Jurnal de Chisinau, 17 septembrie

Vlad Plahotniuc a intrat în posesia „Antenei C” încă în 2007>P2 VINERI, 17 septembrie 2010 ANUL X, NUMĂRUL 67 (981)

www.jurnal.md  16,19 ▲  12,36 ▼ PRET: 4,00 LEI

ISNN 1857-3223

campanie Jurnal de Chişinău

Vrem TVR!

Chişinău, str. 31 august 1989, 31, tel./fax: +/373 22/ 549954 www.transelit.md

Revoluţia furată 7 APRILIE // Justiţia se amână

> Judecătorii evită să examineze dosarele

legate de evenimentele din 7 aprilie. Şedinţele de judecată în cazul fostului vicecomisar de Chişinău, Iacob Gumeniţă, şi al poliţistului Ion Perju bănuit că l-ar fi omorât pe Valeriu Boboc au fost amânate.

Avocaţii cred că tărăgănarea examinării dosarelor se face intenţionat. Potrivit preşedintelui interimar Mihai Ghimpu, magistraţii aşteaptă mai întâi rezultatele alegerilor parlamentare ca să ştie cine se va afla mai departe la conducerea statului.

> Iacob Gumeniţă, fost vicecomisar de Chişi-

nău, „victimă a protestatarilor”: “Manifestanţii aruncau în noi cu pietre smulse din scările Preşedinţiei.

Mie personal mi-au rupt pantoful şi mi-a fost fracturat un deget de la picior. Am fost dus în mulţime şi bătut. Mi-au dezbătut doi dinţi. Am primit pietre în cap”. În imagine: Iacob Gumeniţă, "încolţit" de ziarişti după şedinţa de judecată. (Foto: Elena Grozavu // Jurnal de Chişinău)

Prizonierii birocraţiei

FLAGRANT // La o săptămână de la încarcerare, nimeni nu ştie nimic despre cei 16 cetăţeni moldoveni bănuiţi de omorul unui cetăţean egiptean în pustiul Sinai. >P5

> Ordinele către poliţişti au venit din partea lui Valentin Zubic, şeful statului major. Doisprezece martori au depus mărturii săptămâna aceasta în instanţa de judecată în dosarul intentat împotriva ex-ministrului de Interne, Gheorghe Papuc, şi a fostului comisar al capitalei, Vladimir Botnari, învinuiţi de neglijenţă în serviciu, soldată cu urmări grave, inclusiv cu moartea lui Valeriu Boboc. În mod surprinzător însă, toţi cei care s-au prezentat până acum n-au făcut decât să-i scoată basma curată pe Botnari şi Papuc. >P4

Cine taie cordonul ombilical al „forţei a treia”? >P6

2 | Actualitate este o publicaţie editată de JURNAL TRUST MEDIA Preşedinte: Val Butnaru Apare din 1999 Adresa redacţiei: str. Vlaicu Pârcălab 63, etaj 3, Centrul Skytower, cod poştal 2012, Chişinău, Republica Moldova Telefoanele redacţiei: 23.83.31, 23.76.45 GSM 068.58.37.77 Orange GSM 079.98.37.77 Moldcell fax: 23.42.30 e-mail: cotidian@jurnal.md internet: www.jurnal.md Redacţia: Director: Aureliu Cornescu aureliu.cornescu@jurnal.md Redactor-şef: Rodica Mahu rodica.mahu@jurnal.md Redactor-şef adjunct: Mariana Raţă mariana.rata@jurnal.md Editorialişti: Nicolae Negru Petru Bogatu Reporteri: Vitalie Hadei vitalie.hadei@jurnal.md Irina Nechit irina.nechit@jurnal.md Svetlana Corobceanu svetlana.corobceanu@jurnal.md Marina Liţa marina.lita@jurnal.md Victoria Popa victoria.popa@jurnal.md Svetlana Panţa svetlana.panta@jurnal.md Redactor stilizator: Ilie Gulica ilie.gulica@jurnal.md Editor foto: Elena Grozavu elena.grozavu@jurnal.md Design: Alex Marchitan alex.marchitan@jurnal.md Corneliu Comendant corneliu.comendant@jurnal.md Manager producţie & abonamente: Veaceslav Dreglea „Jurnal de Chişinău” este marcă înregistrată a JURNAL TRUST MEDIA Preşedinte Jurnal Trust Media Val Butnaru val.butnaru@jurnaltv.md Director Adrian Gîţu adrian.gitu@jurnaltv.md Directori departamente: Director Departament Tehnic Artur Hasnaş artur.hasnas@jurnaltv.md Director Publicitate Virginia Prodan virginia.prodan@reforma.md Director Departament Contabilitate Victoria Ursu victoria.ursu@jurnaltv.md Director Departament Juridic Gheorghe Stratan gheorghe.stratan@jurnaltv.md Director Departament IT Sergiu Bivol sergiu.bivol@jurnaltv.md Director Departament WEB Vitalie Harea vitalie.harea@jurnaltv.md JURNAL TRUST MEDIA editează ziarele “Jurnal de Chişinău”, “Apropo”şi “Economist”, JURNAL TRUST MEDIA este proprietarul televiziunii JURNAL TV şi a postului de radio JURNAL FM. Publicitatea JURNAL TRUST MEDIA este administrată de agenţia de publicitate ”Reforma Advertising”. Şef Departament Publicitate Print: Alina Vdovicenco alina.vdovicenco@reforma.md telefon 23.46.79 GSM 068.30.21.45 Ziar finanţat de Guvernul României – Departamentul pentru Românii de Pretutindeni Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul şi corectitudinea anunţurilor publicitare. Textele marcate cu P (publicitate) şi PP (publicitate politică) sunt publicate în regim de publicitate plătită.

“Jurnal de Chişinău” apare marţi şi vineri.

Abonamentul la ziar poate fi perfectat în orice oficiu poştal din Republica Moldova.

Tiraj: marţi: 4.750 exemplare vineri: 17.180 exemplare Tipar: Tipografia “Prag-3”, str. Petricani 94/1, Chişinău, Republica Moldova Comanda nr. 702

www.jurnal.md

Vineri, 17 septembrie 2010

 Jurnal de Chişinãu

Antenă pentru Plahotniuc MASS-MEDIA // Controversatul om de afaceri Vlad Plahotniuc a intrat în posesia „Antenei C” încă în 2007

Începând de vinerea trecută, radio „Antena C” nu mai există. În locul fostului post de radio municipal privatizat cu mare scandal acum trei ani, este difuzat „Prime FM”, parte a companiei „Prime Holding”, administrată de omul de afaceri Vlad Plahotniuc. De altfel, „Antena C” a încăput pe mâinile lui Plahotniuc încă atunci, în 2007, când Primăria capitalei i-a vândut-o la preţul unui apartament.

Potrivit contractului de vânzare-cumpărare, noii proprietari ai postului îşi asumau responsabilitatea de a investi în trei ani trei milioane de lei în „Antena C”. În cazul în care această clauză a contractului nu ar fi fost respectată, primăria Chişinău putea cere rezilierea contractului. Investiţiile nu s-au făcut, dar autorităţile nu au cerut anularea contractului.

Liuticov, interpusul lui Plahotniuc?

Lansarea postului de radio „Prime FM” s-a făcut cu mare fast vinerea trecută. Cu această ocazie, patronii postului au dat şi un concert de zile mari în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Şi pentru că veni vorba de patroni, trebuie să precizăm aici câteva lucruri. Potrivit administratorului „Prime FM” (până mai ieri „Antena C” – n.r.), Victoria Bucătaru, postul de radio face parte din acelaşi trust media cu postul de televiziune „Prime TV”, despre care însuşi Vlad Plahotniuc a recunoscut în cadrul unei emisiuni de la „Publika TV” că este administrat de una dintre companiile care îi aparţin. Prin urmare, Plahotniuc a recunoscut public faptul că „Antena C” îi aparţine.

Totuşi datele de la Camera Înregistrării de Stat vorbesc despre altceva. Potrivit Registrului de stat al persoanelor juridice, asociatul unic al SRL „Antena C” este Dumitru Liuticov, cel care acum trei ani a cumpărat postul de radio municipal în cadrul unei licitaţii dubioase organizată de Primăria Chişinău. În acest caz, fie Plahotniuc minte atunci când îşi atribuie proprietăţi care nu-i aparţin, fie businessmanul a cumpărat „Antena C” încă în februarie 2007 prin intermediul interpusului său – Liuticov.

Roşca şi Tkaciuk – autorii ideii Revenind la vânzarea postului municipal de radio, trebuie să amintim că premisele pentru înstrăinarea „Antenei C” şi a „Euro TV” (post municipal de televiziune – n.r.) au

fost create prin adoptarea în iulie 2006 a Codului Audiovizualului care excludea audiovizualul public local.

L-am contactat pe unul dintre autorii acelui document, ex-comunistul Victor Stepaniuc, pentru a-l întreba care au fost adevăratele motive pentru care s-a introdus această prevedere în lege. Stepaniuc a recunoscut că, deşi s-au adus mai multe argumente precum că aşa cer normele democratice europene, din start s-a urmărit scopul acaparării celor două posturi municipale. „Scopul a fost de a pune mâna pe „Antena C” şi „Euro TV”. În comisia noastră această idee era promovată intens de pepecedişti. La început, am încercat să mă opun, dar pe urmă am aflat că înţelegerea pentru introducerea acestei schimbări în legislaţie se făcuse la Preşedinţie. Autorii ideii erau Iurie Roşca şi Mark Tkaciuk. Ei erau cei care l-au convins pe Voronin”, susţine Stepaniuc.

Primăria ştia planul Despre ce se punea la cale ştiau şi autorităţile locale, care, în regim de urgenţă şi cu grave încălcări de procedură, au adoptat o decizie a Consiliului Municipal Chişinău cu privire la scoaterea la privatizare a celor două posturi. Solicitat de JURNAL, fostul primar de Chişinău, Vasile Ursu, ne-a declarat că nu ştia exact cine urmau să fie cumpărătorii „Antenei C” şi „Euro TV”, dar i se dăduse de înţeles că acestea vor fi împărţite între comunişti şi creştindemocraţi.

Ursu afirmă că nu a ştiut despre implicarea lui Vlad Plahotniuc în acea privatizare. De altfel, fostul primar susţine că nu l-a văzut niciodată nici pe Dumitru Liuticov, cel care a cumpărat „Antena C”. „În locul lui veneau mereu juriştii lui sau noul administrator al postului, Veaceslav Sâtnic. Adevărul e că nici nu mi-am dat interesul să ştiu cine este el”, ne-a comunicat Ursu. Liuticov nu a fost văzut niciodată nici de angajaţii postului de radio.

„Antena C” putea fi recăpătată La trei ani de la privatizarea celor două posturi municipale, Vasile Ursu regretă vânzarea lor. „Îmi pare rău, dar nu-mi asum toată vina”, spune fostul primar care recunoaşte că privatizarea s-a făcut cu multe încălcări şi este nedumerit de faptul că noile autorităţi nu revin asupra tranzacţiei, mai ales că au şi posibilitate şi motive.

Potrivit contractului semnat atunci de primăria Chişinău şi Dumitru Liuticov, „Antena C” a fost vândută la preţul de un milion 50 de mii de lei (preţul unui apartament cu patru camere – n.r.). În schimb, noul proprietar trebuia să investească în postul de radio trei milioane de lei pe parcursul a trei ani, în caz contrar, primăria capitalei putea cere

Vlad Plahotniuc rezilierea contratului de vânzarecumpărare.

Potrivit consilierului municipal Oleg Cernei, pe parcursul celor trei ani de la privatizare, noii proprietari ai postului nu au înştiinţat niciodată autorităţile locale despre modul în care îndeplinesc Planul de investiţii asumat prin contract. „Investiţiile nu s-au făcut, dar nici primăria nu a revenit la subiect”, susţine Cernei.

Fără sprijin în Alianţă Aceeaşi sursă afirmă că, după alegerile locale din 2007, a propus în CMC crearea unei comisii speciale care să verifice modul în care noii proprietari de la „Antena C” şi „Euro TV” respectă planul de investiţii prevăzut în contract. Comisia a fost creată, dar rezultatele muncii lor nu s-au mai văzut. Şi deputatul liberal Valeriu Munteanu, fost jurist la „Antena C”, afirmă că a propus la începutul acestui an un proiect de lege care prevedea crearea unei comisii parlamentare care să investigheze modul în care s-a făcut privatizarea celor două posturi municipale de radio şi de televiziune. „Din păcate, iniţiativa mea nu a fost susţinută de colegii de alianţă. S-au invocat două motive: există alte priorităţi şi nu trebuie să dăm impresia că încercăm să ne răzbunăm pe PCRM şi PPCD prin intermediul Parlamentului. Să lăsăm Procuratura să-şi facă treaba”, susţine Munteanu.

Deputatul a refuzat să ne spună cine din colegii de alianţă s-a opus cel mai mult iniţiativei. Întrebat însă dacă este vorba de fracţiunea democrată, Munteanu a lăsat să se înţeleagă că nu e exclus să fie ei. Apropo de „Antena C” şi Partidul Democrat, conform dărilor de seamă făcute de partide în campania electorală din iulie 2009, „Antena C” a donat oficial zece mii de lei pentru electorala democraţilor.

„Antena C” ignoră solicitările primăriei În decembrie 2009, Munteanu a mai făcut şi o interpelare în Parlament prin care a solicitat să i se comunice în ce mod şi în ce măsură cetăţenii Liuticov şi Boldureanu (patronul „Euro TV” – n.r.) au respectat obligaţiile contractuale privind investiţiile pentru dezvoltarea posturilor „Antena C” şi „Euro

TV”. În răspunsul primit, deputatul este informat că primăria a făcut un demers către cele două posturi media prin care a solicitat informaţia privind executarea programului de investiţii, dar deocamdată nu a primit niciun răspuns.

De asemenea, parlamentarul este informat despre faptul că ambilor proprietari ai posturilor li s-a solicitat să efectueze o expertiză privind executarea programelor de investiţii pe fiecare compartiment în parte. „Până în acest moment a prezentat informaţia solicitată doar postul de televiziune „Euro TV”, se arată în răspunsul la interpelare semnat de primarul Dorin Chirtoacă.

„Problema trebuie rezolvată în această toamnă” De altfel, edilul capitalei a promis de mai multe ori în campania pentru fotoliul de primar că va reveni asupra privatizării celor două posturi municipale. Contactat de JURNAL, Chirtoacă ne-a răspuns că e foarte important ca în momentul în care se va discuta acest subiect la nivelul CMC să aibă sprijin din partea majorităţii democrate. „Nu am discutat până acum pentru că la un moment dat am avut în CMC o majoritate comunistă. Acum lucrurile stau mai bine. Trebuie să discutăm pentru a găsi soluţia cea mai bună care să ne permită să evităm tot felul de chichiţe juridice. Apoi să ne asigurăm că, sută la sută, toţi sunt gata să mergem umăr la umăr în procesul de a face dreptate în cazul „Euro TV” şi „Antena C”. În această toamnă, trebuie rezolvată problema”, ne-a declarat primarul. Întrebat ce părere are despre faptul că proprietarii „Antenei C” au decis să redenumească postul în „Prime FM”, Chirtoacă a răspuns confuz: „Până la urmă, proprietarii au voie să decidă cum să-l numească”.

„Trenul a plecat” Deşi primarul afirmă că nu se lasă bătut, fostul director al „Antenei C”, Vasile State, nu mai crede promisiunilor. „Regret că ne amintim atât de târziu despre „Antena C” care nu mai există din 2006. În acest timp, nimeni nu s-a gândit la contractul de investiţii asumat de noii proprietari ai postului.

Trei ani au trecut, acum nu ştiu dacă se mai poate face ceva, cu atât mai mult cu cât nu există nici voinţă politică.

Trenul a plecat”, ne-a spus State. În opinia sa, singurul lucru care mai poate fi făcut acum este o recompensă morală pentru vechea echipă a „Antenei C”, care a fost izgonită de noii patroni.

Menţionăm că foştii angajaţi ai „Antenei C” au depus o cerere la CEDO prin care cer revizuirea privatizării postului municipal de radio şi achitarea daunelor morale şi financiare.

Cererea a fost pusă pe rol, dar deocamdată Curtea nu s-a pronunţat asupra cazului.

Mariana RAŢĂ

Ziarul „ECOnomist” a împlinit şase ani de activitate pe piaţa media din R. Moldova Cititorii noştri sunt mai competitivi pentru că echipa „ECOnomist” îi ţine mereu la curent cu tot ce se întâmplă în economie şi business, le oferă prognoze pentru viitor.

O afacere bună are nevoie de un ziar bun!

Jurnal de Chişinãu  V

ineri,

17 septembrie 2010

Realitatea | 3

www.jurnal.md

Ghimpu consideră corupţia un pericol pentru R.Moldova ANTIMAFIE // Preşedintele interimar Mihai Ghimpu cere demiterea şefilor Curţii Supreme de Justiţie şi mai dă o şansă Procuraturii Generale, MAI şi CCCEC „Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) trebuie să ia atitudine atunci când unele instituţii ale statului sunt blocate de anumite cercuri de interese. Astfel, este blocată şi schimbarea promisă la 29 iulie 2009. Deja e pregătit proiectul de hotărâre privind demiterea conducerii Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) şi urmează să văd dacă voi avea susţinerea tuturor componentelor AIE”, a declarat miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă, preşedintele interimar Mihai Ghimpu. „Dacă ne referim la privatizările care au avut loc, ne dăm seama că au fost admise încălcări. În cazul hotelului „Codru”, reprezentantul Guvernului a susţinut privatizarea acestuia, nu şi cererea Procuraturii Generale, care a contestat în instanţă actul de vânzare-cumpărare. CSJ trebuie să dea tonul tuturor instanţelor, iar conducerea instituţiei să fie curată ca lacrima. Lucrurile nu stau aşa, iar din acest motiv voi cere demiterea lui Muruianu, Moldovanu şi Cernat. Data trecută, Muruianu a fost salvat

Vedem că procurorii şi judecătorii au case imense. Fiecare îşi ia caşcavalul său şi toţi se fac că nu văd. Nu putem să-i demitem din funcţia de judecători, doar din cea de conducere a instanţelor.

Faci treabă – rămâi mai departe, iar dacă nu – să fii demis”, a precizat Mihai Ghimpu.

“Privatizarea s-a făcut cu acceptul lui „Papa”

Mihai Ghimpu de vicele său”, a spus indignat Ghimpu.

De asemenea, Ghimpu nu e mulţumit nici de activitatea instanţelor economice şi cere ca să se ia măsuri urgente. „La instanţele economice lucrurile merg, cum s-ar spune, ca pe unt (preşedintele interimar a vrut să spună că lucrurile merg strună – n.red.). Am cerut să fie examinată activitatea judecătorului Colenco, dar nu s-a luat nicio măsură.

Ghimpu este convins că toate privatizările s-au făcut cu „voia” fostului şef al statului Vladimir Voronin. „În cazurile „Franzeluţa”, „Carmez”, „Gemenii”, privatizarea s-a făcut cu acceptul lui „Papa”.

Atunci nici vrăbiile nu zburau fără acceptul lui. Judecătorii tergiversează luarea unor decizii, inclusiv în dosarele privind 7 aprilie, pentru că aşteaptă să vadă ce se întâmplă după alegerile anticipate din noiembrie. Or, asta înseamnă că nu-şi fac corect treaba”, a menţionat şeful statului. Întrebat de un jurnalist dacă prin declaraţiile făcute dă dreptate lui Sergiu Mocanu, care a pornit lupta împotriva mafiei, Ghimpu a respins acest lucru. „Prin declaraţiile

CNAM: Fideli sănătăţii tale Compania Naţională de Asigurări în Medicină a marcat la 10 septembrie, nouă ani de la înfiinţare şi a organizat primul eveniment de amploare într-o atmosferă festivă la Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „N. Testemiţanu”. Acesta a fost un prilej de relansare a identităţii corporative a noii imagini vizuale şi conceptuale a CNAM. Prim-ministrul Vladilmir Filat, preşedintele Comisiei parlamentare pentru protecţie socială, sănătate şi familie, Liliana Palihovici, viceministrul Sănătăţii, Octavian Grama, medici şi angajaţi ai CNAM din teritoriu au participat la acest eveniment. Întrunirea festivă a început cu un film instituţional despre noua identitate corporativă, care a culminat cu sloganul CNAM: Fideli sănătăţii tale.

Noul logo al Companiei în game cromatice: alb, verde şi gri reprezintă păpădia cu seminţe protejată de două mâini-frunze. Un simbol, cât se poate de viu, dar şi cu un conţinut consistent simbolic în care elementele grafice prezintă o îmbinare a valorilor umane cu esenţa naturii, or, astfel se poate identifica sistemul de asigurare obligatorie de sănătate. Pe de o parte, păpădia cu seminţe – sănătatea cetăţenilor care, prin fragilitatea sa, necesită grijă şi protecţie, pe de altă parte, mâinile-frunze – Compania Naţională de Asigurări în Medicină gată să răspundă necesităţilor şi aşteptărilor beneficiarilor. Această schimbare de identitate vizuală şi verbală este argumentată de lansarea unei noi etape în dezvoltarea sistemului de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, prin care se urmăreşte schimbarea accentului de prioritate către beneficiar – persoana asigurată.

Comunicarea directorului general al CNAM, Mircea Buga, care a prezentat etapele de dezvoltare a Companiei, a subliniat realizările şi problemele pentru perioada 2004 – 2010 de consolidare instituţională a sistemului de sănătate, trasând vectorii de prioritate pentru perioada imediat următoare, în

care „Vom pune accentul pe creşterea nivelului de satisfacţie a pacientului, prin monitorizarea sporită a calităţii serviciilor medicale, descurajarea plăţilor neformale şi sancţionarea utilizării neconforme a mijloacelor financiare, având ca suport şi pârghiile legale aprobate recent de Parlament.”

Prim-ministrul Vladimir Filat a menţionat că îmbunătăţirea serviciilor în sectorul de sănătate rămâne a fi o prioritate pentru actualul guvern. „În urma întâlnirilor cu cetăţenii am constatat că beneficiarii poliţelor de asigurare au aşteptări mai mari.

E nevoie de o comunicare eficientă între reprezentanţii CNAM şi populaţie. Deţinătorii poliţelor de asigurare trebuie să cunoască în detalii serviciile şi drepturile lor, precum şi instrumentele care să le asigure aceste drepturi”, a adăugat Filat.

Evenimentul a continuat cu acordarea diplomelor de merit din partea guvernului de către prim-ministru pentru cei mai buni specialişti din cadrul sistemului de asigurări obligatorii de asistenţă medicală. Vladimir Filat a felicitat angajaţii CNAM cu ocazia acestei frumoase aniversări, dorindu-le perseverenţă, succese pentru dezvoltarea unui sistem medical performant, care să le ofere cetăţenilor servicii de calitate. Întrunirea festivă „9 ani de la înfiinţarea CNAM” şi acţiunea de relansare a identităţii corporative „CNAM în lumină nouă” eveniment important pentru întreg sistemul de sănătate, a identificat cooperarea şi comunicarea intersectorială, precum şi implicarea activă comunitară ca instrumente esenţiale pentru realizarea unui nivel ridicat de sănătate.

La final, Mircea Buga, directorul general al CNAM, i-a felicitat pe angajaţi şi pe toţi cei prezenţi în sală, urându-le sănătate, prosperitate, energie creatoare, activitate profesională fructuoasă!

Compania Naţională de Asigurări în Medicină a fost instituită la 10 septembrie 2001. La 1 ianuarie 2004, a început implementarea asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală pe întreg teritoriul ţării prin cele 12 agenţii teritoriale.

Cristina Baciu

făcute astăzi nu am confirmat cele spuse de Mocanu. El ştie mult mai multe ca mine, dar ceea ce spune e rupt din context. Totuşi cei nominalizaţi de Mocanu sunt din echipa lui „Papa”. E nemulţumit că a fost închis de comunişti, dar în acelaşi timp îi spală pe ei”, a spus Ghimpu.

Instituţiile abilitate tergiversează examinarea dosarului 7 aprilie În alt context, Ghimpu s-a arătat nemulţumit şi de ancheta privind evenimentele din aprilie 2009. „Procuratura Generală, Ministerul de Interne şi Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice nu aduc la cunoştinţă ceea ce s-a întâmplat în aprilie 2009. Se creează impresia că nu-şi fac treaba aceste instituţii. Au fost pornite mai multe dosare penale pentru abuz de putere, tortură, dar lumea aşteaptă de fapt altceva. Totul a fost dirijat de Voronin, deoarece el conducea organele de drept. De ce PG nu îl cercetează pe Voronin?

Sunt gata să renunţ la imunitatea de preşedinte interimar şi să merg chiar acum la PG să depun mărturii în acest dosar. Dacă Ghimpu se face vinovat, să răspundă. Acelaşi lucru e valabil şi pentru Voronin. Dar el este lăsat în pace”, spune Ghimpu.

Oficialul a adăugat că le mai dă o şansă organelor de drept, ca să-şi facă corect meseria. „Le mai dăm o şansă organelor de drept să facă lumină în cazurile enumerate mai sus. În caz contrar, vom adopta decizii în Parlament. Să nu creadă cineva că Legislativul nu va fi funcţional după semnarea decretului de dizolvare”, a spus Ghimpu.

Acesta a lansat un mesaj către compania lui Vladimir Plahotniuc, care a preluat licenţa de emisie a postului TVR1. „Cei care au preluat TVR-ul să aibă grijă să-l întoarcă, să nu aştepte decizia CEDO în acest caz. Eu nu ştiu dacă a fost preluat legal sau ilegal, dar să facă un gest cetăţenesc până la urmă. TVR-ul trebuie să revină în Republica Moldova, să se facă dreptate”, a insistat Ghimpu. (jurnal.md)

Campania antimafie, de la social la politic Sergiu Mocanu se va implica în politică. „Campania antimafie îmbracă o haină juridică și trece dintr-o acțiune socială în una politică”, au declarat miercuri membrii Organizației "Valori Europene fără Frontiere", în cadrul unei conferinţe de presă. Potrivit acestora, implicarea în politică se datorează inactivității Alianței de la guvernare în scandalul pornit împotriva așa-zisei scheme mafiote, în frunte cu Vlad Plahotniuc.

Potrivit lui Mocanu, există discuții cu mai multe partide în acest sens. „Săptămâna viitoare probabil vom spune ce haină juridică va îmbrăca această campanie. Urmează să găsim un partid care ar fi gata să adopte platforma antimafie și să participe la alegerile parlamentare cu același nume”, a precizat Mocanu.

Referindu-se la decizia lui Sergiu Mocanu de a se implica în politică, Arcadie Barbăroşie, directorul Institutului pentru Politici Publice (IPP), a opinat că acesta s-a folosit de dreptul său constituţional de a organiza un partid politic. „E adevărat că a folosit o metodă mai specifică, dar putem aduce şi alte exemple de acest gen”, a declarat pentru JURNAL Barbăroşie.

Potrivit analistului politic, apariţia pe scena politică a lui Mocanu va oferi o şansă în plus electoratului moldovenesc să-şi găsească un reprezentant. „Eu consider apariţia unui partid nou un lucru bun, deşi s-ar putea ca multitudinea de formaţiuni să creeze o confuzie în rândul alegătorului moldovean care este leneş şi nu vrea să se implice în viaţa politică”, a spus analistul.

Solicitat să spună care ar fi şansele lui Mocanu în următoarea campanie electorală, directorul IPP a refuzat să se pronunţe. „În scurt timp, Barometrul pentru Opinie Publică va efectua un sondaj, care va arăta care sunt şansele lui Mocanu. Îmi place să vorbesc bazându-mă pe date factologice”, a menţionat Arcadie Barbăroşie.

Floarea COLŢA

4 | La marginea Europei

www.jurnal.md

Vineri, 17 septembrie 2010

 Jurnal de Chişinãu

7 aprilie, justiţia se amână REVOLUŢIA FURATĂ // Gumeniţă, „victimă a protestatarilor”

Judecătorii evită să examineze dosarele legate de evenimentele din 7 aprilie. Şedinţele de judecată în cazul fostului vicecomisar de Chişinău, Iacob Gumeniţă, şi al poliţistului Ion Perju bănuit că l-ar fi omorât pe Valeriu Boboc au fost amânate. Avocaţii cred că tărăgănarea examinării dosarelor se face intenţionat. Potrivit preşedintelui interimar Mihai Ghimpu, magistraţii aşteaptă mai întâi rezultatele alegerilor parlamentare ca să ştie cine se va afla mai departe la conducerea statului.

„Eroarea” judecătorului?

Reluarea examinării dosarului lui Iacob Gumeniţă a început cu stângul. Prima şedinţă de judecată anunţată pentru această toamnă a fost amânată din cauza neprezentării la proces a părţii vătămate.

Judecătorul a decis ca următoarea şedinţă în acest dosar să se desfăşoare tocmai pe 18 octombrie.

Anunţul i-a lăsat cu gura

raţiile domnului Scorţescu rămân pe conştiinţa dumnealui”, ne-a spus magistratul.

cat al lui Valeriu Boboc. În pofida acestor înregistrări video, familia Boboc nu figurează în calitate de parte vătămată în acest proces.

Gumeniţă: Şi dosarul lui Perju „Mi-au rupt pantoful şi mi-a fost fracturat a fost amânat un deget de la picior” În schimb, părinţii şi soţia lui

Iacob Gumeniţă căscată pe Damian Hâncu, cel care figurează în calitate de parte vătămată în acest dosar, şi pe avocatul acestuia, Aureliu Scorţescu. Cei doi au aflat din presă că luni, 13 septembrie, a avut loc şedinţa de judecată în dosarul lor. Scorţescu afirmă că nu a fost înştiinţat legal despre data, ora şi locul examinării cauzei clientului său. Ba mai mult, judecătorul Sergiu Lazăr l-ar fi anunţat verbal că următoarea şedinţă de judecată va avea loc marţi, 14 septembrie, ora 14.30.

Contactat de JURNAL, judecătorul Lazăr a refuzat să comenteze afirmaţiile avocatului. „Toate decla-

Amintim că Iacob Gumeniţă este învinuit de depăşirea atribuţiilor de serviciu în timpul evenimentelor din aprilie 2009. Bănuitul pledează nevinovat şi spune că pe 7 aprilie el a fost mai degrabă victimă. „Manifestanţii aruncau în noi cu pietre smulse din scările Preşedinţiei.

Mie personal mi-au rupt pantoful şi mi-a fost fracturat un deget de la picior. Am fost dus în mulţime şi bătut. Mi-au dezbătut doi dinţi. Am primit pietre în cap”, a declarat Gumeniţă în faţa instanţei într-un alt dosar în care a fost citat în calitate de martor. Tot Gumeniţă a spus că nu l-a cunoscut personal pe Valeriu Boboc şi că a auzit despre moartea tânărului de la colegii de serviciu.

Asta deşi din imaginile filmate în noaptea de 7 spre 8 aprilie se vede clar cum vicecomisarul capitalei loveşte cu piciorul în corpul nemiş-

Valeriu Boboc figurează în calitate de parte vătămată în procesul intentat pe numele poliţistului Ion Perju, bănuit că i-ar fi aplicat lovituri mortale tânărului. Şi în acest caz, judecătorul a decis să amâne şedinţa de judecată care urma să aibă loc săptămâna aceasta. De această dată, amânarea s-a făcut la solicitarea avocatului lui Perju.

Următoarea şedinţă va avea loc pe 20 septembrie. Deocamdată, Ion Perju se află în arest la domiciliu, termenul de arest fiind prelungit la 6 septembrie cu încă 90 de zile.

„E ilegal ce întreprinde Procuratura” Anterior, adjunctul procurorului general Andrei Pântea a declarat pentru JURNAL TV că, în

baza imaginilor din noaptea de 7 aprilie 2009, a mai fost identificat un poliţist care este bănuit că l-ar fi lovit mortal pe Valeriu Boboc.

Pântea a refuzat atunci să dea detalii. Pentru că nu am reuşit să îl găsim acum, l-am contactat pe procurorul general Valeriu Zubco pentru a afla detalii despre cel de-al doilea bănuit. „Cum credeţi, dacă mai există un bănuit, noi v-am da vouă aceste informaţii? Întrebaţi-l pe Pântea despre detalii”, ne-a răspuns procurorul, închizând telefonul.

Nici avocaţii lui Valeriu Boboc nu ştiu nimic despre existenţa unui nou bănuit în acest dosar.

Solicitat de JURNAL, Veaceslav Ţurcan, unul dintre avocaţii tânărului ucis, ne-a declarat că este profund dezamăgit de activitatea Procuraturii în acest caz. „E ilegal ce întreprinde Procuratura. I-au înaintat învinuire numai lui Perju.

Au refuzat să examineze toate împrejurările comiterii crimei. În dosarul omorului lui Valeriu trebuia să existe mai mulţi bănuiţi, inclusiv Vladimir Voronin, care a dat indicaţii poliţiştilor în acele zile”, crede avocatul.

Mariana Raţă

Papuc şi Botnari, scoşi basma curată

7 APRILIE // Ordinele către poliţişti au venit din partea lui Valentin Zubic, şeful statului major Doisprezece martori au depus mărturii săptămâna aceasta în instanţa de judecată în dosarul intentat împotriva ex-ministrului de Interne, Gheorghe Papuc, şi a fostului comisar al capitalei, Vladimir Botnari, învinuiţi de neglijenţă în serviciu, soldată cu urmări grave, inclusiv cu moartea lui Valeriu Boboc. Potrivit procurorilor, în total, în cadrul acestui dosar, vor fi invitate să depună mărturii peste 40 de persoane. În mod surprinzător însă, toţi cei care s-au prezentat până acum n-au făcut decât să-i scoată basma curată pe Botnari şi Papuc.

Dacă, în cadrul urmăririi penale, cei 12 au spus şi unele lucruri care afectau cumva interesele celor doi, în instanţă aceştia au declarat altceva, dând vina pe o neatenţie din partea lor sau a procurorilor produsă în timpul anchetei. S-a arătat nedumerit până şi avocatul lui Vladimir Botnari, Gheorghe Avornic: „Mie mi-i ruşine. Aceştia toţi sunt martori ai apărării, nu martori ai acuzării!

Am o părere foarte proastă despre acest proces”, a spus el. De cealaltă parte, Valeriu Pleşca, unul din avocaţii lui Valeriu Boboc, a declarat că lui Botnari şi Papuc li se incriminează că ar fi comis neglijenţă în serviciu soldată cu moartea unei persoane.

Deşi, conform învinuirii, există o parte vătămată, aceasta, însă, deşi avocaţii au depus cerere, nu a fost admisă în dosarul respectiv.

Comisarii: „Protestatarii n-au fost torturaţi” Patru comisari şi un vicecomisar au fost invitaţi să depună mărturii marţi în faţa judecătorilor, după ce luni patru vicecomisari din acea perioadă au depus mărturii afirmând că au acţionat la indicaţiile conducătorilor de comisariate. Este vorba de Pavel Voicu, fost comisar de Botanica, în prezent

comisar de Cimişlia, Serghei Paiu, fost comisar al CP Râşcani, în prezent comisar de Botanica, Grigore Pulişca, comisar al CP Centru, Corneliu Groza, comisar de Ciocana, şi Leonid Bitirescu, vicecomisar de Ciocana. Cei patru comisari au declarat printre altele că la comisariatele de poliţie unde au activat nau avut loc acţiuni de maltratare a tinerilor. Serghei Paiu, fost comisar al CP Râşcani, a declarat chiar că în cadrul acestui comisariat nu au fost aduse persoane reţinute.

Conform raportului Comisiei Nagacevschi însă, în acest comisariat au fost aduşi 110 protestatari, fapt care poate fi probat atât prin registrele de atunci, cât şi prin rapoartele organizaţiilor non-guvernamentale şi ale celor elaborate de comisarii europeni care au întreprins vizite la faţa locului în acea perioadă. Avocatul Victor Panţâru a comentat că declaraţiile celor patru comisari sunt ilare. Din acestea nu este clar unde au fost bătuţi tinerii, or, cazurile de tortură au fost semnalate nu doar de experţi naţionali, ci şi de cei străini care au vizitat în acea perioadă R.Moldova. Comisarii au mai declarat în instanţă că nu au primit ordine direct de la Botnari sau Papuc, ci de la şeful statului major, Valentin Zubic. Ţinem să amintim că Valentin Zubic a fost audiat de procurori şi

Procuratura Generală, este anume Gumeniţă. În imagini se vede că reţinerea tinerilor are loc pe str.

Puşkin, lângă magazinul „Gemenii”. Gumeniţă a fost surprins când a aplicat cel puţin 2-3 lovituri cu pumnii în protestatari, care erau siliţi să urce în pick-up-ul poliţiei.

Tot el este cel care apare în imagini lovind cu piciorul în tinerii răniţi din PMAN. Valentin Zubic recunoscut în calitate de bănuit de neglijenţă în serviciu soldată cu urmări grave, în dosarul legat de 7 aprilie, abia la 3 septembrie curent.

Anterior, ministrul Papuc spunea că Zubic a fost cel care a coordonat acţiunile poliţiei din PMAN din noaptea de 7 spre 8 aprilie. Dacă va fi găsit vinovat, el riscă o pedeapsă de până la şapte ani de închisoare.

Gumeniţă: „N-am fost martor la acţiuni ilegale” În calitate de martor în dosarul intentat împotriva lui Papuc şi Botnari a fost audiat şi fostul şef al poliţiei municipale, Iacob Gumeniţă. Acesta a declarat printre altele că nu ar fi fost martor la anumite acţiuni ilegale produse în noaptea de 7 spre 8 aprilie în PMAN. “Când mă întorceam de pe str. Puşkin în PMAN, persoanele erau deja reţinute. N-am fost martor la acţiuni ilegale. Nu cunosc cazuri de maltratare a persoanelor în comisariate de poliţie”, a spus Gumeniţă.

Amintim că una dintre persoanele care apare atât în imaginile video, date publicităţii de preşedintele interimar Mihai Ghimpu, cât şi în imaginile făcute publice de

Nu au văzut nimic Printre martorii care au trecut prin sala de judecată săptămâna aceasta se numără şi conducerea Academiei de Poliţie „Ştefan cel Mare”. Prorectorul Ghenadie Chiriţa a declarat că, la 7 aprilie, ora 13.00, a primit ordin de la conducerea instituţiei să se deplaseze împreună cu 200 de cursanţi şi câţiva ofiţeri în spatele sediului Parlamentului.

Aici efectivul a fost prezentat şefului statului major, Valentin Zubic. Peste 20 de minute, au primit ordinul să se deplaseze în spatele clădirii Guvernului. „În timpul altercaţiilor de la miezul nopţii, eram în incinta şi în spatele Guvernului. Am văzut cum tinerii opreau maşini, loveau şoferi, după aceea a intervenit poliţia”, a relatat Chiriţa. „Aţi fost martor la intervenţia în forţă a poliţiştilor, aţi observat dacă tinerii erau bătuţi cu picioarele?”, a întrebat judecătorul. „N-am observat aşa ceva”, a fost răspunsul prorectorului.

Rectorul Academiei de poliţie, Simion Carp, a declarat la rândul său că a primit indicaţii de la Valentin Zubic de a se deplasa cu un grup de cursanţi în spatele Parlamentului. O parte din aceştia au plecat în spatele sediului Guvernului, iar 127 de cursanţi au rămas alături de el să păzească intrarea din spate a

Preşedinţiei. Între orele 15 şi 16, au primit indicaţia de a se deplasa prin sediul Preşedinţiei şi apoi, printrun coridor, în mulţime, spre sediul Guvernului. „Aceasta a fost condiţia că, dacă ne retragem, violenţele vor încetini”, a explicat Carp de ce n-au părăsit locul prin spatele clădirii. În altercaţiile din faţa sediului Preşedinţiei, potrivit lui, în acea zi s-au ales cu leziuni uşoare trei cursanţi şi un ofiţer. Carp s-a aflat în incinta sediului Guvernului până după miezul nopţii. „Am auzit împuşcături, ţipete, noaptea târziu, dar nu am putut să analizez clar ce se întâmplă afară”. Întrebat de jurnalişti dacă a fost curios să se apropie de geam pentru a vedea ce se întâmplă afară, acesta a declarat că ar fi fost periculos să plece „de pe poziţii”.

„Ştiţi cât trăieşte un martor?”

Valeriu Pleşca, avocatul lui Victor Boboc, e de părere că statul a comis o gafă neadmiţând participarea părţii vătămate în dosarul intentat împotriva ex-ministrului de Interne, Gheorghe Papuc, şi a fostului comisar al capitalei, Vladimir Botnari. Ca rezultat, în instanţă apar doar mărturiile colaboratorilor de poliţie care, evident, nu vor spune cine le-a dat ordine, în special dacă acestea au avut sau nu un caracter legal. În acelaşi timp, potrivit lui, unul din martorii care au văzut cum a fost ucis Boboc este sunat permanent şi ameninţat: „Ştiţi cât trăieşte un martor, martorul nu trăieşte mult timp!”, i se spune acestuia la telefon.

Svetlana Corobceanu

Jurnal de Chişinãu  V

ineri,

17 septembrie 2010

Privirea | 5

www.jurnal.md

Ne așteaptă cea mai grea iarnă din ultimul mileniu Experţii polonezi estimează că, în 2010-2011, Europa s-ar putea confrunta cu cea mai severă iarnă din ultimul mileniu, iar un prim motiv ar fi reducerea vitezei curentului nord-atlantic Gulfstream, care treptat-treptat nu mai încălzeşte bătrânul continent. Astfel, răcirea Europei ar fi în directă legătură cu reducerea de două ori a vitezei curentului oceanic Gulfstream în comparaţie cu anii trecuţi, consideră oamenii de ştiinţă. În prezent, acesta nu este capabil să compenseze frigul adus de masele de aer rece din Arctica. Potrivit unui expert de la Institutul de Meteorologie şi Gospodărirea Apelor din Polonia, aceste schimbări sunt deja vizibile în Norvegia şi în alte câteva ţări scandinave. "În cazul în care Gulfstream va dispărea în totalitate, Europa se va confrunta cu o epocă glaciară, iar în Scandinavia este de aşteptat formarea unui mare gheţar" - susţine el.

Unii observatori apreciază că una din cauzele încetinirii Gulfstreamului ar fi avaria survenită la 22 aprilie la platforma petrolieră Deepwater Horizon, a companiei BP, în Golful Mexic. Din puţul de urgenţă s-au deversat în ocean între 600.000 şi 760.000 tone de ţiţei, în perioada dintre sfârşitul lunii aprilie şi sfârşitul lunii iulie.

Cu toate acestea, unii experţi internaţionali consideră că este prematur să se vorbească de o încetinire a Gulfstreamului. Anterior, oceanograful NASA Josh Willis a demonstrat că în ultimii 18 ani curentul oceanic a crescut în intensitate şi a devenit chiar mai cald. De aproape două decenii, Josh Willis a colectat datele navelor de cercetare, precum şi înregistrările făcute de sateliţi care urmăresc suprafeţele mărilor şi oceanelor.

Primele informaţii despre încetinirea Gulfstream au apărut în 2005, când oceanograful britanic Harry Bryden de la Centrul naţional pentru oceanografie din Southampton (Marea Britanie) a publicat în revista „Nature” un articol cu privire la încetinirea circulaţiei maselor de apă în Gulfstream cu 30% comparativ cu anul 1957. (Agerpres)

Prizonierii birocraţiei

FLAGRANT // La o săptămână de la încarcerare, nimeni nu ştie nimic despre cei 16 cetăţeni moldoveni bănuiţi de omorul unui cetăţean egiptean Încercarea JURNALULUI de a afla care este soarta celor 16 cetăţeni moldoveni reţinuţi în Egipt s-a dovedit a fi un adevărat tur de forţă.

Oficialităţile de la Cairo, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne egiptean, refuză să vorbească cu presa şi unica limbă în care acceptă să discute este araba. Toate interpelările oficiale ale Chişinăului au rămas fără vreun răspuns din partea Egiptului, deşi a trecut aproape o săptămână de la incident. Nu ne-a putut oferi detalii nici Ambasada României la Cairo, reprezentanţii căreia ne-au declarat că sunt în aşteptarea unui răspuns oficial din partea autorităţilor egiptene şi că mizează pe o bună cooperare. De menţionat că, potrivit legislaţiei egiptene, persoana care va fi găsită vinovată de omorul unui cetăţean egiptean riscă pedeapsa capitală.

Singuri, într-o ţară în care oficialii refuză să discute cu presa. Aşa s-au pomenit cei 16 cetăţeni, despre care presa internaţională a scris că ar fi din Republica Moldova şi că sunt bănuiţi de omorul unui cetăţean egiptean. Şi-au propus să ajungă în Israel, traversând ilegal hotarul, au fost luaţi ostatici în pustiul Sinai de către

ghizii lor beduini, l-au ucis pe unul dintre aceştia, deoarece el a încercat să violeze o moldoveancă, s-au predat autorităţilor şi au ajuns după gratii în Egipt – aceasta este povestea relatată în weekend de către agenţiile de presă internaţionale.

Oficialităţile egiptene întârzie să dea un răspuns oficial Toate încercările JURNALULUI de a afla de la Ministerul Afacerilor Interne din Cairo despre soarta lor nu a avut niciun rezultat. Persoanele contactate ne spuneau că vorbesc doar limba arabă şi înţeleg puţin engleza. Cu toate că am apelat la o persoană vorbitoare de arabă, rezultatul a fost acelaşi. „Nu ştiu nimic, mai multe informaţii puteţi afla de la oficialul cutare, al cărui telefon îl puteţi afla la numărul 1144 (echivalentul a 1188 din Republica Moldova – n.r.)”, a răspuns un oficial, care a închis telefonul.

Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE) spune că este în aşteptarea unui răspuns oficial. „Nu ştim dacă sunt moldoveni, de aceea, până la un răspuns oficial din partea Egiptului, nu am trimis juristul care să le acorde asistenţă”, a declarat pentru JURNAL Iurie Vition, şeful Serviciului de presă al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE).

Solicitaţi să ne spună dacă au primit vreun răspuns din partea Egiptului, oficiali din Ambasada României la Cairo ne-au spus că sunt încă în aşteptare. „Ar trebui să primim ceva în zilele următoare, mai ales că e pe sfârşite sărbătoarea Eid al-Fitr, care marchează încheierea postului Ramadanului”, a declarat pentru JURNAL Niculae Merloi, consilier diplomatic, prim-colaborator în cadrul Ambasadei române în Egipt. Acesta a menţionat că ţin legătura cu Ambasada Republicii Moldova la Ankara şi că sunt contactaţi telefonic de MAEIE de la Chişinău. „În această situaţie, tot ce ne rămâne este să aşteptăm şi mizăm pe buna cooperare cu oficialităţile de la Cairo”, a adăugat Merloi.

Pe de altă parte, Andrei Popov, viceministru în MAEIE,

a declarat pentru presă că, în cazul în care se va confirma implicarea moldovenilor în acest omor, „vor fi judecaţi după legile din Egipt, potrivit cărora, pentru omorul unui beduin riscă pedeapsa capitală”.

Solicitat să ne spună dacă este posibil ca cetăţenii moldoveni să fie extrădaţi, pentru a fi judecaţi la noi în ţară, oficiali din cadrul MAEIE ne-au spus că aceste cazuri vor fi examinate în Egipt. „Practica internaţională spune că persoana va fi judecată acolo unde a comis infracţiunea şi după legea ţării respective, în cazul de faţă, în Egipt”, a declarat pentru JURNAL Petru Alexei, şeful Direcţiei legislaţie şi comunităţi, din cadrul MAEIE. „Deşi ar fi în interesul nostru să îi aducem în ţară şi să îi tragem la răspundere aici, acasă”, a adăugat Alexei.

De menţionat că, în primele luni ale anului 2009, în Egipt au fost executate 230 de persoane. Conform legilor egiptene, pedeapsa cu moartea se poate aplica pentru 90 de tipuri de infracţiuni, printre care crima cu premeditare, violul, vânzarea de droguri. În aceeaşi categorie intră şi o serie de condamnări politice, precum tentativa de lovitură de stat.

Marina LIŢA

6 | Politică Lumi paralele

Harta mişcărilor lui Osama ben Laden, după 11 septembrie 2001 Serviciile de informaţii occidentale au întocmit o hartă detaliată a mişcărilor lui Osama ben Laden în anii după atentatele de la 11 septembrie şi au fost mai aproape de a-l captura sau ucide decât s-a admis până în prezent, a declarat un fost oficial european din serviciile secrete, citat de CNN. Potrivit fostului oficial, care a refuzat să fie identificat, un informator din regiunea de la graniţa dintre Afganistan şi Pakistan, având legături strânse cu conducerea al-Qaida, a furnizat, în 2003 şi 2004, o serie de date importante privind mişcările lui ben Laden. Dar informaţiile legate de locaţia sa exactă erau permanent decalate cu o săptămână, făcând imposibilă o operaţiune care să ducă la capturarea sau asasinarea sa.

Ben Laden s-a întâlnit cu cel care a organizat atentatele de la 11 septembrie, Khalid Sheikh Mohammed, cu puţin timp înainte de arestarea acestuia din urmă în februarie 2003. Liderul al-Qaida şi adjunctul său, Ayman al-Zawahiri, s-au aflat frecvent în aceeaşi zonă şi au comunicat cu regularitate. În acest timp, serviciile de informaţii occidentale au reuşit să creeze o hartă detaliată a mişcărilor lui ben Laden, a precizat fostul oficial. Între 2003 şi 2004, ben Laden s-a ascuns în zone muntoase şi rurale din zonele tribale pakistaneze şi provincia pakistaneză Frontiera de Nord-Vest, mai dens populată. În această perioadă, el ar fi trecut de mai multe ori graniţa şi în Afganistan, în pofida prezenţei acolo a zeci de mii de militari americani.

După 2004, informaţiile privind mişcările lui ben Laden s-au diminuat, a afirmat fostul oficial, care nu a explicat motivul. În prezent, ben Laden asigură "o direcţie strategică" reţelei al-Qaida şi se implică mai puţin în operaţiunile curente ale organizaţiei teroriste, a adăugat el. În urmă cu aproape nouă ani, ben Laden şi alţi membri ai conducerii al-Qaida au reuşit să scape, în pofida atacurilor aeriene americane împotriva ascunzătorilor lor din peşterile şi munţii din Tora Bora – aproape de graniţa cu Pakistanul. Deşi este cea mai căutată persoană din lume, foarte puţine informaţii au apărut în legătură cu mişcările liderului al-Qaida, dincolo de un consens privind faptul că în prezent s-ar ascunde undeva în zonele tribale ale Pakistanului. (mediafax.ro)

www.jurnal.md

Vineri, 17 septembrie 2010

 Jurnal de Chişinãu

Cine taie cordonul ombilical al „forţei a treia”?

Alb şi negru

cu Nicolae NEGRU Rezultatele referendumului din 5 septembrie au determinat agenţia americană de analiză geopolitică Stratfor să vorbească despre o creştere a influenţei ruse în RM, după ce Moscova a reuşit mai înainte să reincludă Ucraina în sfera sa de influenţă.

Unii analişti bătăioşi de la noi s-au luat la trântă cu Stratfor, contestând această concluzie din considerentul că rezultatele referendumului nu ar avea impact geopolitic şi că Rusia nu ar fi împotriva integrării RM în UE. Sunt naivi cei care cred aceasta. Declaraţiile Moscovei sunt contrazise de fapte. Cea mai simplă dovadă în acest sens este prezenţa trupelor sale pe teritoriul RM. Şi de ce şi-ar dori Rusia ca noi să devenim membri ai UE? Ca să dispară hotarul de pe Prut şi cele două părţi ale aceluiaşi popor să se reunească de facto, dacă nu formal?

De la distanţă lucrurile se văd mai bine Orice s-ar spune despre rezultatul recentului referendum, acesta înseamnă în primul rând înfrângerea Alianţei pentru Integrare Europeană.

A câştigat, din punct de vedere tactic, PCRM, o forţă prorusească, pe care se bazează Moscova în efortul ei de a ne opri din calea integrării europene.

Astfel, RM a făcut un pas spre revenirea comuniştilor la putere, dacă AIE nu va coborî cu picioarele pe pământ şi nu va elabora o strategie adecvată.

Rolul Moscovei în torpilarea referendumului nu a fost mic deloc, şi analiştilor de la Stratfor nu putea să le scape acest fapt. De la distanţă, unele lucruri se văd mai bine.

De obicei, când se vorbeşte despre implicarea Rusiei în afacerile interne ale RM se face referire la războiul vinului sau alte acţiuni deschise îndreptate împotriva actualei guvernări. Alte lucruri, nu mai puţin grave, le trecem cu vederea. E vorba în

primul rând de dominaţia informaţională a Rusiei, cu care ne-am obişnuit într-atât încât nu mai observăm efectele acesteia asupra moldovenilor.

Nu observăm şi alte lucruri, care ar trebui să pară ciudate într-o societate normală.

Probleme cu logica Puţină atenţie s-a atras la noi asupra faptului că PCRM a ieşit să boicoteze alegerile cu o lozincă stupidă la prima vedere: referendumul înseamnă unirea cu România. În mod normal, ideea strategilor comunişti nu poate avea sorţi de izbândă. Un om raţional ar trebui să o respingă din start. Cum poate fi legată reuşita referendumului privind modul de alegere a preşedintelui RM cu referendumul privind alipirea cu România? Dacă alianţa doreşte reunirea cu România, de ce organizează acest referendum pentru modificarea articolului 78 din Constituţie? Ce mai contează modul de alegere a preşedintelui, dacă, oricum, ne vom uni cu România şi RM nu va mai avea preşedinte?

E grăitor însuşi faptul adoptării acestei lozinci. Un partid modern, de sorginte democratică, îşi respectă alegătorii şi nu recurge la asemenea minciuni grosolane, concepute după calapoade comuniste sovietice, kaghebiste. PCRM a organizat de fapt o operaţiune de dezinformare, nicidecum o acţiune de convingere a populaţiei privitor la modul optim de alegere a şefului statului RM. Cum s-a putut ca într-o societate aflată pe calea democraţiei timp de 20 de ani să se găsească peste 20 la sută de cetăţeni care să se lase prinşi în „plasa” comuniştilor?

Reţeaua Moscovei Din păcate, există suficienţi cetăţeni moldoveni care au proble-

Scrisori din casa de nebuni

me cu logica şi nu-şi pun întrebări de niciun fel. Totuşi, printre agitatorii comunişti, cei care umblau din casă în casă, erau şi persoane inteligente. În satul soţiei mele, de exemplu, mesajul comunist era transmis din casă în casă de un cadru didactic, care mai avea şi probleme locomotorii.

Ce o determina pe ea să facă acest efort absurd la prima vedere? A fost obligată, a fost plătită? Din discuţiile pe care le-am avut cu diferite persoane am aflat că şi în alte sate minciuna sfruntată era propagată de persoane capabile să o detecteze.

Poate ar fi cazul ca acest fenomen să fie studiat mai îndeaproape, căci ceea ce făceau emisarii comunişti nu ţinea de alegeri libere şi corecte, ci mai curând de o diversiune antidemocratică.

Prin 1996, la Bruxelles, în cadrul unei întâlniri cu un grup de jurnalişti moldoveni, aflaţi într-o vizită de documentare la sediul NATO, ambasadorul de atunci al RM în Belgia, ex-ministrul Securităţii, Tudor Botnari, nu a exclus că reţeaua KGB din RM ar putea influenţa rezultatele alegerilor după placul cuiva. De atunci a trecut ceva timp, dar cine ştie câţi foşti agenţi KGB (care, iarăşi potrivit spuselor dlui Botnari, nu sunt niciodată „foşti”), mai mişună prin satele şi oraşele noastre? Luându-se în calcul anumite criterii de selectare a acestor persoane, rolul lor în influenţarea opiniei publice nu poate fi subestimat. Fiindcă Moscova avea propria reţea de agenţi şi informatori KGB, despre care nu ştia conducerea locală a KGB, putem presupune că aceştia mai păstrează legătura cu superiorii lor.

Atacul informaţional A contat în referendum şi isteria anti-Ghimpu şi anti-AIE, declanşată de mass-media ruse, care acoperă întregul teritoriu naţional, amintindu-ne de isteria anti-Iuşcenko de până la alegerile prezidenţiale din Ucraina. Mass-media ruse i s-a alăturat presa rusolingvă din RM. Cu unele excepţii, aceasta a devenit aliatul PCRM în boicotarea referendumului şi propagarea ideilor antiromâneşti şi antioccidentale.

„Diseminarea” minciunilor sfruntate la adresa liderilor sau guvernărilor indezirabile din spaţiul CSI este o armă puternică în mâna Moscovei, care a reuşit astfel să-şi asigure victoria candidatului prorus Victor Iuşcenko în Ucraina. Efectul devastator al atacurilor mediatice ruseşti s-a resimţit şi în evenimentele din Kârgâzstan. În ultima vreme, arma mediatică a Kremlinului este îndreptată şi împotriva lui Aleksandr Lukaşenko al Belarusului, după ce acesta s-a decis să promoveze o politică externă mai echilibrată, în raport cu Occidentul.

Preşedintele georgian Mihail Saakaşvili rezistă valurilor de atacuri furibunde, de dezinfomare, pentru că georgienii, prin tradiţie, sunt imuni la propaganda rusească.

„Forţa a treia”? Întâmplător sau nu, tot cu o minciună grosolană îşi începe cruciada anti-AIE controversatul politician Sergiu Mocanu. Într-un moment crucial, decisiv pentru destinul european al RM, pornind de la faptul necontestat de nimeni că în RM există mafie, el acuză, improvizat, actuala guvernare de complicitate cu mafia şi se lansează în campania electorală cu un deşănţat mesaj împotriva Alianţei pentru integrare europeană.

Deşi trece drept un unionist, Mocanu acţionează ca un prorus.

Fost activist comsomolist, trecut – din întâmplare? – mai prin toate partidele care s-au perindat la putere, dl Mocanu, fost consilier prezidenţial cu misiuni speciale al lui Voronin, trăieşte din mijloace obscure, practicând un militantism ostentativ. Stilul său este mereu agresiv, intransigent, radical, provocator. Din întâmplare, aderenţii săi mai „măşcaţi”, care s-au grăbit să tăbărască asupra AIE, au o relaţie mai veche cu Rusia? Declarându-se drept „forţa a treia”, ei se pretind, alături de Mocanu, drept un nou „buric” politic din RM. Şansele lor electorale nu au cum să fie mari. Ei nu pot decât contribui la revenirea comuniştilor. Dar poate că nici nu li se cere mai mult?

Cine va plăti pentru pantoful lui Gumeniţă?

Ieri am discutat despre mafioţi. Trebuie ei să plătească impozite pe venit furat sau nu trebuie?

Unii nebuni considerau că mafioţii trebuie să plătească impozit ca toţi patrioţii, alţii – că nu sunt obligaţi să plătească pentru că nu ar fi credibili. „De ce există mafia? Cine are nevoie de ea? Poporul nostru mult pătimit nu are nevoie de mafie!

Defel nu are nevoie de ea!” - se revoltă sanitara Vera. „Problema nu se pune corect: nu de ce există mafia, îi treaba lor de ce există, să existe dacă vor, problema-i de ce ei există aşa cum există şi nu respectă legea? Dacă respecţi legea, poţi fi mafiot, hoţ, tâlhar, escroc, bandit şi orice vrei.

Poţi să fii Al Capone şi Corleone luaţi împreună. Dacă nu respecţi legea, nu ai dreptul să exişti şi

trebuie aplicată legea, v-o spun ca jurist” – interveni avocatul Arhanghel Schinu. „Chiar zilele trecute mă gândeam: de ce mafioţii fură, de ce pradă, de ce, dacă au nevoie de ceva, nu vin să ceară, nu solicită: daţi-mi, vă rog, vă rog frumos.

Pliz, cum spun americanii. Pliz, ghiv mi asta ori asta. Silvuple, cum spun polonejii. Pe româneşte: vă rog să-mi daţi frumos. Fără voie, nu ai voie să iei un capăt de aţă. Așa spune codul civil, pe care îl cunosc ca avocat. Mama mea aşa mă învăţa: măi Arhanghel, aşa mă alinta ea, Arhanghel, să nu iei lucru străin fără voie, cere mai întâi şi, dacă nu-ţi dă... mai cere o dată, nu lua fără voie, dar, dacă iei, nu lua mult, ori, dacă iei, du înapoi.

Ori, dacă găseşti ceva pe drum, interesează-te cine-i stăpânul,

păgubaşul, cine a pierdut și du-i ce ai găsit. De aceea, cei care au preluat TVR-ul, nu le zic pe nume, fiindcă toată lumea ştie că-i vorba de Plahotniuc, să aibă grijă să-l întoarcă, să nu aştepte decizia CEDO în acest caz. Îl îndemn să facă un gest cetăţenesc până la urmă, patriotic, statalist, democratic, plăcut pentru suflet, să rămână ca amintire. Căci TVR-ul nu-i a lui, şi, cum spunea mama, trebuie să-l pună la loc” - adăugă Schinu. „Mafioții trebuie să plătească impozitele. Dacă poporul plăteşte, trebuie să plătească și ei. Și ar fi bine să plătească și pe venitul furat, dacă sunt patrioți și-și iubesc plaiul natal!” – strigă Caltânăr, fluturându-şi cravata roşie pătată cu tomate verzi.

Acuma stau şi mă gândesc: colonelul Gumeniță și-a rupt un pan-

tof și un deget de la picior lovind în tinerii protestatari căzuți jos.

Cum să procedăm în acest caz? Pe cine să tragem la răspundere? Pe dl Gumeniţă, care a lovit în tineri, sau pe tineri, care erau aşa de dezvoltaţi încât dl Gumeniţă şi-a rupt pantoful şi un deget de la picior?

Cazul nu-i: dl Gumeniţă îi victimă şi a avut şi pierdere – un pantof şi doi dinţi. Pe de altă parte, probabil, dl Gumeniţă a lovit în tineri cu un singur picior, de ce nu lovea cu ambele picioare, pe rând, sau de ce nu a încălţat cizmele, care sunt mai trainice? Şi oare nu ar fi cazul ca tinerii protestatari să fie obligaţi să plătească tratamentul degetului şi pantoful rupt al colonelului Gumeniţă?

Al vostru cozanostrum, acolitic, palcovnic, Ion Buraga

Banii vorbesc $ Banii se întâlnesc € Banii se înmulţesc

Jurnal de Chişinãu  V

ineri,

17 septembrie 2010

Politică | 7

www.jurnal.md

Cine pe cine întreţine în mass-media?

Bogat şi sărac

cu Petru BOGATU Întrebarea din titlu şi-o pune reputatul ziarist Cătălin Tolontan într-un articol spumos, apărut miercuri pe blogul său de la „Gazeta Sporturilor”. Răspunsurile trebuie căutate însă nu numai dincolo, ci şi dincoace de Prut unde, de la un timp încoace, câţiva oameni de afaceri au investit în TV, contribuind astfel enorm la consolidarea presei independente, fapt pentru care merită toată lauda.

Nu patronul îi plăteşte pe jurnalişti, ci invers!

Autorul ne îndeamnă să „terminăm cu clişeele prosteşti că un magnat de presă îl întreţine pe un ziarist. Trebuie să înţelegem că, după expresia unui politician vestic, banii sunt o recompensă pentru excedentul de muncă sau pentru riscul antreprenorial”.

Pentru că au investit, preluând riscul, Dan Voiculescu, plus fetele lui, şi Adrian Sârbu au câştigat, fiecare!, transparent şi impozitat, zeci de milioane de euro din Antena 1, „Jurnalul Naţional”, „Săptămâna Financiară”, Antena 3, „Gazeta Sporturilor”, ProTV, ProSport sau „Ziarul Financiar”. Confirmarea e la Registrul Comerţului. Pe de altă parte, scrie Tolontan, pentru că muncesc şi oferă un rezultat, jurnaliştii „îşi câştigă salariile şi veniturile, iar acţionarii îşi încasează dividendele”. Astfel, nu patronul îi plăteşte pe jurnalişti, ci invers. Fără reporteri, redactori şi publicişti de calitate, orice

afacere media este moartă.

Lucrurile acestea sunt valabile şi pentru instituţiile media care deocamdată nu sunt lucrative. Chiar în cazul trusturilor pe pierdere, remarcă pe bună dreptate Tolontan, salariile nu sunt un cadou de la Sorin Ovidiu Vântu sau de la Dinu Patriciu. Dacă o fabrică de încălţăminte, uzină de tractoare sau companie de bere înregistrează pagube ani de zile, investind în brand sau în cifra de afaceri, nimeni nu îndrăzneşte să se gândească la angajaţi ca la nişte rentieri. Dacă nu sunt rentabili, înseamnă că ori se comit erori de management, ori există vreo strategie de marketing pe termen lung.

De ce investesc magnaţii în presă?

Subsemnatul stăruie asupra acestui subiect întrucât, odată cu extinderea pieţei mediatice din Republica Moldova, fapt care a condus la eliberarea efectivă a informaţiilor şi a

oferit publicului şi politicului o nesperată platformă de dezbateri, s-au înteţit şi speculaţiile pe tema „cine stă în spatele” ziarului sau televiziunii cutare şi pe cine slujesc jurnaliştii angajaţi acolo. Am inserat chiar în numărul de marţi al JURNALULUI de Chişinău un comentariu în care mă întrebam „A cui este, totuşi, Publika TV”. Am făcut asta însă nu pentru a le reproşa ceva colegilor de breaslă, pentru mulţi dintre care am tot respectul, şi nici pentru a sări la gâtul patronilor. Îmi doresc să clarificăm o situaţie şi anume: de ce investesc oamenii de afaceri în presă? E o problemă capitală pe care am abordat-o acum zece ani într-o carte de jurnalism.

Astăzi însă, odată cu diversificarea pieţei audiovizualului, aceasta revine cu putere în actualitate.

Angajamentul politic periclitează produsul media Dacă un magnat se implică într-o afacere media pentru profit, totul este O.K. Înseamnă că joacă după regulile capitalismului şi are şanse, ca orice antreprenor, să câştige. Pentru că, orice s-ar spune, o instituţie de presă are o dublă ipostază. În afară de faptul că-i un serviciu public, aceasta este, desigur, şi o afacere, o întreprindere care caută profitul, deoarece produsul mediatic este o marfă care se vinde pe piaţă.

Dacă însă un patron de presă îşi foloseşte puterea finan-

Burse de Merit 2010 – pentru cei mai buni studenţi ai ţării, a 15-a aniversare Centrul de Informaţii Universitare anunţă concursul Burse de Merit – 2010 pentru cei mai buni studenţi ai ţării, organizat sub egida Consiliului Rectorilor din Republica Moldova, cu suportul financiar al BC Moldova Agroindbank SA şi Companiei „Orange”.

Cei mai buni studenţi şi masteranzi vor beneficia de burse anuale de gradul I în valoare de 12000 de lei. Burse de gradul II vor fi de 8000 de lei, iar cele de gradul III în valoare de 5000 de lei.

La concurs pot participa studenţii (frecvenţă la zi) ultimului an de studii (ciclul licenţă – anul absolvirii 2011), inclusiv studenţiimasteranzi (frecvenţă la zi) în ultimul an de studii (anul absolvirii 2011), de la toate specialităţile, care îşi fac studiile la una din instituţiile de învăţământ universitar din RM având media notelor pentru toţi anii de studii nu mai mică de 9 – domeniile ştiinţelor social-umaniste, 8,5 – domeniile ştiinţelor exacte, tehnice şi medico-biologice şi 8 în cazul studenţilor cu dizabilitati şi/sau orfani.

Nu sunt eligibili în concurs studenţii care au câştigat burse în cadrul concursurilor de nivel naţional, inclusiv Burse de Merit, pe perioada anilor 2009-2010.

Concursul constă din două

etape de selecţie a candidaţilor, în baza dosarelor depuse şi prezenţa la interviu.

Dosarele admise pentru concurs vor fi examinate de către Consiliul de Experţi şi Consiliul Donatorilor.

Bilanţul concursului va deveni cunoscut la data de 6 decembrie 2010.

Ceremonia de decernare a Burselor de Merit va avea loc pe 15 decembrie 2010.

Sponsori generali: BC „Moldova Agroindbank” SA, Compania „ORANGE”.

Parteneri media: Compania Teleradio Moldova, Комсомольская Правда в Молдове, Săptămîna, Jurnal de Chişinău, Timpul, Info-Prim Neo şi Agenţia de publicitate Echim Art. Programul Burse de Merit a fost lansat în anul 1996 din iniţiativa

Fundaţiei Soros-Moldova pentru a încuraja performanţele academice, ştiinţifice şi extracurriculare ale studenţilor din Moldova. Din anul 2001 această iniţiativă este susţinută de Banca Comercială „Moldova Agroindbank”, iar din 2004 – şi de Compania Voxtel SA acum devenită Orange Moldova.

Din anul 2003 concursul Burse de Merit se organizează de către Centrul de Informaţii Universitare, sub egida Consiliului Rectorilor din Republica Moldova. Pe parcursul celor paisprezece ediţii anuale ale concursului, peste 3370 de studenţi au participat la concurs, dintre care 949 de studenţi au beneficiat de Burse de Merit, iar festivitatea de decernare a lor a devenit un eveniment remarcabil în viaţa universitară din R. Moldova.

Centrul Lingvistic American vă invita la cursurile de limbă engleză.

Grăbiţi-vă să vă înscrieţi în grupele de dimineaţă (9:00 şi 10:00) precum şi în cele de la 16:00.

Avem şi cursuri intensive!!!

Tel.: 22-58-60 (ne aflăm lângă USM) Vă aşteptăm!

ciară pentru a câştiga putere politică, va pierde! Dacă vrea pe această cale să devină deputat, ministru sau lider de partid sau dacă îşi propune să controleze din umbră actul de guvernare, va eşua lamentabil. Întâi că nu obţine, zice Tolontan, nimic sustenabil pe plan politic sau al imunităţii faţă de justiţie. Voiculescu şi partidul său himeric n-au intrat niciodată în Parlament pe propriile forţe. SOV e în arest şi Patriciu a devenit cel mai bogat român, fără ca asta să-i aducă prestigiul social de care s-ar bucura într-o ţară care cunoaşte cultura succesului. Exemplele din Basarabia sunt nu mai puţin concludente. Iurie Roşca a avut şi ziar, şi televiziune, şi tipografie. Şi la ce i-au folosit?

Mai apoi, ca şi orice produs, cel mediatic are standardele sale de calitate. Acestea sunt echidistanţa ştirilor, obiectivitatea comentariilor şi interpretărilor. În cazul în care un ziar degenerează în propagandă, practică linşajul, campaniile denigratoare supte din deget şi atacul la persoană, marfa jurnalistică se alterează şi încetează să mai fie cumpărată. Uitaţi-vă numai în ce hal au ajuns ziarele partizane de la Chişinău!

Nu ne ascundem după deget. În presă trebuie să existe şi atitudini, şi bătălii pentru o cauză pe care respectiva redacţie o consideră dreaptă. Toate acestea însă nu în detrimentul corectitudinii şi pluralismului de opinii. Şi celebrul cotidian britanic „The Gardian” a îndemnat într-un editorial să fie votaţi conservatorii. Dar asta nu înseamnă că ştirile erau tru-

cate, opiniile distorsionate, iar laburiştilor li s-a refuzat tribuna de dezbateri pe care ziarul o oferea cu generozitate tuturor partidelor parlamentare.

Este eficient doar un jurnalist liber Şi încă un aspect. Un magnat de presă să nu-şi facă iluzii în ce priveşte ziariştii obedienţi.

Dacă aceştia din urmă, uitând de demnitate şi de normele deontologice, se prosternează în faţa lor şi se tem să pună întrebări incomode, ei nu fac decât să-i pericliteze afacerea. Nimeni nu-i mai crede, iar marfa pe care încearcă să o strecoare pe piaţă devine urât mirositoare.

Ca şi în oricare altă afacere, şi în presă, producători de imagine, de credibilitate şi, până la urmă, de profit sunt doar profesioniştii care nu-şi trădează meseria şi principiile. Eficienţi sunt doar jurnaliştii liberi care nu sunt forţaţi de patroni sau şefi să devină conformişti şi nu acceptă să spună ceea ce ei nu cred.

Iată de ce în mass-media de la Chişinău, unde încep să se prefigureze deja războaie de presă, este nevoie de o solidaritate a breslei. Oricât de diferiţi am fi, treaba noastră, a ziariştilor, vorba lui Cătălin Tolontan, nu e să ne divizăm în funcţie de precepte ideologice inventate, ci să răspundem ori de câte ori ni se spune că suntem plătiţi de moguli şi să punem o barieră între media, politică şi afaceri care să protejeze contractul de încredere pe care îl avem cu publicul.

8 | Observator

www.jurnal.md

Vineri, 17 septembrie 2010

 Jurnal de Chişinãu

Un furt intelectual la drumul mare PLAGIAT // Directorul Institutului de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, dr. hab. Vasile Bahnaru, este învinuit de însuşirea unui text străin La începutul anului 2010, Editura „Ştiinţa” a încercat să aducă un omagiu regretatului poet Grigore Vieru, publicând, în colecţia Academica, Grigore Vieru. Poetul (464 p.), o antologie de texte de critică literară, medalioane, studii, interviuri, evocări, mărturii etc., lucrare ce adună principalele texte apărute, mai vechi sau mai recente, ilustrând figura poetică a lui Grigore Vieru.

Consiliul coordonator al volumului este constituit din nume de o anumită rezonanţă din mediul academic basarabean, personalităţi angajate plenar în actul ştiinţific: acad.

Gheorghe Duca, preşedinte, acad. Ion Bostan, acad. Valeriu Canţer, acad. Mihai Cimpoi, acad. Haralambie Corbu, acad.

Eugen Doga, acad. Anatol Drumea, acad. Ion Druţă, acad. Teodor Furdui, acad.

Boris Găină, acad. Gheorghe Ghidirim, acad. Mihail Lupaşcu, acad. Boris Melnic, m. coresp. Gheorghe Mişcoi, acad.

Alexandru Roşca, dr. hab.

Mariana Şlapac, m. coresp.

Ion Tighineanu, acad. Ion Toderaş, acad. Simion Toma – 16 academicieni, doi membri corespondenţi, un doctor habilitat. Coordonatorul ediţiei – acad. Mihai Cimpoi. Lucrarea are şi un colegiu de redacţie impresionant: acad. Mihai Cimpoi, acad. Eugen Simion, Alex. Ştefănescu, Adrian Păunescu, Daniel Corbu, Spiridon Vangheli, Lică Sainciuc, acad.

Eugen Doga, acad. Anatol Codru, acad. Nicolae Dabija, Ion Hadârcă, Mihai Papuc, Călin Vieru, dr. Nina Corcinschi, dr.

Aliona Grati, dr. Maria Şleahtiţchi. Cu siguranţă, acest volum se vrea a fi ediţia de cea mai înaltă autoritate şi de cea mai strictă rigoare din câte cărţi despre Grigore Vieru au văzut lumina tiparului până în acest moment, cu atât mai mult cu cât cartea a fost întocmită prin concursul oficial al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Nu ştiu cine ar putea fi în stare să sfideze toate criteriile care au fost puse în joc într-un act tipografic de o asemenea anvergură. Dar…

Originalul a apărut în „Convorbiri literare” în 2009 Partea I a lucrării, Studii.

Analize. Interpretări, este şi cea mai consistentă din punct de vedere ştiinţific şi include patru capitole de referinţă: Studii şi analize; Sinteze. Medalioane; Interpretări; Interferenţe.

Primul capitol din prima parte, Studii şi analize, cuprinde textele critice considerate cele mai relevante şi mai judicioase despre opera poetului Grigore Vieru, semnate de Mihai Cimpoi, Eugen Simion, Nicolae Manolescu, Gheorghe Grigurcu, Alex. Ştefănescu, Constantin Ciopraga, Daniel Cristea-Enache, Vasile Bahnaru, Alexandru Burlacu şi Ana Bantoş.

Dintre aceştia profesorul bucureştean Daniel CristeaEnache se remarcă printr-un studiu realizat cu multă competenţă, demonstrând o bună documentare, spirit incisiv în confruntarea cu inerţia şi inadvertenţa şi o sensibilitate fină la interpretarea de text poetic. Articolul intitulat Funcţia Vieru de Daniel Cristea-Enache este o cronică

la volumul Grigore Vieru. Taina care mă apără. Opera poetică, Editura Princeps Edit, Iaşi, 2008, apărută mai întâi în prestigioasa revistă ieşeană „Convorbiri literare”, octombrie-noiembrie-decembrie 2009. Este unul dintre textele care sparge anumite standarde şi descifrează cu abilitate realităţi estetice neobservate de alţi cercetători.

Imediat după textul magistral al lui Daniel CristeaEnache (p. 73-83), urmează un altul (în dreptul căruia scrie „fragment dintr-un studiu în pregătire”) cu bucăţi nu mai puţin magistrale, semnat de lingvistul basarabean Vasile Bahnaru (p. 84-98), actualul Director al Institutului de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, răsărit ca de nicăieri în critica literară. Zic bucăţi nu mai puţin magistrale cu toată îndrăzneala, pentru că acestea, chiar dacă nu i-ar veni nimănui să creadă, nu sunt nici mai mult, nici mai puţin decât… plagiate! Chiar de la autorul antepus! Nu se ştie ce l-a făcut pe savantul Vasile Bahnaru să copieze ideile dragi inimii lui de la cunoscutul (prin numeroase dicţionare literare pe care le alcătuieşte etc.) profesor bucureştean, operând atât de precar nişte reformulări perfide de schimbare a autorului de produs, uitând cu desăvârşire de ghilimele, prefăcânduse că nu-şi cunoaşte colegul şi nici textul acestuia la care-i stătea gândul când se apuca să scrie despre Vieru, dar se ştie clar că a sfidat cu nesimţire, prin acest furt intelectual ingrat, autoritatea atâtor instituţii, a atâtor personalităţi, onoarea atâtor colegi, jignind şi cititorii care acordă credibilitate antologiei şi autorilor ei, nu înainte de a se compromite personal în mod lamentabil, declasându-şi propria funcţie. Unde mai pui că anume Vasile Bahnaru este întâiul cercetător căruia i s-a acordat Premiul Grigore Vieru, instituit de către Academia de Ştiinţe de la Chişinău, chiar în cadrul festivităţii de lansare a volumului monografic amintit, nefiind clar temeiul acestui gest prea grăbit, anticipat sau urmat de altele, cele ale autorităţilor supreme ale R.M. Pe parcursul a mai puţin de un an, V. Bahnaru, pentru moment capul filologilor din Republica Moldova, a fost onorat cu înalte distincţii ştiinţifice şi de stat: titlul „Om Emerit” (2009), Diplomă de recunoştinţă de gradul I a AŞM (2009), Diplomă de gradul I a Guvernului R. Moldova (2009) şi, recent, „Ordinul Republicii”. Poate că această situaţie în sine nu ar părea o ficţiune caragialescă tradusă atât de fidel în realitate, dacă nu s-ar cunoaşte că unui student amărât implicat într-un neînsemnat flagrant la licenţă nu i se poate ierta copiatul, care, la etapa respectivă, ar mai putea fi, prin absurd, constructiv…

Iubite cititorule, pune pe două coloane textele şi convinge-te de plagiat!

Aducem în continuare câteva mostre de plagiat, cu totul dezonorante pentru cercetătorul Vasile Bahnaru.

I. Fragment din textul lui Daniel Cristea-Enache: „Idealul poeziei lui Grigore Vieru e unul domestic-naturist, la intersectarea dintre Casa ocrotitoare şi Natura mângâietoare. Când întâia matrice este abandonată, în cursul (totuşi!) pe care-l ia viaţa fiului risipitor, acesta se acuză singur de ingratitudine şi îi cere iertare casei "de pe margine de Prut" pe care a văduvit-o de prezenţa lui, ca şi de aceea a Mamei. Sub naivitatea aparentă a versurilor din Casa mea descoperim o splendidă elegie filială, la puterea a doua: "Tu mă iartă, o, mă iartă,/ Casa mea de humă, tu,/ Despre toate-am scris pe lume,/ Numai despre tine nu.// Să-ţi trag radio şi lumină/ Ţi-am făgăduit cândva/ Şi că fi-vom împreună/ Pieptul meu cât va sufla.// Dar prin alte case, iată,/ Eu lumina o presor,/ Alte case mă ascultă/ Când vorbesc la difuzor.// Ţiam luat-o şi pe mama/ Şi-aţi rămas acuma, ia,/ Vai, nici tu în rând cu lumea/ Şi nici orăşancă ea.// Las' că vin eu cu bătrâna/ Şi nepotul o să-l iau/ Care pe neprins de veste/ Speria-va-ţi bezna: «Hau!»// Şi vei râde cu băiatul/ Ca doi prunci prea mititei,/ Şi vei plânge cu bătrâna/ De dor, ca două femei.// Şi vei tace lung cu mine/ Cu văz tulbur şi durut,/ Casă văduvă şi tristă/ De pe margine de Prut".

Dincolo de versul, excepţional, "cu văz tulbur şi durut", să observăm naturaleţea analogiei cu care lucrează autorul. De vreme ce Casa însoţeşte, pe durata unei vieţi fără evenimente teribile, vârstele omului, e firesc ca ea să fie umanizată, în viziunea folclorică a poetului, pe fiecare din treptele acestor vârste. Casei i se vorbeşte aşadar ca unei iubite sau neveste părăsite de bărbatul rătăcitor prin alte aşezări; şi i se promit, în compensaţie, bucurii pe orizontala fiecărei generaţii. (…)

N-am mai întâlnit în poezia românească, o asemenea personificare depăşind cu mult funcţia tropului şi identificând iradiant înseşi temeliile vieţii noastre” (Grigore Vieru. Poetul, Academica, Editura "Ştiinţa", 2010, p. 79).

Fragment din textul lui Vasile Bahnaru: „Am putea spune că poezia lui Grigore Vieru de până la 1989 se produce într-un cadru domestic-naturist, la intersecţia dintre Casa ocrotitoare şi Natura mângâietoare.

Când îşi abandonează matricea, casa părintească, poetul, ca un fiu risipitor, are mustrări de conştiinţă, se acuză de ingratitudine şi îi cere iertare casei „de pe margine de Prut” pe care a văduvit-o de prezenţa lui şi de aceea a Mamei. Cum am putea explica această autentică elegie filială din Casa mea, exprimată, aparent, în versuri naive şi cuvinte banale: "Tu mă iartă, o, mă iartă,/ Casa mea de humă,

tu,/ Despre toate-am scris pe lume,/ Numai despre tine nu.// Să-ţi trag radio şi lumină/ Ţi-am făgăduit cândva/ Şi că fi-vom împreună/ Pieptul meu cât va sufla.// Dar prin alte case, iată,/ Eu lumina o presor,/ Alte case mă ascultă/ Când vorbesc la difuzor.// Ţi-am luat-o şi pe mama/ Şi-aţi rămas acuma, ia,/ Vai, nici tu în rând cu lumea/ Şi nici orăşancă ea.// Las' că vin eu cu bătrâna/ Şi nepotul o să-l iau/ Care pe neprins de veste/ Speria-va-ţi bezna: «Hau!»// Şi vei râde cu băiatul/ Ca doi prunci prea mititei,/ Şi vei plânge cu bătrâna/ De dor, ca două femei.// Şi vei tace lung cu mine/ Cu văz tulbur şi durut,/ Casă văduvă şi tristă/ De pe margine de Prut".

Mai întâi să evidenţiem prospeţimea şi profunzimea versului „cu văz tulbur şi durut”, iar apoi să constatăm naturaleţea analogiei practicate de Vieru: întrucât Casa este leagănul copilăriei şi însoţeşte omul pe parcursul întregii vieţi, e natural ca ea să fie umanizată în viziunea accentuat folclorică a poetului, din care cauză autorul îi vorbeşte ca unei fiinţe iubite sau neveste părăsite de bărbatul rătăcitor prin alte aşezări; şi îi promite, drept compensaţie, bucurii de ocazie. (În continuare dl Bahnaru nu mai găseşte de cuviinţă să remarce unicitatea personificării, părându-i-se, probabil, o banalitate, de unde reiese clar că nu a gândit cu propriii neuroni toate aceste lucruri – n. C. P.) ” (Grigore Vieru. Poetul, Academica, Editura Ştiinţa, 2010, p. 88).

II. În mod absolut miraculos Daniel Cristea-Enache şi Vasile Bahnaru au aceeaşi părere şi despre o altă capodoperă viereană, poemul Pădure, verde pădure. Şi mai miraculos este faptul că Vasile Bahnaru şi-o exprimă pe a sa doar în expresiile lui Daniel Cristea-Enache.

Fragment din textul-sursă al lui Daniel Cristea-Enache: „Pe structura circulară a basmului şi cu melodicitatea sfâşietoare a cântecului popular, Pădure, verde pădure dă măsura virtuozităţii lui Grigore Vieru: "Draga i-a fugit. Cu altul./ S-a ascuns în codru. Uuu!/ El a smuls pădurea toată,/ Însă n-a găsit-o, nu.// El a smuls pădurea toată/ Şi s-o are începu./ Şi-a arat pădurea toată,/ Însă n-a găsit-o, nu.// Semănă pădurea toată,/ Din grâu pâine a gătit/ Şi-o corabie-şi cioplise/ Din stejarul prăvălit.// Şi-o corabieşi cioplise/ Şi-n amurgul greu, de stânci,/ A plecat pe mări, s-o uite,/ Clătinat de ape-adânci.// A plecat pe mări, s-o uite./ Dar sub lună, dar sub stea,/ Răsărea la loc pădurea,/ Iar corabianfrunzea" (Grigore Vieru. Poetul, Academica, Editura Ştiinţa, 2010, p. 79).

Fragment din textul-plagiat al lui Vasile Bahnaru: „(…)

Pădure, verde pădure, elaborat în conformitate cu structura circulară a basmului şi cu melodicitatea sfâşietoare a cântecului popular, particularitatea specifică virtuozităţii poetice a lui Grigore Vieru: "Draga i-a fugit. Cu altul./ S-a ascuns în codru. Uuu!/ El a smuls pădurea toată,/ Însă n-a găsit-o, nu.// El a smuls pădurea toată/ Şi s-o are începu./ Şi-a arat pădurea toată,/ Însă n-a găsit-o, nu.// Semănă pădurea toată,/ Din grâu pâine a gătit/ Şi-o corabie-şi

cioplise/ Din stejarul prăvălit.// Şi-o corabie-şi cioplise/ Şi-n amurgul greu, de stânci,/ A plecat pe mări, s-o uite,/ Clătinat de ape-adânci.// A plecat pe mări, s-o uite./ Dar sub lună, dar sub stea,/ Răsărea la loc pădurea,/ Iar corabia-nfrunzea" (Grigore Vieru. Poetul, Academica, Editura "Ştiinţa", 2010, p. 87).

„Exegetul” premiat e... gol III. Fragment din textulsursă semnat de Daniel Cristea-Enache: „Producătorii şi comentatorii de literatură care ignoră cu superbie gustul public, considerându-l un factor complet irelevant în valorizarea artistică, pierd din vedere un amănunt ce are importanţa lui. În anumite contexte istorice, publicul cititor apasă asupra câtorva scriitori cu o forţă uriaşă: a aşteptărilor sociale (sau naţionale), contopite” (ibidem, p. 77).

Fragmentul similar din plagiatul lui Bahnaru Vasile: „(…) nu pot să fiu de acord cu acei exegeţi şi comentatori de poezie care ignoră gustul public, considerându-l un factor complet irelevant în procesul de valorificare şi de interpretare artistică, întrucât nu iau în calcul importanţa lui determinantă în anumite situaţii istorice concrete” (ibidem, p. 95).

IV. Fragment din textul lui Daniel Cristea-Enache: „Gustul public nu se discută; dar ignoranţa snoabă a unor critici şi istorici literari ar merita o discuţie separată…” (ibidem, p.

78).

Fragment din plagiatul lui Vasile Bahnaru: „De această dată nu cred că este vorba de gustul public, care nu se discută, ci mai curând de ignoranţa snoabă a unor critici şi istorici literari” (ibidem, p. 95).

V. Fragment din Daniel Cristea-Enache: „Lirismul însuşi este adaptat şi modificat prin această enormă şi disperată presiune colectivă. Versurile sunt obligate să se deschidă spre repere de toţi cunoscute – şi pierdute –, ajustând sau compensând realitatea istorică, ducând-o imaginar fie spre un trecut liber şi demn, fie spre un viitor visat altfel decât prezentul constrângător” (ibidem, p. 77).

Fragment din încercarea exegetică a lui Vasile Bahnaru: „Fiind conştient de presiunea aşteptărilor colective, poetul îşi modifică şi îşi adaptează tematica şi ritmul liricii sale în conformitate cu această presiune colectivă, ajustează sau compensează realitatea istorică, proiectând-o, în imaginaţia poetică, fie spre un trecut liber şi demn, fie spre un viitor râvnit, eminamente distinct în raport cu prezentul vitreg” (ibidem, p. 92).

VI. Fragment din Daniel Cristea-Enache: „(…)Grigore Vieru a purtat pe umeri, ani buni, o povară uriaşă. Fragilitatea fizică a scriitorului o pun într-o relaţie plauzibilă cu densitatea şi greutatea acestui conglomerat socio-literar şi etno-poetic, pe care versurile sale au ţinut să-l ducă mai departe” (ibidem, p. 78).

Fragment din plagiatul lui Vasile Bahnaru: „Grigore Vieru

a fost pus în situaţia să poarte pe umeri, ani buni, asemenea multor scriitori şi oameni de cultură din Basarabia, o povară uriaşă. Fragilitatea fizică a scriitorului contrastează în mod tranşant cu ponderea şi consistenţa ideatică a poeziei şi publicisticii sale, căci el era foarte vulnerabil fizic şi foarte puternic interior (…)” (ibidem, p. 95-96). De remarcat în persoana lui Vasile Bahnaru un tălmăcitor lipsit în mod absolut de har!

Înşelătoria în ştiinţă trebuie denunţată Ar mai fi şi alte dovezi citabile din „opul” semnat de Vasile Bahnaru, indicând sursele originale, şi apropo de transmutarea în idealitate a lucrurilor concrete, idee inspirată, fără această specificare, tot de la autorul amintit de la Bucureşti, şi cu referire la anumite statistici (o poezie din trei conţine motivul mamei), furate şi de prin alte părţi etc., este însă şi acesta un gest umilitor, aşa că punem punct aici unui articol eventual prea ştiinţific în jurul unei probleme prea puţin ştiinţifice!

Prezentul text este motivat, pe de o parte, de lipsa de reacţie, în acest sens, a cititorilor volumului de critică literară Grigore Vieru. Poetul, căutat şi consultat cu siguranţă de cei care continuă cercetarea creaţiei poetului basarabean.

Pe de altă parte, scandalizează şi o prezentare pacifistă a volumului, ca o muşamalizare în plus a ipocriziei, semnată în nr. 1(16), martie 2010, al revistei „Akademos” (Grigore Vieru: Acte recuperatorii) de dr. Nina Corcinschi, nume regăsit, după cum lesne se poate observa, şi în colegiul de redacţie al antologiei. Culmea culmilor! – autoarea cronicii, fără a remarca lipsa de originalitate ca infracţiune la Vasile Bahnaru, înmănuşată, găseşte de cuviinţă să amendeze observaţiile ordonatoare ale lui Daniel Cristea-Enache în privinţa unor absurdităţi certe culese de acesta din cercetările acad.

Mihai Cimpoi, reieşind clar că din cauza arborelui, Nina Corcinschi nici că bănuieşte pădurea sau se lansează, cu intenţii neortodoxe, într-o cochetare de ochii lumii cu falsul, făcând jocul paiaţelor… În ultimă instanţă, pentru a denunţa înşelătoria în ştiinţă, consider acest articol şi ca o sesizare adresată instituţiilor de resort în vederea pronunţării acestora asupra delictului elucidat.

Cornelia PASCARU, Chişinău P.S. Revista „Philologia”, nr.

1-2 2010, publicaţie a Institutului de Filologie al AŞM, apărută zilele acestea de sub tipar, se deschide (p. 3-11) cu o variantă a textului examinat mai sus, în care savantul-director şi dr. hab. beneficiază iarăşi de „generozitatea” lui D. Cristea-Enache.

Pentru plagiat, cu ani în urmă, un alt Vasile – Stati – a fost exclus din rândurile USM. Curios, în plină democraţie, ce vor face Duca şi Cimpoi cu Bahnaru?

C.P.

Jurnal de Chişinãu  V

ineri,

17 septembrie 2010

www.jurnal.md

Arca lui Noe | 9

Fata cu planuri mari şi degete mici

FENOMEN // Maria-Paula Erizanu: „Aceasta e prima mea revoluţie. Furaţi-mi-o!”, un JURNAL autobiografic Este o puștoaică curajoasă din Chişinău care „ne” predă o lecţie de patriotism, a scris presa din România despre Maria-Paula Erizanu, autoarea cărţii „Aceasta e prima mea revoluţie.

Furaţi-mi-o!”. O lucrare în care sunt relatate în detalii protestele din aprilie 2009, văzute cu ochii unei adolescente de 17 ani care nu este indiferentă faţă de tot ce se întâmplă în jur. „Ziua mă duceam la proteste şi aveam de făcut o alegere – explodez din interior sau scriu”. Exploziile din aprilie 2009 s-au soldat cu „naşterea” scriitoarei Maria-Paula Erizanu şi tipărirea unei cărţi care a apărut în trei limbi: engleză, franceză şi română.

S-au scurs mai bine de trei ani de când Maria-Paula şi-a anunţat părinţii – tatăl, Gheorghe Erizeanu, directorul Editurii „Cartier”, şi mama, Angela Braşoveanu, directorul revistei „Punkt”, că vrea să devină scriitoare. Răspunsul pe care l-a primit de la părinţi a fost laconic: „Ar fi cazul să speli cât mai des vasele”. „A fost un plan diabolic de manipulare din partea părinților, care mi-au spus că Agatha Christie își concepea romanele în timp ce spăla vasele. Bineînțeles că am spălat vase și n-am scris niciun roman”. Muza Paulei a fost prima sa revoluţie care a dus la lansarea primei sale cărţi. Astăzi îşi face studiile în Marea Britanie şi este în aşteptarea unei noi revoluţii. Ultimul timp apare mereu într-o pălărie neagră pe cap după care îşi ascunde ochii de ochii lumii, care o priveşte cu mult interes. Ironică, neordinară, originalitatea răspunsurilor sale fiind de-a dreptul surprinzătoare, dacă nu aş şti că am discutat cu o copilă care tocmai a împlinit 18 ani, aş crede că are mult mai mulţi.

— Fă-mi cunoştinţă cu Maria-Paula Erizanu, cine este ea? Încă n-am aflat, dar vă anunț când are loc marea întâlnire. S-a născut la Chișinău, centrul universului. Învățat?

Liceul „Prometeu”. Părinții? Niște tipi tare interesanți, vi-i recomand cu căldură. Prietenii? De toate vârstele, toate genurile și toate rasele, în general oameni care gândesc și pe alocuri simt. Și își pun întrebări și caută răspunsuri și mai fac și câte ceva util între timp.

Acum fac ultimul an de liceu în Marea Britanie, unde am ajuns printr-o bursă oferită de Liga Națională de Dezbateri Preuniversitare.

— Cum te vede lumea, ştiu. Dar cum te vezi tu?

Acum? Gânditoare, dar nu tragic, ci luminos-obosit, confuză (dar profesorul de mate ne-a zis azi că asta înseamnă că vom găsi răspunsul. Eu îl cred), cu planuri mari și cu degete mici.

Aproape gata.

— De ce ai scris această carte şi de ce îi îndemni pe cititori să-ţi fure revoluţia, doar e prima pe care ai avut-o în viaţa ta?

Am decis pe la 15-16 ani că vreau să fiu scriitor, până am înțeles și eu că totuși ar trebui să scriu ca să fiu scriitor. Și am scris. În aprilie viața mea interioară a căpătat proporții prea mari ca să stea înăuntru, iar viața din afară a căpătat proporții prea mari ca să stea în afară. Așa a ieșit prima mea revoluție și așa a ieșit primul text.

Furați-mi-o pentru că asta se întâmplă cu fiecare revoluție, pentru că unii simt, unii cred, unii organizează și alții profită. Furați-mi-o pentru că scenariul

e același de fiecare dată. Poate că nu e atât îndemn sau revoltă, cât e mai degrabă conștientizarea și acceptul de a trece printr-o experiență și asumarea ei, cu toate fericirile și dezamăgirile ei.

Revoluțiile vin la pachet.

— Ce te enervează cel mai mult? În general, sunt o ființă pașnică și, dacă mă enervează ceva, ori elimin elementul perturbant, ori îmi schimb starea. Încerc cel puțin.

— Cine a fost prima persoană care a citit cartea ta şi care i-a fost prima reacţie?

Mama a fost prima victimă, cea care a participat ca cititor pe parcursul întregului și îndelungatului proces de scriere. Ea m-a întrebat de la început când mă apuc să scriu și tot ea m-a întrebat la sfârșit cât se poate să lucrezi la un text atât de scurt. După aceea au urmat ceilalți membri ai familiei (tata) și prietenii (de evidențiat aici e prietena de sâmbătă ajunsă prietenă de toate zilele), care au citit textul în forma finală. Fără prea mult drept de apel, dar cu multă obligație de opinie. Merci!

— Laudă-te puţin, ce realizări mai ai?

Ca elev, am participat la toate olimpiadele posibile și imposibile, la competiții de dezbateri și tot așa. Am făcut karate de performanță şapte ani, tot cu diverse premii și campionate, republicane, naționale și internaționale.

Acum, de exemplu, mă mândresc foarte tare cu faptul că am terminat cele trei eseuri la istorie fără să depășesc deadline-ul, dar asta îmi va trece până la următorul eseu de pe listă pe care

Cum crezi?

Nu știu, nu i-am întrebat.

— Autorul, cartea, interpretul, muzica, spectacolul preferat?

Depinde de stare, oameni, ce mi se întâmplă în cap, în afară și în alte părți.

Azi, 14 septembrie 2010, la ora 11:52, mă gândesc din nou la Wilde, ascult a 35-a oară „Dog days are over” (sunt consecventă), încă sunt în căutarea spectacolului preferat.

— Ce îţi place cel mai mult? Îmi place să înțeleg. Dar și să pun întrebări.

trebuie să îl termin. Adică imediat după ce termin acest interviu. În rest, am scris articole mai mult sau mai puțin regulat și am avut și niște încercări în radio. Rămân la scris.

— Care a fost cel mai fericit moment din viaţa ta? Dar cel mai tragic?

Din viața mea de 18 ani? N-am făcut un top, cred că găsesc eu cu ce să mă fericesc oriunde, oricând și cu orice. Și invers.

Eu am o viață interioară foarte intensă, oscilez mai ales între (tragico-)dramatic și ironic. Încă n-am înțeles dacă asta se datorează așa-zisei crize hormonale sau felului în care văd eu lucrurile (acum).

De fapt, una nu se exclude pe alta. Mai rămâne de calculat proporțiile.

— Ce te inspiră cel mai mult?

Tot ce se întâmplă. Când am văzut titlul autobiografiei lui Marquez, „A trăi pentru a-ți povesti viața”, am înțeles că sindromul meu, cu toate dezavantajele și avantajele lui, are răspândire mai largă și chiar și aplicație practică.

— Cum crezi, ce le lipseşte tinerilor de astăzi din R. Moldova şi ce trebuie să facă pentru a ajunge acolo unde, de exemplu, eşti şi tu? Încrederea în sine! Ceea ce am văzut eu când am ajuns în Marea Britanie a fost că tinerii din Moldova nu sunt cu nimic mai prejos decât englezii.

Ceea ce ne lipsește nouă, în schimb, e încrederea și o conștientizare a propriei valori, care cred că e consecința sistemului din care nu am reușit să ieșim definitiv, a educației și a celorlalte. În școala englezească, de exemplu, la istorie, nu se învață teme pe de rost și nu se povestește ce a spus autorul în manual în fața clasei, ci se scriu eseuri. Asta te face să gândești și te ridică pe o altă

treaptă. Tu nu ești cu nimic mai prejos decât autorul respectivei cărți. Tu poți gândi, deci gândește.

— Ce îţi lipseşte când pleci în străinătate?

Mâncarea de acasă, variațiile de temperatură, comoditatea de a nu fi obligată să demonstrez în permanență cine, ce, cum sunt şi oamenii la care am acces totuși datorită acestei minunate invenții, skype-ul. În rest, încerc să profit de ce-mi iese în cale. La școală am marea, vânturile, o educație superioară celei de acasă și alte oportunități.

— Cine este persoana care te-a ajutat, te-a îndrumat?

Părinții, care au avut mereu mai multă încredere în mine decât am avut eu.

— Arăţi mai deosebit decât restul lumii, o faci intenţionat ca să te evidenţiezi?

De înălțime nu sunt responsabilă eu. În rest, cred că e un conflict de viziuni. Mă îmbrac după propriile criterii estetice și stări. Poate pentru că pentru mine hainele sunt și un mod de exprimare. Poate pentru că eu pur și simplu nu încerc să mă ascund, ci cel puțin mă caut. Dacă mă vedeți, anunțați-mă, vă rog.

— Pălăria pe care o porţi despre ce vorbeşte, e un manifest al stării interioare?

Nu, e o stare exterioară.

— Consideri că eşti înţeleasă de lumea din jur?

Mă simt suficient de înțeleasă, nu am vreun complex de geniu pustiu la acest capitol, e supradoză de ei. Avem nevoie și de oameni normali.

— Oamenii geniali sunt nefericiţi?

— Eşti îndrăgostită? Cum e să iubeşti la 18 ani? Când a fost prima ta dragoste? Crezi în dragoste la prima vedere? Care scriitor a descris cel mai frumos acest sentiment?

Oho! Câte întrebări pe minut! Credeam că numai eu pot așa! Din câte am observat, e ca la orice vârstă. Cred în tot. Încă nu am decis dacă sunt îndrăgostită sau nu, urmează să văd. Nu cred că dragostea trebuie descrisă frumos, ci trebuie descrisă așa cum e. Ca și revoluțiile. Un autor anume? Îmi place dragostea la latino-americani, acum.

— O amintire din copilărie... prima care îţi vine în cap.

Aia din carte. Eram în bucătărie și mă uitam pe fereastră și am întrebat-o pe mama dacă ea nu se gândește că ceea ce vedem noi de fapt nu există. Ea a zis nu. Eram pe aceeași lungime de undă cu Descartes atunci. Îmi place să văd episodul ăsta ca o confirmare a teoriei lui.

— O zi din viaţa ta cum arată?

Sunt diferite, în general – pline.

Am grijă să mi le umplu eu.

— Când va apărea următoarea carte sau aşteptăm o altă revoluţie?

Când o termin! Nu, de data asta nu a trebuit să fie sacrificată nicio clădire ca eu să mă apuc de scris. Am devenit mai modestă.

— Apropo, îţi place numele tău? În cinstea cui ai fost numită? Ce alt nume ai vrea să ai?

Mi-a luat mult timp să mă identific cu el, dar acum sunt ok, cred. Răspund când sunt chemată. Maria e numele bunicilor mele, Paula era un personaj din serialul „Caracatița”, cu un destin cam ciudat, din câte am aflat mult mai târziu, iar cratima e o rămășiță sovietică. În fine, numele îl fac eu, indiferent care e, de ce să vreau un altul?

— Ce visezi noaptea?

Tot revoluții.

— Cine vrei să devii pe viitor?

Eu. Cu Maria-Paula a făcut cunoştinţă Svetlana Panţa

10 | Cultură Oamenii de cultură riscă să piardă clădirea de pe strada Puşkin 24 Preşedinţii celor şapte uniuni de creaţie din Republica Moldova, directorii a nouă teatre de stat şi 70 de personalităţi marcante din domeniul culturii au adresat o scrisoare deschisă Curţii Supreme de Justiţie. În scrisoare se menţionează: „De aproape două luni Uniunea Teatrală, Uniunea Cineaştilor, Uniunea Muzicienilor, Uniunea Meşterilor Populari, Liga Veteranilor Scenei, redacţia revistei de artă „Lanterna magică”, Casa Actorului, Muzeul Oamenilor de Teatru şi câteva ONG-uri cu activitate în plan internaţional se află pe drumuri. Deşi instituţiile noastre au fost amplasate în acest sediu prin Hotărâre de Guvern acum mai bine de două decenii, astăzi accesul în oficiile din str. Puşkin 24 ne este blocat în mod abuziv de către reprezentanţii Fundaţiei „Viitorul Moldovei”, noi fiind umiliţi şi aruncaţi în stradă.

Uniunile de creaţie condamnă hotărât metodele ilicite prin care conducerea Fundaţiei „Viitorul Moldovei” vrea să pună stăpânire pe clădirea în care prin tradiţie activează instituţii culturale. Însă protestele noastre, precum ne-am convins, contează foarte puţin, când sunt puse în joc interese financiare majore ale unor persoane cunoscute sau anonime. E suficient să amintim că Ministerul Culturii se află de mai bine de jumătate de an în proces de judecată cu Fundaţia „Viitorul Moldovei”, acuzată că a încheiat un contract ilegal cu Î.S. „Agenţia de Impresariat”, condusă la acea vreme de Oleg Baraliuc. Respectivul contract a fost semnat pe data de 23 septembrie 2009, exact în perioada în care Guvernul comunist pleca, iar Guvernul Filat a fost instalat pe 25 septembrie 2009. Deşi contractul n-a fost vizat de către Ministerul Culturii, totuşi Întreprinderea cadastral-teritorială Chişinău condusă de comunistul Petru Şveţ l-a înregistrat, încurajând acţiunile ilicite ale fundaţiei în cauză”.

Semnatarii scrisorii subliniază că sunt „conştienţi de faptul că cei de la „Viitorul Moldovei”, o fundaţiefantomă despre care nimeni nu ştie exact cu ce se ocupă, urmăresc, pur şi simplu, privatizarea imobilului de pe str. Puşkin 24. Contractul este încheiat pentru o perioadă de 29 de ani, timp suficient pentru ca arendatorii, prin scheme frauduloase, să pună mâna pe acest imobil şi să-l utilizeze după bunul lor plac”. În scrisoarea adresată Curţii Supreme de Justiţie se mai precizează: „În procesele de judecată – în primă instanţă şi la Curtea de Apel – judecătorii, care au acţionat mână în mână cu cei de la Fundaţia „Viitorul Moldovei”, i-au dat fundaţiei câştig de cauză. Pe 23 septembrie, dosarul urmează să fie examinat la Curtea Supremă de Justiţie”.

Exprimându-şi îngrijorarea că şi de data aceasta interesele financiare ale fundaţiei „Viitorul Moldovei” ar putea fi puse mai presus decât interesele culturii naţionale, semnatarii scrisorii roagă Curtea Supremă de Justiţie să examineze cu toată responsabilitatea acest caz neordinar, de o importanţă majoră pentru cultura Republicii Moldova.

www.jurnal.md

Vineri, 17 septembrie 2010

 Jurnal de Chişinãu

„Vând singurătăţi la kilogram” Interviu // „Singurătatea de miercuri” de Liliana Armaşu, premiată la Salonul Internaţional de Carte din Chişinău

— Dragă Liliana Armaşu, felicitări pentru premiul care ţi-a fost acordat la Salonul Internaţional de Carte din Chişinău (31 august – 3 septembrie), pentru volumul de poezie „Singurătatea de miercuri”, recent apărut la Editura "Arc"!

Cum s-a întâmplat că ţi-ai ales tema singurătăţii pentru o carte de versuri?

Mulţumesc, Irina, pentru atenţie, dar fii de acord că nu pentru premii trebuie să ne felicităm în primul rând, care pot fi oricând reconsiderate, ci pentru apariţia cărţilor noastre de poezie, eveniment pe care eu, de exemplu, l-am aşteptat aproape zece ani.

Iar despre singurătate, ştii prea bine, nu noi o alegem, ci ea ne alege pe noi din momentul în care ne rupem de cordonul ombilical. Vreau să se înţeleagă că eu scriu nu doar despre propria-mi singurătate, frustrată cumva de statutul meu social ori de condiţia fizică, sau mai ştiu eu din ce alte motive. Slavă Domnului, am prieteni şi oameni dragi prin preajmă, alături de care mă simt integrată perfect în familie, la serviciu, în mediul literar etc. Dar, oricât de bine ne-am simţi împreună, există ceva esenţial care ne desparte pe toţi, un fel de gard invizibil de după care ne ivim din când în când ca să mai vorbim unii cu alţii. Niciodată însă nu-i vom da voie celuilalt să sară peste gard, probabil din teama de a nu cădea cu totul peste noi.

Această singurătate indispensabilă, ancestrală, o resimt mai ales atunci când mă aflu într-o mulţime: la concerte, adunări naţionale, nunţi, reuniuni fel de fel. Îmi vine atunci să urlu ca lupii, dar cine să mă creadă în acele momente solemne că mor de dor şi tristeţe?!

şesc 500 de exemplare, nu cred că editarea lor ar duce la falimentarea vreunei edituri (Doamne fereşte!).

O carte de poezie este, în cele din urmă, un act de generozitate din partea editorului, care riscă nu atât cu banii, cât cu valoarea artistică a cărţii.

De aceea ţin să mulţumesc aici directorului Editurii "Arc" Iurie Bârsă şi redactorului-şef Eugen Lungu, tot el prefaţatorul cărţii. Premiul care mi-a fost acordat, pentru mine oarecum neaşteptat, e în primul rând al editurii, căci dacă nu-mi veneau aceşti oameni în întâmpinare, puteam să-mi oblojesc mult şi bine toate singurătăţile, fie ele şi geniale, fără să mă ia nimeni în seamă.

— Ce valoare bănească a avut premiul Salonului de Carte?

E 1007 lei. Nu e chiar cât Premiul Nobel, dar sunt mulţumită şi de atât.

— În satul tău există mulţi cititori de poezie? Ce cred rudele, consătenii despre cariera ta literară?

Oamenii din satul meu (e vorba de Pietrosu, Făleşti) trăiesc mai nou cu frica lupilor care le sfâşie vitele pe imaşuri şi cu siguranţă nu le arde de poezie. Din păcate, mai toate satele noastre au degradat enorm sub aspect moral, fiind departe de orice fărâmă de cultură. Zilele astea se împlineşte un an de când bunelul meu, Efim Armaşu, care urma să împlinească 90 de ani, a fost ucis barbar în propria lui casă, situată chiar în centrul satului Bocşa (Făleşti) de câţiva tâlhari, neidentificaţi până azi. Nu ştiu dacă mă voi putea apropia vreodată de acel sat, în care bunica îmi recita poezii învăţate încă în şcoala primară românească.

Din ce scriu, mai mult prin reviste, ştiu că citesc profesorii mei din sat, pentru care am fost o elevă exemplară. Mă citesc ai mei, mama în special, printre lacrimi. Este o fiinţă inteligentă şi peste măsură de emotivă. Recent, o prietenă din copilărie, de meserie contabil, mi-a spus că poeziile mele i-au servit drept panaceu pentru rănile ei sufleteşti. E plăcut să auzi asta.

— Cât de riscantă pentru o editură basarabeană e publicarea cărţilor de poezie?

Aşa cum tirajele cărţilor de poezie care apar azi la noi nu depă-

— Ai absolvit Facultatea de Jurnalism a Universitaţii de Stat din Chişinău. De ce în prezent nu mai faci jurnalism?

După ce s-a închis, din motive

„contribuit” puţin, poate doar cu unele nuanţe, la alcătuirea volumului. Nu pot nedreptăţi însă Clujul, unde am stat mai bine de patru ani şi m-am delectat cu multă poezie.

— Cum a apărut pe lume Williams? E un personaj real sau inventat?

A apărut exact aşa cum e scris în poem. O colegă de la Cluj mi-a dat odată, de Crăciun, o cutie plină cu jucării de la ajutoare umanitare, unde l-am şi descoperit pe bietul Williams, îmbrăcat ca un dandy şi cu ochi extrem de expresivi. Avea exact privirea pe care o caut mereu în ochii oamenilor: încrezătoare şi pură, fără pic de răutate în ea. Mă bucur că am găsit-o cel puţin la o păpuşă, probabil că cel care a confecţionat-o s-o fi simţind şi el foarte singur. absolut neclare, ziarul "Ţara", în care am investit multă energie şi suflet, mi-a fost greu să mă angajez la altă instituţie media. Apoi m-a „corupt” uşor-uşor domeniul editorial, în care activez şi astăzi. Mi-a mai rămas însă ticul jurnaliştilor de a mă revolta de nedreptăţile care se fac în jur. Încerc, prin articolele mele din „Contrafort”, să satisfac cât de cât şi omul justiţiar din mine.

— În 2001, ai obţinut Marele Premiu la Festivalul Naţional de Literatură „Tudor Arghezi”.

A fost un premiu deschizător de drumuri?

Dacă ar fi fost aşa, aş fi avut acum la activ cel puţin vreo 3-4 cărţi. Însă am doar una.

— Cât de deprimant ţi-a părut Chişinăul încât ţi-a venit ideea să dedici un volum singurătăţii?

Nu am avut un concept al volumului până în momentul când am adunat mai multe poeme pe un fişier. Iniţial, m-am speriat şi eu de câtă singurătate şi disperare am putut strânge în decurs de mai bine de zece ani. Chişinăul, pe care-l găsesc uneori deprimant, mai tot timpul frumos şi de fiecare dată scump, a

— Ai prietene poete? Dar prieteni poeţi? E-adevărat că poeţii (poetele) nu se suferă unii pe alţii?

Ceea ce nu pot admite la oameni, iar la scriitori în special, este vanitatea şi la noi sunt destui care pedalează intens pe acest neajuns.

Am însă grijă să nu stau în imediata lor apropiere, iar prietenele mele poete fac casă bună cu modestia şi bunul-simţ şi mă simt bine în preajma lor. Aş vrea să cred că am prieteni şi printre bărbaţii literaţi, dar cu o singură condiţie: să nu delimiteze genurile (nu mă refer la cele literare) atunci când se adună la discuţii. Îmi place mult să-i aud cum gândesc.

— La doar câteva luni după apariţie, putem spune deja că „Singurătatea de miercuri” e o carte de succes. Cum crezi, ea va fi şi vandabilă?

Bineînţeles că nu. Dar cei care vor totuşi s-o cumpere pot să vină direct la editură, căci vând singurătăţi la kilogram. La reducere de preţ, în această toamnă. Poate aşa scap mai uşor de ele.

— Mulţumesc şi multă inspiraţie în continuare!

A dialogat Irina Nechit

Început de stagiune cu „Cântec de leagăn pentru bunici”

„Cântec de leagăn pentru bunici”, aplaudat la Soroca Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” îşi inaugurează noul sezon teatral astăzi, cu premiera spectacolului „Cântec de leagăn pentru bunici” de Dumitru Matcovschi, în regia lui Sandu Cozub.

La conferinţa de presă consacrată stagiunii 2010-2011 directorul general al Naţionalului, Ion Grosu, a subliniat că subvenţiile pentru teatrele de stat se micşorează pe an ce trece, fondurile pentru montări au fost tăiate, cu

toate acestea, repertoriul Teatrului Naţional se va completa cu un titlu nou – „Cântec de leagăn pentru bunici”.

Spectacolul e o coproducţie a Teatrului Naţional „M. Eminescu” din Chişinău şi a Teatrului „Veniamin Apostol” din Soroca (director, Petre Popa), fondat în iunie curent, prin decizia Consiliului raional Soroca. „Cântec de leagăn pentru bunici” a fost deja lansat la Soroca, pe parcursul spectacolului au răsunat, de mai multe ori, ropote de aplauze.

La Chişinău, „Cântecul de leagăn...” se va juca pe 17, 18 şi 19 septembrie, din distribuţie fac parte Vitalie Rusu (Teofil Augustinovici), Angela Ciobanu (Margareta Aurelevna), Petru Oistric (Nae), Ion Mocanu (Gore), Valentin Zorilă (Visarion), Margareta Pântea (Magda), Mihaela Damian (Evlampia), Diana Decuseară (Maria), Ana Tcacenco (Saveta), Angela Cărăuş

(Daria). Scenografia îi aparţine lui Adrian Suruceanu, selecţia muzicală e semnată de Sandu Târşu. Menţionăm că mulţi dintre actorii Naţionalului, de exemplu, Vitalie Rusu, Angela Ciobanu, Andrei Sochircă, precum şi scriitorul Dumitru Matcovschi, s-au născut în fostul judeţ Soroca.

Regizorul Sandu Cozub consideră că piesa matcovschiană şi-a păstrat actualitatea, doar că „în prezent pleacă părinţii şi rămân copiii, iar în perioada descrisă în «Cântec de leagăn...» părinţii erau cei părăsiţi”.

Durerea despărţirii, însă, e aceeaşi.

Dramaturgul Dumitru Matcovschi a anunţat la conferinţa de presă că, în sfârşit, a găsit un sponsor – fundaţia „Edelweiss” – pentru încă o piesă a sa, „Pomul vieţii”, care de asemenea va fi montată la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”.

Irina Nechit

Ieri, a apărut

tabloidul APROPO.

Întrebaţi în toate chioşcurile!

Programe TV

Săptămâna 20-26 septembrie 2010

Luni 20.09.10 Jurnal TV 06.00 Jurnalul orei 6 07.00 Jurnalul orei 7 07.15 Desteptarea!

08.00 Jurnalul orei 8 08.15 Desteptarea!

09.00 Jurnalul orei 9 09.15 Desteptarea!

10.00 Jurnalul orei 10 10.15 Jurnal Extern 11.00 Jurnalul orei 11 11.15 Editie Speciala 12.00 Jurnalul orei 12 12.15 Editie Speciala 13.00 Jurnalul orei 13 13.50 Scrisori din casa de nebuni reluare 14.00 Jurnalul orei 14 14.10 Editie Speciala 15.00 Jurnalul orei 15 15.15 Editie Speciala 16.00 Jurnalul orei 16 16.30 Jurnal pentru copii 17.00 Jurnalul orei 17 17.10 Jurnal Financiar 17.30 Jurnal Medical 18.00 Jurnalul orei 18 18.15 Priamoi Razgovor 19.00 Jurnalul orei 19 19.05 Chestiunea Zilei 19.50 Leacuri pentru neamuri 20.00 Jurnalul orei 20 20.45 Scrisori din casa de nebuni 21.00 Jurnalul orei 21 21.10 Cabinetul din umbră 22.45 Leacuri pentru neamuri Ă Scrisori 23.00 Jurnalul orei 23 23.30 Inamicul public 01.00 Jurnalul orei 1 01.15 Chestiunea zilei 02.00 Jurnalul orei 2 02.15 Priamoi Razgovor 03.00 Jurnalul orei 3 03.15 Editie Speciala 04.00 Jurnalul orei 4 04.15 Cabinetul din umbră 05.50 Leacuri pentru neamuri TVR1 07.00 Telejurnal Sport Meteo 07.30 La prima oră 08.00 Desene animate 08.30 Contur Ro, ep. 1 09.00 Banca de alimente 09.10 Palatele lumii, ep. 10 09.40 Mari evenimente în natură 10.15 Serial: Dovadă de iubire, ep. 56 11.15 Ca la carte 12.00 Iubiri dincolo de ecran, ep. 12 12.15 Zile şi nopţi 12.50 Serial: Legendele palatului: doctorul Hur Jun, ep. 21 13.50 Istorii de buzunar 14.00 Telejurnal Sport Meteo 14.45 Banca de alimente 14.50 Pur şi simplu delicios, ep. 2 15.00 Teleshopping 15.30 Kronika 16.55 Animale extraordinare 17.30 Goana după bani, ep. 3 18.25 Invinge apele!

18.35 Serial: Legendele

palatului: doctorul Hur Jun, ep. 22 19.35 Banca de alimente 19.40 Sport 20.00 Telejurnal Meteo 21.10 Serial: Tess, ep. 3 22.10 Serial: 30 Rock, sez.

I, ep. 11 şi 12 23.00 Serial: CSI-Crime şi investigaţii, sez. VIII, ep. 9 23.55 Banca de alimente 00.00 Telejurnal Sport Meteo 00.15 Serial: Camera de gardă, 1900, ep. 1 01.25 Ca la carte 02.05 Goana după bani, ep. 3 02.55 Animale extraordinare 03.20 Telejurnal Meteo 04.15 Serial: Dovadă de iubire, ep. 56 05.05 Serial: Carabinieri, ep. 98 05.55 Sport 06.15 Imnul României 06.20 Teleshopping Moldova 1 6.00, 7.00, 8.00, 16.00, 23.10 ŞTIRI. 6.10, 7.10 Bună dimineaţa!

8.10 Serial. DRAGOSTE ŞI CIOCOLATĂ.

9.00 Film. HEIDI (SUA).

10.50, 2.30 O carte pentru tine.

11.00 Documentar. Planeta arborilor.

11.30 Bună dimineaţa! (reluare).

13.25 Desene animate.

Micul vampir.

13.40 Festivalul-concurs La izvorul Osoiencelor.

14.55, 16.10 Film. MOSCOVA NU CREDE ÎN LACRIMI (URSS, 1979). Episoadele 1 şi 2.

17.35 Documentar. Album de familie.

18.05 Serial. DRAGOSTE ŞI CIOCOLATĂ.

19.00 MESAGER (rus.).

19.45, 3.00 Politica în direct. Talk-show.

20.35 Povestea de seară.

21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.30, 4.30 Mesager. Stopcadru.

21.50 Miniserial. VENUS ŞI APOLO (Franţa, 2007).

Episodul 1.

22.40 Magazinele UEFA. 23.25 Film. PEARL HARBOR (SUA, 2001). Episodul 1.

1.00 Programul zilei. Calendar.

1.05 Moldova: aici şi acum. Ştiri.

1.15 Lucrări picturale. Nicolae Dimov.

1.20 La noi în sat.

2.40 Respiro. Muzică bisericească.

3.45 Artişti care cîntă.

4.40 Ghidul sănătăţii tale.

5.10 Documentar. Saharna - grădina Maicii Domnului.

5.55 Calendarul zilei.

Horoscop.

TNT 06.00 Убойной ночи 06.30 Убойной ночи

07.00 Такси 07.35 М/с Эй, Арнольд 08.00 М/с Настоящие монстры 08.30 Комеди Клаб 09.30 Т/с Универ 10.00 Т/с Универ 10.30 Т/с Счастливы вместе. Путь к аттестату лежит через желудок 11.00 Т/с Счастливы вместе. От любви до ненависти - один шар 11.30 М/с Рога и копыта: возвращение 12.00 М/с Рога и копыта: возвращение 12.30 М/с Детки подросли 13.00 М/с Детки подросли 13.30 М/с Детки подросли 14.00 Т/с Саша + Маша 14.30 Х/ф Лузеры 15.20 Х/ф Спиди-гонщик 18.00 Т/с Интерны 18.30 Т/с Универ 19.00 Т/с Счастливы вместе. Из Африки с любовью 19.30 Т/с Счастливы вместе. Футбольный инстинкт 20.00 Т/с Интерны 20.30 Т/с Универ 21.00 Х/ф Война невест 23.00 Дом-2. Город любви 00.00 Дом-2. После заката 00.30 Секс с А. Чеховой 01.00 Комеди Клаб 02.00 Т/с Кайл XY 02.50 Дом-2. Мечты сбываются 03.45 Х/ф В ожидании 05.40 Комедианты Шоу 05.50 Саша + Маша. Лучшее ProTV 07.00 Ştirile Pro TV 10.00 Miniserie: Ucenicul lui Merlin 12.00 Serial: Tânăr şi neliniştit 13.00 Ştirile Pro TV 13.45 Film: Toate pânzele sus III: Întâlnire în Atlantic 16.00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep. 3826 17.00 Ştirile Pro TV 17.45 Happy Hour 19.00 Ştirile Pro TV 19.50 Profit 20.00 Ştirile Pro TV 21.00 În Profunzime 22.25 Profit 22.30 Ştirile Pro TV 23.00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului, ep. 17, anul V 00.00 Film: Medalionul 01.30 Ştirile Pro TV din Sport 01.45 Ştirile Pro TV 02.15 Promotor 03.00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului 04.00 Ştirile Pro TV 05.00 Ştirile Pro TV 05.30 Happy Hour 06.30 Ştirile Pro TV TV7-NTV 04.55 07.05 08.05 08.35

НТВ утром Суд присяжных Едим дома! Обзор.

Чрезвычайное происшествие 09.00 Сегодня 09.25 Обзор. ЧП. Обзор 09.55 Вокруг света 10.00 Следствие вели... (титры) 10.50 Кулинарный поединок 11.50 Телешопинг 12.00 Сегодня 12.35 Т/с Закон и порядок 13.25 Т/с Закон и порядок 14.25 Обзор. Чрезвычайное происшествие 14.50 Телешопинг 15.00 Сегодня 15.35 Т/с Возвращение Мухтара-2 16.30 Т/с Возвращение Мухтара-2 17.25 Их нравы 17.35 Обзор. Чрезвычайное происшествие 18.00 Сotidian (rom) 18.30 Т/с Морские дьяволы-4 с. 9 19.20 Т/с Морские дьяволы-4 20.15 Обзор. Чрезвычайное происшествие 20.30 Сегодня в Молдове 21.00 Сегодня 21.30 Честный понедельник 22.30 Сotidian (rom) 23.00 Сегодня 23.15 Т/с Глухарь. Возвращение 00.05 Т/с Глухарь. Возвращение 00.50 Футбольная ночь 01.15 Сotidian (rom) 01.45 Х/ф Нападение на Королеву 03.20 Т/с Братва 04.10 Очная ставка Pervîi canal 05.00 Доброе утро 09.00 Новости 09.05 Доброе утро 09.30 Жить здорово!

11.25 Контрольная закупка 12.00 Новости 12.20 Модный приговор 13.20 Детективы 14.00 Другие новости 14.25 Понять. Простить 15.00 Новости 15.25 Хочу знать 15.55 Т/с Обручальное кольцо 16.50 Федеральный судья 18.00 Новости 18.20 След 19.00 Давай поженимся!

19.55 Жди меня 21.00 Время 21.30 Побег 23.25 Горящее лето 2010. Прогноз на будущее 00.30 Новости 00.50 Х/ф Идущий следом 02.25 Х/ф Добряки 03.00 Новости 03.05 Х/ф Добряки 03.55 Лидия ФедосееваШукшина. О любви, о детях, о себе...

STS 06.00 Истории в деталях 06.30 Утро на СТС

09.00 Галилео 10.00 Т/с 6 кадров 10.30 Одни дома 11.00 Снимите это немедленно 12.00 Истории в деталях 12.30 Т/с Папины дочки 13.30 Иностранная кухня 14.00 М/ф Росомаха и люди икс 14.30 Не может быть 15.30 Истории в деталях 16.00 Т/с Кадетство 17.00 Т/с Ранетки 18.00 Галилео 19.00 Т/с Папины дочки 20.00 Т/с 6 кадров 20.30 Т/с Даешь молодежь 21.00 Т/с Маргоша 22.00 Т/с Рыжая 23.00 Кино в деталях 00.00 Т/с Даешь молодежь 00.30 Т/с 6 кадров 01.00 Рингтон чарт 02.00 Музыка 04.00 Рингтон чарт Nit-digest 06.30 Д/ф 07.05 Веселый подъем 07.30 Life story 08.55 Т/с Кармелита (rom/titre) 08.55 Х/ф Дас Ист Фантастиш (rom/titre) 10.45 TV-market 10.55 Т/с Монтекристо 12.50 TV-market 13.00 Х/ф Два Федора 14.50 Т/с Откройте, милиция!

16.50 Т/с Мужчины не плачут 17.50 Curier (rom) 17.55 Т/с Кармелита (rom/titre) 18.50 Top news 19.05 Т/с Колдовская любовь (rom/titre) 20.00 Curier (рус.)

20.25 Новости бизнеса 20.30 Т/с Колдовская любовь (rom/titre) 21.30 Curier (rom) 21.55 Новости бизнеса (rom) 22.00 Т/с Танго с ангелом (rom/titre) 23.50 Curier (rom) 00.15 Новости бизнеса (rom) 00.20 Т/с Откройте, милиция!

01.50 Curier (rom) 02.15 Новости бизнеса (rom) 02.20 Т/с Танго с ангелом (rom/titre) 03.50 Curier (rom) 04.15 Новости бизнеса (rom) 04.20 Т/с Мужчины не плачут 05.05 Т/с Кармелита (rom/titre) 05.50 М/ф

Marţi 21.09.10 Jurnal TV 06.00 07.00 07.15 08.00

Jurnalul orei 6 Jurnalul orei 7 Desteptarea!

Jurnalul orei 8

08.15 Desteptarea!

09.00 Jurnalul orei 9 09.15 Desteptarea!

10.00 Jurnalul orei 10 10.15 Asfalt de Moldova 11.00 Jurnalul orei 11 11.15 Editie Speciala 12.00 Jurnalul orei 12 12.15 Editie Speciala 13.00 Jurnalul orei 13 13.50 Scrisori din casa de nebuni rel 14.00 Jurnalul orei 14 14.10 Editie Speciala 15.00 Jurnalul orei 15 15.15 Editie Speciala 16.00 Jurnalul orei 16 16.30 Acces interzis 17.00 Jurnalul orei 17 17.10 Jurnal Financiar 17.30 Jurnal Medical 18.00 Jurnalul orei 18 18.15 Priamoi Razgovor 19.00 Jurnalul orei 19 19.05 Chestiunea Zilei 19.50 Leacuri pentru neamuri 20.00 Jurnalul orei 20 20.45 Scrisori din casa de nebuni 21.00 Jurnalul orei 21 21.10 Cabinetul din umbră 22.45 Leacuri pentru neamuri Ă Scrisori 23.00 Jurnalul orei 23 23.30 Inamicul public 01.00 Jurnalul orei 1 01.15 Chestiunea zilei 02.00 Jurnalul orei 2 02.15 Priamoi Razgovor 03.00 Jurnalul orei 3 03.15 Editie Speciala 04.00 Jurnalul orei 4 04.15 Cabinetul din umbră 05.50 Leacuri pentru neamuri TVR1 07.00 Telejurnal Sport Meteo 07.30 La prima oră 08.00 Desene animate 08.30 Contur Ro, ep. 2 09.00 Banca de alimente 09.10 Palatele lumii, ep.

11 09.40 Mari evenimente în natură 10.15 Serial: Dovadă de iubire, ep. 57 11.15 Restaurare 12.00 Iubiri dincolo de ecran, ep. 13 12.15 Vizor monden 12.50 Serial: Legendele palatului: doctorul Hur Jun, ep. 22 13.50 Istorii de buzunar 14.00 Telejurnal Sport Meteo 14.45 Banca de alimente 14.50 Pur şi simplu delicios, ep. 2 15.00 Teleshopping 15.30 Rom european 16.00 Kronika 17.00 Atunci şi acum 17.55 Istorii de buzunar 18.00 Viaţa şi banii 18.25 Învinge apele!

18.35 Serial: Legendele palatului: doctorul Hur Jun, ep. 23 19.35 Banca de alimente 19.40 Sport 20.00 Telejurnal Meteo 21.10 Telecinemateca Julia 23.00 Serial: CSI-Crime şi investigaţii, sez. VIII,

ep. 10 23.55 Banca de alimente 00.00 Telejurnal Sport Meteo 00.15 Serial: Camera de gardă, 1900, ep. 2 01.25 Restaurare 02.10 Atunci şi acum 02.55 Viaţa şi banii 03.20 Telejurnal Meteo 04.15 Serial: Dovadă de iubire, ep. 57 05.05 Serial: Carabinieri, ep. 99 05.55 Sport 06.15 Imnul României 06.20 Teleshopping Moldova 1 6.00, 7.00, 8.00, 17.00, 23.10 ŞTIRI. 6.10, 7.10 Bună dimineaţa!

8.10 Respiro. Program muzical.

8.30 Domnului să ne rugăm! Liturghia la Naşterea Maicii Domnului. Transmisiune de la Catedrala Mitropolitană Naşterea Domnului din Chişinău.

9.30 Serial. DRAGOSTE ŞI CIOCOLATĂ.

10.20 Politica în direct.

Talk-show.

11.10 Desene animate.

Micul vampir.

11.30 Bună dimineaţa! (reluare).

13.25 Film. PEARL HARBOR (SUA, 2001).

Episodul 1.

15.00 Mai în glumă, mai în serios.

16.10 Documentar. Planeta arborilor. Nucul, o comoară.

16.40 Documentar. Continuitate în dialog: Giuliette Binoche.

17.35 Unda Bugiacului.

18.05 Serial. DRAGOSTE ŞI CIOCOLATĂ.

19.00 MESAGER (rus.).

19.40, 2.30 Zona liberă.

20.10 Respiro. Program muzical.

20.35 Povestea de seară.

21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.30, 4.30 Mesager.

Stop-cadru.

21.50 Miniserial. VENUS ŞI APOLO (Franţa, 2007).

22.40, 23.25 Film. PEARL HARBOR (SUA, 2001).

Episodul 2.

0.35 Documentar. Euromaxx.

1.00 Programul zilei.

Calendar.

1.05 Moldova: aici şi acum. Ştiri.

1.15 Vedete la bis!

3.00 Pro percuţie. Muzică jazz.

3.45 Dimensiuni europene.

4.40 ARTelier.

5.10 Music Mania.

5.45 Calendarul zilei.

Horoscop.

TNT 06.00 Убойной ночи 06.30 Убойной ночи 07.00 Такси

12 | Programe TV 07.35 М/с Эй, Арнольд 08.00 М/с Настоящие монстры 08.30 Х/ф Лузеры 09.30 Т/с Универ 10.00 Т/с Универ 10.30 Т/с Счастливы вместе. От любви до ненависти - один шар 11.00 Т/с Счастливы вместе. Рома + Лена ă?

11.30 М/с Котопес 12.00 М/с Котопес 12.30 М/с Детки подросли 13.00 М/с Детки подросли 13.30 М/с Детки подросли 14.00 Т/с Саша + Маша 14.30 Т/с Женская лига 15.05 Х/ф Лузеры 16.00 Х/ф Война невест 18.00 Т/с Интерны 18.30 Т/с Универ 19.00 Т/с Счастливы вместе. Футбольный инстинкт 19.30 Т/с Счастливы вместе. Ирония любви 20.00 Т/с Интерны 20.30 Т/с Универ 21.00 Х/ф Любовь на острове 23.00 Дом-2. Город любви 00.00 Дом-2. После заката 00.30 Секс с А. Чеховой 01.00 Комеди Клаб 02.00 Т/с Кайл XY 02.50 Дом-2. Мечты сбываются 03.45 Х/ф Аферисты 05.25 Т/с Саша + Маша

18.00 Сotidian (rom) 18.30 Т/с Морские дьяволы-4 19.20 Т/с Морские дьяволы-4 20.10 Обзор. Чрезвычайное происшествие 20.30 Сегодня в Молдове 21.00 Сегодня 21.30 Д/ф Русские сенсации 22.30 Сotidian (rom) 23.00 Сегодня 23.20 Т/с Глухарь. Возвращение 00.10 Т/с Глухарь. Возвращение 00.55 Обзор. Чрезвычайное происшествие 01.20 Сotidian (rom) 01.50 Агата Кристи. Эпилог 02.45 Главная дорога 03.15 Т/с Братва 04.10 Очная ставка Pervî i canal

05.00 Доброе утро 09.00 Новости 09.05 Доброе утро 09.30 Жить здорово!

11.25 Контрольная закупка 12.00 Новости 12.20 Модный приговор 13.20 Детективы 14.00 Другие новости 14.25 Понять. Простить 15.00 Новости ProTV 15.25 Хочу знать 15.55 Т/с Обручальное кольцо 07.00 Ştirile Pro TV 16.50 Федеральный 10.00 Serial: Om sărac, судья om bogat, ep. 73, 74 18.00 Новости 12.00 Serial: Tânăr şi 18.20 След neliniştit 19.00 Давай поженимся!

13.00 Ştirile Pro TV 19.55 Пусть говорят 13.45 Secrete în grădină 21.00 Время 14.15 Film: Cadillacul roz 21.30 Гаражи 16.00 Serial: Tânăr şi 23.25 К юбилею С. neliniştit, ep. 3827 Бондарчука. Смысл 17.00 Ştirile Pro TV жизни - сама жизнь 17.45 Happy Hour 00.30 Новости 19.00 Ştirile Pro TV 00.50 Х/ф Оптом 19.50 Profit дешевле 20.00 Ştirile Pro TV 02.25 Х/ф Дар любви 20.30 Film: Legea lui 03.00 Новости Jacob 03.05 Х/ф Дар любви 22.25 Profit 22.30 Ştirile Pro TV 23.00 AutoExpert STS 23.30 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întu06.00 Истории в деталях nericului, ep. 18, anul V 06.30 Утро на СТС 00.30 Serial: Om sărac, 09.00 Галилео om bogat, ep. 73, 74 10.00 Т/с Маргоша 02.00 Ştirile Pro TV din 11.00 Т/с Рыжая Sport 12.00 Истории в деталях 02.15 Ştirile Pro TV 03.00 Serial: Supernatural: 12.30 Т/с Папины дочки 13.30 Иностранная кухня Aventuri în lumea întu14.00 М/ф Росомаха и nericului люди икс 04.00 Ştirile Pro TV 14.30 Не может быть 05.00 Ştirile Pro TV 15.30 Истории в деталях 05.30 Happy Hour 16.00 Т/с Кадетство 06.30 Ştirile Pro TV 17.00 Т/с Ранетки 18.00 Галилео TV7-NTV 19.00 Т/с Папины дочки 20.00 Т/с 6 кадров 04.55 НТВ утром 20.30 Т/с Даешь 06.30 Суд присяжных молодежь 07.30 Сегодня в Молдове 21.00 Т/с Маргоша 08.00 Обзор.

22.00 Т/с Рыжая Чрезвычайное 23.00 Х/ф Горечь любви происшествие 00.45 Т/с 6 кадров 08.30 Сotidian (rom) 01.00 Рингтон чарт 09.00 Сегодня 02.00 Музыка 09.25 ЧП. Расследование 04.00 Рингтон чарт 09.45 Вокруг света 09.50 Т/с Угро-2 Nit-digest 10.50 Квартирный вопрос 11.50 Телешопинг 06.30 Curier (rom) 12.00 Сегодня 12.35 Т/с Закон и порядок 06.55 Новости бизнеса 13.30 Т/с Закон и порядок 07.05 Веселый подъем 07.30 Curier (рус.)

14.25 Обзор.

07.55 Новости бизнеса Чрезвычайное 08.00 Т/с Кармелита происшествие (rom/titre) 14.50 Телешопинг 08.55 Т/с Колдовская 15.00 Сегодня любовь (rom/titre) 15.35 Т/с Возвращение Мухтара-2 09.50 TV-market 16.30 Т/с Возвращение 10.00 Т/с Колдовская Мухтара-2 любовь (rom/titre) 17.25 Их нравы 10.55 Т/с Монтекристо 17.35 Обзор.

12.50 TV-market Чрезвычайное 13.00 Т/с Танго с ангелом происшествие (rom/titre)

www.jurnal.md

14.50 Т/с Откройте, милиция!

16.50 Т/с Мужчины не плачут 17.50 Curier (rom) 17.55 Т/с Кармелита (rom/titre) 18.50 Top news 19.05 Т/с Колдовская любовь (rom/titre) 20.00 Curier (рус.)

20.25 Новости бизнеса 20.30 Т/с Колдовская любовь (rom/titre) 21.30 Curier (rom) 21.55 Новости бизнеса (rom) 22.00 Т/с Танго с ангелом (rom/titre) 23.50 Curier (rom) 00.15 Новости бизнеса (rom) 00.20 Т/с Откройте, милиция!

01.50 Curier (rom) 02.15 Новости бизнеса (rom) 02.20 Т/с Танго с ангелом (rom/titre) 03.50 Curier (rom) 04.15 Новости бизнеса (rom) 04.20 Т/с Мужчины не плачут 05.05 Т/с Кармелита (rom/titre) 05.50 М/ф

Miercuri 22.09.10 Jurnal TV 06.00 Jurnalul orei 6 07.00 Jurnalul orei 7 07.15 Desteptarea!

08.00 Jurnalul orei 8 08.15 Desteptarea!

09.00 Jurnalul orei 9 09.15 Desteptarea!

10.00 Jurnalul orei 10 10.15 Printre Oameni 11.00 Jurnalul orei 11 11.15 Editie Speciala 12.00 Jurnalul orei 12 12.15 Editie Speciala 13.00 Jurnalul orei 13 13.50 Scrisori din casa de nebuni rel 14.00 Jurnalul orei 14 14.10 Editie Speciala 15.00 Jurnalul orei 15 15.15 Editie Speciala 16.00 Jurnalul orei 16 16.15 Editie Speciala 17.00 Jurnalul orei 17 17.10 Jurnal Financiar 17.30 Jurnal Medical 18.00 Jurnalul orei 18 18.15 Priamoi Razgovor 19.00 Jurnalul orei 19 19.05 Chestiunea Zilei 19.50 Leacuri pentru neamuri 20.00 Jurnalul orei 20 20.45 Scrisori din casa de nebuni 21.00 Jurnalul orei 21 21.10 Cabinetul din umbră 22.45 Leacuri pentru neamuri Ă Scrisori 23.00 Jurnalul orei 23 23.30 Inamicul public 01.00 Jurnalul orei 1 01.15 Chestiunea zilei 02.00 Jurnalul orei 2 02.15 Priamoi Razgovor 03.00 Jurnalul orei 3 03.15 Editie Speciala 04.00 Jurnalul orei 4 04.15 Cabinetul din umbră 05.50 Leacuri pentru neamuri

ecran, ep. 14 12.15 Călător pe viaţă Ediţie veche 12.50 Serial: Legendele palatului: doctorul Hur Jun, ep. 23 13.50 Istorii de buzunar 14.00 Telejurnal Sport Meteo 14.45 Banca de alimente 14.50 Pur şi simplu delicios, ep. 2 15.00 Teleshopping 15.30 Oameni ca noi 16.00 Convieţuiri 17.00 Generaţia contra 17.55 Eu, tu, noi 18.25 Învinge apele!

18.35 Serial: Legendele palatului: doctorul Hur Jun, ep. 24 19.35 Banca de alimente 19.40 Sport 20.00 Telejurnal Meteo 21.00 Ediţie specială 22.00 Învinge apele!

23.00 Serial: CSI-Crime şi investigaţii, sez. VIII, ep. 11 23.55 Banca de alimente 00.00 Telejurnal Sport Meteo 00.15 Film: Julia 02.00 Generaţia contra 02.50 Eu, tu, noi 03.20 Telejurnal Meteo 04.15 Serial: Dovadă de iubire, ep. 58 05.05 Serial: Carabinieri, ep. 100 05.55 Sport 06.15 Imnul României 06.20 Teleshopping Moldova 1

6.00, 7.00, 8.00, 16.00, 23.10 ŞTIRI. 6.10, 7.10 Bună dimineaţa!

8.10 Serial. DRAGOSTE ŞI CIOCOLATĂ.

9.00 Miniserial. VENUS ŞI APOLO (Franţa, 2007).

9.45 Zona liberă.

10.15 Respiro. Program muzical.

10.30 Unda Bugiacului.

11.00 Documentar.

Veşminte din toată lumea.

11.30 Bună dimineaţa! (reluare).

13.25 Film. PEARL HARBOR (SUA, 2001).

Episodul 2.

15.10 Vedete la bis.

16.10 Respiro. Program muzical.

16.30 Cu noi la teatru.

17.00 De-ale pescarilor.

Program de divertisment.

17.35 Russkii mir.

18.05 Serial. DRAGOSTE ŞI CIOCOLATĂ.

19.00 MESAGER (rus.).

19.40 Documentar. Continuitate în dialog: Giuliette Binoche.

20.35 Povestea de seară.

21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.30, 4.30 Mesager.

Stop-cadru.

21.50 Miniserial. VENUS ŞI APOLO (Franţa, 2007).

22.40, 23.25 Film.

FRIGUROŞII (Franţa).

0.35 Documentar. Global 3000.

1.00 Programul zilei.

Calendar.

1.05 Moldova: aici şi acum. Ştiri.

1.15 Erudit-cafe. Concurs de inteligenţă.

2.30 Pagini de creaţie.

Arcadie Suceveanu.

TVR1 2.40 Descoperă Moldova.

2.50 Festivalul-concurs La 07.00 Telejurnal Sport izvorul Osoiencelor.

Meteo 4.40 Documentar. Ultimul 07.30 La prima oră romantic. Emil Loteanu.

08.00 Desene animate 5.20 La obiect.

08.30 Contur Ro, ep. 3 5.30 Music Mania.

09.00 Banca de alimente 5.45 Calendarul zilei.

09.10 Palatele lumii, ep.

Horoscop.

12 09.40 Mari evenimente în natură TNT 10.15 Serial: Dovadă de iubire, ep. 58 06.00 Убойной ночи 11.15 Miezul zilei 06.30 Убойной ночи 12.05 Iubiri dincolo de 07.00 Такси

07.35 М/с Эй, Арнольд 08.00 М/с Настоящие монстры 08.30 Х/ф Лузеры 09.30 Т/с Универ 10.00 Т/с Универ 10.30 Т/с Счастливы вместе. Рома + Лена ă?

11.00 Т/с Счастливы вместе. Букины не продаются 11.30 М/с Котопес 12.00 М/с Котопес 12.30 М/с Детки подросли 13.00 М/с Детки подросли 13.30 М/с Детки подросли 14.00 Т/с Саша + Маша 14.30 Т/с Женская лига 15.05 Х/ф Лузеры 16.00 Х/ф Любовь на острове 18.00 Т/с Интерны 18.30 Т/с Универ 19.00 Т/с Счастливы вместе. Ирония любви 19.30 Т/с Счастливы вместе. Его обувное величество 20.00 Т/с Универ 20.30 Т/с Интерны 21.00 Х/ф Невеста с того света 23.00 Дом-2. Город любви 00.00 Дом-2. После заката 00.30 Секс с А. Чеховой 01.00 Комеди Клаб 02.00 Т/с Кайл XY 02.50 Дом-2. Мечты сбываются 03.45 Х/ф Чувствуя Миннесоту 05.50 Саша + Маша. Лучшее

Vineri, 17 septembrie 2010

15.50 Т/с Возвращение Мухтара-2 16.40 Т/с Возвращение Мухтара-2 17.35 Обзор. Чрезвычайное происшествие 18.00 Сotidian (rom) 18.30 Т/с Морские дьяволы-4 19.20 Т/с Морские дьяволы-4 20.10 Обзор. Чрезвычайное происшествие 20.30 Сегодня в Молдове 21.00 Сегодня 21.30 И снова здравствуйте!

22.30 Сotidian (rom) 23.00 Сегодня 23.25 Т/с Глухарь. Возвращение 00.10 Т/с Глухарь. Возвращение 00.55 Обзор. Чрезвычайное происшествие 01.05 Сotidian (rom) 01.35 Х/ф Непокоренный 03.20 Т/с Братва 04.05 Очная ставка Pervîi canal

05.00 Доброе утро 09.00 Новости 09.05 Доброе утро 09.30 Жить здорово!

11.25 Контрольная закупка 12.00 Новости 12.20 Модный приговор 13.20 Детективы 14.00 Другие новости 14.25 Понять. Простить ProTV 15.00 Новости 15.25 Хочу знать 07.00 Ştirile Pro TV 15.55 Т/с Обручальное 10.00 Film: Cadillacul roz кольцо 12.00 Serial: Tânăr şi 16.50 Федеральный neliniştit судья 13.00 Ştirile Pro TV 18.00 Новости 13.45 AutoExpert 18.20 След 14.15 Film: Eroi 19.00 Давай поженимся! adolescenţi 19.55 Пусть говорят 16.00 Serial: Tânăr şi 21.00 Время neliniştit, ep. 3828 21.30 Голоса 17.00 Ştirile Pro TV 23.20 Среда обитания.

17.45 Happy Hour Роковые яйца 19.00 Ştirile Pro TV 00.20 Новости 19.50 Profit 00.40 Х/ф Валентина 20.00 Ştirile Pro TV 02.25 Х/ф Наши соседи 20.30 Film: A doua şansă 03.00 Новости 22.25 Profit 03.05 Х/ф Наши соседи 22.30 Ştirile Pro TV 03.55 Детективы 23.00 Serial: Aventuri în lumea întunericului, ep.

19, anul V STS 00.00 Film: A doua şansă 01.30 Ştirile Pro TV din 06.00 Истории в деталях Sport 06.30 Утро на СТС 01.45 Ştirile Pro TV 09.00 Галилео 02.15 Apropo Tv 10.00 Т/с Маргоша 03.00 Serial: Supernatural: 11.00 Т/с Рыжая Aventuri în lumea întu12.00 Истории в деталях nericului 12.30 Т/с Папины дочки 04.00 Ştirile Pro TV 13.30 Иностранная кухня 05.00 Ştirile Pro TV 14.00 М/ф Росомаха и 05.30 Happy Hour люди икс 06.30 Ştirile Pro TV 14.30 Не может быть 15.30 Истории в деталях 16.00 Т/с Кадетство TV7-NTV 17.00 Т/с Ранетки 18.00 Галилео 04.55 НТВ утром 19.00 Т/с Папины дочки 06.30 Суд присяжных 20.00 Т/с 6 кадров 07.30 Сегодня в Молдове 20.30 Т/с Даешь 08.00 Обзор. молодежь Чрезвычайное 21.00 Т/с Маргоша происшествие 22.00 Т/с Рыжая 08.30 Сotidian (rom) 23.00 Х/ф Малышка 09.00 Сегодня Шерри 09.25 Чистосердечное 00.45 Т/с 6 кадров признание 01.00 Рингтон чарт 09.50 Музыкальные 02.00 Музыка истории 04.00 Рингтон чарт 09.55 Т/с Угро-2 10.55 Дачный ответ 11.50 Телешопинг Nit-digest 12.00 Сегодня 12.35 Т/с Закон и 06.30 Curier (rom) порядок 06.55 Новости бизнеса 13.25 Т/с Закон и 07.05 Веселый подъем порядок 07.30 Curier (рус.)

14.15 Вокруг света 07.55 Новости бизнеса 14.25 Обзор.

08.00 Т/с Кармелита Чрезвычайное (rom/titre) происшествие 08.55 Т/с Колдовская 14.50 Телешопинг любовь (rom/titre) 15.00 Сегодня 09.50 TV-market 15.35 Телешопинг 10.00 Т/с Колдовская

 Jurnal de Chişinãu любовь (rom/titre) 10.55 Т/с Монтекристо 12.50 TV-market 13.00 Т/с Танго с ангелом (rom/titre) 14.50 Т/с Откройте, милиция!

16.50 Т/с Мужчины не плачут 17.50 Curier (rom) 17.55 Т/с Кармелита (rom/titre) 18.50 Top news 19.05 Т/с Колдовская любовь (rom/titre) 20.00 Curier (рус.)

20.25 Новости бизнеса 20.30 Т/с Колдовская любовь (rom/titre) 21.30 Curier (rom) 21.55 Новости бизнеса (rom) 22.00 Т/с Танго с ангелом (rom/titre) 23.50 Curier (rom) 00.15 Новости бизнеса (rom) 00.20 Т/с Откройте, милиция!

01.50 Curier (rom) 02.15 Новости бизнеса (rom) 02.20 Т/с Танго с ангелом (rom/titre) 03.50 Curier (rom) 04.15 Новости бизнеса (rom) 04.20 Д/ф 05.00 Т/с Кармелита (rom/titre) 05.45 М/ф

Joi 23.09.10 Jurnal TV 06.00 Jurnalul orei 6 07.00 Jurnalul orei 7 07.15 Desteptarea!

08.00 Jurnalul orei 8 08.15 Desteptarea!

09.00 Jurnalul orei 9 09.15 Desteptarea!

10.00 Jurnalul orei 10 10.15 Editie Speciala 11.00 Jurnalul orei 11 11.15 Editie Speciala 12.00 Jurnalul orei 12 12.15 Editie Speciala 13.00 Jurnalul orei 13 13.50 Scrisori din casa de nebuni rel 14.00 Jurnalul orei 14 14.10 Editie Speciala 15.00 Jurnalul orei 15 15.15 Editie Speciala 16.00 Jurnalul orei 16 16.30 Motoare 17.00 Jurnalul orei 17 17.10 Jurnal Financiar 17.30 Jurnal Medical 18.00 Jurnalul orei 18 18.15 Priamoi Razgovor 19.00 Jurnalul orei 19 19.05 Chestiunea Zilei 19.50 Leacuri pentru neamuri 20.00 Jurnalul orei 20 20.45 Scrisori din casa de nebuni 21.00 Jurnalul orei 21 21.10 Cabinetul din umbră 22.45 Leacuri pentru neamuri Ă Scrisori 23.00 Jurnalul orei 23 23.30 Inamicul public 01.00 Jurnalul orei 1 01.15 Chestiunea zilei 02.00 Jurnalul orei 2 02.15 Priamoi Razgovor 03.00 Jurnalul orei 3 03.15 Editie Speciala 04.00 Jurnalul orei 4 04.15 Cabinetul din umbră 05.50 Leacuri pentru neamuri TVR1 07.00 Telejurnal Sport Meteo 07.30 La prima oră 08.00 Desene animate 08.30 Contur Ro, ep. 4 09.00 Banca de alimente 09.10 Palatele lumii, ep.

13 09.40 Chihuly în Atlantis 10.15 Serial: Dovadă de

Jurnal de Chişinãu  V iubire, ep. 59 11.15 Generaţia contra 12.00 Iubiri dincolo de ecran, ep. 15 12.15 Spune-mi ce te doare 12.50 Serial: Legendele palatului: doctorul Hur Jun, ep. 24 13.50 Istorii de buzunar 14.00 Telejurnal Sport Meteo 14.45 Banca de alimente 14.50 Pur şi simplu delicios, ep. 2 15.00 Teleshopping 15.30 Akzente 17.00 Interes general 18.00 Tragerile Joker, Loto 5/40, Loto 6/49 şi Noroc 18.25 Istorii de buzunar 18.35 Serial: Legendele palatului: doctorul Hur Jun, ep. 25 19.35 Banca de alimente 19.40 Sport 20.00 Telejurnal Meteo 21.10 Film: Ultimul joc 23.30 Chihuly în Atlantis 00.00 Telejurnal Sport Meteo 00.15 Serial: Camera de gardă, 1900, ep. 3 01.25 Interes general 02.15 Tezaur folcloric 03.20 Telejurnal Meteo 04.15 Serial: Dovadă de iubire, ep. 59 05.05 Serial: Carabinieri, ep. 101 05.55 Sport 06.15 Imnul României 06.20 Teleshopping Moldova 1 6.00, 7.00, 8.00, 16.00, 23.10 ŞTIRI. 6.10, 7.10 Bună dimineaţa!

8.10 Serial. DRAGOSTE ŞI CIOCOLATĂ.

9.00 Miniserial. VENUS ŞI APOLO (Franţa, 2007).

9.45 Respiro. Program muzical.

10.00 Russkii mir.

10.30 ARTelier. Valeria Duca, pictoriţă.

11.00 Documentar. Jurnal de călătorie. Capul Verde.

11.30 Bună dimineaţa! (reluare).

13.25 Film. FRIGUROŞII (Franţa).

15.05 Respiro. Versuri.

15.20 Evantai folcloric.

16.10 Documentar.

Veşminte din toată lumea.

16.35 Erudit-cafe.

17.20 În ritm de dans.

17.35 Petalo romano.

18.05 Serial. DRAGOSTE ŞI CIOCOLATĂ.

19.00 MESAGER (rus.).

19.45, 1.15 Vector european.

20.30 Povestea de seară.

20.45 Super loto 5 din 35.

21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.30, 4.30 Mesager.

Stop-cadru.

21.50 Miniserial. VENUS ŞI APOLO (Franţa, 2007).

22.40, 23.25 Film. ASTRONAUTUL FARMER (SUA).

0.35 Documentar. Bun venit la Arts 21.

1.00 Programul zilei.

Calendar.

1.05 Moldova: aici şi acum. Ştiri.

2.30 De-ale pescarilor.

Program de divertisment.

3.00 Festivalul-concurs La izvorul Osoiencelor.

4.40 Cu noi la teatru.

5.10 Muzic Mania.

5.45 Calendarul zilei.

Horoscop.

TNT 06.00 Убойной ночи 06.30 Убойной ночи 07.00 Такси 07.35 М/с Эй, Арнольд 08.00 М/с Настоящие монстры

ineri,

17 septembrie 2010

08.30 Х/ф Лузеры 09.30 Т/с Универ 10.00 Т/с Универ 10.30 Т/с Счастливы вместе. Букины не продаются 11.00 Т/с Счастливы вместе. Болели два товарища 11.30 М/с Котопес 12.00 М/с Котопес 12.30 М/с Детки подросли 13.00 М/с Детки подросли 13.30 М/с Детки подросли 14.00 Т/с Саша + Маша 14.30 Т/с Женская лига 15.05 Х/ф Лузеры 16.00 Х/ф Невеста с того света 18.00 Т/с Интерны 18.30 Т/с Универ 19.00 Т/с Счастливы вместе. Его обувное величество 19.30 Т/с Счастливы вместе. О хамах и дамах 20.00 Т/с Универ 20.30 Т/с Интерны 21.00 Х/ф Крутой Джо 23.00 Дом-2. Город любви 00.00 Дом-2. После заката 00.30 Секс с А. Чеховой 01.00 Комеди Клаб 02.00 Т/с Кайл XY 02.50 Дом-2. Мечты сбываются 03.45 Х/ф Безумие 05.50 Саша + Маша. Лучшее

www.jurnal.md Мухтара-2 17.20 Вокруг света 17.35 Обзор. Чрезвычайное происшествие 18.00 Сotidian (rom) 18.30 Т/с Морские дьяволы-4 19.20 Т/с Морские дьяволы-4 20.10 Обзор. Чрезвычайное происшествие 20.30 Сегодня в Молдове 21.00 Сегодня 21.30 Очная ставка 22.30 Сotidian (rom) 23.00 Сегодня 23.20 Т/с Глухарь. Возвращение 00.05 Т/с Глухарь. Возвращение 00.50 Обзор. Чрезвычайное происшествие 01.05 Сotidian (rom) 01.35 Х/ф Последний выход 02.55 Особо опасен!

03.20 Т/с Братва 04.10 Очная ставка Pervîi canal

05.00 Доброе утро 09.00 Новости 09.05 Доброе утро 09.30 Жить здорово!

11.25 Контрольная закупка 12.00 Новости 12.20 Модный приговор ProTV 13.20 Детективы 14.00 Другие новости 07.00 Ştirile Pro TV 14.25 Понять. Простить 10.00 Film: Eroi 15.00 Новости adolescenţi 15.25 Хочу знать 12.00 Serial: Tânăr şi 15.55 Т/с Обручальное neliniştit кольцо 13.00 Ştirile Pro TV 16.50 Федеральный 13.45 Film: Un vis spulсудья berat 18.00 Новости 16.00 Serial: Tânăr şi 18.20 След neliniştit, ep. 3829 19.00 Давай поженимся!

17.00 Ştirile Pro TV 19.55 Пусть говорят 17.45 Happy Hour 21.00 Время 19.00 Ştirile Pro TV 21.30 Банды 19.25 Profit 23.30 Человек и закон 19.30 Ştirile Pro TV 00.30 Новости 20.00 Fotbal Europa 00.50 Обмани меня League: Sheriff Tiraspol 01.40 Х/ф Бешеные AZ Alkmaar деньги 22.00 Fotbal Europa 03.00 Новости League: Steaua - Liver03.05 Х/ф Бешеные pool деньги 00.00 Ştirile Pro TV 03.20 Х/ф Чаша терпения 00.30 Fotbal Uefa Europa League 02.00 Ştirile Pro TV din STS Sport 02.15 Ştirile Pro TV 06.00 Истории в деталях 02.45 Fotbal Europa 06.30 Утро на СТС League: Sheriff Tiraspol 09.00 Галилео AZ Alkmaar 10.00 Т/с Маргоша 04.30 Promotor 11.00 Т/с Рыжая 05.00 Ştirile Pro TV 12.00 Истории в деталях 05.30 Happy Hour 12.30 Т/с Папины дочки 06.30 Ştirile Pro TV 13.30 Иностранная кухня 14.00 М/ф Росомаха и люди икс TV7-NTV 14.30 Не может быть 15.30 Истории в деталях 04.55 НТВ утром 16.00 Т/с Кадетство 06.30 Суд присяжных 17.00 Т/с Ранетки 07.30 Сегодня в Молдове 18.00 Галилео 08.00 Обзор.

19.00 Т/с Папины дочки Чрезвычайное 20.00 Т/с 6 кадров происшествие 20.30 Т/с Даешь 08.30 Сotidian (rom) молодежь 09.00 Сегодня 21.00 Т/с Маргоша 09.25 Особо опасен!

22.00 Т/с Рыжая 09.50 Музыкальные 23.00 Х/ф Темный лес истории 00.45 Т/с 6 кадров 10.05 Т/с Угро-2 01.00 Рингтон чарт 11.00 И снова 02.00 Музыка здравствуйте!

04.00 Рингтон чарт 11.50 Телешопинг 12.00 Сегодня 12.35 Т/с Закон и Nit-digest порядок 13.30 Т/с Закон и 06.30 Curier (rom) порядок 06.55 Новости бизнеса 14.20 Музыкальные 07.05 Веселый подъем истории 07.30 Curier (рус.)

14.25 Обзор.

07.55 Новости бизнеса Чрезвычайное 08.00 Т/с Кармелита (rom происшествие титры) 14.50 Телешопинг 08.55 Т/с Колдовская 15.00 Сегодня любовь (rom титры) 15.35 Т/с Возвращение 09.50 TV-market Мухтара-2 10.00 Т/с Колдовская 16.25 Т/с Возвращение любовь (rom титры)

10.55 Т/с Монтекристо 12.50 TV-market 13.00 Т/с Танго с ангелом (rom титры) 14.50 Т/с Откройте, милиция!

16.50 Т/с Мужчины не плачут 17.50 Curier (rom) 17.55 Т/с Кармелита (rom титры) 18.50 Top news 19.05 Т/с Колдовская любовь (rom титры) 20.00 Curier (рус.)

20.25 Новости бизнеса 20.30 Т/с Колдовская любовь (rom титры) 21.30 Curier (rom) 21.55 Новости бизнеса (rom) 22.00 Т/с Танго с ангелом (rom титры) 23.50 Curier (rom) 00.15 Новости бизнеса (rom) 00.20 Т/с Откройте, милиция!

01.50 Curier (rom) 02.15 Новости бизнеса (rom) 02.20 Т/с Танго с ангелом (rom титры) 03.50 Curier (rom) 04.15 Новости бизнеса (rom) 04.20 Д/ф 05.00 Т/с Кармелита (rom титры) 05.45 М/ф

12.15 Ochiul magic 12.50 Serial: Legendele palatului: doctorul Hur Jun, ep. 25 13.50 Istorii de buzunar 14.00 Telejurnal Sport Meteo 14.45 Banca de alimente 14.50 Pur şi simplu delicios 2 ep 15.00 Tribuna partidelor parlamentare 15.35 Parlamentul României 16.30 M. A. I. aproape de tine 17.00 Animale extraordinare 17.30 Magazin UEFA Champions League 18.00 Vizor monden cu Liviu şi Ela 18.35 Serial: Legendele palatului: doctorul Hur Jun, ep. 26 19.35 Banca de alimente 19.40 Sport 20.00 Telejurnal Meteo 21.10 Film: Regatul garguilor 22.45 Înainte şi după 23.00 Serial: CSI-Crime şi investigaţii, sez. VIII, ep. 12 23.55 Banca de alimente 00.00 Telejurnal Sport Meteo 00.15 Serial: Camera de gardă, 1900...

01.25 Garantat 100% 02.15 Magazin UEFA Champions League 02.40 Ochiul magic 03.10 Iubiri dincolo de ecran, ep. 15 03.20 Telejurnal Meteo 04.15 Serial: Dovadă de Jurnal TV iubire, ep. 60 05.05 Serial: Carabinieri, 06.00 Jurnalul orei 6 ep. 102 07.00 Jurnalul orei 7 05.55 Sport 07.15 Desteptarea!

06.15 Imnul României 08.00 Jurnalul orei 8 06.20 Teleshopping 08.15 Desteptarea!

09.00 Jurnalul orei 9 09.15 Desteptarea!

Moldova 1 10.00 Jurnalul orei 10 10.15 Editie Speciala 6.00, 7.00, 8.00, 16.00, 11.00 Jurnalul orei 11 23.20 ŞTIRI. 11.15 Editie Speciala 6.10, 7.10 Bună dimineaţa!

12.00 Jurnalul orei 12 8.10 Serial. DRAGOSTE ŞI 12.15 Editie Speciala CIOCOLATĂ.

13.00 Jurnalul orei 13 9.00 Miniserial. VENUS ŞI 13.50 Scrisori din casa de APOLO (Franţa, 2007). nebuni rel 9.45 Vector european.

14.00 Jurnalul orei 14 10.30 Petalo romano.

14.10 Editie Speciala 11.00 Documentar. Magia 15.00 Jurnalul orei 15 surfingului. Puerto Rico.

15.15 Editie Speciala 11.30 Bună dimineaţa!

16.00 Jurnalul orei 16 (reluare).

16.15 Editie Speciala 13.20 Film. ÎNGERII LUI 17.00 Jurnalul orei 17 CHARLIE (SUA, 2000).

17.10 Jurnal Financiar 15.10, 16.10 Nina Cruli17.30 Jurnal Medical covschi. Cu numele tău...

18.00 Jurnalul orei 18 Spectacol muzical.

18.15 Priamoi Razgovor 17.35 Portrete în timp.

19.00 Jurnalul orei 19 Gheorghe Ciocoi, poet.

19.05 Chestiunea Zilei 18.05 Serial. DRAGOSTE 19.50 Leacuri pentru ŞI CIOCOLATĂ. neamuri 19.00 MESAGER (rus.).

20.00 Jurnalul orei 20 19.40, 1.10 Bună seara!

20.45 Scrisori din casa de Talk-show. nebuni 20.30 Povestea de seară.

21.00 Jurnalul orei 21 20.45 Joker plus.

21.10 Cabinetul din umbră 21.00, 2.00, 4.00 MES22.50 Leacuri pentru neaAGER. muri Ă Scrisori 21.30, 4.30 Mesager. Stop23.00 Jurnal orei 23 cadru.

23.30 Totul despre sex 21.50 Miniserial. VENUS 01.00 Jurnalul orei 1 ŞI APOLO (Franţa, 2007).

01.15 Chestiunea zilei 22.35, 2.30 Focus. Maga02.00 Jurnalul orei 2 zin TV. 02.15 Priamoi Razgovor 23.35 Festivalul-concurs 03.00 Jurnalul orei 3 Maria Drăgan. Gala 03.15 Editie Speciala laureaţilor.

04.00 Jurnalul orei 4 0.40 Cinemateca 04.15 Cabinetul din umbră universală.

05.50 Leacuri pentru 1.00 Programul zilei. Calneamuri endar.

3.00 Festivalul-concurs La izvorul Osoiencelor.

TVR1 4.40 Portrete în timp.

5.10 La curţile dorului.

07.00 Telejurnal Sport 5.45 Calendarul zilei. HoroMeteo scop.

07.30 La prima oră 08.00 Desene animate 08.30 Contur Ro, ep. 5 TNT 09.00 Banca de alimente 09.10 Palatele lumii, ep. 14 06.00 Убойной ночи 09.40 Palatele lumii 06.30 Убойной ночи 10.15 Serial: Dovadă de 07.00 Такси iubire, ep. 60 07.35 М/с Эй, Арнольд 11.15 Garantat 100% 08.00 М/с Настоящие

Vineri 24.09.10

Programe TV | 13 монстры 08.30 Х/ф Лузеры 09.30 Т/с Универ 10.00 Т/с Универ 10.30 Т/с Счастливы вместе. Болели два товарища 11.00 Т/с Счастливы вместе. ДТП и т.п.

11.30 М/с Котопес 12.00 М/с Котопес 12.30 М/с Детки подросли 13.00 М/с Детки подросли 13.30 М/с Детки подросли 14.00 Т/с Саша + Маша 14.30 Т/с Женская лига 15.05 Х/ф Лузеры 16.00 Х/ф Крутой Джо 18.00 Т/с Интерны 18.30 Т/с Универ 19.00 Т/с Счастливы вместе. О хамах и дамах 19.30 Т/с Счастливы вместе. Генопланетянин 20.00 Битва экстрасенсов 21.00 Комеди Клаб 22.00 Comedy Woman 23.00 Дом-2. Город любви 00.00 Дом-2. После заката 00.30 Секс с А. Чеховой 01.00 Комеди Клаб 02.00 Т/с Кайл XY 02.50 Дом-2. Город любви 03.45 Х/ф Рискованный бизнес 05.45 Комедианты Шоу

23.00 Сегодня 23.30 Брест. Крепостные герои 00.35 НТВшники. Пора валить из Рашки?

01.30 Женский взгляд 02.05 Сotidian (rom) 02.35 Х/ф Дочь моего босса 03.50 Т/с Братва 04.35 Т/с Братва Pervîi canal

05.00 Доброе утро 09.00 Новости 09.05 Доброе утро 09.30 Жить здорово!

11.25 Контрольная закупка 12.00 Новости 12.20 Модный приговор 13.20 Детективы 14.00 Другие новости 14.25 Понять. Простить 15.00 Новости 15.25 Хочу знать 15.55 Т/с Обручальное кольцо 16.50 Федеральный судья 18.00 Новости 18.20 Поле чудес 19.10 Давай поженимся!

19.55 Пусть говорят 21.00 Время 21.30 Большая разница в Одессе. Фестиваль пародий. Финал ProTV 23.15 Х/ф Перевозчик 2 00.45 Х/ф Европейская 07.00 Ştirile Pro TV история 10.00 Film: Un vis spul02.25 Х/ф Причалы berat 03.50 Х/ф Внимание: 12.00 Serial: Tânăr şi Ведьмы! neliniştit 05.10 Жди меня 13.00 Ştirile Pro TV 14.00 Fotbal Uefa Europa League STS 16.00 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep. 3830 06.00 Истории в деталях 17.00 Ştirile Pro TV 06.30 Утро на СТС 17.45 Happy Hour 09.00 Галилео 19.00 Ştirile Pro TV 10.00 Т/с Маргоша 19.50 Profit 11.00 Т/с Рыжая 20.00 Ştirile Pro TV 12.00 Истории в деталях 20.30 Film: Misiune: 12.30 Т/с Папины дочки imposibilă III 13.30 Иностранная кухня 23.00 Film: Presidio 14.00 М/ф Росомаха и 01.00 Ştirile Pro TV din люди икс Sport 14.30 Не может быть 01.15 Ştirile Pro TV 15.30 Истории в деталях 02.15 După 20 de ani 16.00 Т/с Кадетство 03.00 Film: Presidio 17.00 Т/с Ранетки 04.30 Ştirile Pro TV 18.00 Галилео 05.30 Happy Hour 19.00 Т/с Папины дочки 06.30 Ştirile Pro TV 20.00 Т/с 6 кадров 20.30 Т/с Даешь молодежь TV7-NTV 21.00 Х/ф Смени лицо 22.35 Т/с 6 кадров 04.55 НТВ утром 23.00 Х/ф 06.30 Суд присяжных 00.30 Т/с 6 кадров 07.30 Сегодня в Молдове 01.00 Рингтон чарт 08.00 Обзор.

02.00 Музыка Чрезвычайное 04.00 Рингтон чарт происшествие 08.30 Сotidian (rom) Nit-digest 09.00 Сегодня 09.25 Спасатели 06.30 Curier (rom) 09.50 Вокруг света 06.55 Новости бизнеса 09.55 Т/с Угро-2 07.05 Веселый подъем 10.50 Мама в большом 07.30 Curier (рус.) городе 07.55 Новости бизнеса 11.20 Чудо-люди 08.00 Т/с Кармелита (rom 11.50 Телешопинг титры) 12.00 Сегодня 08.55 Т/с Колдовская 12.35 Вокруг света 12.40 Т/с Закон и порядок любовь (rom титры) 13.30 Т/с Закон и порядок 09.50 TV-market 10.00 Т/с Колдовская 14.20 Музыкальные любовь (rom титры) истории 10.55 Т/с Монтекристо 14.25 Обзор.

12.50 TV-market Чрезвычайное 13.00 Т/с Танго с ангелом происшествие (rom титры) 14.50 Телешопинг 15.00 Х/ф Шестой 15.00 Сегодня 16.50 Т/с Мужчины не 15.30 Т/с Возвращение плачут Мухтара-2 17.50 Curier (rom) 16.25 Т/с Возвращение 17.55 Т/с Кармелита (rom Мухтара-2 титры) 17.20 Вокруг света 18.50 Top news 17.35 Обзор.

19.05 Т/с Колдовская Чрезвычайное любовь (rom титры) происшествие 20.00 Curier (рус.)

18.00 Сotidian (rom) 20.25 Новости бизнеса 18.30 Х/ф Вопрос чести 20.35 Impact 20.05 Обзор.

21.30 Curier (rom) Чрезвычайное 21.55 Новости бизнеса происшествие 20.30 Сегодня в Молдове (rom) 22.00 Х/ф PS. Я люблю 21.05 Открытая студия тебя (rom титры) 22.30 Сotidian (rom)

14 | Programe TV 00.20 Curier (rom) 00.45 Новости бизнеса (rom) 02.25 Curier (rom) 02.50 Новости бизнеса (rom) 02.55 Х/ф Шестой 04.25 Curier (rom) 04.50 Новости бизнеса (rom) 04.55 Временно доступен 05.50 Т/с Кармелита (rom титры) 06.35 М/ф

Sâmbătă 25.09.10 Jurnal TV 06.00 Jurnalul orei 6 07.00 Jurnalul orei 7 07.15 Editie Speciala 08.00 Jurnalul orei 8 08.15 Ora de ras 09.00 Jurnalul orei 9 09.15 Desteptarea de week-end 10.00 Jurnalul orei 10 10.15 Desteptarea de week-end 11.00 Jurnalul orei 11 11.15 Editie Speciala 12.00 Jurnalul orei 12 12.15 Editie Speciala 13.00 Jurnalul orei 13 14.00 Jurnalul orei 14 14.10 Negru si Bogatu 15.00 Jurnalul orei 15 15.15 Editie Speciala 16.00 Jurnalul orei 16 16.15 Motoare 17.00 Jurnalul orei 17 17.15 Printre Oameni 18.00 Jurnalul orei 18 18.30 Acces interzis 19.00 Jurnalul orei 19 19.15 Jurnal de Week-end 20.00 Jurnalul orei 20 21.00 Jurnalul orei 21 21.10 Tabara de idei cu Cristian Tabara 22.00 Jurnalul orei 22 22.15 Scrisori din casa de nebuni retrospectiva 23.00 Jurnalul orei 23 23.30 Totul despre sex 01.00 Jurnalul orei 1 01.15 Negru si Bogatu 02.00 Jurnalul orei 2 02.15 Motoare 03.00 Jurnalul orei 3 03.15 Printre Oameni 04.00 Jurnalul orei 4 04.15 Jurnal de Week-end 05.00 Jurnalul orei 5 05.15 Editie Speciala TVR1 07.00 Pro patria 07.25 Cântecul amintirii 07.55 Semne 08.25 Spectacolul lumii 09.00 Arca lui Noe 09.30 Agenda Expo Shanghai 2010 09.40 Desene animate 10.35 Serial: Hannah Montana, sez. I., ep. 18, 19 11.30 Zile şi nopţi 12.00 Banca de alimente 13.00 Profesioniştii...

14.00 Telejurnal Sport Meteo 14.20 Vedeta familiei 15.10 Film: Cei rai 16.45 Prinţesele lumii, ep. 13 16.55 Formula 1 18.20 Iubiri dincolo de ecran, ep. 16, 17 18.40 Teleenciclopedia 19.40 Sport 20.00 Telejurnal Meteo 21.10 Gala Crucea Roşie 22.35 Gala Crucea Roşie 23.35 Serial: Familia Simpson 00.35 Vizor monden 01.00 Zile şi nopţi 01.35 Film: Cei rai 03.05 Spectacolul lumii 03.40 Telejurnal Meteo 04.35 Iubiri dincolo de ecran, ep. 16 04.45 Viaţa satului 05.55 Sport 06.15 Imnul României 06.20 Teleshopping

Moldova 1 6.00, 12.00, 15.00, 23.00 ŞTIRI. 6.10 Documentar.

Vînătoarea de vrăjitoare din Tanzania.

7.05 Serial. STAGIARII (Franţa).

8.00 Documentar.

Călătorul.

9.00 Magazinul copiilor.

9.30 Teatrul foclcloric Ion Creangă.

10.30, 4.30 Dor. Program muzical.

11.05 Bună seara! Talkshow.

12.10 Film. GARAJUL (URSS, 1979).

13.45, 2.30 Perpetuum mobile.

14.15 Lumina adevărului.

15.10 Studio “Art plus” (rus.)

15.40 La mulţi ani!

Dedicaţii muzicale.

16.10, 1.20 Grigore Vieru.

Poezie şi destin.

16.50 În ritm de dans.

17.00 Erudit-cafe.

17.45 Junior Eurovision Song Contest 2010. Finala naţională.

19.00 MESAGER (rus.)

19.40 Junior Eurovision Song Contest 2010. Decizia juriului plus Televoting. Transmisiune în direct.

20.15 Desene animate.

Micul vampir.

20.35 Povestea de seară.

21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 De-ale pescarilor.

Program de divertisment.

22.05, 23.15 Film. LA VITA E BELLA (Italia, 1997).

0.20 P.I.Ceaikovski. Concert nr.1.

1.00 Programul zilei.

Calendar.

1.05 Moldova: aici şi acum. Ştiri.

1.15 Descoperă Moldova.

3.00 Festivalul-concurs Maria Drăgan. Gala laureaţilor.

5.00 La obiect.

5.10 Music Mania.

5.45 Calendarul zilei.

Horoscop.

TNT 06.00 М/с Настоящие монстры 06.30 М/с Настоящие монстры 07.00 М/с Котопес 07.25 М/с Котопес 08.05 Х/ф Лузеры 09.00 Клуб бывших жен 10.00 Ешь и худей!

10.30 Школа ремонта 11.30 COSMOPOLITAN. Видеоверсия 12.30 Д/ф Любовный треугольник 13.30 Т/с Женская лига. Банановый рай 14.00 Комеди Клаб 15.00 Т/с Универ 15.30 Т/с Универ 16.00 Т/с Универ 16.30 Т/с Универ 17.00 Х/ф Три короля 19.30 COMEDY БАТТЛ. ОТБОР 20.00 Х/ф Марли и я 22.30 COMEDY БАТТЛ. ОТБОР 23.00 Дом-2. Город любви 00.00 Дом-2. После заката 00.30 Убойная лига 01.40 Секс с А. Чеховой 02.15 Дом-2. Город любви 03.10 Х/ф Флирт 05.10 Т/с Саша + Маша 05.40 Комедианты Шоу ProTV 07.00 Ştirile Pro TV 10.00 Secrete în grădină 10.30 Ce se întâmplă, doctore?

www.jurnal.md

11.00 AutoExpert 11.30 În Profunzime 13.00 Ştirile Pro TV 13.05 Rezumat Europa League 14.00 Film: Hook 16.00 Film: Harry Potter şi piatra filozofală 19.00 Ştirile Pro TV 19.50 Profit 20.00 Ştirile Pro TV 20.30 Film: Războiul stelelor: Răzbunarea Sith 23.45 Film: Ultima prinţesă 02.00 Ştirile Pro TV din Sport 02.15 Rezumat Europa League 03.00 Ştirile Pro TV 04.00 Secrete în grădină 04.30 AutoExpert 05.00 În Profunzime 06.30 Ştirile Pro TV TV7-NTV 05.25 М/ф Люди икс: эволюция-2 05.45 М/с Люди икс: эволюция-2 06.05 Сказки Баженова 06.30 Смотр 07.00 Сегодня 07.20 Вокруг света 07.30 Сегодня в Молдове 08.00 Живут же люди!

08.30 Сotidian (rom) 09.00 Сегодня 09.25 Телешопинг 09.35 Главная дорога 10.05 Кулинарный поединок 10.55 Квартирный вопрос 12.00 Сегодня 12.25 Авиаторы 12.50 Лучший город земли. Москва перестроечная (заключит.)

13.40 Открытая студия 15.00 Сегодня 15.20 Вторая Мировая день за днем (титры).

65 с.

15.50 Т/с Преступление будет раскрыто 16.40 Очная ставка 17.30 Обзор. Чрезвычайное происшествие 18.00 Сегодня 18.25 Профессия репортер 18.55 Программа максимум 19.55 Д/ф Русские сенсации 21.00 Х/ф Шпильки-2 22.50 Х/ф Бэтмен навсегда 01.00 Ты не поверишь!

01.45 Главная дорога 02.15 Лучший город земли. Москва перестроечная (заключит.)

03.00 Особо опасен!

03.30 Особо опасен!

03.55 Т/с Братва 04.40 Т/с Братва Pervîi canal 06.00 Новости 06.10 Х/ф Контрольная по специальности 08.00 Dimineata pe Prime 09.20 Играй, гармонь любимая!

10.00 Новости 10.10 Смак 10.55 Л. Максакова. Дама с характером 12.00 Новости 12.10 Т/с Два цвета страсти 14.40 Среда обитания. Роковые яйца 15.40 Большие гонки 17.00 Футбол. ЗенитСатурн. В перерыве Новости 19.05 Минута славы 21.00 Время 21.15 Детектор лжи 22.20 Прожекторперисхилтон 22.55 Т/с Шерлок Холмс 00.35 Х/ф Чужие 03.10 Х/ф Отелло 05.00 Поле чудес

STS 06.00 Не может быть 07.00 Галилео 08.00 Т/с 6 кадров 08.30 Городское путешествие 09.30 Услышь меня 10.00 Истории в деталях 10.30 Т/с 6 кадров 11.00 Снимите это немедленно 12.00 Одни дома 12.30 Галилео 13.00 Хочу верить 13.30 Галилео 14.30 Хорошие шутки 16.30 Т/с 6 кадров 17.00 Х/ф Смени лицо 18.35 Т/с 6 кадров 19.30 Т/с Папины дочки 21.00 Х/ф Безумная няня 23.00 Слава богу, ты пришел!

00.20 Хорошие шутки 02.00 Рингтон чарт 03.00 Музыка 05.00 Рингтон чарт Nit-digest 07.00 М/ф Том и Джерри 07.30 Curier (rom) 07.55 Новости бизнеса (rom) 08.00 Х/ф Животное (rom титры) 09.35 Vocea poporului (rom) 10.35 АБВГДейка 11.00 Х/ф Отель для собак 12.40 Под маской бывалого 13.30 Х/ф Покровские ворота (rom титры) 16.00 Х/ф Афера (rom титры) 18.35 Будьте здоровы 19.00 Реальные истории 19.30 Содружество за неделю 20.00 Резонанс 21.00 Х/ф Война миров (rom титры) 23.15 Постскриптум 00.20 Х/ф Разговор 02.20 Vocea poporului (rom) 03.05 Временно доступен 04.00 Х/ф Афера (rom титры) 06.00 Реальные истории 06.30 М/ф

Duminică 26.09.10 Jurnal TV 06.00 Jurnalul orei 6 07.00 Jurnalul orei 7 07.15 Editie Speciala 08.00 Jurnalul orei 8 08.15 SfÂnta Liturghie 09.15 Desteptarea de week-end 10.00 Jurnalul orei 10 10.15 Desteptarea de week-end 11.00 Jurnalul orei 11 11.30 Jurnal pentru copii 12.00 Jurnalul orei 12 12.15 Jurnal extern 13.00 Jurnalul orei 13 14.00 Jurnalul orei 14 14.10 Tabara de idei cu Cristian Tabara 15.00 Jurnalul orei 15 15.15 Editie Speciala 16.00 Jurnalul orei 16 16.15 Jurnal financiar retrospectiva 17.00 Jurnalul orei 17 17.15 Asfalt de Moldova 18.00 Jurnalul orei 18 18.15 Jurnal sportiv 19.00 Jurnalul orei 19 19.15 Jurnal de Week-end 20.00 Jurnalul orei 20 21.00 Jurnalul orei 21 21.10 Ora de ras 22.00 Jurnalul orei 22 22.15 Leacuri pentru neamuri retrospectiva 23.00 Jurnal orei 23 00.00 Jurnalul orei 24 00.15 Ora de ras 01.00 Jurnalul orei 1 01.15 Asfalt de Moldova

02.00 Jurnalul orei 2 02.15 Jurnal sportiv 03.00 Jurnalul orei 3 03.15 Jurnal financiar retrosp. / Editie sp. rel 04.00 Jurnalul orei 4 04.15 Jurnal de Week-end 05.00 Jurnalul orei 5 05.15 Jurnal Extern TVR1 07.10 Universul credinţei 09.00 Ca la carte 09.50 Amintiri din istorie, ep. 1 09.55 Desene animate 10.50 Spune-mi ce te doare 11.30 Viaţa satului 13.00 Ultima ediţie 14.00 Telejurnal Sport Meteo 14.20 Descoperă Europa ta!

14.55 Formula 1 17.00 Nemuritorii anilor`60, ep. 7 17.40 Vârsta de aur a comediei 18.10 Circ internaţional 19.25 Tragerile Joker, Loto 5/40, Loto 6/49 şi Noroc 19.40 Sport 20.00 Telejurnal Omologarea tragerilor Joker, Loto 5/40, Loto 6/49 şi NorocMeteo 21.10 Film: EdTV 23.20 Film: Mongol 01.30 Nemuritorii anilor`60, ep. 7 02.00 Circ internaţional 03.05 Iubiri dincolo de ecran, ep. 17 03.15 Amintiri din istorie, ep. 1 03.20 Telejurnal Meteo 04.15 Universul credinţei 05.55 Sport 06.15 Imnul României 06.20 Teleshopping Moldova 1 6.00, 15.00, 23.00 ŞTIRI. 6.10 Documentar. Script în ceaţa din Majuli.

7.00 Serial. STAGIARII (Franţa).

7.55 Documentar. Kallawaya, fiul fulgerului.

8.45 Locuinţa mea.

9.15 Turneul memorial Andrei Doga. Sambo.

9.45 Desene animate.

Micul vampir.

10.00 Ring Star. Concurs muzical.

11.10 La datorie.

11.30 Ghidul sănătăţii tale.

12.00 NOVOSTI. 12.15, 1.25 Moldovenii de pretutindeni.

12.45 Cinemateca universală.

13.00 Mai în glumă, mai în serios.

14.00 Baştina. Magazin agricol.

14.30 Turneul memorial Andrei Doga. Sambo.

15.10, 2.30 Miracolul dansului.

15.40 La mulţi ani!

Dedicaţii muzicale.

16.10 Film. LA VITA E BELLA (Italia, 1997).

18.15 Evantai folcloric.

19.00 MESAGER (rus.)

19.35 Vedete la bis!

20.20 O carte pentru tine.

20.35 Povestea de seară.

21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Fii tînăr!

22.25, 23.15 Film. CEI 13 PRIETENI AI LUI OCEAN (SUA).

0.50 În ritm de dans.

1.00 Programul zilei.

Calendar.

1.05 Moldova: aici şi acum. Ştiri.

3.00 Pagini de creaţie.

Nicolae Popa.

3.10, 4.30 Nina Crulicovschi. Cu numele tău...

Spectacol muzical.

5.00 Music Mania.

5.50 Calendarul zilei.

Horoscop.

Vineri, 17 septembrie 2010

TNT 06.00 М/с Настоящие монстры 06.30 М/с Настоящие монстры 07.00 М/с Котопес 07.25 М/с Котопес 07.55 М/с Котопес 08.25 Т/с Друзья 08.55 Т/с Друзья 09.20 Т/с Друзья 09.50 Лотереи Первая Национальная и Фабрика удачи 10.00 Школа ремонта Космическая провокация 11.00 Битва экстрасенсов 12.00 СуперИнтуиция 13.00 Х/ф Три короля 15.00 Т/с Интерны 15.30 Т/с Интерны 16.00 Т/с Интерны 16.30 Т/с Интерны 17.00 Х/ф Марли и я 19.30 COMEDY БАТТЛ. ОТБОР 20.00 Х/ф Сделка с дьяволом 21.50 Наша Russia 22.30 COMEDY БАТТЛ. ОТБОР 23.00 Дом-2. Город любви 00.00 Дом-2. После заката 00.30 Comedy Woman 01.25 Секс с А. Чеховой 02.00 Дом-2. Город любви 02.55 Х/ф Последняя просьба 04.40 Битва экстрасенсов 05.45 Комедианты Шоу ProTV 07.00 Ştirile Pro TV 10.00 După 20 de ani 11.00 Film: Hook 13.00 Ştirile Pro TV 13.05 Promotor 13.35 Film: Harry Potter şi piatra filozofală 16.30 Film: Războiul stelelor: Răzbunarea Sith 19.00 Ştirile Pro TV 19.50 Profit 20.00 Ştirile Pro TV 20.30 Film: Victime colaterale 22.30 Film: Emisarul iadului 00.15 Ştirile Pro TV din Sport 00.30 Film: Victime colaterale 02.30 Ştirile Pro TV 04.00 Film: Emisarul iadului 05.45 După 20 de ani 06.30 Ştirile Pro TV TV7-NTV 05.25 М/ф Люди икс: эволюция-2 05.45 М/с Люди икс: эволюция-2 06.05 Сказки Баженова 06.30 Дикий мир 07.00 Сегодня 07.20 Русское лото 07.50 Музыкальные истории 07.55 Их нравы 08.30 Едим дома!

09.00 Сегодня 09.20 Первая передача 09.50 Черный кот. Спето в СССР 10.40 Музыкальные истории 10.45 Дачный ответ 11.45 Телешопинг 12.00 Сегодня 12.25 Вокруг света 12.30 Суд присяжных: главное дело 13.50 Воскресная клипомания 14.15 Своя игра 15.00 Сегодня 15.20 Вторая Мировая день за днем (титры).

66 с.

15.50 Развод по-русски. Тайны общепита 16.35 И снова здравствуйте!

 Jurnal de Chişinãu 17.25 Вокруг света 17.30 Обзор. ЧП. Обзор 18.00 Сегодня 18.55 Чистосердечное признание 19.45 Центральное телевидение 20.45, 21.35 Дорожный патруль 22.40 Нереальная политика 23.10 Авиаторы 23.40 Х/ф Пункт назначения 01.15 Х/ф Корабль призрак 02.40 Очная ставка 03.30 Первая передача 04.00 Черный кот. Спето в СССР Pervîi canal 06.00 Новости 06.10 М/ф Остров ошибок 06.35 Х/ф Неподсуден 08.00 Dimineata pe Prime 09.15 Здоровье 10.00 Новости 10.10 Непутевые заметки 10.25 Пока все дома 11.20 Фазенда 12.00 Новости 12.10 Счастье есть!

13.00 Тур де Франс 14.00 Вся правда о еде 15.05 М/ф Ледниковый период 16.30 Х/ф Полосатый рейс 18.10 Премьера сезона. Лед и пламень 21.00 Воскресное Время 22.00 Мульт личности 22.35 Yesterday live 23.20 Познер 00.20 Х/ф Раба любви 02.00 Х/ф Руководство для женатых 03.35 Т/с Спасите Грейс 04.20 Играй, гармонь любимая!

STS 06.00 Т/с 6 кадров 06.30 Не может быть 07.30 Слава богу, ты пришел!

09.00 Самый умный 11.00 Городское путешествие 12.00 Снимите это немедленно 13.00 Т/с Даешь молодежь 14.00 Т/с 6 кадров 14.30 Хочу верить 15.00 Услышь меня 15.30 Т/с Даешь молодежь 16.30 Т/с 6 кадров 17.00 Х/ф Безумная няня 18.50 Т/с 6 кадров 19.00 Т/с Папины дочки 20.30 Т/с 6 кадров 21.00 Х/ф Полный облом 22.35 Т/с 6 кадров 23.30 Хорошие шутки 01.15 Рингтон чарт 02.15 Музыка 04.15 Рингтон чарт Nit-digest 07.00 Х/ф Чапаев 08.40 Сто вопросов взрослому 09.25 Барышня и кулинар 10.00 М/ф Артур и минипуты 11.50 Будьте здоровы 13.15 Х/ф Все в жизни бывает 17.00 Резонанс 18.00 Х/ф В поисках зачарованных сокровищ (rom/titre) 20.00 Life story 20.30 Х/ф Война семьи Роуз (rom/titre) 22.45 Х/ф Непокоренный (rom/titre) 01.05 В центре событий 01.55 Life story 02.20 Д/ф Под маской бывалого 03.00 Х/ф Все в жизни бывает 06.10 М/ф

Jurnal de Chişinãu  V

ineri,

17 septembrie 2010

Privirea | 15

www.jurnal.md

Berea „Chişinău Blondă” a fost medaliată cu aur la Bruxelles

Berea „Chişinău Blondă”, care se bucură de cea mai mare popularitate în rândurile moldovenilor, a cucerit medalia de aur la Monde Selection 2010, concurs organizat la Bruxelles de Institutul Internaţional Belgian de Selecţie a Calităţii.

La această competiţie prestigioasă, berea „Chişinău” a concurat cu branduri de renume internaţional şi cele mai bune produse din peste 80 de ţări participante la concurs. „Performanţa obţinută la acest concurs de nivel mondial reconfirmă calitatea înaltă a berii produse în Republica Moldova”, au declarat reprezentanţii companiei „EFES Vitanta Moldova Brewery”, producătorul berii „Chişinău Blondă”.

Kenan Ozcelik: Putem concura cu mărcile de talie internaţională „Succesele înregistrate în afara ţării ne onorează în mod special şi demonstrează că berea „Chişinău Blondă” poate oricând concura cu mărcile de talie internaţională. Suntem încântaţi de rezultatele care au încununat eforturile depuse şi investiţiile efectuate în calitatea berii noastre”, a declarat directorul general al companiei „EFES Vitanta Moldova Brewery”, Kenan Ozcelik.

Ziariştii şi liderii de opinie, în rolul de juriu În legătură cu obţinerea acestei distincţii importante, reprezentanţii „EFES Vitanta Moldova Brewery” au organizat un master-class, în cadrul căruia 50 de ziarişti, lideri de opinie şi simpli consumatori de bere au avut ocazia să fie în rol de juriu şi să dea aprecieri berii produse de compania „EFES Vitanta Moldova Brewery”. La eveniment a participat şi expertul german Roland

Berea „Chişinău Blondă” se bucură de cea mai mare popularitate în rândurile moldovenilor Folz care conduce din ianuarie 2009 Departamentul Ştiinţelor Aplicate despre băuturi şi fabricarea berii al Institutului de cercetare ştiinţifică a fabricării berii din Berlin (Versuchs und Lehranstalt fur Brauerei, VLB).

Expertul german: „Nu am fost surprins de această distincţie” Dr. Folz, inginer licenţiat în tehnologii de fabricare a berii, de mai multe ori, membru al Comisiei de experţi, care a jurizat o serie de concursuri internaţionale din domeniul fabricării berii, a declarat că nu a fost surprins de faptul că berea „Chişinău Blondă” a fost medaliată cu aur la acest concurs. „Institutul de cercetare ştiinţifică a fabricării berii din Berlin, fondat în 1883, este unul din cei mai importanţi experţi internaţionali din domeniul fabricării berii, a producţiei de malţ şi a băuturilor fără alcool.

Noi colaborăm continuu cu "EFES Vitanta Moldova Brewery" (EVMB), liderul pe piaţa berii din Republica Moldova, prin schimb

Monde Selection este un concurs internaţional de apreciere a calităţii ce se desfăşoară anual în Belgia începând din 1961. Concursul este organizat de cel mai vechi institut internaţional independent în domeniul determinării calităţii – Institutul Internaţional Belgian de Selecţie a Calităţii.

Confirmarea corespunderii berii „Chişinău” acestor standarde a fost răsplătită de juriu cu distincţia superioară – Medalia de Aur. Această medalie se decernează tipurilor de bere care au demonstrat cea mai bună calitate a gustului şi au obţinut un punctaj mai mare de 90 %.

de experienţă şi cursuri de calificare pentru angajaţii companiei autohtone.

Astfel, putem confirma că berea produsă de EVMB corespunde standardelor internaţionale de calitate”, a spus Roland Folz.

De asemenea, Folz şi angajaţii companiei „EFES Vitanta Moldova Brewery” i-au instruit pe cei prezenţi cum să deosebească o bere bună. Astfel, cei prezenţi au primit patru mostre de bere, fără a şti care a câştigat medalia de aur la Bruxelles.

Spre surprinderea angajaţilor companiei, oaspeţii prezenţi la degustaţie şi-au dat seama imediat care e berea medaliată. Şeful departamentului control calitate al companiei, Nadejda Onescu, a felicitat ziariştii şi liderii de opinie pentru faptul că sunt cunoscători

în ale berii. Aceasta a povestit despre participarea berii „Chişinău Blondă” la concurs, remarcând faptul că s-a muncit foarte mult pentru asta. „Berea «Chişinău Blondă» se deosebeşte prin faptul că tot timpul este proaspătă, deoarece se face aici pe loc şi este produsă doar din ingrediente naturale. Pentru prima dată am decis să facem o degustare publică a berii, pentru a afla din prima sursă ce păreri au consumatorii despre produsul nostru, care a abţinut medalia de aur la concursul Monde Selection 2010 din Belgia”, a spus Onescu.

Diplome pentru participanţii la master-class Participanţilor la acest master-class le-a plăcut

experienţa prin care au trecut, în speţă berea „Chişinău Blondă”. „Sunt bucuros că am participat la degustarea acestui produs. Chiar am aflat din prima sursă despre unele secrete şi detalii despre producerea berii «Chişinău Blondă». Am aflat cum să aleg o bere bună, dar şi cum să o consum corect, să simt gustul proaspăt şi incofundabil al berii produse în ţara mea”, a menţionat Valeriu.

Mihai împărtăşeşte aceeaşi părere despre berea produsă la „EFES Vitanta Moldova Brewery”. „Sincer, mi-a plăcut această iniţiativă cu degustarea berii care a câştigat medalia de aur la un concurs internaţional. Cred că fiecare dintre noi s-a simţit în rol de membru al juriului, mai

Berea produsă de EVMB corespunde standardelor internaţionale de calitate

„Efes Vitanta Moldova Brewery”, companie din grupul „Efes Beer Group”, este liderul pieţii de bere din Moldova, cu o cotă de piaţă anuală estimată la 69%. EVMB are o capacitate de producere de peste 240 milioane de litri de bere. Mărcile companiei sunt: „Chişinău Blondă”, „Chişinău Originală”, „Chişinău Specială Tare”, „Chişinău Draft”, „Chişinău Draft Mild”, „Chişinău Aurie”, „Vitanta Premium”, precum şi băuturile slab alcoolice „Festival”. ales că am pus singuri note berii care a cucerit aurul. În plus, pentru prima dată, am discutat despre unele nuanţe ale berii, despre care nu cunoşteam prea multe. Este vorba de a simţi mirosul, gustul, plinătatea şi, nu în ultimul rând, prospeţimea. Nu cred că greşesc când spun că berea noastră merită aşa distincţii măreţe”, a spus Mihai.

La finalul evenimentului, fiecare dintre participanţi a primit câte o diplomă care denotă că este un adevărat cunoscător în aprecierea calităţii berii. La rândul lor, organizatorii au promis că nu este ultimul master-class cu participarea experţilor, dar şi consumatorilor de rând.

Andrei VRABIE

16 | Poveşti adevărate

www.jurnal.md

Vineri, 17 septembrie 2010

O şansă pentru Angela

 Jurnal de Chişinãu

DESTIN // „Aşa mi-a fost norocul, aşa a vrut Dumnezeu şi nu am ce face” Era o zi de început de august. Angela Ciumac, locuitoare a oraşului Soroca, în vârstă de 42 de ani, mamă a unui copil invalid, se întorcea de la Direcţia Asistenţă Socială şi Protecţia Familiei. În iulie, depuse o cerere pentru un ajutor social şi în acea zi plecase să vadă cum stau lucrurile, căci nu avea nicio bucăţică de pâine în casă. Spera că va primi măcar vreo 400– 500 de lei, dar când a aflat că valoarea ajutorului e de numai 112 lei lunar, i s-a făcut negru înaintea ochilor. Ce să facă?

Cum să împartă ea şi fiul său de 17 ani cei 1212 lei pe lună alcătuiţi din pensia de invaliditate (585 de lei), pensia alimentară (450 de lei), indemnizaţia (65 de lei) şi acest ajutor social (112 lei)?!

Bucuria spirituală care s-a săvârşit în inima sa atunci o face şi acum să transpire de emoţiile minunii.

Angela se sacrifică pentru copilul său

Lume, soro, lume

cu Nina Neculce Cum să împartă această sumă, când aproape în întregime merge la achitarea consumului de energie electrică, gaz, apă, telefon etc.?

Cum să îi cumpere fiului scutece, mâncare, medicamente? De unde să ia bani? În acele clipe, inima i se împietri. Nimic numai tresări în ea; niciun vis, nicio speranţă, nicio dorinţă.

La un pas de sinucidere „Când am ieşit din clădire, nu vedeam pământul sub picioare. Mă apăsa disperarea. Eram hotărâtă să fac un păcat, să-mi pun capăt zilelor. Dar cum mergeam aşa, cuprinsă de gânduri negre, iată că mi-a scos-o Dumnezeu în cale pe Ina Raţă, o prietenă din copilărie şi o bună creştină. După ce i-am spus necazul, aceasta mi-a zis: «Alţii se află într-o situaţie şi mai dramatică. Te ştiu o fiinţă bună, puternică, cu credinţă în Dumnezeu.

Cum poţi să te gândeşti la prostii? În pofida tuturor încercărilor, fii bună aşa cum te cunosc ca să poţi fi fericită până în ultima clipă a vieţii tale. Nu uita că viaţa e aşa cum este şi nimeni nu poate să o facă altfel. E darul lui Dumnezeu şi trebuie să-i mulţumeşti pentru asta». Vorbele Inei m-au scos din întuneric. M-am întors acasă, am intrat în camera fiului, l-am îmbrăţişat şi m-am rugat Domnului să mă ierte. În aceeaşi zi, Ina cu naşa sa, Valentina Seroveţ,

Horoscop

m-au ajutat cu ce au putut. Adică, atunci când nu aveam o bucăţică de pâine în casă, Dumnezeu nu m-a uitat”, povesteşte Angela.

A avut nişte părinţi de aur Angela este fiica foştilor profesori de la Colegiul Tehnic Agricol din Soroca, Ştefania şi Vladimir Ciumac, nume bine-cunoscute în oraşul de pe malul Nistrului. Au fost oameni de omenie, cu suflete mari, cu har de pedagogi. S-au luat din dragoste şi au avut o căsnicie fericită, dar au plecat din această lume devreme, mistuiţi de jalea nepotului invalid. După 15 ani de luptă cu boala lui Alexăndrel, bunica Ştefania s-a stins zdrobită de suferinţă. Măcinat de aceeaşi durere, în primăvara acestui an, după trei luni de chin la pat, uitat de colegi şi de prieteni, a plecat la Domnul şi bunelul Vladimir. Amândoi au fost înmormântaţi alături, îşi dorm somnul de veci uniţi prin dragoste. „Am avut nişte părinţi de aur şi visam să am şi eu un cămin liniştit, dragoste şi înţelegere, dar n-a fost să fie”, spune printre lacrimi Angela. S-a căsătorit după absolvirea Universităţii de Stat din Herson, Ucraina. În scurt timp după nuntă, a rămas însărcinată. Era fericită.

Sarcina a decurs normal, dar, la naştere, copilul a fost traumat. Şi în loc de bucurie, peste casa ei şi a părinţilor s-a lăsat tristeţea. S-a

judecat cu medicii, dar ce folos?

Alexandru a rămas invalid pe viaţă. Şi aşa cum nenorocirile nu vin niciodată singure, în cele mai grele momente, când trebuia să i se facă o operaţie copilului, soţul a părăsit-o.

Amarul devenise şi mai amar atât pentru ea, cât şi pentru părinţii săi, care i-au fost totdeauna alături. De necaz, Ştefania s-a îmbolnăvit de diabet saharat. Dar nu a încetat nici pentru o clipă să facă tot ce a fost posibil pentru a-l pune pe picioare pe nepot. Au strâns bani, au vândut tot ce au putut şi au mers la doctori.

După un tratament îndelungat, copilul a început să meargă. Şi deoarece veniturile familiei erau modeste, Angela a plecat la câştig la Moscova. Astfel, bunica a angajat pentru nepot un logoped şi un profesor. Şi băiatul, care nu a vorbit până la 5 ani, s-a dezlegat la cuvinte de nu erau bucuroşi cei dragi de atâta vorbă. A început să scrie, să deseneze, să citească. Adică, cu ajutorul surorii mai mici, stabilită în Israel, şi cu efortul neîntrerupt al ei şi al părinţilor s-a făcut tot ce s-a putut în aceşti 17 ani pentru Alexandru.

Singură în faţa greutăţilor Însă partea dreaptă a corpului a rămas paralizată. Se necăjeşte sărmanul de ţi-i mai mare mila să te uiţi la el. De când i-au murit părinţii, Angela a rămas singură în faţa greutăţilor. Stă mereu la căpă-

tâiul fiului, îl îngrijeşte şi nădăjduieşte. Este unica care îi înduioşează clipele de durere în nopţile nesfârşite când frigurile îl zdrobesc.

Acum durerile sale au devenit mai puternice, căci nu are cu cine să le împartă. Oftează mereu, plânge. În ziua când am vizitat-o, un puseu de durere izbucnea din cuvintele ei: „Aşa mi-a fost norocul, aşa a vrut Dumnezeu şi n-am ce face. Înseamnă că asta e crucea mea pe care trebuie să o duc. Alexandru nu este vinovat că medicii l-au traumat la naştere, el s-a cerut pe lume sănătos. Nu ştiţi cât îmi e de greu când mă uit la el cum se frâmântă prin somn, cum suspină, cum se întreabă mereu printre lacrimi: «De ce ne-a lăsat bunica, de ce? De ce l-a luat şi pe bunelul de lângă noi?!».

Mi se rupe inima când mă uit la el cum creşte fără tată. Ca orice băiat se trage la bărbaţi. El vrea să îl vadă pe tatăl lui, dar acesta, de când am divorţat, nu s-a mai arătat în casa noastră. Ce să fac? Toată nădejdea mi-e la Domnul care ştie durerea mea şi durerea copilului meu. Cred în puterea milostivirii Sale”.

După ce şi-a şters lacrima, mi-a povestit cu duioşie despre copilăria ei fericită, despre buneii de la Şalvirii Noi, Drochia, care ţineau la ea şi la sora ei ca la ochii din cap, căci atâtea nepoate aveau pe lume. Apoi mi-a povestit despre Ţara Sfântă.

Deşi au trecut mulţi ani de când a fost la sora sa în Israel, impresiile despre cele văzute şi trăite la Ierusalim şi Betleem au rămas vii.

De la o vorbă la alta, am ajuns din nou la singurătatea care o împresoară, la zilele ei chinuite: „De când a murit şi tata, mănânc o dată pe zi. Dacă fac o supuşoară, las mai mult pentru băiat să nu stea flămând. Şi cu toate că împart banul aşa ca să-mi ajungă, deseori mă trezesc că nu-mi ajunge nici pentru pâine. M-aş duce să lucrez undeva, dar ce să fac cu el, dacă nu îl pot lăsa singur mai mult de două ore?!

Am vrut să-l aranjez la internatul de la Bădiceni, dar mi s-a spus că acolo sunt primiţi doar copiii care au atins vârsta de 18 ani. O să mai aştept. Dar, până atunci, aş vrea săi mai fac o operaţie la piciorul mai scurt, aşa spun medicii că trebuie.

Dacă ar putea învăţa la o şcoală specială, aceasta ar fi cea mai mare fericire a mea. Ce să facem dacă la noi nimeni nu se gândeşte la copiii cu dizabilităţi? În Israel, asemenea copii merg în aceleaşi şcoli cu copiii sănătoşi, pentru ei se deschid clase speciale.

S-ar fi putut deschide şi la noi în oraş o clasă de elevi cu dizabilităţi. Ministerul Educaţiei ar putea elabora programe pentru ei. Eu m-aş duce să lucrez într-o asemenea clasă, chiar dacă nu am studii pedagogice. Ca mamă a unui copil cu dizabilităţi, o să-i înţeleg mai bine pe aceşti copii”. Angela se sacrifică pentru copilul său. E gata să facă orice, numai să îl vadă fericit.

Iată de ce atunci când îţi vorbeşte, în ochii ei mari, negri, în duioşii ei ochi, răsar lacrimiile.

Am scris această poveste cu speranţa că se va găsi cineva care ar putea să îi uşureze Angelei şi fiului său zilele atât de amare. Poate că cineva ar putea să o angajeze pentru vreo două ore pe zi în calitate de femeie de serviciu la un magazin sau în altă parte. Altcineva poate că are posibilitatea să îi ofere bani pentru operaţie. Are nevoie doar de vreo trei mii de lei. Ştiu că mai avem încă destui oameni buni în jurul nostru, receptivi la durerea aproapelui, de aceea las telefonul de contact al acestei femei: 0 230 24 857.

20-26 septembrie 2010

Berbec Aveţi o capacitate de comunicare

Rac Sunteţi hotărât să faceţi câteva

Balanţă Simţul practic şi dorinţa de

Capricorn Partenerul de viaţă vă impresio-

foarte bună şi rezolvaţi mai uşor toate problemele. Aveţi succes în societate şi în toate activităţile legate de cămin. Puteţi face planuri de viitor pentru că aveţi idei excelente pe care vi le apreciază atât partenerul de viaţă, cât şi partenerii de afaceri.

schimbări în cămin, dar nu sunteţi sigur că partenerul de viaţă va fi de acord.

Stabiliţi-vă clar priorităţile şi succesul este asigurat! Vă sfătuim să nu vă susţineţi opiniile cu încăpăţânare. Ţineţi cont şi de părerile celorlalţi!

schimbare vă ajută să intraţi în afaceri.

S-ar putea ca un prieten să vă propună o colaborare aparent profitabilă. Nu vă grăbiţi să promiteţi nimic! Vă sfătuim să vă consultaţi şi cu partenerul de viaţă.

nează cu un cadou la care nu vă aşteptaţi.

Vă simţiţi bine împreună, la o ieşire cu prietenii. Vă sfătuim să vă asculaţi intuiţia pentru a lua o decizie corectă la serviciu. Încercaţi să vă faceţi timp şi pentru o persoană mai în vârstă din familie!

Scorpion S-ar putea să începeţi o nouă

Vărsător Colegii de serviciu şi partene-

etapă, mai ales în plan social sau sentimental. Nu este exclus să demaraţi o afacere. Sunteţi comunicativ şi puteţi avea succes în călătorii. Vă sfătuim să fiţi atent la cheltuieli.

rul de viaţă vă apreciază pentru dorinţa de schimbare şi înnoire. Organizaţi-vă cât mai riguros şi nu pierdeţi timpul! Aveţi spor în tot ce faceţi. Se pare că nu staţi prea bine cu banii, dar vă descurcaţi.

Taur Puteţi rezolva o problemă financia-

Leu Aveţi şanse de reuşită în orice do-

ră care vă frământă de multă vreme. S-ar putea să vi se propună o colaborare. Este momentul să vă consolidaţi relaţiile de prietenie şi de afaceri. Profitaţi de această conjunctură favorabilă!

meniu, mai ales la examene. Relaţiile sentimentale merg bine, dar vă recomandăm să fiţi mai atent la problemele partenerului de viaţă.

Gemeni Aveţi multe de rezolvat. Princi-

Fecioară Un prieten vă sugerează să vă

pala problemă ar putea fi de natură financiară, dar vă sfătuim să nu vă faceţi griji.

Sunteţi hotărât şi plin de energie, aşa că reuşiţi să faceţi faţă tuturor activităţilor. Evitaţi speculaţiile financiare!

temperaţi dorinţa de a câştiga bani cu orice preţ. Încercaţi să vedeţi şi alte interese decât cele de natură materială! Vă sfătuim să acordaţi mai mult timp studiului şi relaţiilor parteneriale.

Săgetător Aveţi posibilitatea să rezolvaţi uşor probleme familiale. Vi se conturează un plan de afaceri la care vă gândiţi de multă vreme. Dacă mai aveţi dubii, vă sfătuim să apelaţi la o persoană mai în vârstă.

Peşti Intentionaţi să vă implicaţi mai mult în treburile casei, iar partenerul de viaţă este încântat. Relaţiile cu cei din jur sunt foarte bune şi puteţi încheia contracte sau să semnaţi documente oficiale. Nu uitaţi să vă consultaţi cu partenerul de viaţă în problemele importante!

Jurnal de Chişinãu  V

ineri,

17 septembrie 2010

Jurnalul iubirii

Il paradiso | 17

www.jurnal.md

Fericirea de a fi iubită

„Dragostea asta este ca o boală; te ţintuieşte la pat, te face să te lepezi de tot ce e mai rău şi te schimbă cum nu ţi-ai fi putut imagina vreodată. Între mine şi bunicul tău a fost o diferenţă de aproape 20 de ani, dar asta nu m-a împiedicat o clipă să îl iubesc până la capătul zilelor lui şi îl voi iubi până la ultima mea suflare. Schimbarea care mi-a adus-o iubirea m-a făcut o persoană fericită? Fericită că adorm şi mă trezesc în braţele unui om care m-a iubit şi care încă mă mai iubeşte acolo Sus unde este, fericită să am copii frumoşi, fericită să trăiesc”.

Jumatatea ˘ ta Pune capăt singurătăţii! Acum în ediţiile de marţi şi vineri ale JURNALULUI şi în tabloidul APROPO poţi găsi sufletul care să-ţi aline singurătatea. Trebuie doar să suni la 090023456 (număr taxabil: 7 lei min, primele 30 sec gratuite) pentru a afla detalii despre El sau Ea sau... dacă nu ai curajul, trimite-ne datele tale pe adresa redacţiei şi de restul avem noi grijă. Niciodată nu a fost mai simplu să-ţi găseşti sufletul-pereche.

Îmi caut perechea

colege de serviciu. Sincer, eu am obosit să aud atât de multe păreri negative, să cunosc atât de mulţi oameni care nu-şi dau voie să fie fericiţi. Cred cu tărie că fiecare poate găsi fericirea pentru că ea există, iar omul se naşte liber (vorba lui Rousseau), liber să iubească şi să fie iubit, aş continua eu.

Să lăsăm la o parte prejudecăţile şi falsele idei că iubirea există doar pentru unii.

Vorba Teodorei, prietena noastră: „Iubirea depinde de fiecare dintre noi, cât de mult putem să o menţinem vie, pasională, iar pentru unii poate fi chiar veşnică”.

Iubirea adevărată, marea iubire, sfidează timpul, distanţa, religia, sfidează orice obstacol. Marea iubire se caută toată viaţa, trebuie numai să îţi doreşti cu adevărat, din tot sufletul. Nu poţi sta întreaga viaţă ca într-o sală de aşteptare, să aştepţi, fără a clinti un deget, un tren care să îţi aducă marea iubire, fericirea. Nu trebuie decât să îţi doreşti să fii fericită.

Sunt cuvintele bunicii mele, o femeie care şi-a iubit atât de mult bărbatul că, după un singur an de la moartea lui, l-a urmat, umilă, acolo Sus. „Nu a mai putut trăi fără el” a fost gândul meu peste ani, atunci când mă uitam la pozele lor îngălbenite de vreme şi îmi aminteam felul cum se comportau unul cu celălalt. Ştii cum este să îţi strângi în braţe copilul atunci când s-a lovit şi să vrei să nu îi mai dai drumul vreodată de teama să nu se mai rănească? Ştii cum este să aştepţi, cu chipul brăzdat de vreme, un semn de la copilul tău plecat în lume? Ştii cum este să îţi vezi casa plină de nepoţi dornici să îţi asculte mult iubitele poveşti despre Moşi Crăciuni şi alte personaje preferate? Dacă ştii toate astea, atunci eşti o bunică fericită, pentru că eşti iubită.

cel puţin până la sfârşitul zilelor tale? Ştii cum este să uiţi să urăşti pentru că el ţi-a arătat că iubirea este mai de preţ? Ştii cum este să suferi, ca mai apoi să iubeşti atât de mult încât să uiţi toată durerea pe care ai simţit-o vreodată? Ştii cum este să nu îţi găseşti cuvintele atunci când îţi mângâie faţa şi îţi şopteşte „Te iubesc”? Ştii cum este să îl priveşti atunci când doarme, să îi simţi liniştea şi să te topeşti de fericire? Ştii cum este să plângi de fericire? Ştii cum este să iubeşti şi să fii iubită?

Ştii cum este să...

Eşti liberă să iubeşti

Ştii cum este să te trezeşti în mijlocul nopţii, să strângi în braţe trupul fierbinte de lângă tine, să te cufunzi în vise parfumate, să adormi cu zâmbetul pe faţă şi să te trezeşti „topită” de săruturile lui? Ştii cum este să urăşti timpul care trece mult prea greu până în momentul în care îi vei vedea chipul? Ştii cum este să ţi se facă dor de el, chiar dacă a plecat doar până la piaţă să cumpere un kilogram de mere? Ştii cum e să simţi că îţi sare inima din piept atunci când îl adulmeci? Ştii cum este să îi simţi mâna tremurândă atunci când o caută timid pe a ta? Ştii cum este să plângi prosteşte atunci când nu te sună jumătate de zi, ca mai apoi să te iubească toată viaţa? Ştii cum este atunci când vă certaţi, apoi îţi acoperă gura cu săruturi şi ştii că îl vei iubi

Când se întâmplă în sfârşit să iubeşti şi să fii iubită este ca şi cum ai fi ajuns la capătul căutărilor şi ai acel minunat sentiment că ai găsit pe cel de-acasă, la care te întorci să stai de vorba, care te cunoaşte, te înţelege şi ştie prin ce treci minut de minut. Aceste cuvinte nu sunt baliverne, iubirea adevărată chiar te schimbă, te împlineşte, te ajută „să poţi muta munţii din loc”, îţi dă energia de care ai nevoie, pe care ai căutat-o atâta timp. „Este doar o stare care dispare cu timpul”, „Iubirea nu există, este doar o iluzie”, „Este o mică nebunie, trece cu timpul”, „Cine a zis că iubirea poate schimba radical o persoană? Nu cred în asta. Doar să o schimbe pentru trei zile, trei luni şi atunci pentru că respectivul trebuie să obţină ceva, nu pentru că te iubeşte” este părerea unei

Iată cum le-a schimbat iubirea pe câteva prietene Sanda scrie pe blogul său: „Pe mine m-a schimbat în bine: sunt o persoană mai pozitivă, zâmbesc tot timpul. Consider că iubirea ne face mai frumoşi”. „Iubirea te face mai tolerant, mai înţelegător, mai zâmbitor, asta dacă e iubire adevărată şi nu infatuare”, susţine Andreea.

Dumitriţa admite că iubirea schimbă o persoană şi a reuşit să o schimbe şi pe ea: „Da, nu mai sunt eu şi asta un pic mă «şifonează». Aveam reguli foarte strict impuse: eu, mereu cea rea şi insensibilă, am ajuns să zâmbesc fără motiv. Iubirea este un lucru foarte frumos, mai greu este să te obişnuieşti cu ea, să lupţi cu tine pentru a vrea să o primeşti”.

Iată şi o părere de bărbat: „Din experienţa proprie, vă spun că iubirea este sentimentul care schimbă un om în totalitate, poate nu neapărat într-un bine radical, dar ţinând cont că rezultatul iubirii este ceea ce ne defineşte pe noi ca persoane şi ne scoate din egoismul proverbial al fiecărei entităţi, indiferent de sex, rezultă că iubirea, fie ea şi neîmpărtăşită, îţi dă o stare de bine şi îţi schimbă viziunea asupra vieţii”.

Pe tine te-a schimbat iubirea? Tu cum eşti atunci când iubeşti? Aşteptăm scrisori pe adresa redacţiei JURNALULUI. Anastasia

Am 45 de ani, zodia scorpion, 85 de kg, divorţată. Lucrez referentă. Mă interesează anunţurile cu numărul 464 şi 465 din rubrica „Jumătatea ta”. (499)

Îşi doreşte copii Bărbat 37/178, divorţat, doreşte să-şi unească destinul cu o femeie cu vârsta între 33 şi 40 de ani, fără copii sau cu un copil mic, care şi-ar dori copii în căsnicie. (500)

Ochi deschişi, introvertită Sunt o femeie de 49 de ani, 1,72 m, constituţie normală, ochi deschişi, introvertită. (501)

Vesel şi cuminte Sunt un tânăr de 25 de ani, vesel şi cuminte. Aş vrea să cunosc o domnişoară potrivită vârstei mele.

Adresa mea este la redacţia JURNALULUI. (502)

Pasionat de muzică şi sport Am 53 de ani, studii superioare, locuiesc în Chişinău. Îmi place muzica, lectura, practic sportul. Aş vrea să cunosc un bărbat cu studii superioare, fără vicii, domiciliat în Chişinău. (503)

Asigurat material Am 35 de ani, 1,75 m, 65 kg, studii superioare, asigurat material, locuiesc la sat. Caut o domnişoară cu vârsta între 27 şi 30 de ani pentru căsătorie. (504)

Doamnă din Chişinău Doamnă de 42 de ani din Chişinău solicită cunoştinţă cu un bărbat serios şi asigurat, până la 55 de ani, din Chişinău sau suburbie. (505)

Văduvă din Chişinău Văduvă din Chişinău, 60 de ani, 1,65 m, 77 kg, studii superioare. Solicit cunoştinţă cu un bărbat cu vârsta între 58 şi 68 de ani, cu studii superioare şi singur. (506)

Am nevoie de bărbat la casă Femeie de 40 de ani, brunetă, modestă. Aş vrea să fac cunoştinţă cu un bărbat simplu, deştept şi bun gospodar, cu vârsta până la 45 de ani, de statură mijlocie, care ar dori să treacă cu traiul la mine. (507)

Un bun gospodar Sunt un bărbat de 40 de ani din raionul Soroca.

Am gospodărie, dar nu am o bună gospodină în ea.

Aş vrea să cunosc o femeie cu vârsta între 25 şi 35 de ani pentru a forma o familie. (508)

18 | Top

www.jurnal.md

Vineri, 17 septembrie 2010

 Jurnal de Chişinãu

„Ni hao”, „hello”, „hola”, „namaste”...

COMUNICARE // Cele mai vorbite 10 limbi de pe glob

500 de milioane, cea mai mare comunitate înregistrându-se în Mexic, o ţară cu o populaţie de aproximativ 112 milioane de locuitori. Spaniola este limba oficială a 20 de ţări, una din limbile oficiale ale Uniunii Europene, Organizaţiei Naţiunilor Unite şi a Organizaţiei Statelor Americane, asta ca să enumerăm doar câteva dintre organismele internaţionale care au adoptat spaniola. Este, în acelaşi timp, cea de a doua limbă din lume după numărul nativilor care o vorbesc, depăşind la acest capitol limba engleză. În Statele Unite ale Americii există deja 36 de milioane de vorbitori de limba spaniolă, în unele state ale acestei ţări procentul hispanofonilor depăşindu-l considerabil pe cel al vorbitorilor de limba engleză. De asemenea, au existat propuneri ca spaniola să devină a doua limbă oficială a SUA, proiect refuzat până în prezent de autorităţile de la Washington.

Spaniola, limba derivată din latina vulgară, a cunoscut numeroase influenţe de-a lungul timpului, cele mai importante fiind cele de origine arabă, germanică, bască şi celtiberică. În prezent, spaniola castiliană este cea mai răspândită din graiurile hispanice, lucru influenţat decisiv de expansiunea Imperiului Spaniol între secolele XV şi XIX. Un salut în limba spaniolă se pronunţa „Hola”.

Limba este, poate, cea mai importantă funcţie a corpului uman. Ea este, în aceeaşi ordine de idei, una din trăsăturile definitorii ale speciei umane şi resortul care a ajutat la evoluţia spectaculoasă a umanităţii. Practic, nu ne putem imagina lumea, aşa cum este ea astăzi, fără existenţa unei limbi şi a unei modalităţi de comunicare care să ne permită transmiterea rapidă a informaţiilor de orice fel. Nu trebuie decât să privim în jur, de la cărţi, reviste, radio, filme, muzică sau studii, ca să înţelegem că însăşi existenţa noastră este strâns legată de limbă. Vă prezentăm o listă a celor mai vorbite limbi din ziua de azi, sumarizând, implicit, cele mai importante limbi ale planetei...

10. Limba bengaleză – circa 230 de milioane de vorbitori Vorbită cu precădere în Bangladesh, o ţară cu peste 120 de milioane de locuitori, şi în India (în special în statele Tripura, Assam şi Bengalul de Vest), limba bengaleză este una din cele mai uzitate limbi de pe glob, chiar dacă într-un areal destul de restrâns faţă de celelalte limbi din acest clasament. Alături de cele aproximativ 210 limbaje şi idiomuri indoariene vorbite în Asia, bengaleza a evoluat acum circa 3.000-3.200 de ani din străvechea sanscrită, mai precis din Magadhi Prakrit, limba vorbită de însuşi Budha şi unul din cele trei limbaje scrise ale Indiei antice.

Limba oficială în Bangladesh şi a doua limbă ca răspândire în India, bengaleza tinde să adune cât mai mulţi vorbitori în viitorul apropiat, asta şi ca urmare a exploziei demografice din cele două ţări din sudul Asiei.

Salutul comun în limba bengaleză se pronunţă „Ei Je”.

9. Limba portugheză – circa 240 de milioane de vorbitori Este cea mai vorbită limbă din emisfera sudică, cea de-a treia limbă ca număr de vorbitori din Occident şi este limba oficială în nu mai puţin de nouă state ale lumii. Portugheza este vorbită de peste 190 de milioane de persoane numai în Brazilia (un total de 80,08% din totalul lusofonilor lumii), de cca 22 de milioane de oameni în Mozambic şi de aproximativ 13 milioane de angolezi.

Numărul portughezilor nativi se ridică şi el la aproape 11 milioane de persoane. În acelaşi timp, portugheza este vorbită oficial în Guinea Bissau, Timorul de Est, Guinea Ecuatorială, Capul Verde, Sao Tome&Principe, precum şi regiunea cu statut autonom, Macau.

Mai mult, portugheza este una din cele mai apreciate limbi de pe glob, fiind situată pe locul patru la nivel mondial în preferinţele elevilor şi studenţilor. De altfel, în Uruguay, Argentina, Venezuela, Zambia, Congo, Senegal, Namibia, Swaziland, Coasta de Fildeş şi Africa de Sud, portugheza este una dintre limbile străine obligatorii în programa şcolară. Conform UNESCO, portugheza este limba cu cel mai mare potenţial să devină limba internaţională din Africa şi America de Sud. Numai în Africa se estimează că numărul vorbitorilor de limba portugheză se va apropia de 90 de milioane în anul 2050.

Salutul în limba portugheză se pronunţă „Bom dia”.

8. Limba malaezianoindoneziană – circa 260 de milioane vorbitori Vorbită cu precădere în Indonezia, Malaezia, Brunei, Singapore, sudul Thailandei şi al Filipinelor, precum şi în Timorul de Est, malaezianoindoneziana este una din cele mai uzitate limbi de pe glob, cu 40 de milioane de vorbitori nativi în Malaezia şi peste 210 milioane numai în Indonezia. Nici nu este de mirare dacă ne gândim că Indonezia este ţara formată din 17.508 insule, cu o populaţie totală ce depăşeşte 230 de milioane de locuitori, fapt ce o situează pe locul 4 în lume în topul celor mai populate ţări ale planetei.

Malaeziana este o limbă austroneziană, vorbită curent în Malaezia şi Brunei, în timp ce indoneziana este un dialect (numit şi Riau) al malaezienei. Cele două limbi împart, însă, o rădăcină comună, iar limbajele sunt atât de asemănătoare încât pot fi înţelese de ambele cate-

Limba mandarină, vorbită de chinezi, este una din cele mai dificile limbi de pe glob gorii de vorbitori fără probleme, un motiv în plus ca malaeziana şi indoneziana să fie considerate una şi aceeaşi limba.

Pentru a saluta pe cineva în maleziano-indoneziană trebuie să spui „Selamat pagi”.

7. Limba rusă – circa 278 de milioane de vorbitori Rusa este limba cea mai răspândită, din punct de vedere geografic, din Eurasia, cea mai vorbită limbă slavă şi, totodată, cea mai răspândită limbă nativă din Europa. Este vorbită oficial în Rusia, Belarus, Kazahastan, Kîrghistan, Crimeea, Abhazia, Osetia de Sud, precum şi ca limbă secundară în celelalte foste ţări membre ale Uniunii Sovietice. De asemenea, în Israel, rusa este vorbită de o comunitate ce însumează circa 750.000 de persoane, marea lor majoritate imigranţi din fosta URSS. În plus, rusa este una din cele şase limbi oficiale ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, iar izvoarele istorice o atestă încă din secolul al X-lea ca cea mai influentă limbă slavă din istorie.

Aproximativ 164 de milioane de persoane sunt vorbitoare native ale limbii ruse, în timp ce 114 milioane o folosesc ca limbă secundară. Rusa a devenit limba de circulaţie internaţională odată cu crearea blocului comunist, atunci când, în majoritatea ţărilor aflate sub influenţa Moscovei, rusa a fost introdusă obligatoriu în programa şcolară ca prima limbă străină a tinerilor.

Transcris în alfabetul latin din cel chirilic, salutul rusesc se pronunţă „Zdravstvuite”.

6. Limba franceză – circa 300 de milioane de vorbitori Considerată limba cea mai romantică de pe glob, franceza este vorbită oficial în 29 de ţări, existând, de asemenea, comunităţi de limba franceză în alte 57 de ţări ale lumii. Cei mai mulţi vorbitori ai acestei limbi se găsesc în Franţa, restul trăind în marea lor majoritate în Canada (în special în Quebec, Ontario şi New Brunswick), Belgia, Elveţia, precum şi în numeroase ţări africane. Numai în Uniunea Europeană există 129 de milioane de vorbitori de limba franceză, 65 de milioane dintre aceştia fiind nativi, în timp ce restul au ales franceza drept a doua limbă, statistică ce situează franceza pe locul trei în topul celor mai vorbite limbi din Uniunea Europeană după engleză şi germană.

Chiar dacă franceza, cea mai vorbită limbă europeană începând cu secolul al XVII-lea şi terminând cu începutul secolului XX, a pierdut teren în favoarea limbii engleze în preferinţele tinerilor, noile programe educaţionale din Canada şi ţările în curs de dezvoltare din statele lumii a treia anunţă un nou aflux de vorbitori de franceză, estimându-se că numărul francofonilor va atinge cifra de 500 de milioane în viitorul apropiat.

Cea mai comună formă de salut în limba franceză este „Bonjour”.

5. Limba arabă – peste 300 de milioane de vorbitori Aproximativ 300 de milioane de vorbitori nativi, dintre care majoritatea se află în Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, alături de 250 de milioane de oameni care au ales-o ca limbă secundară – acestea sunt cifrele impresionante care fac din arabă una din fruntaşe într-un clasament al celor mai vorbite limbi de pe Terra. La aceasta a contribuit şi numărul mare de musulmani de pe glob, circa un miliard, ştiut fiind că limba arabă este limba în care a fost scrisă cartea sfântă a islamului, Coranul. Limba arabă este limba oficială în nu mai puţin de 26 de state, din acestea evidenţiindu-se Egiptul, cu peste 80 de milioane de vorbitori. De altfel, existând atât de mulţi vorbitori de limba arabă, aceasta a devenit, în anul 1974, cea de şasea limbă oficială a Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Araba a fost limba ştiinţelor în perioada celor 700 de ani de stăpânire arabă în Peninsula Iberică, epocă în care majoritatea lucrărilor de matematică, filozofie, medicină şi alte ştiinţe erau scrise în această limbă, cu precădere de către învăţaţi arabi. Ca în cazul altor limbi semitice, araba se scrie de la dreapta la stânga.

Un salut în limba arabă, transcris în alfabet latin, se pronunţă „Al salaam a'alaykum”.

4. Limba hindi – circa 490 de milioane de vorbitori Cunoscută şi sub numele de hindi-urdu, cele două forme ale sale, hindi este una din cele mai vorbite limbi de pe glob, fiind, în acelaşi timp, una din cele 22 de limbi oficiale ale Indiei (în varianta hindi şi urdu) şi limba oficială din Pakistan (sub varianta Urdu). Trebuie spus că urdu este vorbită, în special, de populaţia de origine musulmană, în timp ce hindi este vorbită de indienii de alte religii.

Având în vedere numărul uriaş al indienilor, popor care se estimează că va depăşi în curând pe cel chinez ca număr de locuitori, este evident că limba vorbită de cei mai mulţi dintre aceştia (peste 250 de milioane de vorbitori nativi, în timp ce restul au învăţat hindi ca limbă secundară) a ajuns rapid în topul celor mai uzitate limbi de pe glob. Se pare că doar influenţa covârşitoare a limbii engleze în India a oprit hindi să devină cea mai vorbită limbă a lumii.

Pentru a saluta în hindustani, trebuie să spui „Namaste”.

3. Limba spaniolă – cca 450– 500 de milioane de vorbitori În 1999, conform unor statistici ale vremii, existau 358 de milioane de vorbitori nativi ai limbii spaniole dintr-un total de 417 milioane de vorbitori ai acestei limbi în toată lumea. Astăzi, se estimează că numarul hispanofonilor oscilează între 450 şi

2. Limba engleză – circa 508 de milioane de vorbitori Chiar dacă numărul nativilor vorbitori de engleză (circa 350 de milioane) este depăşit de cel al vorbitorilor de limba spaniolă, numărul celor care au îmbrăţişat engleza ca a doua limbă este unul covârşitor. Există chiar estimări care indică un număr de peste 1 miliard al celor care vorbesc limba engleză. Nici nu trebuie să ne mire, dacă ne gândim că engleza a fost catalogată drept prima „lingua franca”, în adevăratul sens al cuvântului, din istoria omenirii.

Engleza este limba oficială în nu mai puţin de 53 de state ale lumii, record absolut în acest domeniu, cea mai vorbită limbă din Uniunea Europeană, şi prima limbă oficială a Organizaţiei Naţiunilor Unite. De asemenea, limba lui Shakespeare este considerată cea mai amplă, din punct de vedere al numărului de cuvinte, dicţionarul englez numărând peste 500.000 de cuvinte, fără a adăuga aici o varietate de termeni tehnici sau ştiinţifici, mai mult decât orice altă limbă europeană.

Engleza îşi are originile în graiul vechilor celţi, în limbajele anglilor şi saxonilor, triburi germanice care au invadat Anglia în secolul al V-lea d.Hr. şi în vechile limbi şi dialecte vikinge, aduse de scandinavi în secolele VIII–IX. A urmat influenţa franceză, adusă de normanzi odată cu ascensiunea lui Wilhelm Cuceritorul, precum şi cea latină, lingua franca în biserica creştină şi în rândul intelectualităţii europene din Evul Mediu.

Salut în limba engleză se pronunţa „Hello”.

1. Limba mandarină – circa 1,4 miliarde de vorbitori Mandarina, limba oficială în China şi Taiwan, este, de departe, cea mai vorbită limbă de pe glob, depăşind engleza, din punct de vedere al numărului de vorbitori, într-un raport de cel puţin 2 la 1.

Nici nu este de mirare, dacă ne gândim că majoritatea populaţiei chineze (cea mai numeroasă de pe glob) vorbeşte mandarina. De asemenea, mandarina mai este vorbită în Singapore, Indonezia, Macau, Filipine şi în puternice comunităţi chineze din SUA, Australia, Peru, Canada, Mauritius sau Rusia. Şi, cu toate acestea, mandarina este una din cele mai dificile limbi de pe glob, un începător fiind incapabil să înţeleagă fiecare nuanţă a cuvintelor rostite de un nativ. Spre exemplu, fiecare cuvânt poate fi exprimat în cel puţin patru moduri (sau tonuri), putând însemna altceva în funcţie de modul în care este pronunţat şi de felul în care sunt accentuate sunetele.

Chineza mandarină este una din cele mai vechi limbi ale lumii care, mai mult, a păstrat neschimbată aceeaşi scriere de acum cel puţin 3.000–4.000 de ani.

De altfel, mandarina este limba în care a scris însuşi Confucius, contemporanii noştri chinezi putând citi lucrările acestuia fără a avea nevoie de adaptari ale textelor antice la grafia timpurilor moderne.

Ca să saluţi în mandarina, trebuie să spui „Ni hao”. ( Cu menţiunea că „Hao” se pronunţă ca o singură silabă, iar tonul trebuie scăzut pe sunetul „a”, pentru ca apoi să fie ridicat, din nou, la final).

Jurnal de Chişinãu  V

ineri,

17 septembrie 2010

Zigzag | 19

www.jurnal.md

Cameron Diaz se mută cu iubitul său Actriţa americană Cameron Diaz (foto) se pregăteşte să se mute împreună cu iubitul său, jucătorul american de baseball Alex Rodriguez (A-Rod), într-o vilă din Miami (SUA), informează femalefirst.co.uk.

Actriţa despre care presa americană a afirmat că ar avea din luna aprilie o relaţie cu jucătorul de baseball Alex Rodriguez a făcut recent câteva declaraţii în care a lăsat să se înţeleagă că sportivul american ar fi „iubitul” său. Potrivit presei americane, cele două vedete fac în prezent planuri pentru a decora o vilă din Miami în care urmează să se mute împreună.

O sursă a declarat pentru revista „Life and Style”: „Atunci când a luat masa la restaurantul „Morandi” din New York, pe 19 august, Cameron a spus că A-Rod este iubitul său. Ei redecorează împreună casa acestuia din Miami. Acea reşedinţă va fi casa lor”. Cameron Diaz şi Alex Rodriguez, despre care presa a afirmat în trecut că ar fi avut relaţii cu actriţa Kate Hudson şi cântăreaţa Madonna, au evitat să fie fotografiaţi împreună, însă unele surse i-au văzut luând masa la câteva restaurante de renume din New York. Aceeaşi sursă a declarat că sportivul ar avea un asemenea efect asupra actriţei americane, încât aceasta „arată mai bine ca niciodată” şi „are strălucirea unei persoane îndrăgostite”. Cameron Diaz, 38 de ani, a declarat la începutul acestui an că aspectul său frumos s-ar datora „numeroaselor partide de sex”.

Lady Gaga a pozat îmbrăcată în carne crudă!

Vedeta din New York a pozat îmbrăcată în carne crudă pentru coperta revistei japoneze „Hommes Vogue”, provocând protestele asociaţiei pentru protecţia animalelor, informează contactmusic.com.

Militanţii pentru drepturile animalelor sunt furioşi din cauza că Lady Gaga a pozat îmbrăcată în nişte bucăţi de carne crudă în loc de bikini.

Preşedinta PETA, Ingrid Newkirk, a declarat: „Slujba lui Lady Gaga este de a face lucruri bizare, iar acesta este cu siguranţă un lucru bizar, pentru că ar trebui să eviţi să pui carne pe sau în corpul tău”. „Indiferent de cât de frumos este prezentată, carnea unui animal torturat este carnea unui animal torturat”, a spus aceasta. „Carnea reprezintă violenţa sângeroasă şi suferinţa, deci, dacă asta voiau să arate, asta au obţinut”, a adăugat Newkirk. Anul trecut, şefii PETA au rugat-o pe Lady Gaga să pozeze nud pentru campania lor „Rather Go Naked than Wear Fur / Mai degrabă goală decât să port blană”, după ce aceasta spusese că nu va mai purta niciodată piei de animale.

Lady Gaga are 24 de ani şi este câştigătoare a două premii Grammy.

Lindsay Lohan, implicată într-un accident O maşină la volanul căreia se afla actriţa Lindsay Lohan (foto) a lovit un căruţ în care se afla un copil, potrivit unor martori ai accidentului, care a avut loc în Los Angeles, informează femalefirst.co.uk.

Potrivit unei surse aflate la faţa locului, Lohan, aflată la volanul unui automobil Maserati, ar fi lovit, miercuri, un căruţ în care se afla un copil. „O femeie care împingea un căruţ în care se afla un copil de doi sau poate trei ani traversa strada. Lindsay a trecut pe culoarea roşie a semaforului şi a lovit căruţul. Impactul nu a fost puternic, dar maşina i-a lovit. Lindsay a tras pe dreapta, s-a oprit pentru două secunde şi apoi a plecat din nou”, a declarat Bryan James, martorul accidentului.

Actriţa în vârstă de 24 de ani neagă faptul că acest accident ar fi avut loc. Totuşi, Bryan James a declarat că este sigur că Lindsay era la volanul maşinii care a lovit căruţul.

Un al doilea martor a confirmat că Lindsay era la volanul maşinii implicate în accident, dar că, probabil, actriţa nu şi-a dat seama de ceea ce s-a întâmplat deoarece impactul a fost minor.

Cel mai scund om din lume

Asteroizii ameninţă Pământul

Nino Hernandez (foto), un tânăr în vârstă de 24 de ani, din Columbia, care are doar 70 de centimetri înălţime, a fost desemnat oficial cel mai scund om din lume de către Guinness World Records, relatează „The Telegraph”.

După atâtea scenarii apocaliptice în care se menţionează mereu ameninţarea unor asteroizi care ar putea lovi Pământul, canadienii şi americanii procedează la aplicarea planurilor de salvare a planetei, relatează ziare.com

Fostul deţinător al titlului mondial a fost He Pingping din China, care avea cu patru centimetri mai mult decât Hernandez, însă a încetat din viaţă pe 13 martie.

După câteva luni, reprezentanţii Guinness Book l-au găsit pe micuţul columbian, dar nu cred că supremaţia lui va dura prea mult.

Motivul este acela că nepalezul Khagendra Thapa Magar, cu înălţimea de numai 56 de centimetri, urmează să împlinească 18 ani în

Chiar preşedintele SUA Barack Obama a cerut NASA să trimită o misiune umană pe un asteroid.

Acest lucru s-ar putea întâmpla până în 2025. Astronauţii din cele două ţări sunt conştienţi că Pământul nu va exista pentru totdeauna şi ar putea dispărea chiar mai repede, dacă nu ţinem cont de ameninţarea reală a asteroizilor. „Este o prostie şi dăm dovadă de ignoranţă dacă ne imaginăm că planeta noastră va exista până se

luna octombrie. În prezent, Magar este deja considerat cel mai scund adolescent de pe planetă. Potrivit lui Noemi Hernandez, mama lui Nino, fiul său avea la naştere doar 1,5 kilograme şi 38 de centimetri lungime. Femeia a mai spus că medicii de la Universitatea Naţională din Columbia l-au studiat până când a împlinit trei ani, după care şi-au pierdut interesul.

Cele mai mari invenţii descoperite întâmplător Unele din cele mai utile aparate şi dispozitive de azi au fost descoperite întâmplător, iar cele mai multe din acestea au apărut fără ca inventatorii lor să urmărească nici pe departe acest scop. Iată câteva din acestea.

Cuptorul cu microunde Percy Spencer, un electronist genial, care a luptat în cel de-Al Doilea Razboi Mondial, se juca într-o zi, în 1945, cu un magnetron emiţător de microunde, folosit la aparatele radar. Astfel acesta constatat că un baton de ciocolată pe care îl avea în buzunar a început să se topească. Spencer şi-a dat seama de importanţa pe care o pot avea microundele în viaţa de zi cu zi a oamenilor, se precizează într-un articol din revista „Popular Science”.

Zaharina În 1879, Ira Remsen şi Constantin Fahlberg erau în pauza de masă în laboratorul lor de la Universitatea John Hopkins. După experi-

mentele făcute, Falhlberg a uitat să se spele pe mâini înainte de masă şi a constatat că degetele sale erau dulci. Tocmai descoperise îndulcitorul artificial.

Super-Glue În 1942, dr. Harry Coover a constatat cu mâhnire că cianoacrilatul, o substanţă creată de acesta, nu dădea rezultatele dorite. El intenţiona să o folosească pentru arme şi era supărat că substanţa se lipea de absolut orice. După şase ani, a redescoperit-o, însă a patentat super-lipiciul abia în 1958, la 16 ani de la prima sa utilizare.

Teflonul Chimistul Roy Plunkett este „vinovat” de această invenţie,

datată cu anul 1938. El spera să descopere o nouă varietate de clorofluorocarboni. Într-o zi, a intrat în camera de refrigerare unde făcuse un experiment şi a descoperit că grăsimea nu se lipise pe o cutie de tablă. Substanţa pe care a descoperit-o s-a dovedit a fi un lubrifiant foarte bun cu o temperatură de topire foarte ridicată. Aceasta a fost folosită pentru prima dată la aparatura militară.

Stimulatorul cardiac Profesorul Wilson Greatbatch de la Universitatea Buffalo nu a obţinut rezultatele dorite cu un rezistor prin care să înregistreze activitatea cardiacă. În locul unuia de 10.000 de ohmi, acesta a scos dintr-o cutie unul de un magaohm. Noul dispozitiv făcea o pauză „nedorită” de o secundă. El şi-a dat seama totuşi că un anumit curent poate regla ritmul inimii.

Astfel a apărut pacemakerul, având o mărime care să îi permită să fie introdus în pieptul pacienţilor. Până atunci, aparatul avea mărimea unui televizor.

va sfârşi Soarele şi că nu va fi lovită de niciun corp ceresc”, a declarat astronautul canadian Chris Hadfield, preşedintele Asociaţiei Exploratorilor Spaţiului, citat de CBC. El va pleca pe Staţia Spaţială Internaţională şi va rămâne acolo timp de şase luni. Acesta a relatat cum, aflându-se pe staţia rusească „Mir”, în 1995, a văzut cum un asteroid de mărime considerabilă se

îndrepta către Pământ. Din fericire, s-a dezintegrat la intrarea în atmosferă. „Dacă trecea la o înălţime mai mică, lovea Staţia Spaţială în care eram noi”, a declarat canadianul.

Un alt astronaut preocupat de ameninţarea asteroizilor, Russell Schweickart (SUA), a prezentat un raport în 2008, în care se concentrează asupra detectării şi devierii traiectoriei asteroizilor care ameninţă Terra.

20 | Sport

CFR Cluj i-a răzbunat pe cei de la FC Sheriff Noul sezon al Ligii Campionilor a debutat marţi seara cu partide în care spectacolul a fost la el acasă. Nu mai puţin de 22 de goluri s-au înscris în cele opt partide disputate. Condusă la un moment dat cu 1-0, Barcelona a făcut show cu Panathinaikos.

Campioana en-titre, Inter, nu a reuşit decât un egal la Twente, în timp ce Schalke, cu Deac pe teren în prima repriză, a pierdut la limită la Lyon. În meciurile disputate miercuri seara au fost înscrise alte 22 de goluri. CFR Cluj a reuşit să o învingă pe Basel cu 2-1, echipă care a eliminat campioana Republicii Moldova în play-off-ul Ligii Campionilor. Şahtiorul lui Lucescu şi Alexandru Spiridon s-a impus în faţa celor de la Partizan. Arsenal a reuşit scorul serii, 6-0 cu Braga, în timp ce Realul lui Mourinho a învins-o pe Ajax.

44 de goluri s-au înscris în prima etapă din faza grupelor Ligii Campionilor Programul de miercuri: Grupa E: Bayern Munchen - AS Roma 2-0 (Muller '79, Klose '83) CFR Cluj - FC Basel 2-1 (Rada '9, Traore '12 / Stocker '45) Grupa F Marseille - Spartak Moscova 0-1 (ag. Azpilicueta '81) Zilina - Chelsea 1-4 ( Oravec '55 / Essien '13, Anelka '24, '28, Sturridge '48) Grupa G Real Madrid - Ajax Amsterdam 2-0 (Higuain '31, '73) AC Milan - Auxerre 2-0 (Ibrahimovic '66, '69) Grupa H Arsenal - Sporting Braga 6-0 (Fabregas '9 pen, '53, Arshavin '30, Chamakh '34, Vela '69, '84) Şahtior - Partizan Belgrad 1-0 (Srna '71) Rezultatele zilei de marţi: Grupa A Twente Enschede - Inter Milano 2-2 (Janssen '20, ag Milito '30 / Sneijder '14, Eto'o '41) Werder Bremen - Tottenham Hotspur 2-2 (Almeida '43, Marin '48 / ag. Pasanen '12, Crouch '18) Grupa B Olympique Lyon - Schalke 04 1-0 (Bastos '21) Benfica Lisabona - Hapoel Tel Aviv 2-0 (Luisao '20, Cardozo '68) Grupa C Manchester United - Glasgow Rangers 0-0 Bursaspor - Valencia CF 0-4 (Costa '16, Aduriz '41, Hernandez '68, Soldado '76) Grupa D FC Barcelona - Panathinaikos Atena 5-1 (Messi '22, '45, Villa '33, Bojan '78, D. Alves '90 / Govou '20) FC Copenhaga - Rubin Kazan 1-0 (Dame N'Doye '87)

www.jurnal.md

Vineri, 17 septembrie 2010

 Jurnal de Chişinãu

FC Sheriff s-a umplut de bani UEFA // FC Sheriff a câştigat 3,5 milioane de euro în cupele europene

UEFA sfidează criza. Forul european a decis să mărească anul acesta sumele pentru noul sezon din Europa League.

Calificată al doilea an consecutiv în grupe, campioana Republicii Moldova a obţinut un milion de euro ca primă pentru accederea în grupele Europa League. Aceşti bani se adaugă la cele 2,5 milioane de euro câştigate de tiraspoleni din parcursul în preliminariile Champions League.

Dacă anul trecut s-au cheltuit 135 de milioane de euro, în acest sezon sunt anunţate 150 de milioane de euro pentru cluburile din grupele Europa League, cu 15 milioane de euro mai mult. FC Sheriff va obţine 1 milion de euro de la UEFA doar pentru calificare şi meciurile jucate în grupă fără nicio victorie.

Suma ar putea creşte în funcţie de rezultate.

Astfel, calificarea în grupe a adus în bugetul FC Sheriff 640.000 de euro. În plus, orice meci jucat, chiar şi pierdut, le aduce tiraspolenilor în puşculiţă 360.000 de euro.

Primele ar putea creşte substanţial în cazul în care campionii Moldovei vor obţine rezultate de egalitate sau victorii. Un egal le-ar aduce, în plus, 70.000 de euro, iar o victorie – 140.000 de euro.

Dacă prinde locul doi în grupă, implicit calificarea în 16-zecimile competiţiei, FC Sheriff va beneficia de 200.000 de euro. Echipele calificate în optimi sunt răsplătite cu 300.000 de euro, sferturi – 400.000 de euro, semifinale – 600.000 de euro. Finalista îşi va trece în cont 2

milioane de euro, iar câştigătoarea Europa League 3 milioane de euro.

FC Sheriff a câştigat în doi ani peste 7 milioane de euro Numai din participarea în preliminariile Champions League şi în grupele Europa League, FC Sheriff şi-a asigurat în ultimii doi ani un venit de peste 7 milioane de euro, ceea ce reprezintă bugetul clubului

cel puţin pentru trei ani înainte.

Chiar dacă jucătorii sunt principalii artizani care au adus aceşti bani, acestora nu li s-au umplut buzunarele. Potrivit unor surse din interiorul clubului, fiecare titular a primit aproximativ 20.000 de euro pentru calificarea în grupele Europa League. Chiar dacă la prima vedere pare o sumă nesemnificativă, jucătorii celorlalte echipe din Divizia Naţională pot doar visa la aceşti bani.

Vitalie HADEI

Alexandru Epureanu: „Mi-am văzut copilul doar după o săptămână” Căpitanul naţionalei de fotbal a Moldovei, Alexandru Epureanu (foto), are numai motive de bucurie în această toamnă. Înaintea meciului cu Finlanda din preliminariile Euro 2012, a devenit tătic pentru prima oară. În plus, naţionala Moldovei a câştigat Finlanda pe teren propriu, scor 2-0. Epureanu a fost supărat doar pentru că echipa naţională a pierdut meciul cu Ungaria.

Chiar dacă ardea de nerăbdare să-şi vadă fiul, pe care l-a numit Ianis, Epureanu nu a avut ocazia să fie alături de soţia sa. Alexandru şi-a văzut copilul abia la o săptămână după naştere. „Băiatul poartă numele Ianis pentru că aşa a vrut soţia. E un nume grecesc. Nu l-am văzut imediat după naştere pentru că eram în cantonamentul echipei naţionale”, a spus Epureanu.

Jucătorul are acum şi alte responsabilităţi, dar spune că acestea îi fac plăcere şi nu incomodităţi. „Bineînţeles că am responsabilităţi în plus, dar sunt plăcute. Ianis este deocamdată foarte liniştit şi nu ne dă bătăi de cap”, a menţionat acesta.

Totuşi Alexandru Epureanu are un of după prima săptămână a lunii septembrie. Acesta, alături de colegii săi de la naţională, regretă că nu au putut scoate un rezultat bun cu Ungaria, mai ales că au dominat meciul. „Cu Finlanda am avut noroc şi am câştigat meciul, dar în partida cu Ungaria ne-a lipsit şansa. Ei au fost cei cu norocul şi, din acest motiv, am pierdut cu 2-1”, a mai spus căpitanul care promite

Un miliardar rus vrea să cumpere AS Roma cu 200 de milioane de euro!

Al 122-lea cel mai bogat om de pe planetă, conform „Forbes”, este dispus să cumpere clubul italian AS Roma, anunţă presa din Rusia!

că echipa se va revanşa în meciurile viitoare.

Naţionala Moldovei va juca următorul meci din preliminariile Euro 2012 pe 8 octombrie, teren propriu, împotriva vicecampioanei mondiale, Olanda.

Naţionala a urcat 9 poziţii în clasamentul FIFA Egalul cu Georgia şi victoria cu Finlanda au adus puncte importante pentru naţionala R. Moldova nu

doar în grupa preliminară, ci şi în clasamentul FIFA. Astfel, echipa lui Gabi Balint a urcat nouă poziţii în acest clasament şi, cu 398 puncte la activ, se situează pe locul 80.

Adversarele tricolorilor în campania de calificare la Euro 2012 ocupă poziţii mult mai bune, cu excepţia reprezentativei statului San Marino. Olanda, adversara din 8 octombrie a tricolorilor, ocupă locul doi (1663 de puncte), Suedia – locul 32 (760 de puncte), Ungaria – locul 51 (567 de puncte), Finlanda – locul 64 (521 de puncte) şi San Marino – locul 203 (zero puncte). (V.H.)

Leonid Fedun (foto), omul care deţine 9.2% din gigantul petrolier rus „Lukoil”, este dispus să dea 200 de milioane de euro pentru 50% din acţiunile clubului italian. Planul lui Fedun este ca, până în 2012, să devină acţionarul majoritar al Romei cu 50% din acţiuni în prima tranşă, plus 35% din acţiuni în tranşa a doua!

Tranzacţia îl implică doar pe Fedun care deţine şi clubul rus Spartak Moscova! Vicepreşedintele de la „Lukoil” vrea să-i facă concurenţă lui Roman Abramovich, scrie site-ul Lifenews.ru.

AS Roma are datorii uriaşe: la începutul anului, Suleiman Kerimov, patronul rus de la NaftaMoscova, a dorit să investească la Roma! În prezent, Unicredit şi familia Sensi deţin 49% şi 51% din acţiunile Romei!

Jurnal de Chişinãu  V

ineri,

17 septembrie 2010

Vârstnicii adoră să citească ştiri negative despre tineri Bătrânilor le place să citească ştiri negative despre tineri pentru că aşa le creşte respectul de sine – aceasta este concluzia unui studiu recent citat de Reuters. Sătui să trăiască într-o cultură centrată pe tineri, sătui să tot fie taxaţi negativ de societate, care-i consideră leneşi şi uituci, vârstnicii îşi iau revanşa. Citind ştiri negative despre tineri, care sunt văzuţi ca având un statut social mai ridicat, ei îşi cresc respectul de sine, după cum afirmă dr. Silvia KnoblochWesterwick de la Universitatea de Stat din Ohio. Împreună cu Matthias Hastall de la o universitate din Germania, Knobloch-Westerwick a realizat o cercetare pe un eşantion de 276 de germani adulţi, din care 178 cu vârste între 18 şi 30 de ani, iar 98 între 55 şi 60 de ani.

Tuturor participanţilor la cercetare li s-a spus că vor studia o nouă versiune a unei reviste online.

Li s-a dat o perioadă prestabilită pentru a citi fie versiunea negativă, fie cea pozitivă a celor zece articole selectate. Fiecare material era ilustrat şi cu o fotografie a unui participant la sondaj.

Vârstnicii nu vor ştiri despre bătrâni Cercetătorii au aflat că vârstnicii au preferat să citească ştirile negative însoţite de poze cu tineri şi, în cea mai mare parte, au ignorat ştirile de orice fel însoţite de poze cu bătrâni. Tinerii au preferat să citească ştiri pozitive despre tineri. Potrivit cercetătoarei Knobloch-Westerwick, preferinţa vârstnicilor pentru ştirile negative despre tineri are o explicaţie care ţine de modul în care bâtrânii sunt valorizaţi de societate. „Toată lumea îi place pe tineri, aproape automat. Tineretul este considerat important într-o societate”, spune aceasta.

După ce au parcurs articolele, participanţii la studiu au completat un chestionar destinat să măsoare nivelul respectului de sine. Spre deosebire de omologii lor mai tineri, stima de sine a vârstnicilor a crescut după ce au citit un articol negativ despre oameni mai tineri.

Deşi studiul a fost făcut în Germania, dr. Knobloch-Westerwick susţine că naţionalitatea şi caracteristicile naţionale nu sunt importante. Cu alte cuvinte, rezultatele studiului sunt universal valabile. „Cred că aceleaşi ar fi rezultatele şi în cazul americanilor” dacă un studiu similar s-ar întreprinde în SUA, a spus cercetătoarea într-un interviu.

Sănătate | 21

www.jurnal.md

6 mituri desfiinţate de cercetători FALS // De la peştele care te face mai inteligent până la apa care te scapă de sughiţ

Multe persoane transformă înţelepciunea din bătrâni în adevărate reguli de viaţă, fără a se gândi că unele sfaturi ale bunicilor sunt simple mituri.

Cu toţii am auzit de faptul că un măr pe zi ţine doctorul la distanţă. Potrivit specialiştilor în nutriţie, citaţi de site-ul shine.yahoo.com, organismul are nevoie de mai mulţi nutrienţi decât se găsesc într-un măr pentru a ne menţine sănătoşi.

Dacă ieşi afară cu părul ud, cu siguranţă vei răci. Total eronat, spune dr. Jim Sears de la spitalul San Clemente din California. Medicul citează un studiu realizat în Marea Britanie, care a demonstrat că acest mit este unul fals. Cercetătorii britanici au împărţit un grup de voluntari în două categorii.

O parte dintre subiecţi au fost lăsaţi într-o încăpere cu aer cald după ce şi-au spălat părul, în timp ce a doua categorie de participanţi, abia spălaţi pe cap, au stat într-o încăpere răcoroasă. Rezultatele studiului au demontat acest mit. „Totul ţine de sistemul imunitar”, subliniază dr. Sears.

Peştele ajută la creşterea performanţelor intelectuale este un alt mit des întâlnit despre sănătate. „În cazul copiilor de până la trei ani, peştele stimulează dezvoltarea neuronilor şi a capacităţii intelectuale, deoarece aceştia sunt în plin proces de dezvoltare, mai ales la nivel neuronal.

Acest aliment este bogat, pe lângă Omega 3, în acidul DHA, esenţial în primii doi-trei ani de viaţă pentru

dezvoltarea creierului şi a sistemului cognitiv”, explică dr. W. Scott Cohen de la spitalul din Beverly Hills.

Un pahar de apă nu te scapă de sughiţ Încrucişarea ochilor duce la deteriorarea vederii. Departe de adevăr, este de părere medicul oftalmolog W. Walker Motley de la Colegiul Universitar de Medicină din Cincinnati. „Copiii sunt tentaţi să îşi imite personajele din desene animate care îşi rotesc, încrucişează ochii destul de des. Acest gest nu le pune vederea în pericol. Cu toate astea, părinţii trebuie să îşi supravegheze copiii mai ales când încrucişarea ochi-

ilor devine involuntară, deoarece aceasta poate reprezenta o problemă a muşchilor ochilor”, menţionează dr. Motley.

Un pahar cu apă sau o sperietură zdravănă te poate scăpa de sughiţ.

Sughiţul este un act involuntar ce apare din cauza unor iritaţii nervoase provenite din mediul aparatului digestiv, spun medicii gastroenterologi. Nervii iritaţi produc contracţia muşchiului diafragm.

Acest simptom apare mai frecvent după consumarea unor alimente iritante pentru stomac, ca de exemplu ardei iute, piper, băuturi alcoolice concentrate, medicamente sau după o alimentaţie abundentă. „Un astfel de reflex apare atunci când pacientul suferă de distensie

gastrică, tumori esofagiene sau ulcer gastric. Hernia hiatală apare atunci când o parte din stomac trece în trahee, iar involuntar apare sughiţul, care provoacă dureri abdominale insuportabile”, precizează prof. dr.

Carol Stanciu. Medicii susţin că sughiţul se tratează cu ajutorul medicamentelor antiacidice, în niciun caz cu un pahar cu apă.

Un pahar de lapte cald băut înainte de culcare este cel mai bun somnifer. „Laptele conţine mici cantităţi de triptofan, substanţă cu efect calmant, dar, pentru ca laptele să aibă un efect asemănător cu cel al somniferelor, trebuie să bem foarte mult”, spune dr. Michael Breus, medic psihiatru cu specializare în tulburări ale somnului.

Alimentele care îmbunătăţesc viaţa sexuală Alimentaţia neadecvată, bogată în grăsimi, abuzul de băuturi alcoolice şi ţigările ne influenţează negativ viaţa sexuală, susţin specialiştii în nutriţie.

Potrivit medicilor nutriţionişti, alcoolul rafinat, fumatul intensiv şi ceaiurile relaxante cu efect sedativ trebuie evitate înainte de o partidă de sex, deoarece scad libidoul şi provoacă somnolenţă. „Alcoolul rafinat, consumat chiar şi în cantitate redusă, respectiv 50 de mililitri, indiferent de tipul lui, pe lângă starea de moleşeală, provoacă senzaţia de disconfort”, explică medicii. De asemenea, persoanele care abuzează de alcool au probleme în atingerea orgasmului, deoarece aceste băuturi stimulează puternic centrii nervoşi din organism. Ţigările scad şi ele dorinţa sexuală. Persoanele care fac abuz de ţigări, respectiv fumează peste 15 ţigări pe zi, nu mai au dorinţa de a mai întreţine raporturi intime cu partenerul pentru că circulaţia sanguină scade, la fel şi libidoul.

Primul tabloid din Moldova!

Bananele cresc numărul hormonilor sexuali din organism Medicul Alin Popescu propune soluţii la îndemâna oricui, pentru a stimula dorinţa sexuală. „Ardeiul iute creşte circulaţia sângelui şi stimulează sistemul nervos, astfel încât, dacă-l mănâncă în câteva momente, partenerii se vor simţi gata de acţiune”, spune nutriţionistul Popescu.

Pe lista alimentelor benefice vieţii sexuale se află şi şofranul, condiment care intensifică funcţiile senzoriale ale organismului.

Astfel, corpul va tresări la fiecare atingere tandră a partenerului, susţin nutriţioniştii. Rodiile sunt bogate în antioxidanţi care îmbunătăţesc circulaţia sângelui către toate organele, inclusiv către cele genitale. Sparanghelul este bogat în vitamina E, astfel că acesta stimulează producţia de hormoni sexuali în organism. În acelaşi timp, pe lista ali-

mentelor care stimulează pofta de sex se numără şi bananele, datorită conţinutului crescut de potasiu, un nutrient esenţial pentru forţa muşchilor. „Bananele ajută ca, în timpul orgasmului, contracţiile să fie mai intense şi astfel plăcerea va spori”, spune dr. Alin Popescu. Mai mult, aceste fructe au un conţinut ridicat de vitamina B, care duce la creşterea hormonilor sexuali din organism.

Fisticul joacă şi el un rol benefic pentru îmbunătăţirea vieţii sexuale, deoarece, potrivit specialiştilor, asigură corpului aportul de grăsimi monosaturate, zinc şi alţi nutrienţi, care influenţează în mod benefic viaţa sexuală.

Alimentele bogate în fitoestrogeni stimulează impulsurile sexuale. Aceşti hormoni vegetali se găsesc în seminţe de in, de floarea-soarelui, de dovleac şi mac, dar şi în cerealele integrale, printre care secara, orzul, ovăzul şi grâul. Şi soia conţine fitoestrogeni, însă, în privinţa acesteia, studiile de specialitate au demonstrat că influenţează negativ viaţa sexuală, deoarece scade libidoul.

www.apropomagazin.md transformă ştirile în spectacol!

22 | Flagrant

Dosarul vicecomisarului din Călăraşi, în instanţă FLAGRANT // Vicecomisarul este acuzat că a provocat decesul unei persoane Procuratura raionului Ungheni a dispus trimiterea în judecată a cauzei penale, declanşate pe numele vicecomisarului din Călăraşi. Acesta este acuzat că a provocat decesul unei persoane, scrie site-ul Procuraturii Generale.

La 27 octombrie 2009, pe şoseaua Ungheni–Chişinău, la ieşirea din s. Corneşti, s-a produs un accident rutier cu implicarea a doi colaboratori de poliţie care se deplasau cu automobilul de serviciu. În urma accidentului, unul dintre poliţişti a decedat. Conform rechizitoriului, acuzatul conducea în stare de ebrietate automobilul de serviciu de model „Lada Calina”cu nr.

MAI 6113, avându-l ca pasager

pe un ofiţer din subordine.

Vicecomisarul a pierdut controlul asupra vehiculului care a derapat şi s-a lovit de casa fostei Staţii de Pompare a Apei din Corneşti. În urma accidentului, pasagerul a decedat pe loc.

Imediat după producerea accidentului, vicecomisarul a fost adus la spitalul raional pentru a fi supus testării alcooscopice, examenului medical şi prelevării probelor biologice.

Acesta însă s-a eschivat de la prescripţiile legale, părăsind spitalul.

Potrivit procurorilor, deşi sunt probe incontestabile care indică asupra vinovăţiei acestuia, confirmate şi prin depoziţiile martorilor, vicecomisarul insistă că nu el s-ar fi aflat la volan în acea noapte tragică, ci ofiţerul decedat.

www.jurnal.md

Vineri, 17 septembrie 2010

Directoarea grădiniţei unde a fost violată fetiţa de 3 de ani a fost demisă Directoarea Grădiniţei nr.

23 din sectorul Centru al capitalei, unde, la mijlocul lunii august, un bărbat de 31 de ani a agresat sexual o fetiţă de trei ani, a fost concediată. Ordinul a fost semnat de şefa Direcţiei Educaţie din cadrul primăriei municipiului Chişinău, dar va fi aplicat atunci când aceasta va ieşi din concediu de boală, scrie jurnal.md.

A fost demisă şi educatoarea grupei care şi-a neglijat obligaţiunile de serviciu.

Totodată, pentru evitarea altor

cazuri de abuzuri sexuale, a fost interzis accesul persoanelor străine în instituţiile de învăţământ.

Potrivit părinţilor, abuzul a avut loc în timp ce copiii dormeau. Educătoarea i-a lăsat pe micuţi fără supraveghere timp de jumătate de oră, fapt confirmat şi de administraţia grădiniţei.

Se cunoaşte că bărbatul de 31 de ani care ar fi agresat fetiţa este chiar fiul educătoarei angajate la grădiniţă. Acesta venise pentru a efectua nişte reparaţii.

Dacă va fi găsit vinovat, acesta riscă de la 10 la 20 de ani de închisoare.

Şi-a omorât tatăl pentru că îl ura din copilărie Un tânăr de 28 de ani din Lopăţica, Cahul, şi-a omorât tatăl cu cruzime. Acesta i-a aplicat o lovitură în regiunea capului cu un topor de bucătărie, scrie jurnal.md.

Potrivit oamenilor legii, tânărul îşi recunoaşte vina şi îşi motivează fapta prin ura pe care o poartă faţă de părintele său încă din copilărie. În ziua tra-

gică, tânărul a povestit că a fost enervat la „culme” de tatăl său. Între cei doi s-a iscat o ceartă, şi deoarece mama, cea care îl calma adesea pe suspect, nu era acasă, tipul şi-a lovit tatăl cap cu un topor de bucătărie. Lăsânduşi părintele fără suflare, acesta a plecat în sat „să se liniştească”.

Dacă va fi demonstrată vina tânărului, acesta riscă până la 15 ani de închisoare.

 Jurnal de Chişinãu

Locotenentul bătăuş Un militar în vârstă de 23 de ani este învinuit de procurorii Procuraturii Militare din Chişinău (PMC) de abuz în serviciu şi exces de putere. Potrivit site-ului PG, PMC a finalizat urmărirea penală şi a expediat instanţei de judecată cauza penală, demarată pe numele militarului din cadrul Batalionului de gardă a Ministerului Apărării. În martie–mai 2010, militarul în grad de locotenent ar fi comis abuz în serviciu şi exces de putere faţă de 11 soldaţi în termen, cărora le-a cauzat dureri fizice. Acesta le-a aplicat soldaţilor lovituri pe diferite părţi ale corpului cu picioarele, palmele, rigla etc. În urma acestui tratament, soldaţii s-au ales cu vătămări corporale uşoare sub formă de „otită medie postraumatică” şi „perforaţia traumatică a membranei timpanice pe stânga”.

Locotenentul i-a ordonat unuia dintre soldaţi să facă 100 de flotări. Furia suspectului a fost provocată şi de faptul că soldatul dorea să-şi continue studiile la Academia de Poliţie. La 24 iulie curent, locotenentul, în vârstă de 23 de ani, a fost eliberat din funcţie.

La 21 septembrie 2010, ora 09.30, la Judecătoria Militară Chişinău va avea loc examinarea respectivei cauze penale, urmând ca judecătorii să se pronunţe în baza probelor aduse de procurori. În cazul în care suspectul va fi recunoscut vinovat, acesta riscă până la trei ani de închisoare.

La Jurnal TV demarează un concurs de talente Formularele vor fi expediate pe adresa: str. Vlaicu Pârcălab 63, etaj 3, birou 303, Centrul Skytower, cod poştal 2012, Chişinău, Republica Moldova sau prin e-mail: talente@jurnaltv.md

FORMULAR DE ÎNSCRIERE 1. DATE DESPRE PARTICIPANT: • NUME _________________________________ • PRENUME _________________________________ • VÂRSTA _________________________________ • NAŢIONALITATEA _________________________________ • OCUPAŢIA _________________________________ • ADRESA _________________________________ _________________________________ _________________________________ • COD POŞTAL _________________________________ • EMAIL _________________________________ _________________________________ • TELEFON DE ACASĂ _________________________________ • TELEFON DE SERVICIU _________________________________ • TELEFON MOBIL _________________________________ • CONTACT ADIŢIONAL _________________________________ _________________________________ _________________________________ _________________________________ _________________________________ _________________________________

2. AM TALENT DE: • INTERPRET (VOCE) • INTERPRET INSTRUMENTIST • MAGICIAN • PARODIST (MIM, IMITATOR) • DRESOR DE ANIMALE • ACROBAT • COMEDIANT • JONGLOR • VENTRILÓC • GIMNAST • ALTE TALENTE PE CARE LE DEŢIN _________________________________ _________________________________ _________________________________ _________________________________ _________________________________ _________________________________ 3. PRIN CE SE DEOSEBEŞTE NUMĂRUL MEU DE ALTELE (DETALII DESPRE NUMĂRUL PROPUS): _________________________________ _________________________________ _________________________________ ________________ ________________ _________________________________ _________________________________ _________________________________ _________________________________ _________________________________ _________________________________ _________________________________

4. NUMĂRUL DE PERSOANE ANTRENATE LA NUMĂRUL PREZENTAT, NUMELE ŞI ROLUL LOR: _________________________________ _________________________________ _________________________________ _________________________________ _________________________________ _________________________________ _________________________________ _________________________________ _________________________________ _________________________________ 5. AI PARTICIPAT LA VREO EMISIUNE TELEVIZATĂ?

DACĂ “DA” SCRIE DETALII PE ADRESA: Str. Vlaicu Pârcălab 63, etaj. 3, bir. 303, Jurnal TV, Chişinău Sau la email talente@jurnaltv.md _________________________________ _________________________________ _________________________________ _________________________________ _________________________________ _________________________________ _________________________________ _________________________________ _________________________________ _________________________________ _________________________________ _________________________________

Mai multe informaţii găsiţi pe www.talente.jurnaltv.md

Jurnal de Chişinãu  V meteo

Vineri

Chişinău

15°C... 28°C

Bălţi

14°C... 27°C

Cahul

16°C... 29°C

ineri,

  

Sâmbătă

Duminică

 14°C... 21°C  16°C... 23°C 

14°C... 26°C

15°C... 22°C

13°C... 25°C 15°C... 27°C

  

Anunţul tău poate apărea de trei ori pe săptămână: marţi, joi şi vineri tel.: 090023456.

Vând maşina VW Jetta, anul 2001, motor 1,8T, stare bună. 6500 euro.

Tel.: 079 66 31 45 Dau în chirie două camere la Iaşi. Tel.: 0 236 61 470.

Judecătoria Ciocana, mun. Chişinău (str. M. Sadoveanu 24/1, bir. 315), în conformitate cu articolul 108, CPC al RM, anunţă citarea publică a cetăţeanului Cheptene Vasile în calitate de pârât în procesul civil, intentat de ÎCS RED UNION FENOSA SA versus Cheptene Vasile, privind încasarea datoriei. Şedinţa de judecată va avea loc pe 13.10.2010, ora 09.00, în Judecătoria Ciocana, bir. 315.

Igor Mânăscurtă, judecător Judecătoria Buiucani solicită prezentarea dlor Nastas Diana, Bunea Ana şi Bunea Valeriu, pentru 30.09.2010, ora 9.00, în şedinţa judiciară (str. M. Viteazul 2, bir. 505, mun. Chişinău), în calitate

Galina Moscalciuc, judecătoare Judecătoria Teleneşti îi citează pe Vlas Mihail, domiciliat în s. Ţânţăreni, r. Teleneşti, şi pe Scutaru Dumitru, domiciliat în or. Chişinău, bd. Moscova 2, ap. 60, în calitate de pârâţi, pe 29.09.2010, ora 10.00, bir. 9, în acţiunea civilă despre recunoaşterea dreptului de proprietate şi anularea contractului de donaţie. În caz de neparticipare, acţiunea civilă va fi examinată în lipsa pârâţilor.

simplu

TEATRE Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” 17.09 „Cântec de leagăn pentru bunici” de D. Matcovschi, Sala Mare, ora 18.00 18.09 „Cântec de leagăn pentru bunici” de D. Matcovschi, Sala Mare, ora 18.00

Teatrul Naţional de Operă şi Balet

Teatrul Republican de Păpuşi „Licurici”

de pârâţi, în cauza civilă nr. 2-2882/10, la cererea depusă de ÎCS „Red Union Fenosa” către Nastas Diana, Bunea Ana şi Bunea Valeriu privind încasarea datoriei. În caz de neprezentare, cauza va fi examinată în lipsa pârâţilor.

Sudoku

Afis,

17.09 Omagierea Mariei Bieşu. Concert de gală, ora 17.00, Palatul Naţional

Cumpăr dicţionar rus-român de termeni juridici.

Tel.: 079675749

Citaţii

Divertis | 23

www.jurnal.md

17 septembrie 2010

Iurie Hârbu, judecător

18.09 „Floarea purpurie” de S. Aksakov, ora 11.00, rus.

19.09 „Fata Babei şi Fata Moşneagului” de I. Creangă, ora 11.00, rom.

25.09 „Puişorul de aur” de V. Orlov, ora 11.00, rus.

26.09 Premieră! „Luceafărul” de M. Eminescu, ora 11.00, rom.

28.09 Premieră! „Luceafărul” de M. Eminescu, ora 11.00, rom.

18.09 „Unde-i Hipopotamul” de V. Livşiţ, ora 11.00 19.09 „Cinel-Cinel” de V. Alecsandri, ora 11.00 25.09 „Căpriţa-Ştrengăriţa” de M. Suponin, ora 11.00 26.09 „Regina fulgilor de nea” de H. Ch. Andersen, ora 11.00

SĂLI DE CONCERT Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici” Festivalul Internaţional „Serghei Rahmaninov”, „Vocaliza de toamnă”, deschiderea stagiunii 24.09 Concert simfonic Sala Mare, ora 18.00 Gintaras, Janusevicius – pian, Lituania, Mihai Agafiţa – dirijor, R. Moldova Orchestra Simfonică a Filarmonicii 26.09 Recital de pian Mariana Izman (Olanda), Sala Mare, ora 18.00.

27.09 Recital de pian Gintaras Janusevicius (Lituania), Sala Mare, ora 18.00.

Sala cu Orgă 21.09 Inaugurarea stagiunii 2010–2011. O seară Beethoven, ora 19.00 25.09 Concert de cameră. Ken AISO (vioară), Annete ISSERLIS (violă), Howard MOODY (pian, orgă), ora 12.38

MUZEE Muzeul Naţional de Artă al Moldovei 7-26.09 Expoziţia artistului plastic Dmitri Peicev, în care vor fi prezentate circa 70 de opere de pictură realizate în perioada 1975–2010

CINEMA Patria Centru Din 16 SEPTEMBRIE 2010 Ucenicul vrăjitor Autorobot: 26-56-56 Rezervare: 26-56-66, 068-26-51-51

Orice leu are valoare pentru familia Cătană JURNAL de Chişinău a fost în vizită la Ion şi Valentina Cătană din Sărata Galbenă, Hânceşti. Deşi s-au născut cu handicapuri fizice (Ion are gradul I de invaliditate, iar Valentina, gradul II), au format o familie şi au dat viaţă unui copil prin intermediul rubricii „Jumătatea ta” din JURNAL. Indemnizaţia lunară a familiei Cătană nu ajunge nici până la 1000 de lei, de aceea Ion, capul familiei, lucrează şi la construcţii uneori ca să aibă pâine pe masă şi, iarna, lemne de foc.

I-am întrebat de ce au nevoie cel mai

BIG BANC  Ziua de naştere a soţului. Soţia strigă din camera alăturată: – Dragul meu, habar nu ai ce cadou ţi-am pregătit!

– Păi, arată-mi-l mai repede!

– Imediat îl îmbrac!  La Radio Erevan, un copil întreabă: – Cât poate trăi o cămilă fără să bea apă?

Radio Erevan: – Până moare.

dificil

Teatrul Municipal de Păpuşi „Guguţă”

 Vorbesc două bătrânele: – Crezi că medicina face progrese?

– Cum să nu! Când eram tânără, medicul, de fiecare dată, îmi cerea să mă dezbrac. Acum e destul să-i arăt limba...

epigrame

Gheorghe BÂLICI Epitaful unui epigramist În statul nostru democrat Pe mafioţi i-am criticat Şi m-au trimis, cu-al meu renume, Să-i critic de pe ceea lume...

Dura lex... Şi guvernanţi, şi mafioţi Respectă normele fireşti, Că legea-i una pentru toţi Şi nu se ştie de-o găseşti!...

mult. Ambii ne-au spus că de fapt se descurcă, doar că cel mai greu le vine să se deplaseze, pentru că Ion are tetrapareză spastică, paralizie cerebrală, iar Valentina suferă de hemopareză pe stânga. „Merg la serviciu pe jos şi am dureri mari în picioare. Soţiei mele îi vine foarte greu să se deplaseze. Am nevoie de un mijloc de transport ca să ajung mai uşor şi la lotul din câmp, care este departe de casă, şi la serviciu”, îşi povesteşte necazul Ion. JURNAL de Chişinău face apel către toţi

Integramă

cei care doresc să susţină familia Cătană în procurarea unui scuter cu patru roţi, pentru ca soţii Cătană să se poată deplasa mai uşor. Doritorii pot să doneze bani în contul d-nului Ion Cătană, cod fiscal 0982407202354, cont bancar în lei – 2233918572, cont bancar în euro – 2233918572 la BC „Victoriabank” SA, filiala nr.18, Hânceşti, contul băncii VICBMD2X491. Dacă doriţi să luaţi direct legătura cu soţii Cătană, puteţi să-i apelaţi la numerele de telefon: 0 269 50581, 069669279.

24 | Focus

www.jurnal.md

Vineri, 17 septembrie 2010

 Jurnal de Chişinãu

Frumuseţea chipului uman CALEIDOSCOP // 7 zile pe planeta Pământ

Frumuseţea şi expresivitatea chipului uman sunt deseori uluitoare. Zâmbetul unui copil sau privirea unui bătrân ne pot tăia respiraţia. Oamenii sunt frumoşi pur şi simplu, indiferent de vârsta lor sau de meleagurile pe care trăiesc. Totul e să îi privim cu atenţie, iar dacă reuşim să le imortalizăm chipul sub formă de fotografii, cu atât mai bine.

Competiţia „Fotograful Anului” este una din cele mai acerbe. Numai în 2009, peste 100.000 de fotografi, amatori sau profesionişti, s-au înscris pentru a câştiga premiile scoase la bătaie. Dedicată artei fotografice digitale, întrecerea este organizată sub egida revistei britanice „PhotoRadar” şi se află încă în desfăşurare, de aceea cei pasionaţi de această artă sau, pur şi simplu, norocoşii care au surprins cu ajutorul camerei digitale imagini spectaculoase sunt aşteptaţi să intre în competiţie.

Ele nu trebuie să fie doar spectaculoase, important este ca fotografiile să transmită un mesaj, acesta fiind unul din criteriile de bază în alegerea câştigătorului. Cel care va primi premiul „Digital Camera Photographer of the Year 2010” va câştiga 10.000 de lire sterline.

Pentru a vă stimula spiritul de competiţie, dar şi pentru a vă delecta, am ales câteva fotografii intrate în competiţie la categoria „Portret”. Unele sunt instantanee, altele – pregătite cu minuţiozitate. Toate spun însă câte o poveste despre cel al cărui chip suntem invitaţi să îl privim cu atenţie.

Teamă. Doi fraţi din Tibet

Fermitate

Tulburare. Vânzător de portocale cu gândul la trecut

Entuziasm

Linişte. Zâmbet, pace interioară, simplitate

Pasiune. Layla

Senzualitate. Doamnă din Filipine

Serenitate. Guru din India

Mister. Tashella

Provocare. Tânăr din Mahdu, India