ATEN IE !!! Business Moldovenesc
În loc de prolog Vreau s v povestesc o istorie, care de fapt este comun nu doar mie. Sper c cineva o va accepta spre publicare, fiindc ine de noi to i i oricine poate fi în locul meu. Relatarea ce urmeaz este de fapt, un fel de strig t al sufletului din ultimele puteri ce mi-au mai r mas. M-am gândit s încep cu „a fost odat ca niciodat …”, ins m-am r zgândit, fiindc nu este o poveste de fapt. Este o istorie adev rat cu personaje reale. Tot ce ve i citi mai jos sunt date rele, care pot fi i verificate. Minus cinci ani de via
i zero rezultat final
numesc Ana. Sigur c numele meu este de fapt altul, îns din motive de fric pentru via a proprie i a celor apropia i mie, m voi numi Ana. Sunt o femeie ca multe altele din Moldova, care ca i majoritatea femeilor de la ar i nu numai, am hot rât s plec la munc peste hotare. Aici, mul i ar putea s m mustre, al ii s m sus in , îns atunci când ai un copil i nu ai so , nu e ti dintr-o familie tocmai bogat i nu ai de lucru, crede i, nu ai încotro. E ti de acord s pleci i la cap tul p mântului, pentru o bucat de pâine. Am l sat copilul pe seama p rin ilor i am plecat în Grecia la munc , la negru. Nu voi povesti prin câte am trecut pân a ajunge acolo, cum am g sit de lucru, cum alergam de la un lucru la altul. Asta e o alt istorie deja. Important este c dup o bucat de timp am început a trimite bani acas , apoi s mai adun câte ceva. Dup vreo trei ani, am reu it s adun ceva bani, am fost i pe acas i am hot rât c trebuie s încep a-mi construi via a. Am aflat de construc ia unui bloc locativ cu 6 etaje în comuna Bubuieci, mun. Chi in u. Am zut casa i am hot rât s semnez un contract de investi ii în construc ie, fiindc pre ul era destul de bun, fa de tot ce era pe pia a imobilului atunci. Pre ul apartamentului era în jur de 30 000 euro. Condi ia era c jum tate din sum trebuia achitat la semnarea contractului, iar diferen a – în rate conform unui grafic. Eu aveam chiar pu in mai mult decât 50% din suma cerut . A a c în 2008 am semnat contractul. Contractul a fost încheiat între trei p i: compania „Constr Prim – Locuin ” SRL, 1006600009192, în continuare Beneficiar (administrator Catan Ion), întreprinderea „Via-Brevis” SRL, 1003605008834, în continuare Antreprenor (director Rotaru Tudor) i Investitorul, adic eu. Am semnat contractul a a cum se cuvine: tampile, semn turi din toate p ile. Am achitat primele 50% din pre ul viitorului apartament c tre „Via-Brevis” SRL, a a cum scria în contract, am luat chitan a i am plecat înapoi la munc în Grecia, fiindc trebuia numaidecât s m întorc la timp. Iar i mi-am luat r mas bun de la ai mei. Îmi curg i acum lacrimi de crocodil când îmi amintesc clipele de desp ire. Am mai muncit la negru înc aproape doi ani. Banii îi trimiteam acas , unde ai mei au achitat datoriile pentru banii împrumuta i, pentru achitarea diferen ei sumei contractuale. Sigur c construc ia nu a fost finisat în termenii stabili i în contract, cu toate c eu mi-am onorat obliga iunile contractuale. Asta se întâmpl cam peste tot i eu nu m-am alarmat. La întoarcere acas , am hot rât c nu voi mai pleca peste hotare. Dup cum credeam c sunt asigurat cu loc de trai, am zis c îmi r mâne s -mi g sesc un loc de munc în Moldova i s tr iesc al turi de ai mei, acas . Ajuns acas , am început s telefonez Beneficiarul din contract, care ba mu r spundea la telefon, ba îmi spunea c e ocupat. Am hot rât s m duc personal, ca s m clarific ce e cu locuin a mea pentru care am fost nevoit s terg 5 ani din via , muncind peste hotare. Aici i s-a început totul. Beneficiarul „Constr Prim Locuin ” SRL mi-a r spuns brutal, spunându-mi: „du-te i cere cheile de la apartament de la Antreprenorul Via-Brevis SRL”. La ViaBrevis am aflat c cele dou companii s-au certat între ele. Cum c una din ele pretinde achitarea unei 1
datorii de circa 2 000 000 lei, iar cealalt nu recunoa te i casa nu poate fi dat în exploatare. ViaBrevis urma s dea pe Constr Prim Locuin în judecat . Am început s -mi fac griji. Am dat to i banii munci i de mine i acum nu-mi pot primi apartamentul. Am început s sun în fiecare zi la „Constr Prim Locuin ”, unde secretara m brusca ori de câte ori avea ocazia, iar odat dând peste unul din administratorii firmei, care se numea Oleg, mi-a spus s nu-i mai sun i c curând voi primi un aviz de la ei. a a i fost. Peste câteva zile a venit o scrisoare unde scria, c Constr Prim Locuin SRL reziliaz contractul cu Via-Brevis SRL i c dac vreau s primesc apartamentul, s achit pre ul total tre Constr Prim Locuin SRL, altfel nu mi se recunoa te titlul de proprietate. Asta însemna achitare dubl . Urma s mai achit înc 30 000 euro pentru acela i apartament. To i am explodat în plâns. Deja era evident c se începe o lupt pentru a ob ine ceea ce e al t u. Îmi amintesc cum to i îmi zâmbeau i erau binevoitori cu mine, când am venit s semnez contractul. Iar azi, aceea i oameni r spund brutal i închid telefoanele la sunetele mele. Este evident, le-am trebuit atunci ca s le dau bani, ca s -i îmbog esc. La Via-Brevis mi s-a spus c banii nu pot fi returna i fiindc ei deja au fost investi i în construc ie. Am plecat apoi s caut i al i investitori i împreun am mers s vedem ce-i cu achit rile astea duble. Am r mas cu gura c scat când am aflat c conturile firmei „Constr Prim Locuin ” SRL sun blocate. Nu-mi venea s cred. Am c zut în labele unor escrocheri i am f cut-o de bun voie. Îmi venea s urlu. Plus la asta am aflat c blocul care se construc ia al turi de casa unde trebuia s locuiesc i care la fel era afacerea a „Constr Prim Locuin ” SRL i Via-Brevis SRL, deja apar inea altor firme: Imobstandard i Prof-Service. Acum îmi d deam seama c apartamentele noastre poate c deja sunt vândute altcuiva, f ca tim. În aceea i zi am alergat s caut un avocat. Avocatul examinând contractul i avizul primit de la „Constr Prim Locuin ” , a spus c se poate apuca de caz, c vom da în judecat pe ambele firme i c mai întîi va încerca s afle num rul cadastral al construc iei, pentru a în elege cine e st pân pe bloc totu i i apoi vom vorbi despre pre ul serviciilor lui. A doua zi mi s-a f cut o alt surpriz . M-a sunat avocatul i mi-a spus, c conform datelor ob inute, cl direa este pus gaj. Asta a fost ca o lovitur , care m-a dat jos din picioare. Am mai aflat c „Constr Prim Locuin ” are deja dosare referitor la construc ia precedent , de pe str. Calea Ie ilor 63/3, unde investitorii la fel î i cer titlul de proprietate. Erau deci escrocheri renumi i. Plus la toate avocatul mi-a spus c cheltuielile pentru acest caz, ini ial, vor fi nu ai mici de 5000 euro. Eu îns bani nu mai am. Am investit totul în apartament. Am ters 5 ani din via a mea, dep rtându-m de copil i de cei dragi. Am muncit cu adev rat din greu nedormind nop ile i iat c rezultatul final este zero. i plus la asta, care este garan ia c avocatul nu va t na inten ionat procesul pentru a m putea scurge de bani cât mai mult timp. Nu tiu, în cine mai pot avea încredere. rin ii mei nedormind i ei 5 ani de zile i f cându- i griji pentru mine, iat c odat ajuns acas , acum, au început s i fac griji i mai mari i la fel le este somnul tulbure. Eu, îns , nu tiu încotro s-o apuc. S plec iar i peste hotare – nu mai rezist, iar aici sunt numai lacrimi i fric pentru ziua de mâine. Astfel la moment sunt f bani, f apartament i cu cinci ani din via pierdu i, sim ind cum visul de alt dat se risipe te, pref cându-se în ruine.
Formula succesului de la escrocherii moldoveni i acum, mare ATEN IE ! V dezv lui o metoda foarte efectiv de a face bani în Moldova, o metod dac vre i de „business”, care e foarte popular la noi în ar i se folose te pe larg. Imagina i-v c sunte i antreprenor i ave i o afacere. Activa i în domeniul construc iilor, ave i i licen . Mai departe, fie c a i c va- i pus în proiect s construi i un boc locativ cu 5 etaje. Ave i echipa format din: dumneavoastr – în calitate de director, un a anumit – administrator, o secretar , i… pe cine mai vre i înc . Nu prea conteaz , fiindc restul oamenilor îi angaja i ocazional. Asta e destul de normal pentru echipele de lucr tori la antier. Ei bine, mai departe plasa i anun : „Apartamente de vânzare în viitorul bloc cu 5 etaje. 450 – 550 euro/m2. tel.: 022 00 00 00” . Peste ceva timp, anun urile încep s i fac lucrul. Telefoanele sun , unul dup altul, oamenii vin s se intereseze, s vad locul viitorului bloc locativ, unde î i vor face 2
cuib pe viitor. Pe cei care sunt cointeresa i îi chema i la oficiul dumneavoastr i desigur semna i un contract de investi ii în construc ie. nu uita i sa stipula i în contract c investitorul trebuie s achite cel pu in 50% din pre ul viitorului apartament – la semnarea contractului, iar suma r mas r mâne a fi achitat în rate conform unui grafic. Numaidecât s indica i într-un subpunct din compartimentul „Drepturile i obliga iunile antreprenorului”, cum c dumneavoastr ave i dreptul s depune i construc ia ca gaj, îns doar a a printre altele. adar a i încasat primele 50% din sum de la fiecare client, ceea ce va constitui în mediu vreo 600 000, 00 EURO, pentru un bloc cu 40 apartamente cu pre ul mediu de 30 000 euro fiecare. A i pornit construc ia i ridica i primul etaj, al doilea, al treilea, poate chiar pe toate. Aici este de men ionat faptul, pre ul de 450 – 550 euro inten ionat trebuie s -l calcula i astfel, încât s v convin dumneavoastr , ceea ce înseamn c pute i achita lucr torilor, materialele de construc ie, transport, multe altele i o bun parte s v r mân în buzunar. Construc ia a început, investitorii sunt mul umi i c lucr rile merg i desigur unul câte unul achit restul sumei de 50% conform graficului stabilit. Astfel dup achitarea integral , dumneavoastr trebuie s ave i încas rile totale în jur de 1 000 000,00 (un milion) EURO. Aici apare momentul cel mai esen ial. Începe i s t na i lucr rile la construc ie, aducând motive care s nu stârneasc îndoieli. Astfel câte pu in începe i s „economisi i” banii care au mai mas din milionul de euro. În continuare elabora i un business-plan sau … nu tiu, … face i ce vre i, îns duce i-v la banc i convinge i pe agen ii sec iei „credite”, s v dea un credit în volumul care dumneavoastr din timp l-a i calculat. Desigur c pune i gaj construc ia blocului locativ cu 5 etaje. Banii îi cheltui i dup bunul plac. Îns nu uita i tot ce procura i, înscrie i dup so ie i copii, astfel ca i cum a i fi s rac lipit mântului. Nici automobilul cu care v plimba i nu e al dumneavoastr . Mai departe alege i orice variant pe care o dori i: va- i certat cu partenerul de afacere, criz economic i faliment, schimbare de fondatori, deschiderea unei noi firme fictive i scoaterea imobilului de pe conturi, etc, etc, îns dumneavoastr numai pute i întoarce creditul. Aici trebuie s men ionez, c ar trebui s ave i i un foarte bun contabil, care ar ti foarte bine cum s manipuleze cu sumele de bani pe care le sp la i. Probabil va trebui s -i da i ceva %. În final trebuie s v alege i cu o parte din bani din milionul de euro i cu o parte din credit. În schimb banca are dreptul s v ia construc ia blocului cu 5 etaje, iar locatarii s i cear dreptul de proprietate asupra apartamentului pentru care au achitat bani grei. Acum pute i flutura cu contractul, conform c ruia a i avut dreptul s pune i gaj construc ia. Totodat ar ta i în ce stare grav se afl firma dumneavoastr : va min it partenerul de afacere, v scurs nemotivat de bani, i-a asumat s fac ni te lucr ri îns el doar a încasat banii, dar nu a f cut nimic. Iar dumneavoastr nu ave i practic nimic la Activ. Vai i amar de firm i via , c nici nu au ce s v ia. Ei pot doar s v blesteme. Sigur c algoritmul descris este unul general i dumneavoastr urmeaz s proiecta i detaliile opera iuni, care variaz de la caz la caz.
La cel s rac i mâ a-i curv Ce am vrut s spun cu asta. Am vrut s spun c , de fapt la noi în ar , sunt toate condi iile ca cet eanul de rând (persoana fizic ), s fie am git i scurs de bani. Ceva nu e bine la noi. Legile noastre con in, g uri secrete, create inten ionat pentru a favoriza fraudele, pentru ca orice escroc s i poat atinge scopul, b tându- i joc de omul simplu – cet ean al Republicii Moldova. Când ajungi s ceri dreptate, nu î i ajung bani i degeaba ba i la u a justi iei, fiindc ea este corupt . Degeaba vorbim despre statul de drept, fiindc habar nu avem ce înseamn – drept, i nici democra ie nu tim ce e. Iar dac ceea ce am povesti mai sus înseamn democra ie i drept, atunci sunt de acord mai bine s tr iesc într-un stat totalitar dictatorial, decât într-o ar unde legea e scris pentru mafie. În Moldova exist toate condi iile de a lua de la s rac i ceea ce n-are, iar bogatul s se îmbog easc i mai tare, îns nu prin munc , ci prin vicle ug. De ce s ne mir m, când genera iile ce vin, stau cu gândul doar cum s plece din ar ? Oare e mai bine s r mânem aici pentru a fi prosti i i înc tu i cu c tu ele robiei ? 3