \n urma t`ierii de proiectare rezult` o serie de ramifica]ii care se scurteaz` la 3/4 din lungime, iar din colet se formeaz` 118

Cultura agri[ului

numero[i l`stari, din care se aleg cei puternici [i bine plasa]i pentru a completa num`rul tulpinilor unei tufe \nc` din toamna anului I, la 10-15 (fig. 5.3.). |n anul al treilea, num`rul tulpinilor se completeaz` la 18-20, num`r ce se men]ine constant cåt timp planta tr`ie[te, \nlocuindu-se treptat cele b`tråne [i epuizate. |ncepånd cu anul 4 de via]` al plantei, anual prin t`iere se men]ine un echilibru \ntre tulpini de vårste diferite pentru a avea o tuf` viguroas` [i cu un poten]ial productiv ridicat. Tulpinile care \mb`trånesc, de obicei peste 5-6 ani, nu mai au capacitate de produc]ie economic`, se suprim` [i se \nlocuiesc cu tulpini anuale valoroase. Tot cu ocazia t`ierii trebuie s` se asigure [i o distribu]ie uniform` a tulpinilor \n cadrul tufei f`r` a exista zone prea dese, deoarece lipsa luminii duce la cre[teri slabe [i ob]inerea unor fructe mici [i de calitate inferioar`.

De obicei, \n anul al V-lea de la plantare se scot primele 3-6 tulpini, [i anume cele mai b`tråne, l`sate la plantare, care au 6-7 ani. De acum \ncolo, \n fiecare an se \nl`tur` 3-5 tulpini b`tråne (de 5-7 ani) [i se aleg tot atåtea tinere de 1 an pentru completarea tufei.

La o tuf` bine condus` vom deosebi 3-5 tulpini de 1 an, 3-5 tulpini de 2 ani, 3-5 tulpini de 3 ani, 3-5 tulpini de 4 ani [i 3-5 tulpini de 5 ani. To]i l`starii care dau anual de la baza tufei [i nu intr` \n constitu]ia ei se \nl`tur` \n 2-3 reprize \n cursul vegeta]iei, pe m`sur` ce ei apar.

Agri[ul cultivat cu trunchi, sub form` de pomi[or, se taie dup` acelea[i principii generale, conducåndu-se bine\n]eles numai altoiul, prin formarea unei coroane mai mult sau mai pu]in globuloas` [i reducerea ramifica]iilor b`tråne odat` cu epuizarea lor. O coroan` compact` [i bine ramificat`, avånd \n vedere c` nu se poate primeni cu l`stari tineri, dureaz` numai 8-10 ani, dup` care ea nu mai are aspect ornamental [i nici produc]ie sus]inut`. |n unele cazuri de neglijare sau t`iere incorect` a tufei, este necesar` t`ierea de corec]ie [i \ntinerire, astfel cånd tufa este prea deas` se r`re[te, eliminåndu-se tulpinile b`tråne [i \n 2-3 ani se stabile[te propor]ia \ntre tulpinile de diferite vårste. Aceste t`ieri mai severe se recomand` s` se asocieze [i cu o fertilizare mai bun` a tufei. |n ]`rile din nord-vestul Europei, unde agri[ul este mult cultivat [i apreciat, se practic` [i cultura for]at`.

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

5.8. COMBATEREA BOLILOR {I D~UN~TORILOR Agri[ul este o plant` care sufer` mult din cauza atacului de f`inare, de antracnoz`, rugin` [i alte boli de mai mic` importan]`.

F`inarea american` a agri[ului – Sphaerotheca mors-uvae – este boala cea mai p`gubitoare [i frecvent` a agri[ului. Sunt atacate toate organele tinere, \n urma c`rora frunzele se usuc` [i cad de timpuriu, l`starii se desfrunzesc, fructele r`mån mici [i se zbårcesc, crap` [i \n cele din urm` cad.

Dup` rezisten]a la f`inare soiurile se \mpart \n: – imune: Muntenesc de America; – rezistente: Houghton seedling, Carrie; – relativ rezistente: Triumf`tor, Poorman, E. Lefort; – slab atacate: Ducele de mai, Avenarius, Verde englezesc, Finic de Brazilia; – puternic atacate: Industry, Whitesmith, Delamere, Triumf alb.

Pentru combatere se recomand` t`ierea [i distrugerea ramurilor atacate, tratamente de iarn` cu zeam` sulfocalcic` 20%, iar \n timpul vegeta]iei zeam` sulfocalcic` 2%, sulf muiabil 0,4%, Karathan 0,1%, Polibar 0,5% etc.

F`inarea european` a agri[ului – Micosphaera grossulariae – este mai pu]in r`spåndit` [i atac` numai frunzele. Se combate la fel ca [i f`inarea american`.

Antracnoza agri[ului – Pseudopeziza ribis – formeaz` pete brune-ro[ietice pe frunze, pedunculii florali [i fructe, avånd ca efect \ng`lbenirea [i c`derea frunzelor, dezvoltarea incomplet` [i nematurarea l`starilor [i sc`derea calit`]ii fructelor.

Mai sensibile s-au dovedit soiurile: White Smith [i Houghton seedling. Combaterea se face \n mod asem`nator ca la coac`z.

119

Cultura agri[ului

Rugina agri[ului – Puccinia prinsgsheimiana – produce pete galbene, care devin apoi brun-negricioase. La un atac puternic frunzele [i fructele cad de timpuriu.

Dintre d`un`torii agri[ului, mai importan]i sunt: P`duchele din San Jose – Quadraspidiotus perniciosus – este o insect` polifag` care atac` puternic [i agri[ul.

P`duchele ]estos al prunului – Eucanium corni – suge seva din tulpini, care se debiliteaz`. Se combate prin tratamente de iarn` cu Dibutox 0,75%, Oleoekalux 1,5%, Oleocarbetox 1% [i tratamente de var`. Cånd apar larvele se fac tratamente cu compu[i organo-fosforici: Wofatox, Ekatox, Applaud, Mospilan, Fastac, Carbetox etc.

Cotarul agri[ului – Abraxas grossulariata – ale c`rui larve atac` frunzele, tufele fiind aproape desfrunzite. Se combate \n acela[i mod ca [i d`un`torul precedent cu deosebirea c` solu]iile se fac pu]in mai concentrate.

Sfredelitorul ramurilor – Sesia tipuliformis – sub form` larvar` atac` ramurile, \n care sap` galerii de 15-20 cm din care cauz` ramurile se usuc`. Se combate prin strångerea ramurilor atacate [i distrugerea lor.

Viespea agri[ului – Nematus ribesii – ale c`rei larve atac` frunzele producånd ros`turi neregulate [i mai pu]in pe fructe, f`cånd ca produc]ia s` scad` mult. Se combate \n mod analog p`duchelui ]estos.

P`duchii agri[ului – Aphis grossulariae, Cryptomyzus ribis – atac` l`starii, frunzele tinere care se deformeaz`, se brunific` [i \n cele din urm` se usuc`. Plantele atacate sunt debile [i dau produc]ie mic`. Se combate prin stropiri cu substan]e organo-fosforice, a[a cum s-a indicat mai sus, \n momentul cånd apar primele colonii.

Calendarul tratamentelor este similar coac`zului negru.

5.9. RECOLTAREA {I VALORIFICAREA AGRI{ELOR Momentul recolt`rii fructelor se alege \n func]ie de destina]ia ce le-o d`m. Pentru dulcea]` se recolteaz`, \n stare crud`, atunci cånd fructele sunt \nc` verzi [i au dimensiunile aproape normale.

Pentru consumul \n stare proasp`t`, care necesit` un transport la distan]` mare, fructele se recolteaz` cu 2-3 zile \nainte de maturitatea deplin`. |n schimb, pentru consumul \n stare proasp`t` pe loc sau pentru industrializare, recoltarea agri[elor se face la maturitatea deplin`.

Avånd \n vedere c` [i agri[ele ca [i celelalte fructe de arbu[ti sunt destul de sensibile la manipul`ri [i transport, la recoltarea lor se recomand` toat` aten]ia. Culesul trebuie s` fie organizat dinainte luåndu-se toate m`surile necesare de asigurare a desfacerii m`rfii, de a avea la dispozi]ie mijloacele de transport, de a procura din timp ambalajele [i de a se asigura for]a de munc` necesar`.

Un muncitor recolteaz` \n medie 50-70 kg agri[e \ntr-o zi, \n func]ie de produc]ia la unitatea de suprafa]`. O tuf` produce \n medie 2-3 kg fructe, iar capacitatea ambalajelor variaz` \ntre 1-4 kg.

Durata perioadei de recoltare a agri[elor, avånd \n vedere soiurile timpurii [i cele tårzii, precum [i durata de p`strare pe tuf` este de 3-4 s`pt`måni.

Agri[ele se recolteaz` cu måna, fruct cu fruct, pe vreme r`coroas` dac` este posibil, evitåndu-se c`ldurile excesive de la amiaz`.

Fructele nu se transvazeaz`, trebuie culese direct \n ambalajele de transport cu care se expediaz` c`tre consumatori.

Concomitent cu recoltatul se face [i sortarea fructelor, iar l`di]ele cu fructe recoltate se depoziteaz` temporar pån` la expediere \n locuri r`coroase [i aerisite.

Pentru transportul la distan]e mari sau pentru o depozitare mai \ndelungat` se folosesc mijloace de transport prev`zute cu agregate ce produc frig, unde temperatura se men]ine la 0-2°C, condi]ii \n care agri[ele se pot p`stra 2-4 s`pt`måni [i \n unele cazuri chiar 6 s`pt`måni dac` [i recoltatul s-a efectuat \n condi]ii optime.

120

Cultura agri[ului

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

Figura 5.1.

Marcotaj simplu la agri[

Figura 5.2.

Marcotaj orizontal la agri[

Figura 5.3.

T`ierea agri[ului. a – ramuri epuizate, b – tulpini anuale sub]iri [i dese, c – r`rirea tufei

121

Capitolul 6.

Cultura afinului 6.1. IMPORTAN}A, ORIGINEA {I ARIA DE R~SPÅNDIRE Afinul este un arbust apreciat mult pentru fructele sale care se consum` \n stare proasp`t` sau prelucrate sub form` de suc, sirop, dulcea]`, afinat`, vin etc. [i pentru valoarea lor terapeutic` \n afec]iuni ale tubului digestiv. De asemenea prin aceasta cultur` se valorific` economic terenurile \n pant`. Compozi]ia fructelor este foarte complex`, fiind bogate \n glucide, vitamine, s`ruri minerale, acizi organici etc. (tabelul 6.1.).

Tabelul 6.1.

Compozi]ia biochimic` a fructelor de afin (Vaccinium myrtillus) (Souci [i colab., 1981) Specifica]ie

UM

Proteine

Gr`simi

Valoarea energetic` la 100 g Con]inutul \n constituen]i digestibili la 100 g Valoarea energetic` a constituen]ilor digestibili la 100 g

kj kcal

9,92 2,37

23,35 5,58

Hidra]i de carbon 227,61 54,40

g

0,51

0,54

12,24

–

kj kcal

8,43 2,01

21,01 5,02

204,85 48,96

234,29 56,00

Constituentul Ap` Proteine Gr`simi Hidra]i de carbon Fibre proaspete Minerale Sodiu Potasiu Magneziu Calciu Mangan Fier Cupru Zinc Fosfor Clor

UM g g g g g g mg mg mg mg mg mg mg mg mg mg

122

Con]inut 84,9 0,60 0,60 13,60 – 0,30 1,00 65,00 2,40 10,00 0,40 0,74 0,11 0,10 9,10 5,00

Limita de varia]ie 78,80-86,00 0,60-0,78 – 7,00-13,90 1,20-2,33 0,30-0,37 0,30-2,00 31,00-99,00 – 3,00-16,00 0,30-0,50 0,40-1,00 – – 2,20-13,00 –

Total 260,87 62,35

Media 82,35 0,58 0,58 13,19 – 0,29 0,97 63,05 2,32 9,70 0,38 0,71 0,10 0,09 8,82 4,85

Cultura afinului

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

Flor Bor Seleniu Vitamina A Caroten Vitamina B1 Vitamina B2 Ac. nicotinic Ac. pantothenic Vitamina B6 Biotin` Ac. folic Vitamina C Ac. malic Ac. citric Ac. tartric Ac. oxalic Ac. chlorogenic Ac. quinic Glucoz` Fructoz` Zaharoz` Xiloz` Pentosan Sorbitol Xilitol Tanini

mg µg – – mg mg mg mg mg mg µg µg mg mg mg mg – mg mg g g g mg g ng mg g

2,00 0,05 0 0 0,13 0,02 0,02 0,40 0,16 0,06 1,10 6,00 22,00 850,00 523,00 0,22 0 121,00 33,00 2,32 3,28 0,24 21,30 1,08 4,30 2,10 0,22

– 0,03-0,07 – – 0,06-0,17 0,02-0,03 0,02-0,03 0,30-0,40 – 0,03-0,10 – – 10,00-44,00 – – – – – – 1,96-2,98 2,62-3,86 0,10-0,43 – 0,76-1,28 – – –

1,94 0,05 0 0 0,12 0,02 0,02 0,38 0,15 0,06 1,07 5,82 21,34 824,5 507,31 0,021 0 117,37 32,01 2,25 3,18 0,23 20,66 1,04 4,17 2,03 0,21

Dac` pån` c`tre sfår[itul celui de al II-lea deceniu al secolului nostru erau cunoscute numai afinele din flora spontan`, \n ultimul timp s-au creat [i introdus \n cultur` soiuri de afine cu fructul mare, care ocup` suprafe]e considerabile \n multe ]`ri.

Afinul spontan este r`spåndit \ntre paralele de 45° [i 71°, \n Asia, Europa [i America de Nord, unde cre[te \n zona \nalt`, chiar pe golurile alpine pe soluri acide. Afinul este originar din America de Nord, unde se cultiv` peste 10.000 ha. Pe plan mondial, ]`ri mari produc`tore de afine sunt SUA, Canada [i Germania. |n America de Nord cresc spontan mai multe specii de afin, din care unele au o \n`l]ime foarte mare de 2-4 m [i fructul cu diametrul de 2 cm (afinii gigan]i V. corymbosum L. denumi]i \n ]ara de origine highbush, blueberry) [i afinul pitic (V.. Lamarckii Camp). Datorit` calit`]ilor sale, afinul a \nceput s` atrag` aten]ia consumatorilor [i speciali[tilor, iar numero[i selec]ioneri \n frunte cu dr. F.C. Coville au creat numeroase soiuri de afin, care ocup` deja suprafe]e \ntinse \n cultur`.

Afinul cre[te spontan \n ]ara noastr` \n zona p`duroas` a lan]ului carpatic, formånd covoare compacte \n p`durile de conifere [i cele de foioase, c`ptu[ind coastele [i povårni[urile mun]ilor pe o suprafa]` apreciat` la circa 20.000–30.000 ha. Cele mai importante bazine se g`sesc \n jude]ele Suceava, Bac`u, Bra[ov, Bistri]a-N`s`ud [i Cluj, care sunt alc`tuite, \n principal, din afinul negru [i \n mai mic` m`sur` din afinul vån`t. Afinul de cultur` a fost \ntrodus \n Romånia \n anii ‘70, iar \n prezent se cultiv` pe circa 150 de ha [i se produc anual circa 300 t fructe. Cultura este mai extins` \n Arge[ (Bilce[ti, B`icule[ti), Suceava (Todire[ti), Sibiu (F`g`ra[), Maramure[ (Colt`u) etc.

Soiurile existente \n cultur` au provenit din \ncruci[`ri intraspecifice (soiul Jersey), prin selec]ie (soiul Rubel) etc. Soiurile Rancocas, June provin [i din afinul pitic (V. Lamarcki Camp.). Unele soiuri 123

Cultura afinului

descendente ale acestora, ca Weymouth, Walcott, ocupau, \n 1961, 20% din suprafa]a cultivat` cu afin din America.

6.2. PARTICULARIT~}I DE CRE{TERE {I FRUCTIFICARE Afinul cultivat se prezint` sub form` de arbu[ti a c`ror \n`l]ime este variabil`, \n func]ie de speciile din care provin, de 0,40-0,80 m, atingånd 1 sau chiar 2-3 m.

Tufele au forme [i \n`l]imi foarte variabile \n func]ie de soi, de la mici [i largi la \nalte [i dresate, dup` cum se poate vedea \n figura 6.1.

R`d`cinile sunt fine, cu diametrul cuprins \ntre 0,5 [i 1,5 mm, sunt r`spåndite pe o raz` de circa 1 m \n jurul tufei, cuprinzånd mai ales straturile superioare ale solului (30-40 cm adåncime), dar [i cu unele r`d`cini ce p`trund mai \n profunzime. R`d`cinile nu au peri[ori absorban]i, de aici [i sensibilitate mare la transplantare.

Partea aerian`, reprezentat` printr-o tuf` cu capacitate diferit` de ramificare, are ramuri anuale fragile [i ramuri multianuale cu lemnul tare. Culoarea ramurilor difer` \n func]ie de soi.

Frunzele sunt destul de mari, au circa 5-7 cm lungime [i 2,5-3,5 cm l`]ime, de form` eliptic-alungit` sau lanceolat`, pieloas`, cu un pe]iol scurt. Ele au o culoare verde-\nchis, lucios, pe partea superioar` [i mai deschis pe cea inferioar`, toamna culoarea devine ro[iatic`, planta fiind decorativ`.

Marginea limbului este la unele soiuri \ntreag`, iar la altele din]at`. |nfrunze[te \n decada I-II a lunii aprilie. Este de remarcat pH-ul foarte ridicat al sucului din frunze, care dep`[e[te cifra 2,2.

Din mugurii floriferi, dup` circa 44-50 de zile de la umflarea mugurilor de rod, se formeaz` cåte o inflorescen]` tip racem, format` din numeroase flori, mai frecvent 7-12 [i chiar 20 de flori. Florile \mpreun` cu pedunculul ajung pån` la lungimea de 20 mm. Ele au culoarea alb` sau roz-deschis, iar \nfloritul are loc \n primele zile ale lunii mai [i dureaz` 20-25 de zile. |nflorirea se face e[alonat de la baza ciorchinelui spre vårf [i are loc mult mai tårziu decåt la alte specii, dup` 20-25 de zile de la \nflorirea coac`zului [i agri[ului. Durata medie a \nfloririi la nivel de plant` este \n medie dou` s`pt`måni, dar cu varia]ii destul de mari \n func]ie de condi]iile climatice. Soiurile existente \n sortiment sunt autofertile, nefiind probleme deosebite cu asigurarea poleniz`rii. Polenizarea \ncruci[at` asigur` totu[i o mai bun` legare a florilor.

Fructul este o bac` a c`rei m`rime variaz` \ntre 10-25 mm, are greutatea de 0,60-0,95 g, este rotund sau rotund-turtit, pån` la piriform, de culoare neagr` sau albastru-\nchis, acoperit cu pruin`. Pieli]a fructului este destul de tare, pulpa de culoare deschis`, sucul incolor, cu un gust pl`cut acri[or-dulce [i arom` variabil`. |n bace se g`sesc numeroase semin]e mici. De la \nflorit pån` la maturitatea fructelor este necesar` o perioad` de peste 62 de zile la soiurile cu maturare semitimpurie (Ivanhoe [i Bleeray) [i 75 de zile la cele cu maturare tårzie (Coville, Darrow). Fructele mature r`mån pe plant` 10-12 zile, dup` care \ncep s` se scuture.

Planta intr` \n plin` produc]ie dup` o perioad` de 5-6 ani de la plantare, producånd 4-7 kg pe tuf`, ceea ce corespunde la 5-10 t/ha [i dureaz` 15-25 de ani, \n func]ie de agrotehnica aplicat`.

6.3. SPECII {I SOIURI DE AFIN Din genul Vaccinium fac parte circa 200 de specii, dar dintre acestea numai unele au importan]` mai mare: Vaccinium myrtillus L. – afinul negru – este o specie \ntålnit` \n Europa, Asia Mic`, Caucaz, Siberia, care cre[te \n lumini[urile din p`durile de conifere [i foioase, pe solurile lipsite de calciu, fructele ajungånd la maturitate \n iulie-august.

Vaccinium vitis-idaea L. – afinul ro[u – cre[te pe solurile acide, nisipoase [i bogate \n humus din Europa, Siberia [i Japonia, urcånd pån` la altitudinea de 3.000 m.

124

Cultura afinului

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

Vaccinium uliginosum L. – afinul vån`t – este o specie foarte longeviv`, care formeaz` plante cu talie de pån` la 70 cm.

Vaccinium lamarkii Camp. – afinul pitic – este o specie tetraploid`, originar` din nord-estul Statelor Unite [i Canada. Formeaz` plante de circa 15-45 cm, cu fructe alb`strui, timpurii, dulci [i cu diametrul de 5-7 mm.

Vaccinium corymbosum L. – afinul gigant – este o specie tetraploid`, care cre[te \n SUA [i Canada, prefer` locurile umede [i este rezistent` la ger. |n`l]imea plantelor este de 1-4,5 m, cre[te sub form` de tuf`, formeaz` fructe mari, sferice cu maturarea e[alonat`.

Principalele soiuri din sortiment sunt: Bluecrop – soi de vigoare mare, formeaz` o tuf` erect`, este foarte productiv, rustic, formeaz` fructe mari, sferice de culoare albastr`-deschis, de calitate bun` sau foarte bun`. Soiul este rezistent la secet` [i ger, fructele rezist` bine la cr`pare.

Blueray – soi viguros, cu tuf` erect`, cu capacitate mare de produc]ie, formeaz` fructe mari, sferice, albastru \nchis, de calitate bun`, rezistente la cr`pare [i transport.

Coville – soi foarte viguros, formeaz` o tuf` r`sfirat`, este productiv, formeaz` inflorescen]e laxe, fructe foarte mari, sferice, de culoare neagr` [i calitate foarte bun`.

Ivanhoe – are vigoare mare, tuf` erect`, este productiv, formeaz` inflorescen]e r`sfirate, fructe foarte mari, sferice, albastre-deschis de calitate foarte bun`.

Herma 1 – are vigoare mare, tuf` erect`, este productiv, fructele sunt mari, sferice, de culoare albastr`, au calitate bun` [i sunt rezistente la manipulare [i transport Herma 2 – are vigoare mijlocie, formeaz` tuf` compact`, este productiv, fructul mare, sferic, de culoare albastr` [i calitate foarte bun`, rezistent la transport.

Burlington – este soi viguros, cu tuf` erect`, formeaz` inflorescen]e mari [i compacte, fructe mijlocii de culoare albastru-deschis, de calitate bun`, rezistente la transport.

Collins – soi american, viguros, cu tufa u[or r`sfirat`, productiv, rezistent la boli [i ger, cu fructul mare [i maturare semitimpurie.

Darrow – soi american, viguros, cu port erect, productiv, cu fructe mari, de calitate foarte bun` [i cu maturare tårzie.

Stanley – soi american viguros, cu port erect, tuf` rar`, productiv, fructe de m`rime mijlocie [i maturare la mijlocul sezonului.

Weymouth – soi american cu vigoare mic`, port r`sfirat, capacitate de produc]ie medie, fructul mare, perioad` de maturare timpurie [i maturare grupat`.

Rubel – soi relativ recent, vigoare mare, port erect, rezistent la boli, fructe mici [i maturare semitimpurie.

Morow – soi american de vigoare medie, port semierect, productiv, fructe mari, de calitate foarte bun`, maturare timpurie [i grupat` a fructelor.

Goldtraube – soi german, foarte neuniform ca vigoare, form` [i m`rime a fructelor, formeaz` tufe r`sfirate, iar fructele au maturare semitimpurie.

6.4. CERIN}ELE AFINULUI CULTIVAT FA}~ DE FACTORII DE MEDIU C`ldura. Temperatura nu constituie un factor limitativ; reu[e[te bine \n cultur` \n toate zonele unde temperatura scade iarna pån` la -20°C, uneori -25°C, dar este sensibil la \nghe]ul de revenire din prim`var` [i la \nghe]urile timpurii din toamn`. D` rezultatele cele mai bune \n zonele cu temperatura medie multianual` de 7,8-8,5°C, iar cea din perioada de vegeta]ie de 15-17°C. Pentru diferen]ierea mugurilor de rod, are nevoie de 800 de ore de frig la temperatura de 4°C, iar pentru fructificare de o sum` a gradelor de temperatur` \n jur de 2.700°C. Pragul biologic este \n jur de 4°C [i 125

Cultura afinului

are nevoie de o perioad` de vegeta]ie lung`, de 210-220 de zile. Pentru \nflorire are nevoie de o sum` de temperatur` activ` de 390-460°C, iar pentru maturarea fructelor de 965-1.200°C \n func]ie de soi.

Nu suport` temperaturile ridicate [i ar[i]a din timpul veri. Sensibilitatea soiurilor la ger este diferit`, cele mai rezistente dovedindu-se: Ivanhoe, Blueray, Burlington, Atlantic [i mai sensibile: Coville, Goldtraube etc.

Apa. Este o specie preten]ioas` fa]` de ap`. Are nevoie de 800-1.000 mm precipita]ii anual sau ap` din irigare, deoarece are sistemul radicular relativ superficial [i nu poate aproviziona planta cu apa din profunzime. Nu suport` seceta prelungit`, care afecteaz` cre[terea, fructificarea [i diferen]ierea mugurilor de rod. Se consider` prielnice pentru cultura afinului zonele \n care 1/3-1/2 din precipita]ii cad \n perioada aprilie-august.

Lumina. De[i suport` semiumbra, pentru produc]ii mari are nevoie de lumin` suficient`, cerånd expozi]ii favorabile. Cerin]ele mai mari pentru lumin` sunt \n perioada \nfloririi [i leg`rii fructelor.

Reducerea luminii determin` formarea unor cre[teri debile, diferen]iaz` pu]ini muguri de rod [i o calitate slab` a fructelor.

Solul. Solul constituie un factor limitativ, deoarece le prefer` pe cele acide (pH 4,2-4,8), bine drenate, bogate \n humus, profunde [i cu structur` bun`. Pentru corectarea reac]iei solului, \n afara arealului natural, se folose[te turb` acid`, mulci de conifere, ad`ugate la groap`, la plantare, sau pe toat` suprafa]a. |ngr`[`mintele chimice folosite vor fi cu prec`dere sulfa]ii.

Solurile nisipo-turboase cu suficient` materie organic`, cu umiditate constant` [i moderat`, bine drenate, c`ci r`d`cinile se asfixiaz` u[or, al c`ror pH este cuprins \ntre 4 [i 5,2, avånd optimul de 4,34,8, corespund exigen]elor plantei. Con]inutul \n humus trebuie s` fie de 3,5-4%. Rezultate bune se ob]in [i pe solurile brune tipice [i brune podzolite, drenate, f`r` fenomene de gleizare \n primii 4050 cm de la suprafa]`. Aciditatea solului este un factor limitativ cercet`rile efectuate \n statul NewYork au scos \n eviden]` c` pH-ul se poate influen]a apelånd la var sau sulf (circa 600 kg sulf la ha \n solurile nisipoase [i circa 800-1.250 kg pentru cele mijlocii coboar` pH-ul cu un punct).

Exigen]ele soiurilor de afin sunt diferite, fiind \n leg`tur` cu speciile din care provin.

Nu sunt recomandate pentru afin solurile nisipoase, slab aprovizionate cu substan]` organic`, solurile situate pe substrat alcalin, precum [i solurile argiloase, lipsite de structur` [i cu drenaj defectuos.

Indica]iile de mai sus se refer` la preten]iile soiurilor de afin gigant, cele mai r`spåndite \n cultur` [i cele mai apreciate.

6.5. PRODUCEREA MATERIALULUI S~DITOR |n cultur`, afinul se \nmul]e[te frecvent prin but`[ire \n uscat [i numai \n unele cazuri prin buta[i \n verde (V. ashei Read.).

But`[irea \n uscat const` \n a alege, \nc` de la sfår[itul toamnei, tulpini de un an, bine dezvoltate, f`r` muguri de rod pe ele, cu o grosime de 6 mm [i o lungime de 30-75 cm, care se p`streaz` pån` la \nceputul prim`verii \n \nc`peri reci cu temperatur` de 1-5°C, \n l`zi sau straturi libere, acoperite cu mu[chi sau turb` umezit`.

Prin martie, aprilie se fac buta[ii care trebuie s` aib` minimum 5 muguri, adic` o lungime de circa 8-12 cm (fig. 6.2.). Buta[ii se pun la \nr`d`cinat \ntr-un substrat de cultur`, format din amestec de turb` cu nisip \n p`r]i egale, mu[chi sf`råmat cu turb` sau turb` cu rumegu[, avånd o grosime de 1015 cm. Pentru stimularea \nr`d`cin`rii se fac tratamente cu auxine 1.000-2.000 ppm. |nr`d`cinarea se face \n sere sau r`sadni]e la o temperatur` de 20-25°C, plantåndu-se la distan]a de 5 cm \ntre rånduri [i 2,5 cm pe rånd, \n pozi]ie \nclinat`, acoperindu-se 2/3 din lungime.

Dup` plantare, \n tot cursul anului se execut` lucr`rile de \ngrijirile necesare privind conducerea temperaturii, luminii, a umidit`]ii solului [i aerului, aerisiri [i fertiliz`ri faziale cu solu]ie de azot [i fosfor \n p`r]i egale, \n concentra]ie de 3%. Solu]ia se preg`te[te cu 1-2 zile \nainte [i imediat dup` 126

Cultura afinului

fertilizare se spal` plantele de eventualele urme de \ngr`[`minte ajunse accidental pe frunze, pentru a nu se produce arsuri.

Anul urm`tor, buta[ii \nr`d`cina]i se repic` la distan]a de 45 cm \ntre rånduri [i 15-25 cm pe rånd pentru a se dezvolta [i \nt`ri pån` \n toamn` [i a deveni corespunz`tori pentru plantarea la locul definitiv \n livad`. |n vederea asigur`rii unei \nr`d`cin`ri mai bune se obi[nuie[te ca la unele soiuri cu \nr`d`cinare mai dificil` s` se mu[uroiasc` \n prealabil tulpinile din care urmeaz` s` se fac` buta[ii. Zona mu[uroit` emite r`d`cini cu mai mult` u[urin]`. Capacitatea de \nr`d`cinare este diferit` de la un soi la altul, existånd soiuri care \nr`d`cineaz` u[or: Blueray, Rubel, Berkeley, Coville, \nr`d`cinare mijlocie: Jersey, Concord 51 [i \nr`d`cinare dificil`: June, Ivanhoe, Bluecrop, Stanley, Atlantic.

But`[irea \n verde d` rezultate mai bune cu 30-40% fa]` de but`[irea \n uscat. Buta[ii se execut` din l`stari \n cre[tere, care au baza semilemnificat`. Lungimea buta[ilor este de 10 cm, se \nl`tur` 23 frunze bazale, se las` 2 frunze terminale la care se reduce limbul la jum`tate (fig. 6.3). Baza buta[ului se introduce 5-6 cm \n substratul de \nr`d`cinat. Se men]in condi]ii de cea]` artificial`, se asigur` aerisirea, protec]ia \mpotriva putregaiului, se fac fertiliz`ri foliare, iar dup` \nr`d`cinare se c`lesc.

Marcotajul, desp`r]irea tufelor [i altoirea pot fi folosite pentru producerea materialului s`ditor, dar \n practic` sunt pu]in folosite.

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

6.6. |NFIIN}AREA PLANTA}IILOR DE AFIN |nfiin]area planta]iilor industriale de afin cu soiuri americane de afin gigant se recomand` s` se efectueze \n zona montan` [i premontan`, unde condi]iile de clim` [i sol sunt mai apropiate de cerin]ele speciei.

Se aleg terenurile mai pu]in fr`måntate, uniforme, plane sau \nclinate cu panta pån` la 15-18%. Se prefer` versan]ii estici, vestici [i se evit` cei nordici [i neap`ra]i de curen]ii reci.

Solurile ideale sunt cele u[oare, bogate \n substan]` organic` (adesea se folose[te adaosul de turb` sau rumegu[). |n locurile deschise se recomand` crearea perdelelor de protec]ie contra vånturilor, iar pe terenurile \n pant` perdelele antierozionale.

Preg`tirea terenului [i fertilizarea de baz` se realizeaz` similar celorlalte specii de arbu[ti prezentate anterior, iar plantarea se face \n gropi cu diametrul de 30 cm. Dac` solul nu are o reac]ie optim` pentru afin, se pot ad`uga la plantare 2-3 kg de turb` acid`.

Materialul s`ditor este reprezentat de plante de 2 sau 3 ani, bine \nr`d`cinate, avånd o \n`l]ime de 30-45 cm. Se vor alege soiurile cele mai apreciate din punct de vedere calitativ [i productiv, dintre care: Coville, Berkeley, Bluecrop, Atlantic, Cabot, Blueray [i Concord, \n majoritate ob]inute \n S.U.A., din afinul gigant. |n ]ara noastr` sunt introduse multe soiuri de afin care s-a dovedit a r`spunde bine la condi]iile climatice [i produce bine [i constant.

Plantarea se face toamna sau prim`vara de timpuriu, \nainte de pornirea vegeta]iei, la distan]a de 4 x 2-2,50 m. |nainte de plantare se scurteaz` pu]in ramurile, se \nl`tur` eventualii muguri de rod [i se fasoneaz` r`d`cinile. Plantarea se face cu 2-3 cm mai adånc decåt a crescut planta \n r`sadni]` sau pepinier`.

Dup` plantare se recomand` mulcirea suprafe]ei din jurul plantei, circa 50 cm de jur \mprejur, cu rumegu[, paie, frunze sau alte materiale vegetale.

Pentru ob]inerea de recolte mari, se impune asigurarea unei bune poleniz`ri prin plantarea mai multor soiuri \n parcel`, sub form` de benzi alternative de 3-5 rånduri fiecare [i repetarea combina]iei respective pån` la cap`tul parcelei.

127

Cultura afinului

6.7. |NTRE}INEREA PLANTA}IILOR DE AFIN Dup` \ncheierea plant`rii, se execut` lucr`ri de \ngrijire, \ncepånd cu completarea golurilor cu material de aceea[i vårst`, soi [i categorie biologic`, \ntre]inerea solului pe rånd [i \ntre rånduri, fertilizarea, irigarea, t`ierea tufelor [i protec]ia fitosanitar`.

Aten]ia cea mai mare trebuie acordat` asigur`rii unei umidit`]i suficiente [i constante plantelor, care s` evite stresarea, fiind o specie sensibil` la stresul hidric.

Conducerea afinului se face de obicei sub form` de tuf` \nalt`, format` din mai multe tulpini (1016 tulpini) de vårste diferite. Pentru asigurarea unui trafic mai bun a mijloacelor mecanice, prin t`iere se poate asigura o u[oar` aplatizare a tufelor \n lungul råndului formånd un gar fructifer dup` \ncheierea form`rii lor. |ntre]inerea solului. Pentru planta]iile tinere se folose[te fie cultura intercalat` cu specii pr`[itoare de talie mic`, fie ogorul lucrat pentru a asigura condi]ii cåt ma bune de cre[tere afinului. |n planta]iile mature, solul de pe intervalul dintre rånduri se \nierbeaz` pentru a reduce eroziunea, iar pe rånd se va lucra de mai multe ori pe perioada de vegeta]ie ori se va folosi mulciul. Rezultate bune pentru cultura afinului d` mulcirea cu rumegu[ sau compost forestier de r`[inoase, care prin reac]ia lor acid` men]ine un microclimat favorabil \n zona r`d`cinilor. Pentru a combate mai bine buruienile perene, greu de distrus mecanic se pot folosi erbicide, atåt prin tratamente pe toat` suprafa]a, cåt [i numai local pe vetrele de buruieni.

Fertilizarea planta]iilor este necesar` \nc` din tinere]e pentru a stimula cre[terea destul de greoaie a afinului. Pån` la intrarea pe rod se aplic` \ngr`[`minte cu azot, avånd consumuri specifice mari pentru acest element. |n planta]iile pe rod se aplic` cantit`]i mici de gunoi de grajd (15-20 t/ha) [i \ngr`[`minte minerale \n raport 1:1:1, pentru solurile bine aprovizionate cu humus [i 2:1:1, pentru solurile slab aprovizionate cu humus. Pe solurile cu pH-ul mai mare de 5,5 se recomand` aplicarea azotului sub form` amoniacal`.

T`ierile de formare a tufelor \ncep odat` cu plantarea, sunt reduse pån` \n anul al treilea [i se termin` \n anul 6-7. O tuf` bine format` este alc`tuit` din 16-20 de tulpini de diferite vårste, cåte 3-4 din fiecare an. |n func]ie de num`rul de tulpini care se formeaz` din zona coletului, se taie \n cepi mai multe sau mai pu]ine tulpini. Prin t`ieri se caut` stimularea de noi cre[teri viguroase de la baza tufei pentru formarea de noi tulpini, r`rirea tulpinilor prin \nl`turarea celor slab roditoare [i slab dezvoltate [i formarea unei tufe bine luminate care s` dea produc]ii mari [i de calitate.

La t`ieri trebuie avut \n vedere men]inerea unui echilibru \ntre cre[tere [i fructificare, deoarece majoritatea soiurilor au tendin]a de a se supra\nc`rca cu fructe \n detrimentul calit`]ii lor [i a cre[terilor vegetative.

Se \nl`tur` de la baz` ramurile care cresc \n apropierea solului [i cele cu cre[tere slab` din centrul [i de la baza tufei. Cu timpul se \nl`tur` [i din ramurile mai b`tråne pentru a \ntineri tufa, [tiind c` fructificarea economic` a tulpinilor se realizeaz` pån` la vårsta de 8 ani.

Particularit`]ile biologice ale soiurilor reclam` t`ieri diferen]iate. Astfel soiurile June, Weymouth, Rancocas, Concord, Stanley, Jersey [i Rubel au nevoie de t`ieri reduse, \n schimb soiurile Cabot [i Pioner se vor t`ia mai puternic (fig. 6.4.).

T`ierile mai severe asigur` cre[teri viguroase, \ntårzie \nflorirea, favorizeaz` maturarea mai timpurie [i ob]inerea unor fructe mai mari, dar ca pondere produc]ia este mai mic`.

T`ierile slabe ca intensitate provoac` cre[teri mai pu]ine [i de vigoare mai mic`, o \nflorire mai timpurie, fructe mici, dar o produc]ie mai mare.

Combaterea bolilor [i d`un`torilor este o opera]ie de care depinde \n mare m`sur` succesul culturii afinului. Bolile mai frecvente ce se \ntålnesc \n cultura afinului sunt: mumifierea fructelor, cancerul tulpinii, arsura ramurilor, virozele, o serie de p`t`ri etc.

Mumifierea fructelor – Monilinia vaccinii-corymbosi – se manifest` mai mult \n zona nordic` de 128

Cultura afinului

cultur` a afinului. Sunt atacate ramurile, l`starii, florile manifestånd simptome similare deger`turilor. Fructele atacate putrezesc de timpuriu.

Cancerul tulpinii – Botryosphaeria corticis – se manifest` sub forma unor ridic`turi ro[ietice la \nceputul atacului, apoi devin de culoare gri, se m`resc [i crap`.

Arsura ramurilor – Phomopsis sp. – se \ntålne[te frecvent pe plantele epuizate sau pe solurile cu exces de ap` [i se manifest` prin ofilirea frunzelor [i brunificarea lor.

Dintre d`un`torii mai importan]i amintim: Musca afinului – Rhagoletis pomonela – depune ou`le pe fructele \n cre[tere, iar dup` ie[irea larvelor acestea intr` \n fructe [i consum` con]inutul lor. Fructele atacate cad dup` 3 s`pt`måni \mpreun` cu larvele care ies [i se transform` \n pupe.

G`rg`ri]a fructelor – Conotrachelus nenuphar – atac` fructele (prima genera]ie) [i frunzele (a doua genera]ie) prin afectarea produc]iei [i a frunzi[ului.

G`rg`ri]a florilor – Anthonomus musculus – atac` [i distruge prin larvele sale mugurii floriferi, ou`le fiind depuse \n faza de buton. Florile atacate se ofilesc, nu se deschid [i cad.

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

6.8. RECOLTAREA {I VALORIFICAREA AFINELOR Se consider` c` fructele sunt mature cånd cap`t` culoarea caracteristic` soiului, iar pieli]a devine elastic`. Maturarea fructelor \n inflorescen]` are loc pe m`sura form`rii lor, de la baz` spre vårf.

Recoltarea fructelor \ncepe dup` 60-90 de zile de la \nflorire. Ea se efectueaz` \nc` \n majoritatea cazurilor cu måna, ceea ce este foarte costisitor ajungånd manopera la 50% din costul fructelor. S-au \ncercat diferite metode pentru mecanizarea recolt`rii din care cit`m pe cele mai interesante: metoda \ntrebuin]`rii unui pieptene metalic cu ajutorul c`ruia se deta[eaz` fructele de pe ramur`, ca la recoltarea fructelor din flora spontan`, precum [i metoda folosirii unui tub scurt de cauciuc cu care muncitorul love[te ramurile cu fructe, ceea ce face ca fructele coapte s` se scuture [i s` cad` \ntr-un co[.

O alt` metod` mecanic` de recoltat bazat` pe un vibrator mecanic, compus dintr-un motor ac]ionat cu benzin` care transmite mi[c`ri vibratorii cu o amplitudine de 3 mm [i 800 ture pe minut, la 4 bra]e cu capete de cauciuc care se aplic` pe ramuri. Aparatul este montat pe un [asiu simplu pe ro]i [i cu el se efectueaz` recoltarea de 3 ori mai repede decåt cu måna.

Recent s-a realizat un aparat automat dotat, cu piepteni metalici acoperi]i cu cauciuc, cu ajutorul c`rora se deta[eaz` fructele de pe ramuri, care ajung apoi \ntr-un separator pneumatic care cur`]` [i triaz` afinele.

Recoltarea afinelor se face \n mai multe reprize, pe o perioad` de 4-7 s`pt`måni, pe m`sura matur`rii lor: dou` reprize, cåte una s`pt`månal la soiul Angola cåte trei reprize la soiurile: Weymonth, Ivanhoe; patru reprize la soiurile: Stanley, Bluecrop, Berkcley, Rubel, Jersey, Coville; cinci reprize la soiurile Rancocas etc.

Productivitatea lucr`rii de recoltare depinde de produc]ia de fructe [i de abilitatea culeg`torului [i se \ncadreaz` \n medie la 30-40 kg pe zi.

Valorificarea afinelor se face atåt \n stare proasp`t` pe pia]a intern` sau la export, cåt [i prelucrat` sub form` de sirop, vin tonic, lichior, dulcea]`, gem etc. Spre deosebire de alte fructe ale arbu[tilor fructiferi, afinele mature, \ntregi, se p`streaz` destul de bine o perioad` mai lung` de timp, pån` la 4 s`pt`måni \n depozite frigorifice la temperaturi de 0-2°C. La temperatura de 4-5°C, p`strarea este posibil` 7-8 zile, iar la 22-23°C numai 2-3 zile.

129

Cultura afinului

Figura 6.1.

Forme de coroan` la afin

Figura 6.2 Buta[i de afin gata de plantat

130

Cultura afinului

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

Figura 6.3.

Buta[i \n verde

Figura 6.4.

T`ierea ramurilor anuale: A – redus` B – puternic`

131

Capitolul 7.

Cultura smochinului 7.1. IMPORTAN}A, ORIGINEA {I ARIA DE R~SPÅNDIRE Smochinul, fiind o specie subtropical`, g`se[te condi]ii favorabile de microclimat \n unele regiuni din ]ara noastr`. |n stare proasp`t`, smochinele con]in: 10-25% zaharuri, 0,1-0,4% aciditate exprimat` \n acid malic, 0,05% vitamina A, 0,06% vitamina B1, 0,05% vitamina B2, 0,5% vitamina PP, s`ruri minerale: 220 mg% K, 54 mg% Ca, 30 mg% P, 20 mg% Mg, 0,7 mg% Fe etc. (tabelul 7.1). Fructele se pot consuma \n stare proasp`t`, deshidratate, confiate, preparate sub form` de dulcea]` de fructe verzi sau mature, prepararea unor b`uturi alcoolice etc.

Fructele sale fiind bogate \n zah`r, 15-25% la cele proaspete [i 60-75% la cele deshidratate (uscate) sunt mult apreciate de c`tre consumatori [i ca atare fac obiectul unui comer] interna]ional destul de dezvoltat. }`rile cu produc]ie mai mare sunt \n primul rånd cele situate \n condi]ii favorabile, cu predilec]ie cele arabe, riverane cu Marea Mediteran`.

Tabelul 7.1.

Compozi]ia biochimic` a fructelor de smochin (Souci [i colab., 1981) Specifica]ie

UM

Proteine

Gr`simi

Valoarea energetic` la 100 g Con]inutul \n constituen]i digestibili la 100 g Valoarea energetic` a constituen]ilor digestibili la 100 g

kj kcal

21,48 5,14

19,46 4,65

Hidra]i de carbon 262,76 62,80

grame

1,10

0,45

14,13

kj kcal

18,26 4,36

17,51 4,18

236,48 56,52

UM g g g g g g mg mg mg mg mg mg

Con]inut 80,20 1,30 0,50 15,70 1,60 0,70 2,00 240,00 20,00 54,00

Constituentul Ap` Proteine Gr`simi Hidra]i de carbon Fibre proaspete Minerale Sodiu Potasiu Magneziu Calciu Mangan Fier 132

0,60

Limita de varia]ie 78,00-83,50 1,10-1,40 0,40-0,50 – 1,50-1,70 0,60-0,80 – 190,00-290,00 – – –

Total 303,70 72,59

272,25 65,07 Media 80,20 1,30 0,50 15,70 1,60 0,70 2,00 240,00 20,00 54,00 0,60

Cultura smochinului

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

Cupru Fosfor Clor Flor Iod Bor Vitamina A Caroten Vitamina B1 Vitamina B2 Ac. nicotinic Ac. pantothenic Vitamina B6 Ac. folic Vitamina C Zah`r invertit Xerotonin` Sterol Campesterol Beta-sitosterol Stigmasterol

mg mg mg mg µg mg – mg mg mg mg mg mg µg mg g mg mg mg 27,00 mg

0,07 0,25 18,00 0,02 1,50 0,13 0 0,05 0,06 0,05 0,50 0,30 0,11 6,70 3,30 12,90 2,18 31,00 1,00 – 3,00

– 0,10-0,40 – – – 0,08-0,18 – – – – – – – 4,90-8,80 2,00-4,50 10,20-15,60 1,98-2,38 – – 27,00 –

0,07 0,25 18,00 0,02 1,50 0,13 0 0,05 0,06 0,05 0,50 0,30 0,11 6,70 3,30 12,90 31,00 1,00 3,00

Smochinul este originar din Asia Mic`, din regiunea Caria, de unde i se trage [i numele. Specia este foarte veche \n bazinul mediteranean [i \n Orientul Apropiat, referiri la aceast` specie existånd din secolelel IV-II \nainte de Christos. |n timpul imperiului roman, smochinul era cunoscut [i apreciat pentru calitatea fructelor.

Arealul s`u de r`spåndire \ncepe cu Asia, trece \n Asia Mic`, zona subtropical` a ex.URSS, Iran, Irak, Siria, Turcia, de aici \n bazinul mediteranean, Israel, Egipt, Tunisia, Alger, Maroc, sudul Spaniei, Fran]ei [i Italiei, Albania [i Iugoslavia, apoi Grecia [i Bulgaria, iar la nord de Dun`re, \n Romånia, r`spåndit prin cur]i [i gr`dini, \n toat` zona de sud a ]`rii.

Produc]ia mondial` de smochine este \n jur de 12 milioane de tone, din care peste 45% se produc \n Asia, urmat` de Europa, Africa [i America de Nord. Dintre ]`rile mari produc`toare de smochine se pot aminti: Turcia, Grecia, Marocul, Italia, Spania, Portugalia, Algeria etc. |n ]ara noastr`, cultura smochinului s-a dezvoltat \n sudul Banatului, sudul Olteniei [i \n depresiunea subcarpatic` a acesteia, Dobrogea, precum [i \n jurul principalelor ora[e din vestul [i sudul ]`rii. |n aceste zone se cultiv` tipuri locale sau soiuri care rodesc partenocarpic, dånd 1-2 recolte pe an, \n func]ie de condi]iile climatice. |n majoritatea zonelor de cultur`, smochinul este protejat peste iarn`, iar dac` este plantat \n locuri ad`postite poate rezista [i f`r` protec]ie.

7.2. PARTICULARIT~}I DE CRE{TERE {I FRUCTIFICARE |n regiunile propice pentru cultura smochinului, aceast` plant` are habitusul unui pom propriuzis, pe cånd la noi, ca [i vi]a de vie, trebuie \ngropat [i protejat \n cursul iernii. Este cultivat sub form` de arbustoid.

Sistemul lui radicular este destul de puternic, \n special \n plan orizontal, unde dep`[e[te de 2-4 ori proiec]ia coroanei. Pe profil, r`d`cinile ajung la adåncimea de 80-100 cm. Sub colet formeaz` o 133

Cultura smochinului

buturug` destul de mare, foarte bogat` \n muguri, din care se formeaz` anual un num`r mare de l`stari. Datorit` acestei r`d`cini \ngro[ate, smochinul are capacitate mare de regenerare dup` \nghe] sau alte accidente climatice ce afecteaz` partea aerian`.

Tulpina cre[te sub form` de tuf` sau arbustoid cu 4-7 tulpini, \n ]ara noastr`, sau ca pom propiuzis, de talie mijlocie (6-8 m), \n bazinul mediteranean. Coroana este destul de rar`, format` din ramuri relativ scurte [i destul de groase. Ramurile anuale au o m`duv` destul de dezvoltat`, iar frunzele sunt mari, palmat lobate, cu o pubescen]` grosier` pe fa]a inferioar`. Toate organele plantei prezint` latex alb, care poate provoca iritarea pielii la persoanele mai sensibile.

Pe ramurile anuale se g`sesc muguri vegetativi [i muguri floriferi. Mugurii floriferi sunt situa]i la subsuoara frunzelor, de obicei colateral de cei vegetativi. Din mugurii floriferi, numi]i [i mugurifructe, se formeaz` ulterior fructele, cu sau f`r` polenizare. Smochinul este o specie unisexuat dioic` – plantele mascule se numesc caprificu[i. |n momentul \nfloririi, \n zonele mai calde, florile se deschid \n interiorul \nflorescen]ei (siconei – are forma fructului, dar de dimensiuni mai mici), inflorescen]a avånd un orificiu (ostiol sau opercul) la cap`tul opus pedunculului, orificiu prin care intr` o viespe de dimensiuni mici (Blastophaga psenes L.), care face polenizarea florilor. La noi \n ]ar`, fructificarea smochinului se face partenocarpic, f`r` polenizare, \n timp ce \n zonele de origine, polenizarea se face de viespea Blastophaga psenes, care aduce polenul de la plantele mascule (caprificu[i). Fructele ob]inute \n urma poleniz`rii sunt mai mari decåt cele partenocarpice.

Smochinul este o specie bifer`, poate produce dou` recolte pe an. Prima recolt`, de baz`, se ob]ine pe baza mugurilor-fructe forma]i \n anul precedent \n zona de vårf a l`starilor, fructe care se matureaz` \n luna iulie, iar produc]ia secundar` se ob]ine \n septembrie-octombrie, la baza l`starilor \n cre[tere.

Produc]ia secundar` de toamn` este mult mai mic` [i numai o parte din fructe ajung la maturitate.

Intrarea pe rod se realizeaz` \ncepånd cu anul trei de la plantare, maximul productiv fiind atins la vårsta de 8-10 ani.

7.3. SPECII {I SOIURI DE SMOCHIN Smochinul face parte din genul Ficus L. \ncadrat \n familia Moraceae, fiind \nrudit cu dudul, Morus. Din cele circa 1000 de specii ale genului, numai cåteva prezint` importan]` practic`, dintre care se deta[eaz` net Ficus carica. Alte specii mai importante sunt: Ficus palmata Forskal., considerat \n Arabia ca str`mo[ al smochinului.

Ficus sycomarus L., cultivat \n Egipt al`turi de F. carica, unde este considerat pomul s`racilor, deoarece d` 4-6 recolte, dar de calitate inferioar`.

Ficus sakalavarum Baker. din Madagascar, cu fructe de 8 cm. De interes mai mic sunt [i alte specii ca: F. elastica Roxb., F. religiosa L., F. radicans Roxb. (smochinul urc`tor), F. lyrata, F. indica, F. benjamini etc.

Principalele soiuri de smochin: Dotatto – are fructul scurt pedunculat, ovoidal, u[or rotunjit [i turtit la partea inferioar`, de culaore alb-verzuie, cu pulpa alb-g`lbuie, suculent` [i dulce. Este destul de rezistent la temperaturi sc`zute.

De Portugalia – are fructul mare, piriform, cu gåt alungit, cu riduri longitudinale, verzi-g`lbui cu reflexe violacee, cu pulpa moale, ro[ie, potrivit de suculent` [i dulce.

Calimirna – are fructul mare sau foarte mare, scurt pedunculat, sferic sau u[or turtit, galben-auriu sau chiar verzui, cu pulpa suculent`, foarte dulce, pretabil pentru deshidratare, deoarece la supramaturare se stafide[te pe pom.

Curmala – are fructe mijlocii-mari, aproape cilindrice, u[or \ngustate spre peduncul, de culoare alb-verzuie, are pulpa alb` cu vini[oare ro[ii, suculent`, dulce [i gelatinoas`.

De Crimeea – soi viguros, cu capacitate slab` de ramificare, leag` partenocarpic [i este foarte productiv.

134

Cultura smochinului

San Piero – cu fructul mare, piriform, de culoare \nchis`, brun-violaceu, cu 3 riduri specifice longitudinale. Pulpa este alb` cu nuan]e de roz, suculent`, dulce [i cu gust pl`cut.

De Adriatica – are fructul mare, aproape sferic, galben-pai, cu pulpa ro[ie, suculent`, dulceacri[oar`, cu gust foarte pl`cut [i r`coritor.

Drobeta 1 – are vigoare mijlocie, este potrivit de productiv, rezistent la boli [i pu]in rezistent la ger, are fructul mijlociu, sferic-ovoidal, u[or turtit la vårf, de culoare verde-g`lbui, peduncul lung [i pulpa foarte dulce, dar slab aromat`.

Drobeta 3 – are vigoare mare, productiv, tolerant la \nghe], are fructul mare, conic-turtit, cu gåt foarte scurt [i sub]ire, de culoare verde-g`lbui, pulpa slab ro[ie cu striuri roze este foarte dulce.

Svini]a 1 – are vigoare mijlocie-mare, cu fructul mic, sferic-ovoidal, turtit la vårf, de culoare brunro[cat`, cu pulpa destul de dulce [i f`r` arom`. Este productiv, rezistent la boli [i ger.

Caracal 3 – are vigoare mijlocie, fructe mijlocii-mari, ovoidale, asimetrice, cu gåt lung, de culoare verde-g`lbui, cu pulpa roz, cu gust dulce [i u[or acidulat. Are capacitatea bun` de produc]ie, toleran]` la ger [i rezisten]` la boli.

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

7.4. CERIN}ELE SMOCHINULUI FA}~ DE FACTORII DE MEDIU Pentru a rezista bine peste iarn`, \n ]ara noastr` se practic` protejarea cu folie, resturi vegetale sau prin \ngropare, smochinul fiind mai preten]ios fa]` de condi]iile climatice [i \n special la iernare fa]` de speciile de zon` temperat`.

C`ldura. Smochinul este preten]ios la c`ldur`, are nevoie de 3.500-4.000°C ca sum` de temperatur` [i nu rezist` peste iarn` la temperaturi sub -16°C. Temperaturile sc`zute afecteaz` atåt mugurii, cåt [i ramurile anuale [i chiar multianulate, dac` gerul este puternic sau survine brusc. Rezisten]a la ger a componentelor coroanei este \n func]ie de vårsta lor [i de rezerva de materii organice acumulate \n ]esuturile lor. Ramurile anuale (fo[tii l`stari) deger` la -l5°C, cele de 2-3 ani la -17.. – l8°C, iar la -21.. -22°C deger` restul de ramuri, inclusiv trunchiul. Este rezistent la temperaturi ridicate de pån` la 40°C, iar \n timpul matur`rii fructelor temperatura medie optim` este de 20-21°C. Aceste valori se realizeaz` \n zonele sudice din ]ara noastr`, unde media temperaturilor este de 12-l6°C, dar nu este suficient` pentru recolta de toamn` (a-2-a). |n toamnele lungi [i c`lduroase, cu media temperaturilor peste l5°C, este asigurat` [i maturarea fructelor din recolta a II-a.

Prin urmare, la alegerea zonei pentru \nfiin]area planta]iilor de smochin se vor avea \n vedere [i aceste aspecte, f`r` \ns` s` ne descurajeze, deoarece ca [i vi]a-de-vie destul de sensibil` la geruri, el poate fi protejat \n cursul iernii fie prin \ngropare, fie cu glugi de coceni sau cu material plastic.

Exist` \n sud-vestul ]`rii, \ncepånd din Mehedin]i [i pån` \n Banat, o serie de localit`]i unde smochinii n-au nevoie de nici o protec]ie \n cursul iernii.

Smochinul are o mare capacitate de refacere chiar dac` \[i pierde prin degerare o parte din organele aeriene, partea inferioar` a trunchiului sau „buturuga“, foarte bogate \n mugurii dorminzi [i adventivi, vor da noi cre[teri, care refac uneori \n primul an p`r]ile pierdute. Drajonii da]i din r`d`cini au de asemenea acela[i rol de substituire a organelor pierdute.

Apa. Fa]` de ap` are preten]ii moderate, d` rezultate bune acolo unde cad cel pu]in 550 mm precipita]ii anual [i r`spunde bine la irigare. Fiind o plant` sudic`, s-ar p`rea c` este rezistent` la secet`.

Totu[i el poate rezista la secet` numai cu condi]ia s` nu fie de lung` durat` [i s` nu coincid` cu maturarea fructelor. Nu suport` excesul de ap` \n sol. Dac` la 400-600 mm precipita]ii bine repartizate \n perioada de vegeta]ie are o dezvoltare satisf`c`toare, s-a constatat c` peste aceast` limit` (600-700 mm) se ob]in rezultate mai bune.

Lumina. Este o specie preten]ioas` fa]` de lumin`. Pentru a ob]ine rezultate bune trebuie asigurate distan]e normale de plantare \n func]ie de vigoarea plantelor, normate tulpinile \n cadrul tufei [i \nl`tura]i periodic l`starii care se formeaz` din buturug`, \n perioada de vegeta]ie.

135

Cultura smochinului

Vånturile puternice sunt v`t`m`toare pentru smochinul cultivat sub form` de tuf`, deoarece prin mi[carea brusc` a tulpinilor, destul de fragile, unele se frång, se desfrunzesc, alteori sunt doboråte prin frecare [i fructele.

Solul. |n privin]a solului, smochinul este destul de plastic, se adapteaz` u[or pe cele mai variate soluri, luto-nisipoase, granitice, pietroase, fiind rezistent chiar [i pe unele soluri s`r`turate, cu urm`toarele concentra]ii \n s`ruri: 0,153% SO4Na2; 0,007% CO2Na2; 0,005% NaCl, total 0,165% s`ruri diverse.

Cele mai bune rezultate se ob]in pe soluri cu textur` mijlocie, permeabile, revene [i moderat aprovizionate cu elemente minerale.

7.5. PRODUCEREA MATERIALULUI S~DITOR Smochinul se \nmul]e[te prin buta[i, marcote, drajoni sau altoire. |nmul]irea prin buta[i este foarte simpl` datorit` capacit`]ii mari de \nr`d`cinare. Buta[ii se confec]ioneaz` din ramuri anuale recoltate toamna dup` c`derea frunzelor, cånd au maximul de substan]e de rezerv`. Lungimea buta[ilor este de 20-25 cm, iar cånd se dispune de pu]in material se pot fasona [i mai scurt pån` la 10-12 cm. Buta[ii peg`ti]i se stratific` peste iarn` \n nisip umed, iar prim`vara se planteaz` \n cåmp cei lungi sau \n spa]ii protejate cei scur]i, pe un substrat preg`tit anterior ca la coac`zul negru. Datorit` ritmului mare de cre[tere, dup` un sezon de vegeta]ie, l`starii forma]i din buta[i ating dimensiuni de 80-100 cm, se scot [i se valorific`.

But`[iea \n verde este mai pu]in folosit, tehnica fiind ca la celelalte specii. Buta[ii se execut` din l`stari semilemnifica]i, au lungimea de 12-15 cm, se las` numai frunza terminal` cu limbul redus la jum`tate. |nmul]irea prin drajoni se bazeaz` pe deta[area [i valorificarea drajonilor care se formeaz` \n num`r mare din mugurii adventivi de pe r`d`cin`. Pentru a ob]ine drajoni de calitate se \nfiin]eaz` planta]ii-mam` specializate (drajoniere) \n care se execut` lucr`ri specifice de \ntre]inere (\n special t`iere scurt` pentru a stimula formarea unui num`r mare de drajoni). |nmul]irea prin marcote, folosind metoda marcotajului prin mu[uroire, d` rezultate bune, dar trebuie \nfiin]ate marcotiere pentru a evita sl`birea plantelor destinate produc]iei de fructe. |nmul]irea prin altoire se practic` foarte rar folosind metode de altoire cu ramur` deta[at` cu lungimea altoiului de 2-3 muguri.

7.6. |NFIIN}AREA PLANTA}IILOR DE SMOCHIN Pån` acum nu s-a putut vorbi de planta]ii propriu-zise, cu excep]ia micilor suprafe]e de la sta]iunile experimentale, astfel c` avem prea pu]ine date \n aceast` privin]`.

Pentru planta]iile de smochin se aleg terenurile a[ezate pe coline si chiar pe dealuri cu \nclina]ie mai mare, cu bun` expozi]ie spre sud sau sud-vest [i pe cåt posibil \n zone ad`postite natural [i cu microclimat. Se poate planta [i pe locurile plane, mai ridicate, bine \nsorite. Se vor evita p`r]ile joase ale v`ilor, unde brumele cad mai des. De[i nu este preten]ios fa]` de sol, totu[i pe solurile revene, mijlocii [i u[oare [i mai ales pe cele calde, d` cele mai bune rezultate. |n regiunile mai secetoase din sudul [i estul ]`rii, se aleg terenurile care pot fi amenajate pentru irigat.

Dac` se \nfiin]eaz` planta]ii mari de tip industrial, prima [i cea mai important` lucrare este organizarea teritoriului (delimitarea parcelelor, trasarea drumurilor, zonelor de \ntoarcere, a perdelelor de protec]ie).

Preg`tirea terenului comport` acelea[i lucr`ri de baz` ca pentru oricare alt` planta]ie pomicol`.

Desfundarea la 45-50 cm, fertilizarea de baz` cu 25-40 t gunoi de grajd, 400 kg superfosfat, 150-200 kg sulfat de potasiu [i, unde este cazul, aplicarea a 3.000-4.000 kg carbonat de calciu [i magneziu.

Sistemele de pichetare [i distan]ele de plantare vor fi stabilite \n func]ie de morfologia reliefului, de tipul planta]iei [i de forma de conducere a pomilor.

136

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

Cultura smochinului

Deoarece \n condi]iile din ]ara noastr`, smochinii nu pot fi cultiva]i sub form` de pomi cu un singur trunchi, cu unele excep]ii din sudul Banatului, forma de conducere a p`r]ii aeriene este cea de tuf`, eventual de gard fructifer, form` aplatizat` pentru a permite protejarea peste iarn`.

Tufele fiind de talie mic` se pot planta la distan]a de 4 x 4 m, pe locuri plane [i de 4 x 3 m terenurile \n pant`. Distan]ele din urm` sunt suficiente [i pentru gardurile fructifere.

Materialul s`ditor necesar \nfiin]`rii planta]iilor de smochini este reprezentat de marcote, buta[i sau drajoni bine \nr`d`cina]i.

Epoca de plantare cea mai favorabil` prinderii este toamna. |n acest anotimp \ns` se impune luarea m`surilor de protec]ie contra gerurilor, \n caz contrar este de recomandat s` fie efectuat` plantarea prim`vara. |n terenuri desfundate, gropile pot fi de 40 x 40 x 40 cm, iar \n cele neafånate adånc, dimensiunile vor fi de 80 x 80 x 60 cm.

Pentru u[urarea culc`rii tufelor la \ngropare spre a fi ferite iarna de ger, unii speciali[ti recomand` ca la plantare buta[ii s` fie a[eza]i \nclina]i pu]in \n sensul råndurilor. Tehnica plant`rii este la fel ca la alte specii: adåncimea, introducerea buta[ului [i aranjarea r`d`cinilor, tragerea [i c`lcarea p`måntului, \ncorporarea \ngr`[`mintelor, udarea [i mu[uroirea.

Pentru planta]iile de tip comercial se vor folosi soiurile cu fructificare partenocarpic`. |n prezent, cele mai cunoscute sunt: Curmal (datto), San-Piero, Dottato (Kadota), Calimirna, De Adriatica, Verdale, Gentile, De Crimeea 158, iar de dat` mai recent` soiurile Drobeta 1, Drobeta 3, Svini]a 1, Caracal 3 etc. La plantare, ramurile buta[ului se scurteaz` prin t`ierea la 30-35 cm lungime, urmånd ca, \n cursul vegeta]iei, din mugurii r`ma[i s` ia na[tere 3-5 l`stari, viitoarele [arpante. |n cursul verii se pot plivi unii l`stari supranumerari, prost plasa]i sau slab dezvolta]i.

Pentru a se evita \n prim`vara anului II scurtarea ramurilor provenite din l`starii forma]i \n var`, ace[tia se ciupesc \n cursul perioadei de vegeta]ie cånd ajung la 35-40 cm \n`l]ime. |n felul acesta sunt stimula]i mugurii (vechi) din care vor porni alte cre[teri de garnisire a plantei. |n cazul cånd nu s-a executat aceast` ciupire \n cursul primei perioade de vegeta]ie, atunci \n prim`vara anului doi de la plantare ramurile formate anul trecut (prelungirile) se scurteaz` la 35-40 cm. |n cursul verii vor ap`rea noi l`stari din mugurii de pe por]iunile net`iate, se vor alege cei mai buni [i se vor ciupi, al]ii vor fi plivi]i ca supranumerari. |n anul al 3-lea se procedeaz` la fel ca \n cel precedent, an cånd apare [i o recolt` de smochine. |ncepånd din acest an se aplic` t`ieri de rodire, care constau \n asigurarea plantei [i a fiec`rei tulpini din cadrul tufei cu ramuri anuale (l`starii din vara precedent`), purt`toare de rod (muguri floriferi), care se \nlocuiesc dup` rodire cu altele crescute simultan cu rodirea (fig. 7.1). Prin urmare, rodirea la smochin se aseam`n` cu cea de la piersic [i coac`z negru. De aceea, la t`ieri se are \n vedere s` se lase cepi de \nlocuire, \ns` recolta a II-a, cea din septembrie-octombrie, are loc chiar pe l`starii crescu]i \n prim`vara aceluia[i an. Concomitent cu t`ierile de rodire se aleg de la baza tufei cre[terile cele mai bine plasate, care se scurteaz` la 40 cm, iar cele necorespunz`toare se taie de la sol. |n felul acesta se poate asigura tufa cu rezerva necesar`, care va servi la \nlocuirea tulpinilor ce au \nceput s` se degarniseasc`. T`ierile de regenerare se bazeaz` pe aceast` rezerv`.

7.7. LUCR~RILE DE |NTRE}INERE A PLANTA}IILOR DE SMOCHIN |n planta]iile tinere, cel mai favorabil sistem de \ntre]inere a terenului dintre rånduri, \n zonele cu precipita]ii pu]ine sau potrivite este ogorul lucrat. Acolo unde precipita]iile sunt mai multe [i mai frecvente \n cursul perioadei de vegeta]ie se recomand` valorificarea intervalelor cu culturi intercalate, cu condi]ia ca cerin]ele acestora pentru ap` s` nu coincid` cu momentul critic pentru acest factor [i la smochin. Rezultate bune dau culturile pr`[itoare de talie mic`, legumele [i leguminoasele, bost`noasele etc.

137

Cultura smochinului

Ogorul lucrat se \ntre]ine similar celorlate specii de arbu[ti prezentate. Toamna, dup` c`derea frunzelor, se execut` ar`tura de baz` printre rånduri, cånd se \ncorporeaz` [i \ngr`[`mintele pe baz` de fosfor, potasiu, o treime din cele cu azot [i eventual gunoiul de grajd. }inånd cont c` sistemul radicular este pu]in adånc, ar`tura va fi la adåncimea de 15-18-20 cm, iar pe råndul de plante solul se sap` manual, la cca 10-12 cm. Prim`vara, dup` zvåntarea solului, se lucreaz` cu grapa cu discuri, lucrare care se repet` dup` ce s-au executat t`ierile [i stropirile din acest sezon. |n cursul vegeta]iei, solul se men]ine curat de buruieni prin lucr`ri adecvate, mobilizat, f`r` crust` [i f`r` buruieni.

Buruienile de pe råndurile cu smochini pot fi distruse [i cu ajutorul erbicidelor recomandate la coac`zul negru. |n planta]iile mature este de preferat s` se foloseasc` \nierbarea intervalelor dac` se dispune de suficient` ap` prin sistemul de irigare, lucrarea solului pe råndul de pomi prim`vara [i mulcirea lui ulterioar` cu iarba de pe interval.

Fertilizarea solului constituie una dintre principalele verigi din complexul de m`suri agrotehnice; aceasta este menit` s` asigure cele dou` recolte din cursul unei singure perioade de vegeta]ie. Prin urmare, \n afar` de \ngr`[`mintele de baz` \ncorporate toamna sub ar`tur`, se mai administreaz` prim`vara o parte din azot, iar a treia parte \n faza de cre[tere intens` a l`starilor. |n perioada de tinere]e (primii 2-3 ani), se administreaz` la o plant` 25-50 g azot substan]` activ`, \n func]ie de ritmul de cre[tere. |n perioada de rodire se administreaz` la hectar 120-150 kg N, 80-90 P205 [i 60-70 K20. Periodic se pot administra \ngr`[`minte organice, \n func]ie de posibilit`]i.

Irigarea planta]iilor de smochin \n fenofazele de cre[tere intensiv` a l`starilor [i de formare a fructelor este indispensabil`, altfel l`starii r`mån debili, fructele mici, iar dac` perioada de secet` este de durat` atåt frunzele, cåt [i fructele cad. Deoarece smochinul are dou` recolte, una dintre ud`ri va fi dat` [i pentru asigurarea recoltei din toamn`.

Cel mai indicat sistem de udare este cel prin rigole sau brazde de infiltra]ie lateral`. La o udare trebuie s` se asigure umectarea solului pe o adåncime de minimum 50-60 cm. Dup` udare, rigolele se astup` printr-o mobilizare superficial` a solului.

Se pot face ud`ri [i prin aspersiune, dac` exist` asemenea instala]ii. Instala]iile respective, de[i mai costisitoare, se amortizeaz` \n timp mai scurt dac` sunt utilizate la combaterea gerurilor de prim`var` prin aspersiune (vezi coac`zul), aplicarea tratamentelor fitosanitare [i chiar a \ngr`[`mintelor, pentru nutri]ia foliar`.

Combaterea bolilor [i d`un`torilor.

Dintre d`un`tori se amintesc: Molia smochinului – Simactis nemorana, un fluture de 0,8 -1 cm lungime, de culoare brun`, cu dungi pestri]e pe aripile anterioare. |[i depune ou`le prim`vara pe frunze, din care apar larvele dup` 10-15 zile, de culoare galben`-verzuie, p`roase. Se hr`nesc cu ]esuturile frunzelor, apoi se transform` \n pup`, reluånd din nou ciclul biologic. Are 3 genera]ii pe var`. Se combate cu insecticide de contact recomandate pentru alte omizi defoliatoare.

Purecele frunzelor de smochin – Homotoma ficus – ierneaz` sub form` de ou`; prim`vara larvele ie[ite din ou atac` frunzele [i l`starii tineri. Se combat cu insecticide de contact.

Cariul smochinului – Hypoborus ficus – ierneaz` sub form` de adul]i. Femelele depun ou`le prim`vara \n scoar]a ramurilor, din care dup` 15-20 zile apar larvele ce p`trund prin canale perforate de ele \n scoar]`, hr`nindu-se cu parenchimul cortical. Larvele se transform` \n pupe, acestea \n gåndaci adul]i care depun din nou ou` pentru a II-a genera]ie de larve. Combaterea lor este mai dificil`, de aceea se taie ramurile atacate, care de obicei sunt cele mai pu]in viguroase, f`r` rod [i se fac tratamente \n momentul depunerii ou`lor.

De asemenea, smochinii mai sunt ataca]i de afide a c`ror combatere se face la fel ca la alte plante pomicole.

– Lonchaea aristella este o insect` care p`trunde \n fructe provocånd c`deri masive, 60-70%, combaterea f`cåndu-se cu insecticide sistemice.

138

Cultura smochinului

Dintre boli, antracnoza smochinului, care atac` frunzele [i fructele, se combate cu zeam` bordelez` 1% \n timpul vegeta]iei [i 5-10% polisulfur` de calciu, toamna [i prim`vara, dup` c`derea [i \naintea apari]iei frunzelor.

Canceru1 ramuri1or – Sporodesmium sycinum – formeaz` pl`gi ce distrug scoar]a pån` la lemn.

Se combate prin stropiri de iarn` cu produse pe baz` de Captan 0,5%, Zineb 0,1%, Merfazin 0,2%.

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

7.8. RECOLTAREA {I VALORIFICAREA SMOCHINELOR |n condi]ii favorabile de cultur`, \n ]`rile cu tradi]ie \n cultura smochinului, acolo unde condi]iile pedoclimatice sunt favorabile, smochinii au o longevitate mare, dep`[ind pe a celor mai multe specii pomicole de la noi, putånd ajunge la 80-100 de ani, durat` \n care cel pu]in 50-60 de ani se ob]in produc]ii rentabile. Produc]ia la un pom variaz` de la 10-15 kg \n primii ani [i ajunge la 50-80 kg dac` se cumuleaz` cele dou` recolte ce se ob]in \ntr-un sezon de vegeta]ie. |n condi]iile din ]ara noastr`, \n medie se ob]in de la 10 -12 kg fructe/plant`. |n anii favorabili [i pe plante bine \ntre]inute, chiar \n form` de tuf`, produc]ia poate ajunge 15 kg/tuf`, putåndu-se ob]ine 10-15 t/ha.

Momentul optim de recoltare se stabile[te \n func]ie de destina]ia pe care urmeaz` s-o aib` fructele, pentru conserve, pentru consumul imediat, uscare etc., [i mai ales de specificul soiurilor. La unele soiuri, exemplu Radotta [i Crimeea 41 mono [i dizaharidele ating maximum de acumulare \n faza matur`rii industriale, iar la alte soiuri, Crimeea 29 [i Calimirna, aceste componente se acumuleaz` mai \ncet, de abia cånd smochinele trec pe pom \n faza de stafidire.

De re]inut c` smochinele culese \n pårg` nu-[i continu` maturarea \n depozitele de p`strare. |n general se recolteaz` dup` dispari]ia sucului l`ptos (latexului), cånd culoarea de baz` trece din verzui \n nuan]e de galben sau brun-violaceu, \n func]ie de soi, cånd receptaculul \ncepe s` se \nmoaie. Cele cu \nsu[ire de autostafidire pe pom se culeg dup` des`vår[irea acestei faze [i se preteaz` pentru prelucrare industrial` \n diferite forme.

Fructele destinate prepar`rii „dulce]ei de fructe verzi“ \n special cele din recolta a doua, care au [anse pu]ine s` ajung` la maturitate \n unii ani, se recolteaz` devreme, cånd au ajuns la m`rimea unei nuci. Recoltarea se face prin t`ierea pedunculului cu un cu]it.

Recoltarea se execut` pe timp uscat, \n mai multe reprize, pe m`sura matur`rii succesive a fructelor. Pentru fructele ajunse la maturitate, recoltarea se face cu måna, desprinderea de ramur` fiind foarte u[oar`.

Fructele destinate consumului \n stare proasp`t` se a[az` \n cutii de 2-3 kg cu pere]ii c`ptu[i]i, iar \ntre straturi se pun frunze sau hårtii. Ambalarea \n cofraje de material plastic asigur` o foarte bun` protec]ie pe timpul transportului. Fiind fructe perisabile, transportul [i depozitarea se efectueaz` la temperaturi de 0,5... 4°C. Cele destinate prelucr`rii industriale, pentru prepararea de dulce]uri, compoturi, fructe confiate, gemuri, pistiluri etc., se expediaz` direct la fabric` \n ambalaje mai mari, de circa 5-10-20 kg, \n func]ie de modul de prelucrare, ambalaje care s` asigure integritatea fructelor pe timpul transportului.

Cea mai mare parte a produc]iei este destinat` deshidrat`rii (usc`rii), pe plan mondial comer]ul cu smochine deshidratate fiind foarte bine pus la punct.

Uscarea se poate executa atåt la soare, \n special soiurile cu tendin]` de deshidratare chiar pe pom, cåt [i \n instala]ii de uscat, similare celor utilizate pentru prune, mere sau alte fructe [i legume. |nainte de uscare, smochinele se spal` prin trecerea lor prin bazine cu ap`, apoi se dezinfecteaz` contra moliei fructelor, prin sulfitare cu SO2 (arderea sulfului), \n spa]ii \nchise, calculånd 100-125 g sulf la 1 m3 spa]iu, ori 1,5-2 g sulf la kg fructe, unde stau cca 3 ore.

Dup` sulfitare se a[az` pe gr`tarele de uscare [i se expun la soare, unde procesul de uscare 139

Cultura smochinului

dureaz` 3-6 pån` la 10 zile. |n instala]iile de uscat, durata este de 25-26 de ore, la temperaturi de 4550°C \n primele 5-6 ore [i 12-15 ore la 65-70°C, dup` care temperatura scade din nou la 45-50°C. |n timpul usc`rii, atåt la soare cåt [i artificial se execut` o serie de manipul`ri ale gratiilor pe care sunt a[ezate fructele pentru uniformizarea usc`rii. Dup` uscare se sterilizeaz`, se trec apoi \n depozite 34 zile pentru uniformizarea umidit`]ii, se sorteaz` [i se ambaleaz` \n ambalaje de diverse m`rimi, pån` la greutatea de 1/4 kg pentru vånz`rile \n detail. Randamentul la uscare este de 1:3.

Din fructele uscate, \nl`turate la sortare, se poate fabrica alcool, surogat de cafea, foarte recomandabil pentru copii deoarece con]ine 35% zah`r, 5% substan]e albuminoide [i 5% substan]e grase.

Se pot prepara vinuri [i alte b`uturi ob]inute prin fermentarea smochinelor.

7.9. PROTEC}IA PLANTELOR DE SMOCHIN PESTE IARN~ Faptul c` smochinul nu suport` geruri prea mari \n cursul iernii, nu trebuie s` constituie un factor limitativ \n extinderea lui pe suprafe]e mari, \n zonele mai favorabile din sudul [i vestul ]`rii, deoarece a[a cum se protejeaz` vi]a de vie se pot proteja [i planta]iile de smochini atåt \n planta]ii comerciale, cåt [i ca plante solitare \n gr`dinile familiare.

Exist` mai multe posibilit`]i de protec]ie peste iarn`, dar acestea se coreleaz` cu modul de conducere a plantelor. Pentru zonele cu risc mai mare de \nghe], protejarea se va face prin \ngropare.

Pentru aceasta, smochinii se vor conduce sub form` de tuf` de talie mic`, pentru a u[ura opera]ia de \ngropare. |ngroparea propriu-zis` se execut` prin culcarea tulpinilor \n lungul råndului, fixarea lor la sol cu ajutorul unor cårlige din lemn [i acoperirea cu un strat de p`månt suficient de gros pentru a evita degerarea mugurilor [i ramurilor.

Tulpinile culcate mai pot fi acoperite cu paie, frunze sau alte resturi vegetale, cu acela[i efect ca [i \ngroparea, lucrarea efectuåndu-se mai u[or [i cu un randament la mare.

Pentru plantele conduse ca pomi de talie mic`, protec]ia peste iarn` const` \n \nf`[urarea lor cu coceni sau folie de plastic. Pentru aceasta se execut` legarea stråns` a ramurilor \n jurul axului [i a[ezarea unui rånd de coceni la exteriorul pomului pentru a-l proteja sau \nvelirea lui \n folie. Atåt cocenii, cåt [i folia trebuie bine legate pentru a nu fi desf`cute de vånt. |n cazul protec]iei cu folie, trebuie avut` grij` mai mare \n prim`var`, cånd pe m`sura \nc`lzirii [i cre[terii insola]iei se poate produce „op`rirea“ plantelor dac` nu se desface folia.

Plantele \ngropate sau protejate cu frunze, paie sau coceni se desfac prim`vara devreme, dup` trecerea riscului \nghe]ului de revenire, pentru a evita „clocirea mugurilor“ [i afectarea produc]iei de fructe.

140

Cultura smochinului

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

Figura 7.1.

Fructificarea smochinului: ramur` anual` cu muguri-fructe (a) [i vegetativi (b) 2 – sec]iune prin inflorescen]`.

Figura 7.2.

Schema t`ierii de fructificare la smochin: a – ramur` anual` cu fructe b – l`star \n cre[tere cu sau f`r` fructe I-IV – \nlocuirea ramurilor care au fructificat pentru a stimula noi cre[teri

141

Capitolul 8.

Cultura c`tinei 8.1. IMPORTAN}A CULTURII C`tina este unul dintre arbu[tii de valoare mare, atåt \n flora spontan`, cåt [i cultivat`, datorit` importan]ei fructelor \n industria farmaceutic`, alimentar`, a plantelor \n silvicultur` [i la furajarea animalelor sau chiar ca plant` ornamental`. Pentru valoarea ei alimentar` [i ca remediu \n ameliorarea unor deficien]e ale organismului este cunoscut` \nc` din antichitate. Fructele sunt recomandate \n tratarea unor boli de piele [i stomac, a scorbutului [i \n fortificarea organismului.

Cercet`rile efectuate \n ]ar` [i \n str`in`tate au eviden]iat faptul c` \n fructe sunt o serie de substan]e biologic active valoroase, cu rol extrem de important \n reglarea metabolismului uman, cu ac]iune terapeutic` [i curativ` \n prevenirea [i tratarea unor boli de ochi, de piele, \n arsuri, acnee juvenil`, gastroenterite, hepatite cronice, afec]iuni renale, hipertensiune arterial`, avitaminoze, maladii endocrine sau ale sistemului nervos etc. De asemenea, fructele au fost folosite [i \n tratarea deger`turilor [i arsurilor provocate de expunerea \ndelungat` la soare. |n fructele de c`tin` au fost descoperite peste 22 de componente, printre care: substan]` uscat` 15-20%, zaharoz` 0,06-0,49%, acizi organici 1,5-4,1%, pectin` 0,14-0,50%, substan]e tanante 1,8%, celuloz` 0,9%, proteine 1,2%, substan]e grase (uleiuri) 8-12%, betacaroten 3,5-10%, calciu 211,8 mg%, fosfor 198,4 mg%, magneziu 186,1 mg%, potasiu 165,1 mg%, sodiu 2,8 mg%, fier 13,84 mg%, vitamina C 129,2-272,7 mg%, vitamina B1 0,016-0,39 mg%, vitamina B2 0,03-0,06 mg%, vitamina F 8 mg%, vitamina E 16 mg%, \n cantit`]i mai mici vitaminele P, K, B9 etc. Uleiul de c`tin` con]ine de 10 ori mai mult caroten decåt morcovul, are ac]iune antibactericid`, u[or narcotic`, sedativ`, accelerånd epitelizarea ]esuturilor.

Prin prelucrarea fructelor de c`tin`, singure sau \n amestec cu alte fructe, se pot ob]ine o serie de produse apreciate [i cu valoare alimentar` ridicat`: suc, sirop, nectar, gem, jeleu, marmelad`, peltea, dulcea]`, gelatin`, umpluturi pentru bomboane, b`uturi alcoolice etc. Prin contrastul de culoare dintre frunze (alb-argintii) [i fructe (galben-portocalii), plantele de c`tin` sunt folosite cu succes ca plante dendrologice \n diferite aranjamente peisagistice.

8.2. ORIGINEA {I ARIA DE R~SPÅNDIRE C`tina se pare c` este originar` din Asia Central`, unde cre[te [i ast`zi \n stare natural`. |n Europa, g`sim c`tin` \n sudul Angliei, nordul Portugaliei [i Spaniei, \n sudul Fran]ei, \n Austria, Cehia, Ungaria, sudul Poloniei, litoralul M`rii Negre, partea de sud-est a Carpa]ilor. Suprafe]e mari cu c`tin` g`sim [i \n Asia, din Caucaz [i Asia Central` pån` \n Japonia. |n ]ara noastr`, c`tina alb` este r`spåndit` \n flora spontan` \n zona subcarpa]ilor din Muntenia [i Moldova, apare izolat pe valea råurilor Olt, Arge[ etc. Suprafe]e mai mari cu c`tin` g`sim \n zona Subcarpa]ilor de curbur`, din valea Dåmbovi]ei pån` la råurile Bistri]a [i Siret. Cre[te de obicei pe versan]ii \nsori]i, de o parte [i de alta a råurilor. Grupuri de c`tin` se g`sesc [i \n Delta Dun`rii, la Letea, Cardon [i la Sfåntu Gheorghe. |n ultimii ani se pune tot mai mult accent pe introducerea \n cultur` a c`tinii, planta]ii experimentale fiind \nfiin]ate la Institutul Na]ional de Pomicultur` Pite[ti-M`r`cineni [i Universitatea Agricol` Ia[i, unde pe lång` studiile de biologie [i tehnologie a culturii se urm`resc [i aspecte legate de sortiment [i crearea de soiuri noi sau selec]ia din flora spontan`.

142

Cultura c`tinei

Suprafe]e mai mari pentru produc]ie au fost \nfiin]ate \n jude]ul Ia[i, sub \ndrumarea Catedrei de pomicultur`, care are experien]` \ndelungat` \n acest domeniu.

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

8.3. PARTICULARIT~}I DE CRE{TERE {I FRUCTIFICARE C`tina este o plant` care cre[te sub form` de arbust de talie mic`, dar pot fi \ntålnite exemplare viguroase ce pot dep`[i 4-5 m \n`l]ime, avånd chiar aspect arborescent. Pe solurile s`race sau \n luncile nisipoase ale råurilor, c`tina cre[te sub form` de tufe mici, chiar cu tulpini tåråtoare. Este o specie spinescent`, avånd spini solitari, lungi de pån` la 5 cm, distribui]i \n lungul ramurilor anuale [i multianuale.

Formeaz` un sistem radicular relativ superficial, dar foarte bine ramificat, iar ca lungime r`d`cinile dep`[esc cu mult extinderea p`r]ii aeriene, unele r`d`cini putånd dep`[i 20 m lungime. Pe terenul nisipos sau pe cel care crap`, o parte din r`d`cini cresc [i \n profunzime. Are o mare capacitate de a emite drajoni, pe aceast` \nsu[ire se bazeaz` [i folosirea ei ca specie antierozional`. C`tina este una dintre pu]inele specii pomicole care fixeaz` azotul atmosferic, formånd nodozit`]i pe r`d`cini.

Se preteaz` [i la \nmul]irea prin buta[i de r`d`cin`. Partea aerian` este destul de ramificat`, formånd anual l`stari acoperi]i de peri solzo[i, stela]i, de culoare diferit`, de la verzuie pån` la argintie.

Frunzele sunt mici, scurt pe]iolate, lanceolate, cu lungimea de 2-6 cm [i l`]imea de cå]iva milimetri [i de obicei au culoare argintie, mai deschis` pe fa]a inferioar` (fig. 8.1.). Pe ambele fe]e frunzele prezint` peri[ori, mai mul]i \ns` pe partea inferioar`. Frunzele [i l`starii tineri, \nainte de lemnificarea ]epilor, sunt folosite cu succes \n furajarea animalelor, fiind foarte bogate \n vitamina C (pån` la 350 mg%).

C`tina cre[te destul de greu \n primul an, dar din al II-lea cre[terea se intensific`, atåt pentru tulpin`, cåt [i pentru r`d`cin`, se ramific` mult [i cap`t` repede aspectul de tuf`.

Este o specie unisexuat dioic` existånd plante femele [i mascule. La plantele femele, pe ramurile anuale sunt muguri vegetativi [i mic[ti, iar la cele mascule muguri floriferi [i vegetativi. Din mugurii mic[ti se formeaz` inflorescen]e [i l`stari anticipa]i, iar din cei masculi se formeaz` inflorescen]e cu 4-5 flori mici, sesile (f`r` pe]iol), care cad dup` trecerea perioadei de \nflorire. Florile femele sunt mici, grupate cåte 10-12 \n inflorescen]e, sunt scurt pedunculate [i cu receptaculul evident.

Intr` pe rod \nc` din anul 3, iar dup` o perioad` de 2-3 ani \ncepe perioada de maxim` fructificare, care dureaz` diferit \n func]ie de condi]iile de mediu, de obicei \n jur de 20 de ani. |nflorirea are loc prim`vara devreme, \nainte de \nfrunzire la florile mascule [i simultan cu \nfrunzirea la cele femele. Calendaristic, \nflorirea are loc la sfår[it de martie [i \nceput de aprilie, cånd temperatura medie este de 12-15°C [i dureaz` circa dou` s`pt`måni. Polenizarea se poate face prin vånt sau insecte. S-a constatat c` nu este suficient` numai o suprapunere a perioadei de \nflorire \ntre cele dou` tipuri de flori pentru a asigura produc]ii bune. Unele plante mascule prezint` polen cu capacitate slab` de germina]ie sau chiar nu este compatibil cu toate selec]iile de plante femele.

Fructul de c`tin` este o drup` fals`, ia na[tere din dezvoltarea receptaculului, care devine c`rnos.

Fructele sunt de obicei mici (0,26-0,50 g), de form` variabil`, de la ovoid` la globuloas` [i chiar turtit`. Culoarea este de obicei portocalie, dar pot fi [i selec]ii cu fructul galben limoniu sau chiar ro[ietic. La exterior, fructele au o pieli]` (epicarp) pieloas`, elastic` [i rezistent`. Pulpa este de culoare galben` sau portocalie, este suculent`, bogat` \n ulei, cu gust astringent [i acidulat. Nu se preteaz` pentru consum \n stare proasp`t`.

S`mån]a de c`tin` este solitar`, mai rar cåte dou` \ntr-un fruct, este mic`, tare, alungit` sau ovoid`, de culoare brun-cafenie sau chiar brun-negricioas`. Capacitatea de germinare se p`streaz` 2 ani, nu necesit` stratificare, putåndu-se sem`na imediat dup` extragerea din fruct.

Perioada de cre[tere a fructului dureaz` 180-200 de zile, \n condi]iile ]`rii noastre maturarea fructelor \ncepe din 10-15 august, iar recoltarea se efectueaz` din a doua jum`tate a lunii septembrie.

143

Cultura c`tinei

Din cercet`rile efectuate la Institutul de Cercet`ri Pomicole M`r`cineni, s-a observat c` de la intrarea fructelor \n pårg` [i pån` la maturitatea deplin`, cre[terea \n greutate este de 80-100%. |n perioada matur`rii au loc o serie de transform`ri biochimice \n fruct, care duc la cre[terea cantit`]ii de substan]` uscat` cu 60%, se acumuleaz` multe substan]e grase, practic se tripleaz` cantitatea avut` \n pårg`, cantitatea de acid ascorbic se dubleaz`, iar cantitatea de vitamina C scade cu 50% la sfår[itul lunii octombrie [i cu 75% dac` fructele nu se recolteaz` pån` iarna.

8.4. CERIN}ELE C~TINII FA}~ DE FACTORII DE MEDIU Temperatura. C`tina este pu]in preten]ioas` fa]` de temperatur`, iarna poate rezista f`r` probleme la temperaturi de -35...-40°C. Este rezistent` [i la temperaturile ridicate din timpul verii, putånd suporta f`r` probleme 40-45°C. Pentru \nflorire are nevoie de temperaturi medii de peste 12°C. Lumina. Este o specie iubitoare de lumin`, se preteaz` la plantarea pe versan]ii cu expozi]ie sudic`. Pentru produc]ii mari [i de calitate are nevoie de lumin` direct`. |n lipsa luminii, planta se degarnise[te repede, cre[terile sunt slabe, iar produc]ia este slab` calitativ [i apare numai la extremitatea coroanei.

Apa. Avånd o mare capacitate de adaptare la diferite condi]ii climatice, se adapteaz` bine [i la condi]ii hidrice diferite, suportånd de la excesul temporar de ap` pån` la seceta [i ar[i]a din timpul verii.

Solul. C`tina are o mare plasticitate fa]` de sol. Se adapteaz` la toat` gama de soluri dac` nu exist` factori restrictivi, de la cele uscate, s`race [i erodate pe care le amelioreaz` [i le fixeaz`, la cele umede, chiar cu exces temporar de ap`, pretåndu-se la valorificarea unor soluri pe care nu se pot planta alte specii. C`tina valorific` bine nisipurile, prundi[urile [i grohoti[urile din lungul råurilor, unde beneficiaz` de apa din substrat.

8.5. SPECII {I SOIURI DE C~TIN~ C`tina alb`, face parte din genul Rhamnoides, care cuprinde numai o specie cu trei subspecii de baz` [i local mai pot fi identificate [i altele. Cele mai importante subspecii de c`tin` sunt: – H. rhamnoides ssp. eur-rhamnoides, care cre[te \n Europa [i Asia Central`; – H. rhamnoides ssp. thibetana, de talie mic`, rezistent` la secet` [i temperaturi sc`zute, cre[te pe platourile Tibetului; – H. rhamnoides ssp. salicifolia, cre[te spontan \n Mun]ii Himalaia. |n Romånia a fost identificat` [i subspecia Carpatica, de c`tre }opa, 1960.

Pentru aceast` specie nu exist` deocamdat` soiuri propriu-zise, ci anumite selec]ii ob]inute din flora spontan` care au anumite \nsu[iri ce corespund unor cerin]e de valorificare. {erpeni 11 are fructele mari, \n jur de 0,5 g, de form` cilindro-ovoidale, de culoare portocaliedeschis, cu peduncul lung de circa 3-4 mm, ceea ce u[ureaz` recoltarea. Planta este viguroas`, are cre[teri puternice, drepte, cu spini mari. Este un biotip precoce, timpuriu [i foarte productiv.

Delta 1 are fructe mari, de circa 0,48 g, u[or alungite, de culoare portocalie, cu pieli]a groas` [i un peduncul scurt de 2 mm. Tufa este viguroas`, ramificat`, iar tulpinile poart` spini lungi [i destul de rigizi.

Este o selec]ie ce intr` tårziu pe rod, fructific` pe ramuri lungi [i are o capacitate de produc]ie bun`.

Murge[ti 1 are fructe mijlocii, 0,35 g, form` aproape sferic`, de culoare portocalie. Planta este viguroas`, rar`, fructific` pe ramuri scurte [i mijlocii [i are un poten]ial de produc]ie bun.

M`r`cineni 1 are fructe de m`rime mijlocie, 0,31 g, sferice, de culoare galben-intens. Tufa este de vigoare mic`-mijlocie, fructific` pe ramuri scurte [i mijlocii, fructele sunt aglomerate ca ni[te man[oane pe ramuri. Este foarte productiv [i constant \n fructificare.

144

Cultura c`tinei

Delta 3 are fructe mijlocii, 0,31 g, sferice, de culoare portocalie. Planta este viguroas`, rar`, nu are spini, fructific` pe ramuri scurte [i mijlocii [i are un bun poten]ial productiv.

Adamachi 7 formeaz` fructe mari de culoare galben`-portocalie.

Dobrogene are fructe mijlocii, 0,35 g, form` ovoid`, culoare portocalie, bogate \n vitamina C. Tufa este de vigoare mijlocie, este timpuriu [i productiv.

Prahovene are fructe mijlocii, 0,30 g, ovoidale, de culoare portocalie, bogate \n vitamina C, tufa viguroas`, maturare timpurie.

De Copou are fructe mijlocii, 0,37 g, form` sferic`, culoare galben`, tufa de vigoare mijlocie [i maturare mijlocie.

Vråncene are fructul mijlociu, 0,37 g, sferic, de culoare portocalie, foarte bogat \n vitamina C, maturare timpurie [i tuf` viguroas`.

Moldov are fructul mare, cu peduncul lung, este productiv [i precoce, formeaz` tuf` viguroas` cu cre[teri puternice.

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

8.6. |NMUL}IREA C~TINII |nmul]irea se poate face atåt generativ, prin semin]e, cåt [i vegetativ prin buta[i, marcote, drajoni sau altoire. |nmul]irea prin semin]e este posibil` \nc` de la intrarea fructelor \n pårg`, semin]ele fiind capabile s` germineze. Cu cåt fructele sunt mai aproape de maturitatea deplin`, cu atåt capacitatea de germinare a semin]elor este mai mare. Din fructele mature, semin]ele se extrag prin pisarea pulpei pe site, se spal`, se usuc` la umbr` [i se ambaleaz` \n s`cule]i din pånz`. Dintr-un kg de fructe se extrag circa 80-90 g semin]e. |nainte de sem`nat se pot efectua tratamente pregerminative: stratificare \n nisip la 3-5°C, 30 de zile, pre\nmuiere timp de o zi \n ap` la temperatura camerei, dup` care se dezinfecteaz` cu hipermanganat de potasiu 0,1% Se seam`n` \ntr-un teren bine preg`tit [i m`run]it, pe straturi, la distan]e de 15-40 cm \ntre rånduri, \n func]ie de timpul cåt puie]ii r`mån pe loc (1-3 ani). Adåncimea de sem`nat este de circa 1 cm. |nmul]irea prin buta[i se face la fel ca la coac`zul negru, numai c` la c`tin` se pot folosi [i ramuri de 2 [i 3 ani. Distan]a \ntre buta[i pe rånd este de 12-15 cm. |nmul]irea prin buta[i \n verde se efectueaz` numai \n condi]ii de cea]` artificial`, pe parape]i de \nr`d`cinare, similar altor specii pomicole. Procentul de \nr`d`cinare ajunge la 80-90%. |nmul]irea prin drajoni este dintre cele mai practicate, deoarece c`tina drajoneaz` puternic, iar prin desprinderea drajonilor ace[tia pot fi direct folosi]i la plantare. Dac` drajonii nu au un sistem radicular bine format, se pot fortifica 1-2 ani \n pepinier`. |nmul]irea prin marcote, folosind \n special marcotajul prin mu[uroire se poate aplica, dar \n practica pomicol` este pu]in folosit. Deoarece \nr`d`cinarea este mai greoaie, marcotiera se desface dup` doi ani, se sorteaz` marcotele [i se folosesc la plantare cele care corespund cerin]elor \n vigoare.

Altoirea este pu]in utilizat`, numai cånd se dispune de pu]in material ini]ial, valoros [i care trebuie \nmul]it \n timp scurt. Se folose[te de obicei metoda de altoire \n copula]ie perfec]ionat`.

8.7. |NFIIN}AREA {I |NTRE}INEREA PLANTA}IILOR DE C~TIN~ Alegerea terenului nu constituie o problem` deosebit`, de cele mai multe ori terenul destinat plant`rii cu c`tin` este impus din imposibilitatea de a-l valorifica cu alte specii. Prin plasticitatea mare pe care o are c`tina valorific` bine o gam` foarte larg` de soluri din zone diferite de cultur`.

Pentru produc]ii performante [i de calitate se prefer` solurile u[oare, permeabile [i cu fertilitate medie, care sunt valorificate la maximum de c`tin`, putåndu-se ob]ine produc]ii de peste 20-25 t/ha.

Organizarea interioar` a terenului se face \n func]ie de condi]iile concrete din fiecare perimetru ce 145

Cultura c`tinei

trebuie plantat, de natura solului, de sistemul de amenajare (antierozional, drenaj), sistemul de irigare etc. M`rimea parcelelor nu trebuie s` dep`[easc` 5 ha, råndurile se orienteaz` pe direc]ia nordsud pentru a beneficia de o bun` iluminare, cu excep]ia planta]iilor pe versan]i cånd s-ar impune plantarea pe linia de cea mai mare pant`. |n aceast` situa]ie, orientarea se face pe direc]ia sud-est – nord-vest.

Preg`tirea terenului const` \n afånarea adånc` prin scarificare sau desfundare, \n func]ie de condi]iile concrete [i fertilizarea de baz` cu 200-300 kg/ha superfosfat, 200 kg/ha sare potasic` [i 30 t/ha \ngr`[`minte organice.

Distan]a de plantare este dependent` de vigoarea soiurilor folosite [i de forma de conducere, fiind de 3-4 m \ntre rånduri [i 2-2,5 m \ntre plante pe rånd. La alegerea soiurilor \n parcel` trebuie s` se ]in` seama de asigurarea poleniz`rii [i asocierea la 6-8 plante femele a unei plante mascule bun` polenizatoare.

Forma de conducere folosit` este globuloas` sau aplatizat`. Pentru forma globuloas`, plantele pot fi conduse ca pom de talie mic` sau ca tuf`, nu se fac interven]ii speciale asiguråndu-se numai r`rirea \n func]ie de capacitatea de ramificare a plantelor.

Conducerea aplatizat` este aplicat` \n masiv \n planta]ii urm`rindu-se avantajele aplatiz`rii, mai buna iluminare a plantelor, p`strarea garnisit` a coroanei [i ob]inerea unor fructe de calitate mai bun`. De asemenea, \n planta]iile aplatizate mecanizarea este mai u[oar` pentru protec]ia fitosanitar` [i pentru \ntre]inerea solului. |ntre]inerea solului. De obicei, solul se men]ine lucrat pentru a \nl`tura concuren]a buruienilor pentru ap` [i hran`, \n special \n zonele uscate, cu excep]ia terenului expus eroziunii, unde intervalele se \nierbeaz` ca m`sur` antierozional`. Pe råndul de plante, solul se lucreaz` periodic sau numai la \nceputul perioadei de vegeta]ie, dup` care se mulce[te cu iarba de pe interval.

Fertilizarea este necesar` numai pentru planta]iile situate pe soluri foarte s`race [i erodate. Pe celelalte soluri, fertilizarea de baz` asigur` cre[terea plantelor tinere, dup` care, prin sintez`, c`tina \[i asigur` azotul necesar proceselor de cre[tere [i fructificare.

T`ierea de formare \ncepe imediat dup` plantare, prin t`ierea de proiectare [i este diferit` \n func]ie de forma de conducere. La conducerea globuloas` se urm`re[te distribu]ia uniform` a ramurilor \n jurul axului [i r`rirea elementelor de schelet \n func]ie de capacitatea de ramificare. |n anul I, dup` plantare se las` pe plant` 3-5 ramuri bine distribuite \n jurul axului, acestea se scurteaz` la 1/3-1/2 din lungime \n func]ie de vigoarea soiului. |n anii 2 [i 3 se urm`re[te formarea altor ramuri de schelet distan]ate la 30 cm una de alta pån` la \n`l]imea de 1,8-2 m. Pe ramurile de schelet, distribu]ia semischeletului se face la distan]a de 15-20 cm.

Pentru coroanele aplatizate, plantele se scurteaz` la 35-40 cm [i se aleg 2 ramuri cu cre[tere \n lungul råndului pentru a forma un etaj. |n continuare se vor alege \n anii urm`tori alte cre[teri \n lungul råndului distan]ate la 25 cm de primele, pån` se atinge \n`l]imea de 1,7-1,8 m. Pentru a stimula ramificarea, ramurile anuale sunt scurtate anual cu 1/3 din lungime. Fortificarea semischeletului se asigur` prin r`rirea lui la 12-15 cm pe ramurile de schelet [i scurtarea periodic` la 30 cm. Aplatizarea se ob]ine prin transferarea cre[terilor principale pe ramifica]ii formate \n lungul råndului, \n pozi]ii convenabile [i \nl`turarea ramurilor cu tendin]` de cre[tere spre intervalul dintre pomi.

T`ierea de rodire se efectueaz` \ncepånd cu anul 4-5 de la plantare, cånd plantele fructific` abundent. La \nceput fructificarea este localizat` pe ax [i la baza ramurilor de schelet, apoi treptat se mut` c`tre periferia coroanei pe m`sur` ce plantele \nainteaz` \n vårst`. Prin t`ierea de fructificare se asigur` men]inerea plantelor \n spa]iul l`sat prin distan]a de plantare, prin limitarea cre[terilor atåt spre interval, cåt [i spre pomii vecini. Pentru formele aplatizate, cre[terile pomilor vecini se las` s` se apropie f`r` a se intersecta, pentru a evita umbrirea reciproc`. Limitarea \n`l]imii se face de regul` la 1,8-2 m, \n`l]ime la care se pot efectua lucr`rile de t`iere [i recoltare de la sol, cu randament mare. |n interiorul coroanei se intervine pentru a r`ri elementele de semischelet [i chiar de rod, pentru a asigura o bun` iluminare [i a norma \nc`rc`tura de fructe. Se urm`re[te men]inerea zonei de fructi146

Cultura c`tinei

ficare cåt mai aproape de lemnul gros, diminuånd tendin]a de degarnisire destul de accentuat` a plantelor mature [i \n acela[i timp un echilibru \ntre cre[tere [i fructificare. |n m`sura \n care plantele cresc mai pu]in \n unii ani, cu ocazia t`ierilor de fructificare se taie mai mult pentru a stimula cre[terea [i formarea ramurilor de rod de \nlocuire. La biotipurile care fructific` pe ramuri lungi se asigur` o r`rire a elementelor de rod la 10-15 cm, iar \n zonele cu tendin]` de degarnisire se las` cepi pentru stimularea unor noi cre[teri. La cele cu fructificare pe ramuri scurte se intervine de obicei pe semischelet pentru normare, prin simplificare [i reduc]ie [i mai pu]in pentru r`rirea ramurilor scurte. Momentul t`ierii de fructificare este de obicei prim`vara devreme, cånd se observ` bine structura coroanei (plantele fiind f`r` frunze) [i mai rar toamna devreme sau chiar \n timpul recolt`rii, cu deta[area ramurilor de rod [i desprinderea fructelor la sta]ionar.

Irigarea planta]iilor de c`tin` nu este obligatorie, plantele avånd o mare capacitate de adaptare la diferite condi]ii hidrice. Pentru a ob]ine \ns` recolte constante \n timp [i de calitate, se aplic` irigarea \n momentele critice cu circa 300-400 m3/ha. Cercet`rile privind r`spunsul c`tinii la irigare, cåt [i momentele optime de aplicare a apei sunt de abia la \nceput, nefiind recomand`ri sigure \n acest domeniu.

8.8. AMELIORAREA SORTIMENTULUI LA C~TIN~ Deoarece \n tehnologia de producere, recoltare [i valorificare a fructelor se \ntåmpin` o serie de probleme, prin lucr`rile de ameliorare se \ncearc` ob]inerea unor soiuri sau selec]ii care s` \nl`ture aceste neajunsuri. Dintre obiectivele luate \n studiu amintim: – ob]inerea de plante f`r` ghimpi sau cu ghimpi pu]ini [i slab lemnifica]i, care s` permit` u[urarea recolt`rii [i t`ierii; – ob]inerea unor soiuri cu fructe mari, peste 0,5 g, cu peduncul lung, care s` se preteze pentru recoltarea mecanizat` prin vibrare; – desprinderea u[oar` a fructelor ajunse la maturitatea deplin`; – ob]inerea unor soiuri cu vigoare mic`-mijlocie, cu cre[tere r`sfirat` prin care s` se poat` intensifica cultura [i s` se reduc` efortul la lucr`rile de \ntre]inere; – ob]inerea unor soiuri cu capacitate mare de sintez` a vitaminei C (peste 400 mg%) [i a con]inutului de substan]e grase (peste 12% ulei).

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

8.9. RECOLTAREA {I VALORIFICAREA C~TINEI Recoltarea fructelor de c`tin` este una dintre cele mai grele opera]ii [i cea mai mare consumatoare de for]` de munc` din toat` tehnologia acestei specii. Tufele dese, ramurile prev`zute la majoritatea soiurilor cu spini lungi [i rigizi, fructele mici [i cu peduncul scurt fac ca recoltarea s` fie dificil`.

Stabilirea momentului de recoltare este dependent de modul de valorificare, \ntregi sau sub form` de suc, [i trebuie ales \n general cånd fructele au greutatea maxim` [i con]in cele mai mari cantit`]i de substan]e biochimic active. Calendaristic, recoltarea se \ncepe dup` 15 septembrie [i se poate prelungi pån` la sfår[itul lunii octombrie. |ntårzierea recolt`rii duce la deprecierea culorii fructelor [i la sc`derea con]inutului de vitamina C. La fructele supramaturate elasticitatea pieli]ei scade, aceasta plesne[te destul de repede, ceea ce \ngreuneaz` [i mai mult recoltarea, manipularea, transportul [i valorificarea.

Deocamdat` recoltarea se efectueaz` manual, prin desprindere cu måna, iar lucrarea trebuie s` se \ncheie pån` la mijlocul lunii octombrie pentru a ob]ine o calitate bun` [i un procent mic de fructe sparte. De[i acest mod de recoltare are avantajul c` asigur` o produc]ie curat`, f`r` frunze sau alte resturi vegetale [i nu afecteaz` plantele, randamentul este foarte sc`zut, nedep`[ind 10-20 kg/zi/om, \n func]ie de produc]ie [i \ndemånare, constituind o piedic` \n extinderea culturii.

147

Cultura c`tinei

Pentru a cre[te randamentul la recoltare au fost c`utate diferite variante de \mbun`t`]ire a recolt`rii. Una dintre acestea prevede t`ierea ramurilor de rod [i recoltarea ulterioar` a fructelor manual sau cu diferite dispozitive tip pieptene. Prin acest mod de recoltare a crescut randamentul cu cåteva kg pe zi [i om. Recoltarea fructelor de pe pomi cu diferite dispozitive manuale se practic` destul de mult \n zonele cu tradi]ie \n recoltarea c`tinii. |ncerc`rile de mecanizare a recolt`rii cu diferite combine concepute \n Germania, Rusia sau chiar \n Romånia, avånd ca organ activ un vibrator electric sau pneumatic, a crescut mult randamentul de recoltare, reducåndu-se foarte mult consumul de for]` de munc`, dar sunt \nc` departe de a fi generalizate. Problema primordial` este legat` de for]a mare de prindere a fructelor [i a pedunculului foarte scurt, ceea ce nu asigur` o desprindere bun` \n timpul scutur`rii. S-a constatat c`, dup` sc`derea temperaturii la -7°C, for]a de desprindere scade mult, procentul de scuturare cre[te, dar \n practic`, la noi \n ]ar`, nu are aplicabilitate deoarece aceste temperaturi uneori nu se \nregistreaz` nici \n luna decembrie.

Recoltarea se efectueaz` pe timp uscat, dup` ce se ridic` roua, se evit` zilele foarte calde sau se \ntrerupe culesul la mijlocul zilei. Fructele recoltate pe timp c`lduros fermenteaz` destul de repede.

Ambalajele folosite la recoltare sunt \n general mici, de pån` la 4 kg, grosimea stratului de fructe din ambalaje nu trebuie s` dep`[easc` 5-6 cm, pentru a evita strivirea lor sub greutatea proprie.

Fructele \ntregi, ajunse la maturitatea deplin`, se pot p`stra 3-4 s`pt`måni la 0°C, \n depozite frigorifice.

Figura 8.1.

C`tina alb`: a – ramur` anual`, b – ramur` cu fructe [i l`stari, c – floare mascul`, d – floare femel`, e – såmbure

148

Capitolul 9.

Cultura socului 9.1. IMPORTAN}A, ORIGINEA {I ARIA DE R~SPÅNDIRE Socul este o specie important` pentru fructele sale folosite \n industria alimentar` [i farmaceutic`, este specie ornamental` [i de interes silvic. Fructele de soc au o valoare alimentar` ridicat`, fiind bogate \n: glucide 9,1 %, proteine 2,5%, potasiu 300 mg%, Ca 30 mg%, Mg 41 mg%, vitamina C 65120 mg%, vitamina A 300 µg%, vitamina B etc. Din fructele de soc se pot prepara o serie de produse dintre care: compot, dulcea]`, marmelad`, suc, sirop, lichior, vin, ]uic`, o]et etc. Fructele sunt utilizate \n industria farmaceutic` pentru prepararea unor produse cu efect diuretic [i u[or purgativ.

Din fructele se soc se poate ob]ine un colorant natural foarte bun, folosit \n industria alimentar`.

Florile de soc de folosesc pentru prepararea unor b`uturi r`coritoare, pentru siropuri, vin sau pentru aromatizarea unor produse sau b`uturi ob]inute din alte fructe. Ceaiul din flori de soc este recomandat \n tratarea gripei, a r`celii, bron[itei, \n afec]iunile renale, \n tratamentul astmului [i al durerilor de din]i.

Socul este r`spåndit \n nordul Africii, \n Europa, \n Asia, \n lungul paralelei de 60° [i coboar` \n sud pån` \n Asia Mic`. |n cultur`, socul este \ntålnit \n SUA, CSI, Norvegia, Suedia, Anglia, Austria, Elve]ia etc. |n Romånia, socul este \ntålnit \n toate zonele \ncepånd din cåmpie, unde \l g`sim prin z`voaie, \n lungul apelor [i la marginea p`durilor, pån` \n zona montan`. Luarea \n cultur` a socului \n Romånia este relativ recent`, \n ultimii 15-20 de ani, cånd au fost efectuate [i primele selec]ii de biotipuri cu care s-au \nfiin]at culturi comparative.

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

9.2. PARTICULARIT~}I DE CRE{TERE {I FRUCTIFICARE Socul cre[te sub form` de arbust sau arbustoid de talie mijlocie, dar pot fi \ntålnite exemplare de talie mare, chiar arborescente.

Sistemul radicular este puternic, profund [i bine ramificat, exploreaz` un volum mare de sol, extinzåndu-se departe \n plan orizontal, pån` la 8 m de trunchi.

Partea aerian` cre[te de obicei sub form` de tuf`, la \nceput cu cre[teri puternice slab ramificate, apoi ramific` foarte mult [i-[i \ndese[te coroana. Ramurile tinere prezint` o m`duv` foarte groas`, din care cauz` sunt destul de fragile [i se rup u[or.

Mugurii sunt mari, opu[i, dep`rta]i de ramur`, de form` alungit`-ovoid`. |n general, pe ramuri g`sim al`turi de mugurele principal un mugure mai mic, a[ezat serial fa]` de cel principal.

Frunzele sunt imparipenat compuse, formate din 5-7 foliole, de form` eliptic`, prinse de un pe]iol scurt. Pe dosul frunzelor, \n lungul nervurilor apar peri rari, iar la baza pe]iolului se formeaz` adesea stipele mici.

Florile sunt mici, de culoare alb-crem, puternic [i pl`cut mirositoare, a[ezate \n inflorescen]e mari, cu diametrul de pån` la 20-25 cm, inflorescen]e cu mai multe ramifica]ii. |nflorirea are loc la sfår[itul lunii mai [i dureaz` de obicei 6-12 zile, \n func]ie de condi]iile climatice. Selec]iile [i soiurile cunoscute prezint` flori autosterile, pentru produc]ia de fructe fiind necesar` gruparea mai multor biotipuri la nivel de parcel`.

149

Cultura socului

Fructul este o drup` baciform`, globuloas`, neagr` [i lucioas`. Sucul este ro[u-\nchis, este fad datorit` acidit`]ii foarte sc`zute. |n interiorul fructului se g`sesc 3-5 semin]e protejate de un endocarp tare. Fructele ajung la maturitate la sfår[itul lunii august [i \nceputul lunii septembrie.

S`mån]a este alungit`, ovoidal`, de culoare galben` sau brunie, cu puncte mai \nchise distribuite neuniform.

9.3. CERIN}ELE SOCULUI FA}~ DE FACTORII DE MEDIU Temperatura. Fiind o specie destul de preten]ioas` la c`ldur`, \n stare spontan` \l g`sim pe terenurile expuse, ad`postite natural, unde vegeteaz` foarte bine. Peste iarn` suport` f`r` probleme temperaturile normale care sunt \n toate zonele pomicole din ]ar`.

Lumina. Este o specie iubitoare de lumin`, prefer` terenurile expuse, unde cre[te destul de globulos sau chiar r`sfirat. |n condi]ii de umbrire cre[te \nalt spre lumin`, \nflore[te [i fructific` pu]in. |n zonele calde poate fi plantat [i \n asociere cu specii de talie mare, suport` lumina difuz` [i nu-i place ar[i]a din timpul verii.

Umiditatea. Este o specie preten]ioas` la ap`, atåt \n sol, cåt [i \n aer. |n zonele secetoase, cu veri uscate, socul cre[te mai bine \n condi]ii de semiumbr`, unde beneficiaz` de microclimat. Prefer` solurile din lungul råurilor, unde beneficiaz` de ap` suficient`.

Solul. Este o specie c`reia \i plac solurile cu materie organic` mult`, bogate \n s`ruri minerale, dar poate valorifica [i solurile mai s`race, chiar erodate, dac` se aplic` o tehnologie corespunz`toare.

9.4. SPECII {I SOIURI DE SOC Actualele soiuri [i selec]ii cultivate de soc provin \n special din urm`toarele specii: Sambucus nigra – socul european, cu fructe de culoare neagr`, r`spåndit \n Europa, vestul Asiei [i nordul Africii, cre[te sub form` de tuf` [i nu drajoneaz`.

Sambucus canadensis – socul american, cu fructe de culoare neagr` cu tent` purpurie, cre[te spontan \n America. Este o specie foarte productiv`, are fructe mari, dulci [i aromate [i drajoneaz` foarte u[or.

Sambucus cerulea – socul albastru, cu fructe de culoare neagr`-alb`struie, cunoscut \n California [i mai pu]in \n alte state americane, are inflorescen]ele mici, dar cu fructe mari [i talie arborescent`.

Principalele soiuri de soc M`r`cineni 1 este un soi de talie mijlocie, se poate conduce ca pom sau arbustoid, \nflore[te destul de grupat, formeaz` inflorescen]e mari, foarte aromate, florile sunt par]ial autofertile. Fructele sunt mijlocii-mari, de 0,2g [i bogate \n vitamina C. Br`det 10-11 este o selec]ie de vigoare mijlocie, formeaz` inflorescen]e mari, iar \nflorirea este ceva mai tårzie decåt la M`r`cineni 1. Este autosteril, fructele sunt mijlocii, de 0,15 g, bine colorate atåt la exterior, cåt [i sucul.

Br`det 15-16 este o selec]ie viguroas`, \nflore[te devreme, florile potrivit de parfumate, sunt autosterile, avånd un poten]ial productiv ridicat.

Vålcea 10 este o selec]ie viguroas`, are \nflorire e[alonat`, este autosteril, formeaz` fructe mijlociimari, de 0,2 g, bine colorate [i are un poten]ial productiv foarte ridicat.

Ina selec]ie de vigoare mare, formeaz` fructe mijlocii-mari, de 0,2 g, bine colorate, este autosteril [i productiv.

Nora selec]ie de vigoare mijlocie, cu fructe mijlocii-mari, de 0,2 g, con]inut ridicat \n vitamina C [i poten]ial de fructificare mare.

150

Cultura socului

9.5. PRODUCEREA MATERIALULUI S~DITOR Socul se \nmul]e[te prin buta[i, marcote [i mai pu]in prin semin]e [i altoire. |nmul]irea prin semin]e este u[oar` deoarece semin]ele se pot sem`na imediat dup` extragerea din fructe sau \mpreun` cu fructul, dar se ob]ine o genera]ie foarte eterogen` [i nu se aplic` \n practic`. |nmul]irea prin buta[i lemnifica]i se face ca [i la coac`zul negru. Buta[ii se ob]in din cre[teri anuale, prin sec]ionarea lor la lungimea de un internod [i dou` noduri (circa 14-20 cm), iar plantarea se face la distan]a de 90 cm \ntre rånduri [i 12-15 cm pe rånd. Se pot sec]iona [i buta[i cu c`lcåi. Preg`tirea terenului \n vederea plant`rii buta[ilor [i lucr`rile de \ngrijire care se aplic` sunt identice ca [i la alte specii. Procentul de \nr`d`cinare este de 24-54%, \n func]ie de biotip [i condi]iile climatice. |nmul]irea prin buta[i semilemnifica]i este foarte pu]in folosit` deoarece necesit` instala]ii de \nr`d`cinare [i condi]ii de cea]` artificial`. Buta[ii cu lungimea de un internod se planteaz` \ntr-un amestec format din nisip, turb` [i mrani]` \n p`r]i egale, iar pentru stimularea \nr`d`cin`rii se pot face tratamente cu IBA (acid indolil butirc) 2.000 ppm, AIA (acid indolil acetic) 2.000 ppm etc. |nmul]irea prin marcotaj, de obicei orizontal, este de asemenea pu]in folosit` \n practica curent`. |nmul]irea prin altoire se folose[te numai pentru \nmul]irea unor soiuri sau biotipuri foarte valoroase, cånd se dispune de pu]in material. Se folose[te ca metod` de altoire despic`tura efectuat` prim`vara devreme.

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

9.6. |NFIIN}AREA {I |NTRE}INEREA PLANTA}IILOR DE SOC Alegerea terenului este dependent` de cerin]ele socului fa]` de factorii de mediu. |n general, se vor alege terenurile ad`postite, cu umiditate atmosferic` ridicat`, cu soluri fertile, bogate \n materie organic` [i revene.

Organizarea interioar` a terenului [i preg`tirea \n vederea plant`rii se efectueaz` la fel ca la celelalte specii de arbu[ti prezentate. Pentru fertilizare se folosesc circa 30-50 t/ha gunoi de grajd, 500 kg superfosfat, 300 kg sare potasic`, care se \ncorporeaz` la 20-25 cm. Pe terenurile cu aciditate mic` se recomand` aplicarea amendamentelor pe baz` da calcar, cel pu]in 3-5 t/ha.

Distan]ele de plantare folosite sunt \n func]ie de talia plantelor [i de forma de conducere. Sunt \n general acceptate distan]e de 4-4,5 m \ntre rånduri [i 3-3,5 m \ntre plante pe rånd. Plantarea se efectueaz` de obicei toamna, pe un teren preg`tit din var`, \n gropi cu diametrul de 60 cm [i eventual cu aplicarea la groap` a 5 kg de \ngr`[`minte organice bine descompuse.

Formele de conducere folosite sunt fie tufa cu 4-6 tulpini, fie ca pomi de talie mic`, \n general cu o u[oar` aplatizare \n lungul råndului. |ntre]inerea solului se face periodic imediat dup` plantare pentru a asigura condi]ii bune de cre[tere. |n primii 2-3 ani se pot practica cu succes culturi intercalate pr`[itoare de talie mic`, cu ajutorul c`rora se ob]in beneficii folosite la amortizarea cheltuielilor de \nfiin]are [i la \ntre]inerea planta]iei de soc. |n planta]iile pe rod, solul se men]ine ca ogor lucrat dac` nu este asigurat` apa pentru irigare sau solul se \nierbeaz` pe interval urmånd ca pe rånd s` se lucreze manual sau cu freza cu palpator. Iarba de pe intervale se cose[te periodic, de 3-5 ori pe m`sur` ce cre[te [i se poate folosi pentru furajarea animalelor. Pe terenurile \n pant`, expuse eroziunii, \nierbarea terenului este obligatorie.

Fertilizarea planta]iilor este necesar` pentru a ob]ine recolte bune, constante \n timp [i de calitate.

Socul reac]ioneaz` bine la fertilizarea organic`, f`cut` periodic la 3-4 ani cu 30-40 t/ha \ngr`[`minte organice. |n func]ie de ritmul de cre[tere [i fructificare, anual se pot aplica \ngr`[`minte chimice, atåt fazial pe perioada de vegeta]ie, pe baz` de azot, cåt [i sub brazd` la ar`tura de toamn`, fosfor [i potasiu.

T`ierea de formare \ncepe prin t`ierea de proiectare efectuat` la plantare, cånd se scurteaz` vergile 151

Cultura socului

la 25-30 cm. |n anul 2, la conducerea sub form` de tuf` se opresc 2-3 tulpini viguroase, drepte, care se conduc \n evantai pe rånd; celelalte cre[teri se suprim`. La conducerea ca pom se aleg 2-3 cre[teri dispuse de jur-\mprejurul axului [i o ramur` de prelungire, iar celelalte se suprim`. |n anii urm`tori se continu` cu formarea tufei sau a coroanei. Din anul 3, cånd \ncepe [i fructificarea, se scurteaz` ramurile de schelet cu 3-4 internodii pentru a stimula ramificarea [i garnisirea corespunz`toare a coroanei, urm`rind realizarea unui echilibru \n plan vertical [i orizontal al cre[terilor formate la ambele forme de conducere.

T`ierea de fructificare de obicei se \ncepe din anul 4, cånd are drept scop normarea num`rului de inflorescen]e, respectiv a produc]iei \n func]ie de vigoarea plantelor. O produc]ie prea mare duce la epuizarea plantelor [i la calitate slab`. Cu ocazia t`ierii de fructificare se men]ine [i forma de coroan` aleas` [i dimensiunile acesteia, limitånd extinderea pomilor \n plan vertical [i orizontal. Paralel cu limitarea se execut` o r`rire corespunz`toare a coroanei [i concomitent normarea mugurilor de rod, prin scurtarea unei p`r]i din ramurile de 2-3 ani. Cu ocazia scurt`rii se stimuleaz` formarea noilor cre[teri care vor deveni ramuri de rod.

La plantele ne\ntre]inute corespunz`tor sau la cele b`tråne se recomand` efectuarea t`ierilor de \ntinerire. Socul reac]ioneaz` bine la aceste t`ieri, prin care se \nl`tur` pån` la jum`tate din lungimea elementelor ce compun coroana simultan cu r`rirea lor. |n urma t`ierilor de \ntinerire se prelunge[te perioada de exploatare economic` a planta]iilor cu 4-6 ani.

Irigarea socului este oportun` deoarece este o specie iubitoare de ap`. Irigarea nu este necesar` \n zonele cu peste 700 mm precipita]ii anuale. Ca momente critice pentru soc amintim: \naintea \nfloritului, la 2-3 s`pt`måni dup` \nflorit [i la intrarea \n pårg` a fructelor. La o irigare se aplic` circa 300350 m3/ha, suficient` pentru o aprovizionare normal` a plantelor.

Combaterea bolilor [i d`un`torilor. Planta]iile de soc sunt afectate de unele boli specifice [i de o serie de d`un`tori polifagi.

Cilindrospora sambucina Schra. – atac` frunzele pe care se formeaz` pete rotunde sau neregulate, la \nceput g`lbui, apoi brune. La atac mai sever petele pot s` se uneasc` [i provoac` uscarea frunzelor [i c`derea lor. Pe pete se formeaz` o pulbere fin` albicioas` ce reprezint` formele de \nmul]ire a ciupercii.

Phoma sambucina – atac` frunzele, \n special vara pe timp uscat, cånd pe frunze se formeaz` pete mari, circulare, de culoare brun`-deschis. Mai tårziu, pe aceste pete se formeaz` puncte mici, negricioase, reprezentånd fructifica]iile ciupercii.

Septoria ebuli – se manifest` prin pete circulare brune la \nceput, apoi devin albicioase, ]esutul atacat se usuc`, cade, frunza cap`t` aspect ciuruit.

Virozele sunt destul de frecvente la soc, se manifest` prin apari]ia petelor de culoare mai deschis` pe frunze, ce dau aspect de mozaic. Plantele atacate \nfloresc pu]in, inflorescen]ele sunt mici, rare, iar procentul de fructe legate scade. Plantele afectate trebuie distruse.

Dintre d`un`tori se men]ioneaz` frecvent: afidele, p`ianjenii de frunze [i omizile defoliatoare.

Pentru combatere se fac tratamente de iarn` cu polisulfur` de bariu 6%, Oleoekalux 1,5%, sulfat de cupru 2-3% [i tratamente \n perioada de vegeta]ie cu zeam` bordelez` 0,55, sau un fungicid: Captadin 0,2%, Topsin 0,1%, Rovral 0,1% [i un insecticid: Carbetox 0,4%, Sinoratox 0,2%, Decis 0,04% etc.

9.7. AMELIORAREA SORTIMENTULUI DE SOC Deoarece este o specie destul de recent luat` \n studiu [i folosit` ca plant` pomicol`, \n prezent se lucreaz` la \mbun`t`]irea unor \nsu[iri ale plantelor [i fructelor, dintre care: – ob]inerea de plante de vigoare mic` [i mijlocie, care s` permit` intensificarea culturii socului; – ob]inerea unor soiuri cu \nflorire simultan`, cu inflorescen]e mari [i intens parfumate, pentru uz alimentar [i industria farmaceutic`; 152

Cultura socului

– ob]inerea unor soiuri cu fructe mari (peste 0,25 g), cu con]inut ridicat \n zah`r (peste 7,5%, vitamina C (peste 100 mg5), vitamina A (peste 3.000 micrograme%) etc.

9.8. RECOLTAREA {I VALORIFICAREA SOCULUI

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

Maturarea fructelor este e[alonat` pe tot parcursul lunii august, mai grupat sau gradat, \n func]ie de soi. |n zona mai \nalt` de cultur` sau \n condi]ii climatice improprii, maturarea se poate prelungi [i \n luna septembrie.

Recoltarea se efectueaz` manual, prin ruperea inflorescen]elor [i a[ezarea lor \n l`di]e, pe maximum 3 straturi, deoarece fructele sunt foarte perisabile. De la recoltarea fructelor la prelucrare, trebuie s` treac` cåt mai pu]in timp pentru a evita deprecierea lor. M`rimea [i gustul fad constituie impedimente pentru consumul \n stare proasp`t` a fructelor; de aceea ele se valorific` sub form` de subproduse. Dac` din anumite motive livrarea fructelor trebuie s` fie f`cut` ca fructe \ntregi, recoltarea se va face cu 3-4 zile \nainte de maturitatea de consum, pentru a rezista la transport.

Transportul la distan]e mari se va face numai cu mijloace frigorifice. La 2-4°C, fructele \ntregi pot fi p`strate 6-8 zile \n depozite frigorifice.

Figura 9.1.

Soc: a – ramur` anual`, b – l`star cu inflorescen]`, c – floare, d – fruct

153

Capitolul 10.

Cultura cornului 10.1. IMPORTAN}A, ORIGINEA {I ARIA DE R~SPÅNDIRE Cornul este o specie rustic` cu mare plasticitate ecologic`, fiind capabil` s` valorifice cele mai variate condi]ii de clim` [i sol. Din punct de vedere economic se remarc` prin calitatea fructelor sale folosite deopotriv` \n industria alimentar` [i farmaceutic`. Fructele mature con]in: 18,5% substan]` uscat`, 9,3% zah`r total, 2,5% aciditate total`, 0,8% taninuri, 0,62% substan]e proteice, 1,02% cenu[` (430 mg% fosfor, 60 mg% Ca, 11 mg% Mg), 85,6 mg% vitamina C etc. Din fructe se pot prepara diverse produse la nivel familial sau industrial, dintre care: sucuri, siropuri, dulcea]`, peltea, marmelad`, jeleu, gem, lichior, vin etc. Preparatele pe baz` de fructe de corn au un bun efect febrifug, fiind folosite \n st`rile febrile. Fructele deshidratate au o perioad` lung` de p`strare [i se pot folosi \n diferite preparate utilizate pentru tratarea unor afec]iuni gastrice.

Lemnul de corn este foarte rezistent, omogen [i tare [i se utilizeaz` mult \n lucr`rile de artizanat.

Plantele de corn, prin \nflorirea lor timpurie [i portul elegant, se folosesc [i ca plante ornamentale \n diferite aranjamente dendrologice.

Cornul este originar din Europa Central`, Crimeea [i sudul Ucrainei. |n Romånia, cornul este \ntålnit din zona de cåmpie pån` \n zona montan`, de obicei \n subarboretul p`durilor, la marginea acestora, \n lumini[uri, solitar sau \n grup.

10.2. PARTICULARIT~}I DE CRE{TERE {I FRUCTIFICARE Cornul cre[te sub form` de arbust sau chiar arbore, cu \n`l]imea de pån` la 8 m [i diametrul de 10-12 m. Este o specie foarte longeviv`, dep`[ind u[or 100 de ani.

Sistemul radicular este foarte puternic, profund, ceea ce asigur` o bun` rezisten]` la secet`. Din mugurii vegetativi care se formeaz` pe r`d`cini apar drajoni, \n num`r mai mare sau mai mic, \n func]ie de condi]iile de mediu [i de biotip.

Partea aerian` cre[te greu \n primii ani [i se poate prezenta ca tuf` sau se poate dirija ca pom de talie mic`. Coroana \n mod natural este globuloas`, rar` [i bine aerisit`, fapt ce asigur` o bun` iluminare. Din zona coletului emite l`stari viguro[i care se pot folosi pentru schimbarea tulpinilor \n cadrul tufei. Pe ramuri prezint` muguri opu[i, alungi]i [i u[or dep`rta]i de ramur`. Mugurii floriferi sunt mari, rotunji]i, aproape sferici, forma]i pe un pedicel scurt (fig. 10.1.)

Frunza este \ntreag`, scurt pe]iolat`, de form` ovat` sau ovat-eliptic`, cu vårful acuminat, are lungimea de 7-8 cm [i l`]imea de 3-5 cm, culoare verde intens pe fa]a superioar` [i mai deschis pe fa]a inferioar`.

Florile sunt mici, de culoare galben`, prezint` un pedicel scurt, sunt dispuse cåte 10-26 \n inflorescen]e tip cim`. |nflorirea are loc prim`vara devreme, \nainte de \nfrunzire [i sunt de obicei flori autofertile sau par]ial autofertile.

Fructul este o drup` elipsoidal`, cu lungimea de 12-14 mm [i grosimea de 4-5 mm, de culoare ro[iepurpurie, mai rar g`lbuie, lucioas` la maturitate, optim` [i mat` la supramaturare. Pulpa fructelor are gust acri[or [i astringent. Maturarea este e[alonat` \ncepånd din a doua parte a lunii august [i se poate prelungi la unele selec]ii pån` \n luna octombrie. La maturitatea deplin`, fructele cad u[or din pom. |ntrarea pe rod este tårzie, primele fructe apar dup` 5-6 ani de la plantare, iar produc]ii economi154

Cultura cornului

ce se ob]in dup` 10-15 ani. Longevitatea planta]iei este mare; \n func]ie de zon` [i \ntre]inerea acordat` poate fructifica 100-150 de ani.

10.3. CERIN}ELE CORNULUI FA}~ DE FACTORII DE MEDIU Temperatura. Cornul este o specie cu cerin]e mari la c`ldur` pe timpul verii, el cre[te natural numai pe versan]ii sudici, bine expu[i la soare, unde vegeteaz` [i fructific` bine, \[i matureaz` bine lemnul [i rezist` la ger peste iarn`.

Lumina. Este exigent la lumin`, lucru de care trebuie ]inut cont la stabilirea distan]elor de plantare, la orientarea råndurilor [i la alegerea locului pentru cultur`. Lipsa luminii determin` cre[teri slabe, degarnisirea de timpuriu a coroanei, calitate slab` a fructelor [i iernare mai dificil`.

Umiditatea. Cornul este o specie rezistent` la secet`, datorit` sistemului radicular puternic. |n cultur`, reac]ioneaz` favorabil la irigare, asigurånd recolte stabile, constante [i de calitate.

Solul. Fa]` de sol cornul are o mare plasticitate [i capacitate de adaptare, putånd s` valorifice cele mai diverse tipuri de sol, dar cele mai bune rezultate se ob]in pe solurile revene, fertile, u[oare [i cu un con]inut mai mare \n calcar.

10.4. SPECII {I SOIURI DE CORN

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

Cornul (Cornus mas L.) face parte din familia Cornaceae. |n cadrul genului sunt peste 50 de specii care cresc \n zona temperat` a globului, dar la noi, \n stare s`lbatic`, exist` urm`toarele: Cornus mas – cornul comun, specia care prezint` interes pentru fructele sale; Cornus sanguinea – sångerul, de interes pentru dendrologie sau silvicultur`; Cornus hungarica care este un hibrid natural \ntre primele dou` specii.

Specia Cornus mas, care are importan]` economic` pentru fructe, prezint` mai multe variet`]i cu fructe de forme, culori [i m`rimi diferite, atåt datorit` influen]ei condi]iilor climatice din diferite zone, cåt [i variabilit`]ii genetice determinate de \nmul]irea prin semin]e.

Principalele soiuri de corn Dragodana 13 prezint` fructe mari, 2,68 g, de culoare ro[ie-aprins, con]ine 16,7% substan]` uscat`, 9,35% zah`r total, 2,3% aciditate, 0,35% taninuri, 127,6 mg% vitamina C. Såmburele este mic, raportul pulp`-såmbure este de 84,7%, iar maturarea de recoltare se realizeaz` la sfår[itul lunii august.

Pite[ti 10 are fructe mari, 1,95 g, ro[ii-\nchis, aproape negre, bogate \n vitamina C 132 mg%, cu 20,4% substan]` uscat` 12,6% zah`r total, 2,59% aciditate total`, 1,3 taninuri, iar raportul pulp`-såmbure este de 82,5%. Fructele se matureaz` la \nceputul lunii septembrie.

Sibiu T 3 are fructe mari, 1,8 g, ro[ii-vi[inii, are cel mai mare con]inut \n vitamina C 149,6 mg%, 8,69% substan]` uscat`, 2,3% zah`r total, 0,49% taninuri. Randamentul pulp`-såmbure este de 83,6%, iar maturarea fructelor se realizeaz` la mijlocul lunii septembrie.

Alimpe[ti A 3 are fructe foarte mari, 3,1 g, ro[ii-vi[inii-\nchis, con]ine 92,4 mg% vitamina C, 13,25% substan]` uscat`, 9,27% zah`r total, 1,44% aciditate, 0,47% taninuri. Fructul este gustos, se poate consuma [i \n stare proasp`t`, randamentul pulp`-såmbure este de 83%, iar maturarea la \nceputul lunii septembrie.

Rugi 9 are fructe mari 2,5 g, ro[ii-vi[inii, aromate, con]in: 21,01% substan]` uscat`, 13,3% zah`r total, 2,62% aciditate total`, 1% taninuri, 57,2 mg% vitamina C. Randamentul pulp`-såmbure este de 84%, iar maturitatea de recoltare se realizeaz` la sfår[it de august.

Mh 8 este o selec]ie recent`, de vigoare mijlocie, cu maturare timpurie [i cu poten]ialul de produc]ie mult influen]at de condi]iile de mediu.

Mh 9 are fructe mari de 1,8-2,1 g, bogate \n vitamina C, peste 100 mg%, cu maturare \n a doua jum`tate a lunii august.

155

Cultura cornului

Tg 1 este o selec]ie viguroas`, cu fructe mari, 2,4-3 g, ovoidal-cilindrice, cu maturare la \nceputul lunii august.

10.5. PRODUCEREA MATERIALULUI S~DITOR Cornul se \nmul]e[te prin semin]e, buta[i, marcote [i altoire. |nmul]irea prin semin]e se folose[te numai \n silvicultur`, unde nu intereseaz` a[a de mult uniformitatea materialului care se ob]ine. |n pomicultur` puie]ii ob]inu]i sunt altoi]i cu selec]iile valoroase selectate pentru calitatea fructelor.

Folosirea semin]elor pentru producerea materialului s`ditor este tot mai pu]in folosit` deoarece semin]ele au o perioad` foarte lung` de repaus seminal, \n jur de 20 de luni, motiv pentru care recoltarea, extragerea [i p`strarea såmburilor se va face dup` anumite reguli.

Rezultatele cele mai bune se ob]in prin extragerea såmburilor din fructele abia intrate \n pårg`, care se seam`n` \ntr-un teren bine preg`tit, la adåncimea de 2-5 cm, calculånd circa 100 de såmburi la metrul liniar de [`n]ule], din care se ob]in circa 25 de puie]i.

Dac` såmburii se extrag din fructe mature, ace[tia trebuie trata]i cu o solu]ie de acid sulfuric 0,2%, se seam`n` \n r`sadni]e sau alte spa]ii protejate [i dup` 180-200 de zile r`sar puie]ii \n procent de 50%.

O alt` posibilitate de for]are const` \n stratificarea såmburilor \n luna februarie circa 120 de zile \n spa]ii calde (r`sadni]e calde, sere) [i \n p`månt reav`n, procentele de r`s`rire fiind de 80%.

Dac` nici una din aceste metode nu se poate aplica, atunci såmburii extra[i din fructele mature se stratific` \n nisip 280-300 de zile, dup` care se seam`n` \n pepiniere, unde puie]ii stau circa 2 ani. |nmul]irea prin buta[i este rar folosit` deoarece cornul \nr`d`cineaz` foarte greu. Buta[ii se confec]ioneaz` din ramuri anuale, au lungimea de 18-22 cm, se stratific` \n nisip umed [i prim`vara se pun la \nr`d`cinat. Procentul de \nr`d`cinare nu dep`[e[te 25-40%. La but`[irea \n verde, \n sere sau solarii, \n condi]ii de cea]` artificial`, procentul de \nr`d`cinare poate ajunge la 65-70%. |nmul]irea prin drajoni este destul de practicat`; drajonii se recolteaz` toamna sau prim`vara timpuriu [i se plaseaz` \n cåmpul de fortificare, unde se ]in 2-3 ani. Drajoniera se \nfiin]eaz` cu material s`ditor ob]inut din selec]iile cele mai valoroase, folosind distan]a de plantare de 2,5/2 m. |nmul]irea prin marcote este de asemenea pu]in folosit` [i se poate practica marcotajul prin mu[uroire [i mai pu]in prin marcotajul orizontal. Dup` 2 ani se ob]in marcote bine \nr`d`cinate.

Prim`vara, plantele-mam` se taie \n cep pentru a stimula cre[terea, iar aceste cre[teri sunt mu[uroite pe m`sur` ce se formeaz`. |nmul]irea prin altoire asigur` ob]inerea unui material s`ditor uniform [i folose[te ca portaltoi puie]i ob]inu]i pe cale generativ` (din semin]e). Ca metode de altoire se pot folosi copula]ia, efectuat` prim`vara devreme, ocula]ia prim`vara sau vara [i mai pu]in despic`tura, cånd materialul de altoit este mai gros.

10.6. |NFIIN}AREA PLANTA}IILOR DE CORN Alegerea terenului nu constituie o problem`, cornul putåndu-se cultiva practic peste tot. Se prefer` zonele ad`postite natural [i bine \nsorite, cu soluri u[oare, potrivit de fertile, bogate \n calcar.

Organizarea interioar` a terenului trebuie s` ]in` seama de relieful zonei, de accesul la drumurile comunale sau zonale, parcelele nu trebuie s` fie prea mari, iar lungimea råndului s` nu dep`[easc` 120-150 m, pentru a evita manipularea produc]iei pe distan]e mari cu ocazia recolt`rii.

Preg`tirea terenului se face similar altor specii pomicole [i const` \n mobilizarea adånc` la 45-50 cm, corectarea acidit`]ii solului prin amendarea cu produse calcaroase, iar fertilizarea se face la groap` \n momentul plant`rii.

Distan]ele de plantare recomandate sunt de 4-5 m \ntre rånduri [i 3-4 m \ntre plante pe rånd, \n func]ie de vigoarea soiurilor [i forma de conducere. Plant`rile de toamn`, \n gropi cu diametrul de 50-60 cm dau cele mai bune rezultate. La groap` se aplic` 5 kg de \ngr`[`minte organice bine fermentate, 40 g superfosfat [i 20 g sare potasic`.

156

Cultura cornului

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

Sistemele de conducere folosite sunt \n form` de tuf` liber` sau aplatizat` sau cu trunchi pitic de 35-40 cm [i conducere globuloas` sau u[or aplatizat`. |ntre]inerea solului se realizeaz` prin lucr`ri periodice pentru a men]ine solul lucrat \n zonele cu deficit hidric sau se \nierbeaz` mai ales pe terenul \n pant`, pentru a reduce eroziunea de suprafa]`. |n livezile tinere solul se poate cultiva cu specii agroalimentare de talie mic` pentru a valorifica mai bine terenul, [tiind faptul c` plantele cresc greu \n tinere]e [i intr` tårziu pe rod.

Fertilizarea planta]iilor de corn se face numai pe solurile foarte s`race. Pe solurile cu fertilitate medie nu este necesar` fertilizarea, sistemul radicular foarte profund asigur` necesarul de elemente minerale. |n planta]iile care cresc greu se aplic` fertiliz`ri faziale cu \ngr`[`minte chimice 200-250 kg/ha superfosfat [i 100-120 kg/ha azotat de amoniu. De obicei fosforul se aplic` sub ar`tura de toamn`, iar azotul \n dou` reprize pe perioada de vegeta]ie. Periodic se recomand` aplicarea a 30-40 t/ha gunoi de grajd.

T`ierea de formare este foarte sumar`, datorit` cre[terii naturale rare [i aerisite. Pentru forma de conducere cu trunchi pitic, la plantare, se alege o tulpin` ca ax de pe care se \nl`tur` ramifica]iile laterale l`sånd cepi scur]i de 2-3 ochi. |n verde se aleg l`starii necesari pentru formarea ramurilor de schelet bazale, ceilal]i se suprim` sau se ciupesc. |n anul 2 se las` o ramur` de prelungire a axului [i 2-3 pentru a forma ramuri de schelet. Ramurile alese se scurteaz` dac` dep`[esc 60-70 cm, pentru a stimula ramificarea. |n anii urm`tori se asigur` prelungirea axului [i ramificarea, astfel \ncåt ramurile de schelet s` fie distan]ate \ntre ele la 35-40 cm, iar pe acestea se las` ramuri de semischelet distan]ate la 15-20 cm.

T`ierea de rodire \ncepe tårziu dup` circa 10 ani de via]` a pomilor, cånd intensitatea cre[terilor scade [i \ncepe fructificarea. Mugurii de rod se formeaz` pe ramifica]iile terminale [i se deosebesc prin form` [i m`rime de cei vegetativi. Prin t`ierea de produc]ie se asigur` men]inerea pomilor \n spa]iul asigurat prin distan]a de plantare, prin limitarea cre[terii pe vertical`, pe rånd [i \ntre rånduri [i dac` este cazul se normeaz` num`rul de muguri de rod. Dup` o perioad` de fructificare, cånd intensitatea cre[terilor scade se efectueaz` t`ieri mai severe \n lemn de 3-5 ani, pentru a stimula noi cre[teri capabile s` asigure produc]ia \n anii urm`tori.

Irigarea planta]iilor este necesar` \n anii seceto[i, pentru a asigura produc]ii bune [i a diferen]ia muguri de rod pentru anul urm`tor. Cre[terea [i fructificarea cornului se realizeaz` pe un sol umed, iar acest lucru nu se poate realiza f`r` irigare \n perioadele secetoase.

Combaterea bolilor [i d`un`torilor. Cornul este una dintre speciile pomicole pu]in atacat` de agen]i patogeni specifici, care s` provoace pagube mai \nsemnate; atacuri mai mari se pot datora atacului unor insecte defoliatoare. Dintre bolile specifice amintim: Septoria cornicole – septorioza, care se manifest` pe frunze sub forma unor pete neregulate sau circulare de culoare galben` la \nceput [i brun` mai tårziu.

Monilinia sp. – monilioza – atac` de obicei fructele, mai mult \n anii ploio[i, cånd pe timpul matur`rii fructelor umiditatea este ridicat`.

Pentru boli [i d`un`tori se fac 1-2 tratamente de iarn`, similare altor specii pomicole [i 2-4 tratamente pe perioada de vegeta]ie cu amestecuri de fungicide [i pesticide.

10.7. RECOLTAREA {I VALORIFICAREA COARNELOR Deoarece maturarea fructelor este e[alonat` \n cadrul soiurilor [i al speciei, recoltarea se \ntinde pe o perioad` de 5-6 s`pt`måni. Recoltarea se efectueaz` manual, cånd fructele sunt aproape de maturitatea de consum, f`r` a se \ntårzia, deoarece fructele se scutur`. Pentru prelucrare industrial`, fructele pot fi recoltate prin scuturare pe prelate [i se transport` cåt mai repede la fabricile de prelucrare.

Pentru recoltarea manual` se folosesc ambalaje mici, \n care grosimea stratului de fructe nu trebuie s` dep`[easc` 3-4 cm. Fructele recoltate cu måna, \ntregi, ferme, cu pieli]a lucioas` (la supramaturare devine mat`) se pot p`stra 2-3 s`pt`måni la temperatura de 2-4°C, \n depozite frigorifice.

Deoarece consumul \n stare proasp`t` este foarte redus, valorificarea se face de obicei sub form` prelucrat` \n dulcea]`, compot, marmelad`, peltea etc.

157

Cultura cornului

Figura 10.1 Corn: a – ramur` cu muguri vegetativi b – ramur` cu muguri floriferi c – ramur` cu flori d – floare e – ramur` cu fructe f – fruct sec]ionat

158

Capitolul 11.

Cultura trandafirului de dulcea]` 11.1. IMPORTAN}A CULTURII {I ARIA DE R~SPÅNDIRE Trandafirul de dulcea]` se cultiv` pentru petalele sale de importan]` mare pentru industria prelucr`toare de fructe, dar [i pentru industria farmaceutic` [i cosmetic`. Fructele speciei Rosa rugosa sunt foarte bogate \n vitamina C, con]inutul variind \ntre 800 [i 2.700 mg%. Con]in de asemenea cantit`]i importante de alte vitamine: A, B2, K, PP etc., zaharuri, substan]e minerale, de K, Ca, Fe, Mg, acizi malic [i citric, pectine [i taninuri.

Sistemul radicular foarte bine dezvoltat [i capacitatea mare de drajonare fac ca trandafirul de dulcea]` s` valorifice bine terenurile erodate, \n pant`, pe care le fixeaz` [i le protejeaz` antierozional.

Trandafirul de dulcea]` cre[te spontan sau este cultivat \n Asia Oriental` (China, Coreea de Nord), \n Europa etc. |n Romånia se cultiv` mai multe specii de trandafir de dulcea]`, \n special \n gospod`ria individual`, dar predomin` cel cu floarea de culoare ro[ie cu reflexe violacee [i petale catifelate. Planta]ii industriale sunt pe suprafe]e mici, de obicei la sta]iunile de cercet`ri sau \n sfera lor de influen]`.

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

11.2. PARTICULARIT~}I DE CRE{TERE {I FRUCTIFICARE |n cultur` predomin` dou` specii de trandafir de dulcea]`, Rosa rugosa [i Rosa centifolia [i deoarece exist` particularit`]i specifice la nivel de specie, ele vor fi prezentate separat.

Rosa rugosa cre[te sub form` de arbust cu talia de 1,5-2 m, formeaz` un sistem radicular puternic, bine ancorat \n sol, majoritatea r`d`cinilor ajungånd la 60-80 cm adåncime [i cu o extindere lateral` ce dep`[e[te cu mult partea aerian`. |n sol formeaz` o serie de r`d`cini orizontale paralele cu suprafa]a solului pe care se formeaz` muguri vegetativi din care apar o serie de drajoni la distan]e apreciabile de colet.

Partea aerian` are un ritm destul de lent de cre[tere \n primii ani; se prezint` de obicei sub form` de tuf` viguroas`, deas`, datorit` capacit`]ii mari de ramificare, cu numeroase tulpini de vårste diferite. Pe ramurile tinere prezint` ]epi [i peri rigizi. Ramurile anuale prezint` muguri mic[ti, din care se formeaz` l`stari de circa 10-25 cm, care poart` terminal inflorescen]e. La baza ramurilor anuale sunt o serie de muguri dorminzi care pornesc \n vegeta]ie \n urma unor t`ieri mai severe sau \n urma unor rupturi ale ramurilor.

Frunzele sunt imparipenat compuse, au 7-9 foliole relativ egale, scurt sau lung eliptice, cu foliolele de circa 4-5 cm lungime [i 2-2,3 cm l`]ime.

Florile au diametrul de 8-10 cm, au culoare ro[ie cu diferite nuan]e, de la purpurie la violacee, sunt scurt pedunculate [i de obicei prinse cåte 2-5 \n inflorescen]e. Mai rar se pot g`si [i flori solitare. Num`rul de petale este variabil, de la 25 la 40, au lungimea de 3-4 cm, sunt \n general de form` ovoidal`, uneori cu vårful cordat, fin catifelate pe fa]a inferioar` [i cu puncte albicioase \n zona de prindere de receptacul.

Fructul este mic, sferic sau sferic alungit [i are culoare ro[ie-ruginie.

Este o specie precoce, \nflore[te \nc` din anul plant`rii [i \n func]ie de condi]iile climatice toiul 159

Cultura trandafirului de dulcea]`

\nfloritului se poate prelungi pe o perioad` de 3-4 s`pt`måni, cånd se realizeaz` circa 75% din produc]ia de petale. Chiar dac` \nflorirea este aproape continu` pån` la venirea frigului, cantitatea de flori este \n sc`dere spre toamn`.

Figura 11.1. Trandafir de dulcea]`: ramur` cu frunze [i flori \n diverse stadii

Rosa centifolia este o specie cu talie mai mic`, la maturitate nu dep`[e[te de obicei 1 m \n`l]ime.

Formeaz` un sistem radicular mai superficial, dar bine ramificat. Partea aerian`, de[i este de talie mai mic`, se prezint` destul de deas` \n zona coletului, datorit` capacit`]ii mari de l`st`rire. Are o capacitate destul de slab` de drajonare, dar ritmul de cre[tere este mai intens decåt la specia precedent`.

Ramurile sunt purt`toare de spini destul de rigizi, ro[ca]i, care deranjeaz` la recoltarea florilor.

Mugurii mic[ti \n majoritatea lor (cu excep]ia celor de la baza ramurilor) sunt conici, a[eza]i rar pe ramur`, au lungimea de 2-4 mm, sunt de culoare maronie [i dau na[tere unor l`stari purt`tori de inflorescen]e.

Frunzele sunt imparipenat compuse, formate din 5 foliole destul de mari, cu lungimea de 5-7 cm [i l`]imea de 4-5 cm.

Florile sunt de obicei solitare, mai rar grupate cåte 2-4, sunt lung pedunculate, formate dintr-un num`r mare de petale (500-100 de buc`]i), groase, de culoare roz-intens, u[or r`sucite c`tre fa]a superioar` [i foarte parfumate.

Fructul este mic-mijlociu, ovoidal cu pulp` sub]ire [i are culoare ro[ie-\nchis. |nflorirea este pu]in mai tardiv` decåt la specia precedent`, \ncepe la mijlocul lunii iunie [i este relativ uniform` pån` toamna. La \nflorire, petalele sunt bine prinse de receptacul [i nu se scutur` u[or.

160

Cultura trandafirului de dulcea]`

11.3. CERIN}ELE TRANDAFIRULUI FA}~ DE FACTORII DE MEDIU Temperatura. Sunt specii cu preten]ii sc`zute fa]` de c`ldur`; cultura reu[e[te \n zonele cu temperaturi medii multianuale de 7,5-8°C. Sunt specii care rezist` destul de bine la ger \n timpul repausului de iarn`, -23...-25°C pentru R. rugosa [i -18°C pentru R. centifolia. R. centifolia suport` destul de greu c`ldurile mari din timpul verii, de aceea nu trebuie plantat` \n zona sudic` pe teren foarte bine expus la soare.

Lumina. Fa]` de lumin` preten]iile sunt moderate, ceea ce face posibil` cultura \n condi]ii de semiumbr`, \n asociere cu specii de talie mare sau pe expozi]iile nordice [i nord-vestice. Trandafirul de dulcea]` se preteaz` la cultura \n aliniament \n lungul gardurilor sau planta]iilor pomicole.

Apa. Sunt specii preten]ioase fa]` de ap`, prefer` umiditate ridicat` atåt \n sol, cåt [i \n atmosfer`.

R. centifolia, fiind cu \nr`d`cinare mai superficial`, este mai sensibil` la lipsa apei din sol. R. rugosa poate suporta [i excesul temporar de umiditate chiar \n perioada de vegeta]ie.

Solul. Speciile de trandafir de dulcea]` sunt destul de rustice, capabile s` valorifice solurile mai s`race, chiar erodate. Dintre ele, R. rugosa este mai tolerant` fa]` de \nsu[irile solului.

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

11.4. PRODUCEREA MATERIALULUI S~DITOR Trandafirul de dulcea]` se \nmul]e[te pe cale vegetativ` pentru a se ob]ine un material s`ditor cåt mai uniform din punct de vedere productiv [i calitativ. Ca metode se folosesc: but`[irea, drajonarea [i altoirea. |nmul]irea prin buta[i semilemnifica]i se realizeaz` \n spa]ii prev`zute cu posibilit`]i de cea]` artificial` [i eventual cu \nc`lzirea substratului de \nr`d`cinare. Buta[ii se fasoneaz` la lungimea de 812 cm, p`strånd o por]iune mic` din lemnul ramurii-mam` (buta[i cu c`lcåi). Se \nl`tur` vårful deoarece are muguri floriferi, iar \n partea bazal` se \nl`tur` frunzele l`sånd 3-4 reduse la 2 perechi de foliole, pentru a reduce transpira]ia. Substratul de cultur` poate fi alc`tuit din nisip sau turb` cu perlit \n propor]ii de 1:2. Ca moment al but`[irii, cele mai bune rezultate se ob]in la 2-3 s`pt`måni de la \nceputul \nfloririi, calendaristic \n decada a treia a lunii iunie. La circa o lun` de la punerea la \nr`d`cinat \ncepe procesul de formare a r`d`cinilor, iar cu circa 2 s`pt`måni mai tårziu \ncepe aclimatizarea cu atmosfera spa]iului de \nr`d`cinare, prin reducerea treptat` a umidit`]ii aerului. Pe timpul \nr`d`cin`rii trebuie efectuate tratamente cu fungicide, deoarece umiditatea ridicat` este favorabil` atacului unor boli specifice. Plantele r`mån \n spa]iul de \nr`d`cinare pån` \n prim`vara urm`toare, cånd se transfer` \n cåmp pentru fortificare. |nmul]irea prin drajoni se practic` mai mult la R. rugosa care drajoneaz` mai bine, recoltarea drajonilor se face atåt din planta]ii-mam` specializate, cåt [i din planta]ii de produc]ie, \n func]ie de cantitatea de material ce trebuie produs`. Pentru a ob]ine un num`r cåt mai mare de drajoni, solul trebuie lucrat [i men]inut curat de buruieni pån` la apari]ia drajonilor, asigurarea unei fertiliz`ri corespunz`toare pentru a asigura o cre[tere bun` a acestora. Recoltarea drajonilor se face toamna sau prim`vara, \n func]ie de cantitate [i condi]iile climatice. Dac` drajonii nu au vigoare suficient` pentru a fi planta]i, lungimea de peste 25-30 cm [i r`d`cini bine formate, pot fi fortifica]i un an \n pepinier`. |nmul]irea prin altoire este cea mai folosit` metod` de altoire a trandafirului de dulcea]`. Se folose[te ca portaltoi m`ce[ul, care \n punctul de altoire trebuie s` aib` grosimea de peste 5 mm. Producerea puie]ilor se face cu un an \nainte; prim`vara sunt trecu]i \n cåmpul de altoire la distan]a de 70-80 cm \ntre rånduri [i 12-15 cm \ntre plante pe rånd, iar altoirea se realizeaz` \n lunile iulie-august, \n ochi dormind. |n perioada de vegeta]ie se efectueaz` lucr`rile specifice \n pepinieristic`: lucr`rile solului, irigarea, fertilizarea fazial` cu azot 50-60 kg/ha de 2 ori [i protec]ia fitosanitar`. Dup` altoire, la circa 2 s`pt`måni, se face verificarea prinderii [i eventual realtoirea plantelor neprinse. |n anul urm`tor se suprim` s`lbaticul (se taie planta deasupra punctului de altoire) [i se asigur` condi]ii bune de cre[tere 161

Cultura trandafirului de dulcea]`

a altoiului (lucr`rile solului, irigare, fertilizare [i protec]ie fitosanitar`). Scoaterea plantelor se efectueaz` dup` c`derea frunzelor \n anul urm`tor altoirii, se sorteaz` [i se valorific`.

11.5. |NFIIN}AREA PLANTA}IILOR Alegerea terenului pentru \nfiin]area planta]iilor se face \n func]ie de cerin]ele speciei. De[i este o specie rustic`, rezultate bune se ob]in pe solurile cu fertilitate medie, eventual cu posibilit`]i de mecanizare a culturii pentru a u[ura \ntre]inerea.

La preg`tirea terenului se va face fertilizarea de baz` cu cel pu]in 40 t/ha gunoi de grajd, 120 kg s.a. fosfor [i 180 kg s.a. potasiu, \ngr`[`minte care se \ncorporeaz` la 15-18 cm.

Distan]ele de plantare difer` destul de mult de tipul planta]iei, fertilitatea solului, vigoarea soiurilor [i speciei cultivate [i de mijloacele de \ntre]inere a solului. Sunt acceptate distan]e de 3/1,2 m pentru descenden]ele din R. rugosa, care au vigoare mai mare, [i distan]e de 2,5-2,7/1 m pentru specia R. centifolia. Dac` terenul dintre råndurile de trandafir se lucreaz` cu animale sau cu utilaje de gabarit mic (\n zonele mai greu mecanizabile), distan]a dintre rånduri se poate reduce la 2 m.

Plantarea este bine s` se fac` toamna sau, dac` nu se poate, prim`vara devreme, \nainte de pornirea \n vegeta]ie a materialului s`ditor. Plantarea se face \n gropi individuale cu diametrul de 30 cm sau chiar \n rigole deschise \n lungul råndului la adåncimea de circa 20 cm. Pentru o pornire mai bun` a plantelor se recomand` fertilizarea la groap` sau pe rigol` cu circa 3-4 kg de \ngr`[`minte organice bine descompuse. |nainte de plantare, r`d`cinile materialului s`ditor se fasoneaz`, se verific` fiecare plant` \n parte [i se \nl`tur` toate exemplarele care nu corespund, atåt din punctul de vedere al dimensiunilor fizice, cåt [i de s`n`tate. Dup` mocirlire se planteaz` conform distan]elor ini]ial stabilite.

Conducerea trandafirului de dulcea]` se face sub form` de tuf`, este o conducere economic`, u[or de realizat [i apropiat` de tendin]a natural` de cre[tere. Pentru a u[ura \ntre]inerea prin t`ieri se poate ob]ine o u[oar` aplatizare a tufelor \n lungul råndului. |ntre]inerea solului se face \n func]ie de vårst` [i zona de cultur`. |n planta]iile tinere, dac` fertilitatea solului permite, se pot cultiva plante intercalate, chiar de ciclu scurt, iar solul se lucreaz` pe rånd pentru a stimula formarea drajonilor [i gr`birea complet`rii tufei. |n planta]iile mature, deoarece trandafirul se cultiv` preponderent pe pante, solul se \nierbeaz` pe interval [i se lucreaz` pe rånd prim`vara, dup` care se mulce[te cu iarba care se cose[te periodic. Dac` iarba este folosit` \n furajarea animalelor, pe rånd se pot folosi erbicide care controleaz` formarea buruienilor. Pentru a evita ridicarea sistemului radicular ca efect a \nierb`rii permanente, se recomand` ca la 3-4 ani s` se des]eleneasc` [i s` se \nierbeze din nou.

Fertilizarea este necesar` pentru a men]ine planta]ia cu un poten]ial productiv de durat` [i pentru a asigura produc]ii constante [i mari. Se aplic` periodic, de obicei odat` cu des]elenirea, \ngr`[`minte organice, 30-40 t/ha, 100 kg/ha superfosfat [i 80 kg/ha sare potasic`, toate \ncorporate toamna. Anual se pot face fertiliz`ri faziale cu azot 40-50 kg/ha, \n func]ie de ritmul de cre[tere a plantelor. Azotul se aplic` integral prim`vara devreme \n zonele mai s`race \n precipita]ii [i \n 2 reprize \n zonele mai umede, una \nainte de pornirea \n vegeta]ie [i a doua la circa 4 s`pt`måni.

T`ierea de formare [i fructificare. Pentru realizarea unor tufe suficient de viguroase [i compacte, dup` plantare, anual se aleg 2-3 drajoni viguro[i care se las` pentru completarea tufei [i care se scurteaz` la 40-50 cm pentru a stimula ramificarea [i ob]inerea ramurilor de rod. |n planta]iile pe rod se urm`resc urm`toarele aspecte: ● normarea num`rului de tulpini \n tuf` pe vårste diferite, prin \nlocuirea celor b`tråne [i epuizate cu altele tinere. Trebuie s` se ]in` seama c` tulpinile anuale pornite din zona coletului sau drajonii de un an nu \nfloresc sau \nfloresc pu]in, iar tulpinile mai b`tråne de 5-6 ani sunt epuizate [i cu poten]ial de fructificare sc`zut ● asigurarea unei r`riri a tufei prin transferarea cre[terilor \n lungul råndului pentru a favoriza p`trunderea luminii la toate elementele tulpinii ● regenerarea tulpinilor b`tråne, la soiurile cu drajonare slab`, prin receparea unor tulpini b`tråne [i efectuarea unor t`ieri 162

Cultura trandafirului de dulcea]`

mai severe care s` stimuleze apari]ia cre[terilor noi ● stimularea capacit`]ii de ramificare la R. centifolia [i \nlocuirea ramurilor b`tråne cu altele tinere, cu poten]ial de \nflorire ridicat ● men]inerea tufelor \n spa]iul l`sat prin distan]a de plantare ● suprimarea cre[terilor care apar din portaltoi cåt mai devreme, pentru a nu concura altoiul.

Combaterea bolilor [i d`un`torilor. Trandafirul de dulcea]` este frecvent atacat de f`inare (Podosphera sp.), care afecteaz` frunzele, l`starii [i florile putånd compromite cultura la atac sever.

Se combate prin stropiri cu zeam` sulfocalcic` 20% \n perioada repausului de iarn` [i cu produse pe baz` de sulf la avertizare, pe perioada de vegeta]ie. Dintre d`un`tori apar destul de frecvent p`duchii ]esto[i, insectele defoliatoare [i c`r`bu[ii, mai ales \n prim`var`. Pentru combatere se fac tratamente de iarn` pentru distrugerea formelor de iernare (ou`, larve, nimfe, adul]i) [i tratamente la avertizare, \nainte de \nflorire pentru reducerea atacului pe frunze.

11.6. RECOLTAREA {I VALORIFICAREA PETALELOR

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

Recoltarea se face de obicei manual, \n faza de deschidere a bobocilor, \mpreun` cu receptaculul, pentru a evita scuturarea. Florile se a[az` \n co[uri sau l`zi care trebuie depozitate la umbr`.

Capacitatea ambalajelor nu trebuie s` dep`[easc` 5-6 kg. Pentru a evita degradarea petalelor, recoltarea se va face numai pe timp uscat, \ncepåndu-se diminea]a dup` ce se ridic` roua. Pån` la valorificare petalele se a[az` \n straturi cu grosimea de maximum 15 cm, \n spa]ii r`coroase, prev`zute cu instala]ii de ventila]ie. |n func]ie de cantitatea de petale [i de intensitatea \nfloririi, recoltarea se poate face zilnic sau la 2-3 zile. |ntårzierea recolt`rii duce, pe de o parte, la pierderi prin scuturare [i, pe de alt` parte, petalele b`tråne pierd din calitate.

Pentru principiile lor active care ac]ioneaz` intern antipiretic, antiinflamator, antiseptic, astringent iar extern, dezinfectant [i decongestiv, petalele florilor se utilizeaz` \n medicina uman` cult` [i tradi]ional`. Preparatele ob]inute din petale de trandafir trateaz` diareea, anghina pectoral`, dezinteria, astmul, aftele bucale, st`rile gripale etc.

Valorificarea se face prin fabricile de prelucrare a fructelor unde sunt transformate \n sirop, dulcea]`, b`uturi alcoolice etc., sau prin industria cosmetic` pentru extragerea unor principii active folosite la producerea parfumurilor, s`punului, [ampoane, cosmetice etc.

Figura 11.2.

Trandafir de dulcea]`

163

Capitolul 12.

Standarde referitoare la produse 3.3.3.23. – STAS 989/12/83 Buta[i de pomi [i arbu[ti fructiferi pentru \nr`d`cinare 1. Generalit`]i 1.1 Obiect [i domeniu de aplicare 1.1.1 Prezentul standard se refer` la buta[i de pomi [i arbu[ti fructiferi destina]i \nr`d`cin`rii.

1.1.2 Buta[ii de pomi [i arbu[ti fructiferi la care se refer` prezentul standard se produc \n pepinierele autorizate conform legii [i trebuie s` fie din soiurile stabilite prin lista oficial` a soiurilor [i hibrizilor de plante agricole, aprobat` de organul central coordonator.

1.2 Clasificare Dup` modul de fasonare, buta[ii pentru inr`d`cinare se clasific` \n: – buta[i simpli, ob]inu]i din ramuri de un an, care, la recoltare se taie la 2 cm sub mugurele bazal, respectiv deasupra celui apical; \nainte de plantare se fasoneaz` prin t`iere la 5...6 mm deasupra mugurelui apical [i la 2...3 mm sub mugurele bazal; – buta[i cu c`lcåi, care se fasoneaz` ca [i cei simpli, cu deosebirea c` li se las` o por]iune de coaj` [i lemn desprins` din ramura de 2 ani.

1.3 Terminologie Conform STAS 9168-72

2. Condi]ii tehnice de calitate Buta[ii de pomi [i arbu[ti fructiferi trebuie s` corespund` condi]iilor din tabel.

Autenticitatea soiului, % Vårsta, ani S`n`tate Aspect

Lungime, cm, min.

Grosime, mm: – la agri[ (Ribes grossularia) – la coac`z (Ribes rubrum [i Ribes nigrum) – la pomi [i alte specii de arbu[ti fructiferi 164

100 1 f`r` boli sau parazi]i, declara]i periculo[i de c`tre organele fitosanitare de stat drep]i (f`r` coturi); de culoare caracteristic` speciei [i soiului; cu lemnul maturat, nebrunifica]i, nedeshidrata]i; f`r` v`t`m`ri mecanice profun de, f`r` urme de ger, arsuri, urme l`sate de boli sau parazi]i, cu muguri vii, fragezi, de culoare verde pronun]at`, dezvolta]i [i s`n`to[i 20 5...9 5...8 conform prevederilor din tehnologia aprobat` de organul central coordonator

Standarde referitoare la produse

3. Reguli pentru verificarea calit`]ii 3.1. Verificarea calit`]ii buta[ilor de pomi [i arbu[ti fructiferi se face pe loturi con]inånd buta[i de aceea[i specie [i acela[i soi.

3.2. M`rimea lotului este de maximum 5000 buc`]i.

3.3. La fiecare lot se verific`: – modul de ambalare [i marcare; – s`n`tatea; – aspectul; – lungimea; – grosimea.

3.4. Vårsta [i autenticitatea soiului se garanteaz` de produc`tor la fiecare livrare, pe baza actelor pepinierei [i certificatelor eliberate de organele de specialitate \mputernicite de organul central coordonator.

3.5. Pentru verificarea calit`]ii se iau, la \ntåmplare, leg`turi din diferite p`r]i ale lotului, pentru a se ob]ine o prob` con]inånd \n total 4% din num`rul leg`turilor, dar nu mai pu]in de trei leg`turi.

3.6. Modul de ambalare [i marcare se verific` pe fiecare leg`tur` din prob`.

3.7. Aspectul exterior, lungimea [i grosimea se verific` pe fiecare buta[ din prob`.

Se admite ca maximum 5% din buta[ii examina]i s` fie necorespunz`tori.

3.7.1. Verificarea matur`rii lemnului, v`t`m`rilor mecanice profunde, urmelor de ger [i st`rii de hidratare a mugurilor se face prin sec]ion`ri pe 5% din num`rul buta[ilor din prob`, lua]i la \ntåmplare.

3.7.2. Dac` la una din verific`ri se ob]ine un rezultat necorespunz`tor, verificarea respectiv` se repet` pe un num`r dublu de buc`]i din aceea[i prob`.

Dac` [i \n acest caz se ob]ine chiar un singur rezultat necorespunz`tor, lotul se respinge.

Lotul respins poate fi prezentat la o nou` verificare dup` resortare.

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

4. Metode de verificare 4.1. Verificarea modului de ambalare [i marcare Se controleaz` modul de legare [i etichetare, precum [i num`rul de buta[i din fiecare leg`tur` din prob`.

4.2. Verificarea aspectului [i a s`n`t`]ii 4.2.1. Aspectul se examineaz` cu ochiul liber.

4.2.2. Pentru verificarea matur`rii lemnului, se frånge buta[ul. Lemnul se consider` m`turat dac` ]esuturile lemnoase apar sub form` de a[chii sau fibre.

4.2.3. Pentru verificarea s`n`t`]ii [i a defectelor datorate v`t`m`rilor lemnului, se fac sec]iuni oblice \n lemn, la baza, mijlocul [i vårful buta[ilor. Prin sec]iuni longitudinale f`cute sub coaj`, se verific` dac` ]esuturile sunt de culoare verde, vie, nedeshidratate (fragede), f`r` urme de boli criptogamice, parazi]i sau v`t`m`ri mecanice profunde.

Observa]ie – Prin v`t`m`ri mecanice profunde se \n]elege r`nile nevindecate sau ]esuturile necorozate provenite de la lovituri, grindin` etc. [i care se eviden]iaz` \n sec]ion`rile longitudinale sau oblice.

Prin sec]ionarea mugurilor se verific` dac` ace[tia sunt vii, fragezi [i de culoare verde pronun]at`, dezvolta]i [i s`n`to[i.

4.3. Verificarea lungimii Lungimea se verific` prin m`surare cu o rigl` gradat`.

4.4. Verificarea grosimii Grosimea se verific` prin m`surare cu instrumente obi[nuite de m`surat, la mijlocul primului interval de la baza buta[ului.

165

Standarde referitoare la produse

4.5. Verificarea vårstei [i autenticit`]ii soiului Verificarea vårstei se face dup` actele planta]iei, precum [i dup` caracteristicile pe care le prezint` buta[ii la examinarea cu ochiul liber.

Verificarea autenticit`]ii soiului se face conform instruc]iunilor organului central coordonator.

5. Ambalare, marcare, depozitare, transport [i documente 5.1. Buta[ii de pomi [i arbu[ti fructiferi se livreaz` \n leg`turi de cåte 50 buc`]i din aceea[i specie [i acela[i soi.

Legarea buta[ilor se face la baz` [i la vårf, cu band` (fir) din material plastic, tei sau rafie.

Leg`turile se ambaleaz` cu paie \n baloturi de circa 50 kg sau \n alte ambalaje convenite \ntre produc`tor [i beneficiar. |n cazul utiliz`rii l`zilor, acestea s` fie c`ptu[ite cu mu[chi umed sau rumegu[.

Baloturile se leag` cu materiale care s` nu d`uneze buta[ilor.

5.2. Pe fiecare leg`tur` se prinde o etichet` din material plastic sau alt material avizat de organul central coordonator.

Pe etichet` se \nscriu urm`toarele men]iuni minime: – denumirea [i adresa unit`]ii produc`toare; – specia [i soiul buta[ilor; – STAS 989/12-83.

5.3. Pe fiecare ambalaj se prinde o etichet` din acela[i material ca la pct. 5.2 [i pe care se \nscriu urm`toarele men]iuni minime: – denumirea [i adresa unit`]ii produc`toare; – denumirea [i adresa beneficiarului; – specia [i soiul buta[ilor; – num`rul de leg`turi; – num`rul ambalajului; – STAS 989/12-83.

5.4. Pån` la livrare sau plantare, buta[ii de pomi [i arbu[tii fructiferi se stratific` \n p`månt sau nisip umed, \n a[a fel ca s` nu se ofileasc`, s` nu se muceg`iasc`, s` nu \nghe]e [i s` nu porneasc` \n vegeta]ie.

5.5. Buta[ii de pomi [i arbu[ti fructiferi pentru \nr`d`cinare se transport` cu orice fel de mijloc de transport. |n timpul transportului, buta[ii trebuie proteja]i de intemperii. |n acest scop, fundul [i pere]ii vehiculului se c`ptu[esc cu un strat de paie sau fån. |n cazul transportului cu vehicule neacoperite, \nc`rc`tura se acoper` la exterior cu rogojini [i prelate.

Transportul pe calea ferat` trebuie s` se efectueze \n cel mult trei zile de la ambalarea [i expedierea buta[ilor.

5.6. |n documentele care \nso]esc fiecare transport de butasi, \ntocmite conform legisla]iei \n vigoare, trebuie s` fie incluse \n mod obligatoriu: – actul de garantare a autenticit`]ii sau certificatul de calitate; – buletinul fitosanitar de liber` circula]ie.

166

Standarde referitoare la produse

STANDARD DE STAT

STAS 12956-91

ROMÅNIA

EDI}IE OFICIAL~

INSTITUTUL ROMÅN DE STANDARDIZARE

FRUCTE PROASPETE

|nlocuie[te: –

AGRI{E

Clasificare alfanumeric` S 52

FRESH FRUIT GOOSEBERRIES

FRUITS FRAIS GROSE ILLES A MAQUEREAU

xxxxxxxxxxx xxxxxxxxxxxxxxxxxxx

1. GENERATIT~}I 1.1. Obiect [i domeniu de aplicare 1.1.1. Prezentul standard se refer` la fructele de agri[ de cultur`, ob]inute din solurile ce provin din specia Ribes grossularia L., destinate a fi livrate pentru consumul \n stare proasp`t` la consumator [i pentru prelucrare industrial`.

1.1.2. Standardul se aplic` \n unit`]ile de produc]ie [i de valorificare, precum [i la contractarea [i achizi]ionarea agri[elor de la produc`torii individuali.

1.2. Clasificare Agri[ele se livreaz` \n dou` clase de calitate: – calitatea I; – calitatea II. 1.3. Terminologie Conform STAS 7322-84.

2. CONDI}II TEHNICE DE CALITATE 2.1. Condi]ii organoleptice Calitatea I

Calitatea II

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

Agri[e proaspete, tari, de culoare caracteristic` soiului, s`n`toase, f`r` v`t`m`ri mecanice sau produse de insecte, turgescente, f`r` urme de produse fitofarmaceutice, f`r` gust [i/sau miros str`in, f`r` \nceput de mucegai sau putrezire.

Agri[ele se recolteaz` manual. Momentul recolt`rii se stabile[te \n func]ie de destina]ia produc]iei, asfel \ncåt s` permit` transportul [i manipularea, asiguråndu-se sosirea \n condi]ii corespunz`toare la locul de destina]ie.

Agri[e de forma, m`rimea [i colora]ia caracteristic` soiului, cåt mai uniforme din punct de vedere al gradului de maturitate [i al m`rimii.

Nu se admit fructe cu urme de p`månt sau \n amestec cu corpuri str`ine.

Agri[e care nu se \ncadreaz` la calitatea I, dar sunt apte pentru consumul \n stare proasp`t` sau prelucrare.

Se admit defecte de form`, m`rime [i colora]ie fa]` de caracteristicile soiului, precum [i u[oare v`t`m`ri, cu condi]ia ca suprafa]a fructelor s` nu fie deteriorat`.

2.2. Reziduri de pesticide Conform reglement`rilor legale \n vigoare.

Elaborat de: MINISTERUL AGRICULTURII {I INDUSTRIEI ALIMENTARE Institutul de Cercet`ri [i Proiect`ri pentru Valorificarea [i Industrializarea Legumelor [i Fructelor

Aprobat de: INSTITUTUL ROMÅN DE STANDARDIZARE Str. Jean Louis Calderon nr. 13 BUCURE{TI

Data intr`rii in vigoare: STAS 12956-91

167

Standarde referitoare la produse

2.3. Calibrare Diametrul maxim ecuatorial al fructelor trebuie s` fie de minimum 19 mm la calitatea I [i de minimum 15 mm la calitatea II. 2.4. Toleran]e 2.4.1. Toleran]e de calitate |n fiecare unitate de ambalaj se admit: – la calitatea I, maximum 5% (mas`) agri[e de calitatea II; – la calitatea II, maximum 10% (mas`) agri[e care nu corespund condi]iilor de calitate pentru aceast` calitate, dar f`r` fructe atinse de putregai sau cu v`t`m`ri pronun]ate [i care sunt corespunz`toare pentru consumul \n stare proasp`t`.

2.4.2. Toleran]e la calibru |n fiecare unitate de ambalaj se admit maximum 10% (mas`) agri[e care nu corespund condi]iilor prev`zute la pct. 2.3, dar care prezint` un calibru de minimum 17 mm la calitatea I [i minimum 13 mm la calitatea II. 2.4.3. Cumul de toleran]e Suma toleran]elor la calitate [i la calibru nu trebuie s` dep`[easc`: – 10% (mas`) la calitatea I; – 15% (mas`) la calitatea II.

3. REGULI {I METODE PENTRU VERIFICAREA CALIT~}II 3.1. Conform STAS 6441-88, pe probe luate conform STAS 7218-91.

3.2. Determinarea reziduurilor de pesticide se face conform metodelor stabilite de produc`tor [i avizate de Ministerul S`n`t`]ii.

4. AMBALARE, MARCARE, DEPOZITARE, TRANSPORT {I DOCUMENTE Conform STAS 6952-83, cu urm`toarele preciz`ri: 4.1. Ambalarea se face \n: – co[ule]e din plastic cu capacitatea de 0,5...1 kg; – l`di]e din lemn cu capacitatea de 4...6 kg.

4.2. Fiecare unitate de ambalaj trebuie s` con]in` agri[e din acela[i soi, calitate [i cu acela[i grad de maturitate.

4.3. Transportul \n mijloacele frigorifice se face conform instruc]iunilor pentru transportul m`rfurilor perisabile.

Responsabilul proiectului: MAIA – Institutul de Cercet`ri [i Proiect`ri pentru valorificarea [i Industrializarea Legumelor [i Fructelor Dr. ing. Alexandrina Am`riu]ei Dr. ing. {tefan Chiriac Dr. ing. Gheorghe Ta[c` Redactat final: Institutul Romån de Standardizare ing. Lenu]a Preda

Colaboratori: – Ministerul Comer]ului Interior – Direc]ia General` Economic` a Horticulturii – Ministerul S`n`t`]ii

Nerespectarea Standardelor de Stat este urm`rit` conform legii. Reproducerea interzis`.

168

Standarde referitoare la produse

REPUBLICA SOCIALIST~ ROMÅNIA

STANDARD DE STAT EDI}IE OFICIAL~

STAS 9036-85

CONSILIUL NA}IONAL PENTRU {TIIN}~ {I TEHNOLOGIE INSTITUTUL ROMÅN DE STANDARDIZARE

FRUCTE PROASPETE

|nlocuie[te: STAS 9036-71

ZMEUR~

Clasificare alfanumeric`

FRESH FRUIT GOOSEBERRIES

S 52 FRUITS FRAIS GROSE ILLES A MAQUEREAU

Standardul corespunde cu calitatea I [i calitatea II din EUR.STAN.40-1980

xxxxxxxxxxx xxxxxxxxxxxxxxxxxxx

The standard corresponds to the 1st and 2nd quality of EUR.STAN.40-1980

1. GENERALIT~}I 1.1. Obiect [i domeniu de aplicare 1.1.1. Prezentul standard se refer` la zmeura provenit` din soiurile cultivate din specia Rubus idaeus L., destinat` a fi livrat` pentru consum \n stare proasp`t` [i pentru prelucrare industrial`.

1.1.2. Standardul se aplic` \n unit`]ile de produc]ie [i de valorificare, precum [i la contractarea [i achizi]ionarea zmeurei de la produc`torii individuali.

Condi]iile tehnice de calitate din prezentul standard sunt obligatorii [i la stabilirea pre]urilor maximale de mercurial.

1.2. Clasificare Zmeura se clasific` \n dou` clase de calitate: – calitatea I; – calitatea II. 1.3. Terminologie Conform STAS 7322-84.

2. CONDI}II TEHNICE DE CALITATE

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

2.1. Condi]ii organoleptice Calitatea I Calitatea II Fructele trebuie s` fie: \ntregi, s`n`toase, curate (f`r` corpuri str`ine, f`r` urme de substan]e fitofarmaceutice sau de alt` natur`), f`r` umiditate exterioar` anormal`, nev`t`mate, f`r` gust [i/sau miros str`in.

Fructele trebuie s` prezinte un grad de maturare care s` permit` transportul [i manipularea, asiguråndu-le sosirea \n condi]ii corespunz`toare la locul de destina]ie.

Fructele trebuie recoltate atunci cånd se desprind u[or de pe receptacul.

Fructele se livreaz` cu sau f`r` caliciu sau receptacul.

Fructele pot fi cu sau f`r` caliciu sau receptacul sau pot fi cu sau f`r` peduncul.

Fructele trebuie s` prezinte forma [i colora]ia caracteristice soiului.

Elaborat de: MINISTERUL AGRICULTURII {I INDUSTRIEI ALIMENTARE Institutul de Cercet`ri [i Proiect`ri pentru Valorificarea [i Industrializarea Legumelor [i Fructelor

Aprobat de: INSTITUTUL ROMÅN DE STANDARDIZARE Bd. Ilie Pintilie nr. 5 BUCURE{TI Telex 11312 CNST R

Data intr`rii in vigoare: 1985-04-01

169

Standarde referitoare la produse

Se admit u[oare defecte de dezvoltare [i maturare, dar fructele nu trebuie s` fie prea coapte.

Se admit: – defecte de form`, dezvoltare [i colora]ie, cu condi]ia ca fructele s`-[i p`streze caracteristicile de mai sus; – fructe foarte coapte.

2.2. Con]inut de pesticide Conform reglement`rilor legale \n vigoare.

2.3. Calibrare Calibrul este determinat de diametrul maxim al sec]iunii ecuatoriale. Fructele de calitatea I trebuie s` aib` diametrul de minimum 15 mm, iar cele de calitatea II de minimum 12 mm.

2.4 .Toleran]e 2.4.1. Toleran]e la calitate |n fiecare unitate de ambalaj se admit: – la calitatea I, maximum 5% (mas`) fructe de calitatea II; – la calitatea II, maximum 10% (mas`) fructe care nu corespund condi]iilor de calitate din prezentul standard, dar f`r` fructe atinse de putregai sau cu v`t`m`ri pronun]ate.

2.4.2. Toleran]e la calibru |n fiecare unitate de ambalaj se admit maximum 10% (mas`) fructe care nu corespund condi]iilor de la pct. 2.3, dar care prezint` un calibru de minimum 12 mm la calitatea I [i de minimum 10 mm la calitatea II. 2.4.3. Cumul de toleran]e Suma toleran]elor la calitate [i la calibru nu trebuie s` dep`[easc`: – 5% (mas`) la calitatea I; – 10% (mas`) la calitatea II.

3. REGULI {I METODE PENTRU VERIFICAREA CALIT~}II 3.1. Conform STAS 6441-61, pe probe luate conform STAS 7218-65.

3.2. Determinarea con]inutului de pesticide se face conform metodelor stabilite de produc`tor [i avizate de Ministerul S`n`t`]ii.

4. AMBALARE, MARCARE, DEPOZITARE, TRANSPORT {I DOCUMENTE Conform STAS 6952-83, cu urm`toarea precizare: fructele se recolteaz` direct \n ambalaje (caserole de 300...500 g) care se a[az` \n l`zi din lemn, conform STAS 1247-76.

Responsabilul proiectului: MAIA – Institutul de Cercet`ri [i Proiect`ri pentru Valorificarea [i Industrializarea Legumelor [i Fructelor Dr. ing. {tefan Chiriac Dr. ing. Gheorghe Ta[c` Redactat final: Institutul Romån de Standardizare ing. Lenu]a Preda

Colaboratori: – Inspectoratul General de Stat pentru Controlul Calit`]ii Produselor – Ministerul Comer]ului Interior – Direc]ia General` Economic` a Horticulturii – Comitetul de Stat pentru Pre]uri – Departamentul Agriculturii de Stat – Ministerul Ap`r`rii Na]ionale – Inspectoratul Sanitar de Stat Central – Institutul de Igien` [i S`n`tate Public` – Trustul Economic de Produc]ie pentru Pomicultur` – Institutul de Cercetare [i Produc]ie pentru Pomicultur` M`r`cineni Pite[ti, jud. Arge[

Standardul a fost elaborat ini]ial \n anul 1971 [i s-a revizuit \n anul 1985 170

Standarde referitoare la produse

IRS STANDARD ROMÅN

SR 7368 Indice de clasificare S 50

Fructe proaspete COAC~ZE

Fresh fruits. Black currant Fruits frais. Grosseilles

APROBARE

Aprobat de Directorul General al IRS la 30 mai 1994 cu aplicare din 01 noiembrie 1994 |nlocuie[te STAS 7368-77

D CORESPONDEN}~

INSTITUTUL ROMÅN DE STATISTIC~ BIBLIOTECA NR . ... ... ... ... ...

La data aprob`rii prezentului standard nu exist` nici un standard interna]ional sau european care s` se refere la acela[i subiect.

On the date of this standard approval there is no International Standard dealing with the same subject.

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

À la date d’approbation de la presénte norme il n’existe pas de Norme internationale ou régionale traitant du même sujet.

DESCRIPTORI TIT

Fruct proasp`t, coac`z`, condi]ie, calitate

INSTITUTUL ROMÅN DE STANDARDIZARE (IRS), str. Jean Louis Calderon 13, 70201, Bucure[ti, TP (401) 6114043; 2113296, TF (401) 2100833 ©IRS

Reproducerea sau utilizarea integral` sau par]ial` a prezentului standard \n orice publica]ii [i prin orice procedeu (electronic, mecanic, fotocopiere, microfilmare etc.) este interzis` dac` nu exist` acordul \n scris al IRS.

Ref: SR 7368: 1994

Edi]ia a 3-a 171

Standarde referitoare la produse

PREAMBUL Standardul a fost elaborat \n anul 1996 [i revizuit \n anul 1977.

Fa]` de edi]ia anterioar` s-au f`cut urm`toarele modific`ri: – s-a renun]at la enun]area destina]iei de consum [i s-a optat pentru livrarea \n stare proasp`t`; – s-a renun]at, \n domeniul de aplicare, la obligativitatea stabilirii pre]urilor de mercurial; – s-a renun]at la clasificarea \n calitatea I [i II [i s-a trecut la clasificarea \n calitatea Extra [i I; – condi]iile de calitate au fost modificate [i s-au precizat caracteristicile celor dou` clase de calitate, precum [i caracteristicile lor comune; – s-au adus modific`ri la toleran]e de calitate de 5% [i 10% dup` standarde interna]ionale cu profil asem`n`tor (CEE/ONU FFV 07 Afine).

Standardul are la baz` proiectul elaborat de dr. ing. B`rbulescu Ionel Adrian, biolog Nicoleta Mih`ilescu [i ing. Adela B`rbulescu de la Institutul de Cercetare [i Dezvoltare pentru Valorificarea Produselor Horticole R.A., pe baza rezultatelor de cercetare [i a prevederilor standardelor CEE/ONU FFV 07 Afine, deoarece nu exist` standard CEE/ONU sau ISO pentru coac`ze.

1. GENERALIT~}I 1.1 Obiect [i domeniu de aplicare Prezentul standard se refer` la fructele ob]inute din soiurile de coac`ze negre, ro[ii [i albe din speciile Ribes vulgare Lam, Ribes rubrum L. [i Ribes petracum Wulf, care sunt livrate \n stare proasp`t` la consumator.

1.2. Referin]e STAS 6441-88 Fructe [i legume proaspete. Metode generale pentru aprecierea calit`]ii STAS 6952-83 Fructe [i legume proaspete. Condi]ii generale de ambalare, marcare, depozitare [i transport. Documente STAS 7218-91 Legume [i fructe proaspete. Luarea probelor STAS 7322-84 Legume [i fructe proaspete. Terminologie STAS 12919-90 Fructe. Nomenclatur` 1.3. Terminologie Conform STAS 7322 [i STAS 12919 1.4. Prezentul standard nu con]ine prescrip]ii microbiologice, metale grele, pesticide [i alte asemenea, care sunt conform reglement`rilor sanitare \n vigoare.

172

Standarde referitoare la produse

2. CONDI}II TEHNICE DE CALITATE 2.1. Condi]ii privind calitatea Coac`zele se livreaz` \n dou` clase de calitate [i trebuie s` \ndeplineasc` urm`toarele condi]ii: Extra

Calitatea I

Fructe de m`rime [i culoare caracteristic` soiului, \ntregi, s`n`toase, f`r` urme de putregai sau alter`ri care le fac improprii consumului, f`r` urme de atac de insecte, curate, f`r` urme de produse str`ine vizibile, f`r` umiditate exterioar` anormal`, f`r` miros, gust sau arome str`ine.

Coac`zele trebuie s` fie culese cu mult` aten]ie [i s` prezinte o dezvoltare complet` [i normal`.

Gradul de maturitate trebuie s` permit` transportul, manipularea [i p`strarea coac`zelor pån` la locul de destina]ie.

Fructe de calitate foarte bun`, uniform maturate, de m`rime [i culoare caracteristice soiului.

Se admit u[oare defecte superficiale care s` nu afecteze \ns` aspectul general al produsului, calitatea, capacitatea de p`strare [i de prezentare la desfacere.

Fructe de calitate bun` care s` prezinte caracteristicile soiului.

Pulpa fructului s` fie perfect intact`: – maximum 2% fructe cu defecte de colora]ie; – maximum 5% fructe supramaturate.

2.2 Toleran]e de calitate – maximum 5% (mas`) coac`ze de calitatea I \n coac`zele de calitatea extra; – maximum 10% (mas`) la calitatea I coac`ze ce nu corespund condi]iilor minime de calitate, dar f`r` defecte ca s` le fac` improprii consumului.

3. REGULI {I METODE PENTRU VERIFICAREA CALIT~}II Conform STAS 6441 pe probe luate conform STAS 7218.

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

4. AMBALARE, MARCARE, DEPOZITARE, TRANSPORT {I DOCUMENTE Conform STAS 6952 Membrii CT 96 Legume; Fructe proaspete [i Flori care au contribuit la elaborarea prezentului standard: Pre[edinte:

Reprezentant IRS: Membri:

dl Gheorghe Tasc` dl Fl. Adrian Niculecu

Institutul de Cercetare [i Dezvoltare pentru Valorificarea Produselor Horticole R.A. – Bucure[ti

dna Olimpia Vorovenci dna Nicoleta Mih`escu

Institutul de Cercetare [i Dezvoltare pentru Valorificarea Produselor Horticole R.A. – Bucure[ti

dl Nicolae Stanciu

Institutul de Cercetare [i Produc]ie pentru Pomicultur` Pite[ti – M`r`cineni 173

Standarde referitoare la produse

dl Constantin Ionescu

Institutul de Cercetare pentru Legumicultur` [i Floricultur` – Vidra

dl Victor Donescu

Institutul de Cercetare [i Produc]ie a Cartofului – Bra[ov

dl Virgil Grecu

Institutul de Cercet`ri pentru Viticultur` [i Vinifica]ie – Valea C`lug`reasc`

dna Elena Mirea dna Doina Moca dna Maria Mihai

Institutul de Igien` [i S`n`tate Public` Ministerul Agriculturii [i Alimenta]iei Societatea Comercial` Fortuna – S.A. Bucure[ti

dna Despina Iordache

Societatea Comercial` de Legume – Fructe Militari – S.A. Bucure[ti

dl Adrian Chira dl Adrian Chira

Institutul Agronomic „N. B`lcescu” Bucure[ti

Un standard romån nu con]ine neap`rat totalitatea prevederilor necesare pentru contractare.

Utilizatorii standardului sunt r`spunz`tori de aplicare corect` a acestuia.

Este important ca utilizatorii standardelor romåne s` se asigure c` sunt \n posesia ultimei edi]ii [i a tuturor modific`rilor.

Informa]iile referitoare la sdandardele romåne (termenul de \ncepere a aplic`rii, modific`rile etc.) sunt publicate \n Catalogul standardelor romåne [i \n Buletinul Standardiz`rii.

Modific`ri dup` publicare Nr. modific`rii

174

Buletinul Standardiz`rii Nr./an

Punctele modificate

Standarde referitoare la produse

REPUBLICA SOCIALIST~ ROMÅNIA

STANDARD DE STAT EDI}IE OFICIAL~

STAS 7849-86-85

CONSILIUL NA}IONAL PENTRU {TIIN}~ {I TEHNOLOGIE INSTITUTUL ROMÅN DE STANDARDIZARE

FRUCTE PROASPETE

|nlocuie[te: STAS 7849-67

AFINE

Clasificare alfanumeric`

FRESH FRUIT BILBERRIES

S 52 FRUITS FRAIS MYRTILLES

xxxxxxxxxxx xxxxxxxxxxxxxxxxxxx

1. GENERALIT~}I 1.1. Obiect [i domeniu de aplicare 1.1.1. Prezentul standard se refer` la fructele de afin negru de cultur` cu tufa \nalt` (Vaccinium corymbosum L.), afin ro[u (Vacciuium vitis idaea L.) din flora spontan`, destinate a fi livrate pentru consum \n stare proasp`t` [i pentru prelucrare industrial`.

1.1.2. Standardul se aplic` \n unit`]ile de produc]ie [i de valorificare, precum [i la contractarea [i achizi]ionarea afinelor de la produc`torii individuali.

Condi]iile tehnice de calitate din prezentul standard sunt obligatorii [i la stabilirea pre]urilor maximale de mercurial.

1.2. Clasificare Dup` provenien]`, afinele se clasific` \n dou` grupe: – grupa A (soiuri din cultur`); – grupa B (specii din flora spontan`).

Lista soiurilor care apar]in grupei A este dat` \n anex`.

1.3. Terminologie Conform STAS 7322-84.

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

2. CONDI}II TEHNICE DE CALITATE 2.1. Condi]ii organoleptice Afine \ntregi (nev`t`mate), s`n`toase, curate, zvåntate, nesp`late, turgescente, de culoare specific`, dezvoltate normal, f`r` urme de produse fitofarmaceutice, f`r` gust [i/sau miros str`in, f`r` simptome de fermentare, f`r` atac de d`un`tori sau mucegai, f`r` corpuri str`ine.

Afinele trebuie culese cu måna, cånd ajung la m`rimea [i gradul de maturare specific soiului sau speciei, astfel \ncåt s` permit` transportul [i manipularea, asiguråndu-le sosirea \n condi]ii corespunz`toare la locul de destina]ie.

Elaborat de: MINISTERUL AGRICULTURII {I INDUSTRIEI ALIMENTARE Institutul de Cercet`ri [i Proiect`ri pentru Valorificarea [i Industrializarea Legumelor [i Fructelor

Aprobat de: INSTITUTUL ROMÅN DE STANDARDIZARE Bd. Ilie Pintilie nr. 5, BUCURE{TI Telex 11312 CNST R

Data intr`rii in vigoare: 1986-05-01

175

Standarde referitoare la produse

2.2. Con]inut de pesticide Conform reglement`rilor legale \n vigoare.

2.3. Toleran]e |n fiecare unitate de ambalaj se admit maximum 7% (mas`) afine care nu corespund condi]iilor de calitate din prezentul standard, excluzånd afinele atinse de mucegai.

Totodat`, nu se admit mai mult de 30 frunze, codi]e etc./kg.

3. REGULI {I METODE PENTRU VERIFICAREA CALIT~}II 3.1. Conform STAS 6441-61, pe probe luate conform STAS 7218-65.

3.2. Determinarea con]inutului de pesticide se face conform metodelor stabilite de produc`tor [i avizate de Ministerul S`n`t`]ii.

4. AMBALARE, MARCARE, DEPOZITARE, TRANSPORT {I DOCUMENTE Conform STAS 6952-83, cu urm`toarele preciz`ri: 4.1. Ambalarea afinelor se face \n: – co[ule]e de circa 0,5 kg; – l`di]e de 5...7 kg; – butoaie de fag cu capacitatea de 100...200 l (cu sau f`r` bloc de ghea]` alimentar` de 20...25 kg la mijloc).

4.2. |n fiecare unitate de ambalaj se introduc numai afine din aceea[i specie sau din acela[i soi.

4.3. Transportul \n vagoane frigorifice se face conform instruc]iunilor pentru transportul m`rfurilor perisabile.

Anexa LISTA SOIURILOR DE AFINE DIN CULTUR~ CARE APAR}IN GRUPEI A 1. Berkely 2. Bluecrop 3. Blueray 4. Coville 5. Dixi

Responsabilul proiectului: MAIA – Institutul de Cercet`ri [i Proiect`ri pentru Valorificarea [i Industrializarea Legumelor [i Fructelor Dr. ing. {tefan Chiriac Redactat final: Institutul Romån de Standardizare ing. Lenu]a Preda

176

6. Herma I 7. Herma II 8. Ivanhoe 9. Pemberton 10. Weymouth Colaboratori: – Inspectoratul General de Stat pentru Controlul Calit`]ii Produselor – Comitetul de Stat pentru Pre]uri – Ministerul Silviculturii – Ministerul Comer]ului Interior – Ministerul Aprovizion`rii Tehnico-Materiale [i Controlului Gospod`ririi Fondurilor Fixe – Direc]ia General` Economic` a Horticulturii – Trustul Economic de Produc]ie pentru Pomicultur` – Bucure[ti – Inspectoratul Sanitar Central de Stat – Institutul de Igien` [i S`n`tate Public` – Institutul de Cercetare [i Produc]ie pentru Pomicultur` – M`r`cineni – Pite[ti.

Capitolul 13.

Legisla]ie specific` 13.1. ACTE NORMATIVE SPECIFICE 1. Ordonan]a de urgen]` a Guvernului nr. 20/2006 privind sprijinul direct al statului acordat produc`torilor agricoli din sectorul vegetal \n anul 2006, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare, publicat` \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 216 din 9 martie 2006.

2. Ordinul nr. 8/2006 pentru aprobarea Regulilor privind testarea [i \nregistrarea soiurilor de vi]`-de-vie, pomi fructiferi [i plante ornamentale, publicat \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 187 din 28 februarie 2006.

3. Ordinul nr. 1.258/2005/1.137/2006 pentru aprobarea recens`måntului planta]iilor de pomi fructiferi, arbu[ti fructiferi [i c`p[uni, publicat \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 79 din 27 ianuarie 2006.

4. Legea nr. 348/2003 a pomiculturii, publicat` \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 541 din 28 iulie 2003, republicat` \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 300 din 17 aprilie 2008.

5. Norme metodologice din 12 februarie 2004 de aplicare a Legii pomiculturii nr. 348/2003, publicate \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 149 din 19 februarie 2004.

6. Legea nr. 60 din 22 martie 2007 pentru modificarea [i completarea Legii pomiculturii nr. 348/2003, publicat` \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 212 din 28 martie 2007.

7. Ordinul nr. 532 din 28 iulie 2004 privind aprobarea Listei standardelor de comercializare pentru legume [i fructe proaspete, publicat \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 712 din 6 august 2004.

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

8. Ordinul nr. 1.295 din 16 decembrie 2005 pentru aprobarea Regulilor [i normelor tehnice privind producerea \n vederea comercializ`rii, controlul, certificarea calit`]ii [i/sau comercializarea materialului de \nmul]ire [i plantare fructifer, publicat \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 66 bis din 24 ianuarie 2006.

9. Hot`rårea Guvernului nr. 156/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii pomiculturii nr. 348/2003, publicat` \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 149 din 19 februarie 2004.

10. Ordinul nr. 149/2004 privind aprobarea formularelor-tip privind autorizarea plant`rii [i defri[`rii planta]iilor pomicole, publicat \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 186 din 03 martie 2004.

11. Ordinul nr. 564/2003 pentru aprobarea Regulilor [i normelor tehnice interne privind producerea \n vederea comercializ`rii, prelucrarea, controlul [i/sau certificarea calit`]ii semin]elor [i a materialului s`ditor din unele specii de plante produse [i comercializate pe teritoriul Romåniei, publicat \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 654 din 16 septembrie 2003.

12. Ordinul nr. 460/2004 privind aprobarea Catalogului oficial al soiurilor de plante de cultur` din Romånia pentru anul 2004, publicat \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 679 din 28 iulie 2004.

177

Legisla]ie specific`

13. Ordinul nr. 647/2001 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activit`]ilor de recoltare, capturare [i/sau de achizi]ie [i comercializare pe pia]a intern` sau la export a plantelor [i animalelor din flora [i fauna s`lbatic`, precum [i a importului acestora, publicat` \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 416 din 26 iulie 2001.

13.2. ACTE NORMATIVE DE APLICA}IE GENERAL~ 1. Ordinul nr. 302/2005 privind realizarea Registrului fermelor, publicat \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 401 din 12 mai 2005.

2. Hot`rårea Guvernului nr. 127/1994 privind stabilirea [i sanc]ionarea unor contraven]ii la normele pentru protec]ia mediului \nconjur`tor, publicat` \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 94 din 12 aprilie 1994.

3. Hot`rårea Guvernului nr. 254/1995 pentru modificarea Hot`rårii Guvernului nr. 127/1994 privind stabilirea [i sanc]ionarea unor contraven]ii la normele pentru protec]ia mediului \nconjur`tor, publicat` \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 87 din 09 mai 1995.

4. Ordonan]a Guvernului nr. 13/2001 privind \nfiin]area, organizarea [i func]ionarea serviciilor comunitare pentru cadastru [i agricultur`, publicat` \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 461 din 13 august 2001.

5. Legea nr. 39/2002 pentru aprobarea Ordonan]ei Guvernului nr. 13/2001 privind \nfiin]area, organizarea [i func]ionarea serviciilor comunitare pentru cadastru [i agricultur`, publicat` \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 75 din 31 ianuarie 2002.

6. Legea nr. 266/2002 privind producerea, prelucrarea, controlul [i certificarea calit`]ii, comercializarea semin]elor [i a materialului s`ditor, precum [i \nregistrarea soiurilor de plante, publicat` \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 343 din 23 mai 2002.

7. Legea nr. 255/1998 privind protec]ia noilor soiuri de plante, publicat` \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 525 din 31 decembrie 1998.

8. Hot`rårea Guvernului nr. 200/2000 privind aprobarea Regulamentului pentru aplicarea Legii nr. 255/1998 privind protec]ia noilor soiuri de plante, publicat` \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 134 din 30 martie 2000.

9. Ordonan]a Guvernului nr. 136/2000 privind m`surile de protec]ie \mpotriva introducerii [i r`spåndirii organismelor de carantin` d`un`toare plantelor sau produselor vegetale \n Romånia, publicat` \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 431 din 2 septembrie 2000.

10. Legea nr. 214/2001 pentru aprobarea Ordonan]ei Guvernului nr. 136/2000 privind m`surile de protec]ie \mpotriva introducerii [i r`spåndirii organismelor de carantin` d`un`toare plantelor sau produselor vegetale \n Romånia, publicat` \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 213 din 26 aprilie 2001.

11. Hot`rårea Guvernului nr. 1.030/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonan]ei Guvernului nr. 136/2000 privind m`surile de protec]ie \mpotriva introducerii [i r`spåndirii organismelor de carantin` d`un`toare plantelor sau produselor vegetale \n Romånia, publicat` \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 721 din 13 noiembrie 2001.

12. Ordinul nr. 725/2005 privind stabilirea tarifelor pentru efectuarea lucr`rilor de examinare a soiurilor pentru care se solicit` \nscrierea \n Registrul soiurilor [i \n Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultur` din Romånia, publicat \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 740 din 15 august 2005.

178

Legisla]ie specific`

13. Ordinul nr. 228/2003 privind stabilirea tarifelor pentru efectuarea controlului, certific`rii, \nregistr`rii, supravegherii, monitoriz`rii [i acredit`rii pentru producerea, prelucrarea [i/sau comercializarea semin]elor [i a materialului s`ditor, precum [i pentru efectuarea testelor de calitate a semin]elor [i materialului s`ditor, publicat \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 218 din 2 aprilie 2003.

14. Ordinul nr. 382/2003 pentru modificarea prevederilor Ordinului ministrului agriculturii, alimenta]iei [i p`durilor nr. 228/2003 privind stabilirea tarifelor pentru efectuarea controlului, certific`rii, \nregistr`rii, supravegherii, monitoriz`rii [i acredit`rii pentru producerea, prelucrarea [i/sau comercializarea semin]elor [i a materialului s`ditor, precum [i pentru efectuarea testelor de calitate a semin]elor [i materialului s`ditor, publicat \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 430 din 19 iunie 2003.

15. Ordonan]a de urgen]` a Guvernului nr. 108/2001 privind exploata]iile agricole, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare, publicat` \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 352 din 30 iunie 2001.

16. Ordinul nr. 225/2003 privind aprobarea Regulamentului de atestare a produc`torilor agricoli care conduc [i administreaz` exploata]ii agricole familiale, publicat \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 201 din 27 martie 2003.

17. Ordinul nr. 348/2003 pentru modificarea Ordinului ministrului agriculturii, alimenta]iei [i p`durilor nr. 225/2003 privind aprobarea Regulamentului de atestare a produc`torilor agricoli care conduc [i administreaz` exploata]ii agricole familiale, publicat \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 366 din 29 mai 2003.

18. Legea nr. 166/2002 pentru aprobarea Ordonan]ei de urgen]` a Guvernului nr. 108/2001 privind exploata]iile agricole, publicat` \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 256 din 16 aprilie 2002.

19. Legea nr. 137/2004 pentru completarea articolului 6 din Ordonan]a de urgen]` a Guvernului nr. 108/2001 privind exploata]iile agricole, publicat` \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 394 din 4 mai 2004.

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

20. Hot`rårea Guvernului nr. 49/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonan]ei de urgen]` a Guvernului nr. 108/2001 privind exploata]iile agricole, publicat` \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 71 din 31 ianuarie 2002.

21. Hot`rårea Guvernului nr. 734/2002 pentru modificarea [i completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonan]ei de urgen]` a Guvernului nr. 108/2001 privind exploata]iile agricole, aprobate prin Hot`rårea Guvernului nr. 49/2002, publicat` \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 544 din 25 iulie 2002.

13.3. ALTE ACTE NORMATIVE IMPORTANTE 1. Legea nr. 31/1990 privind societ`]ile comerciale, republicat` \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare.

2. Odonan]a de urgen]` a Guvernului nr. 44 din 16 aprilie 2008 privind desf`[urarea activit`]ilor economice de c`tre persoanele fizice autorizate, \ntreprinderile individuale [i \ntreprinderile familiale, publicat` \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 328 din 25 aprilie 2008.

3. Legea nr. 26/1990 privind registrul comertului, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare, republicat` \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 49 din 4 februarie 1998.

179

Legisla]ie specific`

4. Legea nr. 82/1991 a contabilit`]ii, republicat` \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 48 din 14 ianuarie 2005.

5. Ordonan]a de urgen]` a Guvernului nr. 102 din 4 octombrie 2007 pentru modificarea [i completarea Legii contabilit`]ii nr. 82/1991, publicat` \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 689 din 10 octombrie 2007.

6. Legea nr. 259 din 19 iulie 2007 pentru modificarea [i completarea Legii contabilit`]ii nr. 82/1991, publicat` \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 506 din 27 iulie 2007.

7. Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modific`rile [i complet`rile ulterioare, publicat` \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003.

8. Ordinul nr. 601/2002 privind actualizarea clasific`rii activit`]ilor din economia na]ional` – CAEN, publicat \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 908 din 13 decembrie 2002.

9. Legea nr. 36/1991 privind societ`]ile agricole [i alte forme de asociere \n agricultur`, publicat` \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 97 din 6 mai 1991.

10. Legea nr. 139 din 21 mai 2007 privind aprobarea Ordonan]ei de urgen]` a Guvernului nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de pl`]i directe [i pl`]i na]ionale directe complementare, care se acord` \n agricultur` \ncepånd cu anul 2007, [i pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societ`]ile agricole [i alte forme de asociere \n agricultur`, publicat` \n Monitorul Oficial al Romåniei, Partea I, nr. 352 din 23 mai 2007. ... „Sursa de finan]are pentru pl`]ile efectuate \n cadrul Schemei de plat` unic` pe suprafa]` se asigur` din Fondul european pentru garantare \n agricultur` (FEGA). d) culturi permanente – terenul plantat cu livezi, arbu[ti fructiferi, hamei, pepiniere [i alte culturi permanente;...“

180

Capitolul 14.

Cum s` valorifica]i totul de la arbu[tii fructiferi

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

14.1. VALORIFICAREA FRUCTELOR PROASPETE C`p[unile, zmeura, murele, afinele etc. sunt fructe mici, dar extrem de apetisante. Oricine poate ceda imediat \n fa]a acestor zemoase [i parfumate ispite. Dar consumåndu-le nu ne satisfacem doar irezistibila poft`, ci ne putem trata \n modul cel mai pl`cut de o serie de afec]iuni. Iat` \n continuare cåteva recomand`ri privind consumul fructelor proaspete.

Coacazele negre crude, la fel ca [i sucul, stimuleaz` formarea ]esuturilor [i mai ales a oaselor. O cur` bun` recomand` consumul zilnic, timp de 2-3 s`pt`måni, a 100-200 g de coac`ze negre sau a unui pahar cu suc. Foarte bogate \n vitamina C, coac`zele negre sunt deosebit de utile pentru cei doi poli ai vie]ii, fiind recomandate \n alimenta]ia copiilor, iar vårstnicilor ca un pre]ios adjuvant \n gerontologie.

Måncånd cåte o jum`tate de pahar de fragi de [ase ori pe zi (\n total trei pahare zilnic), organismul se fortific` [i dispar calculii hepatici (dac` \i ave]i). Cu siguran]` \ns` ave]i nevoie de o cur` eficient` pentru dezintoxicarea organismului. Consuma]i 150-300 g de fragi pe stomacul gol, la 4 ore distan]` de mesele de peste zi. Cea mai mare cantitate este bine s` fie ingerat` diminea]a, ca mic dejun, cånd efectul de dezintoxicare este cel mai puternic. Cura cu fragi dureaz` 7-10 zile, timp \n care consumul de carne, pr`jeli [i alimente cu aditivi sintetici va fi redus la maximum, pentru ca efectul lor t`m`duitor s` nu fie perturbat. De obicei, se consum` simpli, f`r` nici un fel de adaos. |n mod excep]ional, vor fi asocia]i cu pu]in` miere de albine, pentru a le m`ri efectul laxativ, \n tratamentul constipa]iei [i a bolilor asociate acesteia. Prin adaugarea de zah`r, fri[c` etc. se anuleaz` efectul fragilor de regulator metabolic. |n cazul afinelor [i murelor, atåt fructele, cåt [i frunzele se folosesc de sute de ani \n medicina tradi]ional`. Datorit` efectului diuretic, fructele de p`dure, \n general (afine, mure, fragi), reprezint` un leac sigur pentru tulbur`rile de natur` urinar`, pentru deranjamente stomacale, dizenterie, constipa]ie. Consumate \n stare proasp`t`, afinele regleaz` scaunele, fac s` \nceteze fermenta]iile intestinale, ajut` la eliminarea gazelor, amelioreaz` inflama]iile hemoroidale [i restabilesc pofta de måncare.

C`tina este renumit` pentru fructele sale pline de vitamine. Fructele de catin` sunt considerate o polivitamin` general` [i se utilizeaz` pentru tratamentul multor boli: \n hipo [i avitaminoz`, anemie, arterite, reumatism, arterioscleroz`, deranjamente stomacale, infec]ii oculare, tuberculoz`, Parkinson, urticarie, ulcer, hepatit` cronic` [i epidemic`, ciroz` [i are efecte pozitive asupra compozi]iei sångelui. De precizat c` ea poate fi folosit` [i concomitent cu administrarea de citostatice.

14.2. VALORIFICAREA SUCURILOR NATURALE CARE SE CONSUM~ PROASPETE Savuroasele sucuri naturale rezultate din fructele de p`dure se prepar` [i se consum` imediat, astfel ca substan]ele s`n`toase pe care le con]in s` ofere calitate optim`.

181

Cum s` valorifica]i totul de la arbu[tii fructiferi

Efectele lor sunt deosebit de benefice prin con]inutul bogat de vitamine, minerale, substan]e vitale [i substan]e bioactive, prezente \ntr-o form` u[or de prelucrat de c`tre organismul nostru. Aceast` ultim` calitate specificat` este foarte important` pentru sistemul imunitar, frumuse]ea [i forma noastr` fizic`.

Combina]ia cu albumine le face extrem de energizante [i accelereaz` arderea gr`similor. Elimin` reziduurile din organism [i ac]ioneaz` \mpotriva radicalilor liberi (substan]e d`un`toare celulelor).

Sucurile se ob]in prin stoarcerea, presarea sau centrifugarea fructelor proaspete, strecurånd sau nu lichidul rezultat. Fructele mari se m`run]esc \nainte de presare, \ns` zmeura [i murele se las` \ntregi.

Foarte important de re]inut: sucurile p`streaz` toate vitaminele existente \n fructele proaspete. Iat` cåteva re]ete de s`n`tate:

Suc de coac`ze ro[ii Sucul de coac`ze se ob]ine prin presarea \ntregului ciorchine cu fructe dup` ce \n prealabil a fost bine sp`lat \n jeturi de ap`. Are propriet`]i diuretice [i depurative. Ac]iunea lui se manifest` asupra circula]iei sångelui (st`ri pletorice), asupra ficatului (insuficien]` [i congestie hepatic`), asupra inflama]iilor tubului digestiv [i ale c`ilor urinare, asupra reumatismelor [i gutei. Diluat cu ap` este o excelent` b`utur` pentru cei cu st`ri febrile.

Suc de coac`ze negre Peste sucul proasp`t rezultat de la fructele zemoase se adaug` 65% zah`r [i se amestec` bine.

Zah`rul se va topi mai greu dup` 2-3 zile de la combinare. Re]eta cea mai indicat` este ob]inut` \ns` prin amestecul a 200-250 ml de suc cu 750-800 g de miere.

Celor care \l prefer` acest suc le va aduce beneficii prin propriet`]ile sale antireumatismale, antiartritice, antigutoase [i datorit` ac]iunii lui stimulante hepatice. Po]i sc`pa de simptomele nepl`cute pe care ]i le provoac` o cistit`, folosind suc de coac`ze. Bea timp de 5-6 zile cåte un pahar de suc de fructe pur sau diluat cu ap`. Are propriet`]i antiinflamatorii [i antibacteriene remarcabile [i \]i este de ajutor \n cazul \n care ai avea febr`. Ob]ii efecte maxime prin combinarea sucului de coac`ze cu suc de zmeur` sau de afine.

S-a constatat c` aceste fructe con]in elemente cu propriet`]i anticancerigene. Sucul de coac`ze previne apari]ia cancerului de sån, de pl`måni sau limfatic.

Suc de coac`ze negre combinat Amesteca]i 100 g de suc de coac`ze negre cu 100 g suc de c`p[uni, strecura]i [i, \n func]ie de dorin]`, ad`uga]i \ndulcitori (miere sau glucoz`).

Suc de zmeur` B`utur` catalogat` printre cele mai pl`cute, se poate bea ca atare sau diluat` cu ap`. Trateaz` reumatisme, gut`, dermatoze [i st`ri febrile. Amestecul de suc de zmeur` [i de suc de coac`ze, diluat cu ap`, constituie o b`utur` recomandat` \n febrele eruptive, \n afec]iunile febrile \n general, \n inflama]iile urinare.

Suc de afine Este indicat \n mod special \n tratamentul infec]iilor intestinale: enterite, colite, dizenterii amibiene sau altele, putrefac]ii intestinale, colibaciloz`. Are o ac]iune selectiv` asupra unui anumit num`r de agen]i patogeni intestinali ca bacilul lui Eberth (tifoida), colibacili. Este, de altfel, un dizolvant al acidului uric. |n sfår[it, stimuleaz` vederea nocturn`.

Suc de c`tin` Pentru ob]inerea sucului, fructele proaspete se storc printr-o pres` de struguri sau se freac` pe o 182

Cum s` valorifica]i totul de la arbu[tii fructiferi

sit` inoxidabil` pentru \nl`turarea såmburilor. La sucul ob]inut se adaug` pu]in zah`r sau miere.

Acest suc se p`streaz` mult timp la temperatura camerei, datorit` peliculei care se formeaz` la suprafa]a lui [i care impiedic` acrirea acestuia. Consumul sucului de c`tin` are efecte pozitive asupra compozi]iei sångelui.

Sirop de zmeur` [i coac`ze negre, nefiert Pune]i zmeura \ntr-un vas [i zdrobi]i cu måna; pute]i ad`uga [i ap` astfel: pentru fiecare litru de suc de zmeur` se adaug` 1 1/2 l ap`. Coac`zele (boabele), sp`late de praf, desprinde]i-le de pe ciorchini, pune]i-le \n alt vas, [i zdrobi]i-le [i pe acestea. La 1 kg coac`ze pune]i 1/2 l – 2 l ap`, ca s` se dilueze sucul gros. Amesteca]i compozi]iile [i acoperi]i vasul cu tifon, l`sånd sucul s` fermenteze 48 de ore. Dup` aceea, stoarce]i prin tifon dublu (udat cu ap` [i bine stors) sau prin ma[ina de suc; apoi cånt`ri]i sucul pentru a calcula cantit`]ile de zah`r [i sare de l`måie necesare. La un litru de suc se pune 1 1/2 kg zah`r, 1 pache]el de sare de l`måie sau sucul de la 2-3 l`måi care va ajuta zah`rul s` se topeasc` mai repede [i va acidula siropul. Sucul se amestec` cu lingura, pån` cånd zah`rul se dizolv` complet (cu pauze), chiar [i pån` a doua zi, c`ci se dizolv` greu. Siropul se toarn` apoi \n sticle sau, preferabil, \n damigene de circa 3 l, care se vor lega cu tifon dublu [i se vor a[eza \n c`mar`.

Fermenta]ia va continua foarte \ncet, deoarece, din cauza concentra]iei zah`rului, fermen]ii se inactiveaz` [i sucul nu se poate transforma \n vin. Aceasta se va \nl`tura numai cånd se va consuma siropul. Este de preferat s` se introduc` un furtun \n sticl`, care s` treac` prin acel dop de spum` compact`; astfel, se va trage siropul limpede \n alt` sticl`. Siropul va avea gust pu]in sifonat [i \[i va p`stra toate vitaminele. Se bea cu ap` plat`, mineral` sau sifon.

Dac` reduce]i cantitatea de zah`r la 1 kg, ad`uga]i o aspirin` pentru fiecare litru de suc [i sare de l`måie sau suc de l`måie, dup` gust. F`r` a-l l`sa s` se fiarb`, turna]i-l \n sticle (damigene) pe care le lega]i cu tifon. Siropul se va p`stra f`r` s` fermenteze sau s` muceg`iasc`, p`stråndu-[i toate vitaminele.

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

Sirop de zmeur` Sp`la]i zmeura [i zdrobi]i-o cu furculi]a, pune]i \ntr-un tifon cu ochiuri fine [i stoarce]i. Ve]i ob]ine un suc limpede peste care ad`uga]i miere – 3 pahare de miere la un pahar de suc – [i amesteca]i foarte bine, dup` care l`sa]i s` se omogenizeze vreme de 7 zile. Se folose[te ca atare, administrat cu linguri]a, pentru tratarea diferitelor afec]iuni sau diluat cu ap`, ca b`utur` r`coritoare.

Suc de fragi Se prepar` foarte simplu: sp`la]i foarte bine fructele [i zdrobi]i-le cu o furculi]`, pån` devin ca o past`, pe care o pune]i \ntr-un tifon curat [i o stoarce]i cu måna. Rezult` un suc ro[iatic [i foarte parfumat, cu efecte terapeutice excep]ionale; restul de fruct care r`måne dup` stoarcere \l pute]i folosi la dulcea]`, pr`jituri ori \nghe]at`. Sucul de fragi se administreaz` intern, cu un sfert de or` \nainte de mas`, pe stomacul gol – un pahar pentru adul]i [i jum`tate de pahar pentru copii.

Este un suc remineralizant, antireumatismal [i antigutos prin ac]iunea eliminatorie a acidului uric.

Este folosit deopotriv` \n arterioscleroz`, autointoxica]ie, litiaze urinare. Posed`, pe lång` acestea, propriet`]i bactericide.

Cocktail de lapte cu fructe Este o b`utur` r`coritoare foarte delicioas` care con]ine urm`toarele ingrediente: 2 linguri de miere, 1/2 litru lapte, 2 linguri de compot de vi[ine, 1 lingur` suc de coac`ze, 1 g`lbenu[, 3 cuburi de ghea]`. Zdrobi]i ghea]a [i pune]i-o \n mixer, adauga]i celelalte ingrediente, \n ordinea ar`tat` [i bate]i 1 minut. Servi]i cocktailul imediat.

Cocktail cu lapte [i zmeur` Acest cocktail este o excelent` b`utur` indicat` \n special copiilor. Ingredientele necesare sunt 183

Cum s` valorifica]i totul de la arbu[tii fructiferi

60 g miere, 2 linguri suc de portocale, 400 ml lapte, 1 g`lbenu[, 1 banan`, 30 g zmeur`, 3 cuburi de ghea]`. Dizolva]i mierea \n lapte. Pune]i \n mixer ghea]a pisat`, ad`uga]i laptele cu mierea, g`lbenu[ul de ou, banana decojit`, zmeura [i sucul de portocale. Mixa]i amestecul cca 1 1/2 minute, strecura]i [i servi]i.

Cocktail de zmeur` [i piersici Sp`la]i 200 g de zmeur` [i amesteca]i-le \n blender \mpreun` cu 2 piersici sp`late [i t`iate buc`]ele.

Ad`uga]i 100 ml de suc de mere [i pres`ra]i deasupra o linguri]` de migdale zdrobite [i cåteva frunzuli]e de ment` (facultativ).

Cocktail de afine [i pepene ro[u Sp`la]i 200 g de afine [i t`ia]i buc`]ele 200 g de pepene ro[u. Amesteca]i-le \n blender [i ad`uga]i – pentru gust – o lingur` cu zeam` de l`måie.

Cocktail de mure [i pepene galben Sp`la]i 200 g de mure, m`run]i]i-le [i amesteca]i-le cu sucul stors din 200 g de miez de pepene galben. Ad`uga]i – pentru gust – pu]in` zeam` de l`måie [i o linguri]` de ment` tocat`.

Shake cu zmeur` [i morcovi Sp`la]i 300 g de zmeur`, m`run]i]i-le [i amesteca]i-le cu 300 ml suc de morcovi. Servi]i sucul imediat ce l-a]i preg`tit.

Shake cu afine [i pere Sp`la]i 200 g de afine [i marun]i]i-le \n blender. Ad`uga]i cåte 100 ml de suc de pere [i de portocale, o lingur` cu zeam` de l`måie [i amesteca]i-le bine.

14.3. VALORIFICAREA PLANTELOR USCATE Pentru ceaiuri, tincturi, extracte etc., de la arbu[tii fructiferi se folosesc florile, frunzele [i fructele \n prealabil uscate. Metoda se bazeaz` pe evaporarea unei cantit`]i de ap` con]inut` de plantele [i fructele proaspete. Datorit` procentului sc`zut de ap`, produsele uscate nu reprezint` un mediu prielnic dezvolt`rii microorganismelor. |nainte de a fi uscate, se recomand` o aten]ie deosebit` la momentul [i modul de recoltare.

Unul dintre cele mai importante elemente legate de con]inutul \n substan]e active este momentul optim de recoltare a florilor, frunzelor sau fructelor. Alegerea momentului optim de recoltare este condi]ionat` de stadiul de vegeta]ie a plantelor (\nainte de \nflorire, \n stadiul de boboc, \n timpul \nfloririi etc.) [i de anotimp.

Tot \n leg`tur` cu momentul de recoltare sunt de re]inut [i perioada din zi, [i condi]iile meteorologice cånd se face recoltarea. |n general, plantele sau fructele se recolteaz` pe timp uscat, diminea]a dup` ce s-a ridicat roua sau dupa amiaza, pån` la apusul soarelui. Recoltarea se face manual, \n unele cazuri folosind foarfeca. Toate materiile prime vegetale se usuc` imediat dup` recoltare. |n scopuri industriale sau \n cazul timpului nefavorabil, uscarea se face \n solarii sau \n usc`torii speciale. |nainte de uscare se va proceda la condi]ionarea p`r]ilor de plant`, \n]elegånd prin aceasta \ndep`rtarea corpurilor str`ine, a altor specii de plante, p`r]i \nnegrite sau atacate de insecte.

Dup` uscare, plantele [i fructele vor fi ambalate \n pungi din hårtie, \n s`cule]i de pånz` sau \n cutii de carton, nici \ntr-un caz \n ambalaje din material plastic.

Se p`streaz` la temperatura camerei, \n locuri curate, protejate de lumina direct` solar`, f`r` umiditate, ferite de insecte [i roz`toare.

184

Cum s` valorifica]i totul de la arbu[tii fructiferi

Pentru utilizarea plantelor \n scopuri de tratament (tincturi, extracte), ele trebuie s` aib` o puritate cåt mai ridicat`. De aceea nu se vor folosi plante provenind din zone industriale sau de pe terenuri unde s-au comb`tut d`un`torii cu mijloace chimice. |nainte de folosire sub form` de infuzii, decocturi, tincturi, extracte sau alte forme farmaceutice destinate \n special uzului intern, plantele se vor sp`la cu ap` rece la fel ca fructele sau legumele.

Frunzele se recolteaz` dup` ce au ajuns la maxim` dezvoltare, manual, dar nu prin strunjire, pentru a nu se zdrobi, m`rind astfel suprafa]a de contact cu aerul [i prin aceasta cauzånd pierderi mari \n special \n cazul plantelor care con]in uleiuri volatile.

Din frunzele de afin se prepar` un ceai care se recomand` celor ce sufer` de diabet, avånd proprietatea de a sc`dea zah`rul din sånge, ac]iune care s-ar datora mirtilinei, numit` [i „insulin` vegetal`“. Pentru a m`ri eficacitatea ceaiului, frunzele de afin le pute]i asocia cu p`st`i de fasole [i frunze de dud. Ceaiul se bea \ndulcit cu zaharin` sau ne\ndulcit, cåte o cea[c` \naintea fiec`rei mese principale. Se mai recomand` pentru tratarea gutei [i reumatismului, bron[itei cronice, diabetului, \n enterocolite, calculoz` renal`, uremie.

Uscate [i apoi m`cinate [i amestecate cu past` de din]i, frunzele de fragi constituie un excelent remediu pentru combaterea tartrului dentar.

Medicina folose[te frunzele de mur pentru efectul lor astringent [i tonic, fiind recomandate \n tratamentul deranjamentului stomacal, \n cazul inflama]iilor gingiilor, gurii [i gåtului (gargar`). Ele con]in tanin, flavone, acizi organici, vitamina C etc. Ceaiul din frunze de mur d` bune rezultate \n gastroenterite [i colite, fiind un bun tonifiant al organelor digestive. Ceaiul se prepar` din una-dou` linguri]e de frunze la o cea[c` cu ap` clocotit`. Pentru gargar` se face o fiertur` mai concentrat` din dou` linguri la o cea[c` cu ap`. Sub form` de cataplasme se folose[te pentru tratarea hemoroizilor, iar sub form` de iriga]ii \n leucoree, obezitate. Ceaiul f`cut dintr-un amestec de frunze de mur, p`p`die, pelin, p`tlagin`, coada-[oricelulu [i afin se folose[te pentru tratarea obezit`]ii. Frunzele de mur l`sate cåteva zile la loc c`lduros [i umed fermenteaz` u[or, apoi se pun la uscat [i se folosesc \mpreun` cu frunze de zmeur, afin [i frag ca ceai \n scopuri terapeutice.

Ceaiurile din frunze de zmeur ajut` la sc`derea acidit`]ii gastrice. Se toarn` 1 can` de ap` clocotit` peste 1-2 linguri]e de frunze uscate. Se las` vasul acoperit timp de 10-15 minute [i apoi se strecoar`.

Se beau 2 c`ni pe zi, \ntre mese.

Frunzele de frag uscate se folosesc la prepararea unui ceai (o linguri]`-dou` la o cea[c` cu ap`) cu propriet`]i astringente \n tratamentul deranjamentelor stomacale [i ca diuretic \n diferite boli de rinichi. Datorit` fragarinei, ele au propriet`]i dezinfectante (bactericide). |n amestec cu frunze de afin, zmeur [i mur rezult` un ceai pl`cut aromat.

Ceaiul din petale uscate de trandafir are o larg` utilizare [i poate fi folosit \mpotriva durerilor de cap, menstruale [i nevralgii. Dac` este utilizat \n curele interne, poate func]iona [i ca un laxativ slab.

Frunzele cornului se culeg odat` cu fructele [i se usuc` \n strat sub]ire. Intern, ele sunt folosite separat ori \mpreun` cu frunzele m`linului \mpotriva ascarizilor. Extern, este cunoscut` folosirea frunzelor de corn \mpotriva miopiei.

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

●

Fructele uscate (la umbr` sau \n usc`toare speciale) se folosesc singure sau \mpreun` cu frunzele pentru prepararea ceaiurilor.

Unele fructe se recolteaz` \n pårg` (m`ce[ele), moment \n care acestea con]in maximum de vitamine, altele cånd au ajuns la coacere (afinele).

Fructele de afin se recolteaz` \n lunile august [i septembrie. Ele sunt bogate \n tanin, pectine, o substant` colorant` numit` mirtilin`, acizi organici (acid malic, citric, oxalic, lactic, succinic), zaharuri, provitamina A, vitamina C etc. Din fructe se prepar` un ceai pentru combaterea deranjamentelor stomacale, cu propriet`]i antiseptice \n infec]iile intestinale, mai ales \n gastroenterite, contribuind la ameliorarea proceselor de fermenta]ie [i putrefac]ie. Unii autori le recomand` \n combaterea oxiurilor. Ceaiul din fructe poate fi f`cut \n dou` feluri, [i anume: fructele uscate se fierb \n 250 ●

185

Cum s` valorifica]i totul de la arbu[tii fructiferi

g de ap` timp de o jum`tate de or`, dup` care ceaiul se bea c`ldu]; sau peste o linguri]` [i jum`tate de fructe uscate se toarn` dou` pahare cu ap` fiart` [i r`cit`. Fructele se las` la macerat opt ore, apoi se bea \ntreaga cantitate de lichid \n cursul unei zile. Pentru a m`ri ac]iunea astringent` [i antiseptic` a fructelor de afin, ad`uga]i coaj` de stejar, flori de mu[e]el [i frunze de ment`.

Fructele [i frunzele uscate de afin intr` [i \n componen]a ceaiului antidiabetic [i \n ceaiul contra obezit`]ii.

Infuzia de c`tin` se prepar` dintr-o lingur` de fructe zdrobite la 250 ml de ap` clocotit`. Se las` 30 de minute, dup` care se bea frac]ionat, pe parcursul \ntregii zile. Sucul de c`tin`, fiind foarte concentrat, se bea \ndoit cu ap`. Amestecat cu miere [i decoct de ment` este bun \n tratamentul bolilor tubului digestiv, mai cu seam` cånd aciditatea este mai sc`zut`: la 3 pahare de suc se adaug` un pahar de ap` fiart`, 50 de grame de miere [i 1/2 pahar de decoct de ment`.

M`ce[ele uscate \n aer liber, \n locuri umbrite, p`streaz` vitamina C \n procent ridicat. Din 100 kg de fructe proaspete se ob]in 40-50 kg de fructe uscate. M`ce[ele sunt foarte bogate \n vitamina C. Ele con]in o cantitate mare de vitamine esen]iale [i ceaiul f`cut din ele, dac` fructele sunt proaspete, este un remediu pentru r`ceal` [i grip`. Din p`cate, mai mult de jum`tate din valoarea lor se pierde prin uscare.

Din fructele de coac`z negru se prepar` un decoct – 5 g de fructe la 100 ml de ap`. Se beau cåte 2 c`ni pe zi. Alte indica]ii terapeutice: tratarea aterosclerozei.

Din fructe de c`tin` uscate se fac ceaiuri pl`cute la gust care se folosesc \n avitaminoze. Pentru uscare se a[az` boabele de c`tin` pe o tav`. Se \ncinge cuptorul la temperatura maxim`, se bag` fructele pentru a suporta un [oc termic scurt de 100 de grade. Apoi temperatura se coboar` la 50-60 de grade (treapta mic` a cuptorului). Cånd fructele sunt uscate, se scot [i se las` s` se r`ceasc`. Se macin` fin, folosind o rå[ni]` de cafea. Se conserv` \n borcane de sticl`. Praful e bun pentru ceai: o linguri]` de pulbere se op`re[te cu o can` de ap` \n clocot. Se las` s` se infuzeze, apoi se bea. Ceaiul de c`tin` se recomand` \n deranjamente stomacale, reumatism, \n unele boli de piele, urticarie.

Decoc]ia de semin]e este folosit` ca purgativ. Preparatele de c`tin` au efecte benefice [i \n st`rile de stres. Nu se consum` mai mult de o dat` pe zi, pentru c` sunt foarte energizante [i pot tulbura somnul (nu trebuie consumate dup` ora 23.00).

Fructele de c`tin` alb` se culeg pån` la venirea brumei [i sunt indicate \n: avitaminoze, deranjamente stomacale, gut`, intoxica]ii, reumatism, urticarie, rahitism.

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

Socul este folosit – frunctele proaspete sau uscate, precum [i florile \n stare proasp`t` sau uscat` – la prepararea unor remedii cu ac]iune sudorific`. Acestea sunt folosite \n combaterea febrei (r`celi, gripe), iar scoar]a [i funzele sunt diuretice foarte puternice.

Pentru tratarea eczemelor se beau trei zile consecutiv un litru de fiertur` preparat` dintr-o lingur` de coarne uscate, o lingur` de m`ce[e [i o lingur` de fructe de soc la un litru de ap`. ●

Recoltarea florilor pentru unele specii se recomand` s` se fac` \n stadiul de boboc, iar pentru altele la \nceputul \nfloririi sau \n timpul \nfloririi, \nainte de ofilire.

●

Mugurii \ndr`gitului zmeur sunt un adev`rat prieten al femeilor de toate vårstele. Ei sunt considera]i un progesteron natural [i mai ales un extraordinar reglator al activit`]ii ovarelor. Se folosesc pentru men]inerea sub control a tuturor fenomenelor care ]in de menopauz`: bufeuri, tulbur`ri emo]ionale, hirsutism etc. Femeile care fac tratament de lung` durat` cu muguri de zmeur vor \ncetini considerabil procesele de \mb`trånire. Mugurii de zmeur se culeg prim`vara devreme [i se conserv` zdrobi]i \n miere de albine natural` sau se usuc` [i se folosesc ca pulbere (o linguri]` de patru ori pe zi).

186

Cum s` valorifica]i totul de la arbu[tii fructiferi

14.4. VALORIFICAREA PRIN CONGELARE Zmeura, murele, fr`gu]ele, c`p[unele, afinele, agri[ele se conserv` \n stare crud`, la congelator.

Fructele conservate prin congelare se pot consuma [i dup` 6 luni.

Agri[ele, cur`]ate, bine sp`late [i [terse [i toate celelalte fructe men]ionate se pun \n pungi de plastic sau \n casolete se eticheteaz` [i se a[az` \n congelator, nepresate, pån` \nghea]`, ca s` nu se lipeasc` \ntre ele. Zmeura, c`p[unele [i fr`gu]ele se folosesc pentru diverse pr`jituri sau spum` cu albu[. Aceste fructe se folosesc \nainte de a se dezghe]a complet (ca s` nu curg` sucul din ele), ad`ugåndu-se imediat \n preparatul respectiv.

Afinele se pot consuma ca atare, dup` ce au fost decongelate, \n scopuri dietetice [i terapeutice.

14.5. VALORIFICAREA FRUCTELOR PRIN OB}INEREA DE COMPOTURI {I SIROPURI Compoturile [i siropurile fierte [i sterilizate se pot p`stra \n condi]ii bune mai mult timp [i consuma sau valorifica pe m`sura necesit`]ilor. ● Pentru preg`tirea compoturilor trebuie s` fixa]i cantitatea de zah`r necesar` \n func]ie de cantitatea de fructe pe care dori]i s` o prelucra]i. Compoturile sunt gustoase [i de calitate atunci cånd cantitatea de zah`r este de 19%.

De exemplu, pentru un borcan de 900 g, cantitatea de zah`r se va calcula \n felul urm`tor: 100 g ................. 19 g 900 g ................. x g 19.900 x = -------------- = 171 g zah`r 100 Din cele 900 g \ns`, aproximativ 550 g cånt`resc fructele, iar acestea con]in, de exemplu, 10% zah`r.

Cantitatea de zah`r existent` \n fructe se calculeaz` dup` propor]ia: 550 x 10 = 55 g zah`r 100

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

Zah`rul con]inut de fructe se scade din cantitatea total` care trebuie s` se adauge pentru a ob]ine concentra]ia necesar` pentru compot (19%): 171 g – 55 g = 116 g Prin urmare, pentru un borcan de 990 g sunt necesare 116 g de zah`r. ●

Siropurile nefierte se ob]in din sucuri rezultate prin presare sau centrifugare, strecurate [i amestecate cu acid tartric sau cu sare de l`måie [i cu zah`r. La 350 g de suc se pun 650 g de zah`r [i 5-10 g de acid tartric. Se dizolv` bine zah`rul, se umplu sticlele, pån` la gåt, [i se pun dopuri.

Dopurile [i o parte din gåtul sticlei se \mbrac` apoi \n parafin` topit` sau cear` ro[ie.

●

Siropurile fierte se prepar` \n felul urm`tor: se toarn` sucul limpezit \ntr-un vas emailat se pune pe foc [i cånd s-a \nc`lzit se adaug` zah`rul (1,5 kg de zah`r la 1 l de suc). Siropul se ]ine la foc moale, apoi se mai fierbe cca 3-5 minute, amestecånd cu o lingur` din lemn. La \nceput se formeaz` o spum` care se bate cu lingura [i nu se arunc` decåt la sfår[itul fierberii. Dup` ce nu mai apare spum`, se adaug` acid tartric sau sare de l`måie (5-10 g la 1 l de sirop), se mai fierbe cåteva minute, apoi se ia de pe foc. Siropul fierbinte se strecoar` [i se toarn` imediat \n sticle curate, \nc`lzite, care se \nchid [i se depoziteaz` la rece.

187

Cum s` valorifica]i totul de la arbu[tii fructiferi

|n continuare v` prezent`m cåteva re]ete de compoturi [i siropuri din fructe de p`dure.

Compot de coac`ze ro[ii Alege]i fructe proaspete, pune]i-le \n strecur`toare [i sp`la]i-le bine \n mai multe ape. Scurge]i-le de ap`, cur`]a]i-le de pe ciorchine [i aranja]i-le \n borcane. Preg`ti]i un sirop fierbinte, la 850 0C, \n concentra]ie de 40-50%. Cu cantitatea de sirop ob]inut` dintr-un litru de ap` [i 800 g de zah`r se pot umple 5-6 borcane. Compotul de coac`ze este mult mai gustos dac` \n loc de sirop de zah`r se folose[te suc de coac`ze. Pentru finalizarea opera]iei, \nchide]i borcanele cu compot [i pune]i-le \n baie de ap`, la 6000C [i steriliza]i-le 10 minute.

Compot de mure Cele mai bune soiuri de mure pentru compot sunt cele cu fruct mare, intens colorat. Cur`]a]i fructele [i trece]i-le prin jet de ap`. Scurge]i-le [i a[eza]i-le \n borcane ap`sånd u[or, apoi turna]i un sirop fierbinte (850-9000C) \n concentra]ie de 60%. Siropul preg`tit dintr-un litru de ap` [i 1,5 kg zah`r este suficient pentru 7-8 borcane. |nchide]i borcanele, pune]i-le \n baie de ap` [i fierbe]i cca 10 minute la 6000C. Sirop din flori de soc Aproximativ 30-40 de flori de soc fierbe]i-le cu 3 l de ap` circa 30 de minute, strecura]i-le prin tifon dublu, m`surånd apoi lichidul ob]inut. La 1 l de lichid ad`uga]i 1 kg de zah`r, ca pentru jeleu ([i verifica]i prin ridicarea lingurii, astfel \ncåt s` cad` 3 pic`turi, una lång` alta, de pe latul ei). Preparatul fierbe pån` cap`t` o culoare ro[iatic`. Turna]i fierbinte \n sticle [i depozita]i-l. La folosire se dilueaz` cu ap` plat` sau mineral`. Se folose[te contra tusei, bron[itei.

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

Suc de c`tin` Zdrobi]i 700-800 g de fructe proaspete [i pun]i-le \n 5 l de ap` \n care a]i ad`ugat [i dizolvat 1 kg de zah`r. Amesteca]i cu o lingur` din lemn [i fierbe]i bine acest preparat. Dup` ce se r`ce[te strecura]i-l [i pune]i-l \n sticle care se \nchid ermetic. Acest preparat b`ut \n anotimpurile reci previne gripa. Dac` nu se bea imediat, sucul de c`tin` se ]ine la rece sau se adaug` 1-2 aspirine la 1 litru de suc. Dizolvarea zah`rului se face la temperatura camerei \n care se prepar` sucul, pentru a se p`stra vitaminele [i aroma. Gustul este foarte pl`cut, seam`n` cu un amestec de cais` [i ananas. Culoarea este galben-portocalie, deosebit de pl`cut`.

Are efect energizant, antigripal, \nt`ritor al sistemului imunitar, anticancerigen [i duce la cre[terea rezisten]ei la efortul fizic [i intelectual.

Sucul de c`tin` alb` se poate asocia cu suc de struguri, zmeur`, afine, mere, portocale, l`måie, morcovi, varz`, combinate chiar cåte 2-3 sau 4 \ntre ele.

Sirop de trandafiri Alege]i petalele de la 50 de trandafiri parfuma]i (pentru dulcea]`), f`r` s` t`ia]i partea alb`.

Fierbe]i \n clocote petalele, cca 10 minute, \n 4 l de ap`, \mpreun` cu un pache]el cu sare de l`måie.

Zeama rezultat` l`sa]i-o acoperit` pån` a doua zi, apoi filtra]i prin tifon pe care a]i a[ezat \n prealabil un strat sub]ire de vat`. La 1 litru de lichid pune]i 1 kg de zah`r. Amesteca]i pe foc, pån` cånd se dizolv` zah`rul, apoi l`sa]i siropul s` fiarb` \n clocote 10 minute, \ntr-un vas mare. |n tot timpul fierberii amesteca]i siropul ca s` dispar` spuma. Turna]i apoi siropul fierbinte \n sticle, \nchide]i-le ermetic, acoperi]i-le cu p`turi [i l`sa]i-le astfel pån` a doua zi, ca s` se sterilizeze.

Sirop de c`tin` O b`utur` pl`cut` [i r`coritoare ob]ine]i din 750 g fructe care se fierb cu 6 l de ap` [i 1 kg de zah`r.

Dup` r`cire se toarn` \n sticle [i se p`streaz` la loc r`coros.

188

Cum s` valorifica]i totul de la arbu[tii fructiferi

Sirop de soc Stoarce]i fructele proaspete, strecura]i-le [i amesteca]i un litru de suc proasp`t cu 2 kg de zah`r.

Pune]i la fiert [i amesteca]i continuu, apoi ad`uga]i [i un pumn de flori uscate de soc pentru arom`.

Siropul este bun pentru tratarea cazurilor de r`ceal`, reumatism, gut` [i boli de rinichi.

Sirop de mure Alege]i cu grij` murele, care trebuie s` fie proaspete, bine coapte [i s`n`toase. Zdrobi]i fructele [i l`sa]i-le acoperite 24 de ore la rece, la macerat. Filtra]i apoi printr-un tifon dublu [i m`sura]i lichidul ob]inut. Se socotesc 800 g de zah`r la 500 ml suc de mure filtrat. Pune]i la fiert sucul cu zah`rul [i l`sa]i s` clocoteasc` 2-3 minute, \ndep`rtånd spuma format`. Turna]i siropul fierbinte \n sticle, acoperi]i-le [i l`sa]i-le a[a pån` a doua zi. Este foarte gustos [i r`coritor servit cu ap` mineral` [i cuburi de gheat`.

14.6. VALORIFICAREA FRUCTELOR PRIN OB}INEREA DE B~UTURI ALCOOLICE Vinul medicinal este o form` farmaceutic` ob]inut` din materii prime vegetale fragmentate, dar macerate \n vin de bun` calitate. Este destinat uzului intern, \n special pentru stimularea apetitului, \n care scop se administreaz` cu jum`tate de or` \nainte de mas`. Nu se recomand` celor cu gastrite acide, hipertensivilor, \n hepatite, gravidelor, mamelor care al`pteaz`, copiilor.

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

Vin de c`tin` Pentru ob]inerea vinului de c`tin` pune]i \ntr-un vas de sticl` 1 kg de fructe zdrobite, peste care turna]i 5 litri de ap` fiart` [i r`cit` [i 1,5 kg de zah`r. |n vederea gr`birii ferment`rii, pute]i s` ad`uga]i [i drojdie de vin. L`sa]i-l a[a 15-20 de zile, apoi pune]i-l \n sticle [i l`sa]i s` se decanteze – uleiul portocaliu se strånge la suprafa]a vinului.

Efecte terapeutice: m`re[te pofta de måncare, rezisten]a la efort fizic [i intelectual [i este un anticonstipant.

Vin de coac`ze ro[ii Sp`la]i bine de praf [i rupe]i coac`zele de pe ciorchini, apoi trece]i-le prin ma[ina de suc. La un litru de suc de coac`ze sunt necesari 2 l de ap`, 1 kg de zah`r [i o l`måie mare. Separat, dizolva]i zah`rul \n ap`, apoi pune]i zeama de l`måie. Acest sirop se fierbe 10 minute, ca s` se transforme \n zaharuri mai simple (glucoz` [i levuloz`), care vor fermenta mai repede. Dup` ce s-a r`cit, amesteca]i siropul de zah`r cu sucul de coac`ze, apoi turna]i \n damigene sau butoia[e care se vor astupa cu dop de fermenta]ie. Dup` 4-6 s`pt`måni, vinul se trage \n sticle care, apoi, se astup` cu dopuri [i se p`streaz` \ntr-un loc r`coros.

Vin de coac`ze negre Se preg`te[te la fel [i din acelea[i cantit`]i ca [i vinul de coac`ze ro[ii, \ns` sucul rezultat este mai gros. Coac`zele negre con]in o mai mare cantitate de vitamina C; este un vin tonic.

Vin de agri[e, afine, mure Pentru aceast` re]et` sunt necesare: 3 kg de agri[e, afine sau mure, 3 1/2 l de ap`, 1 kg de zah`r, coaj` de scor]i[oar`, cui[oare.

Cantitatea preg`tit` de fructe [i ap` pune]i-le \ntr-o oal` sm`l]uit`. Fierbe]i-le circa 30 minute [i dup` ce au dat \n clocot, adic` atunci cånd plesne[te bine coaja fructelor, lua]i oala de pe foc [i l`sa]i 189

Cum s` valorifica]i totul de la arbu[tii fructiferi

48 de ore le rece. Strecura]i sucul, pune]i fructele pe rånd, \n strecur`toarea cu g`uri mari, presånd pu]in cu måna, ca s` se scurg` bine. Fructele presate se p`streaz` \n alt vas. Lichidul rezultat se cånt`re[te. La 4 l de lichid pune]i 1 kg de zah`r [i amesteca]i bine pån` cånd se tope[te zah`rul. Este de preferat ca zah`rul s` fiarb` 10 minute cu 1/4 din cantitatea de lichid, apoi s` se amestece cu restul. Prin fierbere cu o substan]` acr` (zeama de fructe), zah`rul se descompune \n glucoz` [i levuloz`, zaharuri mai simple, care vor fermenta mai repede. Sucul \ndulcit pune]i-l \ntr-o damigean` (sau butoia[), l`sånd un spa]iu liber, de 10 cm, pån` la gura acestora, ca s` aib` loc spuma s` se formeze prin fermentare. Nu pune]i drojdie de bere; va fermenta foarte bine numai cu drojdiile s`lbatice care sunt peste tot \n aer. Damigeana se astup` bine cu dop de fermenta]ie; acesta, prin tubul cu care este prev`zut, permite dioxidului de carbon s` ias` (care se degaj` \n timpul fermenta]iei), altfel prin presiunea lui va sparge vasul. Damigeana se las` nemi[cat` 5-6 s`pt`måni, pån` se termin` fermenta]ia, la o temperetur` nu mai mare de 18-200C, \n care timp se depun toate suspensiile sub form` de drojdie. Vinul se trage, apoi, de pe drojdie, \n damigene sau sticle, cu furtunul, care nu trebuie s` ajung` la drojdie, s-o tulbure. Peste pålnie se pune un [ervet din tifon [i un strat sub]ire de vat`, se trage aerul din furtun, pån` cånd iese vinul, apoi se trece repede furtunul \n pålnia a[ezat` \n gåtul sticlei sau damigenei; dup` ce se umple una, se trece repede la urm`toarea. Sticlele sau damigenele se astup` bine cu dopuri noi sau cu cele vechi sterilizate, 10 minute, \n ap` clocotit` [i se p`streaz` \ntr-un loc r`coros. Din pulpa fructelor r`mase se poate face marmelad`.

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

Vin de smochine Se prepar` dintr-un kg de smochine, 2 kg de zah`r, 6 l de ap`, 3 l`måi, 10 g drojdie de bere (facultativ).

Trece]i smochinele prin ma[ina de tocat [i pune]i-le \ntr-o damigean` de 10 l. Dizolva]i zah`rul \n 3 l de ap`, ad`uga]i sucul de la o l`måie [i lasa]i s` fiarb` 10 minute. R`ci]i cu restul de ap` [i turna]i peste smochine, \mpreun` cu zeama de la celelalte l`måi (circa 100 ml de suc) [i coaja \ntreag` de la o l`måie (ca s` capete un gust pu]in am`rui). Freca]i drojdia cu o linguri]` de zah`r, pån` cånd se lichefiaz`, apoi dilua]i cu pu]in` ap` [i turna]i \n damigean`. Se poate l`sa s` fermenteze mai \ncet, numai cu drojdiile s`lbatice din aer [i de pe smochine, ca s` nu capete gust de dospit. Damigeana se astup` cu dop de fermenta]ie [i se las` la temperatura camerei (18-20 0C), ca vinul s` fermenteze 5-6 s`pt`måni, agitåndu-l o dat`, zilnic. Dup` ce s-a limpezit bine, se trage \n sticle, ca [i vinul de agri[e.

Sticlele se astup` cu dopuri [i se p`streaz` la rece.

Peste drojdia de vin r`mas` se pot pune 6 l ap`, 2 kg de zah`r [i zeama de la 2-3 l`måi (zah`rul se fierbe 10 minute \mpreun` cu jum`tate din cantitatea de ap` [i cu zeama de la o l`måie, apoi se amestec` cu restul de ap` rece [i cu zeama celorlalte cånd se limpeze[te bine, apoi se trage \n sticle, sau vinul din seria I se amestec` cu cel din seria a II-a, pentru a se ob]ine un vin de calitate mai bun`, cu mult alcool.

Lichior de fr`gu]e Ingrediente pentru varianta I de preparare: 500 ml rom, 250 ml alcool, 500-800 g zah`r, 1 kg de fr`gu]e, 400 ml ap`, vanilie.

Zah`rul se dizolv` \n ap` [i siropul se fierbe 2-3 clocote. Dup` ce s-a r`cit, se adaug` romul, alcoolul, fr`gu]ele [i vanilia. Se toarn` \n sticle cu gåtul mai larg care se vor astupa bine cu dop [i se vor duce \n c`mar`. Dup` 15 zile, lichiorul se poate consuma cu fr`gu]e cu tot.

Ingrediente pentru varianta a II-a de preparare: 1 l rachiu alb, 1/4 l rom, 800 g zah`r, vanilie, 1 kg fr`gu]e.

Fr`gu]ele [i zah`rul se pun \ntr-o damigean` care se va ]ine la soare 5-6 zile, agitånd-o \n fiecare zi; apoi se adaug` romul, rachiul [i vanilia [i se astup` bine. Dup` 15 zile, lichiorul se poate consuma.

190

Cum s` valorifica]i totul de la arbu[tii fructiferi

Lichior de zmeur` Se prepar` din: 1 kg zmeur`, 1 l rachiu alb, 100 ml rom, 500 g zah`r, vanilie.

Zmeura se pune \mpreun` cu zah`rul \ntr-o damigean` de 3 l, care se ]ine 5-6 zile la c`ldur`, agitånd-o zilnic, pån` cånd se tope[te zah`rul; se pun, apoi, rachiul alb, romul [i vanilia. Damigeana se scutur` bine [i se \nchide ermetic cu dop. Se las` la rece 2-3 s`pt`måni, apoi lichiorul se filtreaz` [i se poate consuma.

Cocktail Kir Royale Ingrediente: 200 g fructe proaspete de p`dure, esen]` de coac`ze negre, pe baz` de alcool, [ampanie sau vin spumos rece. |mparte \n mod egal 200 g fructe proaspete de p`dure, \n paharele de [ampanie. |n fiecare pahar, adaug` cåte o lingur` [i jum`tate de esen]` de coac`ze negre, pe baz` de alcool, iar deasupra toarn` [ampanie sau vin spumos rece. Mai po]i folosi [i fructe congelate. Acestea din urm` trebuie mai \ntåi dezghe]ate [i bine scurse.

Dintr-o sticl` de [ampanie se ob]in 8 cocktailuri.

14.7. VALORIFICAREA PRIN OB}INEREA DE O}ETURI O]etul se ob]ine \n urma fermenta]iei acetice a sucului de fructe care este precedat` de cea alcoolic`. Condi]iile care favorizeaz` dezvoltarea fermenta]iei acetice sunt urm`toarele: lichid cu con]inut sc`zut de alcool, nu mai mult de 10%, temperatur` ridicat` [i o suprafa]` cåt mai mare de contact cu aerul. |n general cantitatea de zah`r con]inut` de terciul de fructe nu trebuie s` dep`[easc` 20% pentru ca \n urma fermenta]iei s` nu se formeze mai mult de 10% alcool. Aceste tipuri de o]et sunt preferate de cei care odopt` o diet` naturist`.

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

O]et de zmeur` Folosi]i resturi de zmeur` r`mase de la preg`tirea siropului sau fructe r`scoapte, strivite sau c`zute. Pune]i-le \ntr-un vas (preferabil din sticl` sau lemn) [i adauga]i ap` atåt cåt s` le acopere. La 5 kg de fructe se pun 750 g de zah`r. Amesteca]i bine [i l`sa]i vasul \ntr-un loc c`lduros. Dup` dou` s`pt`måni, timp \n care se amestec` des pentru ca s` nu se usuce la suprafa]`, separa]i sucul [i turna]i-l \n damigene. Ad`uga]i 1/2 l de o]et de bun` calitate. Fermenta]ia acetic` dureaz` 2-3 s`pt`måni. Cånd este gata, strecura]i o]etul [i turna]i-l \n sticle pe care le \nchide]i ermetic [i depozita]i \n loc r`coros.

O]et aromatic Se ob]ine prin adaosul unor fructe colorante [i aromatizante \n o]et, ca de exemplu mure, zmeur`, coac`ze negre etc. Prepararea se face ca \n re]eta precedent`.

14.8. VALORIFICAREA PRIN OB}INEREA DE GEMURI, DULCE}URI, MARMELADE, JELEURI, {ERBETURI, FRUCTE CONFIATE Gemurile, dulce]urile [i toate celelalte preparate dulci se ob]in prin fierberea fructelor cu sirop de zah`r, cu sau f`r` adaos de gelatin` [i acizi organici. Se aleg fructe s`n`toase [i bine coapte [i se cur`]` atent. ● Siropul pentru gemuri se prepar` din zah`r [i ap` \n urm`toarele propor]ii: 1 kg zah`r la 0,3-0,5 l de ap`. Amestecul se \nc`lze[te pån` la dizolvarea complet` a zah`rului. Gelatina se folose[te 191

Cum s` valorifica]i totul de la arbu[tii fructiferi

doar la prepararea gemurilor din fructe s`race \n pectine, de exemplu zmeura. Pentru gemul de coac`ze nu este nevoie de gelatin`. ● Dulce]urile se prepar` din fructe \ntregi sau t`iate, fierte \n sirop de zah`r, \n a[a fel \ncåt s`[i p`streze forma. Prepararea se poate face \n dou` moduri: 1. Se presar` fructele cu o anumit` cantitate de zah`r, se las` s` stea o vreme, apoi se pun la fiert, ini]ial la foc mic apoi la foc iute.

2. Se pun fructele \n sirop de zah`r preg`tit dinainte [i se fierb. Concentra]ia siropului variaz` \n func]ie de felul fructelor [i de consisten]a lor. Cu cåt fructele sunt mai tari, cu atåt densitatea siropului trebuie s` fie mai mic` pentru ca fructele s` aib` timp s` fiarb`. ● Marmeladele se ob]in prin fierberea unor terciuri de fructe, cu sau f`r` adaosuri de zah`r. Dup` fierbere, fructele se paseaz` [i se pun fierbinte \n borcane. Dup` ce s-a r`cit [i se prinde o pojghi]` la suprafa]`, borcanele se \nchid [i se depoziteaz`. ● Jeleurile de fructe se ob]in prin fierberea sucurilor de fructe cu zah`r cu sau f`r` gelatin` [i acizi organici. Jeleurile sunt reu[ite dac` au culoarea [i gustul fructelor din care au fost preg`tite [i dac`, privite \n lumin`, sunt transparente [i au un luciu sticlos. Jeleurile se pot preg`ti dintr-un singur fel de fruct sau din amestecuri de fructe din soiuri diferite.

Preg`tirea jeleurilor presupune urm`toarele opera]ii: ob]inerea sucului din fructe, preg`tirea sucului pentru gelatinizare, preg`tirea zah`rului, a gelatinei [i a acizilor organici, fierberea sucului pån` la gelatinizare [i ambalarea jeleului. ● Fructele confiate sunt un deliciu rar gustat, folosit la torturi [i pr`jituri. Fructele se preg`tesc ca pentru dulcea]` [i se fierb aproape \n aceea[i cantitate de sirop. Fierberea se efectueaz` \n cåteva etape pån` cånd fructele sunt bine fierte, iar siropul este destul de legat. Dup` aceea, dulcea]a se strecoar` pentru a separa fructele. Acestea se aranjeaz` \ntr-o sit` [i se usuc` la soare sau \n cuptorul \nc`lzit la o temperatur` de 300-4000C. Dup` aceast` opera]ie, fructele se acoper` cu zah`r m`runt. |n siropul r`mas pot fi fierte alte fructe.

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

Gem de coac`ze Prepara]i un sirop din 300 ml ap` [i 1 kg de zah`r. La siropul fierbinte ad`uga]i 0,5 kg de boabe de coac`ze [i fierbe]i pån` cånd siropul scade suficient [i se leag`. Ad`uga]i foarte pu]in acid tartric – 1/2 linguri]` la un kg de fructe, cu 4-5 minute \nainte de a opri focul.

Gem de smochine verzi Pentru gemul de smochine folosi]i fructe verzi pe care le t`ia]i \n buc`]i [i le fierbe]i \n 2-3 ape pentru a se \ndep`rta gustul amar. Peste 1 kg de smochine preg`tite a[a cum am ar`tat, ad`uga]i 250 g de zah`r [i 200 ml de ap`. L`sa]i la fiert aproximativ 20 de minute (pån` cånd fructele se \nmoaie bine). Ad`uga]i \nc` 750 g de zah`r [i 5-6 g de gelatin` dizolvat` \n ap`. Continua]i fierberea pån` cånd siropul se \ngroa[` [i \ncepe s` se gelatinizeze. Cu 4-5 minute \nainte de a fi luat de pe foc ad`uga]i o linguri]` de acid tartric.

Dulcea]` de coac`ze Ingrediente: 1 kg coac`ze alese bob cu bob, 1 kg zah`r, 1 l`måie.

Zah`rul se dizolv` \n 3/4 l ap` [i se pune la fiert ca s` lege siropul. Se adaug` coac`zele, care au fost sp`late [i zvåntate. Se \nchide focul, se las` circa 20 de minute apoi se d` la foc iute. Se adaug` zeama de l`måie. Este gata cånd fructele plutesc \n tot siropul. L`sa]i vasul cu dulcea]a la r`cit, acoperit cu un prosop ud [i bine stors.

Dulcea]` de fragi, zmeur` sau mure Ingrediente: 1 kg fructe, 1 kg zah`r, o l`måie sau 100 g glucoz`, o lingur` rom.

Fructele coapte, proaspete (neterciuite), se cur`]` de frunze, se pun \n strecur`toare [i se spal` la 192

Cum s` valorifica]i totul de la arbu[tii fructiferi

un jet de ap`, de praf [i nisip. Zmeura trebuie s` fie foarte proasp`t`, altfel se va terciui repede [i-[i va pierde sucul. Fructele sp`late se pun \ntr-o crati]` de 3-4 l, alternativ cu zah`rul [i zeama de l`måie sau glucoza, l`såndu-le s` stea 2-3 ore, ca s`-[i lase zeama. Se fierb la foc tare, ca s` se lege siropul repede (s` nu se terciuiasc`). Cånd dulcea]a este gata, se ia crati]a de pe foc, se a[az` pe un gr`tar [i se mi[c` \nainte [i \napoi, sau se ia de toarte [i se ridic`, f`cånd mi[c`ri circulare, ca spuma s` se adune \ntr-un singur loc; apoi, aceasta se culege cu lingura. Crati]a se acoper` cu o farfurie sau cu un [ervet udat \n ap` [i bine stors, pentru ca vaporii s` se condenseze [i s` \mpiedice formarea cristalelor de zah`r la suprafat`. Dup` ce s-a r`cit, dulcea]a se pune \n borcane, care se vor lega cu celofan [i se vor a[eza \n c`mar`, etichetate.

Dulcea]` de coac`ze ro[ii sau albe Ingrediente: 1 kg zah`r, 1 kg coac`ze ro[ii, 30-50 ml zeam` de l`måie, 1/2 l ap`.

Dulcea]a se face din coac`ze ro[ii sau albe, cu boabele mai mari, care au numai 1-2 semin]e.

Coac`zele con]in o mare cantitate de pectin` (care \ncheag` siropul), de aceea la 1 kg zah`r se pun numai coac`zele care rezult` dintr-un kilogram cånt`rit, dup` ce boabele s-au desprins de pe ciorchini, f`r` s` se scoat` såmburii. Såmburii se scot cu o scobitoare sau cu o sårm` sub]ire inoxidabil`, \ndoit` ca un ac de p`r. Siropul se leag` exact ca pentru dulcea]a de struguri [i se fierbe la fel, f`r` s` se lege prea mult. Siropul va fi \n cantitate mare, dar cånd se va r`ci, se va gelifica, formånd o mas` gelatinoas` \mpreun` cu fructele, cu gust acri[or.

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

Dulcea]` de c`p[une Ingrediente: 1 kg c`p[une, 1 kg zah`r, 1/2 l ap`, 30-50 ml zeam` de l`måie sau 100 g glucoz`, vanilie, rom.

C`p[unele cur`]ate de codi]e se ]in \n ap` de var 30 de minute, apoi se limpezesc \n strecur`toare la jet de ap`. |ntr-o crati]`, zah`rul, apa, zeama de l`måie [i 2-3 cm dintr-un baton de vanilie se amestec` pu]in, pe foc, pån` cånd se tope[te zah`rul. Siropul se fierbe, pån` cånd se leag` (cånd se ridic` lingura din sirop, de pe latul ei, cad deodat` 3 pic`turi una lång` alta) [i apoi se adaug` c`p[unele [i se fierb, pån` cånd se leag` din nou siropul. |nainte de a se lua de pe foc, se pune zah`rul vanilat [i o lingur` cu rom. Se adun` spuma din crati]`, se acoper` cu un [ervet udat \n ap` [i bine stors. Dup` ce s-a r`cit, dulcea]a se pune \n borcane care, apoi, se leag` cu celofan.

Dulcea]` de trandafiri Se folosesc 500-700 g petale de trandafiri pentru dulcea]` (parfuma]i), 1 kg zah`r, 50 ml zeam` de l`måie sau o linguri]` ras` de l`måie, 1/2 l ap`.

Cånd se culeg petalele de la fiecare trandafir, acestea se prind toate odat` \n mån` [i li se taie partea alb` deodat`, \nainte de a se risipi. Petalele colorate se freac` \ntr-un castron cu 30 g zah`r [i cu zeama sau sarea de l`måie pån` las` zeam` [i se adun` sub mån`, ca o tart`. Zeama [i sarea de l`måie au rolul de a \nt`ri petalele fragile, ca acestea s` nu se \nmoaie la fiert, [i de a \nviora culoarea. Zah`rul se pune la fiert cu 1/2 l ap`, se amestec` pe foc, pån` cånd se tope[te [i, cånd siropul d` \n clocot, se adaug` petalele \mpreun` cu toat` zeama l`sat`. Petalele frecate s-au \nt`rit, de aceea trebuie s` fiarb` mai mult. Dulcea]a se fierbe, pån` cånd se leag`. Va avea culoare ro[iatic` [i petalele vor pluti \n tot siropul, pån` la fundul crati]ei; atunci, crati]a se ia de pe foc. Dac` se fierbe prea mult, zah`rul se caramelizeaz` [i culoarea devine g`lbuie. Se adun` spuma din crati]`, se acoper` cu un [ervet udat \n ap` [i bine stors. Dup` ce s-a r`cit, dulcea]a se pune \n borcane care, apoi, se leag` cu celofan.

Marmelad` de m`ce[e Datorit` gustului s`u deosebit de pl`cut, precum [i cantit`]ii mari de vitamina C, marmelada de m`ce[e este foarte c`utat`. Pentru ob]inerea ei sp`la]i [i pune]i fructele \ntr-un vas, ad`uga]i ap` doar atåt cåt s` le acopere [i l`sa]i-le s` fiarb`.

193

Cum s` valorifica]i totul de la arbu[tii fructiferi

Jeleu de c`p[une Zdrobi]i fructele, acoperi]i-le cu ap` [i fierbe]i-le cåteva minute. Sucul ob]inut se strecoar` [i se las` s` se limpezeasc`. La un litru de suc pune]i 1,6 kg de zah`r [i l`sa]i s` fiarb` pån` \ncepe s` se gelatinizeze. Dizolva]i 3-4 g de gelatin` [i turna]i-o foarte \ncet peste jeleu, pentru a nu \ntrerupe fierberea. Pu]in \nainte de a lua vasul de pe foc, se pune o linguri]` de acid tartric. Jeleul se toarn` fierbinte \n borcane [i se \nchid abia dup` ce acesta s-a r`cit.

Jeleu de coac`ze, zmeur` sau mure Cur`]a]i, sp`la]i [i zdrobi]i fructele. Cånt`ri]i zeama ob]inut` [i la 1 l de lichid ad`uga]i 1 kg zah`r.

Combina]i sucul [i zah`rul, pune]i vasul la foc moale [i amesteca]i pån` cånd se tope[te zah`rul.

Fierbe]i jeleul pån` cånd se leag` ca o dulcea]`. Pune]i-l fierbinte \n borcane, dar nu le lega]i pån` cånd jeleul nu se r`ce[te.

Smochine confiate Preg`ti]i smochinele [i fierbe]i-le ca pentru dulcea]` f`r` s` pune]i \ns` sare de l`måie. Scoate]i fructele, scurge]i-le bine [i pune]i-le \ntinse pe o sit`. |n fiecare fruct pune]i o buc`]ic` de coaj` de portocal`, apoi t`v`li]i-le prin zah`r m`run]it, dar nu pudr`. Usca]i fructele la 4000C. Pune]i-le apoi \n cutii [i p`stra]i-le la loc uscat, aerisit [i rece.

Coac`ze ro[ii confiate Scufunda]i fructele \n sirop cald, preg`tit din o parte zah`r [i o parte ap`. Strecura]i-le [i pudra]i-le cu zah`r, apoi pune]i-le la uscat la o temperatur` sc`zut`. Aceste fructe le pute]i p`stra \n borcane legate cu celofan, \n locuri uscate [i r`coroase. {erbet de c`p[une Ingrediente necesare: 1 kg de c`p[une, 1 kg zah`r.

Zdrobi]i c`psunele sp`late [i strecura]i-le prin tifon. Cånd zeama s-a limpezit, scurge]i ca s` nu se tulbure.

Face]i un sirop din zah`r [i un pahar de ap` pe care \l fierbe]i. Cånd siropul e legat, ad`uga]i 1 pahar de zeam` de c`p[une limpezit`. Se mai fierbe pån` se leag`. Dup` ce s-a r`corit, freca]i compozi]ia cu o lingur` din lemn \ntr-o singur` direc]ie, pån` cånd devine mat` (f`r` luciu). Pune]i \n borcane. La fel se prepar` [i [erbetul de fragi, mure sau zmeur`.

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

14.9. VALORIFICAREA PRIN OB}INEREA DE ULEIURI {I EXTRACTE Uleiurile presate la rece sunt o surs` important` de vitamine, minerale, enzime, substan]e antioxidante benefice pentru organism. Pentru a nu-i distruge calit`]ile, se folose[te crud \n salate [i \n func]ie de tipul de ulei se administreaz` cu pic`tura \n scopuri terapeutice.

Uleiul de c`tin` se poate prepara \n felul urm`tor: se spal` bine cu ap` fiart` [i r`cit` 1 kg de fructe, dup` care se usuc` \n [ervete. Se zdrobesc apoi pe rånd cu o lingur` de lemn \ntr-un vas emailat sau din sticl`. Se stoarce sucul prin tifon, rezultånd aproximativ 600 de g de fructe tescuite. Se las` timp de 24 de ore la temperatura camerei, f`r` a-l acoperi etan[. Se va forma o pelicul` de culoare mai deschis`, care este uleiul de c`tin`. Ceea ce a r`mas de la tescuire se usuc` \ntåi la aer, apoi \ntr-un cuptor deschis, pån` devine sf`råmicios. Se rå[ne[te \n rå[ni]a de cafea. Pudra astfel ob]inut` se pune \ntr-un vas din sticl` sau emailat [i peste ea se toarn` 12 linguri de ulei de m`sline sau de porumb.

Pudra cånt`re[te aproximativ 50 g [i uleiul o va acoperi bine. Se las` timp de trei s`pt`måni, agitånd amestecul din cånd \n cånd. Dup` cele trei s`pt`måni, se scurge u[or. Uleiul astfel ob]inut este destul ●

194

Cum s` valorifica]i totul de la arbu[tii fructiferi

de concentrat. Se ia cåte o linguri]` cu 15-20 de minute \nainte de mas`, de 2-3 ori pe zi. Uleiul de c`tin` este foarte eficient \n prevenirea aterosclerozei [i \n normalizarea tensiunii. Iarna, putem folosi ulei de c`tin` pentru a proteja p`r]ile corpului care sunt cele mai expuse frigului, adic` fa]a, måinile [i picioarele.

Uleiul gras aflat \n coaja boabelor de c`tin` alb` este un bun stimulent imunitar, protejånd mucoasele [i pielea de ac]iunea nociv` a unor radia]ii. Uleiul de c`tin` este al doilea din lume, dup` cel de palmier, ca bog`]ie \n vitamine.

Consumat intern, \n doze de 20 de pic`turi de 3 ori/zi, timp de o lun`, \n 2-3 cure pe an, acest ulei este un tonifiant general, antianemic si vitaminizant. La copii, dup` vårsta de 1 an, se administreaz` cåte 5 pic`turi, de 3 ori/zi. Doza poate fi m`rit` cu vårsta. Uleiul de c`tin` este un foarte bun tonic vascular [i nervos, protector coronarian [i antiaterosclerotic. |ncetine[te procesul de \mb`trånire, previne apari]ia cancerului (\n special cancerul pulmonar la fum`tori) [i \mbun`t`]e[te func]ia de detoxifiere a ficatului, asigurånd troficitatea celulei hepatice. Prin con]inutul mare de beta-caroten, acest ulei este foarte eficient \n stagnarea [i regresul diverselor afec]iuni oculare – miopie, hipermetropie, prezbitism, astigmatism, glaucom [i cataract`. ● Extractele din mugurii [i ml`di]ele coac`zului negru, ale zmeurului etc. au asupra organismului uman efecte asem`n`toare hormonilor de sintez`, \ns` mult mai blånde, ac]ionånd \n sens curativ, f`r` a perturba nici o func]ie a organismului [i f`r` a avea efecte secundare.

Combaterea alergiilor se poate face folosind extract de muguri de coac`z negru. Cura cu extracte de muguri sau ml`di]e ale unor plante se nume[te gemoterapie.

Extractul de m`ce[ vindec` cefaleele [i restabile[te echilibrul nervos.

O afec]iune foarte des \ntålnit` – gastrita hiperacid` – se trateaz` cu extract de smochin.

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

14.10. TRATAMENTE {I |NGRIJIRI COSMETICE CU FRUCTE DE P~DURE Datorit` propriet`]ilor chimice pe care le au fructele proaspete, acestea reprezint` o bogat` surs` de materii prime pentru \ngrijirile cosmetice, \n scopul \mprosp`t`rii, rehidrat`rii, tonifierii [i catifel`rii tenului. Sucul [i pulpa fructelor constituie un \nsemnat izvor de vitamine [i s`ruri minerale, care contribuie \ntr-o mare m`sur` la men]inerea elasticit`]ii [i prospe]imii tenului. |ndemna]i-le deci pe doamne s` le foloseasc` cåt mai des.

C`p[unele au efecte tonifiante [i u[or astringente. Se storc 3-4 c`p[une [i cu zeama respectiv` se ung fa]a, pleoapele [i gåtul. Dup` 15 minute se spal` cu infuzie de mu[e]el. C`p[unele se folosesc \n amestec cu småntåna proasp`t` sub form` de m`[ti, \n cazul tenurilor uscate, iar pentru tenurile grase, \n amestec cu talc, caolin sau zeamil [i cu cåteva pic`turi de suc de l`måie pån` la ob]inerea unei paste de consisten]a m`[tii faciale obi[nuite, care va fi aplicat` pe fa]` [i men]inut` 15-20 de minute. M`[tile de c`p[une tonific` [i albesc epiderma.

Sucul de coacaze con]ine vitamina C \n cantitate mult superioar` l`måilor, de asemenea, vitaminele A, PP, B1, B2, B6, MG, FE, P. Fiind astringent, se recomand` pentru toate tipurile de ten gras.

Se pun la macerat 2 linguri de frunze uscate, m`run]ite de coac`z, cu 100 g miere de albine. Se las` la macerat 2 s`pt`måni. O linguri]` din acest amestec se freac` bine cu caolin, o pic`tur` de ulei de ment`, o pic`tur` de ulei de sun`toare [i se ob]ine o masc` bun` tot pentru tenurile grase.

Fragii sunt utili pentru prevenirea apari]iei ridurilor [i combaterea lor, pentru a da str`lucire [i prospe]ime tenului – din fragii zdrobi]i se face o masc`, care se \ntinde pe fa]` seara [i se las` minimum dou` ore. Este un adev`rat elixir care face adev`rate minuni chiar [i \n cazul persoanelor care nativ au un ten mai lipsit de str`lucire, cu aspect b`trånicios.

Iat` cum pute]i prepara o lo]iune de cur`]are a tenului din suc de fragi: amesteca]i 3 linguri de suc de fragi ob]inut prin stoarcere prin tifon cu 2 albu[uri de ou b`tute spum` peste care ad`uga]i 10 pi195

Cum s` valorifica]i totul de la arbu[tii fructiferi

c`turi de tinctur` de smirn` [i 20 de pic`turi de ap` de trandafir. Se aplic` pe fa]` cu un tampon de vat`. Se spal` peste o ora cu ap` \n care s-a dizolvat bicarbonat (2 linguri]e la 1 litru de ap`).

Trandafirii – aceste frumuse]i care ne \ncånt` cu parfumul lor diafan au [i calit`]i terapeutice.

Cleopatra era acoperit` cu petale de trandafir cånd l-a sedus pe Antoniu, iar romanii \i foloseau ca ornament la banchetele lor. Multe parfumuri con]in \n compozi]ia lor petale de trandafiri. Petalele de trandafir se folosesc \n apa de baie datorit` efectelor lor relaxante. Apa de trandafiri a fost cunoscut` din cele mai vechi timpuri ca un astringent utilizat deseori \n cosmetic`. Deci s` nu v` surprind` cånd ve]i afla c` este utilizat [i ca antiseptic.

14.11. VALORIFICAREA PRIN PREDAREA PLANTELOR {I FRUCTELOR C~TRE |NTREPRINDERI DE PRELUCRARE SAU PUNCTE DE VÅNZARE Pentru fructele proaspete se pot \ncheia contracte cu: ❒ angrosi[ti, magazine agroalimentare, vånz`tori la tonete sau la tarabe \n pia]`; ❒ cofet`rii cu laborator, restaurante; ❒ fabrici de conserve legume-fructe; ❒ fabrici de produse naturiste (pentru siropuri etc.).

Cultivatorii afla]i \n apropierea sta]iunilor turistice beneficiaz` de o pia]` excelent`. Astfel, turi[tii str`ini apreciaz` \n mod deosebit atåt fructele proaspete cåt [i preparatele rezultate din aceste fructe extraordinare. ● Pentru fructe [i frunze uscate: ❒ fabrican]i de ceaiuri

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

●

196

Anexe

ANEXE

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

A – LISTA PRINCIPALELOR PESTICIDE FOLOSITE |N POMICULTUR~ Nr. crt.

1.

Denumire comercial`

Agen]ii patogeni controla]i

Champion 50 WP

Erwinia amylovora

2.

Polisulfur` de bariu

fungicid cu spectru larg

3.

4.

5.

6.

7.

Sulfat de cupru Turdacupral Dithane M 45 Polyram DF Tiuram 75 PU

8.

Vondozeb

9.

Ziradin 75 PU

10.

11.

12.

Bavistin Benlate Derosal 50 WP

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

28.

29.

30.

31.

32.

Metoben Topsin 70 PU Bravo 500 SC Karathane FN 57 Karathane LC Captan 50 WP Folpan 80 WP Merpan 50 WP Rovral 50 PW Sumilex 50 WP Saprol CE Rubigan 12 CE Anvil 5 SC Score 250 EC Punch 40 EC Systhane 12 E Tilt 250 EC Trifmine 30 WP Aliette 80 WP Befram 25 CS

33.

Euparen 50 WP

spectru larg Venturia, Polystigma spectru larg Venturia Venturia, Monilinia, Taphina, Stigmina Venturia, Monilinia, Taphrina, Stigmina, Polystigma Taphrina, Stigmina, Monilinia, Venturia, Mycospherella spectru larg spectru larg Venturia, Podosphera, Taphrina, Fusiccocum spectru larg spectru larg Venturia f`inare, acarieni f`inare, acarieni spectru larg spectru larg spectru larg Monilinia, Botryotinia putregai, monilioz`, rap`n, f`inare rap`n, f`inare, putregai cenu[iu spectru larg Podosphera, Venturia Venturia, Podosphera spectru larg f`inare Venturia, Spherotheca Erwinia amylovora Stereum, Taphrina, Stigmina, Spherotheca Venturia, Botryotinia, Mycosphaerella

Concentra]ia-timp de pauz` 0,04% la \nflorit 0,3% prefloral 6% \n repaus 1% \n vegeta]ie 0,5-1% 0,2% 0,2% 0,25% 0,3-0,4% 0,2% 0,3% 0,05%-0,07% 0,05%-0,07% 0,07% 0,07% 0,07% 0,25% 0,1% 0,05% 0,25% 0,2% 0,25% 0,2% 0,1% 0,125% 0,04% 0,04% 0,006% 0,006% 0,04% 0,02% 0,03% 0,3% 0,1% 0,2%

197

Anexe

34.

Konker SC

35.

36.

37.

38.

Systhane Z Thiodan 35 EC Actellic 50 EC Birlane 24 EC

39.

40.

41.

42.

43.

44.

45.

46.

47.

48.

49.

50.

51.

Carbetox 37 CE Carbetox 50 CE Diazol 60 EC Ekalux 25 CE Nogos 50 EC Ultracid 40 EC Sumithion 50 EC Zolone 35 CE Sinoratox 35 CE Lannate 90 WS Oltitox 50 PU Padan 50 DP Victenon 50 WP

52.

53.

54.

55.

56.

57.

58.

59.

60.

61.

62.

63.

64.

Chinmix 5 CE Decis 2,5 CE Fastac 10 CE Sumi-Alfa 2,5 EC Supersect 10 EC Applaud 40 SC Mospilan 20 SP Karate 2,5 EC Ekalux S Sintox 25 CE Nissorun 10 WP Omite 57 E Danirun 11 EC

Monilia, Botryotinia, Mycosphaerella Venturia, Podosphaera Hoplocampa, Cydia Rhagolitis, Tetranychus Hoplocampa, defoliatoare Quadraspidiouts spectru larg spectru larg spectru larg spectru larg viespi, mu[te, p`duchi Hoplocampa, Cydia, Anarsia Hoplocampa, Cydia, Anarsia spectru larg spectru larg Cydia, Hoplocampa spectru larg spectru larg Cydia, Hoplocampa, Leucoptera, Adoxophyes spectru larg spectru larg spectru larg spectru larg spectru larg Quadraspidiotus psila, omida minier` spectru larg spectru larg acarieni acarieni acarieni acarieni

0,15% 0,2% 0,2% 0,05% 0,05% 0,1% 0,4% 0,175% 0,15% 0,075-0,1% 0,1% 0,1% 0,1% 0,15%-0,2% 0,1-0,2% 0,05% 0,2-0,25% 0,1% 0,05% 0,03% 0,0125-0,05% 0,004-0,008% 0,03%-0,04% 0,03% 0,05% 0,02% 0,01-0,02% 0,075% 0,02% 0,04% 0,1% 0,06%

Academia de {tiin]e Agricole [i Silvice GHEORGHE IONESCU SISE{TI – Centrul de Cercetare [i Produc]ie „Bios“

B – BIOREGULATORI – preparate comerciale pentru ob]inerea de sporuri cantitative [i calitative ale produselor agricole Revital

Radi-Stim Relaco Sanared Fragarex 198

– Se folose[te \n pomicultur` [i horticultur`. Stimuleaz` prinderea la transplantare a r`sadurilor de flori, legume, stoloni de c`p[uni, fortific` culturile \n timpul vegeta]iei.

– Stimuleaz` \nr`d`cinarea buta[ilor ierbacei [i lemno[i.

– Vindec` r`nile pomilor. |mpiedic` cre[terea l`starilor lacomi.

– Vindec` r`nile produse de roz`toare, ger, arsuri, boli.

– Stimuleaz` legarea de rod la c`p[uni.

© RENTROP & STRATON – Cultivarea arbu[tilor fructiferi

BIBLIOGRAFIE Aldea Viorica – Cercet`ri privind fenomenul de oboseal` a solului ce se manifest` \n cazul replant`rii parcelelor pomicole. Tez` doctorat, ASAS, Bucure[ti, 1997.

Avanzato D. [i colab. – Frutticoltura speciale. Ed. Reda, Italia, 1991.

B`descu Gh., Tudi Evelina – Comportarea unor soiuri de afin \n condi]iile de la Bilce[ti-Muscel.

Lucr. [t. ICPP M`r`cineni, vol. IV, 1976.

B`descu Gh., B`descu Lidia – Aspecte noi \n tehnologia coac`zului negru. Rev. Horticultura nr. 3, Bucure[ti.

B`descu Gh., B`descu Lidia – |nmul]irea afinului de cultur` prin but`[irea \n uscat. Rev. Horticultura, nr. 10, 1979.

B`descu Gh., Constantinescu M., Lidia B`descu, Isac Gr. – Fructele [i s`n`tatea. Ed. Ceres, Bucure[ti, 1984.

Baets W. – Culture sous verre du Fraisier. Le Fruit Belge, 1985, 410, p. 111-114.

Bendorf Fl., Georgescu Al., Marghidan A. – Valorificarea \n scop alimentar a fructelor de c`tin` alb`. Red. Rev. Agricole, Bucure[ti, 1977.

Botar A. – Cercet`ri privind sortimentul de coac`z ro[u \n zona Clujului. Lucr. [t. ICPP M`r`cineni, vol. V, 1975.

Botar A., Szekely I. – Soiuri [i elite de agri[ pentru planta]iile comerciale [i de amatori. Lucr. [t.

ICPP M`r`[ineni, vol. VIII, 1979.

Botez M., B`descu Gh., Botar A., – Cultura arbu[tilor fructiferi. Ed. Ceres, Bucure[ti, 1984.

Brani[te N., Andrie[ N. – Soiuri rezistente la boli [i d`un`tori \n pomicultur`. Ed. Ceres, Bucure[ti, 1990.

Brani[te N., Dr`goi D. – Ghidul pomicultorului. Cultura speciilor pomicole, a arbu[tilor fructiferi [i a c`p[unului \n Romånia. Ed. Paralela 45, Pite[ti.

Burzo I., Munteanu N., Dejeu L., D. Hoza, Elena Delian – Fiziologia plantelor de cultur`. Vol. III Fiziologia speciilor pomicole. Editura Academiei, Chi[in`u, 1999.

Childers, N.F. – Modern fruit science. New Bruns-Wick, USA, 1973.

Constantinescu N. [i colab. – Pomicultura, vol. I [i II. Aditura Agrosilvic`, Bucure[ti, 1967.

Danciu V., {tefan I. – Catalogul principalelor soiuri ale speciilor pomicole [i mic ghid practic pentru activitatea \n pomicultur`. Ed. Imprimeriei de vest, 1999.

Gautier M. – La culture fruitiere. Vol. 1 L’ arbre fruitiere. Ed. Lavoisir Paris, 1993 Gilles G., Bal E. – La fatique du sol des verges. Le Fruit Belge, 397, 1982, pag. 58-66.

Hornung [t. – Cerin]ele fa]` de sol \n pomicultur`. Ed. Ceres, Bucure[ti, 1975.

Hoza D. – Ecofiziologia speciilor pomicole. Ed. Elisavaros, Bucure[ti, 2000.

Hoza D. – Pomologie. Ed. Prahova, Ploie[ti, 2000.

Lieten P., Baets W. – Culture du fraisier hors sol sur substrat. Le Fruit Belge, 1991, 433, p.63-72.

Marchand S. – Cassissier. Le Fruit Belge, 1985, 412, p. 260-270.

Mih`escu Gr. – Cultura c`p[unului. Ed. Ceres, Bucure[ti, 1998.

Mih`escu Gr. – Pomicultura ecologic`. Editura Ceres, Bucure[ti, 1998.

Mih`escu Gr. – Pomicultur` special`. Ed. Ceres, Bucure[ti, 1977.

Mihalca Gh., Botez M., Vieru R., Florescu I. – Cultura [i valorificarea coac`zului. Ed. Ceres, Bucure[ti, 1981.

Modoran I., Botar A. – Cultura c`p[unului [i coac`zului negru. Ed. Agro-Silvic`, Bucure[ti, 1966.

Modoran I., Botar A. – Zmeurul [i agri[ul. Ed. Ceres, Bucure[ti, 1975.

Murvai Monica – Pomologie. Curs, AMC, U{AMV Bucure[ti, 1995.

Murvai Monica. Hoza D. – Pomologie – |ndrum`tor de lucr`ri practice. AMC, U{AMV, Bucure[ti, 1997.

Negril` A. – T`ierea pomilor [i arbu[tilor fructiferi. Ed. Ceres, 1977.

Popescu M. [i colab. – Comportarea arbu[tilor fructiferi pe nisipurile din sudul Olteniei. Rev. Horticultura, 1989, 6, pag. 14-16.

Popescu M. [i colab. – Pomicultut` general` [i special`. EDP Bucure[ti, 1992.

Popescu M., Mili]iu I., Ghena N., Mitu M. – Pomicultur` special`. EDP, Bucure[ti, 1974.

R`u]` C., Cårstea St. – Prevenirea [i combaterea eroziunii solului. Editura Ceres, 1983.

Roudeillac P. – Production et commercialisation des fraises en Eorope. Le Fruit Belge, 1991, 433, p. 8-21.

Sbrighi M. [i colab. – La fragolicoltura europea sta cambiando. Frutticoltura, nr. 5. 1998.

Schoubs Y. – Groseillier a grappes rouge. Le Fruit Belge, 1985, 412, p. 249-254.

Schoubs Y. – Groseillier epineux. Le Fruit Belge, 1985, 412, p. 255-259.

Schoubs Y., Marteny L. – Myrtillier. Le Fruit Belge, 1985, 412, p. 283-287.

Schoubs Y., Marteny L. – Ronces fruitiers. Le Fruit Belge, 1985, 412, p. 277-282.

Teaci D. [i colab. – Influen]a condi]iilor de mediu asupra cre[terii pomilor \n Romånia. Editura Ceres, Bucure[ti, 1985.

Topciski S., Ta[ev P. – Coac`zul. Ed. Ceres, Bucure[ti, 1972.

Tudor Al., Rodica }årcomnicu – Comportarea unor specii [i soiuri de arbu[ti fructiferi pe solurile nisipoase din sudul Olteniei. Lucr. [t. SCCCPN, vol. VIII, pag. 145-150.

Valmori I. – Nuove varieta \n frutticoltura. Edagricole, Italia, 1990.

Voiculescu N. – Evaluarea favorabilit`]ii terenurilor pentru cultura speciilor pomicole. Lucr`ri C.N.[t.Sol. Tulcea, 1994, pag. 171-260 Voiculescu N., {tef`nescu S.L. – Compendiu de ecologie pomicol`. Editura Triade, Cluj-Napoca, 1998.

ADRESE UTILE destinate exclusiv posesorului lucrării “Cultivarea arbuştilor fructiferi” I. LISTA MENŢINĂTORILOR PURITĂŢII BIOLOGICE A SOIURILOR ÎNREGISTRATE ÎN CATALOGUL OFICIAL A. Menţinători din România Codul Denumirea 1001 Institutul de Cercetări pentru Cereale şi Plante Tehnice Fundulea 1002 Staţiunea de Cercetări Agricole Lovrin 1003 Staţiunea de Cercetări Agricole Suceava 1004 1005 1006 1007 1008 1009 1010 1011 1012 1013 1014 1015 1016 1017

Adresa Fundulea - 8264, judeţul Călăraşi Comuna Lovrin - 1957, judeţul Timiş Suceava - 5800, str. 1 Decembrie 1918 nr. 15, judeţul Suceava Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca Cluj-Napoca - 3400, str. Mănăştur nr. 3, judeţul Cluj Staţiunea de Cercetări Agricole Turda Turda - 3350, Str. Agriculturii nr. 27, judeţul Cluj Institutul de Cercetare şi Producţie pentru Cultura Pajiştilor Braşov - Braşov - 2200, Str. Cucului nr. 5, judeţul Braşov Măgurele Staţiunea de Cercetări Agricole Podu Iloaiei Podu Iloaiei - 6623 Str. Naţională de Sus nr. 178, judeţul laşi Institutul de Cercetare şi Producţie a Cartofului Braşov Braşov - 2200, Str. Fundăturii nr. 2, judeţul Braşov Universitatea de Ştiinţe Agricole a Banatului Timişoara - 1900, Calea Aradului nr. 19, judeţul Timiş Staţiunea de Cercetări pentru Plante Medicinale şi Aromatice Fundulea - 8264, judeţul Călăraşi Fundulea Staţiunea de Cercetări Agricole Teleorman Comuna Drăgăneşti Vlaşca - 0633, judeţul Teleorman Staţiunea Centrală de Cercetări pentru Ameliorarea Solurilor Brăila - 6100, Sos. Vizirului km 9, judeţul Brăila Sărăturate Brăila Staţiunea de Cercetare şi Producţie pentru Cultura Pajiştilor Timişoara - 1900, calea Urseni nr. 32, judeţul Timişoara Timiş Staţiunea de Cercetări pentru Culturi Irigate Dobrogea Comuna Valu lui Traian - 8763, judeţul Constanţa Staţiunea de Cercetări Agricole Şimnic Şimnic - 1110, judeţul Dolj Staţiunea de Cercetare şi Producţie pentru Cultura Pajiştilor Vaslui Vaslui - 6500, str. Ştefan cel Mare nr. 256, judeţul Vaslui Staţiunea de Cercetări Agricole Livada Comuna Livada - 3913, str. Baia Mare nr. 7, 1

1018 1019 1020

Staţiunea de Cercetări Agrozootehnice Secuieni Staţiunea de Cercetări pentru Cereale şi Plante Tehnice Staţiunea de Cercetări Agricole Caracal

1022

Staţiunea de Cercetare şi Producţie a Cartofului Miercurea-Ciuc

1023

1029 1030 1031

Institutul de Cercetare şi Producţie pentru Cultura şi Industrializarea Sfeclei de Zahăr şi Substanţelor Dulci Fundulea Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Bucureşti Universitatea din Craiova, Facultatea de Horticultura Universitatea Agronomică şi de Medicină Veterinară - Staţiunea didactică laşi Societatea Naţională „Tutunul Românesc" - S.A. - Sucursala Staţiunea Centrală de Cercetări pentru Cultura şi Industrializarea Tutunului Staţiunea de Cercetare şi Producţie pentru Cultura Sfeclei de Zahăr Braşov Institutul de Cercetări pentru Legumicultură şi Floricultură Vidra Societatea Comercială „Supersem" - S.A. Arad Staţiunea de Cercetare Legumicolă Bacău

1032 1033

Societatea Comercială „Sembra" - S.A. Brăila Staţiunea de Cercetare şi Producţie Legumicolă Buzău

1034

Staţiunea de Cercetare şi Producţie Legumicolă Iernut

1035 1037 1038

Staţiunea de Cercetare şi Producţie Legumicolă Işalniţa Institutul de Cercetare şi Producţie pentru Pomicultură PiteştiMărăcineni Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă Băneasa

1039

Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă Bihor

1040

Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă Bistriţa

1041

Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă Caransebeş

1042

Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă Cluj

1043

Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă Constanţa

1044

Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă Dolj

1045

Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă Fălticeni

1046

Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă Geoagiu

1047 1049

Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă laşi Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă Viile Satu Mare

1024 1025 1026 1027

1028

2

judeţul Satu Mare Comuna Secuieni - 5563, judeţul Neamţ Albota - 0310, judeţul Argeş Caracal - 0800, str. Tudor Vladimirescu nr. 134, judeţul Olt Miercurea-Ciuc - 4100, Str. Progresului nr. 22, judeţul Harghita Fundulea - 8264, judeţul Călăraşi Bucureşti - 71331, bd Mărăşti nr. 59, sectorul 1 Craiova- 1100, str. Al. l. Cuza nr. 13, judeţul Dolj laşi - 6600, aleea Sadoveanu nr. 3, judeţul laşi Bucureşti - 71576, Str. Gârlei nr. 1, sectorul 1 Braşov - 2200, Str. Fundăturii nr. 2, judeţul Braşov Vidra - 8268, judeţul Ilfov Arad - 2900, Calea Timişorii nr. 212, judeţul Arad Bacău - 5500, Calea Bârladului nr. 220, judeţul Bacău Brăila - 6100, sos. Focşani km 6, judeţul Brăila Buzău - 5100, Str. Mesteacănului nr. 23, judeţul Buzău Iernut - 4351, str. Tudor Vladimirescu nr. 4, judeţul Mureş Işalniţa - 1126, judeţul Dolj Comuna Mărăcineni - 0300, judeţul Argeş Bucureşti - 71592, bd. Ion lonescu de la Brad nr.

4, sectorul 1 Oradea - 3700, str. D. Bolintineanu nr. 1, judeţul Bihor Bistriţa - 4400, Drumul Dumitrei Nou nr. 3, judeţul Bistriţa-Năsăud Caransebeş - 1650, str. Valea Cenchii nr. 1, judeţul Timiş Cluj-Napoca - 3400, Str. Horticultorilor nr. 5, CP- 1-86, judeţul Cluj Comuna Valu lui Traian - 8763, Str. Pepinierei nr.

1, judeţul Constanţa Craiova - 1100, str. N. Titulescu nr. 189, judeţul Dolj Fălticeni - 5750, str. Plutonier Ghiniţă nr. 10, judeţul Suceava Geoagiu - 2616, Str. Romanilor nr. 141, judeţul Hunedoara laşi - 6600, sos. Voineşti nr. 175, judeţul laşi Satul Decebal - 3987, Drumul Cărei nr. 214,

1051

Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă Târgu Jiu

1052

Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă Vâlcea

1053 1054

Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă Voineşti Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă Vrancea

1056 1057

Staţiunea Montană Cisnădie Societatea Comercială Scipomar - S.A. Baia Mare

1058 1059

Societatea Comercială Comfruct - S.A. Lipova Institutul de Cercetări pentru Viticultură şi Vinificaţie Valea Călugărească Staţiunea de Cercetare şi Producţie Viti-Vinicolă Blaj

1060 1062 1063 1064 1065 1066 1067 1068 1069 1070 1072 1073 1074 1075 1076 1077 1978 1079

judeţul Satu Mare Târgu Jiu - 1400, Calea Bucureşti nr. 72, judeţul Gorj Râmnicu Vâlcea - 1000, Calea lui Traian nr. 464, judeţul Vâlcea Comuna Voineşti - 0262, judeţul Dâmboviţa Focşani - 5300, str. Cuza Vodă nr. 72, judeţul Vrancea Cisnădie - 2437, Str. Măgurii nr. 97, judeţul Sibiu Baia Mare - 4800, Str. Victoriei nr. 232, judeţul Maramureş Lipova - 2875, Calea Lugojului nr. 6, judeţul Arad Valea Călugărească - 2040, judeţul Prahova

Blaj - 3175, str. Gheorghe Bariţiu nr. 2, judeţul Alba Staţiunea de Cercetare şi Producţie Viti-Vinicolă Drăgăşani Drăgăşani - 0900, str. Gib Mihăiescu nr. 64, judeţul Vâlcea Staţiunea de Cercetare Viti-Vinicolă Greaca Comuna Greaca - 8342, judeţul Giurgiu Staţiunea de Cercetare şi Producţie Viti-Vinicolă laşi laşi - 6600, Aleea M. Sadoveanu nr. 48, judeţul laşi Staţiunea de Cercetare şi Producţie Viti-Vinicolă Miniş Comuna Ghioroc - 2899, judeţul Arad Staţiunea de Cercetare şi Producţie Viti-Vinicolă Murfatlar Oraş Basarabi - 8764, judeţul Constanţa Staţiunea de Cercetări Viticole Odobeşti Odobeşti - 5332, str. Ştefan cel Mare nr. 61, judeţul Vrancea Staţiunea de Cercetare şi Producţie Viti-Vinicolă Pietroasa Comuna Pietroasele - 5272, judeţul Buzău Staţiunea de Cercetare şi Producţie Viti-Vinicolă Comuna Ştefăneşti - 0343, judeţul Argeş Societatea Comercială de Sericicultură „Sericarom" - S.A., Filiala de Bucureşti - 71581, sos. Bucureşti - Ploieşti nr. 69, cercetare-proiectare sectorul 1 Societatea Comercială „Unisem" - S.A. Bucureşti Bucureşti - 72111, str. M. Eminescu nr. 57, sectorul 2 Staţiunea Centrală de Cercetare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Comuna Dăbuleni - 1183, judeţul Dolj Dăbuleni Grădina Botanică - laşi laşi - 6600, str. Dumbrava Roşie nr. 7-9, judeţul laşi Societatea Comercială Vipo - S.R.L. Adjud Adjud - 5400, str. A. l. Cuza nr. 16, judeţul Vrancea Staţiunea de Cercetare şi Producţie a Cartofului Târgu Secuiesc Târgu Secuiesc - 4050, str. Ady Endre nr. 55, judeţul Covasna BUTNARU GALLIA Timişoara - 1900, str. Beethoven nr. 4, judeţul Timiş Societatea Comercială „ITC" - S.R.L. Bucureşti - 71329, bd Mărăşti, nr. 61, sectorul 1 Universitatea din Craiova, Facultatea de Agricultură Craiova - 1100, Str. Libertăţii nr. 15, judeţul Dolj

B. Menţinători din străinătate Codul Denumirea 2001 PIONEER HI-BRED SEEDS AGRO - S.R.L. 2002 SEMENCES COOP DE PAU 2003 S.C. SAATEN UNION ROMÂNIA - S.R.L.

Adresa str. George Călinescu nr. 13, Bucureşti, sectorul 1 Avenue Gaston Phoebus 64230 - Lescar France str. l. L. Caragiale nr. 3, et. 3, ap. 8, Bucureşti, sectorul 2, cod 70207 3

2004 2005 2007 2008 2009

ROMAN-VERNEUIL DEKALB PLANT GENETICS SES EUROPE N.V. DANISCO A/S SAATZUCHT QUEDLINBURG GmbH

2010 2011 2012 2016 2017 2018

INSTITUTUL DE CULTURI IRIGATE ŞI LEGUME FLORIMOND DESPREZ INSTITUTE FOR FIELD AND VEGETABLE CROPS NOVI SAD SEMINS VEGETABLE SEEDS (ROYAL SLUIS) NUNHEMS ZADEN BV NOVARTIS SEEDS BV VEGETABLES & FLOWERS

2019 2020

ENZA ZADEN BV DE RUÎTER SEEDS

2021 2022 2023 2025

DE Z.P.C. HETTEMA VAN DER HAVE MAIZE RESEARCH INSTITUTE ZEMUN POLJE

2026 2027

CEBECO ZADEN BV BEJO ZADEN

2028

CLAUSE INTERNATIONAL SEMENCES

2029 2030

BRUINSMA SEEDS BV GERMICOPA SA

2031 2032

AGRO-UNIVERSAL KFT KWS SAAT AG.

2033

VETOMAG KERESKEDOHÂZ

2034

RIJK ZWAN B V

2035

SAATZUCHT ASCHERSLEBEN AGRAR - GmbH

2036

ASGROW SEEDS COMPANY

2037 2038 2039 2040 2041

POP VRIEND BV CLAUSE INTERNATIONAL SEMENCES (DAVIS, CALIFORNIA - U.S.A.) LARSEN SEEDS UNITED GENETICS SEEDS CO G.H.G. SAATEN GmbH

2042

CENTER FOR AGRICULTURAL AND TECHNOLOGICAL 4

Comuna Afumaţi - 8244, judeţul Ilfov 3100 - Sycamore Road Dekalb, Illinois, 600115 USA Industriepark 15 - 3300 Tienen Belgium Hojbygardvej 14 DK 4960 Holeby Denmark Neur Weg 21 PO Box 13 D - 06472 Quedlinburg, Germany Tiraspol, Republica Moldova BP 41 - 59242 Capelle en Pevele, France Maksima Gorkog 30, 21000 Novi Sad, Yugoslavia Westeinde 161/ PO 22, 1600 AA Enkhuizen, Holland PO Box 4005, 6080 AA Haelen, Holland Westeinde 62/ PO Box 2, 1600 AA Enkhuizen, Holland PO Box 7, 1600 AA Enkhuizen, Holland Hoekeindsweg 39, PO Box 4, 2665 Z.G. Bleiswijk, Holland PO Box 2, 9123 ZR Metslawier, Roptawei 4, Holland Randweg 25, 8304 AS Emmelord, Holland 4420 AA Kapelle, BO Box 1, Holland Slobodana Bajica 1, PP 8911080, Beograd - Zemun, Yugoslavia 8200 AC Lelystad PO Box 139, Holland PO Box 50 - 1749 ZH Tramban 1 - 1749 CZ, Warmenhuizen, Holland 1, Avenue Lucien Clause, 91221 Bretigny sur Orge Cedex, France PO Box 93, 2675 ZH Honselersdijk, Holland 8, Rue Olivier de Serres, 29334 Quimper Cedex, France Kincsem 18, 2870 Kisber, Hungary Grimsehlstrasse 31, PO Box 1463, D - 37555 Einbeck, Germany Rottenbiller 33 PO Box 85, RT Budapest 1100, Hungary Burgemester Crezeelaan 40, 2678 ZG De Lier, Holland Albert Drosihn, Str. 9 - 04320 Aschersleben, Germany 2605 East Kilgore Road Kalamazoo, Michigan, USA, 49002 - 1744 PO Box 5, 1619 ZG Andjik, Holland 1, Avenue Lucien Clause, 91221 Bretigny sur Orge Cedex, France Cikorievej 68 A, DK - 5220 Odense-SO, Denmark 8000 Fairview Rd, Hollister - California, USA 95023 Albert Drosihn, StraBe 9, D - 06449 Aschersleben, Germany Zajecar, Yugoslavia

2043 2044 2045 2046 2047 2049 2051 2052 2053 2054 2055 2056

2058 2059 2060 2061 2062 2063 2064 2065 2066 2067 2068 2069 2070 2071 2072 2073 2074 2075 2076 2077 2078 2079 2080 2081 2082

RESEARCH ZAJECAR CEREAL RESEARCH NON PROFIT COMPANY ASGROW FRANCE KISKUN RESEARCH CENTER DELITZSCH PFLANZENZUCHT GmbH K.H.B.C. STINE SEEDS COMPANY P.H.R.O. ZERAIM GEDERA N ATU RE MARK

H 6701 Szeged PO Box 391, Hungary BP 80 Senlis, 60304, France H - 6400 Kiskun Halas, Fuses Puszta 42, Hungary PO Box 1294 - 29297, Bergen, Germany 99 - 300 Kutno 5, Prezemyslowa Str., Poland 2225 Laredo Trail, Adel, IA 50003 - 9477, USA ui. Zbicka 32, 32 - 065 Krzeszowice, Poland PO Box 103, Gedera 70750, Israel 700 Chesterfield Village Parkway, BB 1 K, St. Louis, MO 63198, USA AGROMAR A.S. Bandirma Yolu 1, Km. 16700 Karacabey, Turkey NORIKA Parkweg 4, 18190 Grob Liisewitz, Germany AGRICULTURAL RESEARCH INSTITUTE OF THE H 2462 - Martonvasar, Brunszvik ut. 2, PO Box 19, HUNGARIAN AGRICULTURAL ACADEMY OF SCIENCES Hungary MARTONVASAR VERNEUIL RECHERCHE BP 3-77390, Verneuil l'Etang, France DLF TRIFOLIUM A/S Hoejerupvej 31, PO Box 19, DK 4660 Store Heddinge, Denmark SEMENCES DE PROVENCES UCASP, Rue G. Monge, Z.l. Sud 13200 Arles, France AGRA OBTENTIONS B. P. 46 Domaine de la Miniere, 78042 Guyancourt Cedex, France CEBECO ZADEN BV 5250 GA Vlijmen, PO Box 10000, Holland AGROSZEMEK KERESKEDELMI KFT H - 6723 Szeged, Sandor u. 6, Hungary DLF TRIFOLIUM s.r.o. PLANT BREEDING STATION Hladke Zivotice, Czech Republic SAATBAU LINZ Schirmerstrasse 19, A - 4021 Linz, Austria MALOPOLSKA HODOWLA ROSLIN HBP Spolka z.o.o.

30 - 002 Krakow, UI. Zbozowa 4, Poland COX FARMS. INC 7484 Country RD 750 North, Gaston, IN 47342 9710, USA IMPERIAL HOLLY CORPORATION 20500 Holly Dr./PO Box 60, Tracy, CA 95378, USA UNIVERSITY OF VERSZPREM GERORGIKON FACULTY Kesthely, Hungary OF AGRICULTURE MONSANTO S.A.S. Croix de Pardies, 40300 Peyrehorade, France SEMO s.r.o.

CZ - 798 17, Smrzice, Czech Republic FR. STRUBE SAATZUCHT KG SOLLINGEN PO Box 1353, 38358 Schoningen, Germany VEGETABLE CROPS RESEARCH INSTITUTE 6000 Kecskemet, Meszoly Gyula ut 6, Hungary CORPORATION (ZKI RT) PKB INI AGROEKONOMIK 11213 Padinska Skela, Yugoslavia SAATZUCHT FRITZ LANGE KG Gutenberg str. 10, D - 23611 Bad Schwartan, Germany KOIPESOL SEMILLAS SA Avda Sân Francisco Javier 24, 41018, Sevilla, Spain SYNGENTA SEEDS AB Box 302, S - 261 32 Landskrona, Sweden ICCC BĂLŢI Calea Eşilor nr. 28, Bălţi, Republica Moldova BARENBRUG RESEARCH Duitsekampweg 60, N L - 6874 bx Wolfheze, Holland MONSANTO SAS Domaine de Mercie 82170 - Monbequi France MONSANTO SAS 1 Rue Jacques Monod Europare du Chene, 69673, Bron Cedex, France SYNGENTA SEEDS S.A.S. 12 Chemin de l'Hobit BP 27, 31790, Saint Sauweur, France 5

2083

LIMAGRAIN GENETICS

Grandes Cultures S.A., Domaine de Mons BP 115, 63203 Riom Cedex, France Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 410bis din data de 13 iunie 2002

II. PRODUCĂTORI DE MATERIAL SĂDITOR STAŢIUNEA DE CERCETARE ŞI PRODUCŢIE POMICOLĂ BĂNEASA Bd. Ion Ionescu de la Brad nr. 4, sector 1, Bucuresti - 71592 Tel.: 021.230.21.85; 231.35.13; Fax. 021.230.76.81 INSTITUTUL DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU POMICULTURĂ MĂRĂCINENI Mărăcineni - 0312, jud. Argeş; Tel.: 0248.278.399; 278.066; 278.292 PEPINIERA EUROPLANT Bontida - 3479, jud. Cluj Tel./Fax: 0264.262.291; E-mail: office@europlantpepiniere.ro RUBIN VERGULEASA SRL Distribuie pesticide, seminţe de legume, material săditor.

Sediul: com. Verguleasa, jud. Olt; Magazin de prezentare – desfacere: com. Drăgăşani, str. Tudor Vladimirescu nr. 474, bl. A1, parter, jud. Vâlcea, Tel.: 0722.675.483; 0723.354.653 E-mail: liviarosca@bumerang.ro; Website: http://www.rubinverguleasa.go.ro SAMOILĂ CONSTANTIN PFA Piteşti Produce şi comercializează material săditor - pomi fructiferi, stoloni de căpşuni, arbori ornamentali.

Tel.: 0740.454.153 KOVACS GHEORGHE Bucureşti Comercializează seminţe şi material săditor din Ungaria; Tel.: 0723.740.113; 021.650.45.73 SEMPERFLORENS SRL Importator şi distribuitor sisteme de irigaţie automatizate, echipamente de udare “Ippierre”, unelte de grădină, foarfeci, fierastraie, topoare “Fiskars”, aparate de stropit “Solo”, material săditor pentru arbuşti fructiferi. Magazin Otopeni, Sos. Bucureşti - Ploieşti nr. 14; E-mail: semperflorens@pcnet Tel.: 021.667.17.95; 0723.548.758; 0723.526.209; Fax. 021.222.68.58 DUMITRU FLORICA Producător agricol autorizat, produce şi vinde arbuşti fructiferi (coacaz, agriş, afin, mur, zmeur, corn) şi bulbi de flori (tuberoze).

Aleea Mozaicului nr. 6 sau POBox 57–87, sector 2, Bucureşti, Tel.: 021.628.46.91

III. INSTALAŢII DE IRIGARE LABORATOR PRO SAN Comercializează pompe de uz casnic şi profesional, de mână sau de spate, cu sau fără manometru, recipienţi şi dozatoare pentru produse dezinfectante şi săpun lichid.

6

Str. Popa Nan nr. 119, Bucureşti; Tel.: 021.322.70.89; 0722.638.553 Fax: 021.322.70.89 E-mail: office@lps.ro; prosan119@xnet.ro SEMPERFLORENS SRL Comercializează pulverizatoare sub presiune, acţionate manual, purtabile în spate, compacte, cu diferite volume de umplere şi tipuri de pompă. Asigură condiţii pentru o utilizare dozată exact a preparatului împotriva dăunătorilor plantelor.

Calea Griviţei nr. 401, bl. P, sc. A, ap. 2, sector 1, Bucureşti - 78531 Tel./Fax: 021.667.17.95; Mobil: 0722.641.795; 0723.247.606; 0722.526.778 E-mail: semperflorens@pcnet.ro SEMPLANT ROMHOL SRL Comercializează instalaţii de irigare prin picurare (Eurodrip) şi aparate manuale de stropit (Grecia); maşini şi utilaje agricole pentru semănat şi prelucrarea solului; palete alveolare pentru producerea răsadurilor.

Bd. C. Brâncoveanu nr. 18, bl. B7, sc. 4, ap. 91, Bucureşti Tel.: 021.335.33.66; 460.33.49; 0744.351.585; Fax: 021.460.30.88; E-mail: semplant@fx.ro

IV. PRODUCĂTORI PESTICIDE TINIMPEX SRL Produce: MITIGAN 18,5% (dicofol 18,5%) - 6,5 $; DIAZOL 60 EC (diazinon 60%) - 11,25 $; FASTAC 10 EC (alfacypermetrin 100g/l) - 25 EURO etc.

Str. Veteranilor nr. 10, bl. C2, sc. 1, et. 1, ap. 8, sector 6, Bucureşti Tel./Fax: 021.430.17.80; 430.29.09 RUBIN VERGULEASA SRL Distribuie pesticide, seminţe de legume, material săditor Sediul: com. Verguleasa, jud. Olt Magazinul de prezentare – desfacere: com. Drăgăşani, str. Tudor Vladimirescu nr. 474, bl. A1, parter, jud. Vâlcea, Tel.: 0722.675.483; 0723.354.653; E-mail: liviarosca@bumerang.ro http://www.rubinverguleasa.go.ro

Alte informaţii utile AGRAS BUCUREŞTI Bucureşti, Strada Alexandru Philippide nr 9B, sector 2, Tel.: 021/210.81.63, fax: 021/210.81.40.

Principalele obiecte de activitate sunt: asigurări agricole (culturi, plantaţii, animale)- producţie vegetală şi zootehnică în depozite, în timpul transportului şi în tranzit utilaje agricole, mijloace de transport, clădiri şi construcţii agricole; asigurări de persoane, altele decât cele de viată; asigurări de incendii şi alte pagube de bunuri; asigurări de răspundere civilă; asigurări de credite şi garanţii; asigurări de autovehicule; reasigurări.

Asigurarea pentru arbuşti 1. Asigurarea culturilor de arbuşti este o necesitate pentru liniştea şi siguranţa cultivatorilor.

Ea are menirea de a acoperi pagubele cauzate de accidentele climatice ce pot surveni în perioadele cele 7

mai critice din viaţa plantelor. O grindină puternică în sezonul de maturare a fructelor poate să conducă la distrugerea totală a producţiei, iar un îngheţ târziu de primăvară se poate solda cu pierderea în întregime a rodului aşteptat, fenomene naturale care intră în sfera abaterilor climatice a căror manifestare în timp şi în spaţiu nu se pot prevedea şi nici preveni. De aceea, asigurarea apare ca o măsură de apărare a cultivatorului sub raport economic deoarece acesta, prin despăgubirile ce se acordă în urma unor astfel de fenomene, îi compensează cheltuielile făcute şi îi reface resursele financiare pentru continuarea procesului de producţie.

2. Pentru culturile de arbuşti se preiau în răspundere de asigurare, principalele pagube provocate de: - îngheţurile târzii de primavară care pot cauza pierderea rodului şi afectarea organelor verzi ale plantelor; - căderile de grindină care se pot manifesta de la pornirea în vegetaţie până la culesul fructelor de pe plante; - efectul ploilor torenţiale violente care pot disloca şi colmata plante, scutura fructe.

3. Asigurarea culturilor de arbuşti, ca de altfel la toate culturile agricole inclusiv plantaţii de vii şi pomi, se face pe bază de contract de asigurare, alcătuit din: - poliţa de asigurare - cererea chestionar - devizul de lucrări cu cheltuielile de producţie pana la nivelul sumei asigurate - schiţa de amplasare (locaţia) a plantaţiei Contractul se poate încheia oricând în timpul anului având ca termene de referinţă: - până la 1 martie pentru asigurarea care să cuprindă şi îngheţurile târzii de primăvară, şi - cu cel puţin 30 zile înainte de maturarea fructelor, de începere a lucrărilor de recoltare şi valorificare a producţiei, când asigurarea se localizează numai la grindină; 4. Suma asigurată reprezintă valoarea devizului de lucrări cu toate cheltuielile directe de întreţinere a plantaţiei şi de combatere a bolilor şi dăunătorilor, mai puţin lucrările de recoltare a producţiei.

Suma asigurată diferă în funcţie de specia cultivată.

Orientativ, valoarea lucrărilor de întreţinere şi de protecţie fitosanitară a unui hectar de arbust (zmeur de grădina coacăz negru, coacăz roşu) oscilează, în condiţiile preţurilor actuale, între 10-20 milioane lei.

5. Prima de asigurare reprezintă suma pe care trebuie să o plătească asiguratul în schimbul căreia să beneficieze de drepturile la despăgubire în cazul unor daune.

Aceasta, pentru culturile de arbuşti se situează la un nivel de 6-7% din suma asigurată.

6. Valoarea drepturilor de despăgubire se acordă proporţional cu gradul de dăunăre al producţiei şi volumul cheltuielilor făcute pâna la producerea fenomenului de calamitate, în limitele sumei asigurate.

7. S.C. Agras – Grupul Wiener Städtische S.A. preia în răspundere de asigurare rodul plantaţiilor de arbuşti fructiferi specializate precum şi a acelora din condiţii de culturi de amatori în curţi sau grădini dacă numărul tufelor este mai mare de 100.

8. Pentru îcheierea contractelor de asigurare, S.C. Agras dispune de o reţea de agenţi de asigurare în teritoriu, la comune şi sate şi de sucursale judeţene.

8