4537306 md antologie 2014 by Victor Ursu

Biblioteca IDIS „Viitorul”

ediție 2014

Biblioteca IDIS „Viitorul”

ediție 2014

Această publicaţie a fost realizată în cadrul Programului Bunelor Practici ale Autorităţilor Publice Locale, implementat de către IDIS „Viitorul” cu suportul financiar al Consiliului Europei.

Autorii practicii prezentate în această antologie sunt autorităţile publice locale. Consultanţi: Ana-Maria Veveriţa, Anatol Moldovan, Lilian Carmanu, Liubomir Chiriac, Vlad Catlabuga Coordonator ediţie: Ana-Maria Veveriţa

Opiniile şi concluziile expuse în această publicaţie reflectă poziţia autorilor şi nu sunt împărtăşite în mod obligatoriu de finanţatori.

C UPRINS Cuvânt înainte ................................................................................................5 Secţiunea I. Buna Guvernare 1.1. Parteneriatul comunitar internațional Budeşti (Republica Moldova) – Cumpăna (România) ................................................................................9 1.2. „Buna guvernare – asigurarea accesului liber la informaţie” ..................12 1.3. „Administrație transparentă – cetățeni informați” ...................................14 1.4. Festivalul – concurs „Ecoul codrilor” ......................................................16 1.5. Construcția Complexului Memorial Mingir..............................................18 1.6. Renovarea instituţiei preşcolare „Romaniţa” ..........................................20 1.7. „Festivalul cireşilor şi vărzărilor” .............................................................22 1.8. Soluţionarea problemelor sociale a comunităţii prin administrare eficientă a patrimoniului nefolosit în procesul tehnologic .......................24 1.9. Săptămâna anticorupţie .........................................................................26 1.10. Modernizarea și renovarea străzilor, trotuarelor și parcărilor în orașul Ungheni .................................................................................28 1.11. Drum de acces spre muzeul memorial „Alexei Mateevici” ...................31 Secţiunea II. Dezvoltarea economică locală 2.1. Centrul Intercomunitar Multifuncțional .................................................... 34 2.2. „Donează pentru parcul tău” .................................................................. 37 2.3. Elaborarea Planului Urbanistic General al satului şi a proiectului tehnic pentru construcţia capitală a drumurilor locale în lungime de 1,5 km ...... 39 2.4. Festivalul etno-gastronomic „Bostaniada 2013” ..................................... 41 2.5. Fondul pentru Tineri Varniţa ................................................................... 43 2.6. Servicii medicale de calitate în satul Varniţa ca un element de consolidare a încrederii între cetăţenii de pe ambele maluri ale Nistrului ............................................................................................ 45 Secţiunea III. Eficiența energetică 3.1. Descentralizarea sistemului de termoficare a instituțiilor de învățământ finanțate din bugetul municipal ............................................ 49 3.2. Construcția centralei termice pe bază de biomasă la gimnaziul “Savciuc Mihail” ...................................................................................... 51

3.3. 3.4. 3.5. 3.6.

„Energie curată pentru copii sănătoși” ................................................... 53 Conectarea şcolii – grădiniţe la centrală termică pe bază de biomasă .... 56 „Florile și talentele cresc la lumină” ....................................................... 58 „Aprinde soarele – trăieşte confortabil” .................................................. 59

Secţiunea IV. Servicii publice locale 4.1. Reparaţia capitală a pardoselii din Sala de Sport a gimnaziului din localitate ..................................................................... 62 4.2. Prestarea serviciilor publice de către „Bădi – Prim” ............................... 64 4.3. Crearea condiţiilor optime de instruire şi de activitate a colectivelor din instituţiile bugetare ........................................................................... 66 4.4. Construcția stadionului cu covor artificial ............................................... 68 4.5. Servicii moderne pentru cetățeni oferite de o primărie modernă ........... 70 4.6. Construcția Stației de Epurare a Apelor Uzate și Colectorului Efluent din orașul Orhei (SEAU) în baza tehnologiilor Zone Umede Construite (ZUC) .............................................................. 73 4.7. Extinderea şi modernizarea sistemului local existent de management al deşeurilor în oraşul Orhei şi 4 localităţi ........................ 76 4.8. „Acces asigurat la viața publică” ............................................................ 79 4.9. Forarea fântânii arteziene şi construcţia apeductului ............................. 81 4.10. Reconstrucția și reparația capitală a Casei de Cultură ........................ 82 4.11. Centrul Social pentru copii cu dizabilități și din familii social vulnerabile ............................................................................................ 84 4.12. Amenajarea Aleii Îndrăgostiţilor în parcul „Mihai Eminescu” ................ 87 4.13. Amenajarea terenului de sport în parcul „Grigore Vieru” ..................... 89 4.14. Amenajarea orăşelului de joacă pentru copii „Guguţă” ........................ 91 4.15. Aprovizionarea cu apă în satul Balțați, comuna Țâpala ....................... 93

Cuvânt înainte Anul 2014 este unul special pentru Republica Moldova. Evenimentele care s-au produs în acest an denotă că ţara noastră face eforturi deosebite pentru a se integra în Uniunea Europeană. Faptul că Republica Moldova a semnat la 27 iunie 2014 Acordul de Asociere Uniunea Europeană – Republica Moldova, iar ulterior acest document de importanţă naţională a fost ratificat atât de Parlamentul Republicii Moldova, cât şi de Parlamentul European demonstrează că am ales viitorul european, ne-am rupt de la trecut şi ţinem să fim cât mai uniţi la spaţiul european. Moldova, în prezent, este supusă unor presiuni mari, venite din est iar situaţia socio-economică din ţară nu este la nivelul aşteptărilor. Dar în acelaşi timp, chiar dacă parcursul european este foarte exigent, majoritatea cetăţenilor noştri nu au îndoieli privind obiectivul nostru, determinarea noastră – integrarea în Uniunea Europeană. Sunt create toate condiţiile pentru a reforma şi a moderniza ţara. Acest fapt a fost demonstrat şi la alegerile parlamentare din 30 noiembrie. Majoritatea cetăţenilor Republicii Moldova au votat pentru partidele pro-europene. Din acest punct de vedere, susţinem crezul Primului-ministru Iurie Leancă, care sperăm noi, va ghida şi va direcţiona activitatea viitorului cabinet de miniştri: „În a doua jumătate a anului 2015 o să depunem cererea de aderare la Uniunea Europeană. Până atunci trebuie să continuăm lupta cu corupţia şi va trebui să convingem toate cele 28 de ţări membre că suntem eligibili pentru aderarea la Uniunea Europeană”. Sperăm că împreună vom reuşi. În contextul respectiv, Programul Bunelor Practici ale Autorităţilor Publice Locale, iniţiat în 2005 şi implementat din 2006 de IDIS „Viitorul” cu sprijinul financiar al Consiliului Europei, a avut ca scop identificarea, promovarea şi diseminarea practicilor de succes. Laitmotivul Bunelor Practici ori a Practicilor de succes se bazează pe o idee clară: să învăţăm unii de la alţii, să învăţăm de la cei care au reuşit. Astfel, considerăm noi, comunităţile pot face un pas sigur spre modernizarea şi europenizarea ţării, iar autorităţile locale pot îmbunătăţi cu certitudine calitatea guvernării locale. Prezenta antologie este destinată autorităţilor locale care doresc cu adevărat să schimbe ceva spre bine la nivel local, care sunt predispuşi să înveţe şi împreună cu cetăţenii să se implice, într-o manieră creativă, în procesul de europenizare a comunităţii. Realizarea publicaţiei a fost posibilă datorită eforturilor experţilor IDIS „Viitorul”, precum şi ai reprezentanţilor administraţiei publice locale, care şi-au manifestat constant interesul şi capacitatea creatoare. Antologia respectivă cuprinde următoarele secţiuni: Secţiunea 1. Buna Guvernare; Secţiunea 2. Dezvoltarea economică locală; Secţiunea 3. Eficiența energetică; Secţiunea 4. Servicii publice locale.

În fiecare din cele 4 secţiuni pot fi examinate 38 de bune practici provenind din municipiul Chişinău, regiunea transnistriană (raionul Dubăsari) şi 17 raioane: Anenii Noi, Bălți, Briceni, Cantemir, Călărași, Căușeni, Cimișlia, Edineț, Florești, Hâncești, Ialoveni, Orhei, Sângerei, Soroca, Strășeni, Taraclia și Ungheni. Suntem siguri că Bunele Practici descrise în această lucrare prezintă interes, sunt inovatoare, performante şi pot fi preluate şi implementate creativ de alte comunităţi contribuind astfel la dezvoltarea socio-economică la nivel local. În continuare mulţumim în mod deosebit Grupului Coordonator al Programului Bunelor Practici, care a depus eforturi considerabile pentru a identifica şi a selecta cele mai Bune Practici prezentate la concurs. Astfel, îmi face plăcere să evidenţiez componenţa Grupului Coordonator: Tatiana Badan, preşedintele CALM; Iurie Ţap, vice-preşedintele Comisiei administraţie publică şi dezvoltare regională, Parlamentul Republicii Moldova; Victoria Cujbă, şefa Direcţiei generale politici de descentralizare și administrare locală, Cancelaria de Stat; Valerian Bânzaru, șeful Direcției generale dezvoltare regională, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor; Tudor Meşină, director executiv ADR Centru; Olesea Cazacu, Programul Comun de Dezvoltare Locală Integrată, PNUD; Irina Ioniţă, Proiectul de Susţinere a Autorităţilor Locale din Moldova (LGSP), USAID; Dorin Vaculovschi, decan, ASEM; Angela Dastic, președintele Asociaţiei Absolvenţilor Academiei de Administrare Publică; Lilian Carmanu, primarul comunei Mileştii Mici, raionul Ialoveni. Cititorii care vor dori să se inspire şi să se motiveze pentru a implementa unele din ideile şi modelele de succes, testate deja de primarii inovatori pot apela la această antologie, şi în felul acesta, cu certitudine, vor aduce plus valoare procesului de modernizare şi dezvoltare socio-economică a comunităţilor. Într-o adresare publică, Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a apreciat parcursul european al ţării noastre punctând următoarele: “Republica Moldova se asociază politic şi economic cu cea mai importantă uniune de state de după cel de-al doilea război mondial, Uniunea Europeană, în care în prim-plan se află omul şi bunăstarea sa. Pentru noi, apropierea de Uniunea Europeană înseamnă mai multe locuri de muncă, salarii şi pensii mai mari, dar şi garanţia respectării drepturilor şi libertăţilor omului”. Prin intermediul acestei antologii, considerăm noi, se face un pas înainte pentru ca guvernarea locală să devină mai performantă şi să contribuie mai eficient la dezvoltarea comunitară, iar în ultima instanţă, la respectarea libertăţilor şi drepturilor fundamentale, la creşterea bunăstării cetăţenilor Republicii Moldova. Liubomir Chiriac, Director executiv, IDIS „Viitorul”

SECȚIUNEA I

Buna Guvernare

Portretul ideal al oricărui ales local trebuie schiţat pornind de la nevoia de responsabilitate faţă de cetățeni. Acesta este responsabil de asigurarea unui climat de transparenţă, prin promovarea accesului la informaţie, publicarea rapoartelor de activitate, a declaraţiei de avere şi de interese; prin asigurarea de întâlniri şi audienţe cu cetăţenii, dar şi cu alte părţi interesate şi susţinerea unui flux continuu de informaţii către comunitate, printr-un limbaj accesibil. Totodată, relaţia cu cetăţenii, cu celelalte instituţii şi cu societatea civilă trebuie să ocupe un rol primordial în planificarea activităţilor şi în stabilirea unei viziuni din partea aleşilor locali în scopul de a interacţiona mai bine cu aceste categorii şi de a răspunde nevoilor acestora. Un alt aspect important care asigură buna guvernare a unei autorități locale este procesul de informatizare care contribuie la îmbunătățirea serviciilor publice, eficientizarea activității administrative și facilitarea participării democratice. Bunele practici ale acestei secțiuni fac referință la: 1. Asigurarea accesului liber la informație 2. Asigurarea transparenței decizionale și a implicării cetățenilor în luarea deciziilor 3. Colaborarea cu societatea civilă 4. Implementarea guvernării digitale la nivel local 5. Inițiative de cooperare intercomunitare și transfrontaliere 6. Promovarea imaginii localității 7. Dezvoltarea potențialului turistic al localității Acces liber la informație Cetăţenii au dreptul de a dezbate deciziile și proiectele locale, de a se implica în formularea acestora și de a se opune prin mijloace democratice inițiativelor luate la nivel de comunitate. Libertatea asocierii şi cea a opiniei trebuie să fie asigurate constant, utilizarea acestor practici reprezentând un angajament pentru existenţa transparenţei şi a drepturilor civile.

Buna Guvernare

Transparența decizională și implicarea cetățenilor în luarea deciziilor Relaţia cu cetăţeanul trebuie să cuprindă trei elemente fundamentale, și anume: informarea, primul pas, prin care i se oferă informaţia necesară implicării în subiectele publice, consultarea, etapă în care comunitatea este chestionată cu privire la anumite probleme şi participarea, ultima etapă, prin care se realizează practic implicarea cetăţeanului în luarea deciziilor. Guvernare digitală Una dintre problemele semnificative din relaţia autorităţilor cu cetăţeanul este participarea civică şi, implicit, e-participarea. Motivele pot fi multiple, de la lipsa de informare despre mijloacele electronice de comunicare, lipsa modalităţilor de comunicare, până la lipsa interesului din partea autorităţilor sau a calităţilor civice ale cetăţenilor. Pentru mediul rural, explicaţia este lipsa conexiunii la internet, precum şi lipsa de cunoştinţe în ceea ce priveşte utilizarea tehnologiei. 21% din populația din mediul rural consideră foarte importantă implementarea guvernării electronice în Republica Moldova. 27% din populația din mediul rural își exprimă dorința de a accesa serviciile publice în regim online. Sursa: Sondajul Percepția, asimilarea și susținerea de către populație a e-Transformării Guvernării în Republica Moldova, Centrul de Guvernare Electronică, 2014.

1.1. Parteneriatul comunitar internațional Budești (Republica Moldova) – Cumpăna (România)

Sumar Peste 1 000 de persoane, CARTE DE VIZITĂ dintre care circa 800 de copii şi tineri din 22 de localități ruLocalitatea: comuna Budeşti, mun. Chişinău rale din ţară s-au odihnit graRegiunea de Dezvoltare: Centru Atestare (anul): 1455 tuit în România în vara anilor Numărul de locuitori: 5 041 2012 şi 2013. Acest lucru se Primar: Nina Costiuc datorează parteneriatului de Perioada de implementare a practicii: colaborare între satul Budeşti 2009 – prezent şi comuna Cumpăna din RoBugetul total: 1 627 000 lei mânia, iniţiat acum 5 ani. În Finanțatori: cadrul proiectului, particiPrimăria comunei Cumpăna (judeţul Constanţa, panţii din Republica Moldova România) Consiliul judeţean Constanţa, România s-au odinit pe malul Mării NePrimăria comunei Budeşti, Republica Moldova gre şi au cunoscut mai îndeActorii implicați: aproape comuna Cumpăna Reprezentanţii administraţiilor publice şi tradiţiile româneşti. Pe de locale, cadrele didactice, membrii Congresul altă parte, delegaţia comunei Autorităţilor Locale din Moldova (CALM), copiii partenere a avut posibilitatea şi tinerii care au beneficiat de proiect, precum să se familiarizeze cu patrişi alţi actori. moniul naţional-cultural, să cunoască cele mai pitoreşti locuri ale ţării şi să viziteze mai multe localităţi din republică. În rezultatul implementării acestui proiect au fost realizate schimburi de experienţă ce au dus la îmbogăţirea bagajului de informaţii şi cultură generală a copiilor şi tinerilor, la instaurarea unor sentimente de prietenie şi respect reciproc, de colaborare educativă şi culturală. Beneficiarii proiectului s-au bucurat de un program de odihnă şi agrement bine organizate. Totodată, acest model poate funcţiona, este viabil şi poate fi repliat pe teritoriul întregii ţări. Respectiv primarii din alte localităţi pot urma exemplul primăriei Budeşti, semna parteneriate cu localităţi din diferite ţări, negocia, scrie şi implementa proiecte. Ideea din comuna Budeşti a fost preluată şi de alte localităţi din ţară, care au încheiat acorduri de înfrăţire cu primăria comunei Cumpăna, ca oraşul Străşeni, comuna Capaclia (raionul Cantemir), satele Sărata Veche (raionul Făleşti) şi Puhăceni (raionul Ialoveni).

Buna Guvernare

Beneficiari Beneficiarii direcţi sunt circa 1 000 de persoane din 20 de localităţi ale ţării: comunele Budeşti, Grătieşti, Bubuieci, Ciorescu, Cruzeşti şi Tohatin din municipiul Chişinău, oraşul Străşeni, satul Drăguşenii Noi, satul Cotul Morii (raionul Hânceşti), satul Ustia (raionul Dubăsari), satul Batâr (raionul Cimişlia), satul Vărvăreuca (raionul Florești), satul Păuleşti (raionul Călăraşi), satul Fundurii Vechi (raionul Glodeni), satul Sărata Veche (raionul Făleşti), satul Codrul Nou (raionul Teleneşti), comuna Calfa (raionul Anenii Noi), satul Slobozia Mare (raionul Cahul), satul Grozeşti (raionul Nisporeni) şi 50 de persoane din comuna Cumpăna, judeţul Constanţa, România. Beneficiarii indirecţi sunt familiile şi activul celor 20 de localităţi din Republica Moldova, circa 40 000 de persoane.

Rezultatele obținute Cantitative: ● 1 000 de copii, tineri şi adulţi din Republica Moldova şi 50 de copii din România, au participat nemijlocit la proiect, însă beneficiari indirecţi sunt cu mult mai mulţi. Este vorba de locuitorii celor 20 de localităţi din nordul, sudul şi centrul Republicii Moldova. Calitative: ● Participanţii la acest proiect au transmis părinţilor şi semenilor lor experienţa acumulată în cadrul practicii. ● În urma implementării acestui proiect a crescut nivelul imaginii pozitive a administraţiei publice locale din comuna Budeşti, atât în republică, cât şi peste hotarele ei. ● Responsabilii de proiect din partea localităţii Budeşti au avut parte de o experienţă deosebită în organizarea logisticii proiectului dat, atât în Republica Moldova, cât şi în România. ● Schimbarea mentalităţii tinerilor şi adulţilor, dezvoltarea viziunilor şi crearea oportunităţilor de stabilire a unor relaţii interumane cu persoane din ţară şi din afara hotarelor ei, este unul din aspectele cheie ale proiectului. ● S-au pus bazele unei colaborări extinse, legături directe nu numai între primăria Budeşti şi primăria Cumpăna, dar aceste legături au fost extinse între primăriile celor 20 de sate, care au beneficiat de acest proiect şi care pot fi materializate prin încheierea acordurilor de înfrăţire între localităţile din Republica Moldova şi din România.

Elementele inovatoare ale practicii ● Multilateralitatea proiectului. ● Accentul special pus pe stabilirea relaţiilor interpersonale, succesele repurtate şi menţionate de beneficiarii proiectului. ● Proiectul a fost implementat în premieră pentru România şi Republica Moldova. Acest model poate funcţiona, este viabil şi poate fi replicat pe teritoriul întregii ţări. ● Această practică este inedit inovatoare, însă nu trebuie considerată aparte, ci în contextul politicilor de dezvoltare intercomunitară, promovată de primăria comunei Budeşti.

Lecțiile învățate Lecţiile extrase din această practică însumează şi reflectă definirea unui acord de prietenie între cele două localităţi din cele două ţări: România (comuna Cumpăna, judeţul Constanţa) şi Republica Moldova (comuna Budeşti, municipiul Chişinău). Obiectivele proiectului de înfrăţire a localităţilor este de a creşte resursele umane şi materiale ale autorităţilor locale. Proiectul a contribuit la creşterea bunăstării la nivelul comunităţii, informarea şi educarea publicului, învăţământului, dezvoltarea economică şi cea comercială.

Buna Guvernare

1.2. „Buna guvernare – asigurarea accesului liber la informație” Sumar Accesul la informaţie este CARTE DE VIZITĂ considerat un drept al omului foarte important, de aceea priLocalitatea: oraşul Edineţ Regiunea de Dezvoltare: Nord măria oraşului Edineţ încearAtestare (anul): 1431 că să nu lezeze acest drept. Numărul de locuitori: 20 067 În acest context, administrația Primar: Constantin Cojocari orașului Edineț utilizează toate Perioada de implementare a practicii: mijloacele posibile de comuni2011 – prezent care cu cetățenii: pagină web, Bugetul total: 5 000 lei anual pagină oficială pe rețelele de Finanțator: Primăria oraşului Edineţ socializare, buletine informaActorii implicați: Reprezentanţii administraţiei publice locale, reprezentanţii societăţii civile din tive, pliante, sondaje publice oraş. și chiar panouri amplasate în oraș. Prin intermediul practicii, administrația publică locală a intenţionat să motiveze cetăţenii să participe în sistemul decizional al oraşului deoarece, până în anul 2011, cetățenii se informau doar din presa scrisă. Astfel, primul pas a fost făcut în anul 2011, când a fost creată pagina web a primăriei: http://primariaedinet.md/. Pagina oferă informații despre oraș, include noutăți și evenimente, promovează postul local de radio, permite comunicarea cu primarul prin rubrica „Scrie primarului” și prezintă o serie de informații cu caracter public. Potrivit sondajului online, pagina web este considerată foarte utilă în opinia a 53% de vizitatori. Aceasta a fost accesată de practic fiecare cetățean din oraș, înregistrând peste 15 330 de vizitatori unici, majoritatea fiind din Republica Moldova, România și Italia. Activitățile zilnice ale administrației publice locale și evenimentele ce au loc în orașul Edineț sunt promovate și prin intermediul rețelelor de socializare Facebook și Odnoklasniki. Pagina de Facebook a primăriei Edineț este apreciată de peste 536 de persoane, având un impact săptămânal al postărilor de aproape 600, în timp ce pe rețeaua Odnoklasniki vizualizările totale ale postărilor constituie 1 419 736, numărul vizitatorilor unici fiind 14 806, dintre care 61% femei. Și veștile bune circulă repede în orașul Edineț datorită buletinului editat lunar de către primărie „Noutățile de zi ale Edinețului”. Un lucru interesant e și faptul că cetățenii au oportunitatea de a-i scrie direct primarului și a-și exprima opiniile și doleanțele. Până în septembrie, primarul își propune să colecteze adresele electronice ale cetățenilor și persoanelor interesate și a-i informa pe aceștia prin e-mail. De asemenea, acesta mai

intenționează să instituie serviciul de taxi social, un serviciu inițiat de primărie pentru a facilita deplasarea persoanelor imobilizate și a celor nevoiașe către principalele instituții publice din oraș. Pentru acțiunile de comunicare și promovarea activităților publice, primăria orașului Edineț investește anual 5 mii de lei.

Beneficiari Locuitorii oraşului în număr de 20 067 persoane, oaspeţii oraşului, cei aproape 30 de mii de vizitatori ai paginii web şi persoanele care vizitează paginile primăriei oraşului Edineţ pe reţelele de socializare.

Rezultatele obținute Cantitative: ● Circa 26 de mii de vizitatori ai paginii web http://primariaedinet.md/. ● Pagina de Facebook a primăriei Edineț este apreciată de peste 536 de persoane, având un impact săptămânal al postărilor de aproape 600. ● Pe rețeaua Odnoklasniki vizualizările totale ale postărilor constituie 1 419 736, numărul vizitatorilor unici fiind 14 806 (date active în luna august 2014). Calitative: ● Elaborarea paginii web a primăriei http://primariaedinet.md/. ● Elaborate, printate şi distribuite diferite pliante care reflectă activitatea primăriei în perioade scurte de timp. ● Elaborate rapoarte anuale de activitate şi distribuite locuitorilor oraşului. ● Create conturi personalizate pe cele mai populare reţele de socializare din Republica Moldova: https://www.facebook.com/PrimariaEdinet, http://www.odnoklassniki.ru/primaria.edinet, https://plus.google. com/104938781522942789632/posts.

Elementul inovator ale practicii Oraşul Edineţ este printre primele localităţi din ţară care se promovează intens prin toate metodele posibile.

Lecția învățată O bună guvernare înseamnă o mai mare încredere a cetăţenilor în activitatea administraţiei publice locale.

Buna Guvernare

1.3. „Administrație transparentă – cetățeni informați”

Sumar Pentru a informa cetățenii CARTE DE VIZITĂ despre deciziile care sunt luLocalitatea: comuna Larga, raionul Briceni ate în cadrul primăriei și proRegiunea de Dezvoltare: Nord iectele implementate în comuAtestare (anul): 1429 nitate, administrația publică Numărul de locuitori: 5 080 locală din comuna Larga a Primar. Radu Urechean decis ca ședințele publice să Perioada de implementare a practicii: fie transmise online pe pagina octombrie 2013 – prezent web a instituției http://larga. Bugetul total: 86 810 lei md. Practica asigură accesul Finanțatori: PNUD Moldova Primăria comunei Larga liber la informație pentru toate Actorii implicați: Reprezentanţi ai administracategoriile de persoane atât ţiei publice locale şi grupurile comunitare. din localitate, cât și din afara ei, mai ales pentru cetățenii care nu pot fi prezenți direct la dezbaterile care au loc în cadrul APL. Printre beneficiari se numără administrația publică locală, agenții economici, 50 de reprezentanți ai instituțiilor bugetare din teritoriu care participă în special la contractarea achizițiilor publice și peste 1 800 de locuitori care utilizează internetul pentru a urmări online dezbaterile în cadrul sălii de conferințe a primăriei. Proiectul are un impact semnificativ pentru toată localitatea. Astfel, este îmbunătățită calitatea prestării serviciilor publice, consolidată cooperarea cu societatea civilă și sporită transparența administrației publice locale. Dacă prima ședință transmisă online a fost urmărită de 67 de persoane, astăzi această cifră ajunge la 660 de vizitatori per ședință (date active pentru august 2014). Practica a fost lansată în octombrie 2013 cu suportul financiar al PNUD-ului și administrației publice locale, costul practicii constituind 86 810 lei.

Beneficiari Specialiştii din cadrul administrației publice locale, agenții economici, 50 de reprezentanți de la instituțiile bugetare din teritoriu, 1 800 de locuitori şi alţi utilizatori internet.

Rezultate obținute Cantitative: ● 50 de reprezentanți de la instituțiile bugetare din teritoriu, 1 800 de locuitori şi alţi utilizatori internet pot urmări online şedinţele publice ale primăriei. Calitative: ● Transparență sporită a activității APL. ● Îmbunătățirea calității furnizării serviciilor publice către cetățeni și mediul de afaceri. ● Gestionarea rațională și conform normelor prevăzute a bugetului local. ● Implicarea activă în evidențierea rolului persoanelor cu dizabilități în societate și stabilirea echității sociale. ● Accesul mai eficient al populației la informație. ● Cooperarea mai bună cu și între societatea civilă. ● Implicarea mai largă a populației la procesul decizional.

Elementele inovatoare ale practicii Prin asigurarea transparenței în procesul decizional se promovează transparența, eficiența, spiritul de dialog şi responsabilitatea aleşilor locali.

Lecţia învăţată Pagina web înseamnă transparența decizională și informarea cetățenilor. Ca rezultat, vizitatorii paginii web urmăresc și se informează din această practică despre lucrurile care au loc în comunitatea lor.

Buna Guvernare

1.4. Festivalul – concurs „Ecoul codrilor”

Sumar În comuna Lozova actiCARTE DE VIZITĂ vează cel mai vechi cor din Republica Moldova, care a Localitatea: comuna Lozova, raionul Străşeni celebrat recent 106 ani. Corul Regiunea de dezvoltare: Centru Atestare (anul): 1402 „Doina Codrului” numără asNumărul de locuitori: 6 850 tăzi 46 de membri, cel mai în Primar: Maria Ursachi vârstă membru având peste Perioada de implementare a practicii: 90 de ani. Tot în acest cor cân21 iulie 2013 tă dinastii a câte trei şi patru Bugetul total: 252 000 lei generaţii. Pentru a promova Finanțatori: Primăria comunei Lozova tradiţia muzicii corale, primăria Consiliul raional Străşeni Lozova, în parteneriat cu ConLocuitorii comunei Agenţii economici din comună siliul raional Străşeni, agenMănăstirea Strâmba – Jiu (judeţul ţii economici din localitate şi Gorj, România) mănăstirea Strâmba – Jiu din Actorii implicați România au decis să organiReprezentanţii autorităţii publice locale, agenţii zeze festivalul-concurs „Ecoul economici, membrii corului şi personalul Codrilor”. Acesta a fost desfămănăstirii Strâmba – Jiu. şurat la 21 iulie 2013 în poiana codrului, reunind ansambluri corale din raioanele Străşeni, Călăraşi şi Orhei. Festivalul a fost organizat la iniţiativa primăriei Lozova în parteneriat cu Consiliul Raional Străşeni, antreprenorii din localitate şi mănăstirea Strâmba – Jiu din Gorj, România. Organizarea festivalului a costat 250 mii lei. Obiectivele festivalului au fost: – Promovarea muzicii sacre şi muzicii populare. – Promovarea muzicii corale ca gen muzical. – Depistarea căilor de redimensionare a noilor metode de păstrare a muzicii corale şi crearea noilor colective.

Beneficiari Toţi cetăţenii comunei Lozova, 8 ansambluri corale participante la festival şi colaboratorii muzeului din satul Ciuciuleni.

Rezultate obținute Cantitative: ● Corul „Doina Codrului” numără astăzi 46 de membri, cel mai în vârstă membru având peste 90 de ani. Tot în acest cor cântă dinastii a câte trei şi patru generaţii. ● După desfăşurarea festivalului, în ansamblul coral Doina Codrului s-au înscris 10 persoane noi (2 bărbaţi şi 6 femei). Calitative: ● Festivalul a avut ecou cu răsunet republican. ● Toate colectivele participante au făcut invitaţie ansamblurilor corale să concerteze la diferite evenimente din localităţi. ● Festivalul a fost ca un examen pentru ansamblurile corale. ● Atât juriul, cât şi spectatorii şi-au spus observaţiile cu glas tare şi au încurajat administraţia locală să păstreze acest tezaur lăsat de străbuni.

Elementul inovator ale practicii Festivalul – concurs „Ecoul codrilor” este primul festival rural al muzicii corale din Republica Moldova.

Lecția învățată Arta corală trebuie păstrată şi promovată în rândul locuitorilor şi a tuturor cetăţenilor Republicii Moldova.

Buna Guvernare

1.5. Construcția Complexului Memorial Mingir

Sumar Situat în vatra satului Mingir, Complexul memorial, inaugurat în mai 2014, prezintă evenimentele politice, socioeconomice și culturale pe care le-au cunoscut locuitorii satului în ultimii 300 de ani și are menirea de a proteja și restaura moștenirea istorica, culturală și naturală a localității. Un element important și de o semnificație deosebită din Complexul Memorial Mingir este monumentul ridicat în memoria celor peste 900 de victime ale foametei din anul 1946 – 1947 din această localitate. Executat din granit cu o înălțime de 5 m, reprezintă

CARTE DE VIZITĂ Localitatea: comuna Mingir, raionul Hânceşti Regiunea de Dezvoltare: Centru Atestare (anul): 1482 Numărul de locuitori: 5 200 Primar: Lazăr Haralambie Perioada de implementare a practicii: 2012 – 2013 Bugetul total: circa 2 milioane lei Finanțatori: Primăria comunei Mingir Consiliul raional Hânceşti Fondul Ecologic Naţional (FEN) Comunitatea Actorii implicați: Reprezentanţii administraţiei publice locale; ONG „Pro-Neamul”, locuitorii comunei, în special cei de peste hotare; reprezentanţii diasporei moldovenești din Franța şi agenţii economici din comună.

primul monument din Republica Moldova dedicat victimelor foametei. De asemenea, complexul cuprinde o serie de sculpturi printre care un monument ridicat în memoria celor 236 de săteni căzuţi în cele două războaie mondiale, dar și un zid comemorativ al celor mai importante figuri ale localităţii Mingir. Se preconizează pentru viitor înscrierea acestui obiectiv în circuitul turistic internațional. Complexul memorial, edificiu unic în Republica Moldova, are o valoare totală de aproape 2,5 milioane lei, costurile fiind suportate, în mare parte de către inițiatorul proiectului, Iacob Lupanciuc, cel care este și autorul unei monografii a localității, dar și din bani oferiți de autoritatea publică locală, Ministerul Mediului și, donații ale localnicilor.

Beneficiari Beneficiarii direcţi ai practicii sunt toți cei 5 200 locuitori ai comunei Mingir, cât și locuitorii satelor Voinescu și Horjești (3 900 locuitori în ambele localități), iar beneficiarii indirecţi sunt vizitatorii comunei.

Rezultate obținute Cantitative: ● Circa 2 milioane de lei colectați din diferite surse în scopul realizării unei inițiative civice venite de la cetățenii comunei. Calitative: ● Un complex memorial foarte important ridicat în comună și, în general, în țară. ● Partea monumentală ridicată în memoria victimelor foametei din anii 1946 –1947 este considerată prima de acest gen din Republica Moldova. ● Colaborare bună dintre organizațiile neguvernamentale și instituțiile statului, care au impulsionat lucrurile în comuna Mingir. ● Posibilități pentru cunoașterea istoriei neamului și comemorarea victimelor care au suferit la diferite etape istorice. ● Exemplu de educare a tinerei generații în spiritul cunoașterii trecutului pentru construirea viitorului.

Elementele inovatoare ale practicii ● Este o practică care a necesitat un efort foarte mare, care se bazează pe o colaborare eficientă între sectorul guvernamental și cel non-guvernamental. ● Este o practică mai rar întâlnită în Republica Moldova, care promovează valorile spirituale ale neamului, necesitatea cunoașterii trecutului și comemorării celor care au construit viitorul prin faptele lor.

Lecția învăţată Comunicând mai des cu oamenii, analizând și studiind propunerile cetățenilor s-a văzut că există o demnitate de cetățean de a face lucruri frumoase și nu doar ce țin de îndestularea materială, ci și de cea spirituală, culturală, istorică. Una este să spui sec oral și alta când te afli într-un complex istoric ca cel de la Mingir, te oprești și meditezi. Apreciezi mai real realitățile de astăzi. Aceasta îndeamnă la apreciere, reflectare toți cetățenii și națiunea, oamenii devin mai conștienți, apreciază spiritualitatea și pun în valoare valorile umane. Memoria este cea care ne deosebește de alte ființe.

Buna Guvernare

1.6. Renovarea instituției preșcolare „Romanița”

Sumar Grădiniţa „Romaniţa” din satul Molovata a fost renovată prin intermediul unui proiect amplu ce constă în reprofilarea unui bloc al Liceului Teoretic „Ştefan cel Mare”, în instituţie preşcolară. Aici, cu efortul comun al educatorilor şi personalului de la grădiniţă, a fost reparat acoperişul, modernizată faţada instituţiei, amenajate sălile de studiu, cât şi efectuate lucrări de eficientizare şi conservare a energiei. Potrivit directorului adjunct al grădiniţei, doamna Larisa Gaţcan, instituţia este frecventată de copiii de la 2 la 7 ani, 30% dintre aceştia având unul sau ambii părinţi peste hotarele ţării. În acelaşi timp, grădiniţa oferă condiţii accesibile de studiu familiilor social-vulnerabile, acestea fiind scutite de taxa de şcolarizare a copiilor.

CARTE DE VIZITĂ Localitatea: satul Molovata, raionul Dubăsari Regiunea de Dezvoltare: Transnistria Atestare (anul): 1754 Numărul de locuitori: 2 800 Primar: Serafim Bejenari Perioada de implementare a practicii: 2012 – 2013 Bugetul total: 4 milioane lei Finanțatori: Primăria satului Molovata Consiliul raional Dubăsari Fondul de Investiţii Sociale din Moldova Guvernul Republicii Moldova Actorii implicați: Administraţia publică locală, Consiliul raional Dubăsari, Fondul de Investiţii Sociale din Moldova, administraţia grădiniţei şi corpul didactic, părinţii copiilor şi ceilalţi locuitori ai satului.

Beneficiari 125 de copii de vârstă preşcolară.

Rezultate obținute Cantitative: ● Cei 125 copii care frecventează grădinița beneficiază de condiții mai bune de studiu. ● Instituţia este frecventată de copiii de la 2 la 7 ani, 30% dintre aceştia având unul sau ambii părinţi peste hotarele ţării.

Calitative: ● Reprofilarea unui bloc al Liceului Teoretic „Ştefan cel Mare”, în instituție preșcolară. ● Efectuate lucrări de reparaţie a acoperişului grădiniţei, modernizată faţada instituţiei, amenajate sălile de studiu, cât şi efectuate lucrări de eficientizare şi conservare a energiei.

Elementele inovatoare ale practicii ● Utilizarea tehnologiilor moderne de lucru. ● Folosirea materialelor ecologice în construcţie.

Lecțiile învățate Au fost instituţionalizaţi toţi copiii din localitate. Părinţii au şansa de a se angaja în câmpul muncii. Membrii personalului instituţiei preşcolare au devenit mai siguri în propriile forţe. Au fost create condiţii accesibile ţinându-se cont de necesităţile copiilor, vârsta şi interesele lor.

Buna Guvernare

1.7. „Festivalul cireșilor și vărzărilor”

Sumar Deoarece cultura agricoCARTE DE VIZITĂ lă „cireaşa” este de veacuri tradiţională pe valea râului Localitatea: comuna Ruseştii Noi, raionul Ialoveni Botna şi îndeosebi în satele Regiunea de Dezvoltare: Centru Ruseştii Noi şi Ruseştii Vechi, Atestare (anul): 1524 oamenii din etate din comuNumărul de locuitori: 6 000 nă au decis să fie desfăşurat Primar: Pavel Codreanu un festival al cireşilor şi vărPerioada de implementare a practicii: zărilor (plăcinte cu cireşe). 9 iunie 2013 Din timpuri străvechi timpuri Bugetul total: 12 000 lei locuitorii comunei culegeau Finanțatori: Primăria comunei Ruseştii Noi Consiliul raional Ialoveni cireşe şi le vindeau chiar şi Actorii implicați: Administraţia publică locală, peste hotarele republicii, ca Consiliul raional Ialoveni, proprietarii livezilor de România, Polonia, Rusia sau cireşe, un plantator de căpşune, agenţii econoUcraina, întreţinând astfel mici din comună, locuitorii comunei, instituţiile propriile familii. Iar vărzările de învăţământ, meşteşugarii şi biserica. reprezentau mâncarea tradiţională în perioada coacerii cireşelor. Astăzi, copacii de cireşe de diferite soiuri cresc în grădina fiecărui gospodar din comuna Ruseştii Noi. Astfel, Festivalul cireşilor a trezit în oameni mândria de cireşari şi gospodine. Pregătirea pentru festival are loc cu mult timp înainte şi fiecare încearcă cum poate mai bine să-şi arate măiestria şi talentul în creşterea şi coacerea plăcintelor. Festivalul este şi locul unde se întâlnesc mai mulţi meşteri populari şi împreună cu locuitorii comunei promovează cultura cireşilor. În cadrul festivalului au loc mai multe concursuri, ca „Cel mai bun gospodar cu cele mai gustoase cireşe”, „Cea mai bună gospodină care coace cel mai gustos vărzar”, „Cel mai frumos strugure de cireşe”, „Cea mai frumoasă fată cu cireşe la urechi – Miss „Cireşica” şi „Cel mai mâncăcios vărzărar (care mănâncă un vărzar cel mai repede)”. Festivalul Cireșilor a adunat în anul 2013 peste 300 de vizitatori. La organizarea şi desfăşurarea Festivalului din 2013 s-au implicat 17 deţinători de livezi de cireşe, un plantator de căpşune, 20 gospodine care au copt vărzări, 3 agenţi economici, 3 meşteri populari, 5 oameni care au adus confecţii de artizanat, Consiliul raional și mai multe instituții publice.

Beneficiari Locuitorii comunei şi vizitatorii festivalului.

Rezultate obținute Cantitative: ● Peste 100 oameni implicaţi în desfăşurarea festivalului. ● Peste 300 de oaspeţi prezenţi la festival. ● În jurul la 400 vărzări aduse la festival. ● Peste 1 tonă de cireşe împărţite la oameni. ● Într-un an de zile s-au sădit peste 100 copaci de cireşi. Calitative: ● Oamenii au devenit mai buni, mândri de festivalul lor.

Elementele inovatoare ale practicii ● Învinge cultura, frumosul, tradiţiile, curăţenia sufletească. ● Prin exemplul propriu al maturilor se educă în special generaţia tânără.

Lecția învățată Cea mai importantă lecţie: oamenii în etate sunt foarte utili pentru societate. Ei doar trebuiesc ascultaţi şi ajutaţi.

Buna Guvernare

1.8. Soluționarea problemelor sociale a comunității prin administrare e icientă a patrimoniului nefolosit în procesul tehnologic Sumar Pentru că nivelul de nataCARTE DE VIZITĂ litate din satul Sireți este unul ridicat, administraţia publică Localitatea: satul Sireţi, raionul Străşeni locală a venit cu soluţia de a Regiunea de Dezvoltare: Centru reprofileze un bloc neutilizat Atestare (anul): 1593 Numărul de locuitori: 6 139 al Centrului de Sănătate în Primar: Vasile Cartiră grădiniţă, cea de-a doua în loPerioada de implementare a practicii: calitate. Practica a fost iniţiată mai 2012 – februarie 2013 în anul 2010 la iniţiativa unui Bugetul total: 1 401 536 lei grup de părinţi de a contribui Finanțatori: la soluţionarea asigurării copiFondul de Investiţii Sociale din Moldova ilor cu grădiniţă, fiind totodată Primăria satului Sireţi inclusă în Planul de dezvolLocuitorii satului Actorii implicați: Administraţia publică locală, tare social a localităţii pentru Consiliul raional Străşeni, Fondul de Investiţii anii 2010 – 2015. ActualmenSociale din Moldova, corpul didactic şi părinţii te, grădiniţa „Andrieş” este copiilor preşcolari. frecventată de 96 de copii, cu vârsta cuprinsă între 3 şi 7 ani, ceea ce constituie circa 70% din totalul copiilor de vârstă preşcolară din sat.

Beneficiari 96 de copii de vârstă preşcolară şi personalul didactic din instituţie.

Rezultate obținute Cantitative: ● Dotarea cu 4 seturi de mobilă pentru 4 grupe (paturi, scaune, mese dulapuri). ● Dotarea cu 4 seturi de mobilă pentru educatori. ● Construcţia cazangeriei şi conectarea la conducta de gaz. ● 96 de copii care frecventează grădiniţa. ● 16 locuri de muncă noi create. ● 150 părinţi şi-au păstrat locurile de muncă/ s-au angajat în câmpul muncii.

Calitative: ● Un bloc al oficiului medicilor de familie a fost reprofilat în grădiniţă de copii. ● Îmbunătăţirea managementului preşcolar prin aplicarea metodelor participative ale părinţilor în implementare proiectului, delegarea funcţiilor echipei de implementare şi după finalizarea proiectului. ● Îmbunătăţirea nivelului de educaţie al copiilor de vârstă preşcolară.

Elementele inovatoare ale practicii ● Folosirea metodelor europene de utilizare eficientă a spaţiului, adică o singură încăpere este folosită ca spaţiu de educaţie şi joacă, iar in timpul orelor de odihnă – este folosit ca dormitor datorită paturilor „suspendate” pe perete. Această inovaţie duce la reducerea consumului de resurse energetice cu 20 %. ● Reprofilarea şi utilizarea spaţiilor (imobilului) nefolosit în scopul satisfacerii necesităţilor comunităţii. ● Practica a avut succes deoarece s-au implicat mai mulţi actori din comunitate.

Lecțiile învățate Unificând eforturile dintre administraţia publică locală – părinţi – educatori şi comunitate pot fi obţine rezultate vizibile în ceea ce priveşte îmbunătăţirea nivelului de educaţie a copiilor. Membrii echipei de implementare au conştientizat necesitatea implementării proiectelor în comunitate, au demonstrat capacitatea de a administra proiecte finanţate de donatori străini şi sunt gata să aplice pentru alte proiecte comunitare. Comunitatea a realizat că pentru obţinerea unui rezultat dorit trebuie să se implice în rezolvarea problemelor comunitare şi să colaboreze cu administraţia locală pentru implementarea proiectelor. Împărtăşirea experienţei acumulate altor autorităţi publice locale este factorul cheie în rezolvarea problemelor comunităţii şi succesul spre o dezvoltare economică socială a localităţilor din Republica Moldova.

Buna Guvernare

1.9. Săptămâna anticorupție

Sumar Pentru a sensibiliza funcţioCARTE DE VIZITĂ narii publici şi publicul cu privire la fenomenul corupţiei în orașul SoLocalitatea: oraşul Soroca Regiunea de Dezvoltare: Nord roca a fost desfășurată SăptămâAtestare (anul): 1850 na Anticorupție. Printre activităţile Numărul de locuitori: 35 300 desfăşurate în cadrul campaniei Primar: Elena Bodnarenco se numără chestionarea populaPerioada de implementare a practicii: ţiei, organizarea concursului de 19 – 24 noiembrie 2012 desene „Ţara mea fără corupţie” Actorii implicați: Administraţia publică şi a concursului de eseuri „În viitolocală, Centrul Naţional Anticorupţie, rul meu nu există corupţie”, mese locuitorii oraşului, în special tinerii. rotunde, emisiuni TV etc. Potrivit chestionarului, privind nivelul corupţiei, aplicat pe un eşantion de 1 025 persoane, 25% dintre locuitorii oraşului Soroca consideră corupţia ca fiind principala problemă din localitate, după şomaj (23,6%) şi sărăcia (19,8%); circa 46% dintre respondenţi s-au ciocnit cu situaţia când li s-a cerut bani, cadouri sau alte favoruri pentru soluţionarea problemelor; poliţia (20%), instituţiile medicale (19%) şi de învăţământ (19%) sunt percepute ca fiind cele mai corupte instituţii din oraş. Peste 200 de tineri din oraşul Soroca au participat la acţiunile dedicate Săptămânii anticorupţie.

Beneficiari Cei 35,3 mii de cetățeni, funcţionarii publici şi instituțiile publice din oraș.

Rezultate obținute Cantitative: ● 1 025 de persoane participante la sondajul de opinie. ● 1 200 de persoane participante la chestionarele sociologice pentru a afla opinia cetăţenilor despre nivelul de corupţie din oraş. ● Potrivit chestionarului privind nivelul corupţiei, aplicat pe un eşantion de 1 025 persoane, 25% dintre cetăţeni consideră corupţia ca fiind principala problemă din oraș, după şomaj (23,6%) şi sărăcie (19,8%); iar poliţia (20%), instituţiile medicale (19%) şi de învăţământ (19%) sunt percepute ca fiind cele mai corupte instituţii din oraş. ● 170 de tineri participanţi la concursurile de desene şi eseuri.

Calitative: ● Consolidarea cunoştinţelor în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea fenomenului corupţiei. ● Sensibilizarea funcţionarilor publici şi a cetăţenilor cu privire la fenomenul corupţiei.

Elementele inovatoare ale practicii Practica poate fi considerată ca fiind una deosebită şi inedită având în vedere că fenomenul corupţiei este răspândit în Republica Moldova.

Lecția învățată Tinerii care au fost implicaţi în activităţile campaniei au conștientizat importanţa prevenirii şi combaterii corupţiei în societate.

Buna Guvernare

1.10. Modernizarea și renovarea străzilor, trotuarelor și parcărilor în orașul Ungheni

Sumar Trotuarele și străzile BerCARTE DE VIZITĂ nardazzi și Hașdeu care leagă Cartierul Tineretului și Centru, Localitatea: oraşul Ungheni Regiunea de Dezvoltare: Centru circulate foarte intens şi grav Atestare (anul): 1462 degradate, au fost renovate, Numărul de locuitori: 32 854 au fost create parcări publice Primar: Alexandru Ambros și amenajate spațiile verzi afePerioada de implementare a practicii: iulie rente acestor străzi. Ca rezul2012 – iulie 2013 tat, s-au creat condiții foarte Bugetul total: 9 998 827 lei bune de mobilitate pietonală Finanţatori: și circulație rutieră pe aceste Fondul de Investiţii Sociale din Moldova (FISM) Primăria oraşului Ungheni străzi și trotuare, un confort Actorii implicați: Funcţionarii primăriei apreciat foarte înalt de conUngheni, AO „Centrul de Dezvoltare Durabilă”, ducătorii auto și pietoni. AstCentrul de Resurse pentru Dezvoltarea fel, au fost renovaţi 1,52 km Durabilă Locală şi Regională, publicaţiile de stradă şi 2,5 km de trotuperiodice „Expresul” şi „Unghiul TV”, are, create 5 parcări publice televiziunile locale „VerTamar” şi „EuroNova”, cu 180 de locuri de parcare şi grupuri de iniţiativă ale tinerilor şi simpli amenajaţi 6 000 m2 de spaţii cetăţeni ai oraşului. verzi, iar aproximativ 2 000 de autoturisme circulă zilnic pe străzile bune d de ttrafi ă il renovate t în î condiții diții b fic rutier. ti Beneficiarii direcţi sunt 32 854 locuitori ai orașului Ungheni, inclusiv 12 351 femei (peste 18 ani), 1 232 bărbați peste 18 ani, 9 271 copii, iar beneficiarii indirecți, circa 43 900 vizitatori anual. Bugetul total al practicii constituie 10 milioane lei, oferiţi de către FISM şi primăria oraşului Ungheni. Această practică poate servi ca model de implicare a comunităţii în identificarea şi prioritizarea problemelor de infrastructură edilitară, de găsire a consensului atunci când aceeaşi problemă îi afectează pe toţi locuitorii comunităţii. De asemenea, această practică reprezintă un model de gestionare eficientă a treburilor publice privind soluţionarea problemelor majore de infrastructură în comunitate, managementul administraţiei publice, utilizarea

materialelor de construcţie de calitate şi de realizarea tehnică reuşită a lucrărilor.

Beneficiari 32 854 locuitori ai orașului Ungheni, cât şi peste 43 900 vizitatori anual.

Rezultate obținute Cantitative: ● 1,52 km de stradă renovate. ● 2,5 km de trotuare renovate. ● 5 parcări publice create cu 180 de locuri de parcare. ● 6 000 m.p. spații verzi amenajate. ● 19 986 de cetățeni informați despre importanța participării la viața publică și păstrării bunurilor publice. ● 5 320 de persoane implicate în activități de supraveghere și păstrare a bunurilor publice/străzilor renovate. ● Circa 2 000 de autoturisme/ vehicule circulă zilnic pe străzile renovate în condiții bune de trafic rutier. ● 1/3 din populația orașului Ungheni se bucură zilnic de confortul trotuarelor și străzilor renovate. Calitative: ● Atitudinea pozitivă a cetățenilor orașului Ungheni față de bunurile publice/supraveghere și păstrarea curățeniei pe trotuare și parcări.

Buna Guvernare

● Circulație rutieră îmbunătățită. ● Condiții bune create pentru conducătorii auto și pietoni într-o zonă ce leagă Cartierele Tineretului și Centru. ● Aspect estetic plăcut al trotuarelor, străzilor Bernardazzi și Hașdeu, parcărilor publice și spațiilor verzi într-o zonă din Cartierele Tineretului și Centru ale orașului Ungheni pentru locuitori și vizitatori.

Elementele inovatoare ale practicii Ineditul practicii constă în modul de abordare şi consultare participativă a problemei identificate, de obţinere a consensului pentru străzile selectate pentru renovare, de atragere a fondurilor şi implicarea comunităţii în procesul de soluţionare a unei probleme de infrastructură edilitară. Practica este o reuşită a oraşului Ungheni cu o populaţie destul de mare, în cartierele căruia sunt probleme similare şi care ulterior vor putea fi soluţionate prin replicarea acestei practici de succes.

Lecțiile învățate Atunci când autorităţile publice locale comunică cu cetăţenii şi are sprijinul lor sporeşte credibilitatea şi este asigurată o mai bună guvernare. Este foarte important ca proiectanţii şi specialiştii în construcţii să studieze standardele în vigoare privind reabilitarea străzilor, trotuarelor şi amenajarea parcărilor pentru a executa lucrările de o calitate cât mai bună, ceea ce s-a realizat cu succes în cadrul practicii.

1.11. Drum de acces spre muzeul memorial „Alexei Mateevici”

Sumar Începând cu luna iulie CARTE DE VIZITĂ 2013, accesul spre Casa-muzeu „Alexei Mateevici”, obiecLocalitatea: comuna Zaim, raionul Căuşeni Regiunea de Dezvoltare: Sud tiv unic de interes turistic, a Atestare (anul): 1807 devenit mai facil. Și asta penNumărul de locuitori: 4 561 tru că în comuna Zaim din Primar: Ion Veste Căușeni a fost construit un Perioada de implementare a practicii: drum modern, cu lungimea aprilie – iunie 2013 de 330 m care asigură acceBugetul total: 1 512 818 lei sul la muzeu și biserica din Finanţator: localitate. Deşi este înscrisă Fondul Naţional de Dezvoltare Regională Actorii implicați: Primăria comunei în circuitul turistic naţional, Zaim, Ministerul Dezvoltării Regionale şi accesul spre Casa muzeu era Construcţiilor, ADR Sud, Consiliul raional anevoios, iar pentru a remedia Căuşeni, primăria oraşului Căuşeni, primăria această situație, în anul 2012 oraşului Căinari, primăria satului Sălcuţa, a fost inițiată implementarea primăria satului Taraclia, antreprenor „IRINDAproiectului prin care s-au creat Prim” SRL, Casa–muzeu „Alexei Mateevici”, oportunităţi reale pentru sporibiserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, rea atractivităţii turistice. Studio-L Căuşeni; radio Dor Căuşeni, Media TV Cimişlia, Gazeta de Sud, Radio Moldova. Dacă în anul 2013 numărul vizitatorilor număra 3 300 de persoane, anul acesta, doar până în luna mai numărul acestora a ajuns la circa 2 000 de vizitatori. În urma implementării proiectului, comuna beneficiază și de alte de avantaje, cum ar fi facilitarea deplasării turiştilor spre Casa-muzeu, amenajarea unei parcări în preajmă care asigură accesul liber al turiştilor şi delegaţiilor oficiale la muzeu. Prin accesul liber la Casa - muzeu au fost create oportunităţi reale de a atrage un număr mai mare de turişti în regiune, s-au creat condiţii optime pentru accesul şi parcarea mijloacelor de transport în zona instituției, cât și spre biserica din localitate. Totodată, a sporit interesul pentru obiectivele turistice din regiune, fapt ce favorizează dezvoltarea turismului și promovează mai intens imaginea localităţi. Obiectivul general al proiectului îl constituie oferirea oportunităţilor reale de înscriere a Regiunii de Dezvoltare Sud în circuitul turistic naţional şi internaţional. Costul total al proiectului – 1 512 818 lei, bani oferiți de Fondul Național de Dezvoltare Regională.

Buna Guvernare

Beneficiari 17 776 locuitori ai satelor Zaim, Sălcuţa, Taraclia, Căinari; angajaţii Casei – muzeu; peste 3 000 de vizitatori şi alţi turişti care vizitează localitatea, în jur de 1 500 personalităţi de pretutindeni care în fiecare an participă la manifestările naţionale desfăşurate la Zaim, precum și autorităţile publice, agenţii economici din regiune prin posibilitatea de a prelua buna practică de promovare a valorilor spirituale.

Rezultate obținute Cantitative: ● 330 metri de drum nou construit capital cu îmbrăcăminte asfaltică pentru accesul spre Casa – muzeu „Alexei Mateevici”. ● 330 metri de trotuar asfaltat pentru pietoni. ● Dacă în anul 2013 numărul vizitatorilor număra 3 300 de persoane, doar până în luna mai 2014 numărul acestora a ajuns la circa 2 000 de vizitatori. Calitative: ● Parcare auto amenajată pentru vizitatorii Casei – muzeu. ● Aspect atractiv al zonei turistice. ● Condiţii favorabile de deplasare şi acces pentru vizitatorii Casei muzeu, angajaţii instituţiei şi locuitorii satului Zaim. ● Spaţiu nou de joacă pentru copii şi adolescenţi.

Elementele inovatoare ale practicii Practica este printre puținele sau chiar unica din regiunea de Sud care contribuie la îmbunătățirea factorilor de mediu și a atractivității turistice prin reabilitarea obiectivelor turistice și integrarea lor în circuitele turistice internaționale.

Lecțiile învățate Prin implementarea proiectului dat în afară de experienţa unică obţinută de actorii participanţi în cadrul implementării, localitatea a beneficiat de o mediatizare foarte înaltă a evenimentelor şi etapelor proiectului ceea ce a dus la promovarea imaginii localităţii atât în ţară, cât şi peste hotare datorită delegaţiilor care au vizitat localitatea noastră pe parcursul proiectului prin intermediul ADR Sud.

SECȚIUNEA II

Dezvoltarea economică locală

Dezvoltarea economică locală presupune valorificarea capacității economice a unei comunități cu scopul de a îmbunătăți calitatea vieții populației locale, cu implicarea sectorului public, de afaceri și non-guvernamental din comunitate în realizarea proiectelor comune care au drept scop îmbunătățirea condițiilor pentru creșterea economică a comunității și valorificarea capitalului uman local. Bunele practici prezentate de către autoritățile publice locale la această secțiune se referă la: 1. Susținerea antreprenoriatului local 2. Promovarea egalității de gen în gestiunea activităților antreprenoriale locale 3. Crearea parteneriatelor publice – private: baza unei economii locale sustenabile 4. Atragerea investițiilor în comunitate

Susținerea antreprenoriatului la nivel local În scopul realizarea politicii naționale în domeniul dezvoltării activității antreprenoriale, autoritățile publice locale sunt responsabile pentru aprobarea și implementarea programelor locale de susţinere a dezvoltării sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii. În anul 2012 în Republica Moldova erau înregistrați 49,4 mii agenți economici, dintre care 7 mii în regiunea Centru, 5,8 mii în Nord și 2,5 mii în Sudul republicii. Sursa: Indicatori privind activitatea întreprinderilor mici și mijlocii în anul 2012, Biroul Național de Statistică.

Atragerea investițiilor și crearea parteneriatelor publice – private Investițiile în infrastructură și în alte activități pot fi realizate cu ușurință prin parteneriate publice – private, o modalitate de cooperare între o autoritate publică şi sectorul privat, respectiv organizaţii neguvernamentale, asociaţii ale oamenilor de afaceri, ori companii, pentru realizarea unui proiect care produce efecte pozitive pe piaţa forţei de muncă şi în dezvoltarea locală.

Dezvoltarea economică locală

2.1. Centrul Intercomunitar Multifuncțional

Sumar Satul Băhrineşti din raioCARTE DE VIZITĂ nul Floreşti mai este numit şi Localitatea: satul Băhrineşti, raionul Floreşti satul cu proiecte datorită fapRegiunea de Dezvoltare: Nord tului că bugetele proiectelor Atestare (anul): 1547 implementate aici sunt de 8 ori Numărul de locuitori: 2 500 mai mari decât bugetul satului Primar: Feodosia Bunescu pentru anul 2014. Unul dintre Perioada de implementare a practicii: 1 aceste proiecte este Centrul ianuarie 2012 – 31 decembrie 2013 intercomunitar multifuncţional, Bugetul total: 3 milioane 319 mii lei Finanțatori: Fondul Național pentru Dezvoltare un amplu proiect de antrepreRegională (FNDR) noriat social care susţine şi Fondul de Investiţii Sociale din Moldova (FISM) promovează valorile culturalActori implicați: Locuitorii comunității, turistice. Centrul a fost inauguConsiliul Local, Consiliul local al Copiilor și rat în august anul trecut. CenTinerilor, Asociația obștească a pedagogilor trul intercomunitar multifuncţiși părinților, Consiliul raional Florești, Fondul onal dispune de o sală pentru de Investiții Sociale din Moldova, Ministerul concerte, o sală multimedia Culturii al Republicii Moldova, Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor, SRL modernă, o bibliotecă, o cafe„SORFORJAR”, Asociația ASTRA Iași, ziarul nea, reţea WI-FI, un scuar es„Actualități Floreștene”, FLOR TV, Publika TV, tival unde au loc diverse actiCentrul pentru Parteneriate și Dezvoltare din vităţi culturale pe timp de vară Chișinău. şi chiar un hotel, având astfel menirea de a aduna reprezentanţii tuturor generaţiilor din sat. Tot aici putem admira galeria „Fiii satului” şi un muzeu al crăciuneilor. Printre cercurile artistice ce activează în cadrul centrului se numără ora de vocal, coreografia, şcoala de vioară, fluier, pictură, teatru social sau atelier de artizanat, cercuri frecventate de aproape 200 de locuitori, atât copii, tineri, cât şi adulţii pasionaţi de lucrurile frumoase. La aceste activităţi pot participa locuitorii din raioanele învecinate sau din România. În rezultatul creării acestui obiectiv cultural, a fost consolidată relaţia dintre locuitori, s-au creat condiţii pentru dezvoltarea antreprenoriatului social, a sporit imaginea localităţii şi gradul de cooperare dintre actorii comunitari, iar tinerii şi copiii au găsit un cămin unde îţi pot dezvolta talentele. În cadrul proiectului este dezvoltat dialogul cultural intra şi intercomunitar, iar Casa de cultură devine un centru al dezvoltării sociale în regiune. Proiectul a fost implementat cu suportul Fondului Naţional pentru Dezvoltare Regională, prin intermediul ADR

Nord, precum și din sursele Fondului de Investiții Sociale din Moldova, costul acestuia constituind 3 milioane 319 mii lei. Proiectul a fost finalizat în luna octombrie 2012, dat în exploatare în anul 2013 și este destinat integrării în circuitul cultural-turistic regional al localităților din regiune, din raioanele Dondușeni, Drochia, Sângerei, Șoldănești, Telenești și 12 localități din raionul Florești, situate în lunca râului Răut.

Beneficiari Locuitorii satului, 2 500 la număr și vizitatorii acestuia.

Rezultate obținute Cantitative: ● Peste 11 festivaluri organizate, printre care Festivalul Busuiocului în septembrie 2013. ● Cu ajutorul sălii multimedia, mai multe femei din localitate, beneficiare ale Centrului, au reușit să scrie proiecte de afaceri și unele din ele au reușit deja să câștige granturi. Calitative: ● Un amplu proiect de antreprenoriat social, care susţine şi promovează valorile cultural-turistice. ● Scoaterea la lumină a tradițiilor culturale ale localității. ● Consolidarea comunității prin implicarea în activitatea instituției. ● Crearea premiselor pentru dezvoltarea antreprenoriatului social. ● Dezvoltarea vocațională a copiilor, tinerilor și adulților. ● Instituirea și dezvoltarea parteneriatelor și relațiilor culturale ale localității.

Dezvoltarea economică locală

● ●

Sporirea gradului de colaborare dintre actorii comunitari. Proiectul de renovare a casei de cultură din Băhrinești este un bun exemplu pentru foarte multe localități din republică.

Elementele inovatoare ale practicii  Centrul intercomunitar multifuncţional reprezintă un amplu proiect de antreprenoriat social care susţine şi promovează valorile cultural–turistice.  În rezultatul creării acestui obiectiv cultural, a fost consolidată relaţia dintre locuitori, s-au creat condiţii pentru dezvoltarea antreprenoriatului social, a sporit imaginea localităţii şi gradul de cooperare dintre actorii comunitari, iar tinerii şi copiii au găsit un cămin unde îţi pot dezvolta talentele.  În cadrul proiectului este dezvoltat dialogul cultural intra şi intercomunitar, iar Casa de cultură devine un centru al dezvoltării sociale în regiune.

Lecțiile învățate O comunitate poate totul dacă se unește. Și oamenii de la țară merită investiții în cultură și servicii mai bune.

2.2. „Donează pentru parcul tău”

Sumar Un cadou frumos a fost CARTE DE VIZITĂ oferit copiilor de către primăria oraşului Călăraşi chiar de Localitatea: oraşul Călăraşi ziua lor. Astfel, la 1 iunie 2013, Regiunea de Dezvoltare: Centru în centrul oraşului a fost inauAtestare (anul): 1432 Numărul de locuitori: 16 100 gurat parcul central proaspăt Primar: Nicolae Melnic renovat, considerat de către Perioada de implementare a practicii: locuitori drept o carte de vizită 3 martie – 1 mai 2013 a orașului. Aici a fost amenajat Bugetul total: 381 108 lei un teren de joacă pentru copii, Finanțatori: Corpul Păcii reconstruit havuzul, instalate Agenții economici și comunitatea corpuri de iluminat şi plantate Primăria orașului Călăraşi zeci de specii de flori care dau Actorii implicați: Primăria orașului Călărași, voluntarii Corpului Păcii, copiii și tineri, agenții culoare parcului. Vizitatorii fieconomici și instituțiile de învățământ din oraș. deli ai parcului sunt în special cei peste 930 de copii, cât şi restul populaţiei, care numără 16 100 de locuitori şi care se bucură de condiţii favorabile de odihnă şi recreere. Modernizarea parcului a fost una dintre priorităţile de dezvoltare ale oraşului, identificată prin intermediul unui sondaj de opinie aplicat în rândul locuitorilor.

Beneficiari 16 000 de locuitori ai oraşului, cât şi vizitatorii acestuia.

Rezultate obținute Cantitative: ● 1 parc reabilitat. ● 1 havuz reconstruit. ● 931 de copii cu vârsta 0-7 ani au acces la un spațiu de joacă special amenajat. ● 16 100 de locuitori pot beneficia de condiții optime de odihnă și recreare. Calitative: ● Cetățeni de orice vârstă ce pot beneficia de condiții optime de recreare datorită priveliștii care se deschide din scuarul primăriei alcătuită din mulțimea

Dezvoltarea economică locală

clumbelor de flori ce sunt îngrijite cu atenție pe tot parcursul anului, havuzul impresionant ce le aduce la vizitatori o senzație de prospețime pe tot parcursul verii și în plus curcubeul de culori și desenele pictate de tinerii voluntari în care este prezentată și stema orașului Călărași atrage turiștii și cetățenii cu aparate foto pentru a memoriza priveliștea.

Elementele inovatoare ale practicii ● Implicarea comunităţii în implementarea proiectului. ● Buna colaborare între administraţia public locală şi cetăţeni.

Lecțiile învățate Una din lecțiile învățate este că orice proiect este prielnic pentru consultarea cu populația, viziunea a mai multor persoane în dezvoltarea orașului duce la rezultate care sunt acceptate de comunitate, ceea ce contribuie la o bună guvernare.

2.3. Elaborarea Planului Urbanistic General al satului și a proiectului tehnic pentru construcția capitală a drumurilor locale în lungime de 1,5 km

Sumar Pentru a consolida dezCARTE DE VIZITĂ voltarea locală, primăria satului Cetireni a elaborat Planul Localitatea: satul Cetireni, raionul Ungheni Urbanistic General al satului, Regiunea de Dezvoltare: Centru valabil până în anul 2020 şi Atestare (anul): 1480 Numărul de locuitori: 2 100 proiectul tehnic pentru conPrimar: Ana Dicusar strucţia unei porţiuni de drum Perioada de implementare a practicii: de 1,5 km amplasată într-un septembrie 2013 sector afectat de riscurile cliBugetul total: 452 800 lei materice. Prin intermediul Finanțatori: Primăria satului Cetireni acestei practici, administraţia USAID locală intenţionează să soluActorii implicați: Administrația publică locală, ţioneze problema a circa 100 locuitorii satului, agenţii economici, mass-media şi specialiştii în domeniu. de gospodării care sunt amplasate în apropiere de pădure, unde, din cauza ploilor, drumul este deteriorat. De asemenea, în rezultatul acestui proiect vor fi create 23 de străzi. Planul Urbanistic General este, pentru orice localitate, principalul document strategic prin care se stabilesc priorităţile de dezvoltare locală, importante pentru bunăstarea locuitorilor.

Beneficiari Cei 2 100 locuitori ai satului.

Rezultate obținute Cantitative: ● Proiect tehnic elaborat pentru construcţia capitală a drumurilor locale pe lungimea de 1,5 km. ● Planul Urbanistic General al satului Cetireni valabil până în anul 2020. Calitative: ● Climat favorabil pentru atragerea investitorilor. ● Deschiderea noilor locuri de muncă. ● Creșterea bugetului local.

Dezvoltarea economică locală

Elementele inovatoare ale practicii Planul Urbanistic General este pentru orice localitate, documentul strategic prin care sunt stabilite priorităţile de dezvoltare economică, socială şi culturală. Pe de altă parte reparaţia drumurilor este un lucru necesar şi mult aşteptat de către toţi cetăţenii.

Lecția învățată Planul Urbanistic General se impune a fi acel instrument reglementar care să creeze modul perfect de convieţuire a unei societăţi în conformitate cu necesităţile şi potenţialul localităţii.

2.4. Festivalul etno-gastronomic „Bostaniada 2013”

Sumar Cartea de vizită a comuCARTE DE VIZITĂ nei Lozova este festivalul etno – gastronomic „Bostaniada”. Localitatea: comuna Lozova, raionul Străşeni Acesta a sărbătorit roadele Regiunea de Dezvoltare: Centru Atestare (anul): 1402 toamnei, precum şi splendoaNumărul de locuitori: 6 850 rea acestui anotimp, printr-o Primar: Maria Ursachi expoziţie deosebită a celor Perioada de implementare a practicii: mai mari şi ciudaţi dovleci, septembrie 2013 meşteşuguri inspirate din naBugetul total: 62 000 lei tură, cu muzica etno, parada Finanțatori: Primăria comunei Lozova costumelor, concursuri, jocuri, Federaţia Fermierilor din Moldova sculptură în dovleci, degustări Jurnal TV Actorii implicați: Primăria comunei Lozova, de vin şi bucate de casă. ScoJurnal TV, Federația Națională a Fermierilor, Ion pul de bază al evenimentului Ciocan, Tamara Șchiopu, locuitorii comunei. este de a susţine şi promova economia rurală la nivel de comună. Astfel, peste 100 de gospodari şi-au sporit bugetul familiei prin vânzarea bucatelor pregătite, a produselor agricole şi cele meşteşugăreşti. Festivalul a adunat în anul 2013 peste 10 000 de vizitatori.

Beneficiari 6 800 de lozoveni și 10 000 de vizitatori.

Rezultate obținute Cantitative: ● 10 mii de vizitatori. ● 100 de gospodari și-au majorat bugetul familiei prin realizarea producției. ● 200 de gospodari s-au convins că producția crescută la țară poate fi realizată dacă este calitativă. Calitative: ● A crescut încrederea cetățenilor în propriile puteri, au devenit mai activi și cointeresați să cultive produse de calitate. ● A crescut mândria lozovenilor față de localitatea natală.

Dezvoltarea economică locală

Elementele inovatoare ale practicii ● La tarabele de bucate şi produse au fost acceptaţi în primul rând locuitorii din satul Lozova, apoi localităţile vecine şi produsele tradiţionale sub marca „Made in Moldova”. ● Au fost acceptate bucatele produse de casă bazate pe reţetele tradiţionale. ● A fost interzisă comercializarea băuturilor tari. ● Au fost atraşi studenţii de la facultatea de arhitectură pentru realizarea sculpturilor din dovleci. ● Au fost implicaţi foarte mulţi voluntari. ● A sporit venitul sătenilor din vânzări individuale. ● A fost promovat conceptul „Zero – Deşeuri”. ● Toate gospodinele şi gospodarii care au vândut produse alimentare au avut certificatul de securitate alimentară, obţinut în rezultatul frecventării seminarului „Securitatea alimentară în condiţii de casă şi de câmp”. ● Toate activităţile de concurs în cadrul festivalului au fost desfăşurate în comun cu vizitatorii.

2.5. Fondul pentru Tineri Varnița

Sumar Fondul pentru Tineri VarCARTE DE VIZITĂ niţa este un grup de 13 tineri, selectaţi şi instruiţi, care conLocalitatea: satul Varniţa, raionul Anenii Noi stituie, promovează şi admiRegiunea de Dezvoltare: Sud Atestare (anul): 1560 nistrează transparent un fond Numărul de locuitori: 5 238 special, destinat finanţării proPrimar: Alexandr Nichitenco iectelor iniţiate şi implementaPerioada de implementare a practicii: te de către tineri pentru deziulie – decembrie 2013 voltarea comunităţilor locale. Bugetul total: circa 145 mii lei Săptămânal, cei 13 tineri cu Finanțatori: Fundaţia Est Europeană vârsta cuprinsă între 15 și 19 Comunitatea ani se întâlnesc pentru a staActorii implicați: Asociaţia de Tineret „Şansa”, Fundația Est Europeană, primăria satului Varnița, bili activitățile necesare pentru tinerii din localitate, cât și ceilalți cetățeni. soluționarea problemelor din comunitate și pentru a identifica noi fonduri. Din momentul creării acestui fond, adică din anul 2013, tinerii au reușit să colecteze 5 072 lei prin organizarea diverselor evenimente festive, să finanțeze și implementeze 10 proiecte, cât și să încheie 3 acorduri de parteneriate cu actori din localitate şi regiunea transnistreană.

Beneficiari Beneficiarii direcţi sunt 13 tineri, care au beneficiat de instruire în domeniul de colectare de fonduri. Beneficiarii indirecţi au fost 10 grupuri de iniţiativă, a câte 5 – 7 persoane în grup, total 69 tineri, care au beneficiat de granturi mici, dintre care 5 proiecte au fost implementate în satul Varniţa şi 5 în regiunea transnistreană.

Rezultate obținute Cantitative: ● 13 tineri instruiți, legitimați și promovați. ● Elaborate peste 1 000 de pliante informative despre Fond.

Dezvoltarea economică locală

● Din anul 2013, tinerii au reușit să colecteze 5 072 lei prin organizarea diverselor evenimente festive, să finanțeze și implementeze 10 proiecte, cât și să încheie 3 acorduri de parteneriate cu actori din localitate şi regiunea transnistreană. Calitative: ● Proiecte finanţate din cadrul Fondului pentru Tineri Varniţa şi implementate cu succes. ● Acorduri de parteneriate încheiate cu actori din localitate şi regiunea transnistreană. ● Fondul îi ajută pe tinerii din satul Varniţa și orașul Bender să utilizeze cunoştinţele, energia şi talentele lor pentru a-și rezolva propriile lor probleme.

Elementele inovatoare ale practicii Membrii fondului, care sunt bine instruiţi în domeniul de fundraising şi gestionarea surselor financiare, scrierea, evaluare şi monitorizarea proiectelor.

Lecțiile învățate Managementul echipei. Metode noi de fundraising. Identificarea partenerilor potenţiali. Identificarea corectă a problemelor cu care se confruntă tinerii.

2.6. Servicii medicale de calitate în satul Varnița ca un element de consolidare a încrederii între cetățenii de pe ambele maluri ale Nistrului

Sumar Centrul de Sănătate din CARTE DE VIZITĂ satul Varniţa a deschis în februarie 2014 şi acordă Localitatea: satul Varniţa, raionul Anenii Noi asistență medicală primară loRegiunea de Dezvoltare: Sud cuitorilor satului Varniţa și ceAtestare (anul): 1560 Numărul de locuitori: 5 238 lor din regiunea transnistreaPrimar: Alexandr Nichitenco nă, în număr de peste 10 000 Perioada de implementare a practicii: de locuitori. În instituție acaugust – noiembrie 2013 tivează 4 medici de familie, Bugetul total: 741 371 lei 12 asistente medicale și un Finanțatori: PNUD Moldova laborant. Până la construcția Actorii implicați: Administrația publică locală, centrului şi dotarea acestuia PNUD Moldova, Asociația de Femei din satul cu mobilier şi utilaj modern, loVarnița, actorii comunitari de pe ambele maluri ale Nistrului, pacienţi şi medici din diferite cuitorii satului Varniţa şi cetădomenii. ţenii din stânga Nistrului erau asistați în fosta clădire a şcolii muzicale, care era amenajată pentru activitatea ambulatoriului. se afl i i b l i l i Clădirea Clădi fla într-o stare deplorabilă, utilajul şi mobilierul erau foarte vechi, iar majoritatea investigaţiilor medicale se făceau la Anenii Noi, Bender sau Chişinău.

Beneficiari Peste 10 mii de cetăţeni de pe ambele maluri ale Nistrului: 967 copii şi adolescenţi, cu vârsta 0 – 17 ani (dintre care 540 băieţi şi 427 fete), tineri şi persoane de categoria a treia – 7 753 (dintre care 3 424 bărbaţi şi 4 329 femei).

Rezultate obținute Cantitative: ● În instituție activează 4 medici de familie, 12 asistente medicale și un laborant.

Dezvoltarea economică locală

● S-a majorat numărul beneficiarilor, dacă în anul 2012 au fost 8 720, atunci în anul 2013 – 9 549. Calitative: ● Centru de Sănătate nou şi modern, cu condiţii favorabile pentru angajaţi şi beneficiari, bine dotat cu mobilier, echipament şi utilaj.

Elementele inovatoare ale practicii ● Consolidarea încrederii dintre locuitorii satului Varniţa şi cetăţenii din stânga Nistrului. ● Îmbunătăţirea calităţii medicale prestate pentru locuitorii satului Varniţa şi cetăţenii din regiunea transnistreană, prin dotarea Centrului de Sănătate cu mobilier şi utilaj medical modern.

Lecțiile învățate Metode noi de consolidare a încrederii între locuitorii satului Varniţa şi cetăţenii din stânga Nistrului. Organizarea şi desfăşurarea concursului pentru selectarea ofertanţilor. Schimb de experienţă între medici, asistente medicale din localităţile de pe ambele maluri ale Nistrului.

SECȚIUNEA III

E iciența energetică

Sectorul eficienţei energetice din Republica Moldova a început să se dezvolte, de curând, ca răspuns la creșterea preţurilor pentru resursele energetice și dependenţei ţării faţă de importul de energie. În societatea modernă, energia sub diferitele ei forme constituie un element de bază al desfăşurării unei activităţi normale în toate sectoarele de activitate, iar managementul eficient al energiei constituie un important factor al creșterii economice, a reducerii poluării și a economisirii raționale a resurselor. Totodată, reducerea intensităţii energetice şi creşterea eficienţei energetice reprezintă o direcţie prioritară pentru Republica Moldova, de natură să consolideze securitatea energetică a ţării. Peste 87 de proiecte în domeniul eficienței energetice și energiei regenerabile au fost aprobate spre finanțare în anul 2013. În 2010, cheltuielile anuale ale autorităţilor publice locale pentru consumul de energie au fost de aproximativ 437 milioane lei dintr-un total de 4 miliarde lei, care reprezintă cheltuieli totale, fără salarii. Cheltuielile autorităților publice locale pentru consumul de energie constituie 1/3 din deficitul total bugetar al Republicii Moldova. Sursa: Ghid de eficiență energetică și resurse regenerabile, Chișinău, 2013.

Eficiența energetică și sursele regenerabile de energie reprezintă o bază importantă pentru dezvoltarea durabilă, contribuind astfel la protecția mediului și a climei, la crearea de locuri de muncă la nivel local și la creșterea economică, la securitatea aprovizionării cu energie, la independența fată de fluctuațiile prețului energiei, precum și la coeziunea socială și inovare. Economisirea energiei și îmbunătățirea eficienței energetice reprezintă cel mai rapid, ecologic și rentabil mod de a aborda siguranța energetică, echitatea globală în domeniul energiei și protecția mediului și de a asigura o creștere economică durabilă pe termen lung.

Dezvoltarea economică locală

Este important și util să împărtășim informații, experiențe și bune practici care reprezintă cele mai eficiente mijloace pentru promovarea eficienței energetice și a surselor regenerabile de energie. Educarea, informarea și conștientizarea publicului din comunitățile locale cu privire la eficiența energetică constituie o prioritate pentru administrațiile publice locale și trebuie să fie activ susținute. În acest context, instituțiile media și instituțiile de învățământ trebuie să joace un rol important în accelerarea diseminării și în transferul bunelor practice și al tehnologiilor eficiente, care vor contribui la îmbunătățirea eficienței energetice la nivel național și local, Bunele practici în domeniul eficienței energetice se referă la: 1. Implementarea proiectelor durabile de eficiență energetică în instituțiile publice 2. Implementarea proiectelor privind conservarea energetică 3. Îmbunătățirea și reabilitarea iluminatului public stradal 4. Promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie 5. Informarea publicului cu privire la beneficiile proiectelor de eficiență energetică inițiate la nivel local

3.1. Descentralizarea sistemului de termo icare a instituțiilor de învățământ inanțate din bugetul municipal Sumar Şapte instituţii preşcolare CARTE DE VIZITĂ din cele 35 existente în oraşul Bălţi au fost debranșate de la Localitate: oraşul Bălţi sistemul centralizat de încălRegiunea de Dezvoltare: Nord Atestare: 1421 zire, în rezultat fiind instalate Numărul de locuitori: 149 800 cazangerii autonome. Astfel, Primar: Vasile Panciuc au fost excluse pierderile de Perioada de implementare a practicii: energie suportate anterior la februarie 2012 – decembrie 2013 transportarea energiei termiBugetul total: aproximativ 17 milioane lei ce, asigurată aprovizionarea Finanțator: Primăria oraşului Bălţi cu apă caldă şi oferită oportuActorii implicați: Primăria oraşului Bălţi, nitatea de a adapta sistemul SRL „Faitec”, BCA FinComBank, S.A. „Constructorul”, firma CZCAR Internaţional, de încălzire la necesităţile fiÎ.M. Direcţia Construcţii Capitale, administraţia ecărei instituţii. Valoarea unei instituţiilor preşcolare. Gcal este de 1,4 ori mai ieftină decât la agentul termic furnizat centralizat, iar în sezonul de încălzire 2012 – 2013 cheltuielile pentru alimentarea cu energie termică a instituțiilor implicate în proiect a fost la un nivel de 32 % mai mici decât în sezonul 2011 – 2012.

Beneficiari 2 493 persoane, inclusiv 2 205 copii și 288 unități de personal.

Rezultate obținute Cantitative: ● 7 instituţii preşcolare din cele 35 existente în oraş au fost debranşate de la sistemul centralizat de încălzire, în rezultat fiind instalate cazangerii autonome.

E iciența energetică

● Randamentul cazanelor instalate constituie 97%, fapt care exclude pierderile de gaze la producerea energiei termice. ● Valoarea unei Gcal este de 1,4 ori mai ieftină decât la agentul termic furnizat centralizat. ● În sezonul de încălzire 2012 – 2013 cheltuielile pentru alimentarea cu energie termică a instituțiilor implicate în proiect a fost la un nivel de 32 % mai mici decât în sezonul 2011 – 2012. Calitative: ● Au fost excluse pierderile de energie suportate anterior la transportarea energiei termice, asigurată aprovizionarea cu apă caldă şi oferită oportunitatea de a adapta sistemul de încălzire la necesităţile fiecărei instituţii. ● Asigurarea instituțiilor cu apă caldă. ● Posibilitatea reglării autonome a temperaturii agentului termic și a regimului de încălzire în dependență de condițiile climaterice. ● Cazangeriile funcționează autonom, fără prezența permanentă a personalului de deservire și datorită programului electronic de control sunt monitorizate continuu cu transmiterea autonomă a datelor la dispeceratul central. ● Îmbunătățirea parametrilor ecologici. ● Cazangeriile în sistemul cascadă reprezintă o construcție modernă care corespunde standardelor europene pentru gaz, asigurând astfel un nivel înalt de securitate.

Elementele inovatoare ale practicii Este o practică relevantă care asigură servicii publice mai calitative, moderne din punct de vedere tehnic, care corespund cu standardele existente de securitate şi permit, în acelaşi timp, economia banilor publici.

Lecțiile învățate Procesul de descentralizare a sistemului de termoficare este oportun de a fi efectuat în corelare sau după modernizarea/repararea/substituirea reţelelor de alimentare cu apă, canalizare, energie electrică şi reparaţia clădirilor.

III

3.2. Construcția centralei termice pe bază de biomasă la gimnaziul “Savciuc Mihail” Sumar Diminuarea cheltuielilor CARTE DE VIZITĂ pentru sursele energetice cu până la 30%, peste 2 000 de Localitatea: satul Bușila, raionul Ungheni metri pătraţi încălziţi, şi condiţii Regiunea de Dezvoltare: Centru Atestare (anul): 1428 mai bune de studiu şi activitaNumărul de locuitori: 2 126 te pentru 230 de elevi şi perPrimar: Valeriu Todirică sonalul didactic. Acestea sunt Perioada de implementare a practicii: mai rezultatele proiectului de con2012 – decembrie 2013 strucţie a centralei termice pe Bugetul total: 1 200 000 lei bază de biomasă la gimnaziul Finanțatori: Proiectul Energie și Biomasă în ”Savciuc Mihail” din satul BuMoldova (PNUD Moldova) şila, raionul Ungheni. Practica Administraţia gimnaziului Direcția Învățământ, Tineret și Sport din raionul de succes a fost iniţiată în vara Ungheni anului 2012, fiind funcţionabilă Actorii implicați: Primăria satului Bușila, din primăvara acestui an. Cenadministrația gimnaziului, Asociația părințiilor și trala termică pe bază de biopedagogilor „Forța Vitală”, Direcția Învățământ, masă instalată la gimnaziu are Tineret și Sport din raionul Ungheni. o capacitate de 180 kw, iar la baza construcţiei acesteia au stat trei principii şi anume inovaţia, eficienţa şi performanţa.

Beneficiari 200 elevi și pedagogi, personalul administrativ și cel auxiliar care deservește cazangeria și bucătăria gimnaziului.

Rezultate obținute Cantitative: ● Diminuarea cheltuielilor pentru sursele energetice cu până la 30%. ● Peste 2 000 de metri pătraţi încălziţi.

E iciența energetică

● Create condiţii mai bune de studiu şi activitate pentru 230 de elevi şi personalul didactic. ● Centrala termică pe bază de biomasă instalată la gimnaziu are o capacitate de 180 kw. Calitative: ● Odată cu înlocuirea cărbunilor pe surse alternative locale de energie s-au diminuat cheltuielile la încălzirea gimnaziului pe perioada rece a anului. ● Utilizarea eficientă a resurselor locale pentru încălzire. ● Protejarea mediului ambiant prin reducerea considerabilă a emisiilor ce apar în urma arderii cărbunelui. ● Îmbunătățirea calității procesului instructiv – educativ al elevilor. ● Ridicarea aspectului gimnaziului și al localității.

Elementele inovatoare ale practicii ● Utilizarea raţională a surselor regenerabile locale de energie în detrimentul energiei procurate, preţul căreia este în permanentă creştere. ● Asigurarea transparenţei cheltuielilor. ● La baza proiectului au stat trei principii: inovaţia, eficienţa şi performanţa.

Lecțiile învățate Pentru a avea succes nu este necesar doar de a atrage investiţii, dar şi unirea tuturor eforturilor actorilor locali. Resursele trebuie gestionate în mod eficient şi transparent.

III

3.3. „Energie curată pentru copii sănătoși”

Sumar La grădiniţa de copii „ÎngeCARTE DE VIZITĂ raşul” din comuna Chişcăreni au fost instalate în 2013 paLocalitatea: comuna Chişcăreni, raionul nouri solare Proiectul prevede Sângerei Regiunea de Dezvoltare: Nord circa 60 panouri solare care Atestare (anul): 1560 captează energia solară şi o Numărul de locuitori: 5 831 transformă în energie electriPrimar: Silvia Ţurcanu că, capabilă să substituie la Perioada de implementare a practicii: 90 % necesitatea de consum mai – decembrie 2013 a instituţiei şi 80 tuburi integraBugetul total: 70 515,8 $ te într-un sistem de colectoare Finanțatori: Fondul Global de Mediu și a solare, care asigură instituţia Programului de Granturi Mici (GEF SGP) Primăria comunei Chişcăreni preşcolară cu apă caldă. Noul AO „Dialog” sistem de încălzire permite AO „Educatorul și Părinții” producerea a 2 000 de kWh de Actorii implicați: Primăria comunei energie electrică pe lună şi 500 Chişcăreni, comunitatea, agenții economici l de apă zilnic. Printre rezultate din comună, 14 ONG-uri din localitate, proiectului putem enumera 14 administrația grădiniței. 660 kWh/an de energie electrică regenerabilă produsă; 7 200 kWh/an energie termică produsă; 87,4 tone CO2 /an reduse şi peste 28 mii de persoane informate în privinţa avantajelor utilizării resurselor regenerabile de energie.

Beneficiari 190 de copii de vârstă preşcolară, cadrele didactice şi personalul auziliar.

Rezultate obținute Cantitative: ● 14 660 kWh/an – energie electrică regenerabilă. ● 7 200 kWh/an energie termică pură. ● 87,4 tone CO2 /an reduse. ● 28 000 persoane și 320 reprezentanţi APL sensibilizate(ţi), informate(ţi).

E iciența energetică

Calitative: ● Atinse beneficii globale de mediu, ca reducerea consumului resurse energetice fosile (cărbune, gaze naturale) la producerea energiei electrice, s-a calculat o reducere de CO2 cu 87,4 tone/an, deoarece producerea energiei electrice din cea solară nu implică astfel de emisii, și este o energie nepoluantă, regenerabilă și prietenoasă mediului ambiant. ● Proiectul a adus aport la realizarea unui obiectiv din Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului, care presupune o eficientizare a rezervelor naturale pentru ca ele să revină și generațiilor viitoare. ● Proiectul a influențat bunăstarea populației, contribuind la crearea de plus-valoare, întărind sănătatea, reducerea consumului de medicamente, dar și prin posibilitatea oferită APL Chișcăreni de a orienta resursele financiare disponibile spre rezolvarea altor probleme stringente a comunității. ● Proiectul a influențat asupra gradului de conștientizare a populației privind problemele de mediu, continuând acest proces. ● Proiectul a abordat și problema egalității de gen, deoarece beneficiarii proiectului sunt copii și familiile lor, suferințele majore din cauza sănătății precare căzând pe umerii femeilor. Angajații grădiniței de copii sunt în totalmente femei, pentru ele fiind create condiții mai bune de muncă.

Elementele inovatoare ale practicii Această practică își merită pe deplin statutul de cea mai buna practică în domeniul eficienţei energetice și a resurselor regenerabile de energie, în special luând în considerare aspectele financiare. Problema cheltuielilor mari pentru energie se agravează pe zi ce trece,

III

prin creșterea continuă a prețului la energie. Reprezentanţii APL însă au gândit un pic global și am acționat local, am soluționat problema prin obținerea unei independențe energetice (reducerea cheltuielilor cu energia prin substituirea energie din rețeaua publică cu cea de la soare).

Lecțiile învățate Lecția învățată în cadrul aceste practici a demonstrat că este posibil de soluționat orice problemă doar dacă foarte mult se dorește acesta, chiar dacă la prima vedere este imposibil ca în cazul acestei probleme, deoarece părea că trebuie de soluționat la nivel global sau național prin reducerea prețului sau tarifului la energie și altfel se vor diminua cheltuielile pentru energie, dar soluția a fost cu totul alta și foarte simplă de a fi pusă în aplicare. Prin stabilirea unei politici locale de mediu cu proiecte concrete care au un scop bine stabilit și parteneri siguri în implementarea acestora. Lecția negativă a acestei practici a fost învățată la identificarea resurselor financiare și selectarea donatorilor și partenerilor pentru implementarea proiectului, deoarece fiecare problemă poate fi abordată în diferite moduri de fiecare donator, care în cazul nostru a fost finanțată de Fondul Global de Mediu cu activitatea de mediu, care normal ar fi trebuit să fie finanțată de un fond în domeniul energiei.

E iciența energetică

3.4. Conectarea școlii – grădinițe la centrală termică pe bază de biomasă Sumar Cotul Morii este una din CARTE DE VIZITĂ cele 8 comunităţi din raionul Hânceşti ce îşi încălzesc inLocalitatea: comuna Cotul Morii, raionul stituţiile publice cu energie din Hânceşti biomasă. După inundaţiile din Regiunea de Dezvoltare: Centru Atestare (anul): 1621 anul 2010, Cotul Morii a fost Numărul de locuitori: 2 420 construit din temelie, inclusiv Primar: Lucia Gustiuc instituţiile publice. Odată cu Perioada de implementare a practicii: construcţia gimnaziului – grăiulie 2013 diniţe din comuna Cotul MoBugetul total: 922 860 lei rii, a apărut necesitate de a Finanțatori: PNUD Moldova conecta instituția la centrala Primăria comunei Cotul Morii termică pe bază de biomaActorii implicați: Primăria comunei, consultanţii PNUD, Ministerul Economiei, Ministerul să. Centrala termică are o Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, asociația capacitate de 240 de kilowați părinților, administrația instituției de învățământ, pe oră şi încălzeşte peste comunitatea. 2 700 de metri pătraţi, fiind dată în folosință în noiembrie 2013. În urma implementării acestui proiect au fost îmbunătățite condițiile pentru desfășurarea procesului instructiv – educativ al copiilor din comună și din localitățile vecine, asigurată securitatea energetică a blocurilor de studiu și minimalizate cheltuielile de asigurare cu energie termică. Astfel, copiii şi personalul didactic îşi petrec zilele în încăperi încălzite cu biocombustibil produs local, iar comuna Cotul Morii a renunțat la reţele termice de gaz. Proiectul de eficiență energetică a fost implementat cu suportul PNUD și a administrației locale, bugetul total constituind 922 860 lei.

Beneficiari 185 de elevi ai gimnaziului și 100 de copii din instituția preșcolară.

Rezultate obținute Cantitative: ● Instalată centrala termică care are o capacitate de 240 de kilowați pe oră şi încălzeşte peste 2 700 de metri pătraţi.

III

Calitative: ● Asigurarea instituției de învățământ cu energie termică de calitate. ● Cheltuielile pentru încălzire sunt minime. ● Banii economisiți sunt redirecționaţi pentru alte destinații de tip social. ● Reducerea numărului de îmbolnăviri în rândul copiilor și personalului. ● Îmbunătățită frecvența la ore în rândul elevilor. ● Ecologic comuna va avea de câştigat din faptul că nu va fi îmbibat aerul cu gazele din urma arderii gazelor naturale, iar cenuşa care va rămâne va putea fi utilizată de către localnici în scopuri de îngrăşăminte.

Elementele inovatoare ale practicii Neavând nici şcoala, nici grădiniţă și nici o instituţie publică, administrația locală a reușit, prin efortul comun al celor din comunitate să construiască aceste obiecte de menire socială care au fost foarte importante pentru comunitate şi odată cu construcţia acestora administrația publică locală a reușit să implementeze şi proiectul pe bază de biomasă care a contribuit la îmbunătățirea condițiilor pentru desfăşurarea procesului instructiv-educativ şi asigurarea securităţii energetice a blocurilor de studii a şcolii-grădiniţe din comuna Cotul Morii.

Lecțiile învățate Biomasa este pozitivă, în special pentru comunităţile rurale. Transformând biomasa în energie, satul devine mai puţin dependent de preţul mereu în creștere al surselor fosile importate. Comunitate poate obţine energie din surse proprii, iar banii plătiţi pentru combustibil rămân în ţară şi contribuie la dezvoltarea noilor afaceri şi la crearea de noi locuri de muncă. De asemenea încălzirea pe bază de biomasă este de trei ori mai ieftină decât cea pe bază de gaz natural şi de două ori mai ieftină decât cea pe bază de cărbune.

E iciența energetică

3.5. „Florile și talentele cresc la lumină”

Sumar Cu efortul comun al administraţiei locale, al comunităţii şi donatorilor în comuna Pârliţa au fost instalate peste 75 de corpuri ecologice de iluminat stradal. Corpurile de iluminat au fost instalate pe o porţiune de 6 km, de acest serviciu beneficiind cei 4 mii de locuitori ai comunei.

Beneficiari Cei 4 mii de locuitori ai comunei.

CARTE DE VIZITĂ Localitatea: comuna Pârliţa, raionul Ungheni Regiunea de Dezvoltare: Centru Atestare (anul): 1490 Numărul de locuitori: 6 029 Primar: Ion Bejan Perioada de implementare a practicii: septembrie 2013 – prezent Bugetul total: 280 000 lei Finanțatori: PNUD Moldova Primăria comunei Pârliţa Actorii implicați: Primăria comunei, agenţii economici „Balt – Cons”, SRL „Agrosfera-BM” SRL, Asociaţia Obştească „Moştenitorul”, Asociaţia părinţilor şi educatorilor, locuitorii comunei.

Rezultate obținute Cantitative: ● Peste 4 000 de locuitori, inclusiv 150 copii de vârstă școlară, agenții economici, grădinița, liceul, biserica se bucură de iluminarea stradală. Calitative: ● A dispărut frica de deplasare prin localitatea pe timp de noapte.

Elementele inovatoare ale practicii ● Administraţia publică locală a cooperat intens cu comunitatea. ● Cetăţenii au fost convinşi de necesitatea participării la implementarea practicii.

Lecția învățată Alesul local trebuie să lucreze pentru comunitate şi să fie entuziasmat în îndeplinirea sarcinilor puse în faţa sa.

III

3.6. „Aprinde soarele – trăiește confortabil”

Sumar Dacă aveți nevoie de coCARTE DE VIZITĂ lectoare solare la voi acasă, atunci mergeți în comuna ViLocalitatea: comuna Vinogradovca, raionul nogradovca. Locuitorii de aici Taraclia Regiunea de Dezvoltare: Sud vă vor arăta pas cu pas cum Atestare (anul): 1964 se confecționează un colector Numărul de locuitori: 2 350 solar. Același lucru l-au aflat Primar: Tatiana Ţurcan și 22 de locuitori ai comunei Perioada de implementare a practicii: prin intermediul unui training august – decembrie 2013 desfășurat în luna iulie 2013 Bugetul total: 11 000 euro timp de 5 zile. Training-ul, moFinanțatori: Gutta Club derat de instructori din MolAsociația Femeilor din Europa pentru un Viitor Comun (WECF) dova și Ucraina a avut drept Primăria comunei Vinogradovca obiectiv informarea populației Actorii implicați: Primăria comunei Vinogradocu privire la disponibilitatea și vca, administrația grădiniței din Ciumai, locuitoeficacitatea utilizării resurselor rii comunei, Gutta Club, Asociația Femeilor din solare. Până la sfârșitul sesiEuropa pentru un Viitor Comun (WECF). unii de instruire, participanții au reușit să confecționeze cu materialele proprii primul colector solar care este astăzi instalat la grădinița de copii din satul Ciumai, comuna Vinogradovca. Pe lângă acesta, alte 20 de colectoare au ajuns în casele locuitorilor din cele patru sate ale comunei. Pentru confecționarea lor, gospodarii au primit câte 200 euro de la donatori, iar restul i-au investit din sursele proprii. Astfel, în satul Ciumai, 12 gospodării au apă caldă datorită sistemului inovativ de încălzire, în timp ce în celelalte trei sate, numărul colectoarelor este de două per localitate. În rezultat, economiile pentru electricitate s-au redus cu aproximativ 18%.

Beneficiari 43 de copii de la grădiniţă şi membrii a 12 gospodării din 4 sate ale comunei.

E iciența energetică

Rezultate obținute Cantitative: ● 22 de persoane instruite în confecţionarea colectoarelor solare. ● Un colector solar instalat la grădiniţa din Ciumai. ● 20 de colectoare instalate în familiile din comuna Vinogradovca, 12 în satul Ciumai şi restul în celelalte 3 sate. ● Economiile pentru electricitate s-au redus cu aproximativ 18%. Calitative: ● Locuitorii au dobândit cunoștințe cu privire la utilizarea eficientă a energiei solare. ● Participanții la proiect au confecționat cu puterile proprii colectoare solare. ● O parte din costurile lucrărilor au fost asigurate din resursele proprii ale participanților. ● Participanții proiectului își împărtășesc cunoștințele cu ceilalți locuitori, cu vecini și prieteni.

Elementele inovatoare ale practicii ● Participarea cetățenilor la crearea celor mai bune condiții sociale de viață, utilizând cunoștințele practice și teoretice dobândite în timpul instruirii. ● Economisirea resurselor financiare pentru achitarea energiei electrice.

Lecțiile învățate Interesul comunității (locuitori, părinții copiilor care învață la grădiniță), calitățile și aptitudinile de care au dat dovadă pentru a îmbunătăți funcționarea instituțiilor publice, dar și nivelul înalt de bunăstare al membrilor comunității.

SECȚIUNEA IV

III

Servicii publice locale

Consolidarea capacităţii generale a Republicii Moldova prin modernizarea administraţiei publice locale este una din priorităţile agendei de dezvoltare naţională şi integrare europeană a ţării. Din acest considerent, toate acțiunile autorităților administrației publice trebuie să ia în considerare nevoile cetățeanului, principalul beneficiar al serviciilor publice. Respectiv, calitatea serviciilor publice prestare de către o autoritate publică locală va fi apreciată în funcție de gradul de mulțumire exprimat de cetățeni, iar Republica Moldova are nevoie de calitate în cadrul administrației publice locale. Bunele practici prezentate de către autoritățile publice locale la această secțiune se vor referi la: 1. Perfecționarea funcționarilor și a aleșilor locali privind prestarea serviciilor publice. 2. Construcția, reabilitarea, extinderea și modernizarea rețelei de alimentare și distribuție a apei potabile și canalizare. 3. Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deșeurilor. 4. Educarea publicului cu privire la protecția mediului. 5. Amenajarea teritoriului. 6. Modernizarea serviciilor publice locale. 7. Dezvoltarea serviciilor publice incluzive.

Servicii publice locale

4.1. Reparația capitală a pardoselii din Sala de Sport a gimnaziului din localitate Sumar Elevii din comuna AntoCARTE DE VIZITĂ nești vor începe noul an școlar cu dreptul, deoarece gimnaLocalitatea: comuna Antonești, raionul ziul unde învață le oferă toate Cantemir condițiile necesare pentru stuRegiunea de Dezvoltare: Sud Atestare (anul): 1868 dii de calitate, printre care și o Numărul de locuitori: 1 700 nouă sală de sport. Deoarece Primar: Lilia Malcov pardoseala în această sală nu Perioada de implementare a practicii: a fost schimbată de mai bine 1 iulie – 15 august 2013 de 30 de ani, administrația Bugetul total: 151 978 lei gimnaziului a solicitat sprijinul Finanțatori: Republicii Federale GermaAmbasada Republicii Federale Germane ne, care a selectat această Comunitatea Actorii implicați: Ambasada Republicii localitate din alte șase care Federale Germane în Republica Moldova, au obținut finanțare din paradministrația gimnaziului, agenții economici lotea Germaniei și a reușit, cali, elevi, părinți și ceilalți locuitori ai comunei. într-un final să repare capital pardoseala din sala de sport. Beneficiarii proiectului sunt 130 de elevi și cele aproape 50 de persoane din localitate care practică sportul. Tot în sala de sport se antrenează echipele de baschet și tenis de masă. Potrivit directorului gimnaziului, Vladislav Caramalac, sala era într-o stare dezastruoasă, iar orele de cultură fizică nu puteau fi petrecute în așa condiții. Mulțumită acestui proiect s-a schimbat atracția copiilor față de sport și educația sportivă, iar locuitorii din comună frecventează cu plăcere sala sportivă. Proiectul are un buget total de 152 mii lei, contribuția Ambasadei Republicii Federale Germane fiind de 137 mii lei, iar a comunității, 15 mii lei.

Beneficiari 130 de elevi și cele aproape 50 de persoane din localitate care practică sportul.

Rezultate obținute Cantitative: ● 130 de elevi și cele aproape 50 de persoane din comună practică sportul în condiții sigure. Calitative: ● Calitatea extraordinară a pardoselii. ● Înscrierea mai multor elevi în cadrul secţiilor sportive de baschet. ● Participarea activă a sătenilor în cadrul competiţiilor locale. ● Îmbunătăţită calitatea orelor de educaţie fizică. ● Minimalizarea riscului de accidentare din cauza pardoselilor vechi. ● Animarea vieţii sportive în localitate.

Servicii publice locale

4.2. Prestarea serviciilor publice de către „Bădi – Prim”

Sumar Aprovizionarea cu apă CARTE DE VIZITĂ potabilă, evacuarea şi transportarea deşeurilor, comerciaLocalitatea: comuna Bădiceni, raionul Soroca Regiunea de Dezvoltare: Nord lizarea în cadrul pieţei săteşti, Atestare (anul): 1599 fabricarea uleiului la moară şi Numărul de locuitori: 3 100 deservirea bătrânilor cu lemne Primar: Valuță Profir de foc. Acestea sunt serviciile Perioada de implementare a practicii: publice prestate de către Î.M 2012 – prezent „Bădi Prim” din comuna BăBugetul total: 5 mii de lei diceni, raionul Soroca. Dacă Finanțatori: Primăria comunei Bădiceni de restul serviciilor se bucură Actorii implicați: Administrația publică locală, agenții economici și locuitorii comunei. majoritatea locuitorilor, de apă potabilă beneficiază 320 de gospodării, 300 de elevi de la liceu, 70 de preşcolari de la grădiniţă, personalul Centrului de Sănătate şi cei 52 de bătrâni de la azilul „Acasă”. Pentru un cub de apă, locuitorii achită 10 lei, iar pentru transportarea deşeurilor, aceştia achită 90 de lei. În perioada rece a anului, angajaţii de la întreprindere efectuează lucrări sanitare de curăţire a fâşiilor forestiere din teritoriu, unde depozitează lemne pentru foc şi le distribuie ulterior, la preţ redus sau chiar gratuit, bătrânilor solitari şi altor categorii de populaţie aflate în situaţie de risc. În acelaşi timp, la piaţa din sat, care este deschisă în fiecare joi şi duminică îşi comercializează produsele circa 250 de comercianţi, iar la moara sătească vin să macine cerealele peste 300 de gospodării. Pentru fondarea acestei întreprinderi, administraţia locală a alocat 5 mii de lei.

Beneficiari 320 familii, 300 de elevi de la Liceul Teoretic Bădiceni, 70 de copii de la grădiniță, angajaţii Centrului de Sănătate Bădiceni, 50 de vârstnici de la Azilul de bătrâni „Acasă”, cât și ceilalți locuitori ai comunei.

Rezultate obținute Cantitative: ● 320 de familii, liceul, Centrul de Sănătate şi azilul conectate la conducta de apă potabilă. ● Peste 200 de persoane care comercializează la piață.

● Peste 300 de gospodării din sat macină la moara sătească. Calitative: ● Beneficiarii sunt deserviți calitativ. ● A dispărut disconfortul de a aduce apă din fântâni. ● Bătrânii sunt deserviți cu lemne de foc. ● Sunt create condiții accesibile pentru persoanele care comercializează la piață și totodată pentru locuitorii satului care procură cele necesare de la piața din sat pentru a nu se deplasa la raion sau în alte localități. ● Locuitorii sunt deserviți calitativ la transportarea gunoiului și la măcinatul grăunțelor și fabricarea uleiului.

Elementele inovatoare ale practicii ● A fost creat confort în locuințe. ● A dispărut disconfortul locuitorilor de a aduce apă din fântâni. ● Create condiții adecvate pentru persoanele care comercializează la piață și totodată pentru locuitorii satului care procură cele necesare de la piața din sat care nu se pot deplasa în raion sau alte localități. ● Locuitorii comunei sunt deserviți calitativ la transportarea gunoiului, la măcinatul grăunțelor și fabricarea uleiului.

Lecțiile învățate Lecțiile sunt pozitive și pot fi luate în considerare de comunitate în viitor.

Servicii publice locale

4.3. Crearea condițiilor optime de instruire și de activitate a colectivelor din instituțiile bugetare Sumar Condiții mai bune de stuCARTE DE VIZITĂ diu au și elevii gimnaziului Constantin Stere din comuna Localitatea: comuna Javgur, raionul Cimișlia Javgur, raionul Cimișlia. ClăRegiunea de Dezvoltare: Sud Atestare (anul): 1670 direa instituţiei arată acum Numărul de locuitori: 2 192 mult mai bine, după ce au fost Primar: Gheorghe Vacarciuc realizate aici lucrări de repaPerioada de implementare a practicii: 2012 raţie a fațadei, a curţii şcolii, Bugetul total: 2 435 000 lei a blocului sanitar şi nu doar. Finanțatori: PNUD Totodată, atât gimnaziul, cât şi FISM grădiniţa „Prichindel”, amplaConsiliul raional Cimişlia sată în cadrul aceluiaşi bloc Primăria comunei Javgur Actorii implicați: Consiliul comunal Javgur, Conde studiu, au fost conectate siliul raional Cimișlia, ONG „Asociaţia Părinţilor la sursele energetice de biPedagogilor şi Educatorilor, cei peste 120 de păomasă, cazangeria instalată rinţi și bunici a copiilor şi elevilor, 12 agenți econoavând o capacitate de 320 mici și Consiliul local al copiilor din comună. cwt. În rezultat, au fost îmbunătăţite condiţiile de educaţie a 163 de elevi din gimnaziu şi 50 de copii de la grădiniţă şi economisite până la 50% cheltuielile pentru încălzirea clădirii. Proiectul, în valoare de 2 milioane lei, a fost susţinut de PNUD, FISM, Guvernul Republicii Moldova, Consiliul Raional şi administrația publică locală.

Beneficiari 163 de elevi din gimnaziu şi 50 de copii de la grădiniţă.

Rezultate obținute Cantitative: ● S-a schimbat 100% din tâmplăria gimnaziului şi grădiniţei. ● S-a reparat capital faţada 100% la toate trei blocuri ale instituţiei.

● S-a reparat blocul sanitar în gimnaziu și grădiniță. ● Gimnaziul şi grădiniţa au posibilitatea de a economisi până la 40-55% din sursele bugetare pentru încălzirea clădirilor pe timpul rece al anului. Calitative: ● Gimnaziul a beneficiat de condiţii normale de activitate. ● Copii grădiniţei, elevii gimnaziului, profesorii, educatorii, dar şi părinţii au beneficiat şi se bucură de un aspect exterior frumos al clădirii . ● Copii grădiniţei au beneficiat de condiţii normale cu blocuri sanitare interioare.

Elementele inovatoare ale practicii ● Practica realizării acestui proiect este relevantă din punct de vedere a părţii organizaţionale, a implicării actorilor comunitari, a sectorului neguvernamental, a factorilor locali de decizie, precum și a agenţilor economici. ● Parteneriatul local aduce rezultate bune în soluționarea problemelor comunitare.

Lecțiile învățate Prin intermediul focus-grupurilor și a consultărilor publice cu cetățenii, problemele locale pot fi identificate mai ușor. Parteneriatele comunitare au un rol semnificativ în implementarea proiectelor. Femeile au un rol important în procesul decizional. Lucrul în echipă este mai eficient. Este necesar de a anticipa posibilele riscuri și eșecuri. De a lua în calcul indiferența anumitor actori față de problemele comunitare. De a lua în considerare impactul crizei economice asupra implementării proiectului.

Servicii publice locale

4.4. Construcția stadionului cu covor arti icial

Sumar Intenția de a construi un CARTE DE VIZITĂ stadion cu covor artificial penLocalitatea: comuna Lozova, raionul Străşeni tru antrenamentele sportive, Regiunea de Dezvoltare: Centru mai ales pentru echipele de Atestare (anul): 1402 fotbal a apărut în anul 2010, Numărul de locuitori: 6 850 însă greutățile financiare au Primar: Maria Ursachi determinat administrația publiPerioada de implementare a practicii: că locală să renunțe la această aprilie – noiembrie 2013 idee. Construcţia terenului a Bugetul total: 517 000 lei fost determinată de lipsa unui Finanțatori: Primăria comunei Lozova Consiliul raional Străşeni săli de sport şi de crearea Federația Moldovenească de Fotbal condiţiilor pentru promovarea Uniunea Bisericilor Creștine din Moldova sportului în localitate. În anul Comunitatea 2013 însă administrația publică Agenţii economici locală a reușit să acumuleze Actorii implicați: Federația Moldovenească finanțele necesare, a fost creat de Fotbal, primăria comunei Lozova, Uniunea un grup de lucru, iar stadionul Bisericilor Creștine din Moldova, agenți econde 800 mp a fost construit și omici, locuitorii. inaugurat de Ziua Sportivului. Practica este una inedită deoarece la implementarea acesteia au fost implicaţi mai mulţi actori sociali şi pentru că stadionul este al doilea ca dimensiune în ţară. Proiectul valorează 517 000 lei.

Beneficiari Tinerii satului Lozova, toți cetățenii care practică un mod sănătos de viață, copii de vârstă preșcolară, liceenii, Asociația „Clubul sportiv Lozova”, 3 000 de cetățeni.

Rezultate obținute Cantitative: ● Peste 3 000 de cetățeni pot beneficia de teren pentru consolidarea sănătății.

Calitative: ● S-au îmbunătățit condițiile de antrenament și de desfășurare a activităților sportive. ● În comunitate a apărut un obiectiv sportiv. ● Administrația locală a acumulat experiență în organizare și atragerea partenerilor. ● A crescut încrederea cetățenilor față de APL în implementarea proiectelor.

Elementele inovatoare ale practicii ● La implementarea acestei practici au fost implicați mai mulți actori sociali. ● Stadionul este de 800 mp, fiind considerat al doilea din Moldova de acest fel.

Lecțiile învățate  Prin participarea și implicarea mai multor actori la implementarea proiectelor se soluționează mai multe probleme comunitare într-un timp record. În procesul de implementare a proiectelor este foarte importantă comunicarea, colaborarea și buna înțelegere între membrii echipei de lucru.

Servicii publice locale

4.5. Servicii moderne pentru cetățeni oferite de o primărie modernă

Sumar Un alt proiect de succes CARTE DE VIZITĂ din comuna Mingir este renoLocalitatea: comuna Mingir, raionul Hânceşti varea sediului primăriei. PracRegiunea de Dezvoltare: Centru tica dată confirmă că o primărie Atestare (anul): 1482 poate oferi servicii publice moNumărul de locuitori: 5 200 derne cetățenilor localităților Primar: Lazăr Haralambie atunci când condițiile de activiPerioada de implementare: 2012 – 2013 tate și funcționare a instituției Bugetul total: 700 000 lei sunt moderne. Primăria este Finanțatori: Primăria comunei Mingir unica instituție administrativă Programul Comun de Dezvoltare Locală Integrată (PCDLI) locală, unde cetățenii se adreGuvernul Republicii Moldova sează după servicii și sprijin în Actorii implicați: Specialiștii din cadrul primăsoluționarea problemelor, care riei comunei Mingir, reprezentanții instituțiilor le afectează viața. După ce au publice din localitate, PCDLI, Guvernul Repufost îmbunătățite condițiile de blicii Moldova. activitate în toate instituțiile publice locale din comuna Mingir s-a decis că este momentul să se contribuie și la îmbunătățirea condițiilor de activitate a angajaților primăriei. Starea clădirii și a spațiilor de lucru din primărie era dezastruoasă, reparații cosmetice în interiorul clădirii nu s-au făcut de peste 10 ani, iar la exteriorul clădirii nu s-au realizat lucrări din anul construcției clădirii, adică din anul 1978. Astfel, s-au reparat cosmetic toate cele 11 birouri, coridoarele, holul și sala de ședințe a consiliului comunal. Pe lângă cetățenii comunei la primărie vin oaspeți, delegații din diferite țări, autorități din localitățile înfrățite, potențiali investitori și donatori și felul cum aceștia sunt primiți vorbesc despre felul cum activează autoritățile publice locale. Elementul inovativ care deosebește această practică de

practica altor localități se caracterizează prin faptul că toate lucrările de reparație cosmetică din interiorul clădirii au fost realizate cu forțele proprii ale angajaților primăriei, fiind implicate 23 persoane, fiecare persoană investind munca voluntară egală cu 144 ore fiecare. Lucrările au fost realizate în orele de după programul de activitate și în zilele de odihnă, iar reparația s-a realizat timp de o lună. Proiectul a fost susținut financiar de către Programul Comun de Dezvoltare Locală Integrată, Guvernul Republicii Moldova și administrația publică locală, costul total fiind circa 700 mii lei.

Beneficiari Reprezentanții administrației publice locale, locuitorii comunei și delegațiile (turiști, oaspeți, donatori, investitori etc.) care vizitează localitatea și sediul primăriei.

Rezultate obținute Cantitative: ● Au fost renovate toate cele 11 birouri, coridoarele, holul și sala de ședințe a consiliului comunal. ● S-au instalat 10 banchete în fața primăriei și a casei de cultură. ● Instalate 10 coșuri pentru gunoi. ● Create 4 panouri informaționale pentru cetățeni în holul primăriei. Calitative: ● Săli moderne de primire a cetățenilor și oferire a serviciilor publice. ● Sală modernă de activitate pentru Consiliul Local și grupurile comunitare. ● Condiții tehnice avansate: calculatoare noi și programe specializate. ● Posibilități de oferire a serviciilor calitate, în termeni optimi, echitabil. ● Sunt asigurate condiții de acces în clădirea primăriei pentru persoanele cu dizabilități și mobilitate scăzută. ● Cetățenii apreciază mai mult activitatea APL și efortul depus de aceștia în rezolvarea treburilor publice. ● Serviciile oferite sunt mai calitative și oferite operativ.

Servicii publice locale

● Angajații au condiții mai bune de muncă și o atracție mai mare față de activitatea de zi cu zi.

Elementele inovatoare ale practicii Elementul inovativ care deosebește această practică de practica altor localități se caracterizează prin faptul că toate lucrările de reparație au fost realizate cu forțele proprii ale angajaților primăriei, fiind implicate 23 persoane, fiecare persoană investind munca voluntară egală cu 144 ore fiecare. Un alt element inovator al practicii îl constituie organizarea unui proces de reparație integru (interior, fațade, exterior, condiții de acces la informaţie etc.) îmbinat cu condiții de modernizare, astfel că astăzi primăria Mingir arată cu adevărat ca o primărie europeană și prin aceasta poate servi ca exemplu pentru alte primării. Alt element inovator este deschiderea angajaților din APL și instituțiile publice spre a face muncă voluntară în timpul liber personal în scopul asigurării unor beneficii pentru localitatea în care activează.

Lecțiile învățate Autoritatea publică locală simte că a realizat un lucru necesar și benefic pentru localitate și activitatea primăriei în deservirea populației. Cetățenii au o impresie foarte bună despre activitatea primăriei şi apreciază efortul făcut de APL. Când faci cu forțele proprii ești mai responsabil să păstrezi ceea ce ai făcut și o prețuiești mai mult.

4.6. Construcția Stației de Epurare a Apelor Uzate și Colectorului E luent din orașul Orhei (SEAU) în baza tehnologiilor Zone Umede Construite (ZUC) Sumar Oraşul Orhei deţine prima CARTE DE VIZITĂ staţie de epurate a apelor uzate din Moldova care utilizează Localitatea: orașul Orhei tehnologia Zonei Umede ConRegiunea de Dezvoltare: Centru struite (ZUC), fiind, în acest Atestare (anul): 1554 sens, cea mai mare instalaNumărul de locuitori: 34 500 Primar: Vitalie Colun ţie de acest tip din Europa. Perioada de implementare a practicii: Stația de Epurare a fost pusă august 2009 – septembrie 2013 în funcțiune la mijlocul lunii Bugetul total: 4,8 mln. euro octombrie 2013, cu o capaciFinanțatori: Comisia Europeană tate inițială de 800-1000 m3/zi, Banca Mondială cu scopul de a atinge treptat Fondul Ecologic Naţional într-un an capacitatea prevăPrimăria oraşului Orhei Actorii implicați: Unitatea de Implementare a zută de proiect, împreună cu Proiectelor de Aprovizionare cu Apă și Canalicreșterea plantelor, optimizazare (UIPAAC), primăria orașului Orhei, Regia rea diferitor secțiuni ale stației Apă Canal-Orhei S.A. Contractori: JV Heilit și instruirea continuă a perUmwelttechnik-BioPlanta GmbH, Germania; sonalului stației susținută de Posch&Partners Consulting Engineers, Austria; către echipa de supraveghere „SOLDI” SRL. și antreprenor în acest prim an de funcționare. Având o suprafață de 5 hectare, aceasta este una dintre cele mai mari din lume în ceea ce privește epurarea secundară care folosește tehnologii naturale. Punerea în funcţiune a staţiei a îmbunătățit calitatea serviciilor de igienă sanitară din oraşul Orhei şi au fost reduse substanțial deversările de poluanţi. De asemenea, consumul de energie estimat este de aprox. 1000 KWh/zi la un volum de 2000 m3/zi (0,5 Kw/m3), în mare parte pentru stațiile de pompare care sunt necesare pentru a colecta apele uzate

Servicii publice locale

în diferite trepte ale epurării, din cauza morfologiei plate a zonei. Consumul de energie într-o stație cu nămol activ cu o capacitate similară ar trebui să fie de aprox. 3500 KWh/zi. Valoarea totală a proiectului este de 4,8 mln. euro, bani oferiţi de Comisia Europeană, Banca Mondială, Fondul Ecologic Naţional şi primăria oraşului Orhei. Perioada de implementare a proiectului este noiembrie 2011 – august 2013.

Beneficiari Locuitorii oraşului Orhei și 4 localități rurale din vecinătate: Seliște, Mitoc, Lucașeuca și Burcuta – circa 22 000 beneficiari.

Rezultate obținute Cantitative: ● Circa 22 000 de locuitori beneficiază de impactul proiectului. ● Consumul de energie estimat este de aprox. 1000 KWh/zi la un volum de 2000 m3/zi (0,5 Kw/m3), în mare parte pentru stațiile de pompare care sunt necesare pentru a colecta apele uzate în diferite trepte ale epurării, din cauza morfologiei plate a zonei. Consumul de energie într-o stație cu nămol activ cu o capacitate similară ar trebui să fie de aprox. 3500 KWh/zi. Calitative: ● Reducerea considerabilă a cheltuielilor energetice. Coeficientul specific al energiei electrice la epurarea apelor uzate va fi determinat la sfârșitul perioadei de testare a SEAU (ZUC), care are o influență directă la sinecostul epurării apelor uzate.

S ● ● ● ● ● ● ●

Utilizarea tehnologiilor avansate, puțin costisitoare. Exploatare și întreținere ușoară. Adaptare la schimbările sezoniere. Înlăturare bună a agenților patogeni. Lipsa de poluare sonoră. Posibilitate de epurare a apelor brute. Gestionarea minimă a nămolului.

Elementele inovatoare ale practicii Stația de Epurare a Apelor Uzate funcționează în baza tehnologiei Zonelor Umede Construite (ZUC), ce reprezintă ecosisteme naturale unde apele reziduale sunt introduse pentru epurare biologică şi fizică într-un filtru de nisip pe care se creşte vegetaţie. Patul filtrant poate fi umplut cu materiale, precum nisip sau pietriș și se va izola cu sol natural sau folii plastice. Tratarea apelor uzate este asigurată prin activitatea bacteriilor de pe biofilmul substratului și filtrului fizic, și prin efecte absorbante. Pentru accelerarea procesului pe toată suprafața filtrului de nisip se cresc plante, de obicei trestie (stuf), din care motiv sunt denumite filtre cu pat de trestie. Avantajele faţă de staţiile de epurare convenţionale sunt: (a) lipsa de miros; (b) simplitate în construcţie şi exploatare; (c) deseori mai puţin costisitoare pentru construcţie şi exploatare decât alte tipuri de epurare; (d) costuri de operaţiuni şi întreţinere – doar muncă periodică la faţa locului; (e) stabilitate mare a procesului (capacitate de tamponare); (f) tratează ape cu calităţi foarte variate; (g) eficienţa mare a tratamentului; (h) facilitează refolosirea şi reciclarea apei.

Lecțiile învățate Implementarea tehnologiilor avansate de epurare a apelor uzate cu un impact redus asupra mediului înconjurător, ce ar asigura un viitor ecologic curat.

Servicii publice locale

4.7. Extinderea și modernizarea sistemului local existent de management al deșeurilor în orașul Orhei și 4 localități Sumar Un alt proiect implementat CARTE DE VIZITĂ în oraşul Orhei şi care reprezintă un exemplu demn de urLocalitatea: orașul Orhei mat şi de alte autorităţi locale Regiunea de Dezvoltare: Centru din Moldova este „Extinderea Atestare (anul): 1554 Numărul de locuitori: 34 500 şi modernizarea sistemului loPrimar: Vitalie Colun cal existent de management Perioada de implementare a practicii: al deşeurilor în oraşul Orhei 1 aprilie 2012 – 1 ianuarie 2013 şi 4 localităţi rurale vecine”. Bugetul total: 4 548 045 lei Acesta constă în colectarea Finanțatori: separată, reciclarea și crearea Fondul Naţional de Dezvoltare Regională poligoanelor moderne de stoPrimăria oraşului Orhei Actorii implicați: Primăria orașului Orhei, care a deșeurilor nereciclabile primăriile satelor Mitoc, Pelivan, Step-Soci, din oraş şi din satele Mitoc, Bolohan, Agenţia de Dezvoltare Regională Pelivan, Step-Soci şi BoloCentru, Î.M. „Servicii Comunal–Locative Orhei”, han. Proiectul implementat în agenții economici din zonă, reprezentanții orașul Orhei şi 4 localităţi rurainstituțiilor publice desconcentrate în teritoriu, le vecine se înscrie perfect în Inspecția Ecologică, Centrul Sănătății Publice, raport cu priorităţile Strategiei asociațiile de locatari, „Radio Orhei”, „Radio de Dezvoltare Regională. Moldova”, „Jurnal TV” , Ziarul „Plaiul Orheian”, „Cuvântul” Astfel, au fost construite 33 de platforme pentru depozitarea selectivă a deşeurilor (4 + 1), instalate 500 urne stradale, procurate 2 autospeciale şi 300 eurocontainere de 110 l. Beneficiarii noului sistem de management al deşeurilor sunt 40, 5 mii locuitori, 1730 de agenţi economici şi 45 instituţii publice. Pentru colectarea şi transportarea deşeurilor, locuitorii achită 9 lei. Implementarea acestui proiect a contribuit direct la ocrotirea mediului ambiant şi sănătăţii populaţiei din regiune. Proiectul dat a avut un efect de multiplicare prin diseminarea experienţelor pozitive, obţinute în domeniul colectării selective a deşeurilor, în localităţile Republicii Moldova. Totodată, proiectul a favorizat crearea practicilor netradiționale noi pentru localitățile din țară. Valoarea totală a proiectului constituie 4 548 045 lei.

Beneficiari 40,5 mii locuitori, 1700 de agenţi economici şi 45 de instituţii publice.

Rezultate obținute Cantitative: Serviciu nou creat de colectare selectivă a deşeurilor în oraşul Orhei şi 4 localităţi rurale vecine. Create 11 locuri de muncă. Au fost construite 33 de platforme pentru depozitarea selectivă a deșeurilor: (4+1). S-au procurat 2 unităţi de transport specializat cu braţ mecanic încărcător universal pentru evacuarea şi transportarea deşeurilor, 300 de eurocontainere zincate 110L., 135 de containere pentru PET, s-au instalat 500 de urne stradale, s-a procurat o presă de balotat PET-urile. Au fost încheiate 11 780 de contracte cu proprietarii de locuințe și gospodării individuale, 850 de contracte cu agenții economici, 40 de contracte cu instituțiile publice. Calitative: Amenajarea durabilă a localităţii şi teritoriilor. Aspect ecologic adecvat a oraşului Orhei şi celor 4 localităţi rurale vecine. Albia râurilor Răut şi Ivanos – curată. Confort ecologic al locuitorilor localităţilor vizate în proiect. Colectarea selectivă a deşeurilor din oraşul Orhei şi 4 localităţi rurale vecine. Utilizarea noilor mijloace tehnice moderne, pentru colectarea selectivă, evacuarea şi transportarea deşeurilor. Populaţie cu un nivel de conştientizare şi responsabilitate mai ridicat. Reducerea poluării.

Elementele inovatoare ale practicii Avantajul de bază al acestui proiect reiese din inovaţia lui: în 5 localităţi au fost construite şi amenajate 33 de platforme cu containere pentru depozitarea deşeurilor solide, cu transportarea ulterioară la gunoiştea centralizată. Adică prin acest proiect se va soluţiona o mare problemă ecologică pentru toată regiunea vizată. Un alt avantaj foarte important este extinderea serviciului de

Servicii publice locale

salubrizare din Orhei, crearea locurilor noi de muncă în cadrul acestei întreprinderi, oportunitatea extinderii pe viitor a proiectului. Adică proiectul va avea o continuitate durabilă, conturată de existenţa şi funcţionarea întreprinderii. Proiectul implementat va avea un efect de trambulină asupra celorlalte localităţi. Un alt atu al proiectului este lichidarea gunoiştilor neautorizate din cele 13 localităţi beneficiare. Automobilele colectează deşeurile din toată zona, iar prin aceasta sunt diminuate focarele de infecţii şi boli care se înregistrează în cazul gunoiştilor neautorizate. Totodată, sunt reduse scurgerile de substanţe nocive în fântâni şi izvoare şi stopată poluarea apelor de suprafaţă. Satele au căpătat un aspect plăcut, gospodăresc, iar aceasta va atrage turiştii. Acest sistem de gestionare a deşeurilor va atrage şi investitorii, va stimula locuitorii regiunii date să deschidă pensiuni agro-turistice. Acest proiect serveşte ca bază în viitor pentru implementarea altor proiecte de mediu, cum ar fi: amplasarea urnelor pe străzile satelor, amenajarea parcurilor, curăţarea albiilor râurilor etc.

Lecțiile învățate Acţiunile de informare şi explicare în rândul consumatorilor, menite să contribuie la implicarea activă a populaţiei, acceptarea cât mai largă şi promovarea continuă a necesităţii serviciilor calitative de salubrizare, întâlnirile și dezbaterile care au avut loc cu consilierii locali în toate localitățile partenere ale proiectului. Toate acestea în ansamblu ar servi un exemplu bun în practica de diseminare a bunelor practici și pentru alte comunități.

4.8. „Acces asigurat la viața publică”

Sumar Pentru a asigura o conexiCARTE DE VIZITĂ une mai bună între drumurile locale cu rețeaua de drumuri Localitatea: comuna Pârliţa, raionul Ungheni naționale R1 și R17, şi a gaRegiunea de Dezvoltare: Centru Atestare (anul): 1490 ranta accesul către instituțiile Numărul de locuitori: 6 029 sociale din comună, a fost Primar: Ion Bejan asfaltată o porţiune de 1,978 Perioada de implementare a practicii: km de drum, dată în exploataaugust 2013 – septembrie 2014 re la 7 iulie curent. Drumul a Bugetul total: 8 392,10 mii lei fost reconstruit timp de șapte Finanțatori: Fondul Național de Dezvoltare luni. Acesta face legătura înRegională (FNDR) tre traseul internaţional ChişiPrimăria comunei Pârliţa nău – Ungheni – Iaşi şi drumul Actorii implicați: Primăria comunei Pârliţa, FNDR, Primăria Agronomovca, Asociația naţional Chişinău – Făleşti. utilizatorilor de servicii comunale și drumuri Lucrările au avut loc în cadrul Pârlița, Asociația Părinților și Pedagogilor proiectului „Acces asigurat „Vladnic”, Asociația Părinților și Pedagogilor la viață publică”, implemen„Moștenitorul”, comunitatea. tat de Agenția de Dezvoltare Regională Centru, din Fondul Național de Dezvoltare Regională. Suma solicitată pentru implementarea acestui proiect a fost de 8,3 milioane lei, dintre care 150 000 lei fiind contribuția autorităților locale.

Beneficiari Profesorii și 300 elevi ai gimnaziului „Ion Vatamanu”; 200 elevi ai gimnaziului, din satele Agronomovca și Hristoforovca; 500 elevi ai liceului „Alexei Mateevici”, inclusiv din satele vecine: Todirești, Rădeni, Bumbăta, Chirileni, Hristoforovca, Agronomovca, Coșeni; 280 copii de la grădinița „Prietenia”; enoriașii bisericii ortodoxe - aproximativ

Servicii publice locale

90% a populației satului; centrul medicilor de familie și beneficiarii săi; utilizatorii drumurilor naționale R1 și R17; muzeul Pârlița și turiștii ce vizitează această instituție; agenții economici din comună; locuitorii satului Pârlița - în jur de 6 029 persoane.

Rezultate obținute Cantitative: ● O porțiune de 1, 97 km de drum construită. ● Timp mediu de parcurs pe porțiunea de drum redus cu 50%. Calitative: ● Drumul este o bucurie pentru toată comunitatea. ● Transportul circulă mai ușor. ● Ambulanța ajunge într-un timp mai scurt la pacienți. ● Oportunități pentru inițierea și dezvoltarea afacerilor noi create. ● Infrastructura de turism dezvoltată și oportunități pentru valorificarea potențialului turistic noi create. ● Oportunități pentru dezvoltarea turismului în regiunea dată inclusiv a turismului internațional noi create. ● Infrastructura de drumuri din comuna Pârlița dezvoltată. ● Acces către instituțiile sociale din comuna Pârlița îmbunătățit. ● Securitate rutieră crescută. ● Număr de pericole de accidentare în urma modernizării infrastructurii rutiere redus. ● Aspectul comunei Pârlița prin renovarea acestei porțiuni de drum îmbunătățit. ● Acces mai bun al populației din regiune către piața agricolă din comuna Pârlița asigurat.

Elementele inovatoare ale practicii ● Administraţia publică locală a cooperat intens cu comunitatea. ● Cetăţenii au fost convinşi de necesitatea participării la implementarea practicii.

Lecția învățată Alesul local trebuie să lucreze pentru comunitate şi să fie entuziasmat în îndeplinirea sarcinilor puse în faţa sa.

4.9. Forarea fântânii arteziene și construcția apeductului Sumar Actualmente, 2 600 de persoane beneficiază de apă potabilă datorită unui proiect în valoare de 4 060 000 lei, bani oferiți de Fondul Ecologic Național, administrația locală și locuitorii comunei. Pe lângă aceste 800 de gospodării, de apă curată mai beneficiază 5 instituţii publice și 12 agenţi economici, costul unui cub de apă fiind de 10 lei. Apeductul, construit în anul 2012, are o lungime de 12,7 km și este gestionat de Î.M. „Ruseștii Noi”.

Beneficiari

CARTE DE VIZITĂ Localitatea: comuna Ruseştii Noi, raionul Ialoveni Regiunea de Dezvoltare: Centru Atestare (anul): 1524 Numărul de locuitori: 6 000 Primar: Pavel Codreanu Perioada de implementare a practicii: aprilie 2011 – decembrie 2012 Bugetul total: 4 060 000 lei Finanțatori: Fondul Ecologic Naţional Primăria comunei Ruseştii Noi Comunitatea Actorii implicați: Primăria comunei Ruseştii Noi, Consiliul raional, Fondul Ecologic Naţional, locuitorii, Inspecţia ecologică republicană şi raională, liceul din comună, organizaţia obştească a oamenilor în etate, organizaţia locală a combatanţilor de pe Nistru.

800 de gospodării, adică aproximativ 2 600 locuitori; 5 instituţii publice – Casa de Cultură, primăria, Centrul de Sănătate, Casa Veterinarului, Muzeul Satului; 12 agenţi economici.

Rezultate obținute Cantitative: ● 80 % din gospodăriile din comuna sunt aprovizionate cu apă potabilă. ● 3 600 oameni beneficiază de apă potabilă de calitate. Calitative: ● Îmbunătăţirea condiţiilor sanitare ale locuitorilor. ● Asigurarea controlului asupra calităţii apei. ● Oamenii în etate nu mai au necesitatea de a merge la fântânile din sat pentru a lua apă.

Elementele inovatoare ale practicii • •

Comuna Ruseştii Noi este aprovizionată cu apă de calitate. Există apeduct şi control asupra calităţii apei.

Servicii publice locale

4.10. Reconstrucția și reparația capitală a Casei de Cultură Sumar Casa de Cultură, care nu a fost reparată de mai bine de 40 de ani a fost inaugurată la 21 noiembrie 2012. În rezultatul construcției acestui obiectiv cultural, urbanistica satului s-a schimbat considerabil, a devenit mai europeană, iar activitățile pe care le desfășoară locuitorii în această casă de cultură le oferă un sentiment de mândrie.

Beneficiari Cei 6 mii de locuitori ai comunei, cât şi vizitatorii acesteia.

CARTE DE VIZITĂ Localitatea: comuna Ruseştii Noi, raionul Ialoveni Regiunea de Dezvoltare: Centru Atestare (anul): 1524 Numărul de locuitori: 6 000 Primar: Pavel Codreanu Perioada de implementare a practicii: 2012 Bugetul total: 2 400 000 lei Finanțatori: Primăria comunei Ruseştii Noi Consiliul raional Ialoveni Locuitorii comunei Guvernul Republicii Moldova Actorii implicați: Primăria comunei Ruseştii Noi, organizaţiile obşteşti a tinerilor, femeilor, oamenilor în etate, mass – media, locuitorii, agenţii economici, instituţiile de învăţământ, asociaţia părinţilor.

Rezultate obținute Cantitative: ● Toţi locuitorii, adică 6 000 de persoane pot beneficia de serviciile căminului cultural. ● 2 000 de tineri au posibilitatea de a-şi petrece organizat timpul liber. ● 1 800 de persoane în etate beneficiază de cercurile de interes destinate lor. Calitative: ● Urbanistica satului s-a îmbunătăţit considerabil, devenind mai europeană. ● Căminul cultural oferă un sentiment de mândrie, că toţi sunt ruseşteni şi vor să trăiască în frumos şi cultură. ● Îmbunătăţită educaţia tinerilor şi a locuitorilor în general.

Elementele inovatoare ale practicii În urma implementării proiectului s-a schimbat mentalitatea locuitorii, aceştia implicându-se activ în activităţile culturale ale comunei. Oamenii de vârstă medie şi înaintată vin cu plăcere la Casa de Cultură.

Lecțiile învățate Pozitive: sportul, cultura, curăţenia, mândria locuitorilor că trăiesc într-o astfel de comună şi nu în ultimul rând, implicarea comunităţii. Negative: administraţia publică locală nu a apelat destul la ajutorul locuitorilor.

Servicii publice locale

4.11. Centrul Social pentru copii cu dizabilități și din familii social vulnerabile Sumar În anul 2012, la iniţiatiCARTE DE VIZITĂ va primăriei satului Selemet, în parteneriat cu Organizaţia Localitatea: satul Selemet, raionul Cimișlia Regiunea de Dezvoltare: Sud Umanitară „Norge Moldova” Atestare (anul): 1768 şi Asociaţia Obştească ”BaşNumărul de locuitori: 4 174 tina”, a fost semnat un acord Primar: Tatiana Badan de implementare a unui proPerioada de implementare a practicii: iect social, şi anume a unei 2012 – 2013 instituţii publice la nivel local. Bugetul total: 790 500 lei Pentru aceasta a fost alocat Finanțatori: Organizaţia Umanitară Norge – un bloc conservat al grădiniţei Moldova Ambasada Poloniei din localitate, care a fost renoPrimăria satului Selemet vat complet pentru necesităţile Biserica Creştină „Isus Hristos” unui Centru de tip social. AstAsociaţia Obştească „Baştina” fel, a fost creat Centrul social Consiliul raional Cimişlia pentru copiii cu dizabilităţi şi Actorii implicați: Organizaţia Umanitară cei din familiile social-vulnera„Norge Moldova”, Asociaţia Obştească bile, care şi-a început activita”Baştina”, primăria satului Selemet, Ambasada tea la 20 februarie 2013. CenPoloniei în Republica Moldova, Biserica Creştina „Isus Hristos”, locuitorii satului. trul este frecventat de 30 de copii din familiile social vulnerabile şi 15 copii cu dizabilităţi, numărul lunar al acestora ajungând la aproape 800 de copii. Printre activităţile pe care le desfăşoară copiii se numără pregătirea temelor pentru acasă, lecţii de desen, croşetat, jocuri de dame, lecţii IT şi diverse activităţi distractiv – educative. Serviciile din cadrul centrului social sunt oferite de către un psiholog, un asistent social, asistenta medicală şi câţiva voluntari. Copiii găsesc aici adăpost, o masă caldă şi îngrijirea de care au nevoie, iar cantina socială şi sala de reabilitare recent

inaugurate întregesc serviciile de care beneficiază aceşti copii. Bugetul total al proiectului constituie 790 500 lei.

Beneficiari 30 de copii din familii social vulnerabile şi 15 copii cu dizabilităţi.

Rezultate obținute Cantitative: ● 46 de copii cu dizabilităţi şi din familii social vulnerabile, copii fără părinţi din localitate beneficiază de un serviciu social a APL de nivel profesional. ● 7 locuri de muncă deschise. ● Oportunitate de extindere a serviciilor sociale a Centrului social prin deschiderea ulterioară a unei cantine sociale pentru copii cu nevoi şi cei vârstnici. ● A scăzut cu 7% riscul copiilor în participarea încălcării ordinei publice, a furturilor şi abandonului şcolar. Calitative: ● Creat un Centru Social al copiilor cu dizabilităţi şi din familii social vulnerabile pentru localitate, cu prestarea serviciilor sociale profesionale, unicul centru social la nivel local din raionul Cimişlia. ● A crescut atenţia socială a administraţiei publice locale.

Elementele inovatoare ale practicii În Republica Moldova nu este acordată o atenţie sporită în asigurarea serviciilor sociale directe pentru cetăţenii cu nevoie speciale. În acest context, iniţiativa administraţiei locale din Selemet este una din priorităţile de asigurare a unor servicii sociale instituţionalizate pentru copiii cu dizabilităţi şi cei din familii vulnerabile, asigurându-i cu servicii psiho-medicale şi reabilitare, incluziune socială şi educaţie adecvată. Proiectul a fost realizat datorită activităţii APL în dezvoltarea parteneriatelor şi colaborării cu donatorii străini.

Lecțiile învățate Pozitive: Servicii sociale de calitate înaltă. Asigurarea incluziunii sociale a copiilor cu nevoi speciale.

Servicii publice locale

Raportarea argumentată a donatorilor şi partenerilor de proiect, asigurarea permanentă a transparenţei realizării proiectului. Asigurarea durabilităţii proiectului. Administraţia publică locală trebuie să respecte priorităţile stabilite în Planul strategic de dezvoltare socio-economică a localităţii. Negative: Este important sprijinul tuturor actorilor în implementarea unei iniţiative. Lipsa unei autonomii locale în luarea deciziilor.

4.12. Amenajarea Aleii Îndrăgostiților în parcul „Mihai Eminescu” Sumar Oraşul Soroca, situat în CARTE DE VIZITĂ nordul Moldovei, este recunoscut nu doar după cetatea Localitatea: oraşul Soroca Regiunea de Dezvoltare: Nord de pe malul Nistrului, ci şi după Atestare (anul): 1850 sutele de idei transformate în Numărul de locuitori: 35 300 proiecte implementate penPrimar: Elena Bodnarenco tru beneficiul locuitorilor. Unul Perioada de implementare a practicii: din aceste proiecte este Aleea martie – mai 2012 Îndrăgostiţilor. În anii ’50, ’60 Bugetul total: 61 900 mii lei în parcul „Mihai Eminescu” a Finanţatori: Primăria oraşului Soroca existat un foişor unde îndrăAgenţii economici din oraş Actorii implicați: Primăria oraşului, agenţii gostiţii îşi dădeau întâlnire, iar economici S.A. „Hidroinpex”, „Decor-Lazalex” în scopul renovării acestui colSRL, Serviciul de amenajare şi înverzire ţişor a fost construit un foişor din cadrul primăriei, Direcţia de producţie nou şi amenajat o alee care a gospodăriei locativ-comunale, mass – media. s-a completat cu elementele noi. Aceasta a fost inaugurată la 1 iunie 2012 şi include un foişor, un arbore al dorinţelor, cât şi un pod unde tinerii îşi unesc destinul. Costul total este de 62 mii lei.

Beneficiari Locuitorii oraşului şi ai raionului, oaspeţii şi vizitatorii urbei.

Rezultate obținute ● Parcul „Mihai Eminescu” a devenit mai atractiv. ● În zilele de odihnă locuitorii se odihnesc activ. ● Studenţii colegiului „Mihai Eminescu” trec zilnic prin parc şi se întâlnesc aici după ore.

Servicii publice locale

Elementele inovatoare ale practicii Aleea Îndrăgostiţilor se bucură de o mare popularitate prin design, originalitatea ideii, aspect şi denumire.

Lecțiile învățate Practica are numai momente pozitive. Totodată se vor lua în considerare şi propunerile locuitorilor de a amenaja un teren de joacă pentru copii cu un design asemănător cu ale aleii pentru a crea un obiect de infrastructură şi mai atractiv pentru copii, tineri şi vârstnici.

4.13. Amenajarea terenului de sport în parcul „Grigore Vieru”

Sumar Esenţa implementării practicii constă în crearea condiţiilor accesibile de sport pentru tineri şi adulţi. O soluţie în acest sens a fost amenajarea unui teren cu aparate sportive într-un loc preferat de locuitori, şi anume parcul “Grigore Vieru”. Astfel a fost creat teren modern cu 18 aparate de sport, deschis cu suportul primăriei şi al Asociaţiei pentru Promovarea Clinicilor Juridice din Moldova. Terenul sport a apărut graţie proiectului „Buna guvernare la nivel comunitar”, implementat în Soroca, în cadrul cărui autorităţile locale au fost monitorizate.

CARTE DE VIZITĂ Localitatea: oraşul Soroca Regiunea de Dezvoltare: Nord Atestare (anul): 1850 Numărul de locuitori: 35 300 Primar: Elena Bodnarenco Perioada de implementare a practicii: aprilie – iunie 2013 Bugetul total: 56 075 lei Finanţatori: Asociaţia pentru Promovarea Clinicilor Juridice din Moldova Primăria oraşului Soroca Actorii implicați: Primăria oraşului Soroca, Asociaţia pentru Promovarea Clinicilor Juridice din Moldova, elevii de la instituţiile de învăţământ, Consiliul Local al Tinerilor.

Beneficiari Locuitorii oraşului, în special aproape 1 250 de tineri.

Rezultate obținute Cantitative: ● 1 250 de tineri beneficiază de condiţii pentru petrecerea timpului liber. ● 18 aparate de fitness instalate. Calitative: ● Tinerii care se antrenează se dezvoltă mai bine din punct de vedere fizic. ● Un teren cu aparate de fitness amenajat conform rigorilor de specialitate şi accesibilitate. ● Comunitatea educată în spirit de iniţiativă şi mobilizare în soluţionarea problemelor comune din localitate.

Servicii publice locale

Elementele inovatoare ale practicii Soluţionarea probleme în cadrul practicii a fost una importantă pentru beneficiarii direcţi şi comunitatea deoarece în condiţiile actuale se atestă o scădere a nivelului de pregătire fizică a tinerii generaţii. În acest sens, antrenamentele i-ar putea detaşa pe tineri de la activităţile cu impact negativ.

Lecțiile învățate Practicarea sportului reprezintă o oportunitate pentru tineri pentru a se detaşa de la viciile sociale.

4.14. Amenajarea orășelului de joacă pentru copii „Guguță”

Sumar Dacă până în anul 2011, CARTE DE VIZITĂ în oraşul Soroca exista doar un singur teren de joacă penLocalitatea: oraşul Soroca tru copii, după venirea doamRegiunea de Dezvoltare: Nord Atestare (anul): 1850 nei Bodnarenco la cârma priNumărul de locuitori: 35 300 măriei, în oraş au apărut mai Primar: Elena Bodnarenco multe spaţii de joacă pentru Perioada de implementare a practicii: copii. Astăzi în oraş există 11 aprilie 2013 terenuri de joacă pentru copii, Bugetul total: În jur de 150 mii lei următorul urmând a fi inauguFinanţator: Primăria oraşului Soroca rat la 28 august. Unul dintre Actorii implicați: Primăria oraşului Soroca, primele terenuri de joacă de agenţii economici. acest fel este Guguţă, amplasat în centrul oraşului, beneficiarii direcţi fiind peste 400 de copii din acest cartier.

Beneficiari Circa 400 de copii din cartierul Centru, cât şi ceilalţi copii din oraş.

Rezultate obținute Cantitative: ● Circa 400 de copii din cartierul Centru, cât şi ceilalţi copii din oraşul Soroca beneficiază de serviciile terenului de joacă. Calitative: ● Orăşelul este amplasat în preajma râului Nistru, într-un loc pitoresc şi liniştit. ● Părinţii şi copiii vin în zilele de odihnă şi seara pentru a se distra şi a admira peisajul frumos al naturii.

Servicii publice locale

Elementele inovatoare ale practicii Practica este una deosebită, în special prin faptul că la implementarea acesteia au participat activ atât administraţia locală, cât şi comunitatea.

Lecțiile învățate Crearea unui orăşel pentru copii aduce doar beneficii atât pentru copii, cât şi pentru părinţi şi instituţiile preşcolare. Imediat după inaugurarea orăşelului, administraţia locală a mai deschis câteva terenuri de joacă în alte sectoare ale oraşului.

4.15. Aprovizionarea cu apă în satul Balțați, comuna Țâpala

Sumar În comuna Țâpala, CARTE DE VIZITĂ administrația locală, cu suportul locuitorilor și al Consiliului Localitatea: comuna Ţâpala, raionul Ialoveni raional Ialoveni, a reușit să Regiunea de Dezvoltare: Centru Atestare (anul): 1599 aprovizioneze cu apă potabiNumărul de locuitori: 4 500 lă peste 130 de gospodării și Primar: Ilie Castraveţ 6 agenți economici din satul Perioada de implementare a practicii: 2013 Bălțați. Practica de succes, Bugetul total: 625 000 lei inițiată în anul 2013, constă Finanţatori: Consiliul raional Ialoveni în reparația capitală a sondei Primăria comunei Ţâpala arteziene, amenajarea zonei Comunitatea de protecție sanitară și, nu în Actorii implicați: Administraţia publică locală, agenţii economici locali, grădiniţa din satul ultimul rând, construcția apeBălţaţi şi locuitorii satului Bălţaţi. ductului cu o lungime de 7,8 km. Lucrările au costat 625 mii lei. Construcția sistemului de canalizare, cât și renovarea capitală a grădiniței sunt alte câteva proiecte care urmează a fi implementate în această comună.

Beneficiari 500 de locuitori şi 6 agenți economici.

Rezultate obținute Cantitative: ● 7,636 km apeduct central construit. ● Conectate 218 gospodării şi 6 agenţi economici. Calitative: ● Îmbunătăţirea vieţii, sănătăţii şi a condiţiilor de trai pentru locuitorii satului Bălțați. ● Ameliorarea stării sanitar-epidemiologice a localităţii. ● Îmbunătăţirea stării sanitare a populaţiei. ● Reducerea morbidității.

Servicii publice locale

Elementele inovatoare ale practicii Elementul inovator al acestei practici este scopul acesteia, și anume faptul că prin implementarea acestei practici am urmărit să le dăm oamenilor un element vital pentru viața lor – apă potabilă de calitate. Scopul a fost atins, acum locuitorii satului Bălțați se pot bucura de un trai mai bun, de o viață și o sănătate mai bună mai bună.

Lecțiile învățate În urma implementării acestei practici administraţia publică locală a realizat că viața și sănătatea locuitorilor comunei noastre este pe primul loc, și anume că numai prin implementarea unor astfel de practici vom contribui în cel mai frumos mod la dezvoltarea, modernizarea și îmbunătățirea condițiilor de trai a locuitorilor comunei.

REPARTIZAREA APLICAȚIILOR PE RAIOANE Programul Bunelor Practici ale Autorităților Locale din Republica Moldova 2012–2013

Regiunea NORD Raionul Soroca Nr.

Localitate

Denumirea practicii

Comuna Bădiceni

Prestarea serviciilor publice de câtre IM „Bădi – Prim”

Oraşul Soroca

Săptămâna anticorupţie în oraşul Soroca

Oraşul Soroca

Amenajarea Aleii Îndrăgostiţilor în parcul „Mihai Eminescu”

Oraşul Soroca

Amenajarea terenului de sport în parcul „Grigore Vieru”

Oraşul Soroca

Amenajarea orăşelului de joacă pentru copii „Guguţă”

Comuna Tătărăuca Veche

Teren de mini-fotbal modern în comuna Tătărăuca Veche

Comuna Tătărăuca Veche

Construcţia centralei termice pe biomasă la şcoala – grădiniţă din satul Niorcani

Raionul Florești Nr.

Localitate

Denumirea practicii

Satul Băhrineşti

Centrul Intercomunitar Multifuncţional

Satul Rădulenii Vechi

Conservarea energiei termice în gimnaziul satului Rădulenii Vechi

Raionul Briceni Nr. 1.

Localitate Comuna Larga

Denumirea practicii „Administraţie transparentă – cetăţeni informaţi”

Raionul Edineț Nr.

Localitate

Oraşul Edineţ

Denumirea practicii „Buna guvernare – asigurarea accesului liber la informaţie”

Repartizarea aplicațiilor pe raioane și regiuni

Raionul Sângerei Nr. 1.

Localitate Comuna Chişcăreni

Denumirea practicii Creşterea gradului de independenţă energetică a grădiniţei de copii prin implementarea proiectului „Energie curată pentru copii sănătoşi”

Raionul Bălți Nr. 1.

Localitate Oraşul Bălţi

Denumirea practicii Descentralizarea sistemului de termoficare a instituţiilor de învăţământ finanţate din bugetul municipal

Raionul Glodeni Nr.

Localitate

Satul Fundurii Vechi

Denumirea practicii Asigurarea tuturor instituţiilor sociale cu un sistem sigur, competitive şi durabil de încălzire autohton

Raionul Drochia Nr.

Localitate

Comuna Pervomaiscoe

Denumirea practicii Aprovizionarea cu apă potabilă a populaţiei satului

Regiunea CENTRU Raionul Ungheni Nr.

Localitate

Denumirea practicii

Satul Bumbăta

Implementarea unui sistem de încălzire pe bază de biomasă în gimnaziul Bumbăta

Satul Buşila

Construcţia centralei termice pe bază de biomasă la gimnaziul “Savciuc Mihail”

Satul Cetireni

Elaborarea Planului Urbanistic General al satului şi proiectul tehnic pentru construcţia capitală a drumurilor locale în lungimea de 1,5 km

Comuna Pârliţa

„Florile şi talentele cresc la lumină”

Comuna Pârliţa

„Acces asigurat la viaţa publică”

Oraşul Ungheni

Modernizarea şi renovarea străzilor, trotuarelor şi parcărilor în oraşul Ungheni

Raionul Hâncești Nr.

Localitate

Comuna Cotul Morii

Conectarea şcolii – grădiniţe la centrala termică pe bază de biomasă

Denumirea practicii

Comuna Mingir

Construcţia Complexului Memorial Mingir

Comuna Mingir

Servicii moderne pentru cetăţeni oferite de o primărie modernă

Comuna Sărata Galbenă

Schimburi interculturale şi parteneriate durabile între APL-urile şi locuitorii din comuna Sărata Galbenă, comuna Dorna-Arini, judeţul Suceava şi comuna Scorţeni, judeţul Prahova, România

Comuna Secăreni

Implicarea comunităţii în măsuri prietenoase mediului

Raionul Orhei Nr.

Localitate

Denumirea practicii

Oraşul Orhei

Atragerea investiţiilor în vederea amenajării teritoriului şi asigurarea accesului liber al cetăţenilor în teritoriu

Oraşul Orhei

Reparaţia capitală a două blocuri ale instituţiei preşcolare nr. 1 din oraşul Orhei cu implementarea principiilor de eficienţă energetică

Oraşul Orhei

Extinderea şi modernizarea sistemului local existent de management al deşeurilor în oraşul Orhei şi în 4 localităţi rurale vecine

Oraşul Orhei

Construcţia Staţiei de Epurare a Apelor Uzate şi a Colectorului Efluent (SEAU) în baza tehnologiilor Zone Umede Construite (ZUC)

Satul Peresecina

Constituirea şi crearea serviciului de salubrizare pe teritoriului satului Peresecina

Raionul Ialoveni Nr.

Localitate

Denumirea practicii

Satul Malcoci

Comuna Ruseştii Ferarea fântânii arteziene şi construcţia apeductului Noi

Comuna Ruseştii Reconstrucția și reparația capitală a Casei de Cultură Noi

Comuna Ruseştii „Festivalul cireşilor şi vărzărilor” Noi

Comuna Ţâpala

Deschiderea unui centru sportiv

Aprovizionarea cu apă în satul Bălţaţi, comuna Ţâpala

Repartizarea aplicațiilor pe raioane și regiuni

Raionul Anenii Noi Nr.

Localitate

Denumirea practicii

Oraşul Anenii Noi „Parteneriat durabil – cheie de succes a APL”

Comuna Calfa

Eliminarea riscurilor sporite de poluare a mediului ambiant de la pesticidele inutilizabile şi interzise

Satul Varniţa

Crearea Fondului pentru tineri Varniţa în regiunea transnistriană

Satul Varniţa

Servicii medicale de calitate în satul Varniţa ca un element de consolidare a încrederii între cetăţenii de pe ambele maluri ale Nistrului

Raionul Strășeni Nr.

Localitate

Comuna Lozova

Festivalul etno-gastronomic „Bostaniada 2013”

Denumirea practicii

Comuna Lozova

Construcţia stadionului cu covor artificial

Comuna Lozova

Organizarea şi desfăşurarea festivalului – concurs „Ecoul codrilor”

Satul Sireţi

Soluţionarea problemelor sociale a comunităţii prin administrare eficientă a patrimoniului nefolosit în procesul tehnologic

Raionul Călărași Nr. 1.

Localitate Orașul Călărași

Denumirea practicii „Donează pentru parcul tău”

Municipiul CHIȘINĂU Nr.

Localitate

Comuna Budești

Denumirea practicii Parteneriat comunitar internaţional Budeşti (Republica Moldova) – Cumpăna (România)

Regiunea SUD Raionul Cimișlia Nr.

Localitate

Denumirea practicii

Comuna Javgur

Modernizarea gimnaziului „Constantin Stere” şi a grădiniţei „Prichindel”

Comuna Javgur

Renovarea gimnaziului Javgur şi crearea condiţiilor adecvate de instruire şi activitate a colectivelor din instituţiile bugetare

Satul Selemet

Centrul social pentru copiii cu dizabilităţi şi din familiile social vulnerabile din localitate

Raionul Căușeni Nr.

Localitate

Comuna Zaim

Denumirea practicii Drum de acces spre muzeul memorial „Alexei Mateevici”

Raionul Leova Nr.

Localitate

Orașul Leova

Denumirea practicii Lucrări de reparaţie la grădiniţele de copii nr.1, nr.2 şi la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”

Raionul Taraclia Nr.

Localitate

Denumirea practicii

Comuna Vinogradovca

„Aprinde soarele – trăieşte confortabil”

Raionul Ștefan Vodă Nr.

Localitate

Satul Feștelița

Denumirea practicii Îmbunătăţirea infrastructurii drumurilor de legătură între instituţiile sociale şi drumul raional

Raionul Cantemir Nr.

Localitate

Denumirea practicii

Comuna Antoneşti

Reparaţia capitală a pardoselii din Sala de Sport a gimnaziului din localitate

Oraşul Cantemir

Amenajarea scuarului cu teren de joacă pentru copiii şi tinerii din oraşul Cantemir

Repartizarea aplicațiilor pe raioane și regiuni

Regiunea TRANSNISTRIANĂ Raionul Dubăsari Nr. 1.

Localitate Satul Molovata

Denumirea practicii Renovarea instituţiei preşcolare „Romaniţa”

TOTAL: 56 practici, 41 localități

100

Biblioteca IDIS „Viitorul”

ediție 2014