Jurnal de Chisinau, 11 ianuarie

FII PRIMUL! E POSIBIL. MARŢI, 11 ianuarie 2011 ANUL XII, NUMĂRUL 2 (1013)

www.jurnal.md  15,87 ▼  12,29 ▲ PRET: 3,00 LEI

ISNN 1857-0771

NICOLAE Rusia preferă haosul.

NEGRU Se va sinucide PCRM?>P6

PETRU Nu vom avea o alianţă BOGATU de centru-dreapta >P7

Noua nomenclatură nu renunţă TERGIVERSARE // Deşi premierul Vlad Filat a cerut reducerea numerelor speciale de înmatriculare pentru oficiali la trei automobile ale primelor persoane în stat, solicitarea sa a rămas doar în mesajele transmise la televizor Cei peste 300 de funcţionari de stat care beneficiază de maşini de serviciu cu numere speciale de înmatriculare – RM P, RM G şi RM A, continuă să se “lăfăiască” în acest lux care le asigură, pe lângă confortul plătit din bani publici, priorităţi la trafic şi o atitudine mai “specială” din partea poliţiei rutiere. Deşi premierul Vlad Filat a solicitat încă în luna mai 2010 “egalitate în faţa legii” pentru toţi cetăţenii şi reducerea drastică a numerelor speciale de înmatriculare pentru oficiali, situaţia a rămas aproape aşa cum a fost şi pe timpul guvernării comuniste. Deprinşi rapid cu acest lux, unii membri ai Alianţei pentru Integrare Europeană s-au pronunţat împotriva “pornirii” lui Filat de “a face ordine” în trafic. >P3

Ghinioniştii EXOD // În seara de Crăciun pe stil vechi, grănicerii au salvat doi tineri moldoveni aflaţi în pericol de a suferi un şoc hipotermic după ce au traversat ilegal Prutul >P3

Jacob Triege: “Am dat la teasc şi am făcut eu vinul!”

PUNŢI EUROPENE // “Bunica, o germană născută în Basarabia, nu s-a întors niciodată încoace, dar pentru ea Moldova este un loc frumos, o amintire senină din copilaria ei”>P4

„Avem un vid legislativ în relaţiile României cu românii din afară” Interviu cu Eugen Tomac, secretar de stat pentru românii de pretutindeni în Guvernul României >P8-9

Secţia Consulară a Ambasadei României în Republica Moldova e la dispoziţia dumneavoastră >P2

2 | Campanie este o publicaţie editată de JURNAL TRUST MEDIA PREŞEDINTE: Val Butnaru Apare din 1999 Adresa redacţiei: str. Vlaicu Pârcălab 63, etaj 3, Centrul Skytower, cod poştal 2012, Chişinău, Republica Moldova Telefoanele redacţiei: 23.83.31, 23.76.45 GSM 068.58.37.77 Orange GSM 079.98.37.77 Moldcell fax: 23.42.30 e-mail: cotidian@jurnal.md internet: www.jurnal.md REDACŢIA: REDACTOR-ŞEF: Rodica Mahu rodica.mahu@jurnal.md REDACTORI-ŞEFI ADJUNCŢI: Raisa Lozinschi-Hadei raisa.lozinschi@jurnal.md Mariana Raţă mariana.rata@jurnal.md EDITORIALIŞTI: Nicolae Negru Petru Bogatu REPORTERI: Vitalie Hadei vitalie.hadei@jurnal.md Irina Nechit irina.nechit@jurnal.md Svetlana Corobceanu svetlana.corobceanu@jurnal.md Marina Liţa marina.lita@jurnal.md Victoria Popa victoria.popa@jurnal.md Carolina Chirilescu carolina.chirilescu@jurnal.md REDACTOR STILIZATOR: Ilie Gulica ilie.gulica@jurnal.md EDITOR FOTO: Elena Grozavu elena.grozavu@jurnal.md DESIGN: Corneliu Comendant corneliu.comendant@jurnal.md MANAGER PRODUCŢIE & ABONAMENTE: Veaceslav Dreglea „Jurnal de Chişinău” este marcă înregistrată a JURNAL TRUST MEDIA Preşedinte JURNAL TRUST MEDIA Val Butnaru val.butnaru@jurnaltv.md DIRECTOR Adrian Gîţu adrian.gitu@jurnaltv.md DIRECTORI DEPARTAMENTE: DIRECTOR DEPARTAMENT TEHNIC Valeriu Clapco DIRECTOR PUBLICITATE Virginia Prodan virginia.prodan@reforma.md DIRECTOR DEPARTAMENT CONTABILITATE Victoria Ursu victoria.ursu@jurnaltv.md DIRECTOR DEPARTAMENT JURIDIC Gheorghe Stratan gheorghe.stratan@jurnaltv.md DIRECTOR DEPARTAMENT IT Sergiu Bivol sergiu.bivol@jurnaltv.md DIRECTOR DEPARTAMENT WEB Ion Calmîş ion.calmis@jurnaltv.md JURNAL TRUST MEDIA editează ziarele “Jurnal de Chişinău”, “Apropo”şi “Economist”, JURNAL TRUST MEDIA este proprietarul televiziunii JURNAL TV şi a postului de radio JURNAL FM. Publicitatea JURNAL TRUST MEDIA este administrată de agenţia de publicitate ”REFORMA ADVERTISING”. ŞEF DEPARTAMENT PUBLICITATE PRINT: Alina Vdovicenco alina.vdovicenco@reforma.md telefon 23.46.79 GSM 068.30.21.45 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul şi corectitudinea anunţurilor publicitare. Textele marcate cu P (publicitate) şi PP (publicitate politică) sunt publicate în regim de publicitate plătită.

“Jurnal de Chişinău” apare marţi şi vineri.

Abonamentul la ziar poate fi perfectat în orice oficiu poştal din Republica Moldova.

TIRAJ: marţi: 4.750 exemplare vineri: 17.180 exemplare TIPAR: Tipografia “Prag-3”, str. Petricani 94/1, Chişinău, Republica Moldova Comanda nr. 1423

www.jurnal.md

 Jurnal de Chişinãu

Marţi, 11 ianuarie 2011

Secţia Consulară a Ambasadei României în Republica Moldova e la dispoziţia dumneavoastră Cu scopul de a facilita şi a cunoaşte mai detaliat serviciile pe care le oferă Secţia Consulară a Ambasadei României în Republica Moldova (SCARRM), în ediţiile de marţi ale JURNALULUI de Chişinău, vor fi publicate răspunsurile la întrebările ce ţin de competenţa secţiei în cauză adresate de cititorii noştri.

Răspunsurile vor fi oferite de Tiberiu Trifan, ministru consilier, şeful Secţiei Consulare a Ambasadei României în Republica Moldova. Întrebările le puteţi adresa în scris pe adresa de email a ziarului: cotidian@jurnal.md sau la numărul de telefon 090023456. Menţionăm că SCARRM are competenţa de a rezolva solicitările de servicii consulare pentru persoanele al căror domiciliu stabil se află în municipiul Chişinău şi următoarele raioane: Anenii Noi, Călăraşi, Căuşeni, Criuleni, Dubăsari, Hânceşti, Ialoveni, Orhei, Ştefan-Vodă, Străşeni, raioanele din stânga Nistrului. În ediţia de azi, oferim răspunsuri la două întrebări adresate Secţiei Consulare a Ambasadei României în Republica Moldova prin intermediul JURNALULUI. (Victoria POPA) Un cuplu din Chişinău ne-a adresat următoarea întrebare: Care este procedura de obţinere a certificatului de naştere pentru nounăscut, în cazul în care ambii părinţi sunt cetăţeni ai României? În cazul copiilor născuţi în Republica Moldova, care au cel puţin un părinte cetăţean român, aceştia obţin cetăţenia română la data naşterii.

Pentru a putea produce efecte, inclusiv în ceea ce priveşte cetăţenia, naşterea trebuie înregistrată la secţia Consulară a Ambasadei României în Republica Moldova (sau unul din cele două Consulate Generale ale României de la Bălţi sau Cahul din raza în care aceasta s-a produs). Înregistrarea naşterii la Secţia Consulară se face pe baza originalului certificatului medical constatator al naşterii emis la maternitatea în care aceasta s-a produs.

Solicitarea de înregistrare a naşterii şi de eliberare a unui certificat de naştere românesc se face de ambii părinţi ai copilului sau de către părintele cetăţean român. Declararea naşterii se face în termen de 15 zile. În cazul în care părinţii poartă nume de familie diferite, este necesară declaraţia autentică a

ambilor părinţi cu privire la numele de familie pe care îl va purta copilul, nume ce va fi înscris în certificatul de naştere român emis de ambasadă sau consulat.

Pe baza certificatului de naştere emis de ambasada sau consulatul român, părinţii vor putea solicita eliberarea unui paşaport român pentru copilul minor. În acest caz, nu se percepe taxă consulară.

Actele necesare: • Certificat medical constatator al naşterii (original) • Dovada de cetăţenie română a părinţilor (paşapoarte, CI, atestat de cetăţenie română) • Certificatele de naştere române ale părinţilor • Certificatul de căsătorie român al părinţilor (dacă părinţii sunt căsătoriţi) • Acte de identitate moldovene ale părinţilor Menţionăm că, în cazul în care naşterea a fost înregistrată mai întâi la autorităţile locale şi părinţii deţin un certificat de naştere moldovenesc pentru copilul nou-născut, procedura care se aplică este cea a transcrierii/înscrierii actelor de stare civilă.

ANRE: Cheltuieli nejustificate de 33 milioane de lei ale „Moldovagaz” Cheltuieli de 32,9 de milioane de lei înaintate de întreprinderea „Moldovagaz”, care urmau a fi luate în calcul la stabilirea unui nou tarif pentru gazele naturale, au fost respinse de către Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), considerându-le „neargumentate”.

Aceste cheltuieli se referă la costurile de bază ale serviciilor de transport, distribuţie şi furnizare a gazelor naturale. „Moldovagaz” a solicitat aprobarea costurilor de ba-

ză pentru serviciul de distribuţie a gazelor naturale în valoare de 336,5 milioane de lei, însă ANRE a acceptat suma de 313 milioane de lei.

Pentru serviciul de transport al gazelor naturale, ANRE a aprobat costurile de 73,5 milioane de lei sau cu 1,7 milioane de lei mai puţin decât a solicitat. Valoarea cheltuielilor operaţionale proprii ale întreprinderii „Moldovagaz” a fost acceptată la nivel de 28,3 de milioane de lei, mai puțin cu peste 20 la sută. „Moldovagaz” a cerut majorarea tarifului la gazele naturale pentru consumatorii finali cu 13,1 la sută. (jurnal.md)

TIBERIU TRIFAN, ministru consilier, şeful Secţiei Consulare a Ambasadei României în Republica Moldova Noi avem o mare rugăminte la dumneavoastră ca să ajungă această scrisoare la Tiberiu TRIFAN, ministru consilier, şeful Secţiei Consulare a Ambasadei României în Republica Moldova. Sunt Mocreac Gheorghe Ştefan din satul Răciula, raionul Călăraşi, anul naşterii 1949. Din datele mele vedeţi că am 61 de ani, sunt invalid de gradul II şi cred că nu am mult de trăit. În 25.08.2006, am primit răspuns de la Consulatul român, o confirmare de primire a cererii, numărul 81 din 25.08.2006 împreună cu cea a feciorului meu, Mocreac Vladimir, anul naşterii 1977, cu numărul 92 din 25.08.2006. Vă rugăm mult, Dle Ministru consilier, să urgentaţi cererile noastre, fiindcă eu singur din cauza sănătăţii nu voi putea pleca în România, dar măcar la sfârşitul vieţii mele să văd locurile sfinte istorice din Moldova de peste Prut. Vă rugăm să ne informaţi când putem să primim cetăţenia română, după ce cu mare greu am reuşit să perfectăm toate actele noastre în limba română. Pentru binele care-l faceţi Dumneavoastră, bunul Dumnezeu o să vă ajute în toate. Aşteptăm răspuns.

Cu respect, Mocreac Gheorghe şi Vladimir din satul Răciula, r. Călăraşi

Stimate domnule Mocreac, În primul rând, doresc să vă mulţumesc pentru încrederea acordată şi gândurile dumneavoastră bune.

Referitor la solicitarea dumneavoastră, vă informăm că, în prezent, se pot depune dosarele pentru redobândirea cetăţeniei române la Secţia Consulară a Ambasadei României de la Chişinău fără invitaţie. În conformitate cu prevederile art. 11 al Legii nr. 21/1991 a cetăţeniei române modificată şi republicată, cererile pot fi depuse numai de foştii cetăţeni români care au dobândit cetăţenia română prin naştere sau prin adopţie şi care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau această cetăţenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi descendenţii acestora până la gradul III pot redobândi ori li se poate acorda cetăţenia română, la cerere, cu păstrarea cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate.

Detalii, inclusiv, lista documentelor necesare pot fi găsite la adresa de Internet http:// www.chisinau.mae.ro/index. php?lang=ro&id=85250.

Jurnal de Chişinãu  M

arţi,

11 ianuarie 2011

Ghinioniştii EXOD // În seara de Crăciun pe stil vechi, grănicerii au salvat doi tineri moldoveni aflaţi în pericol de a suferi un şoc hipotermic după ce au traversat ilegal Prutul Vitalie, în vârstă de 26 de ani, a încercat să ajungă de două ori în mod ilegal peste hotare. Prietenul său Dumitru, în vârstă de 27 de ani, a încercat să părăsească Republica Moldova de opt ori.

De fiecare dată, au fost prinşi şi întorşi acasă. Ultima oară, aceştia au încercat să traverseze Prutul în preajma localităţii Bărboieni, raionul Nisporeni, la 7 ianuarie, curent, în seara când moldovenii sărbătoreau Crăciunul pe stil vechi. Tinerii au traversat Prutul pe o saltea pneumatică. Iniţial, Vitalie a transportat hainele pe malul drept al Prutului. Apoi s-a întors după prietenul său, Dumitru. Era în jurul orei 21.00 seara, când au pornit ambii spre România, în speranţa să ajungă de acolo în Austria. Pe la mijlocul râului, au fost loviţi de o bucată de gheaţă. Salteaua s-a dezumflat, iar ei au fost duşi de curenţi la vreo 300 de metri mai la vale de locul unde dosiseră hainele uscate.

Au chemat în ajutor grănicerii „Am ajuns pe malul român uzi. Eu mi-am pierdut încălţămintea. Am căutat hainele, dar nu le-am găsit, că erau la vreo 300 de metri mai la deal. Când am văzut în ce hal eram şi că riscăm să îngheţăm de frig, am început să chemăm în ajutor grănicerii moldoveni, umbrele cărora se zăreau pe celălalt mal. Când ne-au văzut aceia, ne-au zis să fim drăguţi şi să înotăm înapoi. Dar le-am spus că nu suntem nebuni, că nu mai avem puteri. Moldovenii au telefonat la Serviciul român de grăniceri şi aceia au venit şi ne-au luat. Le suntem recunoscători că au venit repede. Ne-au dus la spitalul din Răducăneni şi ne-au servit cu un ceai fierbinte.

Mai mult nu doream nimic”, ne spune Dumitru, care la câteva zile după ce s-a întors acasă nu ne ascunde faptul că se simte iar atras de hartă.

Lipsa hainelor le-a jucat festa „Studiem harta şi căutăm locurile pe unde am putea ieşi din Moldova şi pe unde avem şanse să ajungem în alte ţări. Mai ascultăm ce spun şi cei care au plecat deja”, ne spune Vitalie. Tânărul a fost o perioadă angajat al întreprinderii „Vitanta”, dar zice că salariul de 2000 de lei nu-i ajungea deloc pentru viaţă. „În 2005, m-am pornit în Polonia. M-am răsturnat în râul Bug, la frontiera polono-ucraineană. Am fost prins şi am fost întors acasă – o situaţie similară cu cea care s-a produs recent la Prut”, ne spune el. La o săptămână de la cele întâmplate, Vitalie îşi aminteşte cu umor cum se rugau de grănicerii de la Prut să-i ducă la pichet. „Apa rece, Dumitru – desculţ. Simţeam că nervii ne lasă, că degerăm

Realitatea | 3

www.jurnal.md

de frig. Le-am spus însă şi grănicerilor români că dacă găseam hainele uscate, atâta ne mai vedeau ei şi acum poate că eram în Austria”, afirmă pe o notă optimistă tânărul.

Şoferul ex-viceministrului şi al ministrului Şi mai ghinionist, Dumitru, în vârstă de 27 de ani, ne spune că a încercat să plece din Moldova de opt ori. De fiecare dată a fost prins şi întors acasă. Tânărul este fostul şofer al ex-viceministrului Sănătăţii, Sergiu Raţă, şi apoi şofer al fostei ministru al Sănătăţii, Larisa Catrinici. „În calitate de şofer al viceministrului aveam un salariu de 4000 de lei. Când a venit Catrinici, salariul mi-a fost redus în jumătate şi atunci am luat decizia să plec din Moldova. Cu 1800 de lei pe lună nu-ţi construieşti o casă şi nici nu-ţi întemeiezi o familie”, opinează Dumitru. În ultimii ani, a luat calea spre Italia, Austria, Polonia, Germania, Ucraina. Spre Italia şi Austria a pornit de două ori. Cel mai îndepărtat punct în care i-a fost dat să ajungă pe căi ilegale a fost Italia. „La hotar cu Polonia am fost minţit în repetate rânduri. Însoţitorii noştri dispăreau cu documentele şi cu banii noştri. M-am văzut nevoit să mă predau autorităţilor care m-au ajutat să mă întorc acasă. Apoi am trecut iar ilegal hotarele.

Am ajuns până la Berlin. M-au prins şi m-au întors. Într-o iarnă, am traversat înot Oderul. Atunci aveam spirt şi pe celălalt mal ne aşteptau haine uscate. A fost o situaţie mai plăcută decât cea de la Prut”, ne mai spune Dumitru. Nu a reuşit să lucreze nici măcar o zi în vreuna din ţările în care a ajuns. „Am încercat să ajung şi pe căi legale în Polonia şi Portugalia. Am respectat toate condiţiile, până şi loc la hotel ne-am rezervat. Dar solicitând vizele, am primit refuz”, ne mai spune el. Încercările de a evada din ţară l-au costat pe Dumitru în jur de 3000 de euro.

Bani pentru casă, maşină şi nevastă Serviciul de presă al Serviciului de grăniceri al Republicii Moldova ne-a informat că cei doi bărbaţi urmează a fi traşi la răspundere pentru traversarea ilegală a frontierei. La rândul său, Vitalie ne spune că nu e pentru prima oară când va apărea în faţa instanţei.

A pregătit deja suma pentru plata noii amenzi. Cei doi n-au pierdut însă speranţa că în viitorul apropiat vreuna din ţări se va dovedi mai primitoare cu ei. Spun că nu-şi doresc decât un loc de muncă pentru a câştiga necesarul pentru casă, maşină şi nevastă.

Svetlana COROBCEANU

Noua nomenclatură nu renunţă TERGIVERSARE // Deşi premierul Vlad Filat a cerut reducerea numerelor speciale de înmatriculare pentru oficiali la trei automobile ale primelor persoane în stat, solicitarea sa a rămas doar în mesajele transmise la televizor Cei peste 300 de funcţionari de stat care beneficiază de maşini de serviciu cu numere speciale de înmatriculare – RM P, RM G şi RM A, continuă să se “lăfăiască” în acest lux care le asigură, pe lângă confortul plătit din bani publici, priorităţi la trafic şi o atitudine mai “specială” din partea poliţiei rutiere.

Deşi premierul Vlad Filat a solicitat încă în luna mai 2010 “egalitate în faţa legii” pentru toţi cetăţenii şi reducerea drastică a numerelor speciale de înmatriculare pentru oficiali, situaţia a rămas aproape aşa cum a fost şi pe timpul guvernării comuniste. Deprinşi rapid cu acest lux, unii membri ai Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE) s-au pronunţat împotriva “pornirii” lui Filat de “a face ordine” în trafic.

O MAȘINĂ CU NUMERELE SPECIALE RM G 017 a fost parcată neregulamentar pe 8 iulie 2010 mai jos de intersecţia str. Puşkin şi bd. Ştefan cel Mare și Sfânt. În poză este observat un poliţist, care a scos plăcuţele de înmatriculare de la două mașini parcate alăturat, cu excepţia mașinii guvernamentale. Sursa: Unimedia că, imediat după iniţiativa sonorizată de Filat, spicherul Mihai Ghimpu susţinea că nu are nevoie de plăcuţe speciale, că poate lesne să meargă cu maşina personală, dar se arătase deranjat că “Guvernul dictează preşedintelui Parlamentului şi celui al republicii ce să facă”.

Raisa LOZINSCHI-HADEI În luna mai 2010, premierul Vlad Filat a cerut public, în şedinţă de Guvern, ministrului Afacerilor Interne, celui al Dezvoltării Informaţionale şi ministrului de Stat să elaboreze o hotărâre ce urma să reglementeze modul de utilizare a maşinilor cu numere speciale.

Acesta se arăta deranjat de numărul mare de încălcări ale circulaţiei rutiere comise de către şoferii automobilelor cu plăcuţe speciale. “Regulile de circulație sunt obligatorii pentru toți”, zicea atunci Filat la televizor. Ulterior, ministrul Afacerilor Interne, Victor Catan, a prezentat şi o statistică potrivit căreia în numai 12 zile din luna iunie fuseseră înregistrate 68 de abateri de la Regulamentul circulaţiei rutiere ale maşinilor cu numere speciale.

Iar ministrul de Stat Victor Bodiu susţinea că proiectul de lege privind deposedarea funcţionarilor de numerele “magice” este gata. “Eu merg deja de o săptămână fără numere speciale şi vom merge aşa cum merg toţi oamenii.

Sunt exagerat de multe şi sunt utilizate abuziv, iar poliţia, în loc să-şi facă munca, salută toate maşinile cu numere de înmatriculare speciale”, spunea în luna iunie 2010 Vlad Filat. E adevărat, însă, că peste puţin

Cu mâna la chipiu

timp premierul a revenit la numerele speciale care-l mai poartă şi acum.

Trei maşini cu numere speciale Presa relata la acea vreme că Guvernul a aprobat acel proiect de lege care urma să fie votat şi în Parlament. Solicitat de JURNAL, ministrul în exerciţiu al Dezvoltării Informaţionale, Alexandru Oleinic, a declarat că el, ca fiind unul dintre iniţiatorii proiectului de lege, a renunţat imediat la numerele speciale ale automobilului de serviciu, la fel ca şi cei doi viceminiştri subalterni ai săi. Deşi confirmă şi Oleinic faptul că acel proiect a fost votat în Guvern, autorul proiectului de la Cancelaria de Stat, Victor Toma, susţine că nici măcar Executivul nu s-a supus cerinţei premierului.

Potrivit lui Toma, “totul a rămas la nivel de proiect”, iar acum este în vigoare legislaţia veche care reglementează acest domeniu. Despre faptul că această iniţiativă nu a fost votată în Guvern spune şi viceministrul de Stat, Eduard Bănăruc. “Acesta a

fost un proiect al Guvernului înaintat Parlamentului care nu l-a mai votat”, ne-a spus Bănăruc. Conform proiectului de lege amintit, preşedintele ţării urma să fie dus cu o maşină marcată “RM” plus numărul, spicherul – “RM P” şi premierul – “RM G”. Atât.

Numerele cu “RM A” urmau să dispară cu totul. Numerele speciale de la Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Apărării nu erau vizate în acest proiect de lege.

Deputaţi din AIE nu au fost de acord Documentul a ajuns până în Comisia parlamentară juridică pentru numiri şi imunităţi, acolo unde a şi rămas. Solicitat de JURNAL, şeful acestei comisii din Parlamentul trecut, Ion Pleşca, ne-a spus că decizia de a lăsa în coadă de peşte proiectul respectiv a fost luată la o şedinţă a Biroului permanent al Parlamentului. “Preşedintele Mihai Ghimpu a zis să-l mai lăsăm, să mai studiem problema, apoi au început alegerile şi totul a rămas aşa”, zice Pleşca. Amintim

Oficialii nu i-au putut lipsi de privilegii “automobilistice” nici pe toţi cei 44 de funcţionari despre care au spus că şi-au însuşit numere guvernamentale ilegal, cum ar fi Mitropolitul Moldovei, şefii de la “Calea Ferată”, Curtea de Conturi, Judecătoria Economică, Ansamblul “Joc”, Uniunea Muzicienilor, Gara “Nord”, ÎS “Palatul Republicii”, mănăstiri, primării etc.

“Se discuta atunci ca Mitropolitului să-i fie lăsate numerele speciale, în rest celelalte îmi pare că au fost retrase”, ne-a mai spus Bănăruc. În vară, în R. Moldova erau înregistrate 85 de maşini cu numărul de înmatriculare RM P, 80 de automobile ale Guvernului cu RM G şi 184 de unităţi cu numere RM A. Presa a relatat în repetate rânduri cazuri de încălcare grosolană a regulilor de circulaţie de către şoferii de la volanele maşinilor cu plăcuţe speciale, uneori fiind vorba chiar de accidente soldate cu traumatizaţi şi chiar morţi.

De cele mai dese ori, aceştia scapă basma curată, iar agenţii de circulaţie continuă să stea cu mâna la chipiu când numerele speciale le trec prin faţă sau tratează cu indulgenţă încălcările comise de “aleşi”.

4 | La marginea Europei

www.jurnal.md

 Jurnal de Chişinãu

Marţi, 11 ianuarie 2011

Jacob Triege: “Am dat la teasc şi am făcut eu vinul!”

PUNŢI EUROPENE // “Bunica, o germană născută în Basarabia, nu s-a întors niciodată încoace, dar pentru ea Moldova este un loc frumos, o amintire senină din copilaria ei” Jacob Triege a venit în Republica Moldova să trăiască timp de câteva luni alături de fermierii moldoveni. Cinci luni el a locuit şi a lucrat cot la cot cu aceştia şi susţine că agricultura moldovenească are viitor, doar că ar trebui ca tinerii să se implice mai mult. Tânărul, student la Antropologie la Berlin, spune că bunica lui, care este germană născută în Basarabia, i-a povestit de ţara noastră. Puţini germani ştiu că există o ţară Republica Moldova în sud-estul Europei.

Marina LIŢA A ajuns la mijlocul lunii august în Moldova şi spune că îi place aici. “E frumos să conduci maşina, priveliştile care se deschid când mergi pe drumurile din Moldova sunt unice”, spune Jacob Triege, un neamţ de 23 de ani, care face studii antropologice la Berlin. “Sunt student, iar subiectul ales pentru teză a fost migraţia şi efectele acesteia asupra dezvoltării agriculturii.

Migraţia este un fenomen des întâlnit în Republica Moldova, aşa am ajuns aici”, începe discuţia tânărul.

“Bunica este germană născută în Basarabia” Acesta susţine că puţine persoane din Germania ştiu de existenţa Republicii Moldova.

“Bunica mi-a vorbit de multe ori despre aceasta ţară. Ea este germană născută în Basarabia. După pactul semnat între Stalin şi Hitler, toţi nemţii au emigrat din acest ţinut. La început au plecat în Polonia, apoi în Germania de Est. Când a fost cucerită de armata sovietică au trecut în Germania de Vest şi s-au stabilit acolo cu traiul.

Bunica nu s-a întors niciodată în Basarabia, dar amintirile ei din copilărie sunt vii şi acum.

Nu cred ca sunt adevărate, deoarece avea doar patru ani. Însă pentru ea Moldova este un loc frumos, o amintire senină din copilaria ei. Ea îmi povestea despre viaţa simplă pe care a avut-o aici”, povesteşte tânărul.

Jacob spune că şi-a petrecut mai mult timp în afara oraşelor, între oameni modeşti, agricultorii moldoveni.

“Am venit să văd cum se dezvoltă acest sector şi vreau să spun că este unul promiţător pentru Republica Moldova.

Este păcat că tinerii nu sunt interesaţi sau motivaţi să investească în agricultură”, menţionează acesta.

Potrivit lui Jacob, cel mai mult timp l-a petrecut în satele din raionul Călăraşi. “Am fost şi în Orhei, Ungheni. Nu a fost greu să ajung acolo. Am plecat la Piaţa Centrală (piaţa de pe strada Armenească din Chişinău – n.a ) şi am luat

primul maxi-taxi care se pornea. Aşa am ajuns la Călăraşi.

Asta până acum şase săptămâni, când a venit prietena mea, Anna, cu microbuzul şi deja aveam un mijloc de transport propriu”, povesteste Jacob, zâmbind şi arătând spre tânăra cu ochii albaştri de lângă el.

“Îmi place borşul şi plăcintele” Tânărul a menţionat că de la început i-a fost mai greu să comunice cu oamenii. “Am învăţat limba română, dar nu o ştiam la venirea încoace atât de bine ca să pot vorbi liber.

Timp de cinci luni, am reuşit să-mi perfecţionez cunoştinţele de română încât pot spune ce vreau şi înţeleg ce mi se răspunde. Cu toate acestea, mai am dificultăţi de comunicare. Asta din cauza rusismelor folosite în vorbire. Astfel, nu înţelegeam că границa este frontieră”, spune tânărul, care ia o pauză pentru a savura cafeaua. Chelneriţa care a lăsat comanda la o masă alăturată îi distrage atenţia de la discuţie. “Două plăcinte cu mere şi două capucino”, se adresează fetei într-o română corectă, după care se întoarce la discuţie.

“Chiar mai ieri am intrat într-o farmacie să cumpărăm ceva şi vânzătoarea nu întelegea nimic în limba română, aşa că am plecat. Vreau să spun că tinerii ruşi din Republica Moldova vorbesc mai bine limba engleză decât română. Am întâlnit persoane care insistau să vorbesc în rusă, ceea ce nu mi se pare corect, atât timp cât limba oficială este alta”, a menţionat tânărul uitându-se să vadă dacă sunt sau nu de acord cu el.

Chelneriţa face loc pe masă pentru a aşeza tacâmurile, iar Anna, prietena lui Jacob, adaugă faptul că le place bucătăria moldovenească. “Am ajutat-o pe soţia gazdei unde am locuit să pregătească masa şi am învăţat câte ceva. De exemplu, vrem să plecăm de Crăciun înapoi în Germania (interviul a fost realizat pe la mijlocului lunii decembrie 2010 – n.a.) şi neapărat voi face pentru prietenii şi rudele mele plăcinte moldoveneşti”, spune

cu mândrie în glas fata. “Am învăţat câte ceva din bucătăria moldovenească, le-am lăsat şi eu gazdelor unele reţete din bucătăria germană”, adaugă Anna care tace pentru ca Jacob să-şi continue povestirea. “E bine că Anna a învăţat să facă plăcinte şi borş, căci sunt felurile de mâncare care mi-au plăcut mult”, adaugă Jacob.

“Ceea ce mi-a plăcut aici a fost faptul că oamenii mă lăsau peste noapte”

marcaţie” între timpul liber şi lucrul pe care trebuia să-l fac.

Nu pot spune că făceam ceva nou în fiecare zi, locuiam alături de fermierii moldoveni şi notam tot ce vedeam. A fost o perioadă când nu am avut un serviciu adevărat şi nici timp liber”, spune tânărul. “Despre discotecă vorbeam, mi-a plăcut. Nu e greu să

“Am cules legume şi fructe, din strugurii adunaţi am făcut vin. Am dat la teasc. Într-o zi, am tăiat o raţă, din care gospodinele casei au pregătit o mâncare gustoasă”

“De fapt atunci când am ajuns pentru prima dată într-un sat moldovenesc, ştiam că va trebui să locuiesc zi de zi cu oamenii de la ţară, dar nu aveam unde să stau. Ceea ce mi-a plăcut aici a fost faptul că oamenii mă lăsau peste noapte şi nu aveam problema cazării.

Deşi au fost situaţii când mi s-a furat din bagaje.

Am locuit la o familie de persoane alcoolice. Dar nu este pădure fără uscături şi vreau să spun că mi-am făcut şi prieteni buni aici”, spune Jacob, care-şi întrerupe gândul, pentru că vin plăcintele.

Tânărul spune că a făcut tot ce se putea face la ţară.

“Am cules legume şi fructe, din strugurii adunaţi am făcut vin. Am dat la teasc. Într-o zi, am tăiat o raţă, din care gospodinele casei au pregătit o mâncare gustoasă”, a menţionat acesta, zâmbindu-i complice Annei.

 JACOB TRIEGE, tânăr de 23 de ani din Germania, a venit în Republica Moldova să trăiască timp de câteva luni alături de fermierii moldoveni  DE SFÂNTA MARIE a fost organizat un concert tradiţional. Potrivit tinerilor germani, aceştia au dansat hora, dans care i-a impresionat mult

Oamenii de la sate au mai multă libertate Jacob spune că oamenii din satele moldoveneşti au libertatea pe care nu o au cei de la oraşe. “Nivelul de viaţă în Republica Moldova nu este chiar atât de scăzut cum crede lumea. Oamenii pe care îi cunosc au maşină personală, casă. Aş vrea să menţionez că nivelul de viaţă german nu este chiar atât de înalt pe cât se crede. Sunt persoane în Germania care trăiesc mai modest, nu au automobil propriu sau casă, dar apreciază ceea ce au, ceea ce sunt şi cum trăiesc”, spune tânărul.

Deşi recunoaşte că nu prea a avut timp liber, a reuşit să ajungă la o discotecă. “Nu pot să spun că exista “o linie de de-

te integrezi acolo unde cântă muzica şi oamenii dansează.

Cu toate acestea, la cei 23 de ani ai mei, mă simţeam cel mai bătrân om de acolo”, comunică Jacob şi adaugă: “În cele cinci luni cât am fost în Moldova, am participat la trei înmormântări, dar nu am reuşit să ajungem la nicio nuntă”, a menţionat

tânărul. “Am fost la sărbătoarea Sfintei Marii, când toţi sătenii s-au adunat în centrul satului şi au dansat. Am intrat şi eu în dansul cela când toţi se apucă de mâini (hora – n.a.). Am învăţat şi “dansul pinguinului”, dar nu am avut curajul să-l dansez.

Acasă împreună cu prietenii o voi face”, ne asigură Jacob.

Susţin că le plac piesajele moldoveneşti. “Am fost la Orheiul Vechi. Nouă amândurora ne place peisajul din Moldova. E frumos să călătoreşti cu maşina şi să vezi dealurile, care toamna au culori diferite. Mi se pare Moldova o ţară minunată”, a menţionat Jacob.

Jurnal de Chişinãu  M

arţi,

11 ianuarie 2011

Noul Parlament lasă Cimişlia şi Bălţiul fără conducători Alegerile parlamentare din 28 noiembrie, anul trecut, vor lăsa mai multe instituţii fără conducători.

Puşi în situaţia de a alege între fotoliul de deputat şi funcţia pe care au deţinut-o până acum, mulţi dintre proaspeţii parlamentari înclină spre prima.

Astfel, Andrei Vacarciuc, preşedintele r. Cimişlia, intenţionează să renunţe la această funcţie în schimbul celei de deputat în fracţiunea liberal-democraţilor. „Încă mă mai gândesc, dar înţeleg foarte bine că nu mai sunt atât de tânăr şi nu se ştie dacă voi mai avea ocazia să fiu deputat. În plus, mandatul de preşedinte de raion e pe sfârşite”, ne-a mărturist Vacarciuc. Şi municipiul Bălţi va rămâne în scurt timp fără primar.

Comunistul Vasile Panciuc a declarat recent presei că intenţionează să rămână în Parlament.

Deşi vin din business, deputaţii democraţi Pavel Filip şi Vasile Botnari înclină şi ei să renunţe la funcţiile de directori generali ai Tutun CTC şi, respectiv, „Chişinău Aeroport Service”.

Deputat PLDM, Nicolae Juravschi, speră însă să poată îmbina activităţile sale din Parlament cu cele de la Comitetul Naţional Olimpic, instituţie al cărei preşedinte este. „Comitetul Naţional Olimpic este o instituţie obştească, de aceea funcţia de deputat nu este incompatibilă cu cea de preşedinte al acestei instituţii”, ne-a explicat Juravschi. Parlamentarul susţine că membrii comitetului insistă ca el să rămână acolo. „Situaţia din domeniul sportului este deplorabilă. Decizia finală însă o voi lua mai târziu. Mai am timp”, a spus Juravschi.

Grigore Belostecinic, rectorul Academiei de Studii Economice, evită deocamdată să spună ce alegere a făcut. „Ştiu că funcţia de rector este incompatibilă cu cea de deputat, de aceea pot să vă asigur că voi face o alegere până în ultima zi prevăzută de lege. Studenţii de la ASEM ţin la mine şi nu cred că cineva ar putea să ne despartă, dar asta nu înseamnă că voi renunţa la mandatul de deputat”, ne-a spus deputatul PLDM care preferă să ţină în suspans societatea.

Menţionăm că, potrivit legislaţiei, noii deputaţi au la dispoziţie o lună pentru a alege între mandatul de parlamentar şi funcţia deţinută anterior.

Conform Legii despre statutul deputatului în Parlament, mandatul de deputat este compatibil doar cu activităţile didactice şi ştiinţifice desfăşurate în afara programului stabilit de Regulamentul Parlamentului.

Deputaţii care vor fi numiţi miniştri de asemenea vor trebui să renunţe la mandatele din Parlament.

M.R.

Observator | 5

www.jurnal.md

Serafim Urechean: „Să dea Domnul ca AIE-2 să se menţină măcar un an” Aflat în afara alianţei de guvernare, liderul Alianţei „Moldova Noastră”, Serafim Urechean, rămâne fidel acesteia şi aşteaptă alegerile locale pentru reluarea colaborării cu guvernarea.

Recent, politicianul s-a îmbogăţit cu jumătate de milion de lei, bani pe care Procuratura Generală (PG) şi Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC) au fost obligaţi de instanţa de judecată să îi plătească politicianului pentru lezarea onoarei şi demnităţii în dosarul ambulanţelor.

Aflaţi din interviul de mai jos ce va face Urechean cu aceşti bani şi ce crede liderul AMN despre soarta Alianţei pentru Integrare Europeană-2 (AIE-2).

— Aţi câştigat recent procesul împotriva Procuraturii Generale şi a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei privind apărarea onoarei şi demnităţii în dosarul ambulanţelor. Acum cele două instituţii vor fi obligate să vă plătească despăgubiri de 500 de mii de lei. Veţi accepta banii?

Mai întâi să mi-i dea. Nu cred că PG şi CCCEC nu vor îndeplini decizia judecătorească, dar nici nu trebuie să uităm că trăim în R. Moldova. Cele două instituţii au fost obligate să-mi plătească despăgubiri pentru că au intentat un dosar fals, la comanda lui Voronin, fără a avea dovezi. Acest dosar mi-a jucat până la urmă festa. Imaginea mea a fost denigrată, iar rezultatul s-a văzut şi la ultimele alegeri.

— În cazul în care veţi primi banii, ce veţi face cu ei?

Voi dona aceşti bani la mai multe case de copii, aşa cum am promis. Pentru mine decizia luată contează mai mult decât banii. Nu cred că până la venirea Alianţei pentru Integrare Europeană la guvernare, în 2009, ar fi putut exista o asemenea decizie de judecată. Anul 2010 demonstrează că, încetul cu încetul, transformările se produc.

Oamenii trebuie să înţeleagă că R. Moldova a păşit pe calea democratizării.

— Cum credeţi, această decizie a instanţei are vreo legătură cu faptul că sunteţi liderul unui partid care a făcut parte din AIE-1?

Nu are nicio legătură cu funcţiile pe care le-am deţinut în ultimul an în stat. Dovadă este faptul că deşi am cerut despăgubiri de cinci milioane de lei, judecătorul a decis să mi se plătească doar jumătate de milion. Eu însă nu mă supăr şi cred că nici PG şi CCCEC nu vor contesta decizia. Ei înţeleg prea bine că următoarea intanţă ar putea stabili despăgubiri mai mari.

— Dvs mai aveţi şi alte procese în care vă judecaţi cu procuratura pentru apărarea onoarei şi demnităţii. Care este situaţia în acele cazuri?

Săptămâna viitoare, ar trebui să fie pronunţată sentinţa de judecată în dosarul cu killerul lui Roşca. Şi acolo am cerut despăgubiri de la organul de anchetă.

— Să trecem de la dosare politice

ARCADIE BARBĂROŞIE: „IDEEA LUI URECHEAN NU MI SE PARE INSPIRATĂ” Analistul politic Arcadie Barbăroşie nu consideră inspirată ideea lui Serafim Urechean de a fi candidat unic al AIE pentru funcţia de primar al capitalei. „Domnul Urechean a câştigat alegerile locale în 2003.

Au trecut şase anii de când dumnealui a plecat de la primăria capitalei şi cred că lumea l-a cam uitat.

Oricum, chiar dacă Serafim Urechean va candida pentru funcţia de primar al mun.

Chişinău, şi actualul primar Dorin Chirtoacă se va înscrie în cursa electorală, aşa cum a promis încă mai demult”, spune Barbăroşie.

Analistul afirmă că alegerile locale oricum vor provoca disensiuni în cadrul AIE-2, dar nu crede că acestea vor afecta foarte mult activitatea alianţei. În opinia lui Barbăroşie, cea mai bună soluţie pentru localele din acest an este ca PLDM şi PL să convină asupra unui singur candidat pentru fotoliul de primar general de Chişinău. la politică. Acum câteva săptămâni, eraţi sceptic în ceea ce priveşte refacerea AIE. Nu credeaţi în durabilitatea acestui proiect. Acum ce părere aveţi?

Aceeaşi părere. Situaţia în cadrul noii alianţe nu e chiar atât de bună cum ne-am fi dorit. Eu rămân adept al AIE-2. Îmi doresc ca această alianţă să reziste patru ani, dar să dea Domnul ca măcar

Foto: Elena Grozavu // Jurnal de Chişinău un an să se menţină. Declaraţiile cu care ies la televiziune unii lideri ai alianţei demonstrează că nu totul e bine acolo. Au apărut noi tensiuni. Nu e simplu, dar sper că le vor depăşi. Principiile şi valorile rămân încă un subiect de discuţii în cadrul AIE-2.

— Colaborarea dintre AMN şi AIE-2 mai poate fi posibilă?

Deocamdată nimeni nu a dizolvat AIE-1. Chiar dacă unii au încălcat înţelegerile stabilite în acea alianţă, nimeni nu a pus cruce pe ea. Eu cred că colaborarea este necesară. Suntem un partid cu potenţial mare. Ne aşteaptă alegerile locale.

Noi avem o structură bună în teritoriu. Vom participa la alegeri, iar după – revenim la colaborare.

— Aţi declarat recent că v-aţi dori să fiţi candidatul unic al AIE pentru alegerile locale din capitală. Aţi discutat despre asta cu liderii PLDM, PD şi PL? Înţeleg foarte bine că acest lucru este imposibil. Există actu-

alul primar care este al liberalilor.

Totuşi eu cred că, în cazul în care alianţa m-ar înainta pe mine drept candidat unic pentru primăria capitalei, ar fi o soluţie bună pentru a evita discordiile şi noua rivalitate dintre cele trei partide.

— În presă circulă în ultimul timp informaţia că cel puţin unul dintre membrii Guvernului din partea AMN ar putea să îşi păstreze fotoliul în noul Executiv. Ştiţi ceva despre asta?

Ar fi interesant dacă ar rămâne în Guvern cineva din AMN fără a se consulta cu conducerea partidului. Eu ştiu că PLDM negociază cu unii subiecţi din partidul nostru despre trecerea în echipa lor. Dar, din câte ştiu, fără rezultat. Nu prea cred că noua alianţă l-ar putea păstra pe Victor Osipov în funcţia de vicepremier responsabil de reîntregirea ţării, pentru că suntem moldoveni.

Interviu realizat de Mariana RAŢĂ

6 | Politică

www.jurnal.md

Rusia preferă haosul. Se va sinucide PCRM?

RAFTUL

Vasile Gârneţ, 15 ani de dialog Acaparaţi de manevrele postelectorale ale partidelor, ne-au scăpat, la finele anului trecut, câteva evenimente editoriale importante, printre care şi apariţia, la editura „Cartier”, a cărţii Interviu la „Contrafort”, de Vasile Gârneţ.

E o selecţie de interviuri cu 25 de reprezentanţi ai literaturii şi culturii române, din cele aproape 100 semnate de acesta pe parcursul a 15 ani în paginile revistei „Contrafort” (autorul este fondatorul (împreună cu Vitalie Ciobanu) şi directorul acestei reviste). Sunt „texte reprezentative pentru programul editorial al Contrafortului”, dar şi pentru preocupările sale de scriitor, de „om al cetăţii”. Au răspuns la întrebările („detaliate şi serioase”, cum s-a exprimat unul dintre intervievaţi, formulate cu meticulozitate competentă, cu eleganţă şi flexibilitate artistică) din această carte Ion Bogdan Lefter, Constantin Pricop, Gerhardt Csejka, Mihai Cimpoi, Eugeniu Coşeriu, Simona Popescu, Neagu Djuvara (care îşi aminteşte cu emoţie cum femeile din satele româneşti de peste Nistru veneau cu copiii ca să-i boteze preoţii regimentului), Victor Ieronim Stoichiţă, Serafim Saka, Du-

Alb şi negru

cu Nicolae NEGRU

mitru Radu Popa, Gheorghe Grigurcu, Vasile Romanciuc, Eugen Lungu, Richard Wagner, Aureliu Busuioc, Mariana Codruţ, Mircea A. Diaconu, Constantin Cheianu, Ion Simuţ, Vladimir Beşleagă, Florin Lăzărescu, Nichita Danilov, Vladimir Tismăneanu, Dorin Tudoran şi... Vasile Gârneţ care, la finalul cărţii, răspunde la întrebările revistei Sud-Est Cultural.

Simpla înşiruire a numelor celor intervievaţi este o garanţie a sensibilităţii şi originalităţii, a unor viziuni şi atitudini irepetabile. Cititorul are astfel ocazia să arunce o privire asupra realităţii în „deşternere”, în multiple faţete şi interpretări inedite. Subscriem îndemnului şi opiniei editoriale că lectura interviurilor publicate de Vasile Gârneţ „poate furniza tinerilor de azi repere importante întrun scenariu al formării şi evoluţiei intelectuale”.

(N.N.)

Rusia tace supărată. Ea nu a reacţionat în niciun fel la faptul constituirii AIE 2. Să fi spus vreun cuvânt măcar de formă.

Tac oficialii ruşi, tace presa rusă, care, cu excepţia unui portal specializat în politică externă (regnum.ru), nu şi-a informat auditoriul despre constituirea unei alianţe de guvernare la Chişinău. Nici măcar Serghei Narîşkin, şeful administraţiei prezidenţiale de la Kremlin, nu a comentat acest fapt important pentru Rusia. De configuraţia guvernamentală ce se va constitui după alegerile din 28 noiembrie depinde natura relaţiilor moldo-ruse, a spus-o el însuşi, la Chişinău, după întâlnirea cu Voronin şi Lupu.

Să nu-i mai pese că vizita sa urgentă s-a soldat cu un eşec?

Avantaj strategic Din punct de vedere strategic, o coaliţie PCRM-PD ar fi fost, pentru comunişti, câştigătoare în orice situaţie: şi dacă era ales şi dacă nu era ales preşedintele RM. Nealegerea preşedintelui şi declanşarea alegerilor anticipate avea să fie pusă pe seama partidelor de dreapta care au declarat că, în niciun caz, nu vor vota pentru Marian Lupu, dacă acesta va fi propus de coaliţia PCRM-PD. Organizarea unor alegeri anticipate în condiţiile

aflării PCRM la putere ar fi dezavantajat PLDM şi PL şi le-ar fi adus comuniştilor mandate în plus. (Însă nu neapărat, şi PD-ului.)

Tăcerea Moscovei poate fi interpretată ca o încurajare a PCRM să nu coopereze cu AIE 2 şi, prin urmare, să declanşeze alegeri anticipate, chiar cu costul de a le pierde din nou. Căci, după cum se vede, din punctul de vedere al Rusiei, instabilitatea RM este de preferat unei stabilităţi proeuropene. Decât să salute un guvern proeuropean la Chişinău, Moscova ne doreşte mai bine haos. Dacă nu s-a format o alianţă de stânga, cum a vrut Kremlinul, situaţia din RM trebuie să corespundă previziunilor făcute de Putin privind asemănarea cu Kîrgîzstanul. Căci Putin nu poate greşi, nu-i aşa?

Presiune asupra lui Lupu Au şi apărut semnale că PCRM (dar nu toţi deputaţii comunişti) se mişcă în direcţia alegerilor anticipate. Chiar dacă Voronin a declarat că partidul său nu a luat încă o decizie dacă îl va vota sau nu pe Lupu în funcţia de preşedinte, atacul declanşat la adresa liderului PD şi împotriva AIE 2 nu lasă loc de dubii: PCRM preferă instabili-

Scrisorile lui Buraga

Trei muşchetari la biserică Ieri am discutat despre relaţiile dintre politicieni şi biserică. Unii spuneau că politicienii sunt şi ei oameni şi au dreptul să se ducă la biserică, alţii – că politicienilor trebuie să li se interzică accesul în biserică, deoarece, prin simpla lor prezenţă, o transformă în club. Discuţia izbucni după ce urmărisem la televizor cum trei muşchetari ai politicii noastre participau în ordine descrescândă la slujba religioasă de la catedrala metropolitană.

Erau prezenţi Lupu, Urechean şi Filat. „Unde să fie Ghimpu?”, se interesă moş Dumitru. „Ghimpu îi la munte, la Braşov, se dă cu sania. Dar Voronin de ce lipseşte, el era prezent întotdeauna la slujba de Crăciun?”, răspunse sanitara Vera. „Voronin o fi fiind prin Austria sau Finlanda, la vânătoare de urşi. Sau bea apă minerală pe la Karlovy Vary. Alegerile s-au terminat şi nu

 Jurnal de Chişinãu

Marţi, 11 ianuarie 2011

are nevoie să umble pe la biserici”, interveni Sobcor. „Să fie asta un semn că va vota preşedintele Republicii Moldova şi nu vom avea alegeri anticipate?”, se interesă Cozonac. „Deie Dumnezeu să-i vină mintea la cap, dar mă îndoiesc”, spuse moş Dumitru, făcându-şi semnul crucii. „Fă, Doamne, ca comuniştii să asimileze în sfârşit valorile şi principiile europene şi să nu pună piedici alegerii preşedintelui Republicii Moldova ca, în sfârşit, să deblocăm situaţia politică, să punem capăt crizei şi să continuăm parcursul european al societăţii noastre în frunte cu Lupu, că-i înalt şi frumos”, spuse sanitara Vera. „Dă, Doamne, dar mă îndoiesc”, răspunse moş Dumitru, făcându-şi iarăşi semnul crucii. „Lupu se vede că are experienţă de mers la biserică, da’ Filat se plictiseşte, se uită în pod”, remarcă Scurtoi. „Lupu frecventează biserica din

2005, în mod obligatoriu, alături de Voronin şi Tarlev, apoi Greceanâi. De Crăciun şi de Paşte, ei mergeau la biserică, iar de ziua naşterii şi morţii lui Lenin – respectiv – la monumentul lui Lenin”, preciză el. „Şi cu toate astea, Lupu ţine lumânarea ca pe un pahar”, spuse Cozonac. „O ţine cum o ţinea Voronin, ca pe un stacan”, spuse moş Dumitru. „Linişte, linişte!”, porunci sanitara Vera. „În fiecare an, odată cu această sărbătoare apare speranţa. Speranţa mea este una mare-mare, ce ţine de Republica Moldova şi de cetăţenii acestei ţări. Mă rog pentru sănătate, pace şi înţelegere. Sigur, mă rog şi pentru iertarea păcatelor”, spunea Filat. „I-a dat mult de lucru lui Dumnezeu, domnul premier desemnat…”, menţionă Cozonac. „Eu mă rog pentru lucrurile cele mai bune, pentru cei apropiaţi, pentru cei dragi, pentru copii, întâi de toate,

părinţi, dar şi pentru ţară şi toţi cetăţenii acestei ţări multpătimite”, spunea Lupu. „Eu mă rog să-i ierte Dumnezeu pe cei care au făcut sondajele preelectorale. Că eu nu-i pot ierta. Şi mă rog pentru alegeri locale cu succes. Poate acolo îmi voi scoate pârleala”, spunea Urechean. „Fiindcă veni vorba despre alegeri locale, de ce lipseşte Ghimpu, stimaţi colegi?”, întrebă Caltânăr, fluturându-şi cravata verde pătată cu suc de roşii murate. El lipsise până atunci. Aşa că discuţia fu reluată de la început.

Acuma stau şi mă gândesc că, dacă aş fi eu politician, nu m-aş duce la biserică, ci l-aş chema pe preot la mine în cabinet şi i-aş porunci să facă slujba, iar eu mi-aş căuta de treabă.

Al vostru velstacan, velpaharnic, anafur, Ion BURAGA

tatea. Proaspătul deputat comunist Zurabi Todua a anunţat zilele trecute că Marian Lupu i-ar fi promis lui Narîşkin că va opta pentru o alianţă cu PCRM, iar Narîşkin, la rândul său, a promis că Rusia va reduce preţul la gaze, va acorda facilităţi pentru producţia agricolă moldovenească pe piaţa Rusiei şi chiar îi va presa pe liderii transnistreni să accepte compromisurile rezonabile propuse de Chişinău. De unde ar rezulta că lui Marian Lupu nu-i pasă de „pomenile” Rusiei.

De altfel, despre aceste pomeni se vorbea, prin intermediul presei ruse, şi până la formarea AIE 2, în perioada negocierilor, pentru a-l determina pe liderul PD să se încline spre PCRM. E greu de presupus că autorităţile ruse, inclusiv Narîşkin, nu erau la curent cu faptul că cineva, la Chişinău, promite micşorarea preţulului la gazele ruseşti, în locul Gazprom-ului. Lipsa de reacţie poate fi considerată grăitoare în acest caz.

Mâna serviciilor secrete ruse?

(Fiindcă veni vorba, este curioasă biografia acestui Zurabi Todua, originar din RM, care, până nu de mult, era colaborator al Institutului Religiei şi Politicii de la Moscova, „expert în problemele Caucazului şi Asiei Mijlocii”, luptând de fapt împotriva „expansiunii islamului” în aceste regiuni, ca mai apoi, în 2008, după ocuparea Abhaziei şi Osetiei de Sud de către Rusia, să justifice în calitate de „cunoscut politolog georgian” ocupaţia rusă a teritoriului georgian. În treacăt fie spus, unul dintre membrii consiliului de observatori al institutului respectiv este chiar preşedintele Comitetului pentru securitate al Dumei Ruse, Vladimir Vasiliev. În martie 2009, înainte de alegerile parlamentare din RM, dl Todua a venit să-i fericească pe moldoveni cu o carte „Moldova şi comuniştii moldoveni” (de tocmai 500 de pagini!), în care aducea laude nemăsurate comuniştilor şi lui Voronin în special. Devenit „expert în problemele spaţiului postsovietic”, prezent, după cum o recunoaşte el însuşi, la toate conflictele şi vărsările de sânge din acest spaţiu, Todua nu putea să lipsească nici de la protestele din 7 aprilie de la Chişinău, şi nu e de mirare, în contextul biografiei sale, că vina pentru cele întâmplate atunci el o atribuie fără nicio şovăire liderilor partidelor liberale. Înainte de alegerile din 28 noiembrie 2010, Zurabi Todua mai scoate o carte al cărei titlu vorbeşte de la sine: „Eşecul Alianţei pentru Euro”. „Acest volum nu este o comandă politică şi nu a urmărit un scop comercial. Este letopiseţul acestui an negru pentru Moldova”, a declarat Zurabi Todua, în cadrul ceremoniei de lansare a cărţii. În felul acesta, cinic, josnic şi neruşinat, el şi-a asigurat un loc, al 24-lea, pe lista PCRM. Reorientarea de la problemele

„expansiunii islamului” la problemele „pericolului unionist” în RM, stabilirea lui Todua la Chişinău şi intrarea în Parlament poate fi considerată drept încă un semnal de activizare şi implicare a Rusiei în politica moldovenească, concomitent cu apariţia şi activitatea în sprijinul PCRM a unor portaluri şi a unor organizaţii neguvernamentale procomuniste, inclusiv fundaţia „Priznanie”, finanţate de Moscova.

Că PCRM devine un instrument „conştient” al politicii ruseşti o confirmă şi Marian Lupu.

Printre rânduri Marian Lupu declară că la întâlnirea cu Narîşkin nu s-a vorbit despre o alianţă concretă, ci despre relaţiile bilaterale moldo-ruse. Ceea ce e cât se poate de credibil. Ca om inteligent, Narîşkin ştie cum să se comporte. Nici nu era nevoie de fraze directe, mesajul solului de la Kremlin trebuia citit printre rânduri. Faptul că dl Lupu a avut tăria să facă abstracţie de semnificaţia vizitei îl onorează.

Conform dezvăluirilor sale, el a preferat să se alieze cu PLDM şi PL, pentru că 1) Voronin nu se arăta interesat de alegerea preşedintelui şi deblocarea crizei şi 2) Voronin insista asupra aderării RM la Uniunea Vamală Rusia-Kazahstan-Belarus.

Comuniştii nu au răspuns la aceste acuzaţii, care, la fel, par plauzibile. Voronin nu poate dori sincer alegerea lui Lupu în funcţia de preşedinte. El vroia să profite de medierea lui Narîşkin pentru a reveni la putere, măcar pentru un an, până la noi alegeri anticipate, pe care să le organizeze cum ştie el.

Scenariile posibile În aceste condiţii, atitudinea Occidentului faţă de RM nu poate depinde de acţiunile PCRM, ci doar de cele ale liderilor AIE 2, care, din cauza unor interese de partid sau personale, îşi pot rata avantajul strategic. Filat, Lupu şi Ghimpu trebuie să demonstreze că au însuşit lecţia anului trecut, că sunt sinceri în efortul lor de a debloca situaţia şi de a alege preşedintele RM. La prima etapă, sunt posibile următoarele scenarii: AIE să negocieze cu 2 deputaţi comunişti sau să propună PCRM anumite funcţii în schimbul votării preşedintelui RM; AIE să accepte alegerea unui candidat din afara Parlamentului (acesta ar fi putut fi – de ce nu?

– Serafim Urechean, dacă ar fi fost capabil să-şi stăpânească frustrările şi supărarea faţă de AIE) sau să propună votarea proiectului PCRM de modificare a Constituţiei. Ar fi o sinucidere politică pentru comunişti să respingă toate aceste oferte. Şi Marian Lupu a spus, nu o singură dată, că nu tinde să fie preşedinte cu orice preţ. Ceea ce înseamnă una din două: ori PCRM se sinucide, ori vom avea un preşedinte ales al RM.

BANII VORBESC $ Banii se întâlnesc € Banii se înmulţesc

Jurnal de Chişinãu  M

arţi,

11 ianuarie 2011

Politică | 7

www.jurnal.md

Bogat şi sărac

cu Petru BOGATU

Nu vom avea o alianţă de centru-dreapta În ciuda constituirii AIE-2, Republica Moldova nu va avea o guvernare de centru-dreapta. Cel puţin până la viitoarele alegeri parlamentare, acest lucru este exclus.

La Chişinău n-a fost niciodată o guvernare de centru-dreapta Aş vrea să fiu bine înţeles din capul locului. Nu afirm că noua coaliţie de guvernământ va da chix înainte de a prelua puterea politică. Pur şi simplu, AIE-2 nu va asigura la Chişinău o guvernare de centru-dreapta. N-are cum. Şi nici AIE-1, de altfel, n-a făcut asta.

Mai mult decât atât. Republica Moldova n-a avut niciodată, de la 1991 încoace, o guvernare de centru-dreapta. Lucrul acesta nu s-a întâmplat nici sub mandatul lui Mircea Snegur, nici sub cel al lui Petru Lucinschi. Până şi guvernul Sturza n-a fost de centru-dreapta.

N-avea cum să fie. Asta pentru că Alianţa pentru Democraţie şi Reforme (ADR), care forma în 1998 majoritatea parlamentară, avea o puternică componentă de stânga.

Odată cu instalarea comuniştilor la putere în 2001, Republica Moldova s-a aflat sub un regim stângist. După căderea PCRM în 2009, balanţa s-a înclinat spre dreapta. Nu suficient însă pentru a se forma şi o guvernare de centru-dreapta. Cum-necum, AIE, constituită din patru partide, reprezenta o coaliţie pestriţă care provenea şi dintr-o parte, şi din alta a eşichierului.

O denumire improprie Cu toate că sintagma „alianţă de centru-dreapta” a intrat în uz şi este acum pe buzele tuturor, la mijloc nu-i decât o pură ficţiune fără nicio acoperire în realităţile politice curente de la noi. Iată de ce Roman Mihăeş are perfectă dreptate când pune problema definirii corecte a coaliţiei de guvernământ de la Chişinău. Se tot vorbeşte despre alianţa de centrudreapta de guvernare, scrie el pe blogul său, ceea ce nu-i corect şi este folosit de propaganda comunistă pentru a diminua reprezentativitatea AIE-2.

De bună seamă, Alianţa pentru Integrare Europeană este acum formată din partide de centru-dreapta (PLDM şi PL) şi de centru-stânga (PDM). De fapt, la fel au stat lucrurile şi după alegerile parlamentare anticipate din iulie 2009. Atât că atunci raportul nu era de 2-1, ci 3-1 în favoarea formaţiunilor de centru-dreapta.

Din comoditate, din neglijenţă sau pentru că nu au avut răbdarea să nuanţeze suficient lucrurile, experţii şi mass-media s-au grăbit să categorisească impropriu AIE drept coaliţie de centru-dreapta, ceea ce a fost o exagerare neîntemeiată. Ea nu poate fi definită

astfel. Tot aşa, în treacăt fie spus, şi coaliţia recent formată la Bucureşti de cele trei partide de opoziţie (PSD, PNL şi PC) nu are cum să fie catalogată ca fiind de centrudreapta pentru simplul motiv că nu este. Social-democraţii români sunt de stânga. Naţional-liberalii şi conservatorii, dimpotrivă, reprezintă dreapta.

Roman Mihăeş scrie că atare alianţe, potrivit uzanţelor democraţiei liberale, pot fi considerate drept „coaliţii de larg interes naţional”. Şi nu greşeşte. În opinia sa ar fi mai nimerit să numim AIE alianţă „de centru/stânga – centru/dreapta”. Procedând astfel, n-am păcătui împotriva adevărului. Însă această definiţie, fără să fie eronată, este, totuşi, prolixă şi greoaie. Presa care caută să fie cât mai concisă cu putinţă, va refuza s-o adopte. Şi nici nu-i nevoie.

Alianţa de centru-dreapta este, de fapt, de centru Există o formulă lapidară care redă cu exactitate esenţa unor coaliţii formate de partide situate de o parte şi de alta a centrului politic. În cazul în care o alianţă este creată de formaţiuni de dreapta şi de stânga, ele sunt considerate ca fiind de centru. Sau centriste. O guvernare centristă a fost până în 2009 în Germania, bunăoară, unde creştin-democraţii de dreapta formau o coaliţie cu social-democraţii de stânga. Acum însă, când partidul Angelei Merkel s-a aliat cu liberalii, guvernul RFG este de centru-dreapta.

Potrivit unei riguroase definiţii politologice, centrul politic este denumirea dată zonei spectrului politic care reuneşte poziţiile de stânga şi de dreapta. Coaliţiile sau mişcările de centru combină elemente văzute ca fiind de stânga sau de dreapta într-o platformă sintetică. Aşa fiind, denumirea corectă a AIE-2 este „alianţă de centru”. Sau, ca o variantă, „coaliţie centristă”.

Toate aceste precizări nu sunt nici minore, nici insignifiante, după cum poate să le pară unora. Politicienii, experţii şi jurnaliştii de la noi, etichetând AIE drept „alianţă de centrudreapta”, dau apă la moară şi propagandei comuniste, şi speculaţiilor Moscovei care insinuează cum că guvernarea PLDMPDM-PL ar emana de la un sector îngust al eşichierului. În realitate însă, reprezentând ambele zone ale scenei politice, AIE-2 se înfăţişează ca o forţă centristă de largă respiraţie naţională. Fiind denumită ca atare, va avea de câştigat, neîndoios, sub aspectul imaginii. Îi va rămâne doar să confirme prin fapte şi acţiuni concrete că, în calitatea ei de coaliţie centristă, guvernează în numele majorităţii spre binele tuturor.

Separatiştii, tot mai răi

DIFEREND // Umilinţele pe care trebuie să le suporţi ca să ajungi la Tighina Pentru a vizita rudele sau persoanele apropiate care locuiesc pe teritoriul autoproclamatei republici nistrene, trebuie să stai cel puţin o oră şi jumătate la rând în vama Bender.

Svetlana Panţa Dacă ceva timp în urmă călătoria cu autobuzul de la Chişinău la Tighina (60 km) dura cel mult o oră, acum timpul s-a triplat. Tighina nu şi-a schimbat aşezarea geografică şi nici drumul nu s-a lungit ca prin minune. Creşterea duratei călătoriei se datorează autorităţilor separatiste, care au înăsprit controlul la punctele lor vamale. „Să stai mai mult de o oră şi jumătate în vamă e o prostie. Pe zi ce trece, e tot mai rău şi mai rău”, a spus indignat un locuitor al oraşului Tighina ce sta la coadă care s-a format la postul vamal Bender.

Al cui e buletinul?

La sfârşitul anului 2010, prim-ministrul RM Vladimir Filat a menţionat în unul din discursurile sale că, în acest an, s-au înregistrat progrese considerabile în relaţiile moldo-transnistrene. Am simţit pe propria piele, alături de alte persoane din autobuzul de pe ruta Chişinău–Tighina, în ce constau aceste progrese. Pentru a te vedea în oraşul Tighina, trebuie să fii supus la cel puţin şase controale.

Vameşii, grănicerii, poliţia rutieră verifică totul de câteva ori, ceea ce îi irită peste măsură pe călători.

Mai nouă este prezentarea

actelor de identitate grănicerilor transnistreni. „De ce ne luaţi buletinele?”, l-a întrebat o doamnă din autocar pe grănicerul care a cerut actele la control. Acesta i-a explicat – aşa ca să audă toţi! – că fiecare buletin sau paşaport va fi scanat, apoi va fi adus înapoi. „Facem acest lucru încă de la sfârşitul lunii aprilie”, a spus îngâmfat grănicerul. Procedura a durat vreo jumătate de oră. Mulţi pasageri erau îngrijoraţi că vor rămâne fără buletine. Şoferul autobuzului a avut grijă să împartă buletinele de identitate, după aceasta cei care nu au viza de reşedinţă în republica nistreană să se îndrepte spre vameşi. Aceştia sunt obligaţi să completeze o aşa-zisă „fişă de emigrare” pentru a putea trece cu bine „frontiera rmn”.

Nu mai vin la nuni „Cine e ultimul?”, „Am nevoie de 11 fişe de emigrare”, „Încă zece fişe, vă rog”, se aud mai multe voci. Rândul enorm de cel puţin 100 de oameni ce s-a format la postul vamal Bender nu poate trezi altceva decât disperare. Pentru cei care completează pentru prima dată fişa de emigrare, nu este deloc uşor, mai ales pentru cei care nu cunosc limba rusă.

Cu vreo două luni în urmă, am încercat să-i împing vameşului fişa de emigrare completată în română, explicându-i că nu cunosc rusa. Bărbatul a refuzat să o ia. „Nu ai învăţat limba rusă la şcoală?”, m-a întrebat acesta în batjocură. „Alo, nănaşa? La mulţi ani!

Spune-mi ce adresă aveţi? Am nevoie de aceasta pentru a completa fişa de emigrare. Strada, numărul casei şi numărul de telefon de la

domiciliu”, vorbeşte o doamnă la telefon. „Nu mai vin la nuni”, a spus aceasta după ce a închis telefonul.

Ordin care trezeşte mulţumiri Trecuse o oră şi jumătate de când ne aflam în vama transnistreană, însă în autobuz nu s-au întors încă toţi pasagerii. „Am călătorit în toate ţările lumii, dar asemenea dezastru ca aici nu am mai întâlnit nicăieri”, a spus enervat ultimul pasager care a urcat în autocar.

Mai departe, păstrezi o parte din fişa de emigrare, iar dacă o pierzi sau depăşeşti termenul de aflare pe teritoriul separatist – Doamne fereşte! –, rişti să-ţi iei rămas bun de la o sumă frumuşică de bani – amenzile sunt de la 60 de lei în sus! „De ce suntem noi vinovaţi?

E un ordin pe care trebuie să-l respectăm”, a încercat vameşul să calmeze spiritele.

De la Tighina spre Chişinău vii mai repede deoarece timpul petrecut în vamă e mult mai scurt, însă nici acum nu eşti scutit de surprize neplăcute. Îi dai repede vameşului fişa de emigrare, mai prezinţi o dată buletinul de identitate grănicerului, acesta îl scanează, şi, dacă totul este în regulă, poţi merge până la următorul punct de control. „Dacă veţi avea multe pretenţii şi aere, vă pun să scoateţi şi roţile autobuzului”, a spus plin de sine miliţianul de la punctul de control intern Hârbovăţ după ce şoferul autocarului a îndrăznit să-l întrebe: „Da’ cât se mai poate de controlat?”. Acesta a fost ultimul control.

8 | Interviu

www.jurnal.md

Gestionarea relaţiei cu românii de pretutindeni rămâne a fi una dintre cele mai spinoase chestiuni ale politicii româneşti, ce generează confruntări.

Păstrarea identităţii româneşti, promovarea limbii române, istoriei şi religiei ortodoxe – rămân obiectivele declarate ale Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (DRP),

instituţie ce elaborează şi aplică politica în domeniul relaţiilor cu românii de pretutindeni, în conformitate cu obiectivele majore de politică externă ale României şi cu Programul de Guvernare. În urmă cu un an, Eugen Tomac, originar din localitatea Babele din Sudul Basarabiei, a preluat mandatul de

secretar de stat pe problemele românilor de peste graniţă. Până la venirea la conducerea DRP, el a dat mari speranţe comunităţilor din afară în ceea ce priveşte schimbarea radicală a situaţiei în acest domeniu.

Nu ne pronunţăm în privinţa declaratei reforme, cert este că nici azi, pe site-ul DRP nu apar cifrele de finan-

 Jurnal de Chişinãu

Marţi, 11 ianuarie 2011

ţări ale DRP pentru proiectele comunităţilor româneşti, iar instituţia în cauză nu se lasă convinsă să dea în timp proxim aceste informaţii publice în presă. La aproape un an de la învestirea în funcţie a lui Eugen Tomac, el ne-a acordat un interviu.

Angelina OLARU

„Avem un vid legislativ în relaţiile României cu românii din afară” Interviu cu Eugen Tomac, secretar de stat pentru românii de pretutindeni în Guvernul României

„În cadrul UE şi nu numai, ne vom apăra conaţionalii” — Domnule Eugen Tomac, până la preluarea mandatului de secretar de stat, aţi făcut promisiuni bombastice cu privire la restructurarea DRP. La un an de atunci, cum ar suna raportul Dvs. către societatea civilă?

Gestionez un domeniu foarte sensibil şi până acum acesta a fost un eşec, nu în ce mă priveşte. A fost excesiv de politizat, fără platforme concrete de schimbare a situaţiei. Fie că e vorba de românii din RM, fie de cei din Serbia, din Italia, ori din Australia, am decis să vorbim în aceeaşi voce. Oamenii, însă, nu prea cred în sinceritatea demersului nostru şi de foarte multe ori calculele pe care le avem acasă riscă să eşueze în momentul în care le punem în practică, din cauza lipsei de credibilitate. De aceea, nu am riscat să apar în presă cu declaraţii, deşi am avut propuneri de interviuri cel puţin de 50 de ori până acum.

Relaţia între Statul Român şi românii din afară trebuie revăzută, pentru o viziune mult mai profundă în ceea ce priveşte relaţia cu fiecare român, indiferent că locuieşte într-un stat vecin sau în diasporă.

Se mai întâmplă ca ţinta pe care ne-o propunem să nu coincidă întotdeauna cu aşteptările beneficiarilor. În primul rând, am neutralizat un vid informaţional cu comunităţile noastre din afară prin instituirea unui portal - www.dprp.gov.ro, unde comunicăm în timp real stadiul fiecărui demers şi program al DRP. — Trecerea DRP din subordinea MAE în cea a primului ministru a adus necesara schimbare? În primul rând, politicile din acest domeniu au

început să fie coordonate direct de către primul ministru. DRP din cadrul MAE avea doar un statut de direcţie. Azi, această structură este autonomă, cu personalitate juridică şi este responsabilă de fiecare demers pe care-l angajează în numele statului şi guvernului. S-a evitat foarte mult timp asumarea unei poziţii ferme a Statului Român faţă de problematica românilor din afara graniţelor.

Capitolul 26 din Programul de guvernare se referă la aceasta. Este pentru prima dată în istoria României când guvernul şi-a asumat acest obiectiv. Strategia de Securitate a României are printre obiectivele ei consolidarea relaţiilor cu românii din afară. Preşedintele Băsescu şi-a stabilit drept obiectiv în cel de-al doilea mandat dinamizarea acestor relaţii şi avem un suport extraordinar din partea lui, pentru a implica şi celelalte instituţii în această direcţie – ministerele de Externe, de Interne, Muncii şi Sănătăţii.

Scopul nostru e să creăm un cadru legislativ, eliminând birocraţia existentă, care să ofere o serie de facilităţi concrete celui care este azi român din afară. Desigur, oamenii vor ca aceasta să se întâmple imediat, azi. Să fim conştienţi că tot efortul pe care-l facem în prezent va putea fi fructificat peste ceva mai mult timp. Oamenii asta şi aşteptau, să existe o instituţie la care să se poată adresa şi de la care să poată primi răspunsuri în ce priveşte problematica românilor din afara graniţelor.

— Dacă şi comunităţile din afară au dificultăţi de comunicare atât de mari cu DRP precum presa, chiar ne pare rău… De ani de zile, există voci care susţin că nu ar exista o strategie a statului pentru gestionarea relaţiilor cu românii din afara graniţelor. Cum sunt gestionate acestea în prezent?

Pot număra pe degete oameni aflaţi în poziţiicheie în stat, competenţi

Bucureşti. Dialogul nu va fi abandonat.

Finanţările către RM au scăzut de cinci ori în 2010 — Ce schimbări esenţiale aţi reuşit, totuşi, să aduceţi în relaţia cu românii de peste hotare?

în această problematică.

Precum spuneam, avem un vid legislativ în relaţiile României cu românii din afara graniţelor.

Dintotdeauna a existat o strategie foarte clară în această direcţie. Fostul secretar de stat, Mihai Gheorghiu, a avut o strategie a departamentului şi eu am una în momentul de faţă. Dacă ne referim, spre exemplu, la relaţia noastră cu românii din Transnistria, supuşi unor abuzuri şi fapte de discriminare greu de înţeles, mai ales de partenerii noştri occidentali, în condiţiile încălcării acordurilor internaţionale, atunci e foarte greu să intervenim cu declaraţii de peste zece obiective, punând umbră asupra unor minorităţi, care au nevoie de protecţie, şi nu de mesaje confuze. În state precum Ucraina, pe teritoriile cărora a fi român sau moldovean, o asemenea problemă e discutată la nivel de stat, iar statul nu doreşte să o soluţioneze. Azi discutăm despre un proces care nu mai poate fi oprit, cel al recunoaşterii identităţii româneşti. Acest dublu standard există şi în alte state cu vocaţie europeană, dar care cu regret încă nu şi-au definit clar poziţia, deşi în realitate toată lumea recunoaşte că se vorbeşte în limba română.

„Nu suntem de acord cu dublul standard al autorităţilor ucrainene” — În zona Dvs. de baştină din Sudul Basarabiei, fostul judeţ Ismail, românii sunt poate cei mai discriminaţi, comparativ cu ceilalţi conaţionali din Ucraina – nu au acces nici la studii de calitate în limba română, nici la literatura şi nici la presa românească. Dacă tot spuneţi că există politici clare şi pentru concetăţenii Dvs., cum le veţi soluţiona problemele?

Minuni nu se pot face peste noapte, tot timpul am lucrat în perspectivă. Sunt convins că şi pentru românii din sudul Basarabiei, şi din regiunea Cernăuţi, inclusiv pentru cei din Ujgorod, Maramureşul istoric vor veni timpuri mult mai bune. E o chestiune de timp, pe care noi o evaluăm periodic. Încurajăm oamenii nu doar din Ucraina că minciuna, menţinută de mai bine de 70 de ani, din epoca sovietică până în prezent, nu mai poate continua la infinit. Democratizarea RM, Ucrainei şi Serbiei aduce

efecte pozitive. Profesorii de română din afară, care vin la cursurile organizate de DRP, sunt îndemnaţi să nu-şi piardă speranţa. O delegaţie a românilor a fost invitată la o întâlnire cu preşedintele României, cu preşedinţii Camerei deputaţilor şi Senatului. Încercăm să relansăm relaţia cu consângenii noştri, care au nevoie de încurajare şi încredere, în condiţiile reminiscenţelor deznaţionalizării imperiale. Oamenii trăiesc cu teama că oricând acel rău va fi resimţit.

Există un blocaj în activitatea Comisiei mixte de experţi guvernamentali din România şi Ucraina, care monitorizează situaţia comunităţilor româneşti. Nu suntem de acord cu dublul standard pe care-l aplică autorităţile ucrainene minorităţii româneşti în a-i defini drept moldoveni sau români, punând în discuţie identitatea lor. Vorbim de chestiuni esenţiale ale unui stat cum este identitatea şi limba.

Limba română este una dintre limbile oficiale ale UE şi nu putem să ne jucăm cu aceste lucruri oricând şi oricum vrea o ţară sau alta.

Vom insista în cadrul UE şi nu numai, pentru a ne apăra conaţionalii şi a găsi un consens în această privinţă.

Am avut o discuţie în această privinţă cu Markian Kulik, ambasadorul Ucrainei la

Nu-mi place să spun că cineva a greşit înainte.

Bugetul din anul 2010 al DRP a fost de cinci ori mai mic decât cel de la preluarea mea a acestui mandat, din motivul crizei economice. În medie, departamentul avea solicitări anuale de circa două sute de proiecte şi finanţa tot atâtea. În 2010, am modificat procedura de finanţare şi am şi făcut o campanie de promovare a acesteia. În consecinţă, am primit peste cinci sute de solicitări de proiecte!

Am oferit românilor din străinătate 65 de miliarde de lei vechi (6,5 milioane lei noi), aproximativ 1 mln. 400 de mii de euro, faţă de 200 de miliarde de lei în 2009.

Avem proiecte prin care încercăm să facem cunoscuţi scriitori, oameni de artă din RM în comunităţile din România şi din străinătate.

Este un proces pe care l-am început şi pe care îl vom continua. Am lansat o serie de proiecte, precum Programul ARC, în cadrul căruia peste trei mii de copii îşi petrec vacanţele în taberele de odihnă din România, simplificarea procedurii de redobândire a cetăţeniei române etc. Cu resursele pe care le avem nu putem face minuni, dar cel puţin cadrul juridic intern poate fi îmbunătăţit, astfel ca raportul dintre Statul Român şi românii din afară să fie mult mai clar şi în chestiunea redobândirii cetăţeniei, şi în cea privind eliminarea vizelor, a pieţei forţei de muncă etc., pe care un român aflat peste hotare le-ar putea fructifica.

— Sunt posibile reforme ambiţioase cu un asemenea buget?

Putem face mult mai multe lucruri decât în trecut. În 2009, Statul Român a

Jurnal de Chişinãu  M

arţi,

11 ianuarie 2011

Eugen Tomac este absolvent al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii Bucureşti, în prezent e doctorand. A fost redactor al revistei „Magazin Istoric”, după care a ocupat funcţia de consilier al preşedintelui Traian Băsescu în perioada 2006-2008 şi de secretar de stat. În 2009, a activat în calitate de secretar de stat în Ministerul Român de Externe şi în 2010 – de secretar de stat pentru românii de pretutindeni în Guvernul României. oferit circa 1200 de burse pentru tinerii din RM, pentru studii în România, în învăţământul liceal, universitar, de masterat şi doctorat. La insistenţa DRP, Guvernul României a suplimentat cu o mie de burse mai mult pentru tinerii din RM. Aceia aveau de plătit o taxă de 120 de euro pentru şedere în România. În 2010, costul acestor o mie de burse depăşeau aproape un milion de euro. În 2010, am suplimentat de la două mii de burse ale Statului Român la cinci mii. Azi, în universităţile şi liceele din România studiază cinci mii de tineri din RM, pentru că noi am promovat această hotărâre de guvern.

Menţionăm că de la 1990 încoace, mai mult de 1500 de studenţi basarabeni în România nu au fost niciodată. Tot noi am insistat să se renunţe la taxa de 120 de euro, pe care fiecare student trebuia s-o achite. E un demers pe care noi îl compensăm prin lipsa de resurse din partea noastră, pentru că fondurile respective au fost alocate din bugetul Ministerului Educaţiei şi din fondul de rezervă al guvernului. Resursele alocate pentru acest proiect pe care noi l-am promovat ca instituţie autonomă din cadrul guvernului e o dovadă a necesităţii transformării dintr-o direcţie a MAE într-o instituţie autonomă – DRP, cu personalitate juridică, cu capacitatea de a promova şi susţine proiecte de legi, prin care putem consolida şi mai mult această relaţie româno-română.

Exemplele pot continua. Avem un proiect de lege prin care vom declara 31 august Ziua Limbii Române şi în România, o iniţiativă pe care o vom promova împreună cu parlamentarii din grupul politic PDL, dar şi Legea cetăţeniei române, un proiect în care foarte multă lume nu mai credea la un moment dat.

„Vinovaţii pentru ilegalităţile din DRP nu au fost pedepsiţi” — Ani şi ani de zile, presa a semnalat despre o serie de fraude în cadrul DRP, distribuiri clientelare ale unor sume mari de bani publici

Interviu | 9

www.jurnal.md

de un grup restrâns de persoane, menţionate de Curtea de Conturi din România. Şi… s-a lăsat tăcere. Vinovaţii pentru acele ilegalităţi au fost traşi la răspundere?

Nu există un verdict al organelor de drept în această chestiune. Fiecare răspunde pentru faptele lui.

Din punct de vedere legal, situaţia pe care am preluato a fost excelentă şi nu am nimic a reproşa nimănui.

Lucrurile au funcţionat într-un sens defectuos.

Din 2005, s-au schimbat mai mulţi secretari de stat şi lucrurile au intrat în normal. Vinovaţii nu au fost pedepsiţi.

— Beneficiarii fondurilor Dvs. sunt suficient de transparenţi? În ce măsură verificaţi utilizarea finanţărilor româneşti în RM? Este obligaţia noastră să verificăm cum sunt utilizate fondurile publice. Alte detalii decât cele din presă nu cunosc privind neregulile din DRP de acum mai mulţi ani de zile. Nu am sesizat inconsecvenţe în utilizarea fondurilor noastre, cel puţin de când coordonez eu acest departament. De altfel, resursele sunt mult mai puţine decât în anii anteriori, când Statul Român oferea beneficiarilor sume foarte mari.

— Există un proiect guvernamental major care să ducă la promovarea şi protejarea investiţiilor economice în zonele locuite de comunităţile româneşti din afara graniţelor?

Există în momentul de faţă mai multe camere de comerţ, înfiinţate de către oameni de afaceri români. În acest proiect a fost implicat senatorul Viorel Badea. La Chişinău, activează Centrul de afaceri moldo-român, care contribuie la tot ce înseamnă dezvoltare. E important să avem un mediu concurenţial în RM, pentru că investiţiile româneşti trebuie să intre aici. Acestea avansează pe zi ce trece şi mă bucur că, de fiecare dată, când vin în RM, întâlnesc foarte mulţi oameni de afaceri români, interesaţi să investească aici.

LUMI PARALELE

Referendum istoric în Sudan.

Locuitorii votează pentru secesiunea celei mai mari ţări africane Alegătorii din sudul Sudanului votează, începând de duminică, într-un referendum care ar putea duce la secesiunea celei mai mari ţări din Africa.

Circa patru milioane de alegători, care locuiesc în sudul Sudanului, în zonele din nord sau în străinătate, sunt aşteptaţi la urne pentru a vota în favoarea menţinerii unităţii ţării sau a secesiunii, într-un scrutin istoric care pune în discuţie graniţele moştenite din perioada colonială.

Birourile de vot vor fi deschise între orele locale

8.00 şi 17.00 (7.00 – 16.00, ora României), scrutinul urmând să dureze o săptămână. Pentru aprobarea secesiunii este necesară majoritatea simplă a voturilor, însă pentru validarea opţiunii de menţinere a unităţii ţării este necesar votul a cel puţin 60 la sută dintre alegătorii înscrişi în listele electorale.

Buletinele de vot sunt tipărite în engleză şi arabă, însă, deoarece majoritatea locuitorilor din sudul ţării sunt analfabeţi, organizatorii referendumului au asociat fiecărei opţiuni şi câte un semn grafic – o strângere de mână pentru unitate şi

o palmă deschisă pentru secesiune.

Scrutinul reprezintă unul dintre punctele esenţiale ale acordului de pace global care a pus capăt, în 2005, celui de-al doilea război civil dintre nordul musulman şi majoritar arab şi sudul afrocreştin. Conflictul s-a soldat cu două milioane de morţi şi patru milioane de refugiaţi.

Primul război civil, desfăşurat între 1955 şi 1972, a avut ca rezultat acordarea unui statut de autonomie pentru zonele din sudul Sudanului.

Analiştii şi oficialii de la Khartoum mizează pe o victorie a secesioniştilor,

care ar duce la formarea unui nou stat în luna iulie, la încheierea perioadei de tranziţie de şase ani stabilită de acordul global. Însă Sudanul de Sud, regiune petrolieră cu mai mult de 8,5 milioane de locuitori, ar urma să devină una dintre cele mai sărace ţări din lume.

Autorităţile de la Khartoum au promis că vor recunoaşte secesiunea în cazul în care scrutinul va fi liber şi transparent. Pregătirile pentru referendum au fost marcate, în ultimele zile, de mai multe confruntări sângeroase, desfăşurate în zone de la graniţa dintre nordul şi sudul ţării.

Germania renunţă la cooperarea cu SUA într-un proiect de lansare de sateliţi de spionaj Germania a renunţat la intenţia de a cofinanţa un proiect comun cu SUA de creare a unei reţele de sateliţi de spionaj, care a provocat dezacorduri cu Franţa, relatează săptămânalul „Der Spiegel”, în ediţia de luni.

Germania urma să contribuie cu câteva zeci de milioane de euro la proiectul HiROS, care prevedea amplasarea pe orbită a şase sateliţi de înaltă rezoluţie, capabili să identifice, de la înălţimi de 500 de kilometri, obiecte de 50 de centimetri, conform revistei germane, care citează surse apropiate de guvernul de la Berlin.

Germania a decis însă, în vara anului trecut, să renunţe la proiect, deşi, conform documentelor obţinute de WikiLeaks, un colaborator al ambasadei SUA la Berlin conta, în februarie 2009, pe o finanţare germană de 100 – 200 de milioane de euro.

La nivel oficial, sateliţii ar fi avut utilizări comerciale şi ar fi urmat să fie folosiţi pentru prevenirea catastrofelor naturale, dar, în realitate, principalul utilizator ar fi fost serviciile secrete germane BND. "Decizia de a nu finanţa proiectul va permite şi evitarea nemulţumirilor Franţei, care intenţionează să lanseze propriul sistem", adaugă „Der Spiegel”.

Cu toate acestea, agenţia spaţială germană DLR, care a dezminţit că proiectul ar avea şi o componentă de spionaj, încă mai speră să obţină finanţare pentru reţeaua de sateliţi. "În domeniul aerospaţial, există numeroase proiecte care nu se concretizează de la prima încercare (...) Proiectul HiROS ar reprezenta o completare ideală pentru sistemul nostru radar şi căutăm încă modalităţi de a-l pune în practică", a declarat Andreas Schutz, purtător de cuvânt al DLR.

Conform unor documente obţinute de WikiLeaks şi publicate de cotidianul norvegian „Aftenposten”, SUA şi Germania ar dezvolta în secret noi sateliţi de spionaj, în pofida opoziţiei vehemente a Franţei. În mod oficial destinat protecţiei mediului în domeniul civil – 70 la sută din capacitatea sateliţilor urmând să fie vândută unor actori privaţi -, programul ar fi, de fapt, "sub controlul complet" al serviciilor secrete

germane (BND) şi al Agenţiei Spaţiale Germane (DLR).

Notele Ambasadei Statelor Unite la Berlin, citate de „Aftenposten”, acoperă perioada februarie 2009-februarie 2010, sugerând că anumite ţări, "mai ales Franţa", au încercat să submineze proiectul. "Pentru proiectu HiROS nu este prevăzută absolut nicio cooperare cu Franţa sau orice alt stat din Uniunea Europeană", ar fi declarat un oficial din cadrul Agenţiei

Spaţiale Germane, Andreas Eckart, citat în limba norvegiană de „Aftenposten”.

Potrivit cotidianului, sateliţii, cu un cost total de peste 205 milioane de euro, ar fi urmat să intre în exploatare în 2012-2013. În mod oficial, Franţa şi Germania sunt angajate în programul comun de imagistică spaţială MUSIS (Multinational Space-based System), alături de Belgia, Spania, Grecia şi Italia. (mediafax.ro)

10 | Opinii

www.jurnal.md

Dreapta după 28 noiembrie

Doi stângişti şi o îmbrăţişare geopolitică Îmbrăţişarea stranie dintre Marian Lupu şi Vladimir Voronin mi-a amintit de pictura satirică a sărutului pasional al lui Brejnev cu Honecker de pe Zidul Berlinului, semn al solidarităţii stângiste într-o lume în care începeau să prindă putere Reagan şi Thatcher. Până la urmă, nici chiar cele patru buze comuniste – unite în lupta împotriva capitalismului burghez – nu au putut să prevină căderea acelui zid pe care fuseseră imortalizaţi. Uniunea Sovietică a căzut fiindcă, după cum bine a spus P.J. O'Rourke, nimeni nu vroia să cumpere ghete bulgăreşti.

Artistul care a desenat exprimarea esenţială a dragostei socialiste – Dmitri Vrubel – a spus odată că nu a vrut să trimită un mesaj politic fiindcă scopul creaţiei era să vorbească despre „dragoste”. În cazul Moldovei din 2010, dl Vrubel nu are dreptate – îmbrăţişarea stângiştilor a fost şi politică, şi de dragoste.

Dl Voronin a reacţionat imediat la ieşirea sentimentală a dlui Lupu, dar a făcut-o atipic. Acesta a vorbit decent

despre emoţiile lui Marian Lupu şi nu a mers pe ruta mai tradiţională a criticii „copchilului de doi metri”.

Am fost, să vă spun, sincer, dezamăgit de declaraţiile lui Voronin, fiindcă aşteptam un potop de glume deocheate la care să se poată hlizi reporteriţele care îl urmăresc pe bătrân ca peştişorii lipiţi de rechin.

Nu sunt psiholog, şi nu ştiu care a fost motivul esenţial al contactului. Dar pot presupune că îmbrăţişarea ar fi fost privată dacă privea doar relaţia dintre Vladimir şi Marian. Fiindcă a avut loc într-un loc foarte public, îmbrăţişarea are conotaţii nu doar sentimentale, ci şi geopolitice.

După ce Moscova a încercat din răsputeri şi a

 Jurnal de Chişinãu

Marţi, 11 ianuarie 2011

eşuat să fie moaşa unei alianţe de centru-stânga, care ar fi fost mai „pragmatică” în politica externă, dl Lupu a trebuit să elibereze tensiunea într-un fel sau altul şi să le arate ruşilor că totul este în regulă. Şi dacă cuvintele noului preşedinte interimar sunt de argint, atunci un gest fizic este de aur. Nu ştiu dacă Moscova a fost impresionată de eveniment, dar vă rog să vă gândiţi: am mai avea conflicte dacă s-ar putea îmbrăţişa Ahmadinejad şi Obama? Nu-i aşa că aţi fi mai optimişti dacă s-ar întâmpla aşa ceva? Şi Kremlinul, presupun, o fi fost impresionat. Să sperăm că Moscova crede în îmbrăţişări.

C.C.

La alegerile din 28 noiembrie, Partidul Liberal a obţinut 171 336 de voturi, în timp ce democraţii au luat 218 620.

Diferenţa de vreo 50 000 de voturi – aproximativ numărul alegătorilor care au votat la Nisporeni – pare a fi una dintre cer şi pământ, însă. În timp ce Marian Lupu a negociat de parcă ar fi câştigat majoritatea voturilor moldovenilor de pretutindeni, Mihai Ghimpu a fost rugat, fără prea multe rezerve, să tacă din gură şi să nu mai ceară tot felul de chestii.

Atitudinea uşor flegmatică faţă de Partidul Liberal în noua Alianţă pentru Integrare Europeană a devenit mai vizibilă după ce Marian Lupu şi Vlad Filat, ambii preşedinţi interimari şi ei, nu au irosit ocazia să facă aluzii la predecesorul lor, primul spunând că nu va da foarte multe decrete şi al doilea promiţând că va căuta o politică externă mai „echilibrată”. Noua alianţă a început, deci, cu un eveniment important: critica relativ subtilă a dreptei.

Întrebarea este, atunci, care va fi rolul PL-ului în următoarea alianţă?

Deocamdată, dl Ghimpu nu are motive să fie optimist. Acesta nu deţine nicio funcţie, şi una dintre condiţiile PCRM-ului pentru votarea unui preşedinte ar putea fi renunţarea alianţei la nominalizarea lui Ghimpu ca preşedinte al parlamentului. În afară de funcţii, orientarea politicii

externe şi a celei interne va depinde probabil în mare parte de conflictul sau acordul dintre Marian Lupu şi Vlad Filat. Dl Ghimpu a fost plasat într-un fel de carantină, fiind izolat de orice încercare de a vorbi în numele Moldovei la nivel internaţional. Această acţiune este bazată pe percepţia interimatului liderului PL la preşedinţie şi pe crearea unui mit al confruntării inutile cu Rusia, pentru care este învinuit Ghimpu.

Când liderul PL a declarat că Republica Moldova a fost ocupată la 28 iunie de forţele sovietice, nu a fost învinuită Moscova pentru reacţia bolnăvicioasă la astfel de adevăruri istorice, dar a fost atacat Ghimpu pentru că a antagonizat Rusia. Scuza clasică, repetată cu pasiunea unei rugăciuni, era că „nu este timpul”. Refuzul dlui Ghimpu de a participa la acţiunile patriotarde ale Moscovei – care nu poate separa încă victoria din timpul celui de-al Doilea Război Mondial de ocuparea ilegală a unei jumătăţi de Europă după acest război – a fost şi el criticat de membrii AIE, care păreau deranjaţi mai mult de faptul că dl Ghimpu a îndrăznit să facă declaraţii care au contrariat Rusia decât de atacurile Moscovei la instituţia prezidenţială. PLul a fost, apoi, învinuit şi de creşterea preţurilor la gaz, nerezolvarea conflictului transnistrean şi embargoul vinurilor.

Astfel de cazuri s-au repetat non-stop în timpul interimatului dlui Ghimpu, cu un mesaj foarte simplu: Ghimpu enervează inutil Rusia şi trebuie izolat. Or, acest argument nu are prea mult sens într-un context în care Moscova nu este dispusă să discute liber despre trecutul istoric şi percepe orice poziţie, chiar şi una

de neutralitate în privinţa Uniunii Sovietice, drept un act de ostilitate. În plus, unii membri ai Alianţei par să fi uitat de necesitatea vocalizării unor adevăruri istorice de către reprezentanţi ai instituţiilor de stat, care reprezintă un popor deportat şi distrus de politicile sovietice. Până la urmă, tăcerea dlui Ghimpu ar fi fost un fel de trădare a zecilor de mii de oameni care au votat PL-ul pentru a vedea, măcar puţin, un lider baltic într-o ţară plină de balcanici lunecoşi şi pragmatici. Este clar că Republica Moldova este un stat mic şi că trebuie să navigheze atent între marile puteri, dar Chişinăul nu poate face acest lucru plecând capul şi tăcând permanent din gură. Chiar dacă pare a fi un clişeu, demnitatea şi memoria nu pot fi măsurate în preţurile pentru gaz.

Mitul antagonizării Rusiei a prins, însă, şi este un motiv crucial pentru care Partidul Liberal va avea destul de puţin de spus în politica externă. Prin urmare, dreapta va fi mai slabă după 28 noiembrie, cel puţin pe plan extern, şi bătălia principală a PL-ului a devenit acum cea pentru primărie. Dacă va pierde Chişinăul, un PL criticat de alte forţe politice că este prea radical ar putea fi marginalizat mai mult.

Mai important, liberalii au o responsabilitate faţă de cei peste 170 000 de alegători (şi, cel puţin, alegătorii PNL-ului şi MAE-ului) care vor ca Moscova să ştie că am fost reprezentaţi.

Multă lume l-a criticat pe dl Ghimpu pentru că a fost preşedintele a 12 procente din populaţie. Dl Lupu nu este acelaşi lucru?

Cristian CANŢÎR, lector-doctorand, University of Kansas, SUA

Jurnal de Chişinãu  M

arţi,

11 ianuarie 2011

Fotografia ca mod de viaţă

n NICOLAE POPA Doza de optimism

Ministere ieftine şi scumpe Ocazia pare să fie dintre cele rarisime, comparabilă, dacă e să exagerăm puţin, cu poziţionarea în linie dreaptă a planetelor faţă de soare. Avem toate şansele să trăim într-un Nou An care să fie Nou cu adevărat. Startul întru înnoire a şi fost dat. Însuşi faptul că re-Facerea Alianţei s-a înfăptuit cam pe muchia dintre ani e un semn că am trecut „dincoace” împrospătaţi şi primeniţi, numai buni pentru o veritabilă Schimbare. Lăsând câte ceva de la noi, acceptăm că anul 2010 a fost, din punctul de vedere al realizărilor imediat următoare, un fel de anticameră a acestui nou-nouţ an. Chiar şi mitingurile din scuarul Teatrului de Operă şi Balet, culminând cu mitingul din PMAN, ai căror participanţi şi organizatori l-au chemat, în numele democraţiei, pe Marian Lupu să se menţină pe eşichierul de centru-dreapta, au fost semne de bun augur. De altfel, în anumite secvenţe, aceste chemări ne-au amintit de mitingurile de la începuturile anilor nouăzeci, când era chemat să vină la conducere Petru Lucinschi. Comparaţia e perfect valabilă, mai ales dacă ţinem cont că atunci, ca şi acum, „tonul” l-au dat tot scriitorii, în fond aceiaşi distinşi scriitori, minus Andrei Ţurcanu.

Dar cel mai prielnic moment al trecerii prin această „anticameră”, oricât ar părea de paradoxal, s-a dovedit a fi procesul de negocieri privind crearea viitorului guvern. Zic „prielnic”, pentru că a făcut bine iniţierii noastre în materie de valoare bugetară a fiecărui fotoliu în parte. Dezbaterile TV ne-au luminat definitiv în această privinţă. Am aflat, de pildă, că Ministerul Apărării nu se prea cotează la bursa preferinţelor ministeriale, deoarece are un buget mai mic, precum ni s-a spus, decât chiar Ministerul Educaţiei. Cum ar veni, la ce-mi trebuie un asemenea minister, fie el şi al Apărării Naţionale, dacă bugetul ce i se repartizează nu permite utilizarea a cine ştie ce sume băneşti? Sigur, contează şi apărarea ţării, şi chiar suntem patrioţi, nu mai puţin patrioţi decât soldaţii sărăcuţ îmbrăcaţi ai lui Marinuţă, dar parcă am fi şi mai buni patrioţi dacă am avea în dotare un minister precum cel al Finanţelor, să zicem.

Adevărul e că cetăţeanul obişnuit a fost ajutat în luna decembrie să priceapă şi ce fel de mâncare de peşte mai e şi Arcul de Guvernământ. Iar din moment ce a priceput, fireşte că a apreciat la justa valoare tot ce se face spre binele său. A apreciat, neîndoielnic, şi gestul bărbătesc al lui Mihai Ghimpu dea se retrage atât de lin dintr-un post-cheie, cumva neobişnuit de lin pentru încăpăţânarea alor noştri, acceptând să nu candideze la funcţia de preşedinte al Parlamentului pentru a-i deschide calea lui Marian Lupu spre Preşedinţia Republicii Moldova. Acelaşi cetăţean obişnuit şi-ar dori, bineînţeles, ca fostul preşedinte interimar Mihai Ghimpu să nu aibă soarta lui Marian Lupu din perioada când acesta, candidând la prima funcţie în stat, nu a avut-o nici pe a doua.

Pe scurt, semnele bune ale acestui Nou An se prefigurează cu suficientă claritate pentru a nu fi confundate cu nişte semne învechite. Tot ce e nou aduce a dimineaţă – iertat fie-mi patetismul atât de contraindicat perioadei Facerii Guvernului. Dar după ce am trecut personal exact peste una sută dealuri din vale, o doză de optimism nu strică.

Cultură | 11

www.jurnal.md

VERNISAJ // Mihai Potârniche a inaugurat expoziţia personală „Acasă. Împăcare în culori” Peisajele lui surprind momentele de graţie când lumina curge peste câmpii, lanuri, pajişti, văi, dealuri şi creste de munţi, arătându-ni-le în splendoarea lor genuină.

Portretele lui nu au nimic decorativ, nu au nimic de ascuns, dimpotrivă, ne revelează adevărul despre oamenii fotografiaţi şi ne ajută să le vedem sufletul.

Irina NECHIT Parcă punându-şi scopul de a-i scoate pe spectatori dintre pereţii caselor lor şi de a le pune în faţă frumuseţile nealterate ale naturii şi enigmele unor chipuri umane care ne vorbesc despre câte-n lună şi în stele, fără a scoate niciun cuvânt, Mihai Potârniche şi-a vernisat o expoziţie personală la Galeria „Constantin Brâncuşi”, cu prilejul celor 60 de ani proaspăt împliniţi.

Tinereţe artistică la 60 de ani Născut pe 4 ianuarie 1951 în Păhărniceni, Orhei, Mihai Potârniche a studiat la Colegiul de Viticultură şi Vinificaţie din Chişinău. Deşi autodidact în domeniul fotografiei, din perioada debutului în calitate de fotoreporter la ziarul raional „Munca paşnică” din Străşeni până în prezent a parcurs o traiectorie artistică impresionantă, obţinând premii la concursuri naţionale şi internaţionale.

A lansat 33 de expoziţii personale, a contribuit la editarea unor albume reprezentative pentru arta fotografică basarabeană. Membru al Uniunii Artiştilor Fotografi din Republica Moldova, Maestru în Artă, Mihai Potârniche exercită din 2009 funcţia de director al Departamentului Fotomoldpres al Agenţiei MOLDPRES.

Fotografii sau tablouri?

Expoziţia inaugurată la acest început de an, cu genericul „Acasă. Împăcare în

ALB DE BUTUCENI. Mihai Potârniche siunea pentru fotografie cu cea pentru călătorii.

culori”, reuneşte 77 de lucrări noi şi mai vechi, antologice, din palmaresul maestrului. Pentru prima dată în cariera sa, Mihai Potârniche a propus vizitatorilor fotografii pe pânză, un gen nou pentru domnia sa. Expuse într-o sală spaţioasă, cu mult aer între ele, lucrările pot fi confundate cu nişte tablouri, privitorul găsind linii, forme, culori, compoziţii şi subiecte reflectate într-un registru artistic inconfundabil şi recunoscând un stil – stilul maestrului Mihai Potârniche.

Imaginea a doi bătrâni care ne privesc tăcuţi şi infinit de răbdători din chenarul unui geam e considerată una din emblemele artei fotografice naţionale. Icoană a blândeţii, a iertării, a generozităţii sufleteşti, aceasta e şi fotografia preferată a maestrului, fiind o dovadă vie că „veşnicia s-a născut la sat”.

Expoziţia mai conţine fotografii realizate în Trebujeni, Butuceni, Orhei, Câşliţa-Prut şi Andruşul de Sus, Cahul, în Căpriana şi Codreanca, Străşeni, în Bardar, Ialoveni, Recea, Râşcani, Horodişte, Călăraşi, Gordineşti, Edineţ, Pelinia, Drochia, în Soroca, Chişinău, Cetatea Albă, Suceava şi în alte aşezări mitice ale spaţiului românesc, autorul acestora îmbinând pa-

Gimnastică pentru ochi Drumeţul şi artistul neobosit Mihai Potârniche, fidel eseului fotografic, are darul de a decupa din realitate imagini ce ne transmit respiraţia pământului, cerului, a apelor, pomilor, ierburilor şi a fiinţelor umane care au avut norocul de a nimeri în obiectivul aparatului său de fotografiat. Lucrările sale au fost expuse la Bucureşti, Iaşi, Oradea, Paris, Strasbourg, Varşovia, Nyiregyhaze (Ungaria), Kiev, dar cel mai mare impact îl au acasă.

Acestea parcă te întreabă „ce faci pentru neamul şi pământul acesta” (remarca îi aparţine scriitorului Spiridon Vangheli).

Mihai Potârnice mărturiseşte că, din 1970, fotografia a

devenit modul său de viaţă, de atunci el a „început a trăi şi a gândi prin fotografie”, iar satul rămâne în viziunea sa „promotorul veşniciei şi sacralităţii”. În momentul de faţă, artistul e prins într-un nou proiect – albumul de sinteză numit „Acasă”, ce va include fotografii din albumele anterioare, „Acasă.

Amintiri” şi „Portretele pământului”. „Îl concep ca pe un poem despre Moldova, va fi ca un imn al neamului, dar în unele fotografii pun problema satelor pustii, îmbătrânite, din care au plecat tinerii”, a declarat pentru JURNAL Mihai Potârniche.

Fotograful ne-a mai povestit că, pentru a se menţine în formă, pentru a-şi păstra privirea clară, în fiecare dimineaţă, face o gimnastică specială pentru ochi.

De altfel, maestrul o recomandă tuturor jurnaliştilor şi celor care vor să aibă ochi ageri şi după ce devin sexagenari.

VAMA, SUCEAVA. Mihai Potârniche

Ion MUREŞAN, cartea Alcool Carte la pachet

cu Emilian Galaicu-Păun Cea mai aşteptată carte de poezie în România ultimilor ani, considerată – avant la lettre – „evenimentul liric al deceniului” (apud: Al doilea top, de Al. Cistelecan) a văzut lumina tiparului la o editură din Bistriţa, Charmides, în

noiembrie 2010, fiind lansată – cu tot tam-tamul mediatic ce i se cuvine unui asemenea eveniment – la Târgul de Carte „Gaudeamus”. Se intitulează cât se poate de simplu: cartea Alcool, şi este semnată de poetul clujean

Ion Mureşan, autor a încă două volume de versuri – Cartea de iarnă (1981) şi Poemul care nu poate fi înţeles (1993) –, şi ele la o distanţă apreciabilă unul de altul. Or, ca şi în cazul lui Virgil Mazilescu, ilustrul său înaintaş, puţinătatea operei scrise se-ntoarce într-o inepuizabilă exploatare minieră a unor poeme aurifere, demult intrate-n conştiinţa publică şi deci descompuse-n citate. (Cum însă nu poate fi citit la zi, din lipsa unei ediţii de opere alese – care

vor fi totodată şi complete –, Ion Mureşan riscă să fie citat şi răscitat până la implozia finală.) Căci înainte de a fi strânse între două coperţi, majoritatea textelor sale au circulat liber, iar unul dintre ele – „Poemul alcoolicilor” – a devenit un adevărat hit; suficient să reciţi primele două versuri: „Vai, săracii, vai, săracii alcoolici,/ cum nu le spune lor nimeni o vorbă bună! ”, că lumea îi zice mai departe, dintr-o suflare: „Dar mai ales, mai ales dimineaţa

când merg clătinându-se pe lângă ziduri/ şi uneori cad în genunchi şi-s ca nişte litere/ scrise de un şcolar stângaci etc., etc. ” Sigur, nu puteau lipsi nici scepticii de serviciu care să exclame: „La pomul lăudat…”, ceea ce nu este întru totul lipsit de adevăr – cartea Alcool nu se ridică la altitudinea primelor două volume, în ciuda celor 4-5 poeme antologice („Pahar”, „Guleratul”, „Cântec de leagăn”, „Ci eu singur sub pământ”),

dintre care 2-3 sunt atinse de geniu. Totul depinde de inspiraţia de moment a creatorului. Este acel caz – rarissim – când poezia nu se caută, fiindcă ea este cea care te găseşte (iar uneori, nu)!

Sau, mai exact, ţi se arată (ascunde). În limbaj mistic: ţi se revelează. Ca şi cum fugit de-acasă, ca să te lupţi cu Îngerul (dar aceasta încă nu ai cum s-o ştii – o afli din mers), dintr-o dată te-ai pomeni pe drumul Damascului.

Pentru Radio Europa Liberă

12 | Il paradiso

www.jurnal.md

Sunt dependentă de dragoste

Jurnalul iubirii

CUPLU // E bine să te consulţi cu partenerul, dar nu trebuie dusă la extrem dependenţa de părerea lui

Flirtul la nesfârşit, o strategie greşită Nu-mi puneam speranţe în posibilitatea de a-mi găsi iubita prin reţelele de socializare. Mă bucur că m-am înşelat. Mărturisesc că sunt fericit şi plin de speranţă. Ne-am cunoscut în modul clasic, prin mesaj de prietenie.

Ne-am întâlnit la o cafea şi... asta a fost.

Pune capăt singurătăţii! Acum în ediţiile de MARŢI şi VINERI ale JURNALULUI şi în tabloidul APROPO poţi găsi sufletul care să-ţi aline singurătatea. Trebuie doar să suni la 090023456 (număr taxabil: 7 lei min, primele 30 sec gratuite) pentru a afla detalii despre El sau Ea sau... dacă nu ai curajul, trimite-ne datele tale pe adresa redacţiei şi de restul avem noi grijă. Niciodată nu a fost mai simplu să-ţi găseşti sufletul-pereche.

Am 42 de ani, studii, locuiesc şi lucrez în Chişinău. Aş dori să cunosc un bărbat cu vârsta până la 45 de ani, deştept, cumpătat, cu intenţii serioase, pentru a forma o relaţie de durată.

Dacă întruneşti aceste calităţi, sună-mă. (572) Bun de însurat Sunt un bărbat de 27 de ani. Caut o femeie cu vârsta între 23 şi 25 de ani, drăguţă şi cu siluetă. (585) O studentă simpatică Am 22 de ani. Sunt o studentă simpatică, asigurată material. Aş vrea să-mi găsesc un bărbat care să mă îndrăgească pe mine şi pe bebeluşul meu. (586) Bărbat de 52 de ani care arată ca un flăcău Am 52 de ani, dar arăt mai tânăr pentru că practic sportul. Am studii superioare, nu am obligaţii şi nici vicii, sunt asigurat material şi locuiesc la oraş. Aş dori să cunosc o femeie cu vârsta potrivită mie, deşteaptă, cumpătată, cu intenţii serioase, pentru a forma o familie.

Dacă ai aceste calităţi, sună-mă. (587)

Anatol din Chişinău

Chiar şi îngerii cad

Povestea mea de dragoste a început acum opt luni, când am crezut că într-adevăr am găsit persoana pe care se pare că o căutam de dinainte de a mă naşte.

Am fost în Grecia cu trupa cu care dansez, iar acolo am trăit ceea ce se pare că se numeşte aici pe pământ „poveste de dragoste”.

Am trăit alături de Bogdan ceea ce probabil nimeni nu va mai trăi vreodată. Sună cam patetic şi cam trist, dar firul s-a rupt atunci când ne-am întors acasă. Îmi zic cateodată că a fost doar un vis, dar pozele îmi demonstrează că a fost realitate.

Chiar şi îngerii cad. Am căzut şi eu. Pentru că poate am iubit prea mult, dar să fie oare acesta motivul pentru care am căzut în abisul iubirii?

Poate că da. Mi-ar plăcea ca povestea aceasta de dragoste să continue şi să nu uit ce înseamnă a iubi.

Te iubesc mult, dar totul depinde numai şi numai de tine.

Aş vrea să fii tu îngerul care să mă ridice din nou aşa cum ai făcut atunci, în Grecia, când am crezut că mă iubeşti cu adevărat. Şi un sfat pentru toată lumea: iubiţi din tot sufletul, chiar dacă veţi cădea... Căderea în iubire e foarte frumoasă.

Jumatatea ta ˘

Pentru o relaţie de durată

Vreau să le spun celor care fac cunoştinţă pe Internet să nu se lase copleşiţi de căutările neîmplinite. Există pentru fiecare omul potrivit, doar să ţină ochii deschişi. Însă, atenţie, strategia flirt la nesfârşit în ideea că poate apărea altceva mai bun este una greşită.

Mulţumesc Domnului din toată inima. Baftă multă!

Se zice că unii oameni se nasc pentru a fi doctori, ingineri, avocaţi. Eu însă consider că m-am născut pentru a iubi şi a fi îndrăgostită. Asta e soarta cred şi sper că într-o zi să mă iubească cineva şi pe mine.

 Jurnal de Chişinãu

Marţi, 11 ianuarie 2011

Dependenţa, de cele mai multe ori, ne trimite cu gândul la cele mai degradante stări. Dar când vine vorba despre dependenţa dintre partenerii care formează un cuplu, oare putem vorbi despre o situaţie în care există numai părţi negative?

Eu aş spune că în cuplu ar trebui să existe o anumită dependenţă pentru că relaţia dintre cei doi poate deveni mai stabilă şi mai solidă. În acest caz, trebuie să căutăm partea bună a dependenţei pentru că o relaţie presupune, printre multe altele, armonie, înţelegere, acceptare etc.

Dependenţa – lipsa de încredere în propria persoană Dependenţa denotă, de cele mai multe ori, lipsa de încredere în propria persoană. Ţi-a fost dat să auzi sau să rosteşti foarte des replici de genul: „Cum vrei tu, dragul meu!”, „Dacă vrei tu să mergem la cinema, mergem!”, „Dacă tu spui că este corect, înseamnă că e corect!”.

Lista de astfel de „aprobări” ar putea continua.

Nu este supărător uneori?

Poate că partenerul doreşte să ai şi tu o opinie proprie sau să vii cu o propunere. Faptul că este mereu aprobat, iar tu, în fiecare

clipă, faci ce spune el, fără a te opune sau a avea ceva de comentat, poate deveni stresant şi obositor atât pentru el, cât şi pentru tine în cazul în care faci aceste lucruri doar pentru a-i face pe plac. Însă există şi femei cărora le face plăcere să aibă un partener care să „le mănânce din palmă”; se simt mai puternice, devenind uşor-uşor personajul dominant în cuplu. Să fie această ipostază cea mai fericită dintr-un cuplu?

Bărbatul fără opinie şi încredere în sine împreună cu femeia care îl „manevrează” ca pe o marionetă şi îi dă peste mână când greşeşte... un tablou nu foarte reuşit, aş zice!

Nu trăi mereu în „umbra” lui Cazurile în care femeile sunt dependente de parteneri sunt cele mai întâlnite. Uneori se ajunge în stadiul în care nu sunt în stare să ia o decizie fără să se consulte cu acesta. Una este să îi ceri opinia când vine vorba despre contractarea unui credit, să zicem, şi alta este când îl consulţi în vederea achiziţionării unei perechi de şosete. În astfel de cazuri, simţi mereu nevoia să te consulţi cu el, în orice situaţie, iar părerea lui primează întotdeauna, uitând de tine, de faptul că şi tu ai o opinie. E foarte bine să te consulţi cu partenerul, îi oferi încredere şi importanţă, dar nu

trebuie dusă la extrem această dependenţă de părerea lui. Este normal ca decizia lui să conteze în problemele referitoare la voi şi la relaţie, dar există cazuri în care poţi aacţiona singură, fără „să ceri voie”.

Bărbat din provincie

Acţionează fără a-i cere voie

Îmi caut jumătatea

Dacă locuiţi împreună, este normal că unele moduri de a reacţiona şi chiar de a comunica să fie „copiate”, dar nu trebuie să le ignori sau să uiţi de ale tale.

Când începi să adopţi opiniile partenerului, chiar dacă nu eşti de acord cu ele în totalitate, în mod sigur există o problemă.

Nu trebuie să îi faci pe plac doar pentru că el să se simtă bine! În iubire se fac compromisuri, dar prea multe duc la frustrări şi la o viaţă nefericită. „Nu pot să îmi imaginez viaţa fără el, este ca aerul pentru mine”, „Nu pot să mă despart de el pentru că nu cred că voi mai întâlni pe cineva pe care să îl iubesc la fel de mult”, îţi sunt cunoscute aceste replici? Îndrăgostită fiind, este normal să consideri că partenerul tău este cel pe care îl iubeşti cel mai mult şi nu poţi să îţi imaginezi viaţa fără el, ipotetic vorbind. Însă nu trebuie să devii dependentă de el sau, mai rău, obsedată. Nu îţi pierde încrederea în tine şi nu trăi mereu în „umbra” lui.

Anonim

Am 43 de ani, 1,80 m, necăsătorit, asigurat material şi financiar. Aş dori să cunosc o persoană de vârsta mea cu care să mă înţeleg omeneşte, pentru a forma o relaţie de durată.

(588)

Am 60 de ani, studii superioare, sunt văduvă. Aş vrea să cunosc un bărbat până la 75 de ani cu casă în Chişinău sau într-o suburbie a capitalei pentru a forma o familie. (589) Tânără şi liniştită Am 26 de ani, modestă şi fără vicii, lucrez în Chişinău. Aş vrea să cunosc un băiat responsabil, liniştit şi bogat sufleteşte, care are intenţii serioase. (590) Veselă şi plăcută Am 49 de ani, 170 cm, 72 kg, văduvă, de la ţară. Aş vrea să cunosc un bărbat vesel, care să aprecieze o femeie de 55 de ani. Sunt o fire veselă, plăcută, gospodină. Să-mi telefoneze doar bărbaţi serioşi. (591) Femeie gospodină Am 56 de ani, studii superioare, inteligentă, gospodină bună. Aş dori să cunosc un bărbat potrivit vârstei mele, cumpătat, inteligent, pentru a forma o relaţie de lungă durată. (592) O chişinăueancă îşi caută jumătatea Am 58 de ani. Aş vrea să cunosc un bărbat cu vârsta între 58 şi 62 de ani din Chişinău cu suflet mare. Cine nu corespunde cerinţelor să nu sune. (593)

Jurnal de Chişinãu  M

arţi,

11 ianuarie 2011

Poveşti adevărate | 13

www.jurnal.md

Preotul seducător

DESFRÂU // Au apărut o mulţime de zvonuri despre aventurile părintelui, zvonuri care puteau fi dovedite de mai mulţi martori După ce au ridicat biserica, au început a face cărare bătută la mitropolie cu rugămintea de a repartiza un preot în satul lor. Plictisiţi de insistenţa sătenilor, mai-marii bisericii le-au spus: „Vă dăm un preot tânăr. Să aveţi grijă să fie om la locul lui. Cum îl veţi creşte, aşa va fi.

Abia s-a însurat şi încă nu are parohie”. Credincioşii ardeau de nerăbdare să aibă preotul lor, să sfinţească biserica, să aibă şi ei un hram al locaşului, să renască ceea ce a fost frumos odată prin părţile lor. Ardeau de nerăbdare să le vină slujitorul bisericii.

La noi acasă

cu Lidia BOBÂNĂ I-au găsit pentru început o gazdă în casa Zinaidei F. – o văduvă tânără, fără copii.

Venise în satul lor ca învăţătoare şi aici s-a măritat, dar pesemne că nu acesta trebuia să fie sortitul ei.

La trei ani după nuntă, soţul ei s-a înecat în fântâna din curtea casei. Nevasta era la şcoală, iar el, scoţând apă, s-a aplecat să apuce căldarea şi a lunecat. L-au scos abia a doua zi dimineaţă.

Aşa a ajuns Zinaida văduvă la 25 de ani. Tânărului preot cu nevasta lui i-a fost dat să trăiască tocmai în casa învăţătoarei.

De la pioşenie la curvie Părintele Nicodim a venit în sat într-o zi de vară cu o maşină luxoasă, o avea alături şi pe preoteasă – o rusoaică tânără de prin părţile Odesei. Se zice că preotul a cunoscut-o când slujea acolo la o mănăstire.

După terminarea seminarului teologic, şi-a pus în gând să viziteze locaşurile vechi din URSS. Aduna bani să se ducă şi la Sfântul Munte, dar nu s-a împlinit acest vis, deoarece l-au luat părinţii din urmă: „E timpul să faci banul tău, însoară-te şi caută-ţi o parohie, noi nu mai avem puteri să te ţinem!”.

Horoscop

Un preot strălucit şi o preoteasă ternă Părintele a venit în sat într-o zi cu arşiţă, lumea era la ceasul cela de amiază mai mult prin case sau pe la umbră. A dat peste omul nostru muncitor în ziua aceea o lene de nedescris, dar uite că cineva a dat alarma că îi cheamă primarul să le spună o veste care nu cere amânare. Ieşeau oamenii din adăposturile lor şi se îndreptau spre primărie. Acolo, uite că l-au văzut pentru prima dată pe cel aşteptat de atâta amar de vreme. Părintele Nicodim le-a părut nespus de frumos. „Parcă e înger”, şuşoteau femeile. „Uite ce ochi albaştri are şi ce păr bălai”, spunea o altă nevastă. Şi niciuna n-a avut vreun cuvânt şi pentru preoteasă. Soţia preotului era şi ea blondă, dar alături de acesta nu avea nicio strălucire. Cât au vorbit oamenii satului, primarul şi învăţătorii, preoteasa n-a scos un cuvânt.

Zinaida, gazda, l-a invitat pe preot să îi arate locuinţa, iar celelalte femei s-au împrăştiat pe la casele lor cu gând că, într-o oră–două, să aştearnă în faţa preotului o masă cu toate bunătăţile, să ştie el că n-a venit într-un sat cu oameni zgârciţi şi femei nepricepute. În câteva ore s-a încins

o petrecere la casa Zinaidei, petrecere la care s-a pus la cale tot lucrul bisericii. S-au înţeles când să o sfinţească, s-a format consiliul bisericesc, s-a ales starostele. Toată lumea era bucuroasă că preotul lor e vesel şi frumos.

Mai ziceau femeile: „Le-am dat chişca satelor dimprejur.

Ce glas are părintele nostru n-are nimeni. Să vedeţi cum o să se scurgă lume la biserica noastră!”. Întradevăr s-a dus vestea prin toate localităţile megieşe că în satul acela slujeşte un preot cu chip de înger şi voce dumnezeiască. Şi venea lume la slujbele lui cum nu s-a mai pomenit prin alte părţi!

Dacă se ducea la târg lume din localitatea ceea, cei pe care îi întâlneau pe drum se interesau: „E adevărat ce am auzit noi?”.

Rămase însărcinate de la Sfântul Duh Mă veţi întreba de ce nu dau numele adevărate ale personajelor şi localităţii.

Dacă veţi citi mai departe, veţi gândi exact ca mine: slavă Domnului că nu s-a întâmplat asta în satul meu.

Femeile îl mâncau din

ochi pe popă că era foarte frumos. Părintele parcă era cuvios, parcă urma cu sfinţenie cele zece porunci, când colo, ba o fată, ba alta rămâneau gravide, chiar şi Zinaida, gazda preotului. Şi nu ştiu cum se făcea că copiii botezaţi de părintele Nicodim tare mai semănau cu acesta.

Dacă erau întrebate fetele mari cu cine au păcătuit, nu se auzea de la ele un cuvinţel.

Totuşi satul a intrat la bănuieli. Părintele era zărit spre dimineaţă ieşind din curtea unuia ori văzut la iaz cu fata altuia. Au apărut o mulţime de zvonuri despre părinte, zvonuri care puteau fi dovedite de mai mulţi martori.

Bănuielile se confirmă Un tată, punând cap la cap mărturiile şi bănuielile oamenilor, s-a dus la preot acasă. N-a dat în ziua aceea de popă, preoteasa însă era acasă. Se vedea că era după o bătaie crâncenă, nu avea loc pe trupul ei unde să nu fi fost vânătaie. Femeia i-a confirmat gospodarului toate bănuielile. Preoteasa ştia că Nicodim s-a făcut vinovat în faţa sătenilor, dar nu putea

face nimic. Dacă se ducea la mitropolie, rămânea fără parohie, dacă îl alunga, cu cine îşi putea creşte cele trei odrasle născute la o săptămână–două după copiii din flori ai părintelui? „Poate vă gândiţi dvs. cum să-l învăţaţi minte, fără să se mai afle şi la mitropolie, că nici mie nu-mi convin purtările lui”, a spus matuşca.

Cum a fost pedepsit preotul Flăcăii erau furioşi că popa le-a stricat atâtea fete şi că a rămas nepedepsit. „Ia să băgăm spaima în el şi, cum va privi la o muiere străină, să-l apuce tremurul cel mare.” L-au chemat pe slujitorul Domnului la nişte frigărui în pădure. „Ne ducem, părinte, numai noi, bărbaţii, să petrecem ca să nu ne încurce nimeni. E zi de duminică, lăsată anume pentru odihnă.”

Părintele a rămas încântat de invitaţia flăcăilor. Au băut ei cât a încăput, părintelui însă i-au adăugat nişte ierburi în băuturica ceea că, în afară de faptul că era ameţit, avea şi halucinaţii. Şi atunci flăcăii l-au dezbrăcat gol-goluţ şi cu o vargă

ţinută în jăratic îi pişcau trupul, iar unul cu voce groasă îi spunea: „Ai încălcat cele zece porunci şi ai ajuns, hledie, pe mâna noastră. Pară peste tine, arzi în chinuri ca să ştii ce înseamnă muiere străină. În iad eşti şi aici vei rămâne, dacă nu te cuminţeşti. Acum du-te, te găsim noi şi atunci nu mai ieşi de aici!”.

Pomana preotului – trei băieţi şi o fată Preoteasa a aflat din gura sătenilor că s-a întâmplat ceva necurat cu preotul.

După ce şi-a revenit din daravela ceea, preotul făcea cale bătută la mitropolie ca să-l schimbe în alt sat, chipurile, vrea să slujească mai aproape de casa părinţilor săi, care sunt bătrâni şi îl au numai pe dânsul. Peste jumătate de an, l-au mutat din satul cela. Trebuie să vă spun că copiii născuţi din relaţiile lui cu fetele satului – trei băieţi şi o fată – erau tare frumoşi. Toţi creşteau în familii diferite. Şi numai Zinaida n-a ascuns de săteni că fiica ei, Cleopatra, e zămislită cu preotul Nicodim. „Şi-a făcut şi el pomană cu o vădană...”, râdea femeia.

11 ianuarie 2011

Berbec Comunicarea cu ceilalţi devine mai uşoară azi pentru că eşti atent la detalii şi vezi mai departe de aparenţe. Îţi vei aranja mai multe întâlniri în decursul zilei, în interes personal, pentru a-ţi lărgi cercul de prieteni.

Taur Este o zi interesantă din punct de vedere intelectual. Mai multe concepte noi îţi vor atrage atenţia. E mult mai bine să trăieşti fiecare clipă la maxim, dar azi îţi este indicat să gândeşti obiectiv şi să nu te grăbeşti în luarea vreunei decizii.

Gemeni Te vei simţi un pic mai tensionat pentru că tu şi persoana iubită vă confruntaţi cu probleme financiare. Eşti frustrat pentru că trebuie să amâni nişte cumpărături sau mici investiţii, până când vei face rost de alţi bani. Vestea bună este că vei trece repede peste aceste momente dificile.

Rac Situaţia se schimbă de la un moment la altul, când spre bine, când spre rău. S-ar putea să fie multă confuzie din cauza comunicării cu ceilalţi. Dacă perseverezi, vei ajunge la un rezultat bun. Să nu fii surprins dacă vei fi cooptat într-un proiect nou.

Balanţă Ziua de azi îţi pare monotonă încă de la primele ore. Dacă nu treci la treabă, te vei simţi amorţit toată ziua. Cel mai important lucru este să iei un start bun de dimineaţă ca să poţi duce până la capăt tot ce te aşteaptă pentru această zi.

Capricorn Dacă eşti nehotărât cu privire la planurile de călătorie pe care ţi le-ai făcut, analizează fiecare etapă în mod obiectiv. Nu trebuie să anulezi tot dacă este vorba de o problemă financiară. Se poate să fi făcut o greşeală, iar temerile tale să fie nefondate.

Leu Ia-ţi un creion şi o hârtie şi începe să notezi. Astăzi, vei primi lecţii importante în orice moment. Învaţă din orice pentru că tot ce se întâmplă are consecinţe asupra ta. Fie că e bine sau rău, va fi o experienţă educativă pentru tine.

Scorpion S-ar putea să simţi azi ceva regrete legate de sentimente mai vechi. Deşi eşti o persoană cu multă încredere în sine, unele temeri vor ieşi la suprafaţă. Prietenii vor observa că e ceva schimbat la tine. Încearcă să ai mai multă încredere în cei din jur.

Vărsător Astăzi, e bine să ai mintea limpede pentru că s-ar putea să fie mai multă agitaţie.

E nevoie să îţi asumi un rol de conducător şi să încerci să calmezi situaţia şi să comunici cu ceilalţi pentru a evita regretele de mai târziu.

Fecioară Vei fi surprins să afli că cineva are nevoie de talentul tău artistic. E un avantaj pentru tine pentru că este un capitol la care eşti înzestrat. Vei primi, de asemenea, sfaturi bune din partea celorlalţi, dar trebuie să fii atent la emoţii.

Săgetător Poate că e momentul să te confrunţi cu învăţarea tehnologiei moderne. Vei întâmpina mai multe probleme de acest gen azi şi te vor împiedica să termini la timp proiectul tău de acasă. Este bine să ai grijă de finanţe, mai ales dacă semnezi un contract sau cumperi ceva important.

Peşti Unele probleme legate de cămin ar putea să te împiedice să te mai întâlneşti cu prietenii, deşi îţi doreai mult să îi revezi. Încearcă să fii înţelegător şi să rezolvi problemele apărute acasă cu multă delicateţe. S-ar putea să termini mai repede şi să îţi mai rămână şi timp pentru prieteni.

14 | Sport

www.jurnal.md

 Jurnal de Chişinãu

Marţi, 11 ianuarie 2011

Mutu, ori galactic, ori falit!

FOTBAL // Fotbalistul Fiorentinei a fost propus la echipa de care aparţine şi David Beckham, LA Galaxy

Real pregăteşte o nouă lovitură – 25 milioane de euro pentru Gerrard!

Echipa antrenată de Jose Mourinho vrea să transfere un nou jucător de marcă. Conform „The Mirror”, spaniolii ar urma să plătească 25 milioane de euro pentru Steven Gerrard.

Dorit insistent de Mourinho pe vremea când portughezul antrena Chelsea, Gerrard a fost la un pas să ajungă la gruparea de pe Stamford Bridge, însă transferul nu s-a mai realizat. Conform englezilor, Gerrard nu mai poate trece peste problemele cu care se confruntă clubul de pe Anfield, iar în această vară ar putea pleca.

Tentat să părăsească Premier League în această vară după plecarea lui Rafa Benitez, Gerrard a rămas, dar rezultatele dezastruoase ale cormoranilor în acest campionat, acolo unde ocupă locul 12, fac ca Gerrrard să se gândească la un transfer.

Căpitanul cormoranilor câştigă 144.000 de euro pe săptămână şi are contract cu Liverpool până în 2013.

Salvarea lui Adrian Mutu, măcar financiară, dacă nu şi fotbalistică, ar putea veni de peste Ocean. Fotbalistul Fiorentinei a fost propus la echipa de care aparţine şi David Beckham, LA Galaxy.

Căzut în dizgraţie la Fiorentina, Adrian Mutu a primit, prin impresarul Giovani Becali, acceptul de a-şi căuta o echipă în afara Italiei. Nimeni nu se înghesuie însă să plătească cele şapte-opt milioane de euro pe care gruparea viola le cere pentru fotbalistul român. Giovani Becali încearcă însă o variantă care ar aduce transferul imediat al lui Mutu, chiar dacă este vorba de un campionat mult mai slab cotat decât cele din Europa. Este vorba de MLS, liga de fotbal nord-americană.

Acolo este dorit de LA Galaxy care, în 2008, îl aducea de la Real Madrid şi pe celebrul David Beckham. Englezul are un venit colosal la Galaxy, 120 milioane de euro pentru cinci ani de contract, astfel că Mutu poate spera că va obţine un salariu foarte avantajos.

Suspendat până în 2012? Între timp, este tot mai evident că între Mutu şi actualul său club nu mai există cale de reconciliere. Fiorentina l-a suspendat pe Mutu pentru zece zile, dar intenţionează să extindă această

situaţie pentru întreaga perioadă contractuală a lui Mutu, adică încă un an şi jumătate. Fiorentina va solicita excluderea din lot a jucătorului la Colegiul Arbitral, urmând ca Mutu să o poată ataca ulterior, solicitând să fie reprimit în echipă. E greu de crezut că forul respectiv îi va da dreptate. Astfel, dacă nu îşi va găsi repede echipă, Mutu riscă să nu mai poată apărea pe teren până în vara anului 2012.

Au blocat transferul lui Mutu la Juventus Cei de la Fiorentina fac orice să oprească transferul lui Mutu la altă echipă din Italia. Şeful lui Juventus a recunoscut că e interesat

Etapa Interului în Serie A! Etapă nebună duminică în Serie A! Liderul Milan a terminat la scor de hochei cu Udinese, 4-4, pe teren propriu, iar Lazio a fost învinsă acasă de Lecce, scor 1-2.

dar cu două meciuri mai puţin, campionii au început să viseze că pot câştiga din nou titlul: „Am o echipă extraordinară, de mare caracter.

Campionatul nu e încă jucat”, a spus Leonardo.

Rezultatele au lucrat pentru Inter duminică, care a început cursa de urmărire a Milanului. La al doilea meci pe banca nerrazzurilor, Leonardo a obţinut deja al doilea succes, 2-1 la Catania, dar a fost ajutat şi de ce s-a întâmplat pe celelalte stadioane. Mai exact pe „San Siro”, unde Milan s-a chinuit cu Udinese şi nu a reuşit decât un 4-4 în prelungiri, şi pe „Olimpico”, unde Lazio a pierdut surprinzător în faţa lui Lecce. Aflaţi acum la 11 puncte în spatele liderului,

Meci de poveste între Milan şi Udinese Liderul a remontat formidabil de la 1-3, dar a riscat să piardă într-un final halucinant, cu 4 goluri splendide în ultimul sfert de oră.

Meci nebun, răsturnări extraordinare de situaţie, goluri fantastice, pase geniale şi un 4-4 halucinant. Milan - Udinese n-a fost deloc piesă de teatru, ci un show care a făcut toţi

Primul tabloid din Moldova!

banii pe „San Siro”. O ruletă rusească în care n-a murit nimeni, deşi gloanţele au şuierat încontinuu. Liderul a salvat o remiză, dar campioana Inter recuperează teren ameninţător.

Pato, refăcut după accidentare, Ibra şi Cassano n-au fost de ajuns pentru a-i subordona pe friulani. Di Natale („doppietta”) şi Sanchez au stabilit o diferenţă ce părea greu de remontat.

Milan nu a renunţat şi, întrun sfert de oră incredibil, a egalat la 3, şi cu un autogol.

Apoi a forţat victoria. A riscat să piardă după reuşita lui Denis pe contraatac. Dar Ibrahimovici, din al doilea assist al rezervei Cassano, a lovit letal în prelungiri, iar Abate a ratat în secundele finale ocazia de 5-4!

de jucătorul român, dar că echipa viola nu îl mai vinde. „Suntem interesaţi de jucătorul român, însă doar dacă Fiorentina îl scoate la vânzare”, a declarat directorul general al clubului Juventus, Giuseppe Marotta.

Preşedintele Fiorentinei, Andrea Della Valle, a anunţat duminică scoaterea lui Mutu de pe lista

transferurilor. Aceştia vor suspendarea lui Mutu pentru un an şi jumătate, cât mai are contract. „Mutu m-a trădat şi m-a rănit.

Vom vedea ce vom face, dar nu cu impresarul care m-a ofensat. În acest moment, Mutu este scos de pe piaţa transferurilor. Vom rezolva situaţia cu el. A fost un an în care i-am fost aproape,

dar suntem dezamăgiţi.

Mutu este scos de pe piaţa transferurilor şi din lot pentru că a lăsat echipa înainte de un meci”, a declarat Andrea della Valle. În vara anului 2010, Adrian Mutu a negociat cu LA Galaxy şi cu încă o echipă din SUA, New York Red Bulls, fapt confirmat şi de impresarul său, Victor Becali.

„Sălbaticul CR7!” „Sălbaticul Cristiano Ronaldo”, scrie „Marca”. Ronaldo a ajuns la o cifră incredibilă în Spania.

Cristiano Ronaldo a marcat trei din cele patru goluri înscrise de Real cu Villarreal şi a ajuns la 23 de goluri în 18 meciuri, o cifră scandaloasă, scriu spaniolii de la „Marca”, mai ales că în Spania returul de campionat abia a început.

CR7 are 49 de goluri (în campionat) în tricoul lui Real în 47 de partide, bătând cifrele deţinute de Van Nistelrooy, Guti şi Roberto Carlos.

Ronaldo a marcat în medie un gol pe partidă de când a fost prezentat pe Bernabeu: 63 de goluri în 62 de meciuri (49 în campionat, 11 în Liga Campionilor şi 4 în Cupă).

Hat-trickul cu Villarreal este al patrulea pentru Ronaldo de când a venit la Real, Levante, Mallorca şi Athletic au fost şi ele victimele portughezului.

Cristiano Ronaldo şi-a pus în gând să bată recordul deţinut până acum de Hugo Sanchez şi Zarra care au terminat campionatul cu 38 de goluri.

I-a dat degeaba 12 mil. de euro mamei băiatului lui!

Cristiano Ronaldo i-a dat degeaba 12 milioane de euro mamei copilului său deoarece nu o poate împiedica pe aceasta să-şi vadă băiatul. „Trăieşte o viaţă de lux, însă simte că şi-a vândut sufletul”, a spus un membru al familiei tinerei.

Ronaldo nici nu vrea să audă: „În momentul în care a primit banii, ştia că renunţă la drepturile părinteşti

asupra copilului”, a spus un apropiat al portughezului.

Legal însă, Ronaldo nu-i poate interzice fetei să-şi vadă copilul. Un judecător care activează de peste 30 de ani în dreptul familiei a spus că un asemenea contract nu are nicio bază legală şi nu va fi recunoscut în nicio curte.

Ziarele din Anglia au descoperit că mama copilului lui Ronaldo este o studentă britanică. După o aventură de o noapte cu fotbalistul lui Real, tânăra a rămas însărcinată. A renunţat la copil în schimbul a 12 milioane de euro, dar acum s-a răzgândit şi îşi vrea băiatul înapoi.

www.apropomagazin.md transformă ştirile în spectacol!

Jurnal de Chişinãu  M

arţi,

11 ianuarie 2011

METEO

Marţi

Miercuri

Chişinău

3°C...5°C

 2°C...4°C  4°C...6°C 

4°C...8°C

Bălţi Cahul

3°C...7°C 5°C...9°C

Joi

  

3°C...5°C 2°C...4°C 4°C...6°C

  

Anunţul tău poate apărea de trei ori pe săptămână: marţi, joi şi vineri tel.: 090023456.

VÂND SAU SCHIMB apartament cu o cameră în Chişinău, pe un apartament cu o cameră în Bucureşti.

Tel.: 759114, 079656456.

Afis, 16.01 „Dictatorul” de Andrei Strâmbeanu, ora 18.00.

TEATRE Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”

Teatrul Republican de Păpuşi „Licurici”

14.01 „Pomul vieţii” de D. Matcovschi, Sala Mare, ora 18.00.

15.01 „Cântec de leagăn pentru bunici” de D. Matcovschi, Sala Mare, ora 18.00.

16.01 „Amorul dănţuie şi feste joacă” după Shakespeare, Sala Mare, ora 18.00.

17.01 Serata „M. Eminescu”, ora 18.00.

Teatrul Municipal „Satiricus Ion Luca Caragiale”

VÂND lot de casă 4 ari, Durleşti.

Tel.: 068026441; 48.44.47.

CALENDARE la comandă.

079-577-577. Constantin Bîrsa.

CAUT apartament în chirie la Telecentru, de preferat 1-2 camere.

Telefon: 079624335.

SE VINDE un lot de pământ cu casă în r. Briceni, s. Coteala. Tel.: 069007930.

Orice leu are valoare pentru familia Cătană JURNAL de Chişinău a fost în vizită la Ion şi Valentina Cătană din Sărata Galbenă, Hânceşti. Deşi s-au născut cu handicapuri fizice (Ion are gradul I de invaliditate, iar Valentina, gradul II), au format o familie şi au dat viaţă unui copil prin intermediul rubricii „Jumătatea ta” din JURNAL. Indemnizaţia lunară a familiei Cătană nu ajunge nici până la 1000 de lei, de aceea Ion, capul familiei, lucrează şi la construcţii uneori ca să aibă pâine pe masă şi, iarna, lemne de foc.

I-am întrebat de ce au nevoie cel mai mult. Ambii ne-au spus că de fapt se descurcă, doar că cel mai greu le vine să se deplaseze, pentru că Ion are tetrapareză spastică, paralizie cerebrală, iar Valentina suferă de hemopareză pe stânga. „Merg la serviciu pe jos şi am dureri mari

Divertis | 15

www.jurnal.md

în picioare. Soţiei mele îi vine foarte greu să se deplaseze. Am nevoie de un mijloc de transport ca să ajung mai uşor şi la lotul din câmp, care este departe de casă, şi la serviciu”, îşi povesteşte necazul Ion. JURNAL de Chişinău face apel către toţi cei care doresc să susţină familia Cătană în procurarea unui scuter cu patru roţi, pentru ca soţii Cătană să se poată deplasa mai uşor. Doritorii pot să doneze bani în contul d-nului Ion Cătană, cod fiscal 0982407202354, cont bancar în lei – 2233918572, cont bancar în euro – 2233918572 la BC „Victoriabank” SA, filiala nr.18, Hânceşti, contul băncii VICBMD2X491.

Dacă doriţi să luaţi direct legătura cu soţii Cătană, puteţi să-i apelaţi la numerele de telefon: 0 269 50581, 069669279.

Sudoku SIMPLU

14.01 „Cu bunelul, ce facem?...” de Constantin Cheianu, ora 18.00.

15.01 „Made in Moldova!” de Constantin Cheianu, ora 18.00.

15.01 „Doctorul Aumădoare” de C. Ciucovschi, ora 11.00, rus.

16.01 „Aventurile lui Chiţ” de V. Dobrescu, ora 11.00, rom.

Teatrul Municipal de Păpuşi „Guguţă” 14.01 Show de excepţie cu Moş Crăciun, surprize, vrăjitorii, focuri de artificii, dans şi voie bună cu vedete îndrăgite de copii, ora 11.00.

15.01 „Pasărea pre limba ei piere” de I. Proca, ora 11.00.

16.01 „Făcătorii destinului” de M. SpânuRusnac, ora 11.00.

Eminesciana la Centrul Expoziţional „Constantin Brâncuşi” Astăzi, la Centrul Expoziţional „C. Brâncuşi” (ora 16.00) va avea loc vernisajul expoziţiei de grup „Viziuni periferice”, la care participă artiştii vizuali Tatiana Fiodorova, Irina Grabovan, Maxim Kuzmenko din Republica Moldova şi Eliane Bots din Olanda.

Artiştii vor prezenta lucrări foto şi video, inspirate din realitatea imediată.

Expoziţia este organizată de Uniunea Artiştilor Plastici, suportul tehnic fiind asigurat de Centrul de Artă

Contemporană din Chişinău (KSA:K).

Joi, 13 ianuarie, cu prilejul aniversării a 161-a a poetului naţional Mihai Eminescu, va fi inaugurată la Centrul Expoziţional „C. Brâncuşi” o expoziţie de artă plastică contemporană cu genericul „Eminesciana VII”. Expoziţia va fi lansată la ora 15.00 şi va cuprinde ilustraţii de Gheorghe Vrabie la creaţia lui Mihai Eminescu, motivele operei eminesciene fiind prezente şi în lucrările altor pictori şi graficieni participanţi la vernisaj. „Eminesciana VII” va fi deschisă până la 30 ianuarie 2011.

Am harul de a vindeca boli grave, darul beţiei, scot argintul viu, dezleg farmece, împac familii destrămate, aduc spor şi câştig în casa voastră!

Sunt Măicuţa Alexandra şi vă pot ajuta cu orice problemă doriţi dumneavoastră! APELAŢI CU ÎNCREDERE LA NR. DE TEL. 0040768892746.

BIG BANC

DIFICIL

 Doi lilieci îşi făceau siesta atârnaţi într-un copac cu capul în jos.

– Auzi, care a fost cea mai urâtă zi din viaţa ta?

– Când am avut diaree...  La un proces plictisitor din cale-afară, când aproape toţi adormiseră, un beţiv exclamă către procuror: – Să mă pupi în fund!

– Afară!

– Nu, aici, să vadă toată lumea!

 Dintr-o dată, Ion îi trage lui Gheorghe o palmă.

– Ioane, mă, tu ai glumit sau ai dat în serios?

– Am dat în serios.

– Bine, mă, că mie nu-mi plac astfel de glume.  Un tip grav rănit era cărat pe targă de brancardieri.

– Unde mă duceţi?

– La morgă.

– Păi, n-am murit!

– Păi, n-am ajuns.

EPIGRAME Zgârâie-brânză contemporani Şi unor vânzători din piaţă Le înmulţeşte Domnul „harul”, Că, pentru o mai bună viaţă, Le-a dat şi brânza, şi cântarul...

Soţiei

Gheorghe BÂLICI

Îmi bate inima, ehei!

De parcă-i gata să irumpă, Iar când îmi iei toţi banii mei, Zău că îmi pari cu mult mai scumpă!...

Integramă

Teatrul Naţional de Operă şi Balet 13.01 „Spărgătorul de nuci. Balet în două acte” de P. Ceaikovski, ora 18.00.

15.01 „Evgheni Oneghin” de P. Ceaikovski, scene lirice în trei acte, ora 18.00.

16.01„Spărgătorul de nuci. Balet în două acte” de P. Ceaikovski, ora 16.00.

SĂLI DE CONCERT Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici” 12–13.01 Teatrul Improvizaţiei Artistice, Sala Mare, ora 18.00.

13.01 Seară de romanţă rusă. Interpreţi: S. Pilipeţchi şi L. Marin, Sala Mică, ora 17.00.

19.01 Lecţia „Perceperea muzicii în viaţa cotidiană”, Sala Mică, ora 18.00.

16 | Zigzag

www.jurnal.md

 Jurnal de Chişinãu

Marţi, 11 ianuarie 2011

FII PRIMUL! E POSIBIL. Robotul care şterge praful!

Studenţii Facultăţii de Matematică şi Informatică din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj au conceput roboţi care plantează copaci, pun gresie, servesc masa sau curăţă lacurile de PET-uri. Aparatura necesară pentru realizarea roboţilor a costat aproximativ 100.000 de lei şi a fost achiziţionată printr-un proiect de cercetare obţinut de universitate.

După ce studenţii vor primi note, roboţeii vor fi demontaţi pentru a fi reinventaţi la anul de alţi tineri. Botezat „Rosie”, robotul este dotat cu nişte perii şi cârpe care sunt învârtite de un motoraş. Se plimbă pe masa care trebuie să o cureţe şi evită obstacolele pe care le întâlneşte.

Roboţelul „SweemGreen” a fost vedeta ediţiei. Acesta este

prototipul unei bărcuţe programate să culeagă PET-uri care plutesc pe un lac sau baltă. O astfel de maşinărie poate reduce mult timpul în care se pune gresia într-o încăpere, studenţii reuşind să o programeze să pună 25 de bucăţi de gresie în şase minute. După ce clientul îşi alege meniul, robotul va aranja pe tavă toate produsele comandate de client şi îi va „înmâna” tava cu meniul comandat. „Poştaşul” e programat să recunoască anumite cutii poştale, în funcţie de formă şi culoare, ignorândule pe celelalte. El citeşte numele şi adresa, recunoaşte scrisul de pe etichetă.

Primul hotel cu camere sub formă de capsulă La Shanghai, în China, s-a deschis recent un hotel ciudat, „Hanul Capsulă”, situat în apropierea gării. Aici, cei care vor să se odihnească sunt cazaţi în 68 de încăperi sub formă cubică, care acoperă peste 300 metri pătraţi. Oaspeţii beneficiază de prize independente, televizoare cu ecran plat, iluminatoare şi computere. Toate aparatele sunt produse tehnologice de ultimă oră, iar serviciul internet fără fir este ireproşabil. Cei care vor să se relaxeze, mai ales în aşteptarea trenului, nu sunt deranjaţi de spaţiile foarte înguste din încăperile sub formă de cub.

Polul nord magnetic deviază către Rusia Americanii au închis un aeroport pentru că polul nord magnetic deviază către Rusia. Decizia a fost luată de oficialii din Tampa, statul Florida, iar avioanele vor rămâne la sol până săptămâna viitoare. Polii Pământului îşi inversează locul la un anumit interval de timp, acest fenomen având loc ultima dată acum 780.000 de ani. Procesul durează aproximativ 1.500 de ani.

Transporturile aeriene sunt afectate pentru că sistemele de navigare ale avioanelor folosesc polul nord magnetic ca punct de referinţă. Oamenii de ştiinţă credeau până de curând că inversarea polilor magnetici ai Pământului are loc la întâmplare.

Cu toate acestea, o echipă de fizicieni italieni a studiat mai atent proprietăţile statistice ale apariţiei acestor inversiuni în timp şi au descoperit că nu sunt întâmplătoare, ci seamănă cu statistica cutremurelor. În timpul ultimilor 160 milioane de ani au avut loc sute de asemenea inversări, ultima – acum 780.000 de ani. O inversare completă durează câteva mii de ani şi are consecinţe îngrijorătoare care includ punerea în dificultate a păsărilor migratoare sau a altor animale (precum rechinii) şi posibila expunere a Pământului la razele cosmice.

Johnny Depp, nemulţumit de lumea în care trăieşte Johnny Depp, unul dintre cei mai bine plătiţi actori de la Hollywood, nu este deloc mulţumit de lumea în care trăieşte. Actorul crede că noile descoperiri tehnologice i-au făcut pe oameni să piardă sensul vieţii. Starul a dezvăluit faptul că urăşte felul cum evoluţia tehnologiei i-a transformat pe oameni.

Actorul, căsătorit cu Vanessa Paradis, tatăl a doi copii, este de părere că tehnologia i-a determinat pe oameni să-şi piardă simţul individualităţii. „Câteodată mi-aş dori să fug urlând de această lume obsedată de tehnologie, de presa invazivă şi de tristeţea pe care

o produc reality-show-urile.

Pierdem legătura cu lucrurile simple şi ne pierdem simţul individualităţii”, a declarat celebrul actor.

Johnny Depp (47 de ani) şi Vanessa Paradis (38 de ani) locuiesc în sudul Franţei împreună cu cei doi copii ai lor, Lily-Rose şi Jack. Cei doi

deţin o insulă în Caraibe, unde se retrag atunci când simt nevoia să fugă de lume. „Ştiu că a deţine o insulă sună extravagant, dar sunt momente când simt nevoia să merg undeva să respir, fără ca cineva să mă ţină de vorbă sau să-mi facă o poză”, a adăugat actorul.

Britney Spears a refuzat cererea în căsătorie a iubitului După ce a aşteptat îndelung să fie cerută de nevastă de prietenul său, Jason Trawick, Britney Spears a schimbat foaia. Cântăreaţa a fost foarte afectată de faptul că presa a aflat că acesta a bătut-o. Ca să o împace, Trawick a dus-o într-o vacanţă romantică în Mexic cu prilejul sărbătorilor.

Cu acest prilej, el i-a cerut în sfârşit mâna, dar, spre uimirea lui şi a presei americane, Britney l-a refuzat. Cântăreaţa i-a spus mamei sale că Jason ar fi crezut că e proastă, dacă ar fi acceptat propunerea lui de căsătorie. Cu ceva timp în urmă, se zvonea că iubitul vedetei ar fi bătut-o crunt. Aceasta intenţiona să se despartă de el, însă a recunoscut că vrea să se mărite cât de curând cu acesta şi că „Jason este singurul bărbat din lume care este în stare să o strunească”.

S-a născut la o tragedie, a murit în alta

Hoţ căzut de la etajul VI la uşa Madonnei Şoc pentru Madonna. În timp ce se afla cu iubitul său, Brahim Zaibat, într-un club de noapte din capitala Marii Britanii, un hoţ a căzut de la etajul şase al unui bloc vecin cu casa acesteia. Madonna (52 de ani) a aflat cu stupoare că un hoţ fugărit de poliţie a căzut de la 30 metri înălţime la uşa de la intrarea în vila sa londoneză de 12 milioane de euro.

S-ar fi putut să se trezească subit cu infractorul în cap şi să o ucidă, fiindcă tocmai se afla în capitala britanică pentru

câteva zile împreună cu mult mai tânărul său iubit, Brahim Zaibat, în vârstă de 24 de ani. Din fericire, când s-a produs tragedia, cei doi se aflau într-un club de noapte din Londra. În momentul în care s-a aflat că hoţul a căzut de la etajul şase al blocului din vecinătatea vilei, nu se ştia dacă Madonna a văzut sau nu scena îngrozitoare. În prezent, infractorul se zbate între viaţă şi moarte.

Individul s-a căţărat pe un burlan, încercând să se strecoare într-un apartament, dar a alunecat şi s-a prăbuşit în gol.

A venit pe lume în ziua atentatelor de la 11 septembrie 2001. Viaţa micuţei Christina Taylor Greene s-a desfăşurat între două evenimente care au marcat America. Fetiţa în vârstă de 9 ani a venit pe lume chiar în ziua în care au avut loc sângeroasele atentate teroriste de la World Trade Center din New York şi a murit weekendul acesta, după ce a fost împuşcată în atacul armat care a avut loc în parcarea unui hipermarket din Tucson, Arizona.

O fetiţă în vârstă de 9 ani, Christina Taylor Greene, a căzut victima atacului armat care a avut loc sâmbătă în parcarea unui hipermarket din oraşul Tucson, Arizona. Povestea micuţei este de-a dreptul impresionantă. Ea a venit pe lume la 11 septembrie 2001, zi în care America a fost zguduită din temelii de atentatele teroriste care au avut loc la World

Trade Center din New York.

Din nefericire pentru Christina, viaţa ei a început cu o tragedie şi s-a terminat cu alta. Christina fusese adusă de un vecin la locul atentatului. Acesta a vrut să-i facă o bucurie, aducând-o la întâlnirea pe care Gabrielle Gifford, membru al Camerei Reprezentanţilor, a avut-o cu alegătorii la locul unde s-a produs drama. Christina, foarte interesată de politică, fusese aleasă în consiliul elevilor de la şcoala sa, îi plăceau înotul, hipismul, baschetul şi baletul. Vecinul care a însoţit-o la tragicul eveniment a fost împuşcat de patru ori. Politiciana Gabrielle Gifford a fost grav rănită în urma atacului armat, pus la cale de Jared Lee Loughner, în vârstă de 22 de ani, care are antecedente penale. El a fost arestat imediat după tragedie, iar poliţia îi caută acum pe posibilii săi complici. În urma atacului armat, şase persoane au murit şi alte 12 au fost rănite.