Calendarul maramuresului 12 2012 by Veacesav Filimon

SUMAR 763 – Întâmpinare 763 – Antologie de distihuri, ter6ine 764 – Ghicitori, proverbe, ziceri 764 – Recuperarea modelelor străbune (proiect) 766 – Câteva din crea6iile cercurilor 767 – Tabăra de crea6ie 768 – Despre motivele ornamentale (D. I.) 771 – Inventar motive 771 – P 485 774 – P 486 778 – P 487 794 – P 488 806, 815 – P 489 809 ‐ 812 – Planșe (color) 819 – Planșe P 485 – P 489 843 – Varvara BUZILĂ – Imaginea omului și însemnele creatorului pe covoarele basarabene 848 – Anamaria IUGA – Povești feminine spuse de ornamente 851 – Ioana CORDUNEANU – Povești cusute cu a6ă neagră 853 – Traian RUS – Pomul Crăciunului – Pomul Raiului 855 – Elena BASSO‐STĂNESCU – Zestrea, atribut al convenţiei căsătoriei 858 – Valeria FĂT – Portretul unui meșter popular 860 ‐ Glosar

Fată din Bârsana cu ‘zgardă’ scumpă, 1905

Redac6ia: Dumitru IUGA (Ion BOGDAN) ‐ redactor șef Anamaria IUGA Georgeta Maria IUGA Ioan Bogdan IUGA Machetare: Ioan Bogdan IUGA Fotografiile sunt realizate de Ioan Bogdan IUGA (modele, ateliere etc) și Anamaria IUGA, Varvara BUZILĂ, Valeria FĂT, Ioana CORDUNEANU, Universitatea de Arte și Design Cluj‐Napoca Coperta I : Modele făcute de copiii participan6i la Cercurile de Crea6ie Coperta IV: 1, 7 ‐ Cercul de Crea6ie Șurdești; 2 ‐ La Expozi6ia de la Muzeul Satului Baia Mare, sept. 2012; 3 ‐ La Tabăra de Crea6ie Șurdești, aug,. 2012; 4 ‐ Cercul de Crea6ie Șișești; 5 ‐ La Simpozionul din cadrul proiectului, Șurdești, aug. 2012; 6 ‐ Cârpă de modele, începutul sec. XX, Colec6ia Pipaș

ISSN – 1842‐2578

Familie din Șișești, 1924

calendarul maramureşului

nr. 12

2012

Antologie de distihuri, ter ine, catrene, cvintete, sextime

Inventar P487 Model 37 Foto (stânga) și vectorizat (dreapta)

Prezenta antologie dorește să releve asemănarea unor hori/strigături din străvechime până astăzi. Textele sunt atât de ”contemporane”, deși au fost consemnate în presa/culegerile vremii acum peste 150 de ani. Majoritatea sunt preluate din ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐ 1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008; altele din ”Calendarul Maramureșului”, Baia Mare, 1980; dar și din cele de astăzi, care se mai performează și ne‐ au rămas în amintire. Desigur, nu este foarte completă, dar în linii mari poate ”concura” cu catrenele sau ter6inele deja celebre (cineva ar putea alcătui o antologie din întreg folclorul românesc și să încerce să o pună în circula6ie universală! Cine se va încumeta?). Gruparea tematică, deși nu se dorește acum ehaustivă, este doar un indiciu pentru doritorii care vor să le cerceteze/să le poată prelua, fără multă osteneală. (Facem o numerotare nouă, după cele 2555 texte din Calendarele nr. 1‐11 anterioare). (D. Iuga)

CALENDARUL MARAMUREȘULUI revistă de memorie culturală Serie nouă, an VI, nr. 12 aprilie - noiembrie 2012

Horile horilor 1 Cine‐o zîs duina întâie: On pruncu6 mnic din fașie, L‐o lăsat mă‐sa durninu, L‐o aflat duina zicându. Mihai Olos, 1975 În ”Calendarul Maramureșului”, Baia Mare, 1980, p. 50

2 Cine‐o făcut horile Știe‐l sărbătorile Că horile‐s stâmpărare La omu cu supăr mare. Dumitru Iuga, 1975 În ”Calendarul Maramureșului”, Baia Mare, 1980, p. 52

Fundația social-culturală pentru democrație ”identitate.unitate.generozitate.acțiune” Editura CYBELA Baia Mare, 2012

3 Cine nu ști’ horile Bată‐l sărbătorile Că pe mine nu m‐or bate Că horesc și zi și noapte

calendarul maramureşului

nr. 12

2012

762

Ș‐oi hori până la moarte, Să horesc horile toate. Dumitru Iuga, 1975 În ”Calendarul Maramureșului”, Baia Mare, 1980, p. 52

4 La hore moroșenească Trebe om să o horească Și grumaz să o‐nvârtească. Mihai Olos, 1975 În ”Calendarul Maramureșului”, Baia Mare, 1980, p. 52

5 Io de nu mi‐aș ști hori, De dor mare m‐aș topi, Dar cu gura hori îmi spuiu, Cu inima legi îmi puiu Cum cu mândru să m‐aduiu. Ioni0ă Scipione Bădescu, 1870 În ”Maramureș, 1ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 32

6 Eu de nu mni‐aș ști hori Face‐aș coarne ca boii Ș‐aș împunge oaminii; Eu de nu mni‐aș ști cânta Face‐aș coarne ca vaca Ș‐aș împunge lumuca. Dumitru Iuga, 2012

7 Să știu cânta ca și cucu, Nu m‐aș mai strica cu lucru, Aș umbla din fag în fag Ș‐aș cânta celui pribag, Care m‐așteaptă cu drag. Sie(oanul), 1892 În ”Maramureș, 1ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 72

Fragment de broderie - Colecția Geta Pop - Hoteni

Cartea Aseară pe la sfinţit, Mare carte şi‐o sosit Tocma de la regământ, Tot o carte latinească, Birăul să o cetească, La feciori să poroncească, În catane să pornească. ‐ Ian ascultă, mamă, ‐ascultă Cum sună doba prin sat, Cum sună de supărat, Ştiu că mi‐o fi de plecat. Ştiu, maică, suna‐mi şi mie Să mă duc la catunie. ‐ Neamţule, f... credinţa, Cum nu ţi‐o perit sămânţa! (F)... Neamţul pe mă‐sa, Cum mi‐oi lăsa eu casa Şi amu‐mi(‐i) cât d‐a pleca. Cămaşa de cununie Duce‐oi în catunie! ‐ Măiculiţa, maica mea, Pe mâneca de‐a dreapta Să se scrie soruca; Pe mâneca d‐a stânga Să se scrie mireasa; Pe stănuţiul dinapoi Scrie‐mi plug cu patru boi; Pe stănuţiul dinainte Scrie‐mi de‐a maichii cuvinte.

Sui, mămucă, ‐n cel măr dulce Să vezi neamţul cum mă duce! Sui, mamă, şi‐n celalalt, Să vezi cum m‐am depărtat Cu jele şi cu banat, Pană ce‐am ieşit din sat Tot horind de supărat Că pe tine te‐am lăsat. Spusu‐ţi‐am eu, maică, bine Să ţii zile pentru mine, Să nu mă duc de la tine. Zile, maică, n‐ai ţinut Şi pe mine m‐ai pierdut, Că pe mine că m‐o dus La Peşte pe apă‐n sus, Preste‐o apă mare lină, În ţiara, maică, streină; Preste‐o apă mare rece, La mine să nu poţi trece; Preste‐un râuţ rece, lat, Poţi muri de‐al meu bănat. Poţi‐te, mamă, cânta Dac‐am trecut Dunărea, Podul la Italia. Poduţul dacă l‐oi trece, Poţi be, mamă, apă rece, Apă rece dintr‐un râu, Că la tine n‐am să viu. Petru Bil0iu alias Dăncuș de Ieud în ”Maramureș, 1ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 98

8 Cucule, eu de‐oi muri Înveaţă‐ţi puii a ciripi Şi a sbura din creangă în creangă, Doar le‐a fi lumea mai dragă; A sbura din fag in fag Şi a cânta în codru cu drag.

9 De‐aș ști cânta ca și cucu Nu m‐aș omorî cu lucru, Aș zbura din fag în fag Mni‐aș ale omu de drag, Aș zbura din crangă‐n crangă Mni‐aș ale lumea de dragă. Dumitru Iuga, 2012

Broderie în cruciulițe - Colecția Maria Pipaș - Tisa

Arta populară a tuturor ţărilor tezaurizează o întreagă serie de simboluri cosmologice care, de multă vreme, sunt pur şi simplu “motive decorative”. MIRCEA ELIADE Ce‐i mai mic, Mai mititel, Mândru îngrădești cu el?

(Acul)

Dumitru Lupu Grad, 1895 în ”Maramureș, 1ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 137 sq.

calendarul maramureşului

763

Întâmpinare Fundaţia Social‐Culturală pentru Democraţie “identitate, unitate, generozitate, acţiune”, în parteneriat cu Muzeul Jude6ean de Etnografie și Artă Populară ‐ Baia Mare, Muzeul %ăranului Român‐ București, Universitatea de Arte și Design – Cluj Napoca, Școala cu clasele I‐VIII Vasile Lucaciu‐ Șișești, Școala de Muzică și Arte Plastice – Sighetul Marma6iei, Asocia6ia Prietenii frumosului ‐ Tisa, derulează – în perioada Aprilie‐ Noiembrie 2012 ‐ proiectul „RECUPERAREA MODELELOR STRĂBUNE - din sertarele muzeului - de la bunici la strănepo i” - Proiect cultural finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional. Prin revista ”CALENDARUL MARAMUREȘULUI”, dorim să facem cunoscute/recunoscute modelele străbune; de asemenea recuperarea și revitalizarea colec6iei de modele/forme cu vechi motive ornamentale din domeniul textilelor aflate în colec6iile Muzeului Jude6ean de Etnografie și Artă Populară Baia Mare, precum și reactivarea unor elemente de limbă arhaică/regionalisme folosite în desemnarea simbolurilor. În acest număr, majoritatea materialelor sunt de la Simpozionul organizat la Șurdești, de Sf. Maria, cu tema: ”Motive ornamentale pe tResături sRi cusături ca element de patrimoniu imaterial – între traditRie sRi inovatRie”. Desigur, am acceptat publicarea și altor studii/cercetări realizate de colaboratori permanen6i ai revistei ”Calendarul Maramureșului”, sau la alte reviste din 6ară/străinătate. Se urmărește, de fapt, reînrădăcinarea motivelor decorative străvechi în crea6iile textile contemporane, precum și stimularea dialogului cultural și solidarită6ii între genera6ii, a toleran6ei, prin coagularea energiilor în jurul proiectului care va aduce un aport valoric pentru păstrarea identită6ii în vertijul tendin6elor actuale de globalizare/mondializare. ”CALENDARUL MARAMUREȘULUI”, deși în pagini pu6ine, încearcă să pună în valoare tezaurul artei populare de care încă mai dispunem, dar și să atragă aten6ia asupra unor comori care sunt pe cale să se piardă, în ”viscolul” lumii contemporane.

nr. 12

2012

10 Da’ săracu ș‐a meu glas Înt‐a cui gură‐o rămas: Înt‐on car cu scânteu6ă, La o bdiată de mândru6ă. Georgeta Maria Iuga, 1975 În ”Calendarul Maramureșului”, Baia Mare, 1980, p. 53

11 Mie horea dragă mi‐i Ca și frunza răti6ii: Frunza răti6ii‐i amară, Inima me arde‐n pară. Dumitru Iuga, 1975 În ”Calendarul Maramureșului”, Baia Mare, 1980, p. 54

12 Mândră hore‐i șuieru Că po6i hori pe mândru În casă cu bărbatu; Mândră hore‐i șuiera Că po6i hori pe badea În casă cu soacră‐ta. Mihai Olos, 1975 În ”Calendarul Maramureșului”, Baia Mare, 1980, p. 54

13 Amor6itu‐i glasu meu, Nu poci hori cum vreu eu; Amor6ită‐i gura me(a) Nu poci hori cum oi vre(a), Dumitru Iuga, 1975 În ”Calendarul Maramureșului”, Baia Mare, 1980, p. 53

14 Bată‐vă, focu, grumazi, Eu horesc, voi mă‐ngâna6i; Eu gânesc a hori bine – Da’ voi mă‐ngâna6i pe mine. Dumitru Iuga, 2012

15 Horiu‐aș, horile‐mi vin, Nu poci hori de strein; De strein și de săleac Nici pe uli6ă nu‐ncap, Nici pe drum cât i de larg. Dumitru Iuga, 2012

16 Tot mă‐ntreabă cucuţu Ce n‐am glas ca şi dânsu. Cum n(?)‐oi avea glas de cuc? De tri ani plângând mă culc. Doamna Maria Pipaș prezentând diverse elemente de broderie copiilor de la cercul MAP Sighetu Marmației

Ce sapă cu capul Și duce cu coada?

Vasile Goja, 1903 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 159

17 Cu cât şuier şi horesc, Cu‐atâta mă‐ndestulesc. Numa eu de n‐aşi hori,

(Acul)

calendarul maramureşului

nr. 12

2012

764

O‐aşi muri, o‐aşi nebuni, O de mine‐ar hi ce‐ar hi. Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 246

18 Horile p‐aiasta lume Știu că nu le‐am pus eu nume; Dacă‐oi mere‐n ceialaltă Pune‐oi pe gură lăcată – N‐oi mai hori niciodată. Dumitru Iuga, 2012

Dumitru Iuga, 2012

Cameră țărănească - Poienile Izei

Scurtă prezentare a Proiectului: RECUPERAREA MODELELOR STRĂBUNE - din sertarele muzeului: de la bunici la strănepo i -

20 Care omuţ hore(şte) mult, Zic oamenii că‐i bolund. Dară el nu e bolund, Da‐i mâncat de amar mult, Omul cu năcazuri grele Nici trăieşte, nice piere. Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 279

21 Cântă, cântă, gură mândră, Nu căta că ești flămândă! Dumitru Iuga, 2012

22 Maica mi‐o făcut gura Cumva de m‐oi străina Să mă mângâi cu dânsa; Maica mi‐o făcut ochii Cumva de m‐oi străini Să mă mângâi cu dânșii. Dumitru Iuga, 1975 În ”Calendarul Maramureșului”, Baia Mare, 1980, p. 51

23 Pagubă c‐am amorţit, Rămâi, mândruţ, nehorit; De‐oiu putea grăi, de ba, Nehorit nu‐i rămânea. Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 300

24 Dă‐mă, mamă, de mi‐i da, După cel cu cetera – El a zîce, eu‐oi juca. Mihai Olos, 1975 În ”Calendarul Maramureșului”, Baia Mare, 1980, p. 51

Proiect cultural finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional Aplicant principal: Fundaţia Social‐Culturală pentru Democraţie “identitate, unitate, generozitate, acţiune” Partenri:

Muzeul de Etnografie și Artă Populară ‐ Baia Mare, Muzeul %ăranului Român ‐ București, Universitatea de Arte și Design – Cluj Napoca, Școala cu clasele I‐VIII Vasile Lucaciu‐ Șișești, Școala de Muzică și Arte Plastice – Sighetul Marma6iei, Asocia6ia Creatorii frumosului‐ Tisa

Scopul proiectului cultural: Recuperarea și revitalizarea colec iei de modele din domeniul textilelor aflate în colec iile Muzeului Jude ean de Etnografie și Artă Populară Baia Mare Reactivarea unor elemente de limbă arhaică/ regionalisme folosite în desemnarea simbolurilor Activită ile proiectului cultural: Obiectiv I. ‐ Cercetarea, prelucrarea și catalogarea colec6iei formate din 215 modele (pogmate) și a regionalismelor folosite în desemnarea simbolurilor. Obiectiv II. – Revitalizarea motivelor ornamentale prin 4 cercuri de crea6ie din unită6i școlare din jude6ul Maramureș și organizarea unei Tabere de Crea6ie la Șurdești. Obiectiv III. – Organizarea și desfășurarea Simpozionului cu tema: ”Motive ornamentale pe 6esături și cusături ca element de patrimoniu imaterial – între tradi6ie și inova6ie”. Obiectiv IV. – Promovarea și valorificarea activită6ilor proiectului prin organizarea unei expozi6ii itinerante, publicarea revistei de memorie culturală “Calendarul Maramureșului” și a unei pagini web de prezentare a proiectului pe sit‐ul Funda6iei. Ce fuge mereu la vale Și‐și lasă ma6ele‐n cale? (Acul)

19 Horile, horile‐s bune, Horile‐n pământ m‐or pune; Nu m‐or pune, că m‐o pus: Numai cât îs umbră‐n sus.

calendarul maramureşului

765

Rezultate concrete ale proiectului: ‐ Au fost create descrieri digitale pentru 208 modele ‐ Au fost culese informa6ii de la meșteri artizani contemporani privind semnifica6ia modelelor ‐ element ce este important mai ales din punct de vedere antropologic. ‐ S‐au constituit 4 cercuri de crea6ie în școlile partenere și au avut loc minimum trei ateliere în fiecare loca6ie ‐ Un site web al proiectului: broderie.fundatia‐iuga.ro ‐ Un număr al revistei „Calendarul Maramureșului“ dedicat colec6iei de modele.

nr. 12

2012

Omul și soarta lui 25 Jele‐mi‐i, lume, de tine Că‐oi muri și eu ca mâne: Tu, p‐a cui samă‐i rămâne? Dumitru Iuga, 2012

26 U‐iu‐iu, până ce‐s viu, Dacă‐oi muri, mort să siu! Dumitru Iuga, 2012

Cercurile de crea ie

27 Plânge inimioara‐n mine Ca un coptil de tri zîle. Dumitru Iuga, 2012

Imagini din desfășurarea Cercurilor de Creație

În cadrul proiectului, una din componentele importante a fost constituirea a patru cercuri de crea6ie, în Școlile partenere în proiect: Șișești, Șurdești, Dănești‐Bontăieni și M.A.P. Sighetu Marma6iei. La nivelul fiecărei școli s‐a făcut o prezentare a proiectului; pe bază de voluntariat s‐au stabilit profesorii coordonatori, cu ajutorul cărora, pe baza op6iunilor elevilor s‐au constituit cercurile de crea6ie. A urmat o activitate de cercetare: în sensul că au fost selectate și prelucrate circa 100 de modele din colec6ia muzeului pentru a fi distribuite participan6ilor la cercuri; și documentare: am studiat literatură de specialitate și am avut discu6ii cu meșteri artizani ‐ fapt ce a condus la crearea a trei materiale de prezentare a câtorva tehnici introductive de bază pentru efectuarea cusăturii: "Puncte" și Cusături; Finisaje și Motive decorative ‐ Simbolistică (prezentările pot fi descărcate din sec6iunea "Materiale", pe site‐ul proiectului) Aceste materiale au constituit baza de la care s‐a pornit în derularea a minimum 3 ateliere în fiecare loca6ie. Atelierele de lucru au avut ca obiective: învă6area punctului de cusătură prin metoda practică, asimilarea, reproducerea motivelor și/sau realizarea de crea6ii originale pe baza acestora, învă6area denumirii motivelor, descifrarea simbolurilor, conștientizarea unei apartene6e clare. Pe de altă parte, s‐a avut în vedere cunoașterea semnifica6iilor motivelor și denumirea lor regională, pentru a îmbunătă6i sentimentele de apartenen6ă. Pentru aceasta, fiecare participant la ateliere a "adoptat" câte un model pentru care a încercat să identifice (în familie, în comunitate) semnifica6ia. Crea6iile copiilor vor fi puse în valoare în cadrul unor expozi6ii organizate atât în Școlile partenere dar și în loca6ii unde pot fi admirate de publicul larg: Muzeul Satului ‐ Baia Mare, Universitatea de Arte și Design Cluj‐ Napoca și Muzeul %ăranului Român București.

28 ‐ Măi cucule, ce mânânci De ii vara să ne cânţi? ‐ De‐aşi mânca negru pământ Voauă musai să vă cânt; De‐aşi mânca negru ageag, Voauă musai să vă trag. Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 246

29 ‐Măi cucule, ce mânânci De vii vara să ne cân6i? ‐ De‐aș mânca pământ uscat Vouă‐i musai de cântat! Dumitru Iuga, 2012

30 Supărat i omu‐atunci Când dă boii dept tuluci, Vaca dept mălaiu la prunci Şi fetele după slugi. Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 246

31 Supăratu‐i omu, Doamne, Când se culcă și nu doarme; Da‐i mai supărat atunci Când își dă boii pe junci Și fetele după slugi. Dumitru Iuga, 2012

32 Auzît‐am, auzît, Oriunde pe pământ Lume bună de trăit Și eu n‐am prăbăluit. Dumitru Iuga, 2012

33 Doamne, nu mă bate tare Că și eu‐s a Dumnitale; Doamne, nu mă bate rău Că și eu‐s copilu Tău.

Câteva din creațiile copiilor

(Acul)

Am un bou: Cu coarnele sparge Și cu botul drege.

Dumitru Iuga, 2012

calendarul maramureĹ&#x;ului

nr. 12

34 MĂ˘ndrÄ&#x192; floareâ&#x20AC;?i norocu Nu se faceâ&#x20AC;?n tot locu Nici nuâ&#x20AC;?l aflÄ&#x192; tot omu; CÄ&#x192; se face lĂ˘ngÄ&#x192; vale Č&#x2DC;i nuâ&#x20AC;?l aflÄ&#x192; sie care.

2012

766

CĂ˘teva din crea iile participan ilor la Cercurile de crea ie

Dumitru Iuga, 2012

35 DÄ&#x192;, Doamne, cui ai mai dat, Cel ce nâ&#x20AC;?are, â&#x20AC;?i ĂŽnvÄ&#x192;%at; CÄ&#x192; de dai cui nâ&#x20AC;?o avut I vede(a) ce nâ&#x20AC;?ai vÄ&#x192;zut De cĂ˘nd MÄ&#x192;â&#x20AC;?Ta Teâ&#x20AC;?o fÄ&#x192;cut! Dumitru Iuga, 2012

Mariana Ardelean; Č&#x2DC;iČ&#x2122;eČ&#x2122;ti

Andreea Babiciu; Č&#x2DC;iČ&#x2122;eČ&#x2122;ti

Ramona GhiČ&#x2122;a; Č&#x2DC;iČ&#x2122;eČ&#x2122;ti

36 Noapte bunÄ&#x192; Ĺ&#x;iâ&#x20AC;?a mei fraĹŁi, Pe mine nu mâ&#x20AC;?aĹ&#x;teptaĹŁi, Ce cu toĹŁii mÄ&#x192; iertaĹŁi. FraĹŁilor cu supÄ&#x192;rare, La toĹŁi mÄ&#x192; rog de iertare Ca un necÄ&#x192;jit sub soare! Petru Bil%iu alias DÄ&#x192;ncuČ&#x2122; de Ieud, 1893 ĂŽn â&#x20AC;?MaramureČ&#x2122;, 9arÄ&#x192; vecheâ&#x20AC;?, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 97

Atelier Č&#x2DC;iČ&#x2122;eČ&#x2122;ti

37 BatÄ&#x192;â&#x20AC;?te focu, nÄ&#x192;caz, De tiner ĂŽn tineâ&#x20AC;?am tras, Din tinereĹŁele mele Avutâ&#x20AC;?am necazuri grele. Vasile Goja, 1903 ĂŽn â&#x20AC;?MaramureČ&#x2122;, 9arÄ&#x192; vecheâ&#x20AC;?, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 167

38 Ardeâ&#x20AC;?ai, lumeâ&#x20AC;?n foc Ĺ&#x;i parÄ&#x192;, DacÄ&#x192;â&#x20AC;?n tine nâ&#x20AC;?am tignealÄ&#x192;; Ardeâ&#x20AC;?ai, lume, ardeâ&#x20AC;?n foc, DacÄ&#x192;â&#x20AC;?n tine nâ&#x20AC;?am noroc.

Tania VÄ&#x192;suČ&#x203A;, Č&#x2DC;urdeČ&#x2122;ti

Vasile Goja, 1903 ĂŽn â&#x20AC;?MaramureČ&#x2122;, 9arÄ&#x192; vecheâ&#x20AC;?, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 161

39 AtĂ˘taâ&#x20AC;?n lume mniâ&#x20AC;?i bine PĂ˘nÄ&#x192;â&#x20AC;?mi zĂŽc oaminii cĂ˘ne; CĂ˘nd or zĂŽce vai sÄ&#x192;racu Atuncea mÄ&#x192; ieie dracu!

Mara Mih, Sighetu MarmaČ&#x203A;iei

Dumitru Iuga, 2012

40 Deâ&#x20AC;?aČ&#x2122;i mori cĂ˘nd aČ&#x2122;i dormi, Nu miâ&#x20AC;?aČ&#x2122;i tare bÄ&#x192;nui DupÄ&#x192; cĂ˘t de bine miâ&#x20AC;?i! Deâ&#x20AC;?aČ&#x2122;i mori cĂ˘nd aČ&#x2122;i fi beat, Nâ&#x20AC;?aČ&#x2122; fi tare supÄ&#x192;rat DupÄ&#x192; cĂ˘t bineâ&#x20AC;?am lÄ&#x192;sat! Mara Mih, Sighetu MarmaČ&#x203A;iei

Am un bou: Cu coada sparge, Cu capul drege.

(Acul)

Petru Bil%iu alias DÄ&#x192;ncuČ&#x2122; de Ieud, 1893 Ă&#x17D;n â&#x20AC;?MaramureČ&#x2122;, 9arÄ&#x192; vecheâ&#x20AC;?, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672â&#x20AC;?1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 89

calendarul maramureĹ&#x;ului

767

nr. 12

2012

41 Duceâ&#x20AC;?mâ&#x20AC;?aČ&#x2122;, nu Č&#x2122;tiu drumul, Daâ&#x20AC;&#x2122; mâ&#x20AC;?aâ&#x20AC;?nvÄ&#x192;%a urĂ˘tul! Duceâ&#x20AC;?mâ&#x20AC;?aČ&#x2122;, nu Č&#x2122;tiu calea, Mâ&#x20AC;?aâ&#x20AC;?nvÄ&#x192;%a supÄ&#x192;rarea! Petru Mihu%iu, 1889 Ă&#x17D;n â&#x20AC;?MaramureČ&#x2122;, 9arÄ&#x192; vecheâ&#x20AC;?, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672â&#x20AC;?1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 59 sq.

42 Duceâ&#x20AC;?mâ&#x20AC;?aČ&#x2122;, nu Č&#x2122;tiu drumu, Daâ&#x20AC;?nvÄ&#x192;%aâ&#x20AC;?mâ&#x20AC;?a urĂ˘tu; Duceâ&#x20AC;?mâ&#x20AC;?aČ&#x2122;, nu Č&#x2122;tiu cÄ&#x192;rarea, Daâ&#x20AC;&#x2122;â&#x20AC;?nvÄ&#x192;%aâ&#x20AC;?mâ&#x20AC;?a supÄ&#x192;rarea! Dumitru Iuga, 2012

43 Horiâ&#x20AC;?oi Č&#x2122;â&#x20AC;?oi Č&#x2122;uiera DacÄ&#x192; vÄ&#x192;d cum i lumea, Č&#x2DC;uieraâ&#x20AC;?oi Č&#x2122;â&#x20AC;?oi hori DacÄ&#x192; vÄ&#x192;d lumea cum i.

Bannerul taberei. Autor UAD

TabÄ&#x192;ra de crea ie

O componentÄ&#x192; importantÄ&#x192; a proiectului, pentru revitalizarea Č&#x2122;i punerea ĂŽn valoare a elementelor de broderie tradi%ionalÄ&#x192;, este datÄ&#x192; de oferirea posibilitÄ&#x192;%ii de interpretare / reinterpretare ĂŽn context modern a tradi%iilor. IatÄ&#x192; de ce, ĂŽn cadrul proiectului am oferit posibilitatea unui numÄ&#x192;r de 10 studen%i Č&#x2122;i cadre didactice de la Universitatea de Arte Č&#x2122;i Design din Cluj Napoca sÄ&#x192; ia contact cu tradi%iile din MaramureČ&#x2122; Č&#x2122;i sÄ&#x192; le treacÄ&#x192; prin filtrul personal.

Dumitru Iuga, 2012

44 SupÄ&#x192;rarea Č&#x2122;i dorul La multe duce omul; Č&#x2DC;i la bune, Č&#x2122;i la rele, Č&#x2DC;i la cĂ˘teâ&#x20AC;?s pe sub stele; Č&#x2DC;i la rele, Č&#x2122;i la bune, Č&#x2DC;i la cĂ˘teâ&#x20AC;?s, Doamne, â&#x20AC;?n lume. Petru Mihu%iu, 1889 Ă&#x17D;n â&#x20AC;?MaramureČ&#x2122;, 9arÄ&#x192; vecheâ&#x20AC;?, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672â&#x20AC;?1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 60

45 LargÄ&#x192;â&#x20AC;?i uli%a, nuâ&#x20AC;?ncap, NimÄ&#x192;nui nimic nu fac, Nici le fac rÄ&#x192;u Č&#x2122;i nici bine, Č&#x2DC;i tot nu ĂŽncap de mine! Teodor Michnea, 1871 Ă&#x17D;n â&#x20AC;?MaramureČ&#x2122;, 9arÄ&#x192; vecheâ&#x20AC;?, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672â&#x20AC;?1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 45

Autor UAD

Ă&#x17D;n urma experien%elor din timpul taberei studen%ii au realizat o prezentare care poate fi descÄ&#x192;rcatÄ&#x192; ĂŽn format pdf din Sec%iunea materiale pe siteâ&#x20AC;?ul proiectului.

46 Drumuâ&#x20AC;?i lung, pe drum mÄ&#x192; duc, CapÄ&#x192;tu nu iâ&#x20AC;?l ajung. Deâ&#x20AC;?aČ&#x2122; ajunge capÄ&#x192;tu Nâ&#x20AC;?aČ&#x2122; mai ĂŽnturna altu, Deâ&#x20AC;?aČ&#x2122; ajunge marginea Altu nâ&#x20AC;?aČ&#x2122; mai ĂŽnturna. Dumitru Iuga, 2012

47 AtĂ˘taâ&#x20AC;?s de supÄ&#x192;rat Cum ĂŽi cerul deâ&#x20AC;?nnorat CĂ˘nd ĂŽi gata de tunat. AtĂ˘ta sunt de scĂ˘rbit Cum ĂŽi cerul de cernit CĂ˘nd i gata de trÄ&#x192;znit.

ParticipanČ&#x203A;i la tabÄ&#x192;rÄ&#x192;. Autor UAD

Luciu luceČ&#x2122;te, La gard ĂŽngrÄ&#x192;deČ&#x2122;te.

Sie(oanul), 1892 Ă&#x17D;n â&#x20AC;?MaramureČ&#x2122;, 9arÄ&#x192; vecheâ&#x20AC;?, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672â&#x20AC;?1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 72

(Acul)

calendarul maramureşului

nr. 12

2012

768

Despre motivele ornamentale Mun%ii Carpa%i, ca eveniment geologic, au vârsta de 200 milioane de ani. Un om cu pălărie, este un om cu pălărie. Dacă‐își înstru%ă pălăria cu o floare, ‐ asta devine deja artă. Așa cum face%i și Dvs., %esând, făcând cusături, sculptură în lemn etc. Obiectele create, pe lângă func%ia utilitară, au și elemente de podoabă, cu inten%ii decorative. Au un sim% ancestral al formei, să fie nu numai util, ci și frumos. Broderie ‘în ciur’ - Colecția Maria Pipaș - Tisa

48 Io‐s copil de Mureșian Să nu mă mai ui%i șiohan! Tare‐s ca de bolovan Și nu mă tem de dușman! Petru Bil%iu alias Dăncuș de Ieud, 1893 În ”Maramureș, 9ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 82

49 Cântă puiul cucului Pe coarnele plugului, Şi pupăza pe tileagă Strigă cătră boi să meargă, Ţarina s‐o‐agonisim, Pe mulţi trântori să‐i hrănim. Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, 9ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 300

50 Ce folos de părul creţ, Dacă nu‐i porc în coteţ; Ce folos de chică lungă, Dacă nu‐i mălaiu s‐ajungă. Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, 9ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 301

51 Eu n‐am grija domnilor, Știu că nu trăiesc cu‐a lor.

De fapt, FRUMOS, vine dintr‐un cuvânt străvechi. În latină se zicea FORMOSUS, care însemna UTIL. La noi FRUMOS înseamnă și UTIL și FRUMOS. Adică MÂNDRU, cum îl numim noi. De acolo și cuvintele Mândru și Mândră. De acolo și horea: ”Astă vară și‐amu‐i anu/ Mă‐nvălea mândra cu stanu/ Și‐amu nici cu dulumanu”. Diversitatea formelor decorative din arta populară se grupează în câteva familii mari de motive. Sunt reprezentate în nenumărate forme. Acestea trebuie considerate ca fiind structuri decorative care sunt specifice unui popor sau altuia, unei zone etno‐geografice sau alteia. Câmpurile ornamentale nu au doar o func%ie decorativă, pur estetică. Ele poartă și un rost magic și religios. Explica%iile acestora vin din străvechime: ”așa‐i bine”, ”așa se cade”, ”așa am învă%at de la mama care știa de la bunica sa, de la străbunica sa”, de fapt din tătărămni. La români, ca și la alte popoare, arta populară nu‐și reduce caracteristicile la actul de utilitate, ci prezintă și o valoare estetică, deosebită prin forma, culoarea și func%ia lor de podoabă. Este importantă, pentru cei care studiază fenomenul, stabilirea genezei ornamentelor. Vin din străvechime. Așa cum, să nu ieșim, nici astăzi, din sistemul moștenit. Vine unul, de neam slab, și câștigă mult, face tot felul de ini%iative, dar în Maramureș au fost totdeauna %ărani liberi, nobili, chiar dacă aveau doar 1 ha., nu s‐a cunoscut iobăgia. Au fost întotdeauna liberi. Asta se vede și în ceea ce se face astăzi, se vede hărnicia femeilor, dar, lângă ele, și a bărba%ilor, care se ocupă de treburile dinafară. Sunt 7 semne primare de ordin magic, a compozi%iilor formale, a cromaticii și mai ales a esen%ei lor simbolice. Păstrarea celor 7 simboluri și astăzi înseamnă o energie fără sfârșit care a stăpânit spiritul și imaginea emblematică a unui neam, a unui popor. Este for%a, impulsul dintâi și izvorul energiei fără sfârșit. Ornamentica populară românească începe cu semnele simple ale motivelor liniare și curbe, între care ”dintele de lup”, semicercul, cercul, S‐ ul culcat, X‐urile au o mare frecven%ă, continuă cu spiralele, meandrele, romburile simple sau cu ”cârlige”, cu imaginile stilizate ale făpturilor vegetale, animale și omenești, și se termină cu acele ”celebre” motive, complexe, închizând în ele o îndelungată istorie și în%elepciune a popoarelor, cum ar fi ”arborele vie%ii”, ”soarele”, ”pasărea”, ”calul”, ”călăre%ul”, ”șarpele”, ”dragonul”, ”casa”, ”turnul”, ”umbrela”, ”labirintul”, ”steaua”, ”muntele”, ”ochiul”, ”mâna”, ”piciorul”,, ”arcul”, fiecare din aceste semne simple sau complicate purtând în trecut semnifica%ii care făceau ca ele să figureze pe anume obiecte și în anume locuri, dar care aproape toate azi s‐au pierdut, ornamentica rămânând doar o scânteietoare haină a obiectelor de artă populară.

Covor cu motivul Pomului Vieții

Și are mai multe ferești Decât casele împăratului. (Degetarul)

Am o căsu%ă Micu%ă

calendarul maramureşului

769

Impresia dominantă de armonie și prospe%ime oferită de arta populară românească își are izvorul nu numai în sintetismul îndrăzne% al formelor obiectelor de artă populară și în geometrismul, am spune modern, al decorului %ărănesc, ci și în cromatica rafinată folosită de creatorii‐artiști %ărani. O decantare de multe mii de ani a gamei cromatice a condus la ob%inerea unor culori vii, fără să fie %ipătoare, și la culori calme, potolite, fără să fie terne, mohorâte. Combina%ia, de multe ori neașteptată, între aceste culori este făcută cu o îndemânare, pricepere și sensibilitate deosebite, transformând contrastele în armonii. Efectele sunt realizate cu un minimum de mijloace tehnice, inclusiv coloristica, ob%inându‐se un nivel superior de expresivitate artistică. Arta populară românească are un anumit sim% al măsurii, al modera%iei, conferind obiectelor modeste dar rafinate în același timp o %inută pe care am numit‐o clasică, contribuind la crearea unui echilibru de forme și culori, rareori întâlnit în arta populară a altor popoare. (vz. și Dic%ionar de Artă Populară, Ed. Enciclopedică, Buc., 1997, p.. 48‐50, inclusiv bibliografia)

Motive ornamentale: SOARELE - În%elegerea semnelor solare din arta populară românească necesită lămurirea unor probleme legate de vechimea cultului, zona de extensiune și forma semnelor solare. Se sus%ine că zei%a Cybela, zei%a Mamă a Pământului, numită și Marea Mamă, a fost înlocuită de un zeu Apollo, venit din Nord, de prin Mun%ii Carpa%i. Simbolica solară este foarte răspândită și în arta populară indiană, dar și în arta coptă și egipteană. Calendarele aztece și peruviene de piatră, sunt construite în forma unor cercuri concentrice împăr%ite în patru sectoare în centrul cercului, înfă%ișat ca un S, reprezentând mișcarea Soarelui. La noi am uitat semnifica%ia acestei reprezentări. Însă, totdeauna,o punem pe toate decora%iunile cămășilor, ștergurilor, covoarelor, pe por%i etc. Asemănarea acestor ornamente cu cele iberice este extraordinară. Aproape identice. Simpla alăturare a imaginilor din Iberia – Caucaz, dar și dincolo de Mun%ii Pirinei, în Iberia spaniolă, demonstrează o uimitoare asemănare, datorată persisten%ei filonului popular al artei. Reprezentări: rozeta cu șase raze, crucea în cerc, rombul, rombul cu cruce înscrisă, cruce cu cercuri, vârtejul, forme spiraloide și meandrice, cruci frânte. POMUL VIE&II - Este unul din miturile străvechi, întruchipând visul irealizabil al tinere%ii fără bătrâne%e și via%ă fără moarte. Se întâlnește în variate forme în arta tuturor popoarelor din Europa și a multora din Asia: ca Vas cu flori; Vas cu flori cu păsări. Dar și în sculptura pe por%i cu un copac cu pasăre în vârful crengilor, o poartă aflată la Muzeul de Etnografie din Sighet. OMUL ‐ Se întâlnește figura omului pe por%i, dar și în %esături. Având rost de apărare magică. Este foarte cunoscută sculptura în lemn a unui om, cu lan%uri, care era pus la porti%a de intrare pe prispă, ca apărător al casei. Imaginea omului este prezentă pe mobilier, în %esături, dar și pe obiecte mici de lemn, pe ceramică. Pe covoare sunt reprezentate figuri omenești, în Maramureș numită HORA, specifică multor %esături nu numai din România, ci pe un spa%iu care se întinde până în India. Acest motiv este o reprezentare foarte veche, pe toată aria europeană sau a Asiei.

(Cânepa la baltă)

O bagi tare Și‐o sco%i moale Și din vârv îi pticură?

nr. 12

2012

Fragment de broderie cu motiv solar

Trăiesc cu munca de drept, Pentru‐aceea‐s lat în piept, Și eu trăiesc cu dreptate, Pentru‐aceea‐s la în spate. Petru Bil%iu alias Dăncuș de Ieud, 1893 În ”Maramureș, 9ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 83

52 Mul%i îs domni și cu ciucuri, Nu mănâncă to%i prescuri, Ci trăiesc după pluguri. Mul%i îs domni și cu nădragi, Nu mănâncă to%i colaci, Ci trăiesc ca cei săraci. Petru Bil%iu alias Dăncuș de Ieud, 1893 În ”Maramureș, 9ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 83

53 Câ%i îs domni și cu ciucuri, Tă%i trăiesc după pluguri. Dumitru Iuga, 2012

54 Cine‐a făcut casa largă, Fostu‐i‐a lumu%a dragă! Cine‐a făcut casa strâmtă, Fostu‐i‐a lumea urâtă. Petru Bil%iu alias Dăncuș de Ieud, 1893 În ”Maramureș, 9ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 88

Fragment de covor cu motive antropomorfe

calendarul maramureşului

nr. 12

2012

770

CALUL ȘI CĂLĂRE1UL - Imaginile calului și călăre6ului au rămas în arta populară ca vestigii ale unor străvechi mituri. Erau vesti6i Cavalerii Danubieni. Reprezentau o călătorie solară, rapiditatea esen6ială a astrului zilei fiind aceea a calului și călăre6ului, ”cel iute”. Noi avem și în basme, ”Fiul iepii”. Dar și calul năzdrăvan. În arta populară era fie reprezentat calul par6ial (capul sau capul și gâtul calului, reprezentarea integrală a calului, dar și reprezentarea călăre6ului). Pe monetele traco‐dacice era întotdeauna reprezentat calul și călăre6ul trac.

55 Taci române și‐nghi6ește Și toate le suferește, Că nu doarme Dumnezeu, %i‐a da bine după rău! Petru Bil6iu alias Dăncuș de Ieud, 1893 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 82

56 Cât a fi cruce de brad, Dumnezeu nu te‐a lăsat! De‐a crește pe brad neghină, Dușmanii te‐or face tină. Petru Bil6iu alias Dăncuș de Ieud, 1893 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 82

Perne - Colecția Geta Pop - Hoteni

57 Dă, Doamne, la lume bine Și mie de mi se vine! Dă, Doamne, la lume parte Și mie de mi se cade! Petru Bil6iu alias Dăncuș de Ieud, 1893 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 82 și Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 303 și Dumitru Iuga, 2012

58 Câte rele pe pământ Toate m‐au bătut pe rând;

SPIRALA – este prezentă pe diverse obiecte încă din preistorie, fiind primul simbol cunoscut pe teritoriul României. Este un element serpentiform, șarpele fiind un simbol chtonic, al pămîntului. COLOANA – (adică romburi, asemănătoare cu cele de la Coloana Infinitului a lui Brâncuși, sau cum sunt încă pe stâlpii de la șatră la casele maramureșene sau gorjene, dar și în alte păr6i ale României) este prezentă pe anumite vase încă de acum peste 10 mii de ani înainte de Christos. La fel și UNGHIUL ca element de sus6inere, ROMBUL – ca figură centrală și HAȘURA ROMBULUI. Dar și CERCUL și SEGMENTELE PERECHE. Aceste 7 semne‐simbol, dateză de peste 12 mii de ani, și au deschis perspectiva unei mari civiliza6ii. Ele se mai păstrează și astăzi, în 6esături, în cusături, pe por6i etc. Un cercetător, C. Sandu Aldea, a studiat toate aceste semne ornamentale, ajungând la concluzia că aceste semne sunt de fapt un alfabet, un simbol, asemănător primelor scrieri care au transpus prin artă această primă scriere pe teritoriul României. Desigur, noi astăzi nu le mai în6elegem, dar din ele s‐a realizat prima scriere cu literele de atunci. Ceea ce este important: aceste motive ornamentale care se mai păstrează și astăzi, ne vorbesc, simbolic, într-o limbă străveche, din tătărmni, adică de când e lumea. Mai nou intervin tot felul de influen6e: ba din Banat, ba din Moldova, ba din Germania, ba din Rusia, ba din alte zone. Se ”aleg”” în covoare, ștreguri ș.a., foarte multe motive florale, tot felul de flori pe care, la un moment dat, le geometrizează. Adică le readuc la motivele străvechi. Am surori care 6es 6oluri. Au 6oluri cu un motiv ornamental care se numește ”Oglinda”. Era de lucru foarte mult pe acest 6ol. Au reușit, eu le‐am spus că nu‐mi place. Poate eu eram ”învechit”, deși ele erau mai în vârstă ca mine. Dar mi‐au zis: ”Este foarte mult de lucru. Și noi știm să lucrăm; să arătăm că suntem harnice”. Le‐am zis de ce nu au refăcut un 6ol, care‐l am ca zestre, făcut de bunică‐mea, care este cu motive tradi6ionale: Potirul, culoare vegetală, alte motive geometrice, străvechi. (D. I.) În paginile care urmează prezentăm colec6ia de 213 „pogmate”, păstrate în 5 cutii de inventar, a Muzeului Jude6ean de Etnografie și Artă Populară Baia Mare; colec6ie care face obiectul proiectului. Fiecare model este prezentat cu explica6ia originală, în cazul în care aceasta există, și explica6iile artizanilor contemporani. De asemenea, în dreptul motivelor este prezentă și trimiterea la pagina unde acesta este prezentat detaliat, pe caroiaj pentru a putea fi reprodus. Din păcate unele dintre fișele cu modele se află într‐o stare care nu a mai permis descifrarea lor ‐ aceste motive le găsi6i doar fotografiate. Publica6ia de fa6ă are un număr redus de pagini color, drept pentru care vă invităm să consulta6i site‐ul proiectului, unde ve6i găsi fotografii color ale modelelor: broderie.fundatia-iuga.ro Toată ziua răcnește Și n‐o doare gura;

Toată ziua se‐nvârtește Și nu se‐mbată.

(Suveica)

Fragment de ștergar cu motivul caluluiColecția Maria Pipaș - Tisa

calendarul maramureşului

771

Cutia Inventar P 485

nr. 12

2012

Câte‐s rele și nu‐s bune Toate m‐o bătut în lume; De m‐ar fi bătut o dată Doar de‐atunci aș fi gătată.

Model 1: 4 x 2,3 cm ‐ descris pag. 819 (Botiza ‐ B. V.) ‐ Trifoi (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Frunză de trifoi și rujă mică (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Formă de trifoi (Tisa ‐ P. M.) ‐ Trifoi cu trandafir (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Rujă și frunză (Călinești ‐ A. A.) ‐ Rujă și frunză (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Frunză și floare de trifoi (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Trifoiu

Teodor Michnea, 1871 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 40

Model 2: 4,5 x 2,5 cm ‐ descris pag. 819 (Explicatia originală) ‐ cărarea șoarecului în ferestre (C. I. 58 Săliște) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Pe urzeală, în ciur, în ferești (Tisa ‐ P. M.) ‐ Cruce (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Îngrăditură

59 Câte rele‐s pe pământ Tăte m‐o mâncat pe rând; Câte rele‐s și nu‐s bune Tăte m‐o mâncat în lume; De m‐ar si mâncat o dată Demult capu l‐aș si dată. Dumitru Iuga, 2012

Model 3: 5 x 3,9 cm ‐ descris pag. 819 (Explicatia originală) ‐ tăbli6ă și dupăcele (I. I. 79 Săliște) ‐ șporiu6u sus – din bătrâni (M I 46 Budești) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Jos din6ii de lup și deasupra spinărușa peștelui (Tisa ‐ P. M.) ‐ Garduri

60 Vine dorul şi mă‐ntreabă: Ce‐s tânără şi beteagă? Taci, dorule, că ţi‐oiu spune, Câte m‐au mâncat în lume, Şi mai rele, şi mai bune.

Model 4: 7 x 1,6 cm ‐ descris pag. 819 (Explicatia originală) ‐ pui și crengi (C. I. 58 Săliște) ‐ stinarea peștelui ( B. A. 48 Stoiceni) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Laleaua (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Trăsură (Tisa ‐ P. M.) ‐ Cotu6 (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Număru 8 și rujă (Călinești ‐ A. A.) ‐ Număru 2 (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Suveicu6ă (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Suveica

Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 279

Model 5: 6 x 4 cm ‐ descris pag. 819 (Botiza ‐ B. V.) ‐ Trifoi înflorit (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Rujă de trifoi (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Frunză cu rujă (Tisa ‐ P. M.) ‐ Cârligu', frunza de trifoi și stelu6ă (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Frunză și stea 5 (Călinești ‐ A. A.) ‐ Număru 2 și pană (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Număru 2 și rujă (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Număru doi și‐n stânga cruci

61 Când îmi vin toate în gând, Mă leagân ca frunza‐n vânt, Când îmi vin toate în cap, Mă leagân ca frunza‐n fag Şi ca omul cel sărac. Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 279

62 Când îmi vine mnie‐n gând Binele de oarecând Vine‐mi satu să‐l aprind Și via6a să mni‐o vând.

Model 6: 11 x 3,5 cm ‐ descris pag. 819 (Explicatia originală) ‐ struguru și floare lângă strugur (C. I. 58 Săliște) Dumitru Iuga, 2012 (Botiza ‐ B. V.) ‐ Romburi 63 (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Romb Frunză verde din pădure, (Tisa ‐ P. M.) ‐ Clopuri cu pupti Cine‐a furat, să mai fure, Păgubaşul se spânzure!

Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 316

Pe unde mergea, Malul se surpa. (Foarfecele)

Două ră6ișoare Călugăricioare,

64 Astă noapte am visat Doisprezece draci în sat, Duceau pe birău legat. Şi la noapte voiu visa

calendarul maramureşului

nr. 12

Treisprezece drăculiţe, Şi‐or duce pe birăiţă. Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 316

65 Astă noapte m‐am visat C‐o tunat trei draci în sat Şi pe birău l‐o legat, Şi la noapte m‐oi visa C‐o dus şi birăiţa. Elena Vlad de Sălişte (1908) în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 332

66 Însura‐m‐aş chiar şi mâne Dar bireuţ cere dare Şi copiii de mâncare. Elena Vlad de Sălişte (1908) în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 334

67 Săracu mândru, săracu, Mult mă rog să‐l ieie dracu; Mult mă rog de v’o tri ai Tăt, drace, nici grije n‐ai. Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare,2008, p. 244

2012

772

Model 7: 3 x 2,7 cm ‐ descris pag. 819 (Botiza ‐ B. V.) ‐ Romburi (Tisa ‐ P. M.) ‐ Floare (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Rujă (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Rujă necomplectă

Model 8: 4,5 x 1,8 cm ‐ descris pag. 819 (Explicatia originală) ‐ ciocanu și pui (C. I. 58 Săliște) ‐ frunzucă (roșu) și cruci6ă (verde) (M I 46 Budești ) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Mărjinică (pe guler/umăr) ‐floare stilizată și frunză, din6ii de lup (Tisa ‐ P. M.) ‐ Frunze și flori (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Curigău cu frunză și rujă (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Pogmată cu ruji6ă (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Crangă

Model 9: 4,6 x 2 cm ‐ descris pag. 819 (Explicatia originală) ‐ floare; o samă zîc măderan, al6î viola (C. I. 58 Săliște) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Motiv de covor ‐trandafir (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Model cu "Prundu Bârgăului" (Tisa ‐ P. M.) ‐ Motiv floral (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Frunză și rujă la cămașă (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Trandafir (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Rujă de guler Model 10: 6 x 3 cm ‐ descris pag. 819 (Explicatia originală) ‐ trandafiru (C. I. 58 Săliște) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Peretar ‐ trandafir și boboc (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Rujă mică, boboc de trandafir (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Rujă (Tisa ‐ P. M.) ‐ Trandfir cu frunză (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Frunză, rujă și boboc (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Rujă și pene (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Rujă

Model 11: 4,8 x 2,5 cm ‐ descris pag. 819 (Explicatia originală) ‐ cranga măderanului (C. I. 58 Săliște) (Botiza ‐ B. V.) ‐ În pășituri ‐ ramură (Tisa ‐ P. M.) ‐ Pupti cu creangă (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Trifoi 11

68 Hei, tu, mândruluţ din ţară, Gura ta‐i pelin de‐amară, C‐o mâncat mă‐ta căline, Când o fost groasă cu tine, Să nu te sărute nime. Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 246

69 De ce, Doamne, m‐ai lăsat Dacă noroc nu mni‐ai dat? De ce, Doamne, m‐ai făcut, Dacă noroc n‐am avut? Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 244

12 Model 13: 7,5 x 2 cm ‐ descris pag. 820 (Explicatia originală) ‐ număru doi, cruce și pui (C. I. 58 Săliște) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Cusătură cu puiu6i și fluturi (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Număru 2 (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Număru 2 (Tisa ‐ P. M.) ‐ "S" culcat și Capra (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Crac și număru 2

Două laturi Lăturate,

Două cârji Încorjobate. (Foarfecele)

Model 12: 3,5 x 1,3 cm ‐ descris pag. 820 (Explicatia originală) ‐ pană și col6îșori (C. I. 58 Săliște) ‐ în oti6: frunzucă și pănucă (Botiza ‐ B. V.) ‐ Stru6 (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ O formă de trifoi

calendarul maramureşului

773 (Călinești ‐ A. A.) ‐ Crac, curu puiului' și număru 2 (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Suveică și cruce (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Număru doi cu capră

nr. 12

2012

70 Dragu‐mni(‐i) vara la fân, Omu tânăr, nu bătrân, Şi iarna p’ângă leagân.

Model 14: 8,3 x 1 cm ‐ descris pag. 820 (Botiza ‐ B. V.) ‐ Rujă și trifoi 14 (Tisa ‐ P. M.) ‐ Motiv floral (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Frunză și ruji6ă mică

Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 244

71 Macar îs copil sărac, Fetele la mine trag; Macar îs copil strein, Fetele la mine vin.

Model 15: 14 x 2 și 5 cm ‐ descris pag. 820

Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 306

(Botiza ‐ B. V.)

‐ Dreapta ‐ Coroni6ă; Mijloc ‐ Floare și frunză; Stânga ‐ Floarea Soarelui; Stânga jos ‐ Acă6 (Tisa ‐ P. M.) ‐ Cruci6e, floare și frunze (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Stelele

Model 16: 4,5 x 1 cm ‐ descris pag. 810, 820 (Explicatia originală) ‐ struguru și puii; crăngile să umplu cu roșu (C. I. 58 Săliște) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Strugure și frunza de vie (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Strugure cu pui (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Frunză de trifoi și Floare (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Sansiu (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Strugurii 16 Model 17: 4,7 x 1 cm ‐ descris pag. 820 (Explicatia originală) ‐ pui și on fel de floare (C. I. 58 Săliște) ‐ pănucă cu frundză (M I 46 Budești) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Motiv de zgărdan în flori 17 (Tisa ‐ P. M.) ‐ Flori și frunze (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Doi pui și floare (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Pene și rujă (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Formă de ștergătoare

Model 18: 3,5 x 1 cm ‐ descris pag. 820 (Explicatia originală) ‐ turte (C. I. 58 Săliște) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Cusătură cu pășituri (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Cinci pui

Model 19: 2,8 x 1,5 cm ‐ descris pag. 820 (Explicatia originală) ‐ fereste (C. I. 58 Săliște) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Împăr6ire la geamuri; Motivul crucii 19 (Tisa ‐ P. M.) ‐ Ferestre (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Frunză și floare (Călinești ‐ A. A.) ‐ Îngrăditură Model 20: 8,7 x 1,7 cm ‐ descris pag. 810, 820 (Explicatia originală) ‐ frundza stejarului (C. I. 58 Săliște) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Ramură de stejar (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Boboc de floare (Tisa ‐ P. M.) ‐ Sansiu cu frunză (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Flori 20 (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Cârligi

Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 306

73 Nu gândească fiecare, Că mi‐a pune punte‐n vale; Că şi punte de m‐a pune, I‐oiu face câte‐o minune, Să se pomenească‐n lume! Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 304

La inimă și de dor/drag 74 Czi undecz kat enfatze Fate dalbenacze Inima me envacze Kum secz fak viacze Szare diminacze. Ci‐unde‐6 cat în fa6ă Fată dălben(e)a6ă Inima mă înva6ă Cum să‐6 fac via6ă Sară diminea6ă/ Nicolae de Petrova, 1672 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 13

75 Câtu‐i pământul de lat, Nu‐i ca dorul de turbat; Câtu‐i pământul de lung, Nu‐i ca dorul de bolund. Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 312

Pe unde merg Malul se surpă. (Foarfecele)

Două ră6ișoare, Pe nume surioare,

72 Vita‐i diug, Banii se duc; Da iosagu‐i găzduşagul Şi omuţul bun, săracul!

76 Nici o boală nu‐i mai rea Ca că6aua dragostea; De lîngoare păru‐6i pică, La inimă nu te strică;

calendarul maramureşului

nr. 12

De dragoste păru‐6i crește, La inimă te topește. Ioni6ă Scipione Bădescu, 1869 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 33

2012

774

Model 21: 3,8 x 2,5 cm ‐ descris pag. 820 (Botiza ‐ B. V.) ‐ Floare cu fluturi (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Rujă în cruci (Tisa ‐ P. M.) ‐ Frunză și puiu6 (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Rujă și două frunze (Călinești ‐ A. A.) ‐ Pentru perne ‐ rujă cu frunză (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Violă cu pene (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ O formă cu pene și rujă Model 22: 7,3 x 1,5 și 4 cm ‐ (Botiza ‐ B. V.) ‐ (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ (Tisa ‐ P. M.) ‐ (Sârbi ‐ I. B.) ‐ (Călinești ‐ A. A.) ‐

descris pag. 810, 820 Floare încrăngată Crengi Sansiu Rujă și două frunze Rujă, frunză și cârlige (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Rujă și pene (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ O formă cu pene și 22 rujă

Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 304

78 Eu mă jor de mă omor Că nu‐mi trebe drăgușor, Unde‐l văd, nu‐l înconjor; Și mă jor că nu‐i așa, Că nu‐mi trebe dragostea, Unde‐o văd, nu fug de ea. Ioni6ă Scipione Bădescu, 1870 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 34

79 Mere badea pe cal alb, Blăstăma‐l‐aș și mi‐e drag; Mere badea pe cal sur, Blăstăma‐l‐aș, nu mă‐ndur, Că i‐au fost buzele muri, Gura miere de faguri. Ioni6ă Scipione Bădescu, 1870 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 34

80 De‐aș ajunge atâta Să pun mâna pe mândra, Guri6a i‐aș săruta, Ochii și sprâncenele, Pieptul și mărgelele. Teodor Michnea, 1871 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie

Cutia Inventar P 486 Model 1: 9 x 2,2 cm ‐ descris pag. 820 (Explicatia originală) ‐ număru doi, jumătate de rujă, o roti6ă‐n mnijloc și restu pui6 (M I 46 Budești) ‐ ‐ pene‐ntoarsă cu două cârligu6e (D N 50 Vișeu J.) ‐ număru doi culcat și pană (C. I. 58 – Săliște) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Coarnele berbecului; ciorchine (S‐ul) (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Optari (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Număru 2 cu rujă (Tisa ‐ P. M.) ‐ Greblu6ă, capră, S, puiu6 (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Rujă și număru 2 (Călinești ‐ A. A.) ‐ Număru 2 și greblă (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Greblu6e (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Număru 2 și greblu6ă

Model 2: 9,5 x 2, cm ‐ descris pag. 820 (Explicatia originală) ‐ greblu6ă, pui6, număru doi (M I 46 Budești) ‐ ‐ greblu6ă cu cârligu6ă (D N 50 Vișeu J.) ‐ număru doi culcat și greblu6ă (C. I. 58 – Săliște) (Botiza ‐ B. V.) ‐ În greble și coada rândunicii (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Greble și număru 2 (Tisa ‐ P. M.) ‐ Greblu6ă în "S" (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Greble, număru 2 și pui pe margini (Călinești ‐ A. A.) ‐ Număru doi și greble (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Număru doi și greble (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Greblu6ă cu număru 2

Două late Alăturate

Și la capăt cârligate. (Foarfecele)

77 Stau fetele şi mă‐ntreabă, De ce port cămeşe neagră? Eu le spun c‐aşa mi‐e dragă. Soponită mi‐e urâtă. Neagră mi‐e rânduluită, Că mi‐e inima cernită.

Model 23: 5 x 1,2 cm ‐ și 3,5 x 1 cm ‐ descris pag. 820 (Explicatia originală) ‐ pană șî col6îșori, dupăcele (C. I. 58 Săliște) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Frunză de vie (Călinești ‐ A. A.) ‐ Pogme6i cu cârlige (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Fluturele (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ O formă cu pene și rujă

calendarul maramureşului

775

nr. 12

2012

de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 41

81 Frunză verde de cireș, Cum aș fa să mă‐ntâlnesc Cu omul care‐l iubesc? Frunză verde de alun, Cum aș fa să mă adun Cu omu6ul care‐i bun?

Model 3: 9,8 x 2 cm ‐ descris pag. 821 (Explicatia originală) ‐ jumătate de rujă, ptișetu boului, curu puiului (M I 46 Budești) ‐ pene‐ntoarsă cu cordîie (D N 50 Vișeu J.) ‐ col6(i) și pană (C. I. 58 – Săliște) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Floare și motivul șarpelui (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Greble și număru 2 (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Floare și puiu6 (Tisa ‐ P. M.) ‐ Capra și pocalul (în mijloc) (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Număru 3 (vvv) și pui (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Fluturași cu cordalău (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Boabe în mijloc și ruji

Teodor Michnea, 1871 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 41

Model 4: 9 x 2,1 cm ‐ descris pag. 821 (Explicatia originală) ‐ două jumătă6i de rujă înt‐altă 3 rujă; două cociorvu6ă și pui6 (M I 46 Budești) ‐ ‐ pintenaș cu pene‐ntoarsă (D N 50 Vișeu J.) ‐ rujă și greblu6ă (C. I. 58 – Săliște) (Botiza ‐ B. V.) ‐ În greble, în mijloc racul (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Greblă împreunată cu floare (Tisa ‐ P. M.) ‐ Coarne de berbec, ruja și cotu6 ("V") (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Rujă în mijloc și greble pe margini (Călinești ‐ A. A.) ‐ Greble și rujă (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Viole (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Greblu6e

82 Măi bădi6ă, bădișor, Nu‐mi trimite‐atâta dor Pe gurile tuturor, Ci‐mi trimite pu6inel, Dar să vii și tu cu el! Teodor Michnea, 1871 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 41

83 Dragostea de cătănu6ă, Ca mierea din stupinu6ă;

4 Model 5: 10 x 2 cm ‐ descris pag. 821 (Explicatia originală) ‐ ptișetu boului, rujă‐ Dragostea de fată mare, ntreagă în ptișetu boului, rotucă‐n rând și pui6 Ca ruji6a din cărare. (M I 46 Budești) ‐ Florian Danciu, 1886 ‐ ruja macului și cordîiu6(D N 50 Vișeu J.) În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al ‐ col6, pui, rujă (C. I. 58 – Săliște) Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia (Botiza ‐ B. V.) ‐ În stele Mare, 2008, p. 56 (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ O floare și număru 3 (Tisa ‐ P. M.) ‐ Coarne de berbec și puiu6 84 (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Rujă și greblă Bate, Doamne, pe mândra, (Călinești ‐ A. A.) ‐ Rujă și un fel de greblă Cum bate vântul frunza, (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Rujă Şi pe faţă şi pe dos, (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Număru 3 cu ruji Până ce‐o doboară jos. Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 301

85 Cum nu‐i dorul mare câne, Că şi peste dealuri vine, Şi nu‐l poate opri nime.

Model 6: 9 x 2,3 cm ‐ descris pag. 821 (Explicatia originală) ‐ trăsură cu mâna‐n șold; un fel de furcă din Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura bătrâni câte‐un sir numai luat; cea mai grea Cybela, Baia Mare, 2008, p. 301 trăsură.(M I 46 Budești) ‐ ‐ greblu6ă botizănească (D N 50 Vișeu J.) 86 Două‐nguste Cârligate. (Foarfecele)

Două late Cotolate,

Ce mi e mie de‐o drăgu6ă, Ca codrului de‐o frunzu6ă, Unde pică se și strică! Ce mi‐i mie și de două,

calendarul maramureşului

nr. 12

2012

776

‐ număru doi în sus și un fel de pene și pui (C. I. 58 – Săliște) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Greble, linie întreruptă (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Greblu6ă și număru 2 (Tisa ‐ P. M.) ‐ Greblu6ă cu "S" (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Număru 3 și număru 2 întors (Călinești ‐ A. A.) ‐ Număru 3, 2 și greblă (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Număru 3 (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Număru 3 cu două capete

Ca și soarelui de rouă, Cum sclipește, se topește. Florian Danciu, 1886 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 56

87 Ce mi‐i mie de‐o mândru6ă, Ca la codru de‐o frunzu6ă: Una ptică, gălbinește, Alta mai frumoasă crește. Colec6ia Dumitru Iuga, 2012

Petru Bil6iu alias Dăncuș de Ieud, 1893 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 85

89 Mni‐o făcut maica gura Dulce cum îi cetera – Moare badea după ea. Mihai Olos, 1975 În ”Calendarul Maramureșului”, Baia Mare, 1980, p. 51

90 La fata cea de român Tremură 6â6ele‐n sân, Da la cea de unguroaie Spânzură ca la lupoaie. Dumitru Iuga, 2012

91 Frunzulică de prin fân, Dulce‐i gura de român, Nu ca ceea de strein, C‐aceea‐i ca de pelin! Petru Bil6iu alias Dăncuș de Ieud, 1893 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 85

92 Frunziulea de rostopască, Dulce‐i gura la Parască, Că‐i copilă românească! Petru Bil6iu alias Dăncuș de Ieud, 1893 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 85

93 Dragostea de româncu6ă, Ca mierea de stupinu6ă! Dragostea de unguroaie, E mai rea ca de lupoaie! Teodor Michnea, 1871

Model 7: 9,2 x 2,1 cm ‐ descris pag. 821 (Explicatia originală) ‐ jumătate de rujă, crăcu6, pui6; coarnele plugului; jumătate ruja ș‐un număru 2 și 2 pupti (M I 46 Budești) ‐ ‐ pene cu cârlig în mnijloc (D N 50 Vișeu J.) ‐ număru 2 și greblu6ă și cruce‐n pui; (furcă din bătrâni) = ca o greblu6ă (C. I. 58 – Săliște) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Greblă și cruci6ă (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Optar și greble; jumătate de rând de greble (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Număru 2 și greblă împreunată (Tisa ‐ P. M.) ‐ Coarne de berbec, capra și cruci6e (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Rujă cu "S" în mijloc și crac despăr6it (Călinești ‐ A. A.) ‐ Greblă, 2 și un fel de X (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ X‐ul cu ruji (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Număru 2 cu X și greblu6ă

Model 8: 9 x 2,3 cm ‐ descris pag. 822 (Explicatia originală) ‐ rujă, greble (jumătate) și pui6 (M I 46 Budești) ‐ greblu6ă și pintenaș (D N 50 Vișeu J.) ‐ greblu6ă și pui cu rujă (C. I. 58 – Săliște) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Șarpe (jos), greblă, cruci6ă și rujă (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Greble și jos curigău (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Greblă și floare (Tisa ‐ P. M.) ‐ Greblu6ă și stelu6ă (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Greble și rujă, jos: brâu (Călinești ‐ A. A.) ‐ Greble, rujă și curigău jos (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Pene, ruji și cordalău jos (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Greblu6e, rujă și brâu jos, de col6i broda6i

Model 9: 9,2 x 2 cm ‐ descris pag. 822 (Explicatia originală) ‐ jumătate de rujă‐n sus cu crengile; în lontru cu crengile, în rând două cociorve, pui6ă, două roti6ă (M I 46 Budești) ‐ pene cu capuri de cătolaltă un rând, cu cururile cătolaltă (D N 50 Vișeu J.) Dur în sus, Dur în jos,

Vine seara burduhos. (Fusul)

88 La copila de român Tremură‐i 6â6ele‐n sân, Dar la biata unguroaie Spânzură‐i ca la lupoaie.

calendarul maramureşului

777

‐ pana; cordături între pene (C. I. 58 – Săliște) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Coarnele Berbecului, laleaua (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Jumătate de trăsură cu romburi (Tisa ‐ P. M.) ‐ Jumătate de Coarne de berbec și puiu6 (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Ca un fel de rujă și X (Călinești ‐ A. A.) ‐ Greble (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Trăsură cu fluturași (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ V cu greblu6e

nr. 12

2012

În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 45

Model 10: 10 x 2 cm ‐ descris pag. 822 (Explicatia originală) ‐ greblu6ă în jumătă6i de rujă, suveicu6ă cu ochi6 (M I 46 Budești) ‐ ‐ greblu6ă cu pene‐ntoarsă (D N 50 Vișeu J.) ‐ greblu6ă (C. I. 58 – Săliște) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Coarnele berbecului (aliniate), coada rândunicii (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Trăsură cu greble (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Greble (Tisa ‐ P. M.) ‐ Coarne de berbec cu greblu6ă (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Greble și rujă (Călinești ‐ A. A.) ‐ Greble și jumătate de rujă (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Fierăstrău în 2 păr6i și‐n mijloc greblu6ă (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Greblu6e cu număru "E" (?)

94 De‐ai fi, mândră, de român %i‐aș porta doru6u‐n sân; Dar, mândră, ești de arman, Nu 6i l‐oi purta șiohan! Petru Bil6iu alias Dăncuș de Ieud, 1893 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 87

95 De‐ai fi, mândră, de‐mpărat, Nu‐mi trebe‐a tău sărutat, Dac‐odată m‐ai lăsat! De‐ai fi, mândră, de vlădic, Nu‐mi mai trebe‐a tău iubit, C‐odată m‐ai celuit.

Model 11: 9,4 x 1 cm ‐ descris pag. 822 (Explicatia originală) ‐ on sfert de greblu6ă și crăcu6 (M I 46 Budești) ‐ greblu6ă de cele mnici cu furcu6ă (D N 50 Vișeu J.) ‐ cruce și cârlige (C. I. 58 – Săliște) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Stelu6e (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Rujă și Număru 2 (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Greble și X (Tisa ‐ P. M.) ‐ Coarne de berbec și cruci6e (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Număru doi și crac (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Greblu6ă (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Greblu6e cu număru 2

Petru Bil6iu alias Dăncuș de Ieud, 1893 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 87

96 De‐ai fi mândră de român Pune‐6i‐aș guri6a‐n sân, Dar nu ești de legea mea, Ne‐om iubi de om putea. Teodor Michnea, 1871 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 42

97 Toate mândrele‐s betege Model 12: 9,5 x 1,8 cm ‐ descris pag. 822 După cei cu căpenege! (Explicatia originală) ‐ număru doi, rujă‐ntreagă, pui6 (M I 46 Budești) Și‐a mea mândru6ă‐i beteagă ‐ ruja macului cu cârligu6ă (D N 50 Vișeu J.) După cel cu cușmă neagră! ‐ număru doi și rujă (C. I. 58 – Săliște) Și‐a mea mândră‐i supărată (Botiza ‐ B. V.) ‐ Romb înconjurat de greble (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Rujă și număru 2 (Tisa ‐ P. M.) ‐ Stelu6a cu "S"‐uri (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Rujă și 2 12 (Călinești ‐ A. A.) ‐ Număru doi și rujă (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Trăsură cu număru 2 După cel cu curea lată! (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Număru doi cu două rânduri și cu rujă‐n mijloc

Sub un păltinel Joacă un iepurel. (Furca – degetele când torc)

Huha‐n sus, Și huha‐n jos, Și deseară burduhănos.

Petru Bil6iu alias Dăncuș de Ieud, 1893 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 88

Măcar Fetele Măcar Fetele

98 îs copil la mine îs copil la mine

nr. 12

strein, vin! sărac, trag!

Petru Bil6iu alias Dăncuș de Ieud, 1893 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 88

99 Cântă cucu vara‐n fagi De dragostea celor dragi, Și cântă și‐n cei molizi, De urgia celor hâzi. Ioan P. Coman, 1889 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 65

100 Lelea cu petele nouă Mere‐n sat a cere ouă; Mă mir de ce zăbovește: Șede‐n drum și le clocește. Ioan P. Coman, 1889 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 65

101 Lelea cu petele late Mere‐n sat a cere lapte; Eu mă mir că zăbovește: Șede‐n drum și horpotește! Ioan P. Coman, 1889 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 65

102 Domnule nemeş‐birău, Nu ţinea pe mândra rău, Pentrucă o iubesc eu! Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 304

103 Nimica nu strică omul, Numai mândrele şi somnul. Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 305

104 Până‐i omul tânerel, Leagă‐se dorul de el; Dacă omul bătrâne(şte), Leagă‐se, şi nice prea. Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 305

2012

778

Cutia Inventar P 487 Model 1: 5,3 x 1,2 cm ‐ descris pag. 823 (Explicatia originală) ‐ Cruce‐nchisă (I. I. 79 Săliște) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Crucea (Tisa ‐ P. M.) ‐ Capra și inima (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ "X"‐u' Model 2: 4,7 x 0,9 cm ‐ descris pag. 823 (Explicatia originală) ‐ coada rândunelii (I I 79 – Săliște) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Coada rândunicii, floare, cruce (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Coadă de rândunică (Tisa ‐ P. M.) ‐ Puiu6 cu capra (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Trăsură cu pui (Călinești ‐ A. A.) ‐ Rujă și crac 2 (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Rujă și linii

Model 3: 5,2 x 0,8 cm ‐ descris pag. 823 (Explicatia originală) ‐ Cruce și pană (I I 79 Săliște) 3 (Botiza ‐ B. V.) ‐ Coarnele berbecului (Tisa ‐ P. M.) ‐ Cruci6e cu capra (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Pasărea Model 4: 9 x 2,6 cm ‐ descris pag. 823 (Explicatia originală) ‐ cranga violii (I I 79 Săliște) frunză și rujă în rând (M S 46 Budești) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Trifoi și rujă (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Rujă și frunză de trifoi (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Frunză și rujă (Tisa ‐ P. M.) ‐ Trandafir cu frunza (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Frunză și rujă (Călinești ‐ A. A.) ‐ Frunză și rujă (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Trifoiu (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Trifoiu cu rujă Model 5: 6 x 0,8 cm ‐ descris pag. 823 (Explicatia originală) ‐ trandafir (I. I. 79 Săliște) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Laleaua (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ rujă și o greblă (Tisa ‐ P. M.) ‐ Sansiu (Călinești ‐ A. A.) ‐ Frunză și rujă (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Rujă și pene (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Greble cu rujă 5

Model 6: 6,3 x 1 cm ‐ descris pag. 823 (Explicatia originală) ‐ ? (Botiza ‐ B. V.) ‐ Pahar 6 (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Cupe pe linii (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Inima Model 7: 5,5 x 1,5 cm ‐ descris pag. 823 (Explicatia originală) ‐ cruce și pană ( I. I. – Săliște) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Pană dublă și crucea (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ "Cu pene" (Tisa ‐ P. M.) ‐ Crucea cu capra (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Crac și rujă‐nconjurată Am zece fra6i, Cinci sub streașină și cinci afară:

Pe cei de sub streașină‐i plouă, 7 Pe cei de afară nu. (Furca – degetele când torc)

calendarul maramureşului

779 (Călinești ‐ A. A.) ‐ Crac și în mijloc... (? ‐ nu știe) (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ "Ori" (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Cordalău cu un miez de rujă și crac Model 8: 6 x 2,3 cm ‐ descris pag. 823 (Explicatia originală) ‐ viole‐ pășituri (I.I. 79 – Săliște) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Rujucă și cruci6ă (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Puișori și o floare (Tisa ‐ P. M.) ‐ Flori (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Frunză și rujă (Călinești ‐ A. A.) ‐ Rujă (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Rujă și puncte (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Rujă cu cruce

nr. 12

2012

105 Dragu‐mi‐i omu6ul mare, Și pe mers și pe cărare, Da omu6iul mititel Feri‐me, Doamne, de el!

Model 9: 8 x 1,3 cm ‐ descris pag. 823 (Explicatia originală) ‐ pene‐n otișori (I. I. – Săliște) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Pe pășituri ‐ crucea, floarea, frunza (Tisa ‐ P. M.) ‐ Cruci cu gărdu6

Și femeia mititea Feri‐mă, Doamne, de ea! Petru Bil6iu alias Dăncuș de Ieud, 1893 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 885

106 Se cunoaște neamu mare Model 10: 3,7 x 1 cm ‐ descris pag. 823 Și pe drum și pe cărare; (Explicatia originală) ‐ corni6ă (I. I. 79 – Săliște) Se cunoaște neamu bun ‐ cociorve (traj jaru din cuptiori) (M I 46 Budești) Pe cărare și pe drum. Dumitru Iuga, 2012 (Botiza ‐ B. V.) ‐ Coroni6ă și, în mijloc pe liber, motivul șarpelui (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ V‐uri 107 (Tisa ‐ P. M.) ‐ Cotu6uri 1 0 De‐i bărbatul cât un cui, (Călinești ‐ A. A.) ‐ "V" Grija‐i toată‐n capul lui! (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Cociorvă (lopată de tras din cuptor) De‐i bărbatul cât un pai, (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Litera "V" Tot el cumpără mălai Și gândește de‐a meu trai! Model 11: 5,2 x 0,8 cm ‐ descris pag. 823 Petru Bil6iu alias Dăncuș de Ieud, (Explicatia originală) ‐ greblu6a 1893 (I. I. 79 – Săliște) În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie (Botiza ‐ B. V.) ‐ Pasărea de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Pene și juma' de greblă Mare, 2008, p. 85 (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ O greblă și X (Tisa ‐ P. M.) ‐ Greblu6ă cu capra 108 (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Crac și număru 2 N‐aibă mândra nici o vacă, (Călinești ‐ A. A.) ‐ Juma de greblă și crac Numai ochii ei să‐mi placă, (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Greblu6ă Că dacă mie nu‐mi place, (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Greblu6e cu număru 2 Haine bune cum mi‐o face? 11 9

Model 12: 5 x 0,9 cm ‐ descris pag. 823 (Explicatia originală) ‐ număru doi și cruce (I I 79 Săliște) ‐ număru doi din bătrâni; amu să zîce număru 2 și crăcu6 (M P 46 Budești) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Mărjinică (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Număru doi și o cruce (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ X și număru 2 (Tisa ‐ P. M.) ‐ S cu capra (Călinești ‐ A. A.) ‐ Crac și număru 2 (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Număru 2 (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Număru 2 12 Și cinci aleargă‐n vale șuierând. (Furca – degetele când torc)

Am cinci voinici, Șed sub streașină și plâng

Florian Danciu, 1886 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 56

109 Bate, Doamne, și mai 6îne Câte‐un om și câte‐un câne Și câte‐un copil ca mine; Bate, Doamne, și mai lasă Câte‐un om și câte‐o casă Și câte‐o mândră frumoasă! Dumitru Iuga, 2012

110 Bate‐mă, Doamne, să mor Într‐o grădină cu flori,

calendarul maramureşului

nr. 12

2012

780

Florian Danciu, 1886 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 56

Model 13: 6 x 1,2 cm ‐ descris pag. 824 (Explicatia originală) ‐ cruce și uăk’i (I. I. 79 Săliște) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Rujă și cruce (Tisa ‐ P. M.) ‐ Puiu6u' (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Rujă umplută și crac cu doi pui (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Craci (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Crac cu rujă și poame‐n mijloc

111 Tu Mărie, Mărioară, Nu lăsa omu să moară Pentru‐un pic de gurișoară! Pentru‐un pic de sărutat Nici popa nu dă păcat!

Model 14: 5,50 x 0,7 cm ‐ descris pag. 824 (Explicatia originală) ‐ cruce și pui (I I. 79 Săliște) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Racu (dreapta și stânga), romb în mijloc (Tisa ‐ P. M.) ‐ Pui... (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ "X" (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Un fel de "X" cu rujă‐n mijloc

Cu mândra de subsuori! Bate‐mă, Doamne, să zac Într‐o grădină cu mac, Cu mândra pe după cap!

Florian Danciu, 1886 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 56

112 Leli6ă, chip de păun, Mută‐6i casa lângă drum! Lângă drum ședem și noi, Să ne vedem amândoi! Florian Danciu, 1886 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 56

Model 15: 5,7 x 1,5 cm ‐ descris pag. 824 (Explicatia originală) ‐ număru 2 (I I 79 Săliște) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Pasăre și S (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Număru 2 (Tisa ‐ P. M.) ‐ S culcat (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Număru doi și ruje (Călinești ‐ A. A.) ‐ Cârlige Model 16: 4,5 x 1,7 cm ‐ descris pag. 824 (Explicatia originală) ‐ crăngu6ă (I. I. 79 – Săliște) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Crengu6ă de nuc (Tisa ‐ P. M.) ‐ Cârligu'

Model 17: 7,5 x 3,5 cm ‐ descris pag. 824 (Explicatia originală) ‐ număru doi (I. I. 79. Săliște) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Motiv solar (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Număru 2 (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Număru 2 (Tisa ‐ P. M.) ‐ S (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Număru doi și crac (Călinești ‐ A. A.) ‐ Număru 2 (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Suveicu6ă (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Număru 2

113 Badea acela din alt sat, Ca pânea din cumpărat: O cumperi, nu te bucuri, O mânânci, nu te saturi! Dar badea din satul tău, Ca și pânea cu comlău! Florian Danciu, 1886 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 56

114 Ce folos de șasă boi, Dacă buzele‐s drâmboi! Mai bine două vi6ele

Model 19: 6 x 1,6 cm ‐ descris pag. 825 (Explicatia originală) ‐ în rând – pântre sire (M I 46 Budești) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Coroni6ă (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Floare și frunză (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Rujă și frunză mică (Călinești ‐ A. A.) ‐ Frunză și rujă (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Ruji6ă și pană (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Rujă și pană 19

Este un croitor Și croiește o croitură

Făr‐un pic de tivitură. (Pânza în război)

Model 18: 8 x 2,4 cm ‐ descris pag. 824 (Explicatia originală) ‐ număru tri (I. I. 79 – Săliște) ‐ măderanu (M M 53 Iapa) ‐ crucea sabdiei (T V 70 Vad) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Rujă stilizată (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Romburi cu pănucă (Tisa ‐ P. M.) ‐ Număru 3 cu cruci6e și puiu6

calendarul maramureşului

781

nr. 12

2012

Și buzele sub6irele Să se lovească cu‐a mele.

Model 20: 5 x 3 cm ‐ descris pag. 825 (Explicatia originală) ‐ unda apei (C. T. 42, Vișeu J.) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Floare (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Frunze și pui (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Creangă cu pui (Călinești ‐ A. A.) ‐ Frunză cu rujă (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Rujă și pene (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Frunză și rujă Model 21: 5,5 x 1,5 cm ‐ descris pag. 825 (Botiza ‐ B. V.) ‐ Ramură (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Pănucă (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Două frunze și pui 21 la vârf (Călinești ‐ A. A.) ‐ Frunze cu ruji6ă, în cruci (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Cordalău cu pene și rujă

Florian Danciu, 1886 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 56

115 Frunză verde‐acum se face, Ce iubesc mamei nu‐i place, Să‐i placă mamei ca mie Mâine am ave(a) cununie!

Florian Danciu, 1886 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 56 sq.

Model 22: 6 x 2,5 cmdescris pag. 824 (Explicatia originală) ‐ greblă și 2 S alăture (M I 46 Budești ) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Pe alb: de două ori S; pe negru: coada rândunicii și greblă (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Greblă și doiu' (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Greblă și doi (Tisa ‐ P. M.) ‐ S cu greblu6e (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Număru 2, greblă și trei pui la mijloc (Călinești ‐ A. A.) ‐ Greblă și număru 2 (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Număru doi cu greblu6e (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Număru doi cu greblu6e 22 Model 23: 9 x 1,5 cm ‐ descris pag. 825 (Explicatia originală) ‐ bonzariu (I. I.. 79 – Săliște) (cărăbuș) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Cusătură cu puiu6i (Tisa ‐ P. M.) ‐ Curigău (Călinești ‐ A. A.) ‐ Cârlige (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Cârlige 23

116 Spune, bade, mâne‐ta Să‐ngrădească grădina, Tăt cu pari de măieran, Să nu ne vedem șohan, Numai vara‐n sărbători, Într‐o zi de nouă ori! Florian Danciu, 1886 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 57

117 Frunză verde pe cetate, Spune‐i mândrei sănătate, Că de mine n‐are parte. Că eu sunt fecior de carte! Florian Danciu, 1886 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 57

118 Am un bade dus departe, Multe ape ne desparte, Nu‐l aduce Dumnezeu Nici de bine, nici de rău.

Model 24: 6,8 x 1,5 cm ‐ descris pag. 825 (Explicatia originală) ‐ durăita (C. M. 30 Vișeu mijloc) ‐ Curu puiului (M. M. 53 Iapa) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Cruci (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Cruci și jumătate de frunză (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Cruci și puiu6i (Tisa ‐ P. M.) ‐ Puiu6i cu cruci6e (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Crac și pui (Călinești ‐ A. A.) ‐ Crac și curu puiului" (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Ruji6ă cu cordalău (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Pui și cruce

Ioan Doroș, 1889 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 67

119 Auzit‐am ieri la moară Că vrea tata să mă‐nsoare, Căci umblu în sat la Floare. Dar cu sila nu m‐a face Să ieu pe cine nu‐mi place. Ioan Doroș, 1889 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 67

(Pânza în război)

Am niște paseri: Când se rupe la una un picior, Toate trebuie să stea.

120 Vino, lele, până‐n prag Și‐mi dă gură când mă bag!

nr. 12

Vino, mândră, pân‐la cruce Și‐mi dă gură când m‐oi duce! Ioan Doroș, 1889 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 68

121 Sărutatul de cu seară Te duce cu mândra‐n 6ară! Sărutatul cel cu dulce Nici la‐un bine nu te duce! Ioan Doroș, 1889 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 68

122 Câte fete‐s cu cercei Toate‐așteaptă să le iei! Câte fete‐s cu mărgele Toate‐s drăgu6ele mele! Florian Danciu, 1886 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 57

123 Măieran în trei crengu6e, Mândru‐i cu două drăgu6e: Una io și una tu, Dăi să‐l lăsăm la focu! Nouă nu ne umblă bine, Lui i‐i cinste, nouă rușine. Florian Danciu, 1887 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 57

124 Preotu‐n post m‐a jurat Să nu‐mi 6in drăgu6 în sat, Nici holtei, nici însurat! Grijască popa de sine, Că și el drăgu6ă‐și 6ine. Florian Danciu, 1886 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 57

125 Păsărica cântă‐n laz, Mândra moare de necaz, Nici o iubesc, nici o las. Teodor Michnea, 1871 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 45

2012

782

Model 25: 6,2 x 1,2 cm ‐ descris pag. 825 (Explicatia originală) ‐ număru opt (I. I. 79 – Săliște) ‐ codăciori (M. M. 53 Iapa) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Floare în mijloc și 8 (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Număru 8 (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Optar și floare (Tisa ‐ P. M.) ‐ Păpuși cu flori (⌘ = flori) (Sârbi ‐ I. B.) ‐ 8 și rujă (Călinești ‐ A. A.) ‐ Număru 2 (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Puncte și număru 8 (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Număru 8 și rujă Model 26: 7 x 2 cm ‐ descris pag. 825 (Explicatia originală) ‐ număru doi și greblu6a (I. I. 79 Săliște) ‐ număru 2 în greblu6ă și punte (acele tri – punte) (M I 46 Budești) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Greblă în S (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Greble duble, trăsură și optari 25 (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Număru doi cu greblă (Tisa ‐ P. M.) ‐ Coarne de berbec cu greblu6ă și puiu6i (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Două greble întoarse și pui despăr6itori (Călinești ‐ A. A.) ‐ Număru doi cu greblă (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Cordalauă (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Greblu6e înturnate Model 27: 6,5 x 1,5 cm ‐ descris pag. 825 (Botiza ‐ B. V.) ‐ Floare de trifoi (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Cruci Model 28: 6 x 2 cm ‐ descris pag. 825 (Explicatia originală) ‐ pui împlu6 ? (I. I. 79 – Săliște) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Jos ‐ floare de trifoi; sus ‐ mărjinică (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Curigău cu pene 27 (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Peni6e (Tisa ‐ P. M.) ‐ Crengu6ă cu frunze (Călinești ‐ A. A.) ‐ Curigău și frunze (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Cordalău cu pene (Săliștea de Sus ‐ M. C.)‐ Cordalău și frunză

Model 29: 5 x 0,8 cm ‐ descris pag. 825 (Explicatia originală) ‐ otișori (I. I. 79. Săliște) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Coada Rândunicii, greblă, ochișori/ochi6i (Tisa ‐ P. M.) ‐ Crengu6ă cu frunze și puiu6 (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Coarne cu pene (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Un miez de ruji6ă și cordalău Model 30: 6 x 1 cm ‐ descris pag. 825 (Explicatia originală) ‐ oti(i) broaști(i) (I. I. 79 – Săliște) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Frunză de vie și ochi (Tisa ‐ P. M.) ‐ Puiu6i cu frunză și crengu6ă (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Două frunze și pătră6ele (Călinești ‐ A. A.) ‐ Frunze (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Cordalău cu poame și frunză

O mătușe îmbrăcată, Suveicată, Tot pe lat ședea culcată,

Două fete‐i joacă‐n spate: Una sare Și‐alta piere.

(Pânza în război)

calendarul maramureşului

783 Model 31: 5 x 1 cm ‐ descris pag. 825 (Explicatia originală) ‐ otișori (I. I. 79 Săliște) ‐ oti (M S 46 Budești) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Ochi cu frunză de vie și greblă (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Frunză de trifoi (Călinești ‐ A. A.) ‐ Corigă ea (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Trifoi cu pene Model 32: 5 x 1,6 cm ‐ descris pag. 825 (Explicatia originală) ‐ ? (Botiza ‐ B. V.) ‐ Floare și ramură de mac (Tisa ‐ P. M.) ‐ Ochiu i (Sârbi ‐ I. B.) ‐ O rujă și o frunză‐n sus și‐n jos (Călinești ‐ A. A.) ‐ Cârlig și pană (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Frunze cu cordalău (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Cordalău, cârlige și poame

nr. 12

2012

126 Săracile dragostile Ciripesc ca paserile Pe sub toate streşinile. Dumitru Lupu Grad, 1895 în ”Maramureș, Cară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 138

127 Spune‐mi, Doamne, ce să fac, Care‐mi place, eu nu‐i plac; Spune‐mi, Doamne, ce să fie, Cui plac eu, nu‐mi place mie. Dumitru Lupu Grad, 1895 în ”Maramureș, Cară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 138

128 Gura de fată spălată E ca mierea străcurată, Gura de fată urâtă Nici hâdu nu o sărută.

Model 33: 6 x 1,2 cm ‐ descris pag. 825 (Explicatia originală) ‐ Curu puiului (I. I. 79 Săliște) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Ramură și floare (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Cârlig cu floare (Tisa ‐ P. M.) ‐ Curu puiului; cârlige de la vie (Călinești ‐ A. A.) ‐ Cârlige și pană (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Ruji ă cu pene și cordalău (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Rujă, cârlige și cordalău

Dumitru Lupu Grad, 1895 în ”Maramureș, Cară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 138

Model 34: 6 x 1,3 cm ‐ descris pag. 826 (Explicatia originală) ‐ platangina (I. I. 79 Săliște) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Ghirlandă de flori (Tisa ‐ P. M.) ‐ Floare cu crengu ă (Călinești ‐ A. A.) ‐ Un fel de pană și frunză

129 Dela noi a treia casă Este o feată şi o nevastă: Cu nevasta mă iubesc, După fată mă topesc.

Model 35: 6 x 1,2 cm ‐ descris pag. 826 (Explicatia originală) ‐ cârlig și pui (I. I. 79 Săliște) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Puiu i (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Cârlig și pui (Tisa ‐ P. M.) ‐ Flori cu frunze (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Crac și rujă (Călinești ‐ A. A.) ‐ Crac și pănucă (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Porumbrei (porumbele) (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Brâu cu poame Model 36: 9 x 2 cm ‐ descris pag. 826 (Explicatia originală) ‐ număru tri (I. I. 79 Săliște) ‐ crăcu u și ruja (M I 46 Budești) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Grebla dublă (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Floare și ... ceva (Tisa ‐ P. M.) ‐ Capra cu stelu e (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Rujă și un crac (Călinești ‐ A. A.) ‐ Greble îmbinate cu rujă (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Trăsură cu viole (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Flori cu greble și "X"

Dumitru Lupu Grad, 1895 în ”Maramureș, Cară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 139

130 Cresci, codrule, şi te îndeasă Numai loc de casă‐mi lasă Şi ogor, să‐mi seamăn dor Pre seama drăguţelor.

Dumitru Lupu Grad, 1895 în ”Maramureș, Cară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 139

131 Hop! lelea incinsă bine Cu curele dela mine, Cumpărate din cetate Cu trei zloţi şi jumătate. Dumitru Lupu Grad, 1895 în ”Maramureș, Cară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 139

132 Umblă dracu‐n car cu cai, Cui ar putea face baiu; Umblă dracu‐n tileguţă, Pe mândra să o căruţe; Umblă dracul cu căruţ Pe la fete cu drăguţ.

Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, Cară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 309

Feliu ă de pepene Trece prin crăpătură repede. (Suveica)

calendarul maramureşului

nr. 12

133 Bădişor depărtişor Ce‐mi trimăţi atâta dor Şi pe lună şi pe nor, Pe gurile tuturor? Vină tu cu gura ta Că doară mă‐oi stâmpăra. Dumitru Lupu Grad, 1895 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 139

134 Bădișor, depărtior, Nu‐mi trimite‐atâta dor Și pe lună și pe nor, Nici pe lună, nici pe stele, Dar vino și tu cu ele. Dumitru Iuga, 2012

135 Săracile dragostile Ciripesc ca paserile Pe sub toate streşinile. Dumitru Lupu Grad, 1895 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 138

136 Spune‐mi, Doamne, ce să fac, Care‐mi place, eu nu‐i plac; Spune‐mi, Doamne, ce să fie, Cui plac eu, nu‐mi place mie. Dumitru Lupu Grad, 1895 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 138

2012

784

Model 37: 8,6 x 2 cm ‐ descris pag. 826 (Explicatia originală) ‐ cerbul (I. I. 79 Săliște) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Coada rândunicii, coarnele în mijloc, cu puiu6i (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Cerb, greble, grâu (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ X în romb (Tisa ‐ P. M.) ‐ Cerbu cu puiu6i și X sau capra (Călinești ‐ A. A.) ‐ Rujă și jumătă6i de greble (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Roata (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Greblă cu ceva (?)

Model 38: 9 x 4,1 cm ‐ descris pag. 826 (Explicatia originală) ‐ măgheranu ! (I. I. 79 Săliște) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Ghirlandă de flori (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Maghiran (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Măieran (Tisa ‐ P. M.) ‐ Sansiu (Călinești ‐ A. A.) ‐ Frunză și rujă (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Rujă și pene (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Floare‐ncordată Model 39: 9,2 x 2,7 cm ‐ descris pag. 826 38 (Explicatia originală) ‐ frunza stejarului în pășituri (I. I. 79 Săliște) ‐ cupă în rând (M. I. 46 Budești) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Coada de păun (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Lalea 39 (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Lalea (Tisa ‐ P. M.) ‐ Lalea (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Cupă și frunză (Călinești ‐ A. A.) ‐ Floare și frunză (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Frunză de stejar (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Laleaua cu frunze Model 40: 5,5 x 1,3 cm ‐ descris pag. 826 (Explicatia originală) ‐ pene cu capurile cătă olaltă și cruce (I. I. 79 Săliște) ‐ jumătate din rujă cu cârligele (M. I. 46 Budești) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Coarnele berbecului dublate (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ 3 dublu (Tisa ‐ P. M.) ‐ Coarnele berbecului cu puiu6 (Călinești ‐ A. A.) ‐ Trăsură cu jumătate de greblă (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Trăsură cu număru 3 (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Număru 3 Model 41: 9 x 3 cm ‐ descris pag. 826 (Explicatia originală) ‐ cruce și pui (I. I. 79 Săliște) 40 ‐ număru opt (I. M. 30 Săliște) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Coada rândunicii și pui6i (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Pui6i cu cruci6e (Tisa ‐ P. M.) ‐ Capre cu puiu6 (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Număru 8 cu pui în mijloc și cracu' împăr6it în trei (Călinești ‐ A. A.) ‐ Pe alb îi 8 și deasupra furnze (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Crucea (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Vază, bocaie cu pui

(Mununi6a fetelor)

Ce stă‐n cui Și n‐are fund?

calendarul maramureşului

785

2012

Dumitru Lupu Grad, 1895 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 138

nr. 12

137 Gura de fată spălată E ca mierea străcurată, Gura de fată urâtă Nici hâdu nu o sărută.

Model 42: 6 x 1,4 cm ‐ descris pag. 826 (Botiza ‐ B. V.) ‐ Floare de trifoi (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Floare și frunză (Tisa ‐ P. M.) ‐ Frunză cu flori; Ramă 6ărănească cu frunză. (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Rujă și frunze‐ntoarse (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Rujă și pene Model 43: 4,7 x 1,4 cm ‐ descris pag. 827 (Botiza ‐ B. V.) ‐ Compozi6ie cu "ori" (Tisa ‐ P. M.) ‐ Capra și X (Călinești ‐ A. A.) ‐ Jumătate de crac (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Codăciori (o formă) (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ "V" cu cârlige

Model 44: 7,7 x 1,2 cm ‐ descris pag. 827 (Explicatia originală) ‐ cărărușa șoarecului (I. I. 79 Săliște); tăt ruja macului în craci (M. I 46 Budești) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Broderie în ochi6i

138 Prănicuţ mândru de brad Pranică‐n mijloc de vad, Să aude peste sat: Noi cu mândru ne‐am lăsat. Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 246

Model 45: 10,2 x 3 cm ‐ descris pag. 827 (Explicatia originală) ‐ număru doi și greblu6a‐i tă(t) din6i (I. I. 79 139 Săliște) Dela noi a treia casă ‐ cârlige‐n pintenaș (C. M. 30 Vișeu mijloc) Este o feată şi o nevastă: (Botiza ‐ B. V.) ‐ Greble Cu nevasta mă iubesc, (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Trăsură cu număru doi și greble duble După fată mă topesc. (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ număru doi și greble adunate Dumitru Lupu Grad, 1895 în ”Maramureș, %ară veche”, editura (Tisa ‐ P. M.) ‐ Cârlige, capra și coarnele cerbului Cybela, Baia Mare, 2008, p. 139 (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Număru 3 pe margini și număru 2 pe mijloc (Călinești ‐ A. A.) ‐ Greblă, 2 și număru 3 140 (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Număru doi și cruce Cresci, codrule, şi te îndeasă (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Greblu6ă cu număru 2 Numai loc de casă‐mi lasă Şi ogor, să‐mi seamăn dor Pre seama drăguţelor. Dumitru Lupu Grad, 1895 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 139

Model 46: 5,5 x 1,5 cm ‐ descris pag. 826 (Botiza ‐ B. V.) ‐ În stele (Tisa ‐ P. M.) ‐ Stele (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Stele (Călinești ‐ A. A.) ‐ Stele (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Stele (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Stele

141 Hop! lelea incinsă bine Cu curele dela mine, Cumpărate din cetate Cu trei zloţi şi jumătate.

Dumitru Lupu Grad, 1895 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 139

142 Eu mor, mândră, şi mă aprind Când te văd pre drum trecând, Din cismuţe tropotind Şi din poale fluşturând.

Model 47: 9 x 3,7 cm ‐ descris pag. 827 (Explicatia originală) ‐ măderan (I. A. 30 Săliște) ‐ rujă și frundză (Botiza ‐ B. V.) ‐ Ghirlandă și pene de păun (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Măieran (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Floare și frunze (Tisa ‐ P. M.) ‐ Floare cu frunze (Călinești ‐ A. A.) ‐ Frunză și rujă (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Rujă cu roti6ă (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Brâu cu rujă și pene

Dumitru Lupu Grad, 1895 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 139

Lucrul face banii. CALENDARUL MARAMUREȘULUI, 1980, p. 115.

143 Dorul meu e numai dor, Nu‐l pot spune tuturor. Lasă că l(‐)a scii oarecine Care‐l trage ca şi mine Că tot dintr‐un loc ne vine. Dumitru Lupu Grad, 1895 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 140

calendarul maramureşului

nr. 12

144 Dragostile de demult Nu să pot uita curând, Dragostele noastră, lele, Ca şi focul de surcele: Deasupra se potolesce, Dedesupt se bobotesce. Dumitru Lupu Grad, 1895 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 140

145 Ochii mei cu‐a mândrei mele Numai nu‐şi pot da inele. Dumitru Lupu Grad, 1895 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 140

146 Cărăruşă la isvor Ţucu‐ţi ochii, bădişor, Ochii şi sprâncenile, Ciuntă‐mi mie zilele. Dumitru Lupu Grad, 1895 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 140

147 Frunză verde trei smicele Eu cu dor, mândra cu jele Şi amândoi cu animi rele. Dumitru Lupu Grad, 1895 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 140

148 Mândruliţă, struţ de flori, Nu mă blăstăma să moriu Că mi(‐i) pune şi‐oi muri Apoi tu ţi‐i bănui.

2012

786

Model 48: 5,5 x 1,1 cm ‐ descris pag. 827 (Botiza ‐ B. V.) ‐ Coroni6ă cu 48 floare și trifoi (Tisa ‐ P. M.) ‐ Floricele pe ramură (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Corigău și două frunze‐n mijloc (Călinești ‐ A. A.) ‐ Corigău și frunze/rujă (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Cordalău cu rujă (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Brâu cu pahară Model 49: 5 x 1,8 cm ‐ descris pag. 827 (Explicatia originală) ‐ greblu6ă (I. I. 79 Săliște) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Motiv în greble, S dublat în greblă (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Greblu6ă și greble (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Greble neterminate (Tisa ‐ P. M.) ‐ S cu capra (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Număru 8 din greblă (Călinești ‐ A. A.) ‐ Număru 2 cu greblă (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Greblu6ă cu stele (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Greblu6ă Model 50: 3 x 1 cm ‐ descris pag. 827 (Explicatia originală) ‐ cruce și pui (I. I. 79 Săliște) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Cruce (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Cruce cu rujă (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Romb și X (Tisa ‐ P. M.) ‐ Capra cu pupti (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Crac și rujă (Călinești ‐ A. A.) ‐ Rujă și crac (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Rujă cu "X" (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Litera "V" cu patru pui Model 51: 5 x 1,2 cm ‐ descris pag. 828 (Explicatia originală) ‐ cruce și pui (I. I. 79 Săliște) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Rombule6e (Tisa ‐ P. M.) ‐ Curigău cu clopuri (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Pui (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Trăsură cu poame

Dumitru Lupu Grad, 1895 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 140

149 În mijlocul codrului Cântă puiul cucului; Aşa cântă de frumos

Model 52: 6,5 x 1,3 cm ‐ descris pag. 828 (Explicatia originală) ‐ rujî6ă în corigău de cruci (M I 46 Budești ) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Floare de trifoi (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Curigău cu cruci (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Trifoi (Tisa ‐ P. M.) ‐ Sansiu cu cârlige (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Trei pui și creangă (Călinești ‐ A. A.) ‐ Curigău și frunze (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Brâu cu flori Model 53: 5,9 x 1,7 cm ‐ descris pag. 828 (Explicatia originală) ‐ clenciuri (I. I. 79 Săliște) ‐ cărărușa ( I. M. 30 Săliște) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Compozi6ie cu motivul greblei (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Cu greble

Lucrul bine început I pe jumătate făcut. CALENDARUL MARAMUREȘULUI, 1980, p. 112.

calendarul maramureşului

787

nr. 12

2012

(Poenile Izei ‐ D. M.) (Tisa ‐ P. M.)

‐ Greblu6ă ‐ Cârlige cu capre, greblu6e și jumătate de coarne de berbec (Călinești ‐ A. A.) ‐ Greblă, jumătate de greblă (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Trăsură cu pene (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Număru "V" (?) cu greblu6ă Model 54: 5,7 x 2 cm ‐ descris pag. 809, 828 (Explicatia originală) ‐ viola și cruce (I. I. 79 Săliște) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Pui6i cu motivul greblei și coarnele rândunicii (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Greble și rujă (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Greblă (Tisa ‐ P. M.) ‐ Coarne de berbec, cotu6 și capră (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Rujă (tăietă) și jumătate de crac (Călinești ‐ A. A.) ‐ Rujă 54

Model 55: 5 x 2 cm ‐ descris pag. 809, 828 (Explicatia originală) ‐ săcenească (din Săcel) (I. I. 79 Săliște) ‐ jugu (I. M. 30 – Săliște) ‐ trăsură‐n ptișalău boului (mere bou să ptișă așe) (M. I. 46 Budești) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Pui6i cu cruci6ă (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Romburi cu Treiu' (Tisa ‐ P. M.) ‐ La mijloc: cotu6uri întoarse; puiu6i și capre (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Jug (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Număru 2 și crac Model 56: 5,2 x 2,7 cm ‐ descris pag. 809, 828 (Explicatia originală) ‐ crucea săbdiei (I. I. 79 Săliște) ‐ măderan (I. M. 30 Săliște) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Motivul greblei (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Greble (Tisa ‐ P. M.) ‐ Coarne de berbec și puiu6 (Călinești ‐ A. A.) ‐ Jumătă6i de greble (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Viole și număru 3

De cade frunza pre jos, Aşa cântă de cu jele De cade frunza pre cale. Dumitru Lupu Grad, 1895 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 141

150 Mă uitai din deal în luncă Să văd mândra unde lucră Să mă duc să‐i fac umbră, Să nu o ardă soarele Că‐i albă ca doamnele. 55

Dumitru Lupu Grad, 1895 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 144

151 Rele zile‐am ajuns, Doamne, Că fetile‐s toate doamne, Părinţii le mor de foame. Dumitru Lupu Grad, 1895 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 144

Model 57: 5 x 1,5 cm ‐ descris pag. 809, 829 (Explicatia originală) ‐ cruce și rujă (I. I. 79 Săliște) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Ciclul vie6ii (coloanele) și motivul greblei (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Cruce cu rujă (Tisa ‐ P. M.) ‐ Greblu6e, puiu6i și capra (Călinești ‐ A. A.) ‐ Rujă și 3 (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Viole cu craci (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Greblu6e cu un fel de pahară

152 Frunză verde frunzuliţă Bagă‐mă, mândră, sluguţă Că te‐oi sluji cu credinţă: Dimineaţa din ascultare, Ameazăzi din sărutare Şi seara din desmerdare.

Dumitru Lupu Grad, 1895 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 144

153 Demineaţa când mă scolu Plinu‐mi (‐i) trupu de dor ‐ De la tine puişor. Dumitru Lupu Grad, 1895 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 144

Banu câștigat pe nedrept Fuge ca argintu viu, CALENDARUL MARAMUREȘULUI, 1980, p. 6.

154 Cântă puiul cucului Pe coarnele plugului, Şi pupăza pe tileagă Strigă cătră boi să meargă,

calendarul maramureşului

nr. 12

Ţarina s‐o‐agonisim, Pe mulţi trântori să‐i hrănim. Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 300

155 Ce folos de părul creţ, Dacă nu‐i porc în coteţ; Ce folos de chică lungă, Dacă nu‐i mălaiu s‐ajungă. Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 301

2012

788

Model 58: 7,2 x 2,8 cm ‐ descris pag. 828 (Explicatia originală) ‐ trifoiu (I. I. 79 Săliște) ‐ frundză și rujă? (Botiza ‐ B. V.) ‐ Frunza de stejar (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Rujă cu pui și frunză de trifoi (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Floare și frunză (Tisa ‐ P. M.) ‐ Frunze (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Rujă cu frunză (Călinești ‐ A. A.) ‐ Frunză, rujă (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Trifoiu (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Trifoi cu rujă Model 59: 7 x 2 cm ‐ descris pag. 829 (Explicatia originală) ‐ gheizășu (M. M. 53 – Iapa) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Motivul șarpelui (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Șarpe / tren (Tisa ‐ P. M.) ‐ Pupti (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Rujă cu linii (Călinești ‐ A. A.) ‐ Corigău cu un miez de rujă (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Ruji6e cu cordalău (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Un fel de rujă și cruci

Model 60: 6,3 x 2,7 cm ‐ descris pag. 829 (Explicatia originală) ‐ rujă plină și cruce (I. I. 79 Săliște) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Ruji6e (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ În stele (Tisa ‐ P. M.) ‐ Coarne de berbec, capră și puiu6 și stelu6e (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Rujă plină și despăr6itor cu două linii (Călinești ‐ A. A.) ‐ Greblă, număru 3 și ruje (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Greblu6e cu ruji

156 Care feată se mărea Nu mi‐aş da pipa pre ea: Pipa mea e domnişoară Şi ea din pat când se scoală Cioarele din capu‐i sboară. Dumitru Lupu Grad, 1895 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 144

Model 61: 6,3 x 3 cm ‐ descris pag. 829 (Explicatia originală) ‐ oșănească, în curmezîș. La noi numai câteva trăsuri o apărut (M I 46 Budești) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Laleaua (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Boboc de lalea 60 (Tisa ‐ P. M.) ‐ Sansiu cu frunză (Călinești ‐ A. A.) ‐ Rujă și frunză (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Paharu (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Frunză cu pasăre Model 62: 6 x 1,5 cm ‐ descris pag. 829 62 (Explicatia originală) ‐ ? (Botiza ‐ B. V.) ‐ Ghirlandă ‐ frunze și flori (Călinești ‐ A. A.) ‐ Frunză și un miez de rujică (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Rujă și pene (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Cordalău cu ruji6ă și frunză Model 63: 5,2 x 1,8 cm ‐ descris pag. 829 (Explicatia originală) ‐ cerbu (I. M. 30 Săliște) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Coada rândunicii și crucea, în mijloc (Tisa ‐ P. M.) ‐ Coarne de berbec cu pupchi și căpru6a (Călinești ‐ A. A.) ‐ Rujă și jumătate de greblă (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Jumătate de rujă cu greble

Banu muncit cu greu Nu se prăpădește ușor. CALENDARUL MARAMUREȘULUI, 1980, p. 8.

calendarul maramureşului

789 Model 64: 5,4 x 1,8 cm ‐ descris pag. 829 (Explicatia originală) ‐ cruce mnică și cruce mare (I. I. 79 Săliște) ‐ crăcu6 în rujă; cruce x/x (M I 46 Budești) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Coarne de cerb (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Crac (Tisa ‐ P. M.) ‐ Capra și roata (în mijloc) (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Crac cu rujă mică (Călinești ‐ A. A.) ‐ Rujă și 3 (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Rujă‐ncercuită, crac în mijloc și paharu

nr. 12

2012

157 Mere badea pe cal alb, Blăstăma‐l‐aş şi mi‐e drag, Mere badea pe cal sur, Blăstăma‐l‐aş, nu mă‐ndur Că i‐au fost buzele muri, Gura miere de faguri... În ”Tribuna poporului”, 1897 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 146

Model 65: 6 x 2,3 cm ‐ descris pag. 829 (Explicatia originală) ‐ viola (I. I. 79 Săliște) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Motiv în greble (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Greble în romb 64 (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Romb și greble împreunate (Tisa ‐ P. M.) ‐ Coarne de berbec și roata sau pupchi (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Rujă‐ntoarsă (Călinești ‐ A. A.) ‐ Jumătate de greblă și rujă (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Jumătă6i de viole (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Greblu6e‐nturnate cu ruji6e

158 Mândru‐i codru şi‐nverzit, Pe‐a mea samă‐i veştezit; Mândru‐i codru încărcat, Pre‐a mea samă s‐o uscat. În ”Ungaria”, 1898 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 149

159 Ies în cale, te‐ntâlnesc, Gândesc că mă prăpădesc. Ardă focu dragostea, Că pe unde umblă ea Bine nu mai pot vedea. În ”Ungaria”, 1898 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 149

160 Eu mor, mândră, şi mă aprind Când te văd pre drum trecând, Din cismuţe tropotind Şi din poale fluşturând.

Model 66: 7,5 x 2,5 cm ‐ descris pag. 809, 830 (Explicatia originală) ‐ ruj (I. I. 79 Săliște) ‐ stelucă cu crucică (M I 46 Budești) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Rujă în stea (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Stelu6e în cruci (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Stelu6e 66 (Tisa ‐ P. M.) ‐ Stelu6e (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Stele (Călinești ‐ A. A.) ‐ Stele (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Trifoi cu ruji (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Stele

Dumitru Lupu Grad, 1895 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 139

161 Dorul meu e numai dor, Nu‐l pot spune tuturor. Lasă că l(‐)a scii oarecine Care‐l trage ca şi mine Că tot dintr‐un loc ne vine. Dumitru Lupu Grad, 1895 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 140

162 Dragostile de demult Nu să pot uita curând, Dragostele noastră, lele, Ca şi focul de surcele: Deasupra se potolesce, Dedesupt se bobotesce.

Model 67: 9,5 x 2,3 cm ‐ descris pag. 830 (Explicatia originală) ‐ frunza de zie (I. I. 79 Săliște) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Frunză și floare de trifoi (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Frunză de trifoi (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Frunză de măieran (Tisa ‐ P. M.) ‐ Cotu6 (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Floare cu frunză roată (Călinești ‐ A. A.) ‐ Corigău, frunză și rujă (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Ghindea' (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Brâu cu pahare și cruce

Dumitru Lupu Grad, 1895 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 140

Cine de pãrinţi n‐ascultã De‐acela Dumnezeu uitã. Colec6ia DUMITRU IUGA,

163 Ochii mei cu‐a mândrei mele Numai nu‐şi pot da inele. Dumitru Lupu Grad, 1895 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 140

calendarul maramureşului

nr. 12

164 Cărăruşă la isvor Ţucu‐ţi ochii, bădişor, Ochii şi sprâncenile, Ciuntă‐mi mie zilele.

2012

790

Model 68: 8 x 1,7 cm ‐ descris pag. 830 (Explicatia originală) ‐ păianjen (I. I. 79 Săliște) ‐ ruja macului în rujă (M I 46 Budești) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Compozi6ie cu ghirlandă de flori, pui6i

Dumitru Lupu Grad, 1895 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 140

165 Frunză verde trei smicele Eu cu dor, mândra cu jele Şi amândoi cu animi rele. Dumitru Lupu Grad, 1895 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 140

166 Mândruliţă, struţ de flori, Nu mă blăstăma să moriu Că mi(‐i) pune şi‐oi muri Apoi tu ţi‐i bănui. Dumitru Lupu Grad, 1895 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 140

167 În mijlocul codrului Cântă puiul cucului; Aşa cântă de frumos De cade frunza pre jos, Aşa cântă de cu jele De cade frunza pre cale. Dumitru Lupu Grad, 1895 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 141

168 Poate fi uli6a largă, Știu că badea nu o calcă!

Model 69: 7,7 x 1,8 cm ‐ descris pag. 830 (Explicatia originală) ‐ rujă și crăcu6 (M I 46 Budești) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Romb din motivul greblei (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Rujă în stele (Tisa ‐ P. M.) ‐ Stelu6e și șarpele (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Rujă și doi întors, jos (Călinești ‐ A. A.) ‐ Rujă și jumătate de greblă (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Soarele (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Greblu6ă cu rujă și 3 Model 70: 7 x 1,4 cm ‐ descris pag. 830 (Explicatia originală) ‐ ruja macului în corigău (M I 46 Budești) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Margarete (Ochiu boului) (Călinești ‐ A. A.) ‐ Corigău

Model 71: 4,5 x 1,5 cm ‐ descris pag. 830 (Explicatia originală) ‐ perie cu capurile câtăolaltă (I. I. 79 Săliște) ‐ jumătate din rujă câteolaltă (M I 46 Budești) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Coada rândunicii (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Greblă mică cu romburi în mijloc (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Stol de păsări (Tisa ‐ P. M.) ‐ Pui6i cu greblu6e (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Ruja macului, cămeșa lui Gheorghe (‐ feciorul ei) (Călinești ‐ A. A.) ‐ Rujă cu jumătă6i de greblă (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Jumătate de violă (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Litera "V" și ruji6ă Model 72: 8 x 3,4 cm (Explicatia originală) (Botiza ‐ B. V.) (Poenile Izei ‐ D. M.) (Sârbi ‐ I. B.) (Călinești ‐ A. A.) (Săliștea de Sus ‐ M. C.)

‐ ‐ ‐ ‐ ‐ ‐

pene duflașă (duplu) (I. I. 79 Săliște) Ruje Stele Stelu6e Stelu6e În stele

Câte sate o îmblat Atâtea meserii o‐nvăţat. Colecţia GEORGETA MARIA IUGA

calendarul maramureşului

791 Model 73: 7 x 1,5 cm ‐ descris pag. 830 (Explicatia originală) ‐ număru tri (I. I. 79 Săliște) ‐ rujă cu număru trei (Botiza ‐ B. V.) ‐ Coarnele berbecului, dublate (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Număru trei cu cruciuli6ă (Tisa ‐ P. M.) ‐ Treiuri și capra (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Număru 3 în două (Călinești ‐ A. A.) ‐ Număru 3 (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Număru 3 (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Număru 3 făcut în ruji

2012

Teodor Michnea, 1871 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 45

169 Pentru tine, mândruluc, Nici‐s ziua cu lucru, Nici‐s noaptea cu somnu. Florian Danciu, 1887 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 52

74 73

Model 75: 6,1 x 2,5 cm ‐ descris pag. 831 (Explicatia originală) ‐ clenciuri (I. I. 79 Săliște) ‐ rujă cu furcu6ă (Botiza ‐ B. V.) ‐ Floare și frunză de trifoi (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Rujă cu frunzuli6ă (Tisa ‐ P. M.) ‐ Cruce și frunze (Călinești ‐ A. A.) ‐ Rujă și frunză (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Ruji6ă cu brâu și pene‐nfurcite

170 Nici o boală nu‐i de rea, Nu‐i de rea ca dragostea; De lîngoare părul pică, Dar inima nu se strică; De dragoste părul crește Și inima se topește. Florian Danciu, 1887 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 52

171 Frunză verde ruptă‐n trei, Eu cunosc voia mândrei: Ea cu mine s‐ar iubi, Nu cutează a vorbi. Cutează, mândră, vorbește, Că și badea te iubește! Florian Danciu, 1886 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 52

Model 77: 7 x 1,8 cm ‐ descris pag. 831 (Explicatia originală) ‐ ruji goale (I. I. 79 Săliște) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Ruje (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Rujă simplă (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Flori (Tisa ‐ P. M.) ‐ Stelu6e (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Ruji (Călinești ‐ A. A.) ‐ Rujă (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Viole (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Greble‐n ruji Model 78: 9, x 2 cm ‐ descris pag. 831 (Explicatia originală) ‐ păharu (I. M. 30 Săliște) ‐ cârlije și pui (I. I. 79 Săliște) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Ruji6e cu coada rândunicii (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Romb cu X umplut (Tisa ‐ P. M.) ‐ Puiu6 cu ferestruici (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Crac, rujă și patru pui (Călinești ‐ A. A.) ‐ Rujă și crac (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Cracii (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Brâu învârtit roată cu paharăle, două pahare

nr. 12

Poate fi uli6a lungă, Mândra pe ea nu mai umblă!

Model 74: 7,5 x 1,4 cm ‐ descris pag. 830 (Explicatia originală) ‐ ruja macului (I. I. 79 Săliște) ‐ ruja macului (M I 46 Budești) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Floare de mac (Călinești ‐ A. A.) ‐ Rujică în găurele

Model 76: 3,5 x 1,2 cm ‐ descris pag. 831 (Botiza ‐ B. V.) ‐ Cruci duble (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Voștină (cuib de viespi) (Călinești ‐ A. A.) ‐ Un fel de rujă

Lucru bun Nu se face iute. Colecţia GEORGETA MARIA IUGA

calendarul maramureşului

nr. 12

172 Tună, Doamne, și dă foc Unde‐a fi mândrul pe loc! Tună, Doamne, și dă pară Unde‐a fi badea pe seară! Florian Danciu, 1886 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 53

173 Este‐un fir de iarbă grasă La mândra mea după casă, Vârful ierbii s‐a uscat Căci mândur6a‐mi zace‐n pat, Eu alerg la vrăjitoare, Până‐ntorc, mândru6a moare. Florian Danciu, 1887 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 53

174 Să ajung num‐atâta Să văd badea ce‐a lua. De‐a lua una ca mine, Dumnezeu să‐i deie bine! De‐a lua una blăstămată, Dumnezeu sfântul să‐l bată!

2012

792

Model 79: 4 x 2,3 cm ‐ descris pag. 831 (Explicatia originală) ‐ guleraș în avioane; avion; așa‐i zîcea în veci (M I 46 Budești) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Fluture (Călinești ‐ A. A.) ‐ Curigău cu un miez de rujă (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Brâu cu două păsări 79 Model 80: 6,3 x 2 cm ‐ descris pag. 831 (Botiza ‐ B. V.) ‐ Floare plină cu albinu6ă (Tisa ‐ P. M.) ‐ Cârligate și ochișori (Călinești ‐ A. A.) ‐ Cârlige (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Prescurariu cu cordalău (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Brâu cu cârlige și trei poame Model 81: 6,9 x 3 cm ‐ descris pag. 831 (Explicatia originală) ‐ stele (I. I. 79 Săliște) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Stea (motiv de cergă în stele) (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Stele (Tisa ‐ P. M.) ‐ Stelu6e cu rămu6ă (Călinești ‐ A. A.) ‐ Rujă sau stea (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Steaua cu rujă‐n mijloc

Model 82: 9,4 x 2 cm ‐ descris pag. 831 (Explicatia originală) ‐ ruj duflașă în pășituri (I. I. 79 Săliște) ‐ număru tri în rujă (M I 46 Budești) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Friză cu ruji6e (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Număru trei în rujă și rujă (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Floare, trei întors și romb (Tisa ‐ P. M.) ‐ Treiuri cu stelu6e și pupti (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Rujă, 3 întors și pui în mijloc (Călinești ‐ A. A.) ‐ Rujă și 3 (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Număru 3 cu viole (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Număru 3 dublu, cu rujă și greblu6ă

Florian Danciu, 1887 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 55

175 Duce‐m‐aș cu luna‐n stele, Numai de badea mi‐i jele; Duce‐m‐aș cu luna‐n nor, Da nu pot de‐a badei dor. Petru Mihu6iu, 1889 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 60

176 Luni6ă, numai luni6ă, Luce‐mi seara pe uli6ă, Când mă duc la coconi6ă! Și voi, stele mărun6ele Mai luci6i mândru6ii mele, Ca să‐i mai treacă de jele! Teodor Michnea, 1871 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 44

177 Săraci cărările mele, Crescut‐au iarbă pe ele.

Model 83: 8,6 x 1,2 cm ‐ descris pag. 831 (Explicatia originală) ‐ număru doi și greblu6ă (I. I. 79 Săliște) (I. M 46 – Budești) ‐ greblu6ă (D N 50 V. J.) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Greblă dublată (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Număru doi (Tisa ‐ P. M.) ‐ Greblu6e spate‐n spate (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Număru doi, pe alb (Călinești ‐ A. A.) ‐ Greble (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Greblu6e (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ greblă

Lucru lungeşte viaţa, Lenea o scurtează. Colecţia GEORGETA MARIA IUGA

calendarul maramureşului

793 Model 84: 8,5 x 1, 8 cm ‐ descris pag. 831 (Explicatia originală) ‐ măderanu – ce hireș! (I. I. 79 Săliște) ‐ măieranu cu buburuzele (Botiza ‐ B. V.) ‐ Ghirlandă de flori (Tisa ‐ P. M.) ‐ Flori, curigău (Călinești ‐ A. A.) ‐ Cârlige și corigău și un miez de rujică (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Crucea cu cordalău (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Brâu cu poame și frunză

nr. 12

2012

Las să crească, otăvească, Cine‐a trăi, o cosească! De‐oi trăi, oi cosi eu, De‐oi muri, nu‐mi pare rău! Petru Mihu6iu, 1889 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 59

Model 85: 6 x 3 cm ‐ descris pag. 832 (Explicatia originală) ‐ perie și jugu (I. I. 79 Săliște) ‐ pinten – la bâtrâne‐n tept (V T, 70 ‐ Vad) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Motiv stelar pe pășituri (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Se pune pe piept la bătrâni (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Pene și jugu în mijloc (Tisa ‐ P. M.) ‐ Stelu6e și jugu (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Stele (Călinești ‐ A. A.) ‐ Stele și col6i Model 86: 5 x 1,3 cm ‐ descris pag. 832 (Explicatia originală) ‐ dindea (I. I. 79 Săliște) ‐ coada rândunelii (M I 46 Budești) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Coada rândunicii și coarnele 85 berbecului (Tisa ‐ P. M.) ‐ Inimioara și capra 178 86 (Călinești ‐ A. A.) ‐ Rujă Somnu‐mi‐i ochi6ilor, (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ "X" cu inimioară Dor mare sprâncenelor! (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Număru "V" cu rujă‐n mijloc (? nu‐i nr 5, îi nr "V", Ochii scapă să se culce, și e număr, nu literă; dar nu știe ce înseamnă...) Sprâncenele s‐ar mai duce. Model 87: 4,1 x 1,5 cm ‐ descris pag. 832 (Explicatia originală) ‐ crăngu6ă (I. I. 79 Săliște) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Ramură (Tisa ‐ P. M.) ‐ ? struguri (Călinești ‐ A. A.) ‐ Frunză și rujică

Model 88: 8 x 1,3 cm ‐ descris pag. 832 (Botiza ‐ B. V.) ‐ Ramură de floare de trifoi (Călinești ‐ A. A.) ‐ Frunză și rujă (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Ghinde

Model 89: 8,3 x 1,5 cm ‐ descris pag. 832 (Explicatia originală) ‐ ochii broaștei (I. I. 79 Săliște) ‐ număru doi (I. M. 30 – Săliște) ‐ în ochi6 (M I 46 Budeșt)i (Botiza ‐ B. V.) ‐ Floare stilizată ‐ cusătură pe pășituri

Lucru are rădăcini amare, Da’ fructe dulci. Colecţia GEORGETA MARIA IUGA

Sie(oanul), 1892 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 75

179 Pe coastă la Șugatag Nici îi iarbă și nici mac, Nici e om să‐6i fie drag. Sie(oanul), 1891 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 75

180 Măi bădi6ă, bădișor, Nu‐mi trimete‐atâta dor Și pe lună și pe nor; Trimite‐mi mai pu6inel Și vină și tu cu el. Colec6ia Dumitru Iuga, 2012

181 Cucule, sâm6ia‐ta, Du‐te spune la mândra Că oricât m‐a aștepta La ea nu m‐oi returna,

calendarul maramureşului

nr. 12

Că mi‐i arsă inima De doru6ul de la ea. Teodor Michnea, 1871 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 43

182 Mândruţă cu casa‐n colţ, Iubeşte‐mă, dacă poţi, Dacă nu, şi nu, şi nu, Sărută‐mă şi te du, De nu ţi‐a fi greu drumu. Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 307

183 Vai de mine, cum m‐aș fa O pasăre cu doi pui În cel vârf al dealului, Să văd ochii mândrului; O pasărea singurea, Să văd și pe mândra mea. Teodor Michnea, 1871 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 45

184 Dragi‐mi‐s copilele Ca popii hârtiile! Dragi‐mi‐s cocoanele Ca popii icoanele! Teodor Michnea, 1871 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 45

2012

794

(Poenile Izei ‐ D. M.) (Tisa ‐ P. M.) (Călinești ‐ A. A.) (Săliștea de Sus ‐ A. I.) (Săliștea de Sus ‐ M. C.)

‐ ‐ ‐ ‐ ‐

Bănu6ei și cârlig Clopo6ei Corigău și rujică și un miez de frunză Laba gâștii Cordalău cu un fel de pahare

Model 90: 8,2 x 1,2 cm ‐ descris pag. 832 (Explicatia originală) ‐ coada rândunelii și număru doi (I. I. 79 Săliște) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Friză ‐ coada rândunicii (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Trăsură la mânecă în coada rândunicii (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Număru 2 întors (Călinești ‐ A. A.) ‐ Număru 2 și coada rândunicii (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Număru "V" culcat cu linii‐n mijloc

Cutia Inventar P 488 Model 1: 10 x 3 cm ‐ descris pag. 833 (Explicatia originală) ‐ (De la V. T. 70 – Vad‐S) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Laleaua (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Rujă pe o linie (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Rujă și ceva (Călinești ‐ A. A.) ‐ Stelu6e cu frunze (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Brâu cu stele și frunze Model 2: 10 x 2,6 cm ‐ descris pag. 833 (Explicatia originală) ‐ Pe ștergători Numa am văzut (V. T. 70 Vad‐S) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Motiv cu pupci (Tisa ‐ P. M.) ‐ Roata cu puptii și capra (Călinești ‐ A. A.) ‐ Trăsură cu romburi (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Puncte și ruji6ă (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Un fel de brâuri cu pupti în vârf

1 2

Model 3: 6,4 x 2,3 cm ‐ descris pag. 833 (Explicatia originală) ‐ Greblu6ă și pint’enaș (Botiza ‐ B. V.) ‐ Greble (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Greble în rujă (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Greble în rujă (Tisa ‐ P. M.) ‐ Rujă, greblu6ă și cotău (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Greblă și rujă și crac în sus și‐n jos (Călinești ‐ A. A.) ‐ Rujă și greblă (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Violă‐n greblu6ă (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Greblă și cu rujă

Lucrul la timp dăruit Preţuieşte îndoit. Colecţia GEORGETA MARIA IUGA

calendarul maramureşului

795 Model 4: 10,2 x 4 cm ‐ descris pag. 832 (Explicatia originală) ‐ (I. I. 79 Săliște) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Struguri cu frunză (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Struguri cu frunză (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Struguri cu frunză (Tisa ‐ P. M.) ‐ Struguri (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Struguri și frunze (Călinești ‐ A. A.) ‐ Struguri cu frunze (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Via (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Strugurii

nr. 12

2012

185 Unde văd copilele Tragu‐mă ca cânele! Model 5: 5,7 x 2,5 cm ‐ descris pag. 833 Dragi‐mi‐s cocoanele (Explicatia originală) ‐ (V. T. 70 – Vad – S.) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Motivul greblei terminat cu coada rândunicii și Ca la popi icoanele, Și mi‐s dragi copilele dublat Ca la popi psaltirile. (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Curigău cu unda apei Petru Bil6iu alias Dăncuș de Ieud, (Tisa ‐ P. M.) ‐ Măieran 1893 (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Tot (în sensul de "numai și numai" rujică cu În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie corigău pe mijloc de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia (Călinești ‐ A. A.) ‐ Greble Mare, 2008, p. 84 (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Greblu6ă (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Greble‐ncordate 186 Lelișoară, mucii‐6i merg, N‐am o cârpă să te șterg. Te‐aș șterge cu un cocean, Ești fată de bocotan!

Model 6: 5,5 x 2,5 cm ‐ descris pag. 833 (Explicatia originală) ‐ (V.I. 25 – Vad Sighet) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Motivul greblei (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Curigău cu greble (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Curigău cu greble împreunate (Tisa ‐ P. M.) ‐ Măieran (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Jumătate de rujă întoarsă (Călinești ‐ A. A.) ‐ Jumătă6i de greble și greble (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Cordalăii (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Greble

Petru Bil6iu alias Dăncuș de Ieud, 1893 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 88 sq.

187 De‐ar si ceriu de hârtie Și Luna căn6ălărie Și tăt n‐ar putea să știe Care om îmi place mnie: Că de‐amu până la toamnă Ș‐a me inimă se‐ntoarnă! Dumitru Iuga, 2012

188 Zis‐a mândra că m‐a scoate De la rele, de la toate, De la două nu mă poate, Că de cumva ar putea, Scoate‐s‐ar întâi pe ea. Petru Bil6iu alias Dăncuș de Ieud, 1893 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 82

Model 7: 19 x 4,7 cm și 3,5 cm (Explicatia originală) ‐ rujă‐nt’insă, așe rămâne, nu să umple ‐ rujă mare peste inue6; așe rămâne nu să umple ‐ ”din veci am găsit‐o” la 14 ani a făcut‐o (V. T. 70, Vad‐Sighet)

Câte puţin pilind Cel mai frumos ac vei scoate Din cel mai urât fier. Colecţia GEORGETA MARIA IUGA

189 Nemica nu strică omu, Numai mândrele și somnu. Petru Bil6iu alias Dăncuș de Ieud, 1893 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 84

190 Gura me din ce‐i făcută – Tăt din mnere și din turtă:

calendarul maramureşului

nr. 12

2012

796

Cine‐i hunsut o sărută, Cine nu, stă și se uită. Dumitru Iuga, 2012

191 Până‐i omul tinerel Leagă‐se dorul de el! Dacă omul bătrâne(ște) Leagă‐se și nice pre. Petru Bil6iu alias Dăncuș de Ieud, 1893 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 84

192 Fă, Doamne, pe gândul meu Și‐mi dă ce oi cere eu: Nu cer, Doamne, bogătate, Făr noroc și sănătate, Un cal de călărit, O mândră de iubit. Petru Mihu6iu, 1889 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 61

Model 8: 9,2 x 3,2 cm ‐ descris pag. 834 (Botiza ‐ B. V.) ‐ În greble, șarpe și crucea ("ori" închis) (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Optari și grebla, duble (Tisa ‐ P. M.) ‐ S cu greblă șarpele, cotău și greblu6ă (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Greble, 8 întors și curigău (Călinești ‐ A. A.) ‐ Greble și 8 (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Număru doi și greblu6e (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Greble, cordalauă multe și "V"

Model 9: 4,6 cm/3 cm (Explicatia originală) (Botiza ‐ B. V.) (Călinești ‐ A. A.)

‐ Realizată prin scoaterea firelor. Pe marginea de jos are col6ișori (dinte de lup) albi ‐ Cusătură în ferești / cu spărturi ‐ Părcan la cămeși

Model 10: 14 x 3 cm 9

193 Mândră‐i lumea cu feciori, Ca și grădina cu flori, Mândră‐i lumea și cu fete, Fără feciori nu se șiede! Petru Bil6iu alias Dăncuș de Ieud, 1893 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 91

194 Astă vară și‐amu‐i anu Mă‐nvălea mândra cu stanu – Ș‐amu nici cu dulumanu. Dumitru Iuga, 2012

195 Mândru6ă cu casa‐n col6i, Iubește‐mă de mă po6i… Dacă nu și nu și nu, Sărută‐mă și te du, De nu 6i‐a fi greu drumu! Petru Bil6iu alias Dăncuș de Ieud, 1893 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 90

196 De‐ași ajunge atâta Să se mărite mândra,

(Botiza ‐ B. V.)

‐ Margine ‐ brodată și tivită / dupăcită; motivul zgărzii (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ La mânecă ‐ trei și pui (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Trei întors (Tisa ‐ P. M.) ‐ Trăsură cu treiuri (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Număru 3 și pui la mijloc (Călinești ‐ A. A.) ‐ Număru 3 (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Număru 3 (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Număru 3 Model 11: 20,5 x 2 cm descris pag. 833 (Botiza ‐ B. V.) ‐ Coada rândunicii cu greble (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Curigău (Tisa ‐ P. M.) ‐ Măieran (Călinești ‐ A. A.) ‐ Greble (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Furcu6ele (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Cordalău cu greble și pui 11 Dintr‐o meserie cât de mică Dacă nu curge,pică. Colecţia GEORGETA MARIA IUGA

calendarul maramureşului

797 Model 12: 3,2 x 2 cm ‐ descris pag. 833 (Botiza ‐ B. V.) ‐ Floare de liliac (Tisa ‐ P. M.) ‐ Pupti cu frunze (Călinești ‐ A. A.) ‐ Rujă (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Ruji6ă și pene (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Cruci cu pui; un fel de scară

nr. 12

2012

Să văd cine o‐a lua. Petru Bil6iu alias Dăncuș de Ieud, 1893 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 90

197 Când a fi nunta la voi, ‐ curigău umplut (era făcut când era copilă) Aceia 6i‐or fi 6ipoi (V. T. 70 Vad‐Sighet) Că nu te‐i hrăni de doi; (Botiza ‐ B. V.) ‐ Jos ‐ în cruci duble sau triple; Sus ‐ romb în ochi6i Și‐acelea 6i‐or fi mâncări (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Bărbătesc cu pupti Îngroșate cu piperi, (Tisa ‐ P. M.) ‐ Pupchi De‐i sorbi, ti‐i uita‐n ceri! Petru Bil6iu alias Dăncuș de Ieud, (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Corigă6ea la umere cu pui în mijloc 1893 (Călinești ‐ A. A.) ‐ Corigă6ea cu romburi În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Pui de folclor de pe Cursul Superior al (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Un fel de pui Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia

Model 13: 21 x 3,6 cm (Explicatia originală)

Mare, 2008, p. 91

198 Pe‐atâta cunosc că‐i vară, Pe creangă de lozişoară Şi pe‐o mândră păpădie, Care creşte la câmpie. Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 300

Model 14: 7 x 2,5 cm ‐ descris pag. 834 (Explicatia originală) ‐ Ok’iu boului (T V 70 Vad) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Ghirlandă de flori (Tisa ‐ P. M.) ‐ Cârligu6e Model 15: 4,6 x 1,5 cm ‐ descris pag. 833 (Explicatia originală) ‐ (purta mama; tot așe bătrâne x o cruce albă și crac – nu late, nu altele). (V. T. 70 Vad‐S) [rujă, crăcu6 (în curmezîș pe umere)]. (Botiza ‐ B. V.) ‐ Rujă și cruce (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Pănucă în cruce (Tisa ‐ P. M.) ‐ Capra (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Stele (Călinești ‐ A. A.) ‐ Stelu6e (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Crucea (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Stele Model 16: 3,5 x 2,5 cm ‐ descris pag. 834 (Explicatia originală) ‐ (V. T. 70 – Vad‐ S.) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Coarnele berbecului și coada rândunicii (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Număru trei (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Trei (Tisa ‐ P. M.) ‐ Treiuri, ruja și capra (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Număru 3 în formă de rujă 15

Cu meşteşugu Nu mori de foame. Colecţia GEORGETA MARIA IUGA

199 Mândră‐i lelea cu cercei, Dragă mi‐e şi fără ei; Mândră‐i lelea cu mărgele, Dragă mi‐e şi fără ele. Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 301

200 La câte mândre‐am fost drag, De le‐ai strânge, ‐ai face‐un sat; Dar câte mă iubesc iară, De le‐ai strânge, ‐ai face‐o ţară. Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 301

201 Bată‐te focul cunună, Cum nu te‐o bătut o brumă De te‐o pus în cap o ciumă! Petru Bil6iu alias Dăncuș de Ieud, 1893 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 91

calendarul maramureşului

nr. 12

2012

202 Aşa mi‐a trecut vremea: Umblând toată uliţa, Dimineaţa şi sara, După gură la mândra.

798

(Călinești ‐ A. A.) ‐ Număru 3 (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Număru 3 (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Număru 3 cu greblu6ă

Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 314

203 De‐ar fi fata cât de hâdă Tot î6i caut‐a‐i zice mândră! De‐ar fi cât de negri6ioasă, Ea se 6ine că‐i frumoasă! Petru Bil6iu alias Dăncuș de Ieud, 1893 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 91

204 I păcat a zice mândră Sie la ce cioară hâdă.

Model 17: 9,2 x 3 cm ‐ descris pag. 834 (Botiza ‐ B. V.) ‐ Coarnele berbecului intersectate (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Rujă, doi și greble (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Doi și greble duble (Tisa ‐ P. M.) ‐ S‐uri dublate și coarne de berbec (Sârbi ‐ I. B.) ‐ 2, greble‐ntoarse și jumătate de rujă (Călinești ‐ A. A.) ‐ Greble și număru 2 (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Greblu6ă (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Greblu6ă cu 2

Dumitru Iuga, 2012

205 La fântână, la mocrină, Mere hâda, spală lână ‐ Hâdul o 6ine de mână. Dumitru Iuga, 2012

206 Merge hâda la zaton Cu o cute de sopon, Să se spele ca de domn! Eu mă spăl cu apă rece Și pe hâda o‐i întrece! Petru Bil6iu alias Dăncuș de Ieud, 1893 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 91

Model 18: 20,5 x 2,5 cm ‐ descris pag. 836 (Botiza ‐ B. V.) ‐ Coarnele berbecului și motivul crucii (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ greble și număru doi, trăsură la chept (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Floare, doi și greble (Tisa ‐ P. M.) ‐ Greblu6ă, S‐uri duble, coarne de berbec și pupchi (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Rujă, 2 și greble (Călinești ‐ A. A.) ‐ Rujă, 2 și greblă (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Număru 2 cu viole (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ 2 întors cu rujă și pui

Model 19: 12 x 2,5 cm ‐ descris pag. 834 (Explicatia originală) ‐ (V. T. 70 – Vad‐S.) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Coarnele berbecului (Tisa ‐ P. M.) ‐ S‐uri duble și stelu6e (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Rujă (Călinești ‐ A. A.) ‐ Rujă (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Suveicu6ă Model 20: 4,4 x 1,5 cm ‐ descris pag. 835 (Explicatia originală) ‐ (V. T. 30 – Vad‐S) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Cruce (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Rujă și crac în mijloc (Călinești ‐ A. A.) ‐ Rujă și liniu6e

Munca ne scapă de trei mari rele: De urât, de fapte rele

Şi de neavere. Colecţia GEORGETA MARIA IUGA

calendarul maramureşului

799

Nu‐i Ce‐i Nu‐i Ce‐i

Model 21: 5,5 x 2,5 cm ‐ descris pag. 835 (Explicatia originală) ‐ (V. T. 70 Vad S.) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Motivul greblei în rujă (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Rujă în formă de greblă (Tisa ‐ P. M.) ‐ Coarne de berbec și pui6i (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Rujă (Călinești ‐ A. A.) ‐ Ruji (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Steaua (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Ruji Model 22: 21 x 2,4 cm ‐ descris pag. 835 (Explicatia originală) ‐ (V. T. 70 Vad – S.) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Motivul greblei în rujă (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Rujă mică (Tisa ‐ P. M.) ‐ Coarne de berbec (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Rujă simplă 22 (Călinești ‐ A. A.) ‐ Rujă și col6i pe margini (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Viole (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Ruje și cruce și brâie

207 mândru mândru mândru mândru

nr. 12

2012

cine‐i frumos cine‐i drăcos! cel cu păr cre6, omul iste6!

Petru Bil6iu alias Dăncuș de Ieud, 1893 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 91

208 Ziua‐i mică frunza pică, Cum vom trăi, mândrulică?

Noaptea‐i mare, iarna‐i tare, Nu‐i cum, fără ne‐om lăsare! Petru Bil6iu alias Dăncuș de Ieud, 1893 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 92

Model 23: 21 x 2 cm ‐ descris pag. 835 (Explicatia originală) ‐ V. T. 70 – Vad‐S.) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Rujă stilizată (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Model de tept la bărba6i (Tisa ‐ P. M.) ‐ Coarne de berbec și stelu6e sau două câte două cotu6e unite cu coarne de berbec (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Rujă și crac în sus și‐n jos (Călinești ‐ A. A.) ‐ Rujă și coada rândunicii Model 24: 16 x 3 cm ‐ (Explicatia originală) (Botiza ‐ B. V.) (Poenile Izei ‐ A. T.) (Tisa ‐ P. M.) (Sârbi ‐ I. B.) (Săliștea de Sus ‐ A. I.)

‐ ‐ ‐ ‐ ‐

Corni. În găurele Bărbătească Ferestre, greblu6e, pocal Corigă6ea cu patru pui în mijloc și crac pe margine ‐ Stâlpi îngrădi6i

Munca e blagoslovită ‐ Când te ţii de ié, ai pită. Colecţia GEORGETA MARIA IUGA

calendarul maramureşului

nr. 12

209 Bate‐mă, Doamne, să mor, În braţele cui m(i)‐i dor, Bate‐mă, Doamne, să zac, În braţele cu m(i)‐i drag.

2012

800

Model 25: 16 x 9 cm (Explicatia originală)

‐ c(ămașă) din 1925. Umăr bărbătesc. (Drăgan M. 43 ‐ Cămârzana)

Vasile Goja, 1903 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 162

210 Zis‐a tata şi mama Să las somnul şi mândra. Eu somnul nu l‐oi lăsa, Dar pe mândra nici aşa. Vasile Goja, 1903 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 162

211 Tot aşa zice dorul Că de el moare omul. Dar minţeşte ca ş‐un câne, Că de dor nu moare nime. Vasile Goja, 1903 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 162

212 Cum ne‐am iubit, bade, noi, Nu s‐au iubit alţii doi. Alţii se iubesc mai bine, De ei dragostea rămâne. Noi ne‐am iubit num‐aşa (‐) Şi de noi a rămânea.

Model 26: 19,8 x 2,2 cm ‐ descris pag. 835 (Botiza ‐ B. V.) ‐ Floare stilizată cu coarnele berbecului puse alăture (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Trăsură pe umăr ‐ rujă și număru doi (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Flori și doi (Tisa ‐ P. M.) ‐ S cu stelu6e și pupchi (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Număru 2 și rujă (Călinești ‐ A. A.) ‐ Număru doi și rujă (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Număru 2 și stea (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Număru 2 cu greblu6e și brâie

Vasile Goja, 1903 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 162

Model 27: 8,4 x 3 cm ‐ descris pag. 836 (Explicatia originală) ‐ Guler c. bărb. 1925 ‐ trăsură de guler ‐ pus hir cu ruptură ‐ col6 kitușît (D. M. 43 Căm.) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Pe cămașă (de la Ungureni) (Tisa ‐ P. M.) ‐ Ghirlandă de flori cu ruji6ă, funze și ruja (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Rujă și frunză (Călinești ‐ A. A.) ‐ Rujă și frunză, brâu și col6i pe margine Model 28: 18 x 7 cm (Explicatia originală) (Botiza ‐ B. V.) (Tisa ‐ P. M.) (Sârbi ‐ I. B.)

‐ g‘ermi, plaivaz, nodrozlău (Bocu6 Mărie 46 ani ‐ Ciuta) ‐ Cusătură în ochi6i ‐ Opturi și chei6e (oooo) ‐ Număru 8

Meşteru bun Îmblă ca banu din mână în mână. Colecţia GEORGETA MARIA IUGA

calendarul maramureşului

801

nr. 12

2012

(Călinești ‐ A. A.) ‐ 8 și brâu; pe margine "fingalău cu vârf" (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Roti6ele (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Număru 8 Model 29: 8 x 7 cm ‐ descris pag. 836 (Explicatia originală) ‐ pumnușel: cu ferestrucă, înt‘ingat (BV 50 Bab6a) 28 (Botiza ‐ B. V.) ‐ Motiv în cruce stilizată din romburi 213 (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Rujă și greble mici, în cruci Foaie verde bob şi linte, (Tisa ‐ P. M.) ‐ Capra cu coarne de berbec, stelu6e și, la mijloc, Dă, Doamne, la fete minte ro6i cu stelu6e Cu feciori să nu cuvinte; (Călinești ‐ A. A.) ‐ Rujă și "X", greblă, brâu, coada rândunicii Cătră care‐s de nemică (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Greblu6e, brâie, trei pupti și cruce Nici bună ziua nu zică. Vasile Goja, 1903 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 162

214 Mândră, când te‐i mărita, Porunceşte‐mi pe cineva, Pe o frunză de măr bun Ca să merg să te cunun, Să‐mi fii mândră şi finuţă, Dacă mi‐ai fost şi drăguţă. Vasile Goja, 1903 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 162

215 Săracele fetele, Dulce‐i gura, place‐le, De le‐ai da cu lingura Şi tot nu le‐ai sătura. Vasile Goja, 1903 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 163

Model 30: 14,5 cm/3,5 cm ‐ descris pag. 838 216 (Explicatia originală) ‐ c.(ămașă) de 25 ai făcută pentru copil; (pă De‐ai fi, lună, grăitoare fa6ă) înk‘ingate crestul. crengu6ă Pe cum eşti de mergătoare, (Bocu6 Viroană 59 – Ciuta) Eu, dragă, te‐aş întreba: k‘eptănașe (Buda Viroană 59 Bab6a) N‐ai văzut pe bădiţa? Vasile Goja, 1903 (Botiza ‐ B. V.) ‐ Motivul grebeli și coarnele berbecului în ”Maramureș, %ară veche”, editura (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Greble Cybela, Baia Mare, 2008, p. 163 (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Greble (Tisa ‐ P. M.) ‐ Greblu6e și coarne de berbec 217 Drăguţul de astă‐vară Se roagă să‐l iubesc iară; Nu‐s eu mohor de la şură Să iubesc o spălătură; Nu‐s eu pleavă de ovăs, Ce‐am urât iar să iubesc. Vasile Goja, 1903 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 163

218 Pasere de pe câmpie, Spune‐i mândrului să vie. S‐a ivit o ceaucă neagră Şi mănâncă via‐ntreagă.

Vasile Goja, 1903 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 163

Meşteşugarul e totdeauna cu banu‐n mână. Colecţia GEORGETA MARIA IUGA

219 M‐a făcut mama lunea Să‐mi placă veselia.

calendarul maramureşului

nr. 12

Pe mândru l‐a făcut joi Să ne iubim amândoi. Pe mândru l‐a făcut marţi Să ne iubim ca doi fraţi.

2012

802

(Sârbi ‐ I. B.) ‐ Greble și jumătate de rujă‐ntoarsă (Călinești ‐ A. A.) ‐ Greble și pe margine col6o și brâu (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Greblu6e și coarnele berbecului

Vasile Goja, 1903 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 164

220 Primăvara noaptea‐i mică, Nu‐i de mers pe la iubită, Făr’ în luna Făurari C‐atunci îs nopţile mari. Vasile Goja, 1903 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 164

221 Rele‐s, Doamne, frigurile, Da‐s mai rele dragostile: Că de friguri zaci în pat, De dragoste umbli turbat. Vasile Goja, 1903 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 159

Model 31: 17 x 3 cm ‐ descris pag. 838 (Explicatia originală) ‐ pindileu, bo6olat (BV 50 Bab6a) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Friză de cămașă (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Trăsură în "stich" (Tisa ‐ P. M.) ‐ Cotu6i întorși cu puiu6i (Sârbi ‐ I. B.) ‐ **ru puiului cu linii pe margini (Călinești ‐ A. A.) ‐ Crac și **ru puiului (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Număru 3 și viole (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Numa brâie...

Model 32: 18,7 x 6,2 cm ‐ descris pag. 810, 837 (Explicatia originală) ‐ cârceie (CV 44 Corni) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Motivul greblei și coada rândunicii, împrejur (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Greble duble cu romburi (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Coarne de berbec frânte și puiu6i (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Rujă (Călinești ‐ A. A.) ‐ Optari și greble (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Cordalauăle (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Brâie, greblu6e și număru 2 și patru boabe‐n mijloc Model 33: 22 x 4,5 cm ‐ descris pag. 838 (Explicatia originală) ‐ (pe verso): cârlige și flori (Botiza ‐ B. V.) ‐ Nufăr (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Pomu vie6ii (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Cupe (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Cupe cu frunze mici (Călinești ‐ A. A.) ‐ Cârlige (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Brâie cu flori; cârlige cu poame

Femeia harnică Ţine casa cu fusu. Colecţia GEORGETA MARIA IUGA

calendarul maramureşului

803

nr. 12

2012

222 Astă iarnă a fost iarnă, Tot ningea şi foişa, Badea la noi tot venea. Amu‐i vară şi mai bine, Badea la noi nu mai vine.

Vasile Goja, 1903 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 159

Model 34: 10,5 x 7,3 cm ‐ descris pag. 836 (Botiza ‐ B. V.) ‐ Coada rândunicii și cruci6a (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ X și cruciuli6ă (Tisa ‐ P. M.) ‐ Capra cu puptii (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Craci cu puiu6 în mijloc (Călinești ‐ A. A.) ‐ X‐uri (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Craci (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ X‐uri cu poamă‐n mijloc

223 Mândruţă cu ochi căprii Mâncat‐ai capul la tri. Nu‐ţi ajute Dumnezeu Să‐mi mănânci şi capu meu. Vasile Goja, 1903 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 160

Model 35: 14 x 2,5 cm ‐ descris pag. 838 (Explicatia originală) ‐ curu6u puiului ‐ precași pă vîrv (BV 50 Bab6a) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Broderie în ochi6i, cu coada rândunicii, ziua și noaptea (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Ziua și noaptea (Tisa ‐ P. M.) ‐ Opturi cu coarne de berbec Model 36: 13,2 x 5 cm ‐ descris pag. 839 (Explicatia originală) ‐ g’i6a hediului (Corni) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Floare de trifoi (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Curigău cu pui de rug (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Frunză de vie (Tisa ‐ P. M.) ‐ Struguri (Călinești ‐ A. A.) ‐ Corigău și frunze (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Murile (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Murile

224 Fost‐am tiner şi frumos, Amu‐s bătrân şi bărbos, Fost‐am păcurar la stână, N‐am dormit pe rădăcină, Ci pe pene de găină, Trimisă de la Irină. Vasile Goja, 1903 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 161

225 De m‐a lua cine‐mi place Verde cunună mi‐oi face, De m‐a lua urâtul N‐oi strica măgheranul, Nici minta săleaca, Las‐o îngheţe la b(d)eata. Vasile Goja, 1903 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 161

226 Dragu‐mi(‐i) caru cu fân Şi fetiţa de român Şi m(i)‐i drag caru cu boi Şi fetele de la noi. Vasile Goja, 1903 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 164

Model 37: 10,8 x 6,5 cm ‐ descris pag. 837 (Explicatia originală) ‐ Tărcătură cu cupă pă mâneci (B V. 50 Bab6a) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Pomu vie6ii (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Pomu vie6ii (Tisa ‐ P. M.) ‐ Pomu vie6ii (Călinești ‐ A. A.) ‐ Cârlige (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Cordalău cu rujă și pene

Meşteşugu vreme cere, Nu se‐nvaţă din vedere. Colecţia GEORGETA MARIA IUGA

calendarul maramureşului

nr. 12

2012

804

Model 38: 21,3 x 9 cm (Explicatia originală) (Botiza ‐ B. V.) (Tisa ‐ P. M.) 38

227 Mă uitai din deal în şes, Nu văzui c‐a mândrii mers. Aşa merge de frumos Gândeşti că scrie pe jos Şi‐aşa umblă din călcâie Ca condeiu pe hărtie. Vasile Goja, 1903 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 165

228 Poruncitu a mea mândră Pe o frunză de ciucoare Să mă duc la ea că moare. Eu încă i‐am poruncit Pe o frunză de măr dulce (‐) Şi să moară nu m‐oi duce. Vasile Goja, 1903 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 165

229 Bădişor, cămaşă largă, Vină la noi de ţi‐s dragă. Bădişor cămaşă scurtă, Vin’ la noi şi mă sărută. Vasile Goja, 1903 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 165

230 Dac‐ai fost bădiţu mândru Şi eu am fost creangă de ţidru.

(Săliștea de Sus ‐ A. I.)

‐ Umeri în crengi de g’ermi cu gauri mânușite (Bocu6 Mărie 46 ani Ciuta) ‐ Broderie cu pui6i ‐ Frunze, pupti și funia cu unda apei din încre6ituri, cârligu6 ‐ Stâlpii

Model 39: 18,2 x 11 cm ‐ ; central/5,5 cm (Explicatia originală) ‐ ???? (Botiza ‐ B. V.) ‐ Lucrătură în găurele (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Rujă și 2 cu romb dublu (Tisa ‐ P. M.) ‐ S cu capra (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Corigă6ea cu număru 3 (Călinești ‐ A. A.) ‐ Număru 2, coada rândunicii (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Număru 2 cu craci (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Număru 2

Model 40: 11,8 x 8 cm ‐ descris pag. 810 (Explicatia originală) ‐ ciupti; stic (PM, 58 Bab6a) ‐ pană de brad; pom, pomu6 ‐ (BM. 54. Corni) ‐ iconucă; jos: părtucă – (L A 44 Corni) ‐ tărcătură cu ruji – (A V, 15 Socondzăl) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Romb în greble și stru6ul (Tisa ‐ P. M.) ‐ Pomul vie6ii cu roată pe coarne de berbec și jos capra cu S (Sârbi ‐ I. B.) ‐ 2 și crac (Călinești ‐ A. A.) ‐ 2, brâu, greble și deasupra... (ceva, da nu știe ce) (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Număru doi jos și sus greblu6e‐n floare (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Pomu vie6ii cu brâie și număru 2

Vasile Goja, 1903 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 166

231 Leliţa care‐i frumoasă Face pânea crepăcioasă Şi‐o aruncă porcilor De sufletul morţilor. Vasile Goja, 1903 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 166

232 Alune cu creanga‐n prund, Rău‐i tânăr și bolund! Alune cu creanga‐n drum, Rău‐i tânăr și nebun! Frunzulică ca de linte, Rău‐i tânăr fără minte! Petru Bil6iu alias Dăncuș de Ieud, 1893 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 84

Meşteşugu Nu poate schimba firea. Colecţia GEORGETA MARIA IUGA

calendarul maramureşului

805

nr. 12

2012

233 Pentru tine, pui iubit, Nici az‐noapte n‐am dormit, Tot la tine m‐am gândit Şi la loc de întâlnit. Vasile Goja, 1903 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 168

234 Aşa zice mândra mea Că nu‐i gură ca la ea, Dar, zeu, este şi mai dulce Numa eu nu mă pot duce. Vasile Goja, 1903 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 168

235 Vai de mine, ce‐i aceasta Că mi‐o spart boii fereastra, Mi‐o mâncat lupii nevasta.

Model 41: 9,3 x 6 cm ‐ descris pag. 811 (Explicatia originală) ‐ Bab6a (Botiza ‐ B. V.) ‐ În stele și motivul șarpelui Goja, 1903 (Tisa ‐ P. M.) ‐ Unda apei, linie roată, din6ii de lup, ro6i, greblu6e Vasile în ”Maramureș, %ară veche”, editura și pupti Cybela, Baia Mare, 2008, p. 168 (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Rujă la trăsură și jumătă6i la margini (Călinești ‐ A. A.) ‐ Romburi (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Violă‐ngrădită (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Rujă cu patru brâie pe‐o lature și pui Model 42: 7 x 6,1 cm ‐ descris pag. 810 (Explicatia originală) ‐ stru6uri cu două ruji, merișori (Pop Il. 46 Vișeu Jos) ‐ stru6 ‐ de pe hârtie le‐a copiat Tomoiagă Marie 44 Vișeu J. (de pe o carte – îl făce în ciur; ea i‐o dat de l‐o făcut așe, apoi l‐o ales pe covor, ștergar, pe căpătâie: stru6u de la Maria Pâkii ‐ stru6uri de cele mari, ”codru” (Doca Năsui 50 Vișeu J. ) ‐ rup din codru – (C M 30 Vișeu Mijloc.) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Frunză și flori (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Flori ‐ stru6 cu trandafir și boboc și modelul ăsta se cheamă "puiu de rug" (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Buchet (Tisa ‐ P. M.) ‐ Buchet de flori (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Buchet

236 ‐ Spune‐mi, mândră, când să viu, Devreme sau mai târziu? ‐ Vino, bade, orişicând Că ţie ţi‐oi face rând. Vasile Goja, 1903 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 168

237 De si(‐)ar fa’ ceru hârtie, Şi luna căncelarie Şi soarele domn să scrie, Încă n’ar putea să ştie, Ce mi‐i la inimă mie. Ioan Moldovan, 1904 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 169

238 De‐ar si ceriu de hârtie Și luna căn6ălărie Și soarele domn să scrie Și tăt n‐ar putea să știe Care om îmi place mie. Dumitru Iuga, 2012

Meşterul Se cunoaşte după lucru. Colecţia GEORGETA MARIA IUGA

239 Mândrucă cu păru creţ, Când te văd, mă‐nhiorez (=infiorez),

calendarul maramureşului

nr. 12

Când te văd, îm trec hiori Din tălti (=tălpi) până supsuori. Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 207

240 Aşe‐mi (v)ine câte‐un dor Să beu otravă să mor, Da cum să mă otrăiesc, Când am dzâle să trăesc.

2012

806

Model 43: 9,8 x 4,7 cm ‐ descris pag. 811 (Explicatia originală) ‐ șerpoaie, (BV 50 Bab6a) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Motivul greblei (Tisa ‐ P. M.) ‐ Greblu6e în valurile apei (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Rujă‐ntoarsă (Călinești ‐ A. A.) ‐ Greble cu col6i pe margine și brâu; roată: brâu (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Ruji (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Greblă mare, cu două brâuri și pupti în vârf

Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 207

241 Cine ie doru‐nainte, Nu‐l mai ţin de om cuminte. Şi eu încă l‐am păzit, Focu, rău m‐o amăgit. Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 207

242 Un dor trece, altul vine, Dorul şi jelea‐i cu mine. Tu săracă inimioară Nu ţi‐ar mai veni în oară Nici de te‐aş măcina‐n moară. Petru Bil6iu alias Dăncuș de Ieud, 1893 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 94

243 Dac‐aş şti că m‐oi duce‐n rai Mi‐aş face căruţ cu cai. Da ştiu că‐n rai nu m‐oi duce, Că mi‐a plăcut gura dulce. Vasile Goja, 1903 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 168

244 Nevestele placu‐mi bine, Omori‐mă orişicine; Nevestele bine‐mi plac, Cocoanele moarte‐mi fac. Vasile Goja, 1903 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 167 sq.

245 M(i)‐a făcut mândra cu capu Să mă duc că‐i gata patu; M(i)‐a făcut mândra cu mâna Să mă duc că‐i gata cina. Vasile Goja, 1903 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 168

246 Tu puiuţu cucului, Desculţă‐te de‐on pticior Şi mă treci valea cu dor, Desculţă‐te de‐amândoauă Şi mă treci în valea noauă. Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 208

Model 44: 8 x 1,4 cm ‐ descris pag. 839 (Botiza ‐ B. V.) ‐ Ramură de flori (Tisa ‐ P. M.) ‐ Ruje (Călinești ‐ A. A.) ‐ Rujă (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ În greblu6e cu cordalauă

Cutia Inventar P 489 Model 1: 6,3 x 1,9 cm ‐ descris pag. 839 (Explicatia originală) ‐ brăzdi6ă (C M. 30 Vișeu mijloc) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Frunză de stejar (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Pană (Călinești ‐ A. A.) ‐ Frunze (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Omizile (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Brâu cu un fel de frunză Model 2: 5,5 x 1,6 cm ‐ descris pag. 839 (Explicatia originală) ‐ bosâiocu (I. I. 79 Săliștea) ‐ pup (I M 46 Budești) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Motiv cu cruci6e (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Drumu cu pui6i (Tisa ‐ P. M.) ‐ Pupchi sau păpuși (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Linie și doi pui (Călinești ‐ A. A.) ‐ Brâu cu frunze (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Ruji6e cu cordalău (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Brâu cu două poame

Model 3: 6,5 x 1,4 cm ‐ descris pag. 839 (Explicatia originală) ‐ frunză de arin (I. I. 79 Săliștea) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Cu albine, frunză (Tisa ‐ P. M.) ‐ Jumătă6i de flori (Călinești ‐ A. A.) ‐ Frunze (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Furcu6ă (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Crac cu vârfu‐n sus

Când eram la mama şi eu ştiem să cos Că mama împungé şi eu trăgem cu acu:

Mama‐mpunge şi eu trag, Vai de min’ ce treabă fac! Colecţia GEORGETA MARIA IUGA

calendarul maramureşului

807

Model 4: 6,5 x 1,5 cm ‐ descris pag. 839 (Explicatia originală) ‐ încordâi, cordâi drept (C. M. 30 Vișeu Mijloc) ‐ corigău de cruci ‐ șîr de cruci (I M 46 Budești) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Motivul șarpelui (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Curigău în cruci și drumu (Tisa ‐ P. M.) ‐ Valurile apei și linie dreaptă (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Corigău (Călinești ‐ A. A.) ‐ Brâu și corigău (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Cordalău (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Col6i încorda6i Model 5: 6 x 2 cm ‐ descris pag. 839 (Explicatia originală) ‐ strugurii (M M. 53 Iapa) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Frunză de trifoi (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Stelu6e (Tisa ‐ P. M.) ‐ Ramură cu flori (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Corigău și pană (Călinești ‐ A. A.) ‐ Corigău și stelu6e (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Murile cu cordalău (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Brâu cu crucile

nr. 12

2012

247 ‐ Spune‐m, mândruţ, spune‐m dzău, Pare‐ţi după mine rău? ‐ Eu dzic dzău că rău nu‐m pare Numa inima mă doare. Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 213

248 Spune‐m, mândruţ, de ţi‐s dragă, Să‐m cumpăr şirincă neagră; Spune‐m, dacă ţi‐s urâtă Să‐m cumpăr mai mohorată, Mohorată din Leucea, Mândruţ, în mânia ta. Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 213

249 Lasă, mândruţ, lasă dzău, Bănui‐ţi(‐i) tu, nu eu; Când a hi în ce de‐apoi, Bănui‐ni‐om amândoi; O la vremea de‐acuma, Bănui‐ţi(‐i) tu, o ba?

Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 213

Model 6: 10,5 x 1,2 cm ‐ descris pag. 839 (Explicatia originală) ‐ pene oșenești (M M. 53 Iapa) ‐ cociorvile (C. M. 30 Vișeu Mijloc) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Coarnele berbecului neterminate (Tisa ‐ P. M.) ‐ Cotău cu pupchi (Sârbi ‐ I. B.) ‐ "V" cu trei pui (Călinești ‐ A. A.) ‐ Corigău și frunze (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Brâu cu pui la mijloc

250 Arde dealu, arde râtu, Mnie mni(‐i)‐npărţit urâtu; Arde dealu, arde lazu, Mnie mni(‐i)‐npărţit năcazu. Vai de mine, mult dor duc Pântru tine, mândruluc. Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 213

251 Mândruluţ dela Leucea, Duc‐îţi doru cu luna, Duce‐l‐oi tătă vara. Hei tu, mândruluţu mneu, Doru mneu ş‐a dumnitale, Unde s‐adună‐n cărare, Fac‐îşi dripelişte mare.

Model 7: 7 x 1,1 cm ‐ descris pag. 839 (Explicatia originală) ‐ în ochi6 rujîcă (I M 46 Budești) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Ruji6ă (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Curigău cu rujucă (Tisa ‐ P. M.) ‐ Ramură cu ruj (Călinești ‐ A. A.) ‐ Corigău și rujă (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Viole (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Cordalău cu un fel de ruji6ă‐n mijloc Model 8: 5,5 x 1,2 cm ‐ descris pag. 839 (Botiza ‐ B. V.) ‐ Un fel de ghiocel sau lușcu6e (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Curigău cu pene (Călinești ‐ A. A.) ‐ Corigău și frunză (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Mure (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Cordalău cu pahare‐n mijloc Leneșul își tot caută de lucru, Dar niciodată nu găsește. CALENDARUL MARAMUREȘULUI, 1980, p. 108.

Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 214

252 De‐aş agiunge ş‐atâta Să văd mândru ce‐a lua? De‐a lua una ca mine, Dumnedzău o ţiie bine; De‐a lua o blăstămată, Dumnedzău singur s‐o bată. Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 214

calendarul maramureşului

nr. 12

2012

808

253 Hei, tu, mândruluţule, Ne‐am ibdit doi ai deplini, Vreme‐i să ne despărţim; Ne‐am ibdit, mândruţ, doi ai, De ne‐om despărţi, nu‐i bai.

Model 9: 6,8 x 2 cm ‐ descris pag. 840 (Botiza ‐ B. V.) ‐ Romb din pășituri (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Rujă și pui (Călinești ‐ A. A.) ‐ Romburi (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Brâu și ruji și pupchi

Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 214

Model 10: 6,5 x 2,2 cm ‐ descris pag. 840 (Botiza ‐ B. V.) ‐ Brădu6u (Tisa ‐ P. M.) ‐ Flori (Sârbi ‐ I. B.) ‐ În cruci, rujă‐n sus și‐n jos (Călinești ‐ A. A.) ‐ Un fel de romburi (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Ciuperci

254 Hei, tu mândrulica me, Ia dela toamnă‐ncoale, Ibască‐te cine‐a vre, Oti(i) mnei nu te‐or vede, Mânurile nu te‐or trage, Guriţa me da‐ţ‐a pace. Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 214

255 Hei, tu mândruluţu mneu, Ne‐am ibdi, nu cutedzăm, Ne‐am lăsa, nu ne‐ndurăm; Ne‐am ibdi şi ni(‐i) ruşine, Ne‐am lăsa, nu ptică bine. Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 216

256 Frundză‐n prun, frundză su prun, Ieşi, mândrucă, până‐n drum, De ţ‐am fost oare când bun. Frundză‐n fag, frundză sub fag, Ieşi mândrucă până‐n prag, De ţ‐am fost oare când drag. Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 217

257 Liule‐n car, liule‐n caruţă, Ş‐o cuprins mândru drăguţă; Liule‐n car, liule‐n tileagă, Ş‐o cuprins şi nu i(‐i) dragă; Liule‐n car, liue‐n hinteu, Că mai dragă i‐am fost eu. Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 217

258 Mândruluţ cu faţa albă, A ta dragoste nu‐m trabă (=trebuie); Şi câtă mni‐o trăbuit, Dupa‐ace mni‐am bănuit. Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 218

9 11

Model 11: 6,5 x 0,8 cm ‐ descris pag. 840 (Botiza ‐ B. V.) ‐ Motivul șarpelui (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Curigău (Tisa ‐ P. M.) ‐ Curigău (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Corigău (Călinești ‐ A. A.) ‐ Corigău în cruci (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Linie (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Brâu încordat

Model 12: 5,8 x 1,8 cm ‐ descris pag. 840 (Botiza ‐ B. V.) ‐ Rujă (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Pănucă (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Brâu cu rujă ne‐gata Model 13: 6,5 x 2,3 cm ‐ descris pag. 840 (Botiza ‐ B. V.) ‐ Rujă și frunză de trifoi (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Rujă cu drumu (Tisa ‐ P. M.) ‐ Flori (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Rujă și patru pui (Călinești ‐ A. A.) ‐ Stele și frunze (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Rujă cu lalele Model 14: 5,7 x 1 cm ‐ descris pag. 840 (Botiza ‐ B. V.) ‐ Cusătură în punctule6 (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Pui cu drumu (Călinești ‐ A. A.) ‐ Brâu (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Omidă Model 15: 6,5 x 1,3 cm ‐ descris pag. 840 (Botiza ‐ B. V.) ‐ Ciocănele (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Pui cu drumu (Călinești ‐ A. A.) ‐ Crac Cine tace Treabă face;

(continuare la pag 813)

Cine hodorogește Pu6in lucru isprăvește. CALENDARUL MARAMUREȘULUI, 1980, p. 21.

calendarul maramureĹ&#x;ului

809

nr. 12

2012

Inventar P487 Model 54 1

25 1

Inventar P487 Model 55 1

25 1

Inventar P487 Model 56 1

22 1

Inventar P487 Model 57 1

19 1

Inventar P487 Model 66 1

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41

13 1

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41

calendarul maramureĹ&#x;ului

nr. 12

2012

810

Inventar P488 Model 32 1

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90

28 1

Inventar P488 Model 40 1

53 1

Inventar P488 Model 42 1

Inventar P485 Model 16

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40

9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25

4 5

6 7

8 1

9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25

Inventar P485 Model 20

10 11 12 13 14 15 16 17 18

9 1

10 11 12 13 14 15 16 17 18

Inventar P485 Model 22 1

9 10 11 12 13 14 15

1 1 2 1 3

2 4 3

5 4 6 5 7 6 8

7 9 10

11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40

9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22

calendarul maramureĹ&#x;ului

811

nr. 12

2012

Inventar P488 Model 41 1

9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 1 1 2 2

1 2

3 3 4 4

3 4

5 5 6 6

5 6

7 7 8 8

7 8

9 9 10 10 11 11

9 10 11

12 12 13 13

12 13

14 14 15 15

14 15

16 16 17 17

16 17

18 18 19 19

18 19

20 20 21 21

20 21

22 22 23 23

22 23

24 24 25 25

24 25

26 26 27 27

26 27

28 28 29 29

28 29

30 31

32 33

34 35

Inventar P488 Model 43 1

7 8

8 9

52 53

54 1

812 2012

nr. 12

calendarul maramureĹ&#x;ului Inventar P489 Model 44

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100

101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 127 128 129 130 131 132 133 134 135

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54

calendarul maramureşului

813

Model 16: 7 x 1,9 cm ‐ descris pag. 840 (Explicatia originală) ‐ guler (Botiza ‐ B. V.) ‐ Ghirlandă (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Curigău (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Corigău cu pui (Călinești ‐ A. A.) ‐ Corigău cu pănucă (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Brâu cu ruji6ă‐n mijloc

2012

260 Mândruţ, pântru oti(i) tăi, M‐o urât părinţii mnei, La fântână nu mă mână, Numa‐odată în săptămână; La prilaz nu‐m dă rămas, Cată, mândruţ, să te las. Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 219

261 Ină, mândruţ, sările Ş‐ascultă mustrările, Cum mă mustră mămuca Mândruţ, pântru dumata; Cum mă mustră‐a noşti pă mine Că mă ibăsc eu cu tine.

Model 19: 7 x 1,1 cm ‐ descris pag. 840 (Botiza ‐ B. V.) ‐ Motivul crucii în romb (Călinești ‐ A. A.) ‐ Brâu cu un miez de frunze (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Un fel de "X" cu brâu

Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 220

262 Ină, mândruţ, rare ori, Int‐o dzi de noauă ori; De ţ‐a păre multişor, Ină când a răsări Şi‐i mere când‐a sfinţi: Ţi s‐a şti odată‐n dzi. Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 220

Model 21: 6 x 1,5 cm ‐ descris pag. 841 (Botiza ‐ B. V.) ‐ Ruji6ă (Tisa ‐ P. M.) ‐ Flori (Călinești ‐ A. A.) ‐ Stelu6e (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Brâu cu "V" din toate lăturile Model 22: 7 x 1,3 cm ‐ descris pag. 841 (Botiza ‐ B. V.) ‐ Rujă cu cruce (Tisa ‐ P. M.) ‐ Puiu6 cu floricică (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Pui mic, rujă și corigău pe margine (Călinești ‐ A. A.) ‐ Rujică și frunze

Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 219

Model 18: 7 x 1,1 cm ‐ descris pag. 840 (Botiza ‐ B. V.) ‐ Brădu6 (Tisa ‐ P. M.) ‐ Gărdu6 cu pietrii (Călinești ‐ A. A.) ‐ Crac cu pupu6i

Model 20: 6,3 x 1 cm ‐ descris pag. 840 (Botiza ‐ B. V.) ‐ Frunza de trifoi (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Furnicu6e (Tisa ‐ P. M.) ‐ Frunze (Călinești ‐ A. A.) ‐ Frunze

nr. 12

259 Nu pot hi popă curat, Tare mult m‐am sărutat Cu drăguţa peste gard, Nu pot hi popă sfinţit, Tare mult m‐am drăgostit.

(Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Cracii (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Cruci

Model 17: 6,8 și 7 x 1 cm ‐ descris pag. 840 (Explicatia originală) ‐ zîm6i (I. I. 79 Săliștea) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Din6ii de lup (Tisa ‐ P. M.) ‐ Gărdu6 (Călinești ‐ A. A.) ‐ Un fel de brâu și cruci (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Brâu cu pupti

263 Blem, mândruţ, să dăm mâna, Să nu ne grăia lumea,

Model 23: 6,5 x 1,5 cm ‐ descris pag. 841 (Botiza ‐ B. V.) ‐ Floare de trifoi și coarnele berbecului, pe alb (Tisa ‐ P. M.) ‐ Curigău cu flori (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Patru pui și ceva covrigi (Călinești ‐ A. A.) ‐ Cârlige (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Brâu cu litera "G" și un fel de pupti Cioplește lemne Cu săcure de lemn. CALENDARUL MARAMUREȘULUI, 1980, p. 24.

calendarul maramureşului

nr. 12

Cum s‐adună doi cu doi, Nu grăiesc numa de noi. Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 220

2012

814

Model 24: 7 x 1,3 cm ‐ descris pag. 841 (Botiza ‐ B. V.) ‐ Bondari (Tisa ‐ P. M.) ‐ Floricele (Călinești ‐ A. A.) ‐ Brâu și crac pe ele (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ "Ori" Model 25: 5,5 x 1,5 cm ‐ descris pag. 841 (Botiza ‐ B. V.) ‐ Pomu vie6ii și din6ii de lup (Călinești ‐ A. A.) ‐ Frunze cu brâu roată

264 Ş‐asar‐am trecut pân codru Ş‐am tunat frundza cu cotu, Să văd unde mni(‐i) norocu; Norocu‐i la Dumnedzău, Frunza şi codru‐i a mneu. Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 220 sq.

265 Mândruluţ de de de mult, Ce mni‐ai dat de nu te uit? Pecine de lup turbat, Să nu văd ca tine‐n sat. Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 221

266 Hei, tu, mândruluţule, Hai, mândruţ, să trecem dealu Să ne povestim amaru. Io‐nt‐on deal şi mândru‐nt‐altu, Mult dorim unu de altu. Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 221

267 ‐ Măi, mândrule, otii tăi, Bine samînă cu‐a mnei. ‐ Cum, bdiata, n‐or sămâna, Când ni(‐i) una grădina Şi patu şi perina Şi blidu şi lingura. Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 222

Model 26: 10,5 x 1,8 cm ‐ descris pag. 841 (Botiza ‐ B. V.) ‐ Ruji6ă în motivul șarpelui (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Curigău cu ruji mici 25 24 (Tisa ‐ P. M.) ‐ Curigău cu flori (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Corigău și rujă‐n vârf (Călinești ‐ A. A.) ‐ Corigău și romb deasupra (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Cordalău cu flori (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Col6i încorda6i cu pupti deasupra Model 27: 10 x 2 cm ‐ descris pag. 841 (Botiza ‐ B. V.) ‐ Ghirlandă de flori cu frunze de trifoi (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Curigău cu ruji și pănucă (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Curigău cu floare și frunză (Tisa ‐ P. M.) ‐ Ramură cu flori (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Corigău, frunză și rujă (Călinești ‐ A. A.) ‐ Corigău, rujă și frunză (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Pene cu flori (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Brâu încordat cu ruji și păsări Model 28: 6 x 2 cm ‐ descris pag. 841 (Explicatia originală) ‐ înfodră6i (M. M. 53 – Iapa) ‐ șlingalău cu două frunzucă în vârv (M I 46 Budești) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Coada rândunicii (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Curigău cu pene (Călinești ‐ A. A.) ‐ Corigău și frunză (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Cordalău cu fluturi (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Col6i încorda6i cu "V" deasupra 28

Model 29: 4,5 x 1,8 cm ‐ descris pag. 841 (Botiza ‐ B. V.) ‐ Floare și frunză de trifoi (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Curigău cu pănucă (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Curigău cu frunze (Tisa ‐ P. M.) ‐ Curigău cu flori (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Două frunze și rujă (Călinești ‐ A. A.) ‐ Corigău și rujică (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Brâu cu "V" Model 30: 5,5 cm ‐ /1,5 cm ‐ descris pag. 841 (Explicatia originală) ‐ paharu, ruje‐n pahar (I. M. 30 Săliștea) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Cruce (Tisa ‐ P. M.) ‐ Crucea și roata (roti6a) (Călinești ‐ A. A.) ‐ Romb și în mijloc... (?) (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Poame și cruce (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Rujă și pahară

Lucrul făcut în grabă Până‐i lume nu‐i de treabă. CALENDARUL MARAMUREȘULUI, 1980, p. 116.

calendarul maramureşului

815

nr. 12

2012

Model 31: 5,3 x 1,5 cm ‐ descris pag. 841 (Botiza ‐ B. V.) ‐ Floare de trifoi și coada rândunicii (Tisa ‐ P. M.) ‐ Paharu (Călinești ‐ A. A.) ‐ Brâu roată și frunze Model 32: 5,3 x 3 cm ‐ descris pag. 841 (Botiza ‐ B. V.) ‐ Ghirlandă cu brădu6, sus S (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Număru doi și drumu jos și sus (Tisa ‐ P. M.) ‐ Curigău cu flori (Călinești ‐ A. A.) ‐ Sus: curigău, frunză și rujă; jos: curigău, roată și cârlige (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Pupti cu cordalău (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Col6i încorda6i cu pupti și jos brâu cu cârlig

Model 33: 10 x 2,7 cm ‐ descris pag. 841 (Explicatia originală) ‐ cârlige (B. A. 48 Stoiceni) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Holbură și sansiu (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Pănucă de curigău (Tisa ‐ P. M.) ‐ Sansiu cu flori (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Sansiu cu curigău pe margine (Călinești ‐ A. A.) ‐ Brâu cu cârlige deasupra, sansiu (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Ruj cu cordalău și pene (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Col6i încorda6i cu pene și flori sau fluturi

Model 34: 8,2 x 1,4 cm ‐ descris pag. 841 (Explicatia originală) ‐ în ochi6 (meri pântre sire) (I M 46 Budești) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Cruci6ă și coarnele berbecului (Tisa ‐ P. M.) ‐ Cârligu6e cu pupci și roată (Călinești ‐ A. A.) ‐ Cârlige, brâu și romb (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Rujă cu cordalău (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Brâu cu cârlige și un miez de ruji6ă

268 Frundză verde de durzău Însoară‐te, mândru mneu; Însoară‐te şi trăi(eşte) bine, Gându tău stăie la mine, Că şi eu m‐oi mărita, Gându‐m la tine mni‐a sta. Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 222

269 Hei, tu, mândruluţu mneu, Unde noi ne‐om întâlni, Plânge‐i şi ţi(‐i) bănui, Unde noi ne‐om aduna, Plânge‐i şi ţi(‐i) sustina. Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 222

270 Hei, tu bade, tu Ionaş, Ne‐am ibdit din coconaşi Ş‐amu te‐nsori şi mă laşi. Ţi(‐i) ave, bade, păcat Că te‐nsori şi m‐ai lăsat. Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 223

Model 35: 7 x 1,6 cm ‐ descris pag. 842 (Explicatia originală) ‐ viola, hireșă și crăngoasă (I. I. 79 Săliște) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Frunza de vie (Tisa ‐ P. M.) ‐ Sansiu (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Frunza stejarului cu cordalău (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Brâu cu lalele și cârlige Model 36: 10,2 x 1,5 cm ‐ descris pag. 842 (Botiza ‐ B. V.) ‐ Rujă (Tisa ‐ P. M.) ‐ Cârlige cu flori (Călinești ‐ A. A.) ‐ Cârlige și rujică (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Floarea soarelui cu craci (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Ruji cu cârlige și brâu pe mijloc

Munca lungește via6a, Lenea o scurtează. CALENDARUL MARAMUREȘULUI, 1980, p. 121.

271 Scris‐o mândru‐n cartea lui, De‐l voesc şi de‐l ibăsc, Să‐l c‐agod că‐i trăbuesc; De‐l ibăsc cu inima, Să‐l c‐agod că m‐a lua. Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 225

272 Ină, mândruţ, de‐i ini, De nu, nu mă celui. Celuiască‐te lumea, Cum mni‐ai celuit mintea; Celuiască‐te târgu, Cum mni‐ai celuit capu. Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 225

calendarul maramureşului

nr. 12

273 Frundzucă verde de fag, Eu n‐am parte de om drag; Frundzucă verde de tidru, Eu n‐am parte de om mândru.

2012

816

Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 225

274 Drag mni(‐i) măr pticat în vale Şi pă mândru mnic, nu mare; Drag‐imn‐i măr mălăeţ Şi pă mândru cu păr creţ. Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 225

275 Hei, tu, mandruluţule, Tătă lumea s‐o văjit, Eu cu tine nici cât; Tătă lumea să văje(şte), Eu cu mândru nici pre. Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 225

276 Hei, tu, mândruluţ lăsat, Nu gândi că te‐am uitat. De te‐am uitat din cuvinte, De dragoste‐ţi adă‐aminte, De te‐am uitat cu gura, Dela inimnioară ba. Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 226

277 Hei, tu, mândruluţu mneu, N‐am gândit, n‐am socotit Că ne‐a hi doru‐npărţit, Cât de tare ne‐am ibdit.

Model 37: 10,2 x 1,8 cm ‐ descris pag. 842 (Explicatia originală) ‐ măgheran (I. I. 79 Săliște) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Aripile albinii (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Măieran (Poenile Izei ‐ D. M.) ‐ Măieran (Tisa ‐ P. M.) ‐ Cârlige și frunze (Călinești ‐ A. A.) ‐ Brâu cu cârlige și frunze (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Brâu cu cârlige și frunze

Model 38: 10 x 1,5 cm ‐ descris pag. 842 (Botiza ‐ B. V.) ‐ Motiv cu ruji6ă (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Floare în curigău (Tisa ‐ P. M.) ‐ Floare cu lan6 (Călinești ‐ A. A.) ‐ Corigău și rujică (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Cordalauă cu rujă (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Pupti și brâu în cruce și rujă

Model 39: 10,2 x 1 cm ‐ descris pag. 842 (Botiza ‐ B. V.) ‐ Motiv de decor în pahar (Tisa ‐ P. M.) ‐ Cârlig cu cap de păpușă în valurile apei (Călinești ‐ A. A.) ‐ Un fel de cârlige cu pomuc (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Pupti (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Cârlige cu brâu și un miez de pupti

Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 226

278 Frundză verde de bujor, Tânără m‐am dat la dor, Tânără fără de rând, Doru m‐a băga‐n pământ. Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 226

279 Să ştiu, mândruţ, că‐i ini, Drumu ţi l‐aşi şindili, Tăt din casă până‐n tindă Şindili‐l‐aşi pă oglindă. Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 226

280 Du‐te, mandruţ, ducă‐te, Doru mneu agiungă‐te.

Model 40: 10,3 x 1,9 cm ‐ descris pag. 842 (Botiza ‐ B. V.) ‐ Cruci6ă în friză decorativă (Tisa ‐ P. M.) ‐ Cruci6e cu cârligu6e (Călinești ‐ A. A.) ‐ Corigău și romburi; pe margine: col6i (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Cordalauă cu pupti (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Brâu sus și jos și pe mijloc "V" în ruji6ă Model 41: 10,1 x 1,5 cm ‐ descris pag. 842 (Explicatia originală) ‐ pintenaș (C M 30 Vișeu‐Mijloc) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Laleaua (Tisa ‐ P. M.) ‐ Sansiu cu ramură (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Corigău cu două frunze și doi ruji (Călinești ‐ A. A.) ‐ Corigău de cruci și jumătate de rujică Când chemi pe altu la lucru Să fii tu cu sapa‐n mână întâi. CALENDARUL MARAMUREȘULUI, 1980, p. 17

calendarul maramureşului

817

nr. 12

2012

Agiungă‐te dor de mine Unde ţi(‐i) lucra mai bine; Unde ţi(‐i) lucra mai greu, Agiungă‐te doru mneu.

Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 226

(Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Jumătate de violă (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Brâu cu pahare

281 Ină, mândruţ, câte‐odată, Nu‐ţi lăsa calea uitată, Guriţa nesărutată, Ină, mândruţ când gândesc, N‐aştepta să te doresc.

Model 42: 5,9 x 1,8 cm ‐ descris pag. 842 (Explicatia originală) ‐ iedera cu crăci în vârv (M. M. 53 Iapa) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Floare și frunze de trifoi (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Iedera în curigău (Tisa ‐ P. M.) ‐ Sansiu cu ramură (Călinești ‐ A. A.) ‐ Corigău, rujă și frunză (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Paharu (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Brâu cu pup și pahar Model 43: 6 x 1 cm ‐ descris pag. 842 (Explicatia originală) ‐ curu puiului (B A 48 Stoiceni) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Motiv romboidal (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Cruciuli6e 42 (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Curu puiului împlut (Călinești ‐ A. A.) ‐ Corigău cu romburi (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Cordalău cu ruji6i (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Pupti și brâu

Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 226 sq.

282 Eu aici, mândra‐n alt sat, Vai ce dor înpustiiet, Şi dragoste cu bănat! Trece Tisa pântre noi, Rar ne videm amândoi. 43

Model 44: 10 x 4,5 cm ‐ descris pag. 813 (Explicatia originală) ‐ ceriu‐norat (I. M. 30 Săliște) (Botiza ‐ B. V.) ‐ Frunza de vie, flori și motive romboidale (Poenile Izei ‐ A. T.) ‐ Labirint (Tisa ‐ P. M.) ‐ Flori cu cănu6i și cârlig (Sârbi ‐ I. B.) ‐ Rujă și crac din liniu6e (Călinești ‐ A. A.) ‐ Jos: frunze și cârlige; deasupra: rujă și frunze și‐n mijloc: rujă și jumătate de rujă (Săliștea de Sus ‐ A. I.) ‐ Viole cu jumătate sus (Săliștea de Sus ‐ M. C.) ‐ Scărișoare cu pahare și rujă‐n mijloc și sus brâu în craci și la dreapta rujă și frunză

Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 227

283 Hei, mândruluţ din departe Tremete‐m pă poştă carte; Şi eu ţie ţ‐oi tremete Guruţă pă frundză verde. Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 227

284 Murăş, Murăş hândăuaş, Nu păzi, nu turbura Că‐i mândru pă faţa ta, Şi mă tem că s‐a‐neca. Decât mândru să să‐nnece,

Doarme ca butucu Și nu dovedește cu lucru. CALENDARUL MARAMUREȘULUI, 1980, p. 85.

Mai bine Murăşu săce. Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 228

calendarul maramureşului

nr. 12

285 Cucule, pană roşie, Cântă‐n lume să să ştie Care cu care să hie. Să văd şi eu cu mândru Hi‐om la olalt‐o nu? Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 228

2012

818

Descrierile originale s-au realizat prin anii 1958-1960. În 2012 cu subiecții: B. V.: Victoria Berbecaru, 66 ani, Botiza P. M.: Maria Pipaș, 82 ani, Tisa A. T.: Anuța Tomșa, 42 ani, Poienile Izei D. M.: Maria Dunca, 41 ani, Poienile Izei I. B.: Ileana Borodi, 50 ani, Budești, Sat Sârbi A. A.: Ana Andreica, 69 ani, Călinești A. I.: Anuța Iuga, 73 ani, Săliștea de Sus M. C.: Maria Chiș, 75 ani, Săliștea de Sus

286 Trăi, mândrucă, cu bănat, Dacă nu m‐ai aşteptat; Trăi, mândrucă, cu urât, Dacă nu m‐ai cagodit. Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 228 sq.

287 Frundză verde, mărule, Ie‐mă‐n braţă, dorule Şi mă treci dealurile Să nu ştie mândrele, Să nu ştie că m‐am dus, Fără să vadă că nu‐s. Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 229

288 Pantru tine, mândră dragă, In jendarii şi mă leagă, Doi mă leagă, doi mă‐ntreabă, Doi mă ieu pă tizăşie (chizăşie) Să mă‐nvăţ cu domni(i)‐a scrie, Cu domni(i)‐n cănţălărie. Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 229

289 Doauă doruri fac cum fac, Unu nu‐m iesă din cap, Doauă doruri sunt cum sunt, Unu nu‐m iesă din gând. Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 229

290 Dragostea din ce‐i făcută? Din omuţ cu besădzi multe; Grăie una, grăie doauă, Iată‐te‐aş, dragostea noauă.

Copii de la Cercul Dănești, alegându-și modele pentru reproducere

Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 230

291 Zis‐a mândra că m‐a scoate Dela rele dela toate, Dela două nu mă poate, Că de cumva m‐ar putea, Scoate‐s‐ar întâiu pe ea. Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 303 (continuare la pag 843)

„Trăsură“ brodată de o elevă de la MAP Sighetu Marmației

Mănâncă Atunci când oi mânca eu. Colec6ia ANDREI FĂT

calendarul maramureĹ&#x;ului

819

nr. 12

2012

Cutia Inventar P 485 Model 02

Model 01 2

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22

10 11

12 1

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

Model 04

Model 03

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37

5 6

7 1

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37

Model 07 1

10 11 12 13

Model 06 40

3 4

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23

6 7

Model 05

9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52

10 11 12 13

Model 08

36 1

9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52

Model 09 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17

Model 10 1

9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76

Model 11 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

calendarul maramureĹ&#x;ului

nr. 12

2012

820

Model 12

Model 13

Model 16

3 4

Model 14

9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40

Model 17 1 2

2 4

5 6 7 1

9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40

1 2

Model 23

3 4

9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42

9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22

5 8

6 7 1

9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22

1 1

9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25

Model 15

11 1

Model 22

9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42

25 2

9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

2 3

9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24

9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37

9 7 8

6 7

5 6

4 5 3

4 2 3 1 2 7

9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22

10 11 12 13 14 15 16 17 18

7 4

Model 21 1

1 1

7 3

9 10 11 12 13 14 15

Model 20

Model 18

9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

Model 19

6 7 8 9 10

9 1

10 11 12 13 14 15 16 17 18

Cutia Inventar P 486 Model 01 1

7 8

8 9

22 23

24 1

Model 02 1

7 v

10 v

26 1

calendarul maramureĹ&#x;ului

821

nr. 12

2012

Model 03 1

6 7

8 9

23 24

25 1

Model 04 1

7 8

8 9

23 24

24 25

25 1

Model 05 1

25 1

Model 06 1

6 7

8 9

22 23

25 1

Model 07 1

25 1

calendarul maramureĹ&#x;ului

nr. 12

2012

822

Model 08 1

23 24

25 1

Model 09 1

7 8

8 9

23 24

25 1

Model 10 1

7 8

8 9

23 24

25 1

Model 11 1

7 8

8 9

13 1

Model 12 1

7 8

8 9

23 24

25 1

calendarul maramureĹ&#x;ului

823

nr. 12

2012

Cutia Inventar P 487 Model 01 1

14 1

Model 02 1

5 6

7 1

Model 03 1

5 6

7 1

Model 04

Model 08

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Model 05 1 2 3 4 5 6

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Model 06 1

7 1

Model 07 1

13 1

Model 09 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Model 10 1

7 1

Model 11 1

4 5

7 1

Model 12 1

5 6

7 1

calendarul maramureĹ&#x;ului

nr. 12

2012

824

Model 13 1

13 1

Model 14 1

3 4

5 1

Model 16 1 2 3 4 5 6 7

Model 15 1 2 3 4 5 6

Model 17 1

4 5

5 6

7 1

7 8

8 9

11 12

13 1

Model 18 1

25 1

Model 22 65

9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26

9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 1

calendarul maramureĹ&#x;ului

825 Model 19

nr. 12

2012

Model 25

1 2 3 4 5 6

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Model 24 1 2 3 4 5

Model 26 1

19 1

Model 21 1

Model 20

Model 27

1 2 3

7 1

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

11 12

9 10

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

Model 23

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Model 28

10 11

Model 29 1 2 3 4 5 6 7

Model 30 1 2 3 4 5 6 7

Model 31 1 2 3 4 5 6 7

Model 33 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Model 32 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1 2 3 4 5 6 7 8 9

calendarul maramureĹ&#x;ului

nr. 12

2012

Model 34 1

Model 35 7

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29

1 2 3 4 5 6 7 8 9

6 1

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29

Model 36 1

826

7 8

8 9

11 12

13 1

Model 37 1

19 1

Model 38

Model 39 9

1 2 3 4 5 6 7 8

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52

1 1

21 1

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52

Model 40 1

9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Model 42 1

Model 46 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39

5 1

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20

6 7

7 1

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39

Model 41

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56

7 8

8 9

11 12

13 1

calendarul maramureĹ&#x;ului

827

nr. 12

2012

Model 43 1

13 1

Model 44 1 2

3 4 5 6

7 8

9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76

11 1 2

3 4 5 6

7 8

9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76

Model 45 1

23 1

Model 48 6

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62

Model 47 2

21 1

Model 49 1

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33

19 1

Model 50 1

13 1

calendarul maramureĹ&#x;ului

nr. 12

2012

828

Model 51 1

14 1

Model 58 Model 52 1

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39

Model 53 1

7 8

8 9

18 19

20 1

Model 54 1

7 8

8 9

23 24

25 1

Model 55 1

22 1

Model 56 1

22 1

calendarul maramureĹ&#x;ului

829

nr. 12

2012

Model 57 1

19 1

Model 60 1

19 1

Model 61 1

Model 62 7

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33

Model 59 1

8 1

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

3 4 1

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

Model 63 1

7 8

8 9

17 18

19 1

Model 64 1

19 1

Model 65 1

31 1

calendarul maramureĹ&#x;ului

nr. 12

2012

830

Model 66 1

Model 68 7

1 2

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41

3 4 5 6

7 8

9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

7 8

13 1

10 1 2

3 4 5 6

7 8

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63

9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

Model 67 1

15 1

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63

Model 69 1

19 1

Model 70 1

9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 1

1 2

3 4 5 6

7 8

11 1 2

3 4 5 6

7 8

9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76

Model 71 1

21 1

Model 73 1

19 1

Model 74 1 2

3 4 5 6

7 8

9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76

10 11

11 1 2

3 4 5 6

7 8

9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76

calendarul maramureĹ&#x;ului

831 Model 75 1

nr. 12

2012

Model 76 7

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27

Model 79 1

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39

5 1

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34

Model 77 1

19 1

Model 78 1

13 1

Model 81

Model 80

1 2 3 4 5 6 7 8 9

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

14 1

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22

30 30

29 29

101

28 28

101

27 27

26 26

100

25 25

100

24 24

23 23

22 22

21 21

20 20

19 19

18 18

17 17

16 16

15 15

14 14

13 13

12 12

11 11

10 10

4 4

3 3

2 2

1 1

Model 82

Model 83 1

7 8

8 9

10 1

Model 84 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

calendarul maramureĹ&#x;ului

nr. 12

2012

832

Model 85 1

17 1

Model 86 1

7 8

8 9

11 12

13 1

Model 87 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Model 88 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Model 89 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Model 90 1

7 1

Cutia Inventar P 488 Model 04 1

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80

25 1

calendarul maramureĹ&#x;ului

833 Model 01 2

nr. 12

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38

11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21

8 10

11 2

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38

Model 02 1

2012

Model 12 7

11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21

6 7

8 9

30 31

32 1

1 8

9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22

43 43

42 42

41 41

40 40

39 39

38 38

37 37

36 36

35 35

34 34

33 33

32 32

31 31

30 30

29 29

28 28

27 27

26 26

25 25

24 24

23 23

22 22

21 21

20 20

19 19

18 18

17 17

16 16

15 15

14 14

13 13

12 12

11 11

10 10

Model 03

Model 05 Č&#x2122;i Model 11 1

7 8

8 9

18 19

20 1

Model 6 1

7 8

8 9

18 19

20 1

Model 15 1

7 8

8 9

15 16

17 1

calendarul maramureĹ&#x;ului

nr. 12

2012

834

Model 08 1

7 8

8 9

31 32

33 1

Model 14 1

7 8

8 9

17 18

19 1

Model 16 1

7 8

8 9

17 18

19 1

Model 17 1

7 8

8 9

23 24

25 1

Model 19 1

7 8

8 9

27 28

29 1

calendarul maramureĹ&#x;ului

835

nr. 12

2012

Model 20 1

7 8

8 9

13 1

Model 21 1

4 5

5 6

7 8

8 9

22 23

25 1

Model 22 1

7 8

8 9

27 28

29 1

Model 23 1

7 8

8 9

21 22

23 1

9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27

8 8

7 7

6 6

5 5

4 4

3 3

2 2

1 1

Model 26

calendarul maramureĹ&#x;ului

nr. 12

836

Model 27

Model 18 1

2012

9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58

6 7

100

101

102

103

104

105

106

107

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58

Model 29 44

4 45

1 10

9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62

4 46

4 47

110

109

108

114

115

116

117

118

119

120

121

122

123

124

125

126

127

128

129

130

131

132

133

134

135

136

137

138

139

140

141

142

143

144

145

146

147

113

114

113

112

111

112

111

Model 34 1

148 149

150

151

152

9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26

8 9 1

9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62

calendarul maramureĹ&#x;ului

837

nr. 12

2012

Model 32 1

7 8

9 10

52 53

55 1

Model 37 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90

calendarul maramureĹ&#x;ului

nr. 12

2012

838

Model 30 1

7 8

8 9

20 21

21 22

40 41

42 1

Model 31 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90

Model 33 1

27 28

28 1

Model 35 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90

calendarul maramureĹ&#x;ului

839

nr. 12

2012

Model 36 1

7 8

8 9

22 23

24 1

Model 44 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65

Cutia Inventar P 489 Model 01 1

Model 02 6

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37

7 1

Model 03 1

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37

Model 04 6

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37

5 6

6 1

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37

Model 05 1

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37

Model 08 1

10 1

5 6 1

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37

Model 06 1

7 8

8 9

11 1

Model 07 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72

calendarul maramureĹ&#x;ului

nr. 12

2012

840

Model 09 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65

Model 10 1

Model 11

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37

3 4 1

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37

13 1

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37

Model 12 1

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37

Model 13 1

5 1

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37

Model 14 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 1 2 3 4 5 6 7

1 2 3 4 5 6 7 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51

Model 15 1

Model 16 6

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 1 2 3 4 5 6 7

1 2 3 4 5 6 7 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 3

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 1

3 1

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37

Model 20 1

Model 18

Model 17

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37

3 4 1

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37

Model 19 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 1 1 2 2 3 3 4 4 5 5 6 6 7 7 8 8 9 9 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37

calendarul maramureĹ&#x;ului

841 Model 21 1

nr. 12

2012

Model 22 6

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37

6 7 1

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37

11 1

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37

Model 24

Model 23

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37

4 5 1

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37

9 1

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37

Model 26

Model 25 1

9 1

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37

Model 27 1

Model 29

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37

4 5 1

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37

Model 28 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90

Model 31

Model 30 1

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37

9 1

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37

7 8 1

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37

Model 32 1

Model 33

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37

16 17 1

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37

Model 34 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 1 2 3 4 5 6 7 8 9

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90

calendarul maramureĹ&#x;ului

nr. 12

2012

842

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90

Model 36 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Model 38 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90

Model 39 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90

Model 40 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90

Model 41 1

Model 42 6

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37

6 7 1

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37

Model 43 1

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37

5 1

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37

calendarul maramureşului

843

nr. 12

2012

292 VARVARA BUZILĂ, dr., conf. univ., Mamo, care mni(‐i) drăguţ, MNEIN, Chișinău

Imaginea omului și însemnele creatorului pe covoarele Basarabene

Pentru spa6iul basarabean covoarele sunt domeniul cel mai expresiv al artei populare. Secole la rând 6esutul covoarelor a fost o îndeletnicire importantă în spaţiul nostru. În virtutea tradiţiei, participau la perpetuarea calită6ilor artistice a acestor 6esături cele mai iscusite femei. Istoricește s‐au constituit câteva tipuri de covoare (scoarţe, lăicere, păretare, războaie, ungherare, cordare, lădare etc.), având func6ii și decor distincte. Datorită expoziţiilor, deja în sec. al XIX‐lea Fragment de Broderie cu motive antropocovoarele basarabene erau cunoscute în morfe; foto din colecția Varvara Buzilă Europa. Astăzi aceste piese de patrimoniu sunt mult apreciate peste hotare. Create într‐o perioadă premergătoare răspândirii cărţii în masele populare, covoarele aveau rolul unor cărţi cu imagini de mare putere simbolică. Imaginile acestor ţesături sunt deschise perceperii şi stimulează comunicarea omului cu lumea şi cu cosmosul. Cunoşteau semnificaţia imaginilor şi acei care le ţeseau şi acei care beneficiau de obiectele ţesute. Vechile covoare au fost create de purtătorii civilizaţiei tradiţionale. În viziunea lor toate cele existente în lume sunt sacre, fiind create la începuturi de Creator şi repetate de către oameni după modelul exemplar divin. Omul culturii tradiţionale gândeşte încă preponderent în imagini, operează preferenţial cu iconicul în tot ceea ce face, concentrând în acesta idei importante. Privite din perspectiva mentalităţii tradiţionale covoarele ajunse la desăvârşire artistică nu au nimic în plus. Tot ce propun ca imagine este semnificativ. Fiece detaliu este justificat fie din perspectivă decorativă, fie din perspectivă simbolică. Din perspectiva aceleiaşi mentalităţi, forma covoarelor, motivele lor ornamentale, compoziţiile câmpului central şi ale chenarului sunt circumscrise unui concept de origine arhaică ce vizează structura, organizarea lumii, corelarea tuturor celor existente într‐un sistem numit imaginea lumii (imago mundi). Conform acestui concept, argumentat în mai multe lucrări de către istoricul religiilor Mircea Eliade, orice obiect creat de colectivitate, este raportat la prototipul creat de divinitate, la Cosmos, pentru a căpăta durabilitate. În acest mod este inclus în sfera sacrului (Eliade Mircea, Meşterul Manole, Iaşi, 1992, p.68.). Apartenenţa la spaţialitate a covorului este evidentă prin forma lui. În sistemul de reprezentări specific spaţiului european formele pătrate şi dreptunghiulare trimit la simbolismul pământului (Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dicţionar de simboluri, vol.3, Editura Artemis, Bucureşti, 1995, p. 50.). Covoarele sunt alcătuite din câmp central şi chenar (margine, privaz, guler). Câmpul central constă din fond şi motive ornamentale ce se impun ca principale în compoziţia piesei. Numele de câmp, dat acestei părţi din ţesătură, nu este deloc întâmplător, ci confirmă, încă o dată, că în sistemul de reprezentări despre lume al omului tradiţional această ţesătură în ansamblul ei ţine de simbolismul pământului. În virtutea conservatorismului său covorul basarabean a păstrat limbajul simbolic şi este important să‐l percepem din această perspectivă a comunicării. În vechile covoare fondul câmpului central era deschis la culoare, deşi se întâlnesc exemplare reuşite şi cu fondul cafeniu‐închis sau negru. Indiferent de nuanţă în care este conceput acest spaţiu artistic persistă în ele ideea de câmp, de pământ luat în posesie culturală de la natură. Covoarele de veche tradiţie au compoziţia ornamentală alcătuită din motive geometrice, vegetale, zoomorfe, cosmomorfe şi antropomorfe puternic stilizate, aduse până la un înalt grad al expresivităţii artistice. Această manieră

Stă pe nas Ca bou‐n coadă. Colec6ia ANDREI FĂT

Umblă la noi can răruţ Şi grăeşte pă linuţ Să nu ştii că mni(‐i) drăguţ.

Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 230

293 Mândruluţ cu oti mnerii Aşi hi vrut să nu te ştiu; De când te‐am ştiut pă tine, N‐o rămas inimă‐n mine, Şi cât, bdiata, mni‐o rămas De‐a tău dor, mândrule, o ars. Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 231

294 Hei, tu, mândruluţu mneu, Când m‐apucă doru tău Capăt i de lucru mneu; Când îm ine dor de tine, Capăt i, mândruţ, de mine. Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 231

295 Rău‐i tânăr şi‐nsurat, Că de meri până la gard, Te‐ntreabă unde‐ai îmblat. ‐ Eu mă duc după surcele, El zice c‐am făcut răle, Bate‐l, Doamne, rău mă teme. Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 231 sq.

296 Bată‐te, mândrule, bată, Cercuţu de p(‘)îngă lună Şi dreptatea ta ce bună,

Covor cu motive antropomorfe; foto din colecția Varvara Buzilă

calendarul maramureşului

nr. 12

2012

844

Cercuţu de p(‘)îngă soare Şi dreptatea ta ce mare. Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 232

297 Scumpă m‐o ţinut mama, Dept sute nu mă ve (vrea‐n.ed.) da, Da‐on câne de om frumos O ţipat sutele gios, M‐o luat dept şepte zloţi. Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 232

298 Luniţă. mândră luniţă, Ţine‐m sara lumniniţă Pân‐oi tre(ce) peste uliţă. Dac‐oi trece uliţa, Poţi luniţă‐a scăpăta, C‐amu io‐i hi cu mândra. Alexandru %iplea, 1902‐1906 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 232

299 Bade, când vreu să cinez, De la inimă oftez. Maica zice să mă culc, Eu de dor stau să mă duc. Elena Vlad de Sălişte (1908) în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 342

300 Drept o avut cine‐o zis Că dragostea‐i foc nestins Că şi‐n mine s‐a aprins Şi nime nu‐l poate stinge Numai badea când mă strânge. Elena Vlad de Sălişte (1908) în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 342

301 Decât pită cu slănină De la o hoaşcă bătrână, Mai bine o coajă arsă De la o fată frumoasă. Elena Vlad de Sălişte (1908) în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 342

Semnătura creatorului pe un covor; foto din colecția Varvara Buzilă

Covor basarabean - Muzeul Etnografic Chișinău; foto din colecția Varvara Buzilă

de stilizare şi abstractizare s‐a păstrat în arta noastră populară, inclusiv în cea a covorului, mult mai târziu decât în arta altor popoare europene. În ansamblul de mijloace plastice de creare a covoarelor basarabene grupul motivelor geometrice este destul de bine reprezentat. Este şi firesc, limbajul formelor geometrice este esenţial în gândirea simbolică. Toate formele geometrice, specifice tehnicilor alesului şi ţesutului pe fire numărate, au fost exploatate tehnic şi artistic în arta covoarelor. Au fost utilizate toate posibilităţile decorative ale tuturor formelor geometrice şi ale derivatelor din ele, semn că tradiţia utilizării lor este destul de veche. Şi motivele vegetale imprimă multă identitate covoarelor basarabene. Un grup important din această clasă îl formează motivele florale. În cele mai vechi păretare şi scoarţe florile sunt foarte stilizate, încât nu e posibil de identificat ce floare este reprezentată. Puţine imagini au nume de flori concrete, semn că nominalizarea acestei categorii de plante a rămas la o etapă incipientă de clasă – floare sau flori. Un alt grup de tipuri expresive ce poartă amprenta spaţiului basarabean îl formează imaginile arboricole. Indiferent cât de mici sau de schematice sunt aceste reprezentări, femeile în vârstă le numesc pomul, pomul vieţii, bradul, brăduţul. Aceşti doi reprezentanţi cuprind întregul univers arboricol: pomul – în calitatea sa de exponent principal al spaţiului culturalizat şi bradul – în cea de exponent principal al spaţiului natural. Preferinţa dată acestor două specii se explică printr‐o logică selectivă a memoriei sociale care corelează conţinutul reprezentat de mituri şi forma lor de expresie în cadrul riturilor prin simboluri obiectivizate. Creanga de brad, dar şi motivul bradului apar ca simboluri în scenariul nunţii şi în cel al înmormântării. La fel, pomul vieţii, pomul mortului, pomul celui viu şi pomul celui mort, inclusiv pomul cu pomeni fac parte din recuzita înmormântărilor şi a pomenirii morţilor. Iar mai larg sunt simboluri arboricole universale consacrate în câteva ipostaze: arbore cosmic, arbore al lumii, osie a lumii (Romulus Vulcănescu, Coloana cerului, Bucureşti, 1976; Constantin Prut, Calea rătăcită, Bucureşti, Editura Meridiane, 1991, p.78‐88.). Din categoria motivelor arboricole face parte şi cel numit viţa de vie, remarcabil în variantele promovate de către ţesătorii din judeţul Orhei, în special de mănăstirile de aici (Tabăra şi Hirova). În proporţii reduse motivul a servit ca margine a scoarţelor, dar apare şi ca motiv central al păretarelor. Viţa de vie în această variantă este specifică covoarelor basarabene. Pe lângă aceste grupuri de motive ornamentale, tratate într‐o manieră specific basarabeană, conform unei stilistici particulare, există un grup tematic destul de reprezentativ, care are cea mai puternică expresie locală. Este grupul motivelor ce trimit la semnificaţia grâului şi a pâinii. În scoarţele de Căuşeni apare frecvent imaginea bobului de grâu, a spicului şi a grâului înfrăţit. În unele piese imaginea stilizată a spicului are rol de semn, uneori de semn de proprietate, iar în altele tema grâului apare în diverse forme de manifestare şi constituie tema dominantă. În acest context apare destul de relevant motivul pomului‐pâine în ipostaza spicelor de grâu. Este necesar să remarcăm în aceste teme atitudinea sacramentală faţă de pâine a oamenilor din Basarabia, promotori ai unei culturi tradiţionale, agrare prin definiţie. Aici trebui să facem o paranteză pentru a aminti că alături de busuioc în toate obiceiurile este prezent un alt obiect ritual – pâinea de ritual sub o mulţime de forme sculpturale cu semnificaţii multiple, comune cu cele ale secvenţei rituale în care sunt folosite. În obiceiurile din Moldova ca o expresie elocventă a civilizaţiei pâinii sunt în uz peste 200 de forme sculpturale ale pâinii de ritual. Tema pâinii este continuată şi de covoarele cu motivele numite colacul mirelui şi jemna miresei. Motivele zoomorfe sunt mult mai sporadice decât cele geometrice şi vegetale. Ele includ o mare varietate de reprezentări în clasa păsărilor, imagini bine reprezentate în ţesăturile din tot arealul cercetat, puternic stilizate, încât e dificil să se intuiască ce păsări sunt anume. Pasărea apare în unele exemplare de

Zâmbește a râde. Colec6ia ANDREI FĂT

calendarul maramureşului

845

ţesături ca motiv principal, desfăşurat pe toată cuprinderea câmpului central, în compoziţia registrelor sau ca motiv al chenarului. Luând în considerare stilistica acestor imagini şi faptul că oamenii le numesc la modul general – păsări, putem accepta ideea că ele păstrează o veche abordare, specifică viziunii populare. În unele ţesături imaginea păsării se confundă cu cea a calului. În scoarţele de Căuşeni, în special ca registre terminale sau ca motive ale chenarului apar şi reprezentări ale unor insecte, prea stilizate ca să poată fi identificate şi prototipurile. Din motivele cosmomorfe steaua este dominantă. Acelaşi motiv este numit în diferite localităţi steaua, aripile morii, colu morii sau mai rar floarea sfeclei. În covoarele de la începutul sec. XX, când în vechiul fond semantic al covoarelor încep să pătrundă elemente întâmplătoare şi motivele sunt trecute sub imperiu decorativismului, prin stilizare, aştrii cereşti sunt asimilaţi florilor. Alături de geometrism, antropomorfismul este un alt principiu important al perceperii lumii de către comunităţile arhaice şi tradiţionale. Includerea imaginii omului în ornamentica covorului apare ca o procedură foarte firească a reprezentării lumii. Omul este cel care reflectă în imagini lumea și el se situează în mijlocul acestei lumi. În covoarele vechi apar motive antropomorfe foarte stilizate. Cele mai frecvente dintre ele trimit la imaginea femeii. Printre cele preferate de 6esătoare este imaginea femeii cu poalele la haină de tip triunghi sau clopot. Această imagine formează motivul principal al chenarului și atunci sugerează motivul horei. Foarte rar motivul antropomorf este dominant în compozi6ia chenarului. În a doua jumătate a secolului al XIX‐lea vechea tradi6ie începe să fie erodată. Sub impactul răspândirii imaginilor imprimate pe hârtie, în contextul comercializării coloran6ilor industriali, motivele și decorul covoarelor încep să se schimbe. Această schimbare a durat până la mijlocul sec. XX și a afectat în mod diferit tradi6ia locală. În covoarele 6esute în această perioadă se poate observa cum s‐a produs înlocuirea treptată a motivelor geometrice și vegetale stilizate, cum a avut loc racordarea vechilor și a noilor motive în compozi6ii mai stângace sau mai bine organizate. Tot în această perioadă imaginea omului apare foarte frecvent în 6esături. Într‐o lume schimbătoare omul își propune mai des examene de conștiin6ă. Se revede din diferite perspective, pentru a se regăsi din rătăcire și a se stabili la locul său – în centrul lumii. Aceste motive sunt 6esute pentru a completa spa6iul rămas liber între ornamentele vegetale sau mixte. Există un număr mare de imagini ale omului, reprezentate în așa mod, încât este greu să se deosebească dacă sunt de femei sau de bărba6i. Fie că măsura stilizării este foarte mare, fie că desenul nu a fost finalizat. Dar și în covoarele din această perioadă imaginea femeii/fetei rămâne a fi dominantă. E un act de demnitate. Femeile 6es covoarele. Și dacă în aceste 6esături trebuie să vedem o imagine a lumii, atunci e justificat să se facă prezente și intermediarele acestor reprezentări – 6esătoarele. Femeia cu poalele hainei în formă de triunghi sau clopot, – una dintre cele mai vechi, – este specifică scoar6elor, care sunt 6esute în „chișcătură” sau în termeni mai accesibili, au la baza construirii elementelor decorative un triunghi. În celelalte tipuri de 6esături, 6esute fie în tehnica „bob” (având la baza construirii elementului decorativ pătratul sau dreptunghiul), fie în tehnică mixtă, apare o mai mare diversitate antropomorfă. Reprezentările sunt foarte apropiate de modul de via6ă, în special de sărbătoresc: femeile au ramuri de flori în mână, uneori sunt în apropierea unor mese, care sugerează ospitalitatea. Dar apar destul de des și imagini ale copiilor, uneori după cosi6e pot fi identificate feti6ele, iar după capul rotund și pantaloni – băie6eii. Copiii ajutau la 6esut covoare și, probabil, mamele, pentru a‐i stimula ca să aibă respect fa6ă de sine, dragoste fa6ă de muncă și fa6ă de lume, le 6eseau imaginea printre celelalte motive. Mult mai rar s‐a recurs la imaginea bărba6ilor. Imaginile bărba6ilor sunt foarte elocvente. În covoarele de la sud ei apar călări. Sunt distincte imaginile unui bărbat cu aripi de pe un covor din centru și a altuia cu sabie reprezentat pe o scoar6ă de sud. Este foarte plastică imaginea omului mascat întâlnită doar în scoarţele de Căuşeni, în asociere cu pomul vieţii. Masca omului este formată din vegetaţie şi se înscrie în tipicul celor din obiceiul de invocare a ploii – Paparuda, se apropie şi de cele din alaiul cu măşti de la Anul Nou. Imaginea singulară a femeii/bărbatului și feti6ei/băiatului reprezintă un autograf al celei/celor care a (au) executat ţesătura ori, poate, o semnătură de

Una‐i una, Alta‐i alta. Colec6ia IULIAN TĂR%AN

nr. 12

2012

302 De‐aş ajunge zile multe Să mai ies odată‐n munte, Să odihnesc în presacă Cu mândra ce mi‐a fost dragă, S‐aud fagii vâjâind, Pe mândra‐n frunză zicând. Elena Vlad de Sălişte (1908) în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 342

303 Nu te uita, lele hăi, Că sunt cu cioarecii răi Că nici ăştia nu‐s a mei, Sunt din sat de căpătat, Mulţumesc că mi i‐au dat. Elena Vlad de Sălişte (1908) în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 343

Semnătura creatorului pe un covor; foto din colecția Varvara Buzilă

304 Foaie verde salbă moale, Mărită‐te, fată mare, Mărită‐te, n‐aştepta, N‐aştepta nădejdea mea Că nădejdea de la mine E ca sârma de subţire. Elena Vlad de Sălişte (1908) în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 343

305 De n‐ar fi ochi şi sprâncene N‐ar mai fi păcate grele, Da ochi şi sprâncene sunt, Păcatele‐s pe pământ. Elena Vlad de Sălişte (1908) în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 344

306 Frunză verde din curechi Mândra mea n‐are pereche. În trei târguri de‐ai umbla Ca mândruţa n‐ai afla, Înaltă şi subţirică, Ca un pui de turturică. Elena Vlad de Sălişte (1908) în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 343

307 Măi mândrule, ochii tăi Bine seamănă cu‐ai mei. Cum biata n‐or sămăna Când ni‐i una grădina

calendarul maramureşului

nr. 12

Fragment de broderie cu data marcată; foto din colecția Varvara Buzilă

Şi patu şi perina Şi blidu şi lingura. Elena Vlad de Sălişte (1908) în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 343

308 Frunză verde de bujor, Tânără m‐am dat la dor, Tânără, fără de rând, Doru m‐a băga‐n pământ. Elena Vlad de Sălişte (1908) în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 344

309 Hei tu, mândruluţule, Când m‐apucă dorul tău Capăt îi de dorul greu, Când îmi vine dor de tine Capăt îi, mândruţ, de mine. Elena Vlad de Sălişte (1908) în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 344

310 De‐aş trăi cât peatra‐n munte N‐aş lua doamne din curte, Ce‐aş lua din casă proastă Ca să scot bună nevastă. Elena Vlad de Sălişte (1908) în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 344

311 Patru boi la patru vaci Nu‐s ca buzele de dragi, Patru boi şi patru junci Nu‐s ca buzele de dulci. Elena Vlad de Sălişte (1908) în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 335

312 Mândra mea s‐o lăudat C‐asară m‐o sărutat. Lasă să să mai laude Numa să nu mă sărute. Elena Vlad de Sălişte (1908) în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 335

313 De la noi a treia casă Este‐o fată şi‐o nevastă. Cu nevasta mă iubesc,

2012

846

apartenenţă a obiectului. Mâna omului se regăseşte printre motivele specifice scoarţelor din partea de Jos a Nistrului, uneori apropiindu‐se de imaginea furculiţei sau a pieptenelui. Diferenţa se observă în numărul degetelor/dinţilor. Mâna are 5 degete, furculiţa are 4 dinţi, iar pieptenele este reprezentat cu un număr magic de dinţi: 9 sau 12. Important este că şi pieptenele utilizat la îndesirea ţesăturii are, de cele mai multe ori, tot 12 dinţi. Spre exemplu, din 11 asemenea obiecte păstrate în patrimoniul Muzeului 7 au câte 12 dinţi, iar 3 au câte 9 dinţi. Ţesătorii au operat şi cu elementele neornamentale dându‐le funcţii de a marca lucrarea, a o încadra într‐un timp istoric şi a o personaliza. Pentru ţăranii care ţeseau în mod obişnuit însemnele unei ideologii ancestrale, codificate în străvechi motive, tentaţia de a recurge la imprimarea unor inscripţii, monograme era enorm de mare, dar şi de temut. Iată de ce sporadicele inscripţii conţin anul confecţionării, uneori nici el nu este descifrabil, – se înţeleg primele două cifre, iar ultimele se transformă în elemente indescifrabile. La fel se întâmplă şi cu redarea numelor. Adeseori ele sunt ortografiate cu greşeli. Literele alfabetului s‐au dat greu citirii şi, cu atât mai mult, scrierii cu ajutorul firelor de lână. Rostul acestor elemente neornamentale este de a servi ca strajă (pază), semn de proprietate a covoarelor, pentru a fi recunoscute. De regulă, ele sunt plasate în locuri mai pu6in observabile, dar bine știute de proprietari. Pentru un ochi neexperimentat ele pot trece drept motive mai pu6in reușite ori imagini stângace. Astfel că în vechile covoare din sec. XVII‐XVIII, inclusiv și în cele 6esute până spre sfârșitul sec. XIX, 6esătoarele imprimau cel mai des imaginea femeii inclusiv și ca semn de identificare a piesei între alte 6esături. Iar în covoarele de mai târziu, când a crescut prestigiul știin6ei de carte, aceste 6esături au început a fi însemnate prin anul confec6ionării, prin ini6ialele celor cui apar6ine obiectul, uneori cu monograme frumos ortografiate, ori cu nume scurte sau depline. Dar și în vechile covoare și în cele de mai târziu, au fost fixate semne mici cu rol de semn de proprietate, pentru a consemna juridic apartenen6a covorului. Aceste semne erau știute numai de către cei ini6ia6i și după ele covorul putea fi ușor recunoscut. Toate aceste însemne sub formă de imagini, cifre, nume, monograme și alte reprezentări imagistice sunt foarte utile în a în6elege mentalitatea oamenilor care au 6esut covoarele și le‐au men6inut rosturi importante. Anul ales pe 6esătură indică timpul când aceasta a fost făcută. Dat fiind faptul că acest domeniu nu este încă suficient cercetat, așa cum merită, datarea pieselor ușurează mult cercetarea și stabilirea unor etape de dezvoltare a covoarelor. După modul de a ortografia numele se poate afla în ce perioadă a fost 6esută piesa. Iar semnele neornamentale relevă o crea6ie încă pu6in studiată. Motivele de pe chenar, bordurile şi marginile au ca funcţie punerea în valoare a motivelor amplasate pe câmpul central, într‐un anume mod confirmă condiţia, statutul acestora. Aici trebuie să amintim o legitate a culturii populare, cea de a conferi semnificaţii tuturor detaliilor unui obiect, inclusiv unor elemente, ornamente, motive ornamentale, compoziţii. Le corelează între ele, le raportează la referenţi sociali şi cosmici, organizându‐le astfel într‐un sistem. Numele motivelor amplasate pe chenar şi păstrate în memoria folclorică trimit la anumite semnificaţii ale apei: valurile, norii, ploaia, dar şi a urmei lăsate de bou: şanătău, şirlătău, şirlău. Ele sunt dispuse în aşa mod încât sugerează ideea de trecere. Când motivele care semnifică apa sunt plasate pe la marginile ţesăturii au rol de izolare a unui spaţiu care are anumite calităţi, sau este considerat sacru. Apa transformă, regenerează, are proprietăţi germinatorii, este un mediator între lumi, între viaţă şi moarte. În apă viaţa continua sub alte forme. Iată de ce simbolurile apei sunt fortificate de diverse variante ale spiralelor, volutelor sub forma cârligelor (cârligul ciobanului, calea ocolită, calea rătăcită), vrejurilor. Toate acestea luate împreună sunt simboluri ale trecerii reprezentate sub forma unor „S“ situaţi pe orizontală, stilizaţi grafic şi incluşi în înlănţuiri. Din această unire într‐un sistem al elementelor se formează cunoscutul motiv al torsadei ca simbol al izolării spaţiului sacru de cel profan. De unde putem deduce că spaţiul covorului este sacru, iar chenarul îl izolează, fortificându‐i potenţialul. Acelaşi simbol al torsadei îl regăsim şi în imaginea fiecărei pâini rituale împletite atunci când o redăm grafic, şi în răsucirea celor două fire de lână ale mărţişorului, simbol obiectivizat al trecerii de la iarnă la primăvară purtat în luna martie. Această legitate ne motivează să generalizăm că motivele incluse în chenar au ca semnificaţii principale trecerea, schimbarea, perpetuarea, îmbinarea contrariilor pentru a le face să conlucreze la intermedierea Du‐te Învârtindu‐te. Colec6ia DUMITRU IUGA

calendarul maramureşului

847

ritmurilor firii. În acest context este important să observăm că şi marginile sau bordurile chenarului sunt de tip zigzagate, ceea ce imaginează apa, valurile, iar pentru mentalitatea tradiţională neafectată: urma boului numită şirlău, şirlătău, şănătău (satele din Josul Nistrului). Să fie acest motiv o străveche reminiscenţă a miturilor străvechi despre taurul ceresc şi zeiţa mamă a pământului sau o simplă asociere cu felul de‐a merge al boului care se deplasează încet, cu pas egal? În fondul ornamental local există încă multe motive care denotă perpetuarea până târziu a unor reprezentări cu substrat mitologic. Ţesutul artistic este un mijloc de a reprezenta lumea în limbaj plastic, figurativ. Covorul, asemeni oricărui alt fapt cultural de mare vechime, a fost circumscris în permanenţă criteriilor cosmice, religioase, sociale, etice, estetice ale comunităţii. Motivele ornamentale dominante, care au dat caracter şi expresivitate acestui gen de artă, dar şi stilistica încorporării lor în compoziţii, şi în ansamblul decorativ al întregului, sunt o dovadă că tind să reprezinte universul (cosmosul, natura, societatea), percepute şi codificate în semne cunoscute de întreaga comunitate. Mai mult chiar, graţie limbajului simbolic de mare capacitate reprezentativă cu care au operat ţesătoarele, covoarele asigură o comunicare între diferite generaţii peste secole. Ele par foarte diferite doar la prima vedere, însă ca viziune sunt foarte unitare. Stilistica lor este esenţială. Ea configurează elemente, motive, compoziţii după ritmurile spiritului basarabean. Având la bază modulele despre care am amintit mai sus, proporţia acestor motive este corelată unor unităţi de măsură foarte vechi pentru practica umană – cele oferite de mâna omului. Măsura cea mai sigură, aflată mereu la îndemâna omului, este chiar mâna lui. În timpul preparării firelor pentru ţesut, dar şi la măsurat ţesătura gata oamenii folosesc din cele mai vechi timpuri palma, cotul, degetul. Cele mai mari motive ornamentale nu întrec lungimea unei mâni de om. Iar cele mai frecvente sunt de mărimea unei palme. Astfel putem înţelege de ce apare destul de des ca imagine pe scoarţe şi păretare imaginea mâinii. Mai mult chiar, rolul ei preponderent este de semn apotropaic şi doar foarte rar – de ornament. Proporţiile elementelor, motivelor şi compoziţiilor sunt raportate la om, iar cel al ţesăturilor – la interiorul casei. Utilizarea acestor mijloace artistice are ca finalitate obţinerea confortului omului în interiorului casei. Concluzii Secole la rând motivele ornamentale ale ţesăturilor au servit ca nişte letopiseţe pentru a transmite mesaje benefice în limbaj plastic. Iată de ce şi astăzi, ca şi altă dată, covoarele înseamnă mult mai mult decât obiecte textile de împodobit interiorul locuinţei. Prin intermediul ţesutului firelor de lână meşteriţele au concentrat informaţie istorică, artistică, socială, prezentând‐o într‐un limbaj artistic înţeles de toţi membrii comunităţii tradiţionale. Sigur, au încercat să adere la aceste valori şi toţi acei care le‐au remarcat în diverse contexte. Cu ajutorul vechilor imagini şi acum, după veacuri bune, se încearcă a menţine această comunicare, ea fiind foarte necesară şi pentru omul contemporan. Covoarele basarabene au avut întotdeauna valoare. Valoare artistică, sentimentală, istorică şi, bineînţeles, economică. Odată cu trecerea secolelor şi cu reducerea treptată a numărului de piese, această valoare sporeşte. Ele au rezistat multor intemperii sociale şi naturale. Fiecare dintre ele, uneori ca un ultim rămas dintr‐un grup, destul de reprezentativ ca expresie artistică şi ca areal, este şi un monument al respectivului grup. În imaginarul popular covoarele erau considerate în totalitate benefice. Trebuie să constatăm, la o distanţa mare de timp, că şi omul din zilele noastre le percepe la fel. Energetica pozitivă a acestor ţesături se acumula treptat din starea emotivă a oamenilor care pregăteau materia primă şi ţeseau covoarele. Oamenii aveau cele mai luminate gânduri şi sentimente, pentru că operau cu motive consacrate, de o mare putere reprezentativă, care, asociativ, îi făcea să se simtă fericiţi.

Covor basarabean - Muzeul Etnografic Chișinău; foto din colecția Varvara Buzilă

Mut în dungi. Colec6ia DUMITRU IUGA

nr. 12

2012

Fragment de covor cu data marcată și inițiala creatorului; foto din colecția Varvara Buzilă

Pe fată o celuiesc, Că bărbatu‐i surd şi mut, De‐acolo trăiesc mai mult. Elena Vlad de Sălişte (1908) în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 335

314 Popa pentru preuteasă Umblă să‐şi aprindă casa; Preuteasa‐i mai cuminte, Când îl vede, prinde‐a râde. Elena Vlad de Sălişte (1908) în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 335

315 Frunză verde corci de‐alună, Zis‐o mândru că nu‐s bună. Frunză verde frunzule Poate că mândru gâce. Elena Vlad de Sălişte (1908) în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 332

316 Dorul mult încă nu‐i bun La omul care‐i nebun Bunu‐i dorul puţinel La omuţu tinerel, Să poată‐nvinge cu el. Elena Vlad de Sălişte (1908) în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 333

317 Nu gândi, mândră, că‐mi placi Că numai necaz îţi faci Că şi‐asară te‐am văzut Ducând apă de beut, Vai, urâtă mi‐ai căzut. Elena Vlad de Sălişte (1908) în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 333

318 Măieran ales pe masă, Mândru‐i hireş, n‐are casă. Măieran mândru‐i la noi, Mândru‐i hireş, n‐are boi. Fă bine nu te mări Că te‐or râde oamenii. Elena Vlad de Sălişte (1908) în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 333

calendarul maramureşului

nr. 12

2012

848

ANAMARIA IUGA,

etnolog – Muzeul %ăranului Român

Povești feminine spuse de ornamente

Fragment de covor, Maramureș; foto: Anamaria Iuga

319 Mândra mea, de mândră mare, Poale la cămaşă n‐are, Au avut dar nu le‐a pus Că‐s la oarecini pe fus. Elena Vlad de Sălişte (1908) în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 333

320 Frunză verde crastavet Am drăguţ pe cât un ied, Săcerând prin holde, ‐l pierd. Când mă strânge, ‐ncep a plânge, Când mă lasă, fug acasă. Elena Vlad de Sălişte (1908) în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 333

321 Măieran de pe fântână, Am drăguţ ca şi‐o lumină, Umblă două să‐l sărute, Dumnezeu să nu le‐ajute. De cumva le‐a ajuta Să le bată Precesta. Elena Vlad de Sălişte (1908) în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 333

322 Pe uliţa noastră‐i fum, Am drăguţ ca şi‐un păun; Pe uliţa noastră‐i ceaţă, Mă sărută, nu mi‐e greaţă. Elena Vlad de Sălişte (1908) în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 333

323 Hai, mândră, să te sărut, Până‐i lumea nu te uit. Hai, mândră, să trecem Oltu, Doară noi ne schimbăm portu Şi când om întoarce acasă Nime să nu ne mai cunoască. Elena Vlad de Sălişte (1908) în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 334

324 Câte mândre‐am avut eu Am putut să fiu birău Şi ciuhă din sus de tău. Şi pe câte le‐am lăsat

„Casa mare”, camera festivă a spa6iului 6ărănesc adăpostește cele mai frumoase 6esături, cele mai mândre 6oluri, cergi înstru6ate, ștergare alese, perne îmbrăcate cu căpătâie bogat ornamentate, cele mai valoroase icoane și talgere. Aici este etalată zestrea fetei, aici se veselesc ai casei la botez, la nun6i, aici se primesc colindătorii. Într‐o lume a satului în continuă schimbare, în Maramureș, pe Valea Izei, în trei localită6i (Săliștea de Sus, Dragomirești și Ieud), femeile au grijă de gospodărie, iar iarna se retrag în casă, unde torc și 6es și încă își mai pregătesc singure sau cu ajutorul celorlalte femei din familie, zestrea, pe care o etalează apoi într‐o „cameră îmbrăcată 6ărănește”. Dar ce poveste spun aceste 6esături și ornamentele lor? Ce spun ele despre satele în care au fost create, dar mai ales, despre femeile care le‐au creat și le folosesc? Cum acest spa6iu, în care varietatea și bogă6ia de 6esături și obiecte vorbește despre statutul social al proprietarului în comunitate, devine un spa6iu identitar al femeii care a creat mare parte din lucrurile ce se găsesc aici? Arta tradi6ională, se știe, are o importantă func6ie comunională: obiectele 6ărănești sunt diferite în func6ie de zona etnografică, iar în România sunt peste 80 astfel de zone diferite (Petrescu: 1976, 5). Ce este important este faptul că, la rândul lor, zonele etnografice sunt divizate în sub‐zone, eviden6iate prin diferen6e remarcate în func6ie de grupări de sate. În Maramureșul istoric sub‐ zonele sunt delimitate de cursul apelor importante care traversează 6inutul. Distinc6ia este făcută chiar de localnici, care asociază numele satului de unde provin cu valea pe care se află așezată localitatea respectivă, un procedeu asociativ care „nu indică doar o simplă determinare a așezării în spa6iu, ci mai degrabă unele particularită6i distinctive ale fenomenelor de cultură și artă spirituală” (Zderciuc: 1963, 7). Cele trei localită6i cercetate se află, toate trei, pe Valea Izei, având, așadar, multe aspecte etnografice comune (de exemplu, 6olul de rudă – un par din lemn peste care se aranjează într‐o ordine anume 6esăturile care fac parte din zestrea fetei – este așezat pe lă6ime, nu pe lungime, așa cum se găsește pe Valea Cosăului). Cu toate acestea, există diferen6e de detaliu între cele trei comunită6i, insesizabile uneori pentru un străin, însă, care sunt importante pentru cei din zonă. Care sunt aceste diferen6e în interiorul „camerei de parade” și cum sunt ele diferite de la o localitate la alta? Dar mai ales, care sunt specificită6ie elementelor prin care ele se diferen6iază: ornamenta6ie, cromatică, aranjare? Astfel, în Dragomirești și Ieud predomină 6esăturile care au o ornamenta6ie geometrică, pe când, în Săliștea de Sus, de mai bine de 50 de ani, textilele au motive florale, o nouă tradi6ie bine instaurată. Chiar și cromatica este diferită: în Dragomirești predomină culoarea albastru în special în ștergare ornamentate cu „forme din 25”, adică din 25 de mutări, ceea ce determină ca ornamentul să fie geometric. În Ieud sunt predominante culorile mohorâte (Anu6a C., 34 ani, Ieud, 2009), negrul și albastrul închis, ce se regăsește în noile 6oluri de rudă ori de pat care se 6es mai nou. În Săliștea de Sus predomină culorile vii, roșul, albastrul, verdele, în ultima vreme doar remarcându‐se tendin6a de a coase (în special fe6e de masă ori de pernă) „în cremuri și verzuri” (Viorica I., 26 ani, Săliștea de Sus, 2005). Obiectele 6ărănești de6in, de asemenea, o importantă func6ie socio‐ economică: unele au fost create tocmai pentru a pune în eviden6ă o anumită „originalitate și rivalitate dintre diferitele familii” (Tzigara‐Samurcaș: 1987, 41). În Maramureș, exemplul cel mai cunoscut este cel al por6ilor de lemn, care puteau să se afle, până pe la începutul secolului XX doar în fa6a caselor de nemeși (6ărani nobili). Chiar și obiectele din „camera dinainte” de6in o func6ie socio‐economică, încă din vechime: ruda, de exemplu, nu se găsea la toate casele („de fapt nici demult nu avea toată lumea rudă. Era o avu6ie, deci nu oricine avea demult rudă” – Maria V., 52 ani, Săliștea de Sus, 2005). Camerele bune sunt încărcate de 6esături, în func6ie de cât de avută este familia

Și minciuna‐i vorbă. Colec6ia DUMITRU IUGA

calendarul maramureşului

849

respectivă: „Mai demult zicea: care fată are rudă, era mai rădicată” (Maria Z., 50 ani, Dragomirești, 2008). Cei care își permiteau, aveau chiar două rânduri de 6oluri pe rudă: „Îi rudă, și asta se‐ntreba, îi rudă în casă, dar cu câte rânduri? Dacă o făcut mai mult, îi femeia mai găzdoaie, mai harnică, mai de gazde. Dacă‐s numa’ cergile, apoi îi mai sărăcu6ă. Sau era casă unde erau mai mul6i copii, să punea numa’ lepedeauăle” (Ileana V., 43 ani, Săliștea de Sus, 2005). Este interesant faptul că toate obiectele din „camera 6ărănească” sunt obiecte identitare, ele vorbesc despre familia în care se găsesc, dar vorbesc mai ales despre femeia care le‐a creat. Unele, însă, amintesc și de părin6i ori de strămoși, pentru că, moștenite ca zestre, sunt, în continuare pre6uite și apreciate, 6inute la loc de cinste. Obiectele din zestre, în special 6esăturile de pe rudă sunt moștenite pe linie maternă: astfel, de cele mai multe ori, ruda mamei revine primei fete care se căsătorește, cu toate obiectele pe care le‐a moștenit. Alteori, aceasta se împarte între surori, urmând ca acestea să își completeze 6esăturile lipsă. „Când se mărita fata, dacă erau mai multe fete, se lua ruda și se făcea alta‐n loc. Ceialaltă [fată] își făcea iară, dacă erau mai multe fete. De exemplu, la noi, la Ioană, ea o fost cea mai mare din familie. Ea și‐o luat zestrea ei. O rămas casa toacă. Dar după ce‐o vinit ea‐ncoace, o avut o soră mai mică, din nou și‐o făcut zestre și ea, cergă, 6oluri, ștergători. Da, ca să aibă și ea” (Gavrilă H., 67 ani, Ieud, 2005). În Dragomirești, de exemplu, la Elisabeta O., erau două straturi de covoare pe rudă, iar cele din al doilea strat erau „de la strămoașa me. Aiesta‐i, să spune, în găuri ales. Aiesta‐i mai bătrânesc” (Elisabeta O., 80 ani, Dragomirești, 2008). În mod similar, la Maria Mi., 48 ani, ruda avea 6oluri 6esute de „moașa” (bunica) ei, moștenite, acum, de a doua genera6ie de femei și urmând a fi date ca zestre fetei sale, Călina. În Ieud, la Muzeul etnografic al Familiei Pleș se găsesc 6esături făcute de 4 genera6ii de femei: „%olurile‐s de la străbunica, săcu6ii aceia de sus – de la bunica. Acela de jos îi făcut de mine. Ștergurile alea‐s de la mama, am zis să pun și de la mama” (Ioana P., 66 ani, Ieud, 2009). Obiectele pot ajuta, așadar, la refacerea unui arbore genealogic care ar merge pe linie feminină uneori chiar cu patru genera6ii în urmă. În multe cazuri, fata își pregătește singură zestrea și ruda, ajutată la 6esut de mama ei, ori de surorile sale pentru că, după ce se va căsători, nu va mai avea timpul necesar să 6easă, îngrijind de o gospodărie întreagă. Ioana M., de exemplu, spune: „Eu, dacă nu le făceam când am fost fată, nu le mai făceam veci” (Ioana M., 53 ani, Dragomirești, 2008). La fel, Maria Z. povestește cum și‐ a 6esut zestrea și ruda, ajutată de mama sa, motiv pentru care a chiar amânat căsătoria cu un an: „Eu când m‐am măritat, m‐am măritat la 17 ani, și eu am vrut să am rudă. M‐o ajutat mama. Alegeam tătă noaptea la teară. Mereau

nr. 12

2012

Am putut să fiu jurat Şi ciuhă din sus de sat. Elena Vlad de Sălişte (1908) în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 334

325 Bună‐i muierea mea, Doamne, Nu mă suduie când doarme, Da’ nici eu n‐o suduiesc Până ce nu mă trezesc. Elena Vlad de Sălişte (1908) în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 334

326 Răsărit‐a luna‐n prag, Nu‐i aici cine mi‐i drag; Răsărit‐a luna‐n şură, Nu‐i aici cine‐mi dă gură. Elena Vlad de Sălişte (1908) în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 336

327 Hei, tu mândră, aşa‐i gândit Că nu‐i floare ca tine‐n rât. Pe cel rât cu flori galbine Şi mai mândre decât tine, Mai mândre şi mai frumoase, Nu ca tine‐o mincinoasă. Elena Vlad de Sălişte (1908) în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 339

328 Badea meu cel de demult, Nu gândi că te‐am urât, C‐am pus gând să te urăsc, Că ca tine nu găsăsc Nici în faţă, nici în dos, Nici în port aşa frumos. Elena Vlad de Sălişte (1908) în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 339

329 Spune‐mi, mândră, ‐adevărat Câţi feciori te‐o sărutat De când eu m‐am depărtat. Doi înalţi şi sprâncenaţi, Da vreo zece mai buzaţi. Elena Vlad de Sălişte (1908) în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 334

330 Pentru mândru din vecini Pus‐o tata gard cu spini. Poate pune şi palant Că‐amu îi trecut de la sat. Elena Vlad de Sălişte (1908) în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 327

Cameră țărănească cu rudă; foto: Anamaria Iuga

Una‐i una Și două‐s mai multe. Colec6ia DUMITRU IUGA

331 Vine‐mi doru mândrului Peste vârful dealului.

calendarul maramureşului

nr. 12

Aşa‐mi vine de fierbinte Să stau pe loc m‐aş aprinde, Dară însă am noroc Că mă duc, nu stau pe loc. Elena Vlad de Sălişte (1908) în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 327

332 Unde oamenii nu‐mi plac Nici în casă nu mă bag. Pentru omul care‐mi place Trei zile la drum aşi face. Elena Vlad de Sălişte (1908) în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 327

333 Bade, bădişorule, Dragoste ţi‐am sămânat, Floricele p’ângă sat, Să nu trăieşti supărat; Dragoste ţi‐am răsădit Să nu trăieşti cu urât. Elena Vlad de Sălişte (1908) în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 327 sq.

334 Când eram de nu iubeam Unde mă culcam dormeam, Dar acum de când iubesc Nu pot să mă odihnesc. Elena Vlad de Sălişte (1908) în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 328

335 Câte flori pe munte‐n sus Toate cu badea le‐am pus, Câte flori pe munte‐n jos Toate cu badea le‐am scos. Elena Vlad de Sălişte (1908) în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 328

336 Cântă, cântă, gură mândră, Că badea cu dor te‐ascultă; Până taci, gură, nu zici, Multe boale‐n oase‐mi strângi, Cum începi tu, gură, a zice, Toată boala mi se duce. Elena Vlad de Sălişte (1908) în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 328

337 Cine trece pe uliţă – Trandafir şi‐o rujuliţă, Trandafir e badea‐a meu, Rujuliţă voi fi eu. Elena Vlad de Sălişte (1908) în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 328

338 Cucule de pe hinteu, Spune la drăguţu meu

2012

850

bărba6ii în pădure, auzeam tăt val cum erau cu carăle pe uli6ă, și noi nu eram durmite. Alegeam tătă noaptea ca să‐mi gat ruda. Și bărbatu‐mio m‐o așteptat un an până ce mi‐am terminat ruda, ca să nu‐mi scoată ochii că n‐am avut eu zestre. Da. Și mi‐am gătat Fragment de covor; foto: Anamaria Iuga ruda și apoi m‐am măritat” (Maria Z., 49 ani, Dragomirești, 2008). În Ieud, Anu6a D. și‐a pregătit zestrea și ruda timp de doi ani, abia după care s‐a căsătorit: „Mai mult iarna am 6esut. Am pus teară. Deci astea de pe rudă, într‐o iarnă le‐am făcut cu teara, tătă iarna. Și după aia, în cealaltă iarnă, ce n‐am terminat. Cam în doi ani, doi ani jumate” (Anu6a D., 23 ani, Ieud, 2005). Amintirile despre strămoși, despre femeile care au 6esut obiectele din camera bună persistă, așadar, în obiectele pe care le‐au creat. E chiar ușor să vezi care obiecte sunt moștenite, mai ales în camerele 6ărănești unde se află lucruri ce provin de la mai multe genera6ii de femei, fiindcă acestea se deosebesc prin ornamenta6ie și cromatică, eviden6iind, printre altele, faptul că, de fapt, sunt și ele supuse modei vremii din comunitatea respectivă. Este atât de importantă memoria pe care obiectele le poartă cu ele pentru unii oameni, încât, atunci când sunt în pericol să fie înlăturate din casă, sunt salvate de unii membri ai familiei. De exemplu, Gavrilă H. povestește cum ruda pe care o are în casă, zestrea fetei lor, a fost readusă acasă: „Ea [fata] s‐o măritat și o dus zestrea cu ea. Între timp, amu‐s vreo 10 ani, și‐o făcut mobilă și nu i‐o încăput în casă, o deranjat‐o ruda. Și atunci o zis că scoate ruda afară, o desfin6ează, că ei nu‐i mai trebe, că pune mobilă. Și‐atunci n‐am lăsat‐o să vândă. Decât să le vândă, le iau eu, le plătesc eu și le aduc la mine‐n casă. Și‐ntre timp mi‐oi face eu o cameră, cumva, mi‐oi amenaja o cameră cu 6olurile și cu la6ii de cergă care‐s pe rudă” (Gavrilă H., 67 ani, Ieud, 2005). %esăturile din „camera îmbrăcată 6ărănește” poartă cu ele amintirea nu doar a femeilor care le‐au creat, dar chiar și amintirea comunită6ii din care femeile vin. Func6ia comunională a obiectelor de artă tradi6ională este eviden6iată în cazul femeilor care, odată căsătorite în alt sat, decid să își aranjeze ruda și „camera dinainte” cu 6esăturile specifice satului natal. Astfel este cazul Mariei C., 34 ani, născută în Bârsana, dar căsătorită în Ieud, și care și‐a amenajat ruda după modelul din satul natal, cu 6oluri cu ruje. La fel, Maria V., 52 ani, născută în Dragomirești și căsătorită în Săliștea de Sus, și‐a amenajat o „cameră 6ărănește” așa cum se face în Dragomirești, cu 6oluri în crengi, spre deosebire de 6olurile din Săliște, cu ruje. A făcut aceasta „din respect pentru satul meu natal, am zis să‐mi fac o amintire” (Maria V., 52 ani, Săliștea de Sus, 2005). Această scurtă analiză nu a făcut altceva decât să arate cum obiectele și „camera de parade” în sine sunt „partenerii indivizilor care formează grupul social” (Popescu: 2002,74). Ele sunt, într‐o interac6iune socială, acei „agen6i secundari” despre care vorbea Alfred Gell (Gell: 1998, 23) care, după cum s‐a văzut, poartă cu sine memoria creatorilor de obiecte. BIBLIOGRAFIE

GELL, Alfred: 1998, Art and Agency. An Anthropological Theory, Clarendon Press, Oxford PETRESCU, Paul: 1976, Crea ia plastică ărănească, Editura Meridiane, București POPESCU, Ioana: 2002, Foloasele privirii, Editura Paideia, București TZIGARA‐SAMURCAȘ, Alexandru: 1987, Scrieri despre arta românească, Editura Meridiane, București ZDERCIUC, Boris: 1963, Covorul maramureșean, Editura Meridiane, București

Mut în tepșe. Colec6ia GHEORGHE PETER

calendarul maramureşului

851

nr. 12

2012

IOANA CORDUNEANU Că mie nu mi‐e de el Povești cusute cu a ă neagră A trecut mai bine de 1 an de când am început, cu stângăcie, să adun semne și motive ornamentale autentice Românești. Și cu fiecare semn pe care îl descopeream – mai bine zis îl re‐descopeream – aveam senza6ia că redescopăr roata, apa caldă și mersul pe jos. Așa de simple și firești și logice sunt toate aceste semne; dar mi‐a luat ceva timp să găsesc „cheia“ descifrării lor; abia acum am început să pot citi poveștile cusute pe ii. Mă simt ca și cum am absolvit clasa I‐a și stăpânesc alfabetul. Semne vechi și frumoase s‐au cioplit și în lemn, s‐au pictat și pe ceramică; s‐au 6esut pe ștergare de ritual, pe marame și pe covoare, s‐au brodat pe bundi6e. Dar cele cusute pe ii sunt cele pe care oamenii le‐au purtat și le‐au luat cu ei peste tot: la lucru, la Sărbătoare și chiar și dincolo de via6ă. Poveștile cusute cu a6ă neagră, pe ii, îmi sunt cele mai dragi. Și am ales să mă dedic lor, lăsând deoparte, pe moment, toate celelalte subiecte, oricât de tentante și interesante ar fi și ele. Am început într‐o doară, pentru că vroiam să împodobesc 2 fe6e de pernă pe care să le duc la Berlin și să le expun, împreună cu niște scaune de lemn, la Festivalul de Design, anul trecut, în iunie. Știu să cos destul de bine; bunica mea s‐a îngrijit de asta. La vârsta de 9 ani știam deja să folosesc acul pentru mai multe tehnici de cusut, învă6asem să transpun orice desen în model cu cruciuli6e, învă6asem câteva motive ornamentale de bază. Bunica mea s‐a dus înainte de a mă învă6a tot ce știa dânsa, însă interesul meu pentru cusături nu a dispărut; doar a dormit o vreme. Am căutat în continuare și‐mi amintesc exact cum am găsit o carte în biblioteca școlii, o carte despre motive de bază, unde am descoperit „calul și călăre6ul“ și felul în care motivele sunt clasificate pe categorii. Așa că, pentru Berlin, n‐am pornit la cusut chiar de la zero. M‐am decis să împodobesc o pernă „oltenește“, pentru că sunt pe jumătate olteancă, foarte olteancă. Și altă pernă urma s‐o împodobesc „moldovenește“, pentru că sunt pe jumătate moldoveancă, incredibil de moldoveancă. Perna oltenească a primit râuri de stele negre din Gorj, de unde era mama mamei și cocoși de Vâlcea, de unde era tatăl mamei, între Horezu și Drăgășani. În schimb cu perna moldovenească m‐am blocat. Nu știam ce să aleg; nu‐mi aminteam decât de coarnele berbecului, dar vroiam ceva cât se poate de autentic. M‐am apucat să pun pe hârtie toate semnele de care‐mi aminteam. Tocmai pe bunica ce m‐a învă6at să cos, pe bunica moldoveancă urma să o ‘dezamăgesc’! Disperată, am apelat la tata. Și‐a mai amintit și el câte ceva. Dar nu suficient cât să ob6in o compozi6ie cu o poveste, ceva ce să pot explica la Berlin. Într‐un final am încropit ceva ca o „Cale Ocolită“, ca niște pași, ceva de prin zona Muscelului. Și mi‐am propus ca, atunci când revin de la Berlin, să mă ocup de neștiin6a mea la modul cel mai serios. La Berlin, pernele au avut succes, mai mult decât aș fi sperat. Vizitatorii apreciau faptul că sunt cusute de mână, le plăceau modelele și combina6iile de culori. Broderie cu ață neagră; foto: Ioana Corduneanu Ce vine pe hî , Pe hî se duce. Colecţia SIMONA şi ALEXA GAVRIL BÂLE

Cum nu‐i lupului de miel, Mie nu mi‐e la inimă Cum nu‐i tină la fântână.

Elena Vlad de Sălişte (1908) în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 328

339 Frunză verde acum să face, Ce iubesc mamei nu‐i place. De‐ar plăcea mamei ca mie, Mâne‐aş merge‐n cununie; De‐ar plăcea şi la tata Încă azi ne‐am cununa. Elena Vlad de Sălişte (1908) în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 329

340 Mână, bade, boii bine, Nu ţinea ochii la mine. Ochii tăi îs mari cealăi, Celuiră şi a mei. Elena Vlad de Sălişte (1908) în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 329

341 Pentru tine, rujă plină, Nici am somn, nici am hodină, Fără uliţă cu tină. Pentru tine, rujă creaţă, Nici am trai, nici am viaţă, Numai uliţă cu ceaţă. Elena Vlad de Sălişte (1908) în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 330

342 Toată lumea‐mi strigă mie Că nu‐s om de omenie. Dar nici eu nu vreau să fiu Până ştiu pe badea viu. Dacă mândru va muri Tot de omenie‐oi fi. Elena Vlad de Sălişte (1908) în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 330

343 Maică, inima mă doare, Să mă laşi în şezătoare. Dragu maicii, te‐aş lăsa, D‐am auzit că iubeşti Măruţ roşu pădureţ, Fecior sărac şi măreţ. Elena Vlad de Sălişte (1908) în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 331

344 Să mor astăzi, să mor mâne, La duşmani le pare bine, Că duşmanii multe‐or zice Ca dragostea să mi‐o strice,

calendarul maramureşului

nr. 12

Dar, mândruţă, al tău dor Tot nu mă lasă să mor. Elena Vlad de Sălişte (1908) în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 340

345 Cine‐şi teme muierea Facă‐ş gard pe lângă ea, Facă‐ş gard din patru rude, Dracu zacă‐n el şi tune; Facă‐ş gard din rude nouă, Dracu zacă‐n el şi moară. Elena Vlad de Sălişte (1908) în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 331

346 Domnişor dela işcoală, Vin‐acasă şi te‐nsoară Că şi eu mi‐s mărişoară. Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 283

347 Suflă vânt peste pământ, Iar’ îmi vine mândru‐n gând; De‐ar fi om ca oamenii, Ar veni când l‐aş dori. Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 283

348 Struţişor de viorele, Dulce ţi‐e guriţa, lele; Da’ nu‐i dulce cum să fie, Ci‐i ca strugurii din vie; Nici nu‐i dulce cum să fie, Numai cum îmi place mie. Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 283

349 Mândru şueră Ion Cu coatele pe oblon; Mândru şueră Gheorghiţă Cu coatele pe portiţă, Să mă duc să‐i dau guriţă. Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 285

350 Mândră, inimă de câne, Lasă‐mă, dacă nu‐i bine; Mândră, inimă de drac, Lasă‐mă, dacă nu‐s drag. Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 285

351 Soarele‐i la prânzişor, N‐am dat gură lui Todor; Soarele‐i la ojiniţă

2012

852

Cereau o carte de vizită și plecau mai departe. Însă dacă începeam să le povestesc ce‐am cusut acolo: stele și cocoși care cântă și trezesc Soarele și 6in ordinea lumii și aduc Zorile și destramă spiritele nop6ii și tot așa mai departe – ei bine, atunci nu mai plecau. Stăteau și ascultau până terminam de povestit și apoi îmi cereau să spun altă poveste, Fragment de pernă brodată; foto: Ioana Corduneanu sperând că mai sunt multe altele. Chiar și oamenii mari vor să audă povești. Și cu cât le înfloream mai mult, cu atât li se păreau mai exotice și ziceau: „doamne, e clar nu știu nimic despre România“. M‐am bucurat tare mult acum câteva săptămâni când, am fost contactată de Muzeul de Design din Israel, care mi‐a cerut 3 perne, să le expună în expozi6ia „ambasadori prin design“. Colec6ia mea se va numi „Beautiful Dreams“ (Vise Frumoase) pentru că eu le‐am spus că semnele cusute pe perne aveau puteri magice și influen6au visele. Nici nu știu dacă‐i adevărat, dar anul trecut nici nu știam prea multe despre semne și puterile lor. Primul loc unde m‐am dus să caut semne a fost Muzeul %ăranului; sunt expuse nenumărate ii, însă nimeni nu explică ce‐i pe ele. Dacă nu ești specialist n‐ai nici o șansă să în6elegi ce vezi. Am căutat pe internet; dar n‐am găsit ceva mul6umitor, un studiu aprofundat, dedicat simbolurilor cusute. Nimeni nu î6i dă mură‐n gură! mi‐am zis și am plecat să caut prin anticariate. Am găsit într‐un final, un Album de Cusături Românești, elaborat de Elisa C. Brătianu și publicat în 1943 de Ministerul Industriilor Casnice. După atâtea căutări inutile, am dat peste ceva atât de valoros și autentic încât mi s‐a tăiat respira6ia. Am întrebat cât costă dar nici nu‐mi mai păsa. Vânzătorul a fost realmente așa de încântat să scape de o carte atât de scumpă și care nu interesa pe nimeni, încât mi‐a mai dat alte 3 căr6i cadou. Abia am ajuns acasă și am început să admir pagină cu pagină, toată frumuse6ea, armonia compozi6iilor și tot efortul pe care oamenii aceia l‐au făcut atunci; să caute și să transpună pe hârtie aproape 200 de modele de ii. Mi se părea că am un noroc chior să am această carte: că am găsit‐o și că mi‐ am permis să o cumpăr; și am decis că o voi transpune, încet‐încet, pagină cu pagină, pe internet, astfel încât să ușurez căutările altora ca mine, dacă or mai fi al6ii ca mine. Dar tot mă necăjea faptul că nu în6elegeam toate semnele. Le știam pe unele, le bănuiam pe altele, dar tocmai cele care apăreau mai des îmi erau necunoscute: romburile, „S“‐urile, hașurile ... Pe internet tot nu găseam nimic. Mi‐era jenă să cer ajutorul unor specialiști; de ce și‐ar pierde cineva vremea să mă ajute pe mine ? Într‐un final, am primit mai mult ajutor decât aș fi sperat. Am plecat să caut modele de ii din Moldova, pentru că astfel de modele lipsesc din Albumul de Cusături Românești – ce prezintă zona de sud a 6ării și un pic de Bucovina. Și am început căutarea peste Prut, unde am prieteni care mi‐au promis că mă înso6esc prin sate, la vânătoare de semne. Dar am vizitat și Muzeul de Etnografie și Istorie Naturală din Chișinău unde am întâlnit pe aceste două Doamne: Maria Ciocanu, care mi‐a oferit cartea dânsei despre Ștergare Moldovenești și Varvara Buzilă – care mi‐a dat să răsfoiesc 2 căr6i scrise de Virgil Vasilescu: „Semiotica Română“ și „Semnele Cerului“. Într‐o singură după‐amiază, aceste 2 căr6i mi‐au deschis ochii și m‐au ajutat să pun totul cap la cap. Tot ce am văzut, tot ce am în6eles din ce‐am citit și tot ce‐am adunat (imagini, modele) – voi posta pe un blog special creat pentru asta, pentru că am convingerea că aceste informa6ii trebuie să fie cât mai accesibile, tuturor. Informa6iile să fie complete, corecte și ușor de „digerat“, chiar și de către copii

Cine se scoalã de dimineaţã Departe ajunge. Colec6ia AUGUSTIN MICU

calendarul maramureşului

853

nr. 12

2012

– mai ales de către copii. De aceea le‐am numit „povești“. Blogul apare pe google, căutând „semne‐cusute ioana corduneanu“. http://semne‐cusute.blogspot.ro/ In ceea ce privește semnele, motivele și compozi6iile de ii – sper să fie folositoare și folosite. Le‐am pregătit în format vectorial și sunt gata să le dau oricui are nevoie de ele. Din punctul meu de vedere, drepturile de autor pentru toate acestea apar6in poporului român, nimănui și tuturor. Cu aceste semne ne legitimăm noi.

N‐am dat gură lui Gheorghiţă.

Poate că se vor găsi designeri care să le ia și să le readucă în via6a noastră. Să le folosească pentru a împodobi obiecte noi, să le folosească pentru a construi identitate, branduri, pentru grafică și ambalaje. Poate voi face asta chiar și eu, dat fiind că sunt de profesie arhitect‐designer.

Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 285

Dar până una‐alta, eu am de dus aceasta treabă la bun sfârșit.

TRAIAN RUS Pomul Crăciunului – Pomul Raiului (Modelele tradiţionale din Ţara Codrului)

În cadrul pregătirilor pentru sărbătorirea Naşterii Domnului, elementul principal, cel care dădea strălucire împodobirii ritualice a interiorului casei era „Pomul Crăciunului”. În satele noastre codreneşti acesta îmbrăca forme tradi6ionale deosebite şi o vechime considerabilă faţă de bradul de astăzi. Se ştie că în credinţa populară tuturor elementelor naturii, inclusiv Prof. Traian Rus, la Colocviul „Motive ornamentale pe țesături și cusături, ca plantelor, li se atribuiau valenţe magice, element de patrimoniu imaterial - între puteri şi influenţe pozitive sau negative, iar tradiție și inovație“ - Șurdești, 14 august omul din popor ţinea cont de ele cu toată 2012 convingerea. Însuşi instinctul de autoapărare i‐o impunea. În Ţara Codrului bradul a fost considerat multă vreme un copac cu puternice valenţe negative, aducător de nenorociri, de înstăinare, de boli, chiar de moarte. El a fost acceptat cu greu în curtea şi în grădina casei,cu atât mai puţin în interior. Nici astăzi nu s‐a renunţat la această credinţă. Trebuie să menţionăm şi faptul că păduri de brad n‐au existat datorită altidunilor mici. Abia prin anii `60 din secolul trecut se poate vorbi de brad ca pom de Crăciun, ca urmare a transformărilor profunde care s‐au petrecut în viaţa satului românesc, dar şi faptului că s‐au înfiinţat primele plantaţii de brad, pin şi molid. Tot atunci modelele vechi, tradiţionale, au dispărut. „Recuperarea” lor s‐a datorat pe de‐o parte prof.Bilţiu Pamfil, cel care prin anii 1970 a cules folclor din satele codreneşti şi le‐a menţionat în lucrarea sa publicată în 1996 ( Bilţiu Pamfil, Gheorghe Pop, Sculaţi, sculaţi boieri mari – Colinde din Maramureş, Ed.Dacia, Cluj – Napoca, 1996 ), pe de altă parte prof.Traian Rus, cel care, aflând informaţia, a reuşit să găsească femei din Oarţa de Sus care nu uitaseră modelele şi au fost capabile să le refacă. Astfel în anul 2001 s‐a putut alcătui o colecţie de 8 modele de pomi tradiţionali de Crăciun în cadrul expoziţiei etnografice din cadrul şcolii din localitate. Anul trecut, printr‐un proiect al Muzeului Etnografic din Baia Mare elaborat de d‐na Malvina Madar Iederan, am putut confecţiona şi alte tipuri, ajungând la un nivel deosebit.Practic s‐a reuşit nu numai recuperarea modelelor străbune Cine se scoalã de dimineaţã Scobeşte dinţii,

Cine se scoalã târziu Scobeşte ochii. Colec6ia DUMITRU IUGA

Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 285

352 Mult mă uit şi nu mai văd, Cel ce dă guriţă‐ncet; Mult mă uit şi nu mai vine, Cel ce dă guriţă bine.

353 Tu te duci, bădiţă duci, Da’ dorul de ce mi‐l duci, Mi‐l‐ai trimes,, bade, mie Pe două frunze de vie; Ş‐amu iar’ il iei‐napoi Şi laşi năcazul la noi. Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 285

354 Eu îs fată desmierdată, Nu‐s cu dorul învăţată. Spune‐mi, bade, dar’ ales: Ieai‐mă după cules? Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 285

355 Trimesu‐mi‐a mândrul carte Să‐i cos cămeşi înciurate, Cum coase sora la frate. Şi eu i‐am răspuns pe nori, Să‐mi ieaie cârpă cu flori, Cum ieau fraţii la surori. Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 286

356 Du‐te, mândră, unde‐i vrea De mine cuvânt n‐avea; Du‐te, mândră, unde‐ţi place, De mine cuvânt nu face. Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 286

357 Mândruluţ, floare domnească, Dumnezeu mi te trăească. Vină la noi, n‐avea grije; Mama, câte‐a isprăvi, Pe noi nu ne‐a despărţi, Că eu tot a ta oiu fi. Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 287

358 De‐ai fi, mândră, de Român, Ţi‐aş purta doruţu‐n sîn;

calendarul maramureşului

nr. 12

„Pomu Crăciunului; foto: Traian Rus

Dar, mândră, eşti de Armean, Nu ţi l‐oiu purta şohan. Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 288

359 De‐ai fi, mândră, de‐mpărat, Nu‐mi trebe‐al tău sărutat, Dac‐odată m‐ai lăsat. De‐ai fi, mândră, de vlădic, Nu‐mi mai trebe‐al tău iubit, C‐odată m‐ai celuit. Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 288

360 Frunză verde, iarba creşte, Om cu om trage nădejde, Numai eu şi cu mândra Nu ne tragem nădejdea, De Duminecă sara. Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 288

361 Hei, tu mândruluţule, De mâncare nu mi‐e rău, Nici de lucru nu mi‐e greu, Da! mă strică dorul tău; Scârba‐n casă mă păzeşte, Dorul nu mă‐ngădueşte. Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 289

362 Mândruluţ cu părul creţ, Toată noaptea te visez; Mă trezesc, nu te găsesc, Cu perina mă sfădesc, Văd bine că buiguesc! Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 290

363 Hei, tu mândruluţule, Când cu tine mi‐am şezut, Noapte‐a fost, nu s‐a văzut, Amu‐i ziuă şi te văd, Cu tine nu‐i mod să şed. Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 290

2012

854

ci şi crearea de modele noi. În proiect au fost implicate şcoli şi grădiniţe din Baia Mare. Promovarea a fost asigurată cel puţin la nivelul Băii Mari. Intenţionăm să continuăm cu promovarea şi în judeţele vecine, Satu Mare şi Sălaj, poate şi în diverse localităţi din Ţara Codrului. Pomii erau confecţionaţi din materiale aflate la îndemâna gospodinelor, fructe, seminţe, plante (băniţă, sarsău, busuioc, vâsc, ramuri de fag), hârtie,textile, aţă, pe suporturi diverse: lămpi, oglinzi, cercuri din nuiele sau veşcă. Se avea în vedere valoarea magică a fiecărui material utilizat, influenţele benefice asupra membrilor familiei, a animalelor, aportul la bogăţia recoltelor. Chiar magia numerelor era respectată întocmai. Formele de pomi erau diverse, majoritatea romboidale sau conice, foarte interesante şi frumoase. Se urmărea atât încântarea colindătorilor cât şi lauda gazdelor. Cel mai des era confecţionat pomul pe lampă, obţinut prin îmbrăcarea elementelor acesteia cu hârtie creponată şi cu struţuri. Era atârnat deasupra mesei. Se utilizau atât lămpi simple, specifice gospodăriilor mai modeste, cât şi aşa numitele „lămpi cu lanţuri” , întâlnite în casele înstărite. Pomul de fasole era de asemenea confecţionat în multe locuinţe şi consta din unul sau trei cercuri de dimensiuni diferite din nuiele de salcie sau din veşcă de la sita de cernut , îmbrăcate în hârtie creponată, peste care erau trecute sfori pe care erau înşirate boabe de fasole albă sau „cocoşi” obţinuţi prin prăjirea boabelor de porumb. Combinaţiile erau diverse.Din loc în loc, atât pe cercuri cât şi pe sfori se legau struţuri de diferite culori şi nuci învelite în staniol . Un alt tip de pom era confecţionat din paie de secară sau de grâu, tăiate scurt şi înşirate pe aţă, cu ornamente romboidale, asemănătoare unor coşuleţe. În unele sate codreneşti,inclusiv în Oarţa de Sus, s‐au confecţionat pomi de Crăciun din materiale textile . Constau din făşii de pânză destrămată, de diferite culori, trecute peste cercuri, frumos legate, ornamentate uneori cu struţuri . Gospodinele foarte îndemânatice îşi ornamentau locuinţele cu pomi de Crăciun confecţionaţi din fâşii de hârtie creponată aşezate pe cercuri , în aşa fel încât să poată acoperi lampa. Şi aceştia erau împodobiţi cu struţuri şi cu nuci vopsite cu bronz sau îmbrăcate în staniol. O categorie aparte era pomul confecţionat din scai, numit „Scaiul Crăciunului” Era confecţionat dintr‐un buchet de scai mari în care se atârnau nuci şi panglici de hârtie creponată. Adesea acest pom era „scuturat” pe masă de colindătorii dornici să culeagă nucile şi unii se înţepau, producând ilaritate. Şi pomul din crenguţe de fag se confecţiona în acelaşi mod. Pomul pe vâsc se obţinea prin legarea de panglici colorate pe o ramură din acest parazit al copacilor. Aceste tipuri de pomi de Crăciun confecţionaţi din materiale vegetale amintesc de vechi credinţe dendrologice legate de „pomul vieţii” , de veşnica speranţă a omului în „tinereţea fără bătrâneţe şi viaţa fără de moarte”, de arborele fertilizator sau de elixirurile vieţii. Sărbătorile Crăciunului au însemnat întotdeauna speranţa de mai bine, iar pomul Crăciunului era unul dintre elementele care o întăreau. Demersul nostru se vrea şi un omagiu adus înaintaşilor.În ceea ce ne priveşte pe cei implicaţi ne‐am acordat probabil o distincţie sufletească. Pomul Crăciunului – Pomul Raiului Cine îmblă cu mnere, Se linge pe degete. Colecţia SIMONA şi ALEXA GAVRIL BÂLE

calendarul maramureşului

855

ELENA BASSO STĂNESCU Zestrea, atribut al convenţiei căsătoriei Indicator economic important, z e s t r e a stă la baza construirii unei familii, ea reprezentând elementul esenţial al înţelegerii, al „contractului” ce urmează a fi semnat de cele două familii, dar şi termenul utilizat pentru a preciza partea din averea paternă ce urmează a reveni fiicei odată cu căsătoria. Pentru că fără zestre nici o femeie nu se poate mărita! Ea trebuie să primească din partea părinţilor pământ, lucruri pentru casă, îmbrăcăminte, animale, bani ş.a. În spaţiul românesc nu se face diferenţă între dotă (case, moşii, prăvălii, bani) şi trusou (veşminte, bijuterii, lenjerie) termenul „zestre” înglobând ambele noţiuni, iar „foaia de zestre” consemnând atât obiectele care ţin de dota propriu‐zisă, cât şi cele care ţin de trusou. Valoarea zestrei nu era fixată de lege sau de vreo cutumă anume, ea alcătuindu‐se în funcţie de statutul social şi economic al fiecărei familii. Indiferent de rang şi avere, măritarea unei fete era o sarcină dificilă pentru orice familie, alcătuirea unei foi de zestre fiind o obligaţie Carul cu zestre; foto din colecția Elena Basso Stănescu morală extrem de importantă pentru fiecare tată, el oferindu‐i fetei din toate câte puţin, aşa cum descrie actul dotal: „din toate câte am avut, din toate i-am dat” (Ghiţulescu, Constanţa – În şalvari şi cu işlic: Biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ, în Ţara Românească a secolului al XVIII‐lea, Editura Humanitas, Bucureşti, 2004, pag. 135).

După dreptul german, cel care aducea bunurile era viitorul soţ. La logodnă, bărbatul dăruia logodnicei sale „arrhes”, apoi rezerva o parte din bunurile sale imobiliare (în general o treime) soţiei. Dacă soţul murea, văduva deţinea uzufructul acestei zestre. „Zestrea soţului” reprezenta sistemul adoptat de marea majoritate, până în secolul al XII‐lea. „Zestrea are ca şi consecinţă distingerea a două tipuri de căsătorie: m u n t e h e – uniune legitimă însoţită de prestarea zestrei şi f r i e d e l e h e sau căsătorie de prietenie, uniune de categoria a doua, care nu dă dreptul vărsării unei zestre. După alte date (…) el îi oferă soţiei, după consumarea căsătoriei, m o r g e n g a b - ul sau dar de dimineaţă, o sumă de bani sau bijuterii prin care recunoaşte că soţia sa este de-acum stăpâna casei. În anumite regiuni soţul îi dă tinerei fete, în timpul ceremoniei de căsătorie 13 sau 12 piese de aur” (Bonnet‐ Melchior, Sabine şi Salles, Catherine, op. cit. pag. 45). Odată cu secolul al XII‐lea, dreptul roman triumfă şi tipul de zestre german cedează în favoarea dotei. Bunurile acordate de către tată viitoarei soţii vor rămâne proprietatea femeii toată viaţa. Această dotă variabilă după potenţa pecuniară a familiei poate cuprinde bunuri mobiliare şi imobiliare, veselă, mobilier, bijuterii, veşminte. Tradiţia impunea ca o parte din dotă să fie prezentă în cortegiul nupţial. Numai că zestrea putea fi şi sursa unor conflicte ce ţineau de neplata ei de către tată, de nerestituirea ei de către soţ, în cazul unui divorţ, sau de nerespectarea unui act testamentar… În timp s‐au creat pârghii care să reglementeze un sistem de validare a foii de zestre. Aceasta putea fi înregistrată de către un departament special, primind întărire prin pecete domnească – în linii mari o formă primară a „notariatului” modern. Ca formă de redactare, Foaia de zestre începea şi se încheia cu o invocaţie religioasă în care se implora „mila şi ajutorul Fecioarei Maria, ale lui Cu care pahar închini, Cu acela ţi s‐a închina. Colecţia SIMONA şi ALEXA GAVRIL BÂLE

nr. 12

2012

364 Sărutatul tău, nebune, Cum m‐ai unge cu cărbune; De cărbune m‐oiu mai şterge, De doruţul tău nu‐mi trece. Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 290

365 Somnu‐mi‐e şi nu mă culc, Doru‐mi‐e şi nu mă duc; Somnu‐mi‐e şi m‐aş culca, Tot aştept, doar a pica Mândruţul de undeva. Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 290

366 Hai, mândrucă, să fugim, Pe din sus de ţintirim, De coconi să ne ferim; Că coconii‐s slabi de minte, Şi ne‐or scoate la cuvinte. Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 290

367 Când eram la mama mea, Eram pui de turturea; De când îs la mama lui, Nici îs turturea, nici puiu, Făr’ muierea nimănui. Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 291

368 Tu leliţă, lelişoară, De‐ţi e voia să te joc, Pune‐mi coalea struţ pe clop! Pentru struţ de zece graiţe Nu mă scol nici de pe laiţă. Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 312

Extras din foaie de zestre 1831; foto din colecția Elena Basso Stănescu

calendarul maramureşului

nr. 12

Extras din foaie de zestre din sec. al XVIIIlea; foto din colecția Elena Basso Stănescu; Arhva St. București

369 Fetele de prin Josani Dau paiele la juncani, Buzele la cotângani. Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 312

370 Asta lele nu‐i de‐aici, Că dă orzul pe verigi Şi secara pe inele, Şi vine la joc cu ele. Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 312

371 Mândră‐i lelea‐n sărbători, Dacă pune‐un car de flori; Cându‐i pe Luni şi pe Joi, Gândeşti c‐a suflat în foi. Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 313

372 Şede muta jos şi sbiară, Dacă nu şti pune teară; Şede muta jos şi plânge, Dacă nu se poate‐ncinge. Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 313

373 Dragă mi‐e leliţa naltă, Că‐mi dă gură peste poartă; Dar leliţa mititea Se‐ntinde şi n‐ajunge, Numai cât mă necăje(şte) Şi pe mine şi pe ea. Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 313

2012

856

Isus Hristos şi ale lui Dumnezeu” (Ghiţulescu, Constanţa, op. cit., pag 139), obiectele de zestre respectând o anumită ordine internă în cadrul cuprinsului. Semnăturile părinţilor, ale rudelor, a preotului şi ale vecinilor autentificau documentul. Compusă de un cărturar cu har, foaia avea să fie citită cu solemnitate în momentul nunţii după cununie, înainte de prezentarea zestrei, ca să fie „spre înştiinţarea tuturor nuntaşilor”, apoi se returna proprietarilor „spre strângere şi păstrare” (Florea, Marian, op. cit. pag 107). Utilizată şi de către romani, ea purta diferite nume: tabulae dotales, instrumenta dotis, dotalia. În anumite zone ale spaţiului românesc martorii purtau numele de „logoditori”, iar foaia de zestre avea valoare de contract de căsătorie între două părţi, fiind marcată şi prezenţa mirelui. Pentru un nivel social ridicat, structura zestrei nu diferea mult de la o familie la alta. Cam aceleaşi ţesături, aceleaşi modele de rochii, acelaşi număr de inele, acelaşi număr de pânzeturi, prosoape, acelaşi număr de animale. Situaţia se schimbă însă complet în interiorul clasei populare, unde foaia de zestre apare ca un document elaborat superficial – textul lăsând să se înţeleagă situaţia precară a părinţilor, nemulţumirile cuscrilor şi umilinţa fetelor. Foaia de zestre se discuta cu o zi înainte de logodnă acasă la o masă pregătită special sau la cârciumă „între bărbaţi”, momentul numindu‐se „tocmeala” sau „învoiala”. Dacă foaia se returna a doua zi după logodnă, era semn de nemulţumire a ginerelui, care fie că rupea logodna, fie negocia prestaţia dotală pentru a obţine mai mult. Foaia de zestre avea o structură internă de repartizare a pieselor în funcţie de utilitatea şi asemănarea lor. Ea conţinea trusoul – cu tot ce ţinea de corpul şi activităţile casnice ale femeii măritate – şi zestrea propriu‐zisă, care includea moşii, bani, robi ţigani şi animale. Lada de zestre reprezenta radiografierea socială, conţinutul ei ilustrând statutul social al proprietarilor, denumirile ei variind zonal: ladă, scrin, credenţ, conopei, lădoi etc. În funcţie de zone, lada se lua odată cu mireasa când se mergea la cununie. În ladă se aflau cuverturi de pat ţesute, haine, perne, lepedee. Hainele de zestre ale miresei puteau fi ori purtate pe umeri de către tinerii care însoţeau şi alaiul, ori duse în lada de zestre, care cu o zi înainte era transportată de la mireasă la mire. Lada se putea duce luni după nuntă de către rudele miresei punându‐ se în ea toate lucrurile necesare viitoarei gospodării. Fetele înstărite primeau pe lângă lada de zestre şi mobilă. În alte zone nu se dădea ladă, ci stafir. Acesta conţinea o dună, trei perne, două lepedee, 10‐15 prosoape, 2‐3 măsăriţe, şi se ducea la casa mirelui fie cu câteva zile înainte de nuntă, fie la 2‐3 zile după nuntă. Analiza inventarului lăzii ne arată că în perioada interbelică valorile tradiţionale erau respectate şi preţuite, tinerele în afară de valorile moştenite continuând să păstreze tradiţia, realizând la rândul lor obiecte casnice şi vestimentare, menite să evidenţieze un anumit tip de economie tradiţională şi funcţională încă. O lecturare mai atentă a foilor de zestre ne va oferi informaţii nu numai de natură economică, ci şi din zona culturii vestimentare, a celei culinare, ne va oferi indicii despre modul de organizare şi supravieţuire a societăţii. Urmărind mediile sociale, conţinutul trusoului variază. În Franţa sec XIX, manualele de savoir‐vivre şi cronicile mondene detailează trusourile cele mai rafinate, fără a omite categoriile de preţuri, noutăţile în modă: „un trusou frumos cuprinde douăsprezece duzini de cămăşi de zi, şase duzini din pânză foarte fină şi şase din batist. Tot atâtea cămăşi de noapte. Două duzini de jupoane scurte pentru plimbare, şase jupoane de bal din muselină cu trenă lungă şi douăsprezece jupoane pentru rochii de casă. Noile fantezii sunt eşarfele legate pe cap pentru a alcătui un turban în stil creol, bonete de ţărancă din dantelă veche, dublate cu mătase, care se poartă la five o’clock tea; marile eşarfe din tul alb ţesute cu model, bordate cu o spumă de dantele albe, în care se acoperă în maniera miniaturilor lui Jean‐Baptiste Isabey. […] Se alătură trusoului două duzini de perechi de ciorapi. Zece duzini sunt din mătase, două duzini din fir scoţian. În afară de lenjerie, rochii montante, mai Unde‐i mai subţîre aţa, Acolo se rumpe. Colecţia SIMONA şi ALEXA GAVRIL BÂLE

calendarul maramureşului

857

sunt prevăzute: „rochie de căsătorie, rochie de casă, rochie de călătorie, toalete de vizită şi pentru dineu, toaletă de vizită din mătase neagră, toaletă de vizită din mătase nuanţă Bordeaux (…), cinci sau alte rezervate dintr-un alt (material) articol, pentru vizită şi pentru dineu” (Musée Galliera, Musée de la Mode de la Ville de Paris, Mariage, Edition Assouline, Paris, 1999). În afară de valoarea sa materială, pecuniară, trusoul era o afacere transmisibilă cu o puternică valoare simbolică. Adesea, el era considerat un ajutor financiar din partea mamei. „Trusoul este însemnat după reguli foarte precise. Lenjeria personală a femeii era însemnată cu iniţiala prenumelui său şi a celei a numelui soţului ei; lenjeria personală a soţului cu cele două iniţiale ale sale, prenumele şi numele de familie. Lenjeria casei care le era comună se însemna cu două iniţiale a două nume de familie.” (Musée Galliera, op. cit., pag. 54 ) După moda sfârşitului de sec XVIII, compoziţia unui trusou începe cu bijuteriile. Cele tradiţionale – salba de pus la gât din 12 sau mai mulţi galbeni de aur sau alte monede străine din aur (guldeni olandezi, taleri, zloţi, ughi ungureşti) şi bani de pus pe cap „11 taleri de pus pe cap”. Se adăugau între 12 şi 16 şiruri de mărgăritare, inele, brăţări, colane, paftale, broşe, toate decorate cu pietre preţioase ca diamante, perle, rubine, safire, smaralde. Numărul acestora creştea şi descreştea în funcţie de poziţia ierarhică a tatălui fetei. Din zona veşmintelor, lada de zestre ne etalează haine de ceremonie, haine pentru a ieşi în public, la plimbare, la biserică, haine pentru diverse sărbători sau pentru viaţa de zi cu zi. Stofele din care erau confecţionate erau aduse din Italia, Spania, Franţa, Anglia, sau Imperiul Otoman, predominante fiind ţesăturile de mătase, caşmir, lână, broderii cu fir de aur sau argint (Ghiţulescu, Constanţa, op. cit. pag. 145‐146). Lor li se alăturau blănuri de hermină, jder, nurcă, vulpe, podoabe, nasturi şi copci din aur sau diamante. Acestor rochii preţioase li se adăugau iile, câte o duzină pentru fiecare fată. Şi acestea comportă broderii excepţionale cu fir de mătase, aur şi argint. O altă subdiviziune a trusoului se referea la lenjerie, la dormitorul cu toate accesoriile sale, unde cantitatea, fineţea şi calitatea ţesăturilor, bogăţia şi valoarea broderiilor trimitea la „rânduiala aşternutului aşa cum se cade” . Cearşafuri din mătase sau pânză, plăpumi, perne numărate după dimensiuni, scoarţe şi covoare aduse de la Constantinopol, Veneţia, sau chiar ţesute în casă cu lână şi borangic. Pentru rânduiala mesei – prosoape de faţă şi mâini, 1‐2 duzini, ştergare şi şervete de bucătărie la fel, feţe de masă, veselă şi tacâmuri de argint, ceşti de cafea, maşină de măcinat cafea, farfurioară şi linguriţă de argint folosite numai pentru servitul dulceţei, ibric, lighean etc. Soţia vine în casa soţului cu absolut toate ustensilele casnice de care are nevoie pentru îndeplinirea acestei nobile atribuţii (Ghiţulescu, Constanţa, op. cit. pag. 147). Disparate, apar şi obiectele „Care ţin de trupul şi sufletul femeii: oglinda, cădelniţa din argint pentru aprinsul tămâiei în zilele de sărbătoare şi candela ce arde zi şi noapte sub icoana Fecioarei Maria. Icoanele apar destul de rar, 8-10 pentru un întreg secol, iar mătăniile şi cărţile de cult sunt şi mai rare” . Formă clară de moştenire, trusoul se menţine până pe la sfârşitul anilor ’50, când se reduce, apoi spre 1965 el cade în desuetudine. Bunurile imobiliare compun cea de‐a doua parte a zestrei alături de animale şi robi ţigani. Zestre primea şi mireasa şi mirele, dacă raportul între domenii era diferit. Fiica primea câteva moşii, de regulă achiziţii recente ale părinţilor. Dacă pe suprafaţa acestor moşii se aflau case, cârciumi, prăvălii, mori sau biserici, se notau cu menirea de a spori valoarea acestora…”(Ghiţulescu, Constanţa, op. cit. pag. 148). Animalele erau trecute în foaia de zestre menţionându‐se calitatea şi starea lor în momentul cedării. Cai, boi, vaci, oi, capre, porci, stupi de albine. Un alt bun de preţ îl constituiau în sec XVIII‐XIX robii ţigani. Întotdeauna fiica unui boier va pleca din casa părintească însoţită de „ţiganca care a crescut-o” şi de „camerista personală” – notată ca „fete în casă pentru a-i sluji”. De asemenea, va primi şi alţi ţigani ca ajutor în casă sau la câmp, valoarea acestora crescând sau scăzând în funcţie de munca prestată, de „calificarea” avută, de vârstă şi chiar de sex. On rând de oameni fac averea, On rând o păstrează

Şi on rând o împrăştie. Colecţia SIMONA şi ALEXA GAVRIL BÂLE

nr. 12

2012

Mireasă din Tîrşolţ; foto din colecția Elena Basso Stănescu

374 La casa cu ştergători Dracul vede peţitori, La casa cu lepedeauă Sunt peţitori câte nouă. Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 313

375 De‐aş trăi cât piatra‐n munte, N‐aş iubi fete avute, Ci‐aş iubi una săracă, Când oiu zice: „taci!“ să tacă. Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 313

376 Lelea, câtă‐i, toată‐i albă, Numai la obraz e neagră. Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 314

377 Ducu‐mă, mândrucă, duc, Numai ţie să‐ţi aduc Sărăcia toată huc. Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 314

378 Trecut‐am eu p’ângă iad Şi‐am văzut un spânzurat. Eu m‐am pus şi‐am întrebat Pentru ce l‐au spânzurat? ‐ Şi‐a lăsat nevasta‐n pat Şi s‐a dus la alta‐n sat. Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 314

379 Jupâneasă tătăişe, Nu‐mi da sfântă sămătişe,

calendarul maramureşului

nr. 12

Ci deschide podişorul Şi‐mi dă oala cu grosciorul. Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 315

380 Nu‐i mândru cine‐i frumos, Ci‐i mândru care‐i drăcos; Nu‐i mândru cel cu păr creţ, Că‐i mândru omul isteţ. Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 309

381 Mândră‐i lumea cu feciori, Ca şi grădina cu flori; Mândră‐i lumea şi cu fete, Fără feciori nu se şede. Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 309

382 La cusutul steagului, Joacă ruja macului; La cusutul cununii, Joacă floarea violii. Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 309

383 Miresucă, după tine Pare‐i rău la oarecine, Şi după mirele tău La multe le pare rău. Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 309

384 Şese boi şi patru junci, Nu‐s ca buzele de dulci; Patru cai la o căruţă, Nu‐s ca ochii de drăguţă.

2012

858

La clasele populare, zestrea îşi schimbă nu numai compoziţia, ci şi cantitatea, calitatea, consistenţa. Nu se pune problema uniformizării zestrei în interiorul claselor populare. Foaia de zestre a unei fiice de ţăran oglindea poziţia socială şi starea economică a grupului pe care îl reprezenta. Diferenţele economice sunt evidente, existând subdiviziuni între grupul ţăranilor înstăriţi şi cei în sărăcie extremă. Salba şi cununa de bani sunt şi aici Costum popular din Bihor; foto din colecția Elena Basso Stănescu prezente, deşi valoarea banilor se schimbă în monede simple de argint sau aramă, găurite şi înşirate pe un fir. Hainele sunt mai puţine şi din materiale inferioare calitativ, broderiile sunt rare, firul din aur şi argint fiind înlocuit cu fir de borangic. Pietrele preţioase se înlocuiesc cu mărgele de sticlă a căror valoare estetică devine extrem de importantă prin înmulţirea numărului de şiruri, reconfigurând un alt tip de ornament purtat în zilele de sărbătoare sau duminica la biserică, câteodată şi în viaţa de zi cu zi. Cât despre lenjerii şi bunuri de folosinţă domestică, toate se ţes în casă din in, bumbac, borangic şi lână. Animalele devin tot mai puţine cu cât se coboară în ierarhia socială, iar de ţigani nici nu poate fi vorba… La acest nivel combinaţiile sunt bizare, punctând starea de precaritate, graba în care s‐a alăturat zestrea. Au existat situaţii destul de numeroase când s‐a transformat zestrea tradiţională în pământ – singurul bun disponibil într‐o societate în care banii lichizi erau o raritate. Iniţiativa înfiinţării fondului de ajutor pentru săraci, orfani, văduve şi invalizi – aparţinând domnitorului Alexandru Ipsilanti la începutul secolului XVIII – a permis oricărui creştin să doneze în favoarea „Cutiei milosteniei”. Printre cei care au beneficiat de ajutor de la „Cutia milei” s‐au aflat şi fetele sărace cu vârsta de măritat, ajutorul acordându‐se la cererea acestora, adresată domnitorului printr‐o jalbă. În toate aceste cereri se insista pe apropierea momentului căsătoriei şi pe sărăcia care făcea imposibilă trecerea fetelor în această etapă a vieţii „binecuvântată de către Biserică şi de Dumnezeu”. Ajutorul era cerut pentru a duce o viaţă creştină, curată, „plăcută lui Dumnezeu”, care să le salveze de la o viaţă imorală, inevitabilă de cele mai multe ori în cazul fetelor sărace. Cu tot acest ajutor, numeroase fete nu au dispus de sprijinul necesar, fiind obligate să se angajeze la un stăpân în speranţa strângerii banilor necesari măcar în alcătuirea unui trusou.

VALERIA FĂT

Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 309

Portretul unui meșter popular – Dochia Făt din Dănești

De urât și supărare 385 Mândru‐i codrul cu cărări, Eu tânăr cu supărări; Dochia Făt; foto: Valeria Făt

Născută pe data de 4 martie 1929 în Şişeşti,Dochia Ţineghe de fată, după căsătorie Făt, fiica lui Dumitru Ţineghe şi Maria Ţineghe, lumea satului o cunoştea ,,Tiţa Mitruţu Mării din huci.

Povestea mamei mele seamănă cu cea a fetelor şi a femeilor din acea perioadă, la fel ca personajele basmelor, erau deosebit de harnice, aţa şi acul erau instrumentele principale de creaţie artistică. Cum ţi‐i aşterne Aşa vei dormi. Fragment de broderie; foto: Valeria Făt

Colec6ia AUGUSTIN MICU

calendarul maramureşului

859

Cusăturile populare reprezintă o activitate veche specifică satului românesc, fiind un mod de comunicare între om şi natură, între om şi om, deoarece fiecare model creat îşi găseşte corespondentul în natură folosit într‐un anumit scop şi cu o anumită ocazie. Cu un oftat, dar şi cu o oarecare bucurie a început să‐mi povestească: ‐,,Am învăţat de mică să torc firul de lână, de fuior sau de câlţi, am învăţat să Valeria și Dochia Făt; foto: Valeria Făt ţes la război pânza din cânepă din care ne făceam cămeşi, pindileauă, izmene păntru bărbaţi, făţoi şi şterguri.’’ Felul în care îmi povestea despre vremurile trecute parcă acum deveneau realitate, atâta trăire sentimentală avea în exprimare dar şi în priviri. Parcă atunci şi‐a redeschis lada de zestre de odinioară şi, în locul cămeşilor frumos împăturate cu miros de busuioc, au apărut amintirile la fel ca poveştile pe care bunicii le spun nepoţilor săi. Cu o lumină strălucitoare în ochi, cu o faţă senină, însă brăzdată de mulţimea anilor, şi‐a derulat firul poveştii ‐,,Lucram tare mult de primăvara şi până iarna, primăvara, vara şi toamna la câmp, iar iarna făceam haine pentru toata familia, adică cămeşi, pindileauă, izmene şi cioareci pentru bărbaţi.’’ Toate obiectele de îmbrăcăminte se coseau cu mâna deoarece nu exista maşină de cusut, aceasta apărând mult mai târziu. Şi, tot ca un amănunt, aţa colorată a apărut mai tărziu, gulerele cămeşilor erau împodobite cu cusături cu fir de bumbac de culoare albă. Cu toate aceste neajunsuri, concurenţa era nelipsită, fiecare se străduia să‐şi coase hainele cât mai frumos, la fel şi cusăturile ornamentale. Pindileul cusut cu mâna avea cusătura specifică numită ptişeţel, adică un fel de tivitură utilizată numai în acest scop fiindcă la făţoi se folosea un alt fel de tivitură numit thituşel. O preocupare aparte o deţineau în confecţonarea cămeşilor în special pentru fete, mânecile se făceau bufante folosindu‐se ca model trăsura adică nişte pliuri care dădeau mânecii o lărgime la capăt, iar pe margine se tiveau cu rupturiţă. La cămeşile bărbăteşti se folosea un alt fel de cusătură numit răzvod, acesta fiind modelul de bază, şi se folosea fităul de culoare neagră. Toate acestea se lucrau în serile lungi de iarnă, fie acasă în familii, dar cu preponderenţă în şezători, unde se adunau fete şi feciori, iar lumina slabă a loampelor era întregită de glumele, cântecele, jocurile fetelor şi a feciorilor, astfel încât nici nu‐şi dădeau seama uneori de ivirea zorilor. Iar duminica la joc feciorii strigau strigături în special fetelor mai leneşe Şede lelea pă dâmbuţ, Face pene la drăguţ. Nu‐i ave, hăi lele, vreme Să‐mi faci mie două pene Pă fundu de la izmene? ,,Apoi, în vremurile mai bune nu o fo nevoie să mai facem haine că le‐ am aflat de cumpărat pân bolduri, aşe că am ţăsut cergi cu dungi negre şi sure, cergi în patru iţă, iar mai apoi covoare din lână de oaie şi din lâniţă. Pentru împodobirea caselor atât în vremurile îndepătate se ţeseau şterguri la icoane, utilizâdu‐se fităul de culoare roşie , acesta fiind înlocuit mai înspre noi cu fităul colorat şi mai apoi cu lâniţă. În lada de zestre primită de la mama nu am costumul popular, nu din cauza lipsei busuiocului ci din cauza pierderii acestuia, am cergile ţesute de mâna ei, făţoi, şterguri de şters pă mână, şterguri la icoane cu cipcă, însă cea mai bogată ladă de zestre o deţin în priceperea de a lucra şi confecţiona aceste obiecte de îmbrăcăminte şi de împodobire a caselor.

nr. 12

2012

Mândru‐i codru şi‐mănat, Eu tânăr şi supărat. Tit Bud, 1908 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 279

386 Urâtul te duce‐n ţară, Dragostea te întoarnă iară. Urâtul te duce‐n lume, Dragostea la lucruri bune. Vasile Goja, 1903 în ”Maramureș, %ară veche”, editura Cybela, Baia Mare, 2008, p. 159

387 Urâtu‐i pe ptiatră sacă Și tăt strîgă că se‐neacă. ‐ Taci, urîte, nu strîga Că‐s aici și te‐oi scăpa! Taci, urîte, nu răcni Că‐s aici și oi sări! Dumitru Iuga, 2012

388 Frunză verde trei masline Plânge inima în mine Ca copilul de trei zile. Copilul plânge și‐nceată, Inima mea niciodată. Florian Danciu, 1886 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 50

389 Supărare, voie rea, Pusă‐i la inima mea, Ș‐a făcut acolo casă, Ca nicicând să nu mai iasă; Ș‐a făcut așezământ, N‐a ieși până‐n pământ. Florian Danciu, 1886 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 50

390 Ce mi‐i urât nu mi‐e drag, Fie cât de lăudat, Ce mi‐i drag nu mi‐e urât, Fie cât de ocărât! Teodor Michnea, 1871 În ”Maramureș, %ară veche”, Antologie de folclor de pe Cursul Superior al Tisei (1672‐1908), ed. Cybela, Baia Mare, 2008, p. 44

Cum îşi face rãu omu pe sama lui Nu‐i poate face nici cel mai mare duşman. Colec6ia AUGUSTIN MICU

Fragment de broderie; foto: Valeria Făt

calendarul maramureşului

nr. 12

Glosar agodi – a aştepta arădui – a porni batăr - măcar, baremi bănat ‐ durere, jale, dor bărdie – fuior moale bicaş ‐ piatră blem ‐ mergem, plecăm bocaie ‐ ulcior bonzar – cărăbuș bo olat – cu bo6uri, în relief bugăt – destul but ‐ ciudă, manie (“în butul meu” ‐ “în ciuda mea”); drum căruţ - căruţ; papiotă căşi - case cătat - ofilit; căutat cătă - către celui ‐ a înşela cipcă ‐ dantelă ciucalău – ciucur; cocean de porumb ciur – broderie, dantelă; ciur ciurcel – cercel clocotici – zurgalău conci ‐ coc (la păr) cordalău – coardă cordături ‐ încordături cordâie ‐ coarde corigătură – cârligătură, cerc, rotungime curigău‐ cârlig, coardă curlui – a croi curui – vz. curlui d’in - vin, zin dinde ‐ ghindă dinerar, ghinerar – general duflaș, duplaș ‐dublu dupăcele – cusături (la cămaşă) dupăcit – cusut duplicat – îndoit făţoaie ‐ faţă de masă firong - perdea fitău – aţă fodor – volan (la cămaşă) foișa – a viscoli fuieș – viscol gatie ‐ izmană (in Oaş, Maramureş,Codru,Chioar, Lăpuş) g’ermi – viermi, șerpi gheizăș ‐ tren g’i ă – vi6ă golond – şnur, panglică, şiret, şuviţă golund ‐ vz. golond haznă ‐ folos hăinet – haine hedi – vi6ă de vie hintău – batic, năframă hir , sir ‐ fir hireş – frumos holbură ‐ volbură huc, ‐ tot, în întregime

2012

ibăsc - iubesc, ibdesc ibdi - a iubi ibdiv ‐ gustos, iubitor iboste - dragoste, iubire iesta, işti(a) ‐ acesta, aceştia ii - ei ini – a veni, a zini inue ‐ in iosag – avere irmă, irimă – inimă încipcat – înstruţat înfodră i ‐volane întingat ‐ închingat întrumptica – a întrupica, a potrivi înţânţelat ‐ cu ţinte învăli ‐ a împrohodi, a îmbrobodi, a lega năframa învăscut – acoperit, învelit, îmbrăcat jolj, joljurel – giulgiu; basma, năframă; batistă keptănaș ‐ pieptănaș laibăr – vestă lătunoi – neregularităţi în pânză; mici vietăţi de apă dulce mărginică – dim. de la margine, bordură mnirîie, mnerîie ‐ albăstrie, vineţie năframă - batic, “pânzătură” năfrămuţă – batistă năji ‐ a unge urzeala de teară (războiul de ţesut) cu un amestec de fărină de mălai, destul de vârtos nodrozlău ‐ șarpe oară ‐ în fire (a‐şi veni în oară) oti - ochi palţău - botă împodobită pentru chemătorii la nuntă sau vergel pană – motiv ornamental la cusături; pană; struţ pantlică ‐ panglică partă – panglică, cingătoare, dungă (la ţesături) păr – păr; caşmir ‐ “năframă/sugnă de păr” pânzătură – zadie; năframă pârgăli – vz. pârgălui pârgălui – a prăji pindileu ‐ poale plaivaz ‐ creion planchită - vz. plantică plantică – panglică pogmată, pogme i – model pot, poturi – motiv ornamental cu puncte şi flori; pupti pup – boboc de floare; pup (a sta pup) pupchi – vz. pot pupti – vz. pot puptiţ – pup; coc răzvod – un fel de cusătură la cămășile bărbătești roată - motiv ornamental pe

860

Iuliu Pop - Bătrân din Borșa, 1937

ţesături; modalitate de cusătură rot’ie - rochie rozosin – roz rus ‐ iobag sabou – croitor sir – fir spăcel – bluză; pieptăraş; cămaşă de pânză spăgmă - fir (aţă) mai tare şi puţin mai groasă (de fuior) spămă - vz. spăgmă stan – partea din spate a unei cămăşi/suman stic ‐ spic sugnă - vz. sumnă sumnă, sugnă – rochie şărincă, şărincuţă – năframă şânori - zgărzi, verste şinură, şinurele ‐ şnur, găitan şireag ‐ şirag; rând şirincă ‐ năframă, maramă șlingalău ‐ volan şopă - vestă, haină șporiu ‐ dim. de la șpori = sobă teară – război de ţesut thitușel – un fel de tivitură ticlazău – călcător tisău – curea lată, şerpar toptilă ‐ loc amenajat în râu pentru topitul cânepii torcăşiţă – torcătoare ţol – covor uăti – ochi voștină – cuib de viespi vrâstă – vârstă; dungă la zadii; bucată alungită de aluat zăghiuţă ‐ zădiuţă, catrinţă

Fragment de ștergar, colecția Ana Andreica, Călinești

Fragment de broderie, colecția Geta Pop, Hoteni

Mânecă de la cămașă, colecția Ana Andreica, Călinești

‘Trăsură’, colecția Maria Pipaș, Tisa

Fragment de ștergar, colecția Georgeta Iuga, Șurdești

Fragment de ștergar, colecția Georgeta Iuga, Maramureș

Fragment de broderie veche (netermninată), colecția Maria Pipaș, Tisa

Fragment de ștregar, colecția Georgeta Iuga, Mureș Cărpă veche de modele, colecția Maria Pipaș, Tisa

Fragment de broderie veche, colecția Maria Pipaș, Tisa

Fragment de ștregar, colecția Georgeta Iuga, Mureș