Jurnal Nr 27

MARŢI, 23 februarie 2010 ANUL X, NUMĂRUL 13 (927)

www.jurnal.md  17,23 ▼  12,76 ▲ PRET: 3,00 LEI

ISNN 1857-0771

mytravel® bilete de avion tel.: 806-806

Cu Caravela, la Haiti

Interpreta Lenuţa Burghilă doreşte să le cânte sinistraţilor din Haiti >P13

„Secretul militar” al lui Oleg Voronin ANCHETĂ // Fiul ex-preşedintelui a fost audiat la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei >P2

„Sunteţi cel mai bogat om din Moldova?”, a fost întrebat de ziarişti omul de afaceri Oleg Voronin, care a fost audiat ieri la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC). „Da... doar sufleteşte!”, a răspuns fiul ex-preşedintelui Vladimir Voronin. Acestea au fost unicele cuvinte pe care le-a spus în română, în rest, Oleg Voronin a răspuns la toate întrebările jurnaliştilor exclusiv în rusă. Potrivit ofiţerului de presă al CCCEC, Angela Starinschi, cetăţeanul Oleg Voronin a fost citat „sub aspectul evaziunii fiscale și spălării de bani”. (Foto: Elena Grozavu)

2 | Actualitate

www.jurnal.md

Marţi, 23 februarie 2010

 Jurnal de Chişinãu

este o publicaţie editată de JURNAL TRUST MEDIA Preşedinte: Val Butnaru Apare din 1999 Adresa redacţiei: str. Vlaicu Pârcălab 63, etaj 3, Centrul Skytower, cod poştal 2012, Chişinău, Republica Moldova Telefoanele redacţiei: 23.83.31, 23.76.45 GSM 068.58.37.77 Orange GSM 079.98.37.77 Moldcell fax: 23.42.30 e-mail: cotidian@jurnal.md internet: www.jurnal.md Redacţia: Director: Aureliu Cornescu aureliu.cornescu@jurnal.md Redactor-şef: Rodica Mahu rodica.mahu@jurnal.md Redactor-şef adjunct: Mariana Raţă mariana.rata@jurnal.md Editorialişti: Nicolae Negru Petru Bogatu Reporteri: Vitalie Hadei vitalie.hadei@jurnal.md Irina Nechit irina.nechit@jurnal.md Svetlana Corobceanu svetlana.corobceanu@jurnal.md Marina Liţa marina.lita@jurnal.md Victoria Popa victoria.popa@jurnal.md Svetlana Panţa svetlana.panta@jurnal.md Redactor stilizator: Ilie Gulica ilie.gulica@jurnal.md Editor foto: Elena Grozavu elena.grozavu@jurnal.md Design: Alex Marchitan alex.marchitan@jurnal.md Corneliu Comendant corneliu.comendant@jurnal.md Manager producţie & abonamente: Veaceslav Dreglea „Jurnal de Chişinău” este marcă înregistrată a JURNAL TRUST MEDIA Preşedinte Jurnal Trust Media Val Butnaru val.butnaru@jurnaltv.md Director Adrian Gîţu adrian.gitu@jurnaltv.md Directori departamente: Director Departament Tehnic Artur Hasnaş artur.hasnas@jurnaltv.md Director Publicitate Virginia Prodan virginia.prodan@reforma.md Director Departament Contabilitate Victoria Ursu victoria.ursu@jurnaltv.md Director Departament Juridic Gheorghe Stratan gheorghe.stratan@jurnaltv.md Director Departament IT Sergiu Bivol sergiu.bivol@jurnaltv.md Director Departament WEB Vitalie Harea vitalie.harea@jurnaltv.md JURNAL TRUST MEDIA editează ziarele “Jurnal de Chişinău”, “Apropo”şi “Economist”, JURNAL TRUST MEDIA este proprietarul televiziunii JURNAL TV şi a postului de radio JURNAL FM. Publicitatea JURNAL TRUST MEDIA este administrată de agenţia de publicitate ”Reforma Advertising”. Şef Departament Publicitate Print: Alina Vdovicenco alina.vdovicenco@reforma.md telefon 23.46.79 GSM 068.30.21.45 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul şi corectitudinea anunţurilor publicitare. Textele marcate cu P (publicitate) şi PP (publicitate politică) sunt publicate în regim de publicitate plătită.

“Jurnal de Chişinău” apare marţi şi vineri.

Abonamentul la ziar poate fi perfectat în orice oficiu poştal din Republica Moldova.

Tiraj: marţi: 4.585 exemplare vineri: 16.943 exemplare Tipar: Tipografia “Prag-3”, str. Petricani 94/1, Chişinău, Republica Moldova Comanda nr. 131

„Secretul militar” al lui Oleg Voronin

Foto: Elena Grozavu

ANCHETĂ // Fiul ex-preşedintelui a fost audiat la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei „Sunteţi cel mai bogat om din Moldova?”, a fost întrebat de ziarişti omul de afaceri Oleg Voronin, care a fost audiat ieri la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC). „Da... doar sufleteşte!”, a răspuns fiul ex-preşedintelui Vladimir Voronin. Acestea au fost unicele cuvinte pe care le-a spus în română, în rest, Oleg Voronin a răspuns la toate întrebările jurnaliştilor exclusiv în rusă. Potrivit ofiţerului de presă al CCCEC, Angela Starinschi, cetățeanul Oleg Voronin a fost citat „sub aspectul evaziunii fiscale și spălării de bani”.

Oleg Voronin s-a prezentat la CCCEC cu 5 minute mai devreme de ora fixată. Deşi presa îl aştepta să iasă dintr-o maşină luxoasă, dintrun Maybach, spre exemplu, despre care s-a vehiculat că i-ar aparţine, omul de afaceri se pare că a venit pe jos şi, culmea, fără pază de corp.

Era îmbrăcat modest, într-o cămaşă albastră, blugi şi o scurtă neagră, încins cu o centură din piele de crocodil.

După o oră de audieri, timp în care presa l-a aşteptat nerăbdătoare sub uşă, Oleg Voronin şi-a făcut apariţia. Deşi a grăbit pasul, nu a reuşit să scape de ploaia de întrebări care s-a revărsat asupra lui.

Bogat... doar în prieteni Voronin Jr. a negat aproape toate zvonurile despre afacerile și averea sa. Potrivit spuselor lui Oleg Voronin, acesta nu şi-a cumpărat o maşină Maybach, despre care presa a scris că valorează 370 de mii de euro, nu ține minte câți bani a cheltuit și câți a declarat și nu are alte afaceri, în afară de niște acțiuni la FinComBank. În schimb are mulți prieteni, printre care și omul de afaceri Vladimir Plohotniuc.

Totodată, Voronin Jr. s-a arătat indignat de faptul că o informație „atât de confidențială” precum chel-

tuielile sale a ajuns în presă și a declarat că va face un demers la Procuratura Generală în acest sens.

Amnezie?

Amintim că, potrivit serviciului de presă al CCCEC, cetăţeanul Oleg Voronin a achitat prin intermediul cardului personal, în perioada anilor 2008-2009, o sumă echivalentă cu 67 milioane de lei, pe când a menţionat în declaraţia pe venit doar 4 milioane de lei. „Sunt veridice aceste cifre?”, s-au interesat jurnaliştii. „Nu mai ţin minte cât am cheltuit şi cât am declarat”, a spus Oleg Voronin.

Rugat să comenteze afirmaţiile recente ale tatălui său, precum că citarea la Centrul Anticorupție este, de fapt, o răzbunare pe întreaga familie Voronin, Oleg Voronin a spus că „nu face comentarii politice din spusele președintelui”, dar a ţinut să menţioneze că dacă familia lui era Pătrunjel, dar nu Voronin, el nu ar fi fost citat de către CCCEC.

„Secretul militar” La toate întrebările ce au urmat, Oleg Voronin a refuzat să răspundă, invocând că este „Voiennaia taina” („Secret militar”), însă a menţionat că va ieşi cu declaraţii în faţa presei, dar mai târziu. Cam asta a spus Oleg Voronin şi s-a urcat în grabă într-o maşină model BMW X5, care-l aştepta la intrare. „Toate materialele acumulate în privința lui Oleg Voronin, precum și declarațiile acestuia, vor fi transmise astăzi la direcția generală urmărire penală a CCCEC, care, în comun cu Procuratura Anticorupție, urmează să decidă începerea sau neînceperea urmăririi penale”, a declarat ofiţerul de presă al CCCEC, Angela Starinschi.

Oleg Voronin a fost citat de către Centrul Anticorupție și pe 17 februarie curent, dar nu s-a prezentat, motivul fiind neaflarea lui în ţară. Dacă va fi găsit vinovat de spălare de bani şi evaziune fiscală, Oleg Voronin riscă să facă ani grei de puşcărie.

Cristina Baciu

Jurnal de Chişinãu  M

arţi,

23 februarie 2010

Realitatea | 3

www.jurnal.md

„Ne-am propus să fim primii” VIAŢA ÎN DIRECT // Interviu cu Luminiţa Popa, directorul Departamentului Ştiri de la Jurnal TV, prima televiziune de ştiri din R. Moldova „Luminiţa Popa este un jurnalist care şi-a făcut meseria onest, ce nu a plătit tribut ideologic, lucru care mă bucură, deşi asta m-a costat perioade în care nu am avut un loc de muncă constant doar pentru faptul că nu l-am acceptat într-o instituţie media care era la cheremul partidului comunist. Acesta a fost şi motivul plecării mele în anul 2003 de la Radiodifuziunea Naţională după 12 ani de muncă. Printre altele, am predat la universitate, am făcut avocatură, unde persuasiunea jurnalistică mi-a fost de mare folos. Am lucrat la DTV, OWH, TVR ca, într-un final, din luna septembrie 2009, să mă angajez la Jurnal TV. Doar asta încă nu puteam face – televiziune de ştiri, 24 de ore din 24; 7 zile din 7”, spune Luminiţa Popa.

— 5 martie este data lansării primei televiziuni de ştiri din R. Moldova, Jurnal TV. Care va fi primul lucru pe care-l vor vedea telespectatorii?

Din data de 5 martie telespectatorii vor avea posibilitatea să vizioneze jurnale de ştiri, altele cu care

probleme, care, din păcate, încă ne împovărează existenţa.

— Prin ce vor fi inedite ştirile Jurnal TV?

Jurnal TV va fi cel care va furniza informaţii rapid şi de la faţa locului, de oriunde se va produce evenimentul. Jurnal TV va avea în studio analişti merituoşi care vor comenta absolut orice ştire importantă din peisajul politic, economic, social, ceea ce presupune VIAŢA ÎN DIRECT. — Cine face parte din echipa Jurnal TV?

Foto: Elena GROZAVU

am fost obişnuiţi până acum. Pentru că am suportat diverse regimuri de guvernare, cel mai insuportabil fiind cel comunist, avem în sfârşit ocazia să prezentăm alt gen de ştiri, realizate imparţial şi cu mijloace tehnice moderne.

şi asta ne-am propus să fim – PRIMII. Nu ne mai tentează foarte tare divertismentul, pentru că s-au tot jucat cu mintea noastră cei de la succesivele puteri, înveselindu-ne în aşa hal de nu ne trece nici până azi.

— Este prima televiziune de ştiri, de ce aţi hotărât să vă axaţi anume pe ştiri, dar nu pe divertisment, cum o face majoritatea televiziunilor?

— Care, de fapt, este conceptul Jurnal TV?

— Dirijaţi o echipă foarte numeroasă, cum reuşiţi să-i organizaţi?

Jurnal TV va fi omniprezent, va deveni puternic în timp şi, ce e mai important, va conta în luările de decizii ale privitorilor noştri, atunci când se vor confrunta cu diversele

Reuşim să îi organizăm, pentru că toţi reporterii sunt repartizaţi pe domenii – politic, social, eveniment, educaţie, sănătate, economic, extern, sport, monden. Fiecare ştie

Este PRIMA TELEVIZIUNE DE STIRI DIN REPUBLICA MOLDOVA

Moldova ar putea fi condamnată din nou la CEDO din cauza lui Muruianu Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), Ion Muruianu, este iarăşi în centrul atenţiei. Magistratul, împreună cu alţi judecători, a adoptat o hotărâre judecătorească prin care două întreprinderi din Rusia şi Ucraina sunt obligate să plătească unei companii înregistrată într-o zonă offshore aproape 30 milioane de dolari.

Potrivit hotărârii CSJ, reprezentanţii întreprinderii „Pozit” din Rusia, care este specializată în fabricarea sistemelor de securitate pentru staţiile atomice, precum şi dispozitive pentru navele cosmice, sunt obligaţi să plătească companiei din Gibraltar, „Remindton Wordwide Limited”, 6 milioane de euro, pentru datorii pe care le are la întreprinderea ucraineană de stat „Energoatom”.

Reprezentatul „Energoatom” din Ucraina, Maxim Semdinski, a calificat decizia CSJ fără precedent şi cinică. „Compania „Remindton Wordwide Limited” a încheiat un contract cu o firmă necunoscută din Moldova, SRL „Aero-Net”, care s-a obligat să primească prin intermediul deciziei instanţei de judecată de la „Energoatom” peste 23 milioane de dolari. Au fost admise încălcări grave de procedură. Reprezentanţii noştri au fost daţi afară din sala de judecată”, spune Sedminski.

Din echipa Jurnal TV fac parte nume cunoscute în media, ca Vitalie Calugăreanu, Mariana Raţă, Elena Robu, Petru Terguţă, Zina Cerchez, Gabriel Călin, Felicia Roşca, Rodica Sacagiu, Rita Croitoru, Alex Luca, Sergiu Danilov, Vitalie Guţu şi mulţi tineri care au ambiţia să persevereze în acest domeniu dificil, dar care îţi oferă mereu provocări jurnalistice.

Ucraineanul a mai adăugat că prin această decizie a CSJ a fost legalizată o grupare criminală, care urmează să pună mâna pe resursele strategice ale întreprinderilor energetice, metalurgice şi bancare din Ucraina şi Rusia. „Această decizie a instanţei din Moldova a fost posibilă după ce s-a implicat o persoană din mediul politic, care a devenit deputat în Parlament.

Acesta, numele căruia îl ştiţi pentru că a fost anunţat în urmărire prin Interpol, dar nu pot să-l dau, încearcă prin intermediul schemelor criminale de tip rider să fie stăpân pe activele întreprinderilor din Ucraina”, a spus Maxim Semdinski, lăsând să se înţeleagă că e vorba de Veaceslav Platon, deputat în Parlament. „Reprezentanţii companiei „Remindton Wordwide Limited” s-au adresat special în instanţele din Republica Moldova, pentru că ştiu că au aici susţinere, iar de-

ciziile adoptate sunt valabile în ţările din CSI. Suntem obligaţi să plătim o sumă enormă, ceea ce va duce la falimentul întreprinderii”, a spus avocatul Natalia Iskulova, reprezentantul „Pozit”.

De asemenea, reprezentanţii întreprinderilor respective au precizat că la adoptarea deciziei judecătoreşti nu a fost plătită taxa de stat de 3 la sută, iar Muruianu a admis să se procedeze în felul acesta. „Astfel, în Bugetul de Stat nu au ajuns milioane de dolari, mai ales că este vorba de zeci de milioane”, a spus controversatul om de afaceri, reprezentantul întreprinderilor din Rusia şi Ucraina în instanţă, Vadim Ciornea.

Aceştia mai spun că vor ataca decizia la CEDO, iar Moldova va fi nevoită să plătească sute de milioane despăgubiri.

Deputatul Veaceslav Platon a respins acuzaţiile. „Nu am nicio legătură cu firma „Remindton Wordwide Limited” şi cu judecătorii din Republica Moldova. Sunt nişte aberaţii”, a conchis Platon.

Magistratul Ion Muruianu nu a fost de găsit pentru a comenta acuzaţiile.

Jurnal.md

exact cum să-şi construiască ştirea, fiind ghidaţi de editorii şi producătorii executivi.

— Suntem martorii unui boom al televiziunilor în R. Moldova, cum veţi reuşi să faceţi faţă concurenţei?

Faptul că avem concurenţi ne motivează şi mai mult. Vom fi cei mai buni şi vom îndreptăţi sloganul care ne-a consacrat: PRIMA TELEVIZIUNE DE STIRI DIN REPUBLICA MOLDOVA. — Care este ţinta Jurnal TV?

Scopul nostru este să avem cât mai mulţi telespectatori fideli care să ne îndrăgească, să ne aprecieze munca şi să creadă în ceea ce le spunem.

Sper ca echipa Jurnal TV să se poată consolida în timp. Important este ca tinereţea să le ajute reporterilor să conştientizeze că au marea şansă să facă jurnalism echidistant, respirând aerul democraţiei, lucru de care nu prea s-au bucurat jurnaliştii din alte generaţii. Au posibilitatea să înveţe de la colegii mai măricei cu vreo 10 ani de la JURNAL de Chişinău şi de la onorabilii Val Butnaru, Nicolae Negru şi Petru Bogatu. Jurnal TV înseamnă consacrare totală şi încredere în forţele intelectuale.

Interviu realizat de Svetlana Panţa

4 | Privirea

www.jurnal.md

Marţi, 23 februarie 2010

 Jurnal de Chişinãu

„Ori strângem un pic centura şi mergem pe calea reformelor, ori trăim cum am mai trăit” Interviu cu Mihai Ghimpu, preşedintele Parlamentului, preşedinte interimar al Republicii Moldova — Domnule preşedinte, unul din predecesorii Dvs declara întrun interviu că, conform actualei Constituţii, preşedintele aproape că nu are funcţii directe, totul se face prin hotărârile Guvernului sau Parlamentului, până şi decretele sunt doar chestiuni organizatorice, şi că neintroducerea modificărilor în Constituţie, prin care preşedintele ţării să fie ales direct de popor, prezintă un risc pentru revenirea unui regim autoritar, Dvs ce părere aveţi?

Sunt suficiente drepturi reieşind din funcţia de şef de stat. Preşedintele promulgă legile, ceea ce este foarte important, le remite dacă acestea contravin Constituţiei, încheie tratate internaţionale şi altele. În cazul nealegerii preşedintelui direct de către popor, există aspecte pozitive şi negative. În cazul în care preşedintele este ales de popor, se limitează puterea guvernului şi unele atribuţii trec la preşedinte.

Dacă e ales de către parlament, e sub controlul parlamentului. Pe moment, este controlul a patru partide, nu există niciun risc. E rău când un singur partid are majoritatea parlamentară, aşa cum s-a întâmplat în cazul guvernării comuniste în frunte cu Voronin şi, din acest punct de vedere, într-adevăr persistă un risc. Personal, reiterez ideea, sunt pentru reforma constituţională. Din toate variantele, consider că cea mai bună este adoptarea actualei constituţii într-o redacţie nouă, îmbunătăţită, şi pentru modificarea art. 78 legat de alegerea preşedintelui.

„Starîş a slujit toţi preşedinţii, numai pe mine – nu” — În ultimul timp, Preşedinţia este foarte darnică în a oferi unele titluri onorifice şi medalii. E una din puţinele libertăţi ale preşedintelui în ţara noastră cu priză la public. În ce măsură încercaţi să reparaţi astfel efectele marginalizării practicate de guvernarea comunistă în raport cu unele personalităţi de la noi?

N-aş zice că sunt prea darnic. Nu toţi cei care sunt înaintaţi devin deţinători de ordine sau medalii. E adevărat, s-au comis nedreptăţi în raport cu multe personalităţi din republica noastră. Nu vreau să-i supăr pe cei care deţin medalii şi ordine, din perioada lui Voronin, dar mulţi dintre ei le-au primit pentru că l-au slujit pe Voronin. Ştim bine că foarte mulţi oameni, din diferite domenii – cultură, învăţământ etc. - nu au fost apreciaţi la justa valoare. De exemplu, ultimul decret de acordare a unor titluri onorifice pe care l-am semnat: Petre Neamţu, Sandu Grecu, Mihai Ciobanu, Ion Dascăl, şi alţii sunt nişte personalităţi pe care nu le poţi ignora.

Da, am sentimentul că repar o greşeală. Mă consult cu reprezentanţii aparatului Preşedinţiei, totodată iniţiativele trec prin ministere, comisia parlamentară de profil. Cunosc domeniul de artă, rar spectacol pe care nu l-am văzut, datorită şi faptului că activitatea soţiei mele e legată de teatru. Mă bucur pentru mai mulţi oameni care au primit aceste titluri. De exemplu, în perioada comunistă a fost decorat jurnalistul Constantin Starîş, dar n-a fost decorat un scriitor precum este Spiridon Vangheli, e strigător la cer. Starîş a slujit toţi preşedinţii, numai pe mine – nu, a defăimat statul şi multe personalităţi, şi a ajuns să fie apreciat. Pe când cei care au luptat pentru o presă liberă, un stat democrat şi au riscat au fost blamaţi.

Da, prin aceste decrete, prin acordarea acestor distincţii consider că fac şi puţină dreptate.

conducând maşina fără escortă, este adevărat?

Sâmbăta şi duminica, mă deplasez cu maşina proprie, dacă e vorba să rezolv chestiuni personale. Dar dacă am de rezolvat anumite probleme pe linia de serviciu, mă deplasez cu maşina de serviciu. Paza e mereu cu mine, chiar şi atunci când nu este în văzul lumii. Şi la Coloniţa dacă mă duc după nişte murături ei sunt în preajmă. Această pază m-a obosit.

Reduceri în aparatul Parlamentului

În timpul ultimei sale vizite la Chişinău, preşedintele României, Traian Băsescu l-a decorat pe Mihai Ghimpu cu Steaua României în grad de Colan (Foto: GRIFOR) — Dacă Parlamentul ar emite o hotărâre, ca în cazul primului preşedinte, Mircea Snegur, prin care vi s-ar permite să emiteţi decrete cu caracter de lege, ce decrete aţi emite?

Aş opta pentru o lege care să promoveze reformele în domeniul învăţământului, economiei, pentru descentralizarea puterii, pentru reformarea Procuraturii. În prezent, procurorul general este numit de Parlament, bine că acum suntem patru partide, dar când a fost un singur partid majoritar, ştim ce s-a întâmplat. Acum, suntem pe cale de a implementa aceste reforme.

Suntem în vizorul Fondului Monetar Internaţional şi, dacă nu le vom realiza, nu vom fi asistaţi. E o perioadă dificilă, timp de 20 de ani am trăit în sărăcie şi mizerie, acum are să ne fie un pic şi mai greu, dar altă soluţie nu există.

Ori strângem un pic centura şi realizăm aceste reforme, ori trăim cum am mai trăit. Aceea însă n-a fost viaţă, a fost un chin.

„Fosta conducere a folosit intens pârghiile administrative” — Serviciul de presă ne-a pus recent la dispoziţie un document în care Vladimir Voronin i-a şters din lista invitaţilor la recepţia oficială legată de Ziua Independenţei pe Grigore Vieru, Mihai Volontir şi alte personalităţi de la noi. Aţi descoperit şi alte documente de acest gen prin sertarele Preşedinţiei?

Am văzut mai multe documente prin care era acceptată sau respinsă o persoană în baza viziunilor naţionale ale acesteia. Pentru mine nu contează dacă susţine sau nu aceasta politica partidului din care vin. Dar tot ce se întâmpla mai grav nu se făcea prin documente, ci prin telefon. Recent, am găsit un document prin care Oleg Reidman, fost consilier pe probleme economice, îi sugera preşedintelui Voronin că e timpul să fie privatizată „Cartea Moldovenească”. Voronin îi trimite răspunsul: „De acord.”. În câteva luni de zile, pe bani puţini, „Cartea Moldovenească” a fost privatizată. Se ştie câte imobile, spaţii a avut ea în Chisinău. Aceste lucruri însă ţin de competenţa organelor abilitate. Trebuie să avem puţină răbdare.

Nu toate aceste cazuri pot fi soluţionate doar în jumătate de an.

Oleg Voronin a fost citat de ofiţerii Anticorupţie pentru a da explicaţii privind originea banilor de pe cardul său. De ce nu e chemat pentru implicare în vreuna dintre afacerile despre care a scris presa în ultimii opt ani?

Dacă scoţi în Brazilia sau Cipru câteva zeci de milioane de lei, acest fapt nu înseamnă că faci cumpărături, ci înseamnă spălare de bani. I-ai luat ilegal de undeva, i-ai plasat pe cont, i-ai scos în altă ţară şi astfel i-ai legalizat. În calitate de jurist, vreau să vă spun că multe tranzacţii efectuate în aceşti ani de cei care au stat în fruntea statului s-au făcut legal. Ei au folosit intens puterea administrativă, dar au consultat jurişti dintre cei mai buni, căci şi-au putut permite acest lucru. Acolo unde s-au făcut ilegalităţi e nevoie de timp.

De exemplu, afacerea „Moldasig”.

Personal, m-am documentat cum a avut loc vânzarea acesteia. Au fondat din banii statului o întreprindere, au obligat toate organizaţiile şi întreprinderile de stat să încheie contracte cu aceasta. După ce au pus-o pe roate, apare o firmă off shore care o cumpără. Ţine de datoria organelor de anchetă să stabilească gradul de legalitate a acestor tranzacţii. Orice obiect din proprietatea de stat poate trece în proprietate privată, trebuie de văzut însă dacă s-a făcut legal acest lucru şi ce sumă s-a plătit pentru aceasta.

„Nu am nicio relaţie cu rechinii, nici cu rechinaşii” — Într-un interviu televizat, Vlad Filat a declarat că simte mişcarea aşa-numiţilor rechini ai mediului de afaceri moldovenesc. Dumneavoastră aţi simţit personal presiuni din partea acestora?

Nu am absolut nicio relaţie cu rechinii şi nici cu rechinaşii. Timpul ne va arăta dacă aceşti rechini au ajuns oameni de afaceri prosperi pe căi corecte, sau nu. Le-am simţit mişcările când eram preşedinte al CMC. Doreau să capete un teren pentru care îmi ofereau suma de 500 mii de euro. Nu pot

să dau numele acestora pentru că nu am discutat subiectul. Când intri în dialog, afli pe cine reprezintă, din partea cui vin. Tot pe atunci am avut şi un oaspete care a venit la partid, ştiam de ce vine şi n-am ieşit. L-am auzit afirmând în anticameră, „las că vedem cu ce va merge Ghimpu în alegeri deoarece ştim că nu are bani”. Atunci am ieşit şi i-am zis să părăsească sediul că n-am venit să fac politică prin tranzacţii cu terenuri sau prin a le apăra interesele. Au văzut că pragul nu este uşor de cucerit şi aici n-au mai îndrăznit să vină. Există oameni care cumpără reprezentanţii puterii. Ei au fost în toţi aceşti ani, nu doar pe timpul lui Voronin. Aceştia nu au capacitatea să facă bani prin cunoştinţe sau muncă, ci doar pe lângă putere. Nu vreau însă ca cineva să se folosească de numele meu şi de funcţia mea ca să devină şi mai bogat, iar eu să mă bucur că îmi aruncă şi mie un os. Eu osul acesta îl pot cumpăra şi la piaţă pe banii din munca mea. Dar orice caz trebuie tratat cu probe juridice. Nu presez şi nu vreau ca nimeni să facă presiuni asupra PG, CCCEC, MAI. Vom analiza în timp dacă îşi fac cum trebuie datoria.

Paza lui Voronin era la datorie şi în ziua de 7 aprilie — Artur Reşetnicov, fostul director SIS, a declarat că în aprilie ar fi fost pus la cale un atentat asupra vieţii lui Vladimir Voronin. Cum este păzit în statul nostru un preşedinte?

E chiar peste măsură de păzit, eu sunt nemulţumit de aceasta, oriunde maş duce îmi păşesc pe urme, doar în casă şi în acest cabinet nu intră. La magazin, la piaţă se informează ce cumpăr, cât cumpăr. Mie nu-mi place, dar aşa prevede legea. Referitor la declaraţiile lui Reşetnicov, m-am interesat unde a fost serviciul de pază şi protecţie pe data de 7 aprilie 2009. Mi s-a raportat că îşi făceau datoria ca de obicei. Grupul de pază al preşedintelui a stat lângă Voronin, n-a fost implicat în protestele de stradă. Afirmaţiile lui Reşetnicov sunt o mişcare de prost gust, o încercare de a da o nouă întorsătură anchetei care însă nu i-a reuşit.

— Unul din cititorii JURNALULUI ne-a informat că aţi fost văzut

— Recent, preşedintele PD, Marian Lupu, a venit cu propunerea de a micşora nivelul de calcul pentru pensionare pentru preşedinţi, deputaţi şi ex-miniştri de la 72% din salariu la 42%, ce părere aveţi despre această propunere?

Acest punct figurează şi în programul PL. Nu este corect să folosim democraţia în stil sovietic. Nu am încheiat contracte cu o bună parte din angajaţii aparatului Parlamentului pentru că aceştia aveau salarii de 4-6 mii lei şi pensia de 6 mii. Pe când azi tinerii nu au nici locuri de muncă şi nici nu pot crea o familie. Trebuie să revenim la un sistem unic de pensionare.

— Petru Lucinschi zicea că pentru el Preşedinţia a fost un chin, ce este Preşedinţia pentru Dvs? Nu e un chin pentru mine, e o muncă grea, dar plăcută. Am venit aici să rezolv problemele ţării şi mă ocup de aceasta.

— În unul din documentele desecretizate, lui Voronin i se prezintă lista de agenţi economici care oferă nu se ştie în ce scop sponsorizări în valoare de zeci de milioane de lei. De ce Preşedinţia avea nevoie de aceşti bani? Încă nu am văzut acele documente.

Dar consider că se aplica un fel de şantaj, dacă nu dai banii, mâine vei avea parte de o serie de controale. Este o politică ce cade sub incidenţa Codului penal. Consider că trebuie să întreprindem măsurile necesare ca să avem o lege clară privind sponsorizările.

— Miercuri, în cadrul unui interviu pentru o publicaţie rusească, aţi declarat: „Moldova nu se va uni niciodată cu România”.

Fiind cunoscute viziunile pe care le împărtăşiţi, de ce aţi decis să faceţi această declaraţie tranşantă tocmai acum?

M-au întrebat: „Sunteţi pentru unire?”. Răspunsul a fost că nici programul PL, nici programul AIE nu prevăd unirea cu România şi că vizita preşedintelui Traian Băsescu în RM a pus punct speculaţiilor de la noi, deoarece domnia sa a zis că România sprijină ideea ca R. Moldova să devină stat membru al UE. Şi nu poţi deveni stat membru al UE fără statalitate. Sunt împotriva minciunii şi cei care mă cunosc ştiu că eu spun clar lucrurilor pe nume privitor la identitate, limbă, istorie. Pledez pentru limba română, dar aceasta nu înseamnă unire cu România, aşa cum zicea Mark Tkaciuk, că introducerea limbii române în Constituţie înseamnă neapărat unirea cu România. Aceasta am spus.

— Vă mulţumim.

Interviu realizat de Svetlana Corobceanu

Comentează acest articol pe www.jurnal.md

Jurnal de Chişinãu  M

arţi,

23 februarie 2010

Focus | 5

www.jurnal.md

Curtea lui Papuc

FLAGRANT // Acum patru luni, Curtea de Conturi făcuse public un raport de audit de la MAI în care nu se pomeneşte despre niciuna dintre gravele ilegalităţi comise la minister Ultimul raport de audit de la Ministerul Afacerilor Interne (MAI) făcut public acum o lună de Curtea de Conturi (CC) a şocat presa de la Chişinău. În document sunt dezvăluite grave încălcări comise de conducerea MAI, prin care bugetul de stat a fost prejudiciat cu zeci de milioane de lei. Raportul vine însă la doar patru luni după ce Curtea de Conturi mai făcuse public un raport de audit de la MAI în care nu se pomeneşte despre niciuna dintre gravele ilegalităţi comise la minister.

Reglări de conturi la Curtea de Conturi?

Solicitată de JURNAL pentru a comenta învinuirile care îi sunt aduse de către un grup de foşti angajaţi ai Curţii (despre care JURNAL a scris în numărul de vineri al ziarului – n.r.), preşedinta CC Ala Popescu (foto) ne-a declarat că pe parcursul ultimilor ani Curtea a efectuat nu unul, ci mai multe controale la Inspectoratul Fiscal şi la Serviciul Vamal, deci nu este adevărat că ea ar fi dat indicaţii să nu se verifice aceste două instituţii. De asemenea, afirmă ea, nu este adevărat nici faptul că Ala Popescu cenzurează rapoartele de audit întocmite de controlorii Curţii. „Din hotărârile şi rapoartele adoptate de Curte şi făcute publice lipsesc informaţii despre firme care au prejudiciat bugetul de stat pentru că Curtea nu are dreptul să publice denumirea acestor firme. Iar despre unele încălcări nu s-a menţionat pentru că până la adoptarea hotărârii Curţii aceste încălcări au fost înlăturate”, ne-a explicat Popescu, precizând că ultimul raport despre auditul la MAI făcut public nu respectă de fapt principiile Curţii. „Noi am încălcat legea publicând acest raport. Or, multe date din acesta noi nu aveam dreptul, conform legii, să le publicăm”, a explicat preşedinta Curţii.

Potrivit ei, semnatarii sesizării la care a făcut referire JURNAL în numărul de vinerea trecută încearcă să se răzbune prin această scrisoare pe ea. Mai multe dintre aceste persoane, susţine Ala Popescu, au fost concediate pentru încălcări pe care le-au comis la CC, iar pe numele unora chiar au fost deschise dosare penale.

Mariana RAŢĂ

Despre aceste încălcări nu se aminteşte nici în rapoartele Curţii din anii precedenţi.

Adevărata situaţie de la MAI a fost făcută publică de conducerea Curţii abia după schimbarea conducerii statului.

Directorul departamentului de audit de la CC, Valentina Madan, susţine însă că aproape toate încălcările grave de la MAI au fost descoperite şi în controalele de audit efectuate anterior, dar nu au fost făcute publice din diverse motive. În total, în ultimii şase ani, de când CC este condusă de Ala Popescu, la MAI au fost întreprinse câteva controale de audit: unul în 2006 – pentru verificarea activităţii financiare a ministerului pe parcursul anului 2005, unul la începutul lui 2009 – pentru controlul financiar al MAI în 2008 şi unul la începutul lui 2010 – prin care s-a verificat activitatea financiară de la MAI şi subdiviziunile acestuia din perioada 2002-2009.

De asemenea, în aceşti ani au fost întreprinse câteva controale de audit la instituţii aflate în subordinea MAI. Deşi ultimul raport de audit se referă la perioade verificate şi anterior de Curte, ilegalităţile mari de la MAI şi subdiviziunile sale le găsim doar în ultimul raport.

Moftul lui Papuc Potrivit acestui ultim raport, în anul 2005 Direcţia Generală Pază de Stat (DGPS) aflată în subordinea MAI, a procurat şi a transmis ulterior în folosinţă ministerului şi subdiviziunilor acestuia maşini şi alte bunuri de lux în valoare de milioane de lei. Astfel, numai automobilul “Toyota prado”, procurat pentru moftul ministrului Gheorghe Papuc, a costat

675 de mii de lei. Această maşină a fost cumpărată de DGPS în urma unei licitaţii în care iniţial se planificate procurarea a 38 de automobile VAZ. Ulterior însă s-a decis ca în locul a 14 VAZuri din cele 38 să se cumpere o singură maşină care costă la fel ca şi cele 14 luate împreună – Toyota lui Papuc. De altfel, licitaţia respectivă s-a produs cu multiple încălcări, constată în ultimul său raport CC. În acelaşi raport se mai aminteşte despre o altă maşină cumpărată la indicaţia conducerii MAI de către DGPS în baza unor documente fictive. Pentru acest „Mitsubishi Pajero” direcţia a plătit din banii publici peste jumătate de milion de lei.

Laptop pentru Stoicov Toate aceste încălcări nu se regăsesc în raportul CC din 2006 care de asemenea se referă la activitatea MAI din 2005 şi nici în raportul de audit al performanţei adoptat în mai 2009 de CC. În acele rapoarte nu se menţionează nimic nici despre notebook-ul de 22,8 mii de

lei cumpărat în 2005 de MAI pentru deputatul comunist Iurie Stoicov, nici despre sutele de mii de lei cheltuite ilegal încă din acea perioadă de minister pentru plata chiriei sediului de la Botanica al Partidului Comuniştilor şi nici despre alte zeci de mii de lei cheltuiţi pentru întreţinerea maşinii MAI de care se folosea de fapt fracţiunea comunistă din Parlament.

Nu aveam cum să aflăm din raportul CC din 2006 nici despre afacerile pe care le-a avut MAI cu S.A. „Moldasig”, despre care se spune că ar aparţine fiului fostului preşedinte Vladimir Voronin. Despre unele dintre aceste încălcări s-a scris într-un raport al Curţii efectuat încă în 2005, dar acest document a fost secretizat la ordinul lui Gheorghe Papuc.

Ultimul raport al Curţii abundă şi în încălcări comise în anul 2008 la MAI, care de asemenea nu se regăsesc în raportul întocmit de CC la începutul anului trecut. Astfel, din acel raport lipsesc informaţii despre ambulanţa cumpărată în 2008 de MAI cu aproape un milion de lei mai scump decât adevăratul preţ al maşinii (adică cu 4,2 mln. de lei – n.r.).

Totuşi, trebuie să menţionăm că despre încălcările semnalate la această licitaţie de achiziţie se pomeneşte în câteva dintre rapoartele Curţii.

Nu găsim în niciun raport întocmit anterior de CC informaţii nici despre cele trei telefoane mobile care costă peste 17 mii de lei fiecare, cumpărate pentru conducerea MAI şi a Direcţiei medico-militare, nici despre miile de lei achitate lunar de Î.S. “Cartus” fondată de MAI pentru convorbirile de la mobil ale ministrului Papuc. Foarte vag se pomeneşte în rapoartele anterioare despre cele 36 de milioane de lei ratate la vânzarea unor imobile aflate în gestiunea MAI. Şi desigur, în niciunul din rapoartele Curţii de mai înainte, nu se suflă nicio vorbă despre închirierea de către MAI a sediului de la Botanica al PCRM.

Papuc secretiza rapoartele CC Contactată de JURNAL, şefa Departamentului de audit din cadrul CC, Valentina Madan, ne-a explicat că multe dintre informaţiile menţionate în ultimul control de audit de la MAI au fost depistate anterior de către Curte.

Unele au fost publicate în hotărârile CC, iar altele nu au putut fi date publicităţii pentru că MAI a secretizat acele rapoarte de audit. De asemenea, Madan ne-a dezvăluit că informaţiile despre sediul PCRM închiriat de MAI şi despre maşina ministerului folosită de fracţiunea comunistă din Parlament nu au putut fi descoperite până acum pentru că banii folosiţi în aceste scopuri erau trecuţi la capitolul cheltuieli operative ale ministerului, care nu se verifică de CC. Aceste informaţii au fost verificate doar după ce Curtea a fost sesizată de cineva despre existenţa acestor ilegalităţi. Madan ne-a mai informat că toate informaţiile despre ilegalităţile de la MAI au fost transmise, pe parcursul anilor, procuraturii. Asta deşi alte surse din cadrul CC ne-au declarat că, în ultimii şase ani, Curtea sesiza foarte rar procuratura despre încălcările pe care le descoperea.

De ce a tăcut Curtea?

Nu pretindem că aceste lucruri ar avea vreo legătură cu tăcerea Curţii, dar Ala Popescu a fost decorată în 2003 cu ordinul „Meritul Civic” „pentru muncă prodigioasă şi înalt profesionalism”. Pe atunci Ala Popescu era primvicedirector al Cancelariei de Stat. În 2008, Voronin îi oferă cea mai înaltă distincţie în stat, „Ordinul Republicii”, pentru contribuţie meritorie la restaurarea mănăstirii „Curchi”.

6 | Politică

www.jurnal.md

Marţi, 23 februarie 2010

 Jurnal de Chişinãu

Alb şi negru

cu Nicolae NEGRU

Comentează acest articol pe www.jurnal.md

Scrisori din casa de nebuni

Valentains, dă-i!

Jurnal de Chişinãu  M

arţi,

23 februarie 2010

Bogat şi sărac

cu Petru BOGATU

South Stream în schimbul Republicii Moldova?

Săptămâna trecută, a făcut înconjurul globului ştirea potrivit căreia România ar fi acceptat, miercuri, invitaţia Rusiei de a participa la realizarea proiectului South Stream. Cu toate că agenţiile mondiale, relatând evenimentul, nu au suflat o vorbă despre Republica Moldova, înţelegerea dintre români şi ruşi se pare că vizează direct Chişinăul.

De ce Moscova curtează Bucureştiul?

Reuters, The Wall Street Journal, alte medii occidentale care au comentat în aceste zile o posibilă conlucrare pe plan energetic între Moscova şi Bucureşti, converg spre concluzia că interesul celei dintâi este alimentat de un posibil abandon al Bulgariei. În urma victoriei dreptei în alegeri, Sofia devine tot mai reticentă faţă de expansiunea energetică a Kremlinului.

Pe de altă parte, ruşii insistă asupra faptului că, orice s-ar întâmpla, cooperarea cu România are pentru ei o semnificaţie strategică. Nu întâmplător, încă în 2009, premierul Vladimir Putin se pronunţa în favoarea unei noi rute pentru South Stream, alta decât cea din Bulgaria. O lună mai târziu, oferta Kremlinului poposea pe canale neoficiale la Bucureşti.

Este limpede că, dorind să rămână principalul jucător pe piaţa energetică europeană, Moscova încearcă să submineze gazoductul Nabucco. Iar pentru a-şi menţine primatul, ruşii nu se pot baza exclusiv pe Bulgaria. Ei au nevoie de trasee alternative pentru exportul gazelor. Unul dintre acestea, în viziunea lor, ar trebui să treacă prin România fără a anula coridorul de tranzit din Bulgaria.

Tocmai de aceea, Kremlinul se dă acum de ceasul morţii să curteze Bucureştiul.

Aşii României în jocul geostrategic cu Rusia Nu-i vorba însă doar de spectrul unei defecţiuni a Bulgariei de care s-ar teme Putin.

Lucrurile nu se rezumă doar la atât. Mai este ceva la mijloc.

Viitoarea conductă a Gazpromului, traversând România, ar descuraja o eventuală frondă a Ucrainei împotriva Rusiei. Ar da peste cap orice tentativă a Kievului de a paraliza exportul de gaze în Europa de Vest, fapt ce i-ar îngusta spaţiul de manevră politică în relaţiile cu Moscova.

Toate acestea, coroborate cu amplasarea scutului antirachetă, fortifică, bineînţeles, poziţia geostrategică a Bucureştiului. România pare să aibă tot mai mulţi aşi în mânecă în partida disputată cu Rusia şi, profitând de momentul favorabil, poate să-şi joace şansa cu mai multă siguranţă şi dexteritate decât altădată.

Politică | 7

www.jurnal.md

Atâta doar că pentru moment, potrivit experţilor internaţionali, Bucureştiul nu are niciun interes economic major să participe la proiectul South Stream. Nu au existat nici motivaţii politice de a coopera cu ruşii. Până nu demult, respingând orişice înţelegere separată cu Gazprom, România paria exclusiv pe Nabucco, un proiect care urmează, precum se ştie, să consolideze securitatea energetică a UE. Ce se întâmplă acum? De ce Bucureştiul a întors placa şi lasă să se întrevadă că ar putea bate palma cu Moscova, chit că nu se alege cu dividende certe de pe urma proiectului South Stream?

Proiectul Gazprom-lui contra „proiectului de suflet” Există o singură explicaţie plauzibilă a surprinzătoarei atitudini favorabile, luată de autorităţile române faţă de gazoductul rusesc. La orizont, îndărătul calculelor economice, se întrezăreşte o tranzacţie politică. Se pare că preşedintele Traian Băsescu acceptă proiectul South Sream pentru a-şi realiza „proiectul de suflet” care nu este altceva decât integrarea Republicii Moldova în UE şi evadarea ei definitivă din sfera de influenţă rusească.

Numai că România nu poate să acţioneze astăzi doar pe propria-i răspundere. Nabucco e un proiect comunitar cu un puternic suport politic american.

Fidelitatea Bucureştiului faţă de realizarea acestuia este preţuită şi încurajată la Washington, dar şi în multe cancelarii vest-europene. În aceste condiţii, românii nu aveau cum să-şi permită un joc dublu care, dincolo de interesele politice, nu are niciun sens, întrucât implicarea lor în construirea gazoductului rusesc, după cum am arătat mai sus, nu este profitabilă.

Astfel, ciudatul în aparenţă răspuns pozitiv al Bucureştiului la invitaţia făcută de Moscova de a se antrena în realizarea proiectului South Sream nu poate fi scos din contextul parteneriatului strategic al României cu SUA. Ruşii se prefac doar contrariaţi de instalarea scutului antirachetă. În realitate, fiind informaţi din timp de preşedintele Barack Obama, ei erau la curent cu planurile Washingtonului.

Se vede că Moscova s-a resemnat cu accentuarea prezenţei militare americane în zonă, revendicând în replică un coridor energetic pe teritoriul României. Iar acesta, fireşte, nu va fi oferit de Bucureşti pe gratis. La mijloc pare să fie o combinaţie politică care nu-i exclus să aducă în ultimă instanţă Republica Moldova, singurul stat din spaţiul european al fostei URSS care nu are graniţă comună cu Rusia, sub umbrela sistemului de securitate occidental.

„Vreau să pun umărul la reformarea TRM” Interviu cu Angela Sârbu, noul director al Televiziunii publice Moldova 1

Cu votul a şase dintre cei nouă membri ai Consiliului de Observatori al Teleradio Moldova, Angela Sârbu (foto), directorul Centrului pentru Jurnalism Independent, a fost aleasă sâmbăta trecută în funcţia de director al Moldova 1. Citiţi în continuare un interviu cu noul director al televiziunii publice.

— În ultimii ani, aţi stat mai mult la Praga. Ce v-a determinat să candidaţi pentru funcţia de director la Moldova 1?

Au existat mai multe motive. M-am bazat pe experienţa pe care o am de la Centrul de Jurnalism Independent. Studiile pe care le-am realizat de asemenea m-au ajutat să iau această decizie. Anunţarea concursului mi s-a părut o şansă bună pentru demararea reformelor la Teleradio Moldova. M-am gândit că am experienţa necesară, am dorinţă şi posibilitate să mă implic în reformarea televiziunii publice.

Mi se pare interesant acest post şi această provocare. Vreau să pun umărul la transformarea TRM. — Aţi făcut mai multe stagii peste hotare. Există un model de televiziune publică pe care aţi vrea să îl aplicaţi la Moldova 1?

Există modele de televiziune de la care putem învăţa. Nu cred că putem împrumuta ceva şi folosi fără a adapta. Ne pot fi însă utile modele de televiziune publică din Polonia şi Cehia, dar şi altele. Eu cunosc bine experienţa televiziunii publice cehe şi ştiu că aceasta a reuşit să oprească scăderea audienţei, cu care se confruntă acum mai toate televiziunile publice.

— Veţi face o inventariere a lucrurilor pe care le primiţi?

Sigur. Am spus că lucrurile care s-au ştiut până acum despre TRM şi Moldova 1 sunt cele pe care le puteţi găsi pe site-ul instituţiei. Adică strategii, proiecte de digest şi mai puţin rapoarte de cheltuieli. Ceea ce îmi propun eu acum este să fac publice rapoartele despre cheltuielile făcute până acum. Şi de acum încolo vom prezenta mereu, cel puţin o dată la şase luni, rapoarte publice despre modul în care vor fi cheltuiţi banii publici la Moldova 1.

inclusiv jurnaliştii din actuala echipă a postului. Vom face evaluarea performanţelor angajaţilor şi, dacă jurnaliştii nu vor corespunde standardelor, produsul lor nu va fi unul de calitate, va trebui să atragem alţi oameni care pot face ştiri calitative.

Probabil, vom merge pe ideea mixtă. Vom colabora şi cu cei care vor să-şi facă bine meseria, dar şi oameni noi cred că veţi vedea la televiziune.

— Aveţi deja o candidatură pentru funcţia de şef al departamentului ştiri?

Avem intenţia să anunţăm un concurs pentru acest post. Veţi afla în curând condiţiile concursului. Sper să avem candidaţi buni. Nu am acum o candidatură.

— Întreaga societate va sta cu ochii pe Moldova 1 şi pe dvs pentru a urmări cum veţi realiza reformarea televiziunii publice. V-aţi gândit deja la primele acţiuni?

Prioritatea este să îmbunătăţim calitatea ştirilor. Să difuzăm mai multe ştiri şi mai calitative. Eu cred că la Moldova 1 lipsesc dezbaterile interesante pe teme politice, sociale şi cred că în timpul cel mai apropiat vom include în grila de programe emisiuni de dezbateri. Acestea ar fi primele două lucruri pe care vrem să le facem pe termen scurt.

— Restructurarea departamentului de ştiri se referă la aceste lucruri?

Restructurarea va însemna să mărim volumul de emisie al ştirilor pentru ca populaţia să se poată documenta de la Moldova 1 şi dimineaţa, şi la prânz, şi seara despre evenimentele care au loc. Vom avea mai multe buletine de ştiri.

— Ce veţi face cu echipa? Veţi opta pentru una nouă sau veţi încerca să lucraţi cu cea de acum?

Soluţia încă se caută. Eu îmi propun să aduc normalitatea, calitatea şi profesionalismul la Moldova 1. Cei care vor să se alinieze standardelor şi să facă jurnalism de calitate vor avea posibilitate să o facă,

— Ce părere aveţi despre actualul şef al departamentului?

Vă pot spune doar că au existat mici schimbări în modul în care sunt prezentate ştirile acum şi cum erau prezentate cu jumătate de an în urmă. Dar există suficiente monitorizări făcute de organizaţii din R. Moldova şi organizaţii internaţionale care arată clar că ştirile de la Moldova 1 nu au făcut faţă normelor jurnalistice. Pe aceste probe mă voi baza atunci când voi face reforma.

— Imaginea actuală a postului public de televiziune este destul de proastă. Când credeţi că veţi reuşi să o îmbunătăţiţi?

Este greu să dau nişte termene. Eu îmi doresc ca aceste schimbări să se producă cât mai curând. Cred că mai multe ştiri şi dezbateri veţi vedea la Moldova 1 în următoarele două-trei luni, în rest procesul cred că va dura mai mult timp.

— Cum veţi proceda în cazul în care un înalt demnitar de stat vă va telefona rugându-vă să reflectaţi un eveniment într-un fel anume?

Voi anunţa organizaţiile de presă. Voi face publice toate tentativele de ingerinţă.

Avem organizaţii profesionale care pot lua atitudine în aceste cazuri. Şi există lege. Întotdeauna ne putem apăra în judecată.

— Vă mulţumim pentru interviu şi vă dorim succes.

Interviu realizat de Mariana Raţă

Declaraţia Fracţiunii Parlamentare a Partidului Liberal Fracţiunea parlamentară a Partidului Liberal salută Declaraţia Comitetului de Cooperare Parlamentară UE-RM, reunit la Chişinău în zilele de 16-17 februarie 2010, care defineşte cadrul relaţiilor dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova şi stabileşte, pentru prima dată într-un document oficial al Parlamentului European, obiectivul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Astfel, documentul accentuează în paragrafele 1 şi 10 „importanţa crucială a reformelor continui şi a dezvoltării democratice pentru integrarea europeană”, „susţine obiectivul Republicii Moldova, ca stat european, de a obţine în viitor calitatea de ţară membră a Uniunii Europene” şi „este de acord că scopul final al CCP UE - RM este de a aduce Republica Moldova în Uniunea Europeană, în

conformitate cu art. 49 al Tratatului de la Lisabona, prin intermediul continuării dialogului şi voinţei politice de a depăşi provocările şi de a îndeplini criteriile pentru integrarea europeană”.

Ne aflăm în faţa unui angajament politic ferm din partea Uniunii Europene de a susţine Republica Moldova în acest proiect de anvergură cu adevărat istorică, capabil să schimbe radical destinul nostru ca ţară, dublat în acelaşi timp de un angajament de asistenţă macrofinanciară.

Răspunsul nostru la această mână generoasă întinsă din partea UE nu poate fi decât un angajament pe măsura celui european. În acest context, apare de o importanţă crucială necesitatea reformării Justiţiei şi asanării mediului din acest domeniu. Atacurile virulente la adresa presei democratice,

venite recent din partea preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie, care nu pot fi calificate decât ca o reflexie regretabilă a mentalităţilor de tip comunisto-bolşevic şi de care pare afectat întreg sistemul Justiţiei, subliniază o dată în plus necesitatea adoptării unor măsuri urgente de către Consiliul Superior al Magistraturii.

Fracţiunea parlamentară a Partidului Liberal condamnă derapajele antidemocratice ale preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie şi cere destituirea expresă din funcţia respectivă.

19 februarie 2010 Preşedintele Fracţiunii Partidului Liberal Ion HADÂRCĂ PP

8 | Teroarea roşie

www.jurnal.md

Marţi, 23 februarie 2010

 Jurnal de Chişinãu

Genocid comunist Troica specială a NKVD-ului a executat 2.424 de persoane în Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească După şapte zile de activitate în arhivele MAI, Comisia pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar dezvăluie date şi documente şocante legate de genocid. La ordinul Troicii instituite de Moscova în RASSM, formată din ministrul de Interne, procurorul general şi primul secretar al Partidului Comunist, în perioada august 1937 – noiembrie 1938, au fost împuşcate peste 2.424 de persoane, alte 236 de persoane fiind condamnate la ani grei de muncă în lagărele de concentrare staliniste. În opinia lui Gheorghe Negru, membru al comisiei, cota persoanelor care urmau a fi arestate şi nimicite era dictată de Moscova. Potrivit unuia dintre documentele găsite în arhiva MAI, „planul” dictat de Moscova prevedea în fază iniţială să fie arestate 700 de persoane, dintre care 200 de persoane să fie pedepsite cu moartea, iar 500 să fie deportate.

Maşinăria terorii Troica specială se întrunea de obicei de 2-3 ori pe zi, dar erau şi cazuri când făceau mai mult de 10 şedinţe. Uneori lipsea unul din reprezentanţii acesteia, dar judecata oricum avea loc. Rareori era prevăzută pedeapsa cu deportarea în lagăre, cele mai multe sentinţe prevedeau executarea prin împuşcare. „De exemplu, la şedinţa din 15 aprilie 1938, din 102 dosare examinate, toţi au fost împuşcaţi. La 22 aprilie, ziua când s-a născut Ilici, au fost examinate 230 de dosare. Prin urmare, sub forma de cadou cu acest prilej, toate aceste persoane au fost condamnate la moarte”, a precizat Mihai Taşcă, secretarul comisiei.

Cetăţenii erau arestaţi pe motiv că ar fi fost „culaci”, termen care, potrivit membrilor comisiei, se asocia cu „contrarevoluţionar”, erau învinuiţi de spionaj, că ar fi defăimat puterea sovietică sau că ar fi făcut agitaţie contra conducătorului de partid, adică a lui Stalin. Potrivit protocolului nr. 54 al Troicii speciale a NKVD-ului, Ion Grădinar din s. Parcani, raionul Tiraspol, este condamnat la moarte la 28 aprilie 1938 pe motiv că ar fi membru al unei organizaţii contrarevoluţionare şi că ar fi făcut agitaţie antisovetică în colhoz. Ion Jurj, originar din Basarabia, fost conducător de raion, a fost condamnat la 3 noiembrie 1938 pentru spionaj în favoarea României şi acţiuni de subminare a puterii sovietice. În document se spune că vinovatul nu şi-a recunoscut vina. Sentinţa e să i se confişte averea şi să fie împuşcat. În 1937, represiunile au fost îndreptate contra aşa-zişilor românizatori, aceştia fiind însă oameni simpli, majoritatea loiali Uniunii Sovietice.

Scopul acestui genocid, potrivit lui Gheorghe Negru, a fost de a distruge elitele locale. Din documentele descoperite în arhivele MAI mai reiese că dacă un ţăran putea fi condamnat la 10 ani de închisoare pentru că ar fi furat o mână de grâu sau un ştiulete de porumb, reprezentanţii puterii, pentru sustragerea unor sume mari de bani, erau pedepsiţi cu eliminarea din funcţie sau în cel mai rău caz cu expulzarea din partid, acesta fiind unul din principiile după care funcţiona maşinăria terorii.

În 1946 existau 10 mii de lichidatori Gheorghe Paladi, un alt membru al comisiei, a declarat că în 1940-1941 şi apoi în 1944 Troica specială nu mai activa. Odată cu intrarea sovieticilor în Basarabia, au fost iniţiate razii cu scopul de a identifica duşmanii regimului sovietic. În acest scop, a fost creată secţia de luptă contra banditismului, care lucra în colaborare cu organele de miliţie şi grănicerii.

Un aspect inedit îl constituie crearea detaşamentelor de lichidare care au activat în perioada 1941 – 1946. În 1946, din acestea făceau parte circa 10 mii de lichidatori.

Comisia are acces la arhive Membrii comisiei au declarat că, în timpul apropiat, poate chiar săptămâna aceasta, vor începe lucrul în arhivele Serviciului de Informaţii şi Securitate.

Până în prezent, nu s-au ciocnit cu probleme legate de accesul la arhive. Cereri prin care au solicitat accesul la informaţia din arhive au fost înaintate şi conducerii Arhivei Naţionale şi MAEIE. În cadrul şedinţei comisiei interdepartamentale pentru protecţia secretului de stat din 8 aprilie a fost aprobată desecretizarea arhivelor din perioada anilor 1974-1984 și 1985-1991.

Svetlana Corobceanu

Mostre de simulacru de proces judiciar în stil stalinist

Marea Epurare în RASSM CRIMELE COMUNISMULUI // Dezvăluiri şocante din arhiva MAI a R. Moldova

Anihilarea opozanţilor reali sau inventaţi ai regimului comunist din fosta URSS în perioada anilor’30 ai sec. XX a constituit o practică fără precedent de genocid în istoria universală. Apogeul unor atare politici a fost Teroarea Roşie, din anii colectivizării forţate a agriculturii (1929-1933), care urmărea lichidarea „chiaburilor” (culacilor) ca „clasă socială”, soldată cu peste zece milioane de victime şi aşa-numita Mare Epurare, din perioada anilor 1937-1938.

Aceasta din urmă debutase cu represiunile din cadrul partidului comunist, cel al armatei, şi culminase cu exterminarea fizică prin împuşcare a „elementelor sociale periculoase” – a foştilor chiaburi, susţinătorilor acestora, foştilor membri ai unor partide politice, către acel moment, inexistente, precum eserii (socialistrevoluţionarii), altor „elemente contrarevoluţionare şi antisovietice”. În baza Directivei nr.00447 a NKVD-ului, emisă la 30 iulie 1937, care viza toate aceste categorii de cetăţeni sovietici, s-a declanşat un măcel sângeros, în care au fost nimiciţi peste 700.000 de oameni nevinovaţi.

Directiva, semnată de N. Ejov, „piticul sângeros”, şeful acestei odioase structuri, prevedea câteva categorii de pedepse: detenţia în lagăre sau închisoare, pentru o perioadă între 2, 8 şi 10 ani şi împuşcarea.

Completarea Codului penal cu articolul 54-18 despre „sabotajul contrarevoluţionar”, în anul 1937, şi instituirea renumitelor „troici speciale” care pronunţau sentinţe pe conveier, până la câteva sute într-o singură şedinţă, facilitase la maximum procedura de executare a condamnaţilor de către plutoanele de execuţie.

Acest masacru în masă a făcut ravagii şi în fosta RASS Moldovenească, parte componentă a RSS Ucrainene. Fondurile Arhivei Ministerului de Interne al R. Moldova conţin o parte a proceselor-verbale ale odioaselor „troici”, care au trimis la moarte mii de persoane nevinovate.

Toate învinuirile, prin absurditatea lor, frizează orice logică de care se conduce un om în deplinătatea capacităţilor mintale. Cap de afiş al acuzaţiilor în baza cărora aceste persoane erau împuşcate constituia aparte-

nenţa la categoria socială a „chiaburilor”, chiar dacă, de la aşa-numita deschiaburire (adică jefuire) trecuseră 5-7 ani şi persoanele care căzuseră sub incidenţa acestor nelegiuiri, în urma unei atare despuieri, se transformaseră în elemente pauperizate. Întreg arsenalul de acuzaţii inventate abundă în învinuiri-şablon, care figurează în majoritatea covârşitoare a dosarelor de condamnare la moarte, gen: „regreta împuşcarea (executarea) duşmanilor poporului”, „regreta împuşcarea troţkiştilor” (Arhiva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Fond 17, inv. 1, dosar 14, f. 6), „răspândea zvonuri clevetitoare despre noua Constituţie a lui Stalin” (f.7), „răspândea zvonuri contrarevoluţionare despre un iminent război şi moartea puterii sovietice” (f.5), „răspândea zvonuri provocatoare contrarevoluţionare despre iminenta prăbuşire a puterii sovietice şi despre victoria Germaniei şi Japoniei asupra URSS”. (f.9) Apartenenţa la o confesiune religioasă constituia un alt capăt de acuzare. În cazul în care inculpatul era învinuit că întreţinea relaţii cu un preot, situaţia sa se agrava şi mai mult. Uneori era suficientă învinuirea: „fiind un adept al religiei, s-a manifestat în calitate de organizator al colectării semnăturilor în favoarea redeschiderii bisericii” (f.6). Alteori această formulă căpăta forme şi mai explicite: „fiind un adept convins al religiei… a căutat să submineze munca de lămurire antireligioasă, ce urmărea închiderea bisericii din localitate, coagulând în jurul său activişti clericali, convocându-i în cadrul unor adunări ilegale, unde constituţia lui Stalin era tălmăcită în spirit

antisovietic, … a organizat colectarea de semnături contra închiderii bisericii. Cu acelaşi scop a plecat la Kiev şi după ce a revenit, răspândea zvonuri provocatoare, precum că ar fi obţinut permisiunea instanţelor superioare ale puterii sovietice de a redeschide biserica” (f.10).

Infiltrarea în colhoz, cu intenţia de a promova o agitaţie „contrarevoluţionară” împotriva măsurilor întreprinse de puterea sovietică constituie o altă învinuire deosebit de gravă. „Manifestarea unor tendinţe teroriste”, „ameninţarea cu răfuiala a activiştilor din sat”, „participarea activă în lupta împotriva puterii sovietice” erau alte învinuiri grave, suficiente pentru „troikă”, pentru a curma destine omeneşti. O altă categorie specifică de acuzări aduse unor cetăţeni ai RASSM erau cele cu privire la contactele pe care le aveau cu rudele lor din Basarabia (România), inclusiv cu rudele de gradul I sau de spionaj în favoarea României, de răspândirea informaţiilor despre nivelul de viaţă mai ridicat în dreapta Nistrului. Antipatiile faţă de tot ce este românesc, care mai persistă şi astăzi în teritoriile din stânga Nistrului, îşi au originile şi în această frică teribilă cultivată premeditat de regimul totalitar comunist din perioada interbelică. „Troika specială” din RASSM înregistrase „recorduri” când, într-o singură şedinţă, a condamnat la moarte prin împuşcare 147 de persoane (Ibidem, d.50, f.1). Deocamdată, nu ne putem pronunţa cu exactitate asupra numărului exact de persoane executate în autonomia moldovenească în anii 1937-1938, întrucât fondurile arhivei respective nu conţin toate procesele-verbale ale „troicii”, dar numărul victimelor, cu siguranţă, ar putea fi de câteva mii de oameni.

Mostre de simulacru de proces judiciar în stil stalinist.

Ion Varta, dr. în istorie, membru al Comisiei prezidenţiale pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar

Banii vorbesc $ Banii se întâlnesc € Banii se înmulţesc

Jurnal de Chişinãu  M

arţi,

23 februarie 2010

Observator | 9

www.jurnal.md

Marele premiu al Juriului – Ursul de argint şi distincţia „Alfred Bauer”, oferită pentru noi perspective în arta cinematografică, i-au revenit peliculei româneşti „Eu când vreau să fluier, fluier” în regia lui Florin Şerban

„Eu când vreau să fluier, fluier” Premiile Berlinale 2010 Pelicula „Honey”, în regia lui Semih Kaplanoglu, a primit, sâmbătă seara, Ursul de Aur pentru cel mai bun film în cadrul Festivalului Internaţional de Film de la Berlin. Filmul povesteşte istoria emoţionantă a unui băiat care se aventurează în păduri pentru a-şi găsi tatăl ce îşi câştigă traiul strângând miere. „Honey” este a treia parte a trilogiei regizorului Semih Kaplanoglu, în care este descrisă evoluţia unui artist din peisajul rural al Turciei.

Marele premiu al Juriului – Ursul de argint şi distincţia „Alfred Bauer”, oferită pentru noi perspective în arta cinematografică, i-au revenit peliculei româneşti „Eu când vreau să fluier, fluier” în regia lui Florin Şerban.

Roman Polanski, aflat în arest la domiciliu în Elveţia, a câştigat premiul pentru cel mai bun regizor cu thrillerul politic „The Ghost Writer”, la Berlinala 2010. Autorităţile americane cer extrădarea lui Roman Polanski sub acuzaţia că a făcut sex cu o fată de 13 ani în 1977. Premiul a fost primit, în numele lui Polanski, de producătorul filmului, Robert Benmussa, care a declarat că regizorul „va fi foarte fericit” pentru această distincţie.

Starul japoneza Shinobu Terajima a câştigat Ursul de Argint pentru cea mai bună actriţă, pentru rolul din „Caterpillar”, unde interpretează soţia unui veteran din cel de-al Doilea Război Mondial, rămas cu grave dizabilităţi.

Premiul pentru cel mai bun actor a fost împărţit de Grigori Dobrygin şi Serghei Puskepalis pentru rolurile interpretate în filmul rusesc „How I Ended This Summer”.

România a primit în total trei premii la a 60-a ediţie a Berlinalei – cele două premii obţinute de filmul lui Florin Şerban şi Premiul DAAD, obţinut de Adrian Sitaru pentru scurtmetrajul „Colivia”.

La ceremonia de la Berlinale Palast au fost prezenţi membrii juriului internaţional – Francesca Comencini, Nuruddin Farah, Cornelia Froboess, José Maria Morales, Yu Nan, Renée Zellweger, împreună cu preşedintele juriului, Werner Herzog. 1.600 de persoane au luat parte la gala de închidere a Berlinalei. Festivalul a luat sfârşit duminică seara, organizatorii înregistrând un nou succes de bilete vândute, 300.000.

BERLINALE 2010 // Un nou succes al cinematografiei româneşti

„Eu când vreau să fluier, fluier”, debutul în lungmetraj al lui Florin Şerban, este primul film românesc din ultimii 17 ani care intră în competiţia oficială a Festivalului de la Berlin şi reuşeşte să ia şi două premii importante: Marele Premiu al Juriului – Ursul de Argint şi premiul „Alfred Bauer”.

Prin premiile obţinute sâmbătă seara – Ursul de Argint şi distincţia „Alfred Bauer” – la gala Festivalului de Film de la Berlin, Florin Şerban a demonstrat că merge în ton cu succesele filmelor româneşti înregistrate în ultimii ani. Astfel, Şerban se înscrie, alături de nume precum Cristi Puiu, Corneliu Porumboiu, Cristian Mungiu şi Marian Crişan, pe lista marilor câştigători ai cinematografiei româneşti.

Mai mult, filmul lui Florin Şerban, aflat printre peliculele favorite încă de la începutul festivalului, a câştigat două premii importante la Berlinală, după ce s-a „bătut” în competiţie cu regizori renumiţi, precum Roman Polanski, Oskar Roehler, Benjamin Heisenberg, Rob Epstein şi Jeffrey Friedman sau Benoit Delépine şi Gustave de Kervern.

Festivalul Internaţional de Film de la Berlin s-a desfăşurat în perioada 11–21 februarie. Aflat la cea de-a 60-a ediţie, Festivalul de la Berlin este unul din cele mai mari evenimente de gen şi găzduieşte premiere ale unora din-

Secvenţă din film: Silviu şi Ana

tre cei mai mari autori. Berlinala – al doilea festival de film european după Cannes ca importanţă – este în mod tradiţional deschisă producţiilor cu buget mic.

Florin Şerban, „nemaipomenit de bucuros” După Gala de premiere de la Berlin, producătorul Daniel Mitulescu s-a declarat foarte mulţumit de distincţii, precizând că pelicula este un succes şi în privinţa distribuţiei sale internaţionale.

Astfel, pelicula a fost vândută deja în 15 ţări, printre care Spania, Olanda, Belgia şi Israel.

Pe de altă parte, regizorul Florin Şerban a spus că este „nemaipomenit de bucuros” pentru premiile obţinute de filmul său, la care toată echipa s-a străduit foarte mult, mai ales că a lucrat cu o distribuţie care a cuprins mulţi actori neprofesionişti. „Am fost foarte emoţionat când

am văzut primul premiu (premiul „Alfred Bauer”), iar când l-am văzut pe al doilea (Marele Premiu al JuriuluiUrsul de Argint), am rămas fără cuvinte”, a declarat Florin Şerban, după Gala de premiere, care a avut loc, sâmbătă seară, la Berlinale Palast. „Suntem nemaipomenit de bucuroşi de premii. Este un film la care ne-am străduit foarte mult şi a fost un risc pe care ni l-am asumat toţi, şi eu ca regizor, şi producătorii.

Eu mi-am asumat riscul de a face primul film cu un actor neprofesionist, cu o distribuţie aproape complet formată din neprofesionişti. Nu pot decât sa fiu încântat şi mândru că lucrurile au ieşit aşa”, a spus regizorul Florin Şerban.

O poveste despre lupta cu sinele Lungmetrajul „Eu când vreau să fluier, fluier” este o poveste despre emoţie şi despre lupta cu sinele pentru eliberarea sufletului, traseu spus prin luptă fizică, mimi-

că şi, uneori, cuvinte.

După patru ani petrecuţi într-un penitenciar pe malul Dunării, Silviu (interpretat de George Piştereanu) a avansat în ierarhia de dormitor, devenind Jupân. Cu două săptămâni înainte de eliberare, primeşte o vizită neaşteptată.

El află că mama lui s-a întors acasă după mult timp din Italia şi vrea să îl ia pe fratele lui mai mic. Silviu are cinci zile să găsească o soluţie. Cele cinci zile devin o eternitate când Silviu se îndrăgosteşte de o studentă frumoasă la Sociologie, Ana (Ada Condeescu), venită în practică la penitenciar.

Copleşit de emoţii şi presat de timp, Silviu închide ochii. Libertatea, vântul, drumul, primul sărut. Din acest moment i se poate întâmpla orice.

Povestea lui Silviu (George Piştereanu) este prezentată într-un mod simplu de regizor. Florin Şerban alege să exprime drama tânărului în special prin prisma mimicii şi a gesturilor tânărului, cu prea puţin dialog şi, uneori, neesenţial pentru personaj.

Din distribuţia filmului, pe lângă George Piştereanu, fac parte Ada Condeescu, Clara Vodă, Mihai Constantin şi Marian Bratu. Filmul are la bază piesa de teatru cu acelaşi nume a Andreei Vălean. „Eu când vreau să fluier, fluier” va intra în cinematografele din România în luna martie. Într-o cronică publicată de revista „Screen Daily”, criticul Dan Făinaru califică filmul „Eu când vreau să fluier, fluier” ca „un aport meritoriu la noul val al cinematografiei româneşti”. (MEDIAFAX)

10 | Privirea

www.jurnal.md

Marţi, 23 februarie 2010

 Jurnal de Chişinãu

„A urât mediocritatea” Vasile Coroban – 100 de ani

Dealul din vale

Despre câini Mai mult latră decât muşcă.

Iar dacă latră, nu muşcă. Uneori urlă. Şi urletul lor e mai pătrunzător decât muşcătura. Câinii urlă din varii motive – fie că presimt un cutremur, fie că cineva e pe ducă. Uneori urlă de singurătate – atunci când pleacă toţi de-acasă şi ograda rămâne pustie. Câinii s-au obişnuit de mult cu oamenii, nu însă şi oamenii cu câinii. Oamenii nu se pot obişnui mai ales cu haitele de câini. Când un turist îşi face o impresie proastă despre un oraş, şi-o face şi din cauza numeroşilor câini tolăniţi pe trotuare sau puşi pe hârjoană printre trecători.

Haitele de câini la Chişinău Dar cum se formează haitele la Chişinău, să zicem? Aici orice paznic – fie la o parcare, fie la un magazin, spital, bancă, oficiu privat sau instituţie de stat – e musai să aibă pe timp de noapte şi nişte câini alături, ca să-l păzească. Totodată, îi sunt şi de mângâiere până în zori. Înainte de a răsări soarele, paznicul pleacă acasă, iar câinii o iau spre lăzile cu gunoi sau spre locurile unde ştiu că cineva le aruncă nişte resturi. Însă în majoritatea cazurilor, adevăraţii lor stăpâni sunt paznicii de noapte.

Iar când aceştia nu-i mai primesc, dându-şi seama că, numeric, se transformă în turmă, îi pun pe fugă.

Oraşul e mare, şi-or găsi ei alţi proşti să-i hrănească. Fireşte, tot paznicii ştiu să-i şi asmută. Şi o fac mai ales pentru a se distra. Astfel, încet-încet, câinii încep a face diferenţă între fiinţele bipede care le apar în cale: unele bipede le sunt prieteni, altele – duşmani; cu unele simt că trebuie să fie buni, cu altele – răi şi foarte răi. Am nimerit şi eu, ca fiinţă bipedă, în vizorul unui maidanez.

Era început de iunie, copaci înfloriţi, timp prielnic mersului cu capul prin nori şi deodată – clănţănit de colţi printre picioare, pânză sfâşiată, împunsături extrem de neplăcute în fluierul piciorului... Dar cel mai viu îmi amintesc groaza unor copii aflaţi în preajmă care vedeau cum mi se scurge sângele în pantofi. Mă rog, poate că Brigitte Bardot ar fi fost încântată, apreciindu-mi cuminţenia cu care asistam la propriu-mi masacru, însă copiii tremurau de groază.

Poate că şi cele şase luni de zile, cât a durat tratamentul antirabic, ar fi fost un prilej de admiraţie faţă de

cu Nicolae Popa

mine a celebrei actriţe, admiraţie la care i-aş fi răspuns cu şi mai mult sacrificiu dacă m-aş fi putut concentra doar asupra chipului şi trupului ei de acum cincizeci de ani şi ceva.

Acum însă, fiind şi muşcat de câine, cu perenitatea vieţii în faţă – care sacrificiu? Dumneaei a venit şi la Băsescu de două ori, dar nici el nu s-a lăsat cucerit de vedetă.

Un al doilea Bucureşti doar pentru maidanezi Nu a fost deacord ca numărul maidanezilor să ajungă a se egala cu numărul populaţiei capitalei.

Alta e dacă ar fi existat suficiente fonduri, fonduri de sute de milioane, pentru a construi aziluri separate pentru câinii fără stăpân. Deşi, pentru a-i strămuta pe toţi, fără implicarea sângeroşilor hingheri, s-ar fi cuvenit să fie ridicat un al doilea Bucureşti, doar pentru maidanezi, eventual purtând numele BrigitteBardoeşti, unde, ca îngrijitori, şi-ar fi găsit loc de muncă absolut toţi cei ce luptă pentru prosperitatea câinilor vagabonzi. Sfântul adevăr e că însăşi înmulţirea câinilor vagabonzi, în orice oraş, e semn al sărăciei. Oraşele bogate, tot ele şi civilizate, nu te pun în situaţia de a sta încremenit în mijlocul unei haite de câini, simţindu-ţi vina de a fi om şi nu câine. Unde sunt câinii din acele oraşe civilizate? Oare chiar sunt luaţi civilizat toţi până la ultimul şi duşi la azil? Sau pe acolo căţelele nu sunt lăsate să fete?! Ce barbarie! Şi Biserica Catolică nu protestează?

În vizorul maidanezului

În Sala Mică a Academiei de Ştiinţe a Moldovei a avut loc recent conferinţa consacrată centenarului scriitorului şi criticului literar Vasile Coroban (1910–1984), doctor habilitat în filologie, autor al unor valoroase lucrări de istorie şi exegeză literară, dintre care menţionăm: „Cronicarul Ion Neculce. Viaţa şi opera”, „Vasile Alecsandri. Viaţa şi opera”, „Studii şi articole de critică literară”, „Romanul moldovenesc contemporan”, „Dimitrie Cantemir – scriitor umanist”, „Creaţia lui M. Eminescu în şcoală”, „Scrieri alese”.

Programul evenimentului, organizat de Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi Uniunea Scriitorilor din R. Moldova, a inclus cinci comunicări – Alexandru Burlacu („Vasile Coroban şi ideea specificului

naţional”), acad. Mihai Cimpoi („Enciclopedismul lui Vasile Coroban”), Vasile Guţuleac („Vasile Coroban între invidie şi milă”), Anatol Gavrilov („Misiunea şi personalitatea criticului”), Sergiu Pavlicenco („Vasile Coroban şi literatura universală”).

Au mai luat cuvântul scriitorii Vladimir Beşleagă, Andrei Ţurcanu, Valeriu Matei, Nicolae Bileţchi, dr. conf.

Ana Bantoş, dr. Dumitru Apetri ş.a. De notat că scriitorul Andrei Ţurcanu a creat poemul „Moşneagul” în memoria lui Vasile Coroban, din care reproducem un fragment: „A urât mediocritatea, / pe care nesăţios a strivit-o mereu între dinţi / cu pofta vegetarianului / ce mestecă primăvara devreme / şumuiege de salată de seră. / Niciodată nu arăta mai tânăr / ca în momentele acestor sieste! / Dar era şi el comestibil. / Pentru o specie de termite / dintre cele mai vitale / a fost chiar hrana preferată. / Spre sfârşit

A demarat Gala Premiilor unitem Un maraton teatral, în pofida crizei

Uniunea Teatrală din R. Moldova va organiza cu prilejul Zilei Mondiale a Teatrului cea de-a IX-a ediţie a Galei Premiilor UNITEM. La conferinţa de presă consacrată evenimentului, preşedintele UNITEMului Sandu Grecu a declarat că această gală are menirea de a consolida breasla oamenilor de teatru, de a pune în evidenţă valorile din trupele noastre teatrale, de a-i încuraja pe creatorii de teatru ce au ajuns într-o situaţie umilitoare în perioada guvernării comuniste.

Oamenii scenei au fost trataţi ca nişte marginali, mulţi actori talentaţi au rămas anonimi din cauza că televiziunea publică i-a ignorat. Potrivit lui Titus

Jucov, vicepreşedintele UNITEM-ului, Gala îi va solidariza pe actori, regizori, scenografi, coregrafi, pe toţi cei care contribuie la producerea spectacolelor, iar faptul că evenimentul se va desfăşura în pofida crizei constituie un stimulent pentru creaţia artiştilor scenei. În cadrul actualei ediţii a Galei vor fi prezentate 40 de spectacole realizate de teatrele autohtone în anii 2008 şi 2009.

Juriul, din componenţa căruia fac parte Irina Nechit, scriitoare, jurnalist cultural, Mariana Bahnaru, actriţă, Andrei Burac, scriitor, dramaturg, Olga Bejenaru, critic de teatru, Nicolae Andronache, scenograf, va urmări spectacolele propuse de teatrele din Chişinău, Bălţi, Tiraspol, Cahul, Ceadâr-Lunga şi Taraclia.

Eugen LUNGU, Spaţii şi oglinzi

Rezultă adevărate poeme critice, cu subsoluri încorporate în text pentru care l-ar invidia şi T.S. Eliot, aşa cum stă mărturie ultimul său op, Spaţii şi oglinzi, Prut Internaţional, 2009.

Structurat în cinci capitole, fără titlu, volumul este chiar expresia diversităţii în unitate – studii întinse pe 30 de pagini se învecinează cu tablete de-o pagină, şi unele şi altele mustind de erudiţie şi dând dovadă de „disponibilitate intelectuală, de libertate mentală şi jubilaţie eseistică” (Dan C. Mihăilescu). Fie că se întinde la scris, fie că trage un singur foc, Eugen Lungu o face cu toa-

Cornelia Donţu

Colectivul Teatrului Municipal de Păpuşi „Guguţă” este profund îndurerat de trecerea în lumea celor drepţi a directorului teatrului, Victor Ştefaniuc, Artist Emerit.

cu Emilian Galaicu-Păun Dacă Roland Barthes nu i-o lua înainte cu vreo patru decenii, Eugen Lungu ar fi putut scrie – într-o română descinsă de-a dreptul din paginile de aur ale eseisticii franceze – Plăcerea textului, aşa cum de fapt şi procedează autorul Raftul-ui cu himere (Premiul Academiei Române) ori de câte ori rescrie istoria literaturii, mai exact o pagină, iar uneori doar un alineat al acesteia. Cititorul împătimit cu deschideri enciclopedice îşi dă mâna cu rafinatul condeier care, judecând după caligrafia paginilor date la tipar, pare a mânui mai degrabă pana de gâscă decât mouse-ul.

Cala Premiilor UNITEM va avea loc pe 29 martie în incinta Teatrului Naţional „Mihai Eminescu”. Se vor acorda 14 premii ale juriului, un premiu al criticii teatrale şi un premiu al presei. La fiecare premiu vor fi anunţate nominalizările (cei nominalizaţi vor primi diplome), iar învingătorilor le vor fi oferite trofeele Galei şi premii băneşti.

Gala a demarat ieri cu unul din cele patru spectacole pe care le prezintă în concurs Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” din Bălţi - „Chiriţa în provincie” de Alecsandri, în regia lui Dumitru Griciuc (premieră).

Ne-a părăsit Victor Ştefaniuc

De fapt, ce se vrea de la noi? Să ne contopim total cu haitele de câini de prin oraş şi să ducem cu toţii împreună, câini şi oameni, o viaţă de câine? A iubi câinele, a-l strânge la piept pe Tuzic, pe Grivei sau pe Furnica şi a împărţi cu ei ultima bucăţică de pâine e cu totul altceva decât a lăsa haitele să treacă peste tine şi peste copiii tăi. Şi de unde se iau haitele? Care e vina lor că i-am domesticit? Am fi dus-o mai bine fără câini? Ei dau din coadă prieteneşte sau rânjesc răutăcios, arătându-şi toţi dinţii, gata să te sfâşie. Câinii cer de mâncare.

Carte la pachet

/ neatinsă-i rămase numai fruntea socratică, / sub care era ticsită / o bibliotecă întreagă”. În cadrul conferinţei ştiinţifice a fost lansată cartea „Vasile Coroban – un arbitru într-o lume a arbitrarului”, prezentată de Gheorghe Prini, directorul Editurii „Ştiinţa”.

C.D.

te armele din dotare (alias, cu toate cărţile citite), astfel încât nu există fragmente de passage, şi nici discontinuităţi – uniformă, scriitura sa este ca urma argintie pe care o lasă melcul, cu toată talpa: acoperă sau, ca să-l citez pe Gheorghe Grigurcu, „reconstituie (…) o existenţă şi un profil literar”. Exemplar în acest sens este eseul „Complexul Rimbaud”, din care citez un mic pasaj : „Într-un secol al lui Jules Verne, Rimbaud era un personaj julesvernian prin excelenţă. Febra plecărilor îl va măcina ca şi pe eroii lui Jules Verne (…) În cazul său, iată că viaţa bate

romanul. Jules Verne ar fi extras din acest subiect al dezordinii doar o melodramă. Jean Nicolas Arthur Rimbaud, mereu în dezacord cu sine însuşi şi cu platitudinea molcomă, scriindu-se cu propriul declin, ne lasă în tensiunea unei tragedii suprarealiste”. Şi ceva mai spre final: „Rimbaldienii abuzează de un prezent pe care îl jefuiesc de tot ce le poate da viaţa în acel moment şi sunt total indiferenţi la promisiunile unui virtual mâine”. Într-un cuvânt – cine cunoaşte ştie!

Pentru Radio Europa Liberă

În persoana lui Victor Ştefaniuc am pierdut un prieten, un om deosebit, cu sufletul deschis, dedat întru totul copiilor. A fost un copil, în ciuda vârstei sale, căci a iubit sincer această lume a frumosului.

A creat un teatru modern, cu stil propriu, cu viziune nouă. S-a zidit cu toată dăruirea în pereţii de lumină ai scenei şi va rămâne viu prin chipurile scenice pe care le-a creat, prin spectacolele regizate, prin tot ce a făcut.

Dumnezeu să-l odihnească în pace. În noaptea de sâmbătă spre duminică, a trecut în lumea celor drepţi Victor Ştefaniuc, director artistic al Teatrului Municipal de Păpuşi „Guguţă”.

Trupul neînsufleţit al celui care a fost Victor Ştefaniuc se va afla la Biserica „Sf. Teodora de la Sihla” de luni seara până marţi la ora 12.00.

De aici va fi dus la Teatrul Municipal de Păpuşi „Guguţă”, acolo unde a creat în ultimii săi ani de viaţă lumea de basm a copilăriei.

Funeraliile vor avea loc miercuri, 24 februarie, ora 11.00.

Jurnal de Chişinãu  M

arţi,

23 februarie 2010

Sport | 11

www.jurnal.md

Granzii Europei şi-au câştigat meciurile de campionat Duminică s-au disputat partide interesante în cele mai importante campionate ale Europei. Cea mai mare surpriză s-a înregistrat în Premier League în meciul dintre Everton şi Manchester United. În Spania, Barcelona şi-a răsplătit fanii cu o partidă reuşită de această dată împotriva celor de la Racing Santander. În Italia, Inter-ul lui Mourinho nu a izbutit decât o remiză albă în duelul cu Sampdoria. Real a zdrobit-o pe Villareal cu un neverosimil 6-2, iar AC Milan s-a impus cu un sec 2-0 în deplasarea de la Bari.

PREMIER LEAGUE

Everton 3-1 Manchester United După ce au reuşit să învingă pe San Siro pe AC Milan, trupa lui Sir Alex Ferguson nu s-a putut concentra pentru meciul cu Everton din campionat. Singurul gol al „diavolilor” a fost marcat de Berbatov în minutul 16, însă pentru echipa lui David Moyes au punctat Biyaletdinov (minutul 19), Gosling (minutul 76) şi Rodwell (minutul 90). După acest rezultat, Everton urcă pe locul opt, cu 38 de puncte acumulate. Manchester United rămâne poziţia a doua, la patru puncte distanţă de liderul Chelsea.

Rezultatele înregistrate în etapa a 27-a din Premier League: Arsenal 2-0 Sunderland West Ham United 3-0 Hull City Wolverhampton 0-2 Chelsea Portsmouth 1-2 Stoke City Blackburn - Bolton W 3-0 Aston Villa - Burnley 5-2 Manchester City - Liverpool 0-0 Fulham - Birmingham 2-1 Wigan Athletic - Tottenham 0-3

BUNDESLIGA

FC Koln 1-5 VfB Stuttgart Înaintea confruntării din Champions League contra catalanilor de la FC Barcelona, Stuttgart a oferit un adevărat recital în deplasarea de la Koln. Atacantul de origine braziliană, Cacau, a izbutit numai puţin de patru goluri în minutele 13, 31, 38 şi 74. Rusul Pogrebnyak şi-a trecut şi el numele pe lista marcatorilor. Pentru gazde a înscris Schorch cu un minut înainte de pauză.

Celelalte rezultate înregistrate în etapa a 23-a: Hoffenheim 2-2 Borussia Munchengladbach FC Nurnberg 1-1 Bayern Munchen Borussia Dortmund - 4-1 Hannover 96 Hamburg SV 0-0 Eintracht Frankfurt FSV Mainz 0-0 VfL Bochum Freiburg - Hertha Berlin 0-3 VfL Wolfsburg - Schalke 04 2-2 Werder Bremen - Bayer Leverkusen 1-2 SERIE A Rezultatele înregistrate în etapa a 25-a: Genoa 3-0 Udinese Internazionale Milano 0-0 Sampdoria AS Roma - Catania 1-0 Atalanta - Chievo 0-1 Bologna - Juventus 1-2 Palermo -Lazio 3-1 Fiorentina - Livorno 2-1 Siena - Napoli 0-0 Cagliari - Parma 2-0 Bari - AC Milan 0-2

PRIMERA DIVISON

Barcelona pare că nu poate fi detronată de pe primul loc.

Catalanii au reuşit o nouă victorie impresionantă împotriva celor de la Racing Santander. Andres Iniesta a deschis fiesta în minutul 7, fiind urmat de Henry (minutul 29) şi Rafael Marquez (minutul 34). Scorul final a fost stabilit de Thigo cu şase minute înainte de final.

Rezultatele înregistrate în etapa a 23-a: Deportivo La Coruna 2-1 Xerez Mallorca 1-3 FC Sevilla Malaga - Espanyol 2-1 Athletic Bilbao - Tenerife 4-1 Osasuna - Real Valladolid 1-1 Real Zaragoza - Sporting Gijon 1-3 Almeria - Atletico Madrid 1-0 Real Madrid - Villareal 6-2

Naţionala la mâna fotbaliştilor din Azerbaidjan şi Kazahstan?

Au rămas zece zile până la amicalul Moldovei cu Kazahstan de pe 3 martie, însă Federaţia Moldovenească de Fotbal (FMF) nu ştie deocamdată pe ce jucători va miza.

Pentru meciul cu Kazahstan au fost convocaţi iniţial doi jucători de din Azerbaidjan – mijlocaşul Vadim Boreţ şi fundaşul Alexei Savinov.

De asemenea, la naţională a fost chemat şi fundaşul lui FC Dinamo Moscova Alexadru Epureanu. Au fost trimise invitaţii şi altor jucători care evoluează în Rusia. Cei 11 jucători care joacă în prima şi a două ligă valorice din Rusia au cetăţenie rusă şi ar putea să nu fie lăsaţi la echipa naţională.

Semnalul de alarmă în ceea ce priveşte jucătorii din campionatul Rusiei a fost dat

săptămâna trecută de preşedintele FMF Pavel Ciobanu.

Acesta a declarat în exclusivitate pentru JURNAL că nu se ştie pe ce jucători va putea miza selecţionerul atât în meciul amical cu Kazahstan, cât şi în preliminariile Euro 2012. Mai mult, Ciobanu a făcut acuzaţii la adresa oficialilor federaţiei din Rusia, pe care i-a numit „cei mai deştepţi”.

„Nu-i înţeleg pe ruşi. Oricum, aceşti jucători au jucat măcar o dată pentru naţionala Moldovei. Astfel, ei nu vor putea juca niciodată pentru Rusia sau alt stat. În Spania, Italia este posibil ca un jucător cu cetăţenie dublă să joace pentru naţionalele lor, dar ruşii interzic acest lucru. Este ceva inadmisibil”, a tunat preşedintele forului moldovenesc de fotbal.

Ciobanu va încerca să rezolve problema

Riscăm să ne batem cu San Marino

Ciobanu va avea săptămâna acesta mai multe întâlniri cu oficialităţi ale Republicii Moldova în care va propune semnarea unui acord între R. Moldova şi Rusia care ar permite internaţionalilor moldoveni să joace în continuare pentru selecţionată.

În cazul în care nu se va rezolva problema stranierilor care joacă în Rusia, selecţionerul Gabi Balint va trebui să mizeze pe fotbalişti din campionatul intern sau pe cei care joacă prin Azerbaidjan, Kazahstan şi Ucraina. În atare condiţii, naţionala Moldovei are toate şansele să

se bată pentru ultimul loc cu San Marino.

Lotul de jucători pentru meciul cu Kazahstan Portari: Stanislav Namaşco, Eugen Matiughin, Artiom Gaiduchevici.

Fundaşi: Alexandru Epureanu, Victor Golovatenco, Igor Armaş, Valeriu Catânsus, Vadim Boreţ, Alexei Savinov, Vadim Bolohan.

Mijlocaşi: Valeriu Andronic, Alexandru Onica, Igor Ţâgârlaş Alexandru Suvorov, Vitalie Bordian, Eugen Cebotaru, Denis Calincov, Denis Zmeu, Victor Comlionoc, Nicolae Josan.

Atacanţi: Gheorghe Ovseannicov, Alexandru Golban, Serghei Dadu, Igor Bugaiov, Anatolie Doroş.

Vitalie Hadei

Olimpicii moldoveni nu au spart gura târgului Biatlonista Natalia Levcenkova nu a impresionat la Jocurile Olimpice de iarnă de la Vancouver.

Sportiva naturalizată s-a clasat pe locul 37 la proba individuală de biatlon pe distanţa de 15 km.

La această probă, sportiva a obţinut cel mai bun rezultat la Olimpiada din 2010, mult mai slab decât la JO din 2006, unde s-a clasat în primele 8.

La rândul său, portdrapelul Republicii Moldova Victor

Pânzaru a terminat printre ultimii probele la care a participat. Cei doi biatlonişti şi Bogdan Macovei (sanie) şi-au încheiat participarea la JO. Ultimul a obţinut locul 33 din 38 de participanţi. Totuşi, acesta a obţinut cel mai bun rezultat al delegaţiei noastre la Olimpiada din Canada.

Doar doi sportivi moldoveni au rămas în concurs. Este vorba de schiorii Cristophe Roux şi Urs Imboden. Deoarece concurenţa este foarte mare, aceşti sportivi au şanse minime de a se clasa prin primii 10 sau 15 sportivi. (V.H.)

12 | Vedete

www.jurnal.md

Marţi, 23 februarie 2010

 Jurnal de Chişinãu

S-a destrămat formaţia „Edict”

Am fost acasă la părinţii lui Pavel Turcu!

Citeşte joi, în tabloidul „apropo”, cum trăiesc cei care i-au dat viaţă artistului din Ungheni, favoritul publicului la preselecţia Eurovision 2010, ce griji au şi cine îi invidiază de când fiul lor a devenit celebru!

Geta Burlacu s-a căsătorit!

Geta Burlacu s-a căsătorit cu iubitul ei, Petru Haruţa, chiar de Ziua Îndrăgostiţilor. La ceremonie au participat şi copiii interpretei, Elvira şi Sebastian.

Interpreta i-a spus „DA” iubitului său, chiar de Ziua Îndrăgostiţilor, în timpul petrecerii de la Shopping MallDova! Din păcate, vedeta s-a căsătorit doar pentru o zi cu trompetistul Petru Haruţa. Interpreta a deschis biroul „Sfântul Valentin” din incinta mall-ului, unde s-au oficiat căsătorii valabile 24 de ore. Ea nu a rezistat tentaţiei de a-şi uni destinul chiar şi pentru o zi cu iubitul său, alăturându-se celor peste 1.000 de cupluri care s-au căsătorit în acea zi. Acestea au primit din partea organizatorilor certificate de căsătorie, precum şi premii: certificate de cumpărături şi cine romantice la restaurantele din Shopping MallDova.

Geta Burlacu şi Petru Haruţa au avut planuri de nuntă pe 31 decembrie 2009, zi cu semnificaţie specială pentru ei, însă birocraţia le-a dat planurile peste cap. „Într-adevăr, am vrut să ne căsătorim oficial în ultima zi a anului, dar ne-am adresat la biroul de stare civilă prea târziu. Ne-au anunţat că trebuia să venim cu o lună înainte. Acum suntem nevoiţi să aşteptăm 31 decembrie 2010, pentru că doar în această zi vrem să ne oficiem căsătoria”, ne-a declarat Geta Burlacu. Ea îşi doreşte o nuntă spectaculoasă, cu toţi prietenii. Şi pentru că Shopping MallDova şi-a obişnuit vizitatorii ca de fiecare sărbătoare să le ofere momente inedite, nu putea face excepţie nici această zi atât de specială pentru cei îndrăgostiţi.

Peste 5.000 de inimioare au fost atârnate de „Copacul Iubirii”.

Oaspeţii mall-ului au fost întâmpinaţi cu ciocolate, prăjituri, cafele, bomboniere, flori, buchete din fructe, felicitări şi bijuterii handmade.

Alina GUŢU

Chica Bomb Mayra Munoz vrea în telenovele A sucit minţile a mii de bărbaţi din România cu apariţia sa extrem de senzuală în videoclipul lui Dan Bălan, fostul component al trupei O-Zone. În realitate, frumoasa din El Salvador este o persoană cât se poate de obişnuită.

Mayra Munoz este una dintre cele patru fete super senzuale care apar în videoclipul piesei „Chica Bomb”, realizat anul trecut în Statele Unite ale Americii. În urma apariţiei acestuia la televiziunile din România, frumoasa brunetă are mulţi admiratori.

Fostă Miss în ţara sa natală, focoasa brunetă nu este o devoratoare de bărbaţi, aşa cum s-ar putea crede. Mayra a primit o educaţie strictă în familie, se consideră o bună catolică şi, după cum declara recent într-un interviu, se roagă lui Dumnezeu în fiecare dimineaţă.

Spre dezamăgirea admiratorilor săi din România, tânăra din El Salvador are o relaţie serioasă de ceva timp.

După ce s-a mutat în California, Statele Unite, Mayra visează să obţină cât mai curând un rol într-o telenovelă, indiferent dacă aceasta este produsă de o televiziune din America Latină sau din Statele Unite.

Până atunci, ea se dedică pasiunilor sale, cum ar fi flautul, după cum mărturiseşte pe propria pagină din reţeaua de socializare Facebook. (click.ro)

Şapte ani – atât a putut să reziste formaţia în showbizul moldovenesc.

O fi criza economică de vină, nici noi nu ştim exact. Anatol Neagu, producătorul formaţiei „Edict”, se abţine să dea declaraţii presei, spunând că nimeni nu trebuie să ştie de destrămarea trupei. „Nu mai este nicio formaţie. S-au dus unii membri. Fiecare a avut chestii personale şi au ales să plece. S-ar putea să facem o preselecţie. Pe moment, este o situaţie neclară”,

ne-a declarat Anatol Neagu.

Din cei şase membri ai formaţiei au rămas doar doi: Elena Gatcina (clape şi vocal) şi Adrian Cataraga (tobe).

Precizăm că „Edict” a fost una din cele mai solicitate formaţii pop-rock din Moldova. În 2006, cei de la „Edict” au fost invitaţi în România să participe în calitate de oaspeţi de onoare la Festivalul Internaţional „Cerbul de Aur”. Apreciaţi pe ambele maluri ale Prutului, membrii formaţiei au participat, tot în 2006, la preselecţia Eurovision atât în Moldova, cât şi România. În ambele ţări, „Edict” s-a clasat în finală.

Prima solistă a trupei a fost Cezara, apoi, în locul acesteia, a venit Margareta Iarovoi. Ultima schimbare a survenit în urma plecării lui

Ruslan Cârlici (chitară-bas), care a fost înlocuit cu Valentin Deresciuc.

E.R.

Ionuţ Dolănescu: am făcut primul pas spre împăcare Scandalul dintre fraţii Dolănescu este departe de a se încheia. În ciuda faptului că Ionuţ îşi doreşte încă să se împace cu Dragoş şi să rezolve totul pe cale amiabilă, acesta din urmă face publice scrisorile dintre ei.

„Fiica mea se va numi Ioana-Maria“ În urma unei noi vizite la ecograf, Ionuţ Dolănescu a aflat că soţia sa, Doiniţa, îi va dărui o fetiţă. „Deşi am probleme cu fratele meu, mă pot considera un om fericit. Fiul meu, Vlăduţ, mă face să trăiesc aşa, iar vestea că Doiniţa îmi va dărui şi o fetiţă m-a bucurat enorm. Micuţa va purta numele părinţilor mei, IoanaMaria”, a mai dezvăluit Ionuţ Dolănescu. „L-am invitat pe Dragoş la fiecare parastas pe care l-am făcut în casa tatălui meu, dar nu a venit. Chiar şi acum, că a venit în ţară, preferă să stea printre străini în loc să doarmă în casa tatălui nostru”, a spus Ionuţ Dolănescu

Zilele trecute, fraţii Dolănescu s-au întâlnit la tribunal, acolo unde Ionuţ i-a întins mâna lui Dragoş spre împăcare. „Eu am făcut primul pas spre împăcare, iar câteva ore mai târziu, el a scos la iveală nişte scrisori intime, ceea ce denotă lipsa lui de caracter. Şi eu păstrez ceea ce îmi scria el, însă nu voi face public niciodată acele scrisori”, a declarat Ionuţ Dolănescu.

„El a premeditat totul” Procesul s-a amânat pentru 20 aprilie, iar Ionuţ încă suferă pentru această situaţie. „Dragoş nu vrea să cedeze şi nu înţeleg de ce nu doreşte să cădem de acord asupra averii. Nu cred că tata ar fi vrut să ne vadă acum prin tribunale. Casa din Caimatei nu valorează două milioane de euro, aşa cum se vehiculează, iar cea de la Sinaia e mai mult decât 200.000 de euro. Numai terenul măsoară 3.000 de mp, iar vila are nouă dormitoare. Deci, preţul este cu mult

mai mare. Dragoş însă vrea să pozeze în victimă, să îmi pângărească mie imaginea şi să îi îndepărteze pe prietenii tatălui meu, care ştie că îmi sunt alături, tocmai de aceea a scos acele scrisori. Ce nu ştie el e că aceşti oameni vor fi întotdeauna de partea mea. În privinţa casei din Caimatei, nu vreau s-o înstrăinez. Este casa copilăriei mele şi, cu timpul, vreau să o transform în casă memorială, pe când Dragoş vrea să vândă ceea ce i se cuvine”, a mai spus Ionuţ Dolănescu.

Fragment din scrisoarea trimisă de Ionuţ lui Dragoş „Trebuie să am un cuib al meu, unde să pot avea intimitate eu şi femeia pe care o iubesc, unde să duc o viaţă liniştită, unde să pot studia în linişte, fără să mă deranjeze nimeni, unde să pot scrie cântecele mele fără să mai vină Domnul Doctor sau Cotoi sau Piţigoi sau ceilalţi prieteni devotaţi ai lui tata. Întotdeauna s-a sfătuit şi a luat sfaturi

de la străini şi nu de la ai lui.

Ba mai mult, a ajuns să-şi bârfească fraţii, mama şi chiar pe fiii lui cu prietenii lui care, de fapt, nu sunt decât nişte străini cu care nu ar fi trebuit să discute problemele noastre de familie, despre mine, despre tine, despre mamaia care era, de fapt, mama lui şi nu cred că se cădea să o discute şi să o bârfească cu familia Belu. Nu toată lumea accepta ca Tanti Ileana umilinţa şi înjurăturile lui tata.” (ziarulring.ro)

Jurnal de Chişinãu  M

arţi,

23 februarie 2010

Il paradiso | 13

www.jurnal.md

Jumatatea ˘ ta Pune capăt singurătăţii! Acum în ediţiile de marţi şi vineri ale JURNALULUI şi în tabloidul APROPO poţi găsi sufletul care să-ţi aline singurătatea.

Trebuie doar să suni la 090023456 (număr taxabil: 7 lei min, primele 30 sec gratuite) pentru a afla detalii despre El sau Ea sau... dacă nu ai curajul, trimite-ne datele tale pe adresa redacţiei şi de restul avem noi grijă.

Niciodată nu a fost mai simplu să-ţi găseşti sufletul-pereche.

Bun la suflet şi înţelegător

Cu Caravela, la Haiti EXCLUSIV // Interpreta Lenuţa Burghilă doreşte să le cânte sinistraţilor din Haiti

Deşi interpreta Lenuţa Burghilă susţine că refuză să acorde interviuri jurnaliştilor, aceasta a vorbit, în exclusivitate pentru JURNAL, despre proiectul „Doina speranţei”, cu subiectul „Haiti – în ruine şi durere, Moldova – un strop de speranţă”. „Vă rog să nu schimbaţi nimic din ceea ce am spus eu, deşi înţeleg că fiecare are modul lui de a scrie. Au apărut multe lucruri urâte despre mine în presă, care nu sunt adevărate. Dar eu vreau să am încredere în presa de la noi”, a declarat interpreta.

— Cum a venit ideea proiectului?

Eu privesc permanent Euronews şi mi se rupea inima ce vedeam acolo. Apreciez gestul premierului moldovean, Vlad Filat, de a ajuta oamenii de acolo. Ştiind că nu este posibilitate financiară să mă duc cu un avion cu mai multe produse, cu mai multe hăinuţe, am considerat ca să merg eu, ca interpret, eu care sunt vorbitoare de limba franceză, mai cânt în această limbă să susţin moral-spiritual poporul haitian.

— De câţi bani credeţi că veţi avea nevoie?

Va trebui să plec eu şi o echipă mică de jurnalişti, cameramani, care practic este deja formată. Aş vrea să mai vină cu mine, de asemenea, un jurnalist, cunoscător de limba engleză pentru ca să putem discuta şi comunica cu organizaţiile internaţionale.

— De ce nu organizaţi concerte unde să faceţi donaţii personale?

Am apreciat gesturile vedetelor din alte ţări care au donat din fondurile lor nişte sume de bani. Dar noi nu avem aşa posibilităţi financiare şi am considerat că prezenţa tot va fi un gest de caritate. Dacă m-aş duce, aş lua cu mine un cort şi nişte hăinuţe pentru copii, dar să fie producţie moldovenească. Pentru început vom avea nevoie de bani pentru bilet tur-retur, o diurnă pentru echipă şi pentru mine.

— V-aţi pregătit ţinutele pe care le veţi purta?

M-am gândit să-mi procur nişte haine de lucru, o salopetă, un costum, dar cred că voi putea purta şi haine pe care le poartă membrii organizaţiilor internaţionale, dacă voi fi voluntar pe lângă ei, dacă nu, atunci voi îmbrăca haine care să reprezinte Republica Moldova. Poate un costum clasic pentru unele întâlniri cu reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale. Nu cred că îmi voi lua haine luxoase pentru concert, căci vor avea loc nişte întâlniri afară, lumea se va aduna şi vom vorbi despre poporul nostru. Vor fi întâlniri asemănătoare „Caravelei” de la noi.

— Ce cadouri veţi duce haitienilor, cele pe care le împărţeaţi în timpul caravelei, adică lighene de plastic, detergenţi, ciocolate, săpun, sau altceva?

Voi lua cu mine nişte cd-uri cu muzica mea, mi-au mai rămas vreo 200 de pe ultimul album, şi le voi dărui. Multe trebuiesc acolo, dar noi, din partea noastră, vom pleca cu ce vom putea.

— De ce nu aţi mers în anul 2008, când erau inundate satele moldoveneşti să cântaţi şi pentru oamenii noştri? În timpul inundaţiilor care au afectat Moldova, eram implicată în „Caravela culturii”, dar am fost cu sufletul alături de oamenii aceştia şi mai rămân alături de ei. Din păcate, nu am avut mijloace financiare pentru a-i ajuta.

— Cei din Haiti atacă toate misiunile cu ajutoare umanitare. Nu vă este frică?

Nu mi-e frică de haitieni, căci eu nu sunt un produs de mâncat şi nu este canibalism acolo. Dar ştiu că atunci când un om începe a cânta, se adună lumea în jurul său. Eu recomand să vă uitaţi la Euronews şi veţi vedea cum băştinaşii au improvizat o scenă şi dau diferite reprezentaţii, multă lume s-a adunat în jur, şi atunci mi-am zis să îmi aduc şi eu aportul în acest fel. Cred că lumea se va aduna şi va asculta şi o melodie.

Cât costă drumul până în Haiti

Experţii vor lua decizia dacă va pleca sau nu Burghilă în Haiti

Republica Moldova nu are cursă directă spre Haiti, de aceea zborul va fi cu mai multe escale. „Dacă vrei să ajungi în Port au Prince, poţi să iei avionul spre Paris, după care te îmbarci în cursa ce pleacă în Guadalupe, iar de acolo decolezi spre Port au Prince”, a declarat, pentru JURNAL, una din casieriţele Air Moldova. Aceasta însă nu a ştiut să ne spună cât ne va costa o asemenea călătorie.

O altă casieriţă însă ne-a sugerat un alt traseu. „Din Chişinău zbori spre New York, după care iei avionul spre Port au Prince”, spune casieriţa. Într-o singură direcţie drumul costă 680 de euro pentru o persoană.

Solicitaţi să spună dacă o vor ajuta pe interpretă să ajungă în Haiti, ca să le cânte localnicilor, atât ministrul Culturii, Boris Focşa, cât şi purtătorul de cuvânt al guvernului, Igor Volniţchi, au declarat pentru JURNAL că artista trebuie să trimită proiectul structurilor abilitate. „Experţii noştri vor examina în ce constă el şi vor lua o decizie”, susţine Volniţchi. „Nu am auzit despre acest proiect, dar dacă va fi unul valoros, nu politizat, ne vom pronunţa în acest sens după ce îl vom examina minuţios”, ne-a asigurat Boris Focşa.

— De ce v-aţi adresat Guvernului, dar nu unor structuri private?

Eu am zis că nu mă voi adresa la nimeni, nici la structuri private, m-am adresat doar Guvernului.

Nu mi-am făcut din politicieni idoli, dar prieteni şi oameni pe care i-am apreciat după gest şi după faptă. Nu mă voi adresa la businessmani, căci m-am adresat şi un procent la sută dacă s-a oferit să mă ajute. Am să mai apelez la prietenii mei de peste hotare, la moldovenii care sunt plecaţi, la românii de pretutindeni, poate au plecat pe undeva prin lume şi câştigă bani mai mulţi.

M-am adresat Guvernului, pentru că toate ideile de proiecte au fost realizate numai cu sprijinul acestuia. Nu m-am adresat structurilor de mai jos, pentru că nu am încredere.

— Cum comentaţi acuzaţiile că proiectul „Caravela culturii” a înghiţit bani din bugetul statului?

Am muncit patru ani fără zile de odihnă, cu o echipă mică, dedicându-ne trup şi suflet, fără niciun gând de profit personal şi am un rezultat care nu a fost înregistrat de nicio ţară din lume.

Marea invidie care este în conştiinţa unora a făcut ca să se spună aceste aberaţii. Îmi pare rău că am ajuns să fiu tratată în aşa fel. Acest proiect, o poate spune orice expert internaţional, s-a făcut cu mijloace mici.

— A crescut nivelul de cultură al moldovenilor de la apariţia „Caravelei”?

Contribuţiile în dezvoltarea culturii constituie faptul că s-au reparat casele de cultură, lumea şi-a mai scos din ladă lucrurile unice pe care nu le vedea nimeni sau satele au descoperit ce au acolo. Îmi pare rău că niciun jurnalist nu a venit să vadă cum merge „Caravela Culturii”. Şi dacă a fost, a văzut că nu am avut niciun eşec şi nu a mai avut interes să scrie ceva de bine.

Marina LIŢA

„Caravela” a înghiţit milioane de lei din bugetul de stat „Caravela Culturii” a înghiţit din bugetul statului milioane de lei. „Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei se ocupă de acest caz. Ştiu sigur că Burghilă şi-a cumpărat mobilier pentru birou şi multe alte bunuri. Am iniţiat şi o comisie la minister să investigheze acest caz”, a declarat, pentru „Apropo magazin”, Boris Focşa, ministrul Culturii. În 2005, când a fost iniţiat proiectul său, interpreta declara că nu va fi susţinută din bani publici. „Cheltuielile de casă, executate în cadrul proiectului „Caravela culturii”, au alcătuit 2,282 mil. de lei, iar cele efective – 2,080 mil. lei, rămânând neutilizate 202,5 mii lei, care urmau a fi restituite în bugetul de stat la finele anului bugetar în exerciţiu”, se scrie într-o hotărâre a Curţii de Conturi. În 2007 s-au alocat circa 2 milioane de lei, în 2008 – 1,817 de mil. lei, iar în 2009, până pe data de 28 octombrie – 1,103 de mil. lei. În timpul guvernării comuniste, Burghilă şi-a mai deschis asociaţia obştească „EuroMoldovaArt”, SRL-ul „Elen-ArtStudio”, revista „Caravela” precum şi emisiune „Caravela Culturii”, difuzată la TV Moldova 1.

Sunt un bărbat cu studii superioare, bun la suflet şi înţelegător. La cei 56 de ani ai mei, caut o femeie cu vârsta potrivită care să mă înţeleagă şi să îmi fie alături. (373)

Bărbat din Chişinău Am 38 de ani şi locuiesc în Chişinău.

Am locuinţă şi serviciu. Aş dori să fac cunoştinţă cu o femeie fără copii, de 30-35 de ani. (374)

Femeie serioasă Femeie de 38 de ani solicită cunoştinţă cu un bărbat în vârstă de 38-45 de ani, de 1,70 m, serios, asigurat material, pentru a întemeia o familie. Dacă eşti singur şi ai intenţii serioase, sună-mă! (375)

Tânăr din provincie Am 36 de ani şi sunt de la ţară. Aş dori să cunosc o persoană fidelă şi devotată, fără obligaţiuni, dornică de a iubi şi a fi iubită. (376)

Încă mai sunt singur Jumătatea mea rătăceşte undeva. Aş vrea să cunosc o femeie care doreşte să îşi aranjeze viitorul. Îi asigur condiţii decente de viaţă.

Sunt fără vicii! (377)

Căutând jumătatea Sunt un bărbat cu studii superioare. La vârsta de 56 de ani, caut o persoană care să îmi ţină companie pentru tot restul vieţii. Femeia să fie înţelegătoare, drăguţă, cu vârsta între 48 şi 54 de ani. (378)

Văduvă din provincie Cresc singură doi copii. Am casă şi tot ce îmi trebuie în ea, dar nu am alături un bărbat care mi-ar alina sufletul. Aş vrea ca bărbatul respectiv să fie un bun gospodar, fără vicii. Cine doreşte să îmi fie alături să mă contacteze. (379)

Caut un bărbat inteligent Aş vrea să cunosc un bărbat inteligent, înalt, atent, cu vârsta între 27 şi 34 de ani, fără vicii, studii superioare, bogat sufleteşte, romantic, care duce un mod de viaţă sănătos. Îmi doresc o relaţie bazată pe sinceritate şi încredere. (380)

Caut o virgină Am 30 de ani. Aş vrea să fac cunoştinţă cu o fată serioasă şi virgină care îşi caută perechea. (381)

Femeie de la ţară Am 49 de ani, 1,65 m şi 68 kg. Aş dori să cunosc un bărbat independent, serios, bun la suflet, pentru a împărtăşi bucuriile şi durerile împreună. (382)

14 | Poveşti adevărate

www.jurnal.md

Marţi, 23 februarie 2010

 Jurnal de Chişinãu

Omul fără noroc e ca tămâia fără foc

Familia Secară a venit în localitatea ceea pentru că nu avea unde trăi şi o mătuşă le-a propus casa de la ţară. „Oricum e pustie, spunea femeia, nu am de gând să o înstrăinez, dar nici să locuiesc în ea.” Mătuşa Alexandra stătea la feciorul ei la oraş. A rămas bărbatul văduv şi nu avea cine îngriji de el şi de cei trei nepoţi. Astfel, cei alde Secară s-au mutat în sat. El s-a angajat la şcoală, iar nevasta lui – la alimentara din sat.

La noi acasă

cu Lidia BOBÂNĂ Şi o specialitate, şi alta presupuneau comunicare. Au devenit într-o lună oameni ai satului. Vecinii îi invitau la petreceri, trăgeau des pe la discoteca din sat, nu scăpau nicio activitate care le-ar fi trezit curiozitatea. Liliana, nevasta lui Secară, era o femeie deosebită. Ce-i drept, era cam plinuţă la trup, dar avea un păr bogat, de un castaniu neobişnuit.

Firea ei veselă şi şugubeaţă te cucerea din prima clipă Era pistruiată şi avea o faţă albă-albă încât, dacă te uitai la ea mai atent, vedeai cum curge sângele prin venele feţei. Ochii săi de un verde întunecat te hipnotizau în momentul când te fixau în privirea lor... Însă nu trăsăturile feţei o făceau simpatică şi agreabilă. Firea ei veselă şi şugubeaţă te cucerea din prima clipă. Găseai în preajma ei mereu şi bărbaţi, şi femei. Soţul ei, Costică, era mai retras, cam crispat, dar avea statură înaltă, chip plăcut, era sportiv de felul lui şi femeile îl găseau interesant.

Vă spuneam că satul i-a primit cu simpatie pe cei doi.

O familie de învăţători, tineri şi ei, îi tot invitau la ospeţe.

Horoscop

Erau cam de-o seamă, unica deosebire dintre ei era că familia ceea avea doi copii, mărunţi, născuţi unul după altul.

Trăiau din salariu şi se întreţineau din ce le mai trimiteau părinţii. Ştiţi cum se adună în cercuri intelectualii şi funcţionarii într-un sat? După interese, după stare materială, după vârstă. Aceste două familii se potriveau în multe privinţe – le plăceau întâi de toate distracţiile. Locuiau la ţară şi aici care ar fi putut fi plăcerile? Seratele de la căminul cultural, o dată în săptămână se duceau la film sau la discotecă şi ospeţele când la un cuplu, când la celălalt. Femeile se întreceau la gătit bucate ca să dovedească celeilalte că e mai pricepută şi mai ingenioasă.

Alimentara Lilianei – cuibuşor de nebunii Uite însă că de la un timp nevasta ceea cu copii rămânea acasă tot mai des de una singură. Bărbatul ei se ducea cu prietenii să petreacă câte o seară în centrul raional. Nu sar fi neliniştit femeia, dar iată că au pornit prin sat vorbe că soţul ei, Andrei, medic în localitate, stă ore întregi în alimentara Lilianei, că la ora mesei o ia cu maşina spitalului şi o duce în centrul raional şi că,

după masă, Liliana nu deschide magazinul la timp. Lumea, supărată foc, s-a plâns şi primarului. Au ajuns vorbele şi la Costică care, vă spuneam, nu era un terchea-berchea, aşa că satul a răsuflat uşurat când a aflat că Liliana a încasat bătaie. „Aşa-i trebuie, spuneau femeile, e cam zvăpăiată, dacă nu o ţine din scurt Costică, socoate că a pierdut-o!” Nici la Andrei în familie nu era tocmai bine. Ancuţa porni să îl bănuiască de toate relele.

Peste un timp de la întâmplarea asta, Andrei şi-a anunţat nevasta că pleacă la un stagiu de două săptămâni la Chişinău. Tot atunci a dispărut din sat şi Liliana. Nu ştia Costică nici cu spatele ce gânduri poartă femeia lui. Ea a scris cerere de eliberare din serviciu fără ştirea lui. Când era el la lecţii, ea şi-a strâns în două valize lucruşoarele şi atâta au mai văzut-o sătenii.

N-a fost greu ca oamenii să

pună la cap aceste două dispariţii din sat şi să formuleze gândul: împreună sunt, dar unde? Ancuţa s-a dus în centrul raional la superiorul lui Andrei să afle unde îşi poate găsi soţul şi a aflat că şi acesta s-a eliberat din funcţie şi nu ştie nimeni de urma lui.

Cine zice că nu poţi muri de inimă rea nu ştie ce-i durerea Abia hăt peste jumătate de an, Andrei i-a trimis nevestei nişte bani şi o scrisoare prin care a rugat-o să îi dea divorţul, deoarece vroia să se însoare cu Liliana care aştepta copil de la el. „Să îi spui şi lui Costică că locuim la Kiev şi, dacă poate, să ne ierte. Să mă ierţi şi tu, Ancuţă, n-am vrut să-ţi fac rău ţie şi copiilor, dar a fost peste puterile mele să rezist pasiunii”.

Costică, cam dur de felul lui, oricum nu şi-ar fi primit nevasta înapoi, oricât de mult ar fi iubit-o. Acum ştia sigur că l-a părăsit pentru prietenul lui. Cum nu avea copii, zicea că nu e mare pierdere, se mai însoară el. Ancuţa însă de ru-

şine, de necaz, s-a îmbolnăvit rău de tot. Şi pe cine credeţi că l-a rugat să o ajute? Pe Costică, cel care o înţelegea cel mai bine în momentul acela.

Internată în spitalul raional, starea femeii se înrăutăţea cu zi ce trecea. Medicii erau nedumeriţi, parcă nu avea nimic serios, dar se usca văzând cu ochii, se scurgea viaţa din ea inexplicabil de iute.

Toţi erau îngrijoraţi. Într-o zi, când a venit Costică cu copiii la spital, femeia l-a rugat: „Ai grijă de ei, nu-i da nimănui, nici părinţilor mei, nici la orfelinat, creşte-i tu, te rog, cu gură de moarte te rog”.

A murit femeia asta de inimă rea. Cine zice că nu se poate aşa ceva nu ştie ce-i durerea. Între timp, s-a mai întâmplat un lucru la Kiev. În timpul naşterii, a murit şi Liliana, aducând pe lume o fetiţă. I-au pus numele lui Costică pentru că nu era divorţată femeia. Andrei vroia să dea fetiţa la orfelinat. Zicea că doar pe un timp, până îşi clarifică situaţia. Organele de tutelă i-au scris însă lui Costea şi lau întrebat ce are de gând să facă cu fetiţa: o ia la el sau nu?

Costea a luat-o. Astăzi e tată a trei copii, are peste 40 de ani şi nu s-a mai însurat. Gurile rele spun că muierile miloase nu ocolesc casa lui...

Clarvăzătoarea SONIA Marea cunoscătoare a celor mai puternice ritualuri de magie albă, deţinătoarea tainelor astrologiei şi chiromanţiei, a fost premiată cu coroana de aur pentru sutele de cazuri dificile, uneori imposibile, rezolvate cu succes. Lucrează cu Duhul Sfânt, împreună cu Maica Teodora şi Călugărul Anastasie. Dacă credeţi că aţi fost blestemat, sau aveţi vise inexplicabile, nu vă mai înţelegeţi cu partenerul de viaţă, nu mai aveţi spor în casă, în afaceri, sunteţi impotent sau aţi căzut în patima alcoolului, aveţi cununiile legate sau aveţi farmece, vrăji, contactaţi-mă şi vă promit că prin puterea Domnului, împreună cu Maica Teodora şi Călugărul Anastasie vă vom ajuta să vă vindecaţi şi să găsiţi calea cea bună. Cei care nu pot ajunge la cabinetul doamnei Sunita, pot fi ajutaţi şi prin telefon, cu datele personale şi zodia.

tel. 0040 746 674 640

23 februarie 2009

Berbec Dimineaţa, sunteţi bine dispus şi aveţi succes în activităţile casnice şi la serviciu. S-ar putea să nu fiţi prea mulţumit de situaţia financiară. Seara, sunteţi în centrul atenţiei la o petrecere. Să evitaţi glumele ce ar putea deranja.

Rac Începeţi o activitate care vă va aduce câştiguri frumoase şi satisfacţii profesionale. Sunteţi în formă la serviciu şi munciţi mai mult, spre nemulţumirea colegilor. Nu încercaţi să vă depăşiţi limitele! Riscaţi să vă îmbolnăviţi sau să vă accidentaţi.

Taur Sunteţi foarte inventiv şi vă descurcaţi foarte bine în afaceri. Investiţiile dvs. vă pot aduce în curând satisfacţii. Să nu trataţi superficial problemele partenerului de viaţă. Spre seară, aveţi ocazia să discutaţi mai mult.

Leu S-ar putea să plecaţi într-o scurtă delegaţie anunţată în ultimul moment. În ciuda dificultăţilor, reuşiţi să vă descurcaţi foarte bine. Relaţiile sentimentale sunt puţin tensionate. Aveţi răbdare cu partenerul de viaţă, până vă înţelege şi vă acceptă situaţia.

Gemeni Cu farmecul dvs. deosebit, atrageţi admiraţia celor din jur. Aveţi şanse de reuşită în activităţile comerciale. Sunt favorizate şi investiţiile pentru casă. Să evitaţi discuţiile în contradictoriu cu o persoană mai în vârstă din familie.

Fecioară Astăzi, sunteţi plin de energie.

Dacă sunteţi invitat într-o excursie, să nu pierdeţi ocazia. Nu vă mai gândiţi la cheltuieli! Meritaţi puţină relaxare. Evitaţi cearta cu o rudă mai în vârstă!

Balanţă Începeţi pregătirile pentru concediu sau pentru o excursie. O rudă din partea partenerului de viaţă reuşeşte să vă indispună pe moment. Ascultaţi-o, pentru că sfaturile sale ar putea să vă fie utile! Spre seară, când se mai liniştesc apele, sunteţi dispus să plecaţi într-o scurtă vizită la prieteni.

Scorpion Dimineaţa, urmează să primiţi bani. Puteţi face planuri de viitor şi să vă întâlniţi cu prietenii. Staţi excelent la capitolul comunicare. Vă recomandăm să nu îi neglijaţi pe cei mici.

Săgetător Apar rezultatele bunei colaborări cu un partener de afaceri. Împreună, reuşiţi să terminaţi o lucrare importantă. După-amiază, sunteţi nemulţumit din cauza relaţiilor sentimentale. Un prieten vă ajută să treceţi mai uşor peste acest moment.

Capricorn După o perioadă nu tocmai favorabilă, lucrurile merg mai bine pe plan sentimental. S-ar putea să vă îndrăgostiţi la prima vedere. Vă recomandăm să fiţi sincer. Spre seară, mergeţi în vizită la prieteni. Încercaţi să nu monopolizaţi discuţiile!

Vărsător Sunteţi puţin indispus din cauza problemelor financiare. Aveţi un randament foarte bun, mai ales în activităţile intelectuale. Să vă dedicaţi studiului, proiectelor de viitor sau consolidării relaţiilor de afaceri. Sunt şanse să vă faceţi noi prieteni. Puteţi să vă bazaţi pe intuiţie.

Peşti Dimineaţa, aveţi multe probleme de rezolvat. Chiar dacă sunteţi în formă şi aveţi spor, să nu refuzaţi ajutorul celor din jur. Spre seară, primiţi de la o persoană mai în vârstă din familie un cadou sau o sumă de bani.

Jurnal de Chişinãu  M

arţi,

meteo

Marţi

Chişinău

2°C...5°C

Bălţi

1°C...4°C

Cahul

3°C...6°C

23 februarie 2010

Miercuri

  

0°C...6°C -1°C...5°C 1°C...7°C

Divertis | 15

www.jurnal.md

Mica publicitate

Joi

  

4°C...7°C 2°C...6°C 5°C...8°C

  

Acum anunţul tău va apărea de trei ori pe săptămână: marţi, joi şi vineri: tel.: 090023456.

Vodca „Perfect”, apreciată la nivel internaţional Marca comercială „PERFECT” s-a dovedit a fi cea mai perfectă băutură alcoolică în CSI. În cadrul „Prodexpo”, expoziţie internaţională organizată la Moscova, la care au participat peste 1.800 de companii din 57 de ţări ale lumii, marca comercială „PERFECT” a ridicat trei medalii. Lichiorul „PERFECT Vişină” este deţinătorul medaliei de aur la concursul „Cel mai bun produs 2010”, iar vodca „PERFECT” şi „Exclusiv” au fost premiate cu medalii de argint.

Acasă, în R. Moldova, marca comercială „PERFECT”, de asemenea, se bucură de aprecierea amatorilor de băuturi spirtoase şi specialiştilor în domeniu.

Comitetul Organizatoric al concursului „Marca comercială a anului”, la categoria băuturi spirtoase, a premiat marca comercială „PERFECT” cu Premiul cel Mare, „Mercurul de Aur”, nominalizarea „Reputaţie şi încredere”. Iar la concursul vinurilor şi băuturilor spirtoase, vodca „Perfect” a fost premiată cu medalia de aur. În 2010, compania „RENAISSANCE PERFECT” va sărbători 15 ani de activitate.

Închirieri

Dau în chirie apartament cu două camere, etajul 2, la Bucureşti Drumul Taberei. Tel.: 0 22 22 29 96.

Dau în chirie o cameră la Iaşi. Tel.: 0 236 61 470, GSM: 075 33 57 900.

Dragon similar celui din Avatar, descoperit în Indonezia O variantă în miniatură a dragonului folosit de populaţia Na'vi din Avatar ca mijloc de locomoţie a fost descoperit recent în Indonezia.

Descoperirea a fost făcută de către un user al sitului Reddit.com care a fotografiat reptila şi a realizat că asemanarea cu micuţii dragoni zburători din producţia lui James Cameron este uimitoare. Aşa că Toruk Makto-ul în miniatură, până ieri o şopârlă nebăgată în seamă, a devenit astăzi un presupus motiv de inspiraţie cinematografică.

Sudoku simplu

VÂNZĂRI

Vând un lot de pământ de 25 de ari în sa-

dificil

 - Ce faci, Bulă? Tot la cantină mănânci?

Parcă ai zis că te însori.

- Păi, m-am însurat.

- Şi parcă ziceai că o să te însori cu o femeie care să fie doamnă în societate, bucătăreasă în bucătărie şi curvă în dormitor.

- Da, însă am nimerit-o să fie doamnă în bucătărie, bucătăreasă în dormitor şi curvă în societate

epigrame

Gheorghe BÂLICI Dor De ai dorinţă arzătoare, Te-mpunge gândul, vrei-nu vrei, Şi-i cazi femeii la picioare, Dar să n-ajungi chiar preşul ei!...

Unui scriitor scandalagiu Pe-acest confrate, foarte rău de gură, Ce şi-a-ngropat talentu-n băutură, Cine-l citeşte murmură pe-ascuns: „L-a îngropat, dar nu îndeajuns...”

COMPANIE juridică oferă consultaţii juridice civile, economice, fiscale, funciare privind înregistrarea, lichidarea întreprinderilor, reprezentarea în instanţe de judecată de diferit nivel, recunoaşterea hotărârilor judecătoreşti străine, precum şi executarea lor. Tel.: 232212. GSM: 068274174.

Dăm în chirie birouri de 35 m şi 56 m pe str. 31 august, nr. 98.

Tel.: 237933; 079593764.

Agenţia de presă „MS-publicitate” exprimă sincere condoleanţe contabilului-şef, dna Veronica Anghel, în legătură cu trecerea în nefiinţă a mamei sale – Anastasia.

Fie-i ţărâna uşoară. Dumnezeu să o odihnească în pace.

 Culmea fumatului: să fii îndrăgostit lulea.

 Un moş intră într-un bordel şi o întreabă pe patroană cât costă o partidă de amor.

- 100 de dolari în pat, 50 pentru una scurtă în baie şi 10 dacă o faci pe jos.

Moşuleţul scoate 100 de parai şi-i dă patroanei.

- Bine, moşule, văd că vrei s-o mai savurezi o ultimă dată în pat...

- Ba nu! De ZECE ori pe jos!

SERVICII

SRL „MS-Publicitate” solicită prezentarea dnei Valentina Bogataia la sediul agenţiei din str. Columna 146/1, pe 22 februarie 2010, ora 10.00, cu privire la realizarea contractului investiţional nr. MD/25 din 14.02.2006.

Director, Nae Simion Pleşca

BIG BANC  Bulă vine noaptea acasă cu Trulă şi îi arată apartamentul: - Încet să nu o trezim pe nevastă-mea. Aici e bucătăria, aici e baia, aici – sufrageria şi aici – dormitorul. Cea din pat e nevastămea, iar cel de lângă ea sunt eu.

tul Gangura, raionul Ialoveni. Tel.: 0 268 70 282.

Integrama

16 | Focus

www.jurnal.md

Marţi, 23 februarie 2010

 Jurnal de Chişinãu

Explozia senzualităţii la Rio CARNAVAL // Fulminantul spectacol de pe Sambadrom a pus pe jar întreaga Brazilie

Rayssa Oliveira, regina şcolii de samba „Beija-Flor”

Viviane Araujo, regina şcolii de samba „Salgueiro”

Regina în vârstă de şapte ani a unei şcoli de samba plângând pe Sambadrom, multe staruri americane şi un număr record de turişti au condimentat ediţia 2010 a Carnavalului de la Rio, încheiat cu un omagiu colorat adus muzicii braziliene.

Primul carnaval de la desemnarea Rio de Janeiro drept oraşul care va găzdui Jocurile Olimpice din 2016, denumit de portughezi „Cidade Maravilhosa” (Oraşul Minunat), cu şase milioane de locuitori, a ţinut să ofere lumii întregi o imagine de sărbătoare. La petrecere au participat circa 730.000 de turişti străini şi brazilieni, în creştere cu 5% faţă de ediţia precedentă.

Regina carnavalului Desemnată regina şcolii de samba „Viradouro” la vârsta de şapte ani, cea mai tânără regină din istoria carnavalului, Julia Lira, nu a rezistat presiunii şi a izbucnit în lacrimi chiar în timpul defilării. Participarea Juliei Lira la paradă a fost avizată pozitiv de un judecător din Brazilia, după ce o agenţie pentru protecţia copiilor a încercat să blocheze această iniţiativă. Agenţia s-a pronunţat împotriva folosirii copiilor în roluri ce au conotaţii sexuale.

Consolată de părinţi – tatăl ei fiind directorul şcolii „Viradouro” –, tânăra Julia Lira a reuşit să se achite în cele din urmă de sarcina de a-i conduce către linia de sosire pe cei 100 de percuţionişti în faţa cărora a defilat. Cu toate acestea, Julia a părut copleşită de importanţa acestui rol, ocupat de regulă de top-modele sau starlete din telenovelele braziliene, devenite adevărate sex-simboluri, care defilează aproape goale în faţa ochilor a peste 80.000 de spectatori pe Sambadrom.

Julia Lira, o fetiţă de 7 ani, a fost aleasă regina şcolii de samba Viradouro

O dansatoare a şcolii de samba „Beija-Flor”

„Bombele” passistas Defilările au demonstrat încă o dată că magia înconjoară astfel de evenimente, oferind un nou prilej de a admira o adevărată explozie de culoare, percuţii asurzitoare, costume extravagante şi care alegorice monumentale. Nu pot fi trecute cu vederea nici cele mai admirate dansatoare, denumite „passistas”, cu forme împlinite şi acoperite doar de câteva paiete.

Juriul notează evoluţiile celor 12 şcoli de elită în funcţie de zece criterii foarte stricte – costume, ritm, originalitatea temei, evoluţia dansatorilor etc. – şi îşi va da verdictul miercuri după-amiază.

La fel ca în cazul fotbalului, brazilienii sunt pasionaţi de această competiţie. Întreaga Brazilie s-a oprit pentru a participa la marile carnavaluri – Rio, Salvador de Bahia, Recife, Sao Paulo –, dar şi la nenumăratele „blocos”, serbări de stradă la care participă de la câteva sute până la câteva mii de petrecăreţi. (MEDIAFAX)

O dansatoare a şcolii de samba „Salgueiro”

Regina şcolii de samba „Unidos da Tijuha”