CRONICA PAROHIEI ROMANO CATOLICE DIN CÂMPULUNG MOLDOVENESC preluare din CÂMPLUNGUL MOLDOVENESC - confesiuni, lăcaşuri de cult şi slujitori ai acestora Editura AXA, Botoşani, 2007 Autori: Vasile şi Otilia Sfarghiu
CRONICA PAROHIEI ROMANO CATOLICE DIN CÂMPULUNG MOLDOVENESC DE LA ÎNCEPUT PÂNĂ ASTĂZI preluare din CÂMPLUNGUL MOLDOVENESC - confesiuni, lăcaşuri de cult şi slujitori ai acestora Editura AXA, Botoşani, 2007 Autori: Vasile şi Otilia Sfarghiu CÂMPULUNG-MOLDOVENESC - oraş din partea central-vestică a judeţului Suceava, aşezat pe valea cursului superior al Moldovei, în depresiunea formată de lanţul Carpaţilor Răsăriteni şi Obcinele Bucovinei, Ia 70 km. depărtare spre nord de oraşul Suceava. La Câmpulung, în trecutul îndepărtat, a fost centrul unui ţinut liber "Ocolul Câmpulung". Dezvoltarea oraşului a fost favorizată de poziţia lui geografică, fiind punct de vamă în secai XVI-lea a drumului care trecea peste pasul Mestecăniş, prin Cârlibaba şi Borşa, în Transilvania de nord. Caracterul de libertate fiscală a celor din Ocolul Câmpulung ne este atestat în anul 1716 de "Descriptio Moldaviae" a lui D. Cantemir. El menţionează 3 ţinuturi libere ale Moldovei, anume Ocolul Câmpulung, Ţinutul Vrancei şi Ţinutul Tigheciului. Toate aceste drepturi străbune au fost nesocotite după încorporarea teritoriului la imperiul austriac în anul 1775. Deoarece toate documentele acestei biserici, cu registrele, condicile şi actele de nepreţuită valoare, au fost distruse sau pierdute în cel de al doilea război mondial, ne-am străduit să reconstituim cronica bisericii din Câmpulung cu adevăr, după datele culese din documente de arhivă, publicaţii, mărturii, însemnări şi, nu în ultimul rând, însemnările părintelui profesor Leonhard Haschler (1879 - 1950) şi a preotului Norbert Gaschler, Pfarr-Chronik von Kimpolung Bukovina, Regensburg, 1996. Pentru anii mai apropiaţi am folosit informaţiile unor oameni care au cunoscut bine evenimentele legate de această biserică, precum şi amintirile proprii în legătură cu preoţii şi viaţa acestei biserici romano - catolice din Câmpulungul Bucovinei. 1774 O dată cu intrarea trupelor austriece în Bucovina, deşi Câmpulungul nu era o localitate de graniţă cu Moldova, este trimis în această aşezare un preot militar pentru ostaşii catolici din această parte a Bucovinei. Acest preot era Paul Harrasch (Harrek ?), un carmelit din Galiţia. 1775 Este construită capela de rugăciune din Câmpulung. Pe lângă militarii care se aflau aici existau şi câteva familii civile de meseriaşi şi negustori, pentru nevoile armatei, care beneficiau de serviciile spirituale ale aceluiaşi preot, Paul Harrasch. 1782 La 10 octombrie sediul trupelor de graniţă se mută la Gura Humorului, dar preotul Harrasch, plecat acum la noul sediu al trupelor, oficiază liturghia şi la Câmpulung. 1785 În acest an se întemeiază parohia catolică din Câmpulung. 1786 Pentru capela de rugăciune şi parohia Câmpulung este adus preotul călugăr Gregor Lazar, din Transilvania. Acesta are în grija spirituală 230 de militari şi 125 de civili; aceştia din urmă sunt aduşi pentru administraţie, diferite meserii, negustorie. Unii din ei au venit şi cu familia. Parohia din
Câmpulung are în grijă spirituală şi credincioşii catolici din Vatra Dornei, Dorna Candreni, Poiana Stampei, Iacobeni, Pojorâta, Moldoviţa şi Stulpicani. Bucovina aparţinea spiritual diecezei catolice Bacău, dar ofiţerii şi soldaţii austrieci erau subordonaţi episcopului militar Heinrich Johann Kerens, care din 1773 era episcop al diecezei Wiener - Neustadt şi din 1785 episcop de St. Polten. Superiorul militar era Johann Priletzki din Lemberg şi după moartea acestuia, Franz Kalatay. Amândoi aveau subalterni în Cernăuţi pe Prokop Mund şi, după transferarea acestuia în Transilvania, pe Wenzeslaus Kekert. De aceştia depindeau ofiţerii, soldaţii şi angajaţii militari, pe când civilii catolici erau supuşi episcopului de Bacău, care, din 1751, cu aprobarea Papei şi a regelui Poloniei, avea sediul la Snyatin, imediat lângă graniţa nord-vestică a Moldovei. La 1 noiembrie, printr-o dispoziţie imperială, Bucovina este alipită spiritual arhiepiscopiei din Lemberg. 1796 La 1 aprilie, arondarea Bucovinei la arhiepiscopia din Lemberg este legalizată de către Roma şi la 11 aprilie se face despărţirea de episcopia din Bacău. Astfel şi Câmpulungul este supus spiritual acestei arhiepiscopii din Galiţia. 1800 Arhiepiscopul Ignatius Kajetan Kicki face o vizită canonică în Bucovina, dar numai în parohiile Cernăuţi şi Sadagura. 1801 Arhiepiscopul Kicki numeşte ca vicar pentru Câmpulung şi împrejurimi pe preotul militar Ferdinand Speck. 1800 La 1 ianuarie, preotul ajutător Ferdinand Speck introduce condicile matricole pentru Câmpulung şi bisericile filiale. După însemnările preotului Leonhard Haschler, Câmpulungul număra 30 de familii catolice, în majoritate ale foştilor paznici de graniţă, ale meseriaşilor şi funcţionarilor. 1809 În matricole sunt pomenite nume de familii catolice. 1812 Vine la Câmpulung preotul ajutător din ordinul bernhardinilor Augur Daszkiewicz, care între 1819 şi 1823 a fost vicar la Coţmani şi Zastavna. 1815 Se termină clădirea bisericii romano-catolice din Câmpulung folosindu~e material tare: piatră şi cărămidă. 1817 Parohia Câmpulung, cu încă patru localităţi încorporate la ea, numără 665 suflete. 1818 În Câmpulung sunt 193 de credincioşi, şi parohiei i se adaugă încă un sat cu 12 suflete. 1820 Parohia nu are titular; administrator este preotul Paul Nagy, căruia i se reproşează că nu ţine predici duminica şi în sărbători. La 13 iunie, Câmpulungul este vizitat canonic de arhiepiscopul Andreas Alois, conte de Ankwicz-Skrabel. Acesta găseşte aici o biserică bine construită şi o casă parohială pentru preot, precum şi o clădire adecvată pentru şcoală. Biserica însă nu are clopote. În locul clopotelor se întrebuinţează toba, fapt pentru care se percepe de la comunitate, de fiecare dată, câte 15 kreuzer. Dar
comunitatea a colectat peste 1200 de guldeni pentru înzestrarea bisericii şi peste 300 de guldeni pentru cumpărarea clopotelor. După un manuscris original aflat la Viena ştim că la Câmpulung se învăţa la şcoală în limba germană şi română, însă învăţătorul Teutus (cu multă probabilitate, Tăutu), un ortodox, are puţine cunoştinţe pedagogice. Şcolarii sunt în număr de 300 în parohie, din care în Câmpulung sunt 65, dar la şcoală merg numai 42, din cauză că ceilalţi se ocupă de gospodărie. Părinţii se plâng, că nici după cinci ani de şcoală copiii nu ştiu să citească bine. 1826 La 18 şi 19 iunie are loc a doua vizită canonică a arhiepiscopului Ankwicz Skrabel la Câmpulung. Acesta sfinţeşte biserica construită în 1815. Este cea de a doua biserică mai veche din sudul Bucovinei şi are titulatura: Înălţarea la cer a Domnului Christos. Planurile de construcţie şi stilul acestor biserici din Bucovina erau proiectate de serviciul de construcţii civile de la Viena, de unde şi asemănarea acestor clădiri. 1828 Se înfiinţează vicedecanatul Suceava, căruia îi va aparţine şi Câmpulungul aproape optzeci de ani. 1836 În scriptele bisericii sunt pomeniţi catolicii cu 386 de suflete şi, pentru prima dată, protestanţii, cu 47 de suflete. În luna iunie are loc a treia vizită canonică în Bucovina, inclusiv în Câmpulung a noului arhiepiscop Franz von Paula Pischtek. 1942 Numărul catolicilor în parohia Câmpulung este de 495 iar al protestanţilor de 39. La 9 iulie arhiepiscopul Franz von Paula Pischtec vizitează din nou Câmpulungul. 1846 Se înregistrează în parohie 628 de catolici şi 35 de protestanţi. 1854 Prin decretul nr. 4445 din 7 februarie, al Guvernului Ţării (Bucovinei) se anexează parohiei Câmpulung, localităţile: Argel, Gumurla (Ciumârna), Geminea, Eisenau (Prisaca), Freudenthal, Frumosu, Ostra, Moldoviţa, Vatra Moldoviţei, Rus pe Boul (Paltin), Slătioara, Vama şi Sadova. 1856 Moare preotul August Daszkiewicz. 1857 În condica bisericii provin date, separate pe localităţi, pentru credincioşii catolici: Eisenau (Prisaca) 167, Frumosul-8, Fundul Moldovei - 70, Sadova - 5, Vama - 281, Vatra Moldoviţei - 7, Geminea , Ostra, Rus pe Boul(Paltin) şi Slătioara nu au catolici. Despre Câmpulung se scrie: sat, anul întemeierii parohiei 1785, titulatura: Înălţarea la cer a lui Cristos, parohie neocupată, administrator: Ştefan Tock; aici a locuit preotul pensionar Augustus Daszkiewicz; în apropierea bisericii se află o şcoală primară. Are loc o vizita generală, în toată Bucovina, a arhiepiscopului Lukas Baraniecki. Câmpulungul este ridicat la rangul de târg (Markt). Soseşte în Câmpulung, ca preot, Ioseph Szypek, consilier consistorial. 1865 În Câmpulung este preot acelaşi Ioseph Szypek, mai târziu inspector al şcolilor din districtul Suceava. Oraşul numără acum 588 de catolici; împreună cu filialele, numărul catolicilor este de 1054. Protestanţi sunt 472, ortodocşi 11999 iar evrei 661. 1868 - 1875
Între aceşti ani lipsesc condicile bisericii şi nu se ştie când biserica căpătat un paroh. 1876 Între ultimile notări din condica bisericii (23 decembrie 1875, pag 114) este trecut ca preot paroh (probabil din 1875) Ioseph Szypek. Câmpulungul are 604 catolici iar în satele parohiei 336, în total 940 de suflete. Sunt 412 evenghelici, 11890 de ortodocşi şi 875 de evrei. în Vama şi Eisenau (Prisaca) se află capele în care se ţine liturghia. Preotul Szypek este decan al decanatului Suceava din 1874. 1877 La 15 decembrie Ioseph Szypek este eliberat ca decan. Parohia numără 90 de catolici din care 601 sunt în oraş. În parohie mai trăiesc 459 de protestanţi, 12890 ortodocşi şi 899 de evrei. În oraş există o şcoală primară pentru băieţi şi fete iar în satele parohiei câte o şcoală elementară. 1880 Câmpulungul este notat ca oraş. Din acest an se aprobă un loc de preot vicar, plătit de stat. 1889 Apare pentru prima dată numele preotului vicar: Stephan Romanşa născut în 1862. 1892 La 6 august intră în funcţie noul preot vicar: Hieronimus Hordinski născut în 1866, în locul lui Stephan Romanscki. 1894 La 4 mai moare preotul Ioseph Szypek, încă în activitate, la 80 de ani. De 26 octombrie este numit paroh în Câmpulung preotul Ladislau Birtz, născut în 1855, 22 ianuarie. La 2 noiembrie se alipeşte parohiei din Câmpulung filiala Stulpicani cu satele Gemenea, Ostra şi Slătioara, cu un total de 90 de catolici, ceea ce nu e uşor pentru preotul din Câmpulung, de multe ori trebuind să meargă acolo pe jos. Biserica are o orgă şi un organist; Piotr Tezycki, (1865 - 1904), care, din nefericire, moare la o vârstă tânără. 1895- 1898 Între aceşti ani locul de preot ajutător nu este ocupat, fapt care presupune că preotul vicar aprobat în 1880 a venit în ajutorul parohului în vârstă. În vara anului 1898 are loc conferirea Sacramentului Mirului în toată Bucovina prin vizita generală a episcopului auxiliar dr. Ioseph Weber. 1900 Câmpulungul are 1038 de catolici, iar în toată parohia 2293; sunt 123 ortodocşi, 570 de protestanţi şi 1600 de evrei. Este numit preot ajutător Iosef Kluczewski, care de la 7 septembrie e administrator spiritual pentru Luisenthal, (Fundul Moldovei). În oraş există o şcoală cu patru clase pentru băieţi şi fete; în Vama o şcoală cu două clase, în Eisenau (Prisaca), in Freudenthal şi Vatra Moldoviţei câte o şcoală cu o clasă. 1905 În acest an se află vicar la Câmpulung preotul Augustin Porebsl (n. 1878). Are loc o vizită generală pentru conferirea Sacramentului Mirului, acum a arhiepiscopului dr.Ioseph Weber. Pentru Câmpulung este şi ultima vizită generală din partea arhiepiscopiei din Lemberg. Oraşul are acum 1220 de catolici iar în toată parohia sunt 2328; ortodocşi 15500, protestanţi 1300 şi evrei circa 3550 în toată parohia. Şcoala din oraş, pentru băieţi şi fete, are 6 clase; şcoala din Vama, 5 clase; în Moldoviţa, Vatra Moldoviţei şi Eisenau (Prisaca) şcolile au câte 3 clase, în luna iulie este numit vicar preotul Franz Brenny, născut în 1866 în Silezia superioară.
1907 La 7 iulie, preotul vicar Franz Brenny este trensferat la Gura Humorului, iar de acolo vine preotul Leonhard Haschler (n. 1879). 1910 Prin decretul împărătesc din 27 septembrie se înfiinţează în Câmpulung Liceul de stat cu limba de predare română şi germană. Preotul vicar Leonhard Haschler este numit catihet, apoi profesor de religie la liceul înfiinţat, funcţie care a îndeplinit-o până în 1940, când a plecat definitiv în Germania. În locul preotului Leonhard Haschler este numit vicar preotul călugăr Iosef Ettmayr, originar din Dorfen (Bavaria). 1913 La 12 august, preotul Iosef Ettmayr pleacă la Vatra Dornei. În locul său la Câmpulung vine vicar preotul bucovinean Johann Reitmajer, născut în 1886. 1914 Datele acestui an nu sunt diferite de anul precedent; sunt ultimile din condica bisericii înainte de război. Parohul din Câmpulung Ladislau Bartz este decorat cu Crucea de aur cu coroană. Vicar este preotul călugăr Johann Reitmajer, iar profesor de religie, preotul Leonhard Haschler. În oraş, catolicii numără 1328 de suflete, iar în toată parohia 2760; ortodocşii sunt în număr de 18810; protestanţi sunt 1430. Câmpulungul are un liceu, o şcoală primară cu 6 clase şi o şcoală de Arte şi meserii. În restul parohiei se află 5 şcoli primare. Biserici catolice s-au ridicat în Vama, în 1886; în Vatra Moldoviţei, în 1891; în Moldoviţa, sfinţită în 1908. Aceste biserici sunt construite din lemn. În vara acestui an se declanşează primul război mondial şi preotul profesor Leonhard Haschler este concentrat ca preot militar. În acest an ruşii ocupă Lembergul şi toate parohiile catolice ale Bucovinei până la Vatra Dornei. Din acest motiv, nunţiul papal numeşte în luna noiembrie pe prelatul şi parohul din Cernăuţi, Iosef Schmid, ca vicar general pentru toate parohiile din Bucovina, pentru timpul cât nu va avea legătură cu arhiepiscopia din Lemberg. 1918 În toamna acestui an trupele române ocupă Bucovina iar prin tratatul de la Saint-Germain, din 10 noiembrie 1919, acest teritoriu este reintegrat României. Credincioşii romano-catolici rămân însă mai departe în arhidieceza Lembergului. Conform legilor, nici un teritoriu românesc nu putea să depindă de un episcop străin. Din acest motiv, catolicii din Bucovina sunt supuşi administraţiei apostolice. Primul administrator apostolic este numit arhiepiscopul dr. Iosef Bilczewski. 1919 Preotul vicar Lohann Reitmajer este transferat, în aceeaşi calitate, de la Câmpulung la Cernăuţi. 1921 La începutul acestui an arhiepiscopul dr. Iosef Bilczewski subordonează parohiile din Bucovina unei administraţii proprii, independente, cu un vicar general în persoana prelatului din Cernăuţi, Josef Schmid. 1922 La Câmpulung moare preotul paroh Ladislau Bartz şi este numit ca administrator al parohiei preotul Leonhard Haschler, care rămâne mai departe şi profesor de religie la liceu, unde ţine şi exhortele săptămânale. De altfel, învăţământul religios în şcoli se face în limba germană pentru catolici (majoritatea acestora fiind germani); învăţământul general este făcut în limba română. De la 12 iulie până la 20 august nunţiul apostolic din Bucureşti, arhiepiscopul Franziscus Marmaggi, face o vizită de conferire a Sacramentului Mirului în Bucovina, inclusiv în Câmpulung: pentru acest oraş este prima vizită de confirmare după anul 1905.
1925 Însemnările despre biserică sunt aceleaşi ca şi în anii precedenţi. Parohia nu are titular (paroh); administrator este preotul profesor Leonhard Haschler, iar preot ajutător Iosef Ettmayer, care locuieşte la Vama. În Câmpulung trăiesc 1554 catolici, în Eisenau (Prisaca) 165; în Vama 425; în Vatra Moldoviţei 300; în Moldoviţa 250; în Frumosu 60; în Rus pe Boul (Paltin) 12; în Sadova 22; În total parohia are 2798 de catolici, cu 38 mai mulţi decât în 1914. La cele trei filiale, liturghia se ţine o dată pe lună. În acest timp, organistul bisericii din Câmpulung este Ziegler. 1929 Apare registrul de evidenţă (Schematismus) al arhiepiscopiei din Lemberg, pentru ultima dată cu secţiunea: Administraţia apostolică pentru Bucovina, regatul României. Numărul catolicilor din parohia Câmpulung este cu 38 mai mare decât în 1925. Administrator al parohiei şi profesor de religie este tot preotul Leonhard Haschler. 1930 Intră în vigoare Concordatul Vaticanului cu Regatul României, prin care Bucovina este legată de Dieceza de Iaşi. La 15 august, cu ocazia pelerinajului la Cacica, episcopul Mihail Robu de la Iaşi, ia în primire de la preoţi şi credincioşi noua parte a diecezei. În 17 august, la Cernăuţi, episcopul ia în primire spirituală Bucovina de la autorităţile române. 1931 În luna mai are loc vizitarea canonică generală a tuturor parohiilor din Bucovina, de către episcopul Mihail Robu începând din sudul provinciei. Pentru Câmpulung este prima vizită generală după 26 de ani şi prima vizită de conferire a Sacramentului Mirului după anul 1922. 1933 Sub administraţia preotului Leonhard Haschler este numit preot ajutător în Câmpulung Adolf Botkowski (n. 1904). La 7 septembrie are loc un recensământ în parohiile din Bucovina, din care rezultă că parohia Câmpulung are patru biserici filiale. 1934 Rezultatul recensământului din 1933 este publicat în Calendarul catolic al casei şi poporului pentru Bucovina pe anul l934 ( Katholischen Volks - und Haus - Kalender für die Bukowina, 1934). Pentru Câmpulung se notează: Administrator este preotul profesor Leonhard Haschler, preot ajutător Adolf Botkowski. Hramul bisericii: Sfânta Fecioară Maria, Regina Rozariului, sărbătorit în a doua duminică din octombrie. Schimbarea hramului s-a făcut de către preotul Leonhard Haschler, din motiv că sărbătoarea Sfintei Fecioară Maria, Regina Rozariului era mult mai cunoscută şi populară în Bucovina. Bisericile filiale sunt: Moldoviţa, Vatra Moldoviţei, Eisenau (Prisaca) şi Vama. Numărul sufletelor în parohia catolică: 2881. În acest an pleacă din Câmpulung, la Cernăuţi, preotul ajutător Adolf Botkowski şi în locul acestuia vine preotul Iosef Hartinger (n. 1910, în Baineţ), care rămâne în Câmpulung până în iulie 1939. 1937 Are loc a doua vizită canonică generală, cu conferirea Sacramentului Mirului, a episcopului Mihail Robu. 1939 La 1 august Vama devine parohie şi se desparte de Câmpulung; acest lucru se propusese încă din 1857, dar de-abia acum s-a realizat. La noua parohie aparţin acum catolicii din Argel, Deia, Frumosul, Molid, Moldoviţa, Rus pe Boul (Paltin), Vatra Moldoviţei, Eisenau (Prisaca) şi Freudenthal; în total 1737 de suflete. Primul preot al acestei noi parohii este Ernst Haik, născut în Iacobeni.
Câmpulungul rămâne parohie orăşenească, fără filiale. Pleacă din Câmpulung preotul ajutător Iosef Hartinger. În locul acestuia, la 1 august, vine preotul ajutător Georg Exner (n.1915). La 29 iunie, de sărbătoarea Sfinţilor. Petru şi Paul, tinerii preoţi Iakob Schmegner şi vărul său, Kurt Schmegner sărbătoresc prima lor liturghie, prin oficierea acesteia în biserica din Câmpulung. 1940 La 15 iunie, preotul ajutător Georg Exner este înlocuit cu preotul ajutător Karl Nicolaiciuc (n.1917), ultimul preot vicar din Câmpulung. La 22 octombrie se încheie la Bucureşti tratativele pentru repatrierea etnicilor germani din România prin liberă opţiune. Astfel se repatriază şi germanii catolici împreună cu unii din preoţii lor. În luna decembrie, din Câmpulung pleacă în Germania preotul Leonhard Haschler şi preotul vicar Karl Nicolaiciuc. Înainte de plecarea acestora, la sfârşitul lui octombrie, vine la Câmpulung, pentru scurt timp, preotul Szel, de origine maghiară. 1941 Este numit la Câmpulung paroh al bisericii catolice preotul Bernhard Leibham, dar pentru scurt timp, deoarece pleacă la Vatra Dornei şi se pensionează. În Bucovina de Sud, după ocuparea părţii de Nord de către sovietici, sunt preoţi doar parohiile din Cacica, Soloneţul Nou şi Suceava. Nu se cunoaşte câţi catolici au rămas în Câmpulung. Episcopul Robu îl cheamă din Germania pe preotul Eugen Baltheiser (care era cetăţean român, plecat cu paşaport românesc). Acesta preia spiritual pe toţi credincioşii catolici din Bucovina de Sud. A locuit în casa parohială din Gura Humorului. Acest preot oficiază şi liturghiile la biserica din Câmpulung. 1942 La începutul anului revine din Germania preotul călugăr benedictin Salvator Kaminski, născut în 1914 la Câmpulung şi rămas cetăţean român. Se stabileşte în casa parohială din Câmpulung, şi episcopul Robu îi dă verbal misiunea de a avea în grijă spirituală catolicii din Câmpulung şi din localităţile din împrejurimi. Paroh cu numele rămâne părintele Bernhard Leibham, dar din cauză că este bolnav, liturghiile din Vatra Dornei, Vama şi alte localităţi le oficiază preotul Eugen Baltheiser, fără să primească salariu. Nominal, el figurează ca preot la Poiana Micului (unde în realitate exista un preot polonez, dar care, fără cetăţenie română, nu avea voie să primească salariu în mod oficial). 1943 Este chemat din Germania, de la mănăstirea Niederaltaich, studentul în teologie Gerhard Jura, născut în Valea Seacă, în 1915 şi cetăţean român. El este sfinţit ca preot la 4 iulie, în Bucureşti, de către arhiepiscopul Cisar şi este trimis la Câmpulung. Aici, colegul său Salvator Kaminski, îi oferă prima liturghie într-o atmosferă impresionantă. După ce Bucovina de Nord este eliberată, în 1941, de către armata română şi teritoriul acestei provincii se întregeşte, în vicariatul general al Bucovinei sunt unele parohii neocupate. În această situaţie, episcopul Robu negociază cu Departamentul Culturii şi Cultelor, o nouă împărţire a parohiilor catolice. În 2 octombrie se publică în Monitorul oficial, Nr.231, noua împărţire. Parohia Câmpulung, cu 531 de familii, are următoarele filiale: Gura Humorului, Frasin-Bucşoaia, Stulpicani, Voroneţ, Capu Codrului, Capu Câmpului, Păltinoasa, Vatra Moldoviţei, Vatra Dornei, Poiana Stampei, Iacobeni, Ciocăneşti, Cârlibaba, Valea Putnei; centrul parohial este oraşul Câmpulung. 1944 Prin ruperea frontului de răsărit, în primăvara acestui an, împreună cu trupele germane, care se retrag, vin la Câmpulung şi unii preoţi militari din serviciul sanitar. Astfel, în săptămâna mare şi de Paşti se oficiază liturghiile cu toţi aceşti preoţi, cu o deosebită solemnitate. În trimpul verii, preotul Kaminski găseşte în cutia ofrandelor un bilet, prin care e înştiinţat (de către o persoană care a interceptat o convorbire radio-fonică) că ruşii vor să ocupe restul Bucovinei prin vest, peste Carpaţi, şi nu pe drumul obişnuit. Astfel toţi preoţii şi o parte din credincioşi fug la Vatra Dornei, de
unde pleacă trenuri spre Germania. Preotul Salvator Kaminski pleacă şi el din Vatra Dornei şi ajunge în Bavaria, reîntorcându-se la mănăstirea de la Niederaltaich. 1945 Se sfârşeşte al doilea război mondial şi în Bucovina de sud se întorc unii preoţi şi credincioşi catolici din cei evacuaţi sau fugiţi din cauza frontului. Dar se întorc şi catolici din Germania, originari din Bucovina, trimişi forţat de trupele sovietice la locurile de origine, de unde s-au repatriat în 1940. Se întoarce la Câmpulung şi preotul Gerhard Jura, care se îngrijeşte şi de bisericile din Vatra Dornei şi Iacobeni. Acest preot are grijă şi de credincioşii săraci, aducându-le alimente adunate de la oamenii din satele din împrejurimi, fiind mereu pe drumuri în acţiuni umanitare. 1949 Între timp are loc acapararea puterii în România de către dictatura comunistă impusă cu forţa de trupele sovietice. Preoţii, în special cei catolici sunt suspectaţi, urmăriţi, şicanaţi în misiunea lor şi mereu anchetaţi de organele de represiune. Preotul Gerhard Jura, din cauza acţiunilor sale de ajutorare a săracilor, este mereu anchetat înscenându-i-se acţiuni care să-1 denigreze în faţa populaţiei. Este torturat şi, îmbolnăvindu-se, este internat la o clinică din Cluj. Moare în împrejurări neclare şi e înmormântat în cimitirul catolic din Câmpulung. În locul preotului Jura vine la Câmpulung preotul călugăr franciscan Dr. Mihai Serafim Bejan. 1950 La Câmpulung este numit paroh preotul Dr. Mihai Serafim Bejan, călugăr franciscan, care are grijă şi de bisericile din împrejurimi. Calitatea sa de călugăr franciscan este suspectă autorităţilor comuniste şi se manevrează ca acest preot să părăsească oraşul. 1952 Preotul Mihai Serafim Bejan pleacă din Câmpulung şi de credincioşii de aici au grijă preoţii Iosef Schurgot din Gura Humorului şi Leopold Hohenecker din Vatra Dornei. Biserica îşi reia hramul Înălţarea Domnului. 1958 Pentru a împiedica cât mai mult desfăşurarea activităţii religioase, autorităţile comuniste demolează casa parohială de lângă biserica din Câmpulung. 1966 De la 1 octombrie este numit la Câmpulung, în calitate de administrator, preotul Franz Astalosch, născut la Vatra Dornei în 1913. El funcţionează un an ca vicar cu domiciliul în Gura Humorului, apoi la Câmpulung. Parohia din Câmpulung este din nou de sine stătătoare şi recunoscută şi de stat. 1978 În timpul parohiatului părintelui Astalosch are loc un reviriment al credincioşilor catolici, acest preot reuşind să instaureze o atmosferă de solidaritate şi responsabilitate între membrii comunităţii, într-un timp în care bisericile erau dărâmate şi biserica romano-catolică era socotită un duşman periculos al regimului comunist. Preotul Astalosch, un erudit, cunoscător al mai multor limbi (româna, germana, franceza, italiana, engleza) şi al istoriei artei, avea „vina” de a fi unchiul scriitorului George Astalosch, rămas în Franţa după primirea unei burse la Paris. 1984 La jubileul diecezei de Iaşi apare o publicaţie, în care se notează pentru Câmpulung: parohia are 260 de familii cu 506 suflete. Biserici filiale sunt: Vama, Prisaca (Eisenau), Moldoviţa, Vatra Moldoviţei, Fundul Moldovei (Luisenthal) şi Pojorâta. Paroh este preotul Franz Astalosch, născut în 1913. 1985
Preotul Franz Astalosch este pensionat şi-n locul său eate numit preotul Silvester Bejan. Preotul Astalosch continuă să oficieze şi să fie prezent la liturghie alături de cel nou venit. Între timp unii catolici de origine germană pleacă definitiv în Germania, astfel că numărul credincioşilor scade mereu. 1988 În locul preotului Silvester Bejan este numit preotul Francisc Simon, născut în 1940. 1990 Moare la mănăstirea de la Niederaltaich (Bavaria) preotul călugăr benedictin Salvator Kaminski, născut la Câmpulung în 1914. 1995 În Câmpulung există 142 de familii cu 308 catolici în toată parohia. Preotul Francisc Simon începe construcţia unei locuinţe parohiale, lipită de biserică, pentru ca preoţii sfântului lăcaş să aibă un adăpost sigur. 1997 Moare părintele pensionar Franz Astalosch, în vârstă de 84 de ani, şi este înmormântat în cimitirul catolic din Câmpulung. 2006 Parohia are 158 familii, cu 276 credincioşi. Parohia are şase filiale: Fundul Moldovei, Pojorâta, Prisaca Dornei, Vama, Vatra Moldoviţei, Moldoviţa - unde sunt 110 familii ce cuprind 198 de suflete. La 1 septembrie este numit paroh preotul Iosif Agiurgioaiei în locul preotului Francisc Simon, care a ieşit la pensie. Bibliografie: 1. Dicţionar Enciclopedic Ilustrat, Editura Cartier, Chişinău, p. 793 - 794; în 2. Rogues Jean, Catolicismul, în „Religiile lumii", sub conducerea lui Jean Delumeau, Editura Humanitas, Bucureşti, 1996. 3. Dr. Ioan Bileţchi - Albescu, Din trecutul Câmpulungului Moldovenesc, text dactilografiat, Câmpulung Moldovenesc, 1949, p. 235; 4. Pr. Francisc Simon, Cronica Bisericii Romano Catolice din Câmpulung Bucovina, de la începuturile ei până azi, text olograf;