Învăţătoarea claselor primare Maria Bojescu Şcoala de cultură generală de treapta I-III Iordaneşti 2013
Tema: Sfânta lumină a învierii Obiective operaţionale: O1: valorificarea tradiţiilor şi obiceiurilor populare de sfintele Paşti O2: familiarizarea cu diversitatea legendelor de Paşti Obiective formativ-educative: O1: să înţeleagă faptul, că Paştele este un eveniment principal al vieţii Strategia didactică: mijloacele de învăţământ folosite la măsură: multimedia, macnetul revistei orale, ouă încondeiate, crenguţe de salcie metode folosite la măsură: conversaţia, declamarea, povestirea, demonstrarea, cântecul, teatralizarea forme de organizare: în grup
Participanţi: elevii clasei a 1-4. Fiecare clasă este îmbrăcată în haine diferite. Decorul: Un colţ de pădure. La margine casa unde locuia bunica Scufiţei Roşii. Pe peretele din faţă o icoană. Sub icoană, pe ouă din hârtie, scrisă tema activităţii. Într-o margine - o masă. Pe masă - macheta revistei, o pască şi o farfurie cu ouă.
Durata: 40-50 min Locul: sala de festivităţi Bibliografie: Silvia Ursache ,,Legende populare’’, Biblia pentru copii, Vasile Militaru „Poezii”
Mersul măsurii Moderatorul 1: În această zi cu soare, Cu flori de tei pe la fereşti Moderatorul 2: Bine-aţi venit la şcoala noastră! Bine-aţi venit la Iordaneşti! Moderatorul 1: Dragi elevi, stimaţi oaspeţi! Astăzi, în această zi cu soare, ne-am adunat aici, pentru a omagia sărbătoarea sfintelor Paşti. Moderatorul 2: În popor se spune, că Paştele este sărbătoarea sărbătorilor, deoarece ea semnifică 2 sărbători: eliberarea poporului izrailean de sub robia egipteană şi învierea lui Isus Hristos. Moderatorul 1: Sărbătoarea vom petrece-o sub formă de revistă orală Moderatorul 2: Prima pagină a revistei – pagina literară.
1. La toate lucarnele şi balcoanele Au scos din сer îngerii icoanele Şi-au aprins pe scări Candele şi lumânări. Şi din toate ferestrele odată, Mii şi sute de mii, Heruvimii fac cu mâna bucalată La somnoroşii copii. 2. Cântă păsări lin, Paştile ne vin Aducănd cununi La copiii buni, Roşioare ouă Şi hainuţe nouă. Azi în sat, Parcă-i ziua mai frumoasă Şi şoseaua mai voioasă. Am plecat acum cu toţii, Şi bunicii şi nepoţii, La altar, la închinat.
3. În noaptea blândă a Sfintei învieri Treziţi din somn de mama sau de-o zână, Porneam pe drum, ţinându-ne de mână... Nici o lumină încă nicăieri... Şi mii şi mii de candele pe cer... Iar la bisericuţă curtea plină... O lume mai cucernică, mai dreaptă, În aşteptarea sfântului mister Al Învierii Domnului aşteaptă! 4. Striviţi dar hainele cernite Căci sufletul s-a luminat, Aprinde-ţi torţe-mpodobite Cântaţi ,,Cristos a înviat!'’ Căci pentru cei supuşi Domniei De sus răsare sfântul soare, Simbol al păcii, armoniei Şi-al fericirii viitoare.
5. Toţi copii azi se îmbracă Cu ce au ei mai frumos Şi părinţii lor le cântă Învierea lui Hristos Şi la masă ciocnesc astăzi Toţi copii cei cuminţi Ouă roşii şi pestriţe Cu iubiţii lor părinţi Toţi copii azi sunt darnici Căci ei ştiu că lui Cristos Îi sunt dragi numai copii Cei cu sufletul milos.
6. Paştele e sărbătoarea, Învierii lui Hristos Mergem toţi cu mic cu mare, Să sfinţim ce-am pus în coş O pascuţă decorată, Brănză, şuncă şi colaci Şi cu ouă-ncondeiate Mesele vor fi bogate.
7. A venit ziua de Paşti Cu ouă şi cozonaci Şi cu un miel la gratar, Să petrecem la hotar. Roşioare ouă Mama ne dă nouă, Astăzi să ciocnim, Să ne veselim. 8. Soarele măreţ s-arată Bolta toată o răsfaţă. Parcă este mai senină Veselia e deplină, Fiindcă astăzi este Paşte Şi Hristos a înviat. Credinţă el ne-a dat Să iubim neîncetat, Să fim buni, miloşi în viaţă. Toate astea ne învaţă. 9. Prin pomi e ciripit şi cânt,
Văzduhu-i plin de roşu soare Şi sălciile-n albă floare E pace-n сer şi pe pământ. Răsuflul cald al primăverii Adus-a zilele-nvierii! Şi cât e de frumos în sat! Creştinii vin tăcuţi din vale Şi doi de se-ntâlnesc în cale Îşi zic: „Hristos a înviat!” 10.Cristos Mântuitorul din morţi a înviat, Şi fruntea-i ca un soare, Lucind peste popoare, Flori de nemurire-n lume-a-mprăştiat. Cristos, zeul credinţei, ieşit-a din mormânt! Şi-a sa reânviere Ne-arată că nu piere Dreptatea, şi credinţa, şi adevărul sfânt!
Moderatorul 1: Hristos a înviat! Ce vorbă Sfăntă! Îţi simţi de lacrimi calde ochii uzi Şi-n suflet parcă serafimii-ţi cântă De câte ori creştine o auzi. Moderatorul 2. Mă bucur, că văd bucurie şi voie bună pe feţele voastre. Cred, că următoarea pagină o să vă aducă şi mai multă satisfacţie. Deci, a doua pagină a revistei – pagina istorică.
Perioada pascală durează 80 de zile. Începe cu Postul Mare, adică cu 40 de zile înainte de Paşi şi 40 de zile după Paşti, până la Ispas ( înălţarea lui Isus la ceruri).În Postul Mare credincioşii postesc, iar în perioada ce urmează după Paşti se bucură şi vestesc învierea lui Isus Hristos. Postul îi ajută omului să-şi purifice atât trupul cât şi sufletul. Ultima săptămână a Postului Mare se numeşte Duminica Floriilor. În această zi, fiecare credincios merge la biserică, de unde aduce o crenguţă de salcie sfinţită ( poza 1 ), pe care o păstrează mai apoi tot anul la icoană, ca să-l păzească de rele. Tot cu această crenguţă sunt loviţi uşurel toţi membrii familiei zicându-le „Să fiţi norocoţi, peste ani frumoşi!” Ultima săptămână din Post este socotită Săptămâna Patimilor. Vinerea din această săptămână este Vinerea Mare sau Vinerea Seacă. Este zi de post strict, în care nu se mănâncă şi nu se bea nici apă. ( poza 2 ) Anume vinerea, a fost ristignit Hristos. În aseastă zi în toate bisericile se face Prohodul Domnului. Sâmbăta mare gospodinele pregătesc bucatele, fac pasca şi vopsesc ouăle.( poza 310 ) La Paşti ouăle sunt vopsite în diferite culori. În Biblie se spune, că în ziua răstignirii lui Isus Hristos, Sfănta Maria auzind, veni să-şi vadă fiul. Avănd cu ea un coş cu ouă îl puse lăngă cruce, când a început să-l plăngă. Sângele mântuitorului s-a scurs peste ouă, şi ele au devenit roşii. Roşu simbolizează – viaţa, verde – plantele, galben – soarele, pâinea, albastru – cerul, apele. O legendă spune, că după moartea lui Hristos cei şapte iudei s-au adunat la un ospăţ. Printre bucate era o găină şi ouă fierte. În timpul ospăţului cineva a spus, că Isus va învia a treia zi. La ce stăpânul a răspuns, că dacă găina va cânta, iar ouăle vor deveni roşii, atunci şi Isus va învia. Pe loc găina a cântat, iar ouăle au devenit roşii. Altă legendă spune, că Fecioara Maria, ca să-l ocupe pe micuţul Isus, îi vopsea ouă roşii fierte în diferite culori în loc de jucării. Odată ce au mărturisit despre învierea lui Hristos, ouăle de Paşti , crede lumea, au căştigat puteri ieşite din comun. De exemplu, în dimineaţa de Paşti există obiceiul spălatului cu ouă. Se spală pe faţă cu apă, în care se pune un ou roşu şi unul alb şi nişte bănuţi. Oul roşu ( poza 11 ) ne va dărui sănătate, noroc; oul alb ne va dărui curăţenie; iar bănuţii ne vor aduce belşug. În apa de la spălat se adaogă puţină aghiazmă şi se dă la vite, se udă pomii. Seara oamenii merg la biserică la slujba de înviere. ( poza12 -13 ) La încheerea slujbei se sfinţeşte blidul, adică coşul cu bucate, pască şi ouă. În această noapte la fiecare gospodărie arde focul de Paşti. Nimenea nu doarme. Anume în această noapte Domnul împarte fericire şi noroc celor ce nu dorm.Şi din ziua asta 40 de zile se spune ,,Cristos a înviat”. Duminică după amiază, oamenii îşi iau câte un ou şi merg la biserică la ciocnit ouă, adică la toacă. Prima zi de Paşte trebuie să fie petrecută liniştit, alături de cei dragi. Există mai un obicei legat de Paşti – Paştile Blajinilor. Luni a doua zi de Paşte sau la o
săptămână după Paşti, oamenii se duc la cimitir, la mormântul celor răposaţi şi dau de pomană pască, ouă vopsite. Altă sărbătoare, care închee această perioadă este Ispasul ( poza 14 )- înălţarea lui Isus la cer. Tradiţia biblică spune, că Isus, după înviere,a mai stat un timp alături de prietenii lui, sfătuindu-i despre cum este bine să trăiască. Iar în cea dea 40-a zi s-a înălţat la ceruri. Aşa se închee această sfăntă perioadă numită perioada pascală. Moderatorul 1: Cred, că aţi rămas impresionaţi de cele auzite.Aţi aflat lucruri, pe care sunt sigură, că nu le ştiaţi. Sper, ca următoarea pagină să vă aducă şi mai multă satisfacţie. Moderatorul 2: Deci următoarea pagină a revistei – pagina dramatică.
Poveste de Paşti Personajele: Autorul Oul Scufiţa Roşie Bunica Ariciul Iepuraşul Lupul Vulpea Fluturele Elful Ursul Cocoşul
Scufiţa Roşie ( cântând ) Încondeiez ouţe, încondeiez, Un iepuraş de Paşti eu desenez Încondeiez ouţe, încondeiez, Un puişor micuş eu desenez. Autorul: Îată-aşa cănta scufiţa, Vopselele alegând, Pentru scumpa bunicuţă Ouă roşii-ncondeind. În coşul de sărbătoare, A pus oul minunat, Pască, vin o ploscă mare, Şi-un ştergar pe ea brodat. Pe cărări ascunse-n iarbă Străbătea pădurea-n larg Spre bunica sa în grabă Să-i aducă al său alean. Însă nici n-a observat Cum din coşul încărcat S-a rostogolit prin iarbă Ouşorul colorat. Bunica Bună ziua, nepoţico, Scumpa bunii mititică, Demult te aştept să vii La mine în ospeţii. Scufiţa Bună ziua, bunicuţo! Pentru zi de sărbătoare Ţi-am adus o pască mare, Şi un ou încondeiat, Ce cu drag l-am colorat. Îată-l! Unde-i oare? Nu-i! Cred că l-am pierdut la drum. Oare ce mă fac acum? (plânge)
Bunica Nu plânge, dragă Scufiţă, Nu plânge, scumpă fetiţă! Hai în casă să intrăm, Şi ouă să colorăm. Autorul Însă oul cel isteţ Prin iarbă se tăvălea, Cărăruşa din pădure El nicicum nu o găsea. Iată şi-un arici cântând, Prin iarbă ceva cătând. Ariciul Merge-ariciul după fragi În cizmuţe şi nadragi Cu cojocul plin de ace Nouă el la toţi ne place. Oul Aricele, aricele, Nu mă ocoli te rog. Cărăruşa spre bunica A găsi nicicum nu pot. Ariciul Vai, ouţule frumos Să ştii că eşti norocos Eu cu drag o să te-ajut, La bunica te conduc Autorul Şi ariciul cel ţepos Pe ouţ la drum l-a scos. Oul (cântă) Eu sunt oul сel vestit, Tra-la-la-la-la! La bunica m-am pornit, Tra-la-la-la-la1 Bucurie să-i aduc, Tra-la-la-la-la! Pe Scufiţă s-o alint, Tra-la-la-la-la!
Autorul Iepuraşul urecheat Prin poiană aleargă, Şi ouţul colorat El l-a observat. Iepuraşul Iepuraşul urecheat Prin pădure aleargă Şi a întălnit ouţul Care se rostogolea (spre ou) Vai, ce frumos mai eşti, Oule de Paşti. Îngerii cereşti Te admiră cu drag. Oul Iepuraşe, drăgălaşe, Nu mă mai opri, te rog. Cărăruşa spre bunica A găsi nicicum nu pot. Lupul Atunci, fugi mai repede, Până nu se-ntunecă. Autorul Tot luând-o spre poiană Văzu vulpea cea vicleană. Vulpea Vai de mine , iată-n zare Bine văd, ori mi se pare O minune, o podoabă Ou de Paşte vine-n grabă Ia stai, şmecherule, un pic Ce frumos eşti şi ce mic N-ai vrea tu cu-a ta putere Să mă-ajuţi la înviere Că nu-i casă, că nu-i casă Să nu aibă ou pe masă.
Oul Ştii, roşcat-o vreau să-ţi spun Şă mai pui tu pofta-n cui La poale de codru des Stă bunica lăngă şes Şi aşteaptă cu mult drag Paştele să-i vină-n prag Deci rămâi cu sănătate Eu te las, plec mai departe. Autorul Tot aşa pe cărăruie Ouşoru-n deal se suie Mai departe-n codru des Doi fluturi în cale-i ies. Fluturele Aoleu şi vai de mine Mai văzui aşa minune? De când sunt pe astă lume Nu văzui aşa minune. Elful După formă dragă vere Parcă-i a găinii avere, Dar culoarea, ce să-ţi spun Nu-ntălneşti aşa în drum. Oul Nu vă temeţi, dragii mei Frica-aici n-are temei Sunt un ou încondeiat Pentru bunica destinat Dar m-am rătăcit în drum Nu ştiu se să fac acum. Fluturele şi elful Nu te teme! Nu mai plânge Inima în noi se frânge! Te-ajutăm cu mare drag S-ajungi la bunica-n prag. Autorul S-a rostogolit ouţul, Pe cărarea cea ca dunga
Şi aşa, în marea grabă, A căzut în văgăună. Când colea, pe-neaşteptate, Trecu ursul nu departe... Oul Vai, Ursache-Martinică, Dă-mi o mână de-ajutor Scoate-mă din văgăună, Că-ci ţi-oi fi mulţumitor. Ursul Vai, ce ouţ minunat! Şi gustos eu cred să fie! Însă-aşa ou n-am mâncat Mi se-ntâmplă, oare, mie? Oul Stai un pic nu mă mânca! Eu sunt oul colorat! Fiindcă Roşia Scufiţă M-a încondeiat cu drag Pentru scumpa bunicuţă Să m-aducă azi în prag. Însă nici n-a observat Cum din coşul încărcat S-a rostogolit în iarbă Ouşorul colorat. Ursul Atunci lasă-mă Să te duc până acasă. Oul Mulţumesc, Martinică... Autorul A luat oul frumos Şi cu grijă el l-a dus. A lăsat pădurea-n urmă La ogradă a ajuns. Însă acolo prin ogradă Cocoşul făcea alarmă.
Cocoşul Sunt cocoşul pintenat, La cap cu pieptene La trup cu penele, La picioare – răşchitoare, În ogradă – stăpân mare. Autorul Peste poartă s-a uitat Şi pe urs el l-a aflat. Cocoşul Cucurigu! Unde-o-apuci? Tu la ce-ai venit aici? Ori s-o sperii pe Scufiţă. Ea şi-aşa plânge micuţa C-a perdut Oul de Paşti. Tu pe dânsa să o laşi! Ursul Eu de-aceea şi-am venit, Fiindcă oul am găsit. Dă-i Scufiţei drept în mână. Iaca, ia-l, zi-i să nu plângă. Cocoşul Cucurigu! Cucurigu! Hai, deschide-ţi iute poarta, Martinică a venit Cu ouţul împodobit. Cucurigu! Cucurigu! Strig de zor să m-auziţi, În ograda bunicuţei Rog cu toţii să veniţi. Autorul Bunicuţa a ieşit Şi pe urs ea l-a primit, Iar Scufiţa bucuroasă A poftit pe toţi la masă. Iepuraşul, Lupul, Ariciul, Fluturii şi Licuricii... Şi cu toţii au strigat: „Hristos a înviat”
Adresare lui Isus ( şapte elevi – îngeraşi) Isuse, glasul tău сel blănd Şi faţa Ta senină Îmi face inimioara mea De pace plină – plină. Isuse, cine-a mai iubit Copiii ca şi tine? A cui cântări au fost cândva De-aşa iubire plină? O, nimeni, nimeni n-a iubit Copiii ca şi Tine Ca Tine nimeni n-a avut Priviri aşa senine. Ne bucurăm şi te-ascultăm Cu inimile pline Câţi au trăit n-au mai iubit Copiii ca şi tine. A cui priviri le-am simţit Cu – atâta duioşie? Al cui cuvânt a mângâiat Cu atâta bucurie? Mi-e drag s-ascult cuvântul Tău Mi-e drag să fiu cu Tine Mi-e drag să Te iubesc mereu Cu Tine-i bine, bine. O, fă ca toţi să fim oricănd Cu Tine împreună Cu-o inimă cum Tu doreşti, Isuse, bună – bună.
Moderatorul 1: Paştele cele sfinte Astăzi nouă sunt iubite, Paştele care sfinţesc Întreg neamul creştinesc Moderatorul 2: Va urma pagina muzicală
Cântecul „Legenda salciei” Lângă o salcie înaltă Maica sfântă se ruga Şi cu vocea ei miloasă Către salcie zicea: Dacă îmi cunoşti durerea Şi voieşti să mi-o alini, Dă-mi din ramurile tale O cunună fără spini, Fiul meu e sus pe cruce
Răstignit, în mare chin Eu cununa lui i-oi duce-o Durerea să i-o alini Şi-atunci salcia înaltă Către Maica s-aplecă, Maica i-a făcut cunună Şi s-a dus la Golgota. Dar iudeii n-o lăsară C-o cunună fără spini Ei vroiau ca El să moară Însângerat şi-n mare chin. De-atunci salcia-naltă Nu s-a mai uitat în sus Şi-a rămas, aşa plecată, Ca să-l plăngă pe Isus. Compoziţie horeografică: „E astăzi sărbătoare” 1. Azi e sărbătoare pe glia străbună Teiul e în floare, ciocârlia-n cer Totu-i de baladă cântecul răsună În acordul dulce-al graiului matern R-f Zi de sărbătoare ce frumoasă tu mai eşti Ne scaldă fiinţa azi la noi la Iordaneşti Zi de sărbătoare ce frumoasă tu mai eşti Cel mai dulce-n lume-n lume satule tu eşti 2. Astăzi casa noastră este-mpodobită Cu ramuri din teiul neamului roman Dacii rădăcina cu sânge-au stropit-o Să-nflorească teiul azi la noi la geam 3. Râde azi Siretul, apa-i cristalină Scaldă malul verde, lunca cea cu flori Soarele-şi revarsă raza de lumină Cântă-n limba mamei păsările-n zori 4. Mioriţa laie azi îşi regăseşte Doina cea de floare, doina de cimpoi Astăzi ea se cântă-n limba românească De păstorii turmei din sat de la noi 5. Cântă mic şi mare, cântă lăutarii Cântă stele-n ceruri, noi aici căntăm
Cântă ţara toată, căntă Iordaneştiul Ramură din teiul neamului etern
Moderatorul 1: Fie ca sfănta sărbătoare a învierii domnului să vă aducă cele patru taine divine: încredere, lumină, iubire, speranţă. Moderatorul 2: Să vă fie viaţa pufoasă ca un cozonac, fără griji ca a unui miel, colorată ca un ou de Paşti şi luminoasă ca ziua învierii. Moderatorul 1: Hristos a înviat! Moderatorul 2: Şi Paşti fericit!