Starea democratiei locale site 1 by Victor Ursu

RAPORT NAȚIONAL PRELIMINAR

Raportul „Starea Democrației Locale în Moldova” a fost produs de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS). Pe parcursul cercetării, International IDEA a oferit expertiză și sprijin necesar la aplicarea și contextualizarea metodologiei cercetării „Starea Democrației Locale”, dezvoltat de International IDEA (HTTP://WWW.IDEA.INT/) în scopul parteneriatului dintre organizații. Opiniile exprimate în acest raport nu aparțin International IDEA. Cercetarea „Starea Democrației Locale în Moldova” s-a desfășurat cu sprijinul financiar generos al Oficiului Elvețian pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) din Republica Moldova. Opiniile exprimate în această publicație aparțin autorilor și nu reflectă în mod necesar opiniile Biroului Elvețian pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC).

Все выраженные мнения и позиции авторам. Администрация Opiniile exprimate aparţin autorilor.принадлежат Administraţia IDIS „Viitorul” și Consiliul Administrativ Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul” IDIS „Viitorul” al и Административный Совет Института Развития и Социnu poartă răspundere pentru estimările şi opiniile prezentate în cadrul acestei альных Инициатив „Viitorul” не несут ответственности за оценки и мнеpublicaţii. ния, представленные в рамках этой публикации. Pentru alte detalii, vă rugăm să contactaţi pe по presă, VictorподURSU За дополнительной информацией об этой responsabilul публикации или вопросу la următoarea adresă: ursu.victoor@gmail.com sau la numărul de telefon писки на периодические материалы, издаваемые IDIS, просим обращать069017396. ся в отдел по связям с общественностью (Пресс службу) Института IDIS „Viitorul”. Контактное лицо: Диана Лунгу - diana.lungu@viitorul.org Adresa de contact: Адрес: Chişinău, Iacob Hîncu 10/1, 2005, Republica Moldova Telefon: (373-22) 09 3210/1, 2004, Республика Молдова Кишинёв, ул. Якоб21 Хынку Fax: (373-22) 21 24 09 57 32 14 Тел: www.viitorul.org Факс: (373-22) 24 57 14 www.viitorul.org Orice utilizare a unor extrase ori opinii ale autorului acestui Studiu trebuie să conţină referinţă la IDIS „Viitorul”. Любое использование отрывков или цитирование мнений автора данного Анализа должно содержать ссылку на Институт IDIS „Viitorul”.

Фото с первой страницы: www.thevelvetrocket.com

Raport național preliminar

Cuprins ACRONIME...................................................................................................................................................................... 4 Sumar Executiv............................................................................................................................................................. 6 Introducere.................................................................................................................................................................... 7 Capitolul I. Sistemul auto-guvernării locale – cadrul general, evoluția și provocările sale............. 9 Capitolul II. Cetățenie, Drepturi Egale și Justiție (Pilonul 1)......................................................................13 Concluzii........................................................................................................................................................................21 Recomandări................................................................................................................................................................22 Capitolul III. Instituțiile reprezentative și răspunzătoare în contextul procesului politic (Pilonul 2).............................................................................................................................23 Concluzii........................................................................................................................................................................39 Recomandări................................................................................................................................................................40 Capitolul IV. Inițiativele cetățenești și Participarea cetățenilor, Rolul Mass Media în promovarea Democrației Locale (Pilonul 3).....................................................................41 Concluzii........................................................................................................................................................................50 Recomandări................................................................................................................................................................50 Capitolul V. Concluzii sumare (tentative)........................................................................................................51 Anexa A. Datele Sondajului IDIS CBS AXA și metodologia........................................................................53 Anexa B. Aspecte geospațiale privind dezvoltarea locală.........................................................................54 Bibliografie...................................................................................................................................................................78

Starea democrației locale în Republica Moldova

Acronime AA – Acordul de Asociere ADA – Agenția Austriacă pentru Dezvoltare AFP

– Asociaţia Femeilor Primari

Ambasada SUA – Ambasada Statelor Unite ale Americii AMN – Alianța „Moldova Noastră” ANB

– Agenda Naţională de Business

AOD

– Asistenţa Oficială pentru Dezvoltare

APC

– Administrația Publică Centrală

APEL

– Asociaţia Presei Electronice din Moldova

API

– Asociaţia Presei Independente

APL

– Administraţia Publică Locală

APR

– Asociaţia Preşedinţilor de Raioane

BCI – Business Consulting Institute BM – Banca Mondială BNS

– Biroul Național de Statistică a Moldovei

BUAT – Bugetul unităților teritorial administrative CALM

– Congresul Autorităţilor Locale din Moldova

CAPC

– Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei

CDER

– Coaliţia pentru Dezvoltare Economica Rurală

CEC – Comisia Electorală Centrală CF

– Codul Fiscal

CIDDC

– Centrului de Informare şi Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova

CIDO – Centrul de Informare în domeniul Drepturilor Omului CIJ

– Centrul de Investigaţii Jurnalistice

CJI – Centrul pentru Jurnalism Independent CLP

– Comitetul pentru Libertatea Presei

CNA – Centru Național Anticorupție CNP – Consiliului Naţional pentru Participare CPEDAE – Consiliu pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurării egalității de gen CReDO

– Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului

CTJM

– Centrul Tânărului Jurnalist din Moldova

Raport național preliminar

EIDHR

– Instrumentul European pentru Democraţie şi Drepturile Omului

ENPARD

– Suport pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală

ENRTP

– Programului tematic Mediul şi gestionarea durabilă a resurselor naturale, inclusiv energia

FMI

– Fondul Monetar International

HCC – Hotărîrea Curţii Constituţionale IDAM

– Indicele de deprivare a ariilor mici

IDIS

– Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale

IDNO

– Numărul de identificare de stat

IDOM

– Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova

IDU

– Institutul pentru Dezvoltare Urbană

ISOSC 2015

– Indexul sustenabilității organizațiilor societății civile 2015 – RM. Chișinău, Iunie, 2016

IFCP – Institutul de Formare a Capacităţilor Profesionale ILO – Organizaţia Internaţională a Muncii ÎMM – Întreprinderi mici și mijlocii KAS

– Konrad-Adenauer-Stiftung

L.A.D.O.M

– Liga Apărării Drepturilor Omului din Moldova

LNAPM – Liga Naţională a Asociaţiilor de Primari din Moldova MJ

– Ministerul Justiţiei

NUTS – Nomenclatorul unităților teritoriale de statistică ODM

– Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului

OIM

– Organizaţia Internaţională pentru Migraţie

ONG

– Organizaţii non guvernamentale

ONU

– Organizaţia Naţiunilor Unite

OSC

– Organizaţiile Societăţii Civile

OSCE

– Organizaţia de Securitate şi Cooperare în Europa

PCRM – Partidul Comuniștilor din Republic Moldova PIB

– Produsul Intern Brut

PIBR

– Produsul Intern Brut pe regiuni de dezvoltare

PDM – Partidul Democrat din Moldova SoLD – Raportul Starea Democrației Locale

Starea democrației locale în Republica Moldova

Sumar Executiv

Democrația este conceptul central al modelului de guvernare pe care-l susțin cetățenii, despre aceasta vorbesc concluziile Raportului Starea Democrației Locale în Republica Moldova. Percepțiile publice colectate în cuprinsul acestei cercetări arată un nivel sporit de nemulțumire printre cetățeni asupra modului în care funcționează instituțiile și procesul democratic, care-i face să ceară o aprofundare și întărire a standardelor democrației practicate. Atunci când cetățenii se simt antagonizați, trădați sau ne-reprezentați de politicieni, aprecierile lor se referă de regulă la nevoia de a îmbunătăți serviciile, dezvoltarea unor sisteme de integritate robuste, de a recruta administratori mai competenți și mai onești în raport cu interesul public. Ei nu cheamă însă la renunțarea ori înlocuirea modelului democratic cu un alt sistem de guvernare, alternativ sau chiar opus acestuia. - Moldova dispune de un cadru legislativ și normativ de funcționare a auto-administrării locale, care include forme politice, fiscale și administrative ale descentralizării, sunt delimitate competențele și funcțiile administrației publice locale de cele al guvernului central. Cu toate acestea, funcționarea efectivă a puterilor locale depinde de existența unor capacități administrative și financiare, practicării unor forme pluraliste și competitive de alegere a puterilor locale, precum și prin interacțiunea responsabilă și continuă cu cetățenii. Mai ales aceste domenii rămân, potrivit constatărilor noastre, deosebit de problematice, știrbind din suma realizărilor și beneficiile reale ale guvernării democratice și descentralizate. - Cele mai respectate drepturi, susțin rezultatele sondajului efectuat pentru acest raport, includ dreptul proprietății private (59 %), libertatea de mișcare (57%), dreptul de acces la apă potabilă și servicii de salubrizare (55 %), egalitatea de gen 52%), libertatea conștiinței (51%). Cel mai puțin protejate drepturi sunt legate în temei de: ocrotirea sănătății și protecția socială (65 %), dar și dreptul la un proces echitabil, altfel spus - justiție efectivă (60%). Numai 1/3 din respondenți consideră accesul la justiție mulțumitor. Cele mai multe pretenții sunt exprimate de către respondenții din Chișinău (77%), Zona de Nord (70%), în scădere în Zona de Sud (37%) și UTAG (46.4%). Sărăcia extremă înregistrată în diferite regiuni ale țării sporește gradul de nemulțumire al cetățenilor față de performanța autorităților locale și a statului de drept. - Pe lângă nemulțumirile legate de starea social-economică, cetățenii dezaprobă și atrag atenția asupra unor aspecte esențiale ale democrației, manifestate prin funcții specifice de participare, reprezentare democratică, autorizare și supraveghere. Scepticismul funciar al cetățenilor față de partidele politice poate fi văzut ca o consecință a răspunderii politice mediocre, lipsa de transparență a finanțării activităților politice, amatorism și ineficiență în managementul acestor partide politice, și nu în mod necesar ca un demers în favoarea acceptării unui model alternativ celui democratic, cum ar fi un regim de tip totalitar sau autoritar. - Anumite percepții colectate în cadrul aceste cercetări pot sugera că drepturile fundamentale, pe care le numim de obicei ”drepturi negative”, în sensul că acestea nu solicită obligații pozitive din partea statului (dreptul la asociere, libertatea conștiinței, exprimare liberă a opiniilor și alegerea liberă a unei confesiuni) sunt respectate. Cu toate acestea, drepturile care cer din partea guvernului acțiuni și intervenții politice, cum ar fi: asistența socială, protecția socială, accesul la educație, lasă de dorit în opinia cetățenilor. Fac excepție de la aceste drepturi protejate mai puțin decât altele menționate mai sus accesul la apă potabilă și servicii de salubrizare (67% aprobare), domenii care au atras în ultimii ani investiții semnificative și investiții de infrastructură. - Cetățenii obișnuiți rămân aparent înstrăinați de procesul politic și organizațiile care îl populează, evidențiindu-se în particular opinia răspândită după care politicienii nu le reprezintă interesele. Votarea, ca cea mai directă și mai populară formă de participare cetățenească, nu se exprimă într-o formă de participare politică semnificativă. - Cercetarea relevă faptul unei participări cetățenești extrem de scăzute în cadrul mecanismelor de consultare și audieri inițiate de către autoritățile locale, care ar include și domeniul activităților de mobilizare comunitară. Se cere o interacțiune mult mai bună și mai credibilă între stat și cetățeni, astfel încât instituțiile publice să-și poată realiza potențialul prin vocea acestor cetățeni. Raportul identifică o slabă comunicare a autorităților locale prin intermediul presei scrise și electronice locale și regionale, ultima suferind de pe urma deficitului de independență financiară și editorială, ceea ce nu contribuie la dezvoltarea unei cetățenii democratice și responsabile. Recomandările de politici emise pe baza concluziilor acestui raport sunt prezentate la sfârșitul fiecărui capitol tematic.

Introducere

Raport național preliminar

Raportul prezintă observațiile unei evaluări comprehensive a Stării Democrației Locale în Republica Moldova. Cercetarea a fost făcută de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) pe parcursul lunilor ianuarie-iunie, 2017, în parteneriat cu Institutul Internațional pentru Democrație și Asistență Electorală (International IDEA), fiind posibil grație unui sprijin generos din partea Biroului Elvețian de Cooperare și Dezvoltare-Moldova. Modelul de evaluare a stării democrației locale, întemeiat pe datele și percepția cetățenilor, reprezintă un efort temerar de a dezvolta o abordare multi-dimensională, dar echilibrată, asupra a ceea ce își doresc și la ce aspiră populația din partea unei guvernări democratice și a ceea ce instituțiile administrației publice livrează sub formă de servicii și bunuri publice. În calitatea lor de actori raționali, cetățenii sunt tentați să evalueze starea democrației pe baza calității serviciilor pe care ei le consumă: ordine publică, bunăstare, care include accesul la ocrotirea sănătății (servicii medicale), sistemul educației publice (educație primară, vocațională și superioară), servicii de bază - protejarea drepturilor și libertăților fundamentale, care asigură în exercițiul lor demnitatea și respectul asigurat cetățenilor, în calitatea lor de ființe umane. Pe de altă parte, democrația locală efectivă și funcțională cere, la rândul său, autorități locale competente, capabile să delibereze și să administreze în mod autonom interesele comunităților pe care le reprezintă, care sunt separate și distincte de nivelul central (național) al guvernului. Evaluarea stării democrației la nivel subnațional este deosebit de importantă pentru că, prin definiție, acest nivel de guvernare publică este locul cel mai fertil pentru practicarea democrației directe, un loc în care fiecare cetățean poate urmări cum anumite decizii (sau alternativele sale) influențează calitatea vieții unei persoane, a unei colectivități mai largi, și poate, dacă este necesar, contesta rezultatele concrete ale unor decizii politice care nu-i servesc intereselor.

Cadrul evaluării și metodele folosite la colectarea datelor Două principii definitorii pentru democrație susțin cadrul conceptual al cercetării noastre și se referă în particular la: (1) controlul popular asupra decidenților, însemnând abilitatea indivizilor de a exercita un control efectiv asupra oficialilor aleși și numiți în funcții decidente, și (2) egalitatea cetățenilor în vederea exercitării acestui tip de control public. Totodată, valorile de mediere care susțin practica și exercitarea mecanismelor democratice sunt: reprezentarea, participarea, autorizarea, legitimitatea, răspunderea, supravegherea, transparența și solidaritatea. Contextul cultural, capitalul social, existența unor conflicte latente ori deschise, tradițiile politice și alți factori pot dezvolta aceste calități ale democrației și stabilitatea ansamblului instituțiilor democratice, în totalitatea sa. Din această perspectivă, orice efort de evaluare a stării democrației într-o țară anume cere autorilor săi precizie exemplară în definirea constrângerilor, criteriile de evaluare și indicatorii folosiți în măsurarea acestora. Raportul Starea Democrației Locale folosește trei (3) piloni tematici pentru a trasa cadrul conceptual de cercetare: Pilonul I – Cetățenie, Drepturi Egale și Justiție, Pilonul II – Instituții Reprezentative și Responsabile și Procesele, Pilonul III – Inițiativa cetățenească și Participarea. În linii mari, acest cadru de măsurare a formelor și esenței democrației locale este conceput să evalueze existența formală a unor instituții democratice, precum și a unui proces, stabilind măsura în care aceste ”interfețe” ale vieții publice produc în fapt rezultatele dorite de cetățeni. Pilonul I (Capitolul II) se referă la măsura în care drepturile civile, politice, economice și sociale sunt recunoscute și protejate la nivel local, centrate în mod particular pe acele drepturi și servicii, care sunt livrate din numele autorităților locale. Pilonul 2 (Capitolul III) se referă la rolul instituțiilor reprezentative, calitatea și integritatea procesului electoral și politic. Această secțiune include de asemenea o trecere în revistă a mecanismelor formelor de participare pentru a dezvolta și planifica prioritățile politicilor publice la nivel local, implicarea actorilor sau al celor afectați de către aceste politici printr-un proces consultativ.

Starea democrației locale în Republica Moldova

Pilonul 3 (Capitolul IV) se referă la măsura în care există implicarea cetățenilor obișnuiți în viața publică la nivel local și nivelul la care media joacă un rol efectiv în sprijinirea valorilor democratice în comunitățile locale. Toți acești trei piloni au fost încadrați în cercetare prin intermediul unor întrebări de evaluare, întrebări de control, dezvoltate în conformitate cu lista de întrebări a modelului propus de către International IDEA, fiind contextualizate astfel pentru a surprinde caracteristicile social-economice, politice și de guvernare ale Republicii Moldova. Pe baza acestor întrebări, autorii raportului au desfășurat un Sondaj Național (1200 respondenți, ±3% marja de eroare, reprezentativ, multistadial), 5 focus grupuri (60 participanți și 20 de interviuri aprofundate, desfășurate în diverse localități în regiunile de Nord, Centru, Sud și Municipiul Chișinău, precum și în UTAG. Datele colectate și evaluarea propriu-zisă acoperă și raioanele estice ale țării (Transnistria), dar într-o manieră mult mai limitată, cu doar 200 respondenți chestionați pentru sondaj, 1 focus grup - 10 participanți și 10 interviuri aprofundate. Datele colectate, combinate cu datele analitice recente obținute de către IDIS, au fost folosite pentru a formula cele mai importante observații și recomandări de politici, aduse în conformitate cu opiniile adiționale oferite de către participanții la reuniunile convocate în Municipiile Bălți și Cahul. Discuțiile regionale au avut drept scop informarea asupra și validarea observațiilor colectate din partea reprezentanților autorităților locale, a cercetătorilor și organizațiilor non-guvernamentale active în aceste localități. Sperăm ca acest Raport să furnizeze suficiente argumente și perspective asupra democrației locale cât mai valoroase pentru decidenți, inspirându-i asupra unor acțiuni concrete de consolidare și aprofundare a sistemului democrației participative în Republica Moldova.

Raport național preliminar

Capitolul I

Sistemul auto-guvernării locale – cadrul general, evoluția și provocările sale

Autonomia locală: cadrul legislativ, normele și instrumentele Orice evaluare a democrației locale trebuie să țină cont de cadrul legislativ care asigură reglementările și facilitează exercițiul democratic la nivel local. Constituția RM (art.109, 1994) stipulează că, ”administrația publică se întemeiază pe principiile autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilității lor și consultării cetățenilor în problemele locale de interes deosebit”. Auto-guvernarea locală este definită astfel ca un domeniu în care administrarea treburilor publice de interes local și regional este exercitată prin intermediul unor autorități publice locale alese de nivelul I și II, constituite legal. Puterile locale se bucură de inițiativă în toate materiile ce privesc domeniul lor de competență în gestionarea treburilor locale de interes local. Totodată, art.111 al Constituției RM invoca posibilitatea atribuirii unor forme și condiții speciale de autonomie, prin statute speciale adoptate ca legi organice, localităților din stânga Nistrului, precum și unor localități din sudul țării, care ”nu poate afecta caracterul de stat unitar” (art.109, p.3). Prioritățile dezvoltării locale în RM au fost anunțate încă din anul 1994 drept: descentralizarea serviciilor publice, consolidarea autonomiei administrative și financiare, întărirea statutului aleșilor locali și a capacității efective a puterilor locale. O altă prioritate de reformă în RM a fost cea legată de reorganizarea administrativ-teritorială. La 2 octombrie 1997, Parlamentul RM a ratificat Carta Europeană a Autonomiei locale (adoptată la 15 octombrie 1985), intrată în vigoare la 1 februarie 1998, angajându-se să respecte ”dreptul efectiv al APL de a soluționa și gestiona, în cadrul legii, în nume propriu și în interesul populației locale, o parte importantă a treburilor publice”. Art.110 al Constituției RM (1994) stabilește că structura administrativ-teritorială a țării e organizată sub

aspect administrativ în raioane, orașe și sate, iar în condițiile legii unele orașe pot fi declarate municipii. Devoluția a devenit cunoscută în RM prin atribuirea unui statut special și recunoașterii unei autonomii teritorial-administrative (UTAG), cu scopul de a diminua asperitatea unui conflict de natură etnică, și păstrării unei colectivități etno-teritoriale distincte1. În 1998, Parlamentul RM a adoptat trecerea la un sistem de organizare teritorială din 10 județe (nivelul II) și 960 de comune, orașe și municipii (nivelul I). Populația medie al celor 10 regiuni (județe) era de 300.000 locuitori, având suficientă capacitate administrativă, economică și socială pentru a lua decizii autonome față de guvernul central, mult mai greu de realizat în condițiile în care anterior, unele raioane nu depășeau în total 40.000 locuitori. Această reformă teritorială a durat însă doar 3 ani, fiind contestată de partidele de stânga pe temeiul termenului interbelic de ”județe” administrative. În realitate, PCRM își dorea să instaleze o ”verticală a puterii”, inspirată de regimul politic din Rusia. După unele confruntări legale în Curtea Constituțională2, Parlamentul RM a votat revenirea la raioane și dizolvarea județelor (2003), re-înființând astfel 32 raioane (APL de nivelul II) și 898 autorități locale de nivelul I (orașe și sate) la o populație de 3,4 milioane de locuitori. Decizia de anulare a regiunilor și revenire la raioane a fost, la acea dată, criticată de comunitatea internațională prin intervențiile și rezoluțiile ulterioare ale Congresului Autorităților Locale și Regionale ale Consiliului Europei (CALRCE). Diferențele existente în nivelul de dezvoltare social-economică între Municipiul Chișinău și restul regiunilor țării, inegalitățile și disparitățile notabile au Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, nr.344-ZIII din 23 decembrie 1994, Monitorul Ofifical al RM, 14.0.1995. nr.003. 2 Curtea Constituțională a RM a calificat drept neconstituțional proiectul de a convoca noi alegeri locale (Hotărârea CC din 19 februarie, 2002 și Hotărârea CC din 14 marti, 2002), dar ale modificări privind administrația publică locală, inclusiv cea legată de alegerea primarului de către consiliul local. 1

Starea democrației locale în Republica Moldova

condus la implementarea unui model de dezvoltare regională care, pe lângă alte avantaje, oferă oportunități adiționale de a capitaliza potențialul său de dezvoltare, după și cum oportunități de atragere a unor resurse financiare adiționale și cooperarea externă la nivel regional. În anul 2006, Republica Moldova a stabilit constituirea a 6 regiuni de dezvoltare: Nord, Centru, Sud, UTAG (Unitatea Teritorial Autonomă a Găgăuziei), Chișinău și Transnistria3. În anul 2012, Parlamentul a adoptat o Strategie de Dezvoltare Regională, consistentă cu Strategia Națională de Dezvoltare (2012-2018) “Moldova 2020” și Legea privind dezvoltarea regională No.438-XVI din Decembrie 28, 2006, însoțită de alte acte de reglementare și strategii sectoriale relevante. În Nota informativă a Strategiei4 sunt enumerate elementele esențiale ale proiectului de descentralizare: crearea unui proces consultativ de dialog între guvern și autorități locale, transferarea unor competențe noi (educație, asistență socială), notând și piedicile cu care se confruntă. Acestea probleme sunt explicit recunoscute și țin de ritmul lent și anevoios al descentralizării administrative și financiare: fragilitatea autonomiei financiare locale, declarată legal, dar compromisă din cauza deficitului cronic de resurse bugetare, în condițiile unei organizări administrativ-teritoriale fragmentate. Momentul a însemnat confirmarea pe plan național a priorității pentru descentralizarea administrativă și politică, având drept scop stimularea dezvoltării regiunilor, încurajarea inițiativei locale, recuperarea economică și socială. În iunie 27, 2014, UE și RM au semnat un Acord de Asociere, prin care ambele părți semnatare au convenit asupra angajamentului de a dezvolta instituții democratice, conforme standardelor comune și regulilor europene, inclusiv la nivel local și regional. Mai târziu, în conformitate cu litera și spiritul Acordului de Asociere cu UE, Guvernul RM a adoptat un Program de guvernare (2015-2018)5 în care a propus drept obiectiv major redresarea dezechilibrelor regionale, punând ca bază potențialul social-economic al regiunilor de dezvoltare și stabilind acțiuni concrete și priorități în ceea ce privește consolidarea capacității și competitivității actorilor locali. O nouă Strategie Națională de Dezvoltare Regională (2016-2020) a fost adoptată la 13 octombrie 2016 prin lege. Noul docu Legea no. 438 din 28.12.2006 cu privire la dezvoltarea regional în Republica Moldova http://lex.justice.md/index. php?action=view&view=doc&lang=1&id=320885 4 Programul de activitate al Guvernului RM, Integrarea europeană: Libertate, Democrație, Bunăstare. (2011-2014) 5 Programul Guvernului RM (2015-2018).Sursa: http://www. gov.md/sites/default/files/document/attachments/programguvernare-strelet-2015-2018.pdf 3

ment de politici regionale aduce politicile în conformitate cu elementele Acordului de Asociere RM-UE, asigurând ca activitatea de planificare și programare strategică le face compatibile. Obiectivele majore ale Strategiei sunt orientate spre accesul asigurat la servicii și utilități, creștere economică sustenabilă asigurată în regiuni, guvernanță îmbunătățită în domeniul dezvoltării regionale, aproximarea politicii la instrumentele aquis-ului comunitar

Statutul juridic și funcțiile recunoscute puterilor locale Autoritățile locale sunt reprezentate de primari de orașe (municipii), sate (comune), consilieri în consilii orășenești (municipiale) și consilii sătești (comunale), aleși prin vot universal, direct, egal, secret și liber pentru un mandat de 4 ani. Legea privind administrația publică locală stabilește competențele autorităților locale, natura mandatului lor, precum și atribuțiile de funcție, cazurile de incompatibilitate, statutul alesului local, cum este și interdicția de a deține două și mai multe funcții simultan, care ar crea conflicte de interese6. Reprezentanții autorităților locale cad sub incidența legislației penale, administrative și civile, în exercitarea atribuțiilor stabilite de legislația cu privire la administrația publică locală. Legislația delimitează competențele autorităților locale de cele aparținând altor tipuri de autorități publice (guvernul central), stabilind roluri clare pentru puterea deliberativă și executivă. Legislația națională se conformează Cartei Europene privind exercițiul autonomiei locale atunci când adoptă principiul după care competențele recunoscute autorităților locale nu pot fi retrase ori limitate de către orice alte autorități publice, stabilind diferențele exacte între competențele proprii (descentralizate), competențele desconcentrate și competențele comune, exercitate de către autoritățile locale de nivelul I și nivelul II. Controlul de legalitate al actelor emise de către autoritățile locale poate fi efectuat de către entități teri The local elected position is incompatible with the status of member of the Parliament of the Republic of Moldova, with that of the member of the Government, or with any other office held in the territorial office of the government, or with the office of civil servant in the apparatus of the rayon president. The post of mayor is incompatible with the activity of entrepreneur, counselor or any other function or remunerated work in enterprises, institutions and organizations with any form of legal organization, except for scientific and teaching activities. Law No.786/2000 and Law No. 123/20003.

torializate ale guvernului. Consiliile locale de nivelul I pot solicita oficiului teritorial al Cancelariei de Stat (Guvernul național) să verifice legalitatea oricărui act adoptat de primar dacă au bănuiala că acesta ar putea fi în contradicție cu norma legală, iar consiliile locale de nivelul II pot solicita oficiul teritorial al Cancelariei să verifice legalitatea actelor adoptate de președinții de raioane, în aceiași condiție de existență a unor bănuieli că actele emise sunt ilegale. De asemenea, oricare persoană juridică sau persoană morală (fizică) poate cere oficiului teritorial să verifice legalitatea actelor emise de primari, președinții de raioane, inclusiv în ceea ce privește legalitatea angajării sau demiterii personalului din administrația publică asupra cărora aceste persoane își răsfrâng autoritatea.

Puterile recunoscute și statutul special al UTAG Regiunea Găgăuzia reprezintă o entitate teritorială autonomă în componenţa Republicii Moldova, bucurându-se de statut juridic special ce reflectă dreptul la auto-guvernare regională recunoscută unei comunități găgăuze, aflată mai mult sau mai puțin localizate în 3 raioane ale țării (Comrat, Ciadâr Lunga și Vulcănești). Autonomia îşi desfășoară activitatea în conformitate cu Constituția Republicii Moldova, Legea Republicii Moldova „Cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz Yeri) și Codul („Уложение”) Găgăuziei. Legea RM „Cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei (Gagauz Yeri)“ a fost adoptată de Parlamentul Republicii Moldova pe 23 decembrie 1994, iar Codul Găgăuziei, legea de bază cu putere juridică exclusivă pe întreg teritoriul Găgăuziei, a fost adoptat de deputații Adunării Naționale din 14 mai 1998. Adunarea Populară este organul legislativ regional, care emite legi și hotărâri conform competențelor proprii sau transmiste și recunoscute de guvernul central, stipulate în Codul regiunii. Art.12 din Statutul 344/1994 al UTAG include o listă lungă de competențe proprii, atribuind Adunării Populare adoptarea de legi locale în domeniul științei, culturii și învățământului, gospodăriie comunale și locuințelor, urbanism, ocrotire a sănătății, cultura fizică și sport, activitatea bugetar-financiară și fiscală locală, economie și ecologie, relații de muncă și asistență socială. De competența Adunării Populare intră și soluționarea problemelor legate de organizarea teritorială a autonomiei, stabilirea și modificarea categoriei localităților, organizarea alegerilor și efectua-

Raport național preliminar

rea unor referendumuri locale în problemele de competența autonomiei, hotarele raioanelor, orașelor și satelor, inclusiv denumirea lor. În regiunea autonomă cu statut special UTAG, puterea executivă este exercitată de un Președinte regional, numit Bașcan (art.14), cum reiese din Constituție și legea descentralizării, care are competența de a confirma deciziile executivului autonomiei (dolays) pe care-l conduce, promulgă legile locale și emite instrucțiuni, prezintă proiecte de lege AP, înmânează decorații și titluri UTAG. Executivul autonomiei UTAG are competența de a organiza administrația publică locală, reglementează asociațiile civile, cu excepția partidelor și altor mișcări social-politice. Există însă și competențe care depășesc atribuțiile unei autorități publice regionale, intrând în coliziune cu atribuții care aparțin exclusiv guvernului central conform Constituției RM. Politica externă și ordinea publică este atribuită conform legislației naționale autorităților de resort naționale, însă conform codului Găgăuziei, aceasta are competența (artl.12) de a participa la formarea politicii interne și externe în toate chestiunile care afectează interesele autonomiei. Conform Statutului, șeful poliției UTAG este numit și demis de MAI al RM, la recomandarea guvernatorului UTAG, și acordul AP. Poliția municipală desfășoară activitățile sub controlul Șefului poliției, ca Inspectorat al MAI și în subordinea Bașcanului, iar această dualitate de competențe a creat numeroase situații de conflict. Există și alte contradicții dintre legile naționale și statutul UTAG în materie de alegeri, educație, sistem teritorial-administrativ, APL. Participarea Bașcanului din oficiu în componența guvernului nu înseamnă subordonarea acestuia PM, ci o formă de cooperare și participare la reprezentarea intereselor autonomiei, i.e. în comisii de stat (reintegrare, eurointegrare, situații excepționale).S-ar părea că UTAG nu are competența de a administra această putere, care se incumbă normelor constituționale. În realitate, autoritățile găgăuze au preluat adeseori iniţiative de a re-reglementa anumite atribuții, după bunul plac, cu și fără reacția autorităților centrale, cu atât mai mult, fără intervenția Curții Constituționale, care ar fi putut clarifica existența unor conflicte de ierarhie între normele constituționale și normele regulamentului regional. După anul 2001, Parlamentul a modificat Constituția RM pentru a consfinți statutul autonomiei în prevederile constituționale, formând în acest scop mai multe comisii comune cu autoritățile regionale pentru a rezolva adaptarea legislației. Este evident că procesul devoluției politice din UTAG poate stimula

Starea democrației locale în Republica Moldova

și diverse grupuri extremiste și naționalisme locale7. Unii lideri găgăuzi susțin că, ”RM trebuie să-și adapteze Constituția sa și legile naționale, tratând Regulamentul autonomiei ca pe o lege organică superioară Constituției,” în timp ce autoritățile naționale abordează aceste cereri, i.e. cele de a dubla o serie de instituții naționale pe plan regional (Curte Constituțională, Curte Supremă de Justiție, Minister de Interne, Vamă, etc) cu destule rezerve, considerându-le neavenite ori riscante. Multe dintre aceste teme pot ridica colizii constituționale (art.1, para 1,”stat suveran și independent, unitar și indivizibil”, art.2, para 2 ”nici o persoană particulară, nici o parte din popor nici un grup social... nu poate exercita puterea de stat în nume propriu”, art.3-1 ”teritoriul RM este inalienabil”), însă, de cele mai multe ori, Guvernul RM și autoritățile autonomiei au reușit să rezolve divergențele prin negocieri, apelând la formarea unor comisii mixte, grupuri de lucru, eliminând astfel ambiguitățile existente. Notăm că în Republica Moldova nu se mai pune la îndoială conceptul politic original al devoluției întreprinse prin constituirea Autonomiei Găgăuze (UTAG). Notăm că devoluția politică a UTAG este, de regulă, folosită drept model de reglementare a conflictului în Transnistria. În anul 2005, Parlamentul RM a adoptat o lege cu privire la statutul special al localităților din stânga Nistrului8, cu scopul de a reintegra acest teritoriu într-un stat unitar, dar cu progrese limitate9. Puterile care nu sunt atribuite UTAG, care țin de guvernul central, dar care din punct de vedere funcțional se referă la competențe ale UTAG, sunt definite în mai multe legi, i.e. legea descentralizării (435 din 28.12.2006), principiile căreia include: subsidiaritate. În acest sens, art.3 menționează că acele puteri care pot fi atribuite într-o măsură mai mare APL trebuie să fie complete și comprehensive, iar implementarea lor nu ar putea fi contestată de alte autorități, decât în condițiile legii. Aceste puteri se referă la: știință,

cultură, educație, locațiune, utilități, sănătate, cultură fizică și sport, bugete locale, precum și la înregistrarea asociațiilor obștești, organizarea algerilor, convocarea referendumului. Uneori, acești pași au nevoie de cadru general, ori ele depășesc limitele legislației RM. Cauza fiind faptul că multe din puterile recunoscute în statutul UTAG nu coincid cu cele prescrise de Parlamentul RM, iar reacțiile guvernului central la actele adoptate de AP sunt lente iar uneori ambigue. Uneori, Guvernul RM acceptă tacit exercitarea acestor puteri (licențiere antreprenorilor), în alte cazuri, se recurge la limitarea acestor inițiative (difuzarea emisiunilor TV). Aceste exemple arată existența unor numeroase disjuncții între puterile regionale și guvernul central în domeniul competențelor ne-transmise (chestiuni social-economice, culturale și administrative). Pentru că autoritățile de la Comrat consideră că (ele) nu pot fi comparabile raioanelor, adeseori au invocate dreptul de a-și reglementa de sinestătător domeniul administrației publice locale, invocând chiar idea falsă că ar fi ”o republică în interiorul unei republici mai largi”. Cu toate acestea, autonomia găgăuză funcționează, iar existența unui dialog intens și a unui cadru constituțional și normativ dezvoltat sprijină principiile recunoscute ale descentralizării, inclusiv politice, fiscale și administrative, delimitarea pronunțată a mandatului local și a funcțiilor, în raport cu guvernul central. Este evident că funcționarea efectivă a diverselor forme de administrație publică locală solicită acestora capacități administrative și financiare sustenabile, de natură să asigure competiția sănătoasă între alternative politice la nivel local în vederea reprezentării responsabile și cu bună credință a cetățenilor. După cum vom arătat în următoarele capitole, aceste domenii rămân însă problematice, aducând atingere beneficiilor guvernării descentralizate.

Autoritățile găgăuze sărbătoresc așa-zisa Republică Găgăuză din 1990, deși crearea ei a fost neconstituțională și a urmărit scopuri de secesiune. 8 Legea Nr.173 cu privire la prevederile de bază ale statului juridic special al localităților din stânga Nistrului (Transnistria), 29.07.2005. 9 Legea No.173 cu privire la principiile juridice de bază ale statului special al localităților din sânga Nistrului (2005). 7

Raport național preliminar

Cetățenie, Drepturi Egale Capitolul II II – Cetă�enie, Drepturi Egale �i Justi�ie (Pilonul 1) Capitolul și Justiție (Pilonul 1)

Pilonul I reflectat în această cercetare abordează modul în care drepturile civile �i p deopotrivă cu alte drepturi economice, sociale �i culturale, sunt recunoscute �i prac opiniile cetă�enilor cu privire la accesul la justi�ie sau existen�a unor situa�ii disc anumite persoane sau categorii sociale.

Pilonul I reflectat în această cercetare abordează locale, am încercat să explorăm înțelesurile atribuite modul în care drepturile și politice ale cetățede cetățeni noțiunii de democrație prin elementele Înainte decivile a ilustra opiniile exprimate de popula�ia la subiectul corela�iilor com nilor, deopotrivă cu alte drepturi economice, sociale sale esențiale. Rugați să explice cum ar defini guverobstacolelor în calea exercitării narea drepturilor lor legitime, dar �i asigurarea ace și culturale, sunt recunoscute și practicate, reflectând democratică, respondenții au notat următoarelocale, am încercat în�elesurile de cetă�eni no astfel opiniileautorită�ile cetățenilor cu privire la accesul la justi- săle explorăm asociații – ”drepturile omului”atribuite (49,5%), ”egalitatea prinunor elementele sale esen�iale. să explice cumcetățenilor ar definideguvernarea ție sau existența situații discriminatorii în raport Ruga�i în fața legii” (49%), ”dreptul participa în democr cu anumite persoane sau categorii sociale. procesul decizional” (30%), ”libertate””egalitatea – 28%, ”drep-în fa�a notat următoarele asocia�ii – ”drepturile omului” (49,5%), Înainte decetă�enilor a ilustra opiniilede exprimate de populația turidecizional” social-economice” (în sensul bunăstării)––28%, 24%, și ”dreptur participa în procesul (30%), ”libertate” la subiectul corelațiilor complexe ale accesului și obcu valori mult mai mici însă pentru răspunsuri legate legate d sensul bunăstării) – 24%, �i cu valori mult mai mici însă pentru răspunsuri stacolelor în calea exercitării drepturilor lor legitime, de ”piața liberă” (11%) și pluralism politic sau partide �i pluralism politic sau partide politice (6%). dar și asigurarea acestor drepturi de către autoritățile politice (6%).

Care din următoarele redau cel mai bine, în opinia Dvs. , termenul de Figura No.1 Tabelul Care din No.1 următoarele afirmații redau afirma�ii cel mai bine, în opinia Dvs., termenul de guvernare democratică?

Sondaj național CBS Axa,na�ional IDIS, Aprilie 2017 Sondaj CBS

Axa, IDIS, Aprilie 2017

Cele mai populare definiției ale democrații ”drepcratic, ”egalitatea în fața legii” a colectat valori mult Cele mai populare defini�ii ale democra�ii ”drepturile omului” �i ”egalitatea în fa turile omului” și ”egalitatea în fața legii” sunt evaluate mai reduse mai ales printre cetățenii moldoveni de în mod egal chiar �i atunci când etnie datele au fost desagregate în func�ie de vârstă, g în mod egal chiar și atunci când datele au fost desagăgăuză și, în general, în UTAG, comparabil cu limbă, profil ocupa�ional, statut social-economic loc de re�e gregate în funcție de identitate vârstă, gen, etnică, nivel de educație, răspunsurile populației vârstnice. Adeseori,sau responcalitatea de concept integrat democratic, ”egalitatea înînfa�a limbă, identitate etnică,saprofil ocupațional, statut sistemului denții au exprimat opinii radical negative cadrullegii” a c social-economic sau loc reședință (rural-urban). de grup, exemplu �i, că ”democrareduse maide ales printre cetă�eniidiscuțiilor moldoveni de notând etnie de găgăuză în general, în În calitatea sarăspunsurile de concept integrat sistemului demoția este anarhie”, și este sinonimă cu adoptarea ”legii popula�iei vâstrnice. Adeseori, responden�ii au exprimat opinii rad

discu�iilor de grup, notând de exemplu că ”democra�ia este anarhie”, �i este sinon minorită�ilor sexuale”10 sau că ”democra�ia este cauza furtului banilor 13 publici din b

Starea democrației locale în Republica Moldova

minorităților sexuale”10 sau că ”democrația este cauza urmări și atitudinea respondenților față de ceea ce ar furtului banilor publici din bănci”. însemna să fii loial Republicii Moldova și localităților În majoritatea cazurilor, participanții la discuțiile în care aceștia locuiesc. în focus-grupuri au exprimat opinia că procesul de Loialitatea a jucat rolul, în cercetare, de indicator instituire și consolidare a democrației este de lungă cheie cu privire la acceptarea sau neacceptarea de cădurată, și că țara se mișcă spre acest ideal, dar că între individ a unei apartenențe la colectivități mai largi tre timp, accentele trebuie să fie puse pe creșterea decât propria familie, cu referință la stat, țară, națiune, democratice din convingere”. În raport am putut urmări �i atitudinea responden�ilor fa�ă de ceea bunăstării oamenilor și dezvoltarea economică, înapreciate ca fiind elemente importante ale unității și însemna să fii loial Republicii Moldova �i localită�ilor în care ace�tia locuiesc. tărirea clasei mijlocii prin salarii și venituri mai mari, autorității politice a statului11. În linii mari, 47% dintre își atribuie calificativul de a fi ”foarte lodeopotrivă cu Loialitatea extinderea aajutoarelor către derespondenți jucat rolul,sociale în cercetare, indicator cheie cu privire la acceptarea sau neacceptarea de ial” și 39% ”destul de loial” față de Republica Moldova cele mai vulnerabile grupuri sociale. Participanții au individ a unei apartenen�e la colectivită�i mai largi decât propria familie, cu referin�ă la stat, (total 86%).ale Celeunită�ii mai înalte de loialitate au afost notat că, ”este imposibil promovat cultură de- importante na�iune, de apreciate ca ofiind elemente �iscoruri autorită�ii politice statului11. În remarcate în UTAG - loiali față�ide39% Republica mocratică veritabilă afaradintre unui responden�i nivel de bunăstare mari,în47% î�i atribuie calificativul de a(92,9% fi ”foarte loial” ”destul de loial” și 93,5% față de localitatea de baștină), asigurat la nivelde individual” că adeseori, ignorarea RepublicașiMoldova (total 86%). CeleMoldova mai înalte scoruri- loiali de loialitate au fost remarcate în UTAG (92 în contrast regiunea de Sud, îndecare au fost în notate acestei observați conduce alegerea Moldova unor lideri loiali fa�ă delaRepublica �i 93,5% - loialicufa�ă de localitatea ba�tină), contrast cu reg de departe Sud, în care au fost notate mai joase scoruri (78,8% loiali fa�ă Republica Moldova �i 88 cele mai joase scoruri- (78,8% - loialidefață de Republica politici, care sunt de asumarea unor cele princifa�ă de localită�ile Moldova și 88,6% - loiali față de localitățile lor). pii democraticeloiali din convingere”. În raport lor). am putut Tabelul Gradul loialitate al cetă�enilor ... Figura No.2. Gradul deno.2. loialitate al de cetățenilor

Sondaj național CBS Axa, IDIS, Aprilie 2017

Sondaj na�ional CBS Axa, IDIS, Aprilie 2017 Curios, datele sondajului indică o relație negatisentiment de loialitate față de localitățile lor și țară cu Curios, datele sondajului indică o rela�ie între loialitate �icuvârstă �imodeste na�ionalitatea tit vă între loialitate și vârstă și naționalitatea titulară. mult negativă mai înalt decât persoanele venituri tinerii au fost mult mai rezerva�i în răspunsuri decât persoanele vârstnice, în timp ce perso Astfel, tinerii auAstfel, fost mult mai rezervați în răspunsuri ori stare economică precară. apar�inând minorită�ilor etnice au manifestat scoruri mult mai înalte de loialitate. Responden�ii de decât persoanele vârstnice, în timp ce persoanele găgăuză au răspuns la întrebarea sus-men�ionată cu cele mai înalte scoruri de loialitate (”foarte loial aparținând minorităților etnice au manifestat scoruri – 72%), scor chiar mai înalt decât cel exprimat fa�ă de localită�ile de re�ed mult mai înaltede deRepublica loialitate. Moldova” Respondenții de etnie (”foarte loial fa�ă de localitate” – 58%). SeExercitarea remarcă �i faptul că oameniiindividuale cu venituri mai mari au exp drepturilor găgăuză au răspuns la întrebarea sus-menționată cu un sentiment de loialitate fa�ă de localită�ile lor �i �ară cu mult mai îanlt decât persoanele cu ve (civile, politice și social-economice) cele mai înalte scoruri de loialitate (”foarte loial față modeste ori stare economică precară. de Republica Moldova” – 72%), scor chiar mai înalt Principalele concluzii ale sondajului național în decât cel exprimat față de localitățile de reședință Exercitarea drepturilor individuale (civile, politice și social-economice) privința exercitării drepturilor și libertăților funda(”foarte loial față de localitate” – 58%). Se remarcă și mentale au arătat următorulexercitării tablou sintetic: faptul că oamenii cu venituri mai mari au exprimat un Principalele concluzii ale sondajului na�ional în privin�a drepturilor �i libertă fundamentale au arătat următorul tablou sintetic:

Legea No. 121 din 25.05.2012 cu privire la asigurarea egalității, Monitorul Oficial No.103, nr.355

Rogers Brubaker, Nationhood and the national question in the New Europe, Cambridge University Press, 1996, p.178

Table 3: Rezultatele sondajului la întrebarea: “În ce măsură Foarte următoarele drepturi și libertăți sunt respectate în Republica mult Moldova, în opinia Dsv?” 4,6% 1. Dreptul la educa�ie

Mult

Pu�in

Foarte pu�in

44,4%

38,0%

8,1%

Raport național preliminar

Tabelul 1: Rezultatele sondajului la întrebarea: “În ce măsură următoarele drepturi și libertăți sunt respectate în Republica Moldova, în opinia Dsv?”

1. Dreptul la educație

Foarte mult

Mult

Puțin

Foarte puțin

Nu știu/ nu răspund

4,6%

44,4%

38,0%

8,1%

4,8%

2. Dreptul la servicii medicale

2,5%

30,3%

45,5%

20,0%

1,8%

3. Dreptul la protecție socială

2,5%

30,6%

43,4%

18,8%

4,6%

4. Dreptul la libertatea de conștiință, gândire și religie

8,4%

51,1%

27,9%

7,8%

4,7%

5. Dreptul de întrunire

6,8%

45,1%

29,2%

7,5%

11,4%

6. Dreptul la un proces echitabil, care include dreptul la apărare juridică, dreptul la un proces judecătoresc public, echitabil, neîntârziat, în fața unui complet de judecată independent și imparțial

2,6%

26,4%

39,1%

21,5%

10,4%

7. Dreptul de a persevera, dezvolta și exprima propria identitate etnică

6,5%

50,8%

26,7%

7,0%

8,9%

8. Dreptul la libera circulație

18,2%

56,9%

16,6%

4,9%

3,4%

9. Dreptul de proprietate

13,6%

58,6%

19,8%

4,8%

3,3%

10. Dreptul de acces la apă potabilă și servicii de salubrizare

11,9%

54,9%

23,9%

6,3%

3,0%

11. Dreptul la informație, libertatea de expresie și opinie personală

9,2%

49,3%

29,8%

7,9%

3,8%

12. Dreptul la asociere liberă și benevolă

6,5%

47,9%

25,6%

6,6%

13,5%

13. Dreptul la muncă

8,7%

46,1%

31,9%

10,5%

2,9%

14. Dreptul la alegerea liberă a locului de muncă

7,9%

43,1%

33,3%

12,9%

2,8%

15. Dreptul de a dispune de condiții egale și favorabile de muncă

5,2%

35,0%

39,9%

15,9%

4,1%

16. Dreptul de a alege și de a fi ales

8,6%

50,1%

26,5%

8,5%

6,3%

17. Dreptul lla egalitate și ne-discriminare

5,8%

43,0%

33,3%

10,7%

7,1%

18. Egalitatea între bărbați și femei

8,7%

51,5%

27,0%

6,5%

6,2%

Sursa: CBS Axa-IDIS, Survey, 2017

Respondenții au exprimat opinii pozitive (în ordine descrescătoare) față de ”libertatea de mișcare” (75%), dreptul de acces la apă potabilă și servicii de salubrizare (67%), libertatea conștiinței (religioase și gândire) – 60%, egalitatea între bărbați și femei (60%), dreptul de a alege și de a fi ales (59%), dreptul de întrunire (59%), dreptul de a păstra și exprima identitatea etnică (57%), dreptul la informație și exprimare (58,5%), dreptul de asociere 954,3%), dreptul la muncă (54,8%), dreptul la educație (49%). Dreptul la servicii medicale (33%) și dreptul la protecție socială (33%) au obținut însă cele mai joase scoruri în evaluare, iar respondenții s-au arătat cel mai puțin mulțumiți anume de aceste două drepturi în zona de Nord (dreptul la servicii medicale – 21% mulțumiți de calitatea serviciilor, și dreptul la protecție socială – 35%), față de Municipiul Chișinău, în care dreptul la servicii medicale a fost evaluat cu 28% respondenți mulțumiți, în timp ce protecția socială a colectat 35% opinii mulțumite. Dezagregarea regională pe rezul-

tatele sondajului denotă faptul că în aproape toate chestiunile legate de drepturi lor, respondenții UTAG au marcat cele mai înalte scoruri de mulțumire. Datele relevă și faptul că 49% dintre respondenți consideră că dreptul la egalitate și ne-discriminare este respectat, față de 44%, care nu susțin acest lucru. Respectul față de principiul egalității de gen (bărbați-femei) a fost evaluat cu valori pozitive de cca 60%, comparativ cu 33,5%, care au susținut contrariul. Dreptul de a alege și de a fi ales în alegeri libere și corecte este respectat în opinia a 59% din populație, față de 35% care contestă respectarea acestui drept. Analizând percepția legată de accesul la justiție în ceea ce privește funcționarea administrației publice locale, 62% dintre respondenți susțin că cetățenii au puțină ori nu au deloc acces la justiție. Rezultatele dezagregate arată că cele mai nemulțumite grupuri chestionate în cadrul sondajului național sunt persoanele economic active, studenții și tinerii (cu vârsta cuprinsă între 18 și 29), persoanele cu nivel superior

Starea democrației locale în Republica Moldova

Figura No.4 Nivelul de respectare a drepturilor şi libertăţilor omului în Moldova.

Sursa:CBS CBS Axa, martie 2017 Sursa: Axa, martie 2017

de educație. Distribuția geografică a acestor (dreptul asociere, libertatea�i dene-discriminare conștiință, ex- este Datele relevă �i faptul că 49% dintre percepții responden�itului consideră căladreptul la egalitate aratărespectat, că cel maifa�ă înalt de nivel de nemulțumire este acest loprimare liberă a opiniilor și alegerea uneiegalită�ii confesiuni) 44%, care nu sus�in lucru. Respectul fa�ă de principiul de gen calizat în Municipiul Chișinău (77%), în zona de Nord sunt respectate aparent mult mia bine decât acele (bărba�i-femei) a fost evaluat cu valori pozitive de cca 60%, comparativ cu 33,5%, care au sus�inut (70%), față de zona de de Suda și UTAG drepturi care�i solicită statului politici solide și o implecontrariul. Dreptul alege �iîndecare a fi nivelul ales în alegeri libere corecte este respectat în opinia a 59% din general de nemulțumire este semnificativ mai redus mentare sistematică și fermă a intervențiilor pozitive, popula�ie, fa�ă de 35% care contestă respectarea acestui drept. (37% și 46%, respectiv). cum ar fi: asistența socială, protecția socială, accesul Analizând percep�ia legată de accesulpercepțila justi�ie în ceea ce prive�te func�ionarea administra�iei publice Aceste tendințe remarcate în evaluarea la educație. Fac excepție de la acestea accesul la apă locale, sugerează 62% dintre sus�in că cetă�eniii au pu�ină oride nusalubrizare au deloc acces la justi�iedo(Tabelul ei evaluate căresponden�i drepturile fundamentale, pe potabilă și servicii (67% aprobare), Rezultatele dezagregate arată în că sensul cele maimenii nemul�umite grupuri chestionate în cadrul sondajului care No.5). le numim de obicei ”drepturi negative”, care au atras în ultimii ani investiții semnificatina�ional sunt persoanele economic active, �i tinerii (cu vârsta cuprinsă între 18 �i 29), că acestea nu solicită obligații pozitive din partea sta-studen�ii ve și investiții de infrastructură.

persoanele cu nivel superior de educa�ie. Distribu�ia geografică a acestor percep�ii arată că cel mai înalt nivel de nemul�umire este localizat în Municipiul Chi�inău (77%), în zona de Nord (70%), fa�ă de zona Figura No.5. Principalele probleme cu care se confruntă localitatea la moment. de Sud �i UTAG în care nivelul general de nemul�umire este semnificativ mai redus (37% �i 46%, respectiv).

Aceste tendin�e remarcate în evaluarea percep�iei evaluate sugerează că drepturile fundamentale, pe care le numim de obicei ”drepturi negative”, în sensul că acestea nu solicită obliga�ii pozitive din partea statului (dreptul la asociere, libertatea de con�tiin�ă, exprimare liberă a opiniilor �i alegerea unei confesiuni) sunt respectate aparent mult mia bine decât acele drepturi care solicită statului politici solide �i o implementare sistematică �i fermă a interven�iilor pozitive, cum ar fi: asisten�a socială, protec�ia socială, accesul la educa�ie. Fac excep�ie de la acestea accesul la apă potabilă �i servicii de salubrizare (67% aprobare), domenii care au atras în ultimii ani investi�ii semnificative �i investi�ii de infrastructură. Tabelul No.5. Principalele probleme cu care se confruntă localitatea la moment.

Sursa: CBS Axa, IDIS, Aprilie 2017

Totodată, remarcăm din convorbirile moderate în cadrul discu�iilor din focus grupuri asupra unor îngrijorări speciale legate de cazuri de discriminare �i prejudecă�i întemeiate pe sărăcia/bunăstarea individuală �i a unor grupuri sociale distincte.

Totodată, remarcăm din convorbirile moderate în cadrul discuțiilor din focus grupuri asupra unor îngrijorări speciale legate de cazuri de discriminare și prejudecăți întemeiate pe sărăcia/bunăstarea individuală și a unor grupuri sociale distincte.

Practici discriminatorii și politica statului. Există un sistem instituțional relativ bine dezvoltat în Republica Moldova cu scopul de a combate și preveni diverse forme de discriminare. În 2012, Parlamentul RM a adoptat o Lege cu privire la asigurarea egalității, având drept obiectiv prevenirea și combaterea tuturor formelor de discriminare și de asigurare a unui tratament egal tuturor persoanelor. Aceste norme și reglementări încorporate în legislația națională aplică aquis-ul comunitar (UE) în materie de non-discriminare, în speță, Directiva Consiliului UE 2000/43 din 29 iunie 2000 și Directiva Consiliului UE 2000/78 din 27 noiembrie 2000. Drept urmare, RM a înființat un Consiliu Național pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurării Egalității (CNPEDAE, 2013), ca un instrument de implementare a obligațiilor sale în materie de ne-discriminare. Deși există un anumit grad de acceptabilitate a cazurilor de discriminare, mecanismul de prevenire a fenomenului este încă puțin cunoscut de populație. În 2013, CNPEDAE a primit o singură plângere pe temeiul unui caz de discriminare la locul de muncă, comis pe baza opiniilor exprimate de petiționar și legate într-o anumit măsură etniei sale12. Ulterior, pe durata anului 2014, CNPEDAE a emis 9 decizii în limitele mandatului său specific, identificând cazuri de discriminare la locul de muncă, cum ar fi concedierea unor angajați-femei aflate în stare de graviditate sau publicarea unor anunțuri restrictive de angajare în câmpul muncii, cu semne clare de politică discriminatorie față de anumiți solicitanți potențiali. În anul 2015, CNPEDAE declara în raportul său anual că cele mai frecvente cazuri de discriminare se referă la încălcarea principiului egalității de gen între bărbați și femei pe piața internă de muncă, suspendarea contractelor de muncă pe motiv de graviditate sau cererea de beneficii sociale, inclusiv achitarea concediului de maternitate, discriminarea persoanelor Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalităţii. /Raport privind activitatea realizată în anul 2013. / https://www.egalitate.md/media/files/Raport%20de%20 activitate%20%202013(2)%20(4).pdf

Raport național preliminar

în etate, ca și discriminarea persoanelor cu dizabilități. Discriminarea poate fi aplicată și cazurilor în care persoanele de etnie Rromă nu au fost primite la muncă. Există din păcate numeroase cazuri de acest gen, iar atitudinile față de persoanele din acest grup etnic descriu un fenomen mai larg al discriminării.13 Un sondaj efectuat în anul 2014 releva, de exemplu, faptul că 40,5% respondenți nu ar accepta persoane Rrome printre colegi14. Conform Indicelui Distanței Sociale, această atitudine de izolare a unor grupuri este o formă de ”segregare silențioasă” (silent segregation), indicată ca o problemă și în Raportul Dezvoltării Umane din 2016 de către UN-Moldova. Cercetarea efectuată în cadrul acestui raport indică asupra problemei cazurilor frecvente de nepotism, ca variabile a discriminării în raport cu alte persoane ne-afiliate autorităților publice, asupra căreia indică 8 din 25 de persoane intervievate. Persoanele chestionate notează existența unor cazuri dese de discriminare împotriva femeilor la angajarea în câmpul muncii, persoanele cu dizabilități nu sunt tratate în mod egal cu alte persoane, ca și persoanele în etate, grupuri etnice, față de care diferența se aplică în sens negativ.

Sărăcie și Discriminare Aproape 40% din toate persoanele sărace locuiesc în spațiul rural, ceea ce face din sărăcie un fenomen tipic rural (19% dintre persoanele extrem de sărace locuiesc la sate, în timp ce numai 5% locuiesc la oraș). În absența unor acceleratori locali de creștere economică, spațiul rural este puternic dependent de remitențele externe și de exportul de forță de muncă, fiecare dintre acestea impunând costuri pe termen lung și contribuind la întârzierea soluțiilor durabile de mobilizare și dezvoltare locală. Accesul limitat la servicii moderne de bază, elementare, sporește rata emigrației externe și adâncește inegalitățile rural-urbane, prin intermediul așa-ziselor ”spații rurale dezavantajate”15. Vocile colectate în cadrul cercetării calitative EqualRights Trust în parteneriat cu Asociația Promo-lex. / De la vorbe la fapte. Combaterea discriminării și inegalității în Moldova./ https://www.egalitate.md/media/files/files/ro_ doc_1468582624_3994942.pdf 14 IPP, CPEDAE, CNCD./ Fenomenul discriminării în Republica Moldova: percepţia cetăţeanului. Sondaj sociologic. / http:// www.ipp.md/public/files/Evenimente/Sondaj_nediscriminare_ pentru_prezentare.pdf 15 The degree of local development assessed on the basis of SADI, the Multiple Deprivation Index, includes 8 sectorial areas and 13

Starea democrației locale în Republica Moldova

atestă existența unor „narative” destul de articulate ale cetățenilor față de problematica sărăciei locale:

Sărăcie, decalajele rural-urbane în dezvoltarea locală: ”Pe copiii săracilor îi obijduiesc în școală. Ei se aleg la școală, dacă văd că un copil este îmbrăcat mai simplu, nici nu vorbesc cu el. Eu nu sunt pentru ca să le dea bani, dar pentru ca să le dea un animal să crească. Cred că săracii. ”La noi pe cei săraci foarte mult îi ignoră, cei bogați nici nu-i observă pe cei săraci, ei sunt pe ultimul plan”.. ”Asta sunt oamenii din sate, majoritatea din ei sunt în pragul sărăciei, pentru că nu au serviciu pe loc, dar posibilitate de a trăi în oraș și să închiriezi ceva nu au, de asta ei trăiesc cu mult mai sărac și sunt dezavantajați. „Oamenii care trăiesc în oraș, cei care se ocupă cu o afacere, care au început încă de pe timpul destrămării Uniunii Sovietice, care au reușit să înhațe mult, aceia trăiesc mai bine și sunt mai mult avantajați”. Discriminare contra persoanelor în etate și nepotismul: ”.. ,unii ne trimit la pensie ca nu mai suntem buni și ca este lege ca nu mai avem dreptul sa lucram ,chiar in cazul meu închei cu unii contract, prelungesc contractile cu alţii nu prelungesc contractele. Asa e și la nivel local și la nivel national. ”...Probabilitatea cea mai mare din formele de discriminare prezentate cred ca persista nepotismul. Ce am defini-o ca în majoritatea cazurilor este o situaţie când o persoana aflata la o funcţie înaltă favorizează pe alții (rude) și acordă protecție nemeritata”... Discriminare pe criteriu lingvistic și de apartenență la anumite grupuri etnice: ”Este încă o problemă, se spune și se scrie peste tot... de ce găgăuzii sunt discriminați? Iată un băiat făcea armata în Chișinău și îl băteau? De ce îi bat pe găgăuzi? provides a general overview of the level of development of the region, rayon, community. The deprivation map demonstrates the existence of “deprivation pockets” in the north-centre of the Republic of Moldova, which includes 5 rayons in the Central region and 4 - in the North region. The most prosperous communities are in the vicinity of Chisinau, Balti, Anenii Noi but also Comrat, which have the highest SADI scores. Their well-being is ensured by a better-developed local infrastructure, a dynamic entrepreneurship environment, more accessible education and health services, a better demographic situation. The SADI analysis shows that within the North region the most deprived economically are Falesti (364) and Donduseni (395) rayons, in the Centre - Nisporeni (158) and Soldanesti (226) rayons, and in the South - Cantemir (331) and Causeni (380) rayons.

Desigur, ei acolo s-au înțeles, el s-a spânzurat, a murit, iar ei n-au avut ce spune. Au propus niște bani ca să închidă dosarul și să acopere cheltuielile, dar mie nu îmi trebuie să îmi plătească! Nu dea Domnul să fie așa cu fiul meu! Eu în așa caz nu știu ce le-aș face”. ”Cu toată stima față de vorbitorii de limba rusă, nu avem nimic cu Dvs., dar de multe ori eu ca moldovean mă simt discriminat, pentru că mie mi se impune condiția la angajare: dacă tu nu știi limba rusă, tu aici nu poți să lucrezi”. ”Dacă vezi un țigan, deodată zicem că este un hoț, nu mai știu ce. Când îi vedem, ne ferim de ei, ținem mâinile în buzunar. ”Ei pur și simplu știu că sunt țigani și toți se tem de ei. Sunt așa țigani, care iubesc să-și bage mâinile în buzunar străin, dar sunt și cinstiți, chiar eu am așa prieteni țigani, că pot să-i las ceva, el nu va pune mâna, invers poate să-mi dea ultima bucățică, dar nu v-a lua de la mine”. Întrebați cine sunt cei mai discriminați în RM, 2/3 dintre respondenți au răspuns că aceștea sunt - persoanele cu dizabilități mentale și fizice, peste 50% persoanele nevoiașe și persoanele infectate cu HIV, iar fiecare a doua – persoanele în vârstă, gay și alți reprezentanți ai comunității lesbiene, Roma, fiind menționate și femeile. Conform Indexului distanței sociale (IDS)16, Moldova este definită de un indicator de toleranță de 2,8, echivalent cu nivelul colegilor de serviciu. Aceasta implică că aproape jumătate dintre respondenți nu vor accepta ca prieteni persoane aparținând unor grupuri vulnerabile, ca vecini ori ca membri ai familiei, față de numai 0,4% dintre care-I vor accepta (14 grupuri măsurate)17. Cu alte cuvinte, implicarea indivizilor în mediul asociativ promovează, de fapt, atitudinea de toleranță și o formă de participarea politică, influențându-I astfel pe cetățeni să fie mai sensibili față de nevoile comunității, mai ușor de mobilizat pentru cauze de interes public, inclusiv în cadrul unor initiative care ar putea face autoritățile și liderii politici mai responsabili, cerându-le un nivel mai mare de responsabilitate. Study on equality perceptions and attitudes in Moldova. 2015. Conducted by the Council of the Prevention and Elimination of Discrimination and Ensuring equality and High Commisioner for Human Rights. Source: http://md.one.un.org/content/dam/ unct/moldova/docs/pub/ENG-Studiu%20Perceptii%202015_ FINAL_2016_Imprimat.pdf 17 Perceptions of the Population of the Republic of Moldova on Discrimination Sociological Study, Soros-Moldova Foundation, The Survey shows a strong correlation between the individual degree of education and social networking and inclusivity or tolerance of the minorities (people with disabilities, HIV, LGBT, Roma). 2015, pp.16-17. 16

”Numai una, din câte eu știu, am niște prietene care au participat ca voluntari, luminează populația cu ceva nou, dar asta este interesant. Dar iarăși, nimeni în serios nu-i primește pe ei”...

Raport național preliminar

Percepția cetățenilor față de serviciile publice locale

50% dintre respondenții care au apelat la diverse servicii locale din partea primăriilor au rămas nemulțumiți. ”Da sunt întotdeauna în atenția noastră, tot ce ține Satisfacția depinde însă și de tipul de servicii solicitate, de aspectele poporului, adunări locale, despre deputați, accesibilitatea fiind dependentă de de regiune, dar și �i de nepotism localită�ilor rurale este inversă – în localită�ile mici numărul cazurilor corup�ie primărie... adică multe întrebări sunt ridicate de ei, și calitatea furnizării sale. Datele sondajului național relevă mare decât în cazul localită�ilor mari (30% fa�ă de 27,1%). Municipiul Chi�inău colectează un chiar și la adunări i-au parte”. că cetățenii sunt cel mai la dublu fa�ă de restul regiunilor din RM, înfaptul opinia responden�ilor la mulțumiți nepotismde�iaccesul corup�ie (51% apă potabilă (67%) și furnizarea de gaze naturale (65%); Nord, 28,8% la Centru �i 27,4% la Sud, consemnând o cre�tere vizibilă la UTAG – cu Există 25,2% aparentlanumeroase cazuri de nepotism sunt mulțumiți într-o anumită măsură de activitățile cul(Table 5). și corupție în administrația publică locală, susține turale și divertisment (47%), dar nu sunt deloc mulțumiți 32,7% (contra 55%). Există o corelație pozitivă înde serviciile administrate de autoritățile locale în domePercepția de serviciile tre nivelul redus decetățenilor educație al față respondenților și publice locale niul administrării serviciilor de ridicare a gunoiului și de cazurile expuse. Și în funcție de mediul rezidențial salubritate, calitatea drumurilor locale. Respondenții sunt diferențe cu cât localitatea 50% notabile: dintre responden�ii careurbană au apelat la diverse servicii locale din partea primăriilor din Municipiul Chișinău sunt cei mai puțin mulțumiți de este mai mare cu atât suntSatisfac�ia mai multe cazuri de nenemul�umi�i. depinde însă �i de tipul dede servicii solicitate, activități legate integrarea culturalăaccesibilitatea și diverstisment fiind dep potism (46,3% fațădar de �i 39,3%), în timp ce această sale. Datele sondajului na�ional relevă faptul că cetă�en regiune, de calitatea furnizării cultural (37%), educație în școli, alte tipuri de servicii corelație mai în cazul localităților rurale este inversă – mul�umi�i de accesul la apă potabilă (67%) �i furnizarea de reparația gaze naturale (65%); sunt m vocaționale și educative (55%), și menținerea în localitățile mici numărul cazurilor de corupție și într-o anumită măsură de activită�ile culturale �idedivertisment (47%), darTotodată, nu suntresdeloc mul� drumurilor acces comunitar (16%). nepotismserviciile este mai mare decât în cazul localităților locale în domeniul administrării serviciilor de ridicare a gu administrate de autorită�ile pondenții zonei de Nord s-au arătat cel mai puțin mulmari (30% de 27,1%).calitatea Municipiuldrumurilor Chișinău codefață salubritate, locale. Responden�ii dincuMunicipiul țumiți de aprovizionarea apă potabilă Chi�inău (55.4%), gazesunt cei m lectează un număr dublu față de restul regiunilor mul�umi�i de activită�i legate de integrarea culturală �i diverstisment cultural (37%), naturale (51%), ridicarea gunoiului și salubritate (44%), educa�i din RM, în opinia respondenților la nepotism și coiluminare stradală Populația�i zonei de Nord suntdrumurilo alte tipuri de servicii voca�ionale �i educative (55%),(42%). repara�ia men�inerea rupție (51% față de 25,2% la Nord, 28,8% la Centru aparent cel mai de serviciile de ridicacomunitar (16%). Totodată, responden�ii zonei de puțin Nordmulțumiți s-au arătat cel mai pu�in mul� și 27,4% la Sud, consemnând o creștere vizibilă la re a gunoiului (doar 23% dintre respondenți consideră aprovizionarea cu apă potabilă (55.4%), gaze naturale (51%), ridicarea gunoiului �i salubrit UTAG – cu 36,3%). acest satisfăcător). iluminare stradală (42%). Popula�ia zonei de serviciu Nord sunt aparent cel mai pu�in mul�umi�i de se

ridicare a gunoiului (doar 23% dintre responden�i consideră acest serviciu satisfăcător).

Figura no. 6. Satisfacția față de serviciile la nivelprestate local la nivel local Figura no.6. Satisfac�ia fa�ăprestate de serviciile

Sursa: CBS Axa,CBS IDIS, Aprilie 2017 Aprilie 2017 Sursa: Axa, IDIS,

Cele mai înalte scoruri de nemul�umire sunt atrase, conform datelor procesate19pe plan na� calitatea proastă a drumurilor de acces local (62%), dintre ace�tia, responden�ii UTAG sus�i

Starea democrației locale în Republica Moldova

Cele mai înalte scoruri de nemulțumire sunt atrase, conform datelor procesate pe plan național, de calitatea proastă a drumurilor de acces local (62%), dintre aceștia, respondenții UTAG susțin că acest subiect este cel mai problematic pentru ei (68%). A doua ca intensitate este evaluată problema serviciului de gestionare a deșeurilor (40%), având cele mai joase scoruri de mulțumire printre respondenții

zonei Centru și UTAG (40%). Serviciile de salubritate și iluminarea stradală sunt considerate prioritate de către apr.1/4 din respondenți, având diferențe semnificative în funcție de gradul de dezvoltare al regiunii. Astfel, serviciul de salubrizare este văzut în UTAG ca fiind cea mai gravă problemă de rezolvat, în timp ce populația zonei de Nord notează iluminarea stradală ca fiind deosebit de serioasă pe plan local.

Tabelul No.2. Principalele probleme cu care se confruntă localitățile (date dezagregate pe regiuni). Aprovizionarea Număr cu apă potabilă Total

Regiunea:

Reparația/ Reparația Reparația modernizaAprovizicentrelor Saluşcolii, grădirea oficiului onarea cu comunita- brizaniţei, instituţii medicului gaz re/ casei de rea extraşcolare de familie/ cultură centrul

1116

20,2%

14,7%

11,1%

12,3%

25,1%

5,5%

62,3%

Chișinău

217

6,1%

3,5%

12,9%

9,3%

27,9%

8,3%

62,7%

Nord

311

24,9%

16,5%

14,4%

12,2%

27,6%

4,8%

61,8%

Centru

337

24,9%

21,4%

7,9%

9,6%

25,5%

3,0%

61,7%

Sud

201

22,0%

16,5%

9,0%

14,2%

15,9%

5,5%

62,3%

UTAG

23,0%

5,8%

12,7%

40,6%

35,3%

13,0%

67,6%

Cca 1/5 dintre respondenți au notat drept probleme acute accesul la parcuri și spații verzi, deopotrivă cu accesul la apă potabilă. În Municipiul Chișinău, accesul la parcuri și spații verzi este considerat drept o problemă majoră de către 44% dintre respondenți, în timp ce în alte regiuni de dezvoltare accesul la apă potabilă este menționată de către ¼ din respondenți. Răspun-

derea și gradul de accesibilitate a autorităților publice locale este de departe o mare problemă. Aproape 80% din respondenți consideră că primarul localității este responsabil în primul rând de toate serviciile furnizate pe plan local, cu excepția reparației și reamenajărilor sediilor pentru medicina primară, centrele de sănătate locală și accesul la servicii de gaze.

Figura No.8. Nivelul de încredere în următoarele instituții Primarul din satul/oraşul Dvs. Președintele Republicii Moldova Pre� edintele Republicii

Consilierii locali din satul/oraşul Dvs. Consilierii raionali Guvernul Republicii Moldova

-4.4%-23.4% -23.2%

-13.8% -27.1% -24.3%

28.9% 5.9%

-23.2% -28.3% -20.8% 24.4% 3.3% -5.7% -32.0%

-47.0%

14.0%1.4%

-49.4%

11.6% 0.7%

-95% -75% -55% -35% -15% Foartepu� puțină Foarte ină

36.3% 12.7%

-8.2% -26.7% -25.7% 26.8% 12.6%

Parlamentul Republicii Moldova -5.5% -32.8%

Puțină Pu� ină

NS/NR N�/NR

Multă

25%

45%

Foarte multă

Sursa: CBS Axa, IDIS, Aprilie 2017

Construcția/ reparația drumurilor şi podurilor

Lipsa de resurse financiare este men�ionată de cetă�eni ca fiind cea mai mare problemă cu care se confruntă autorită�ile locale la rezolvarea problemelor majore ale colectivită�ilor. 53% dintre responden�i sprijină astfel pozi�ia autorită�ilor locale, care atribuie acumularea problemelor nerezolvate pe seama lipsei autonomiei financiare efective. Totodată, cetă�enii admit că există �i alte probleme care subminează

-95% -75% -55% -35% -15% Foarte pu� ină

Raport național preliminar

Pu� ină

N�/NR

Multă

25%

Foa

După biserică, autoritățile locale sunt a doua indată, cetățenii admit că există și alte probleme care Sursa: CBS Axa, IDIS, Aprilie 2017 stituție cea mai credibilă pentru populație (49%), cu subminează capacitatea puterilor locale de a face mult peste încrederea în guvern și parlament. Primafață exigențelor populației, și indică pe primul loc rii sunt apreciați tratați ca fiind persoane de încrefaptul că de ”interesele personale prevalează de problem Lipsa șide resurse financiare este men�ionată cetă�eni ca fiind cea maifață mare dere de peste 50% din populație în toate regiunile și interesele publice” (11%), urmată de ”instruirea inconfruntă autorită�ile locale la rezolvarea problemelor majore ale colectivită�ilor. 53% dintre orașele, cusprijină excepția astfel Municipiului Chișinău (11%). În- locale, suficientă a primarului” (6%) și lipsa unei infrastruc- nerezolv pozi�ia autorită�ilor care atribuie acumularea problemelor crederea formează astfel un fel de ancoră emoțională turi adecvate la nivel local (3%). (Tabelul No.12). Cel lipsei autonomiei financiare efective. Totodată, cetă�enii admit că există �i alte probleme car între cetățeni și localitatea lor. mai mult, cetățenii s-au adresat în ultimele 12 luni în capacitatea puterilor locale de a face fa�ă exigen�elor popula�iei, �i indică pe primul Lipsa de resurse financiare este menționată de instituțiile medicale la nivel local (58%), școli (12%), ”interesele personale prevalează fa�ă de interesele publice” (11%), urmată de ”instruirea cetățeni ca fiind cea mai mare problemă cu care se primărie (11%), vamă (5%), servicii de asistență so(6%) la�irezolvarea lipsa unei infrastructuri adecvate la nivel localNo.13). (3%).Ca(Tabelul confruntăprimarului” autoritățile locale problecială (2%), poliție (1%). (Tabelul referință No.12). cetă�enii s-au adresat în ultimele luni în institu�iile medicale nivel melor majore ale colectivităților. 53% dintre respon- 12 interesant de notat că cetățenii s-aula arătat a fi local mult (58%), primărie (11%), vamă (5%), servicii de asisten�ă socială (2%), poli�ie (1%). denți sprijină astfel poziția autorităților locale, care mai mulțumiți de instituțiile pe care le-au vizitat (Tabelul interesant de ntoat că cetă�enii a fifață mult de institu�iile atribuie acumularea problemelor nerezolvate s-au pe arătat personal de mai altelemul�umi�i pe care nu le-au contactat pe car personal fa�ă financiare de altele pe care nu le-au sau contactat saunevoie. nu au avut nevoie. seama lipsei autonomiei efective. Totonu au avut Tabelul no.9. Ponderea responden�ilor care cădin APL –ul din localitate este reprezentativ Figura no.9. Ponderea respondenților care susțin căsus�in APL –ul localitate este reprezentativ pentrupentru ei. ei.

CBS Axa, IDIS, Aprilie 2017

Sursa: CBS Axa, IDIS, Aprilie 2017

Aceasta sugerează că interac�iunea individuală între institu�ii �i cetă�eni influen� natură

Aceastapercep�ia sugerează căpublicului interacțiunea individuală între instituții și cetățeni influențează pozitivlocale, percepția pude asupra func�iilor �i responsabilită�ii puterilor fiind blicului asupra funcțiilor și responsabilității puterilor locale, fiind de natură să stimuleze mai multă încredere pentru autorități, cu condiția ca această deschidere spre comunicarea cu publicul să fie făcută profesionist și 21 metodic.

Concluzii: 1. Pentru majoritatea respondenților, democrația este definită de respectul pentru ”drepturile omului”, ”egalitatea în fața legii”, ”participarea în procesul decizional”. 2. Pentru cei mai mulți, democrația este un ideal destul de îndepărtat, iar câtă vreme procesul de democratizare se va mișcă în această direcție, obiectivele prioritate ar trebuie să se refere la creșterea economică și bunăstare, susținerea apariției unei clase de mijloc. Cetățenii consideră că în absența unei populații care se bucură de stare social-economică mai bună, cetățenia democratică

este greu de menținut, existând riscul unor alegeri electorale ne-informate și problematice.

3. Numai o treime dintre respondenți consideră accesul la justiție ca fiind mulțumitor. Cele mai multe nemulțumiri sunt exprimate în Chișinău (77%), zona de Nord (70%), care descresc în regiunea de Sud (37%) și UTAG (46.4%). 4. Datele sondajului național relevă faptul că cele mai respectate drepturi sunt – dreptul la proprietate privată (59 %), libertatea de circulație (57%), dreptul de acces la apă potabilă și salubrizare (55%), egalitatea de gen între bărbați și femei

Starea democrației locale în Republica Moldova

(52%), și libertatea conștiinței (51%). Cel mai puțin protejate drepturi sunt legate de dreptul la servicii medicale și protecție socială (65 %), dar și dreptul la un proces echitabil (60%).

5. Datele calitative colectate prin intermediul focus-grupurilor și interviurile aprofundate relevă că, în opinia populației, cei mai discriminați sunt – săracii, vârstnicii, persoanele ce aparțin unor grupuri lingvistice și grupuri etnice marginalizate (Rroma și refugiați din anumite zone de conflicte armate). 6. Anumite percepții înregistrate de cercetarea noastră pot sugera că drepturile fundamentale, pe care le numim de obicei drepturi ”negative”, inclusiv cele pentru care statul nu își asumă obligații pozitive (d.e. dreptul la asociere, libertatea conștiinței, gândirii și confesiunii), sunt percepute relativ mult mai bine decât alte drepturi ”pozitive, față de care statul trebuie să intervină prin politici și programe sociale sau de compensare a unor discriminări

percepute (servicii sociale, protecția socială, educație), și care nu sunt la nivelul așteptat de populație. Singurele excepții în această privință sunt, aparent, accesul la apă potabilă și salubrizare (67% aprobare), domenii în care s-au făcut în ultimii ani investiții semnificative și lucrări de infrastructură și dezvoltare.

7. Sărăcia și lipsa încrederii alimentează, de regulă, fenomenul alienării sociale și percepția de nepăsare instituționalizată, un motiv pentru disconfort psihosocial. Datele arată stări de disconfort social în majoritatea regiunilor țării, în special printre persoanele cu venituri medii și peste media generală, aceștia fiind cei mai puțin mulțumiți de calitatea administrării pe plan local, iar ca răspuns, tind să fie total dezinteresați de activitățile întreprinse de autoritățile locale. Se observă o corelație negativă între nivelul de educație și nivelul de încredere în politicieni.

Recomandări 1. Se cer îmbunătățiri esențiale a garanțiilor privind drepturile și libertățile cetățenești în ceea ce privește accesul la justiție dreaptă și echitabilă. Reforma justiției, inclusiv dreptul la un proces echitabil și asistența juridică solicită continuarea și dinamizarea reformei întregului sector, astfel încât cetățenii să se convingă de faptul că drepturilor lor fundamentale sunt protejate corespunzător prin existența statului de drept.

2. Autoritățile locale trebuie să depună eforturi suplimentare, concentrându-se asupra consolidării capacităților lor în ceea ce privește cunoașterea și furnizarea de servicii de calitate colectivităților locale. Este nevoie ca aceste autorități să fie ajutate de măsuri și programe naționale suplimentare pentru a redresa și dezvolta standardele de calitate în privința celor mai compromise servicii furnizate teritorial: managementul deșeurilor,

4. Autoritățile locale sunt încurajate să inoveze și să identifice noi forme de interacțiune cu cetățenii în fața cărora acestea sunt răspunzătoare, aceasta solicitând o re-gândire completă asupra modului în care autoritățile naționale comunică în spațiul informațional național, în care mass media străină domină știrile și informațiile transmise (80% din conținutul audiovizualului aparținând unor TV-difuzori străini).

menținerea drumurilor comunitare și locale, dar și serviciile de salubrizare.

3. Moldova are nevoie de o strategie mult mai bine conturată și programe de dezvoltare a spațiului rural prin carea unor centre (hub-uri) de dezvoltare rurală, conectate la centre urbane, ca motoare de creștere economică, coridoare de transport, habitate urbane și piețe de proximitate accesibile pentru servicii și clienți.

Raport național preliminar

Capitolul III

Instituțiile reprezentative și răspunzătoare în contextul procesului politic (Pilonul 2)

Temele analizate în cadrul Pilonului II se referă la rolul autorităților deliberative și executive, influența și strategiile partidelor politice pentru a oferi posibilitatea unor alegeri judicioase alegătorilor, după cum și măsura în care acestea oferă publicului interesat oportunități de implicare și interacțiune în cadrul procesului decizional.

Partidele politice și alegerile Potrivit legislației electorale în vigoare în Republica Moldova18, cetățenii pot alege și pot fi aleși, indiferent de etnia, limba, originile sociale, rasa ori naționalitatea, sexul, opiniile, afilierea politică, starea socială sau veniturile lor (art.11). Din anul 1997, alegerile sunt desfășurate pe întreg teritoriul RM în baza unui Cod Electoral, care aplică mai multe tipuri de alegeri: proporțional pentru alegeri parlamentare, în cadrul unei singure circumscripții naționale și uninominal-majoritar pentru restul alegerilor (locale și prezidențiale). În toate aceste tipuri de alegeri, partidele politice, blocurile electorale, candidați independenți reprezintă actorii care se pot înregistra pentru ocuparea funcțiilor eligibile din administrația publică locală de nivelul I și II. La ultimele alegeri locale din anul 2015, partidele politice și-au disputat 830 de mandate de primar din 898, ceea ce înseamnă că cei mai mulți dintre primari au fost aleși pe baza listelor electorale în proporție de 92% din total. Circa 55% dintre persoanele care-au răspuns la interviurile aprofundate consideră că partidele politice propun candidați pe listele lor chiar și din numărul celor care nu sunt de fapt membri de partid. 78% dintre respondenții chestionați în autonomia găgăuză consideră că în alegerile locale candidații decid în mod autonom dacă merită ori nu să se asocieze unor partide politice pentru a concura la funcția de primar. Din acest motiv, numărul candida18

Codul electoral al RM, No.1381 din 21.11.1997, Monitorul Oficial al RM, no.8, 08.12.1997

ților independenți pentru funcțiile eligibile din autonomia găgăuză este vizibil mai mare decât media la nivel național, iar motivul acestei decizii ține de faptul că publicul manifestă o puternică rezistență în raport cu candidații partidelor politice în această regiune. Spre deosebire de alegerile parlamentare naționale, în alegerile locale alegătorii au mai multă încredere în candidații independenți, iar cetățenii manifestă simpatii evidente față de calitățile de ”gospodar”, de ”administrator” pe care candidații le afișează, preferându-le în locul bătăliilor ideologice și doctrinare. Este adevărat însă că acești candidați independenți se pot asocia unor partide politice mai târziu, însă nu înainte de scrutin. Notăm însă că atracția partidelor politice este destul de schimbătoare, iar alegerea unei platforme poate transmite alegătorilor despre diverse acte de trădare a neutralității manifestate în campania electorală ori chiar de corupție politică față de care publicul manifestă o reticență pe deplin justificată. Publicul înțelege că trecerea unor politicieni de la un partid la altul ar putea avea ca bază acte de corupție politică – socoteli care creează un fel de ”viață paralelă a sistemului politic”. Din 1998, legislația privind partidele politice a impus obligația de a întruni reprezentare teritorială în cel puțin jumătate din toate unitățile administrativ-teritoriale de nivelul II (50% din 32 raioane), dar nu mai puțin de 120 membri în fiecare din UAT, ori aproximativ 1920 de susținători. Obligativitatea reprezentării teritoriale a partidelor politic este o condiție restrictivă pentru cei care ar dori să lanseze noi partide și afectează reprezentarea regională. Norma este prohibitivă și pentru minorități naționale (18 grupuri înregistrate), dintre care cel puțin 3 dispun de majorități locale în anumite centre urbane și regiuni. Condiția rigidă de reprezentare teritorială a partidelor politice este o condiție restrictivă pentru susținătorii unor noi partide și afectează mecanismul de reprezentare echitabilă a unor grupuri regionale, deși asemenea condiții există și în alte state europene.

Starea democrației locale în Republica Moldova

Norma legală poate fi considerată limitativă pennu trebuie să limiteze dreptul de a înființa partide potru minoritățile naționale (18 grupuri distincte există litice la nivel național, regional sau local”, iar RM ar în Moldova), din care cel puțin 3 dispun de majoritrebui să examineze acest argument. Constituirea tăți locale în diverse regiuni și orale ale țării. Aceasunui partid politic, chiar și în baza criteriilor etnita poate fi considerată ca o barieră la înregistrarea ce sau rasiale, nu poate fi interzisă (conform art.3 limiteze dreptul de a șiînființa partide politice la europene, nivel național, sau local”, i partidelorsăpolitice, contrar spiritului prevederii (7) al Convenției decât înregional măsura în care din Constituție care proclamă dreptul la asociere un grup de acest gen nu acționează într-un mod examineze acest argument. Constituirea unui partid politic, chiar �i în baza criteriilor (inclusiv poate de natură politică). Codul bunelor pracar justifica punerea în aplicare a excepțiilor fi interzisă (conform art.3 (7) alcare Conven�iei europene, decât în măsura în care u tici în domeniul partidelor politice al Comisiei de din art.11.2 al CDO, și care ar folosi metode violente nu ac�ionează într-un mod care ar justifica punerea în aplicare a excep�iilor din art.1 la Veneția (2002) stipulează că, ”autoritățile statului contra statalității.

ar folosi metode violente contra statalită�ii.

Figura No.10. Participarea respondenților la exercițiul electoral.

Figura No.10. Participarea responden�ilor la exerci�iul electoral.

CBS Aprilie 2017 Sursa: CBS Axa,Axa, IDIS, IDIS, Aprilie 2017

Participarea atinge rate înalte în alegerile din RM – mai ales la cele parlamentare �i m Participarea atingeînaltă rate înalte RM nu a în făcut niciodată parte dintr-un Cea mai ratăîndealegerile vot s-adinînregistrat 1994 (79.31%), iar ceapartid maipolitic, mică iar în aprilie 2 – mai ales la cele parlamentare și mai puțin la loca81% susțin că ”politicienii nu ascultă opiniile cetățesituându-se în mediu peste 60%. Interesul pentru politică este înalt în sondajele prin ”i le. Cea mai înaltă rată de vot s-a înregistrat în 1994 nilor” (Tabelul No.15). Rezultatele sondajului relevă o dinamicăfaptul de ”ra�ionalizare a participării”: de lade74 concu (79.31%), de�i iar ceastatistica mai mică înCEC aprilieatestă 2009 (57.55%), că 26% dintre respondenți sunt interesați blocuri electorale, 8 partide 60 candida�i independen�i) la nu 7 concuren�i situându-se în mediu peste 60%. Interesul �i pentru procesul politic, față de 74% care sunt atât de si- în iulie 2 politică este înalt înelectorale sondajele prin vot”, guriprohibitiv. de utilitatea Dacă politiciiîn ori1994 manifestă ambivalență4 blocuri blocuri ca”intențiile urmarede a pragului au participat deși statistica CEC atestă o dinamicădin de ”raționalizare față de rosturile blocuri, în alegerile 2001 – 5, în martie 2005 –participării 2, iar înactive. 2009/2010 nu au mai fost f a participării”: de la 74 concurenți în 1994 (6 blocuri Lipsa de încredere (70%) și convingerea că ”poelectorale. Din 1998, legisla�ia privind partidele politice a impus obliga�ia de a întru electorale, 8 partide și 60 candidați independenți) litica este murdară” (69%) sunt, de regulă, motiveteritorială celșipu�in 50% din UATle de nivelul (11 judetedepecele atunci, 32 raioane în a la 7 concurenți în iulieîn 2009 renunțarea la blocuri centrale careIIdescurajează mai multe ori

electorale ca urmare a pragului prohibitiv. Dacă în cetățenii să se implice în politică. 71% dintre res1994 au participat 4 blocuri, în 1998 au apărut 5 blochestionați în autonomia găgăuză (90%) par să nu a fă Cea mai mare parte din responden�iipondenții chestiona�i de sondajul na�ional curi, în alegerile din 2001 – 5, politic în martie(Tabelul 2005 – 2, iarNo.14), în contrazică însăsus�in aceste opinii. Datele arată însă codintr-un partid iar 81% că ”politicienii nu oascultă opin 2009/2010 nu au mai fost formate blocuri electorale. relație negativă între nivelul de educație și gradul de (Tabelul No.15). Rezultatele sondajului relevă faptul că 26% dintre responden�i sunt Din 1998, legislația privind partidele politice a impus încredere în politicieni, cu anumite diferențe regiofa�ăteritorială de 74%încare sunt atât de siguri totuși de utilitatea obligația procesul de a întrunipolitic, reprezentare cel nu nale notabile. Observăm o funciarăpoliticii opoziție aori manif dederosturile participării active. cetățenilor față de proliferarea numărului de partide puțin 50%fa�ă din UAT nivelul II (11 judeţe pe atunci, 32 raioane în acest moment). Cea mai mare parte din politice, după cum reiese din răspunsurile din focus respondenții chestionați de Nivelul sondajul național (90%)fa�ă grupuri. Figura No.11. de interes de procesul politic

(Tabelul No.15). Rezultatele sondajului relevă faptul că 26% dintre responden�i sunt interesa procesul politic, fa�ă de 74% care nu sunt atât de siguri de utilitatea politicii ori manifestă am Raport național preliminar fa�ă de rosturile participării active. Figura No.11. Nivelul de interes față de procesul politic

Figura No.11. Nivelul de interes fa�ă de procesul politic

CBS Axa, IDIS, Aprilie 2017

Lipsa de încredere (70%) �i convingerea că ”politica este murdară” (69%) sunt, de regulă, centrale care descurajează de cele mai multe ori cetă�enii să se implice în politică. 71% din responden�ii chestiona�i în autonomia găgăuză par să contrazică însă aceste opinii. Datele corela�ie negativă între nivelul de educa�ie �i gradul de încredere în politiceni, cu anumi regionale notabile. Observăm totu�i o funciară opozi�ie a cetă�enilor fa�ă de proliferare partide politice, după cum reiese din răspunsurile din focus grupuri. Sursa: CBS Axa, IDIS, Aprilie 2017 ”Cine

are nevoie de atâtea partide politice? Noi avem așa o țară de mică, care abia de mai încap în Moldova. 25 Serios, cine are nevoie de ele. Pe vrem de multe – era un singur partid și totul era făcut la timp, era verificat, rezolv ”Cine are nevoie de atâtea partide politice? Noi avem noscute, în general, să faciliteze legătură directă înFocuscare group, IDIS 2017). așa o țară de mică, și atâtealapartide abia de mai CBS tre Axa alegători și reprezentanții lor aleși pe plan local.

încap în Moldova. Serios, cine are nevoie de ele. Pe vreEste adevărat că actualul sistem electoral proporțioSistemele electorale constituite bazanal unei singure circumscrip�ii uninominale, muri nu erau atât de multe – era un singur partid șipe totul nu susține în măsura cuvenită legăturile necesare sistemele era făcut �i la timp, era verificat, (Participant la de responsabilitate între în alegători și aleșii pe plan altele bazate rezolvat.” pe votul preferen�ial sunt cunoscute, general, sălorfaciliteze legătu Focus group, IDIS CBS Axa 2017). național. Practica de convocare a unor competiții inalegători �i reprezentan�ii lor ale�i pe plan local. Este adevărat că actualul sistem electo ternenecesare pre-electorale (primării) este destulîntre de rară. De nu sus�ine în măsura cuvenită legăturile de responsabilitate alegători �i a Sistemele electorale constituite pe baza unei sinregulă, listele electorale sunt formate conform prefena�ional. Practica de convocare a unor competi�ii interne pre-electorale este destul de gure circumscripții uninominale, sistemele electorale rințelor liderului de partid și nu cu ale electoratului listelebazate electorale formate preferin�elor liderului de partid �i nu cu ale mixte și altele pe votulsunt preferențial suntconform cuori membrilor partidului.

membrilor partidului.

Figura No. 12. Ponderea respondenților care consideră că ultimele alegeri locale în Republica Moldova au și corecte. Figurafost No. libere 12. Ponderea respondenților care consideră că ultimele alegeri locale în Republica Moldova au fost

Sursa: CBS Axa, IDIS, Aprilie 2017

CBS Axa, IDIS, Aprilie 2017

Un element important pentru activitatea �i func�ionarea partidelor politice 25 este finan�a partid cu resurse financiare solide are mai bune �anse de a-�i face cunoscută platform

Starea democrației locale în Republica Moldova

Un element important pentru activitatea și funcționarea partidelor politice este finanțarea acestora. Un partid cu resurse financiare solide are mai bune șanse de a-și face cunoscută platforma electorală sau pentru a-și dezvolta organizații teritoriale. Articolul 25 al al Legii Nr. 294 din 21.12.2007 stabilește care sunt sursele de finanțare ale partidelor politice: a) cotizațiile de membru de partid; b) donațiile, inclusiv cele colectate în cadrul manifestărilor de agrement, culturale, sportive sau altor manifestări de masă orga-

nizate de partid, cu condiția că sînt luate la evidență în modul stabilit; c) subvenţiile de la bugetul de stat, potrivit reglementărilor prezentei legi şi legii bugetare anuale; d) alte venituri legal obţinute (activitate editorială, activitate legată nemijlocit de administrarea proprietății sale, precum şi alte activităţi ce aduc venituri pentru nevoile partidului). De la 1 ianuarie 2016 au intrat în vigoare prevederile care stabilesc finanțarea partidelor politice inclusiv prin subvenții de la bugetul de stat.

Figura No.13. Motivele invocate de respondenții care au menționat că alegerile în Republica Moldova nu sunt libere şi corecte.

CBS Axa, IDIS, Aprilie 2017

Sursa: CBS Axa, IDIS, Aprilie 2017

Liderii de partid sunt de regulă principalii finan�atori ai propriilor forma�iuni, ceea ce le permite să „Pe oricine din sat,�i nimeni nu l-apartidului votat și totîn Liderii partid aproape sunt de regulă exercite undecontrol inegal principalii pentru a financontrola structurile deîntrebi conducere tacticile el este ales,practici deoarecedepefinan�are lângă satul nostru a mai pus țatori ai propriilor formațiuni, ceea ce permite săilegale campanie sau înafara ei. Deopotrivă culedona�iile �i alte necorespunzătoare, 3 sate. După cum au spus alte sate, li-au dat caracterul câte 5 kg exercite un control aproape inegal pentru a controla în Repulbica moldova încă mai există practica cumpărării voturilor în procesul electoral, afectând zahăr, 5 kg de macaroane și iată unde s-au luat toate structurile de conducere și tacticileMisiunile partidului de în camliber �i democratic al alegerilor. observare OSCE-ODIHR au atras în de permanen�ă aten�ia voturile.” panie sau în afara ei. aspecte Deopotrivă cu donațiile ilegale asupra următoarelor în organizarea lor: necesitatea de a controla mult mai efectiv finan�area campaniilor raportată de partidele politice �i supravegherea procesului, deopotrivă cu prevenirea �i Folosirea metodelor de intimidare a concurenși alte practici de finanțare necorespunzătoare, în Resanc�ionarea tuturor de practica corup�ie politică.19 ților electorali din opoziție și accesul inechitabil la publica Moldova încăcazurilor mai există cumpărării mass-media constituie limitări ale procesului demovoturilor în procesul electoral, afectând caracterul lioricine întrebi din sat, nimeni de nuobservare l-a votat și tot el este ales,local. deoarece pe lângă nostru a mai cratic la nivel Alegerile locale satul din 2015 au menber „Pe și democratic al alegerilor. Misiunile pus 3 sate.auDupă au spus alteatenția sate, li-au dat câte 5 kg zahăr, scrutinului 5 kg de macaroane și iată departide unde sținut tendința precedent. Două OSCE-ODIHR atras cum în permanență asupra naționale (PDM și PLDM) au obținut cele mai multe următoarelor aspecte în organizarea lor: necesitatea au luat toate voturile.” mandate de primari la alegerile locale din 2015, un de a controla mult mai efectiv finanțarea campaniiFolosirea metodelor de intimidare electorali dinimportant opozi�ie dacă �i accesul la massrezultat ținem inechitabil cont de fraudele banlor raportată de partidele politicea șiconcuren�ilor supravegherea media constituie limităricu aleprevenirea procesuluișidemocratic la nivel Alegerile locale din largi 2015asupra au men�inut carelocal. din 2011-2015, cu efecte atmosferei procesului, deopotrivă sancționarea tendin�a scrutinului precedent. Două19partide na�ionale generale (PDM �iînPLDM) au aob�inut cele mai multe RM. PCRM scăzut semnificativ de la 203 tuturor cazurilor de corupție politică. mandate de primari la alegerile locale din 2015, un rezultat important dacă �inem cont de fraudele bancareo primari aleși în 2011 la 77 aleși în 2015. Se constată 19 OSCE/ODIHR Final Report, Moldova Local Elections 2015, http:// din 2011-2015, cu efecte largi asupra atmosferei generalecreștere în RM.majoră PCRMaaPSRM scăzut- semnificativ de la 53 de mandate de203 primar www.osce.org/odihr/elections/moldova/178226?download=true

primari ale�i în 2011 la 77 ale�i în 2015. Se constată o cre�tere majoră a PSRM - 53 de mandate de primar 26 în 2015 �i a Partidul Nostru - 43 de primari, rezultate confirmate ulterior �i la alegerile preziden�iale din 2016 (PSRM).

în 2015 și a Partidul Nostru - 43 de primari, rezultate confirmate ulterior și la alegerile prezidențiale din 2016 (PSRM).

Raport național preliminar

singuri decid să participe la alegerile locale pentru funcția de primar. Numărul candidați independenți pentru funcțiile eligibile în regiunea autonomă este mai mare decât media națională. Cetățenii sunt destul de sceptici față Selectarea candidaților în alegeri de candidații partidelor politice. „Ei se adună într-un local, în care se discută așa: Legislația națională garantează cetăţenilor drep„gata, tu o să fii președinte, tu ai să fii primar în satul cuturi egale de a participa la viaţa economică, politică şi tare”. Iată așa de acolo sunt numite funcțiile, dar nouă ni socială a statului. Art. 3 al Codului Electoral stabilește se insuflă că: „iată voi a-ți ales”” că cetăţenii RM pot alege şi pot fi aleşi, fără deosebiPentru ca un proces electoral să fie mai incluziv, re de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, acesta trebuie să cuprindă candidați din partea parsex, opinie, apartenenţă politică, avere sau origine tidelor care să reflecte structura etnică, lingvistică, socială. Partidele și blocurile electorale, deopotrireligioasă sau de gender a R. Moldova. Nu există date vă cu candidații independenți, sunt actorii care pot centralizate care ar estima numărul de candidați aleși să pot concura în alegeri pentru funcția de consilier la alegerile locale după criteriul etnic sau lingvistic. sau primar. La scrutinul din 2015, partidele politice Există informație cu privire la numărul de femei care au obținut 830 de mandate de primari din totalul de au fost înaintate și alese în baza listelor de partid po898.20 Asta înseamnă de fapt că cota primarilor aleși litice sau care au candidat independent la alegerile pe listele de partid este de circa 92%. Cca 55% din cei locale. Cota parte de femei care a participat la alegeintervievați consideră că candidații sunt propuși de rile locale din 2015, conform datelor din anexă Candipe politice listele de partid de este de circa 92%.sau Cca 55% cei intervieva�i căgen, candida�ii sunt partidele indiferent faptul dacă sunt dații ladin alegerile locale din 2015consideră pe criterii de este nu acești ai partidelor care dacă decandidați partidelemembri politice indiferentpolitice de faptul sau cotei nu ace�ti candida�i membri ai partidelor net sunt inferioară de bărbați înregistrați pe listele 21 i-au înaintat la alegerile locale pentru funcția de pentru con- func�ia care i-au înaintat la alegerile locale de consilier sauindependenți primar. Interesant de partid sau în calitate de – femeile aude men�io 21 Interesant de menționat e că cca silier sau primar. cca 78% din găgăuzii intervieva�i consideră că candida�ii decid reprezentat 22,5% dinsinguri numărul total să de participe concurențila alegeri 78% din găgăuzii intervievați consideră că candidații pentru func�ia de primar. înscriși pentru funcția de primar.

FiguraFigura No.14. Votarea aleșilor locali dede către faceînînmare mare parte în baza caracteristicilor No.14. Votarea ale�ilor locali cătrepopulație popula�ie se se face parte în baza caracteristicilor persoanale a persoa a persoanei implicate în procesul electoral. implicate persoanele în procesul electoral.

CBS Axa, IDIS, Aprilie 2017

Sursa: CBS Axa, IDIS, Aprilie 2017

ListaNumărul primarilor aleși în cadrul Alegerilor Locale candida�i independen�i pentru Generale din 14 iunie 2015. / http://www.cec.md/index. media na�ională. Cetă�enii sunt destul de php?pag=page&id=1587&l=ro 21 Sondaj, CBS Axa, Martie 2017 20

func�iile eligibile în regiunea autonomă este mai ma sceptici fa�ă de candida�ii partidelor politice.

„Ei se adună într-un local, în care se discută așa: „gata, tu o să fii președinte, tu ai să fii prima satul cutare”. Iată așa de acolo sunt numite funcțiile, dar nouă ni se insuflă că: „iată 27 voi a-ți al

Starea democrației locale în Republica Moldova

Figura No.15 Ponderea respondenților care consideră că votul lor poate influența schimbarea situaţiei politice din ţară sau localitate.

Nu, 22.9%

NŞ/NR; 7,2%

Da, 69.9%

Sursa: CBS Axa,Aprilie IDIS, Aprilie CBS Axa, IDIS, 20172017

Conform raportului Comisiei Electorale Centrale de reprezentare femeilor pe rezultate listele electorale ale Conform raportului Comisiei Electorale Centrale (CEC), dintre partidele cuacele mai bune (CEC), dintre partidele cu cele mai bune rezultate obpartidelor politice. Această modificare ob�inute la alegerile locale din 2015, PLDM �i PN au înregistrat cele mai candidate femei, 26,95%nu�i,schimbă ținute la alegerile din 2015, și PN au înreînsă situațiade participării deoarece respectiv, 25,37%.locale Această cotă dePLDM participare a femeilor este departe a asigura femeilor egalitatealadealegeri, şanse între gistrat mai candidate 26,95% și, respectiv, de participare un model femei cele şi bărbaţi prevăzută femei, de Legea nr.5-XVI cu privire lacota asigurarea egalităţiinu deimpune şanse între femei şiechitabil de bărbaţi adoptată anulde2006. Vorbinda despre domeniul eviden�iem că în această prevede pe listele 25,37%. Această în cotă participare femeilor este electoral, reprezentare a femeilor raportlege cu bărbații obligaţiadepartidelor de a între contribui şi şiasigura egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi atât în departe a asigurapolitice egalitatea femei bărbaţi electorale. organele decizionale interne cât în procesul de creare a listelor de candidaţi. Cota de femei care au fost prevăzută de Legea nr.5-XVI cu şiprivire la asigurarea alese în func�ie de consilier sau de primar la alegerile egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi adoptată în locale din iunie 2015 este chiar mai mică în compara�ie cu cota femeilor înaintate pentru aceste func�ii Coalițiile potrivit datelor din anexălocale Consilierii și politice anul 2006. Vorbind despre domeniul electoral, eviprimarii aleși la alegerile locale din 2015 pe criterii de gen). dențiem că această lege prevede obligaţia partidelor Funcționarea coalițiilor politice la nivel local depolitice a contribui şi asigura egalitatea şansedin numărul Femeilede alese în func�ia de primar constituiede20.6% demăsură primari de ale�i. Femeile alegerilor sunt cel parpinde întotal mare rezultatele pentru femei şi bărbaţi în organele decizionale mai bine reprezentate în atât func�ia de consilier local cu o cotă de 30.04%. Cele mai multe femei au fost alese În cazul în care vreun partid obține mainterne cât şi procesul de creare listelor�i dePCRM can- – lamentare. în func�ie deînprimar pe listele PL – a29.41% 28.57%.22 În 2016, Parlamentul RM a adoptat 1 Parlamentul RM, acest joritatea relativă sau fermă didaţi. femei au fostCodul aleseElectoral în funcțiecude Legea Cota nr.71de prin care care a amendat o completare a art. 41, alineatul (2în ) prin care se rezultat va influența imediat direcțiile de politică instabile�te că, listele candida�ilor pentru alegerile parlamentare �i locale vor fi întocmite respectându-se consilier sau de primar la alegerile locale din iunie ternă și strategiile adoptate în raport cu mizele legate cota este minimă demai reprezentare de 40% pentru ambele sexe. Din păcate, această modificare nu stabile�te 2015 chiar mică în comparație cu cota femealegerile locale Această peste totmodificare în țară, ceea ordinea de reprezentare a femeilor pe listele electorale partidelor politice. nu ce include ilor înaintate pentru aceste funcții potrivit datelor din alede schimbă însă situa�ia participării femeilor la alegeri, deoarece cota de participare nu impune un model în mod necesar și preocuparea pentru a constitui noi anexă Consilierii și primarii aleși la alegerile locale din echitabil de reprezentare a femeilor în raport cu bărba�ii platforme pe listele electorale. comune, adeseori sub forma unor coaliții 2015 pe criterii de gen). implicite ori nu. Acest gen de alianțe politice pe plan Femeilepoklitice alese înlocale funcția de primar constituie Coalițiile teritorial au fost constituite după alegerile locale 20.6% din numărul total de primari aleși. Femeile din anul 2011 și anul 2015, atunci când numărul de sunt cel mai binecoali�iilor reprezentate în funcția de consilier Func�ionarea politice la nivel local depinde în mare măsură de rezultatele alegerilor mandate obținut PCRM scăzut față RM, de anii precelocal cu o cotăÎndecazul 30.04%. Cele mai partid multe ob�ine femei au parlamentare. în care vreun majoritatea relativă saude fermă în aParlamentul acest denți. În ultimele 2 scrutine, au fost create platforme rezultat direc�iile politică și internă �i strategiile adoptate în raport cu mizele legate fost aleseva în influen�a funcție de imediat primar pe listele PLde– 29.41% în majoritatea explicându-se prin faptul 22 peste tot în �ară, ceea ce include în mod de alegerile locale necesar �iraioanelor, preocuparea pentru a constitui noi că PCRM – 28.57%. În 2016, Parlamentul RM a adoptat puține partide au reușit să obțină majoritatea largă în platforme comune, adeseori sub forma unor coali�ii implicite ori nu. Acest gen de alian�e politice pe plan Legea nr.71 prin care a amendat Codul Electoral cu au fost după din anul 2011 �i anul 2015, atunci când numărul de raioane. ) prin carelocale se staoteritorial completare a art.constituite 41, alineatul (21alegerile mandate ob�inut de PCRM a scăzut fa�ă de anii preceden�i. Încondiționează ultimele 2 scrutine, fost createraioCoaliţiile alegereaauconducerii bilește că, listele candidaților pentru alegerile parlaplatforme în majoritatea raioanelor, explicându-se prinnului faptul- preşedintele că pu�ine partide au reu�it să raion. ob�ină şi vicepreşedinţii de Partimentare și locale fi întocmite respectându-se cota majoritatea largăvor în raioane. dele pot să-şi consolideze poziţiile prin intermediul minimă de reprezentare de 40% pentru ambele sexe. acestora pe plan raional, susţinând proiecte de inteDin păcate, această modificare nu stabilește ordinea res public (infrastructură, investiții capitale). Acelaşi 22 Analiza alegerilor locale generale din 14 iunie 2015 sub lucru este valabil şi pentru funcţia de preşedinte al 22

aspectulalegerilor principiului Analiza localegender, generaleCEC din 14 iunie 2015 sub aspectul principiului gender, CEC

Raport național preliminar

raionului. Numărul de președinți de raion constituie un element de imagine pentru partidele politice, având menirea să demonstreze puterea şi influenţa partidelor politice la nivel local. Participarea în cadrul coalițiilor locale oferă posibilitatea de a controla anumite servicii la nivel local și, respectiv, posibilitatea de a folosi resursele administrative pentru scopurile electorale. Notăm că constituirea coalițiilor locale și alegerea conducerii autorităților sub-naționale (raioane) după alegerile locale din 2015 a constituit un serios motiv de conflicte între liderii principalelor partide. În acest context, menționăm presiunile și alte practici informale aplicate față de unii politicieni locali pentru a-i determina să voteze pentru partidele puterii în special în procesul de alegere a președinților de raion după alegerile locale din 2015. Tabelul 3. Rezultatele alegerilor locale din 2007, 2011, 2015 Partidele şi alte org. social-politice

În consiliile municipale şi raionale

În consiliile orăş. (mun. Comrat) şi sat. (comunale)

Primari

PDM

117

1155

PCRM

463

4220

334

AMN

220

2036

157

PPCD

100

814

393

135

Alte

203

2003

136

Total

1122

10621

895

Sursa: Hotărâre nr. 1466 din 15.01.2008 cu privire la aprobarea Raportului asupra activităţii Comisiei Electorale Centrale în anul 2007

Tabelul 4. Rezultatele alegerilor locale din 2011 Denumirea concurenţilor electorali

Consiliul de niv. II (candidaţi)

Aleşi

PCRM

1202

434

PLDM

1186

PDM PL CI

Consiliul de niv. I (candidaţi)

Aleşi

Primari (candidaţi)

Aleşi

9762

3441

725

203

300

11212

3039

860

287

1137

226

10201

2263

845

220

1052

130

7811

1162

647

150

1221

336

511

Alte

3292

9533

389

728

Total:

8019

1120

49740

10630

4316

898

Sursa: Hotărâre nr. 1128 din 31.01.2012 cu privire la aprobarea Raportului asupra activităţii Comisiei Electorale Centrale în anul 2011

Tabelul 4. Rezultatele alegerilor locale din 2015 Partidele şi alte org. social-politice

În consiliile municipale şi rationale

În consiliile orăş. (mun. Comrat) şi săt. (comunale)

Primari

PDM

259

2810

287

PCRM

137

1178

729

PSRM

159

1293

Partidul Nostru (PN)

134

792

PLDM

259

2765

287

BEPPEM

513

372

Alte

112

1116

10564

898

Total Sursa: CEC

Starea democrației locale în Republica Moldova

Când vorbim de practici informale, ne referim atât la presiunile la care au fost supuși consilierii partidelor din opoziție23 cât și influența distructivă dinspre centru asupra organizațiilor teritoriale ale liberal-democraților și democraților pentru funcțiile de conducere raională.24 Din păcate, această practică vicioasă de intimidare a aleșilor locali nu a fost stopată, ci dimpotrivă, continuă. În acest context menționăm că PLDM a rămas practic fără președinți de raion din 8 pe care i-a avut după alegerile locale din 2015. Fenomenul intimidării și presiunii asupra aleșilor locali a fost confirmat atât în urma interviurilor realizate cu aleșii locali din localitățile Republica Moldova cât și de declarațiile publice efectuate de consilieri locali sau primari.25 Activitatea autorităților locale este puternic influențată de majoritatea parlamentară. Partidele aflate la guvernare pot decide asupra alocării de mijloace financiare pentru diverse proiecte de dezvoltare în funcție de afilierea politică a autorităților publice locale, în detrimentul factorilor obiectivi sau a nevoilor colectivităților. Lipsa de reguli clare de procedură care ar reglementa alocarea de resurse financiare pentru investițiile capitale, adeseori fondurile sunt distribuite pe baza unor criterii decise ad hoc arbitrare, care trezesc proteste.26 În perioada anilor 2011-2014, coaliția majoritară a alocat mai puține resurse financiare pentru proiecte de investiții capitale în autonomia găgăuză pe motiv că liderii politici ai autonomiei nu simpatizau alianța de guvernare, dar această practică s-a replicat și în alte regiuni și localități. Mai mulți autori au remarcat aplicarea unui model de distribuire inegală a resurselor bugetare în funcție de preferințele politice, asemănătoare sistemului existent între 2001-2009, și care era folosit de PCRM pentru a-și cultiva loialități regionale cu ajutorul politicii de transferuri acordate în mod discreționar și în funcție de interesele conducerii centrale. Organele colegiale ale Partidului Socialiștilor au decis excluderea din formațiune a tuturor persoanelor care au încălcat principiile partidului și au votat în comun cu reprezentanții oligarhilor din raioane, http://socialistii.md/ organele-colegiale-ale-partidului-socialistilor-au-decisexcluderea-din-formatiune-a-tuturor-persoanelor-care-auincalcat-principiile-partidului-si-au-votat-in-comun-cureprezentantii-oligarhilor-din/ 24 Structura alianțelor în consiliile raionale: între deziderate și fapte./ /IDIS „Viitorul”, Policy Brief, 2015. http://www.viitorul. org/doc.php?l=ro&idc=295&id=4822&t=/STUDII-IDIS/ Politica/Structura-aliantelor-in-consiliile-raionale-intredeziderate-i-fapte 25 Aleşii locali din PLDM, şantajaţi, http://jurnaltv.md/ro/ news/2016/2/6/alesii-locali-din-pldm-santajati-10190329/ 26 Rustam Romaniuc, Clientelism politic în alocarea investițiilor capitale autorităților publice locale în Republica Moldova, Document de analiză și prognoză economică, nr. 6/2012 23

Eficiență, responsabilitate și răspunderea autorităților executive locale Capacitatea Aministrativă și Capacitatea de livrare a Serviciilor publice

28% (237) dintre toate unitățile administrativ-teritoriale ale Republicii Moldova reprezintă localități cu o populație mai mică de 1500 locuitori. Din numărul total de localități 86% au mai puțin de 5000 locuitori27. Deși sunt protejate legal de prevederile autonomiei locale, marea majoritate a autorităților locale nu dispun de suficiente resurse pentru a presta servicii publice de calitatea cerută de populație. Multe persoane care revin în sat după ani de muncă în străinătate i-au decizia de a se muta la oraș, neavând serviciile și confortul cu care s-au obișnuit. Numărul limitat de populație în cadrul actualelor UAT și fragmentarea excesivă subminează exercițiul autonomiei locale și întărește senzația unei puteri formale și lipsite de putere. 844 din totalul unităților administrativ teritoriale (ori 94%) din Republica Moldova reprezintă localități rurale, în care locuiește cca 65,8% din toată populația țării. Costurile administrative pentru menținerea unei primării mici sunt, de regulă, estimate la cca 600-800 lei pe cap de locuitor față de 100-200 lei în cazul localităților cu populație mai mare de 5000 locuitori. Astfel, susțin autorii studiului citat, primăriile mici nu pot în mod obiectiv furniza servicii locale de bază, mai ales în zonele rurale afectate de subdezvoltare, în care locuiesc grupurile cele mai vulnerabile. Legea privind descentralizarea administrativă28 a Republicii Moldova definește capacitatea administrativă ca raportul dintre cheltuielile generale de administrare și veniturile proprii ale APL. Conform Legii descentralizării administrative, o autoritate publica locală este considerată viabilă dacă cheltuielile administrative nu depășesc 30% din totalul veniturilor locale. Astăzi însă doar 157 autorități locale existente în RM (17%) își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii, în timp ce marea majoritate a autorităților locale (83%) își acoperă costurile de administrare exclusiv din transferuri ale stat. Fragmentarea persistă atât la nivelul I al comunelor, cît şi la nivelul II de autorități raionale. Un Studiu Articolul 17 alin. (2) al Legii nr. 764-XV din 27.12.2001 privind organizarea administrativ-teritorială 28 Legea nr. 435-XVI din 28.12.2006 privind descentralizarea administrativă 27

unei primării mici sunt, de regulă, estimate la cca 600-800 lei pe cap de locuitor fa�ă de 100cazul localită�ilor cu popula�ie mai mare de 5000 locuitori. Astfel, sus�in autorii studiului primăriile mici nu pot în mod obiectiv furniza servicii Raport localenațional de bază, mai ales în zonele rura preliminar subdezvoltare, în care locuiesc grupurile cele mai vulnerabile.

Figura Dinamica cheltuielilor Figura No 17.17. Dinamica cheltuielilor BUAT, BUAT, mil. lei mil. lei

Structura alian�elor în consiliile raionale: între deziderate �i fapte./ /IDIS „Viitorul”, Policy Brief, 2015. http://www.viitorul.org/doc.php?l=ro&idc=295&id=4822&t=/STUDII-IDIS/Politica/Structura-aliantelor-in-consiliile-raionale-i fapte 25 Aleşii locali din PLDM, şantajaţi, http://jurnaltv.md/ro/news/2016/2/6/alesii-locali-din-pldm-santajati-10190329/ Sursa: 26 elaborat în baza informației Ministerului Finanțelor. Rustam Romaniuc, Clientelism politic în alocarea investi�iilor capitale autorită�ilor publice locale în Republica Moldova, D �i prognoză economică, nr. 6/2012 27 Articolul 17 alin. (2) al Legii nr. 764-XV din 27.12.2001 privind organizarea administrativ-teritorială

al Băncii Mondiale29 notează că fragmentarea teritorial-administrativă a țării generează ineficiențe sporite în cheltuielile publice la nivel local“. Mai mult, se consideră că optimizarea ar putea genera economii care pot fi direcționate spre îmbunătățirea calității serviciilor prestate. Aceasta este, de fapt, o recunoaștere a unor cheltuieli excesive de scară largă în menținerea unor structuri administrative, plasate în comunități atât de mici încât gestionarea serviciilor publice locale este total ineficientă. Mai mulți autori consideră organizarea administrativ-teritorială existentă din RM drept irațională și extrem de fragmentată, ceea ce creează piedici la folosirea eficientă a resurselor locale30. Cerhan Cevic numește acest fenomen ”dezechilibru fiscal vertical” (DFV), arătând o largă discrepanță între veniturile proprii și obligațiile de cheltuieli pentru serviciile și competențele proprii, conform legii. Analizând bugetele UAT în perioada 2005-2013, FMI conchide că, cu cât mai puțini locuitori are o localitate cu atât mai puțin capabilă este aceasta să colecteze venituri proprii și să acopere financiar costurilor serviciilor livrate ori așteptate de populație; mai ales UAT rurale – limitate la o populație puțin numeroasă și afectată de îmbătrânire, prezintă o rată deosebit de accentuată a dependenței fiscale verticale (DFV), Banca Mondială (2014): Analiza Costurilor Publice în Moldova, Reforma finanțelor publice locale pentru a asigura o finanțare locală mai eficientă, echitabilă și sustenabilă financiar, , Raport Nr.87268-MD, Washington DC, iunie 2014 30 SerhanCevik, Fragmentarea și Dezechilibrul Fiscal Vertical: Lecții din Moldova – FMI, 2014 http://www.imf.org/external/ pubs/cat/longres.aspx?sk=42549.0 29

completată de o dependență excesivă de transferurile bugetului 31 central. Prin urmare, autonomia fiscală are sens practic numai în condițiile în care există proiectul unei amalgamări teritorial-administrative, având drept scop consolidarea administrativă a localităților mici și puțin numeroase. Fragmentarea teritoriului național este o problemă identificată în Strategia națională a descentralizării (adoptată la 5 aprilie, 2012), care menționează inter alia că, ”de jure, APL dispun de o autonomie deplină, de facto, aceasta este limitată, parţial din cauza ingerinţei APC în activitatea lor, parţial din cauza resurselor financiare proprii aflate sub limita necesităţii”. Ameliorarea situației financiare a puterilor locale este dependentă de o reformă administrativ-teritorială. Un alt criteriu se referă la capacitatea instituțională de a răspunde cerințelor populației pe baza unui personal specializat și bine calificat. În acest moment, 769 dintre autoritățile locale de I nivel (85%) operează cu un personal de cel mult 6 angajați/funcționari publici locali, iar 24% dintre acestea – mai puțin de 4, dintre care primarul, secretarul, perceptorul fiscal, inginerul cadastral și contabilul. Mai multe studii au arătat statistic că din reforma revenirii la raioane au avut cel mai mult de câștigat structurile desconcentrate ale Guvernului, și foarte puțin autoritățile locale. Diferența ne-estimată de costuri la revenirea raioanelor (2002) a fost de cca 20 mlrd lei suplimentar31. Trend Hunter, aprilie 2017, IDIS.Lecții învățate pentru viitoarea reformă administrative-teritorială în RM. Câți bani au fost îngropați de govern prin trecerea la raioane în 2003?

de facto, aceasta este limitată, parţial din cauza ingerinţei APC în activitatea lor, parţial din financiare proprii aflate sub limita necesităţii”. Ameliorarea situa�iei financiare a puterilo Starea democrației locale în Republica Moldova dependentă de o reformă administrativ-teritorială.

FiguraFigura 18. Ponderea cheltuielilor BUAT în PIBBUAT și BPN în în % 18. Ponderea cheltuielilor PIB și BPN în %

Sursa: elaborat în baza informa�iei Ministerului Finan�elor

Sursa: elaborat în baza informației Ministerului Finanțelor.

Tabelul 5. Modificările efective ale personalului scriptic de la ultima reformă și până în 2017

Legea nr. 435-XVI din 28.12.2006 privind descentralizarea administrativă Creșterea 2015 față ÎnainteCosturilor de Estimările Banca Mondială (2014): Analiza Publice înnoastre Moldova, Reforma finan�elor publice locale pentru a asigura o fina Situația reală 2003 înainte reformă Indicatorul reformă înainte de implementarea eficientă, echitabilă �i sustenabilă financiar, , Raport Nr.87268-MD, Washington 2015**** DC, iunie 2014 30 din reformei 2003* Lec�ii din Moldova – FMI, Persoane % SerhanCevik, Fragmentarea �i2003 Dezechilibrul Fiscaldin Vertical: 2014 http://www.imf.org/external/pubs/cat/longres.aspx?sk=42549.0 Funcţionarii servicii 15.455 18.555 9.545 (+62%) 25.000** ministeriale 32 2.231 Funcționari APL, inclusiv: 11.305 16.820 13.536 (+20%) 29

- Funcţionari publici din primării

8.311***

11.086

9,217

- Consilii judeţene/raionale***

2.994***

5.734

4,319

26.760

35.375

38.536

TOTAL *)

906 1.325 11.776

(+11%) (+32%) (+44%)

Costurile şi efectele reformei administrativ-teritoriale din 2003 (revizuire), IDIS Viitorul 2004

**) conform HG, nr.735 din 16 iunie 2003, abrogată la 09.03.2016 ***) inclusiv mun. Chișinău și Bălți, ajustat pentru 2003 prin, mutarea a 934 funcționari din mun. Chișinău și Bălți de la primării la raioane. ****) Conform datelor Raportului cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public pentru 2014

Majoritatea primăriilor nu-și permit să acopere competențele prescrise de lege, iar alocarea de resurse bugetare este complicată datorită legislației nedezvoltate. Drept exemplu poate servi evaluarea cadastrală a bunurilor aflate pe teritoriul autorităților locale (terenuri, proprietăți publice ori cu regim neclarificat), ceea ce face ca cca 60% din toate proprietăți locale să nu fie încă legalizate cadastral, însemnând menținerea unui statut legal incert și venituri ne-impozabile pentru bugetele locale. Mai mulți

autori consideră organizarea administrativ-teritorială existentă din RM drept irațională și extrem de fragmentată, ceea ce creează piedici la folosirea eficientă a resurselor locale32. O altă problemă a guvernării locale este legată de capacitatea instituțională şi administrativă insuficientă ceea ce face ca autoritățile locale să se prezinte în SerhanCevik, Fragmentarea și Dezechilibrul Fiscal Vertical: Lecții din Moldova – FMI, 2014 http://www.imf.org/external/ pubs/cat/longres.aspx?sk=42549.0

Raport național preliminar

Ministerului Finan�elor (Raportul de executare a bugetului public na�ional în 2016 localită�ilor extrem sărace, al veniturilor bugetelor fața publicului fără sunt efectivul tehnic șide executiv califi-volumul completămediu în Moldova. Ponderea bugetelor locale înlocal pe cat, ceea ce sporește neîncrederea și scepticismul pubugetul național a fost, în 2016,fiind doar 23% depă�e�te 1004, ponderea veniturilor propriipublic în bugetele locale cca(sau 10%35 în blicului. Aceasta diminuează și calitatea deschiderii 11,3 mrld lei) din 36 totalul de 48,4 mlrd lei, conform daadministrative dep�esc de 5 ori veniturile proprii . Serviciile publice oferite în con și comunicarea cu cetățenii – cei care ar trebui să fie telor Ministerului Finanțelor (Raportul de executare a scală sunt mai accesibile popula�iei, primăriile mici rămân dependente prezenți activ ori de câte ori este vorba de utilizarea iar bugetului public național în 2016).profund Marea majoritate resurselor şi adaptarea publice la nevoilestructurale a localitățilorcare sunt extrem volumul mediu bugetului centralserviciilor �i de fluctua�iile au locdeînsărace, cadrul popula�iei �i colectivităților locale . Capacitatea instituțională se al veniturilor bugetelor local pe cap de locuitor nu Autorită�ile dispun deunonivel bază limitată, aflânduse într-un referă la capacitatealocale APL-urilor să ofere la su- fiscală depășește 1004, ponderea veniturilor propriigrad în bu-de depe transferurilor din bugetul central, conform fiind astfelîn incapabile de a gestio timp ce cheltuielile ficient de calitativ bunurile și serviciile locale indifegeteleIDAM, locale fiind cca 10% administrative depășesc rent de resursele competen�elor disponibile. Aceasta denotă nivelul corespunde proprii �i autonomiei locale.de 5 ori veniturile proprii . 33

Serviciile publice oferite în condițiile economiei de tehnic, organizațional și educațional al APL-urilor în scală sunt mai accesibile populației, iar primăriile mici administrarea funcțiilor delegate. Autoritățile locaDeficitul deresurse capacită�i este mai în special în cazul autorită� rămânpronun�ată profund dependente de transferurile bugetule nu dispun de bugetarefinanciare suficiente pentru lui central și de fluctuațiile structurale loc în asondajului atrage specialiști calificați serviciilecă municipale, relevă �iînfaptul responden�ii consideră că (10 ”lipsacare deauresurse finan cadrul populației și businessului. Autoritățile locale iar lipsa de competență inhibă dezvoltarea organică cea mai gravă cu care sea-și cnfruntă alese de ei,într-un însemnând î dispunadministra�iile de o bază fiscală limitată, aflându-se aproblema puterilor locale și limitează capacitatea APL de 34 comugrad de dependenţăde acută de sistemul transferurilor îndeplini responsabilitățile legale . Serviciileprobleme multiplu de 67%. Următoarele identificate popula�ie sunt: (2) autorită nale, categoriainteresele cea mai importantă a serviciilor loca-celedin central, conform IDAM, fiind inpresupus personale decât alebugetul comunită�ii – 26,7%, (3)astfel pregătirea pro le este nesemnificativă, ocupând 6-8% din cheltuieli capabile de a gestiona activități care ar corespunde primarului (19,7%), �ilocale. (4) lipsa unei infrastructuri dezvoltate (19,9%).Un studiu as pentru majoritatea autorităților competențelor proprii și autonomiei locale. Deficitul de accentuată capacități financiare este mai pronun- financi efectuat pe baza a 50 localită�i arată o tendin�ă de dezechilibru special în 15 cazulani!), autorităților mici. Datele între 2014-2015 (cele mai mari mărimi țată dinînultimii carelocale au influen�at nega Capacitatea financiară a primăriilor sondajului relevă și faptul că respondenții consideră 37 serviciilor locale . că (10 ”lipsa de resurse financiare” reprezintă probleCa o condițiepublice fundamentală de funcționare a auma cea mai gravă cu care se confruntă administrațiile to-guvernării locale (art.9, Carta Euroepeană) capaalese de ei, însemnând în total răspunsde multiplu citatea financiară a puterilor locale estepe fragilă și in- exprimate Figura 20. Cheltuielile BUAT locuitor în lei și USD (launcursul schimb medi Figura No 20. Cheltuielile BUAT pe locuitor exprimate în lei și USD (la cursul de schimb mediu anual).

Sursa:elaborat elaborat înîn baza informației Ministerului Finanțelor. Finan�elor Sursa: baza informa�iei Ministerului Se consideră că UAT dispune de capacitate financiară, atunci cînd poate genera cel puțin 40% din veniturile totale (Metodologia de evaluare a capacităţii administrative a autorităţilor administraţiei publice locale) 36 Capacitatea administrativă este recunoscută ca fiind adecvată statutului legal al unei autorităţi publice locale atunci când cheltuielile administrative ale acesteia nu depăşesc 30 la sută din suma totală a veniturilor proprii 35

Există APL care alocă 86% din bugetele lor exclusiv pentru cheltuielile de salarizar primăriei, fără a mai avea resurse Strategia Națională de descentralizare, p.4, partea I. 2012. pentru furnizarea de servicii a�teptate de popula� Studiu Raport privind opțiunile de reformăpe a organizării bugetelor locale efectuat baza a 50 localită�i arată o tendin�ă accentuată de dez administrative-teritoriale a RM, A. Ionescu, S.Drezgic, I.Rusu, PNUD 2017. interguvernamental între 2014-2015 (cele mai mari mărimi din ultimii 15 ani!), care finan�area serviciilor publice locale38.

33 34

Starea democrației locale în Republica Moldova

Tabelul 6. Dinamica cheltuielilor publice locale pe cap de locuitor INDICATORI

2011

2012

2013

2014

2015

Cheltuielile bugetare în medie pe cap de locuitor din BUAT la nivel de țară, milioane lei

0,0023

0,0025

0,0027

0,0032

inclusiv cheltuielile bugetare în medie pe cap de locuitor din bugetul Găgăuziei, milioane lei

0,0021

0,0024

0,0025

0,0028

0,0032

Sursa: elaborat în baza datelor Ministerului de Finanţe

de 67%. Următoarele probleme identificate de populație sunt: (2) autoritățile locale pun mai presupus interesele personale decât cele ale comunității – 26,7%, (3) pregătirea profesională slabă a primarului (19,7%), și (4) lipsa unei infrastructuri dezvoltate (19,9%).Un studiu asupra bugetelor locale efectuat pe baza a 50 localități arată o tendință accentuată de dezechilibru financiar interguvernamental între 2014-2015 (cele mai mari mărimi din ultimii 15 ani!), care au influențat negativ finanțarea serviciilor publice locale37. Există APL care alocă 86% din bugetele lor exclusiv pentru cheltuielile de salarizare și menținere a primăriei, fără a mai avea resurse pentru furnizarea de servicii așteptate de populație. Un studiu asupra bugetelor locale efectuat pe baza a 50 localități arată o tendință accentuată de dezechilibru financiar interguvernamental între 2014-2015 (cele mai mari mărimi din ultimii 15 ani!), care au influențat negativ finanțarea serviciilor publice locale38. Serviciile publice oferite în condițiile economiei de scală sunt mai accesibile populației, iar primăriile mici rămân profund dependente de transferurile bugetului central și de fluctuațiile structurale care au loc în cadrul populației și businessului. Autoritățile locale dispun de o bază fiscală limitată, aflându-se într-un grad de dependenţă acută de sistemul transferurilor din bugetul central, conform IDAM, fiind astfel incapabile de a gestiona activități care ar corespunde competențelor proprii și autonomiei locale. Bugetele locale sunt mici, iar baza fiscală care ar servi la colectarea resurselor variază în funcție de mediul antreprenorial și de reglementare comun pentru toată țara. În plus, autoritățile locale depind de politica transferurilor negociate anual cu Angela Secrieru, Raport asupra evaluării serviciilor publice locale, incluse în studiul Evaluarea controlului financiar al administrației publice locale din Republica Moldova, 2017 38 Angela Secrieru, Raport asupra evaluării serviciilor publice locale, incluse în studiul Evaluarea controlului financiar al administrației publice locale din Republica Moldova, 2017 37

nivelul II, dar și cu plafoanele rigide de cheltuieli aprobate de Ministerul Finanțelor la toate cheltuielile pentru servicii de stat prestate la nivel local (educație), ceea ce creează mecanisme de inhibare a iniţiative locale. chiar și în cazul acumulărilor din bugetele locale, menținând astfel instrumente de limitare a autonomiei locale. Planificarea financiară este nesatisfăcătoare la nivel local. De multe ori, decidenții locali planifică valori mai reduse ale bugetelor cu intenția clară de a atrage transferuri centralizate ai mari, iar această abordare inhibă căutarea de resurse proprii și plafonează dezvoltarea economică locală. Bugetele locale sunt afectate de o rată înaltă de volatilitate a pozițiilor bugetare. Experții financiari conchid, astfel, că procesul bugetar la nivelul APL nu produce bugete credibile. Lipsa de sustenabilitate financiară a puterilor locale ține de dimensiunea redusă a populației, teritoriului, economiei locală, care să asigure suficiente resurse de creștere și dezvoltare. Dependența de transferuri reduce autonomia locală și afectează flexibilitatea deciziilor bugetare, cunoscând un nivel ridicat al cheltuielilor ne-discreționare. Putem nota astfel că localitățile care au înregistrat cele mai mari cheltuieli capitale au reușit exclusiv datorită unor proiecte investiționale finanțate din granturi externe, în timp ce localitățile care au mizat pe surse interne s-au orientat spre lucrări de reparații capitale. Fragmentarea teritorială imprimă și politicilor guvernului central un caracter nerațional și dictat de preferințe politice. Programele bugetare elaborate în bază de performanță, ca inovație recentă pentru nivelul APL I și II din Republica Moldova, rămân o practică încă insuficientă, formală, fără a produce efecte imediate.

Raport național preliminar

Capacitatea bugetară a Autonomiei Găgăuze (UTAG) Bugetul UTAG formează cca 4% din BPN al Republicii Moldova Tabelul 7. Dinamica cheltuielilor publice locale INDICATORI

2011

2012

2013

2014

2015

Bugetele unităților administrativ-teritoriale (BUAT), în total pe țară, milioane lei

8150

8920

9537

11347

11518

inclusiv bugetul Găgăuziei

337

383

404

459

511

Ponderea bugetului UTA Găgăuzia în totalul cheltuielilor BUAT, %

4,14

4,29

4,24

4,04

4,44

Rata populației Găgăuzia din numărul total al populației Republicii Moldova

4,5

4,6

Sursa: elaborat în baza datelor Ministerului de Finanţe

Totodată, 60% din bugetul Găgăuzie este format din alocări de la bugetul de stat, în timp ce veniturile proprii formează doar 7-8%. Bugetul UTAG corespunde populației din autonomie. Totodată, cheltuielile bugetare pe cap de locuitor în autonomie sunt mai mici decât cheltuielile bugetare pe cap de locuitor din BUAT la nivel național, cu excepția anului 2015, când la acest indicator a fost atins nivelul național. În structura cheltuielilor bugetului Găgăuziei, ponderea cheltuielilor curente este de 91%. Respectiv, investițiile de capital alcătuiesc 9%. Tabelul 8. Structura cheltuielilor publice locale din bugetul Găgăuziei, în % INDICATORI

2011

2012

2013

2014

2015

Costurile de operare (curente)

96,0

95,6

95,2

90,8

90,5

Inclusiv plata salariilor și contribuțiile pentru asigurările sociale și medicale

62,8

61,6

57,8

55,4

56,4

Investiții de capital

4,0

4,4

4,8

9,2

9,5

100,0

În total Sursa: elaborat de autor în baza datelor Ministerului de Finanţe.

Deducem astfel că UTAG atrage mai multe investiții capitale per capita decât alte UAT. Cheltuieile bugetului UTAG sunt social orientate. Ponderea cea mai mare în volumul total de cheltuieli este în continuare în educație - 61,1%, cultură și sport 9,1%, securitate (asigurare) socială - 6,3%, iar costurile asociate cu utilități și infrastructura rutieră, protecția mediului, ocupă o pondere mică (aproximativ 8%). Datele pentru 2013-2015 arată că în perioada respectivă ponderea veniturilor proprii s-a diminuat și, în același timp, a crescut cea a transferurilor de la bugetul de stat al Republicii Moldova. Totuși, UTAG a reușit să atragă o pondere mai importantă a investițiilor străine în autonomie față de alte regiuni. În UTAG s-au deschis sucursale a 9 din 11 bănci înregistrate la nivel național, însă rolul lor în proiectele investiționale ale mediului privat de afaceri este încă destul de minor. Actualul potențial financiar și de investiții al regiunii nu asigură

nivelul necesar de calitate a vieții, nu corespunde nevoilor autorităților locale, întrucât nu permite să se asigure pe deplin îndeplinirea funcțiilor lor administrative. Acest lucru face necesară stimularea creșterii potențialului financiar și de investiții ca bază pentru o evoluție pozitivă a tuturor întreprinderilor și gospodăriilor sale. Volumul investițiilor pe cap de locuitor în Găgăuzia rămâne mai mic decât volumul de investiții pe cap de locuitor pe țară, dar este cu mult superior altor regiuni de dezvoltate. Responsabilitate, Deschidere și Incluziune Sondajul CBS Axa ilustrează printr-o rată de 55% satisfacția celor care au avut posibilitatea de a se informa direct de activitățile primăriei. Observăm astfel că în timp ce guvernul central se bucură de cea mai

experien�a personală, altfel spus – cei care au beneficiat de anumite servicii de la primărie sunt mai mul�umi�i decît cetă�enii pasivi. Cel mai mult, publicul a�teaptă din partea unei autorită�i locale ca ace�tia să aibă răbdare fa�ă Moldova de oameni (66.6%), alte calită�i care urmează fiind – sim�ul Starea democrației locale�i în stimă Republica răspunderii (61,3%), hărnicie (52,5%) �i supunere, ascultare de superiori (39%).

Figura No.24. Calități de care trebuie să dispună un angajat al unei autorități publice locale (primării).

Figura No.24. Calită�i de care trebuie să dispună un angajat al unei autorită�i publice locale (primării).

CBS Axa, IDIS, sondaj aprilie 2017

People Watch, IDIS-CBS Axa, #1 Septembrie 2016

mică încredere din ultimii 16 ani de măsurări39, autoritățile locale se află în primele 4 instituții preferate de cetățeni. Putem observa însă că percepția cetățenilor este de 2 ori mai negativă decât experiența personală, altfel spus – cei care au beneficiat de anumite servicii de la primărie sunt mai mulțumiți decît cetățenii pasivi. Cel mai mult, publicul așteaptă din partea unei autorități locale ca aceștia să aibă răbdare și stimă față de oameni (66.6%), alte calități care urmează fiind – simțul răspunderii (61,3%), hărnicie (52,5%) și supunere, ascultare de superiori (39%). Respondenții nu așteaptă ca acești angajați să fie deștepți, cinstiți sau gospodari, valori care nu depășesc 4%. Din aceste cauze se crede, în general, că funcționarii și alți demnitari de poziții publice mai degrabă nu respectă legislația (40%) decât o respectă (27,5%) și nici nu pun mare preț pe principiul transparenței în activități (38,5% - mai degrabă nu respectă față de 23,65 – respectă)40. Interesant e că ordinea de calități pe care respondenții ar dori să le educe copiilor este cu totul diferită. Pe primul loc, copiii ar trebui să fie harnici (32.2%), responsabili (16,6%) și să urmeze bunele maniere (14%), susțin ei. În al doilea rând, copiii ar trebui să fie harnici (18,8%) și responsabili (17,6%) și totodată să fie toleranți și respectuoși față de cei vârstnici (14,2%), după cum și să cunoască bunele maniere (13,1%). People Watch, IDIS-CBS Axa, #1 Septembrie 2016 Tabelul No. Calitățile așteptate din partea oficialilor locali

39 40

Deși admit că nu prea sunt implicați în activități de 36 administrare locală, cetățenii se simt totuși îndreptățiți să fie informați despre toate deciziile puterilor locale. Ei preferă să discute despre deciziile administrației locale (39,2%) ori să se informeze din mass media, la distanță de cei care ar cere să participe la ședințele deschise publicului cu participarea celor interesați (13,3%). Din răspunsurile pe care le dau respondenții, se observă o participare extrem de redusă a publicului la majoritatea acțiunilor de interacțiune cu primăria41. Doar 1% susțin că au fost consultați la elaborarea bugetului, și 0,9% știu că existența unui plan strategic. 84,8% din respondenți nu participă deloc la consultări anunțate de puterile locale. Aceleași valori negative s-au dat și altor forme de de participare în interesul comunităților locale (audieri, dezbateri, participări la ședințe, acțiuni de protest, etc). În marja de eroare, dar cu valori mai mari, cetățenii par să fi cunoscut despre existența unor adunări convocate de primărie. Se vede însă că și aceste forme indicate cu valori mai pozitive nu au corespuns așteptărilor lor. Doar 4,4% din respondenți susțin că obișnuiesc să participe o dată la fiecare 4-12 luni la consultări publice de interes al localității lor, și alți 4,2% care participă cel puțin o dată la 3 ani. Aceste răspunsuri par să indice asupra caracterului perimat al fomelor de co Tabel No. Participarea cetățenilor la instituții și forme ale democrației locale

municare cu cetățenii și cer regândirea modurilor în care autoritățile locale se pot face înțelese și credibile. Un studiu elaborat în 201642 arată că din 45 localități monitorizate doar în 5 (11,1%) au fost organizate anumite consultări publice pe baza proiectelor sau deciziilor pregătite de către autoritățile locale. Din 18 autorități publice locale chestionate care au anunțat organizarea consultărilor publice prin anunțuri plasate pe panouri informative, acestea s-au plâns ulterior că nu au avut cetățeni interesați să participe. Autorul identifică doar în Municipiului Bălți anumite încercări de a crea și menține mecanisme de cooperare și parteneriat între autorități și public (societate civilă, antreprenoriat), mobilizând și alte forme consultative de interacțiune decât cele tradiționale. Marea majoritate a autorităților locale (86,7%) nu au elaborat, aprobat și adus la cunoștință regulile interne de informare, consultare și participare în procesul de elaborare și adoptare a deciziilor. Respondenții susțin că au apelat la primărie în ultimele 12 luni în cazul unor situații de conflicte de familie sau cu vecinii (26,8%), după care urmează sesizarea autorităților locale asupra unor probleme de salubrizare (9,8%), asigurarea agentului termic (7,5%) sau iluminare ori deconectări de electricitate (6,7%). Notăm însă că cca 25% dintre autorități au preferat să nu răspundâ la întrebare. Mai departe, aflăm însă că 38,7% dintre cei care s-au adresat cu anumite sesizări ori plângeri la primărie au rămas nemulțumiți de acțiunile acesteia (73%)43. Se observă că din cele 45 autorități chestionate doar 37,8% (17) au informat prin anunțuri publice despre achizițiile planificate, și doar o singură primărie (Călărași) a publicat pe web-site contractile de achiziție publică de bunuri, lucrări și servicii încheiate în rezultatul procedurilor de licitație publică și concursuri de ofertă de prețuri. Există și alte domenii vulnerabile aflate sub autoritatea administrației locale la care vom referi domeniul de gestionare a bunurilor imobile, a terenurilor și altor resurse locale. Doar în 6 localități (13,3%), autoritățile locale au adoptat și publicat acte, care vizează reglementarea proprietăților publice. Există aparent mai multă informație despre procesul bugetar. Același studiu relevă faptul că doar în 18% din totalul de 898 primării (158) există site-uri instituționale și doar într-un raiona din cele 32 existente nu există web-site. În general, cele 158 web-site-uri existente conțin informație generală și foarte puține date despre pro Viorel Pârvan, Raportul IDIS de monitorizare – Guvernare locală deschisă pentru cetățeni activi și informțai, Septembrie 2016, p.15 43 Sondaj, CBS Axa, Martie 2017 42

Raport național preliminar

cesul de luare a deciziilor în primărie. Conform sondajului național, numai 15% dintre respondenți au notat că ar fi consultat cel puțin odată web-site-ul primăriei, iar 37% sunt convinși că primăriile lor nu au nici un fel de web-site-uri.

Achizițiile publice în sistemul administrației locale și procesul de privatizare Transparența sistemului achizițiilor publice este foarte importantă pentru asigurarea democrației locale. Achizițiile publice reprezintă unul din domeniile cel mai mult expus riscurilor de corupție. Există mai multe cauze care determină ca procesul achizițiilor publice în localitățile din Republica Moldova să fie defectuos. De exemplu, la nivelul municipiului Chișinău, au fost atestate mai multe nereguli în sistemul achizițiilor publice la toate etapele de desfășurare a acestora. Printre cel mai importante probleme din Chișinău la achiziții publice sunt:44 lipsa unui regulament intern care ar reglementa activitatea grupului de lucru pentru achiziții; ne-prezentarea rapoartelor privind achizițiile efectuate; ne-asigurarea evidenței contractelor de achiziții publice; lipsa informațiilor integrate privind achizițiile efectuate. absența unor rapoarte periodice privind achizițiile publice efectuate, a evidenței contractelor de achiziții publice constituie deficiențe importante pentru procesul de transparență la nivel local care face dificilă monitorizarea activității autorităților publice locale. Problemele identificate sunt aplicabile și altor localități. Curtea de Conturi atestă lipsa unei evidențe a fondurilor aflate în proprietate publică și a raportării veridice a situațiilor patrimoniale, generând astfel cazuri de corupție. Deloc întâmplător că 50% din toate aceste infracțiuni penale s-au făcut cu implicarea unor persoane oficiale din primării sau a consiliilor raionale/municipale.45 Datele Curții de Conturi relevă că, organizarea corectă a achizițiilor publice cauzează grave probleme de legalitate la nivel local. Curtea atestă sute de cazuri în care autoritățile locale (nivelul I și II) nu asigură condiții de transparență a procesului de organizare a achizițiilor publice46. Administrația CNA, Expert-Grup. Evaluarea impactului corupției asupra bunei guvernări a municipiului Chișinău. / 2016 45 Studiu analitic privind fenomenul corupţiei în administraţia publică locală din Republica Moldova. / http://cna.md/public/ files/studiu_apl.pdf 46 Curtea de Conturi a Republicii Moldova. /Raportulauditului conformității exercițiului bugetar şi gestionării patrimoniului public în cadrul autorităților publice locale din raionul Călărași 44

Starea democrației locale în Republica Moldova

locală nu consideră necesar să aducă la cunoștință va nr. 689 din 13.11.2009 cu privire la organizarea publică anunțurile de achiziţii publice și rezultatele audienţei cetăţenilor stabilește programul audienachizițiilor publice.47 Și gestionarea eficientă și legaţei cetăţenilor de către organele centrale și autolă a proprietăților publice știrbește din integritatea ritățile publice locale. Nu există statistici privind autorităților locale. Constatăm că la Chișinău, trannumărul total de petiții adresate de către cetățenii zacțiile de alocare a loturilor de teren sunt adeseori Republicii Moldova tuturor organelor de stat și nu trucate, iar semnarea unor contracte de concesionări se cunoaște nici finalitatea acestora. Cetățenii se pentru lucrări publice au condus la dosare penale și adresează prin petiții atunci când consideră conarestări în rândul oficialilor municipali. În iunie 2017, reclamaţie, propunere, adresatăautoriorganelor de r sumate ale proceduri desesizare, atragere atenției Primăria Municipiului Chișinău a nimerit într-o situa- un act administrativ sau nesoluţionarea în termenul sta tăților asupra unor fapte ilegale ori încălcări care ție ilară în care toți viceprimarii și primarul, secretarul Moldova 689 din privirepula organiza afectează nr. interesele lor 13.11.2009 personale oricu interesul și șefii câtorva direcții municipale s-au trezit arestați blic, în general. Deseori,deeicătre petiționează pe motivul audienţei cetăţenilor organele centrale �i auto preventiv de CNA pe motivul unor vaste infracțiuni48. gestionării improprii sau alocării ilegale a unor teAnterior, Primăria Chișinău nu a întreprins măsurile numărul total de peti�ii adresate de către cetă�enii Re renuri, resurse publice, cu implicarea funcționarinecesare pentru a răspunde la raportul critic al Cur- cunoa�te nici finalitatea acestora. Cetă�enii se adrese reclamaţie, propunere, sesizare, adresată organelor resort,constituie inclusiv cererea prealab lor din aceste autorități. Acestea un sfertasupra de atragerede aten�iei autorită�ilor un ții de Conturi în misiunile sale de audit.49 Conform proceduri un act administrativ sau nesoluţionarea în termenul stabilit de lege a unei cereri. Hotă din infracțiunile documentate în domeniul admilor personale ori intersul public, în general. Deseori, ei raportului realizat de această instituție, autoritățile 51 Moldova nr. 689 din 13.11.2009 cu privire la organizarea audienţei cetăţenilor stabil Relevant în acest context nistrației publice locale. APL ale mun. Chișinău au continuat să privatizeze și alocării ilegale a unor terenuri, resurse publice, cu imp audienţei cetăţenilor dedecătre autorită�ile locale. Nu este de acentrale evidenția nota informativăpublice a Guvernului atribuie bunuri în arendă/locațiune în condiții lip- organele constituie un sfert�idin infrac�iunile documentate înexi do numărul totalLipsa de peti�ii adresate de către cetă�enii Republicii Moldova tuturor orga să transparență și competitivitate. transparenFigura No 25. Dinamica petiţiilor şi numărului de cunoa�tepublic nici finalitatea Cetă�enii se adresează peti�iiîn când co ței în gestiunea patrimoniului se manifestăacestora. și Figura cetăţeni primiţişiprin înnumărului audienţă anii 25. Dinamica petiţiilor deatunci cetăţeni primi prin faptul că autoritățile nu anunță și nu informează proceduri de atragere aten�iei autorită�ilor2014-2016 asupra unor fapte ilegale ori încălcări ca listele spațiilor sau lor terenurilor supuse și personale ori privatizării, intersul public, în general. Deseori, ei peti�ionează pe motivul gest nici al celor propusealocării pentru locațiune, există date ilegale anuunor terenuri, resurse publice, cu implicarea func�ionarilor din ace sau rapoarte despre suprafețele date în arendă sau constituie un sfert din infrac�iunile documentate în domeniul administra�iei publice terenurile privatizate.50 Aceiași situație se întâlnește în multe alte primării ale țării.

Figura 25. Dinamica petiţiilor şi numărului de cetăţeni primiţi în audienţă în anii 2014-2016

Petiționarea

Normele legale stabilesc condițiile prin care o persoană poate să se adreseze autorităților publice locale, autorităților centrale sau organelor jude- Sursa: notă informativă privind examinarea petiţiilor adresate Guvernului ş cătorești pentru asigurarea protecţiei drepturiSursa: notă informativă examinarea petiţiilor adresate Gu- nota info în acest privind context este de a eviden�ia lor şi intereselor lor legitime. Legea Nr. 190 din Relevant vernului şi audiența cetățenilor în cadrul Cancelariei de Stat pentru Conform 19.07.1994 cu privire la petiționare stabilește că cetăţeni primiţi în audienţă în anii 2014-2016. anul 2016 petiția este orice cerere, reclamaţie, propunere, 2016 a crescut numărul de peti�ii adresate Guvernului sesizare, adresată organelor de resort, inclusiv ce- ale cetă�enilor sunt din municipiile Chi�inău – 48,5% privind petiţiile şi numărului de cetăţeni înpeti�ii, rerea prealabilă prin carenotă se informativă contestă un act admiSursa: privind examinarea petiţiilorau adresate şi audien�a cetă�enilor în cadrul Cancela peti�ii fost Guvernului luate la control 125 sauprimiţi 3,6% 6 nistrativ sau nesoluţionarea în termenul stabilit de 53 audienţă în anii 2014-2016. Conform datelor puse administra�iei publice locale. Observăm că un numă lege a unei cereri. Hotărârea R. Moldola dispoziția publicului, notăm că în 2016 a crescut privind Relevant Guvernului în acest context este de a eviden�ia nota informativă a Guvernului competen�a autorită�ilor administra�iei publice, fiin numărul de petițiiConform adresate Guvernului RM la în compe anul 2014.Aprobat cetăţeni prin Hotărîrea Curţii deîn Conturinr. 16 în anii primiţi audienţă 2014-2016. datelor puse dispozi�ia pu peti�iilor direct către executiv sugerează lipsa de încre din 19 iunie 2015;. parație cu 2015. Cele mai multe adresări ale cetățe2016 a crescut numărul de peti�ii adresate Guvernului RMadministra�iei în compara�iepublice cu 2015. 47 �i sate fa�ă de autorită�ile lo Viorel Pârvan, Raportul IDIS de monitorizare – Guvernare nilor sunt din municipiile Chișinău – 48,5% (1667) cetă�enilor sunt din municipiile Chi�inău – 48,5% (1667) �i Băl�i – 3,5% (120 locală deschisă pentruale cetățeni activi și informați, Septembrie 52 Din627 totalul 3439 petiții auremise au și Bălți – 3,5% (120). 2016, p. 24 peti�ii au fost luate la control 125 sau 3,6% peti�ii, de de peti�ii au fost Concluzii: 48 53fost luate la control 125 sau 3,6% petiții, 627 de http://www.timpul.md/articol/dorin-chirtoaca-a-fost-plasatadministra�iei publice locale. Observăm că un număr foarte mare de peti�ii adresa

in-arest-la-domicliu-pentru--30-de-zile-109992.html 51 competen�a autorită�ilor publice, fiind remise acestora de către Guv Curtea de Conturi a Republicii Moldova. /Raportul auditului administra�iei Idem 8. Absen�a unei autonomii financiare solide �i 52 conformității gestionării patrimoniului public în cadrul Notă informativă examinarea petiţiilor adresate peti�iilor direct către executiv sugerează lipsaprivind de încredere pe care o manifestă locui de şiautorită�i pulbice entităților publice din mun.Chișinău pe anii 2014-2015 (2016) Guvernului audiența cetățenilor în cadrullocale Cancelarieise de datorează b �i sate fa�ă de autorită�ile administra�iei publice locale. 50 Stat pentru anul 2016. / http://www.gov.md/sites/default/files/ CNA, Expert-Grup./ Evaluarea impactului corupției asupra teritoriului �i economiei locale nesatisfăcătoa informatia_petitii_2016.pdf bunei guvernări a municipiului Chișinău. 2016 49

resurse suficiente �i necesare pentru asigur acută de transferurile guvernului central re cauzând deficien�e majore în predictibilita Absen�a unei autonomii financiare solide�i�idevoltare lipsa de asustenabilitate fiscală planificare guvernării locale.

Concluzii: 8.

petiții au fost remise autorităților administrației publice locale.53 Observăm că un număr foarte mare de petiții adresate de cetățeni țin de competența autorităților administrației publice, fiind remise acestora de către Guvern. Adresarea petițiilor direct către executiv sugerează lipsa de încredere pe care o manifestă locuitorii din anumite orașe și sate față de autoritățile administrației publice locale.

Concluzii: 8. Absența unei autonomii financiare solide și lipsa de sustenabilitate fiscală a unui important număr de autorități publice locale se datorează bazei fiscale limitate, populației puțin numeroase, teritoriului și economiei locale nesatisfăcătoare pentru nevoile în creștere ale populației, care cer resurse suficiente și necesare pentru asigurarea creșterii și dezvoltării durabile. Dependența acută de transferurile guvernului central reduce și anulează semnificația autonomiei locale, cauzând deficiențe majore în predictibilitatea resurselor alocate în exercițiul strategiilor de planificare și dezvoltare a guvernării locale. 9. Autoritățile locale sunt dependente de politica anuală a transferurilor negociate cu administrația raională (tierul mediu), deopotrivă cu plafoanele de cheltuieli aprobate astfel de către Ministerul Finanțelor în furnizarea serviciilor statului la nivel local. Numai 10-15% din primăriile existente în RM dispun de resurse suficiente pentru a-și acoperi cheltuielile proprii, ceea ce face ca marea lor majoritate să depindă de transferurile guvernului central, afectate adeseori de preferințe politice în absența unei transparențe suficiente asupra criteriilor aplicate în aceste cazuri. 10. Inegalitățile politice apar ca urmare a distribuției inegale de loialități teritoriale și apariția unei clientele sub-naționale, formate din politicieni și oficiali locali aleși. 11. Peste 40% din populația săracă locuiește în mediul rural, ceea ce face din sărăcie un fenomen tipic sătesc – 19% din cei mai săraci locuiesc la țară în sate față de numai 5% persoane extrem de sărace, care locuiesc la oraș). Inegalitățile fisurează legitimitatea regimului politic și diluează sentimentul de coeziune pe plan național. În absența unor motoare de creștere economică, mediul rural s-a centrat excesiv pe atragerea de remitențe Idem

Raport național preliminar

și exporturile forțe de muncă, ambele făcând prin cumul o soluție de avarie, dar nicidecum, ele nu pot reprezenta o soluție pentru atingerea unui nivel sustenabil de creștere economică pe termen mediu, adâncind și alte dezechilibre sociale și economice. 12. Participarea politică este extrem de limitată în acest moment ca urmare a instituționalizării slabe a partidelor politice. Vasta majoritate a respondenților (90%) au confirmat că nu au făcut niciodată parte dintr-un partid politic, iar 81% dintre ei au spus că ”politicienii nu ascultă de opinia cetățenilor”. Desprindem astfel din datele sondajului național că numai 26% din respondenți sunt interesați de politică, față de 70%, care nu sunt deloc interesați să participe activ ori să urmărească temele procesului politic. 13. Concurenții electorali folosesc modele de finanțare ilicită a campaniilor lor. Corupția, cumpărarea de voturi și folosirea resurselor administrative sunt, în acest moment, cele mai mari deficiențe care afectează integritatea procesului electoral, știrbind caracterul liber și echitabil al alegerilor, iar prin urmare – afectând și integritatea democrației la nivel local. 14. Implementarea unui cadru legislativ complex de natură să asigure transparența și credibilitatea procesului decizional este încă într-o etapă incipientă și cere eforturi suplimentare sporite. Datele cercetării efectuate relevă practica frecventă pe care o urmează o bună parte din autoritățile locale de a nu publica informația și datele necesare pentru o mai bună informare și cunoaștere a deciziilor luate de către acestea printre cetățeni, ultimii nefiind suficient de informați asupra principalelor decizii importante. 15. Marea majoritate a autorităților locale nu dispun de web-site-uri instituționale, ceea ce face comunicarea cu cetățenii lor destul de deficitară. Chiar și în condițiile unei societăți cu un nivel mediocru de penetrare a internetului, acces digital și educație e-governance redusă, dezvoltarea web-site-urilor pentru autoritățile publice reprezintă demult o cerință a modernității în sectorul public, deosebit de importantă sub aspect decizional, asigurând accesul mult mai larg al cetățenilor la cunoașterea și consultarea deciziilor majore luate de autorități. Chiar și în cazul celor existente, acestea nu conți suficiente date în privința luării deciziilor relevante pentru comunitate, informația se rezumă la generalități ori este în mod deliberat ascunsă de publicul interesat.

Starea democrației locale în Republica Moldova

16. Sondajul național întreprins în această cercetare identifică o rată redusă de participare a cetățenilor în procesul decizional și la ședințele deschise pentru public a consiliilor locale. Aceasta se explică prin lipsa de informare corectă și în timp util asupra activităților planificate de către autoritățile locale, dar și a lipsei de rezonanță publică a modului în care aceste autorități comunică cu propriii cetățeni. 17. Sondajul arată o rată foarte redusă de participare a publicului în procesul de administrare a afacerilor publice la nivel local. Doar 1% din respondenții chestionați au putut confirma că au fost consutlați în chestiuni de formare a bugetului local, 1% cunoaște ce reprezintă un plan strategic de dezvoltare, în timp ce 85% susțin că nu au participat niciodată la vreo ședință publică sau orice altă activitate organizată de către autoritățile locale (audieri, dezbateri publice, ședințe consultative, acțiuni de protest, etc.)

Recomandări 5. Partidele politice trebuie să revadă fundamental provocările cu care se confruntă acestea în ceea ce privește comunicarea, implicarea și interacțiunea cu cetățenii. Transparența și conformitatea cu reglementările naționale în materie de finanțări (publice și private) , standardele internaționale existente și bunele practici recomandate de către OSCE/ODIHR și Consiliul Europei, reprezintă o direcție prioritară pentru partide cu scopul de a reclădi încrederea, atenția și sprijinul public de care acestea au nevoie. 6. Deziluzia publică față de alegeri, în particular datorându-se corupției politice și cumpărării de voturi, folosirii resurselor administrative, amenință să submineze în mod fundamental încrederea publică în instituțiile statului și procesul de luare a deciziilor. Este esențial ca partidele politice și autoritățile responsabile de organizarea procesului politic să prevină și să examineze în modul cel mai serios cazurile raportate de transmitere a unor donații politice ilegale, folosirea unor resurse administrative în cadrul campaniilor electorale, după cum și cumpărarea de voturi. 7. Partidele politice trebuie să examineze cu mai multă atenție criteriile transparente și bazate pe merite în procesul de nominalizare și desemnare a candidaților electorali pentru a-și recupera încre-

derea și reputația știrbită în ochii publicului. Partidele trebuie să caute forme noi de implicare și promovare a candidaților – femei, persoane aparținând unor grupuri politic-marginalizate, oferindu-le oportunități oneste și echitabile să acceadă la poziții de leadership, inclusiv prin adoptarea unor măsuri speciale de politici afirmative în ceea ce privește reprezentarea de gen și a cotelor de diversitate. 8. Fragmentarea teritorială și capacitatea redusă a autorităților locale solicită din partea Guvernului RM o politică bine argumentată de re-calibrare administrativ-teritorială, care urmează a fi discutată și dezvoltată în condițiile unui consens larg național. Este necesar ca politica de reorganizare administrativ-teritorială a țării să includă politici afirmative de consolidare a coeziunii pe plan teritorial între regiuni și comunități istorice. 9. Pe plan intern, reglementările ce vizează funcționarea autorităților locale trebuie să fie adoptate fără întârzieri în ceea ce privește accentuarea măsurilor de comunicare sporită, avansată, mult mai profesionistă, în raport cu cetățenii, apelând la mecanisme de comunicare eficientă, consultări, audieri publice și participare nerestricționată în procesul decizional. Dezvoltarea și adoptarea unor noi reglementări trebuie să urmeze dezideratul îmbunătățirii transparenței și cadrul general de implicare activă a cetățenilor în discutarea și promovarea subiectelor relevante pentru dezvoltarea comunităților. 10. Este important de a încuraja autoritățile locale săși dezvolte pagini web moderne, de natură să inspire și să întărească participarea mai largă a cetățenilor în procesul de luare a deciziilor, chiar și în condițiile unei penetrări modeste a internetului și a ratei de acces digital limitat. Comunicarea electronică devine un instrument esențial în facilitarea comunicării dintre public și autorități locale, iar ne-adaptarea autorităților la această tendință globală inhibă în continuare reacțiile și participarea activă a publicului. 11. Autoritățile locale trebuie să se asigure de respectarea condițiilor de transparență, supraveghere publică și responsabilizare a decidenților în ceea ce privește gestionarea proprietății publice, achizițiilor și folosirii resurselor bugetare. Transparența nu mai este demult un atribut decorativ al administrației, ci reprezintă elementul pivotal al unei democrații funcționale pe plan local și național, la orice etapă a manifestărilor sale.

Raport național preliminar

Capitolul IV

Inițiativele cetățenești și Participarea cetățenilor, Rolul Mass Media în promovarea Democrației Locale (Pilonul 3)

Inițiativa cetățenească: o trecere în revistă Cetățenia activă presupune că implicarea cetățenilor în viața publică are un sens important. Un cetățean activ vorbește despre existența unei culturi politice favorabile apariției unor actori civili și autorități locale interesate să caute soluții relevante pentru binele public prin dialog și cooperare. Din această perspectivă este deosebit de important să existe puncte de acces la procesul de luare a deciziilor, deschise și încurajatoare pentru toți fără discriminare. Apariția grupurilor active de cetățeni, activiști urbani, asociații și grupuri comunitare reprezintă un indicator important al consolidării spiritului civic la nivel local – un element de bază în tranziția spre societatea deschisă.

Folosim noțiunea de ”societate civilă” în sensul pe care-l folosește ”Strategia de dezvoltare a societății civile în RM pentru anii 2012-2015”, un document adoptat cu statut de politică națională în acest domeniu relevant pentru societate, care recunoaște contribuția majoră a sectorului asociativ la reformele democratice și la coeziunea socială a țării. Există 3 forme juridice distincte de organizare pentru actorii societăţii civile: asociaţiile obşteşti, fundaţiile şi instituţiile private. Marea lor majoritate sunt înregistrate cu statut de asociaţii obşteşti, în conformitate cu prevederile Legii cu privire la asociaţiile obşteşti (nr. 837-XIII din 17 mai 1996), după care „o asociaţie obştească” este o organizație benevolă, independentă, constituită de persoane cu interese comune în scopuri necomerciale. Potrivit Registrului de Stat al Organizațiilor Necomerciale, in ianuarie 2017,

Tabelul 9. Tipurile de democrație participativă Tipurile de democrație participativă

Descrierea tipului de participare

Forme de realizare/ Acoperire legală

Informarea cetățenilor

Informarea solicită cel mai mic grad de implicare de implicare a cetățenilor. Informarea despre activitatea instituțiilor publice denotă că procesul de guvernare este suficient de transparent pentru ca cetățenii să poată decidă dacă guvernanții își respectă ori nu promisiunile.

Informații publice; Rapoarte de activitate; Informații la cerere. Constituția RM, Articolul 34; Legea organică Nr. 982 – XIV din 11.05.2000

Consultarea cetățenilor

La acest nivel cetățeanul informat are deja prilejul să-și exprime opiniile în cadrul consultărilor publice ceea ce presupune un grad sporit de implicare în procesele democratice la nivel național și local. Consultarea cetățenilor î n R M se face atât in problemele de interes național cat si local. Referendumurile sunt principale forme de realizare a consultării cetățenilor și colectivităților locale

Ședințe publice; dezbateri publice; referendumuri.

Participarea activă presupune implicare maxima din partea cetățenilor, care dând dovadă de înțelegere a proceselor democratice, maturitate civică este co-participant al procesului de guvernare, atât la nivel național cât și la nivel local, și poate influența active deciziile autorităților.

Structuri de organizare a cetățenilor: organizații a Societății Civile Legea nr.837-XIII din 17 mai 1996 cu privire la asociaţiile obşteşti

Participarea activă

Constituție, art. 109; Legea Nr. 436 din 28.12.2006; Codul electoral, art.175.

Sursa: OECD /elaborat de autor

Starea democrației locale în Republica Moldova

în RM erau înregistrate 11,640 organizații obștești, dintre care 65% se găseau localizate la Chişinău. Doar un sfert dintre ele au desfășurat careva activități în ultimii 3 ani, fiind suficient de active prin proiecte şi iniţiative proprii. Studiile comparative arată că RM are aproape 2 ONGuri la 1000 locuitori, însă doar 25% din numărul total al acestora sunt active54. Cele mai populare domenii de acțiune pentru ONGuri sunt legate de: educaţie, protecţia socială şi dezvoltarea comunitară, decât buna dezvoltare a acestor sectoare. Cele mai multe dintre ONGuri desfăşoară activităţi orientate în beneficiul copiilor şi al tinerilor (60,3%). Bătrânii, pensionarii şi veteranii beneficiază de susţinerea a 17,8% dintre organizaţii, în timp ce grupurile profesionale beneficiază de susţinerea a 17%. Fiecare a zecea organizaţie neguvernamentală a declarat că instituţiile de stat sunt principalii lor beneficiari şi tot atâtea dintre organizaţii activează în beneficiul persoanelor defavorizate. Totodată, 7,8% dintre organizaţii activează în folosul altor asociații voluntare, în timp ce 4,6% dintre asociații desfășoară activități pentru și cu sprijinul femeilor. În cele din urmă, 7,8% dintre organizaţii activează pentru toţi cetăţenii55. Consolidarea sectorului asociativ presupune şi existenţa unor platforme, alianţe şi organizaţii umbrelă, care contribuie la consolidarea şi eficientizarea OSC. Există trei mari platforme naţionale – Consiliul Naţional al ONG-urilor din Moldova, Consiliul Naţional pentru Participare (CNP) şi Platforma Naţională a Parteneriatului Estic. De asemenea, există multe alte reţele de ONG implicate în dialogul politic pentru dezvoltarea sectoarelor pe care le reprezintă – Alianţa ONG active în domeniul Protecţiei Sociale a Copilului şi Familiei, Alianţa Organizaţiilor pentru Persoanele cu Dizabilităţi, Reţeaua ONG ce activează în domeniul HIV/SIDA, Consiliul Naţional al Tineretului din Moldova, Forul Organizaţiilor de Femei din Republica Moldova, Forumul ONG-urilor de Mediu etc.

Procedura de înregistrare și sustenabilitatea financiară a sectorului asociativ Înregistrarea organizațiilor sectorului asociativ are loc în conformitate cu prevederile legii nr.837-XIII din 17 mai 1996 cu privire la asociaţiile obşteşti, cerând Idem. Strategia de dezvoltare a societăţii civile pentru perioada 20122015. [On-Line]. 2012. http://lex.justice.md /index.php?action= view&view=doc&lang=1&id=346217.

aproximativ 30 zile de la momentul depunerii documentelor prevăzute de lege la Ministerul Justiției. Termenul de examinare și înregistrare poate fi prelungit cu 3 luni dacă grupul de inițiativă a încălcat procedura de constituire sau nu a prezentat toate actele solicitate. Procedurile existente pot să pară multor grupuri de inițiativă destul de rigide și complicate, restricționând dreptul constituțional la asociere. Ar fi posibil mai potrivit ca procedura de legalizare a asociațiilor să se facă pe baza unei simple declarații a fondatorilor, după exemplul altor țări, Ministerul Justiției având dreptul de a interveni doar atunci când sunt atestate fapte care confirmă anumite încălcări serioase ale normelor legale existente, având abia atunci latitudinea de a impune avertizări, care pot conduce la suspendarea unei anumite asociaţii. O altă problemă a sistemului existent de înregistrare a ONGurilor este că mai multe nivel de autoritate publică se ocupă, simultan, de procedura de înregistrare, folosind standarde și proceduri diferite, uneori conflictuale. Și autorităţile locale sunt obligate să înregistreze asociaţiile obşteşti la nivelul lor de competență, conform legislației. De regulă, procedura de înregistrare la nivel local este mult mai simplă și mai rapidă, ceea ce discriminează în raport cu ONGurile naționale, supuse unor verificări mult mai minuțioase din partea Ministerului Justiției, neexistând ulterior nicio diferență între statutul de care se bucură aceste organizații înregistrate în provincie de cele cu caracter național. Refuzul de a înregistra asociaţiile obşteşti poate fi atacată în instanța de contencios administrativ. Datele studiului56 arată că mai mult de 41% din respondenți consideră procedura de înregistrare la nivel local ca fiind cea mai bună față de 32% din organizațiile sectorului asociativ, care sunt mulțumite de înregistrarea la nivel naţional. Numărul asociațiilor care consideră procedura de înregistrare satisfăcătoare, atât la nivel local, cât şi la nivel naţional este aproximativ același, circa 32-35%. În 2015, Indexul sustenabilității sectorului asociativ în RM era măsura la scorul de 3,96, conform datelor ISOSC. În linii mari, putem spune că scorul arată o anumită creștere a improtanței sectorului față de anii precedenți – în 2012 Indexul sustenabilității era de 4.07. Totuşi, capacitatea financiară și sustenabilitatea sectorului este destul de redusă, fiind evaluată la doar 4.7, confirmat și de Indexul din 2015 al USAID. Statul acordă anumite facilităţi fiscale, dar nu asistă (financiar) masiv sectorul asociativ. În mai 2015 au avut loc câteva

54 55

Organizațiile societății civile din Republica Moldova: evoluția, sustenabilitatea și participarea la dialogul politic. IDIS, Chisinau, 2014, 63 p.

Figura No 27. Indicele sustenabilității organizațiilor societății civile

Raport național preliminar

Sursa: USAID. Indicele Sustenabilităţii organizaţiilor societăţii civile 2015 – Republica Moldova, Iunie 2016.

modificări esențiale la Codul Fiscal, care au urmărit să cia, Cehia, Suedia, Olanda, Polonia, România, Marea Totu�i, cei mai importan�i finan�atori pentru sectorul asociativ sunt SUA �i UE, care ofere posibilitatea transmiterii a 2% din taxele lor unor Britanie. Printre cei mai importanți donatori multilamai importan�i donatori, sus�inând cca 80-90% din toate contribu�iile donatorilor str organizații folositoare, în opinia lor. Există și anumite terali se numără: PNUD Moldova, Fundaţia Est-Eurodonatori au decis să finan�eze activită�i ale societă�ii civile intermediul uno practici de contractare directă a unor servicii prestate peană, Fundaţia Soros, UNICEF, Banca prin Mondială, ILO, 58 specializate în civile. grant-making, cum OIM, este Biroul East-European . Alături de către organizațiile societății Astfel, Ministede CooperareFoundation al Elveției, SOIR, HEKS etc.,de SUA forme de asisten�ă pentru asociativ �i al�i internaţionale 18 partenerişi de rul Tineretuluidiverse și Sportului al Republic ii Moldova, de sectorul de asemenea şi alte organizaţii fun-dezvoltare exemplu, în anul 2015, aSlovacia, oferit finanțare atâtSuedia, pentru Olanda, daţii din anumite orientate pe domenii specificePrintre ce numără: Cehia, Polonia,ţări, România, Marea Britanie. OSC-uri de tineret, cât și multilaterali pentru opt Consilii (de ex: Caritas Elveţia, Fundaţia Corpul Păcii,Est-Europeană, Fundaţia Diaconia Fundaţia donatori se Raionale numără: PNUD Moldova, de Tineret. Evident, chiar dacă finanțarea provenită din etc.). Unele ambasade, precum cea StatelorHEKS Unite etc., de Banca Mondială, ILO, OIM, Biroul de Cooperare al Elve�iei, aSOIR, partea statului nu este semnificativă, totușişieste un ale a Marii a Germaniei și a Slovaciorganizaţii internaţionale fundaţii dinAmericii, anumite ţări,Britanii, orientate pe domenii specifice (de e semnal transmis societății civile că statul este deschis ei joacă de asemenea un rol important în finanțarea Corpul Păcii, Fundaţia Diaconia etc.). Unele ambasade, precum cea a Statelor Unite ale spre colaborare și face pași concreți întru susținerea OSC-urilor. Britanii, a Germaniei �i a Slovaciei joacă de asemenea un rol important în finan�area OS sectorului asociativ din țară. În acest context, asociaConform studiului (ISOSC 2015)60, viabilitatea ţiile obşteşti şi fundaţiile cu statut de utilitate publică 60 financiară a sectorului asociativ s-a îmbunătățit în studiului viabilitatea sectorului asociativ În anul financiară 2009, indexula sustenabilității financiares-a îmbun sunt scutite deConform impozitul pe venit. (ISOSC 2015) , 2015. 2009, indexul sustenabilită�ii 5.2, care se includea în categoria suste era de 5.2, era care de se includea în categoria sustenabilității Totuși, ceianul mai importanți finanțatori pentru sec- financiare limitată (Indexulrespectiv este intre 5așifost 7 ). În anulde 2015, torul asociativ(Indexul sunt SUAeste și UE,intre care 5rămân cei 2015, �i 7printre ). În anul indexul déjà 4.7,indexul care presupun respectiv a fost déjà de 4.7, care presupune deja ca viamai importanți donatori,OSC susținând cca 80-90% din financiară se include în categoria sustenabilită�ii financiare în evolu�ie ( Indexul este 57 . Unii dintre bilitate financiară OSC se include în categoria sustenatoate contribuțiile donatorilor străini din resursele alocate societă�ii civile proveneau, în 2016, din granturi externe, conform da 61 donatori au decis să finanțeze activități societății bilității financiare în evoluție ( Indexul este intre și 5). Centrul Contact . Totale mai multe asocia�ii tind să diversifice sursele de 3finan�are, că civile prin intermediul unor fundații locale specializa83% din resursele alocate societății civile proveneau, în alternative de finan�are. te în grant-making, cum este East-European Founda2016, din granturi externe, conform datelor prezention58. Alături de SUA și UE mai oferă diverse forme tate de Centrul Contact61. Tot mai multe asociații tind Adeseori, aceste alternative prestate definanțare, sectorulcăutându-și asociativresurse în cadrul secto de asistență pentru sectorul asociativ și alți 18apar par- dinsăservicii diversifice sursele de 59 contractate direct de autorită�i. 27% dintre asocia�iile chestionate de Centrul Con teneri de dezvoltare, printre care se numără: Slovaalternative de finanțare. serviciile lor sunt cerute de beneficiari Adeseori, concre�i, asigurându-le o anumită formă aceste alternative apar din servicii pre- de suste 57 state sectorul asociativ în cadrul sectorului pude and men�ionat că societatra dindeRM activează în condi�ii institu�ionale adver Liubomir Chiriac Eduard Tugui,însă Civil Society organizationscivilă from the Republic of Moldova: Development and Participation blic,în fiind contractate direct de autorități. 27% dintre este mai la bănci pentru creditarea activită�ilor beneficiul public, businessul autohton in Policy Dialogue, IDIS-KAS Study financed by the European asociațiile chestionate de Centrul Contact au indicat Union, 2014 finan�area ini�iativei civice, iar capacitatea financiară a autorită�ilor locale este mult că serviciile de beneficiari concreți, 58 EEF Web-site.care Source:ar http://www.eef.md/index. putea contracta servicii sociale ori de lor alt sunt gen.cerute În aceste condi�ii, 70% din resu asigurându-le o anumită formă de sustenabilitat. php?pag=page&id=974&l=en

sectorul asociativ provin din granturi �i dona�ii - cea mai populară metodă de finan�a

Austria, Republica Cehă, Danemarca, Uniunea Europeană, 60 personalului angajat. Potrivit studiului, circa 76% dintre institu�iile �i2015persoanele fiz Indexul sustenabilității organizațiilor societății civile – Estonia, BERD, FMI, Ungaria, Germania, Japonia, Republica Moldova. Chișinău, Iunie, 2016 Liechstentein,dona�ii Polonia, România, Suedia, ONU, Elveția, Statele în anul 2015 le-au transmis61 unor biserici �i mănăstiri �i doar 7% au fost îndre Unite ale Americii, Banca Mondială. See: Cancelaria de Stat. Colectare de fonduri de către organizațiile societății civile asociativ cu caracter civic. Opinia cetă�enilor vis-a-vis de sursele de finan�are ale secto Profilurile Partenerilor de Dezvoltare.[On-Line].2014. http:// din Republica Moldova din surse autohtone: oportunități și ambivalentă �i exprimă pu�ina cunoa�tere despre modul www.ncu.moldova.md/index.php?l=en#idc=542&. perspective. Contact, 2016 în care sectorul asociativ func�io

Tabelul 28. Tipurile de finanțare în viziunea cetățenilor

Starea democrației locale în Republica Moldova

Ar trebui de menționat însă că societatea civilă din RM activează în condiții instituționale adverse: ele nu au acces la bănci pentru creditarea activităților în beneficiul public, businessul autohton este mai puțin interesat în finanțarea inițiativei civice, iar capacitatea financiară a autorităților locale este mult sub nivelul de la care ar putea contracta servicii sociale ori de alt gen. În aceste condiții, 70% din resursele obținute de sectorul asociativ provin din granturi și donații - cea mai populară metodă de finanțare a proiectelor și personalului angajat. Potrivit studiului, circa 76% dintre instituțiile și persoanele fizice care au făcut donații în anul 2015 le-au transmis unor biserici și mănăstiri și doar 7% au fost îndreptate spre sectorul asociativ cu caracter civic. Opinia cetățenilor vis-a-vis de sursele de finanțare ale sectorului asociativ este ambivalentă și exprimă puțina cunoaștere despre modul în care sectorul asociativ funcționează.

donatorilor internaționali, oameni de afaceri - 12.3%. 10.2%, din ei consideră că finanțările trebuie să vină din partea cetățenilor interesați de obiectivele de promovare (conform legii 2%) și circa 10.1% sunt de opinia că finanțările trebuie să fie din bugetul primăriei. Este necesar de menționat și următoarele două aspecte. Circa 10% din cei intervievați consideră că organizațiile societății civile nu trebuie finanțate. Acest răspuns denotă că nu întotdeauna se înțelege rolul OSC-urile în dezvoltarea societății moldovenești și în consolidarea democrației locale. 40% din cei intervievați nu au dat nici un răspuns (nu au știut ce să spună) referitor la finanțarea OSC-urilor, ceea ce vorbește despre faptul că sectorul asociativ este puțin cunoscut de cetățeni.

Relația sectorului asociativ cu autoritățile locale

Tabelul 10. Tipurile de finanțare în viziunea cetățenilor Tipurile de Finanțare

Procentaj

Finanțare din partea guvernului central (Guvernul)

22,3%

Finanțări din partea unor organizații internaţional

17,5%

Finanțări din partea sectorului privat (oamenii de afaceri locali)

12,3%

Finanțări din partea cetățenilor interesați de obiectivele promovare (legea 2%)

10,2%

Finanțare din bugetul primăriei (APL)

10,1%

Altcineva ___________________________

,3%

Nu este nevoie de a finanța ONG-urile

9,8%

Nu știu /Nu răspunde

37,8%

Sursa: Datele sondajului de opinie, interviurilor faţă în faţă cu cetățenii RM, realizat de către CBC AXA, 2017.

Societatea civilă este vitală pentru stabilitatea modelului democratic de guvernare. Societatea civilă asigură conexiunea dintre diverse segmente ale societății prin acțiuni de voluntariat, inclusiv de caritate, educație, compasiune. Potrivit World Giving Index (2015), 14% din respondenții întrebați în RM au raportat că au participat cu regularitate la activități voluntare în 2014, comparative cu 17% în 201362. Circa 22.3% dintre respondenți consideră că finanțarea societății civile trebuie să fie făcută cu bani de la guvernul central. Dintre respondenți, 17.5%, consideră că finanțări substanțiale trebuie să vină din partea 2015 CSO Sustainability Index (Moldova), p.163

Parteneriatul dintre autorități și organizațiile societății civile este esențial pentru guvernarea locală. Liderii de asociații consideră că formarea unor parteneriatelor eficiente cu administrațiile publice este cheia succesului în implementarea proiectelor. Tipul și gama de relații care s-au stabilit, pe parcursul a două decenii, intre sectorul asociativ și autoritățile locale/autoritățile publice centrale au fost reflectate în studiul realizat de IDIS în anul 201463. Există 3 tipuri de relații comune între sectorul asociativ și autorități: inițierea proiectelor de interes reciproc (57.2%), oferirea de consultanță specializată (57,9%), oferirea de consultanță în politici (47,9%). Cele mai des sectorul asociativ folosește tehnici și instrumente de influențare a deciziilor și politicilor guvernamentale prin: dezbateri, conferințe, întâlniri la nivel național (89.2%); mediatizarea informației despre probleme acute din societate (78.5%); elaborarea de studii, strategii, proiecte de legi (66.9%); desfășurarea campaniilor locale (57,7%) și naționale (52.3%) împreună cu alte ONGuri. Mai puțin eficiente și populare printre asociațiile publice din țară sunt mecanismele care se referă la influențarea directă, legală, a politicilor și programelor autorităților publice: participarea la lucrările consiliilor locale (39,2%) și raionale (26,2%); influențarea prin intermediul Consiliului Național de Participare (21.5%); participarea la ședințele Comisiilor Parlamentare Organizațiile societății civile din Republica Moldova: evoluția, sustenabilitatea și participarea la dialogul politic. IDIS Viitorul, Chisinau, 2014

Raport național preliminar

Tabelul 11. Tipurile de relaţii stabilite între sectorul asociativ și autoritățile publice APL, nivel I

APL, nivel II

APC

Iniţierea unor proiecte comune

64,6%

60,8%

46,2%

Sunteţi consultaţi în anumite probleme

59,2%

57,7%

56,9%

Participaţi la luarea deciziilor

42,3%

40,0%

37,7%

Sunteţi consultaţi în elaborarea strategiilor şi politicilor

49,2%

40,8%

53,8%

Participaţi la discuţiile pe marginea bugetelor publice

27,7%

23,8%

25,4%

Sunteţi contractat pentru anumite servicii, activităţi

43,8%

31,5%

Aveţi sprijin financiar pentru implementarea unor programe

34,6%

27,7%

23,8%

Sursa: Studiul Organizațiile societății civile din Republica Moldova: evoluția, sustenabilitatea și participarea la dialogul politic. IDIS Viitorul, Chisinau, 2014

(19.2%)64. Datele CNP arată că mobilizarea societății civile creează mai mult dinamism în procesul decizional la nivel central65, stabilindu-se mecanisme funcționale de dialog și interacțiune între guvern și societate66. Respondenții susțin că aceste forme de cooperare sunt benefice la la toate nivelele decizionale. Există numeroase exemple și practici pozitive de cooperare între autorități și sectorul asociativ, think tankuri, rețele naționale sectoriale (social, patronal, profesional), prin care se depun eforturi lăudabile la elaborarea, promovarea şi monitorizarea unor proiecte de legi, reglementări noi, politici şi reforme sectoriale, esenţiale pentru statul de drept și apropierea RM de standardele UE. Există însă și blocaje și piedici artificiale în dialogul dintre societatea civilă și autorități, adeseori manifestat prin politizarea selectării partenerilor și caracterul formal al unor discuții inițiate pe teme vitale de către autorități, astfel: ”Am fost pur și simplu ascultați, la insistența noastră, fără ca după aceasta să urmeze ceva”, a punctat G.S. lider al unei ONG din regiunea de Sud. În cadrul focus-grupurilor s-a remarcat adeseori opinia că, ”Societatea civilă participă activ la identificarea problemelor, la elaborarea şi promovarea politicilor, dar nu participă la faza implementării”. Din varii motive, sectorul asociativ se implică uneori în mod special la etapa de consultări și elaborare primară a unor proiecte decizionale (legi, reglementări, decizii), ulterior, omițându-se etape cruciale pentru atingerea rezul SCOs of the Republic of Moldova: evolution, sustainability and participation in the policy dialogue. IDIS, Chisinau, 2014 65 Vezi rapoartele şi Buletinele Informative ale Consiliului Naţionale de Participare. 66 Ţugui E. Organizaţiile neguvernamentale din Republica Moldova: evoluţie, activităţi şi perspectivele dezvoltării. Chişinău:IDIS, 2013. 64

tatelor dorite - monitorizarea şi evaluarea politicilor, încheierea politicilor sau reluarea ciclului decizional, conform celebrului model elaborat de Thomas R. Dye sau David S. Sawicki67. Și acest lucru vorbește despre volatilitatea procedurilor de consultare și implicare a publicului în discutarea priorităților de guvernare, locală dar și națională. Lideri ai sectorului asociativ recunosc deschis cât de mult se poate schimba calitatea dialogului cu autoritățile publice, susținând că nu există mecanisme robuste și eficiente de dialog și consultări, cu puține excepții care confirmă regula. Există numeroase cazuri în care autoritățile publice ignoră opiniile societăţii civile68 ori se ocupă de crearea propriilor organizații patronate politic de tip ”GONGO” (organizații clientelare unui guvern sau partid politic aflat la guvernare). Acesta este cazul controversei pe subiectul schimbării sistemului electoral,69 dar și alte cazuri în care societatea civilă a protestat contra unor legi controversate (amnistia de capital)70 și alte proiecte Thomas R.Dye, Understanding Public Policy, Longman, 2011, Pearson education, Inc., Carl V.Patton, David S.Sawicki, Basic Methods of Policy analysis and Planning, Prentice Hall, New Jersey, 1993. 68 Astfel, Apelul societăţii civile din august 2009, către clasa politică de a instaura o guvernare responsabilă şi democratică; Apelul privind revizuirea unor acte adoptate de către Parlamentul Republicii Moldova la 3 mai 2013, prin care sunt compromise eforturile de reformare a sectorului de justiţie. 69 Opinia Comună a Comisiei de la Veneția-OSCE-ODIHR din 19 iunie, 2017 cu privire la proiectul de schimbare a sistemului electoral în RM. Statement by the Spokesperson on the Venice Commission and OSCE Office for Democratic Institutions and Human Rights’ Opinion on a draft revision of the electoral legislation of the Republic of Moldova https://eeas.europa. eu/headquarters/headquarters-homepage/28418/statementspokesperson-venice-commission-and-osce-office-democraticinstitutions-and-human_en 70 Societatea civilă cere retragerea proiectului de lege privind amnistia de capital. https://deschide.md/ro/stiri/social/4716/ Societatea-civil%C4%83-cere-retragerea-proiectului-privind67

Starea democrației locale în Republica Moldova

lege și hotărâri ale executivului, scrise în grabă, fără a fi făcute public în timp util pentru informarea tuturor celor interesați. Dar există și cazuri în care autoritățile naționale și locale au luat în considerare opiniile critice, abandonând proiectele inițiale, considerate neavenite pentru interesul public. Astfel, în februarie 2015, CIJ (Centrul pentru Jurnalism Independent) a lansat o campanie de advocacy în favoarea adoptării unui proiect de lege nr.240 privind modificarea și completarea Codului Audiovizualului. După organizarea mai multor discuții publice și un Club de presă, după informarea largă a publicului și difuzarea unei petiții semnate de mai multe ONGuri prestigioase ale societății civile, Parlamentul RM a decis să inițieze consultări în comisie, iar în martie 2015, s-a reușit adoptarea legislației dorite cu modificările solicitate de sectorul asociativ. În noiembrie 2015, toți radiodifuzorii privați au fost obligați să-și anunțe lista completă de proprietari. Un alt exemplu se referă la respingerea inițiativelor legislative nr. 451 și nr. 452. La 12 decembrie 2016, organizaţii ale societăţii civile, prin intermediul unui APEL, au atras atenția Parlamentului, Guvernului, societății și partenerilor de dezvoltare asupra inițiativelor legislative nr. 451 și nr. 452 înregistrate în Parlament la 1 decembrie 2016. Proiectul de lege prevedea o amplă legalizare a unor capitaluri cu origini incerte, care ar fi însemnat exonerarea lor de orice răspundere după declararea conform legislației a proprietăţilor date în schimbul achitării unui comision de 2% sub forma unei taxe de stat. Proiectele introduceau interdicţia de sancţionare a funcţionarilor pentru nedeclararea acestor averi, care ar fi colapsat întregul sistem de verificare a integrității averilor și comportamentului demnitarilor și funcționarilor publici. Totuși, în ciuda dovezilor clare de beneficii comune de pe urma cooperării există senzația unei abordări superficiale și chiar consumiste între guvern și sectorul asociativ. Se observă astfel o prudență exagerată a unor autorități publice în a accepta accentele critice pe care le aduce sectorul asociativ, chiar și atunci când critica este judicioasă și bine argumentată. Investigațiile judiciare din ultimii ani relevă existența unei grave probleme de integritate a sistemului administrației publice în Republica Moldova, implicând oficiali de toate nivelele prin cazuri de abuz în serviciu, corupție și nepotism. 32,7% dintre respondenții sondajului național susțin că există multă corupție și nepotism față de 55%, care resping această constatare.

“I-am rugat insistent să ne asculte, dar nimic nu i-a putut convinge până la urmă”, G.S., spune un lider de ONG din regiunea de Sud. Datele arată existența unei corelații pozitive între nivelul redus de educație al respondenților și opinia după care există corupție în primării. Și în funcție de mediul rezidențial sunt diferențe: cu cât localitatea urbană este mai mare cu atât sunt mai multe cazuri de nepotism (46,3% față de 39,3%), în timp ce această corelație în cazul localităților rurale este inversă – în localitățile mici numărul cazurilor de corupție și nepotism este mai mare decât în cazul localităților mari (30% față de 27,1%). Municipiul Chișinău colectează un număr dublu față de restul regiunilor din RM la opinia că există multă corupție și nepotism în deciziile administrației locale - 51% față de 25,2% în regiunea de Nord, 28,8% la Centru și 27,4% la Sud, consemnând o creștere vizibilă la UTAG – cu 36,3%). Pe lângă inițiativele civice de monitorizare și supraveghere a integrității sistemului de administrare publică, în RM există o creștere susținută a sectorului de caritate și voluntariat, mișcare care susține educarea publicului și însușirea unui sentiment de apartenență pentru indivizi față de o comunitate mai largă, în care există grupuri sociale care au nevoi speciale. ”La noi este o organizație pare-mi-se ajută și e finanțată de peste hotare, ajută bătrânii, copiii, aduc haine, mâncare. „Concordia” se numeşte și se ocupă de caritate. Da, ei ajută familiile vulnerabile, le cumpără mâncare, haine, unor le-au cumpărat animale ca să se întrețină, să mai vândă lapte”. ”Este și în localitatea noastră o organizație care ajută bătrânii „Floare de cireș” mi se pare, finanțarea mi se pare este din America și tot cu păturile vulnerabile lucrează”.

Alte efecte pozitive corelate acestei participări pentru cetățenii active sunt legate de învățarea practicilor pozitive prin practicarea lor, prin care cetățenii capătă încredere în forțele proprii, și în care tot ei pot promova puncte de vedere și interese comune care-I definesc71. Putem spune astfel că activitățile de voluntariat și internshipuri, găzduite de organizații ale societății civile sporesc încrederea și capitalul social, ceea ce adaugă societății în ansamblu mai multă coeziune și atractivitate. Steven J. Rosenstone and John Mark Hansen, Mobilization,

amnistia-fiscal%C4%83-%C5%9Fi-de-capital.htm

Participation and Democracy in America (New York: Macmillan, 1993).

Sectorul asociativ în autonomia găgăuză (UTAG) Societatea civilă din UTAG este numeroasă și bine consolidată. Cetățenii intervievați au menționat că cele mai cunoscute dintre aceste sunt Asociația Femeilor din Găgăuzia (circa 25%), Centrul Pro-Europa (circa 15,4%) și Pilgrim-Demo (circa 12.8%), despre care persoanele chestionate au punctat că sunt la curent cu activitatea organizațiilor72 Tabelul 12. Spuneti-ne vă rog dacă știți sau ați auzit ceva despre următoarele organizații neguvernamentale din UTAG? ONG

Cunosc foarte bine

Am auzit ceva

Nu știu

Asociația femeilor din UTAG

4.7%

19.8%

75.1%

Centul Pro-Europa

2.2%

13.2%

84.3%

Asociația PiligrimDemo

3.1%

9.7%

86.9%

Asociația Vesta

0.3%

7.8%

91.4%

Sursa: Sondaj efectuat de CBC-Axa la comanda Piligrim Demo, în februarie 2017

Cea mai puțin cunoscută este Asociația Vesta, unde circa 8%, din respondenți, au auzit câte ceva despre aceasta. Populația apreciază pozitiv acțiunile societății civile în regiune. „Asociațiile obștești organizează mereu dezbateri interesante, iar acest lucru îi ajută pe oameni să se informeze. Mulți candidați la poziția de deputați în Adunarea Populară sunt văzuți la înfățișare, dar nu se cunoaște cum ei lucrează, nu știu ce promite, iar în dezbaterile publice totul iese la iveală. Cele mai active dintre asociații organizează evenimente folositoare, scot în evidență necesitățile acute ale cetățenilor și comunităților, informează cetățenii despre activitatea deputaților, activitatea primăriilor, participă la adunările locale.” X, Focus grup, Comrat. Sondaj efectuat de CBC-Axa la comanda Piligrim Demo, în februarie

Raport național preliminar

Mass media națională și locală – elementul indispensabil al democrației locale Mass-media națională este divizată în trei mari categorii: presa tipărită, presa audiovizuală și presa electronică. În Republica Moldova, mass-media locală este reprezentată în primul rând prin intermediul presei tipărite. Menționăm că până în prezent în regiuni, practic, nu există instituții de presă locală online, ci doar variantele online ale publicațiilor periodice tipărite. Presa regională, cu regret, încă nu s-a afirmat ca fenomen mediatic. Raportul Freedom House „Nations in Transit” din 5 aprilie 2017 definește libertatea presei din RM cu indicatorul presă quazi-independentă (5 puncte) este sub indicele pe țară (4,93). Pentru comparație, Ucraina și Georgia, care au un scor pe țară de 4.61 puncte au și la acest compartiment rezultate mai bune – câte 4 puncte. Studiul „Națiunile în tranziție” analizează situația din 29 de țări post-comuniste din Europa Centrală până în Asia Centrală după șapte indicatori principali: Guvernare democratică la nivel național, Proces electoral, Societate civilă, Mass-media independentă, Guvernare democratică la nivel local, Cadrul și independența justiției, Corupția; pe o scară de la 1 la 7, unde 1 înseamnă cea mai bună situație, iar 7 – cea mai proastă. Astfel, Republica Moldova a acumulat un punctaj mai mic față de rezultatul din anul 2016, care constituirea (4.89). „Nu cunosc multe despre jurnalismul din Republica Moldova, dar știu că există oligarhi care controlează multe surse mass-media. La noi există libertatea presei cu mici excepții,” susține, Melody Gilbert, jurnalistă americană. Sursa: http://moldnova.eu/ro/o-jurnalista-din-america-vorbeste-despre-presa-din-republica-moldova-si-dezvaluie-secretele-documentarelor-sale-7313.html/ Cele mai importante caracteristici, evidențiate în studiu, care se referă la situația din mass-media moldovenească țin de următoarele: mass-media este concentrată, în cea mai mare parte, în mâinile unor proprietari care sunt și politicieni influenți în țară; circa 80% din posturile TV din Republica Moldova sunt controlate de moguli de presă sau persoane apropiate unor partide politice. RM se află pe locul 80 în clasificarea Reporters sans Frontiers la capitolul libertății presei. Comparativ cu 2016, Moldova a coborât 4 locuri și se află în categoria statelor cu „probleme

2017

Starea democrației locale în Republica Moldova

grave”, susțin autorii studiului menționat, care atrag atenția asupra faptului că libertatea mass-media este prejudiciată de controlul oligarhic, iar agențiile de reglementare sunt inerte sau lipsite de independență. Raportul Departamentul de Stat al SUA privind respectarea drepturilor omului la nivel mondial în 2016, atenţionează că în RM s-a înrăutăţit situaţia în ceea ce priveşte dreptul la exprimare şi libertatea presei. „Presiunea asupra instituţiilor mass-media independente a crescut pe parcursul anului, iar mai mulţi jurnalişti de investigaţie au raportat ameninţări în urma publicării unor articole de investigaţie asupra judecătorilor şi figuri politice proeminente”, se spune în raport, care notează că instituţii mari de presă, asociate unor oligarhi şi lideri politici, au exercitat presiune asupra instituţiilor de media mai mici. Presa regională cuprinde 54 ediții de presă, dintre care 26 de ziare apar cu finanțarea unor autorități locale și 28 – sunt afaceri private. În UTAG sunt editate 7 din numărul total de 28 de ziare private, iar 4 dintre acestea sunt editate cu sprijinul financiar al autorităților regionale. Datorită suportului financiar pe care l-a acordat ziarelor regionale private fundația Soros Moldova, la începutul anului 2011, majoritatea dețin, în prezent, și varianta online. Astfel, în țară, timp de două decenii, presa regională şi-a diversificat structura şi tipologia, înregistrând diverse categorii după forma de proprietate (presă editată de consilii raionale și municipale și presă privată) și după conținut (ziare private de reclamă, de divertisment, de sănătate, ziare ale minorităţilor naţionale). Succesul ziarelor respective, ține de reorganizarea și reformarea inteligent implementată și abordarea proaspătă, profesionistă a problemelor locale, în mod special, a domeniului sociocultural.

”Problemele cu care se confruntă ziarele locale țin și de presiunile asupra politicilor editoriale din partea: unor partide politice pentru a le promova viziunile și ideile; unor structuri de stat pentru a le promova imaginea și credibilitatea; unor grupuri comercial-financiare pentru a le face publicitate. Însă, independența ziarelor regionale, este menținută și promovată atât la nivelul politicilor editoriale cât și la cel al acțiunilor echipelor de jurnaliști în raport cu sursele de informare și abordarea profesionistă a subiectelor. ” I.M. Ziarist, regiunea de Sud Acțiunile de reorganizare conceptuală, a presei private, au condus la creșterea influenței presei scrise și electronice pe plan regional, dar și la creșterea

tirajului și numărului de vizualizări. Se remarcă succesele evidente ale publicației ”Unghiul” de la Ungheni, conceput inițial ca un ziar raional, dar care s-a extins treptat spre alte 3 raioane adiacente: Ungheni, Călărași și Nisporeni, având un tiraj de peste 10.000 exemplare. Alte exemple pozitive țin de ziarul ”Cuvântul Liber” din Leova, care se distribuie în raioanele: Leova, Hânceşti, Cahul, Cantemir, Cimişlia, având un tiraj de peste 8.000 exemplare; ”Observatorul de Nord” din Soroca cu un tiraj de peste 7.000 exemplare, distribuit în raioanele Soroca, Drochia și Telenești; ziarul ”Cuvântul” de la Rezina, difuzat în raioanele: Rezina, Orhei, Telenești, Şoldăneşti şi în oraşul Râbniţa, având un tiraj de peste 5.000 exemplare. Observăm totuși că aceste ziare nu reflectă de obicei activitățile sectorului asociativ, fiind mai mult ancorate pe subiecte de divertisment și agenda politică a sponsorilor lor oficiali. În ISOSC 2015, se menționează: ”Mass-media la nivel local și național rămân a fi neinteresate de sectorul non-profit, și astfel, nu sunt pe deplin dispuși să promoveze activitățile OSC-urilor. De obicei, OSC-urile trebuie să plătească pentru difuzarea activităților și evenimentelor organizate la radio și TV”. Rolul presei regionale este foarte important și pentru autoritățile locale. Multe dintre acestea folosesc cu eficiență aceste canale de informare și comunicare cu cetățenii, extinzând mecanisme de feedback și retroacțiune pe subiecte majore ale agendei publice, construindu-și imaginea pe care ei cred că o merită în raport cu populația pe care o reprezintă. Neutralitatea și rigorile deontologice ale jurnaliștilor implicați în aceste publicații adaugă greutate efortului de comunicare cu publicul și sporește credibilitatea aleșilor locali și regionali. Autoritățile locale de nivelul I și II sunt in egală măsură interesate să coopereze cu presa regională. Mass-media este canalul de propagare a imaginii instituției publice cel mai accesibil şi, in același timp, cel mai frecvent utilizat de autoritățile locale pe motivul accentelor puse de presă pe temele de proximitate, adică exact ceea ce-i mai important pentru colectivitățile și locuitorii unor sate și orașe. Atenția publicului este mult mai mare in cazul materialelor apărute în ziar, decât în cazul celor apărute la televizor sau difuzate la radio. În acest context, autoritățile locale care dispun de organe de presă ori mențin relații bune cu presa locală, beneficiază de un surplus de credibilitate care consolidează reputația funcționarilor publici și aleșilor locali.

Raport național preliminar

Mass media din autonomia găgăuză (UTAG) Mass-media din UTAG pot fi văzute adeseori copiind stilul și standardele mass-mediei naționale, asigurând pe de o parte nevoia de informare și interacțiune cu locuitorii autonomiei, vorbitori în cea mai mare parte de limbă rusă, iar pe de altă parte oferind liderilor locali o platformă de dialog și comunicare politică. Cea mai populară sursă de informare este în autonomia găgăuză GRT (Gagauz RadioTelevizionu)73, care are conform unor sondaje de marketing cel mai mare scor de audiență. 65% din respondenți au încredere și urmăresc de cel puțin câteva ori pe săptămână acest canal TV. Dintre publicațiile tipărite cele mai populare și credibile sunt:”Vesti Gagauzia”(38.6%),”Znamea”(37%),

iar din posturile de radio- Radio PRO 1000 (36.7%) și Radio Albena (36.5%). Conform sondajului CBS AXA, aproximativ 20% din cei intervievați asculta des programele radio, și doar 10% citesc ziare în fiecare zi sau de mai multe ori pe săptămână. Cel mai popular site web este ”Gagauzinfo.md” la care apelează frecvent 21,6% dintre respondenți chestionați. Întrebați în cadrul focus-grupurilor câtă încredere au în mass-media în general, persoanele intervievate au menționat: „Fiecare sursă mass-media are direcția sa la fel ca și partidul, iar când începi a urmări fiecare post, fiecare buletin de știri, atunci observăm că înainte totul era mult mai clar”. Focus grup, Comrat. În același timp respondenții au subliniat că în proporție de 80% au încredere în media locală, deoarece „sunt mai aproape de ei, și nu doar îi aud la televizor, însă și văd ceea ce se întâmpla”.

Tabelul 13. Cât de mult aveți încredere în mass-media locală (TV, radio, ziare, internet)? Încredere deplină

Mai curând am încredere

Mai curând nu am încredere / nu am încredere deloc

NȘ / NR

GRT (Gagauz Radio Televizionu)

13.6%

51.4%

11.2%

23.9%

ENI AI

5.7%

33.5%

10.7%

50.2%

ATB

4.1%

29.7%

11.4%

54.8%

PRO 1000 Radio

3.4%

33.1%

13.8%

49.7%

Radio Albena

4.0%

32.5%

11.9%

51.6%

News of Gagauzia (Вести Гагаузии)

4.1%

34.5%

10.0%

51.3%

News paper Flag ( Газета Знамя)

4.7%

32.3%

8.8%

54.3%

Gagauzinfo.md

7.4%

33.8%

9.4%

49.4%

Gagauzmedia.md

5.4%

19.5%

9.7%

65.4%

Gagauz.md

5.2%

21.5%

9.6%

63.7%

Budjakonline.md

2.4%

15.8%

7.3%

74.5%

Gagauzyeri.md

2.8%

17.7%

8.5%

71.0%

TV din Gagauzia

Radio Gagauzii

News papers from Gagauzia

Websites from Gagauzia

Sursa: Sondaj efectuat de CBC-Axa la comanda Piligrim Demo, în februarie 2017

Sondaj efectuat de CBC-Axa la comanda Piligrim Demo, în februarie 2017

Starea democrației locale în Republica Moldova

Concluzii

1. Consultările publice cer din partea autorităților locale un efort susținut, tehnici de comunicare și politici moderne puse în serviciul unei culturi democratice participative. 2. Societatea civilă este un fenomen bine structura care atestă o dinamică pozitivă. Cu toate acestea, sustenabilitatea sectorului asociativ este destul de problematică. Statul oferă anumite facilități fiscale, dar nu acordă sprijin financiar corespunzător. Donatorii străini, UE și SUA, sunt principalii contribuitori la finanțarea celor mai importante programe ale societății civile. 3. În acest moment, legislația cu privire la asociațiile obștești, cu modificările operate în anul 2010, asigură reguli mult mai permisive pentru sectorul asociativ de a obține statutul de utilitate publică. Asociațiile publice au reușit să devină un partener social redutabil, dezvoltându-și relații constructive cu autoritățile sectorului public și participând activ la anumite etape ale ciclului de elaborare și dezvoltare a politicilor. Totuși, o interacțiune mai activă, mai dinamică, întemeiată pe relații de parteneriat și interacțiune competentă între stat și sector este necesară. Sectorul asociativ participă la reforma modernizării instituționale a statului, reforme structurale cerute de UE și au promovat strategii, politici sectoriale și acte normative noi. 4. Credibilitatea mass media este puternic afectată: peste 80% din canalele TV sunt controlate direct și indirect de grupuri influente de oameni de afaceri și partide politice, creând un sistem în care presa independentă și deontologică se găsește sub o presiune constantă și necruțătoare.

Recomandări 1. Consolidarea capacităților de implicare și participare a sectorului asociativ în promovarea valorilor și mecanismelor democrației locale, dialogul între populație și autorități prin intermediul unor măsuri și mijloace, după cum urmează: - Îmbunătățirea cadrului legislativ și normativ care privește activitatea sectorului asociativ, având drept scop optimizarea procedurilor de înregistrare;

- Facilitarea accesului sectorului asociativ din regiuni la programele guvernamentale de dezvoltare comunitară și a instrumentelor democrației locale. - Dezvoltarea mecanismelor de cooperare între autorități și sectorul asociativ. - Dezvoltarea mecanismelor de cooperare instituțională între sectorul asociativ și mediul de afaceri. 2. Dezvoltarea și implementarea unui program de instruire specializat pentru sectorul asociativ local și regional în materie de advocacy, activism civic, analiză și evaluare de politici publice, monitorizare de politici și evaluarea rezultatelor în administrația publică locală. - Dezvoltarea mecanismelor de cooperare instituțională între partenerii internațional pentru dezvoltare și sectorul asociativ. - Stabilirea unor platforme de dialog regional care ar întruni partenerii internaționali de dezvoltare, sectorul privat și sectorul asociativ. - Consolidarea dialogului dintre sectorul asociativ și UE cu scopul de a întări implementarea obligațiilor RM prevăzute în Acordul de Asociere din 27 iulie 2014 - Instituirea unei categorii separate de cheltuieli destinat evaluării și monitorizării volumului de asistență externă oferit de donatorii internaționali societății civile.

3. Mass Media regională și locală - Consolidarea independenței mass media, promovarea publicațiilor electronice, accesibile prin internet - Mass media locală și regională trebuie să fie ajutată să performere prin dezvoltarea unor abilități și creștere de capacități în materii legate de analiză de politici și raportare analitică. - Implementarea unei campanii naționale de promovare a rolului societății civile, diseminarea informației relevante și obiective despre activitățile întreprinse de acestea, făcându-le mai accesibile, mai ușor de implicat și de înțeles pentru presă și cetățenii activi.

Raport național preliminar

Capitolul V

Concluzii sumare (tentative)

- Republica Moldova dispune de un cadru legislativ și normativ care sprijină principiile descentralizării, inclusiv de ordin politic, fiscal și administrativ, făcând distincțiile necesare între mandatul și funcțiile recunoscute aleșilor locale și autoritățile publice centrale. Totuși, funcționarea efectivă a puterilor locale depinde într-o mare măsură de existența unor capacități administrative, instituționale și financiare, capabile să asigure condițiile necesare și suficiente competiției politice pluraliste la nivel local, susținute de o interacțiune responsabilă și credibilă cu cetățenii lor. Mai ales aceste areale rămân în continuare deosebit de problematice și ambivalente în Republica Moldova, afectând atingerea scopurilor și rezultatele unei guvernanțe democratice și descentralizate.

tive celor democratice, sub acoperiș de sorginte totalitară sau autoritară. În evaluările lor, cetățenii susțin că cele mai discriminate persoane sunt săracii, vârstnicii, cei care aparțin unor minorități lingvistice sau grupuri etnice marginalizate (Rroma și refugiații din zonele de conflict militar). - Sărăcia și lipsa încrederii produce alienare socială și indiferență. Notăm în acest context că persoanele cu venituri peste media calculată se simt mai confortabil în raport cu localitățile lor, în timp ce persoanele cu venituri sub media pe țară sunt și cei mai nemulțumiți de lucrul administrației locale și tind să fie cel mai des deconectați de activitățile și prioritățile de dezvoltare ale localităților lor. Există o corelație negativă între nivelul de educație și intensitatea încrederii în politicieni.

- Evaluarea celor mai răspândite percepții din această cercetare poate sugera că drepturile fundamentale, pe care le numim uneori ”negative”, i.e. adică drepturile care nu solicită obligații pozitive din partea statului (dreptul la asociere, libertatea conștiinței, gândirii și confesiunii) se găsesc într-o poziție mult mai bună decât drepturile ”pozitive” – față de care guvernul trebuie să răspundă prin furnizarea de servicii și intervenții de politici publice, după cum sunt: ocrotirea sănătății, protecția socială, dreptul la educație. Excepțiile, notabile după cum menționam mai sus, se referă la accesul la apă potabilă și salubrizare (67% aprobare), definind un domeniu care a beneficiat în ultimii ani de investiții semnificative și dezvoltare de infrastructuri locale în acest scop.

- Participarea politică este limitată și datorită instituționalizării slabe a partidelor politice. Cei mai mulți dintre respondenți (90%) nu au făcut niciodată parte dintr-un partid politic, iar 81% susțin că ”politicienii nu ascultă de opinia cetățenilor”. Numai 26% dintre respondenți sunt interesați de procesul politic, față de 70% care nici măcar nu-și propun să urmărească scena politică ori să se implice activ în procesul decizional.

- Pe lângă nemulțumirile pe care le au față de starea social-economică, cetățenii dezaprobă și anumite elemente importante ale procesului democratic, cum sunt: participarea, reprezentarea, autorizarea și supravegherea, ca funcții alocate cetățeniei active. Scepticismul lor față de partidele politice ar putea fi recunoscut drept o consecință directă a răspunderii politice mediocre, lipsa transparenței, amatorismul și ineficiența pe ansamblu a partidelor politice, și nicidecum o preferință explicită în favoarea unor alte tipuri de regim politic, alterna-

- Autonomia financiară inexistentă se datorează și populației puțin numeroase, teritoriului limitat, economiei locale necompetitive, care nu permit autorităților locale să extragă suficiente resurse pentru o dezvoltare durabilă și o relansare rapidă a standardelor de viață Dependența de transferurile guvernului central reduce serios conceptul autonomiei locale și a mecanismelor sale de auto-guvernare și guvernanță locală, în ansamblu.

- Concurenții electorali folosesc modele și practici obscure de a-și finanța campaniile electorale. Cumpărarea de voturi, corupția și resursele administrative reprezintă probleme majore care compromit caracterul liber și echitabil al alegerilor, având un impact deosebit de negativ asupra percepției publice a democrației la nivel local.

- Implementarea normelor legislative cu privire la transparența procesului decizional este improprie

Starea democrației locale în Republica Moldova

și solicită îmbunătățiri semnificative. Adeseori, autoritățile locale nu publica informații și date relevante cu privire la agenda ședințelor consiliului local, cu scopul de a lua decizii care nu servesc interesului public și a servi propriilor interese ilicite.

- 90% dintre cetățeni susțin că nu sunt informați deloc ori puțin informați despre deciziile care se i-au la nivel raional (sub-național), iar 75.5% notează că nu cunosc aproape nimic despre procesul decizional în materie de dezvoltare durabilă a localității lor.

blice din RM reprezintă niște parteneri sociali redutabili, care au reușit să dezvolte și să cristalizeze relații diverse cu autoritățile sectorului public, să participe activ la formarea ciclului de elaborare și implementare a politicilor publice, în ciuda constrângerilor menționate mai sus. Totuși, o interacțiune bazată pe parteneriate instituționalizate, mai multă implicare interacțiune cu autoritățile locale reprezintă condiții necesare, cu condiția că acestea manifestă interes de cooperare.

- Utilizarea eficientă a mecanismelor de consultare publică solicită din partea autorităților locale tehnici și politici clare care să servească scopului de informare și implicare a cetățenilor printr-o cultură democratică participativă.

- Independența mass media și profesionalizarea jurnaliștilor reprezintă o condiție sinequanon pentru consolidarea democratică a RM. Întărirea independenței mass media, promovarea unor formate moderne, dinamice și accesibile de cooperare cu mass media electronică, ar trebui să fie privite ca o prioritate de dezvoltare a întregului sector.

- Societatea civilă din RM este bine structurată și prezintă o dinamică pozitivă. Sustenabilitatea financiară este, însă, destul de problematică. Statul asigură anumite facilități fiscale, dar nu oferă nici un fel de sprijin semnificativ (financiar) pentru sectorul asociativ. Cu toate acestea, asociațiile pu-

- Mass Media locală și regională trebuie să fie ajutată să-și dezvolte calificarea, capacitățile, în raport cu elementele cheie ale procesului decizional, în ceea ce privește analiza de politici publice, raportarea analitică a rezultatelor și monitorizarea acestora.

Raport național preliminar

Anexa A

Datele Sondajului IDIS CBS AXA și metodologia

Sondajul Național comandat de IDIS și Idea Internațional a fost realizat în cadrul serviciului OMNIBUS ai CBSAXA, având următoarele caracteristici tehnice: - Volumul eşantionului: 1116 persoane cu vârstă de 18 ani şi mai mult; - Tipul eşantionului: stratificat, probabilist, bistadial; Criterii de stratificare: 12 regiuni geografice, care coincid cu unitățile administrativ teritoriale de până la revenirea la raioane, mediu rezidenţial (urban-rural), mărimea localităților urbane (2 tipuri), numărul de populaţie ai localităţilor rurale (3 tipuri de localităţi rurale). Eşantionare: Volumele straturilor urbane şi ale totalului pe regiuni (fostele judeţe), cât şi volumele straturilor rurale au fost calculate proporțional cu numărul populaţiei în conformitate cu datele comunicate de Departamentul de Statistică al Republicii Moldova. Stadii de randomizare: I. Localitatea: în cadrul straturilor ajustate, localitățile selectate (93) au fost stabilite în mod aleator, în baza unui tabel cu numere aleatoare. II. Familia: numărul maximal de interviuri efectuate într-un punct de eșantionare a fost de 5. Familiile în care s-a realizat interviurile au fost selectate prin metoda rutei aleatoare, cu un pas statistic prestabilit. III. Persoana: în cazurile în care în familiile selectate există mai multe persoane adulte, persoana intervievată s-a stabilit prin metoda celei mai apropiate zile de naştere. Reprezentativitate: eşantionul este reprezentativ pentru populaţia adultă a Republicii Moldova, cu o eroare maximală de +3%. Perioada de culegere a datelor: 25 februarie – 6 martie 2017. Interviurile au fost realizate la domiciliul respondenţilor. Chestionarul a fost redactat în limbile română şi rusă, oferindu-se respondenţilor posibilitatea de a alege limb de comunicare în cadrul interviului.

Starea democrației locale în Republica Moldova

Anexa B

Aspecte geospațiale privind dezvoltarea locală

Reformele constatate ale organizării administrativ-teritoriale locale De la independență, începînd cu 1991, Moldova a suferit două runde de reformă administrativ-teritorială: din 1998 până în 2003 Republica Moldova a fost împărțită în zece județe, un municipiu și două unități teritoriale autonome1, după care în anul 2003 a revenit la sistemul administrativ pe raioane pe care le-a avut înainte de 1998. Revocarea sistemului de regiuni a fost criticată sever de comunitatea internațională, în special de Congresul autorităților locale și regionale al Consiliului Europei, stabilind că procedurile prin care procesul de reformă a fost implementat a încălcat prevederile Cartei Europene a Autoguvernării. Totodată, Curtea Constituțională a constatat că anumite acte juridice adoptate ca parte a reformelor încalcă normele constituționale referitoare la auto-guvernarea locală. Lipsa resurselor naturale de importanţă strategică, resursele economice limitate ale țării au condus la formarea şi dezvoltarea economiei naţionale pe sectoare şi pe ramuri de activitate economică. Împreună cu piaţa internă de desfacere limitată, veniturile mici ale populaţiei, infrastructura slab dezvoltată, situaţia nefavorabilă pentru investiţiile străine, migrația internă și externă, toate acestea au rezultat în discrepanțe esențiale în dezvoltare între orașe și sate, între raioane și regiuni ale țării.

Eforturi de dezvoltare regională și locală Decalajul înregistrat în dezvoltarea socio-economică, în special dintre municipiul Chișinău și restul țării, inegalitățile și neomogenitatea în dezvoltare Legea nr.191-XIV din 12.11.1998 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, http://lex. justice.md/md/310818/ ; Legea nr.650-XIV din 22.10.99 pentru modificarea şi completarea Legii privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova,http://lex.justice. md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=311365

a condus la implementarea modelului de dezvoltare regională, care printre avantajele multiple, oferă oportunităţi suplimentare pentru valorificarea potenţialului propriu de dezvoltare, precum și posibilităţi de atragere a resurselor financiare suplimentare, de colaborare externă la nivel regional. În 2006 Republica Moldova a fost împărțită în sase regiuni de dezvoltare, Nord, Centru, Sud, UTAG, mun. Chișinău, Transnistria2. Precum este caracteristic pentru țările din regiune, există o contradicție evidentă între valoarea resurselor financiare necesare și cele alocate în realitate, în mare parte datorită suspendării anumitor cheltuieli bugetare de către Ministerul Finanțelor în contextul evoluțiilor macroeconomice nefavorabile precum și fondurilor bugetare insuficiente din ultimii ani.

Aspecte socio-demografice și economice Distribuția pe regiuni a țării este neuniformă atât ca suprafață, număr al populației, cît și densitate a populației. Avantajele oferite de statutul de capitală al orașului Chișinău are un impact semnificativ asupra acestei regiuni, cu o concentrare majoră a populației de 1167 persoane/km2, precum și o pondere mare de 89,1% a populației urbane. Urbanizarea dispune de potențial important de dezvoltare, orașele oferind oportunități mai mari privind calitatea vieții, de creștere a standardelor de trai, angajare, o calitate mai bună a serviciilor de bază, precum educația și sănătatea, de asemenea este mai asigurat și accesul la infrastructură de calitate. Cea mai mare regiune ca suprafață, regiunea Centru, care cumulează 34,5% din total teritoriul republicii, precum și numărul cel mai mare al populației, 30,7%, în același timp dispune de o pondere deosebit de mică de doar 16,6% a populației urbane. Cea mai mare pondere a populației urbane, 36,2%,este observată în UTAG, care are și cea mai mică suprafață și populație. LEGE Nr. 438 din 28.12.2006 privind dezvoltarea regională în Republica Moldova http://lex.justice.md/index. php?action=view&view=doc&lang=1&id=320885

Rezultatele ultimului recensământ confirmă neomogenitatea etnică a regiunilor/ raioanelor republicii. La Nord circa 80% s-au declarat de etnie moldovenească/ română, 13,5% sunt ucraineni. Raioanele cu cele mai mari ponderi ale populaţiei de etnie ucraineană sunt la Ocniţa (25,3% ucraineni), Briceni (22,5%), Râşcani (19,5%). În Centru 95,2% sunt de etnie moldovenească/ română, în mun. Chişinău 81,7% - de etnie moldovenească/ română, iar 9,3% - rusă, 5,6% - ucraineană. La Sud locuiesc circa 82% persoane de etnie moldovenească/ română, 8,5% - bulgară, cu 66,1% bulgari în raionul Taraclia, 6,8% - în Leova, 6% - în Cantemir. În UTAG 83,8% persoane sunt de etnie găgăuză, 4,9% - bulgară, 4,7% - moldovenească, ponderi mai pronunţate ale persoanelor de etnie găgăuză locuiesc în regiunea Sud, raioanele Taraclia (9%) şi Basarabeasca (7,4%). Ponderea cea mai pronunţată a populaţiei de etnie romă locuiesc la Nord şi constituie 0,8% din totalul populaţiei regiunii respective, cu o concentrare de 6,8% în raionul Ocniţa, 1% în Soroca, aproape de un procent în raioanele Edineți, Râșcani şi Glodeni, dar şi în raionul Nisporeni, regiunea Centru, raionul Basarabeasca din regiunea Sud. Evoluția demografică a republicii în ultimele două decenii a înregistrat tendințe negative pronunțate. Amploarea înregistrată a fenomenului migrației forței de muncă, prevalenţa emigraţiei asupra imigraţiei a rezultat într-un impact semnificativ imediat asupra populaţiei, contribuind la descreşterea continuă a acesteia, iar plecarea la muncă peste hotare a femeilor în vârstă fertilă rezultă în deteriorarea indicatorilor demografici principali în timp, ca rezultat al reducerii natalităţii. Astfel, începând cu anul 1998 pînă în prezent numărul total al populației stabile3 s-a redus continuu4, iar datele recensământului populației din 2014 estimează o reducere de 385 mii persoane în raport cu recensământul precedent. Fenomenul pronunțat al emigrării în afară țării, precum şi migrarea internă spre oraşe a persoanelor tinere a contribuit semnificativ la deteriorarea pronunțată a capitalului uman, confirmat printr-o serie de indicatori demografici, cu discrepanțe semnificative pe medii de reședință. S-a redus atât natalitate cît și rata de fertilitate, exprimată prin numărul mediu de copii născuţi de o femeie pe parcursul vieţii sale fertile. În mun. Populaţie stabilă este numărul persoanelor care au domiciliul stabil pe teritoriul respectiv, inclusiv persoanele absente temporar. 4 BNS, Populatia stabila, la inceputul anului, http://statbank. statistica.md/pxweb/pxweb/ro/20%20Populatia%20 si%20procesele%20demografice/20%20Populatia%20 si%20procesele%20demografice__POP010/POP010100. px/?rxid=b2ff27d7-0b96-43c9-934b-42e1a2a9a774 3

Raport național preliminar

Chișinău se observă cele mai joase valori ale indicatorilor menționați. Aceasta a condus la o reducere considerabilă a ponderii persoanelor sub vârsta apta de munca (0-15 ani), care s-a diminuat de la 23,3% în 2000 la 17,1% în 2015 (cu circa 8,2 p.p.) și o creștere a ponderii persoanelor peste vârsta aptă de muncă de la 14,4% la 17,6%, respectiv. Cea mai mare pondere a persoanelor de 0-14 ani care constituie circa 18% este observata in Centru si UTAG. Mun. Chișinău este caracterizat de cea mai mare pondere a populației de 15-64 ani, ceia ce confirma concentrarea populației tinere in capitala si suburbiile acesteia. Cea mai îmbătrânită regiune este regiunea Nord, cu 14,1% populație cu vârsta de 65 ani și mai mult, dar și cu cea mai mică pondere de 16,5% a persoanelor de 0-14 ani. În 2015 per total pe republică se menține un spor natural negativ, înregistrat începând cu anul 2000. Cel mai pronunțat spor negativ, egal cu -2,3 este observat în regiunea Nord, în special în raioanele Dondușeni, Ocnița și Briceni, unde acest indicator depășește valoarea de -5. Cea mai bună situație se observă în UTAG, unde natalitatea prevalează mortalității constant în ultimii opt ani5. Începând cu 2005 speranţa de viaţă la naştere a fost în creștere (cu mici fluctuații) de la 67,9 ani la 71,5 ani în 2015 (creștere cu 3,7 ani), Femeile trăiesc în medie cu 8 ani mai mult decît bărbații (speranța de viață pentru femei a fost 75,5 ani, pentru bărbați – 67,5 ani). Ratele de mortalitate sunt mai înalte printre bărbați la toate vârstele, cu excepția 85+ ani6, aceasta fiind condiționată preponderent de decesul bărbaţilor ca urmare a bolilor aparatului circulator, tumori, accidente rutiere sau de muncă.

Starea democrației locale în Republica Moldova

populaţiei la 10000 locuitori. Cea mai mare creștere a fost înregistrată în regiunea Sud, păstrând, totuşi cea mai mică morbiditate, atât incidenţă cât şi prevalenţa în raport cu alte regiuni de dezvoltare. Se observă diferențe semnificative pe raioane a frecvenței cazurilor de boală pe parcursul anului, harta pe raioane relatează că cele mai multe cazuri sunt observate în mun. Chișinău, raioanele Călărași și Cahul, cele mai puține – în Căușeni, Nisporeni și Leova. Este deosebit de importantă asigurarea populației cu servicii medicale primare. Datele denotă, că există discrepanțe semnificative pe regiuni de dezvoltare și raioane privind asistența medicală primară. În conformitate cu normativele din medicină este stabilit criteriul de 6,6 medici de familie la 10000 locuitori, Se observă că în 2015 toate regiunile de dezvoltare, respectiv și raioanele nu întrunesc condițiile respective. Cea mai joasă asigurare cu medici de familie este observată în regiunea de dezvoltare Sud de circa 3,6 medici la 10000 populație, unde se regăsește și asigurarea cea mai joasă pe raioane în Cantemir, cu doar 1,9 medici de familie la 10000 persoane. Cea mai bună asigurare cu medici de familie este observată în mun. Chișinău, dar și în raionul Ocnița din regiunea Nord. Asigurarea cu personal medical mediu este deosebit de importantă, în special în mediul rural, unde medicul de familie are un număr limitat de ore de primire, conform standardelor în medicină. Se observă discrepanțe majore privind indicatorul respectiv, regiunea Nord avînd o asigurare mai bună în toate raioanele, regiunea Centru – mai redusă, cel mai afectat fiind raionul Criuleni, cu doar 24,1 personal medical mediu la 10000 populație. Regiunea Nord este cel mai bine asigurată cu paturi în spitale și personal medical mediu, UTAG de rând cu mun. Chișinău dispune de un nivel înalt de completare a instituțiilor cu medici (90%). Datele cercetărilor în domeniu relevă asupra persistenței problemelor ce limitează accesul la servicii și care nu au fost eliminate prin introducerea sistemului de asigurări obligatorii: plăţile neoficiale, nivel scăzut de satisfacţie de calitatea serviciilor medicale, ineficiența cheltuielilor fondurilor publice și a modului de funcţionare a furnizorilor serviciilor de sănătate, precum și subdezvoltarea mecanismului de finanțare și acreditare a instituțiilor medicale.

Servicii de educație Accesul la educație de calitate este unul din factorii importanți în dezvoltarea societății. Indicatorii care re-

flectă accesul echitabil la educație sunt exprimați atât prin rata de cuprindere în diverse nivele educaționale, precum și prin asigurarea cu cadre didactice și facilitățile educationale necesare. Începând cu anul 2000 numărul instituțiilor de educație timpurie în mediul rural a crescut simțitor, această creștere constituind 40% sau 329 instituții noi create. În 2015, în total în republică funcționau 1461 instituții de educație timpurie, în care activau 12575 cadre didactice și care erau frecventate de circa 150 mii copii. Există anumite discrepanțe privind accesul la educația timpurie pe regiuni de dezvoltare. Cel mai puțin solicitate sunt instituțiile de la Sud, cu doar 70 copii la 100 locuri, regiunile Centru și Nord se află aproximativ la același nivel cu 83 și, respectiv, 84 copii la 100 locuri. Instituțiile de educație timpurie sunt suprasolicitate în mun. Chișinău, cu 106 copii la 100 locuri disponibile, precum și în UTAG cu 101 copii la 100 locuri. Mai puțin de 70 copii la 100 locuri în instituțiile respective au fost înregistrate în patru din totalul de 8 raioane din regiunea Sud, în două din 13 raioane din Centru, precum și în două din 12 unități administrative de la Nord. Suprasolicitate sunt mun. Bălți din Nord cu 114 copii la 100 locuri, Ialoveni din regiunea Centru cu 111 copii la 100 locuri7. Reforma educațională a condus la diminuarea numărului de instituții de învățământ primar și secundar general cu un număr de 250 instituții (79 – în mediul urban și 171 – în rural). În anul de învățământ 2015/2016 în republică activau 1321 instituții de învățământ primar si secundar general, cu 29535 cadre didactice și 333430 elevi. În raport cu anul școlar 2010/2011 s-a observat o diminuare a numărului elevilor în total republică cu aproape 30 mii persoane. Această diminuare este observată în toate raioanele republicii și doar în mun. Chișinău este înregistrată o creștere a acestui indicator, ceia ce confirmă concentrarea populației tinere spre capitală. Cel mai mic număr de elevi încadrați în instituțiile de învățământ primar si secundar general este observat în regiunea Nord, doar 880 elevi la 10000 locuitori, cel mai mare – în Chișinău, cu 993 elevi la 10000 locuitori. Pe raioane cel mai mic număr de elevi, raportat la 10000 locuitori, sub 800 persoane, este observat în două raioane de la Nord (Ocnița și Soroca), dar și în raionul Cimișlia din regiunea Sud8.

BNS, Statistica regională, Învățământ, http://statbank.statistica. md/pxweb/pxweb/ro/60%20Statistica%20regionala/60%20 Statistica%20regionala__07%20INV/INV021100reg. px/?rxid=b2ff27d7-0b96-43c9-934b-42e1a2a9a774 8 BNS, Statistica regională, Învățământ, http://statbank.statistica. md/pxweb/pxweb/ro/60%20Statistica%20regionala/60%20 Statistica%20regionala__07%20INV/INV030600reg. px/?rxid=b2ff27d7-0b96-43c9-934b-42e1a2a9a774 7

Aceste schimbări au influențat cuprinderea copiilor în instituțiile educaționale de diferite nivele. S-a înregistrat o creștere semnificativă a ratei de cuprindere în învăţământul preșcolar, care totuși continuă să rămână redusă, constituind doar 85,1%. Totodată s-a înregistrat o descreștere în ratele de cuprindere în învățământul primar și secundar. Cumulate cu situația demografică precară din republică influențată semnificativ de migrație, acestea au condus la o reducere dramatică a numărului absolvenților instituțiilor de învăţământ de toate nivelurile, în special al învățământului obligatoriu, Astfel, numărul total al absolvenților gimnaziilor s-a diminuat de la 45425 în 2010 la 31986 în 2015, sau cu circa 30%. Pe regiuni de dezvoltare procentul este diferit cu cea mai mică diminuare de 25% observată în mun. Chișinău și cea mai mare, de 34% înregistrată în Sudul republicii. Cele mai mari valori de 40% și mai mult au fost observate în raioanele Basarabeasca (44%), Leova (43%), Ștefan Vodă (40%) din regiunea Sud, precum și 40% în raionul Drochia din regiunea Nord. În învăţământul liceal diminuarea este și mai semnificativă, numărul absolvenților liceelor s-a redus de la 20378 în 2010 la 13658 în 2015, sau cu circa 1/3 în total pe republică. Cea mai mare reducere a numărului absolvenților liceelor de 70% este observată în UTAG, urmată de Nord cu 36%, cea mai mică în mun. Chișinău și în Centru. În unele raioane numărul absolvenților liceelor s-a redus mai mult decît în jumătate, această situație este observată în raionul Ștefan Vodă (sud), Ocnița (Nord), Telenești (Centru). În Raionul Criuleni se observă o creștere a numărului absolvenților liceelor cu 20%, ceia ce se explică prin faptul că în liceele respective studiază vorbitorii de limbă moldovenească/ română din stînga Nistrului, unde numărul liceelor/ claselor cu predare în limba moldovenească/ română s-a redus în ultimii ani. O problemă în învăţământ este cu referire la cadrele didactice. Nivelul de salarizare în educație este sub media pe țară, în 2015 constituia doar 85% din cîștigul salarial mediu lunar in total pe economie, iar dacă de exclus învățămîntul universitar suma respectivă este și mai mică. Aceasta conduce la lipsa de atractivitate la angajare, respectiv la îmbătrînirea angajaților în educație. În totalul cadrelor didactice din instituţiile de învăţămînt primar şi secundar general în anul de învăţământ 2015/2016 circa 41,2% sunt cu vârsta de 50 ani și mai mult, în mediul rural - 43,3%. Circa 15% sunt cu vârsta de 60 ani și mai mult, atît în mediul urban cît și în rural. Din totalul cadrelor didactice din instituțiile respective 89,8% sunt cu studii superioare, 10% - cu studii medii de specialitate. În instituțiile de educație timpurie ponderea persona-

Raport național preliminar

lului didactic cu studii superioare constituie 53%, cu discrepanțe semnificative pe regiuni de dezvoltare și raioane (circa 75% - în mun. Chișinău, 49% - Nord, 48% - UTAG, 46%- Centru și 40% - Sud) 9.

Sărăcia, veniturile și cheltuielile populației Nivelul de bunăstare a populaţiei este diferit pe regiuni şi medii de reşedinţă. Per total pe ţară rata sărăciei în 2015 constituia 9,6%, cu o discrepanța semnificativă pe medii de reşedinţă, respectiv 3,1% în mediul urban şi 14,5% - în rural la pragul absolut estimat de 1379 MDL. Sărăcia este mai mare în regiunea Centru, circa 15% populaţie se plasează sub pragul absolut al sărăciei, în mun. Chişinău se înregistrează cea mai joasă incidenţă a sărăciei. Distribuţia pe chintile denotă de asemenea diferenţe între mun. Chişinău şi restul ţării, circa ¾ din populaţia mun. Chişinău se plasează în 40% cele mai înstărite grupuri, atunci cînd în Centru şi Sud această pondere este de circa 36%. Diferă şi nivelul şi structura veniturilor pe regiuni, în regiunile Sud şi Centru venitul disponibil mediu lunar pe o persoană constituie doar 2/3 din venitul unui locuitor al mun. Chişinău. Structura venitului în mun. Chişinău şi în Centru, în raport cu alte regiuni, este caracterizat de o pondere mai mare a veniturilor din activitatea salariată şi din activitatea individuală non-agricolă, la Nord sunt observate ponderi mai pronunţate, în comparare cu alte regiuni, a venitului din activitatea individuală agricolă şi din prestaţii sociale în special din pensii, la Sud este înregistrată cea mai mare pondere a venitului din remitenţe. Cheltuielile medii de consum ale gospodăriilor în total pe republică constituie 2048,5 lei, în mediul rural fiind cu circa 30% mai mici decît în urban. Pentru produse alimentare gospodăriile din țară cheltuie în medie 42,1% din totalul cheltuielilor de consum. Ponderea cheltuielilor gospodăriilor pentru produse alimentare vorbește despre bunăstarea acestora, astfel se observă că gospodăriile din mun. Chișinău direcționează pentru alimentare 37,7% din totalul cheltuielilor de consum, atunci cînd cele de la Sud – 46,8%. În toate cazurile, gospodăriile cheltuie sume importante pentru întreținerea locuințelor, iar costurile înalte la serviciile comunale sunt reflectate printr-o pondere de 18,7% cheltuieli direcționate în acest scop în mediul urban. Pe regiuni cheltuielile respective sunt mai semnificative în Chișinău și Nord. BNS, Banca de date, Personal didactic in institutiile de educatie timpurie pe raiopane/ regiuni

Starea democrației locale în Republica Moldova

Deprivarea comunitară rurală

O serie de factori condiţionează diferenţele în dezvoltarea localităţilor şi, respectiv, a regiunilor. Accesul la servicii, la infrastructură de calitate, precum şi la posibilităţi de generare a veniturilor sunt factori importanţi, care contribuie la dezvoltare. Conform Indicelui de deprivare multiplă (IDAM), calculat pentru primăriile rurale din republică10, cea mai puțin dezvoltată regiune, după cele opt aspecte,11 componente ale IDAM, este regiunea NORD, cu cele mai mici valori pe comunele rurale atât minime cât și maxime ale indicelui respectiv, cea mai dezvoltată regiune este mun. Chișinău, urmat de regiunea găgăuză UTAG. Raioanele cele mai deprivate sunt Rezina, Ocnița, Șoldănești, Nisporeni, Telenești, aceasta fiind cauzată de un complex de factori și probleme din diverse domenii. Astfel, nivelul înalt al deprivării raionului Rezina rezultă din accesul limitat al populației la serviciile de sănătate, precum și capacitatea financiară și administrativă redusă a primăriilor din raion. În raionul Ocnița sunt deosebit de pronunțate problemele demografice, accesul la serviciile de educație școlară, precum și la infrastructura de apă și canalizare. Raionul Șoldănești este vulnerabil din punct de vedere social, fiind caracterizat printr-o pondere înaltă a persoanelor, aflate în dificultate, precum și limitările conexe infrastructurii locale (apă, canalizare, comunicații). Raionul Nisporeni este cel mai puțin dezvoltat raion din punct de vedere economic, unde atît activitățile de antreprenoriat, cît și sectorul agricol sunt subdezvoltate. Totodată, cele mai prospere localități rurale din țară se află în municipiul Chişinău, Bălţi, UTA Găgăuzia, Ministerul Economiei, Notă informativă privind nivelul de dezvoltare social-economică al localităţilor/raioanelor/ regiunilor Republicii Moldova conform Indicelui de Deprivare a Ariilor Mici, http://mec.gov.md/ro/content/indicatori-socialeconomici-pe-localitati Indicele de Deprivare a Ariilor Mici (IDAM) reprezintă un instrument oficial al Guvernului, creat pentru a identifica localităţile din ţară cu cel mai înalt grad de deprivare şi sărăcie comunitară. IDAM este un indicator complex care indică plasamentul/locul ocupat de fiecare localitate, raion, regiune din Republica Moldova, în dependență de nivelul de dezvoltare pe următoarele domenii: activitate economică, agricultură, educație, sănătate, demografie, protecție socială, venituri bugetare, condiții de mediu, infrastructura de drumuri, apă și canalizare, energetică și comunicații. IDAM se calculează pentru 843 localități rurale, rangul 1 indică cea mai înaltă deprivare (cea mai săracă localitate, lipsită de anumite servicii), rangul 843 – cea mai joasă deprivare (cea mai prosperă, cea mai dezvoltată localitate). 11 Domenii ale IDAM: economie (antreprenoriat, agricultură), educație, sănătate, demografie, protecție socială, venituri bugetare, condiții de mediu, infrastructura locală (drumuri, apă și canalizare, energetică, comunicații) 10

Anenii Noi. Aceste raioane au obținut cele mai înalte ranguri, conform IDAM, și se caracterizează prin cea mai bună infrastructură locală, cea mai dinamică activitate antreprenorială, servicii de educație și sănătate mai accesibile, situație demografică mai bună12. Harta deprivării pe raioane denota asupra concentrării în zona de Nord-Centru a republicii a unei ”pungi a deprivării”, care cuprinde 5 raioane din regiunea Centru și 4 din regiunea Nord.

Servicii de ordine publică Nivelul de infracţionalitate în 2015 rămâne a fi mai înalt în mun. Chişinău, şi constituie 173,5 infracţiuni la 10000 locuitori, cu o uşoară reducere în raport cu anul precedent când acest indicator a fost de 186,5 infracţiuni la 10000 locuitori. În UTAG de asemenea se înregistrează o rată înaltă de infracționalitate în raport cu celelalte regiuni, fiind în creştere în raport cu anul precedent (99,2 în 2015 în raport cu 93,3 în 2014, infracţiuni la 10000 locuitori).

Capacitatea financiară și administrativă a UAT Asigurarea unei autonomii bugetare reale, sustenabile şi eficiente pentru toate localităţile din ţară este pilonul care stă la baza politicii de descentralizare, implementate de guvern. Capacitatea administrativă13 şi financiară14 a unităţii administrativ teritoriale (UAT), sustenabilitatea puterii locale este caracterizată, în special, de veniturile proprii15 generate, de ponderea acestora în veniturile totale ale bugetului local. Doar câteva localităţi din ţară sunt capabile să asigure aceste criterii, dispun de venituri proprii adecvate, iar discrepanțele pe regiunii sunt deosebit Ministerul Economiei, Notă informativă privind nivelul de dezvoltare social-economică al localităţilor/raioanelor/ regiunilor Republicii Moldova conform Indicelui de Deprivare a Ariilor Mici 13 Capacitatea administrativă este recunoscută ca fiind adecvată statutului legal al unei autorităţi publice locale atunci când cheltuielile administrative ale acesteia nu depăşesc 30 la sută din suma totală a veniturilor proprii 14 Se consideră că UAT dispune de capacitate financiară, dacă poate genera cel puțin 40% din veniturile totale (Metodologia de evaluare a capacităţii administrative a autorităţilor administraţiei publice locale) 15 Venituri ale bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale, formate, conform Codului fiscal şi altor acte legislative, din impozitele, taxele şi alte plăţi care se încasează direct şi integral la bugetele respective, Lege nr. 397 din 16.10.2003 privind finanţele publice locale, http://lex.justice.md/index. php?action=view&view=doc&id=312821 12

de mari. Regiunea Centru se află în situaţia cea mai puţin favorabilă, cu UAT rurală cu cea mai mică pondere a veniturilor proprii care constituie doar 1,2% din veniturile totale ale BUAT, precum şi cea urbană cu valoarea indicatorului de 7,4%. Cele mai mari discrepanţe privind capacitatea financiară a UAT sunt observate printre localităţile rurale de la Nord şi Sud, cea mai mică – în mun. Chişinău şi UTAG. În regiunea Centru printre UAT rurale se observă cele mai mari discrepanţe privind capacitatea administrativă, cele mai uniforme de asemenea sunt primăriile din UTAG şi mun. Chişinău.

Situaţia economică Produsul intern brut în 2014, estimat pe regiuni de dezvoltare (PIBR) este diferit. În cazul mun. Chişinău PIBR constituie 77,90 mii lei pe locuitor, urmat de regiunea Nord cu 20,66 mii lei. Cea mai mică valoare a indicatorului este înregistrată în regiunea Centru şi constituie 16,96 mii lei pe locuitor. Structura PIBR pe activităţi economice de asemenea diferă de la o regiune la alta. În cazul mun. Chişinău principalele sunt comerţul, industria prelucrătoare, informaţii şi comunicaţii care cumulează 1/3 din PIBR, în cazul regiunilor Nord, Centru şi UTAG circa 40% constituie agricultura şi industria prelucrătoare, iar în regiunea Sud agricultura constituie circa 35% din PIB pentru regiunea respectivă16. Activitatea antreprenorială este importantă pentru dezvoltarea locală şi contribuie la sustenabilitatea financiară a UAT, în ţările europene fiind considerat principalul furnizor al locurilor de muncă, angajând circa 70%-90% din numărul total de salariaţi17. Proporţia ÎMM în totalul întreprinderilor este mai pronunţată în regiunile Sud şi Centru, unde şi ponderea angajaţilor ÎMM în totalul salariaţilor este mai mare. Ponderea angajaţilor în ÎMM este mai mică în mun. Chişinău, unde sunt concentrate aproape 70% dintre întreprinderile mari. Participarea la forța de muncă 18 este redusă. Astfel, rata activității economice19 a înregistrat o descreștere BNS, Statistica teritoriala 2016, PIBR OECD (2014), Entrepreneurship at a Glance 2014, Employment by enterprise size 18 Indicatorii privind relația populației cu piața muncii provin din Ancheta forței de muncă, care se obțin în baza cercetării statistice selective asupra gospodăriilor populaţiei, după zone statistice (diferite nesemnificativ de regiunile de dezvoltare). 19 Populaţia activă din punct de vedere economic (sau forţa de muncă) cuprinde toate persoanele de 15 ani şi peste, care furnizează forţa de muncă disponibilă pentru producţia de bunuri şi servicii în timpul perioadei de referinţă, incluzând 16 17

Raport național preliminar

în raport cu 2007, fiind în 2016 de circa 42,6%, dar cu tendință de stabilizare, înregistrată în ultimii doi ani. Concentrarea întreprinderilor mari în capitală a creat o situație mai favorabilă în municipiul Chișinău, cu o rată de activitate de 49,7%. În regiunea de dezvoltare Sud se observă cea mai mică rată de activitate, care constituie doar 33,8%. Aceleași tendințe se observă și în cazul ratei de ocupare, care în total pe republică a înregistrat în anul 2016 o pondere de 40,8%, cu o intensitate mai mare în municipiul Chișinău (46,9%) și una mai mică în regiunea de dezvoltare Sud (33,2%). În 2016 șomajul în Republica Moldova a atins cota de 4,2% și s-a manifestat mai intens în municipiul Chișinău, unde rata medie a șomajului pentru perioada 2007–2014 a fost de circa 7,4%, aceasta fiind mai mică în regiunea de dezvoltare Nord (4,3%). Dinamica șomajului, după perioada de criză economică și financiară, este în descreștere în toate regiunile de dezvoltare. Se observă anumite diferențe privind ocuparea în câmpul muncii între bărbați și femei cu 42,3% rata de ocupare printer bărbați față de 38,4% printer femei. De asemenea și rata șomajului este mai mare printre bărbați (6,2%) în raport cu femeile (3,6%). În funcție de regiuni datele atestă de asemenea un număr mai mare de bărbați înregistrați oficial ca șomeri (7%) față de 5,1% femei în mun. Chișinău, cu aceleși tendințe înregistrate pe regiuni – 4,5%/3,8% (Nord), 5,4%/2,6% (Centru) și 4,4%/2,3 (Sud). La 31 decembrie 2015 în RM numărul salariaților constituia 717 mii persoane cu o diminuare de circa 3% în raport cu aceiași perioadă a anului 201120. Se observă diferențe semnificative pe regiuni de dezvoltare și raioane. În mun. Chișinău și regiunea Centru practic nu s-a diminuat numărul de salariați, constituind 99,6% și 98,0% în raport cu anul 2011, o reducere mai semnificativă se observă în cazul regiunii Sud (92,6%) și Nord (94%), ceia ce vine să confirme concentrarea populației spre capitală și spre suburbiile acesteia, dar și migrarea populației din mediul rural în afara țării în căutare de muncă. Numărul salariaților s-a diminuat semnificativ (cu circa 18%) în raionul Telenești, urmat de Ștefan Vodă (14,5%) și Glodeni (14,3%), precum și raionul Briceni (cu 13,1%), iar în raioanele de centru sau aflate în imediata apropiere a capitalei numărul salariaților a crescut în raport cu anul de referință21. populaţia ocupată şi şomerii. Rata de activitate a populaţiei de 15 ani şi peste reprezintă proporţia populaţiei active de 15 ani şi peste în populaţia totală în vârstă de 15 ani şi peste (%). 20 Începînd cu anul 2011 datele nu sint comparabile cu anii precedenti datorita sferei de cuprindere. 21 BNS, Banca de date, Numarul salariatilor la 31 decembrie pe sexe, in profil teritorial, 2011-2015

Starea democrației locale în Republica Moldova

Câştigul salarial mediu lunar brut în republică în 2015 a constituit 4538,4 lei, femeile câştiga cu circa 14% mai puțin decît bărbații. Cel mai mare cuantum al salariului este observat în mun. Chișinău, aici fiind desfășurate și cele mai bine plătite activități precum informațiile și comunicațiile, cu salariul mediu lunar de peste 9500 lei, activități financiare și de asigurări cu peste 8000 lei, precum și producția și furnizarea i de energie electrica si termica, gaze, apa calda și aer condiţionat, cu salariu mediu lunar de peste 8200 lei, dar și alte activități și servicii de intermediere, etc, salariile cărora depășesc considerabil media pe țară22. Raioanele cu cele mai joase salarii medii lunare, care se plasează sub 3300 lei sunt Sîngerei și Briceni la Nord, precum și Cantemir și Ștefan Vodă la Sud. Cele mai mari salarii medii, cu excepția mun. Chișinău, sunt în mun. Bălți din regiunea Nord, care constituie 4728,4 lei, urmat de raionul Rezina cu 4126,9 lei. Analiza cuantumurilor salariale în funcție de gen denotă că cele mai mari discrepanțe salariale sunt în raionul Rezina, unde salariul femeilor constituie doar 73,4% din cel al bărbaților, precum și în raionul Drochia, cu 76,7% și Anenii Noi cu 79,7%, Florești cu 83,7% raportul salarial femei/ bărbați, care se plasează sub media pe republică.

Efectele economice ale migrației și mobilitatea populației Începând cu anul 2000 migrația populației a luat o amploare deosebită, în special plecarea peste hotare a populației apte de muncă la lucru sau în căutare de muncă. Impactul migrației asupra populației din RM și a dezvoltării social-economice în perioada respectivă a avut un impact dual: pe de o parte deteriorarea capitalului social cu toate efectele negative conexe, pe de alta – obținerea unor venituri necesare de trai a familiilor migranților la muncă. Fenomenul migrației a fost studiat în mod detaliat de OIM-Moldova, Banca Mondială, Nexus/IASCI, care au căutat să evalueze efectele negative, dar și pozitive ale migrației23. Peste 70% din migranți reîntorși, în cadrul cercetărilor, au menționat că au luat decizia de a emigra în ultimele 2 decenii din motive economice (oportunități limitate de angajare, sărăcia, dar și salariile mici, perspective

reduse pentru viitor) ori pentru a-și îmbunătăți statutul profesional. Deși statisticile oficiale sunt incomplete, anumite studii relevă că populația aflată în străinătate pentru diferite perioade de timp reprezenta în 2015 cca 805 mii persoane24. Inițial, fluxul masiv de migrație externă a avut drept efect un volum semnificativ de remitențe, care au ajuns în anumite perioade la cca 1/3 din PIB, ulterior aceste fluxuri de bani au început să se diminueze după 2012 ca urmare a impactul crizei financiare, dar și a fenomenului de reîntregire a familiilor de emigranți peste hotarele țării. În anul 2015, volumul re remitențe transferat din străinătate în RM ajungea la cca 19.5% din PIB25. Circa ¼ din gospodăriile casnice din RM au beneficiat sau continuă să beneficieze de suport primit de la rudele aflate la muncă în străinătate, iar venitul din remitențe constituia circa 57% din venitul disponibil al gospodăriilor dependente de remitențe (52% în mediul urban, 60% - în rural)26. Circa jumătate dintre migranții în scop de muncă sunt persoane instruite, cu studii secundar profesionale și mai sus, 13,3% - cu studii superioare, cu 16% persoane cu studii superioare printre femei. Structura migranților la muncă după nivele de instruire este diferită pe regiuni dar și pe sexe. Cea mia mare pondere a persoanelor plecate la muncă cu studii superioare este observată în mun. Chișinău, atît printre bărbați cît și printre femei, care constituie aproape 1/3 din totalul celor plecați din municipiu, urmată de regiunea Centru, cu 14,2% unde este atestată și o pondere de aproape 1/5 persoane cu studii superioare printre femei. Printre migranții în scop de muncă de la Sud se observă cea mai mare pondere de 55% a persoanelor cu studii liceale și mai jos, printre bărbați această pondere este de peste 56%. Mobilitatea spațială internă contribuie semnificativ la deteriorarea potențialului socio-demografic din mediul rural. Posibilitățile reduse de dezvoltare a activităților generatoare de venituri, precum și cele de angajare pe care le oferă mediul rural, continuă să amplifice fenomenul migrării persoanelor, în special a celor instruite spre orașe. Pe fundalul diminuării numărului populației în general se constată, că la 1 ianuarie 2016 în raport cu aceiași perioadă 2007, populaţia stabilă rurală s-a micșorat cu circa 61 mii persoane, iar cea ur Profilul Migrațional Extins al Republicii Moldova 2010-2015. Raport analitic, MAI, Biroul Migrație și Azil, Chișinău, 2015, p.93. 25 Situația social-economică a Republicii Moldova în anul 2015, p.56 www.statistica.md 26 Profilul Migrațional Extins al Republicii Moldova 2010-2015. Raport analitic, MAI, Biroul Migrație și Azil, Chișinău, 2016, p.107. 24

BNS, Banca de date, Castigul salarial mediu lunar pe Activitati economice 23 Consolidarea legăturii dintre migrație și dezvoltare. Studiu elaborat de Banca Mondială în cadrul domeniului migrației și remitențelor. www.worldbank.org ; Inovație în migrația circulară. Migrație și dezvoltare în Moldova, Nexus-IASCIS, 2014. www.nexusnet.md 22

bană a crescut cu circa 33 mii persoane, ceea ce reprezintă o tendinţă constantă de redistribuire demografică între sate și orașe. Persoanele tinere de 25-34 ani în Chișinău constituiau 35% în 2016 față de 27% în 2007, creșterea fiind de 8 puncte procentuale, în mediul rural creșterea a constituit doar 4 puncte procentuale. Astfel, forța de muncă din orașe este mai tânără, dar și mai instruită în raport cu populația de la sate. Este cunoscut faptul că după absolvirea nivelului mediu de educație o pondere importantă dintre persoanele tinere care pleacă la studii inclusiv în orașele țării, după finalizarea acestora nu se mai întorc în sate, în mare parte rămânând în orașul, unde au fost realizate studiile, preferințe fiind acordate capitalei. Printre persoanele economic active, în anul 2016 în mediul urban, inclusiv mun. Chișinău circa 3/4 erau cu studii secundar profesionale și mai sus (în mediul rural mai puțin de 50%), printre care cu studii superioare în mediul urban circa 40%, în mun. Chișinău – 47,2%. În celelalte regiuni statistice ponderea persoanelor cu studii superioare constituie în jur de 16%. De menționat, că în mediul rural aproape 1/3 persoane sunt cu studii gimnaziale sau mai jos, în orașe această pondere este de doar 8,3%.

Acces la servicii și utilități publice Condițiile de locuire și accesul la servicii și facilități sunt factori care diferențiază traiul pe medii de reședință, dar și pe regiuni ale țării. Pe parcursul ultimilor două decenii cu suportul diferitor donatori au fost implementate proiecte locale de renovare a infrastructurii drumurilor, construire și renovare a sistemelor de asigurare cu apă potabilă și canalizare, precum și a edificiilor educaționale, care au inclus componente de mobilizare comunitară, implicare, participativitate etc. de la identificarea problemei principale din localități pînă la mobilizare de fonduri prin contribuții în bani și muncă în proiectele implementate. În total pe republică drumurile locale constituie 64%, din care doar 92% sunt cu îmbrăcăminte rigidă. În UTAG și regiunea Sud este observată cea mai mică pondere a drumurilor locale cu acoperire rigidă. În 2015 cele mai mari sume alocate pentru lucrări de menținere și reparație a drumurilor locale, din mijloacele fondului rutier per km au fost alocate în mun. Chișinău, 434,8 mii lei/km, cele mai mici în UTAG, 14 mii lei/km și Nord, 59,5 mii lei/km. Din totalul drumurilor locale mai puţin de jumătate sunt de calitate bună/ foarte buna27, cu cea mai mică pondere observată în Ministry of Economy, Small Areas Deprivation Index database,

Raport național preliminar

UTAG (30,5%), urmată de mun. Chişinău (41,5%). În raport cu anul 2008, către 2015, în toate regiunile de dezvoltare s-a dublat numărul sistemelor funcționale de alimentare cu apă, în special această creştere este observată în mediul rural (429 sisteme în 2008 faţă de 975 în 2015, în mediul rural)28, această creştere totuși fiind insuficientă. Accesul populaţiei la apeduct rămâne redus, în Nord se observă cea mai mică pondere de doar 39,5% a gospodăriilor casnice cu acces la rețeaua publică de alimentare cu apă, urmată de Centru cu 52,9%. Cel mai redus acces la sistemul public de canalizare de doar 13% este observat în Centru şi Sud29. La Nord şi Centru este înregistrată cea mai mică pondere a gospodăriilor cu acces la gaze din reţea, respectiv 41,9% şi 45,7%, iar încălzirea centrală este disponibilă practic doar în mun. Chişinău. Lipsa resurselor naturale de importanţă strategică, resursele economice limitate ale țării au condus la formarea şi dezvoltarea economiei naţionale pe sectoare şi pe ramuri de activitate economică. Împreună cu piaţa internă de desfacere limitată, veniturile mici ale populaţiei, infrastructura slab dezvoltată, situaţia nefavorabilă pentru investițiile străine, migrația internă și externă, toate acestea au rezultat în discrepanțe esențiale în dezvoltare între orașe și sate, între raioane și regiuni ale țării. Regiunile variază în funcție de teritoriu, populație și densitate. Avantajele oferite de statutul de capitală al orașului Chișinău are un impact semnificativ asupra acestei regiuni, cu o concentrare majoră a populației de 1167 persoane/km2, precum și o pondere mare de 89,1% a populației urbane. Urbanizarea dispune de potențial important de dezvoltare, orașele oferind oportunități mai mari privind calitatea vieții, de creștere a standardelor de trai, angajare, o calitate mai bună a serviciilor de bază, precum educația și sănătatea, de asemenea este mai asigurat și accesul la infrastructură de calitate. Cea mai mare regiune ca suprafață, regiunea Centru, care cumulează 34,5% din total teritoriul republicii, precum și numărul cel mai mare al populației, 30,7%, în același timp dispune de o pondere deosebit de mică de doar 16,6% a populației urbane. Cea mai mare pondere a populației urbane, 36,2%,este observată în UTAG, care are și cea mai mică suprafață și populație. http://mec.gov.md/ro/content/indicatori-social-economici-pelocalitati 28 BNS, banca de date 29 BNS, Cercetarea Bugetelor Gospod[riilor Casnice (CBGC), 2015

Starea democrației locale în Republica Moldova

Tabelul 16. Regiunile de dezvoltare și componența Regiunile de dezvoltare

Locuitorii din regiune conform recensământului din*:

Unităţile administrativ-teritoriale

2004

2014

Nord

Municipiul Bălţi, raioanele Briceni, Donduşeni, Drochia, Edineţ, Făleşti, Floreşti, Glodeni, Ocniţa, Rîşcani, Sângerei, Soroca

969299

826776

Centru

Raioanele Anenii Noi, Călăraşi, Criuleni, Dubăsari, Hânceşti, Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Rezina, Străşeni, Şoldăneşti, Teleneşti, Ungheni

1021618

919022

Sud

Raioanele Basarabeasca, Cahul, Cantemir, Căuşeni, Cimişlia, Leova, Ştefan Vodă, Taraclia

524551

455066

UTAG

155646

134535

Municipiul Chişinău

712218

662836

Transnistria

Unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, inclusiv municipiile Tiraspol şi Bender

555 mii**

475 mii***

* http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&idc=479& , Rezultatele Recensământului Populației și al Locuințelor 2014, Caracteristici_populatie_RPL_2014_rom_rus_eng, 3. Populaţia la recensămintele din anii 1959, 1970, 1979, 1989, 2004 şi 2014, în profil teritorial ** https://novostipmr.com/ru/news/17-02-28/v-pridnestrove-prozhivaet-bolee-475-tys-chelovek , accesat 13.04.2017 *** Aceiași sursă Sursa: SNDR, Ministerul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor - http://www.mdrc.gov.md/

6,8% - în Leova, 6% - în Cantemir. În UTAG 83,8% persoane sunt de etnie găgăuză, 4,9% - bulgară, 4,7% - moldovenească, ponderi mai pronunţate ale persoanelor de etnie găgăuză locuiesc în regiunea Sud, raioanele Taraclia (9%) şi Basarabeasca (7,4%). Ponderea cea mai pronunţată a populaţiei de etnie romă locuiesc la Nord şi constituie 0,8% din totalul populaţiei regiunii respective, cu o concentrare de 6,8% în raionul Ocniţa, 1% în Soroca, aproape de un procent în raioanele Edineți, Râșcani şi Glodeni, dar şi în raionul Nisporeni, regiunea Centru, raionul Basarabeasca din regiunea Sud.

Tabel 17. Gradul de satisfacție față de serviciile publice prestate populației Cât de mulțumiți sunteţi de calitatea serviciilor publice pe care vi le oferă administrația publică din localitatea Dvs.? 1. Activități de integrare culturală și divertisment de interes public în localitatea Dvs. (cluburi, filme, cercuri de formare profesională, cercuri de dans, biblioteca publică, etc.) culturală

foarte mulțumit

mulțumit

nemulțumit

deloc mulțumit

NŞ/ NR

5,7%

41,0%

21,9%

15,5%

15,8%

2. Alimentare cu apă potabilă

12,5%

54,8%

17,2%

13,2%

2,2%

3. Alimentarea cu gaze naturale

11,3%

53,9%

17,5%

14,0%

3,3%

4. Instruirea în școala din localitate, alte forme de servicii educaţionale și vocaționale

8,6%

51,4%

18,5%

6,6%

14,8%

5. Evacuarea gunoiului și salubritatea

7,0%

44,1%

26,7%

19,9%

2,2%

6. Menținerea drumurilor de acces în comunitate

1,5%

23,3%

36,6%

37,4%

1,1%

7. Menținerea serviciilor de canalizare

2,5%

29,9%

30,8%

32,9%

3,8%

8. Iluminare publică

5,8%

47,3%

24,7%

21,1%

1,0%

Sondaj, CBS Axa, martie 2017

Raport național preliminar

Tabelul 18. Participarea cetățenilor la instituții și forme ale democrației locale Cât de des Dvs. obișnuiți să participați la luarea următoarelor decizii referitoare la comunitate?

Foarte des (în fiecare lună și mai des)

Des (o dată la 2-3 luni)

Mediu (o dată la 4-12 luni)

Rar (o dată la 1-3 ani)

Foarte rar (mai rar decât o dată în 3 ani)

Deloc

NR/ NR

Consultări publice pe teme de interes pentru localitatea Dvs.

1,0%

,6%

4,4%

4,2%

84,8%

,9%

Audieri publice cu participarea locuitorilor din localitatea Dvs.

,6%

,7%

5,1%

6,5%

4,7%

81,6%

,8%

Dezbateri inițiate de Consiliul Local ori de Primar pe teme de interese pentru localitate

,6%

,3%

1,3%

2,1%

2,6%

92,3%

,7%

Participarea la şedinţele Consiliului Local

,7%

,5%

,6%

2,1%

2,5%

93,2%

,4%

Participarea la şedinţele Comisiilor de specialitate

,4%

,6%

,7%

,8%

2,2%

94,6%

,6%

Participarea la şedinţele Consiliului Raional

,2%

,1%

,3%

,8%

2,1%

95,8%

,7%

Participarea la acțiuni de promovare a unor teme sau puncte de vedere ale unor grupuri comunitare

,5%

,4%

1,2%

,9%

2,8%

93,7%

,6%

Acţiuni de protest

,2%

,3%

1,2%

1,9%

2,5%

93,1%

,8%

Participarea la grupuri de presiuni publice locale

,2%

,7%

,6%

2,3%

95,2%

,9%

Sondaj, CBS Axa, martie 2017

Evoluția demografică a republicii în ultimele două decenii a înregistrat tendințe negative pronunțate. Amploarea înregistrată a fenomenului migrației forței de muncă, prevalenţa emigraţiei asupra imigraţiei a rezultat într-un impact semnificativ imediat asupra populaţiei, contribuind la descreșterea continuă a acesteia, iar plecarea la muncă peste hotare a femeilor în vârstă fertilă rezultă în deteriorarea indicatorilor demografici principali în timp, ca rezultat al reducerii natalităţii. Astfel, începând cu anul 1998 pînă în prezent numărul total al populației stabile30 s-a redus continuu31, iar datele recensământului populației din 2014 estimează o reducere de 385 mii persoane în raport cu recensământul precedent. Fenomenul pronunțat al emigrării în afară țării, precum şi migrarea internă spre oraşe a persoanelor tinere a contribuit semnificativ la deteriorarea pronunţată a capitalului uman, confirmat printr-o serie de indicatori demo Populaţie stabilă este numărul persoanelor care au domiciliul stabil pe teritoriul respectiv, inclusiv persoanele absente temporar. 31 BNS, Populatia stabila, la inceputul anului, http://statbank.statistica. 30

md/pxweb/pxweb/ro/20%20Populatia%20si%20procesele%20 demografice/20%20Populatia%20si%20procesele%20demografice__ POP010/POP010100.px/?rxid=b2ff27d7-0b96-43c9-934b42e1a2a9a774

grafici, cu discrepanțe semnificative pe medii de reședință. S-a redus atât natalitate cît și rata de fertilitate, exprimată prin numărul mediu de copii născuţi de o femeie pe parcursul vieţii sale fertile. În mun. Chișinău se observă cele mai joase valori ale indicatorilor menționați. Aceasta a condus la o reducere considerabilă a ponderii persoanelor sub vârsta apta de munca (0-15 ani), care s-a diminuat de la 23,3% în 2000 la 17,1% în 2015 (cu circa 8,2 p.p.) și o creștere a ponderii persoanelor peste vârsta aptă de muncă de la 14,4% la 17,6%, respectiv. Cea mai mare pondere a persoanelor de 0-14 ani care constituie circa 18% este observata in Centru si UTAG. Mun. Chișinău este caracterizat de cea mai mare pondere a populației de 15-64 ani, ceia ce confirma concentrarea populației tinere in capitala si suburbiile acesteia. Cea mai îmbătrânită regiune este regiunea Nord, cu 14,1% populație cu vârsta de 65 ani și mai mult, dar și cu cea mai mică pondere de 16,5% a persoanelor de 0-14 ani. În 2015 per total pe republică se menține un spor natural negativ, înregistrat începând cu anul 2000. Cel mai pronunțat spor negativ, egal cu -2,3 este observat în regiunea Nord, în special în raioanele Dondușeni, Ocnița și

Starea democrației locale în Republica Moldova

Tabelul 19. Calitățile așteptate din partea oficialilor locali Veţi găsi mai jos o listă de calităţi care ar putea fi educate copiilor acasă. Care dintre aceste calităţi ar fi, în opinia Dvs. în special importante? Independenţa

În I rând

În al II rând

5,4%

4,3%

Hărnicia

32,2%

18,8%

Sentimentul de responsabilitate

16,6%

17,6%

Imaginaţia

1,4%

2,7%

Toleranţa şi respectul faţă de cei vârstnici

7,7%

14,2%

Grija, economia de bani şi obiecte

3,9%

6,5%

Determinarea, perseverenţa

3,1%

3,7%

,9%

2,7%

2,0%

3,0%

,8%

2,2%

14,0%

13,1%

Ascultarea de superiori

5,3%

5,7%

Patriotismul

2,4%

3,1%

Altele, ce anume __________________

1,4%

2,5%

NȘ/NR

2,8%

Spiritul antreprenorial Religiozitatea Altruismul Bunele maniere

Sondaj, CBS Axa, martie 2017

Briceni, unde acest indicator depășește valoarea de -5. Cea mai bună situație se observă în UTAG, unde natalitatea prevalează mortalității constant în ultimii opt ani32. Începând cu 2005 speranţa de viaţă la naştere a fost în creștere (cu mici fluctuații) de la 67,9 ani la 71,5 ani în 2015 (creștere cu 3,7 ani), Femeile trăiesc în medie cu 8 ani mai mult decît bărbații (speranța de viață pentru femei a fost 75,5 ani, pentru bărbați – 67,5 ani). Ratele de mortalitate sunt mai înalte printre bărbați la toate vârstele, cu excepția 85+ ani33, aceasta fiind condiționată preponderent de decesul bărbaților ca urmare a bolilor aparatului circulator, tumori, accidente rutiere sau de muncă. Tabelul 20. Ratele mișcării naturale pe regiuni

Natalitate

Mortalitate

Spor natural

Mortalitate infantilă

Total pe republică

10,9

11,2

-0,3

9,7

Mun. Chișinău

8,4

7,9

0,5

10,2

Nord

10,8

13,1

-2,3

9,1

Centru

12,2

12,0

0,2

10,3

Sud

11,3

11,5

-0,2

9,1

UTAG

11,4

10,4

1,0

8,6

Sursa: BNS, Populația și procesele demografice, Ratele mișcării naturale, în profil teritorial BNS, Populația si procesele demografice, http://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/ro/20%20Populatia%20si%20procesele%20 demografice/20%20Populatia%20si%20procesele%20demografice__POP020/POP020300reg.px/?rxid=2345d98a-890b-4459-bb1f9b565f99b3b9 33 BNS, Populația si procesele demografice, http://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/ro/20%20Populatia%20si%20procesele%20 demografice/20%20Populatia%20si%20procesele%20demografice__POP040/POP040400.px/?rxid=b2ff27d7-0b96-43c9-934b42e1a2a9a774 32

Raport național preliminar

Servicii de sănătate Indicatorii ce țin de morbiditatea populației au înregistrat o ușoară creștere în 2015 în raport cu anul precedent, pe toate regiunile de dezvoltare, exclusiv mun. Chișinău, unde, necătând la descreșterea înregistrată, se menţine cea mai mare morbiditate a populaţiei la 10000 locuitori. Cea mai mare creștere a fost înregistrată în regiunea Sud, păstrând, totuşi cea mai mică morbiditate, atât incidenţă cât şi prevalenţa în raport cu alte regiuni de dezvoltare. Se observă diferențe semnificative pe raioane a frecvenței cazurilor de boală pe parcursul anului, harta pe raioane relatează că cele mai multe cazuri sunt observate în mun. Chișinău, raioanele Călărași și Cahul, cele mai puține – în Căușeni, Nisporeni și Leova. Este deosebit de importantă asigurarea populației cu servicii medicale primare. Datele denotă, că există discrepanțe semnificative pe regiuni de dezvoltare și raioane privind asistența medicală primară. În conformitate cu normativele din medicină este stabilit criteriul de 6,6 medici de familie la 10000 locuitori, Se observă că în 2015 toate regiunile de dezvoltare, respectiv și raioanele nu întrunesc condițiile respective. Cea mai joasă asigurare cu medici de familie este observată în regiunea de dezvoltare Sud de circa 3,6 medici la 10000 populație, unde se regăsește și asigurarea cea mai joasă pe raioane în Cantemir, cu doar 1,9 medici de familie la 10000 persoane. Cea mai bună asigurare cu medici de familie este observată în mun Chișinău, dar și în raionul Ocnița din regiunea Nord. Asigurarea cu personal medical mediu este deosebit de importantă, în special în mediul rural, unde medicul de familie are un număr limitat de ore de primire, conform standardelor în medicină. Se observă discrepanțe majore privind indicatorul respectiv, regiunea Nord avînd o asigurare

mai bună în toate raioanele, regiunea Centru – mai redusă, cel mai afectat fiind raionul Criuleni, cu doar 24,1 personal medical mediu la 10000 populație. Regiunea Nord este cel mai bine asigurată cu paturi în spitale și personal medical mediu, UTAG de rând cu mun. Chișinău dispune de un nivel înalt de completare a instituțiilor cu medici (90%). Figura 3. Prevalența morbidității generale a populației pe raioane

Sursa: BNS,Statistica teritorială 2015, Ocrotirea sănătății,

http://www.statistica.md/public/files/publicatii electronice/Statistica teritoriala/Statistica_teritoriala_2016.pdf

Tabelul 21. Morbiditatea populației, mii cazuri la 10000 locuitori Incidenţa generală

Prevalenţa generală

Regiuni de dezvoltare

2011

2012

2013

2014

2015

2011

2012

2013

2014

2015

Total ţară

35,4

33,1

33,4

31,7

32,7

75,9

75,4

77,0

77,2

79,7

Mun. Chişinău

56,2

52,5

55,0

54,1

52,1

102,6

99,6

104,1

107,4

105,2

Nord

26,9

26,1

24,4

25,6

67,1

68,5

68,3

70,7

Centru

29,2

26,8

27,5

26,4

27,8

66,0

64,8

66,0

67,9

71,3

Sud

23, 8

22,5

22,1

18,2

22,1

55,8

56,4

57,3

54,5

65,4

UTAG

32,4

30,3

26,2

24,1

24,5

66,9

68,3

68,9

66,4

67,1

Sursa: BNS,Statistica teritorială 2015,Ocrotirea sănătății, http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&idc=350&id=4290

Starea democrației locale în Republica Moldova

Tabelul 22. Indicatorii cu referire la asigurarea serviciilor de sănătate pe regiuni

Total pe Mun. Chi- Nord republică șinău

Numărul instituțiilor medico-sanitare Spitale 85 Instituţii de asistenţă medicală primară şi speci1028 alizată inclusiv instituţii private de asistenţă medicală 595 Paturi in spitale la 10000 locuitori 52,9 Paturi de profil terapeutic la 10000 locuitori 12,1 Nivelul de completare a instituțiilor medico-sanitare cu medici sectorul spitalicesc 87,7 asistența medicală primară 87,0 secția consultativă 86,3 Numărul medicilor la 10000 locuitori 36,6 Medici de familie la 10000 locuitori 4,9 Personalul medical mediu la 10000 locuitori 69,2

Centru Sud

UTAG

21 372

14 217

13 215

8 122

3 29

324 29,3 7,6

112 33,3 8,9

85 23,9 6,7

62 25,6 6,5

12 30,6 6,7

91,3 95,9 92,9 27,0 6,1 56,4

84,7 87,3 81,8 18,9 4,5 79,5

88,1 81,5 84,8 15,2 4,0 37,6

79,7 74,5 74,0 14,0 3,6 44,9

92,3 92,2 89,1 18,7 4,5 60,8

Sursa: BNS,Statistica teritorială 2015, Ocrotirea sănătății, http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&idc=350&id=4290

Datele cercetărilor în domeniu relevă asupra persistenței problemelor ce limitează accesul la servicii și care nu au fost eliminate prin introducerea sistemului de asigurări obligatorii: plăţile neoficiale, nivel scăzut de satisfacţie de calitatea serviciilor medicale, ineficienţa cheltuielilor fondurilor publice și a modului de funcţionare a furnizorilor serviciilor de sănătate, precum și subdezvoltarea mecanismului de finanțare și acreditare a instituțiilor medicale.

Servicii de educație Accesul la educație de calitate este unul din factorii importanți în dezvoltarea societății. Indicatorii care reflectă accesul echitabil la educație sunt exprimați atât prin rata de cuprindere în diverse nivele educaționale, precum și prin asigurarea cu cadre didactice și facilitățile educationale necesare. Începând cu anul 2000 numărul instituțiilor de educație timpurie în mediul rural a crescut simțitor, această creștere constituind 40% sau 329 instituții noi create. În 2015, în total în republică funcționau 1461 instituții de educație timpurie, în care activau 12575 cadre didactice și care erau frecventate de circa 150 mii copii. Există anumite discrepanțe privind accesul la educația timpurie pe regiuni de dezvoltare. Cel mai puțin solicitate sunt instituțiile de la Sud, cu doar 70 copii la 100 locuri, regiunile Centru și Nord se află aproximativ la

același nivel cu 83 și, respectiv, 84 copii la 100 locuri. Instituțiile de educație timpurie sunt suprasolicitate în mun. Chișinău, cu 106 copii la 100 locuri disponibile, precum și în UTAG cu 101 copii la 100 locuri. Mai puțin de 70 copii la 100 locuri în instituțiile respective au fost înregistrate în patru din totalul de 8 raioane din regiunea Sud, în două din 13 raioane din Centru, precum și în două din 12 unități administrative de la Nord. Suprasolicitate sunt mun. Bălți din Nord cu 114 copii la 100 locuri, Ialoveni din regiunea Centru cu 111 copii la 100 locuri34. Reforma educațională a condus la diminuarea numărului de instituții de învățământ primar și secundar general cu un număr de 250 instituții (79 – în mediul urban și 171 – în rural). În anul de învățământ 2015/2016 în republică activau 1321 instituții de învățământ primar si secundar general, cu 29535 cadre didactice și 333430 elevi. În raport cu anul școlar 2010/2011 s-a observat o diminuare a numărului elevilor în total republică cu aproape 30 mii persoane. Această diminuare este observată în toate raioanele republicii și doar în mun. Chișinău este înregistrată o creștere a acestui indicator, ceia ce confirmă concentrarea populației tinere spre capitală. Cel mai mic număr de elevi încadrați în instituțiile de învățământ primar si secundar general BNS, Statistica regională, Învățământ, http://statbank.statistica.md/

pxweb/pxweb/ro/60%20Statistica%20regionala/60%20Statistica%20 regionala__07%20INV/INV021100reg.px/?rxid=b2ff27d7-0b96-43c9934b-42e1a2a9a774

Tabelul 23. Indicatorii cu referire la educația timpurie pe regiuni, 2015

Raport național preliminar

Total RM

Chișinău

Nord

Centru

Sud

UTAG

UATSN și. Bender*

Instituții de educație timpurie

1461

160

484

273

Cadre didactice

12575

3042

3362

3470

1908

793

Copii

149936

38402

37771

43694

22215

7854

Copii la 100 de locuri Copii la un cadru didactic

106

101

11,9

12,6

11,2

12,6

11,6

9,9

indicator, indicator, ceia ceia ce confirmă ce confirmă concentrarea concentrarea popula�iei popula�iei tinere tinere spre spre capitală. capitală. Cel mai Cel mai mic mic număr număr de elevi de elevi

* Informatia este prezentată fără datele raioanelor din partea stânga a Nistrului și mun. Bender, cu excepția a 6 instituții situate pe acest încadra�i încadra�i în institu�iile în institu�iile de învă�ământ de învă�ământ primar primar si secundar si secundar general general este este observat observat în regiunea în regiunea Nord, Nord, teritoriu, care se află în subordinea Ministerului Educației al Republicii Moldova

doardoar 880 880 elevielevi la 10000 la 10000 locuitori, locuitori, cel mai cel mai maremare – în –Chi�inău, în Chi�inău, cu 993 cu 993 elevielevi la 10000 la 10000 locuitori. locuitori. Pe Pe raioane raioane cel mai cel mai mic mic număr număr deEducație, elevi, de elevi, raportat raportat la 10000 la 10000 locuitori, locuitori, sub sub 800 800 persoane, persoane, este este observat observat în în Sursa: BNS,Statistica teritorială 2015, http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&idc=350&id=4290 douădouă raioane raioane de lade Nord la Nord (Ocni�a (Ocni�a �i Soroca), �i Soroca), dar �i darîn�iraionul în raionul Cimi�lia Cimi�lia din regiunea din regiunea Sud9Sud . 9. este observat în regiunea Nord, doar 880 elevi la 10000 locuitori, cel mai mare – în Chișinău, cu 993 elevi la 10000 Table Table BPe9.raioane BIndicatorii 9. Indicatorii cu referire cu referire la învățământul la primar primar secundar și secundar general general regiuni pepersoane, regiuni este observat în locuitori. cel mai mic număr deînvățământul elevi, raportat lași10000 locuitori, subpe800 35 Total Total Chi�i Chi�i Nord Nord Centr Centr Sud Sud UTAG UTAG UATSN UATSN două raioane de la Nord (Ocnița și Soroca), dar și în raionul Cimișlia din regiunea Sud . pe pe nău nău u u �i. �i. republi republi Bender* Bender* Tabelul 24. Indicatorii cu referire la învățământul primar și secundar general pe regiuni că că Total pe 149 149 433 433 453 453 231 231 49 49 și. 1321 6 UATSN 6 Institu�ii Institu�ii de învă�ământ de învă�ământ 1321 Chișinău Nord Centru Sud UTAG republică Bender* primar primar si secundar si secundar general, general, anul de de primar şi Instituții deanul învățământ 1321 149 433 453 231 49 6 învă�ământ învă�ământ 2015/2016 2015/2016 secundar general, anul de învăță10 10 mânt 2015/2016 29535 29535 66316631824682468675867544124412 13991399 172 172 Cadre Cadre didactice didactice 333430 33343080878 80878 10106 10106 48804880 14614 14614 EleviElevi 29535 663186878687 8246 8675 4412 1399 11971197172 Cadre didactice** 4 0 101060 0 7 748807 Elevi 333430 80878 4 86874 14614 1197 938 938 993 993 880 880 956 956 917 917 903 903 Elevi Elevi la 10000 la 10000 locuitori locuitori Elevi la 10000 locuitori 938 993 880 956 917 903 7 7 EleviElevi la unlacadru un cadru didactic didactic 11,311,3 12,212,2 10,510,511,611,611,111,1 10,410,4 Elevi la un cadru didactic 11,3 12,2 10,5 11,6 11,1 10,4 7 *Informatia *Informatia este este prezentata prezentata farafara datele datele raioanelor raioanelor din partea din partea stângă stângă a Nistrului a Nistrului și mun. și mun. Bender, Bender, cu cu * Informatia este prezentata fara datele raioanelor din partea stângă a Nistrului și mun. Bender, cu excepția a 6 instituții situate pe acest excepția excepția a 6 instituții a 6 instituții situate situate pe acest pe acest teritoriu, teritoriu, carecare se află se află în subordinea în subordinea Ministerului Ministerului Educației Educației al al teritoriu, care se află în subordinea Ministerului Educației al Republicii Moldova Republicii Republicii Moldova Moldova ** BNS, http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/Educatia/Educatia_RM_2016.pdf, Personal didactic în școli de zi, Sursa: Sursa: teritorială teritorială 2015, 2015, Educa�ie, Educa�ie, gimnazii șiBNS,Statistica liceeBNS,Statistica http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&idc=350&id=4290 http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&idc=350&id=4290 Sursa: BNS,Statistica teritorială 2015, Educație, http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&idc=350&id=4290

Figura Figura 4. Dinamica 4. Dinamica numărului numărului instituțiilor instituțiilor educaționale educaționale Figura 4. Dinamica numărului instituțiilor educaționale Institu�ii Institu�ii de educa�ie de educa�ie timpurie timpurie Institu�ii Institu�ii de învă�ământ de învă�ământ primar primar si secundar si secundar Instituții de educație timpurie Instituții general generalde învățământ primar si secundar general

Sursa: Sursa: BNS,BNS, Statistica Statistica regională, regională, învă�ământ, învă�ământ, Sursa: BNS, Statistica regională, învățământ, http://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/ro/60%20Statistica%20regionala/?rxhttp://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/ro/60%20Statistica%20regionala/?rxid=b2ff27d7-0b96http://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/ro/60%20Statistica%20regionala/?rxid=b2ff27d7-0b96id=b2ff27d7-0b96-43c9-934b-42e1a2a9a774 43c9-934b-42e1a2a9a774 43c9-934b-42e1a2a9a774 BNS, Statistica regională, Învățământ, http://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/ro/60%20Statistica%20regionala/60%20Statistica%20 regionala__07%20INV/INV030600reg.px/?rxid=b2ff27d7-0b96-43c9-934b-42e1a2a9a774

Aceste Aceste schimbări schimbări au influien�at au influien�at cuprinderea cuprinderea copiilor copiilor în institu�iile în institu�iile educa�ionale educa�ionale de diferite de diferite nivele. nivele. S-a înregistrat S-a înregistrat o cre�tere o cre�tere semnificativă semnificativă a ratei a ratei de cuprindere de cuprindere în învă�ămîntul în învă�ămîntul pre�colar, pre�colar, care care totu�i totu�i 67 continuă continuă să rămînă să rămînă redusă, redusă, constituind constituind doardoar 85,1%. 85,1%. Totodată Totodată s-a înregistrat s-a înregistrat o descre�tere o descre�tere în ratele în ratele de de

liceelor liceelor s-a redus s-a redus mai mult mai decît mult decît în jumătate, în jumătate, această această situa�ie situa�ie este observată este observată în raionul în raionul �tefan �tefan VodăVodă (sud),(sud), Ocni�a Ocni�a (Nord), (Nord), Telene�ti Telene�ti (Centru). (Centru). În Raionul În Raionul Criuleni Criuleni se observă se observă o cre�tere o cre�tere a numărului a numărului absolven�ilor absolven�ilor liceelor liceelor cu 20%, cu 20%, ceia ce ceia se ce explică se explică prin faptul prin faptul că în liceele că în liceele respective respective studiază studiază vorbitorii vorbitorii democrației locale îndinRepublica Moldova de limbă deStarea limbă moldovenească/ moldovenească/ română română stînga din stînga Nistrului, Nistrului, unde unde numărul numărul liceelor/ liceelor/ claselor claselor cu predare cu predare în în limbalimba moldovenească/ moldovenească/ română română s-a redus s-a redus în ultimii în ultimii ani. ani. Figura 5. Dinamica absolvenților instituțiilor educaționale(învățământ de zi), diminuare în 2015 față de 2010, %absolvenților Fig.5.Fig.5. Dinamica Dinamica absolvenților instituțiilor instituțiilor educaționale(învățământ educaționale(învățământ de zi),dediminuare zi), diminuare în 2015 în 2015 față de față de 2010,2010, % % Învățământ gimnazial Învățământ liceal Învă�ământ Învă�ământ gimnazial gimnazial Învă�ământ Învă�ământ licealliceal

Sursa:Sursa: BNS,Statistica BNS,Statistica teritorială teritorială 2015,2015, Educa�ie, Educa�ie, http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&idc=350&id=4290 http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&idc=350&id=4290

Sursa: BNS,Statistica teritorială 2015, Educație, http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&idc=350&id=4290

O problemă O problemă în învă�ămînt în învă�ămînt este cu este referire cu referire la cadrele la cadrele didactice. didactice. Nivelul Nivelul de salarizare de salarizare în educa�ie în educa�ie este este sub media sub media pe �ară, pe �ară, în 2015 în 2015 constituia constituia doar doar 85% 85% din cî�tigul din cî�tigul salarial salarial mediumediu lunar lunar in total in total pe pe economie, economie, iar dacă iar dacă de exclus de exclus învă�ămîntul învă�ămîntul universitar universitar suma suma respectivă respectivă este �i estemai �i mică. mai mică. Aceasta Aceasta Aceste schimbări influențat cuprinderea copi-respectiv (Centru). În Raionul Criuleni se educa�ie. observă o În creștere conduce conduce la lipsa la lipsa deau atractivitate de atractivitate la angajare, la angajare, respectiv la îmbătrînirea la îmbătrînirea angaja�ilor angaja�ilor în în educa�ie. În a totalul totalul cadrelor cadrelor didactice didactice dindeinstituţiile din instituţiile de învăţămînt de învăţămînt primarprimar şi secundar şi secundar general general în în anul de de se ilor în instituțiile educaționale diferite nivele. S-a numărului absolvenților liceelor cu anul 20%, ceia ce învî�ămînt învî�ămînt 2015/2016 2015/2016 circa circa 41,2%a41,2% sunt de cu sunt vârsta cu vârsta de 50 deani50�iprin animai �i mult, mai mult, în în mediul în mediul rural rural - 43,3%. - 43,3%. înregistrat o creștere semnificativă ratei cuprinexplică faptul că liceele respective studiază Circa 15% 15% sunt cu suntvîrsta cu vîrsta de 60 deani60 �i animai �i mult, mai mult, atît vorbitorii înatît mediul în mediul urban cîtmoldovenească/ �icîtîn�i rural. în rural. Dinromână totalul Din totalul dere înCirca învăţământul preșcolar, care totuși continuă deurban limbă din stîncadrelor cadrelor didactice didactice din institu�iile din institu�iile respective respective 89,8% 89,8% sunt cu sunt studii cu studii superioare, superioare, 10% 10% cu studii cu studii medii medii de să rămână redusă, constituind doar 85,1%. Totodată ga Nistrului, unde numărul liceelor/ claselor cudeprespecialitate. specialitate. În institu�iile În institu�iile de educa�ie de educa�ie timpurie timpurie ponderea ponderea personalului personalului didactic didactic cu studii cu studii superioare superioare s-a înregistrat o descreștere în ratele de cuprindere în dare în limba moldovenească/ română s-a redus în constituie constituie 53%, 53%, cu discrepan�e cu discrepan�e semnificative semnificative pe regiuni pe regiuni de dezvoltare de dezvoltare �i raioane �i raioane (circa(circa 75% -75% în mun. - în mun. înățămîntul primar și secundar. Cumulate cu46%situația ultimii ani. Chi�inău, Chi�inău, 49% -49% Nord, - Nord, 48% -48% UTAG, - UTAG, 46%Centru Centru �i 40% �i -40% Sud) - 11 Sud) . 11. demografică precară din republică influențată semO problemă în învățămînt este cu referire la cadrenificativ de migrație, acestea au condus la o reducere le didactice. Nivelul de salarizare în educație este sub Tabelul Tabelul B10. Rata B10. de Rata cuprindere de cuprindere în niveluri în niveluri educaționale educaționale dramatică a numărului absolvenților instituțiilor de media pe țară, în 2015 constituia doar 85% din cîști2009/2009/ 2010/2010/ 2011/2011/ 2012/2012/ 2013/2013/ 2014/2014/ 2015/2015/ cre�tcre�t învățămînt de toate nivelurile, în special al învățămîngul salarial mediu lunar in total pe economie, iar dacă tului obligatoriu, Astfel, numărul total al absolvenților de exclus învățămîntul universitar suma respectivă 11 11 BNS, Banca BNS, de Banca date, de Personal date, Personal didactic didactic in institutiile in institutiile de educatie de educatie timpurie timpurie pe raiopane/ peșiraiopane/ regiuni regiuni gimnaziilor s-a diminuat de la 45425 în 2010 la 31986 este mai mică. Aceasta conduce la lipsa de atractiviîn 2015, sau cu circa 30%. Pe regiuni de dezvoltare tate la angajare, respectiv la îmbătrînirea angajaților 9 9 procentul în educație. În totalul cadrelor didactice din instituţi este diferit cu cea mai mică diminuare de 25% observată în mun. Chișinău și cea mai mare, de ile de învăţămînt primar şi secundar general în anul 34% înregistrată în Sudul republicii. Cele mai mari vade învîțămînt 2015/2016 circa 41,2% sunt cu vârsta lori de 40% și mai mult au fost observate în raioanele de 50 ani și mai mult, în mediul rural - 43,3%. Circa Basarabeasca (44%), Leova (43%), Ștefan Vodă (40%) 15% sunt cu vîrsta de 60 ani și mai mult, atît în mediul din regiunea Sud, precum și 40% în raionul Drochia urban cît și în rural. Din totalul cadrelor didactice din din regiunea Nord. În învăţământul liceal diminuarea instituțiile respective 89,8% sunt cu studii superioaeste și mai semnificativă, numărul absolvenților licere, 10% - cu studii medii de specialitate. În instituțiile elor s-a redus de la 20378 în 2010 la 13658 în 2015, de educație timpurie ponderea personalului didactic sau cu circa 1/3 în total pe republică. Cea mai mare cu studii superioare constituie 53%, cu discrepanțe reducere a numărului absolvenților liceelor de 70% semnificative pe regiuni de dezvoltare și raioane (cireste observată în UTAG, urmată de Nord cu 36%, cea ca 75% - în mun. Chișinău, 49% - Nord, 48% - UTAG, mai mică în mun. Chișinău și în Centru. În unele raioa46%- Centru și 40% - Sud)36. ne numărul absolvenților liceelor s-a redus mai mult decît în jumătate, această situație este observată în 36 BNS, Banca de date, Personal didactic in institutiile de educatie raionul Ștefan Vodă (sud), Ocnița (Nord), Telenești timpurie pe raiopane/ regiuni

Raport național preliminar

Rata de cuprindere în niveluri educaționale

2009/ 2010 Brută 75,5 Netă 74,0 Brută 93,5 Netă 87,6 Brută 88,8 Netă 84,0

Învățământul preșcolar Învățământul primar Învățământul gimnazial

2010/ 2011 77,1 75,8 93,6 87,8 88,1 83,3

2011/ 2012 79,6 78,3 93,8 87,9 87,5 82,9

2012/ 2013 82,1 80,6 93,8 87,9 86,7 82,3

2013/ 2014 83,8 81,6 93,1 87,1 87 82,6

2014/ 2015 83,9 82,3 92,4 86,9 86,8 82,3

2015/ 2016 85,1 83,6 91,8 86,9 86,7 82,4

creștere 9,6 9,6 -1,7 -0,7 -2,1 -1,6

Sursa: BNS, banca de date, Statistica socială, Învățămînt

se plasează în 40% cele mai înstărite grupuri, atunci cînd în Centru şi Sud această pondere este de circa 36%. Diferă şi nivelul şi structura veniturilor pe regiuni, în regiunile Sud şi Centru venitul disponibil mediu lunar pe o persoană constituie doar 2/3 din venitul unui locuitor al mun. Chişinău. Structura venitului în mun. Chişinău şi în Centru, în raport cu alte regiuni, este caracterizat de o pondere mai mare a veniturilor din activitatea salariată şi din activitatea individuală non-agricolă, la Nord sunt observate ponderi mai pronunţate, în comparare cu alte regiuni, a venitului din activitatea individuală agricolă şi din prestaţii sociale în special din pensii, la Sud este înregistrată cea mai mare pondere a venitului din remitenţe.

Tabelul 26. Date privind sărăcia şi veniturile pe regiuni, 2015 Chișinău

Nord

Centru

Sud

Rata sărăciei absolute

1,5%

10,9%

15,1%

9,5%

Distribuţia populaţiei pe chintile, %

100

I - cea mai săracă

2,6

15,8

21,0

17,0

8,3

19,4

20,2

23,5

III

13,5

24,3

22,1

23,4

24,3

22,0

21,2

20,8

V - cea mai înstărită

51,3

18,6

15,5

15,4

2578,3

1838,8

1732,4

1704,8

100

Activitatea salariata

61,9

31,5

33,2

Activitatea individuala agricola

0,5

13,3

12,7

12,3

Venit din activitatea individuala non-agricola

8,0

5,2

8,8

4,8

Venit din proprietate

0,4

0,1

Prestatii sociale, din care:

18,3

23,5

20,8

21,8

Pensii

14,2

20,5

17,1

18,8

Alte venituri, din care:

10,9

26,5

24,4

5,8

22,2

21,3

25,1

Venituri disponibile medii lunare pe o persoana - total, lei Venituri disponibile, %, inclusiv:

Remitente Sursa: BNS, Cercetarea Bugetelor Gospodăriilor Casnice, 2015

Starea democrației locale în Republica Moldova

Tabelul 27. Date privind infracţionalitatea pe regiuni de dezvoltare

Infracțiuni înregistrate la 10 000 locuitori Excepţional de grave şi deosebit de grave Grave Mai puţin grave şi uşoare Infracţiuni juvenile înregistrate la 10 000 locuitori Persoane care au comis infracţiuni la 10 000 locuitori

Total pe republică 111,8 3,9 19,0 89,0

Mun. Chişinău 173,5 6,7 32,2 132,5

Sud

UTAG

81,4 1,7 11,8 68,6

Centru 81,0 1,9 11,4 67,9

87,0 2,3 9,3 104,0

99,2 2,0 14,3 83,0

14,6

15,2

12,8

14,2

11,7

20,6

48,3

60,7

44,7

44,9

42,7

44,7

Nord

Sursa: BNS, Banca de date Cheltuielile medii de consum ale gospodăriilor în total pe republică constituie 2048,5 lei, în mediul rural fiind cu circa 30% mai mici decît în urban. Pentru produse alimentare gospodăriile din țară cheltuie în medie 42,1% din totalul cheltuielilor de consum. Ponderea cheltuielilor gospodăriilor pentru produse alimentare vorbește despre bunăstarea acestora, astfel se observă că gospodăriile din mun. Chișinău direcționează pentru alimentare 37,7% din totalul cheltuielilor de consum, atunci cînd cele de la Sud – 46,8%. În toate cazurile, gospodăriile cheltuie sume importante pentru întreținerea locuințelor, iar costurile înalte la serviciile comunale sunt reflectate printr-o pondere de 18,7% cheltuieli direcționate în acest scop în mediul urban. Pe regiuni cheltuielile respective sunt mai semnificative în Chișinău și Nord.

constituie 16,96 mii lei pe locuitor. Structura PIBR pe activităţi economice de asemenea diferă de la o regiune la alta. În cazul mun. Chişinău principalele sunt comerţul, industria prelucrătoare, informaţii şi comunicaţii care cumulează 1/3 din PIBR, în cazul regiunilor Nord, Centru şi UTAG circa 40% constituie agricultura şi industria prelucrătoare, iar în regiunea Sud agricultura constituie circa 35% din PIB pentru regiunea respectivă37. Activitatea antreprenorială este importantă pentru dezvoltarea locală şi contribuie la sustenabilitatea financiară a UAT, în ţările europene fiind considerat principalul furnizor al locurilor de muncă, angajând circa 70%-90% din numărul total de salariaţi38. Proporţia ÎMM în totalul întreprinderilor este mai pronunţată în regiunile Sud şi Centru, unde şi ponderea angajaţilor ÎMM în totalul salariaţilor este mai mare. Ponderea angajaţilor în ÎMM este mai mică în mun. Chişinău, unde sunt concentrate aproape 70% dintre întreprinderile mari. Participarea la forța de muncă 39 este redusă. Astfel, rata activității economice40 a înregistrat o descreștere în raport cu 2007, fiind în 2016 de circa 42,6%, dar cu tendință de stabilizare, înregistrată în ultimii doi ani. Concentrarea întreprinderilor mari în capitală a creat o situație mai favorabilă în municipiul BNS, Statistica teritoriala 2016, PIBR OECD (2014), Entrepreneurship at a Glance 2014, Employment by enterprise size 39 Indicatorii privind relația populației cu piața muncii provin din Ancheta forței de muncă, care se obțin în baza cercetării statistice selective asupra gospodăriilor populaţiei, după zone statistice (diferite nesemnificativ de regiunile de dezvoltare). 40 Populaţia activă din punct de vedere economic (sau forţa de muncă) cuprinde toate persoanele de 15 ani şi peste, care furnizează forţa de muncă disponibilă pentru producţia de bunuri şi servicii în timpul perioadei de referinţă, incluzând populaţia ocupată şi şomerii. Rata de activitate a populaţiei de 15 ani şi peste reprezintă proporţia populaţiei active de 15 ani şi peste în populaţia totală în vârstă de 15 ani şi peste (%). 37 38

Raport național preliminar

Tabelul 28. Produsul intern brut regional, 2014 Regiuni de dezvoltare

TOTAL

PIBR, preţuri curente, mii lei

Mun. Chişinău

112,049,578 62,869,976

PIBR pe locuitor, preţuri curente, mii lei

31,51

77,90

Nord

Centru

Sud

UTAG

20,519,025

17,973,693

9,704,175

3,064,634

20,66

16,96

18,14

18,94

Sursa: BNS, Statistica teritoriala 2015

Chișinău, cu o rată de activitate de 49,7%. În regiunea de dezvoltare Sud se observă cea mai mică rată de activitate, care constituie doar 33,8%. Aceleași tendințe se observă și în cazul ratei de ocupare, care în total pe republică a înregistrat în anul 2016 o pondere de 40,8%, cu o intensitate mai mare în municipiul Chișinău (46,9%) și una mai mică în regiunea de dezvoltare Sud (33,2%). În 2016 șomajul în Republica Moldova a atins cota de 4,2% și s-a manifestat mai intens în municipiul Chișinău, unde rata medie a șomajului pentru perioada 2007–2014 a fost de circa 7,4%, aceasta fiind mai mică în regiunea de dezvoltare Nord (4,3%). Dinamica șomajului, după perioada de criză economică și financiară, este în descreștere în toate regiunile de dezvoltare. Se observă anumite diferențe privind ocuparea în câmpul muncii între bărbați și femei cu 42,3% rata de ocupare printer bărbați față de 38,4% printer femei. De asemenea și rata șomajului este mai mare printre bărbați (6,2%) în raport cu femeile (3,6%). În funcție de regiuni datele atestă de asemenea un număr mai mare de bărbați înregistrați oficial ca șomeri (7%) față de 5,1% femei în mun. Chișinău, cu aceleași tendințe înregistrate pe regiuni – 4,5%/3,8% (Nord), 5,4%/2,6% (Centru) și

4,4%/2,3 (Sud). La 31 decembrie 2015 în RM numărul salariaților constituia 717 mii persoane cu o diminuare de circa 3% în raport cu aceiași perioadă a anului 201141. Se observă diferențe semnificative pe regiuni de dezvoltare și raioane. În mun. Chișinău și regiunea Centru practic nu s-a diminuat numărul de salariați, constituind 99,6% și 98,0% în raport cu anul 2011, o reducere mai semnificativă se observă în cazul regiunii Sud (92,6%) și Nord (94%), ceia ce vine să confirme concentrarea populației spre capitală și spre suburbiile acesteia, dar și migrarea populației din mediul rural în afara țării în căutare de muncă. Numărul salariaților s-a diminuat semnificativ (cu circa 18%) în raionul Telenești, urmat de Ștefan Vodă (14,5%) și Glodeni (14,3%), precum și raionul Briceni (cu 13,1%), iar în raioanele de centru sau aflate în imediata apropiere a capitalei numărul salariaților a crescut în raport cu anul de referință42. Cîștigul salarial mediu lunar brut în republică în 2015 a constituit 4538,4 lei, femeile cîștigă cu circa 14% mai puțin decît bărbații. Cel mai mare cuantum al salariului este observat în mun. Chișinău, aici fiind desfășurate și cele mai bine plătite activități precum informațiile și comunicațiile, cu salariul mediu lunar

Tabelul 29. Ratele de activitate, ocupare și șomaj pe regiuni statistice*

Total pe republică Mun. Chisinau Nord Centru Sud

Rata de activitate 44,8 52,8 43,0 44,1 39,2

2007 2016 Rata de Rata Rata de Rata de Rata ocupare șomajului activitate ocupare șomajului 42,5 5,1 42,6 40,8 4,2 49,3 6,5 49,7 46,9 5,7 41,2 4,2 44,9 43,1 4,0 41,6 5,5 40,7 39,0 4,2 37,8 3,6 33,8 33,2 1,8

* Regiunile statistice se deosebesc de regiunile de dezvoltare prin faptul că raionul Șoldănești intră în componența regiunii Nord (în cazul regiunilor de dezvoltare – intră în Centru), iar U.T.A. Găgăuzia intră în regiunea Sud (în cazul regiunilor este regiune separată). Sursa: BNS, Banca de date, Statistica teritorială Incepind cu anul 2011 datele nu sint comparabile cu anii precedenti datorita sferei de cuprindere. 42 BNS, Banca de date, Numarul salariatilor la 31 decembrie pe sexe, in profil teritorial, 2011-2015 41

Starea democrației locale în Republica Moldova

Figura 6. Câștigul salarial mediu lunar brut pe regiuni și raioane

Sursa: BNS, Banca de date, Câ�tigul salarial mediu lunar brut, 2015

Sursa: BNS, Banca de date, Câștigul salarial mediu lunar brut, 2015

Numărul salaria�ilor s-a diminuat semnificatv (cu circa 18%) în raionul Telene�ti, urmat de �tefan Vodă (14,5%) �i Glodeni (14,3%), precum �i raionul Briceni (cu 13,1%), iar în raioanele de centru de peste 9500 lei, asigurări cu peste 8000 lei, precum și producția sau aflate în activități imediata financiare apropiere șia de capitalei numărul salaria�ilor a crescut în raport șicufurnizarea anul de i de 18 si termica, gaze, apa calda si aer condiţionat, cu salariu mediu lunar de peste 8200 lei, dar și energie electrica referin�ă . alte activități și servicii de intermediere, etc, salariile cărora depășesc considerabil media pe țară43. Cî�tigul salarial mediu lunar brut în republică în 2015 a constituit 4538,4 lei, femeile cî�tigă cu circa Raioanele cu cele mai joase salarii medii lunare, care se plasează sub 3300 lei sunt Sîngerei și Briceni la Nord, 14% mai pu�in decît bărba�ii. Cel mai mare cuantum al salariului este observant în mun. Chi�inău, precum Cantemir și Ștefan Sud. Cele mai mari salariiprecum medii, cu excepția mun. Chișinău, sunt în aicișifiind desfă�urate �iVodă cele la mai bine plătite activită�i informa�iile �i comunica�iile, cumun. Bălți din regiunea Nord, care constituie 4728,4 lei, urmat de raionul Rezina cu 4126,9 lei. Analiza cuantumurilor salariul mediu lunar de peste 9500 lei, activită�i financiare �i de asigurări cu peste 8000 lei, precum salariale în funcție de denotă că cele mai mari discrepanțe salariale raionul unde salariul �i produc�ia �igen furnizarea i de energie electrica si termica, gaze,sunt apaîncalda si Rezina, aer conditionat, cu femeilor constituie doar 73,4% din cel al bărbaților, precum și în raionul Drochia, cu 76,7% și Anenii Noi cu 79,7%, salariu mediu lunar de peste 8200 lei, dar �i alte activită�i �i servicii de intermediere, etc, salariile 19 cărora depă�esc considerabil media pe �ară care . se plasează sub media pe republică. Florești cu 83,7% raportul salarial femei/ bărbați, Tabel B 15. Date despre salariați și salarii medii pe regiuni de dezvoltare Tabelul 30. Date despre salariați și salarii medii pe regiuni de dezvoltare Numarul salaria�ilor la 31 Că�tigul salarial mediu lunar brut în decembrie 2015 Căștigul salarial mediu lunar brut în 2015 Numarul salariaților la 31 decembrie AmbeleAmbele Femei Bărba� 2011 2015 Cre�tere Creștere nr. 2011 2015 nr. Femeii Bărbați sexe salariați sexe salaria�i Total pe 736780 4235,24881,34881,3 86,8 73678 717071 71707 97,397,3 4538,44538,4 4235,2 86,8 Total pe republică 0 1 republică Mun. Chișinău 86,5 34773 346281 34628 99,699,6 5375,35375,3 4989,64989,65770,75770,786,5 Mun. Chi�inău 347734 Nord 157492 147990 94,0 3871 3694,7 4094,0 90,2 4 1 15749 123930 14799 94,098,0 3871 3719,5 3694,73580,14094,03895,290,2 Nord Centru 126449 91,9 2 0 Sud 73171 67792 92,6 3527,3 3395,8 3691,4 92,0 12644 12393 98,0 3719,5 3580,1 3895,2 91,9 Centru UTAG 27756 26569 95,7 3553,2 3442,2 3699,9 93,0 9 0 Sursa: mediu lunar92,6 brut 73171 salarial 67792 3527,3 3395,8 3691,4 92,0 SudBNS, Banca de date, Câștigul UTAG

27756

26569

95,7

3553,2

3442,2

Efectele economice migrației mobilitatea Sursa: BNS, Banca de date,ale Câ�tigul salarial și mediu lunar brut populației

3699,9

93,0

Raioanele cele2000 mai migrația joase salarii medii lunare, se plasează sub 3300înlei sunt Sîngerei Începând cucu anul populației a luat care o amploare deosebită, special plecarea �i peste hotare a Briceni la Nord, precum �i Cantemir �i �tefan Vodă la Sud. Cele mai mari salarii medii, cu populației apte de muncă la lucru sau în căutare de muncă. Impactul migrației asupra populației din RM și a excep�ia mun. Chi�inău,însunt în mun. Băl�i dina regiunea Nord, care constituie lei, urmat decapitadezvoltării social-economice perioada respectivă avut un impact dual: pe de o 4728,4 parte deteriorarea raionul Rezina cu 4126,9 lei. Analiza cuantumurilor salariale în func�ie de gen denotă că celetrai mai lului social cu toate efectele negative conexe, pe de alta – obținerea unor venituri necesare de a familiilor migranților la muncă. Fenomenul migrației a fost studiat în mod detaliat de OIM-Moldova, Banca Mondială, 18 19

BNS, Banca de date, Numarul salariatilor la 31 decembrie pe sexe, in profil teritorial, 2011-2015 BNS, Banca de date, Castigul salarial mediu lunar pe Activitati economice

BNS, Banca de date, Castigul salarial mediu lunar pe Activitati economice

Tabelul 31. Impactul remitențelor asupra gospodăriilor casnice, %

Raport național preliminar

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Total

24,5

23,1

22,4

22,7

23,8

25,0

Urban

20,6

20,4

20,0

19,2

20,6

20,5

Rural

27,6

25,2

24,4

25,6

26,4

28,5

Proporţia remitențelor în venitul disponibil al gospodăriilor casnice dependente de remitențe

Total

54,3

52,9

56,9

58,0

57,1

56,7

Urban

47,7

49,1

52,1

52,5

50,2

52,0

Rural

58,7

55,7

60,4

61,8

61,9

59,7

Proporţia gospodăriilor care s-ar plasa sub pragul sărăciei dacă nu ar primi remitenţe

Total

12,9

30,9

27,6

23,6

25,3

23,4

Urban

8,9

18,5

18,2

14,1

16,1

14,4

Rural

15,7

40,8

35,3

31,5

32,8

30,5

Total

21,9

17,5

16,6

12,7

11,4

9,6

Urban

10,4

7,4

8,2

4,6

3,1

Rural

30,3

22,8

18,8

16,4

14,5

Proporţia gospodăriilor care primesc remitenţe

Ponderea populaţiei sub pragul sărăciei absolute, total

Sursa: BNS, date prezentate pentru PME 2010-2015

Nexus/IASCI, care au căutat să evalueze efectele negative, dar și pozitive ale migrației44. Peste 70% din migranți reîntorși, în cadrul cercetărilor, au menționat că au luat decizia de a emigra în ultimele 2 decenii din motive economice (oportunități limitate de angajare, sărăcia, dar și salariile mici, perspective reduse pentru viitor) ori pentru a-și îmbunătăți statutul profesional. Deși statisticile oficiale sunt incomplete, anumite studii relevă că populația aflată în străinătate pentru diferite perioade de timp reprezenta în 2015 cca 805 mii persoane45. Inițial, fluxul masiv de migrație externă a avut drept efect un volum semnificativ de remitențe, care au ajuns în anumite perioade la cca 1/3 din PIB, ulterior aceste fluxuri de bani au început să se diminueze după 2012 ca urmare a impactului crizei financiare, dar și a fenomenului de reîntregire a familiilor de emigranți peste hotarele țării. În anul 2015, volumul re remitențe transferat din străinătate în RM ajungea la cca 19.5% din PIB46. Circa ¼ din gospodăriile casnice din RM au beneficiat sau continuă să beneficieze de suport primit de la rudele aflate la muncă în străinătate, iar venitul din remitențe constituia circa 57% din venitul disponibil al gospodăriilor Consolidarea legăturii dintre migrație și dezvoltare. Studiu elaborat de Banca Mondială în cadrul domeniului migrației și remitențelor. www.worldbank.org ; Inovație în migrația circulară. Migrație și dezvoltare în Moldova, Nexus-IASCIS, 2014. www.nexusnet.md 45 Profilul Migrațional Extins al Republicii Moldova 2010-2015. Raport analitic, MAI, Biroul Migrație și Azil, Chișinău, 2015, p.93. 46 Situația social-economică a Republicii Moldova în anul 2015, p.56 www.statistica.md 44

dependente de remitențe (52% în mediul urban, 60% - în rural)47. Circa jumătate dintre migranții în scop de muncă sunt persoane instruite, cu studii secundar profesionale și mai sus, 13,3% - cu studii superioare, cu 16% persoane cu studii superioare printre femei. Structura migranților la muncă după nivele de instruire este diferită pe regiuni dar și pe sexe. Cea mia mare pondere a persoanelor plecate la muncă cu studii superioare este observată în mun. Chișinău, atît printre bărbați cît și printre femei, care constituie aproape 1/3 din totalul celor plecați din municipiu, urmată de regiunea Centru, cu 14,2% unde este atestată și o pondere de aproape 1/5 persoane cu studii superioare printre femei. Printre migranții în scop de muncă de la Sud se observă cea mai mare pondere de 55% a persoanelor cu studii liceale și mai jos, printre bărbați această pondere este de peste 56%. Mobilitatea spațială internă contribuie semnificativ la deteriorarea potențialului socio-demografic din mediul rural. Posibilitățile reduse de dezvoltare a activităților generatoare de venituri, precum și cele de angajare pe care le oferă mediul rural, continuă să amplifice fenomenul migrării persoanelor, în special a celor instruite spre orașe. Pe fundalul diminuării numărului populației în general se constată, că la 1 ianuarie 2016 în raport cu aceiași perioadă 2007, populaţia stabilă rurală s-a micşorat cu circa 61 mii persoane, iar cea urbană a crescut cu circa 33 mii persoane, ceea Profilul Migrațional Extins al Republicii Moldova 2010-2015. Raport analitic, MAI, Biroul Migrație și Azil, Chișinău, 2016, p.107.

Starea democrației locale în Republica Moldova

Figura 7. Mișcarea naturală a populației în Găgăuzia în anii 1995-2015 (persoane pe an) 2500 2400 2300 2200 2100 2000 1900 1800 1700 1600 1500 1995 1996 1997 1998

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Рождаемость

Смертность

Sursa: Biroul naţional de statistică [www.statistica.md] Sursa: Biroul naţional de statistică [www.statistica.md]

Din cele 32 de a�ezări ale autonomiei în perioada 2010-2014, în 17 dintre ele echilibrul natural a fost ce reprezintă o tendinţă constantă de redistribuire lui Național de Statistică. Populația permanentă a re24 pozitiv (53%). Autonomia găgăuză (UTAG) se confruntă cu acelea�i tipuri de problem ca �i demografică între sate și orașe. Persoanele tinere de giunii alcătuiește cca 156845 - 75,883 bărbați și 80,962 celelalte regiuni de dezvoltare ale RM. Venitul mediu pe persoană în regiunea de Sud a fost de 1732.4 25-34 ani în Chișinău constituiau 35% în 2016 față de femei conform datelor furnizate de autoritățile locale. lei, mai mic decât media na�ională. Astfel, venitul disponibil în regiunea de Sud a constitutit 66% din 27% în 2007, creșterea fiind de 8 puncte procentuale, Pe teritoriul autonomiei sunt 3 orașe: Comrat, centrul venitul disponibil în Chi�inău �i 87% din media pe ţară. Este relevant de men�ionat că venitul în în mediul rural creșterea a constituit doar 4 puncte administrativ al autonomiei în care locuiesc 23556 de regiunea de Sud în raport cu venitul din întreaga �ară �i la Chi�inău a rămas practic la acela�i nivel procentuale. locuitori, Ceadîr-Lunga (19622 locuitori) și Vulcănești (88% din media na�ională �i 65% din veniturile din Chi�inău), ca şi în 2006, în conformitate cu Astfel, forța de muncă din orașe este mai tânără, (15544 locuitori). datele Biroului na�ional de statistică. Trebuie de amintit că în Găgăuzia salariile au cea mai mare dar și mai instruită în raport cu populația de la sate. UTA Găgăuzia se caracterizează printr-o rețea repondere, de 32% din venitul total mediu, de�i sunt mai mici decât salariul mediu pe �ară - 41% din Este cunoscut faptul că după absolvirea nivelului lativ densă de localităţi, cu o predominanță a zonelor venitul mediu na�ional, �i cu mult sub salariul mediu în municipiul Chi�inău - 61% din venitul mediu de educație o pondere importantă dintre perrurale mari: într-un sat locuiesc în mediu 3314 de lomediu din capitală. Se poate observa că diferen�a respectivă este compensată de remiten�e, rata soanele tinere care pleacă la studii inclusiv în orașecuitori, conform datelor la ziua de 01.01.2016, acesta cărora reprezintă aproximativ 29% din venitul mediu în regiunea de Sud, ceea ce este mai mult decât le țării, după finalizarea acestora nu se mai întorc în fiind cel mai înalt indicator în Moldova. Datele statisponderea remiten�elor de 17% din venitul mediu na�ional, �i mai mare decât ponderea sate, în mare parte rămânând în orașul, unde au fost tice atestă diferențe semnificative între numărul poremiten�elor de 5% din venitul mediu în municipiul Chi�inău. În perioada 2011-2015, între 31 700 realizate studiile, preferințe fiind acordate capitalei. pulației permanente și a populației actuale. Începând �i 34 900 de persoane erau angajate în toate sectoarele economiei UTA Găgăuzia (33300 în 2011 �i Printre persoanele economic active, în anul 2016 în cu anul 1990, numărul populației în autonomie are 2012 ; 32600 în 2013 ; 33.4 mii în 2014, 34.9 mii în 2015). Este important de remarcat că angaja�ii mediul urban, inclusiv mun. Chișinău circa 3/4 erau tendinţe de scădere cu o medie de 700 de persoane din sectorul public constituie aproximativ 30% din popula�ia aptă de lucru a Găgăuziei. cu studii secundar profesionale și mai sus (în mediul

pe an. Acest fenomen are două motive principale: a)

Figura Nr.8. Salariul mediu lunar în aniireducerea 2011-2015 (lei) naturale și echilibrul natural chiar rural mai puțin de 50%), printre careîncuGăgăuzia studii supecreșterii rioare în mediul urban circa 40%, în mun. Chișinău – 47,2%. În celelalte regiuni statistice ponderea persoanelor cu studii superioare constituie în jur de 16%. De menționat, că în mediul rural aproape 1/3 persoane sunt cu studii gimnaziale sau mai jos, în orașe această pondere este de doar 8,3%.

negativ în unii ani; b) soldul negativ al migrației în toată această perioadă, susţinut de exodul în masă a populației în străinătate în ultimele două decenii. Pentru mișcarea naturală a populației UTAG este caracteristică situația relativ mai bună în comparație cu media națională. De la crearea autonomiei, diferența dintre numărul de nașteri și decese a fost una poziti24 Gagauzia is an autonomous territorial entity within the Republic Moldova a(ATU Gagauzia) special vă, cuof excepția doi ani (2005 șiwith 2007) (Fig.legal 7) status Autonomia găgăuză – aspecte reflecting the right to regional self‐governance legally acknowledged for the Gagauz communities, which carries out its Din cele 32 de așezări ale autonomiei în perioada geospațiale și socio-economice activities in compliance with the Constitution of the Republic of Moldova, Law of the Republic of Moldova “On the special 2010-2014, în2417 dintre ele echilibrul natural a fost polegal status of Gagauzia (Gagauz Yeri)” and the Code („Уложение”) of Gagauzia . zitiv (53%). Autonomia găgăuză (UTAG) se confruntă permanentă în Găgăuzia la începutul ATU Populația Gagauzia includes 3 districts currently: Comrat, Ceadîr‐Lunga, and Vulcanesti, 26 town UTA Gagauzia is cu aceleași tipuri dewith problem ca șihalls. celelalte regiuni de acestui an a fost de 152 200 de locuitori în anul 2016 characterized by a relatively dense network of localities with predominance of large rural areas: about 3314 inhabitants live dezvoltare ale RM. Venitul mediu pe persoană în regiin a village, according to the data as of 01.01.2016, this being the highest indicator in Moldova. Since 1990, the number of sau cca 4,0% din populația totală a RM, potrivit Birouunea de Sud a fost de 1732.4 lei, mai mic decât mepopulation in the autonomy has been showing decreasing trends with an average of 700 people per year. Migration processes in ATUG have features and trends similar to those across the country: increased intensity of population migration over the past two decades, high rates of external migration, especially of young people of working‐age and reproductive 74 age. Most people are employed in education (19.7%), industry (18.1%), agriculture (15.1%) and trade (12.6%). The ratio of persons employed in economy to people that are not employed in regional economy is 1 to 3.6.

Figura 8. Salariul mediu lunar în Găgăuzia în anii 2011-2015 (lei)

Raport național preliminar

Sursa: Direc�ia Generală de dezvoltare economică, comer�, servicii �i rela�ii economice externe ale Găgăuziei

Sursa: Direcția Generală de dezvoltare economică, comerț, servicii și relații economice externe ale Găgăuziei

dia națională. Astfel, venitul disponibil în regiunea de onează 3 școli profesionale și 2 colegii. Datele din În autonomia găgăuză sunt 46 de �coli primare �i medii, cu o înscriere totală de 14365 elevi. Potrivit Sud a constituit 66% din venitul disponibil în Chișinău acest tabel confirmă faptul că numărul elevilor, care datelor Direc�iei Generale Educa�ie a Găgăuziei, numărul de elevi din �colile primare �i medii a și 87% din media pe ţară. Este relevant de menționat colegiile și școlile profesionale pentru a-șiNumărul conscăzut de la 19065 elevi înscri�i în 2011 la aleg 14365 la începutul anului de învăţământ 2017. că venitul în regiunea Sud încu raport cu venitul studiile, a crescut. Acest lucru este îndeosebi acestorade a scăzut aproape 5000 dedin elevi. tinua În acest sens există cel pu�in două explica�ii. Prima, întreaga țară șimul�i la Chișinău a rămas practic la același elevi au plecat în străinătate împreună cu părin�ii lor. Cea a doua este că din cauza evident cu privire la de școlile profesionale, în cadrul unor noi reguli pentru examenulcărora de bacalaureat alega să-�i continue studiile în nivel (88% dinintroducerii media națională și 65% din veniturile numărul elevii de elevi crescut, de la 647 în 2011 institu�iile special secundarla(colegii �i �coli profesionale, după absolvirea niveluli din Chișinău), ca şi în 2006,deînînvă�ământ conformitate cu datele 719 în 2016. gimnazial). Pe teritoriul Găgăuziei funcţionează 3 �coli profesionale �i 2 colegii. Datele din acest Biroului național de statistică. Trebuie de amintit că în Remarcăm faptul că colegiile și școlile profesiotabel confirmă faptul că numărul elevilor, care aleg colegiile �i �colile profesionale pentru a-�i Găgăuzia salariile au cea mai mare pondere, de 32% se confruntă cu prvire unelelaprovocări semnificative. continua studiile, a crescut. Acest lucru estenale îndeosebi evident cu �colile profesionale, în din venitul total mediu, deși sunt mai mici decât salaExistă problema finanțării insuficiente a acestor incadrul cărora numărul de elevi a crescut, de la 647 în 2011 la 719 în 2016. riul mediu pe țară - 41% din venitul mediu național, stituții. Din această cauză instituțiile respective nu-şi și cu mult sub salariul în municipiul Tabrl Bmediu 17. Numărul elevilorChișinău în şcolile- profesionale şi colegii pot înnoitehnice materialele didactice, educaționale și me61% din venitulInstituţii mediu din Se poate observa de capitală. învăţământ 2011 2012 2013 și școlile 2014 profesionale 2015 2016 todologice depășite. Colegiile că diferența respectivă este compensată de remitennu dispun informație despre specialităPers. 647 de suficientă 650 596 595 527 719 Şcoli profesionale tehnice țe, rata cărora reprezintă aproximativ 29% din venitul Pers. 817care au806 810 810 856 890 țile, de nevoie angajatorii. Datele prezentate Colegii mediu în regiunea de Sud, ceea ce este mai mult deSursa: Direc�ia Generală educaţie a Găgăuziei în tabelul 7 ne duc la concluzia că nivelul de aprovicât ponderea remitențelor de 17% din venitul mediu zionare în școlile primare și medii din regiune este național, și maiRemarcăm mare decâtfaptul ponderea remitențelor de profesionale se confruntă cu unele provocări semnificative. că colegiile �i �colile practic identic celui pe țară. În anul 2016, în Universi5% din venitulExistă mediuproblema în municipiul Chișinău. În peri- a acestor institu�ii. Din această cauză institu�iile respective finan�ării insuficiente tatea de Stat din Comrat studiau 1422 de tineri. nu-şi pot31 înnoi didactice, educa�ionale �i metodologice depă�ite. Colegiile �i �colile oada 2011-2015, între 700materialele și 34 900 de persoane Potrivit Birouluidenațional de statistică, în profesionale nu dispun de suficientă informa�ie despredatelor specialită�ile, care au nevoie angajatorii. erau angajate în toate sectoarele economiei UTA Găperioada 2012-2014 în Republica Moldova numărul Datele în tabelul 7 ne ducmii la concluzia că nivelul de aprovizionare în �colile primare �i găuzia (33300 în 2011prezentate și 2012 ; 32600 în 2013 ; 33.4 medii din regiune este practic identic celui pe �ară. În anul 2016, în Universitatea de Statșidin Comrat instituţiilor de asistență medicală primară speciîn 2014, 34.9 mii în 2015). Este important de remarcat studiau 1422 de tineri. alizată a crescut de la 790 la 1028 unități. Creșterea că angajații din sectorul public constituie aproximanumărului instituţiilor de asistență medicală pritiv 30% din populația de lucru adeGăgăuziei. Table Baptă 18. Numărul unități (instituţii) medicale în anul 2014 mară și specializată este o urmare a procesului de În autonomia găgăuză sunt 46 de școli primare Instituţii Spitale de ajutor medical Inclusiv instuţii reformare a acestora prin înființarea centre de și medii, cu o înscriere totală de 14365 elevi. Potrivit primar şi specializat medicale unor private sănătate autonome în centrele medicilor de familie. În Generale total în Republica 87 596 datelor Direcției Educație a Găgăuziei, nu- 1028 Numărul acestor instituții în autonomia găgăuză a mărul de eleviMoldova din școlile primare și medii a scăzut UTA Găgăuzia 14 operare în 2012 la 30 crescut de la 22 de unități de de la 19065 elevi înscriși în 2011 la 143653 la începu- 30 Sursa: Biroul naţional de statistică în 2014. numărul de medici la 10 000 locuitori este tul anului de învăţământ 2017. Numărul acestora a Potrivit datelor Biroului na�ional de statistică, în perioada 2012-2014 în Republica Moldova numărul aproape de două ori mai mic în autonomia găgăuză scăzut cu aproape 5000 de elevi. În acest sens există instituţiilor de asisten�ă medicală primară �i specializată a crescut de la 790 la 1028 unită�i. decât media națională. Situaţia este şi mai proastă cel puțin douăCre�terea explicații. numărului Prima, mulți elevi au plecat instituţiilor de asisten�ă medicală primară �i specializată este o urmare a în cazul unor stomatologilor, al căror număr laîn10 000 de în străinătate împreună lor. aCea de a doua procesuluicu depărinții reformare acestora prin înfiin�area centre de sănătate autonome centrele locuitori este de 3 găgăuză ori mai mic decâtdemedia este că din cauza introducerii unor Numărul noi reguliacestor pentruinstitu�ii medicilor de familie. în autonomia a crescut la 22 naționade unită�i de lă. Potrivit național statistică, numărul demic operare în 2012 la 30 în 2014. numărul de medici la 10Biroului 000 locuitori estede aproape de două ori mai examenul de bacalaureat elevii aleg să-și continue în autonomia găgăuză decât media na�ională. Situaţiamedicale este şi mai proastă din în cazul asistente a scăzut anul stomatologilor, 2010, când al- al studiile în instituțiile de învățământ special secunla 10 000 după de locuitori este de 3cătuia ori mai63,5 micpersoane decât media na�ională. Potrivit Biroului la 10.000 locuitori, până la 60,3 dar (colegii șicăror școlinumăr profesionale, absolvirea nivelului gimnazial). Pe teritoriul Găgăuziei funcțipersoane în 2014. 17 75

Starea democrației locale în Republica Moldova

Tabelul 32. Numărul elevilor în şcolile profesionale tehnice şi colegii Instituţii de învăţământ

2011

2012

2013

2014

2015

2016

Şcoli profesionale tehnice

Pers.

647

650

596

595

527

719

Colegii

Pers.

817

806

810

856

890

Sursa: Direcția Generală educaţie a Găgăuziei

Tabelul 33. Numărul de unități (instituţii) medicale în anul 2014 Spitale

Instituţii de ajutor medical primar şi specializat

Inclusiv instuţii medicale private

În total în Republica Moldova

1028

596

UTA Găgăuzia

Sursa: Biroul naţional de statistică

Tabelul 34. Nivelul de completare cu personal al instituţiilor medico-sanitare, % 2014 Spitale

Asistență medicală primară

Consultaţii

88,0

85,8

88,1

În total pe țară, medicii

93,2

88,7

91,4

În total pe țară, asistente medicale

90,4

90,3

86,7

Găgăuzia, medici

98,7

95,5

94,2

Sursa: Biroul naţional de statistică

În total, în instituțiile medicale din regiunea autonomă lucrează 1208 cadre medicale, inclusiv 314 medici. Trebuie remarcat faptul că în regiunea de Sud se atestă cea mai mare lipsă de medici (78% din completare cu personal). În regiunea autonomă au fost reparate secţiile de pediatrie și boli infecțioase ale spitalului raional din Comrat și efectuate lucrările de izolare a fațadelor în blocul chirurgical și centrul perinatal din Spitalul Regional Ceadîr-Lunga. Este necesar de a remarca adoptarea unui număr de măsuri prioritare pentru soluţionarea problemelor sociale din cele mai acute din Găgăuzia. Constatăm, în conformitate cu datele Departamentului Sănătate și Protecție Socială al Găgăuziei, că la data de 01.01.2017 în autonomia locuiesc 12680 de persoane cu dizabilităţi (invalizi de gradul 1, 2, 3). Menţionăm că autoritățile regionale trebuie să acorde o atenție specială acestei categorii de populație. Autonomia are o rețea dezvoltată de drumuri inter-republicane, republicane și locale. Amplasarea geografică favorabilă asigură proximitatea porturilor maritime: Giurgiulești, Odessa, Ilichevsk, Reni și aeroportul din Chișinău. De la nord la sud, regiunea este legată cu alte regiuni ale țării, prin drumul principal de importanță internațională M3 Chișinău-Giur-

giulești. Centrele raionale sunt legate prin drumuri de importanță națională. Toate centrele raionale au acces la calea ferata. Lungimea totală a drumurilor publice din regiune constituie 417,9 km (4,9% din lungimea totală a drumurilor pe republică), din care drumuri naționale - 219,8 km (6,6%) și drumuri locale - 238 km (3,9%). Circa 82% (377 km), din lungimea drumurilor este cu acoperire rigidă. Comparativ cu alte regiuni ale țării, UTA Găgăuzia înregistrează cea mai mică cantitate de drumuri şi cel mai mic număr de localități per km2 de suprafață (1,7) și cu cele mai mari ca și populație (5059 persoane în mediu per localitate). Densitatea rețelelor de căi ferate în regiune constituie 3,1 km /100 km2 în comparație cu media republican de 3,3 km/100 km2. Prezența căii ferate pe teritoriul regiunii este un mare avantaj, asigurând conexiunea între principalele centre urbane, accesul la portul fluvial Giurgiulești, precum și relațiile economice internaționale și interregionale. Principalul traseu trans-regional de cale ferată străbate regiunea și face conexiunea între zonele centrale, de vest, de est și de nord prin sectorul Basarabeasca – Căinari, precum și la sud prin sectorul Basarabească - Ceadîr-Lunga - Vulcănești - Etulia - Reni (Ucraina). In plus, Comratul este în conexiune cu tronsonul de cale

limitat la resurse acvatice pentru irigare �i apă potabilă cal Raport național preliminar regiunii. Re�eaua de canalizare în regiune este slab dezvol conectivitate a fondului locativ la serviciile de canalizare pr reziduale. ferată, care asigură legătură către portul Giurgiulești tratarea Figuraapelor 9. Densitatea rețelelor de apeduct prin Cantemir și Cahul. Alimentarea cu apă în regiunea Găgăuziei este efectuată preponderent din captările de apă subterană. Ponderea localităților regiunii cu rețele de apă potabilă în anul 2015 a constituit 90%. Densitatea rețelelor de apeduct este de 46,7 km/100km2, indicator la care regiunea se află sub media națională. La acest compartiment există o diferență semnificativă între localitățile urbane și rurale. În localitățile urbane prezența apeductului este în 83% din suprafață locuibilă, pe când în localitățile rurale ponderea este de 63%. De asemenea, se atestă o inegalitatea considerabilă și pe raioanele regiunii. De exemplu, în raionul Comrat 81,2% din zonele rezidențiale au acces la alimentarea cu apă în timp ce în raionul Vulcănești - doar 56,7%. Calitatea apei potabile în UTAG este destul de proastă. Apa potabilă nu întotdeauna corespunde normativelor sanitare existente, de aceea apa din multe conducte poate fi folosită doar ca apă tehnică. Astfel, nivelul foarte înalt de poluare a apei și accesul limitat la resurse acvatice pentru irigare și apă potabilă calitativă sunt principalele probleme ale regiunii. Rețeaua de canalizare în regiune este slab dezvoltată. Acesta rezultă din nivelul de conectivitate a fondului locativ la serviciile de canalizare precum și tehnologiile aplicate pentru tratarea apelor reziduale. Media indicatorilor nivelului de trai în UTAG sunt mai mari decât pe ţară pentru toate categoriile men-

km/100 km2 pe regiuni, 2015

Figura No.9. Densitatea rețelelor de apeduct km/100 km2 p

Sursa: Strategia regională de dezvoltare a Găgăuziei (2016Sursa: Strategia regională de dezvoltare a Găgăuziei (2016-2020)

Media indicatorilor nivelului de trai în UTAG sunt mai mar ționate în tabel. Situația este maieste bună decât în decât toa- în toate men�ionate în tabel. Situa�ia mai bună te regiunile,care, cu excepția Chișinău, Chi�inău, însă, aremunicipiului un nivel mai scăzut care, al aprovizionă însă,2012, are unun nivel mai scăzut al aprovizionării cu gaze, persoane anul număr de aproximativ 1,5 milioane în comparație cu Găgăuzia. În anul 2012, număr alimentare cu apă, care constituie 42,1%undin popula�ie (68 de aproximativ 1,5 milioane persoane se alimentau Cea mai mare parte a popula�iei conectate la sistemul publ de la sistemul public de alimentare cumunicipiul apă, care conobservă în Găgăuzia - 75,2%, iar în Chi�inău 25populație urbastituie 42,1% din populație (68,9% Nord - 30,5%, şi Centru - 27,4%. Cei mai mici indicatori nă și 22,7% rurală). mai mare parte a populației regiune se atestă în Cea sistemul de canalizare. conectate la sistemul public de alimentare cu apă a populației se observă în Găgăuzia - 75,2%, iar în municipiul Chișinău - 66,4%, urmate de regiunea Sud 48,8%, Nord - 30,5%, şi Centru - 27,4%.48 Cei mai mici indicatori în furnizarea serviciilor comunale în regiune se atestă în sistemul de canalizare.

Strategia de asigurare cu apă şi canalizare (Стратегия водоснабжения и канализации (2014 – 2028)

Strategia de asigurare cu apă şi canalizare (Стратегия водоснабжения и канал

Starea democrației locale în Republica Moldova

Bibliografie

• Acordul de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană a fost ratificat de Parlamentul RM la 2 iulie 2014 • Angela Secrieru, Raport asupra evaluării serviciilor publice locale, incluse în studiul Evaluarea controlului financiar al administrației publice locale din Republica Moldova, 2017 • Austria, Republica Cehă, Danemarca, Uniunea Europeană, Estonia, BERD, FMI, Ungaria, Germania, Japonia, Liechstentein, Polonia, România, Suedia, ONU, Elveția, Statele Unite ale Americii, Banca Mondială. See: Cancelaria de Stat. Profilurile Partenerilor de Dezvoltare. [On-Line].2014. http://www.ncu.moldova.md/index. php?l=en#idc=542&. • Autoritatea Națională de Integritate. Răspuns la solicitarea de informație din partea IDIS „Viitorul” • Banca Mondială (2014): Analiza Costurilor Publice în Moldova, Reforma finanțelor publice locale pentru a asigura o finanțare locală mai eficientă, echitabilă și sustenabilă financiar, Raport Nr.87268-MD, Washington DC, iunie 2014 • Barometrul de opinie publică. Mai 2000. Republica Moldova. – Chişinău: Institutul de Politici Publice, Institutul de Marketing şi Analize Sociologice”. – mai 2000 •

Barometrul de Opinie Publică, Aprilie 2016, implementat de Institutul de Politici Publice și CBS-Axa

• Biroul pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului. Republica Moldova. Alegeri locale 3 - 17 iunie 2007. Raportul misiunii de observare a alegerilor OSCE/ BIDDO • Biroul pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului. Republica Moldova. Alegeri locale 5 - 19 iunie 2011. Raportul misiunii de observare a alegerilor OSCE/ BIDDO

• Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalităţii. /Raport privind activitatea realizată în anul 2013. / https://www.egalitate.md/media/ files/Raport%20de%20activitate%20%202013(2)%20 (4).pdf • Curtea de Conturi a Republicii Moldova. /Raportul auditului conformității exercițiului bugetar şi gestionării patrimoniului public în cadrul autorităților publice locale din raionul Călărași pe anul 2014. Aprobat prin Hotărîrea Curţii de Conturi nr. 16 din 19 iunie 2015 • Curtea de Conturi a Republicii Moldova. /Raportul auditului conformității gestionării patrimoniului public în cadrul entităților publice din mun.Chișinău pe anii 2014-2015 (2016) • Distribuirea alocațiilor pentru investițiile capitale în baza criteriului de apartenență politică. / IDIS „Viitorul”. Policy Brief ianuarie 2015./ http://viitorul.org/files/library/4554295_md_criterii_polit.pdf • Equal Rights Trust în parteneriat cu Asociația Promo-lex. /De la vorbe la fapte. Combaterea discriminării și inegalității în Moldova./ https://www.egalitate.md/ media/files/files/ro_doc_1468582624_3994942.pdf • IPP, CPEDAE, CNCD./ Fenomenul discriminării în Republica Moldova: percepţia cetăţeanului. Sondaj sociologic. / http://www.ipp.md/public/files/Evenimente/Sondaj_nediscriminare_pentru_prezentare.pdf • Indexul sustenabilității organizațiilor societății civile 2015 – Republica Moldova. Chișinău, Iunie, 2016 • Liubomir Chiriac și Eduard Țugui, Organizațiile societății civile din Republica Moldova: evoluția, sustenabilitatea și participarea la dialogul politic. Studiu elaborat la comanda IDIS-KAS finanțat de Uniunea Europeană, 2014

• BTI 2016 Bertelsmann transformation index https:// www.bti-project.org/fileadmin/files/BTI/Downloads/ Reports/2016/pdf/BTI_2016_Moldova.pdf

• Ministerul Economiei, Notă informativă privind nivelul de dezvoltare social-economică al localităţilor/raioanelor/regiunilor Republicii Moldova conform Indicelui de Deprivare

• Cercetarea Bugetelor Gospodăriilor Casnice (CBGC), 2015, Biroul Național de Statistică

a Ariilor Mici, http://mec.gov.md/ro/content/indicatori-social-economici-pe-localitati

• CNA, Expert-Grup. Evaluarea impactului corupției asupra bunei guvernări a municipiului Chișinău. / 2016

• Ministerul Economiei. Indicele de Deprivare a Ariilor Mici (IDAM) (http://mec.gov.md/sites/default/files/ idam_versiunea_2015.pdf ).

• Colectare de fonduri de către organizațiile societății civile din Republica Moldova din surse autohtone: oportunități și perspective. Contact, 2016 • Communication From The Commission To The European Parliament, The Council, The European Economic And Social Committee And The Committee Of The Regions . Source: http://ec.europa.eu/europeaid/ roots-democracy-and-sustainable-development-europes-engagement-civil-society-external-relations_en

• Ministrul Dezvoltării Regionale și Construcțiilor (2012): Propunere de politica publica privind dezvoltarea urbana echilibrata in Republica Moldova, Chișinău 2012 • Moldova – Transnistria: eforturi comune pentru un viitor prosper, PATRIR, 2009, Editura cu drag, http://patrir. ro/wp-content/uploads/2016/10/moldovatransnistria-eforturi-comune-pentru-un-viitor-prosper-procesul-de-negocieri-RO.pdf

• Notă informativă privind examinarea petiţiilor adresate Guvernului şi audiența cetățenilor în cadrul Cancelariei de Stat pentru anul 2016. / http://www.gov.md/sites/ default/files/informatia_petitii_2016.pdf • Obiectivele dezvoltării durabile http://www.md.undp. org/content/moldova/ro/home/post-2015/sdg-overview.html • OECD (2014), Entrepreneurship at a Glance 2014, Employment by enterprise size • Profilul Migrațional Extins al Republicii Moldova 20102015. Raport analitic, MAI, Biroul Migrație și Azil, Chișinău, 2015, p.93. • Profilul Migrațional Extins al Republicii Moldova 20102015. Raport analitic, MAI, Biroul Migrație și Azil, Chișinău, 2016, p.107. • Programul de activitate al Guvernului RM, Integrarea europeană: Libertate, Democrație, Bunăstare, (20112014) • Programul de activitate (2015-2018). http://www.gov. md/sites/default/files/document/attachments/program-guvernare-strelet-2015-2018.pdf • Programul de activitate al Guvernului RM (2016-2018). http://www.gov.md/sites/default/files/document/ attachments/guvernul_republicii_moldova_-programul_de_activitate_al_guvernului_republicii_moldova_2016-2018.pdf • Percepțiile populației Republicii Moldova asupra studiilor sociologice discriminatorii, Fundația Soros-Moldova, 2015, pp.16-17. • People Watch, IDIS-CBS Axa, #1 Septembrie 2016 • People Watch, Presiunile sociale în anul 2017. Ianuarie 2017, Sondaj național IDIS & CBS Axa, p.33 • People watch, aprilie 2017, CBS-Axa & IDIS • Programul bunelor practici implementat de IDIS Viitorul (2007 – 2017). Programul comun IDIS-Consiliul Europei ”Practici Pozitive la nivel local”, http://viitorul.org/ ro/content/aplic%C4%83-la-bunele-practici • Raport alternativ de progress (2014-2016), IPRE, 24 martie 2016, Chișinău • Raport final. Monitorizarea alegerilor locale generale din 14 (28) iunie 2015. Promo-LEX. Coaliția 2009, p. 26. / https://promolex.md/wp-content/Raport-final-electorala-2015.pdf • Rogers Brubaker, Națiune și chestiunea națională în Noua Europă, Cambridge University Press, 1996, p.178 • Rustam Romaniuc, Clientelism politic în alocarea investițiilor capitale autorităților publice locale în Republica

Raport național preliminar

• •

•

• •

•

Moldova, Document de analiză și prognoză economică, nr. 6/2012 Situația social-economică a Republicii Moldova în anul 2015, p.56 www.statistica.md Studiu privind percepțiile și atitudinile privind egalitatea în Moldova, 2015. Realizat de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea egalității și Înaltul Comisar pentru Drepturile Omului. Sursa: http://md.one.un.org/content/dam/unct/moldova/docs/pub/ENG-Studiu%20Perceptii%202015_FINAL_2016_Imprimat.pdf Steven J. Rosenstone și John Mark Hansen, Mobilizarea, participarea și democrația în America (New York: Macmillan, 1993). Serhan Cevik, Fragmentarea și Dezechilibrul Fiscal Vertical: Lecții din Moldova – FMI, 2014 http://www.imf. org/external/pubs/cat/longres.aspx?sk=42549.0 Strategia Națională de descentralizare, p.4, partea I. 2012 Strategia de dezvoltare a societăţii civile pentru perioada 2012-2015.[On-Line]. 2012. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=346217., p.1. Structura alianțelor în consiliile raionale: între deziderate și fapte./ /IDIS„Viitorul”, Policy Brief, 2015. http://www. viitorul.org/doc.php?l=ro&idc=295&id=4822&t=/STUDII-IDIS/Politica/Structura-aliantelor-in-consiliile-raionale-intre-deziderate-i-fapte Studiu analitic privind fenomenul corupţiei în administraţia publică locală din Republica Moldova. / http:// cna.md/public/files/studiu_apl.pdf Studiu Raport privind opțiunile de reformă a organizării administrative-teritoriale a RM, A. Ionescu, S.Drezgic, I.Rusu, PNUD 2017 Trend Hunter, aprilie 2017, IDIS.Lecții învățate pentru viitoarea reformă administrative-teritorială în RM. Câți bani au fost îngropați de govern prin trecerea la raioane în 2003? Viorel Pârvan, Raportul IDIS de monitorizare – Guvernare locală deschisă pentru cetățeni activi și informția, Septembrie 2016, p.15; p.22; p. 24 Viorel Pârvan, Transparența procesului decizional în cadrul autorităților administrației publice locale. Policy Brief nr. 3, iulie 2015 Ţugui Eduard. Organizaţiile neguvernamentale din Republica Moldova: evoluţie, activităţi şi perspectivele dezvoltării. Chişinău: IDIS, 2013

Sondaje • Sondaj, CBS Axa, Martie 2017 • Sondaj efectuat de CBC-Axa la comanda Piligrim Demo, în februarie 2017

Starea democrației locale în Republica Moldova

Site-uri web

• Biroul Național de Statistică a Moldovei www.statistica.md • Banca de date statistice a Moldovei • Populatia stabila pe sexe si medii, http://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/ro/20%20Populatia%20si%20 procesele%20demografice/20%20Populatia%20si%20 procesele%20demografice__POP010/POP010100. px/?rxid=b2ff27d7-0b96-43c9-934b-42e1a2a9a774 • Populația si procesele demografice, http://statbank. statistica.md/pxweb/pxweb/ro/20%20Populatia%20 si%20procesele%20demografice/20%20Populatia%20si%20procesele%20demografice__POP020/ POP020300reg.px/?rxid=2345d98a-890b-4459-bb1f9b565f99b3b9 • Statistica regională, Învățământ, http://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/ro/60%20Statistica%20regionala/60%20Statistica%20regionala__07%20INV/ INV021100reg.px/?rxid=b2ff27d7-0b96-43c9-934b42e1a2a9a774 • www.worldbank.org – Consolidarea legăturii dintre migrație și dezvoltare. Studiu elaborat de Banca Mondială în cadrul domeniului migrației și remitențelor.

• www.nexusnet.md – Inovație în migrația circulară. Migrație și dezvoltare în Moldova, Nexus-IASCIS, 2014. • http://www.sigmaweb.org/publications/Principles-ENP-Eng.pdf • EU Web Site source: http://eeas.europa.eu/delegations/moldova/index_en.htm • EEF Web-site. Source: http://www.eef.md/index.php?pag=page&id=974&l=en • http://gov.md/en/content/european-union-provide-financial-assistance-agriculture-rural-development-moldova • http://www.timpul.md/articol/dorin-chirtoaca-a-fostplasat-in-arest-la-domicliu-pentru--30-de-zile-109992. html • http://www.ngo.bham.ac.uk/Definingfurther.html • h t t p : / / w w w . c e c . m d / i n d e x . p h p ? p a g = p a ge&id=1587&l=ro – Lista primarilor aleși în cadrul Alegerilor Locale Generale din 14 iunie 2015. / • http://jurnaltv.md/ro/news/2016/2/6/alesii-locali-din-pldm-santajati-10190329/ - Aleşii locali din PLDM, şantajaţi

Legislație • Codul fiscal • Codul Găgăuziei din 14 mai 1998, intrat în vigoare pe 05 iunie 1998. • Hotărârea CC din 19 februarie, 2002 și Hotărârea CC din 14 marti, 2002 • Hotărârea Guvernului RM cu privire la oficiile teritoriale ale Cancelariei de stat (nr.992 din 12.08.2003) • Hotărâre a Parlamentului Nr. 154 din 21.07.2011 pentru aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe anii 2011-2016 • Legea nr. 397 din 16.10.2003 privind finanţele publice locale, http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&id=312821 • Legea nr.191-XIV din 12.11.1998 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, http:// lex.justice.md/md/310818/ ; Legea nr.650-XIV din 22.10.99 pentru modificarea şi completarea Legii privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=311365 • Legea Nr. 438 din 28.12.2006 privind dezvoltarea regională în Republica Moldova http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=320885 • Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, nr.344-ZIII din 23 decembrie 1994, Monitorul Ofifical al RM, 14.0.1995.nr.003. • Legea Nr.173 cu privire la prevederile de bază ale statului juridic special al localităților din stânga Nistrului (Transnistria), 29.07.2005. • Legea Nr. 112 din 02.07.2014 pentru ratificarea Acordu-

•

• • • • • •

• •

lui de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de altă parte http://lex.justice.md/md/353829/ Legea Nr. 166 din 11.07.2012 pentru aprobarea Strategiei naţionale de dezvoltare „Moldova 2020” http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&id=345635 Legea Nr. 68 din 05.04.2012 pentru aprobarea Strategiei naţionale de descentralizare şi a Planului de acţiuni privind implementarea Strategiei naţionale de descentralizare pentru anii 2012–2018 http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=344005&lang=1 Legea nr. 435-XVI din 28.12.2006 privind descentralizarea administrativă Legea nr. 764-XV din 27.12.2001 privind organizarea administrativ-teritorială Legea No.786/2000 și Legea 123/2003. Legea Nr. 123 din 18.03.2003 privind administraţia publică locală Legea Contenciosului administrativ (nr.793-XIV din 10.02.2000) Legea Nr. 133 din 17.06.2016 privind declararea averii și a intereselor personale a abrogat Legea nr. 1264-XV din 19 iulie 2002 privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii persoanelor cu funcţii de demnitate publică, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere Legea Nr. 294 din 21.12.2007 privind partidele politice Legea organică Nr. 982 – XIV din 11.05.2000 privind accesul la informaţie

RAPORT NAȚIONAL PRELIMINAR