Poezii by Vasile Groza

Vasile Groza

POEZII cu frumoase păsărele, gratioase pisicute, adorabili căteluși si alte fabuloase necuvântătoare

Acest volum este adunat cu dragoste si trudă din poeziile apărute pe pagina de facebook “O Poezie pe zi” a autorului Vasile Groza in anul 2015

Cuprins

….pag. 5 Frumoasele păsărele ….pag. 67 Grațioase pisicuțe ….pag. 109 Adorabili cățeluși ….pag. 133 Promenadă prin ogradă ….pag. 161 Statuetele ecvestre ….pag. 169 Hoinărind prin pădure ….pag. 193 Minunatul insectar ….pag. 207 În haita lupilor ….pag. 219 O familie de urși ….pag. 227 Jucăușe maimuțele ….pag. 237 Pe tărămuri îndepărtate Regele animalelor și alte feline….pag. 255 ….pag. 271 Hai-hui prin ape ….pag. 283 Tacticoasele reptile ….pag. 297 Niște pinguini ….pag. 303 În lumea poeziei ….pag. 338 Luminițe de crăciun

Frumoasele pﾄピﾄビele 5

Frumoasele păsărele Vrăbiute, , rândunele Se împrăștie și se adună Când e vremea rea sau bună

Doi copii nevinovati, Doi copii nevinovați Bufnița și-o libelulă Ei se cred ca ar fi frați Și-au pornit în aventură Se dau huța pe un ram Că așa-i copilăria Nu ține seama de neam Sau care o fi specia! Și când seara a venit Fiecare a plecat La părinți ce i-au primit Bucuroși, că-mpreuna s-au jucat

Prietenie Singurel și fără vină Papagalul Coco, mic O idee a dat să-i vină  Poate chiar un șiretlic!

O rugă pe pisicuță, Ce dormea pe canapea. Să-i dea drumul la ușiță Să stea și el lângă ea. Veselie mare-n casă, Papagalul și pisica Toată ziua se distrează Lui Coco i-a pierit frica Iar pisica îl veghează Să nu pățească nimica! 8

Tu mireasa primăverii Încoronată cu flori Apărută-n pragul serii Cu-n evantai de culori

Mierla

Și cu moțul prins în frunte Cum o stemă la palat Trilul peste tot pătrunde Cum e apa pe uscat Cântul tău de drag și dor Cum râul ce curge în murmur Cum o pasăre în zbor De trăire mă cutremur Tu mireasa primăverii Pură și neprihănită Tu ce rupi zidul tăcerii Fii la noi binevenită. 9

Auzi cucul? zice Nicu Frecând genele la ochi N-am luat nimic în gură Fir-ai să fi de deochi De cu ziua m-ai spurcat Nici pe ochi nu m-am spălat Cucul, cucul, cucul, cucul Iată că-nflorește nucul Am sosit! E primăvară Dimineață, prânz și seară Cânt mereu, până când se face vară

Oaspete de onoare

Și nu cânt din întâmplare Cânt pentru întâmpinare Vreau și eu pâine și sare Sunt oaspete de onoare Obicei ce-i strămoșesc Vreau servit, eu nu cerșesc! Altfel o să răgușesc Pupăza din tei confirmă Pu pu pu, pu pu pu Bine, zise in prag Nicu Așa cum i-a cântat cucul Cu o tavă cu mâncare Iese în întâmpinare Cucul, cucul, cucul, cucul Bucuria își cântă cucu Că s-a întâlnit cu Nicu!

Cioara, atunci când a aflat Fabula cu cașcavalul Pe corb tare l-a certat C-a făcut de râs tot neamul. L-a luat și la școlit Trimițându-l să-i aducă De la primul nuc găsit Cea mai barosană nucă. Si-mpreună au zburat Până la primul asfalt Privește, i-a dat un sfat!... Și din cioc nuca a lansat. Colo-n intersecție, Circulând mașinile I-au făcut disecție Aruncându-i cojile.

Inteligenta ,

Și când stopul a fost pus Ca un pieton să vezi Liniștită ea s-a dus Și-a cules gustosul miez Scoțând cazul in evidență Este bine ca să știți Vorba-i de inteligență Ce la animale, foarte des o întâlniți! Morala: Totul este-adevărat Și noi oamenii avem multe de-nvățat Oricât de deștepți am fi. 11

Veselie în livadă Două pitulici Pe o creangă de magnolie Impreună-și dau pupici, Când apar în zare zorii! Soarele-și ridică fața În livada înflorită Bună, bună dimineața Pitulicele-n cor cântă

Au ieșit albinele Și zboară din floare-n floare Culegând nectarele Făcând și polenizare Cucul cântă, mierla cântă, De răsună văile Pupăza prin grai cuvântă, Așa-s primăverile! 12

Doar pescărușii Se frâng în valuri razele de soare, Și norii negri se-adună revoltați, Nu vor să își găsească o cale de împăcare E luptă-ntre giganți care pe care, Doar pescărușii rămân neînfricați. E-nvălmășeală mare pe ocean Se bate soarele cu norii, nu-i luptă de pirați. Caută căpitanul locul prin ochean Pentru-a salva, pe-ai săi naufragiați Loviți de-un colț de stâncă și valul uriaș, Ce năpusti-tu-sa de vreme Pe micul și firavul vaporaș, Doar pescărușii rămân neînfricați! Se strâng într-una razele de soare, Și norii grei s-au scufundat în valuri. Iar lupta dusă-ntre giganți, care pe care, A câștigat-o el, el Împăratul Soare, Și căpitanul salvator, bătrânul lup de mare! 13

Iară puiul a scăpat Puiul a ieșit din ou Și-și așteaptă frățiorul Mai ceva ca pe-un cadou Iar de mamă duce dorul Vântul bate frunzele Puișorul stă mirat Colo-n spate șarpele E puțin cam agitat Șarpele când a-ncercat În cuibar ca să coboare Între crengi s-a încurcat Și-a-nceput spre sol să zboare Iară puiul a scapat!

Pelicanul curajos Pe-un catarg de la vapor Ce demult s-a scufundat S-a urcat pentru ajutor Pelicanul speriat Speriat fără speranță Fiindca nu putea să zboare Jos o caracatiță Vrea să-l prindă de picioare Dar cu ultimul efort Chiar de o aripă îl doare Din catargul aeroport S-a încumetat să zboare Si acuma pelicanul Voiajeaza-ntreg oceanul.

Scrisoare către o rândunică Anotimp de primăvară Și tu încă n-ai venit. Mieii zburdă printre oi Puii din ouă-au ieșit Cânta cucul în zăvoi Și tu încă n-ai venit. La căsuța de la grindă Am spălat, am văruit Și ți-am pus și o oglindă Și tu încă n-ai venit. Sub căsuță-o policioară Și-mprejur totu-i vopsit. Plină zi de primăvară Și tu încă n-ai venit. Păsări cântă în livadă Pomii de-acum au rodit Veselia ne-nconjoară Și tu încă n-ai venit. Dragă rândunică, dragă Poate că ai obosit Te-așteptăm la primăvară Să-ți spunem bine-ai venit!

Vrăbiuta , cea șireată

Jucăriile le ţin În balcon pe o măsuţă Primăvar-adesea vin  Păsările şi îmi cântă Am şi-o mică gărgăriţă Ce este viu colorată Şi o vrea o vrăbiuţă Crezând că-i din ciocolată! Lângă mine pisicuţa Stă cu blana-i mătăsoasă Şi când vine vrăbiuţa Cu lăbuţa-o’ndepărtează Jucăuşă pisicuţa Alergând prin jucării Se joacă cu gărgăriţa Împrejur cu multe vrăbii Vrăbiuţa cea şireată Gărgăriţa i-a furat Pisicuţa mea distrată Nicidecum n-a observat! De trei zile ne-ncetat O ţine-ntr-un mieunat Şi acuma stă la pândă Toată ziua pisicuţa Vrăbiuţa să o prindă Să-şi ia’napoi gărgăriţa!

Cotofana încrezută ,

S-a dus o coțofană la oraș Cu frac călcat precis pe dungă, Banană-n guleraș Și pantalon pe gheată să-i ajungă.

Motivul plecării de la sat? Ori c-o strângeau pantofii săi de lac Sau că vazduhul era afumat, Și că prostimea nu-i făcea pe plac!

Prea multă neghiobime strânsă la grămadă, Cu maniere nedemne pentru ea, Și c-o huleau toți din ogradă De ce anume, habar n-avea!... Unii strigau că fură ouă Alții că-nhață de sub cloșcă puii, Și că împarte hrana pe din două Cu vulpea, șmechera pădurii!

Acuma pusă la trei ace Pe străzi, pe bulevard, sau pe balcoane, Pe orășeni, vrea doar să îi joace, Finuț, nu-n maniere grosolane! Ba șterpelind un pachețel, Pus pe pervaz pentru răcoare. Și de la piață luând nițel, Că slavă Domnului recolta-i mare! Ba într-o seară vrând să se cultive, S-a strecurat pe șest la operă. Și-a constatat că-s două colective, Cel ce cântă pe scenă și cel fără manoperă! Și-a spus în plin ca pentru sine; ”La operă, la operă, ce mai capodoperă!?” S-adormi mereu, mereu îți vine, Asta-i o batjocură!... A mers la teatru, că se poartă. Lume, aproape ca cei de prin ogradă. Cei de pe scenă mereu se ceartă, În sală, ronțăie semințe și beau la limonadă! Pentru puțină sănătate S-a dus la meci de fotbal bătăios. Dar se băteau cei din tribună, Cât despre fotbal, s-a încheiat victorios! Și socotind că-i plină de cultură Se pregăti să plece iar în sat. Vrând să predea la ”proști” învățătură Însă găsi de-o cioară postul ocupat! 19

Cocostârc și cocostârca

Lin zburând în vârf de cer Câmp de bălți și ierbi privind, Fiindcă-i iară primăvară, ce ai vrea să îți ofer? Spuse domnul cocostârc, vesel lumea admirând.

Cocostârca-n piruetă printre palele de vânt, Își trecu prin pene-o rază, Și pe bolta de lumină, către sat luă avânt. Vreau din nou pe stâlpul porții, să ne facem vechea casă, Și-un cuibar printre copii, dornici iar să ne privească. Vreau de-asemeni să se știe c-am aflat de bănuiala, Că în sat lumea ne-așteaptă și e bine ca să știi, Să aducem primăvara, Și în lume mulți copii. Cocostârc și cocostârca,stau acum muiați în baltă Gângurind de tinerețe și în taină pescuind, Și din când în când se-nalță, lumii visele zidind.

De câte ori ne cântă cucul Când îți cântă-un cuc în față E-un prezicător ce spune Ce să mai aștepți din viață Și când soarele apune?

Daca-ți cântă pe la spate E un fel de vijelie "Iarna-i ici, vara-i departe" De-o apuci, nu se mai știe

Și când cântă dintr-o parte Îți trezește îndoiala Cine-adună sau împarte În destine rânduiala

Și de unde ți-ar cânta Nu te costă nici doi bani Dar mereu vei aduna Viața ultimilor ani!

Grangurul Pasăre măiastră Cu aur pe creastă Pictură reală Trilu-ți dă năvală.

Pentru ce ne cânți? Ca să ne încânți Ce porți tu în cioc De ne-aduci noroc !? Pasăre cimpoi, De cânți în zăvoi De cânți în câmpie Cânți a veselie!

Ghici

Două ghemotoace ascunse-n puf Pot fi ceva sau chiar deloc Pot să ne-aducă bucurie sau năduf De luați în seamă Uitați-vă la cioc Specia le cheamă. Acuma-s ca orice puișor Să hotărăști să-i iei este ușor Unii spun că-s ulii Alții c-ar fi vulturi Poți oare să ști Răul să-l previ?

Uliul

Dorul dragostea ca să-ti alini Într-o viață-ntreagă tot alergi Adevărul că frumosul crește între spini De unde greu poîi să-l culegi! Se întâmplă câteodată să și reușesti Să scoți ce îți place la iveală În același timp poți să greșești. Aparențele de multe ori înșeală!

Chemarea mierlei Nu, ea nu cântă pentru ploaie. Și nici mâncare nu cere. Cânta cu așa ardoare, După-a sa împerechere! Trilul cheama-n legea lor, Seamănul ce și dorește În al naturii decor Dor cu dor se întâlnește În iubire și amor.

Ce să fie? Mânăstire-ntr-un picior, Ghici ce poate fi O fi spadasin, boxer, Frică mi-e de a-l privi.

Cum privirea și-o arată Și ciocul bine-ascuțit Zici că-i bufniță-mpăiată Ce-a pățit de e zburlit

Nu-i din fier, nu-i nici din lemn Sau din fier beton Sigur din polistiren La vreo curte ca bufon Ce să fie, ce să fie? Sigur e o jucărie! 26

Vulturul pleșuv Zici că-i un soldat roman Pe câmpul de bătălie Are coif de păpădie Și-aripi de aeroplan! Pașii de gladiator Cu forță herculiană Sigur, e-un învingător Că-are coif de-aramă!

Privirea de lup de mare Cum săgețile o aruncă Și-a luat elan să zboare El, doar lui și-a dat poruncă! Acum plutește-n soare La-nălțimea norilor Cuprinzând pământ și mare Faima trecătorilor. 27

Printul ,

Îmbrăcat precum un mire Papion de pufușor Cu blândețe în privire Le provoacă la un zbor

După-atâta bălăceală Colo-n apa mărilor Stau la mica sfătuială Cu vulturul prințișor Pentr-o mică târguială

Cine oare, cine oare Dintre-acele vulturese Cu care o să se însoare Că toate se cred prințese!

Cine-o fi mai sus ca mine Și mai sprintenă în zbor De-acolo din înălțime Declar, cu ea o să mă însor Și așa s-a și-ntâmplat Ei în lume au plecat.

Vulturul balerin Se-nfiripă o idilă Colo-n zare s-a ivit Vultureasa ca o zână Prințul vultur pregătit.

Bucuria se transformă În balet sentimental Pe-a ghețarului platformă Cu un cuplu ideal. Vulturul și vultureasa Împreună s-au luat El mire și ea mireasa Un cuplu de admirat.

Pescarul

De la cine-o fi învățat Pescuitul cu cârlige Că din înalturi a plecat Peștele în gheare îl prinde E făcut pentru așa ceva Fără școală, făra scule Sau să folosească pușca Se bazează pe ochi ca două lentile.

La pândă

Stă de veghe într-un nuc E un uliu, nu-i un cuc Nucul este în grădină Iar în curte e-o găină.

Și s-a dus sus în văzduh Speriat, plin de năduf Ochind jos un popândău A plonjat în capul său.

Stă pregătit să atace Dar Grivei nu îi dă pace Latră spre el disperat Speriat, iute a zburat.

Și așa găina a scăpat Fiindcă Grivei a lătrat Iar uliul s-a speriat!

Pupăza

Când te gândești la-această pasăre măiastră Pe care copilul Creangă a vrut s-o vândă-n iarmaroc Ce a purtat-o printre târgoveți să scape de năpastă Încercare de care n-a avut noroc Și pupăza s-a întors în tei la vechiul loc. Astăzi, pupăza lui Creangă, e-n teiul îmbătrânit Și cântă ca pe vremuri, pu, pu, pu! Și toți copiii primăvara îi urează bun venit Iar ea înveselește zorii, răsunând tot codru’!

Veste mare, veste mare! Anunț senzațional Din cele patru puncte cardinale Eveniment epocal.

Porumbeii voiajori

Depeșă de la marțieni Adusă de-ai noștri voiajori Ei porumbeii pământeni Ne-aduc scris că vom avea vizitatori. Cu o farfurie zburătoare O ceata de stranii marțieni Ne aduc o veste mare Vor să se facă pământeni.

Au adus cu ei secretul Afișând pe farfurie eticheta Că mâine va fi începutul Când între Pământ și Marte va porni racheta. Porumbeii voiajori, ca însoțitori de bord Tot traseul parcurgând Ca-n marină nod cu nod La nevoie poposind un pic în port. 33

E o specie anume 34

Nu-i fazan sau pitulice E o specie anume Se numește potârniche Unică în astă lume. Și nu-i una, ci sunt două O pereche minunată În câmpie clocesc ouă Și-au o viață zbuciumată. Iarna cu zăpezile Înfruntând foamea și frigul Vara cu lucrările Când începe-n crâng cositul. Deseori le decimează, Pentru carnea lor gustoasă Răpitoarele, și-acei care vânează Dar natura nu le lasă. Să dispară. Le salvează.

Guguștiucii

Se frământă frunza-n codru Norii pe cer se destramă Cântecul le-alintă doru' Guguștiucii-n crâng se cheamă Soarele iată-a sosit Norii-n zare s-au pierdut Și cei doi s-au întâlnit Și și-au dat primul sărut Guguștiuc și guguștiucă Cuprinși de-un plăcut fior Sus în 'nalturi se ridică Ducând cântecele-n zbor. 35

Pescărușul

E o simbioză între el și mare Ca o componentă pentru fiecare Marea fără el este pustie Pescărușul fără mare pare să nu fie. Împreună mare, cer și soare Lumea e a lor, zbor de aripioare!

De veghe

Au mai prins o zi cu soare Plajă dis-de-dimineață Un moment de contemplare Mare, soare, față-n față. Pescărușii studiază În ce parte vor pleca Pentru masa de amiază Foamea îi va ajuta.

Escadrila Escadrila dă atacul Cu viraje și cu loop-uri Asaltând pe întreg lacul Peștele ce umblă în cârduri Încă un salt și încă un salt Cu aterizări sub ape Și-apoi își iau zborul înalt Cu gușile încărcate.

Singurătate

E negru de supărare Slujitorii au plecat În cetate pace n-are El, marele împărat.

Penele îl strâng de spate Aripile-s amorțite Are de tristețe parte Cu priviri înțepenite.

Nu i se mai dau plocoane Ca atunci când era el în putere Acuma moare de foame De la cine cere?

Bătrânețea-i boală grea Rămâi singur tu cu tine Nu te caută nimenea Doar sfârșitul atunci când vine!

Popas

Cu munții și marea în spate Întorși din călătorii În deplină libertate Vin acasă vulturii. Și se-așează la taifas Pe tulpina bradului Ce un ciot a mai rămas Iară ei parcă-s statui. Și-și întorc privirile Stăpâniți de-a lor natură Către toate zările Pentru o nouă aventură. 40

Parașutistul Din înaltul cerului Cu ochii cât lupele Pe întinsul câmpului Iși fixează țintele

Pentru a nu speria vânatul Vine ca o parașută Planează lin cum e vântul Și își ia victima ochită.

Craiul muntilor , Încă-un zbor și încă-un zbor În văzduh se tot înalță Pe deasupra norilor Ca și soarele să-l vadă. E stăpânul munților Vulturul cu coada albă Paznicul câmpiilor Și a rasei lui cu dalbă Luat în fotografie În peisajul cel stâncos Pare o statuie vie Grandios și luminos. 42

În picaj Șoimul este în război Cu alt șoim de seama sa Lupta acum e între ei Pentru a-nhăța prada

Iepurașul prin trifoi Într-un zig zag tot aleargă Ca să scape de cei doi Și din ochi ca să îl piardă Catastrofă aeriană Șoimii în zbor că s-au ciocnit Nu-i de râs că e o dramă Și la pământ au căzut Iar de pradă au uitat Iepurașul de primejdie a scăpat. 43

Rândunelele

Cum notele pe portativ Stau rândunelele la sfat Și își pregătesc plecarea în mod festiv La unison se-apucă de cântat. Și se înalță rânduri, rânduri Până în zările albastre Din răsărit până în apusuri Pe-ntinsul plai al țării noastre.

Și iată a venit și timpul Când din instinct se pregătesc Semnalul e dat de anotimpul Atunci când rândunelele ne părăsesc. 44

Păunul

Pasăre cu mii de ochi Răspândiți în evantai Ochi ce nu sunt de deochi Sau pe pânze cu răpirea din serai Din penajul cozii boltă Stelele se văd pe cer Frumusețea te revoltă Semănând a giuvaier E o pasăre minune Ce nu are asemănare E cum soarele-apune E cum soarele-răsare. 45

Strutul ,

Nu suntem una, ci trei Care îți vom fi neveste Ne iei pe toate de vrei Asta-i întreaga poveste

Și-a lăsat barbă și plete Ca să pară mai matur Iară struțulesele Îl socotesc prematur.

Te vedem îngrijorat Să te-nsori, să nu te-nsori Grijile te-au cam luat Umbli cu capul prin nori! Hai struțule, fii bărbat!

"Încă umbli în tuleie Și vrei, mă rog, să te-nsori Tu nicicum nu ai idee Cu cine-o să te măsori.

Cucuveaua mică Cu privirea mereu ațintită Nu e călău sau vampir E o cucuvea pornită Sa stea pază-n cimitir. Nu de dragul morților Sau știu eu ce altă treabă Ci-a viețuitoarelor Care mișună prin iarbă.

Și din când în când ea cântă Ca să-și facă meseria De-i sătulă sau flămândă Fiindcă asta îi e menirea!

Dilemă

Oare nu văd eu prea bine Am în față-un șoricel Să închid un ochi îmi vine Ca să-l văd cât e de mititel! Să-l mănânc, are rost oare? Aș strica orzul pe gâște! Ia să-l las sa crească mare! Și plecă ca să se culce...

Bufnita ,

Mă bate mereu un gând De ce nu-s cu lumea-n rând La mine noaptea e zi Iară ziua este noapte Mai este-n lume dreptate?

Procurorii-au cercetat Şi uitaţi ce-au constatat Că am ochi fosforescenţi Şi în noapte indiscreţi! Şi-au decis dacă se poate Să fiu utilaj de noapte Iar un procuror obraznic M-a numit pe post de paznic

Când vecinele se culcă Stomăcelul mă mănâncă Câteodată chiar mă doare Şi-atunci plec la vânătoare

N-am nici faruri, nici lanternă Tot timpul lucrez în beznă Ziua nu mi-i lumea clară Şi mă tem c-am rămas chioară! Fără arme, fără cal, Am pătruns în tribunal Şi m-am hotărât pe-ndată Să dau statu-n judecată. Am sau nu dreptate? 49

Şi am fost ameninţată C-o să fiu concediată Dacă nu accept numirea O să-mi schimbe denumirea Din bufniţă îngâmfată Într-o găină plouată Şi-auziţi ce îmi oferă Un serviciu de şomeră! Mă întreb în plină noapte Oare am sau nu dreptate?

Mică și ochioasă Mama zice că-s frumoasă Și că sunt tare ochioasă Și-mbrăcată frumușel Parcă-aș fi un porumbel.

Știu să cânt noaptea la lună Cânt și când nu-i vreme bună Unii aruncă cu sare Când le fac câte-o cântare Cum că aduc veste rea La cine nu m-ar asculta Dar mie nu-mi pare rău Și de-aceea cânt mereu.

Lebăda

De-ar ști cât e de frumoasă În natura ce-o-nconjoară Ar sta liniștită-n baltă Cu privirea, în a apei oglinjoară. Însă ea făptura blândă Voiajează-ntreaga deltă Nevrând să se ascundă Cu mândrețea și ținuta ei cochetă. Face-ntre copii paradă Cu ai ei boboci în ceată Mândră ca lumea să vadă De cine este urmată.

Îndrăgostitii,

Vă rog nu mă deranjați Sunt în câmp și mi-este foame Puteți ca să vă uitați Cum o să culeg la poame.

Vedeți cât sunt de frumoasă Și stau singură-ntr-o casă Bufnițoiul mă curtează Și m-a cerut de mireasă.

Să le duc în podul casei Unde le pun la uscat Iarna în apogeul foamei Am rezerve de mâncat.

Dacă ne-auziți cântând Noapte-acolo-n clar de lună Să știți că noi în curând O să rămânem împreună

Urmărire generală

Voi sunteți șapte pitici Ce v-ați ascuns sub o mască Și-ați venit în deltă aici Legea să nu vă găsească.

Ce doarme cu mister Hap Chu Ingrijiți de bietul Grumpy Care e un chiulangiu Trădați de mutul Dopey.

Dar se vede că degeaba V-ați grăbit ca să veniți N-aveți Alba ca Zăpada Și-o să fiți descoperiți

Bashful este rușions Și stă-n banca lui sfios Iară Albă ca Zăpada Stă acasă, face treaba.

Înțeleptul nostru Doc Și cu bucurosul Happy Nu se-astâmpără deloc Făcând haz de bietul Sleepy

Știți de ce sunt urmăriți? Că au fost în ciupercărie O să rămâneți uimiți Au furat ce nu se știe.

Cocoșul de munte Găinușele-s la sfat Cocoșul le cheamă-ntruna Ele după ce-au ouat Stau la clocit noaptea, ziua

Sus, peste verdele pădurii Pericolul încet planează Pregătesc atacul ulii Cocoșii prin luptă gainușele salvează! Mândru, țanțoș printre pui Cocoșul de munte cântă Sus în vârful muntelui Găinușele se-avântă!

Melomana Zgribulită pare dar nu e Stă pe mușchiul cel pufos Și ascultă o simfonie Într-un cadru majestuos. Simfonia pădurii Și cea a păsărilor Totul prinde-a glăsui Odă a bucuriilor.

Școala de zbor

În lacul din poieniță Undeva în deltă Funcționează o grădiniță Fara firma sau vreo etichetă.

Puii ce plutesc pe apă Stau cu toții pregătiți Lebăda încet se-nalță Puii au rămas uimiți!

Lebăda e directoare Și în jurul ei s-au strâns Stârcul, cormoranul, stau ca ajutoare Mai în glumă, mai în șagă Și un șoim convins. Cu mișcări de-ncepători Zborul lor dă să înceapă. Tema? să-i învețe ca să zboare Lebăda e sus în nori! Pe puii ce-au crescut Lebăda din aripioare Face primul început. 56

Cormoranii

Iată mării, ca deodată Cormoranii se arată Au venit, e primăvară Și-au sosit la noi în țara Cârduri, cârduri, umblă-n zbor Deseori sunt cât un nor Și coboară peste ape Gușile să și le-ncarce Nu cu orice se găsește Ci cu prea-gustosul pește Lăsând pescarul pe mal Să aștepte în zadar Să prindă un pește-n cârlig Doar atuncea când e frig. Se apropie timpul rece Când cormoranii dau să plece Și iata mării că deodată Cormoranii se arată Cârduri, cârduri printre nori Ai timpului călători Și se duc ca vânturile Colo-n zări pierzându-se... 57

Scafandrul N-a făcut școli speciale La înot și scufundări Dar străbate apele Muncind fără de ratări Se aruncă cum săgeata Unde peștele se-arată Cât ai zice pește, gata Iese cu gura-ncărcată!

Măiestrie

Piruete și fandări Acrobații de măiastră Balerina apelor Patinoare când apa e-nghețată Gingașă și mlădioasă Frumusețea-ntruchipată E prințesă și mireasă Mirelui ce o așteaptă. Azi pe lac e sărbătoare Lebedele se adună Au pornit o nuntă mare Pelicanul îi cunună. 59

La scăldat Nu știu ce m-a apucat Uite-așa deodat' Cu tot cu pene îmbrăcat M-am dus la scăldat.

Drept e, de mult n-a plouat Pământul bocnă, uscat Eu neîmbăiat Și văzând ca a plouat M-am dus la scăldat Și acum mă bălăcesc Simt că înebunesc În sfârșit mă răcoresc Nu? Cred că e firesc. 60

Noutate

Eu cred ca făra a mă înșela Așa cum spune legenda Chiar de ști sau de nu ști Cum că barza, ea ne aduce copii!

Îl apără, îl îngrijește Uitați cum ea și-l hrănește Și te miri cum se înalță Puiul, din așa o mogâldeață

Iată o descoperire Ce poate fi și o știre Ia priviți vă rog real Barza cu puiul în cuibar

Îmi pare și rău și bine Că am transmis această știre Dar temporar se suspendă Această veche legendă.

Stârcul

După o masă copioasă Stă acum și contemplează Pe întinsul apelor În căldura razelor. Și își face încet siesta Nu se știe ce-o fi mâine A trecut și toamna asta Acum pleacă, la primăvară revine.

Statuia

Un vulcan, marea și vântul Stelele din înălțime La care-a lucrat și timpul Au construit o statuie. Cormoran, rățoi sau rață Ca stăpână-a mărilor De-i ființă, de e piatră Modelată de forța valurilor. Astăzi totul patronează Jur, prejurul și-mprejurul, Soarele o luminează Natura îi cântă imnul. 63

Între papagali Mă uit la tine măi vere De ce porți hainele mele Ești nebun sau te prefaci Și tu știi să te îmbraci

De vorbit vorbim la fel Cum ai vrea să fie altfel Eu mă simt cumva stingher E vorba de caracter! Asta ne diferențiază Nevoia-i ceea ce crează Așa că nu te mai mira Asta ne e specia! 64

Papagalul motănel

Papagalul stând în cușcă, În casă cu-n șoricel, Neavând pistol, nici pușcă Ca să-l sperie nițel, Mieuna, de ziceai că-i motănel! Până când la o adică Șoricelul ne-nfricat, Foamea scăpându-l de frică, În camară buzn-a dat!... Dar o strachină și-o nucă, În centru cu o slănină, I-a venit sigur de ducă, Papagalul fiind de ,,vină”, C-a rămas făr’ de lumină!...

O baie în ceașcă Papagalul sufocat De-atâta căldură-n casă Din cușcă iute-a zburat Vrând să iasă pe fereastră Dar în cale s-a ivit O ceașcă cu apă rece Și pe loc s-a poticnit Vrând în ea să se arunce

Și acuma se desfată Dând din aripi și din cioc Bucuros de astă dată Că a avut mare noroc

Gratioase , pisicute, 67

Gulerate, colorate și ochioase Gingășia le-nconjoară Câteodată-s furioase Și zgârie de le dai din casă-afară!

Pisicuta pescărita , , ,

Fără râmă în cârlig Pisicuța pescărița I-o fi foame i-o fi frig Ea își dă toată silința Mai că și-ar băga lăbuța

Așteaptă de mult un dar Chiar de-ar fi de la tezaur Vrea un peștișor măcar Dar vrea să fie de aur

Fantezia îi plutește Colo unde în acvariu Îi zâmbește-un pui de pește Și-o întreabă: „Care-i baiul?” 69

Când nici nu te aștepti, Pufișor, pisicuța cea vărgată Rătăcea printre boscheți Fără mamă, fără tată Singură printre boscheți

Se pierduse de ai săi Urmărită, alergată, de niște câini foarte răi Acum stătea speriată Mini, cățelușa urecheată O văzu pe Pufișor Și se hotărî de-ndată Să o ducă-n dormitor. Și așa a și făcut Pufișor, precum se vede Doarme ca un nou născut Cu Mimi, sub a ei ureche.

Puișorii buclucași Pentru ca n-au ascultat Să-și facă în olițe treaba Gospodina i-a atârnat Sus pe sfoară la uscat Așa e când te ia graba Miauni în pustiu degeaba!

Motanul cel mahmur După-o noapte de huzur Sus în pod pe-acoperiș S-a trezit și-i cam mahmur Și se uită pe furiș La o halbă gulerată Și o sticlă chemătoare Ar vrea să o bea pe toată Însă capul tare-l doare

Și pentru a-si lua din greață De pe masă a servit ceva verdeață.

Cinci puișori

Cinci puișori, tare drăgălași Privesc după o vrăbiuță Sus în pom, foarte drăguță Unul a lasat uitatul. S-a urcat la vrăbiuță Rămânând doar patru Iară el, stă pe-o crenguță! Patru puișori voinici S-au sfătuit între ei Unul unde e, ia ghici? Acum sunt doar trei!

Trei puișori, toți trei Fugeau după-un pițigoi Unu-a dispărut din ei Si-au acum sunt doar doi! Din doi pisoi mititei A rămas doar unul Care-a fugit după e Și-acum nu-i niciunul! După ce au mieunat Venind de colo de ici Cu toții s-au adunat. Și-acum iarăși sunt cinci! Cinci pisoi victorioși Haide sa fim serioși! 73

Idila

Conflictul e vechi de când lumea Și astăzi este tot așa Dar peste toate e dragostea Și-n lumea animalelor există Un Romeo și-o Julieta Altfel viața ar fi tristă Morala e din trei cuvinte: Oameni, luați aminte!

Reclamă

Nu-i așa că-s drăgălași Se joacă în fel și chip Ei micuții pisoiași Fac pentru reclamă un clip La saltelele de puf Care nu-s prea cumpărate In regia doamnei Ciuf Se vând si la jumătate

Iar pisoilor le place Pe saltele să se joace.

Pretenul la nevoie se cunoaște

Înțeleg prietenia, dar, O pisică cu-n arici? Dacă voi aveți habar Marturisiți-o aici E ceva ce e contrar!

Eu, după părerea mea O să-i deconspir, ce zici? Cred că asta s-ar putea Fiindcă amândoi mănâncă șoareci  Altfel nu-mi pot explica! O vulpe-i tot dă târcoale, Mai știi, poate să-l omoare! Ea îi vine-n apărare Și frumos îl găzduiește Și de vulpe îl ferește!

Motanul înfometat

Un motan înfometat După perdea s-a băgat Și stătea mereu la pândă Pe șoricel sa îl prindă Din acvariu peștișorul S-a-nțeles cu papagalul, Și-amândoi au escortat Șoricelul speriat! Pentru a veni pe scenă Fără nici un pic de jenă, Unde-un spectacol se ține Pentru înalta șoricime!… Motanul după perdea, Mieunând, pe față se zgâria, că nici în această rundă N-a putut pe șoarece să-l prindă! Noi am adormit îndat’ Iar cioara a inceput de noi să râdă! Cra, cra, cra... Ia uitați-vă la ei Somnul i-a învins de tot. Ăștia zic ca ei sunt lei? Ia lingeți-vă pe bot

Madam Madam stă frumos la masă Pusă la trei ace șic Și comandă de sub mască -Vreau un șoricel pitic! Se raspunde: – Va servim!.. Șoricei noi nu gătim Grivei o să vă servească După o lege câinească! Auzind de-așa ofertă Madam iute-o zbughi De mască descoperită Cum că o pisicuță ar fi!

Un gest fără de măsură Pisicuța brumărița I-a venit un gust în gură Și în pom se dădu huța După vreo îmbucătură..

Musafirul nepoftit

Păsările din livadă Simțindu-se deranjate S-au strâns cu toate grămadă, Atacând-o pe la spate!

Harnica ciocănitoare, Care muncea de cu zor, Deranjată din lucrare, O ciupi pe brumărița, și plecă în zbor Lingându-se pe lăbuțe, Pisicuța brumărița, Forțată ca să renunțe, Iute își luă tălpășița!

Pândarii

A sosit în bibliotecă Cartea nouă cu povești În care se povestește  Pățaniile șoricești

Cum să facem, să dispară Rasa aceasta rozătoare Dând soluția finală Cu rețete culinare

Otravă-n grâu colorat Străchini cu momeli capcană Zahăr cu sticlă pisat Și-o pisică dolofană Și atuncea șoricimea Ca măsură preventivă A hotărât ronțăirea Cărții ce se vrea-n arhivă Dară cartea cu pricina Avea pusă o alarmă Și făcând precum pisica Nu se-apropiau de teamă.

Se aude, se aude!… Nu mai daţi jos cu agude Striga fără să se vadă Un motan cu blana albă Ce sta tolănit în iarbă. Cele două vrăbiuţe Vesele şi hărnicuţe Ciuguleau des din agude Când mai coapte, când mai crude Motanul s-a enervat Când blăniţa-i s-a pătat Că aşa precum se vede Agudele erau negre. Terminând ce-avea de spus A-nceput să urce-n sus Cele două vrăbiuţe Ciuguleau de pe crenguţe Când spre ele a sărit Drept în gol a nimerit Şi-a-nceput vârtej să cadă Unde se-odihnise-n iarbă Fiind foarte supărat S-apucă de mieunat Frumuseţea de motan Ce-a ajuns dalmaţian Cele două vrăbiuţe Vesele şi jucăuşe Cu ciocul precum e mura Râdeau cât le ţinea gura!… 81

Motanul dalmatian ,

Motănelul Cezărel

Motănelul Cezărel Mieunând ca-i singurel

Stă la geam privind pe stradă Și nimeni nu vrea să-l creadă. Într-o zi s-a supărat Și s-a urcat pe dulap

Dar zevzec, căzu pe spate Direct in oala cu lapte. Din mustăți până la coadă Era alb ca o zăpadă Un șoarece cam nărod Îl lingea pe de zor pe bot Și trăgându-l de mustață L-a trezit din nou la viață.

Ochelarista

Și pornește simfonia De îți pui vată-n urechi, Și te-apucă nebunia S-au făcut perechi-perechi.

Soprana pe acoperiș, Este în topul de pe bloc Se strecoară pe furiș Lângă horn își face loc.

Unul dintre gospodari S-a urcat să spargă gașca, Dar ea și-a pus ochelari Și-a ascuns fața cu masca

Și începe a mieuna Cu vocea în La minor, Pisicimea a aduna Cu motanii plini de dor.

Fiindu-i frică de pedeapsă Soprana a plecat de-acasă Și umblă printre ștrengari Mascată cu ochelari.

Box pe buturugi Mare meci pe buturugi Putem să-l vedem și-n ring Lovești dacă poți să ajungi Cei ce sunt atleți înving.

Sari de pe-a ta buturugă Să-l lovești de sus în jos La bărbie să-i ajungă Și-a ieșit victorios.

Luptă între motănei Cupa e un șoarece Victoria dac-o vrei Cine să te împiedice

Uraaa! se știe de ce Ești acel ce-a câștigat Cupa e un șoarece. Dar de unde? Că-i plecat.

Banda pisicilor

Două vrăbiuțe pe un fir de telegraf Și cu-n pițigoi la nai au făcut un mic taraf Cu un cântecel, dar vai!... Pisicile ce sunt de rasă Își dreg mereu vocile Și nicicum ele nu se lasă Vor să-ntreacă vrăbiile! Își iau tonu-n La major Cu ochii spre vrăbiuțe Dintre pui cel mai minor Dirijează din lăbuțe Iar pisica cea mai mare Vrea ca să renunțe Stă cu gândul la mâncare! Pițigoiul alarmat De situația creată Supărat a fluierat Să cântăm cu toți deodată Și-n perfectă armonie Cântă-acum la unison Peste tot e veselie Se-aud chiar și-n telefon.

Lăptișor

Mami smântânește-o oală Ce-i la prins sus pe cuptor Pisicuțul dă târcoală Ar vrea puțin lăptișor Mami nu îi mai aude Ruga ce spre ea o poartă Nu știu de vă vine-a crede Însă-acuma oala-i spartă Și de frică s-a ascuns Pe bot toată-i numai lapte Tocmai în pod sus s-a dus Ferindu-se de-ale ei fapte Pisicuțul cum se roagă La stăpâna ce-a venit Poate se îndură și-o iartă Pe mămica ce-a greșit.

Pisicuta , mea

Pisicuța mea tărcată Are-un obicei aparte Pleacă-n mahalaua toată Fie zi sau fie noapte

Nu umblă pe-acoperișuri După eu știu ce motan Umblă după furtișaguri De-ale gurii și nu după bani Unde sunt oale la prins Pe toate le smântânește Tot timpul e cu botul uns Câteodată mai greșește Și cum lacomă se-avântă După o bogată hrană Oala find cu gât și-adâncă Cade cu capu-n capcană Vine acasă cu oala-n cap Mieunând ca o sirenă Fac de toate și o scap Și pun oala-n cui de-atârnă Să și-o ia orice vecina.

Întâlnire diplomatică

Dacă-mi dau eu bine seamă Din bataia inimii Ce surpriză! Cred ca sunteți buna mamă De mult vroiam să vă-ntâlnesc! Poate aveți și copii Și nu că mi-ar fi frică Pot să vă cer un favor Dar tot neamul șoricimii vă iubesc După ce ne vom juca Vă iubesc doamnă pisică Să mă lăsați să cobor Sunteți înaltă, frumoasă Colo jos la casa mea Și ce nas fermecător Blana parcă-i de mătasă Dintr-o singură mișcare Și ochii de bronz strălucitor Șoricelul diplomat Cât ai zice trei, dispare!... Iar pisica a ramas c-un mieunat...

Uite cât sunt eu de mic

Uite cât sunt eu de mic dar să știți că sunt voinic Sunt pisicul degețel De trec și printr-un inel Urechiușe și codiță Uitați-vă ce lăbuță Ochișorii ca mărgica Mă pupă mereu mămica Într-o zi un șoricel Cât mine de mititel A venit ca să se joace Spunând că de mine-i place I-am zis la a mea mămică Șoricelu-i jucărică Și de-atunci ea m-a lăsat Să mă joc cu el în pat. Vedeți cât sunt eu de mic? Vă dau la toți un pupic! 89

Dacă?

Dacă Creangă te-ar vedea Ce-ai în loc de motocei Cred că te-ar invidia  Și te-ar pune să te joci cu ai săi. Din tot ce-a fost și s-a păstrat Fie la sat sau la oraș Acest pisoi frumos tărcat Este și va fi urmaș!

Cu părere de rău

Am și eu patru picioare Ce folos, nu-s aripioare Am sărit azi dintr-un pom Să zbori jos este ușor.

De ce ești trist pisoiaș? L-a-ntrebat un fluturaș Care îi dădea târcoale  Vrând să-l învețe să zboare.

La urcuș însă-n zadar A trebuit să mă cațăr Tu însă ai un atu Poți să trăiești cât e veacul Îi zise motănelului Și plecă în lumea lui!

Stau uimit și te privesc N-am chef să mă-nveselesc Tu cu două aripioare Umbli lumea cât de mare

Dragă mușetel , Spune-mi dragă mușețel Dacă e adevărat? M-am îndrăgostit de el,  De un motănel tărcat. Spune-mi dragă mușețel,

Tu petală, unde este? Drăguțul de motănel Mă iubește, nu mă iubește? Mă iubește, nu mă iubește? Tu petală, am ghicit Motănelul mă iubește Dorința mi s-a-mplinit Motănelul acum sosește Ma iubește, mă iubește! 92

Pisoiul și veverita ,

El umblă ca un nebun Fugărind o vrăbiuță Ea vroia ceva mai bun Din alun o aluniță.

Vrăbiuța a zburat Plecând pe altă crenguță Alunița a picat Colo jos în poieniță

Și așa din joacă-n joacă Pisoiul și veverița Amândoi ajung pe-o cracă Pisoiul cu vrăbiuța, iară ea cu alunița

Pisoiul și veverița Nefăcând nici o ispravă Cu mult drag își dau mânuța De frică să nu se piardă. Ea îl pupă-n mare grabă Între ei prietenia strâns se leagă.

Mami!

Vreau sa stric mitul, așadar Că pisica se uită ca proasta în calendar Eu, noua și îndrăzneața generație Vreau sa produc între pisici o revelație. Mami, mieună pisoiașul începător Vreau să învăț să lucrez la calculator Să știu ce se petrece în lumea mare Și să arăt că și pisicile au o chemare.

E timpul nostru de a ieși în lume Considerând că avem și noi ceva a spune Să ne înțelegem așadar Să nu vă mai aud voi oameni ca ne uităm ca mâța-n calendar. 94

La fotografie Care dintre voi să fie Mai cochetă mai frumoasă Privite-n fotografie Cine poate fi aleasă Vocile sunt doar distincte Dar frumos armonizate Și privirile-ațintite Te intreabă și socoate

Opere desăvârșite Valori bine conturate Spuneți ce fotografie O putem pune de-o parte? 95

La oglindă

Mama zice că-s frumoasă Și că am ochi de mătasă Și ce blană aurie Am pe mine Toată ziua în oglindă Mă privesc zici că-s bolândă Am o voce cristalină Ce se-aude și-n grădină Unde noaptea-n clar de lună Pisicimea se adună Și cu toții în cor cântăm Și până în zori ne distrăm. 96

Care pe care

După-o masă copioasă Cu trei șoricei la masă S-a întins pe un șezlong Să tragă un pui de somn

Motanul se arcuia Cu ghearele se-apăra Și cu dinții se rânjea Iar din coamă se zburlea.

Grivei ce-i în lanț legat S-a apucat de lătrat Însetat și rupt de foame Iar motanul stă și doarme

Câinele când a văzut Atâta s-a speriat Că pe loc a dispărut Colo-n cușcă s-a culcat..

S-a zbătut cât s-a zbătut Până ce lanțul i s-a rupt Și-apoi să te ții bădie Să privești la comedie.

Mocheta

Tanti când a strâns mocheta M-a luat și pe mine în ea Mama mea e pisicuța Și miaună că mă vrea. Eu de frică c-am greșit În mochetă-s nemișcat Și stau aicea pitit Cu toate că-s căutat

Cine credeți m-a salvat? Un șoricel s-a ivit Eu cu el m-am tot jucat Până mama m-a găsit. 98

Declaratie de dragoste , Bună dragă pisicuță Tu prințesa frumuseții Drăgălașă și finuță Tu simbol al tinereții.

Iată-ți dăruiesc o frunză În formă de inimioară Și observ că te amuză Iubesc pentru prima oară.

Doresc să-ți mărturisesc Că vreau prieteni ca să fim Și să știi că te iubesc!

O poză

Eu nu vreau să moștenesc Dușmănia, va să zică Ce toți o propovăduiesc Între câine și pisică. M-am înconjurat de flori Și lipit de-un pisoiaș Ce îmi dă plăcuți fiori Fiindca este drăgălaș Alb cu negru, floarea roză Am făcut și noi o poză Să ne aiba amintire Cei ce-și ies mereu din fire! 100

Azorică și Motănel A câta oară să vă spun Că Azorel e prietenul meu bun În fiecare noapte amândoi dormim Până în zori când ne trezim Și după ce luăm micul dejun Ne jucăm prin curte și ieșim și-n drum Eu cu pisica din vecini în pomi ne cățărăm De-acolo pe două voci lui Azorel cântăm Și la concert participă și-o coțofană Cu vocea ei pițigăiată de soprană Stăpâna iese în prag chemându-ne acasă Și ne răsfață cu bunătăți la masă.

101

În așteptare

Mami nu este acasă Și eu stau și o aștept Frica mai mult mă apasă Nu știu încotro să mă îndrept. Să mă dau jos din pătuc Mi-e frică să nu mă lovesc Și apoi cum să mai urc Așa că stau și lenevesc

Se aude un mieunat Mami iată a sosit - Miau, ce mult te-am așteptat - Uite mami ce ți-a pregătit Și îmi dă un șoricel minunat Toată ziua cu el m-am jucat! 102

Perfidia

Atenție dragi copii Motănelul deghizat E bine voi toți a ști Că e un truc aranjat

După câte face și-a făcut Veșnic e nesăturat Pentru a fi satisfăcut Vrea și Crăciunul să fie confiscat

Sub masca cu stea în frunte Și un zâmbet perfid fin Moș Crăciun ar vrea să se arate Dar nu-i decât domnul Putin

Tot ce voi vedeți e o derută Sugerând că vine din Laponia După cum armonica ne cântă Motănelul Putin vine de la Moscova!

103

Grandomanul

Pentru a nu fi depistat Umblă acuma mascat Și-a pus ochelari de soare Să vadă prada mai mare

Nu știe ce s-a-ntâmplat Șoarecii s-au speriat De o așa arătare Nici unul nu mai apare

De la înălțimea sa Prada mică i se părea Și de foarte multe ori Dădea atac cu ratări

Și motanul grandomanul Îl cam roade ramazanul Forțat de împrejurare Renunță la ochelarii de soare.

104

Prietenie Așa ne învață mămica Să ne îngrijim frumos Pe urmă ne dă păpica Ca să creștem sănătos.

Căprioara și Bombonel Acum au plecat la joacă Și aleargă fel și fel Unul cu altul să se întreacă. Când joaca au terminat Bombonel s-a dus în casă Căprioara în pădure la iernat În primăvara iar o să se întalnească. 105

Gelozie

Mai acum o săptămână Gigel jucându-se în curte S-a trezit cu o vrabie în mână Dintr-un stol de vrăbii multe. Și-a pus palmele căuș Și cu grijă vrăbiuța a luat Bucuros și la rându-i jucăuș I-a dat un dulce pupat. Vrăbioiul sus pe garduri a-nceput a ciripi Cuprins fiind de gelozie Pentru a-și salva iubita la Gigel s-a reprezit Iar acestuia i-a venit o năstrușnică idee Vrăbiuței sa-i dea drumul ca să plece Și în schimb să prindă vrăbioiul Care-și căuta pereche Însă el cu vrabia și-a luat zboru Iar Gigel a ramas prostit într-o ureche!...

106

Șoricelul Tip Pitic Şoricelul Tic Pitic De statură foarte mic Într-o zi s-a deghizat Şi în ştiubei a intrat…

S-a-mbrăcat ca o albină Luînd postul de regină Şi cu două găletuţe, Prinse bine de lăbuţe Căra mierea din ştiubei Ducând-o la şoricei.

Tic Pitic n-a bănuit Că paznicii l-au ghicit Şi-nhămându-se la muncă Începu să dea poruncă: Să crească producţia Nimenea să nu mai stea! Regina şi gărzile I-au luat găleţile Şi l-au ferecat în clei Înăuntru în ştiubei Dând albinelor povaţă Ca de dis’ de dimineaţă În loc de hrană şi apă Să-i dea fiecare-o ţeapă… Şi-uite-aşa, el Tic Pitic S-a ales din şiretlic După cum gândiţi şi voi Într-o ladă de gunoi!

107

Poveste cu un șoricel Un șoricel ca să zic De statură foarte mic Se-ntâlnește cu-n motan Ce se dădea barosan

Însă la o cotitură L-a lăsat făra un dinte-n gură În loc să îl prindă pe el A mușcat cu dinții de un fier Și-a-nceput a mieuna Șoricelul se-amuza Dacă nu ai stat cuminte Ai ramas fără un dinte Ca învățătură de minte Dacă mai încerci cumva O să-ți pierzi toată dantura! 108

Adorabili cÄ&#x192;teluČ&#x2122;i , 109

Fie că e Azorel, Zdreantă sau Nichi Ei sunt cei mai credincioși Și peste tot ochi și urechi La nevoie sunt feroce dar sunt și miloși

Gigi motociclistul

Sunt Gigi motociclistul Crescut în Pantelimon Unii îmi spun malaganbistul Dar sunt plin de ghinion

Mieuna acolo sus Și-ar fi vrut să se coboare Dar eu nu mă dau supus Latru, sunt sperietoare!

Alergând după o pisică Care nu-mi era pe plac Mă-nvârteam ca o morișcă Iar pisica era în copac

De atunci m-am hotărât Să las pisicile în pace Ce-am făcut e-un gest urât Și ele vor să se joace.

111

Câinele cu ceas la gât

Pe Grivei l-aţi cunoscut? De micuț eu l-am crescut! E un câine cuminţel  Şi era şi hărnicel.  Dar de-un timp s-a lenevit,  Ştiu eu ce i-o fi venit? Ca să-i treacă de urât, Stând acolo în coteţ. Şi-a legat un ceas la gât Pentru-a-l face mai isteţ.

Da-ntr-o noapte s-a-ntâmplat, Cum dormea aşa profund În vis oase ronţăind, Soneria l-a sunat Şi aşa s-a speriat, De-a luat coteţu-n cap! Ham, ham, ham, ham Vai ce mulţi duşmani mai am!

Şi de-atuncea ne-ncetat Latră ca un disperat Bănuind că cineva, bine intenţionat Ceasul e cu sonerie Şi din când în când îl sună, I-a dat cu coteţu-n cap. Ham, ham, ham, ham Şi-l scoate din lenevie, Ce cucuie mari mai am! De latră seara la lună! Ham, ham, ham, ham, ham, ham, ham Vai ce somn teribil am!

112

Stăpâna „Și-avea o botină Din cea mai fină” Cu-n cui în talpă De nu putea să meargă

Dar pufișor Ar stăpânei slujitor S-a înduplecat, Și cuiul din talpă l-a luat

Iar stăpâna l-a pupat Mândră de-un așa „bărbat”! 113

La centrul de distributie, Ce crezi, mă rog, că am surzit? Oprește-te din lătrat Tu nu vezi că am ieșit? Sau ceva s-a întâmplat?

Urgent, latră câinele de la volan Pe colț sus la parlament Un câine străin de neam Ne-a lăsat fără curent.

114

Pe-ntuneric ne e frică Avem confrați care pier Vine unul, ne ridică Sigur este un hingher! Haide urcă-te-n mașină Vino să ne dai lumina!

Astăzi am ziua de somn Să te descurci ți-a rămas Lasă-mă te rog să dorm! Și-i trântește ușa-n nas.

Sărbătoare Astăzi e o zi mare Romanticul Azorel E pregătit sa se-nsoare Priviți-l! ce frumușel!

Și-a pus costumul de gală În loc de cravată-o zgardă Logodnica ideală Nu vrea însă să se vadă Stă pe bancă și așteaptă Acel buchet de lalele Cățelușa-i înțeleaptă Ea se va mândri cu ele

Amândoi se duc pe stradă Undeva la un loc tainic Unde lumea să nu-i vadă Dragostea-i un lucru unic. 115

La prima vedere Dânsa este Mopsuleasca E unică în cartier Un mops vrea sa o cunoască Unul care-i scutier. La un mare boiernaș Că așa acum se poartă Și mai ales la oraș Unde-i moda deșucheată.

Mopsuleasca cum se vede Peste tot numai zorzoane O prințesă ea se crede Și cu ochelari de soare.

În sfârșit ei se-ntâlnesc Undeva la colț de stradă S-au plăcut că se iubesc Discret, lumea să nu-i vada!

116

Cine joacă pe masă Când stăpâna nu-i acasă Cățelușul și pisica S-au urcat iute pe masă Nu de joacă, ci de frică!

Negăsind nimic prin casă De-ale gurii, fiindu-i foame Șoricelu-i sus pe masă Și umblă printre castroane.

Ochii-s ațintiți spre el Care face giumbușlucuri Cine e?...un șoricel Cățelușul și cu pisica Care umblă printre lucruri. Au sărit direct în curte Fiindcă i-a apucat frica Cățelul a început să latre Șoricelul sa nu-i muște! Pisicuța mieuna Poate, poate, poate, poate Soricelul se va speria!...

117

Printre păpădii

Seamănă cumva cu Zdreanță Urmărind pe câmp o muscă Din priviri acum o-nhață Dar de ea îi este frică! Stă lângă o păpădie Care îl încurajează Musca-i muscă și nu știe Aruncă-te și plonjeaza!

118

Cățelușul e fericit Musca nu s-a speriat Și-ntr-un dulce bâzâit Până seara s-au jucat. Musca la muște se duce Cațelul s-a supărat Ea s-a dus ca să se culce Însă și el s-a culcat! Tot ce-a fost, ce s-a întâmplat Cățelușul a visat.

O să vă spun copii acum Povestea mea, de ce sunt supărat Atunci la început de drum Când la afaceri eram neinspirat

Destăinuire

E frig, e iarnă, în casă arde focul Pisicuța sta-n confort cu motănelul drag Am convenit fără de teamă Afară a-nceput să bată viscolul Cu pisicuța prietenă un act nescris Iar eu stau ghemuit și necăjit în prag. Cum amăndoi eram în plină toamnă Să ne facem împreună un acoperiș. De-atunci și până azi, de-aici până-n vecie Eu cu pisica vor trăi-n război Zis și făcut, așa s-a și-ntâmplat Nu pot s-o iert de crunta viclenie, Ea pisicuța în casa gata torcând! Am vrut copii să știți și voi. Eu, care am muncit de casa am terminat Să-mi recunoască munca mea nici gând În plus, și ușa a-ncuiat!

119

Cine sunt?

Mă numesc câinele cu două fețe Una-i albă, alta-i neagră Am în mine o tristețe Cine să mă înțeleagă? Cică eu aș fi de rasă Și că sunt frumos pătat Să nu credeți că nu-mi pasă Sunt cu degetul arătat

120

Ia uite-l pe Murdărică O ureche nu se vede Iar a doua e nătângă El de el îi este frică Când se uită în oglindă. Copiii toți mă iubesc și mă alintă Și îmi spun dalmațian Asta da, chiar mă încântă Se vede că sunt de neam Sunt câine dalmațian.

Rockerii

Mare spectacol de gală La marginea satului Se va ține mâine seară În apusul soarelui.

Când rock-ul s-a terminat Și vroiau să plece-acasă Cu toții s-au încăierat Pentru o cățea frumoasă.

Trupa rock, doi la lătrat Unul cântă-n nota Fa Trei vor trece la urlat La trompetă o cățea.

Ce pe loc i-a păcălit Pe rockerii cei bărboși Și spre casă au fugit Cât erau eu de frumoși.

121

Măști

O mască râde, una plânge Depinde ce văd în față Cel ce râde va ajunge Cel ce plânge-abia învață Taina ce nu îl cuprinde Care dintre ei ciolănașul îl înhață? Cel ce râde, cel ce plânge? Cel ce primul va ajunge!

122

Ginerică

Oi fi eu un pui de câine Dar uitați că îmi stă bine Pieptănat cu papion Semăn cu un fel de domn Am luat și un trandafir E în gură și nu pot ca să mă mir De frumoasa mea mireasă Ce pe-alee mă așteaptă. Astă seară ne nuntim Și cu toți ne înveselim Bem apă dintr-un castron Cu oase iată că ne delectăm. 123

Jucătorul

Pare a fi dinamovist După vorbă și ținută Bietul Bull e trombonist Că-i lipsește un dinte în gură A venit și el la meci S-ar zice că e rugbist Și s-a suflecat la mâneci El e mops și e foarte trist. Se află la galerie După cum el se arată Un lucru bine îl știe Toată ziua latră latră.

124

Amenintare , Vă arăt eu vouă, A zis Lăbuș nervos Și a luat un băț în gură S-alunge haita de câini de la os.

Și osul avea două capete De unul trăgea haita înfometată Nevrând lui Lăbuș sa-i facă parte Când Lăbuș a luat osul în gură Haita a luat-o la fugă speriată Uitând de toate și de aventură Iar osul l-a luat Lăbuș, în loc de băț, în gură

125

În parc

Se întâlnesc pe iarbă Pentru prima dată Cățelușul Tombi, iată Cu o floricică viu colorată. Tombi caută de joacă Făcând tumbe-n jurul ei Gălbioara-i nemișcată În ascunzișul ierbii.

A sosit și-o albinuță Bâzâind în felul ei Tombi la joacă renunță Albinuța cu nectarul pleacă la știubei. 126

Jocul

Pufuleț, cățelușul urecheat Este singurel prin parc Lăcusta la întâmpinat Ca lansată dintr-un arc. Pufuleț te cheamă, zici? Eu sunt vestita Săgeată Ba-s aici, ba nu-s aici Hai să ne jucăm prin iarbă. Iată-i acum împreuna Prinși în jocul mult dorit Pufuleț abia s-adună Lăcusta l-a obosit.

127

Admiratorul

Cățelușul Pandeluță Nu-i la pândă cum s-ar crede Ci e-n joc cu o lăcustă Credeți-mă, nu se vede El stă pregătit în iarbă Iar lăcusta sare, sare Ca Pandeluță s-o vadă De ce este ea în stare

Și-amândoi pe pajiștea Cu flori multe împânzită Se distrează toată ziua Iar lăcusta este tare fericită. 128

Pufulete David e la grădiniță Și m-a lăsat singurel Stau cu ochii pe uliță Că mi-e tare dor de el

Sufăr de dor la fereastră El e trist la grădiniță Toată prietenia noastră E în mare suferință Iată-l cu un grup de copii Vesel se întoarce acasă Sunt cuprins de bucurii Pentru prietenia noastră.

129

Îndrăgostit în iarbă A ieșit la iarbă verde Într-o zi de sărbătoare Nu e trist precum se vede Stă la un parfum de floare

Și își așteaptă perechea În câmpul împânzit cu flori Doar așa începe iubirea Îți dă griji, îți dă fiori Iată că în depărtare Legănându-și trupul ușor Iubita grațioasă apare În poiana-ndrăgostiților. 130

Ștrengarul

A fugit puțin de-acasă Că stătea închis în curte De nimic nu îi mai pasă Zboară peste un vârf de munte Aleargă după o vulpe Care tot dădea târcoale Vrând să pătrundă în curte Cu gânduri de vânătoare

Spulberă în jur zăpada Cu viteza vântului Ca să-și prindă din zbor prada Cu dorința gândului. 131

La rând

Hai că asta-i tare De la cine am învățat oare? Atâta ordine, de la armată se pare Sau acum se pregătesc de pensionare? N-aș zice, doar cel din față e mai motivat Să-și intre în drepturi cu adevărat La ceilalți zvâcnește tinerețea în ei După aspect sunt toți niste căței A da, se pare că în noua rânduială Să se obișnuiască cu ordinea fără înghesuieli Chiar de vor mânca cu porția Nu sunt alarmați, aceasta e rația Au asistat la atâtea sărbători Pomeni electorale și câte altele Învățați cu înghițituri în sec, speranță și răbdări Chiar de-ar rămâne goale și castroanele Și tot vor sta în așteptare.

132

PromenadÄ&#x192; prin ogradÄ&#x192; 133

Sus pe scena din ogradă Găinușe și puicute, au ieșit la promenadă Doi purcei cu fundulite-n , zgardă Și trei cocoșei ce le cântă-o serenadă

Vrând să iasă-n evidență La cocoșul pintenat Cu-ndrăzneală și prudență Pe un stâlp că s-au urcat Și-a-nceput cotcodăceala Pentru-a fi băgate-n seamă Cocoșii își fac chibzuiala Și-n ogradă că le cheamă Toate, toate la comandă Fară multă socotință Au zburat colo-n ogradă Spre cocoși cu umilință

Balerinele 135

Și în primăvară, ghici? Vesele și jucăușe Toate patru-erau mamici C-un puhoi de gălbenușe

Povată,

Câte ouă ai făcut Și de-ai fost vreodată cloșcă Și câți pui, tu, ai crescut Nu vezi că ești cât o ploscă?...

Pentru ce stai cocoțată Sus pe stâlpul gardului Pintenată și moțată, De ochii cocoșului?!...

Pune și cotcodăcește Prinde muște scurmă râme Și să vezi cum te iubește De-ai să-ți faci muncind un nume

Și ți-ai pus zulufi în coc Inel de aur pe gheară Și te-ai dat cu ruj pe cioc Vrei, soție să te ceară?

Zise o găină dară Unei puicuțe-ncrezute. Am ajuns pensionară, C-am fost un exemplu-n curte!...

136

Se aude? Se aude? Nu mai alergați prin curte A strigat gâsca la ei La cei șase bobocei Care fugeau după-o râmă Ce facea figuri din mers Și n-o ajungeau din urmă Că se-mpiedicau prea des

Mamă grijulie 137

Și-atunci a venit gâscanul Aducând în cioc o râmă De s-a repezit tot clanul Și-au făcut râma fărâmă Iara gâsca găgăind Lângă ea i-a adunat Gâscanului mulțumind Și au plecat la scăldat

La stână Un pisoi plecat de-acasă A nimerit la o stână La berbec nici că îi pasă Doar mielul-ntâmpină

Doi copii fără de vină După ce s-au cunoscut Au plecat voioși prin stână Pentru ceva de băut

Oaia, mama mielului I-a dat țâța să o sugă Și pe-a doua fiului Lapte din belșug, să-ajungă Și de-atunci pisoiul A rămas voios la stână Doarme și noaptea cu mielul Și mereu sunt împreună!

138

Chef de joacă

Puiul avea chef de joacă Și nu știa ce să-i facă Pisoiului ce dormea, Și la el nu se uita!

A pornit o țopăială Când pe coadă, când pe ceafă Piuindu-i scoală, scoală! Și cu mine hai la joacă! Că mămica-i ocupată În cuibar clocind de zor Alți pui din ouă să scoată Eu mă pregătesc de zbor O idee îi veni Ca un fel de șiretlic Începu a chițcăi Ca un șoricel pitic Pisoiul când auzi Deschise ochii de-ndată Repede din somn sări Și s-au jucat ziua toată

139

Puișorul trubadur Cu o voce și-o chitară Plimbăreț de unul singur La o puică domnișoară Cântă ca un trubadur Ea pe gard ca-ntr-un balcon El pe strune de chitară Cântă în același ton Un cocoș cu-o puicușoara!

140

Sfat

De nu știi, ia aminte și învață Când pisica-i prin ogradă Nu intra în coștereațâ Că ar putea să te vadă Și să rămâi fără coadă De intri în coștereață Și găina e pe ouă Trebuie să fii atentă Că-ți rupe coada în două Ia aminte și învață De-ai intrat în coștereață Și un ou îl ai în cioc Să nu crezi că ești isteață Să ieși nu vei avea loc Grivei vine și te-nhață Zise mama la plecare Puiului ce sta să plece Pregătindu-se să zboare În viață toate să-ncerce Cu grijă și cu răbdare Altfel soarele nu-i mai răsare! Puiului făcând dojană Mama lui o coțofană.

141

Catârul

Singur rătăcesc pe drum, Îmi caut și eu un rost Nu știu ce-o să fac acum Caii m-au cam luat de prost. Eu sunt ăla va să zică Trag mereu la teleguță, Nu-mi găsesc un loc de muncă Nici la car, nici la căruță. Nu-s nici cal și nici măgar Mă confundă cu-n asin, Dar ei nu au habar Sunt tot cal, dar sunt mai fin. Măgarul, un urecheat Mereu mă îndepărtează. Ține postul ocupat Peste tot el mă nechează Zicându-mi handicapat Dar nu e adevărat!

142

Îndrăgostitii, măgăruși Doi măgari, ce pot să fie? După nume este grav Este-un fel de comedie Ce-i trădează-a lor nărav!

Trag la car atunci când vor Se opresc când nu e cazul Nu se știe unde mor De-acolo vine necazul!… Aici este vorba de-o idilă El măgar, ea măgăriță Nu-i Setilă sau Fomilă Ci-un iubit cu o iubită. Berbecul șef de la stână Cel mai mare din cei doi Le-a promis că îi cunună Invitând turma de oi.

Baciul cu al lui caval Le-a cântat, le-a dat și-un dar Fără certuri și scandal La trompetă-un armăsar În duet cu un măgar Și încet, încet, încet Ia sfârșit acest concert.

143

Catârii

Doi catâri sunt hotărâți Ca în vacanță să meargă Tocmai colo sus în munți Și-au pus corturi și desagă Dar sunt tare amărâți!… Ciobanii rămași în crâșma, Cu oile după ei Vor veni curând din urmă Cu măgar și cu căței Greul însă e dus de ei. Catârul, catâr ramâne Greul tot în spate-l poartă Măgarul măreț se ține Că le dă ora exactă!… 144

Învingătorul E trist precum pustiul de sub el Stăpânul nu mai e în șa Și-acum catârul e singurel Nu are apă, nu are ce mânca

Iar soarele din ce în ce mai arzător Pustiul e mare cât cuprinde Și a pornit de unul singur la picior Făra a ști unde ar putea ajunge. Puterile-l lăsase și era pe sfârșite Iar soarele îl frigea cu fiecare rază Speranța îl mâna spre locuri neștiute Și deodată apare-n calea lui o oază. Morala: Iar tu copile nu uita Speranța moare ultima. 145

Trei purceluși

Povestea noastră-i vesel-tristă Eu și colegele de față plecat-am de acasă Fost-am invitați să mergem la o nuntă Cu locuri garantate la fiecare masa Bucatarii au spus că pentru frăgezire E bine să servim ceva tărie Noi am băut pân' ne-am ieșit din fire C-așa-i la nuntă, te ții să faci beție!

Și iată că veni și ora H La o poruncă se-auzi; Aduceți trufandaua! Când bucătarul șef, un cuțitaș Se pregătea să facă la meseni safteaua Tristețe mare în bucătărie pentru toți Pe targă ne-au adus cu disperare doi băieți Și-au declarat ca purcelușii sunt toți morti Ce s-a-ntâmplat, vă vine ca să credeți? Ne-au dus la lada de gunoi, ne-au aruncat! În zori, noi trei ne-am dezmeticit Am evadat din lada de gunoi Spre casă așa mahmuri am și pornit Și-acum ne jucăm în curte tot vioi!

146

Elvis

Gro, gro, gro, vreau chiar acu' Dimineață, prânz și seară Ascultați-mi cântecu'  Nu-i de muzică ușoară. E o muzică grohăită Special pentru porcine Am acolo o iubită Nu prea ține cont de mine.

Dar mai toate dintre toate De iubita nu se teme Aș dori dacă se poate La sânul ei să mă cheme. Guiț, guiț. guiț și gro gro gro Cânt rock și vă distrez mișto O muzică ca într-un vis Sunt purcelușul Elvis.

Nu-s Banică să cer bani Am mâncare și iubire Am o cocină de fani Ce-o țin într-o grohăire.

147

Căprita ,

Mi-am pus busuioc în coarne Să-i placă lui, să-i placă lui, Și tie Doamne, Dar mai cu seamă, țapului! E-un vis al meu, un vis al meu Să am și eu doi iezișori Umblu prin crâng și strig mereu De dimineață de cu zori! Mi-am pus busuioc în coarne Să-i placă lui, sa-i placă lui Mi s-a-mplinit dorința Doamne Azi sunt iubita țapului!… 148

Concert de harpă În câmpul cu flori și o apă Cu foarte mulți spectatori Urmează un concert de harpă Cu soarele printre nori Interpretă doamna Vacă

Fluturași roiesc în zbor Păsările ciripesc Iepurașii-n lumea lor S-au oprit și concertul îl privesc La harpă cântă de zor Vaca pe rol de soprană În tactul copitelor Înspre ea pe toți ne cheama La concertul vacilor. 149

Nedreptate Pentru ce stau după gratii Oare unde am greșit Vițelușul dac-ar ști Ce păcat am săvârșit. Sigur poate m-ar certa Dar și el e ca și mine Ispășește sentința Pentru cine, de la cine Îndurăm noi umilința.

150

Rătuștele ,

Scena este pe o bancă Ca toți din curte să vadă Un spectacol cu decor  Și-o brigadă de umor  Mac-mac!…

Că-i puțin handicapat De trei zile n-a mâncat Și de-o ține tot așa Îi vom cânta aleluia Mac-mac!…

Trei rățuște și-un rățoi Frumoși, deștepți și vioi Trei soprane și-un tenor Măcăie în limba lor Mac-mac!…

Rățoiul a făcut un salt Și în teică s-a aruncat Măcăind și înotând Arătând că nu-i flămând Și că nu-i handicapat Mac-mac!... Sunt de-acum rățoi bărbat! Mac-mac!...

Rățuștele frumos rujate Și cu unghiile tăiate Spun cu glasuri de tenoare Că rățoiul moare de foame Mac-mac!... 151

În ritm de tango Colo-n iarbă, lângă baltă, În ritm de tango modern Se dă o seară dansantă Într-un cadru strict intern El, Rațoiul Gamălie Și trei rațe rânduite Papion de păpădie Lasă damele vrajite.

152

Tango-ul, în plin balans Rațele fac piruete Rățoiul pas după pas Le învârte de le-amețește Măcăiala nu-ncetează Tangoul în intimitate Rățuștele se distrează Având și de rățoi parte.

S-a pierdut Dacă l-ați văzut cumva Prin grădină pe la voi S-a rătăcit făr' să vrea Un puișor de rățoi.

Răspunde la mac,mac,mac Și pui, pui la orice chemare Toată ziua stă posac N-are apă și mâncare Dacă vreți să îl salvați La 112 sunați Si o sa fiți recompensați.

153

Cloșca cu pui

Pui, pui, pui, pui, Cheamă gospodina-ntruna Hai la mama, haide, vii? Cloșca umblă ca nebuna.

Și pe rând, pe rând, pe rând O minune se întâmplă Puii ies din ou cântând Și prin curte se avântă.

Și în sfârșit il ia cu ea Și întruna îl cloncănește Că umblă anapoda Iară ea stă pe ouă și clocește.

Iară cloșca în zarvă mare Îi tot strigă și-i aduna Ca să le dea de mâncare Și să-i cheme la odihnă.

154

Între pui

Eu nu sunt desigur mama voastră Sunt și eu ca voi un pui Mamele-au plecat de-acasă Iară noi am rămas ai nimănui.

Eu alerg, voi după mine Toată curtea alergăm Dar să ne ferim de câine Ca să nu îl enervăm.

Eu zic, decât triști să stăm Și cu toți să ne jelim Haideți ca să ne jucăm Să ne-nveselim.

Iată c-am scăpat de rele Ne retragem fiecare C-au sosit și mamele Și ne cheamă la mâncare.

155

Bodyguardul curtii, Frumusetea o-nconjoară Cu nimeni nu se măsoară Face ouă, face pui E stăpâna locului

Daca dă uliul în găini Ciripește cât doi cîini De intră un străin în curte Bibilica îl asmute Iar de dau hoții în noapte Să oprească nu se poate. Pitpalac și pitpalac Până le vine de hac. 156

Printesa , O, cât de frumoasă ești În grădina înflorită Ca o zână din povești Pari a fi îndrăgostită

De rățoiul tău iubit Prințișorul Mac Mac Mac Care tare e grăbit Să vă întâlniți pe lac. Și să vă sărbătoriți Marea voastră întâlnire Ca între doi iubiți Încântați de fericire.

157

Domnule Rătoi , Ce mai vrei Domnule Rățoi? Vrei cu mine să te iei Ți-am făcut boboci de soi! Acum mergi la altă rață Și o să faci alți boboci Dar ascultă și învață Tot la mine o să te-ntorci Și- să țin poarta încuiată. Hai odată! 158

Între purceluși

Auzi frate, vrei să-ți spun o noutate Astăzi noi avem la masă Cele mai bune bucate Ei, iacă mie nici nu-mi pasă! Eu aș vrea-n loc de bucate Să ne lase-n libertate Și să mergem în grădină Să ramână pentru o gustoasă râmă! Ce mai vise ai măi frate Hai mai bine să mâncăm Cât despre acea libertate La Crăciun o s-o "avem"!

159

În ogradă

Țapul behăia-n grădină Deranjat de o albină Cocoșul de zor cânta Caci țapul îl deranja

Când în curte-a dat s-ajungă A început de zor sa-mpungă Cocoșul s-a speriat Și în coștereață a zburat

A durat cât a durat Și tapul s-a enervat Și a venit furios Să-l înfrunte pe cocoș

Cloșca cu-o droaie de pui A sărit în capul lui Și atâta l-a ciupit Pân’ ce țapul a fugit.

160

Statuetele ecvestre 161

Pe cai!strigă voinicul din poveste Și caii se avântară-n luptă Imortalizati, in statui ecvestre Biruitori porniră istoria să înfrunte.

Din spuma mării Cutreierând mări și oceane Sub formă de cai de mare Conduse de-un armăsar Ies din marea de cleștar. Punând piciorul pe mal Iepele și mândrul cal Fără a fi blestemați Iată-i cai adevărați.

Ca făcuți din spuma mării Nu ai cum să-i dai uitării. Sunt făpturi ca din poveste Fantezia și iubirea de la ei pornește! 163

Herghelia acvatică Pare incredibilă Povestea ce dă să-nceapă Natura poate să aibă Și o herghelie-n apă.

Zeul soare a hotărât Când este vreme frumoasă Caii mării oricât sunt La iarbă cu toți să iasă.

Și să zburde pe câmpie Așa cum o fac în apă Nechezând cu veselie Când vremea rea dă să înceapă Iar în mare să se-ntoarcă Asta e povestea toată! 164

Alb și negru Negrul doar prin alb dispare Noaptea vine, vine, vine Și dispare la răsăritul de soare! Nergrul este fondu-n care Lumina e creatoare Alb și negru cer senin Toate trec și toate vin.

165

Cal de mare Iată, din valuri răsare Frământat de apa mării Un fost vestit cal de mare În momentul transformării. Marea, mândră ca o mamă Îl cedează frumuseții Ce spre fericire-l cheamă Din apa singurătății. Acum vesel el nechează În câmpul de mult dorit Iepele toate-i urează Calule, bine-ai venit.

166

Echitatie,

Am breton frumos și coamă Și Margareta mă cheamă Iar mânzuțul mitilel L-am botezat Mușețel.

Merg zilnic la echitație Și să vezi distracție Vin copilașii de-o șchioapă Vin calare și cu coama mea se joacă.

Pentru că aici s-a născut Și tot aici l-am crescut Dar eu sunt de meserie O iapă de călărie.

Mă pupă și mă mângâie Așa cum îmi place mie Cum fac eu la mânzuleț Să se joace îl învăț.

167

La iarbă verde După ce a nechezat De a răsunat văile Iapa Lica a aflat Onorând chemările

Armăsarul roib de rasă A scos-o la iarbă verde Pe prințesa sa aleasă Unde nimeni nu îi vede. Și împreună au păscut Iarba verde de pe deal Și pe urmă s-au iubit O iapă și un armăsar.

168

HoinÄ&#x192;rind prin pÄ&#x192;dure 169

Căprioare, iupuri, veverite-n , vreme bună Ies din ascunzătoarea de acasă Și în poiană împreună se adună P lecând în grupuri pădurea voiajează

Fabulă

Corbul sta si meditează Dus pe gânduri necăjit Fiindcă nu-i vine sa creadă Cum vulpea l-a păcălit!? Cum sa dai cașul din cioc Pe-o minciuna ticluitaă Nesimțind ca-si bate joc, Lăudându-l cum el cântă.

Si cum e-o vorbă bătrâna Lupul de-a mâncat o oaie El vine din nou la stână Sa-si facă rost de mâncare. 171

Așa si vulpița noastră S-a întors din nou la corb Ce i-a pregătit o farsă Dând in loc de caș un drob. Da un drob mare de sare Pus in pom de-un vânător I l-a dat vulpii-n spinare Ca i se simțea dator!… Acum vulpea-i deșelată Lovită de acel drob Urlând c-a fost înșelată De un nătărău de corb!… Morala Cine-nșeala Se înșeală Ca nu va da socoteală!

La vânătoare

Cerbul își arată fața Unui vânător hapsân Bună, bună dimineața Vreau o lecție să-ți țin.

Și-a început distracția Cerbul după vânător Toată rezervația De striga după ajutor

Și-a început jocul de-a prinsa Prin frunzișuri, prin hățișe Vânătorul trage cu pușca Până n-a mai avut cartușe.

Mi-ai vrut coarnele tezaur Și cărnița pe grătar Poți să ai tone de aur Viața-i cel mai mare dar.

172

Mândrul Cerbul coarnele-și arată Plăsmuit de-a sa trufie A ieșit și de-astă dată Mândru de a lui statuie Cu pași grăbiți a sosit Ca să-și caute iubita Și-a ieșit la boncăit Așa cum e datina

După lupta cu rivalul Pretendent și el la ciută Învingându-și adversarul A plecat cu-a lui iubită. 173

Cerbul

A boncăit ce-a boncăit Să-și cheme iubita lui Și iat-o că a sosit La marginea codrului Peste-un timp au apărut Iar la marginea pădurii Un pui ce-i nou născut Ca un dar al împerecherii Și-acum umblă împreună Peste-ntreaga împărăție Coarne-n coarne, mână-n mâna Boncăind a bucurie.

174

Lopătarul

Să nu credeți că-i girafă Sau vreun țap ștrengar Ia priviți-l așa deodată Este un cerb lopătar. Ce se cațără-n copac După o ciută sau o muză Nu este scrântit la cap Ci se-ntinde după o frunză. Gestul este amuzant Ce înseamnă bunul gust Este și un gest antrenant Ce îl face mai robust. Haide să o luăm pe bune Cumva o fi păcătuit Și își face rugăciune Pentru a fi mântuit. 175

Pentru ce atâta ură?

Tot pe drum, pe drum, pe drum Și la găini nicidecum Peste tot eu sunt pândită Și de oameni hăituită Singurul succes în viață Ursul cu coada în gheață Și întruna fac paradă Cu frumusețea de coadă

Nu-i coada mea ai să-mi spui Este coada ursului Și de atuncea când mă vede Către mine se repede

176

Să-i dau coada înapoi Că de nu face război Câinii la fel mă urăsc Peste tot mă fugăresc

Îmi duc viața prin cotețe Știu că las multă tristețe Și m-ascund pe sub pământ Asta sunt!

Vis de vulpe Curtea plină de găini Un cocoș cântă cu foc Și nici un lătrat de câini Puii se-ntreceau în joc. O găină mare grasă Vine înspre ea zburând Și în fața ei se lasă Veselă cotcodăcind.

Când se pregătea s-o prindă Și-i simțea în gură aroma Grivei cum stătea la pândă I-a stricat pe loc platforma. Iară vulpea s-a trezit Într-o cruntă amețeală Și mai tare-a flămânzit Visul fiind o păcăleală. 177

Veverita ,

După-o masă de alune Și trei nuci ca o gustare A gândit să iasa-n lume Pe-o trambulină la soare Iat-o la plajă întinsă La trambulină de-ndată Și de dorință cuprinsă A sărit de-acolo-n apă

Și-acum în bazin înoată!

178

Sărutul

El poate fi o șoaptă De la suflet la suflet De o alună e crudă sau e coaptă Pentru iubire poate un pamflet. Atâta gingășie ce o au E un lucru bine văzut Iubirea între el și ea și-o dau Prin dulcele fierbintele sărut.

179

Dihorul necredincios Huța huța în hamac Dihorul iși plănuiește Unde o să-mi mai fac de plac Unde stă el, nu lovește! Într-o seara fiind flamând S-a gândit că n-ar strica Să mănânce-un pui plăpând Tocmai de la gazda sa

Grivei însa a observat Și pe loc l-a pedepsit Din curte l-a alungat Și de hamac l-a lipsit 180

Ia mai pune-ti , , pofta-n cui! Vulpea noastră roșcovana, Ieșind de la vizuină, Luă cea mai bună blană,  Și plecă în aventură!

Iarna grea și foamea mare, Scotoci pădurea-ntreagă După ceva de mâncare Dar cu ce să se aleagă?... Cu o fugă sănătoasă

Pentru-a nu știu câta oară, Scăpând de-o cioară nervoasă, Care pe deasupra-i zboară, Reușind s-ajungă acasă!... 181

Grijă mare

A căzut frunza de-acuma Pe ici colo a dat înghețul Iată a venit și iarna Gata cu dezmățul. Stau într-un ghiveci cuminte Cu provizii fel de fel Am mai multe locuințe Eu sunt un arici model. Iar când gerul e mai mare Îmi fac bordei în pământ Cu căldură și mâncare Fără viscol, făra vânt Pe cuvânt....! 182

Mărul blestemat Nu-s arici precum vedeți Sunt un măr ce-s blestemat Pe cuvânt, vreau să mă credeți Că nu m-am lăsat mușcat.

De o Evă vrăjitoare Ce-l vroia pe Făt-Frumos Ce dorea ca să se-nsoare Cu ea, de mușca din mărul roș. Însă eu nu m-am lăsat Iubindu-l pe Făt-Frumos Iar Eva m-a blestemat În arici din mărul roș. Singurul ce m-a salvat A fost dragul Făt-Frumos Și acuma sunt un măr Ca la început. Mărul Roș. 183

Atentie, , filmăm!

Tu fă mereu zig-zaguri Atenție, filmăm. Și plimbă-l pe drumeaguri Ca să-l epuizăm

Atenție filmăm! Vezi că urechea stângă Nu vrem să reluăm E puțin mai nătângă Atenție, filmăm!

Va apărea ogarul Cu pofta lui nebună Și-o să-ți mănânce sporul În pas de-alergătură

184

E bine iepuraș - te ador Atenție filmăm! De astăzi înainte Ai devenit actor Mâine o să reluăm.

De ce oare ? 185

De ce iepurii n-au coadă Şi-au picioare inegale Şi la vale dau să cadă Iar la deal fug cel mai tare? Ştiţi ce face la un an Domnul nostru iepuroi? Se urcă pe un tăpşan, Şi trece în anul doi! Când ajunge-n vârf de deal, Se zgâieşte prin ochean, Şi de-i Paște, de e zi Trece-n valea dealului. Iar la mijlocul pădurii, Se uită înfricoşat. Parc-au mai crescut tufarii! Înc-un an a încheiat! Şi-uite-aşa plimbă codiţa Când pe vale, când pe deal Şi-şi arată sârguinţa, Ajungând pensionar!…

Amuzament Iacă, eu sunt bucuroasă Am găsit ceva alune Acuma eu stau la masă Și vreau liniște, pe bune!... Nu-i frumos ca să vorbesc Să vorbesc cu gura plină Dar vreau să vă povestesc Pentru că sunteți de vina!

Orișiunde m-aș afla În alun, pe jos, pe-o bancă Se găsește cineva Să ma prinda, toți încearcă! Pentru că-n orice moment Tot ce fac e-amuzament! 186

Dimineata , de cu zori După o toamnă bogată Și-a luat și el concediu A alergat vara toată Acum caut un remediu

S-a instalat pe-un fotoliu Așa dupa bunul plac Cu un asortat meniu Suspendat sus în copac.

187

Love Story El mascul și ea femelă Au ieșit la iarbă verde Ea încântată și fidelă În dragoste se încrede.

El se crede ideal Pentru o așa cucerire Și într-un dans nupțial Țopăie de fericire.

188

Ședintă, foto Două veverițe Și-un aparat de filmat Amândouă-s numai fițe Și se joacă-n aparat Una este-operator Cealaltă stă să pozeze Se dă comanda, motor! Ea dă să se furișeze

Însă joaca nu le lasă Pline de curiozitate Peste tot apasă Dar fără de rezultate În final au plecat ca să se joace.

189

Îndrăgostitii, Cautând a sa pereche Cu viteza melcului A plecat în nepereche Pe arșița drumului Ea prințesa codrului Dornică de-a fi iubită În bataia timpului Vrea sa fie cucerită

În sfârșit s-au întâlnit Zi de mare sărbătoare Zi în care s-au unit Dăruindu-i ei o floare!

190

Vulpea păcălită Prepelița stând pe ouă în cuibar Și văzând că vine vulpea I se oferi în dar Șchiopătând pe câmp aiurea.

Vulpea sigură pe pradă O urmarea pas cu pas Așteptând cumva să cadă Când s-o prinda, prepelița a zburat Vulpea? păcălită a rămas.

191

Să fie clar

Sunt jignită deseori că dorm în bârlog Și e un mare adevăr De ce n-aș face-o mă rog Acolo-s în siguranță ca într-un buncăr

Eu la mintea care-o am Pot dormi și-n coștereață Pot să stau și-ntr-un ghiozdan Iar când vreau să mă desfăț mă urc în copac Dacă nu mai sunt în viață Și las păsările să îmi cânte Și nimic eu nu le fac Sau la gâtul unei doamne Ele vor să mă încânte. Și de ce nu și-un manșon Să intru în coștereață când câinele doarme Nopțile eu nu mai am somn

192

Minunatul insectar 193

Concertul greierilor din livadă Libelule, fluturași și albinute, S-au adunat ca să-i asculte și să-i vadă Până și-un cârd de gărgărite,

Greierașii Noaptea este pe aproape Închizi ochii și visezi, Greierașii cântă-n șoapte  Zbenguindu-se-n livezi.

Cucuveaua, piază rea A ochit un șoricel Și cântă anapoda Vrând să-l ia în cioc nițel,

Sus în casa cu povești Prințesa de mult visează Întâmplări copilărești Îngerașii o veghează!

Dar pisoiul fiind de față Ști’nd că prada-i se cuvine Face-un salt și îl înhață... Cucuvelei nu-i convine!

Încercând să intre-n ritm Cu al greierilor cânt Un broscoi în iaz băltind Sare și își ia avânt Sus pe mal orăcăind

Și începe a cânta, Cucuvau și cucuvau, Pe motan a-l blestema, Cucuvau și cucuvau, Să te am în gheare vreau!

Oac, oac, oac, și iarăși oac, Un, doi, trei și un, doi, trei Și ce-i dacă sunt brotac Acum sunt în ritm cu voi!

Greierașii, cum se știe Cântă de se-ntrec pe sine În a nopții simfonie Liniștea la somn te-mbie.

Și broscoiul contrabas Stai prințesă și visează Ținea la greieri isonul Îngerii din cer veghează!... Pe un ritm frumos de vals Păstrând cu strictețe tonul. 195

Greierașul Tup , Dornic să se ducă-n lume Greierașul Țup, Țup, Țopu’ N-a mai vrut să stea-n pădure Plecând cu autostopu’! S-a urcat într-o caleașcă Care i-a ieșit în drum Încercând ca să cunoască Viața scăldată-n parfum! Ori că a fost plănuit Sau c-așa s-a întâmplat, În caleașcă-a nimerit Ca de altfel și-n palat Un rege puțin smintit! 196

Avea-n loc de geant-un sac, Coroana inversă-n cap, Din sceptru-a făcut baston Tronul l-a pus în dulap. Iar pe greiere bufon.

Pivnicerul avea părul, Până colo la călcâie. Spunea la toți să se știe Nu se tunde orice-ar fi Că i-e frică de chelie!

Purta hainele pe dos, Și pantofii inversați Fiind tare ,,norocos”! Toți din jur handicapați.

Greierașul Țup, Țup, Țop, De mărimea unui dop Și-a pus frac și papion, Și-un joben pe-a sa măsură. Dându-se drept campion Și că-i tare bun de gură! Ca solist la chitară și trombon!

Consilierul n-avea nas, I-l mâncase un purcel. Cu capul ce i-a rămas, Avea grijă doar de el.

Și făcând, ce știa face, Fel de fel de ghidușii, Pe când toți voiau să-l calce, Se hotărâ și fugi.

Sfetnicul cu o feștilă Alerga dârz prin palat, Ca să prindă o cămilă Ce-i mâncase un halat!

Pe nebunii din palat Neputând ca să-i împace, Și-a luat lumea în cap Cu gândul de-a se întoarce, Exact de unde-a plecat.

Iar frizerul angajat Se ferea de-mbucătură Stând într-una nemâncat, Fiindc-avea un păr în gură!

Și-acum cântă de mă crezi, În al greierilor cor Prin păduri și prin livezi, Cu un glas fermecător!

197

Olimpiada greierașilor Greierașul dă dovadă După cum e îmbrăcat Că e în olimpiadă Zău că e adevărat!

Nu va sări la prăjină După cum este postat Ci de la o trambulină Priviți-l, așteaptă start!

Și așa s-a întâmplat A sărit ca niciodat’ Aurul l-a câștigat Și acum cântă neîncetat! 198

Lumi diferite Se pune o întrebare. Cine de la cine a luat culoare? Și fluturele și floarea trăiesc Două ființe aparte care se iubesc.

Floarea i-a dăruit parfum, nectar, savoare Iar fluturele a-nvățat cu ele ca să zboare Un adevăr că, fluturele și floarea împreună Fac trăinicia și frumusețea în natură.

199

Fantastic

Și iată că-ntr-o zi din timpul planetar Nu din povești sau din ceva impus Luat cum apa sfântă din altar Glasul greierașilor fost-a descompus

Frumoase-s nopțile-n livezi Cu mirosul de poame coapte O odă-a bucuriei cântată cum corul madrigal Închizi ochii și visezi Tonalități și sunete nepământene Ale iubirii nesfârșite șoapte Te duc fantastic intr-o lume de vis, de ireal Și liniștea ce n-o aveai în jurul tău se-așterne! În simfonia plina de mister Și armonii de curcubeu perfecte Ce urcă și coboară între pământ și cer În tălmăciri diverse și discrete Acel inimitabil cri-cri-cri de greier, Iar de cobori sau urci imaginar pe portativ O altă lume a muzicii tu vei afla, Cum corul greierilor cu un talent nativ În altă limbă și alt grai ei vor cânta. 200

Libelula colorată O ființă efemeră, De-o construcție bizară Pare-a fi elicopteră Zboară și prin apă și pe-afară După pradă e avară Frumusețea ei o scuză, Violența i se iartă De multe ori e confuză. Felu-n care ea arată Pentru poet e o muză.

201

Gărgărita ,

Și-a pus rochia cu buline Aranjată, parfumată și fardată Și-a plecat voioasă-n lume Fiind pentru prima dată De-acasă plecată Și-n ce parte va zbura Cum e-o vorbă din popor, Acolo s-o mărita Cu doritu-i prințișor. Și iată-i acum împreună Flurând aripile Fără prea multe să-și spună Și-au unit destinele Mireasa și mirele. 202

Truda mierei Câmpu-i presărat cu flori Albinuțele-s la treabă Încep munca de cu zori Și din floare în floare aleargă Făra odihnă ziua-ntreagă.

Iau polenul pe picioare Și nectarul poartă-n gușă Hrănesc puii și fac și polenizare Nectarul în fagure e ca într-o manușă. Fagurii încărcați cu miere Dărnicia florilor Oricare copil o cere Din truda albinelor.

203

Fluturașul

Cât de țanțoș, cât de mândru Pășește pe a lui cale Nu-i ajunge tot pământul Zborului măriei sale Cine oare l-a îmbrăcat Dându-i această suplețe Și cine l-a colorat Cu atâta frumusețe? Este mâna cea măiastră Și porunca cea divină Mama e natura noastră Cu căldură și lumină

204

Licuriciul orator

Lupul, leul şi lăstunul S-au încrucişat cu drumul Într-o seară-n lună plină În a lacului lumină Şi-alte vietăţi, mai mici, Însoţiţi de-o libelulă Luminaţi de-un licurici Hotărât şi plin de patos, Pentru a le ţine-un logos.

Fraţilor, nu vă spun glume, Vânătorii sunt pe urme, Lupul va fi vai de el I se paşte un măcel Pentru-al vinde în oraşe Sub formă de guleraşe, Cismuliţe, portmonee, Iară colţii în muzee

Lăstunul şi libelula Cu nimic nu se compară De li-i frig, sau foame-ntr-una Ei tot timpul zboară Pe luceferii din apă Nu îi lasă să dispară. Numai dacă-i nor afară...

Leul vai de el sărmanul Îl vor prinde cu arcanul Şi din cogeamitea rege, Pentru circ îl vor alege Unde îl vor ţine-n cuşcă Şi-l vor bate dacă muşcă...

Iară eu ca licurici Ziua nu mă ştiu în fapte, Iar de-i noapte-s scăpărici

205

Dacă o cauti, o găsești

Mă sâcâie o albină Cică eu aș fi de vină C-am rupt florile din tei Și n-au miere în știubei

Eu pe acolo n-am trecut Ci o capră le-a păscut Du-te și te ia de capră Dacă poți fă-i și o țeapă Am trimis-o pe albină Spunând că nu-s eu de vină Albina m-a ascultat Și pe capră a-nțepat Și-acum capra behăie Și se-ntreabă pentru ce? Pentru florile de tei Că n-au miere în știubei Și de-acuma ține minte Fă-te și tu mai cuminte Că albina nu te iartă Vine din nou și te-nțeapă!

206

ﾃ始 haita lupilor 207

Ceru-i încărcat de stele Lupii cu toti, se adună La lună încep să urle Fericiti,, cu voie bună

Haita

Blânde fiare aciuate Duc o masă copioasă Stau acum îngândurate De nimic nu le mai pasă.

Privirile-s ațintite Pe aripa gândului Toate-n cap sunt plănuite Tactica atacului.

Și-au pus burțile la cale În atacul de aseară Colo la stâna din vale Și acum vor să meargă iară.

Dar supriză, fraților Când dadeau să sară gardu' În cale un vânător Care i-a servit cu brandu' Astfel le-a stricat tot planul.

209

Lupul paznic la oi A venit un lup la stână Blând, supus și-nfometat, Cu o cerere în mână  Vrând să fie angajat.

Pe cioban l-a-nduplecat, Fiind cuprins și de nevoi, Și pe loc l-a angajat. Punându-l paznic la oi!...

Ciobanul l-a pus la paznic, Că-i pierise patru oi. Neavând la stână paznic, Și îngrijitor la miei.

Dar în loc ca să se coase, Ciobanul mai rău s-a rupt. Și neadunând foloase, A rămas sărac lipit.

Lupul era deghizat În cojoc și-o cușmă mare, Și-o ținea într-un oftat Arătând ce rău îi pare!

Iar lupul cel mincinos Nicidecum n-a fost iertat Un vânător furios I-a băgat un glonte-n cap.

210

Trioul lupilor

Spectacol mare dat la stână De o formație lupească Toate oile se-adună Câinii stau să le păzească

Noaptea coboară din nori Luna nu vrea să se uite Baciul pe un cal călări Pleacă lupii să-i înfrunte

Ciobanu-n bâtă veghează Lupii urlă pe trei voci Un măgar atent nechează Atmosferă unde poți să te sufoci

Liniștea coboară-n stână Baciul din caval doinește Luna iese la lumină Atmosferă de poveste.

Doi berbeci nu se-nțeleg Și încep ca să se bată Lupii lupta își aleg Câinii pe lupi îi aleagră

211

Printul zăpezilor , Ca o statuie stă pe stâncă Jur împrejurul patronează Și din priviri ca o poruncă Făptura lui tronează.

E prințul albelor zăpezi Prezența-i fenomen mai rar De-l vezi și noaptea îl visezi Acolo la cercul polar.

Natura îl ține ca tezaur Zăpezile l-au adoptat Copii îi oferă flori de laur Iar pictorii întru eternitate l-au pictat. 212

Numai lup să nu fii Numai lup să nu mai fii Când e frig și când e ceață Și afară-s vijelii Iară foamea nu te lasă Numai lup să nu mai fii! Încerci peste tot să iei Ceva de-o îmbucătură Asta tu însă o vrei Dar dai de încurcătură.

Vin pe tine câinii răi Care sunt paznici de stână Peste tot sunt vânători Tu de unde poți să știi Numai lup să nu mai fii! 213

Pe urmele destinului Altă cale n-au a face împrejur pare că-i pace Haita drumul și-l urmează La întreaga pădure-s pază.

Merg mereu în căutare Își duc greul în spinare Se spune că sunt feroce Foamea mila le-o întrece.

Abătuți și rupți de foame Așteaptă ceva în cale Oile au plecat din munți Vânătorii stau ascunși.

Și mereu se strâng în haită Ca să fie laolaltă Gândesc și ei românește Unde-s mulți puterea crește.

214

Năravul din fire Pare blând și liniștit De la stână a venit Unde o oaie a mâncat Și acuma e însetat.

Peste-o zi iar prins de foame Unde să se ducă oare? Și cum e datina străbună Din nou a dat iama-n turmă.

Dar săracul a dat greș Cu un glonte s-a ales Că n-a vrut ca să priceapă Că ulciorul nu merge prea mult la apă!

215

Singurătate Singurătatea ne este comună Mai ales la bătrânețe Lupii în schimb o latră la lună Noi suferim prin tristețe Fie vremea rea ori bună. Și ruga în cer se înalță Cerând ajutorul divin Cu încredere și speranță Că toate de acolo ne vin!

216

Atacul

Jos în vale e o stână Să le servească la masă Și le vine la-ndemână Pentru-ntreaga haită Șeful prea măritei haite Însoțit de cei doi sfetnici Ceilalți trebuie să-nhațe Câinii stânei care-s paznici Și așa se dă atacul Pentru a-nhăța prada Pădurea e adăpostul Unde își vor servi masa. 217

A venit un lup la stână Să fure un miel Dar a rămas de pomină Că a luat un cățel Să vedeți ce a urmat Când a ajuns în pădure Câinii l-au înconjurat Să-l facă să nu mai fure Cățelușul cât de cât În această-nvălmășeală L-a mușcat pe lup de bot Și să vezi înghesuială

Lupul la stână

Pe lup câinii-l fugăreau Și de-atât-alergătură Picioarele nu-i ajungeau Să-l scape de-ncurcătură Cățelușul s-a oprit cuminte Și lupului i-a lătrat Să se-nvețe-odată minte Să se lase de furat!

218

O familie de urČ&#x2122;i 219

Sus în grota din pădure Ursuletii, stau în grădinita , Ursoaicele-s plecate după fragi și mure Urșii puii să-i păzească își dau silinta ,

Purtătorul de cuvânt Salut; sunt purtătorul de cuvânt Al urșilor!...Da, da, nu vă mint! O informație de ultimă oră O ursoaică minora a fost atacată de un râs Dar a scăpat, fiindcă a plâns! A plâns că râsul nu râdea Și el de plâns a fost cuprins Dar tot copil și el era. Și amândoi s-au tot jucat Până părinții i-au chemat Atâta am avut de relatat V-am salutat!

221

La Grădinită, Grădinița din pădure Unde puii se adună Să mănânce fragi și mure E închisă o săptămână

Zmeura încă nu-i coaptă Fragii, murele-a culege Puii lângă mama așteaptă Să înceapă iar a suge! Ursoaica e gânditoare Despre soarta puilor Răspunderea-i este mare În taina pădurilor 222

Cu toții abia așteaptă Să meargă la grădiniță Când zmeura este coaptă Să se joace-n poieniță Iar ursoaica grijulie Lângă ei mereu să fie.

Bătaie frătească ,

Ei sunt frați cu-adevărat Dar toate au o măsură Iată-i acum cum se bat Motivul, o aventură.

Albinele au fugit Mierea însă a rămas Iar cei doi s-au îmbrâncit Cap în cap și nas în nas

Copacul ce e căzut Are-n el o scorbură În care ei au gasit Un fagure dulce-n gură

Și acum acela care A ajuns învingător A facut o masă mare Fără fratele sau martor.

223

Mor, mor, mor de foame Vine ursul de la râu Amărât și abătut Umezit până la brău Astăzi succes n-a avut.

În scorbură ce să fie A-nceput botul să-și lingă Un roi mare de albine Și miere cât să-i ajungă.

Are-o foame ca de lup Pește n-a găsit în apă Încărcat tot de năduf Alt vânat vrea sa înceapă.

Când lăbuța și-a băgat Să ia fagurele cu miere Albinele l-au luat la înțepat Si-apoi să te ții mai nene!

De la faptă pân'la vorbă Iată-a apărut în drum Un copac cu scorbură Lângă el un ciot cu fum

Mor, mor, mor și nu mai pot Și se dă de-a tumba, fuge Roiul s-a mutat pe bot Fuge-acum de nici glonțul nu-l ajunge. 224

Ursul norocos Se spune că are balta pește, Deci pune mâna și muncește Așa făcu și Moș Martin Pescuind o zi din plin.

Dar a avut ghinion A prins doar un pui de somn S-a dus puțintel pe plajă Și-a adormit ca prins de vrajă.

Când s-a trezit acolo pe loc A avut mare noroc Un pește mare a eșuat Lângă Moș Martin, care l-a și mâncat Norocul peste el a dat!

225

Fratiorii ,

A plecat mama-n pădure După fragi și după mure Și-o să vină încărcată Cu de toate în desagă. Și-o să vină acuși acuși Noi stăm cuminți în culcuș Unde vântul nu ne bate Și soarele nu ne arde. Hai mămică, hai mămică Ca ni-e foame și ni-e frică Care nu mai știi cumva Să ne-atace cineva. 226

Jucăușe maimutele , 227

Dacă ati, băgat de seamă Pentru ele e un joc dar și o dramă Chiar dacă ele-s de-o seamă Nu le ajunge să împartă o banană

Evolutie ,

Maimuțica din copac Vrea de mine ca să râdă Spune ca să-i fac pe plac Pentru că îmi este rudă Mă invită în copac Printre crengi să ne jucăm Eu mă cred evoluat Să coboare o îndemn Și-mpreuna ne-am jucat Când pe jos, când în copac Pân’la urmă s-a-ntâmplat Și ea a evoluat! Acum suntem amândoi Se spune evoluați Un om și un maimuțoi Ca rude apropiați!

229

Filozofare

Dacă ajungeam om Oare eram mai fericit Că încă nu am coborât din pom Uitați-vă arăt eu că aș fi tâmpit? Ba câteodată pe voi oameni buni Chiar vă compătimesc Că voi pe voi nu mai sunteți stăpâni Tentația și lăcomia vă cuceresc Distrugeți tot ce vă apare în cale Și milă nu aveți nici măcar de voi Ce să mai zic, milă de animale Sunteții tot timpul cu ele în război Filozofînd cu mintea din urmă care o am La toate vietățile de pe pâmânt Omul ce-aș fi dorit să fiu E singurul dușman Așa că nu vreau om să fiu Ci vreau ca sa ramân ceea ce sunt. 230

Mama

Ptiu!…Să nu fie de deochi Câtă dragoste transmite, Gorila mamă din ochi Și puiul la piept o simte Omule, tu ia aminte!.. Nu a fost deloc școlită Și nu știe buchea cărții E nativă, nu imită Dar poate să ne dea lecții!

231

Sfat

Cine are urechi să audă Eu nu sunt cu nimeni rudă Sunt cum sunt, și sunt păros Și la trup tare vânjos.

Voi nu știți face ca mine Prin crengi trupul să v-atârne Și la cel mai mic avânt Să zburați către pământ

Dau un sfat ca-nvățătură Copii, să vă spălați pe dantură Nu băgați degetu-n nas Vedeți eu cu ce-am rămas?

Cine are urechi să-audă Și ochi ageri să pătrundă Gură care să vorbească Și creier ca să gândească

De vreți să mâncați cireșe Mâncați cireșe culese Nu vă urcați în cireș Că puteți ca să dați greș

Să ia tot ce-am spus în seamă Pe mine Gogu mă cheamă Fără degete-n urechi Puteți să rămâneți blegi!

232

Haz de necaz Gluma-i glumă ca să spun Dar așteptați olecuță De ne uităm în album  Nu e om, e o maimuță.

Câteodată chiar mă mir, Nu-i deloc o fantezie Seamăna cu un vampir Ea săraca nici nu știe. Cât apare de hazlie Zici că-i actor de comedie!… Este-un exemplar fidel După chip și-asemănare În muzee e ca model Are un concurent se pare Seamănă cu Fernandel. 233

Maimutica ,

După-atâta zbenguială Colo-n jungla tropicală A gasit vieții-un remediu Și a plecat în concediu Făcând marea escapadă Într-o țară cu zăpadă În parcul copiilor Țara jucăriilor. Obișnuită cu crenguța Acum se dă huța-huța Îmbrăcată ca de iarnă Unde cerul dă să cearnă Cu steluțe sclipitoare Ce se-așează-n plăpumioare Ea o strânge în grămadă Făcănd o maimuță de zăpadă! 234

Meditatie ,

Noi știm să stam și-n copac Să locuim între flori Să punem mintea la cap Să ne-amestecăm cu voi.

Mă gândesc la astă lume Care mă-nconjoară Ne-au ieșit vorbe și glume C-am fi o rasă inferioară!

Ba chiar su tem evoluate Pe la circuri, prin palate Să ne îmbracam, să ne purtăm Știind de toate, câteodată și peste poate

Că de vină am fi noi Pentru-a voastră involuție Și că de asta acuma voi Unii sunteți niște maimuțoi!

Vedeți, și capul mă doare Tot gândindu-mă la voi Oare nu se poate oare Să învățați și de la noi?

De-acești unii dintre voi Am ajuns a-mi fi rușine Că vă dați rude cu noi Și-asta zău, nu ne convine

Suntem rude mi se pare! După chip și-asemănare.

235

Tristetea , Doar un copac ne desparte O viață am fost împreună De la o vreme încoace Nimic nu ne mai adună.

Tristețea a coborât încet Fără între noi a fi vreo vină Stau deprimat cu-o umbră de regret Aleasa mea nu mai trăiește-n tihnă Copiii s-au răspândit în junglă Și nu mai știm pe unde sunt Nu mai speram la noi s-ajungă Doar vreo minune de se-ntâmplă pe pământ! 236

Pe tarﾃ｢muri ﾃｮndepﾄビtate 237

Jungla, stepa, tundra și savana Ocrotesc toate animalele care Oricât de departe ar fi una de alta Au aceeași comportare

Împăratul

Cetate a naturii elefantul împărat Stă sub umbrela norilor Și a pomilor din fondul îndepărtat Așteptând momentul întâlnirilor Când marea sa familie se va uni la sfat Cum datina și obiceiu-i cheamă Așa cum știu doar elefanții cu adevărat Că unirea și dragostea între ei e singura lor armă.

239

Mama și puiul E căldură mare în savana africană Elefantesa mamă Ține puiu-n umbra ei sub eventai Ventilându-l cu urechile, dar vai!

Jur împrejur doi lei s-au pus la pândă Vrând puiul de lângă ea să-l prindă Din calmul și dragostea de mamă Un sunet de alarmă și ajutoare cheamă. Cum oastea se adună-n jurul ei Se năpustesc cu forță-n goană după lei Se strâng cu toții în jurul ei roată Arătând, a câta oară, grija puiului ce-l poartă! 240

Interviu

Oare ce le-o fi spunând Elefantu-n interviu Păsărilor ascultând Povestind cu graiul viu Despre-a lui copilărie Din savana africană Unde, când nici el nu știe De-a ajuns cât o cazarmă!… Iară voi micuțe pete Ale cerului jucării Vă jucați pe îndelete Pe întinsele câmpii. Conviețuim împreună Atâtea viețuitoare Ne-a creat mama natură Avem toți un loc sub soare. 241

Căsătorie

Mai presus de toate e iubirea Draga mea elefantesă A venit de-acuma vremea Ca tu sa-mi devi prințesă Primește aceste flori Mărturia inimii Încărcate de culori Semnul sincer al iubirii

Unde tineri trompetiști Au scos cantece pe trompă Elefanții travestiți Au ieșit cu toți la rampă. Și-au înodat cozile Și și-au unit trompele Pornind cu toți horele De i-a prins nopțile și zorile!…

Și-mpreună au plecat În comunitatea lor Pentru a fi încuvințat Nunta elefanților

242

Mireasa

Toată ziua în oglindă Mă privesc și-s tare mândră Fundițe din păsărele Ele sunt prietenele mele

În oglinda lacului În vârtejul timpului Sunt în mare pregătire Și-l aștept pe al meu mire

Că mă piaptănă de zor Și mi-astâmpără al meu dor M-am făcut fată frumoasă Mă pregătesc de mireasă

Care iată-l că apare Printre razele de soare Și-mpreună noi plecăm În viață să ne distrăm.

243

În pijamale Zebrele în pijamale Au sosit la scăldătoare Sunt numai ochi și urechi Tot timpul perechi perechi Beau la apă și se scaldă Și pot fi oricând o pradă Deodată o iau la fugă Leii vor să le ajungă

Dar în calea lor de-odată Elefanții se arată Și fac zid de apărare Stând leilor în cale.

244

O iubire ca-n povești Dragostea n-are hotare De ești bostan sau girafă Se naște o întrebare Girafa să facă o gafă? Bostanul grija nu are

I-o fi drag că-i luminos Scânteind din nas, ochi, gura Și urâtul e frumos Când ai chef de aventura. După felul cum apare Girafa e-ndrăgostită Dându-i dulcea sărutare Bostanul chiar o încântă Și e tare fericita. 245

Arhitectură Minunile pe pământ Au fost și or să mai fie Toate au început Și-această minunăție!... Totul este hașurat Din copită până-n bot După un căluț exact Nu întâmplător șocat.

Cum e mama și-al său fiu Nu de azi și nu de ieri Ci era de când se știu Sunt fel de fel de pionieri Unul este adevărul Așa a vrut creatorul!

246

Caravana Cer senin,nisip perfect Caravana-i în deșert Soarele din cer își varsă Peste tot focul din rază Cămilele în popas Să contemple le-a rămas Cu capetele înspre cer Ploaia să vină o cer Beduinii s-au grupat Și s-au așezat la sfat Cale lungă să străbată și să-nvingă încă o dată Caile deșertului Impotriva timpului.

247

Jocul cu bule

Uite mami, eu le fac și tu le prinzi Ai grijă să nu le spargi Ce se-ntâmplă, de ce râzi Aleargă ca să le-ajungi. Mami, vreau și eu să fac la bule Uite vezi c-am reușit Cineva să le adune Și nu că m-am bălacit.

248

Dii la deal și dii la vale Umblă acest domn lemur Bambusul e a lui cale Circulând jur împrejur Vrea să cucerească jungla Pe post de mare vedetă, Dar cred că nu-l duce „punga” Căci de fani e secetă

Lemurul

249

Și atunci așa de unu’ Urcă-ntruna și coboară Se cațăra ca nebunul Zi de zi a câta oară Parcă duce saci la moară

Betie ,

Mami, mai, dă-mi țâțuca Că mi-e foame să mănânc. Mama i-a întins sticla Ce să știe al ei prunc?

Cangurița s-a îmbătat De plictiseală-n preerie Și obosită s-a culcat Lângă sticla cu tărie Din marsupiu fiindu-i foame Puiul a dat să mănănce Și văzând că mama doarme A -nceput la ea să strige!

250

Acum pe nisipul plajei Într-o liniște totală Dorm uitați și rupți de timp Într-o cruntă mahmureală Mama și cu al ei prunc. Morala: Ce semeni aia culegi Omule, dă să-nțelegi!

Cangurul biciclist Mă cam deranjează, știu Stau cu totul pe marsupiu Nu-i un concurs oarecare E o cursă de plimbare Dar findca o să iau viteză Mi-am pus pe cap o caschetă Mulțumesc că m-ați văzut Și acum am dispărut.

251

Marele Sfat Uite soarele apune Într-un decor minunat Cangurii dau să se-adune  Cu toții la un mare sfat. Conștienți că pe planetă Unici sunt specie Care este diferită Ca stil și construcție. Și toți vor ca să-i vâneze Dacă umblă răspândiți Planu-i să se protejeze Și asta, dacă sunt uniți. Asta au hotărât pe seară În apusul soarelui Este a nu știu câta oară Când găsesc varianta binelui. 252

Lama

Denumirea i se trage De la ceea ce ea face Câmpul este cum o cheamă Sigur este ros de lamă Au rămas pe ici pe colo Pete verzi dând nota solo Cum de altfel e-mbrăcată doamna lamă Degajând o melodramă.

253

Girafa

Toate sunt la înălțime Însă sufletul o doare Calități are o mulțime Greu ajunge la picioare Când în juru-i sunt probleme Cât coboară ea de sus Are de ce a se teme Că e greu jos de ajuns Se învărte, se sucește Și dă să se apere Dar cu greu se cumpănește Și urmează o cădere Dar nu se lasă bătută Are putere cât zece Și în luptă se avântă De nimeni nu o întrece.

254

Regele animalelor Č&#x2122;i alte feline 255

Nu-i pus prin decret sau lege De la sine se-ntelege , Puternic, pe el natura-l alege Destinat sÄ&#x192; fie rege.

Leul

Și nu e precum se spune Că regele e chiar un rege Nu tot ce vrea el își impune De multe ori urma alege. Forța fără înțelepciune E ca un cărbune stins Până și soarele apune Leul nu se dă convins. Iată vine replica Leoaicele dau dovadă Că a lor alta-i zodia Și s-au pus cu el în sfadă Și în cor l-au refuzat Chiar de mușchii și-i arată Cum că e mare bărbat Comportare demodată 257

Leul, tigrii și maimuța Deocamdata-s puișori Maimuțica se dă huța Țineți cont că-s toți minori Tigrii și leul de față Privesc cu un chip vrăjit Tigrii sub a lor mustață Ascund un discret rânjit!... Leul, cum soarele rasare El presimte cine este Nici o teamă el nu are, L-a ales natura rege

Întâlnire 258

Iar acum că sunt copii, Nu țin cont cine-or sa fie Se joacă făcând năzbâtii Într-o mare veselie

Dragostea nu are hotare Întâlnire epocala, leoaica și o maimuțică În savana africana Leoaica fiind mămică Iar maimuța, singurică! Leoaica era în doliu Și-și căuta liniștea. Îi murise recent puiul Și vroia pe maimuță să o ia Întâlnire fericita Și maimuța suferea Fiind și ea părăsită Îi murise mama sa Se naște o constatare Oricine ai fi pe pământ Dragostea n-are hotare Cele două suferințe Inimile și-au unit Și acum sunt fericite.

259

Învătătură de minte ,

Și-am plecat la vânătoare Cu frățiorul meu iubit Mami este la plimbare, Tata este obosit Noi de-acasă am fugit!

De trei zile n-am vânat Și acum umblăm prin junglă După ceva de mâncat Dar nu vor la noi s-ajungă!

Tot ce e în jurul nostru Fug de zici că au foc sub coadă Mama a zis că rolul nostru Este să vânăm făr-sa ne vadă O cioară ne-a învățat Sa ne așezam la pândă Noi am adormit îndat’ Iar cioara a inceput de noi să râdă! Cra, cra, cra... Ia uitați-vă la ei Somnul i-a învins de tot. Ăștia zic ca ei sunt lei? Ia lingeți-vă pe bot!

260

P lan de bătaie Trec bivolii, trec Pe care să-l încerc? Cel mai bourean E mai năzdrăvan.

Tu ce stai pasiv Pari a fi naiv O face pe naivul La mâncare e primul.

Cel mai mititel E păzit nițel De un tăuraș Foarte nărăvaș.

Trec bivolii, trec N-am curaj să-ncerc O să stăm flămânzi Până la alt prânz.

Dacă ne-avântăm Putem s-o încurcăm Să ne înconjoare Și să ne omoare.

261

Leopardul

Mi se spune îngâmfatul Și că țin coada pe sus Cine zice, nu e altul A trecut pe-aici un urs.

Însă hai să precizez Eu sunt la o vânătoare Și fuga îmi echilibrez Atunci când prind căprioare

Care a zis așa de ciudă Că și el dacă-ar avea Numai că a lui e scurtă Cred c-ar ține-o tot așa.

Coada e ca un volan Și nu că ar fi vreun moft Să mă dau mare baștan Cred că v-am spus drept, socot.

262

Dojană

Taci mâmică, nu mă spune Că am fost singur în pădure Și-am întâlnit un leu frumos Ce mi-a dat să rod un os. Și după ce l-am mâncat Toată ziua ne-am jucat Și acuma sunt lângă tine Și văd că nu-ți pare bine Ține minte măi copile Nu-i bine să pleci în lume Fără să fi însoțit Fii bucuros că nimic nu ai pățit.

263

Amintire

Suntem plecați la mare Și iată-ne-n concediu Nu e o întâmplare Avem nevoie de-un remediu Copiii să cunoască lumea Să nu mai stea-n savană Să vadă cum arată marea Și briza cum îi cheamă

Cât de mândră e ca mamă Nu-i ajung nici zilele Copiii la poze-i cheamă Rămânând cu amintirile.

264

Tatăl și fiul

Cei doi lei, tată și fiu Trebuie să se despartă Niciodată nu-i târziu Puiul să-și aleagă a sa soartă. Eu de-acuma sunt bătrân Și-o să am grijă de mine Tu pornește pe-al tău drum Și să ai grijă de tine. Și și-au luat rămas bun Cel tânăr pe drumul lui Stând de veghe cel bătrân Atent, la ce se întâmpla fiului. 265

Râsul cu plânsul Râsul s-a făcut de râs Fugind după un iepuraș Și ce credeți? Nu l-a prins! S-a ascuns după un făgaș. Râsul s-a lovit la nas Și s-a apucat de plâns.

266

Un râs

Și-a pus urechea pe o parte Cu un zâmbet în colțul gurii Pentru o-ntâlnire aparte Colo-n mijlocul naturii.

Ce-n ureche i s-au prins Când au sarit peste-un spin. Să-l întâlneasca pe râs Și-acum stă într-un suspin.

Mustăcind precum un fante Cu privirea ațintită Cu barba pe jumatate Își așteaptă-a sa iubită.

În sfârșit se-mbrățișează Râs cu plâns sunt fericiți Ea nicicum nu mai oftează Veseli sunt cei doi iubiți!

În sfârșit, e vesem râsul Când se vede-n fața ei Pe ea o apucă plânsul Că o strâng cei doi cercei. 267

Luptătorii Luptă de supremație Tema este o femelă E vorba de bărbăție Ea oricui este fidelă

Râsul unu, râsul doi Fără arme și muniții Au pornit în crunt război Că așa au ei tradiții

Să nu se facă de râs Unul din ei a cedat Învinsul a dat în plâns Celălalt pe femelă a câștigat! 268

Primii pași

Cum puiul din cuibar își ia zborul Așa se-ntâmplă și cu tigrișorul E prima lui ieșire la o vânătoare Sprijinit tiptil pe ale sale picioare. Ce credeți că vânează? O lăcustă! El vrând să-și facă o tactică impusă Lăcusta sare din iarbă în iarbă ca la prăjină Făcându-l pe tigrișor după ea să vină. Și uite-așa mereu pe tigru îl antrenează Făcându-l să creadă că el chiar vânează!

269

Mama

Nu prea înțeleg, sa știi Tigroaica are doi copii De ea mereu, mereu lipiți Nevrând să-i vadă niciodată despărțiți Tigrul ca mare autor Nu îi acordă nici un ajutor Și o lasă singură pe mamă Iar el umblă prin junglă fără teamă! Un lucru trebuie amintit Că orice mamă este de neînlocuit!

270

Hai hui prin ape 271

Vidra peste tot înoată Alergând după un pește Și în loc de pește-nșfacă O momeală de-un cârlig ce pescuiește

Gimnastică de înviorare După atâtea scufundări Și de mers cât mai domol Iată acum fac fandări Postată la sol

Tu copile câte faci Eu am zece până acum Cu mine de te întreci Cred că o să rămâi în drum

Ai văzut c-ai reușit Dacă încerci să faci ca mine Succesul e negreșit Ai încredere în tine.

273

Vidra îngrijorată

Doamne, doamne, ce mă fac Nici un nor nu e pe cer Apă nu mai e în lac Milă de la tine cer. Adu doamne ploile Ca e jale mare-aici Fă să crească apele Nu te lua după arici El nu știe să înoate Viața lui e pe uscat Peștii și un cârd de broaște, Striga, striga neîncetat Ca să vină ploile Eu la tine m-am rugat Să crească-n lac apele Doar atunci sunt împăcat. Iată că m-ai ascultat Plouă, plouă neîncetat!

274

Vidra boxerita ,

De trei zile se-antrenează Vidra noastră bătăușă Are-un meci unde boxează Fară cască și-o manușă

Astăzi este zi de gală Broscăria toată strigă Spectatorii dau năvală Cine, cine o să-nvingă?!

Ringul se pare că este Nu-n palatul sportului Ci o baltă cu mult pește Contra adversarului

Peștii s-au strâns la un loc Cu-n cârlig la undiță Și cu un pic de nooc L-au prins vidrei de codiță

Tot o bătăușă vidra Care-i face concurență Cică e mare sportivă Și-o tratează cu multă indiferență

Iar pescarul amator A scos pe vidră din lac Venindu-le în ajutor Făcând peștilor pe plac.

275

Puiul de focă

Ca o barcă eșuată Arată la prima vedere Dar ea pe plaja așteaptă Că burtica hrană-i cere.

Și așa se tot petrece Până puiul se mărește Mama sa îl părăsește Puiul pleacă după pește Și pe seama lui trăiește.

Mama e la pescuit Și înoată după pește Iat-o acuma c-a venit Puiul a primit de veste.

Printr-un sunet el o strigă Mama focă vine-n grabă Și-i dă puiului să sugă Plecând iar pe-ocean la treabă

276

Delfnul înamorat

El l-a invitat în apă Printre pești, printre meduze Mediul lui ca să-l priceapă Și-mpreună să se-amuze.

Și s-au hârjonit în voie Pe covorul înverzit Mai de voie, de nevoie Delfinul, în bazin s-a repezit!

Nici Grivei nu-i mai prejos După ce s-au sărutat Și-un dialog sfătos El pe iarba l-a chemat Și delfinul curios Pe Grivei l-a ascultat.

Și-a venit din nou la rampă Legănând strânsă prietenie Grivei dând să se priceapă A lătrat de bucurie

277

Miting oceanic

Nu suntem în delfinariu Strânși în chingă de bazine Și nici închiși în acvariu Ci pe ape la-nălțime

Acrobații verticale și în plan Sus ne proiectăm cu zarea Pe-a întinsului ocean Sau cât e de-ntinsă marea

278

Respectăm delfiniada Cu fel de fel de-acrobații Facem salturi si închidem acolada Răspândindu-ne în spații Totu-n ritm de muzică Ce ne-a înzestrat natura Vocea noastră-i unică Delfinul își știe masura.

Submarinul E precum un submarin Rămas fără energie Înfiptă în nisipul fin Poate un salvamar să vie

Și s-o tragă la remorcă Fără funie nu se poate Mai ales că n-au nici barcă Peștișorii au împins-o de la spate Și cu hei-rup și-ncordată Au adus-o pân' pe plajă Țestoasa este salvată Peștișorii veseli în apă plonjează.

279

Crabul

Unde oare, unde oare Și când așa ceva s-a construit În ce laborator de cercetare Și cine acest proiect a împlinit

Robotul este-un plagiat Ce nu întrece originalul Și poate deveni și este demodat Când vom ajunge să atingem idealul.

Natura, va veni răspunsul Ce-a aparut odată cu ființa Divinitatea-i mai presus de toate. Perfecțiunea de-nceput De-atunci și până acuma ce-a făcut știința Doar ca robot l-a conceput

280

De la cine ? Cine de la cine a-nvățat Să zboare De la balena Goliat Sau de la pescărușul ce urcă la soare E plin văzduhul azi de avioane Care se urcă de la pământ la stele De unde-au învățat să zboare? De la ele!

281

Bancul

Să nu credeți că-i arici Cum pare la prima vedere Sau că-i o mare de furnici E un banc de pești zvârlugi Ai adâncului mistere. Avem multe de-nvățat Chiar și de la peștișori Ei buchet s-au adunat Să scape de agresori Și uniți s-au apărat.

282

Tacticoasele reptile 283

Dintr-un iepure de baltă Și un crocodil Aleg fără de tăgadă Pe cel cu farmec și stil

Crocodilul îndrăgostit

Rămas singurel în baltă Că iubita i-a plecat În lacrimi iarba-i udată Fiindcă e amorezat!

Unul îi sărută botul Celalalt la ochi îl șterge El s-a dăruit cu totul Dar foarte greu înțelege

A ieșit pe mal la soare Vrând ca să se scuture Și nici cum din întâmplare E pe nas cu-un fluture.

A renunțat și la baltă Și nici nu deschide gura Doarme cu ei ziua toată Simulându-și aventura Numai să nu se despartă.

285

Broscoiul încrezut

C-a mâncat el zece muşte, Nu ştiu câte libelule Şi din viespe vrea să guste, Dar acuma face bule.

Auzi, soro, zise broasca Cea mai broască dintre broaşte Tu nu vezi ce gură cască Broscoiul Jim din cetate?

Se joacă cu gura-n lac N-are teamă de nimic. Lasă că-ţi vin eu de hac I-a zis un broscoi mai mic!

În primul rând nu-i cetate E o piatră barosană Şi-apoi el geaba se zbate Văd că nimeni nu-l aclamă.

L-au legat cu-o aţă lungă De un peşte speriat. Na, acuma să-ţi ajungă, Să te dai mare-mpărat!

Zise broasca de serviciu Cu protecţia pe mal: La Jim ăsta e un viciu Se crede fenomenal!

Şi-a umblat cu el de coadă Peştele înfuriat Făcând plină zi corvoadă Până Jim a leşinat!

286

Momente de reflectie,

Îmi odihnesc mintea contemplând De liniște și pace Tot timpul sunt flămând Numai ca, mereu vine un șarpe, și nu avem ce-i face Și cum in viață fiecare cojoc își are acul Am stabilit cu toată broscăria Ariciul sa ne păzească lacul Și de atunci pe baltă domnește veselia Ariciul, desigur și el ar vrea Să orăcaim!...atunci când vine vulpea Schimb la schimb să ne păzim

287

Nuntă mare

Diseară e mare bal În lacul de la izvoare Nu se lasă cu scandal  Broaștele au nuntă mare

Mirele-n baltă o așteaptă În corul broscuțelor Nașii pentru prima dată În fața nuntașilor.

Mireasa precum se vede A trecut pe la salon Cine-o vede nici nu crede Ca e-n ton cu bunul ton!

Dau tonul la cântece Peste-ntreaga broscărie Toată noaptea se petrece În cântec și veselie.

Și-a pus ochelari de soare Peste ochii rimelați Manichiură la culoare Rochia, cu pantofii asortați!

288

Broscoiul balerin Lume lume, un nou stil Azi pe muzică de oac Pe un cap de crocodil Se face balet pe lac.

Balerinul, un broscoi Școlit în marea băltoacă Astă seară pentru voi Dansul broaștelor el joacă Crocodilul cu isonul Broaștele-s toate în cor Dirijorul le dă tonul În al naturii decor Lumea toată de pe baltă Peștii, racii și trei berze S-au adunat laolaltă Veniți ca să se distreze.

289

Broscoiul fosforescent Îmbrăcat fosforescent Cunoscut în broscărie Ca un broscoi violent L-au pas ca paznic să fie.

Un arici înfometat Chiar o barză somnanbulă Sau un șarpe de acasă întâzâiat Dornic de o aventura

S-aibă grijă de broscuțe Care fug noaptea din baltă Sunt tinere și prostuțe Cin'le prinde le și-nhață.

De când e paznic pe baltă Răpitorii au plecat Nimenea nu mai încearcă De broscoi s-au speriat!

290

Congresul reptilelor

În pădurea tropicală Congresul reptilelor Și-o intrare triumfală Cu împăratul melcilor.

Împăratul melcilor E însoțit de-o libelulă Care într-un bogat decor Transmite în întreaga junglă.

Iguane, brotaci, șopârle Șerpi, și alte nevertebrate S-au înțeles să se-adune Și să fie și filmate

Congresul a avut ca temă Chiar și broasca invitată Să tragă un semnal de alarmă Insula să nu mai fie poluată.

291

Cameleonul

Specialist la musca țețe Muscă microscopică Poate pe mulți să ne învețe Despre arta sa magică. Dintre reptile este în vogă Privind ținuta vestimentară În orice împrejurare e la modă Cu orice dinozaur se măsoară. Își schimbă culorile Cum un artist schimbă cămășile Când verde, roșu sau albastru Depind împrejurările. De reținut că-i pașnică Un paznic credincios al omului Și mai ales în zona tropicală. 292

Iguana

Tu frumoasa creatură ca-n poveste La reptile împărăteasă Pentru cine te privește Nu cred că ești fioroasă. Lucrare de giuvaergiu Par din aur că ai fi N-am văzut și nici nu știu Mai presus de-a ta făptura a-ntâlni. În natură te consider un tezaur Mai presus de-orice valoare Meșterită cu talent, un boț de aur Între reptile tu nu ai asemănare. 293

Brotacul

Un fluture pe lampă Scria cândva Everac Astazi e altceva la rampă Pe o frunză, un brotac. Noaptea curg meteoriții Ca și picături de ploaie De-l privim cu ochii minții Frunza, e o rampă de lansare. Când apare vreun pericol Vreun șarpe sau arici Brotacul sare în gol De pe frunză, ba-i aici, ba nu-i aici! 294

Corabia testoasei Sus pe nori iată plutește Măreața broască țestoasă Încărcată de poveste Dorește în lume să iasă

Circulă prin nori în voie Cu aripi de elicopter Nu-i corabia lui Noe Cu jucării și animale fel de fel Soarele îi este reper Căpitanul este un bufon fidel.

295

Crocodilul păcălit Furișându-se prin apă Tip tiptil ca un submarin Aventura vrând să-nceapă Într-un mod subtil și fin La o tufă de urzici Unde odihnea în tihnă Un năzdrăvan de arici Fapta i-a fost de pomină

Că pe loc l-a înghițit El, ariciul , s-a oprit Unde credeți? Chiar în gât Crocodilul l-a scuipat Și-nvățătură a tras Că nu toate-s de mâncat.

NiČ&#x2122;te pinguini 297

Perechi, perechi umblă nedespărtiti ,, Printre ghetari , cu puii la picioare Când geru-i năvălește stau strâns uniti, Și luptă cu natura-nvingătoare.

Pinguinii

Plecați în luna de miere Pe o insulă străină Cum lor inima le-o cere Au pornit luați de mână Pinguin și pinguină. Vor schimba vreo doi ghețari Și un lac neînghețat Unde nu sunt crocodili Nici obraznicii țânțari Pe-un ghețar ca un palat. Acesta e locul ales Unde cei îndrăgostiți Vin aicea foarte des Și sunt tare fericiți. 299

La împerecheri

Băieți, zise cel mai barosan Mâine pe ghețarul mișcător Unde ne-ntâlnim an de an Pentru ziua împerecherilor Putem merge și pe gheață Putem merge și sub apă Unu, doi, trei și haideți Cine poate să mă-ntreacă? Bucuroși, nevoie mare Iată-i la marea întâlnire În pereche fiecare Într-o mare veselie! 300

Imigrantii,

Alungați de starea vremii Și-a atâtor răpitoare Vrând ca să își crească puii Au plecat peste hotare.

Și s-au dus la Polul Nord Cu platforma lor topită Unde e a lor norod Liniștea de-a fi găsită.

Că tot sunt acum la modă Fel de fel de situații Iată-i pe a lor platformă Pinguinii imigranții.

Și-au început debarcarea În țara ghețarilor Pinguinii le-au dat intrarea Bucuria gazdelor.

301

Întâlnire la zero grade Am străbătut mări și oceane Căutându-te-n abisuri De iubire mi-era foame Am trăit numai din visuri. Iată-mă-s, iubirea mea Prințesa ghețarilor Am venit în țara ta Țara îndrăgostiților

Tu a fost să-mi fi aleasa După atâta drag și dor Eu ca mire, tu mireasa În țara ghețarilor.

302

In lumea poeziei 303

Aparent ea pare-o fantezie Realitatea însă e bine să se știe Că frumusetea , vietii, constă în poiezie Și-i născătoare de dragoste și de iubire

Anotimpurile Poeziei Poezia n-are timp Ea din suflet e pornită Singurul ei anotimp  E atunci când e iubită.

Ea nu are nici hotare E în beznă o lumină Dacă lumea-i trecătoare Poezia e eternă

Poezia e un cântec Fără flaut, strune, tobe Poezia-i un descântec Ce-i în suflet nu în vorbe. Poezia-i o comoară Pe pământ și în eter Cum o pasăre ea zboară Ridicându-se la cer Poezia e o viață Ce-i născută din trăiri Ea-i puterea ce te-nalță A ramâne-n nemuriri! 305

Geamătul mării

Nu geme că o dor măruntaiele Că delfinii nu îi dau ascultare Că din toate părțile o bat vânturile Sau că o ustură rănile de atâta sare. Nu geme că țărmurile, stâncile Nu o lasă în libertatea dorită Și îi sparg fără milă valurile Sau că pescărușii o lasă părăsită.

Nu geme că îi este dor de ocean Care și el e un frate de suferință Și că ele, caracatițele fac în adâncuri cancan Și că peștele de aur nici nu există. Nu geme că e vremea rea sau bună Sau că vapoarele mereu o frământă Nu geme așa de nebună Cine are urechi să o audă, de-atâta tristețe ea cântă. Geme când nopțile sunt fără lună Când oamenii la apus de soare o părăsesc Când peste întinsuri nu mai are lumină Se simte în singurătate, și cei doriți nu o mai iubesc. De singurătate se teme Șii de aceea în nopțile întunecate ea mereu geme. 306

Pe aripa vântului

Daca auziți părin vânt Freamăt dulce de cuvinte Întrerupte când și când În stare să vă încânte.

Cât și vântul, cât și tu Amândoi sunteți natura Tu ca să-ți încânți auzul El dornic de aventură.

Dați frâu liber fanteziei Fredonați pe portativ Sau gândiți o poezie Să-alergați pe ca un sportiv.

Și prin în aripa sa Poți să pleci unde ți-e gândul Împreună veți zbura Chiar înconjurând pământul

Că și vântului îi place În natura lui zglobie Cu vorbele să se joace Frunzele să le mângâie. 307

A doini

Doină, doină, voi mioare Tu berbece frățioare Munte ce ne-ai înălțat Să privim în lung și-n lat Vraja soarelui răsare Și a codrului chemare. Din caval doinesc, doinesc Cântecul vi-l dăruiesc Ce ne poartă împreună Nopțile în clar de luna. Zilele cu soarele Și norii cu ploile Eu cu voi și voi cu mine, Doina dorul să-l aline Fie vreme rea sau bună Vom fi mereu împreună Că așa-i datina străbună. 308

Semn de primăvară

Iată-ne! Iată-ne scăpați de iarnă Frământați de ger și viscol Noaptea a-ncetat să cearnă Fulgi și boabe reci de gheață Ziua nu mai e-n pericol Totul s-a trezit la viață Nu mai croncane cioroii Gerul greu din pliscul negru Se trezesc din nou eroii Ce-au găsit culcuș în codru. Verdele inundă totul Cu bobocii dați în floare Se trezește-ntreg norodul Totul e scăldat în soare Iată-ne! Iată-ne scăpați de iarnă Primăvara ne mângâie Frumusețea ne îndeamnă La cântec și veselie.

309

E primăvară

De-acum primăvara e prin pomi Cotrobăind prin ierburi, după gâze, după flori Pictaţi pe cer stau fluturii-n coroană Pe grindă rândunica-şi pune cuibu-n ramă... De-acum primăvara ca un copil păşeşte Purtată-n voal de simfonii celeste, De iureşul de muguri verzi în teci Şi mirosul bogat de lilieci...

De-acum primăvara-i în bătrânii Ce nu mai sunt în stare de a mai fi stăpâni Doar inima le joacă feţe, feţe Redându-le trăiri din tinereţe! De-acum primăvara-i peste tot Şi în pădurea verde, şi-n lanul dat în copt! 310

A venit toamna

Plouă-ntruna, bate vântul S-a strâns de pe câmp porumbul A-nceput precum se știe Și culesul poamelor în vie Soarele din când în când Dintre nori iese râzand Puii zgribuliți prin curte Umblă să prindă un grăunte Cocoșul cântă de zor De dorul găinilor Care stau pleoștite-n ploaie Altele ouă-n cuibare Și-ntruna cotcodăcesc Și ograda o-nveselesc.

311

Ea, toamna E singura ce a mai rămas Originală în poveste Tot anul face-n ea popas Că-n toamnă tot belșugul se găsește

Nuci, mere, struguri și gutui Atârnă chemătoare-n crengi Chiar de nu poți, cu gândul tot te sui Și cu dorința nenfruptată le culegi Dai cepi la cadă cu strugurii dospiți Să curgă vinul tulbure-năsprit Să pui pastrama și cârnații pregătiți În jarul scânteind la fript

Răstorn pe masă o mămăligă cu mujdei Și chemul tot natul la mâncare Ulcele cu vin așteaptă să le bei Și toamna-ntreagă pentru toți e-o sărbătoare!

312

La prag de seară Se înclina soarele spre asfințit Marea isi piaptănă valurile cu vântul Un stol de pescăruși în cale s-au ivit Și unda marii săruta iar pământul

Briza cu miros de pește proaspăt îmbăiat Se plimbă până-n vârf de munte Iar seara incet coboară lin neîncetat Pe banca unde doi îndragostiți doresc sa se sărute.

313

Noiembrie

Venise în zilele de toamnă Ca de obicei Era o zi cu soare, când florile te cheamă Până și albinuțele plecat-au din știubei. Dar nu se știe cum așa deodată Norii toți s-au supărat Și pe nepusă masă Pământul cu zăpezi l-au invadat. La un semnal dat de natură Ce-și îngrijește patrimoniu Gâzele luat-au ca măsură Și plecat-au cu toatele în refugiu Pădurea mamă a tot ce viețuiește Le-a găzduit a câta oară Până ce iarna cea geroasă se sfârșește Și vor ieși din nou la primăvară 314

Doar dincolo de nori Dincolo de nori Anotimpurile dispar Iarna-i pe nicăieri Primăvara, toamna-s fără de hotar Lipsite total de roade şi flori

Dincolo de nori în zare E universul luminii Până sus la soare Unde trăiesc îngerii Şi visele noastre nemuritoare

Ele, stelele bolţii Coboară până pe nori În puful spumos al nopţii Şi-şi odihnesc razele trezite de zori Neobservate de-atâţia amatori

Dincolo de nori Esti tu, sunt eu şi voi Pământeni trecători Ai divinităţii călători Uitaţi de toate, de griji de nevoi

315

Sărut de fată mare Cum soarele sărută Umbra unui nor Cum valul se frământă Din largul mărilor Și-atinge lin uscatul Cel însetat de dor Pecetluind sărutul Fierbinte-al undelor

Cum albă păpădie Cutremurată zboară De vânt, de vijelie Doar pentru prima oară Cum floarea neudată Primește-n dărnicie Roua din cer picată Și dintr-odată-nvie Cum cerul se deschide Și revărsând lumină Fecioara își aprinde Cununa ei divină.

316

Nostalgie

Adie-un vânt de-acasă Umblând pe-a mea făptură Şi de nimic nu-mi pasă Vreau colo-n bătătură

Să-mi regăsesc culcuşul De unde-am zburat Să mă-ntâlnesc cu visul Ce aripi el mi-a dat

Să umblu prin ogradă Cu paşii de copil Iertat de timp şi grabă De modernism, de stil.

Să simt cea mângâiere A braţelor de mamă S-acord regrete în tăcere La pieptu-i ce l-am supt Ce-acuma-i pusă în ramă Apusă de demult.

Şi să mă joc de unul Cu gândul în ţărână Descoperindu-mi drumul Ce scosu-mă-n lumină.

Să stăm pe prispa casei Şi mângâiat de vânt Să simt dragostea mamei Şi-n gând al ei cuvânt

Să pipăi totu-n cale Cu degetele firii Şi florile-n petale Pe drumul amintirii

Şi să-mi urmez destinul Cu vântul de acasă Mai sfânt ca jurământul Pe calea cea aleasă. 317

Frumoasa mea Descântec cu cântec de mine rostit Şi-o rugă-nchinată iubirii În geana zilei chipu-ţi iubit Pe aleea ce înfloreau trandafirii

Pluteşti cu aripi de petale Împodobită ca o zână din poveşti Mă-nchin soarelui şi frumuseţii tale Frumoasa mea ce te-am visat, tu eşti

Bună dimineaţa frumoasa mea Întruchiparea şi speranţa viselor mele Întinde-mi mâna, cu ea dragostea Împreună să zburăm până la stele

318

Diamantul Și-am întors diamantul În lumină de lună Pâna când și caratul Mi-a dat o veste bună

Oglinzile toate, dar toate Mi-au arătat ființa din tine Trăirile cu fapte întâmplate Făcând fețe fete, dar toate de bine Și luna stând la taifas Cu ceașca curgând de lumină Alungând urmele ce-au mai rămas Dă semne de vreme bună! Iar timpul se scurge că-i timp Ea, viața ramăne-n trăire Și timpul se-ntoarce-n răstimp În a diamantului oglindire!

319

Muza aerului

Ea împărăteasa muză Coborâtă din Olimp Cu-al său dar lumea amuză Ca o scânteiere-n timp Măreţia ei inspiră Poezia şi poeţii Rimele vin şi conspiră Dând culoare tinereţii.

Aruncând a ei năframă Spre poetu-ndrăgostit Din condei dorinţa-i zboară Spre farmecul infinit Muza face, nu desface Dorinţe şi idealuri Zboara in inimă vivace Și pluteste printre gânduri Subtil, cu dezinvoltură Se coboară din Olimp Seamănă învăţătură Peste minți și peste timp!

320

Mama

Cloşca cu puii, pe cerul de stele Tronează înaltul de boltă Pământul în Univers se-oglindeşte în ele Luceafărul în gelozia-i trăită se revoltă Eminescu, cu pana-i măiastră În poemul său precum un cânt A stabilit unde, cum şi când Viaţa în stări diferite să trăiască Eternul în cer, efemerul pe pământ De la cloşca cu pui mamele au învăţat să nască Dându-i pământului strălucire şi viaţă Iar copilul de la soare, a învăţat să păşească Cu luna de mână în iubire şi în povaţă, Mama a fost, este şi rămâne pe pământ Cum o icoană la ea ne-nchinăm E cheia de boltă a vieţii, e un lucru sfânt În Univers datorită ei şi lui Dumnezeu existăm. Cuvine-se pe mamele noastre să le slăvim În toate zilele şi-n ziua hărăzită Cu braţele-ntinse, noi fiii tăi te iubim Tu mamă a toate, prin tine, cu tine trăim!

321

Copile

Ziua când te naşti E prima ta zi Când mama o cunoşti Şi ai dreptul de-a o şti Copil fiind Trăieşti copilăria Şi zi de zi crescând Înveţi ce-i fericirea Şi vine-un timp anume Când te încreştinezi Cu ziua unui nume Pe care îl serbezi Şi zi de zi trăieşti Cu ale vieţii fapte Cu toate te-ntâlneşti Dar mergi tot mai departe Sunt două zile-aparte E ziua ta ca nume Şi cea de a te naşte Trăind în astă lume Şi roata timpului Mereu caieru-şi toarce Ea, ziua copilului Nici timpul nu-o preface Este icoana vieţii La care tu te-nchini Sunt anii tinereţii Chiar şi pentru cei bătrâni. 322

Sunt trubadur

Nu-s cavaler medieval Nici nobil eu nu sunt Nu am nici sabie nici cal Dar sunt un trubadur ne-nfrânt

Îmi iau ghitara și mă lupt În cânt de serenadă Și inima la fete le-o străpung Pe la balcoane, pe alei, pe stradă. Sunt trubadur, sunt trubadur Mereu sunt pus pe șagă Și cânt și plâng, de toate-ndur Când fata mi-este dragâ. Cand la balcon e-o Cosânzeană Arunc spre ea cu mii de flori Dau vocii strune de ghitara Și fata-i prinsa de fiori. Alerg și strig de bucurie Când fata mă iubește Și totu-n jur e-o veselie Și universul îmi zâmbește Sunt trubadur, sunt trubadur Mereu sunt pus pe șagă Și cânt și plâng, de toate-ndur Când fata mi-este dragă.

323

Caierul timpului

Toarce timpul, toarce, toarce În clepsidra cu nisip, Timpul nu se mai întoarce, Doar nisipul în răstimp Care face și desface Al iubirii anotimp. Iubirea spontan ivită Se scurge precum nisipul, Daca nu e-mpărtășită Peste ea coboară timpul.

Și tristețea te cuprinde Vrei o dragoste curată, Ține-ți calmul, nu te-aprinde Timpul pe toate le iartă Lumea-acum este schimbată Timpul a intrat la apă Nu mai e ca altădată O iubire, cu-o iubire să înceapă!..

324

Ard în jar

Focul arză-te iubire Ce-ai aprins inima-n mine Sunt precum o vâlvătaie Plecată spre înălţime.

Spun atât doar, te iubesc Ard în suflet cum o pară Inima ţi-o dăruiesc Ţie pentru prima oară.

Ard în jar Mă scald în pară Luminez precum un far Să văd tot ce mă-nconjoară Dragostea primită-n dar.

Ard în jar Mă scald în pară Luminez precum un far Îţ simt pentru prima oară Dragostea primită-n dar!

Iubire, foc şi scânteie Ce arzi dorul prins în jar Inima din piept ne-o cere Dragostea n-are hotar.

325

Clipa

Și eu și tu suntem o clipă Pe care cu toți o trăim Din clipe viața se-nfiripă Și tot prin clipă ne sfârșim!

N-aș vrea sa cred ca "Doamna" clipă Ne poate fi oricând fatală Ea te coboară, te ridică, În lumea asta ireală!

Nu știi nicicând de unde vii Și unde, și când o sa pleci Nimic de tine tu nu știi Te străduiești sa înțelegi Înalta arta de-a trăi!

Pe Dumnezeu tu nu-l cunoști Și vrei sa te cunoști pe tine Crezând în el, te recunoști Te lupți cu răul, pentru bine Iar lupta-i clipa care vine.

326

Toți aparținem unei clipe Și este-n dreptul orșicui Ea vine repede și trece E clipa Universului Ea e misterul meu și-al tău Cu ea lucrează Dumnezeu!

Ceasul din turn

Tre’ să fii chiar un nebun Să te urci la ceas în turn Când pe jos tu te găseşti Şi poţi lesne să-l priveşti

De vrei să te cred nebun Urcă-te şi tu în turn Când se dă ora exactă Să vezi cum o să te bată.

Te-amuză ora exactă Că ies în turn să se bată Un băiat şi cu o fată Ce-şi dau în cap cu-o lopată?

Eu stau jos şi te privesc Cum cei doi te ciomăgesc.

Cu-o lopată sau ciocan Ceas de ceas, an după an Şi-s forţaţi ca să se bată Pentru-a da ora exactă?

327

Ţi-am spus că eşti un nebun Ai un ochi umflat de-un pumn Ce-ai cătat mă rog în turn Te-ai îndrăgostit de fată?... Să te-nveţi minte odată!...

Vântule

Nu eşti tu mereu de vină Vântule Că frunza mi se termină Dau năvală toamnele Vin grăbite iernile Se-mbulzesc zăpezile Vântule

Tu-mi esti credinciosul martor Cum timpul îmi e dator Tu doar eşti un trecător Vântule Vinovate-s căile Că mi-au furat frunzele Şi le-au dus până le-au dus Înapoi nu le-au adus Şi acum stau dezbrăcat(ă) De primăvară-s uitat(ă) Şi pe iarnă-s supărat(ă) Că de ea nu sunt iertat(ă) Vântule Vântule drăguţule Cu zefirul tău cel fin Rănile mi le alin Şi-mi uit supărările Vântule… ştrengarule!...

328

Dorul

Dorule, pe căi străine Ce mă porți și nici nu-ți pasă, Nu mă pot lăsa de tine Peste tot mi-e dor de-acasă! Mi-am făcut aici palate De nimic nu îmi mai pasă Am copii, am bani, de toate, Dar mi-e tare dor de-acasă Dor de mamă, de bunici, De copilăria mea, Chiar de vin cu toții aici Să ma-ntorc acasă aș vrea

329

Să încep cu începutul Să stau cu dorul acasă Sa îmi uit cumva trecutul De tine dorule îmi pasă. Să fiu sărac dar împăcat Că-s cu tine împreună De străini m-am săturat Dorule, cine-i de vina? Nouă că ne-ai fost dat?

Printesa ,

Astăzi la palat în geam A sosit un porumbel Voiam vești noi ca să am De la el!...

Bilețelul din inel Acățat jos la picior Are semnul de la el C-a ieșit învingător,

Prințul meu departe luptă Cu un zmeu ce mi-a furat Coronița mea primită De la Verde Împărat.

Dar mai rea precum leoaica Îl așteaptă în pădure Baba cloanța, zgripțuroaica Înapoi ca să i-o fure.

Coronița-i fermecată Împlinindu-mi trei dorințe Și de-aceea-i căutată Ca să nu am biruințe.

Am încălecat în șea Pe un cal înaripat Și-am ieșit în calea sa, Învingând-o de-astăsdat, Iară prințișorul meu Coroana mi-a-napoiat!...

330

La turnul din palat La turnul din palat Când se coboară seara, Se-aude-n zare-un dangăt Ce sună adunarea. Vestitul clopotar. Un piticuț de-o șchioapă Stă-n brațe cu-n orar Programul să-l înceapă.

Alaiul cu prințesa Și cei cu ea de-o seamă Se-adun-aici adesea Și n-au de nimeni teamă.

Piticul din palat În chip de vânător Aleargă-n lung și-n lat Să prind-un vrăjitor.

Spaima printre copii Că-n zonă bântuiește O ceată de stafii, Nu se adeverește.

Din trupă un ,,nebun”, Ce nu-i, dar trebuie să fie, Va bântui prin turn Sub formă de stafie.

E-o trupă de artiști În lume ambulanți, Ce veselia-mparte Cu toate că sunt triști Doar sunt comedianți!

Se veselesc copiii Piticu-i vrăjitor Și-artiștii-n chip de stafii Cântă cu toții-n cor!… Iar sus în turnul din palat Când este plină seară S-aude-n zare-un dangăt Ce-n liniște te cheamă!…

În astă seară care, Prințesa și copiii Au mare sărbătoare. O luptă-ntre stafii!… 331

Fericirea

Ce e fericirea oare? Când iubitul îți oferă o floare Când un copil în viața ta apare Când ai mai prins o zi înălțătoare.

Ce e fericirea oare? Când ura dintre noi dispare Când știm dușmanului să-i dăm iertare Când pacea nu mai stă doar la hotare Când pruncul ce-ai născut s-a făcut mare Când speranța ce-i ultima nu moare! Ce e fericirea oare? Este lumina dăruită de la soare.. Ce e fericirea oare? E o scânteie, e o boare, Când inima în pieptul tău tresare Când știi din viață sa faci o sărbătoare. Acesta e răspunsul la marea întrebare.

332

Micutul cowboy ,

Eu sunt micuțul cowboy Nici tu cal, nici tu preerie, Nici tu vaci și nici tu boi În schimb am o pălărie Și-o dorință de ,,război”! Eu sunt micuțul cowboy Am pistol, am și ciocate Nu sunt nici cioban la oi Dar știu să le fac pe toate. Sunt cowboyul cel vestit Pistolarul iscusit, Din două gloanțe poc, poc, Găuresc orice cojoc! Fiți atenți eu nu mă joc!...

333

Păcăleala

Sunt cel mai mare scamator Mă gasiți la Grădina Zoologică Voi sta la un loc cu animalele, nu ca dresor, Ci ca un om cu tra, la, la, lipsit de logică Leul îmi va lua capul în gură, Și-si va rupe un dinte în țeastă! Credeți-mă, va fi o mare aventură, Din care cred că leul va rămâne în viață Apoi mă găsiți la poartă, ziua toată Strigând, vând papuci cu talpă de lemn! Cumpăr sobă de teracotă! De bocanci cu ținte în talpă mă tem Și vând cu roți de căruță o bicicletă! Cumpăr, vând, vând și cumpăr Sunt negustorul ambulant Când ma fură cineva nu mă supăr Mâ aflu la Socola pentru transplant

334

Grupul Veseliei

Ei de fapt nu au zburat Inima le-a dat imboldul Soarele i-a-ncurajat Desenul l-a facut norul Echipați cu voia bună Și cu zbor de pescăruș Au plecat în aventură Și-au la bord și-un cățeluș Ancora e-n loc de zmeu Ce se-nalță și se-nalță Până a dat de curcubeu Căci mai sus nu are ață!

335

Trenul tﾄブ

Daca ai prins trenul in gara Urca-te, nu astepta, Urmatorul ce-o sa apara, Nu e pentru dumneata. Nici vagoanele nu-s toate Toate pentru dumneata, Ai un singur loc aparte Vrednic esti a-l ocupa Deseori e ocupat De altul mai grijuliu Tu ramai cel vinovat Ca ai venit prea tarziu Trenul-acesta iti este trenul Altul nu mai astepta Trenu-acesta este trenul E doar unul-n viata ta! Coboara in gara ta Aparent pare hazliu Asta-i gara dumneata Dar ai sosit cam tarziu Gara toata e pustie Nu te-asteapta nimenea Cine ar putea sa fie Cred ca ai gresit gara Trenul acesta ti-a fost trenul Altul nu mai astepta Trenu-acesta ti-a fost trenul A fost unul in viata ta.

336

Ghiocelul

Picătura de zăpada, Ai cazut oare din cer? Floare mica si plăpândă Al naturii giuvaier! Am acum de tine parte De-un clinchet de clopoțel, În ziua de-ntai martie, Micuțule ghiocel.. Sa te pun la butoniera Sa vada zapezile Ca ai sosit, e primăvară! Plecați voi nămeților, Ca vă prinde soarele!... 337

Puricele și elefantul Un purice elegant Pus la frac și papion Prieten cu un elefant În ținută tip cazon Sunt la meci pe stadion.

Nechezând și dând din coadă Agitat și plin de teamă Sări peste o balustradă Peste-o balustradă Și o luă frumos la goană.

Lume multă, imbulzeală Era meciul cel mai tare Se juca marea finală Între câinii de la sat Și o gașcă oarecare.

Și așa cei de o seamă Unul căt un vârf de ac Celălat cât o cazarmă I-au venit la cal de hac.

Și umblând ei tot așa Elefantul cât un bloc Puricele cât era Nu-și găseau nicicum un loc.

Puricele sus pe trompă Meciul tot l-a-nregistrat Elefantu-n mare vogă Mereu a aplaudat.

Puricele jovial Se îndreptă spre o tribună Unde bindisea un cal Și dintr-o înțepâtură Facu calul armăsar.

Iară meciu s-a jucat Între gașca din oraș Și isteții de la sat Cu-n arbitru împăiat Până ce l-au sfârtecat!

338

Eclipsă totală

Într-o fază de eclipsă Când Pământul era lipsă Din sistemul lui solar Nefiind trecut pe listă Sau cumva în calendar Rămânând total în beznă Fără nici un felinar Doar o umbră printre stele Şi-ntre stele-o umbră doar! Aştrii s-au luat la harţă Neprimind nici o povaţă Cum că nu mai au în faţă Cer albastru de oceane Pentru a-şi privi făptura În oglinda sclipitoare Şi-au sărit cu toţi pe Lună Acuzând-o că-i nebună Ziua în amiaza mare Să se-aşeze de-a-n picioare Chiar între pământ şi soare? 339

Năvălind cu mic cu mare Şi vestiţii fii de soare Cu-a lor raze sclipitoare Într-un fel porniţi în luptă Chiar pe partea nevăzută Unde Luna ca-n cetate Are-a ei intimitate Acolo-şi păstrează farduri Mirodenii şi smaralduri Cu care se-mpodobeşte Când pământul îl priveşte Acolo-şi aşează somnul Când sfârşeşte maratonul Petrecut noapte de noapte Mai departe mai aproape Mai pe nou, mai pe senin Mai cu haz, mai cu suspin. Sau atunci în luna nouă Când se-mparte pe din două Şi-atunci când e luna plină Ţine-n partea nevăzută O comoară cu lumină!

340

Ba Luceafărul celestu Prietenul lui Eminescu Şi a Lunei bun amic S-a cam supărat un pic Că Pământul este-n noapte Fără de amor şi şoapte Fără-ndrăgostiţii ei Colo-n banca de sub tei Şi că raza lui divină Înapoi nu poa’ să vină Fără lună fără soare Făr-a luciului din apa Vieţilor Măriei sale! Locuind pe-a sa orbită Luna s-a cam dat bătută Privind spre Pământ şi Soare A-nţeles că stă în cale Şi încet, încet, încet Să nu-şi strice vreun ,,rulment’’ S-a rostogolit din cale Lăsând razele de soare Să ajungă pe pământ Fâlfâind şi strălucind Răscolind păduri şi ape Văgăuni întunecate Şi însufleţind tot cerul Dezlegând întreg misterul!

Ruga

Din cuvinte palide Îndreptate înspre tine Doamne rog să iei aminte Dă-mi puteri de mântuire

Prea nemernicia mea Ce-am trăit-o prin păcat Rogu-te sfinția ta Să mă ierți de vinovat

Pune-ți mâna ta cerească Pe umila mea ființa Lasă-mi clipa să trăiască Rogu-te cu umilință

Osândirea ce m-apasă De-a ta aspră judecată Lasă-ți mâna să sfințească Doamne, rogu-te mă iarta!

Vreau acum cu pocăință Rugăciunea să-ți închin Să mă ierți de neputința În fața ta ca să vin 341

Cu aripile lui străbate universul

Avea atunci, putea şi-acum Atâtea lucruri să însemne De n-ar fi fost ruptura-n drum Divinitatea ca să-l cheme. Şi străbătând întregul De la pământ până la stele Străfulgerând rapid şi gândul Cea veste rea fără de vreme:

Plecat-a grăbit din cetate Lăsând o caldă lumină Săgetând eternitate Să spună ce-ar fi vrut să spună. Să dea aripilor un nume, Iar curcubeielor înalturi Şi pământenilor cunune Scară de raze pân’ la ceruri: Să lumineze pân’ la capăt infinitul Pe unde-acum îi umblă versul El, Omul, Versul, Înţeleptul Cu aripile lui străbate universul!

342

V-am așteptat și vă aștept tăcut, Și tot mereu voi aștepta. Voi anilor ce m-ați crescut, De am ajuns la vârsta asta! Sunt ca și voi un călător Prin lumea plină de lumină, Doar mamei mele sunt dator, Plecată spre odihnă. Suntem cu toții ce suntem, Premergători ai celor ce au fost. E crezul și adevărul ce-l avem, Altfel aceasta lume n-ar fi-n rost! Azi întorc capul înapoi, Și văd la orizont acel copil, Ce a plecat în viață ca și voi, Trecând cu pașii la vedere sau tiptil. Urma alege, de-a rămas vreo urmă, Că ai călătorit pe-acest pămănt, Și n-ai trecut precum o umbră, Care cu tine odată-a dispărut! PS. Un motto se cuvine să-mi ofer, D ziua mea și să-mi permit Pot înca energie pozitivă să transfer, De-a dărui la prieteni momentul fericit.

343

O poezie pe zi Și așa lună de lună O poezie pe zi S-au adunat împreună Precum cloșca cu-ai săi pui

Dacă tot s-au adunat Toate animalele au un plan Să vă facă un urat Acum la sfârșit de an Iată că se pregătește Și-aventura va porni Așa precum se vestește Cu o poezie pe zi Și așa va fi tot anul An bogat în poezie Nu precum ne este planul Ci-un prilej de fantezie

344

Luminite, de crﾄツiun 345

Brazii-mpodobiti cu luminite sclipitoare Și stelute, argintii care plutesc pe sus Peste tot se-arată că e mare sărbătoare Astăzi s-a născut Iisus

Moș Nicolae

Oare este-adevărat Astă noapte ce-am visat Că un moș cu barbă albă A intrat în casă-n grabă Și-a-nceput din sac să scoată Jucării, bomboane cu ciocolată Și unde credeți că le-a pus Într-un loc cumva ascuns Nicidecum luați aminte Le-a pus în încălțăminte După ce a terminat Zâmbitor pe obraz el m-a pupat Eram așa fericit Și așa m-am și trezit Pe loc iute-am constatat Că tot ce-am visat a fost adevărat.

347

La Polul Nord O să spuneți, cum se poate Un brad la oceanul înghețat Regulile nu-s uitate Moș Crăciun s-a prezentat Și le-a oferit în dar Un brăduț cu de toate echipat. Câtă bucurie, Doamne Ursoaica și doi copii Privesc ca înspre avioane Cum plutesc în aer renii. Și în sanie Moș Craciun Unde mama și copii Îi doresc drum bun. 348

Spectatorii

Spectacol de majorete Cățelușii, pisicuțe, Crăciunițe în scenete Parcă sunt niște scufițe

Spectacolul e în toi Este mare îmbulzeală În scenă intră un rățoi Fript și încărcat de rumeneală.

Eu, Grivei și cu Pandele Au sărit cu mic cu mare Cocoțați, făloși la rampă Uitând rolul fiecare Stăm și ne uităm la ele, Gong! Spectacolul o să înceapă.S-au năpustit la mîncare Sala este în picioare Iar rățoiul încet dispare Iată-l și pe Moș Craciun Bis! Se-așteaptă o reluare. Căine ciobănesc de rasă Îmbrăcat ca de ajun Pune cadouri pe masă 349

Tichi și Michi

Bună dimineața copii! Eu sunt Tichi, el e Michi Și vrem cu voi prietenii Avem fesuri fistichii Ne-am făcut și brăduleț De nu știți? Eu, Tichi, vreau să vă învăț Sunteți pregătiți? Începeți cu globulețe Le agățați de crenguțe Și din când în când steluțe Noi am pus și trei maimuțe

Dedesubt bomboane de ciocolată Sus în vârf o stea în roșu colorată Și dupâ brăduț dați roata În loc de zăpadă, vată Ei vedeți că ați reușit Dar iată că am și uitat E nevoie negreșit Să fie și luminat Pentru asta cereți de la părinți sfat!

350

Cătelul și pisicuta , ,

Moș Craciun iată a venit Mie mi-a adus pișcoturi, oase Dar nu pe drum le-a găsit Ci la el făcute în casă

Dar avem și un concurent Ce-i drept unul mititel Dar și foarte vigilent Ați ghicit?...un șoricel!

Prietena mea pisicuța Cu care mă întrec în fapte Un scrânciob să ne dăm huța Și un păhăruț cu lapte

Având grijă și de el Moș Crăciun lui i-a lăsat La ieșire un motănel Ca să fie apărat.

351

Vis de Iarnă Astă noapte m-am visat Cu coarne de țap pe cap Căciulă de crăciunel Însă eram tot cățel

Drept să spun, sunt bucuros La cât eram de micuț Printre câini iată-s fălos Nu vedeți, sunt și drăguț

Ce folos, când m-am trezit M-am dus direct la oglindă Eram ca la început Ce e drept, aveam un brăduț în tindă Încărcat cu toate cele Oase multe, jucărele Bucuros acum mă joc cu ele. 352

Ninge-ne!

Eu nu te condamn zăpadă Că încă nu ai venit Dar copiii te așteaptă Vor Crăciunu-nzăpezit.

Totul este pregătit Săniuțele, fularul și mânușile Vor năsucul înroșit Să înceapă colindele.

Până și el Moș Crăciun Renii de la sănioară Vor zăpezile pe drum Din văzduhuri când coboară

353

Cerul încărcat de stele Și brăduțu-mpodobit Așteaptă zăpezile Și un Crăciun fericit Hai nu mai dormi prin nori Și coboară peste sate Vin atâtea sărbători Ninge-ne pe săturate!

Dimineata de cu zori ,

Sus ne-am cocoțat pe geamuri Florile dalbe sunt în curte De cum au venit și zorii Cei din casă să ne-asculte.

Chiar de e frumos afară Noi nimic nu am mâncat Așteptăm să ne dați hrană Pe îndestulat.

Miau, miau, miau, vă fac pe plac Refren: Ham, ham, ham, vai ne priviți cu drag Miau, miau Noi venim cu-n cotcodac Ham, ham La fereastră sau în prag Cotcodac, cotcodac Vrem un grăunte și-un colac Refren: Pa și v-am pupat! Miau, miau Ham, ham Cotcodac, cotcodac Vrem un grăunte și-un colac 354

Toti, copiii vor bomboane De li-i sete, de li-i foame Toți copiii vor bomboane De se dau pe tobpgane În leagăne, avioane Sau pe patinoare Toți copiii vor bomboane!

Când ajung bunici, vezi doamne Toți bunicii vor bomboane Nu mai vor pe tobogane Nici în leagăn avioane, Sau să sară la șotroane De se culcă și n-adoarme Și bunicu și bunica vor bomboane Tot copii se cred vezi Doamne!

Toți copiii vor bomboane Unul plânge, altul doarme Altul lansează baloane Iar de plânge, de e foame Tace dacă-i dai bomboane!

355

Mieunăm

Stăm pe canapea cuminți Și-l privim pe Moș Crăciun Patru pisoiași drăguți În seara sfântă de Ajun

Un șoricel și canaful jucăuș Zurgălăi și un clopoțel ușor Primele-mbrăcate-n pluș Zurgălăi și clopoței pentru plugușor

Ia să vadă Moșu dara Cu mieunatul cum stăm Iar noi pentru prima oară Într-un cor de voci cântăm

Tare ne-am mai bucurat De cadoul ce-am primit Și în schimb am mieunat C-avem Crăciun fericit

Refren: Miau, miua, miau, Moș Crăciun Și eu, și eu vreau Să ne dai daruri acum Daruri de Crăciun

Refren: Miau, miau, cu toții în cor Mulțumim lui Moș Crăciun Că e darnic și e bun În seara sfântă de Ajun.

356

Colindătorii

Bună seara la fereastră Gazdă primitoare Cu bucatele pe masă În ajun de sărbătoare

Grivei și cu Pufuleț Iepurașii, papagalul Și eu cât un ghemuleț Întregim alaiul

Am pornit să colindăm În această seară sfântă Noi ce astăzi cuvântăm De la Dumnezeu poruncă

La fereastra dumeavoastră Cu flori dalbe colindăm Să dăm bucurie-n casă Și mulți ani noi vă urăm

Refren: Colindă, colindă Cine ne ascultă Să se bucure Pentru-acest cântec

Refren: Colindă, colindă Cine ne ascultă Să se bucure Pentru-această seară sfântă 357

Recunoștinta , Rămas singur în pădure Și de lumea mea uitat Iată a venit la mine Moș Crăciun adevărat

Cadoul ce mi l-a dat Mi-a părut așa de mine Și când l-am despachetat Am mâncat ce de mult n-am mai mâncat Miere de albine Moș Craciune, Moș Crăciune Bucuros că m-ai găsit Tu care umbli prin lume Mulțumesc că ai venit Moș Craciune, Moș Crăciune M-ai făcut fericit! 358

În ajun

Tati, mami, și copiii Am plecat să colindăm Ne așteaptă toți copacii La ferestre să-i urcăm

Iar o cioară aciuată Într-o scorbură adâncă Ne-a chemat la ea deîndată Dându-ne miejii de nucă.

Un stejat bătrân dar măndru Ne privește la fereastră ca răsplată ne dă firu Ce era în fața noastră

Și-am umblat în lung și-n lat Când la pas și când la fugă Pădurea am colindat Pisica să nu ne-ajungă!

359

Colindăm, colindăm De atâția mii de ani De crăciun ne adunăm În tradiții și în datini Gazde să vă bucurați Că vă vin colindătorii Și sunteți din nou urați Azi în pragul sărbătorii Refren: Flori în ferestre Flori în casa voastră Flori dalbe flori Azi de sărbători

Colindă

Este seara de Ajun Și-am venit să colindăm Pentru ziua de Craciun Cu toți să ne bucurăm

Colindăm, colindăm La casele dumneavoastră Sănătate vă urăm O urare strămoșească

Mâine se naște Mesia Pruncul mântuirii noastre Ce va salva omenirea De-a mai cade în păcate

Refren: Flori în ferestre Flori în casa voastră Flori dalbe flori Azi de sărbători

Refren: Flori în ferestre Flori în casa voastră Flori dalbe flori Azi de sărbători 360

De Crăciun

De Crăciun porcul umblă prin sarmale Cozonacii prin cuptor Este sărbătoare mare Vinul, primul ajutor Și se-ntrec pe derdeluș Care mai de care Copiii umblă cu steaua În concurs și-un cățeluș După ce au colindat Le tot iese-n cale În decorul iernii, neaua Satul în alb l-a-mbrăcat Zarva cuprinde tot satul Copii au gânduri mari Cu fețele rozachii Se pregătesc cu uratul În arșița gerului La anul și la mulți ani! Cete, cete de copii Ies cu saniuțele Plini de bucurii 361

Dar dumnezeiesc Că așa este frumos Mai ales de sărbători Când ni s-a născut Hristos Să-l întâmpinam cu flori Flori, flori, flori Lui să-i oferim Flori, flori, flori Și să ne iubim

Dacă asta ne amuză Om sau pinguin Daru-i dar chiar și-o meduză Sub un cer senin Viața-i dar dumnezeiesc Cum e și Iisus Tot ce-i viu și se iubesc Îl slăvesc pe cel de sus 362

Colindul animalelor

Seară sfântă de ajun În poiana din pădure Sărbătoare de Crăciun Toate animalele Sunt chemate să se-adune Să înceapă colindele Este o seară să se știe Că între animale Nu mai este dușmănie Este o seară de împăcare

Căprioara și cu țapul Sunt soliștii grupului Lupul care le dă tonul Celelalte animale sunt în slujba corului Colindăm pe clar de lună Lumea să fie mai bună Frunză verde codrul are E seară de sărbătoare Colindăm, colindăm Să vă bucurăm

363

Sărbători

Noi umblăm din casă-n casă Grupul de colindători Cu flori multe la fereastră Colindăm de sărbători Cum zăpada n-a venit Până-n ziua de Craciun Noi iată că am sosit Să vă spunem un an bun Colindăm din casa-n casă Astăzi de Crăciun Puneți bucatele pe masă Bucurați-va și fiți buni! 364

P lugușorul

Aho, aho, copii și frați Azi un nou plug ascultați Ia pocniți din bice măi Porniți plugul măi flăcăi Hăi, hăi, hăi!...

Anu-acesta care vine Vrem dreptul ce ni se cuvine Se-mplinește mâine anul Să nu mai plecăm prin lume Ce cu altul se-noiește Și-am venit precum mi-e planul Dupa un cultuc de pâine Să vă urăm voinicește Să ne fie casa casă Urați mai flăcăi Să ne fie masa masă Hăi, hăi, hăi!... Copiii noștri feriți Să stea cu ai lor părinți Să pășim în noul an Sănătoși cu alt elan "Boii" să-i scoatem din jug Pe hoți să-i punem la plug Îndemnați iubiți flăcăi Și dați cu biciul în ei Hăi, hăi, hăi!...

Asta vrem, asta să fie Să strigăm cu voioșie Clopoței și zurgălăi Sunați să audă și ei Urați măi! Hăi, hăi, hăi!...

Că și-au bătut joc de noi Și ne-au lăsat în nevoi Ne-au furat cât au putut De ne-au pus pe toți în jug Clopoței și zurgălăi Legați de gât cu ei Urați măi flăcăi Hăi, hăi, hăi!... Și în belșug să trăim

Sănătate și dreptate Asta cu toți ne dorim S-avem liniște și pace Și în belșug să trăim Opriți plugul măi flăcăi Libertate pentru noi S-avem grijă de ciocoi Să nu-și mai bată joc de noi! Aha! Aha! Aha! 365

O recapitulare

Frumoasele păsărele Doi copii nevinovați Prietenie Mierla Oaspete de onoare Inteligență Veselie în livadă Doar pescărușii Iară puiul a scăpat Pelicanul curajos Scrisoare către o rândunică Vrăbiuța cea șireată Coțofana încrezută Cocostârc și cocostârca De câte ori ne cântă cucul Grangurul Ghici Uliul Chemarea mierlei Ce să fie? Vulturul pleșuv Prințul Vulturul balerin 367

….pag. 5

….pag. 7 ….pag. 8 ….pag. 9 ….pag. 10 ….pag. 11 ….pag. 12 ….pag. 13 ….pag. 14 ….pag. 15 ….pag. 16 ….pag. 17 ….pag. 18 ….pag. 20 ….pag. 21 ….pag. 22 ….pag. 23 ….pag. 24 ….pag. 25 ….pag. 26 ….pag. 27 ….pag. 28 ….pag. 29

Pescarul La pândă Pupăza Porumbeii voiajori E o specie anume Guguștiucii Pescărușul De veghe Escadrila Singurătate Popas Parașutistul Craiul munților În picaj Rândunele Păunul Struțul Cucuveaua mică Dilemă Bufnița Mică și ochioasă Lebăda Îndrăgostiții Urmărire generală Cocoșul de munte Melomana Școala de zbor Cormoranii Scafandrul Măiestrie La scăldat Noutate Stârcul Statuia Între papagali Papagalul Motănel O baie în ceașcă

….pag. 30 ….pag. 31 ….pag. 32 ….pag. 33 ….pag. 34 ….pag. 35 ….pag. 36 ….pag. 37 ….pag. 38 ….pag. 39 ….pag. 40 ….pag. 41 ….pag. 42 ….pag. 43 ….pag. 44 ….pag. 45 ….pag. 46 ….pag. 47 ….pag. 48 ….pag. 49 ….pag. 50 ….pag. 51 ….pag. 52 ….pag. 53 ….pag. 54 ….pag. 55 ….pag. 56 ….pag. 57 ….pag. 58 ….pag. 59 ….pag. 60 ….pag. 61 ….pag. 62 ….pag. 63 ….pag. 64 ….pag. 65 ….pag. 66 368

Gratioase pisicute , ,

….pag. 67 ….pag. 69 ….pag. 70 ….pag. 71 ….pag. 72 ….pag. 73 ….pag. 74 ….pag. 75 ….pag. 76 ….pag. 77 ….pag. 78 ….pag. 79 ….pag. 80 ….pag. 81 ….pag. 82 ….pag. 83 ….pag. 84 ….pag. 85 ….pag. 86 ….pag. 87 ….pag. 88 ….pag. 89 ….pag. 90 ….pag. 91 ….pag. 92 ….pag. 93 ….pag. 94 ….pag. 95 ….pag. 96 ….pag. 97 ….pag. 98 ….pag. 99 ….pag. 100

Pisicuța pescărița Când nici nu te-aștepți Puișorii buclucași Motanul cel mahmur Cinci puișori Idila Reclamă Prietenul la nevoie se cunoaște Motanul înfometat Madam Musafirul nepoftit Pândarii Motanul dalmațian Motănelul Cezărel Ochelarista Box pe buturugi Banda pisicilor Lăptișor Pisicuța mea Întâlnire diplomatică Uite cât sunt eu de mic Dacă? Cu părere de rău Dragă mușețel Pisoiul și veverița Mami! La fotografie La oglindă Care pe care Mocheta Declarație de dragoste O poză 369

….pag. 101 ….pag. 102 ….pag. 103 ….pag. 104 ….pag. 105 ….pag. 106 ….pag. 107 ….pag. 108

Azorică și Motănel În așteptare Perfidia Grandomanul Prietenie Gelozie Șoricelul Tip Pitic Poveste cu un șoricel

Adorabili căteluși ,

….pag. 109 ….pag. 111 ….pag. 112 ….pag. 113 ….pag. 114 ….pag. 115 ….pag. 116 ….pag. 117 ….pag. 118 ….pag. 119 ….pag. 120 ….pag. 121 ….pag. 122 ….pag. 123 ….pag. 124 ….pag. 125 ….pag. 126 ….pag. 127 ….pag. 128 ….pag. 129 ….pag. 130 ….pag. 131 ….pag. 132

Gigi motociclistul Câinele cu ceas la gât Stăpâna La centrul de distribuție Sărbătoare La prima vedere Cine joacă pe masă Printre păpădii Destăinuire Cine sunt Rockerii Măști Ginerică Jucătorul Amenințare În parc Jocul Admiratorul Pufulete Îndrăgostit în iarbă Ștrengarul La rând

370

Promenadă prin ogradă Balerinele Povață Mamă grijulie La stănă Chef de joacă Puișorul trubadur Sfat Catârul Îndrăgostiții măgăruși Catârii Învingătorul Trei purceluși Elvis Căprița Concert de harpă Nedreptate Rățuștele În ritm de tango S-a pierdut Cloșca cu pui Între pui Bodyguardul curții Prințesa Domnule Rățoi Între purceluși În ogradă

Statuile ecvestre Din spuma mării Herghelia acvatică Alb și Negru Cal de mare Echitație La iarbă verde

….pag. 133 ….pag. 135 ….pag. 136 ….pag. 137 ….pag. 138 ….pag. 139 ….pag. 140 ….pag. 141 ….pag. 142 ….pag. 143 ….pag. 144 ….pag. 145 ….pag. 146 ….pag. 147 ….pag. 148 ….pag. 149 ….pag. 150 ….pag. 151 ….pag. 152 ….pag. 153 ….pag. 154 ….pag. 155 ….pag. 156 ….pag. 157 ….pag. 158 ….pag. 159 ….pag. 160 ….pag. 161

371

….pag. 163 ….pag. 164 ….pag. 165 ….pag. 166 ….pag. 167 ….pag. 168

Hoinărind prin pădure Fabulă La vânătoare Mândrul Cerbul Lopătarul Pentru ce atâta ură Vis de vulpe Veverița Sărutul Dihorul necredincios Ia mai pune-ți pofta-n cui Grijă mare Mărul blestemat Atenție filmăm! De ce oare? Amuzament Dimineața de cu zori Love Story Ședință foto Îndrăgostiții Vulpea păcălită Să fie clar

Minunatul insectar Greierașii Greierașul Țup Olimpiada greierașilor Lumi diferite Fantastic Libelula colorată Gărgărița Truda mierei Fluturașul Licuriciul orator Dacă o cauți o găsești

372

….pag. 169 ….pag. 171 ….pag. 172 ….pag. 173 ….pag. 174 ….pag. 175 ….pag. 176 ….pag. 177 ….pag. 178 ….pag. 179 ….pag. 180 ….pag. 181 ….pag. 182 ….pag. 183 ….pag. 184 ….pag. 185 ….pag. 186 ….pag. 187 ….pag. 188 ….pag. 189 ….pag. 190 ….pag. 191 ….pag. 192 ….pag. 193 ….pag. 195 ….pag. 196 ….pag. 198 ….pag. 199 ….pag. 200 ….pag. 201 ….pag. 202 ….pag. 203 ….pag. 204 ….pag. 205 ….pag. 206

În haita lupilor

….pag. 207 ….pag. 209 ….pag. 210 ….pag. 211 ….pag. 212 ….pag. 213 ….pag. 214 ….pag. 215 ….pag. 216 ….pag. 217 ….pag. 218

Haita Lupul paznic la oi Trio-ul lupilor Prințul zăpezilor Numai lup să nu fii Pe urmele destinului Năravul din fire Singurătate Atacul Lupul la stănă

O familie de urși

….pag. 219 ….pag. 221 ….pag. 222 ….pag. 223 ….pag. 224 ….pag. 225 ….pag. 226

Purtătorul de cuvânt La grădiniță Bătaie frățească Mor, mor, mor de foame Ursul norocos Frățiorii

Jucăușe maimutele , Evoluție

….pag. 227 ….pag. 229 ….pag. 230 ….pag. 231 ….pag. 232 ….pag. 233 ….pag. 235 ….pag. 235 ….pag. 237

Filozofare Mama Sfat Haz de necaz Maimuțica Meditație Tristețea

373

Pe tărâmuri îndepărtate

….pag. 237

Împăratul Mama și puiul Interviu Căsătorie Mireasa În pijamale O iubire ca-n povești Arhitectură Caravana Jocul cu bule Lemurul Beție Cangurul biciclist Marele Sfat Lama Girafa

….pag. 239 ….pag. 240 ….pag. 241 ….pag. 242 ….pag. 243 ….pag. 244 ….pag. 245 ….pag. 246 ….pag. 247 ….pag. 248 ….pag. 249 ….pag. 250 ….pag. 251 ….pag. 252 ….pag. 253 ….pag. 254

Regele animalelor și alte feline

….pag. 255 ….pag. 257 ….pag. 258 ….pag. 259 ….pag. 260 ….pag. 261 ….pag. 262 ….pag. 263 ….pag. 264 ….pag. 265 ….pag. 266 ….pag. 267 ….pag. 268 ….pag. 269 ….pag. 270

Leul Întâlnire Dragostea nu are hotare Învățătură de minte Plan de bătaie Leopardul Dojană Amintire Tatăl și fiul Râsul cu plănsul Un răs Luptătorii Primii pași Mama

374

Hai-hui prin ape Gimnastică de înviorare Vidra îngrijorată Vidra boxerița Puiul de focă Delfinul înamorat Miting oceanic Submarinul Crabul De la cine? Bancul

Tacticoasele reptile

Pinguinii La împerecheri Imigranții Întâlnire la zero grade

….pag. 273 ….pag. 274 ….pag. 275 ….pag. 276 ….pag. 277 ….pag. 278 ….pag. 279 ….pag. 280 ….pag. 281 ….pag. 282

….pag. 283 ….pag. 285 ….pag. 286 ….pag. 287 ….pag. 288 ….pag. 289 ….pag. 290 ….pag. 291 ….pag. 292 ….pag. 293 ….pag. 294 ….pag. 295 ….pag. 296

Crocodilul îndrăgostit Broscoiul încrezut Momente de reflecție Nuntă mare Broscoiul balerin Broscoiul fosforescent Congresul reptilelor Cameleonul Iguana Brotacul Corabia țestoasei Crocodilul păcălit

Niște pinguini

….pag. 271

….pag. 297

375

….pag. 298 ….pag. 299 ….pag. 300 ….pag. 301

În lumea poeziei

….pag. 303 ….pag. 305 ….pag. 306 ….pag. 307 ….pag. 308 ….pag. 309 ….pag. 310 ….pag. 311 ….pag. 312 ….pag. 313 ….pag. 314 ….pag. 315 ….pag. 316 ….pag. 317 ….pag. 318 ….pag. 319 ….pag. 320 ….pag. 321 ….pag. 322 ….pag. 323 ….pag. 324 ….pag. 325 ….pag. 326 ….pag. 327 ….pag. 328 ….pag. 329 ….pag. 330 ….pag. 331 ….pag. 332 ….pag. 333 ….pag. 334 ….pag. 335 ….pag. 336 ….pag. 337 ….pag. 338

Anotimpurile poeziei Geamătul mării Pe aripa vântului A doini Semn de primăvară E primăvară A venit toamna Ea, toamna La prag de seară Noiembrie Doar dincolo de nori Sărut de fată mare Nostalgie Frumoasa mea Diamantul Muza aerului Mama Copile Sunt trubadur Caierul timpului Ard în jar Clipa Ceasul din turn Vântule Dorul Prințesa La turnul din palat Fericirea Micuțul cowboy Păcăleala Grupul veseliei Trenul tău Ghiocelul Puricele și elefantul

376

, Eclipsă totală Rugă Cu apripile lui străbate universul 78 O poezie pe zi

Luminite de Crăciun Moș Nicolae La Polul Nord Spectatorii Tichi și Michi Cățelul și pisicuța Vis de iarnă Ninge-ne! Dimineața de cu zori Toți copiii vor bomboane Mieunăm Colindătorii Recunoștiința În ajun Colindă De Crăciun Dar dumnezeiesc Colindul animalelor Sărbători Plugușorul

377

… pag. 339 … pag. 341 … pag. 342 … pag. 343 … pag. 344

….pag. 345 ….pag. 347 ….pag. 348 ….pag. 349 ….pag. 350 ….pag. 351 ….pag. 352 ….pag. 353 ….pag. 354 ….pag. 355 ….pag. 356 ….pag. 357 ….pag. 358 … pag. 359 … pag. 360 … pag. 361 … pag. 362 … pag. 363 … pag. 364 … pag. 365

Poetul mulțumeste tuturor autorilor imaginilor extraordinare cu animaluțe care l-au inspirat în această călătorie fantastică.

Nici noi fără animălute, n-am putea Și nici ele fără noi n-ar exista E termenul firesc ce se conjugă Cu binele în fată, Ca răul să-l învingă