Jurnal de Chisinau Nr 942

MARŢI, 27 aprilie 2010 ANUL X, NUMĂRUL 28 (942)

www.jurnal.md â‚Ź 16,75 $ 12,57

PRET: 3,00 LEI

ISNN 1857-0771

bilete de avion

mytravelÂŽ tel.: 806-806

NICOLAE NEGRU

ImprovizaĹŁii. Ziua Europei, pe nou Ĺ&#x;i pe vechi

>P6

Directorii roČ™ii Cel mai bun jurnalist de investigaĹŁie de pe glob Jurnalistul de investigaĹŁie Vitalie Călugăreanu (foto), care face parte din echipa Jurnal Trust Media, a câștigat premiul Global Shining Light Award 2010. Premiul a fost oferit pentru realizarea unei serii de articole despre averea Č™i afacerile familiei Voronin.

La documentare au participat alĹŁi doi ziariČ™ti din R. Moldova, Dumitru Lazur Č™i Irina Codrean, foČ™ti reporteri ai publicaĹŁiei „Jurnal de ChiČ™inăuâ€?, precum Č™i Č˜tefan Cândea (România) Č™i Vlad Lavrov (Ucraina). Articolele echipei de jurnaliČ™ti premiaĹŁi au fost publicate ĂŽn Republica Moldova ĂŽn ziarul „Jurnal de ChiČ™inăuâ€?, precum Č™i ĂŽn presa internaĹŁională ĂŽn limbile română Č™i engleză. „Acum Moldova are jurnaliČ™ti, care nu se vând Č™i nu se cumpărăâ€?, a declarat Vitalie Călugăreanu.

Premiul Mare a fost conferit echipei de jurnaliČ™ti din R. Moldova de către Comitetul organizatoric al ConferinĹŁei Globale a JurnaliČ™tilor de InvestigaĹŁie, care s-a desfÄƒČ™urat ĂŽn perioada 21-25 aprilie la Geneva. ĂŽn cadrul conferinĹŁei, jurnaliČ™tii moldoveni au relatat despre trucurile jurnalistice la care au recurs pentru a obĹŁine informaĹŁii pe parcursul documentării, inclusiv camera ascunsă. ZiariČ™tii au făcut investigaĹŁii privind averea familiei prezidenĹŁiale ĂŽn perioada guvernării comuniste (2001-2009). ĂŽn consecinĹŁÄƒ, au apărut articolele „Voronin jr., mame surogat Č™i un bodyguard ucisâ€?, „Imperiul imobiliar al familiei Voroninâ€? Č™i „Favoruri guvernamentale pentru Voronin juniorâ€?.

Prezentarea jurnaliČ™tilor moldoveni a fost aplaudată ĂŽndelung de participanĹŁii la ConferinĹŁÄƒ. „InvestigaĹŁiile au fost realizate ĂŽn condiĹŁii vitrege pentru jurnaliČ™ti – acces limitat la informaĹŁiile de interes public Č™i frica funcĹŁionarilor publici de a vorbi cu presaâ€?, au menĹŁionat membrii juriului.

Impresionează Č™i faptul că seria de articole despre averea Č™i afacerile familiei Voronin au fost realizate Č™i publicate ĂŽn ajunul alegerilor parlamentare din aprilie 2009.

Apropo, la ĂŽnceputul lunii aprilie, aceeaČ™i echipă de jurnaliČ™ti, a câștigat menĹŁiunea la concursul anual Investigative Reporters and Editors (IRE) – secĹŁiunea online. La acest concurs, echipa de jurnaliČ™ti moldoveni a ĂŽmpărĹŁit poziĹŁia de ďŹ nalist cu “ProPublicaâ€?, „ICIJâ€? Č™i „Huffington Post Investigative Fundâ€?.

Premiul Global Shining Light Award este acordat bianual Č™i onorează jurnalismul de investigaĹŁie un condiĹŁii extreme.

Svetlana PANŢA

INAMOVIBILII // Comunistul Gacikevici, directorul Băncii de Economii, l-a ĂŽnvins pe Filat MAI MULŢI ĹžEFI AI UNOR ĂŽNTREPRIN DERI PROFITABILE cu capital majoritar de stat, care au fost instalaĹŁi ĂŽn funcĹŁie de fosta guvernare Ĺ&#x;i care s-au remarcat prin sponsorizări ale acĹŁiunilor guvernării comuniste, Ĺ&#x;i-au păstrat fotoliile după ce AIE a preluat puterea ĂŽn stat. Este vorba despre directorul Băncii de Economii, Grigore Gacikevici (foto), directorul de la “Moldtelecomâ€?, Vitalie Iurcu, Ĺ&#x;i, desigur, Ĺ&#x;eful ĂŽ.S. “Registruâ€?, Vladimir Molojen. Purtătorul de cuvânt al prim-ministrului, Igor VolniĹŁchi, susĹŁine că Vlad Filat a semnat dispoziĹŁia de eliberare din funcĹŁie a preĹ&#x;edintelui Băncii de Economii, dar instanĹŁa de judecată a anulat actul, iar ĂŽn privinĹŁa demiterii celorlalĹŁi doi decizia o pot lua doar ministerele cărora li se supun cele două instituĹŁii. >P3

Arhiva ne botează ACTELE NOASTRE // Sediul prea mic, funcĹŁionarii insuďŹ cienĹŁi nu fac faĹŁÄƒ rândurilor enorme de solicitanĹŁi >P4

Foto: VIP Magazin

VocaĹŁie: reporter de război ZONE DE CONFLICT // „Eu nu particip la război, războiul participă ĂŽn mineâ€? >P8

2 | Actualitate este o publicaĹŁie editată de JURNAL TRUST MEDIA PREĹžEDINTE: Val Butnaru Apare din 1999 Adresa redacĹŁiei: str. Vlaicu Pârcălab 63, etaj 3, Centrul Skytower, cod poĹ&#x;tal 2012, ChiĹ&#x;inău, Republica Moldova Telefoanele redacĹŁiei: 23.83.31, 23.76.45 GSM 068.58.37.77 Orange GSM 079.98.37.77 Moldcell fax: 23.42.30 e-mail: cotidian@jurnal.md internet: www.jurnal.md REDACŢIA: DIRECTOR: Aureliu Cornescu aureliu.cornescu@jurnal.md REDACTOR ĹžEF: Rodica Mahu rodica.mahu@jurnal.md REDACTOR ĹžEF ADJUNCT: Mariana RaĹŁÄƒ mariana.rata@jurnal.md EDITORIALIĹžTI: Nicolae Negru Petru Bogatu REPORTERI: Vitalie Hadei vitalie.hadei@jurnal.md Irina Nechit irina.nechit@jurnal.md Svetlana Corobceanu svetlana.corobceanu@jurnal.md Marina LiĹŁa marina.lita@jurnal.md Victoria Popa victoria.popa@jurnal.md Svetlana PanĹŁa svetlana.panta@jurnal.md REDACTOR STILIZATOR: Ilie Gulica ilie.gulica@jurnal.md EDITOR FOTO: Elena Grozavu elena.grozavu@jurnal.md DESIGN: Alex Marchitan alex.marchitan@jurnal.md Corneliu Comendant corneliu.comendant@jurnal.md MANAGER PRODUCŢIE & ABONAMENTE: Veaceslav Dreglea „Jurnal de ChiĹ&#x;inăuâ€? este marcă ĂŽnregistrată a JURNAL TRUST MEDIA PreĹ&#x;edinte JURNAL TRUST MEDIA Val Butnaru val.butnaru@jurnaltv.md DIRECTOR Adrian GĂŽĹŁu adrian.gitu@jurnaltv.md DIRECTORI DEPARTAMENTE: DIRECTOR DEPARTAMENT TEHNIC Artur HasnaĹ&#x; artur.hasnas@jurnaltv.md DIRECTOR PUBLICITATE Virginia Prodan virginia.prodan@reforma.md DIRECTOR DEPARTAMENT CONTABILITATE Victoria Ursu victoria.ursu@jurnaltv.md DIRECTOR DEPARTAMENT JURIDIC Gheorghe Stratan gheorghe.stratan@jurnaltv.md DIRECTOR DEPARTAMENT IT Sergiu Bivol sergiu.bivol@jurnaltv.md DIRECTOR DEPARTAMENT WEB Vitalie Harea vitalie.harea@jurnaltv.md JURNAL TRUST MEDIA editează ziarele “Jurnal de ChiĹ&#x;inăuâ€?, “Apropoâ€?Ĺ&#x;i “Economistâ€?, JURNAL TRUST MEDIA este proprietarul televiziunii JURNAL TV Ĺ&#x;i a postului de radio JURNAL FM.

www.jurnal.md

JURNAL DE CHIĹžINĂƒU

MARŢI, 27 APRILIE 2010

Mihai Ghimpu nu va participa la parada de la Moscova DEZACORD // Parada de la Moscova provoacă controverse ĂŽn cadrul AIE PreČ™edintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, nu va participa la parada militară organizată la 9 mai la Moscova. “Sunt de acord că se ĂŽmplinesc 65 de ani de la ĂŽncheierea celui de-al Doilea Război Mondial, dar nu pot să uit nenorocirile, deportările, foametea prin care au trecut cetÄƒĹŁenii Republicii Moldova pe timpul Uniunii Sovieticeâ€?, a argumentat decizia sa spicherul Parlamentului. ĂŽn acelaČ™i timp, după mai multe discuĹŁii ĂŽn contradictoriu ĂŽn cadrul AlianĹŁei pentru Integrare Europeană, a fost luată decizia ca soldaĹŁii moldoveni să participe la paradă. Ghimpu a ĹŁinut să precizeze ĂŽn cadrul unei conferinĹŁe de presă că toate partidele din AIE au susĹŁinut această decizie ĂŽn afară de Partidul Liberal. ĂŽn PiaĹŁa RoČ™ie vor mărČ™Äƒlui 70 de soldaĹŁi moldoveni, pentru deplasarea cărora Guvernul urmează să achite suma de 400 mii de lei.

Politicienii nu au avut curaj să spună „nu�

Dacă Republica Moldova doreČ™te să se integreze ĂŽn Europa, trebuie să facă ceea ce fac cetÄƒĹŁenii Europei, a comentat pe marginea acestei decizii fostul premier Mircea Druc. Solicitat de Vocea Basarabiei, ex-premierul a declarat că susĹŁine decizia preČ™edintelui interimar de a nu participa la parada militară din FederaĹŁia Rusă. Mai mult ca atât, el a declarat că nici nu avea să pună ĂŽn discuĹŁie problema participării la acest eveniment. „A fost Č™i război pentru apărarea patriei, dar Č™i al Doilea Război Mondial, ĂŽnceput, de altfel, Č™i de Rusia. Nu avem noi ce face paradă. Noi am luptat fără voia noastră Č™i pe un front, Č™i pe altul.

Tatăl meu a luptat ĂŽn armata sovietică, unchii mei au luptat ĂŽn armata română, deci s-a terminat. Nu mai avem ce face paradă cu speculaĹŁiile astea. Nu mai avem pentru ce face paradă de acest genâ€?, a speciďŹ cat Mircea Druc.

Fostul premier a menĹŁionat că dacă Republica Moldova vrea integrare europeană, trebuie să facă ceea ce fac cetÄƒĹŁenii Europei. „Nu trebuie să declari că vrei ĂŽn Europa, dacă faci nu mai Č™tiu ce‌

Politicienii ĂŽncep discuĹŁiile: spun că nu au bani, nu au soldaĹŁi, ĂŽn realitate nu au avut curaj să spună că nu doresc să participe la acest evenimentâ€?, a făcut aluzie Druc la ultimele declaraĹŁii ale membrilor AlianĹŁei pentru Integrare Europeană, care au aďŹ rmat că nu văd nimic rău ĂŽn participarea soldaĹŁilor noČ™tri la parada de la Moscova.

Ziua Europei – cu puĹŁină ĂŽntârziere Recent, DelegaĹŁia Uniunii Europene ĂŽn Republica Moldova a informat că Ziua Europei, care este marcată de statele membre ale UE la 9 mai, ĂŽn acest an va ďŹ organizată la ChiČ™inău la 15 mai. Mai mulĹŁi analiČ™ti politici consideră că această decizie de schimbare a datei sărbătorii are legătură directă cu evenimentul de la Moscova. Unii au ca-

liďŹ cat-o drept un compromis făcut atât de partidele politice, cât Č™i de membrii DelegaĹŁiei UE la ChiČ™inău. „Decizia de a sărbători Ziua Europei la 15 mai este una greČ™ită. Aceasta se explică prin anumite raĹŁionamente politico-organizatoriceâ€?, a declarat analistul politic Igor Clipii.

Acesta a mai spus pentru JURNAL că, ĂŽn anul curent, urma să sărbătorim pentru prima dată oďŹ cial Ziua Europei, Č™i era cazul să marcăm această zi pe 9 mai, nu pe 15 mai. „E regretabil că suntem ĂŽn situaĹŁia de a accepta acest compromis, care din păcate nu este doar din partea AlianĹŁei pentru Integrare Europeană, ci Č™i a oďŹ cialilor DelegaĹŁiei Uniunii Europene. E un compromis care evident are legătură directă cu parada care urmează să se desfÄƒČ™oare ĂŽn PiaĹŁa RoČ™ie. Eu personal nu l-aČ™ accepta, totodată trebuie să amintim că avem un segment

mare de oameni pentru care ziua de 9 mai este “Ziua Victorieiâ€?. Chiar dacă clasa politică are menirea de a informa, promova valori, ea mai are Č™i scopul de a se menĹŁine la putere, e un compromis făcut Č™i ĂŽn acest sensâ€?, a mai spus Clipii.

La rândul său, Vlad Lupan, expert ĂŽn cadrul AsociaĹŁiei pentru Politică Externă, a precizat că, ĂŽn esenĹŁÄƒ, Ziua Europei nu se sărbătoreČ™te ĂŽntr-o singură zi, ci pe parcursul mai multor zile. „Se poate Č™i pe 15 mai, dacă este acceptul forĹŁelor politice Č™i al populaĹŁiei ĂŽn acest sens. Personal aČ™ marca Ziua Europei la 9 mai, ĂŽn rând cu europenii.

Să nu uităm că este o sărbătoare ĂŽn primul rând a cetÄƒĹŁenilor Europei, Č™i abia mai apoi a partidelor politiceâ€?, a mai spus el.

Amintim, că la 15 mai, de Ziua Europei marcată la ChiČ™inău, ĂŽn PiaĹŁa Marii Adunări NaĹŁionale va ďŹ instalat un orÄƒČ™el european. Vor ďŹ ĂŽnălĹŁate 50 de corturi ĂŽn care ambasadele statelor membre ale UE vor prezenta oportunitÄƒĹŁile lor turistice Č™i de afaceri. Ambasadele vor desfÄƒČ™ura activitÄƒĹŁi culturale, vor organiza concursuri Č™i alte manifestări pentru a comunica cu publicul. ĂŽn cadrul sărbătorii vor concerta formaĹŁiile Alternosfera din Republica Moldova Č™i Brainstorm din Letonia. ĂŽn Republica Moldova Ziua Europei a fost marcată pentru prima oară ĂŽn 2006.

Svetlana COROBCEANU

Filat nu vrea să-l convingă pe Ghimpu să meargă de 9 mai la Moscova Premierul Vlad Filat nu intenĹŁionează să-l convingă pe preČ™edintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, ca acesta să participe la parada de 9 mai de la Moscova. „Nu am de gând să-l conving pe Mihai Ghimpu să participe la parada de la Moscova, am chestii mult mai importante de făcut, am de guvernat o ĹŁarăâ€?, a spus, iritat, premierul.

Vlad Filat a ĹŁinut să precizeze că decizia de participare a

militarilor moldoveni la parada de “Ziua Victorieiâ€?, de 9 mai, la Moscova, a fost luată de AlianĹŁa pentru Integrare pentru binele ĹŁÄƒrii. „Decizia nu este a Partidului Liberal Democrat sau a unui grup de interese, este una ĂŽn folosul ĹŁÄƒriiâ€?, spune Filat.

Pe de altă parte, un alt lider al AIE, Serafim Urechean, a menĹŁionat, recent, că ĂŽn cadrul AlianĹŁei vor mai fi purtate discuĹŁii, iar liderii AIE vor ĂŽncerca să-l convingă pe Mihai Ghimpu să participe la parada de la Moscova.

Parada de “Ziua Victoriei�,

de la Moscova, a stârnit multe reacĹŁii ĂŽn cadrul Č™edinĹŁei solemne de luni a Parlamentului, ĂŽn cadrul căreia deputaĹŁii din primul Legislativ au semnat, ĂŽn mod repetat, DeclaraĹŁia de IndependenĹŁÄƒ a Republicii Moldova. Pe de o parte, primul preČ™edinte al Parlamentului 90, Alexandru MoČ™anu, susĹŁine că Moldova va renunĹŁa la IndependenĹŁa sa participând la parada rusească. Pe de altă parte, ex-preČ™edintele Petru Lucinschi a ĂŽndemnat forĹŁele politice „să termine cu speculaĹŁiile la acest subiectâ€?. (jurnal.md)

Publicitatea JURNAL TRUST MEDIA este administrată de agenĹŁia de publicitate â€?REFORMA ADVERTISINGâ€?. ĹžEF DEPARTAMENT PUBLICITATE PRINT: Alina Vdovicenco alina.vdovicenco@reforma.md telefon 23.46.79 GSM 068.30.21.45 RedacĹŁia nu poartă răspundere pentru conĹŁinutul Ĺ&#x;i corectitudinea anunĹŁurilor publicitare. Textele marcate cu P (publicitate) Ĺ&#x;i PP (publicitate politică) sunt publicate ĂŽn regim de publicitate plătită. “Jurnal de ChiĹ&#x;inăuâ€? apare marĹŁi Ĺ&#x;i vineri.

Abonamentul la ziar poate fi perfectat ĂŽn orice oficiu poĹ&#x;tal din Republica Moldova.

TIRAJ: marĹŁi: 4.750 exemplare vineri: 17.180 exemplare TIPAR: Tipografia “Prag-3â€?, str. Petricani 94/1, ChiĹ&#x;inău, Republica Moldova Comanda nr. 702

de la 7.45 la 10

JURNAL DE CHIŞINÃU

MARŢI, 27 APRILIE 2010

Realitatea | 3

www.jurnal.md

Noi detalii despre 7 aprilie Raportul Comisiei de anchetă pentru elucidarea cauzelor și consecinţelor evenimentelor de după 5 aprilie scoate în evidenţă mai multe detalii necunoscute până acum opiniei publice despre cele întâmplate în perioada 7-12 aprilie 2009.

JURNAL a făcut rost de textul acestui raport, dar din lipsă de spaţiu vom reproduce doar câteva dintre cele mai curioase constatări făcute de comisie.

Menţionăm că acest raport al comisiei urma a fi discutat în cadrul ședinţei de vineri a Parlamentului, dar, la solicitarea deputaţilor comuniști, examinarea raportului a fost amânată.

Peste 600 de reţinuţi Printre cele mai importante constatări făcute de Comisie ne-a atras atenţia faptul că, în pofida multitudinii de documente la care a avut acces, aceasta nu a putut stabili cu exactitate numărul persoanelor reţinute în urma evenimentelor din 7 aprilie. „Astfel, conform informaţiilor colectate în perioada 7-12 aprilie 2009, în baza registrelor de evidenţă a persoanelor aduse în organele afacerilor interne, la comisariatele de poliţie din orașul Chișinău au fost aduse 571 persoane (cu excepţia persoanelor aduse în mod repetat). În același timp, confruntând datele fixate în registrele poliţiei cu alte date prezentate în mod oficial, a fost identificat un număr impunător de persoane reţinute de organele de poliţie din mun. Chișinău care nu au fost incluse în registrele acestora”, se arată în raportul Comisiei.

Profilul celor reţinuţi Potrivit raportului Comisiei conduse de deputatul Vitalie Nagacevschi, majoritatea celor reţinuţi erau bărbaţi (95%). Vârsta medie a celor reţinuţi era de 25 de ani, 9% fiind minori, 78% având vârsta cuprinsă între 18 și 30 de ani, și doar 13% aveau peste 30 de ani. 72% din toate persoanele aveau domiciliul în Chișinău, 28% - în alte localităţi și un procent infim aveau în momentul reţinerii domiciliul peste hotare.

Din cele 164 de persoane care au fost deţinute în Izolatorul de Detenţie Preventivă (IDP) a Comisariatului General de Poliţie (CGP) Chișinău, 23 erau persoane cu antecedente penale, ceea ce constituie 14%. „Prin urmare, declaraţia oficialităţilor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, potrivit căreia, marea majoritate a persoanelor reţinute aveau antecedente penale, corespunde doar parţial realităţii”, se menţionează în raport.

Medici, pe post de poliţişti Comisia remarcă și cine sunt cei care au adus cele mai multe persoane reţinute la comisariate: angajaţii „SCUT”, ai CGP Chișinău, ai Ministerului Afacerilor Interne, ai BPDS „Fulger”, procurori și chiar medici de la două spitale (!). „În urma unei studieri minuţioase a registrelor poliţiei, au fost depistate câteva cazuri speciale, în care aducerea persoanelor la CPS Centru a fost efectuată, potrivit înscrierilor, de către „903” (1 caz), de la „spitalul Costiujeni” (1 caz) și de la „spitalul nr. 3” (cazurile a doi minori)”, am citat din raport.

Același document atenţionează asupra faptului că drept temei pentru reţinerea persoanelor, pe lângă altele, a constituit simpla aflare a persoanelor pe bd. Ștefan cel Mare, în preajma Parlamentului, Președinţiei, Guvernului sau Piaţa Marii Adunări Naţionale. De asemenea, se observă din raport, mai multe persoane (vreo cinci – n.r.) reţinute în CPS Buiucani au fost ulterior spitalizate. Iar la CPS Centru o persoană a fost reţinută mai bine de 13 ore pe motiv că este cetăţean al României.

Detalii curioase Din raportul Comisiei Nagacevschi mai aflăm că fostul viceministru de Interne, Valentin Zubic, a dat indicaţii poliţiștilor să tranfere persoanele sancţionate administrativ în IDP ale comisariatelor raionale. Și că unul dintre consilierii lui Voronin a dat indicaţii de a fi sistată legătura telefonică mobilă în locul desfășurării evenimentelor din 7 aprilie 2009.

Comisia atenţionează și asupra faptului că mai mulţi judecători au declarat că au primit indicaţii de la unii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii de a se deplasa în comisariate și a desfășura acolo ședinţe de judecată.

M.R.

Mai mulţi șefi ai unor întreprinderi profitabile cu capital majoritar de stat, care au fost instalaţi în funcţie de fosta guvernare și care s-au remarcat prin sponsorizări ale acţiunilor guvernării comuniste, și-au păstrat fotoliile după ce AIE a preluat puterea în stat

Directorii roșii INAMOVIBILII // Comunistul Gacikevici, directorul Băncii de Economii, l-a învins pe Filat Mai mulţi șefi ai unor întreprinderi profitabile cu capital majoritar de stat, care au fost instalaţi în funcţie de fosta guvernare și care s-au remarcat prin sponsorizări ale acţiunilor guvernării comuniste, și-au păstrat fotoliile după ce AIE a preluat puterea în stat. Este vorba despre directorul Băncii de Economii, Grigore Gacikevici, directorul de la “Moldtelecom”, Vitalie Iurcu, și, desigur, șeful Î.S. “Registru”, Vladimir Molojen. Purtătorul de cuvânt al prim-ministrului, Igor Volniţchi, susţine că Vlad Filat a semnat dispoziţia de eliberare din funcţie a președintelui Băncii de Economii, dar instanţa de judecată a anulat actul, iar în privinţa demiterii celorlalţi doi decizia o pot lua doar ministerele cărora li se supun cele două instituţii.

Aflarea lui Gacikevici în fruntea Băncii de Economii provoacă multe semne de întrebare. În primul rând, acum cinci luni, la 5 noiembrie 2009, mai multe agenţii de presă au scris că Grigore Gacikevici a fost demis din funcţia de președinte al băncii conform unei decizii adoptate de Guvern. Primministrul Vlad Filat declara atunci că Gacikevici a fost suspendat din funcţie ca urmare a utilizării iraţionale a mijloacelor financiare.

Presa scria că unul din motivele demiterii ar putea fi alocarea a 30 mln lei cu titlu de donaţie pentru efectuarea lucrărilor de reparaţie a clădirilor Parlamentului și Președinţiei, precum și unele aspecte ce ţin de preluarea BC Investprivatbank falimentară, la care mai înainte a activat și Gacikevici. Se anunţase atunci și numele celui care va asigura interimatul funcţiei de director, Dumitru Baxan, vicepreședintele băncii. Cu câteva zile în urmă am telefonat însă la secretariatul Băncii de Economii și am fost informaţi că instituţia este condusă tot de Gacikevici (!).

Gacikevici l-a învins pe Filat Președintele Consiliului Băncii, Lucreţia Ciurea, ne-a declarat că aude pentru prima dată despre demisia lui Gacikevici. “De ce mă rugaţi să comentez niște informaţii din presă? La noi, la Consiliu, nu s-a discutat niciodată despre demisia președintelui băncii”, ne-a spus Ciurea.

Iar purtătorul de cuvânt al premierului, Igor Volniţchi, ne-a explicat că prim-ministrul într-adevăr a semnat dispoziţia de demitere a lui Grigore Gacikevici, dar acesta a fost restabilit în funcţie prin decizia instanţei de judecată, care a anulat dispoziţia lui Vlad Filat. “În zilele următoare, va avea loc ședinţa

acţionarilor băncii, probabil că acolo va fi pusă în discuţie și această chestiune”, a mai precizat Volniţchi.

Cine este Gacikevici?

Despre Banca de Economii și conducerea acesteia presa de la Chișinău a scris în repetate rânduri. Gacikevici, consilier municipal din partea Partidului Comuniștilor (PCRM), a oferit în septembrie 2007 un credit de două milioane de dolari PCRM, bani care au fost utilizaţi pentru construcţia noului sediu al formaţiuni. Acesta este primul caz în care o bancă din R. Moldova oferă credit unui partid politic, cu atât mai mult cu cât formaţiunile politice nu desfășoară activităţi economice și de aceea nu pot demonstra capacitatea de plată a creditelor.

Pentru acest gest, Gacikevici a fost decorat de Voronin în 2007 cu Ordinul “Gloria Muncii”. Cancelaria de stat a cerut instanţei aplicarea sechestrului pe această clădire din cauza că terenul pe care a fost construită a fost vândut la un preţ diminuat, iar hotărârea de înstrăinare a terenului a fost adoptată cu încălcări. La 14 iulie 2010, PCRM trebuie să restituie băncii creditul obţinut. Noi vom urmări în ce măsură formaţiunea va îndeplini condiţiile contractuale.

Banca de Economii, sponsor la comandă? În 2009, Gacikevici a mai fost decorat o dată de Voronin. De această dată, cu “Meritul Civic” pentru “sprijinul constant acordat instituţiilor rezidenţiale și contribuţie la desfășurarea de acţiuni socio-umanitare”. Iar peste câteva luni, la îndemnul președintelui Voronin, instituţia bancară a alocat 30 de milioane de lei pentru reparaţia Parlamentului și Președinţiei vandalizate pe 7 aprilie.

Menţionăm că executivul moldovean deţine 56 % din acţiunile Băncii de Economii.

Când se va face ordine la Moldtelecom?

Un alt director “roșu” care și-a păstrat fotoliul este Vitalie Iurcu de la “Moldtelecom”, fost membru al consiliului “Fincombank”. Iurcu a fost numit în funcţie în iulie 2009. În septembrie anul trecut, premierul Vlad Filat a cerut conducerii CCCEC să efectueze un control de urgenţă la Compania „Moldtelecom”, bănuită că transferă bani pe alte conturi în China. Atunci se vorbea de sute de milioane de lei. Până în acest moment, nu a fost făcut public niciun raport de control care să confirme sau să infirme acele bănuieli. Nu s-a oferit niciun răspuns nici în privinţa blocării de către Moldtelecom a mai multor site-uri printre care și jurnal.md și jurnaltv.md în perioada evenimentelor din aprilie 2009.

La fel ca și Banca de Economii, “Moldtelecom” a făcut donaţii de zeci de milioane de lei pentru reparaţia Parlamentului și Președinţiei.

Purtătorul de cuvânt al premierului, Igor Volniţchi ne-a declarat că de numirea sau destituirea conducerii acestei instituţii se ocupă Ministerul Economiei, în subordinea căruia se află instituţia.

Molojen, inamovibilul Cea mai mare indignare în societate o provoacă însă păstrarea în post a directorului Î.S. “Registru”, Vladimir Molojen.

Despre acesta jurnaliștii au scris că ar fi implicat în “afacerea pașapoartelor” și că numele său figurează în dosarul deschis recent de Procuratură în privinţa reparaţiilor la Palatul de căsătorii din Chișinău. Rapoartele Curţii de Conturi din ultimii zece ani scot la iveală mai multe ilegalităţi comise la Ministerul Dezvoltării Informaţionale în perioada în care Molojen deţinea funcţia de ministru, dar și la “Registru”. Cu toate acestea, ministrul Tehnologiilor Informaţionale, Alexandru Oleinic, a declarat pentru JURNAL că deocamdată nu au fost acumulate suficiente probe pentru ca Molojen să fie demis, dar acum la “Registru” lucrează o comisie care verifică activitatea instituţiei.

Vom reveni la subiectul Molojen în numerele viitoare ale ziarului.

Mariana RAŢĂ

4 | La marginea Europei

www.jurnal.md

MARŢI, 27 APRILIE 2010

JURNAL DE CHIŞINÃU

Arhiva ne botează ACTELE NOASTRE // Sediul prea mic, funcţionarii insuficienţi nu fac faţă rândurilor enorme de solicitanţi

Moldova comemorează victimele exploziei nucleare de la Cernobîl În memoria celor peste 500 de moldoveni care au decedat după ce au participat la lichidarea consecinţelor exploziei de la Cernobîl, în parcul Valea Trandafirilor va fi dezvelită o placă comemorativă. Potrivit deciziei Guvernului, data de 26 aprilie este oficiată ca Zi a comemorării victimelor de la Cernobîl.

Anul acesta se împlinesc 24 de ani de la explozia de la Cernobîl.

Cu acest prilej, Consiliul de Administrare al Fondului Republican de susţinere socială a populaţiei va oferi câte 500 de lei familiilor celor decedaţi și celor circa 3000 de invalizi, participanţi la lichidarea consecinţelor avariei. În prezent, din numărul total de participanţi rămași în viaţă, 2 522 sunt invalizi. În familiile celor care au participat la lichidarea consecinţelor catastrofei de la Cernobîl s-au născut 1 729 de copii, dintre care 73 sunt invalizi, iar 11 au decedat.

Amintim că, pe 26 aprilie 1986, unul dintre reactoarele centralei ucrainene de la Cernobîl a explodat, provocând cea mai gravă catastrofă nucleară civilă.

Deși, oficial, explozia s-a soldat cu 31 de morţi, mii de persoane au decedat ulterior, din cauza iradierii la care au fost supuși.

Svetlana PANŢA

deja în raionul Ungheni”, spune oficialul. Șefa Direcţiei audienţă și eliberarea documentelor se plânge că anul acesta a crescut semnificativ numărul persoanelor care își perfectează actele. „Dacă anul trecut primeam zilnic 500 de cereri, anul acesta înregistrăm între o mie și două mii de cereri zilnic, iar arhiva nu poate prelucra atâtea solicitări”, spune Cotici.

Pentru a face faţă acestei avalanșe de cereri, au fost suplimentate orele de lucru, astfel angajaţii își încep ziua de lucru la ora 7 dimineaţa și o încheie după opt seara, când termină de perfectat ultimul act. „Poate prin aceasta se explică numărul de greșeli din actele perfectate, căci acum luptăm să facem faţă cantităţii mari de cereri, în dauna calităţii”, spune șefa Direcţiei audienţă și eliberarea documentelor a Serviciului Stare Civilă.

„Au greșit iar și eu trebuie să plătesc ca să corecteze!”, „Sunt aici de dimineaţă, dar nu cred că voi intra!”, „Dar unde se poate face înregistrarea prealabilă și de ce nu am știut?”, sunt replici auzite la Direcţia audienţă și eliberarea documentelor a Serviciului Stare Civilă (SSC), instituţie situată pe strada Kogălniceanu. În timp ce solicitanţii se plâng de lipsă de calitate la prestarea serviciilor, angajaţii se plâng că sunt sufocaţi de cererile pe care nu reușesc să le proceseze și de spaţiul mic ce nu le permite să angajeze personal suficient.

Ministerul Justiţiei spune că este în căutarea unui sediu mai mare pentru arhivă, dar că pentru anul 2010 în buget nu au fost prevăzute aceste sume de bani. „Nu am fost în ţară mai mulţi ani și acum am nevoie să-mi fac urgent documentele ca să plec înapoi la serviciu în Italia, dar aici îmi spun să mă înscriu la un număr de telefon”, oftează Elena Popescu din raionul Călărași. „A treia oară încerc să scot certificatul de naștere al bunicului și a treia oară mi-l eliberează cu greșeli, timpul trece, iar eu trebuie să prezint actele la ambasadă, nu știu ce să mai fac”, spune indignat Ștefan, din Ocniţa.

Avalanşă de cereri Angajaţii SSC strâng din umeri și spun că fac totul corect. „Am introdus înregistrarea prealabilă, pentru a face faţă numărului mare de cereri care sunt înregistrate zilnic și pentru ca oamenii să nu se plângă de greșelile pe care le găsesc”, a declarat, pentru JURNAL, Silvia Cotici, șefa Direcţiei audienţă și eliberarea documentelor din cadrul SSC. Astfel, pentru a putea face rost

de un duplicat al certificatului de naștere, căsătorie sau de pe un alt act, poţi apela la numărul 25.71.27 pentru a te înregistra pentru o anumită zi, fie să accesezi pagina on-line starecivila.gov.md. Toate bune și frumoase, doar că numărul de telefon este mereu ocupat, iar pe pagina online te poţi programa abia pentru luna iunie, pentru că aprilie și mai sunt deja ocupate. „Folosim acest mod de operare doar de puţin timp, dar vom face tot posibilul de a ușura munca angajaţilor de la SSC și a oamenilor care vin să beneficieze de serviciile noastre”, ne dă asigurări Cotici.

Aceasta a menţionat că, în cazul unor urgenţe, se admit excepţii. „Dacă vine o bătrânică sau o femeie însărcinată sau dacă este vorba de o urgenţă, putem să perfectăm actele într-o zi sau într-o oră”, spune Cotici.

Pe de altă parte, șefa Direcţiei audienţă și eliberarea documentelor spune că incorectitudinile depistate în acte, de care se plâng mulţi solicitanţi ai documentelor,

Solicitanţi indignaţi de greșelile din acte (Foto: Elena Grozavu // Jurnal de Chișinău)

Mormane de dosare

nu sunt comise de lucrătorii OSC. „Sunt greșeli istorice, pe care oficialii din cadrul ambasadelor nu le pot înţelege”, spune angajata. „De multe ori, în timpul vieţii, una și aceeași persoană poate fi scrisă, de exemplu, în certificatul de căsătorie Ion, iar în certificatul de deces, Ivan”, susţine Cotici.

Întrebată de ce nu angajează mai multe persoane, Cotici spune că spaţiul unde lucrează este foarte mic. „Este mult prea restrâns spaţiul destinat pentru arhivă, ar trebui un loc mai mare, unde fiecare angajat să beneficieze de birou și să poată face lucrul cum scrie la carte, dar așa aceștia stau în picioare lângă mormanele de dosare și transcriu datele”, spune Cotici. „Ministerul Justiţiei este în căutarea unui sediu mai mare, dar suntem în așteptare”, spune oficialul.

Purtătorul de cuvânt al ministrului Justiţiei, Tatiana Pașcovschi, spune că, din păcate, pentru moment nu au găsit nimic. „Suntem în căutare, pentru a cumpăra sau a închiria un spaţiu mai mare. Dar asta înseamnă să alocăm din cadrul bugetului ministerului sume mari de bani, care nu au fost prevăzute atunci când s-a întocmit bugetul pe anul 2010”, spune Tatiana Pașcovschi, ofiţer de presă al ministerului în cauză.

Greşeli istorice Potrivit Silviei Cotici, în funcţie de cetăţenia pe care vrea să o obţină persoana, aceasta dictează cum ar dori să fie scrise rudele. Dacă își dorește să devină cetăţean român, va insista să fie scris Ion, iar dacă al Federaţiei Ruse – Ivan, fără a lua în consideraţie cum este trecut în actele oficiale. „Schimbările de la raion la judeţ rămân înregistrate și în actele de stare civilă. Astfel, o persoană poate să se nască în satul Cornova, raionul Călărași, să se căsătorească în satul Cornova, dar deja în raionul Orhei, și să moară în aceeași localitate, dar

Marina LIŢA

Parada gay-lor la Chişinău Deși președintele interimar al R. Moldova, Mihai Ghimpu, este de părerea că comunitatea creștină nu este gata pentru o eventuală paradă a gay-lor, care ar putea să se soldeze cu un scandal, aceștia stau pe poziţii. Câteva ONG care pledează pentru apărarea drepturilor minorităţilor sexuale au organizat, ieri, un protest în faţa Primăriei municipale prin care solicită autorizaţie pentru organizarea unei parade. „Personal, nu sunt de acord cu astfel de manifestaţii. Însă, ca primar, trebuie să înregistrez orice solicitare”, a menţionat primarul general Dorin Chirtoacă. Edilul Chișinăului a mai spus că va da un răspuns în acest sens în ajunul protestului, preconizat pentru 2 mai.

La rândul său, președintele parlamentului, președintele interimar Mihai Ghimpu s-a arătat mai tolerant faţă de minorităţile sexuale. „Este un drept și acesta, dar în societatea noastră e prea devreme să punem în aplicare acest drept. Și-apoi, de ce neapărat paradă?”, se întreabă președin-

tele. „Ar trebui și ei să fie mai deștepţi și să înţeleagă că societatea nu este gata”, a conchis șeful statului. În cazul în care autorităţile locale nu vor permite organizarea defilării, reprezentanţii minorităţilor sexuale promit că vor cere penalizarea acestora, ba și mai mult, demisia primarului. Și în 2009 a fost preconizată organizarea paradei gay-lor, care nu a mai avut loc. Atunci această tentativă a minorităţilor sexuale a fost boicotată de organizaţiile creștine și de cetăţenii simpli.

S.P.

JURNAL DE CHIŞINÃU

MARŢI, 27 APRILIE 2010

Interviu | 5

www.jurnal.md

„S-a dat o prea mare amploare plecării militarilor moldoveni la Moscova ” Interviu cu Iurie Leancă, viceprim-ministru, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene văzută la Bruxelles dorinţa noastră de integrare în UE? UE înţelege foarte bine că nu avem prea multe opţiuni și înţelege că, în virtutea istoriei și a așezării geografice, a apartenenţei civilizaţionale, soluţia pentru noi este această perspectivă europeană. Doar că mai este nevoie să demonstrăm atașamentul faţă de anumite standarde, rigori, valori. 7 aprilie 2009 a dovedit că fosta guvernare numai de valori, reforma instituţiilor de forţă și drepturile omului nu s-a ocupat. Toate acestea însă sunt în primul rând în interesul cetăţenilor R. Moldova. Or, integrarea europeană nu înseamnă doar libertatea de circulaţie pentru cetăţeni, dar și crearea confortului pentru a rămâne și a lucra acasă și pentru a crește calitatea vieţii cetăţenilor.

— Domnule ministru, cum apreciaţi decizia autorităţilor de a trimite militari moldoveni la parada de 9 mai de la Moscova?

S-a dat o prea mare amploare și semnificaţie acestui exerciţiu militar. Noi am participat și mai participăm în tot felul de exerciţii de menţinere a păcii, de alt gen. Nu suntem doar noi cei care vom participa acolo.

Sunt și ţări din coaliţia antihitleristă. Cred că era un lucru care nu trebuia scos atât de pregnant în prim-plan și nu trebuia să i se imprime un context prea politic. Eu cred că de la bun început trebuia să spunem „Da” și să ne pregătim pentru o participare demnă.

— Dar dacă nu mergeau militarii noștri, exista riscul unui conflict diplomatic cu Federaţia Rusă, așa cum scria „Kommersant”-ul?

Nu știu dacă s-ar fi transformat neapărat într-un conflict diplomatic. Toate acţiunile însă au anumite efecte și se pun pe o anumită policioară. Tot timpul trebuie să ne gândim care sunt efectele și consecinţele unei acţiuni sau inacţiuni și ce este mai important pentru noi. Eu pornesc de la simpla premisă că cel mai important pentru R. Moldova în această fază este să încercăm să modernizăm ţara noastră, să redăm cetăţeanului încrederea în ziua de mâine. Pentru a reuși realizarea acestui obiectiv este foarte important să nu antagonizăm acum pe nimeni, în mod special pe partenerii noștri importanţi – politici, comerciali etc. Când vom fi mult mai puternici, mult mai consolidaţi, atunci poate putem să ne permitem luxul să tratăm un subiect sau altul cu mai mult discernământ, pornind de la un anumit context istoric.

— Care ar trebui să fie locul Federaţiei Ruse în politica externă a R. Moldova în condiţiile în care am anunţat drept prioritate integrarea în UE? Relaţia cu Federaţia Rusă ar trebui să fie una pragmatică, bazată pe interese foarte bine definite ale R. Moldova, ţinându-se cont și de cele ale Rusiei. Găsirea unui echilibru între interesele noastre și ale lor este un important obiectiv. Este foarte important să avem cu Federaţia Rusă un dialog bazat pe anumită încredere, un dialog care să ne permită să creăm un cadru benefic pentru a stabili relaţii economice și comerciale foarte bune, pentru a avea investiţii reciproce etc.

Dincolo de acest lucru, Rusia este un actor important în problema conflictului transnistrean. Este adevărat că deocamdată nu avem o abordare comună, există disensiuni între viziunea noastră și a lor. Este important să discutăm, să aducem argumente prin care să demonstrăm că este și în interesul nostru și al Rusiei să mergem pe o anumită cale în abordarea conflictului și a prezenţei militare străine. Avem muncitori sezonieri ai R. Moldova în Rusia. De climatul politic în relaţiile cu Moscova depinde tratamentul autorităţilor faţă de concetăţenii noștri. Piaţa rusă rămâne a fi una foarte importantă pentru produsele moldovenești. Rezervele de resurse energetice de acolo sunt foarte importante pentru noi. Din aceste motive, este foarte important să avem un dialog pragmatic, să încercăm să creăm un climat de încredere.

— De la partenerii din Est să revenim totuși la cei din Vest. Avem în sfârșit relaţii bune cu vecinii noștri, în special cu România. De ce totuși mai e nevoie pentru a consolida aceste relaţii?

— Integrarea europeană va presupune și niște costuri, sacrificii?

Avem deja mai multe realizări în relaţiile cu România. Vreau iarăși să mă refer la Acordul de mic trafic. Pentru mine intrarea în vigoare a acestui acord este începutul demolării „Zidului de la Berlin” pentru R. Moldova.

E un prim pas în direcţia obţinerii regimului fără de vize. Dar, din punctul meu de vedere, suntem totuși la începutul relaţiilor cu România. Trebuie să trecem la implementarea unor proiecte concrete (proiecte transfrontaliere, de conectare energetică, la necesitatea construcţiei unor noi poduri peste Prut etc.).

Ele au fost conturate deja în linii mari. Există o înţelegere în ambele capitale și chiar disponibilitate din partea unor instituţii financiare străine de a sprijini realizarea acestor proiecte. Când vom trece la realizarea lor voi avea o satisfacţie mult mai mare că relaţia bilaterală avansează.

— Cum este percepută acum R. Moldova în Occident? Înainte de a vorbi de imaginea pe care o avem acum, trebuie să ne amintim de ce imagine avea R. Moldova cu vreo șapte luni în urmă, până a se schimba guvernarea de la Chișinău. R. Moldova era considerată atunci un stat aproape falimentar, autoizolat, o ţară care avea suspendată relaţia cu UE pe motivul introducerii regimului de vize pentru cetăţenii români, o ţară care era într-o relaţie extrem de proastă cu ambii vecini și o ţară care în plină criză financiară și-a permis luxul să trimită acasă misiunile instituţiilor financiare (FMI – n.r.). Astăzi, R. Moldova a revenit în zona de interes a principalilor noștri parteneri. Astăzi, statul nostru nu este privit doar într-un context strict regional, ci este privit drept o ţară cu probleme inerente perioadei de tranzitare de

la un regim autoritar la unul democratic, dar și cu performanţe. O ţară care beneficiază de sprijin fără precedent din partea UE datorită faptului că în aceste șapte luni de când au venit la putere partidele care au constituit AIE a existat o performanţă a Guvernului, nu au existat decalaje între declaraţii și acţiuni. Astăzi avem cu ce ne lăuda. Am reușit în două luni și jumătate să negociem pe marginea Acordului de asociere cât au reușit alte ţări în doi ani și jumătate. Asta arată responsabilitatea guvernării.

— Spuneţi că R. Moldova a revenit în zona de interes a principalilor noștri parteneri. Ce interese pot avea ţările europene să sprijine și să investească în dezvoltarea R. Moldova?

UE, care acum e la hotarul ţării noastre, vrea un vecin previzibil, stabil (dar nu stabilitate de mormânt). Astăzi, R. Moldova continuă, din păcate, urmare a moșterii de la vechea guvernare, să exporte braţe de muncă. Deseori merg pe filiere necontrolate generând corupţie și trafic de fiinţe umane.

Asta generează probleme în ţările europene. Și atunci, interesul nostru și al lor este să investim în R. Moldova pentru crearea de locuri de muncă bine plătite, ceea ce ar putea atrage înapoi oameni care au plecat deja, iar cei care sunt aici să își poată găsi o perspectivă în interiorul R. Moldova. Nu în ultimul rând, și UE are nevoie de un caz de succes.

Așa cum au reușit la timpul lor cu balticii, să creeze state membre ale UE și NATO dintr-un spaţiu postsovietic. R. Moldova poate deveni un astfel de caz de succes.

— În condiţiile în care UE a luat o pauză în chestiunea extinderii, cum este

Bineînţeles, vor exista niște costuri care dor pe termen imediat, la fel ca și reforma economică și reformele structurale pe care le-am iniţiat, dar contează efectul pe termen mediu și lung. Chiar dacă sunt obosiţi de această perioadă lungă de tranziţie, trebuie să convingem cetăţenii că e mai bine să mai răbdăm încă doi – trei ani, dar să fim siguri că peste doi – trei ani vom avea o altă viaţă, cu locuri de muncă mult mai bine plătite, cu perspectivă de călătorie nestingherită în UE și înapoi.

— Am putea obţine toate acestea în doi – trei ani?

Perspectiva europeană o putem obţine.

De exemplu, un regim fără vize în doi – trei ani cred că este realist. Nu îmi place să fac previziuni de acest gen. Pentru mine este mai important în această fază să demarăm procesele. Iar în jumătate de an cred că aș putea spune cu mai multă precizie când vom avea un regim fără vize.

— Politica externă a R. Moldova urmează să fie realizată și prin intermediul ambasadorilor care nu au fost numiţi deocamdată. Când se va întâmpla acest lucru?

După cum am promis, am finalizat procesul intern de identificare a persoanelor competente. Am solicitat deja agrementul din partea ţărilor de reședinţă pentru ambasadorii pe care i-am înaintat. În momentul în care vom primi acceptul din partea ţărilor respective, vom face publice și numele persoanelor care au fost selectate. Acum pot să vă spun că toţi cei selectaţi au experienţă diplomatică și sunt buni profesioniști.

Interviu realizat de Mariana RAŢĂ

6 | Politică

www.jurnal.md

LENINIANA INFERNALĂ

Activitate de spionaj la staţia de maşini şi tractoare Poetul transnistrean Toader Malai a fost exclus din Partidul Comuniștilor și împușcat pentru activitate contrarevoluţionară și de spionaj „în domeniul limbii și literaturii, inundând limba moldovenească cu termeni și expresii românești, scriind poezii cu caracter contrarevoluţionar, naţionalist, în care îi cânta pe dușmanii poporului. În 1937 a fost atras de Milev (poetul Dumitru Milev) în activitate de spionaj, strângând date despre dispoziţiile politice ale populaţiei și asigurarea tehnică a MTS-urilor (mașinno-traktornîe stanţii – staţii de mașini și tractoare)...

Arestat la 17 iulie 1937, el „și-a recunoscut vina” și a fost condamnat la moarte prin împușcare cu confiscarea bunurilor personale.

Procesul-verbal nr. 16 al ședinţei de condamnare din 8 octombrie 1938 a fost semnat de președintele troicii, tov. Rivlin, locotenent superior al securităţii de stat, și membrii tov. Borisov, secretarul Comitetului Regional de Partid al RASSM, tov. Kolodi, procuror interimar al

cu Nicolae NEGRU

RASSM. Ca secretar al ședinţei a semnat tov. Dokuţki, locotenent inferior al securităţii de stat.

Conform datelor prezentate de Comisia pentru studierea și aprecierea regimului totalitar comunist (după studierea a 62 din cele 92 de procese-verbale cu condamnări ale „dușmanilor poporului”, găsite în arhiva SIS), în perioada 10 august 1937 – 2 noiembrie 1938, regimul comunist a arestat 3413 persoane, dintre care 2281 au fost împușcate, iar 1132 – condamnate la 8-10 ani de Gulag. Alte 30 de procese-verbale încă nu au fost găsite. (N.N.)

Replica vicepreşedintelui PPCD Ghenadie Vaculovschi atât eu cât și formaţiunea politică pe care o reprezint am fi fost printre organizatorii acţiunilor violente de protest din 7 aprilie 2009.

Consider că articolul respectiv este de natură să lezeze drepturile mele legitime și reputaţia mea prin prezentarea în ziarul „Jurnal de Chișinău” a unor fapte ce nu corespund realităţii și care aduc prejudicii de imagine atât mie personal cât și Partidului Popular Creștin Democrat.

Solicit acordarea dreptului la replică în același ziar, în aceeași pagină, și într-un spaţiu echivalent celui pe care l-a ocupat textul articolului care mă vizează.

Ghenadie Vaculovschi, Vicepreședinte PPCD

Cu musca pe căciulă? „Liderul inșanjabil al PPCD, Iurie Roșca, declară că „întreaga răspundere politică, juridică și morală” pentru evenimentele din 7 aprilie 2009 ar aparţine liderilor partidelor liberale, care și-ar fi asumat organizarea mitingului din acea zi. Roșca știe prea bine că funcţiile de asigurare a dreptului la libera exprimare și a ordinii publice aparţin autorităţilor, dar preferă să spună altceva. El face abstracţie și de faptul că Voronin s-a eschivat de la datorie, dând

ordin să fie păzit doar propriul cabinet. În calitatea sa de „partener” al comuniștilor, creștindemocratul Roșca ar trebui să-și asume măcar un pic de răspundere morală pentru distrugerea sediilor Parlamentului și Președinţiei, dar și pentru crimele din noaptea din 7 spre 8 aprilie, pe care le-a acoperit ulterior, în calitatea sa de vicepremier responsabil de MAI și SIS”. Acestea au fost întrebările pe care dl Vaculovschi a preferat să le ignore în replica sa. (N.N.)

JURNAL DE CHIŞINÃU

Improvizaţii. Ziua Europei, pe nou și pe vechi Alb și negru

CUTIA CU PIUNEZE

Prin prezenta, subsemnatul Ghenadie Vaculovschi, vicepreședinte al Partidului Popular Creștin Democrat, solicit acordarea dreptului la replică la articolul: Cutia cu piuneze: Cu musca pe căciulă?, scris de Nicolae Negru în ziarul “Jurnal de Chișinău” în data de 20.04.2010. În acest articol am fost vizat de către autor, acesta făcând unele afirmaţii în legătură cu o fotografie în care subsemnatul apare alături de alte trei persoane pe treptele sediului Parlamentului Republicii Moldova. Aceste afirmaţii, din punctul meu de vedere, sunt tendenţioase și nu corespund adevărului. Opinia mea nu a fost solicitată nici în momentul pregătirii articolului respectiv, nici ulterior. În articol se insinuează precum că

MARŢI, 27 APRILIE 2010

Betonul Alianţei începe să crape. Asta o declară chiar Mihai Ghimpu, președintele interimar care altă dată ne asigura că „alianţa este beton”. Bineînţeles, el arată cu degetul spre ceilalţi membri, dar, de dragul adevărului, trebuie să spunem că nici comportamentul său nu a fost impecabil, chiar dacă decizia lui ne place mai mult. La o privire mai atentă, cauza fisurilor care s-au produs în corpul alianţei nu este atât participarea la parada militară de la Moscova, cât faptul că liderii AIE improvizează, adică mai întâi fac, apoi gândesc, și comunică între ei prin intermediul presei.

Dacă la venirea invitaţiei de la Moscova, Ghimpu le cerea opinia celorlalţi lideri ai AIE și nu se grăbea să-și anunţe plecarea, decât dacă avea acordul tuturor, el nu avea să nimerească în situaţia stupidă de ași anula propria decizie de a merge de 9 mai la Moscova. Președintele interimar însă nu s-a gândit cum vor reacţiona celelalte componente ale AIE la decizia sa (corectă din punctul nostru de vedere) de a nu trimite militari moldoveni la parada de la Moscova.

Ministrul Marinuţă, la rândul său, s-a grăbit să facă anunţuri necoordonate cu prim-ministrul Filat privind lipsa de bani în bugetul Ministerului Apărării, iar, pe de altă parte, nici dl Lupu nu și-a dat silinţa să încerce să organizeze o întâlnire a liderilor Alianţei pentru a discuta chestiunea respectivă, grăbindu-se să anunţe că PD este capabil să plătească deplasarea militarilor moldoveni la Moscova. În ultima vreme, Lupu lasă impresia că nu-l interesează decât jocurile de culise, că își adjudecă rolul de arbitru, de ultimă instanţă în procesul decizional al

Alianţei.

Nici premierul Filat nu a procedat în mod adecvat, reacţionând ca un sergent la o gafă a soldatului său. Un premier nu se poartă ca un sergent, iar un ministru nu este un soldat. Fiindcă veni vorba, se pare că prezenţa presei la ședinţele guvernului îi suscită lui Filat, ca și lui Voronin mai înainte, gesturi napoleonice.

Abia zilele trecute, după ce au încins spiritele în societate, acuzându-se reciproc, liderii AIE s-au dumerit că ar fi bine să se întâlnească în absenţa presei. Iniţial, Ghimpu a declarat că se supune deciziei ca, după o zi, să se răzgândească și să spună că nu merge la Moscova.

Seamănă iarăși a improvizaţie care provoacă noi tensiuni în cadrul AIE, dar nu fac bine nici imaginii sale, nici a Republicii Moldova. În mod normal, de decizia lui trebuia să afle mai întâi colegii de alianţă, apoi presa.

Numai Serafim Urechean se comportă cumpătat și responsabil.

Evident, problema zilei de 9 mai nu este una simplă, ba chiar foarte delicată și dificilă, dar nu irezolvabilă. Liderii AIE însă nu au comunicat între ei, ci au preferat să improvizeze, s-au expus fiecare în parte și s-au făcut de râs cu toţii. Nimeni nu a câștigat în acest caz. Și nu a câștigat nici Republica Moldova.

Dintre toate componentele AIE, liberal-democraţii s-au pomenit cei mai îndepărtaţi de poziţia electoratului care i-a votat. Filat putea să spună ca și Ghimpu că se vede nevoit să procedeze în conformitate cu voinţa Alianţei, pentru a nu periclita procesul guvernării. El însă a preferat să vină cu niște explicaţii bizare, ridicole, el s-a dat de fapt de partea lui

Lupu, dezamăgindu-i pe simpatizanţii săi. Într-un fel, Filat se pornește pe urmele lui Roșca și asta ne duce cu gândul la ideea că bravul nostru premier nu este independent, că cineva îl împinge spre răsărit. Degeaba se mai zbat Voronin și Roșca să revină la putere. Cei care i-au ţinut în buzunar i-au înlocuit deja: pe Voronin cu Lupu, iar pe Roșca cu Filat.

Cuiva nu-i place îndepărtarea noastră de Moscova, cineva insistă ca noi să rămânem sub poala ei. Dacă e să-l credem pe Ghimpu – și de ce nu l-am crede? – unii membri ai Comisiei de la Veneţia își bagă nasul unde nu le fierbe oala, probozindu-l pentru faptul că dorește să modifice articolul 13 al Constituţiei privind denumirea limbii noastre, împingându-ne să rămânem în făgașul RSSM. S-a ajuns până la aceea că cineva de la Bruxelles stabilește pentru noi o altă dată de sărbătorire a Zilei Europei, pe 15 mai, în loc de 9 mai, pentru a nu supăra Rusia.

După ce avem Revelion pe nou și pe vechi, Crăciun pe nou și pe vechi, și multe alte sărbători pe nou și pe vechi, iată că vom avea și două Zile ale Europei, pe nou și pe vechi. În loc să încerce să ne unească în ziua de 9 mai, așa cum s-a făcut prin alte părţi, cineva merge pe calea minimei rezistenţe. Consilierul principal de stat în probleme de integrare europeană și relaţii externe, Nicu Popescu, a încercat să ne explice la postul de radio Europa Liberă de ce se face aceasta, dar a ajuns să se contrazică pe sine însuși. „Trebuie să înţelegem foarte clar de ce Ziua Europei este 9 mai”, spune el. Și dacă Ziua Europei e de 9 mai, de ce să nu o sărbătorim de 9 mai? Nu este sensul ei în a-i uni pe învingători și învinși? Nu e acesta, în ultimă instanţă, sensul conflictului nostru: unii se consideră, pe 9 mai, învingători sau eliberaţi, alţii se simt ocupaţi? E cel puţin nedrept ca primii să sărbătorească de două ori. Fiindcă cei care se simt pe 9 mai ocupaţi, nu vor sărbători Ziua Europei pe 15 mai. Așa că în loc de un singur prilej de dezbinare, vom avea două.

Gazeta de perete a casei de nebuni

De ce 9 mai trebuie marcat pe 15 mai — Europa Liberă: Rămânând în zona 9 mai, Uniunea Europeană, totuși, înţelege ce câmp minat există în Republica Moldova.

Bunăoară a hotărât să serbeze Ziua Europei la 15 mai, și nu pe 9 mai, tocmai ca să evite exploziile exagerate în discuţiile publice.

Nicu Popescu: „Acum trei ani, în Moldova nici nu se discuta această sărbătoare, Ziua Europei de pe 9 mai.

Deci asistăm la un proces de reajustare psihologică a societăţii moldovenești și de obișnuire crescândă a societăţii cu această Zi a Europei.

Evident că după ce s-a sărbătorit cu atâta fast Ziua Victoriei de 9 mai timp de atâtea zeci de ani, lucrurile, inclusiv în psihologia și abordarea societăţii a acestor zile, nu se vor schimba peste noapte. Pentru o bună parte din cetăţeni, 9 mai este predominant Ziua Victoriei. Și este absolut normal ca să se dorească evitarea unui conflict dintre aceste două date simbolice. În plus, cred că în cazul

Republicii Moldova se mai și face o anumită distincţie artificială dintre aceste două sărbători. Ori trebuie să înţelegem foarte clar de ce Ziua Europei este 9 mai. În 1950, ministrul de Externe de atunci al Franţei, Robert Schuman, a făcut declaraţia, care a stat la sursa procesului de integrare europeană și a Uniunii Europene. Și Robert Schuman a făcut această declaraţie de lansare a Uniunii Europene în ziua sfârșitului celui de-al Doilea Război Mondial”.

— Europa Liberă: Adică are o legătură directă.

Nicu Popescu: „Deci, Ziua Europei are loc pe 9 mai anume din cauza faptului că războiul doi mondial s-a terminat pe 9 mai. Deci, într-un fel, și ziua Europei, și Ziua Victoriei și ziua sfârșitului celui de-al Doilea Război Mondial vin din același eveniment”.

Nicu Popescu: „Sunt perfect compatibile și este o continuitate logică dintre integrarea europeană, care, la urma urmei, a fost lansată ca proces pentru a evita perspectiva unui nou război pe continentul european.

Acest conflict simbolic dintre aceste două sărbători cred că este mai degrabă o deformare locală. Pentru că cel puţin în Uniunea Europeană legătura dintre Ziua Europei și ziua sfârșitului celui de-al Doilea Război Mondial, de fapt, este în linii mari sărbătorită în aceeași zi cu aceeași ocazie. Ei, eu înţeleg că această deformare în cazul Republicii Moldova vine din cauza trecutului nostru sovietic. În care această zi avea această conotaţie comunistă, socialistă, exagerat sovietică. Și în cazul Republicii Moldova există și această reacţie antisovietică, care umbrește atitudinea faţă de 9 mai, Ziua sfârșitului războiului doi mondial.”

— Europa Liberă: Da, sunt perfect compatibile.

Al vostru juristconsult, trahtenbir, Ion BURAGA

Banii vorbesc $ Banii se întâlnesc € Banii se înmulţesc

JURNAL DE CHIŞINÃU

MARŢI, 27 APRILIE 2010

Ghimpu: „Unele componente ale AIE profită la maximum de pe urma acesteia” „Unele componente ale Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE) profită la maximum de pe urma acesteia. Eu am cedat de fiecare dată, dar în loc să fiu susţinut, acum trebuie să lupt cu ei. Sunt probleme în Alianţă. Sunt convins că electoratul va taxa la alegeri unele partide din AIE, pentru că 20 de ani am stat cu capul plecat și nu am obţinut nimic de la Rusia, iar Ţările Baltice au stat cu capul sus și sunt în Uniunea Europeană”, a declarat președintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, în cadrul unei emisiuni la Vocea Basarabiei.

Președintele Ghimpu a explicat că face aceste cedări pentru binele Alianţei, ca aceasta să nu se destrame, iar oamenii să nu rămână dezamăgiţi de actuala guvernare. „Nu cred că unele componente ale AIE vor face coaliţie cu comuniștii, dar sunt și alte metode de a face nefuncţională Alianţa. Unii pot să-și prezinte demisiile, iar alţii să nu vină la ședinţele Parlamentului. De asta am cedat în cazul trimiterii militarilor la parada de la Moscova și în cazul adoptării unei noi Constituţii”, a explicat Ghimpu. Referitor la participarea militarilor moldoveni la parada de 9 mai, de la Moscova, Mihai Ghimpu a menţionat: „Toţi sunt împotriva ministrului Apărării și a mea”, refuzând să precizeze despre cine este vorba.

Președintele interimar a mai spus că alegerile anticipate nu-și au rostul, atâta timp cât nu este modificat articolul 78 din Constituţie. „Săptămâna viitoare plec la Strasbourg și voi avea o întrevedere cu președintele Comisiei de la Veneţia, Gianni Buquicchio. Nu putem să mergem în alegeri cu același conţinut al Constituţiei. Reprezentanţii acestei Comisii trebuie să înţeleagă că referendumul este cel mai indicat pentru a soluţiona această criză”, crede Ghimpu.

Oficialul susţine că această Comisie de la Veneţia se implică prea mult în politica din Republica Moldova, în condiţiile în care are doar prerogative ce ţin de consultaţiile juridice. „Un judecător al Comisiei de la Veneţia m-a întrebat de ce optez pentru modificarea denumirii limbii în noua Constituţie. De parcă această Comisie are treabă cu acest lucru! Comisia de la Veneţia nu trebuie să ne dicteze denumirea limbii care trebuie stipulată în Constituţie.

Dacă nu se va accepta să organizăm un referendum în ceea ce privește modificarea articolului 78, vom avea de două ori pe an alegeri”, a opinat Ghimpu. „Europa avea să ne susţină dacă rămâneam pe aceleași poziţii, dacă optam în continuare pentru adoptarea unei noi Constituţii. Aceștia au văzut că cei patru „împăraţi” din Moldova au păreri diferite și... de unde susţinere? Fiecare s-a pornit să-și apere „împărăţia sa””, a conchis Ghimpu.

Vitalie HADEI

Politică | 7

www.jurnal.md

AIE va guverna cu fruntea sus ori nu va fi deloc Bogat și sărac

cu Petru BOGATU Rușii au motive să cânte astăzi ceva de genul “Ce bine îmi pare că ai luat ţeapă!”. Și nu întâmplător. Chișinăul a mușcat momeala Moscovei. Kremlinul a arătat cum poate destabiliza o putere politică indezirabilă fără să-i declare oficial război. Fără focuri de artilerie și fără bombardamente de la mică înălţime.

O ţeapă în stil kaghebist Nu încape îndoială că tot tapajul iscat în jurul participării Chișinăului la parada militară de la 9 mai a fost o ordinară cursă în care clasa politică de la noi a căzut cu succes. Marţea trecută, în cotidianul „Kommersant”, a apărut un articol insinuant în care se susţinea cum că delegaţia Republicii Moldova ar fi refuzat să vină la Moscova de Ziua Victoriei, întrucât la eveniment n-a fost invitată România.

Tot acolo, sub acoperirea anonimatului, era citat un înalt demnitar rus care declara că Bucureștiul nu poate să ia parte la festivităţile de la 9 mai, deoarece în timpul războiului a luptat contra URSS. În aceeași zi, mass-media de la Moscova scria, făcând trimitere la surse oficiale din administraţia prezidenţială, că oficialităţile ruse iar fi dat de înţeles președintelui georgian, Mihail Saakașvili, că nu ar avea ce căuta la paradă.

Toate aceste atacuri concertate și provocatoare nu aveau cum, desigur, să fie întâmplătoare. A fost o diversiune în pur stil kaghebist. Chiar dacă vi se pare comparaţia exagerată, anume așa au speculat rușii protestele din decembrie 1989 de la Timișoara și București, când serviciile secrete sovietice, profitând de faptul că românii se săturaseră de Ceaușescu, s-au implicat în revolta populară pentru a-și atinge

propriile obiective. Același lucru s-a întâmplat și la Chișinău.

Lanţul de erori Intuind că dacă vor întinde prea tare coarda participării Republicii Moldova la parada de la 9 mai, aceasta se va rupe, Kremlinul, prin scurgeri de informaţii în presă, a căutat să împingă situaţia până la extremă. Din păcate, autorităţile moldovene n-au remarcat pericolul ce plana asupra lor. N-au dat dovadă nici de prudenţă, nici de dexteritate politică. Au tratat subiectul cu superficialitate și până la urmă au înghiţit hapul strecurat de ruși.

A urmat un lanţ de erori. A greșit și Mihai Ghimpu, când încă acum o lună a promis că va participa la Sărbătoarea Victoriei din capitala Rusiei fără să ia în calcul eventualele reacţii ale publicului. A turnat gaz în foc Vlad Filat, când l-a contrazis public, la ședinţa Guvernului, pe ministrul Apărării, Vitalie Marinuţă, care anunţase anterior că militarii noștri nu vor lua parte la paradă. A dat cu oiștea-n gard și Dumitru Diacov, când a spus că dacă nu vrea președintele interimar să ne reprezinte la Moscova, să se ducă prim-ministrul. În fine, a păcătuit întreaga AIE care nu comunică suficient și nu dezbate cu promptitudine și regularitate problemele politice de stringentă actualitate și cu un puternic impact asupra societăţii.

Şi-au aprins paie-n cap Dacă aborda cu seriozitate chestiunea 9 mai, Alianţa și-ar fi dat seama că riscă să-și aprindă paie-n cap. Dacă era conectată la starea de spirit din societate, puterea democratică ar fi observat că lumea începe

Parlamentul va pregăti un proiect privind Legea lustraţiei Președintele interimar Mihai Ghimpu susţine că pledează pentru adoptarea Legii lustraţiei, dar va fi dificil de a veni cu rezultate plauzibile pentru că arhiva Serviciului de Informaţii și Securitate (SIS) nu mai este la Chișinău.

Potrivit lui Ghimpu, conducerea SIS a confirmat faptul că arhiva instituţiei a fost dusă la Tiraspol. „Putem să avem o Lege a lustraţiei, dar fără arhivă nu vom veni cu răspunsuri. Ne vom consulta în cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană și vom lua o decizie în acest sens”, a spus președintele interimar. În acest context, Mihai Ghimpu a dat asigurări că o să dea

dispoziţie să fie pregătit un proiect de lege privind lustraţia. „Acum, cu atâtea probleme, am uitat de această chestiune, dar vom adopta o lege în acest sens”, a promis Ghimpu.

De menţionat că majoritatea dosarelor Serviciului de Informaţii și de Securitate din Republica Moldova au fost evacuate peste Nistru, în perioada 1990-1992, lucru confirmat de reprezentanţii Comisiei pentru studierea regimului comunist totalitar de la Chișinău. Președintele comisiei, Gheorghe Cojocaru, a spus că actele sunt pierdute de mult timp. „Nu știm nimic despre numărul și nici despre soarta acelor dosare.

Nu cunoaștem nici conţinutul lor, pentru că, împreună cu dosarele, au fost evacuate și inventarele”, a declarat Cojocaru. (V.H.)

să iasă din întunericul totalitar.

Evenimentele din 7 aprilie 2009 au demonstrat o dată în plus că în societatea noastră se face iar dimineaţă care ne vestește, la rândul ei, o nouă deșteptare naţională. În aceste împrejurări, prezenţa noastră la parada din Rusia, extrem de sensibilă pentru tineretul studios, o mare parte a populaţiei urbane sau a celei școlite, urma să fie tratată cu maximă atenţie și delicateţe.

De bună seamă, Republica Moldova nu a fost eliberată de Armata Roșie. Din contră. Basarabia, care în 1944 făcea parte din statul său naţional, în urma invaziei trupelor sovietice a fost separată de restul ţării, ocupată de o putere bolșevică străină și supusă unui supliciu al cărui scop era desproprietărirea, deznaţionalizarea și sovietizarea brutală a majorităţii românești. În aceste împrejurări, prezenţa noastră la Moscova în ziua de 9 mai 2010 trebuia să fie modestă și îmbrăcată într-o ţinută decentă. Nu sunt de acord cu unii colegi care afirmă că orice participare la paradă ar fi însemnat decesul AIE. Urma însă să luăm o distanţă de precauţie și să nu jucăm rolul de figuranţi obedienţi în piesa propagandistică înscenată de Kremlin.

Cum rușii ne-au tras clapa, totuși, și au provocat cercurile guvernante de la noi să intre cu capul în zidul unui scandal ameninţător care poate să arunce republica în penibilul ei trecut autoritar și comunist, lucrurile trebuie îndreptate cât mai curând posibil. În caz contrar, nu-i exclus ca situaţia să scape de sub control și să degenereze primejdios.

Acum, când Republica Moldova se zvârcolește în capcana rușilor, să nu ne mai agităm la modul nepermis, pentru că riscăm să ne rănim grav. Urmează să fie căutate soluţii pentru a ieși cu demnitate din acest im-

pas. Mihai Ghimpu a făcut bine că, sub presiunea evenimentelor și opiniei publice, a renunţat la vizita anunţată la Moscova. Deși tardiv, a dat dovadă de bărbăţie politică. Este nevoie să-și revizuiască poziţia și întreaga Alianţă, dacă nu vrea să fie strivită de tăvălugul ideologic al Rusiei.

Eliberarea de fantomele trecutului comunist Invitaţia Moscovei poate fi, firește, onorată. Dar fără complexe de victime incurabile.

Trebuie să spunem pe șleau că nu suntem câștigători de pe urma conflagraţiei mondiale. Că pentru noi sfârșitul războiului a fost începutul unei noi faze de ocupaţie sovietică. În aceste condiţii, la paradă să se ducă o delegaţie reprezentativă, dar de rangul doi. Fără șeful statului sau al guvernului. Dar și fără militari pe post de paiaţe defilând pe Piaţa Roșie într-un spectacol regizat de alţii.

Ursul nu trebuie enervat, desigur. Dar și mai rău e să te lingușești în faţa lui. Capul plecat nu-l îmblânzește, ci dimpotrivă, îl ispitește și îl face mai pofticios.

El nu ne va invada, bineînţeles, ca pe georgieni acum aproape doi ani, pentru că este oploșit deja pe o parte a teritoriului nostru. Dar nici nu va pleca de aici atâta timp că nu vom înceta să-l scărpinăm ori de câte ori îl mănâncă între coarne sau sub coadă. De aceea, e contraproductiv să ne prosternăm în faţa lui.

Ca să iasă din încurcătură, AIE trebuie să dea societăţii un semnal mobilizator. Să facă politică, în sfârșit, cu fruntea sus!

Lumea este gata să se elibereze de fantomele cotropitoare ale trecutului comunist. Așteaptă doar un îndemn coerent.

8 | Arca lui Noe

www.jurnal.md

MARŢI, 27 APRILIE 2010

JURNAL DE CHIŞINÃU

Vocaţie: reporter de război ZONE DE CONFLICT // „Eu nu particip la război, războiul participă în mine” nar pentru o conferinţă de focuri de armă. Un sfert de oră în direcţia aia.

Bum-bum! Toată lumea trage, reporterii își fac ilustraţia. E mai degrabă un război informaţional”, crede jurnalistul. „Chiar totul e regizat?”, îl întreb dezamăgită pe Mihai Ursu. „Nu tot e regizat, dar foarte mult”, spune Mihai după o pauză.

Război nu este doar cel pe care îl cunoaștem în „varianta clasică”.

Personajul nostru consideră că viaţa de zi cu zi este mult mai periculoasă decât aflarea într-o zonă de conflict: „Am văzut mai mulţi morţi și răniţi în urma accidentelor de pe străzile României, decât într-o zonă de conflict”.

„Când mi-au spus că anume eu mă deplasez în Afganistan, abia așteptam să plec. E adevărat că mamei i-am spus după ce am aterizat în aeroportul din Erevan, oricum urma să mă vadă la televizor. Și de fapt, de fiecare dată când mă duc într-o zonă de asta, nu le zic alor mei. De obicei, o sun pe mama și-i spun: „Mamă, stai așa, nu te speria că deseară am să dau un live dintrun sat cam deșertic care se cheamă Nasiria”, își amintește Mihai Ursu, cel care și-a împărtășit experienţa de reporter special în cadrul redacţiei Jurnal TV și a învăţat jurnaliștii începători ce este o știre.

Dependenţă de pericol

Povestea lui Ursu la război A fost odată un băiat... Născut la 10 martie 1978 la Vaslui într-o familie de profesori, Mihai Ursu, sau, cum îl mai numesc prietenii – Mișa, spune că de mic copil a crescut printre televizoare, foarte multe televizoare claie peste grămadă, „fiindcă tata avea pasiunea să le repare pentru tot Vasluiul”.

Probabil, părintele a intuit că peste ani băiatul lui, căruia tare îi mai plăcea să se joace în copilărie de-a războiul, va absolvi facultatea de jurnalism, va face reportaje TV și va transmite în direct informaţii chiar din zonele de conflict – Osetia, Iugoslavia, Kosovo, Afganistan etc. Jocul a devenit realitate.

Cum preferi să mori „Poate fi o experienţă foarte periculoasă... Niciodată nu știi de unde poate veni pericolul... Nu există săptămână fără un atentat sinucigaș sau fără măcar o alarmă cu bombă... Au luat armele și au ieșit să tragă... Să nu dai înapoi nici măcar un pas în faţa primejdiei...” - sunt doar niște frânturi din reportajele făcute de trimisul special Mihai Ursu, pentru Prima TV, Antena 3, N24, National TV. El a activat la mai multe posturi de televiziune din România și iată-l acum în faţa mea așezat comod într-un fotoliu, vorbindu-mi despre pericolul la care a fost supus cu un calm înfiorător. Totuși asemenea momente pot fi numărate pe degete în viaţa unui reporter special. „Până la urmă, te gândești cum preferi să mori – la 80 de ani, cu tuburi și perfuzii, chinuindu-te să mai respiri o dată sau

Reporterul de război Mihai Ursu

în puterea vârstei, cu bocancii în picioare, făcând ce-ţi place”, spune Ursu. Și, dacă a venit vorba de preferinţe, Ursu spune că tare îi mai place să gătească, să cheme câţiva prieteni la el acasă și să vizioneze vreun film sovietic, „A zori zdes’ tihie”, spre exemplu. „Reporterul special, așa cum îl înţelege lumea acum, este cel care merge la faţa locului atunci când pică avionul, când aruncă Bush cu bomba, când vine Osama bin Laden și mai face „un pic de ordine” prin Afganistan. În realitate, dacă vrei să-ţi meriţi cu adevărat titulatura, trebuie să încerci să fii reporter special în fiecare zi, chiar dacă nu-ţi pică marele eveniment în braţe”, consideră Mihai.

Dăi-dăi, până în Afganistan Important este ca atunci când îţi pică marele eveniment în braţe să știi ce să faci cu el. Și iată că într-o bună zi... „La prima mea întâlnire cu sârbii, am greșit din toate punctele de vedere la capitolul pregătire. Nu știam limba, obiceiurile, nu știam cel puţin virtutea naţionalităţii mele. Am avut noroc că s-a găsit o sârboaică ce știa engleza și m-a salvat de băieţii care veneau chitiţi să-mi dea foc la mașină. Pe mașina mea scria CNM, centru naţional media, iar ei erau convinși că sunt de la CNN plus accentul meu brita-

nic perfect. Apropo, sârbii nu sunt niște maniaci disperaţi, cu cuţite ascuţite în mână, gata să te taie.

Dar nici albanezii din Kosovo nu o duc așa de rău după cum se crede”, își amintește Mihai Ursu.

Armata americană, suficient de drăguţă Oricum, prima experienţă nu se uită. Ursu povestește cu entuziasm despre întâia deplasare în zona de conflict, în Afganistan. „A fost în 2002. M-am suit întrun avion care pe Stalin nu l-a prins, dar pe Hrușciov, da. Și dăi-dăi până în Afganistan. Nu ne avertizase nimeni despre ce urmează să se întâmple și eu eram cu capul în traistă. Am aterizat în aeroportul din Candahar, unde cu câteva luni înainte să ajung eu fusese fortăreaţa și locul de bază al talibanilor.

Peste tot erau pietre mari și praf.

Aţi văzut fotografii de pe lună... cam așa arată și Afganistanul.

Totul pare foarte ireal. Munţii sunt de culoarea nisipului. Totul e plin de praf foarte mărunt, atât de fin încât îţi intră peste tot, în ochi, în plămâni... Cred că mi-am scuturat vreo trei luni bocancii după ce am revenit din Afganistan și tot nu am scos tot praful din ei. Armata americană a fost suficient de drăguţă, încât să ne asigure cazarea în unitate și ne-au lăsat să facem tot din capul nostru. Acum sunt alte reguli... mult mai stricte”, spune cu regret Mihai Ursu.

Război regizat de reporteri?

Mihai Ursu povestește că acum reporterul de război nu mai are posibilitate să relateze de pe ambele părţi ale baricadei sau, cel puţin, de pe câmpul de luptă. Pe timp de război, reportajele se fac în apropiere, adică la distanţă de cel puţin jumătate de kilometru. „În primul război din Irak, erau reporteri care scoteau bani din buzu-

Asta e povestea unui reporter special. „Muncești foarte mult, îţi faci foarte mulţi dușmani... Îţi faci varză viaţa personală. Trebuie să mărturisesc că nu o mai sun pe mama decât o dată la două săptămâni. Timpul liber e măsurat în ore, pe care de cele mai multe ori le petreci dormind. Te gândești: de ce ar face un om asta?

E dependent. Și pe măsură ce trece timpul, dependenţa se acutizează”, își spune Mihai profesiunea de credinţă.

Dacă va reuși să se trateze de această dependenţă, Ursu spune că își va lua chitara, pe care o mai zdrăngănește din când în când, și se va apuca să facă iar muzică, așa cum a făcut până a deveni jurnalist. Dacă se afirmă și în acest domeniu, următoarea istorie se va numi „Povestea lui Ursu pe scenă”.

Svetlana PANŢA

LOCURI DE MUNCĂ Firma „Tafes-Lux” angajează MANAGER PUBLICITAR ATRIBUŢIILE DE SERVICIU: Recrutarea clienţilor; Consultarea clienţilor privind serviciile de publicitate ale companiei; Negocierea contractelor de furnizare a publicităţii.

CERINŢE FAŢĂ DE CANDIDAT: Energic; Iniţiativă și acţiune; Comunicativitate și dorinţa de a discuta cu oamenii; Putere de convingere, carismă; Dorinţa de a influenţa câștigul său; Cunoașterea avansată PC; Experienţa în domeniul publicităţii este obligatorie; Vorbirea fluentă a limbii române și ruse. tel.: 0 600 26 600

ANUNŢ CONCURS Stimaţi antreprenori, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în colaborare cu Reţeaua Pactului Global Moldova (RPGM) și Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM) anunţă lansarea Concursului Naţional anual „IMM – model de responsabilitate socială” La concurs sunt invitate întreprinderile micro, mici și mijlocii care, în mod voluntar, au integrat preocupările de ordin social și de ocrotire a mediului în cadrul activităţilor de afaceri.

Participanţii la concurs vor fi evaluaţi și premiaţi de către membrii Reţelei Pactul Global Moldova conform realizărilor obţinute în anul 2009 în următoarele domenii: a) protecţia mediului înconjurător; b) respectarea condiţiilor de muncă a angajaţilor c) integrare socială și sprijinul acordat comunităţii; Premiul Special va fi oferit IMM, care a realizat acţiuni importante în câteva dintre aceste domenii.

Concursul și premierea învingătorilor va avea loc în cadrul Forumului Naţional al IMM, la 28 mai 2010, sub egida concursului anual de stat “Cel mai bun antreprenor din sectorul IMM”.

Ghidul aplicantului și Formularul de aplicare, pot fi accesate la adresele:www.globalcompact.md, www.odimm.md și www.businessportal.md Formularul de aplicare completat, cu menţiunea Pactul Global Moldova, urmează a fi prezentat pana pe data de 5 mai 2010 la sediul ODIMM (str. Serghei Lazo 48, oficiu 303, Chișinău, R. Moldova), la numărul de fax: (022) 22 00 41 sau la adresa e-mail office@globalcompact.md Detalii despre participare:(022) 269 123 PNUD; (022) 225 380, ODIMM

JURNAL DE CHIŞINÃU

MARŢI, 27 APRILIE 2010

www.jurnal.md

Observator | 9

Declaraţia de Independenţă a fost semnată din nou Actul suprem care a pus bazele statului Republica Moldova a fost restabilit ieri, în cadrul unei ședinţe solemne, la care au participat deputaţi ai primului Parlament, alături de membri ai actualului legislativ. Aceștia s-au întrecut în declaraţii pe marginea importanţei documentului, după care au purces la aplicarea semnăturilor. Deși au fost anunţaţi să vină toţi, marii absenţi au fost deputaţii comuniști, care au declarat săptămâna trecută că procesul de restabilire a actului suprem este o farsă.

Partea solemnă a fost inaugurată de președintele parlamentului și președintele interimar, Mihai Ghimpu.

Acesta a declarat că se simte mândru că a făcut parte din cei care au votat Declaraţia de Independenţă. „Noi, cei din Alianţa pentru Integrare Europeană, suntem promotorii valorilor promovate de primul Parlament ales democratic”, a menţionat președintele Mihai Ghimpu, care a calificat activitatea Parlamentului '90 drept una esenţială pentru Moldova.

Premierul Vlad Filat a menţionat că Republica Moldova a trecut prin încercări grele pentru a se deștepta ca neam, când instituţiile de stat erau devalorificate, iar mesajul extern era preconceput. „Restabilirea semnăturilor Declaraţiei de Independenţă reprezintă, de fapt, reabilitarea bunului-simţ și restabilirea dreptului istoric al Republicii Moldova”, spune Filat.

Liderul Partidului Democrat a declarat că faptul că Republica Moldova este un stat democratic se datorează, în mare parte, Parlamentului 19901994. „Atunci au fost semnate cele mai importante acte pentru ţara noastră”, susţine Lupu.

Declaraţia liderului PD, cum că suntem moldoveni, a stârnit replici vehemente din partea președintelui Primului Parlament, Alexandru Moșanu. „Aș vrea să atrag atenţia tuturor moldoveniștilor că identitatea naţională românească a fost la baza semnării actului de independenţă și a urmării vectorului european”, a replicat Moșa-

nu. „Cei care nu înţeleg acest fapt nu pot să înţeleagă nici textul Declaraţiei de Independenţă adoptat”, a continuat acesta.

Primul președinte Mircea Snegur crede că Primul Parlament ales democratic a fost un miracol prin faptul că oamenii au avut, pentru prima dată, posibilitatea să aleagă. „Parlamentul '90 este arhitectul suveranităţii și independenţei”, spune Snegur.

După ce primul președinte al Parlamentului 1990 a dat citire textului Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova, deputaţii Parlamentului '90 au trecut la semnarea actului.

Deputatul în primul legislativ, Anatol Plugaru, îi chema de la tribuna centrală pe ex-deputaţi la masa instalată pentru ceremonia semnării, flancată de către doi ostași din garda de onoare. „Vom semna de fiecare dată când ni se va cere, iar cei care au dat foc acestui act au crezut că ne vor îngenunchea, dar ei au dat foc hârtiei, nu și voinţei naţionale”, a declarat, la finele procedurii de aplicare a semnăturilor, Anatol Plugaru.

După două ore, semnarea Declaraţiei de Independenţă a luat sfârșit, iar ședinţa a fost declarată închisă, odată cu citirea unei declaraţii comune a Parlamentului '90 și a celui actual.

Din cei 278 de semnatari ai actului suprem au fost prezenţi 230, 40 de persoane au decedat, iar membrii PCRM (opt la număr) au refuzat să vină.

Marina LIŢA

Campania „Jurnal TVerde” continuă A doua etapă a campaniei lansate de Jurnal trust Media, „Jurnal Tverde”, a avut loc sâmbătă, 24 aprilie. După ce au plantat 300 de puieţi sâmbăta trecută, de data aceasta, echipa Jurnal TV și-a propus să cureţe un izvor din parcul „Valea Trandafirilor”.

Deși în această zi vremea a fost mai puţin binevoitoare, s-a lucrat cu spor. Ploaia nu a speriat nici vedetele autohtone care au venit să dea și ele o mână de ajutor la înverzirea orașului. Încălţămintea nepotrivită pentru un astfel de eveniment și pentru un asemenea timp nu i-a împiedicat pe oameni să se dedice în întregime scopului nobil de curăţare a zonei verzi și a izvorului din preajmă.

Campania Jurnal TVerde va continua și săptămânile viitoare.

Așadar, te așteptăm sâmbătă, 1 mai, să vii alături de noi. Iar dacă nu vei reuși să ajungi în zona unde vom fi noi, curăţă locul din faţa blocului în care locuiești, pădurea din apropiere sau parcul unde se joacă copiii tăi!

10 | Cultură

www.jurnal.md

MARŢI, 27 APRILIE 2010

JURNAL DE CHIŞINÃU

Arcadie Ţăruş, fascinat de viaţa culorilor Biblioteca Publică „Onisifor Ghibu” găzduiește o expoziţie de lucrări ale pictorului Arcadie Ţăruș, în care strălucește galbenul unor păpădii și al unui câmp de floarea-soarelui, roșul unor flăcări virtuale („Rugăciune pentru Jeanne d’Arc”), albul luminii diurne („Fereastră”) sau albastrul unor vise transpuse în imagini („Mireasa din Paris”).

Dealul din vale

cu Nicolae POPA

Părintele Savatie s-a dezlănţuit Cine cunoaște calmul și blajinătatea ieromonahului Savatie și cuminţenia senină a omului și scriitorului Ștefan Baștovoi îi va fi greu să și-l imagineze dezlănţuit, asemenea vulcanului islandez cu nume de nepronunţat care a pus la pământ cele mai sofisticate tehnologii electronice. Ca autor de cărţi ce nu stau să se prăfuiască pe rafturi, a publicat recent, sub numele de Savatie Baștovoi, un roman care ar putea trece drept unul de scandal, dacă n-ar fi de un tragism ce te mișcă și te pune pe gânduri – „Diavolul este politic corect”, apărut la Editura „Cathisma” din București.

Autorul mărturisește pe site-ul său că ideea a pornit de la afirmaţia unui politician britanic care propunea uciderea persoanelor ajunse la vârsta de 65 de ani ca nefolositoare pentru stat și societate. „Mi-am imaginat, mai spune autorul, o lume în care eutanasierea bătrânilor ar deveni la fel de „normală” ca și avortul.” În acest sens, imaginaţia autorului plăsmuiește o lume în care toţi cei care trec de 60 de ani știu că mai au de trăit exact încă cinci ani. În ultimii doi-trei ani ai vieţii, ei sunt vânaţi prin oraș pentru a fi internaţi cu forţa într-un azil pentru eutanasieri. Acolo li se administrează preparatele necesare, astfel încât – exact în ziua stabilită prin legile statului respectiv – omul să moară „absolut nedureros”, ba chiar cu zâmbetul pe buze.

Ei bine, artizanii unei asemenea societăţi antiumane ajung să-și trăiască propria apocalipsă în duhorile ce vin dinspre insula cu sutele de mii de exilaţi, unii îngropaţi de vii sau aruncaţi în mare pe motiv că n-ar mai fi de vreun folos pentru societate. Totodată, prin oraș mărșăluiesc detașamente de adolescenţi în uniforme albastre ca pionierii isterizaţi de patos revoluţionar în China lui Mao, menţinând atmosfera de coșmar general, de genul ateismului comunist ce a bântuit și pe la noi.

Singura salvare pentru bieţii exilaţi ajunge să fie una de ordin spiritual, duhovnicesc. Totul pornește de la faptul că preotul Ioan, după ce s-a ascuns câţiva ani prin păduri, este capturat și băgat în azil să-și trăiască sfârșitul acolo. Firește, părintele Ioan continuă să propovăduiască iubirea faţă de oameni și credinţa în Dumnezeu, ajungând să-i și încreștineze prin botez pe cei de altă credinţă și făcându-i să simtă adevărata lumină și speranţă într-o lume măcinată de puterile diavolești.

Romanul impresionează și tulbură sub aspect literar și artistic, cucerește printr-o scriitură precisă, accesibilă oricui. E de un rafinament subtil în toate componentele lui ideatice. Mesajul creștin se impune cât se poate de firesc, ferind subiectul de pericolul unui exces de propagandă inversă, care, oricum, tot propagandă s-ar chema. Așa se face că dezlănţuirea părintelui Savatie nu e nici pe departe un semn al mâniei, ci mai curând o expunere cât se poate de clară a unui punct de vedere în chestiuni ce nu mai pot fi trecute cu vederea. Autorul căută să impună printre vocile „politic corecte” mesaje „omenește corecte”. Și se mai poate spune că, iată, un scriitor din generaţia așa-zis „postmodernistă” de la noi se ia la piept cu forţe malefice mondiale pentru liniștea și longevitatea cât mai extinsă a tuturor bătrânilor lumii.

Carte la pachet

cu Emilian Galaicu-Păun Înainte ca Mircea Eliade să-și publice, în 1949, celebrul tratat de istorie a religiilor, mai exact în 1948, apărea (helas! postum) cartea americanului Heinrich Zimmer Regele și cadavrul (acum și-n română – Humanitas, 2007), o recitire – din perspectiva omului contemporan – a unor mituri fondatoare ale civilizaţiei europene, dar și hinduse, arabe etc. Or, fascinaţia cărţii ţine nu doar de enciclopedismul textului propriu-zis, ci și de stilul autorului mai degrabă adresat marelui public, fără a face totuși concesii. „Există două lumi speculare, afirma Zimmer în cunoștinţă de cauză, și omul se află între ele: lumea din exterior și cea din interior. Ele

Pictorul Arcadie Ţăruș în curtea casei părintești din Chișinău

E multă viaţă în acest joc al culorilor și nuanţelor, în metaforele pictate de un penel inspirat.

Creaţiile artistului sunt cu atât mai tulburătoare, cu cât vizitatorul află, mult prea

târziu, că Arcadie Ţăruș nu mai e printre cei vii. Abia după plecarea dintre noi, îi putem cunoaște operele, expuse în sala unei biblioteci. E prima lui expoziţie, organizată la scurt timp

după ce și-a trăit ultima zi pe pământ. Îngerii l-au chemat în alte lumi, iar pictorul și-a lăsat mesajele viu colorate pentru noi. Îi privim uimiţi tablourile și ne gândim că poate autorul a fost atras de radioasele peisaje din Grădina Edenului și a plecat să le picteze, iar nouă ne-a lăsat lucrările cu titluri sugestive „Contact”, „Măicuţe”, „Un veac de singurătate”, „Crucifix” și o amintire luminoasă.

Irina NECHIT

Scriitori basarabeni la Zilele revistei „Convorbiri literare” Zilele revistei „Convorbiri literare”, desfășurate la Iași în perioada 22–23 aprilie, au reunit mai bine de 80 de scriitori din România, Republica Moldova, SUA, Germania.

Potrivit redactorului-șef al revistei „Convorbiri literare”, Cassian Maria Spiridon, evenimentul e „o sărbătoare a spiritualităţii românești, o întâmplare culturală devenită tradiţie la Iași”. La deschiderea manifestării, vicepreședintele Uniunii Scriitorilor din România, Gabriel Chifu, a menţionat că „normalitatea în domeniul culturii e tot mai ameninţată, de aceea astfel de acţiuni constituie niște repere în viaţa noastră literară”.

Tema principală a întrunirii a fost „Religie și literatură”, publicul având șansa de a asculta o strălucită prelegere a lui Sorin Dumitrescu, pictor, eseist, profesor universitar, discipol al părintelui Galeriu. Scriitorul și profesorul Marcel Petrișor a luat de asemenea cuvântul, subliniind: „Dacă nu ar fi turlele bisericilor din Moldova, cerul s-ar prăbuși peste România”. În cadrul Zilelor „Convorbiri literare”, desfășurate

Palatul Culturii din Iași

la Hotelul „Moldova”, în preajma somptuosului Palat al Culturii din Iași – un oraș inundat de lalele înflorite la acest final de aprilie –, au mai avut loc prezentări de reviste și cărţi, inclusiv volume noi ale unor autori basarabeni: „Cartea nomazilor din B.” de Val Butnaru, „Oleandrii mă strigă roz” de

Heinrich ZIMMER, Regele şi cadavrul

sunt ca două emisfere de Magdeburg (…) care aderă una la cealaltă prin aspiraţie, astfel încât nici toţi caii regelui nu le pot desface. Ceea ce le unește exterior – înclinaţia, repulsia, interesul intelectual – e reflecţia unei tensiuni lăuntrice, de care nu devenim lesne conștienţi, deoarece, vrând, nevrând, suntem noi înșine înăuntrul nostru.” Urmează adevărate studii de caz, fie că e vorba de o poveste arabă (Papucii lui Abu-Cassem), de romanele cavalerești din ciclul Regelui Arthur sau de o poveste sanscrită (Regele și cadavrul), fără a uita cele patru eseuri asupra mitologiei indiene constituind partea a doua a cărţii.

Practic, avem de a face cu o panoramă

a marilor religii (islamul, hinduismul, creștinismul, cu variaţiile lor locale – bunăoară celtice, în cazul Cavalerilor Mesei Rotunde) în secvenţe, prezentate cu de-amănuntul, iar apoi decriptate, simbol cu simbol. Până la marea sinteză a lui Mircea Eliade nu-i decât un pas…

De remarcat și modestia autorului, ce-și asumă postura de diletant: „Cartea constituie un abecedar de conversaţie, un manual de lectură pentru începători, o introducere în gramatica unei scriituri imagistice criptice, dar lesne savurate”. Un diletant atotștiutor!

Pentru Radio Europa Liberă

Maria Șleahtiţchi, „Copilul din mașina galbenă” de Irina Nechit. Acești autori au fost prezenţi la manifestare. Din echipa scriitorilor basarabeni, invitaţi de „Convorbiri literare”, au mai făcut parte Nicolae Negru, Mircea V. Ciobanu, Aurelia Borzin.

Pe 23 aprilie a avut loc ceremonia de decernare a premiilor „Convorbiri literare”, care le-au revenit lui Mircea Pop (pentru traduceri), Nicolae Oprea (pentru

eseu), Paul Cernat (pentru critică), Adrian Popescu, Ion Mateuţ (pentru poezie), Daniela Zeca, Varujan Vosganian (pentru proză), Marcel Petrișor, Sorin Dumitrescu (pentru excelenţă).

Manifestarea, aflată la a XIV-a ediţie, a fost un bun prilej pentru aducerea revistei „Convorbiri literare” (fondată la 1 martie 1867) în prim-planul vieţii publice.

Daria Vlas

„Copilul din maşina galbenă”, lansat la Librăria din Centru Volumul de poezie „Copilul din mașina galbenă” de Irina Nechit, recent apărut la Editura „Cartier”, va fi lansat joi, 29 aprilie, la Librăria din Centru (Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr.126). Vor vorbi Arcadie Suceveanu, Lucia Ţurcanu, Mircea V. Ciobanu, Adrian Ciubotaru, Hose Pablo. În cadrul lansării, va avea loc și un recital susţinut de autoare. Începutul la ora 18.15.

Intrare liberă.

JURNAL DE CHIŞINÃU

MARŢI, 27 APRILIE 2010

Sport | 11

www.jurnal.md

Henry: „Să-l ignorăm pe Mourinho!”

Atacantul francez știe cum poate fi blocat Interul în returul de miercuri de pe Camp Nou, care pornește de la 3-1 pentru Inter în bătălia decisivă pentru calificarea în finala Champions League. „Mourinho provoacă? Îl cunosc de atâţia ani din perioada duelurilor dintre Chelsea și Arsenal.

Am învăţat că nu trebuie să faci un caz și să ne concentrăm doar la fotbal”, a explicat Thierry Henry. „Inter este o echipă stâncoasă? Știam acest lucru și lucrurile nu s-au schimbat semnificativ faţă de meciurile din toamnă din faza grupelor. Pe Camp Nou am reușit să ne impunem destul de clar”, și-a exprimat francezul optimismul în presa spaniolă.

Sneijder ratează returul cu Barcelona!

Wesley Sneijder a suferit o întindere musculară în meciul Interului cu Atalanta (3-1), de sâmbătă seară, și ratează returul cu Barcelona din semifinalele Ligii.

Examenele medicale, făcute de olandez, au relevat că accidentarea e mai serioasă decât se așteptau milanezii. Înlocuit de Mourinho la pauză, Sneijder nu credea oricum că va putea evolua pe Camp Nou: „E prea scurt timpul pentru a mă putea reface sută la sută. Mă îndoiesc că voi fi pe teren”.

Sneijder e unul dintre cei mai buni jucători ai nerazzurrilor în acest sezon; a jucat foarte bine inclusiv în manșa tur a „șocului” cu Barcelona.

United dă 40 milioane de euro pe Aguero Manchester United caută atacant după ce a înţeles că fără Rooney are probleme mari.

Sir Alex Ferguson a pus ochii pe Sergio „Kun” Aguero, care, foarte probabil, se va despărţi de Atletico Madrid la finele stagiunii. Managerul scoţian e gata să ofere 40 milioane de euro pentru internaţionalul argentinian.

Concurenţa pentru Aguero este însă foarte serioasă. Tabloidele britanice vorbesc despre interesul afișat de Chelsea și Manchester City, care pot supralicita pentru a-l transfera în vară pe Aguero.

Portarul de la Olimpia Bălţi a fost la înălţime

Zimbrii, afară din cupele europene PERFORMANŢĂ // FC Sheriff Tiraspol este aproape să devină campioană pentru a zecea oară consecutiv Cu cinci etape înainte de finalul Diviziei Naţionale, după rezultatul de 0-0 cu Iskra-Staly, FC Zimbru a coborât pe locul cinci în clasament și e în afara cupelor europene. În același timp, FC Sheriff a câștigat cu 3-1 în faţa celor de la CSCA-Rapid. Sherifii mai au nevoie de un punct pentru ca să câștige matematic cel de-al zecelea titlu consecutiv în Divizia Naţională.

FC Zimbru avea nevoie de victorie ca de aer în meciul cu ocupanta locului doi, Iskra-Staly Râbniţa, mai ales că Olimpia Bălţi a câștigat în faţa celor de la FC Dacia și a promovat pe locul patru în clasament, ultimul care califică o echipă din Moldova în cupele europene. IskraStaly a dominat meciul în primele minute, dar ulterior partida s-a echilibrat.

Antrenorul principal de la FC Zimbru, Ivan Tabanov, a motivat acest semieșec prin faptul că meciul s-a jucat pe un teren natural și nu artificial, așa cum erau obișnuiţi elevii săi. „Această trecere de la un teren artificial la unul natural și-a spus cuvântul. Elevii mei încă nu s-au obișnuit să joace în aceste condiţii. Una peste alta, am obţinut un rezultat de egalitate cu o echipă foarte bună”, a încheiat Tabanov.

De partea cealaltă, antrenorul de la Iskra-Staly, Vlad Goian, a declarat că este mulţumit de rezultat. „Atât noi, cât și cei de la FC Zimbru

aveam nevoie de puncte. Noi am controlat ostilităţile pe teren și neam creat ocazii, dar la realizare am stat mai prost. Dacă nu am reușit să marcăm, putem spune că rezultatul de egalitate este unul just”, a spus Goian.

Selecţionerul vrea zimbri la naţională Chiar dacă în ultimele două meciuri au acumulat doar un punct, zimbrii au reușit să îi capteze atenţia selecţionerului Gabi Balint. Acesta și-a schiţat o listă cu 40 de jucători moldoveni. 22 dintre aceștia vor pleca în cantonamentul din Austria de la finele lunii mai 2010. Balint a declarat că mizează foarte mult pe tinerii fotbaliști de la FC Zimbru. Aceștia au reușit performanţa de a obţine opt victorii consecutive. Deocamdată, selecţionerul nu s-a decis pe cine dintre zimbri va convoca pentru partidele amicale cu Azerbaidjan și Emiratele Arabe Unite.

Sheriff defilează spre al zecelea titlu consecutiv FC Sheriff Tiraspol este aproape să devină campioană pentru a zecea oară consecutiv. Fotbaliștii antrenaţi de Andrei Sosniţchi au câștigat cu 3-1 partida cu CSCA Rapid. Tiraspolenii au deschis scorul în prima jumătate a primei reprize prin Aleksandr Erohin. În partea doua a meciului, Serghei Gheorghiev a majorat avantajul gazdelor.

Fostul jucător al lui FC Zimbru Iurie Levandovschi a redus din diferenţă pentru Rapid în minutul 73.

Speranţele rapidiștilor de a obţine cel puţin un rezultat de egalitate au fost risipite de golul muntenegreanului Nikolic. FC Sheriff s-a distanţat la 15 puncte faţă de principala concurentă Iskra-Staly Râbniţa. Echipa tiraspoleană va deveni campioană dacă, în etapa viitoare, va obţine cel puţin un egal în deplasare cu Academia UTM.

Dacii au irosit tot ce au obţinut în retur Partida din etapa a XXVIII-a cu cele mai multe goluri s-a disputat între FC Dacia și Olimpia Bălţi. Dacii au pierdut cu 2-4 meciul cu bălţenii

și le-au permis acestora să se apropie la doar un singur punct de locul trei.

Cei de la FC Dacia au un parcurs foarte slab în acest retur de campionat, reușind să acumuleze doar 12 puncte în cele 11 partide disputate în 2010.

Cei de la Olimpia au început în trombă meciul, iar în minutul 34 conduceau cu 3-0 prin golurile marcate de Glega (min. 10), Șișkin (min.

25) și Cheltuială (min. 34). Dacii, care au jucat pe teren propriu, au avut o tresărire de orgoliu și, în minutul 38, au redus din handicap printr-un gol marcat de Akhilgov (min. 38), iar apoi prin Habib Gock (min. 65). Totuși elevii lui Nicolae Bunea nu au vrut să trăiască periculos ultimele minute ale meciului și au mai marcat încă o dată prin Oleg Șișkin. În celelalte meciuri ale etapei, s-au înregistrat următoarele rezultate: Sf. Gheorghe – Academia UTM 1-0, FC Nistru – FC Tiraspol 0-1, FC Dinamo – FC Viitorul 1-0. În clasament, conduce FC Sheriff cu 69 de puncte, Iskra-Staly – 54, FC Dacia – 51, Olimpia – 50, FC Zimbru – 49, Academia UTM – 39, CSCA Rapid – 38, FC Viitorul – 32, FC Tiraspol – 30, FC Dinamo – 25, Sf. Gheorghe – 19 și lanterna roșie, FC Nistru – 11 puncte.

Următoarea etapă va avea loc pe 2 mai.

Vitalie HADEI

12 | Vedete

www.jurnal.md

JURNAL DE CHIŞINÃU

Basarabeanca care a refuzat să fie purtătorul de cuvânt al lui Gigi Becali

Sora lui Dan Bălan se mărită!

De mai bine de șase ani, Sanda Bălan și Dumitru Rusu trăiesc o frumoasă poveste de dragoste. Într-un interviu, sora lui Dan Bălan a mărturisit că, în curând, își va pune pirostriile. Dar, până la nuntă, Sanda tinde să progreseze pe plan profesional. Aceasta a intrat într-o afacere legată de tehnologii inovative.

Prezentatoarea emisiunii „Жди меня” a mărturisit că celebritatea fratelui său îi dă bătăi de cap. Deseori, este întrebată dacă are iubită, cine sunt fetele sexy din videoclipul „Chica Bomb” și dacă el a avut vreo aventură cu vreo una dintre ele. „Cel mai des sunt întrebată câţi bani câștigă Dan. Iar în legătură cu mama mea, majoritatea se interesează care este secretul tinereţii ei și ce face de arată atât de bine la vârsta de 51 de ani”, afirmă Sanda Bălan.

L.N.

Dianna Rotaru, păcălită de fostul iubit A trecut un an de când nu a mai făcut radio și recunoaște că i-a fost dor. Dianna Rotaru este îndrăgostită de radio încă de pe băncile universităţii. În timpul studenţiei, suna și participa la diverse concursuri. „Cel mai amuzant caz a fost atunci când cineva de la radio mi-a făcut o farsă chiar de ziua mea. Gluma a fost pusă la cale de fostul iubit”, ne-a declarat interpreta. Dianna Rotaru realizează de curând un show la un post de radio din Chișinău. Actriţă de profesie, Dianna face glume și îi antrenează pe ascultători în diferite concursuri haioase.

Experienţa de la radio a ajutat-o și la realizarea unui nou proiect televizat, în care discută cu telespectatorii dornici de a oferi mesaje persoanelor dragi. „Să faci radio și tv nu este simplu, așa cum cred alţii. E nevoie de multă muncă, trebuie să fii descurcăreţ, informat, să ai simţul umorului și multă imaginaţie. Nu renunţ la muzică, acum pregătesc un duet și un videoclip”, conchide Dianna Rotaru.

L.N.

Despre Cristina Şişcanu:

Frumoasă și carismatică.

Așa am putea-o descrie în două cuvinte pe Cristina Șișcanu, basarabeanca care a reușit să-și valorifice talentul și frumuseţea peste Prut. Acum se bucură de succes în postura de reporter și PR al emisiunii „Acces Direct” de la un post TV din România.

Cristina Șișcanu și-a dorit de mică să fie jurnalistă și, în 2003, a depus actele pentru admitere la Facultatea de Jurnalism a Universităţii din București. Dar, cum nu mai erau locuri alocate pentru studenţii din Republica Moldova, a ales Facultatea de Drept.

Nu a renunţat însă nici pentru o clipă la pasiunea pentru jurnalism. După ce a activat ca reporter și redactor în mai multe formate tv, Cristina Șișcanu a ajuns să facă parte din echipa lui Mădălin Ionescu și a emisiunii cu cel mai mare impact din România „Acces Direct”.

Mai mult, Cristina este PR-ul emisiunii și al prezentatorului Mădălin Ionescu. „Îmi place la nebunie să fiu reporter, dar îmi place și funcţia de PR.” Întrebată care este rela-

Gigi Becali a plăcut-o pe frumoasa basarabeancă

ţia vedete-jurnaliști dincolo de Prut, Cristina spune că majoritatea a înţeles că jurnaliștii au nevoie de vedete, dar și vedetele de jurnaliști.

Cei care au susţinut-o de fiecare dată și se bucură de succesele ei sunt părinţii. „Se indignează atunci când apare vreo știre deocheată despre mine la tv, dar îmi sunt alături”, adaugă Cristina.

Gigi Becali a remarcat-o!

Omul de afaceri și patronul echipei de fotbal „Steaua”, Gigi Becali, a remarcat imediat calităţile basarabencei când echipa emisiunii „Acces Direct” a mers la el pentru a-i ura „La

mulţi ani!”. „Ești frumoasă dată dracului! O combinaţie între Sophia Loren și Brigitte Bardot și îţi merge și mintea! Te iau purtătorul meu de cuvânt, dar să nu te mai îmbraci în rochii din astea (purta o rochie scurtă – n.r.), ci numai în deux-pieces”, i-a spus Becali în timpul interviului. „Domnia sa fusese de curând ales europarlamentar. M-a invitat a doua zi „la Palat” să discutăm detaliile, dar nu am dat curs întâlnirii, pentru că nu puteam renunţa la contractul meu cu postul de televiziune unde lucrez”, dezvăluie Cristina. Ea dorește, pe viitor, să se implice în proiecte mass-media din R. Moldova.

Diana BURLACU

Iubita lui Călin Vieru a vrut să se sinucidă!

Ecaterina Pimenova, alias „babocika”, poreclă care i se trage de la afacerea cu fluturi exotici pe care o are, a vrut să își pună capăt zilelor în momentul în care a aflat că iubitul său, Călin Vieru, intenţiona să revină la soţie și la cei doi copii pe care îi părăsise.

Tânăra a renunţat la suicid abia după ce mama sa a intervenit în relaţia fiicei. Incredibil, dar mama fetei a sunat-o pe soţia

, Ian Raiburg

MARŢI, 27 APRILIE 2010

lui Călin și a rugat-o să o asigure pe amanta soţului său că acesta o va prefera pe ea.

Idila dintre cei doi a început acum cinci ani, în timp ce actualul deputat Călin Vieru era căsătorit.

Conform dezvăluirilor Inei Vieru, fiul marelui poet a ajutat-o pe amanta sa să-și deschidă afacerea cu fluturi. „Călin este un bărbat generos și romantic. El face cadouri scumpe și originale”, afirmă fosta soţie.

Lena NEGRU

Citește în numărul de joi al tabloidului „apropo” dezvăluiri incredibile despre viaţa lui Ricu Vodă. Artistul vorbește, în premieră, despre patima alcoolului din care a avut puterea să iasă, despre trădarea femeii iubite și a prietenilor, despre cum a fost acuzat de contrabandă și cum a fost minţit, cântând în campania electorală pe gratis. www.apropomagazin.md - pentru cele mai noi și exlusive știri.

Unul dintre cele mai importante lucruri din viaţa Cristinei Şişcanu e jobul.

S-a născut la 3 noiembrie 1984 la Ungheni, Republica Moldova; nu are fraţi sau surori; A absolvit Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti (2007); master în Ştiinţe Penale; Prima experienţă în tv a avut-o acum trei ani, având o rubrică în cadrul matinalului „Canalul de ştiri” de la Antena 1, prezentat de Ovidiu Uscat şi Constantin Trofin. Rubrica se numea „Noi şi legea” (Cristina era studentă la Drept).

Ulterior, a fost redactor şi reporter special la „9595”, emisiunea doctorului Cristian Andrei, tot la Antena 1. În 2008, reporter special pentru „Femeia conduce” de la Euforia, apoi realizator şi prezentator al emisiunii „Află tot ce se petrece vara asta” de la B1TV. La „Acces Direct” a ajuns în urma unui concurs de CV-uri şi se simte excelent.

Filmul preferat: „Ciuleandra”; Actorii preferaţi: Catherine Zeta-Jones şi George Clooney; Îi plac operele lui Marin Preda şi ale lui Lev Tolstoi; Nu este superstiţioasă; La micul dejun mănâncă întotdeauna cereale cu lapte şi bea o cafea; Nu s-ar putea lipsi nici în ruptul capului de agendă, casete pentru filmare şi telefon.

JURNAL DE CHIŞINÃU

MARŢI, 27 APRILIE 2010

Il paradiso | 13

www.jurnal.md

În căutarea bărbatului visurilor noastre Jurnalul iubirii Deseori, femeile se grăbesc să facă alegeri greșite: îl preferă pe fanfaronul cu mașina arătoasă, pe frumușelul parcă decupat dintr-o revistă ilustrată, cu splendizii lui ochi albaștri, sau pe magnificul povestitor de istorii fanteziste. Ca să spunem lucrurilor pe nume, aceasta se datorează faptului că, o dată îndrăgostite, femeile devin adevărate maestre ale proiecţiilor subiective și ale autoamăgirii. În plus, aflate în acest stadiu, ele sunt deosebit de generoase în privinţa trăsăturilor nu tocmai ideale ale partenerului.

Cu alte cuvinte, nu se înduplecă în ruptul capului să renunţe la imaginea pe care și-au inventat-o: aceea a unui bărbat nemaipomenit.

Păstraţi-vă simţul realităţii Când femela și masculul ajung faţă în faţă, este vorba în primul rând de un lucru: de atracţie. Din fericire, acolo unde intră în joc emoţiile, nu mai avem posibilitatea să ne minţim singure. Zădarnic ne vom strădui să-l găsim atrăgător pe cutare individ, dacă în inima și în stomacul nostru nu tresare nimic. Golul ivit în stomac sau loviturile de ciocan ale inimii reprezintă termometrul infailibil al sentimentelor noastre: ca să ne îndrăgostim de-a binelea, trebuie să se pună în mișcare adrenalina.

Tuturor celor ce au trecut cândva prin seismul unui mare eșec le recomand să se maturizeze, devenind niște visătoare

Unde vom descoperi unul dintre rarele exemplare ale acestei specii pe care o numim „bărbatul ideal”? Și, mai ales, de unde vom lua optimismul necesar pentru un nou început, pentru o nouă idilă,

când orice femeie ce posedă un cât de mic bagaj de experienţă în materie de dragoste suflă sceptică și în iaurt, întrucât s-a prăjit (cel puţin) o dată cu supa fierbinte?

Visătoare cu mintea trează

cu mintea trează. Ce trebuie să înţelegem prin asta? De obicei, atunci când ne îndrăgostim, sentimentul nostru se amestecă până la confuzie cu o stare de vis. Întâlnim un om, inima începe să galopeze, ne pierdem capul și de aici înainte plutim în al nouălea cer. În majoritatea cazurilor acest „somnambulism” amoros reduce la tăcere orice simţ al realităţii – ceea ce, de altfel, este oarecum necesar, pentru a cultiva sentimentul unicităţii trăirilor noastre. Însă nu va fi cu putinţă să deosebim preţiosul bulgăre de aur de tinicheaua fără valoare decât dacă ne-am exersat astfel privirea încât ea să perceapă cu claritate posibilul și imposibilul, delimitândule unul de altul.

Visătoarea cu mintea trează este femeia care, chiar după o mare decepţie, își apără cu luciditate, pasiune de explorator și entuziasm, visul ei de iubire, păstrându-l neatins și

viu. A fi o visătoare cu mintea trează înseamnă, pe de altă parte, să nu te lași păcălită.

Dacă purtarea unui bărbat va da naștere la îndoieli, le vei supune unui examen sever, iar omului respectiv îi vei scormoni prin toate ungherele sufletului. Nu-i vei lua drept garantată onestitatea, ci vei aștepta să o probeze.

Așa cum reiese din însăși denumirea pe care i-am dat-o, conceptul paradoxal de „visătoare cu mintea trează” ne spune că trebuie să fim receptive faţă de bine și frumos, dar totodată să dobândim perspicacitatea indispensabilă detectării trucurilor folosite de bărbaţi ca simple metode de cucerire.

Educaţi-vă în așa fel încât să fiţi și una și alta: și lucidă și visătoare. Acest amestec vă va feri să cădeţi cu ușurinţă în braţele falșilor îndrăgostiţi și, în același timp, vă va face atât de atrăgătoare încât să aveţi posibilitatea de a alege.

Ideea unui bărbat perfect e romantică, dar adesea nerealistă, mai ales în cazul când visătoarea nu vrea să rămână cu picioarele pe pământ, adică să ia în calcul ceea ce i se oferă concret. Desigur, literatura universală abundă în povești de iubire, deoarece fascinaţia sentimentelor înălţătoare nu se va stinge niciodată. Și e bine așa, căci sentimentele înălţătoare exprimă un adevăr profund al fiinţei noastre, chiar dacă ele nu sunt menite să dureze.

La asta se adaugă încă un amănunt ce complică datele problemei: înfrigurarea cu care e căutat partenerul ideal pare să crească odată cu acumularea decepţiilor. Celei ce a suferit deja câteva înfrângeri nu-i mai vine ușor să creadă în existenţa unui prototip perfect – și, cu toate acestea, e parcă obsedată de el!

Avem de a face cu un paradox perfid: a te plasa emoţional între poli opuși, între resemnare și marile speranţe de fericire. Însă această sete nestinsă de fericire poartă ascunsă în sâmburele ei intim ideea salvării prin prezenţa unui partener.

Să nu ne mirăm așadar de faptul că solitarii, atunci când li se întâmplă să se îndrăgostească, adoptă imediat poziţia „totul sau nimic”, cu alte cuvinte nu acceptă decât marea iubire.

Chiar și cei mai tineri de 30 de ani tânjesc după un partener alături de care să trăiască până la adânci bătrâneţi.

Sunt dependentă de dragoste...

Dependenţa, de cele mai multe ori, ne trimite cu gândul la cele mai degradante stări. Dar când vine vorba despre dependenţa dintre partenerii care formează un cuplu, oare putem vorbi despre o situaţie în care există numai părţi negative?

Eu aș spune că în cuplu ar trebui să existe o anumită dependenţă, pentru că relaţia dintre cei doi poate deveni mai stabilă și, de ce nu, mai solidă. În acest caz, trebuie să căutăm partea bună a dependenţei, pentru că o relaţie presupune, printre multe altele, armonie, înţelegere, acceptare etc.

Dependenţa denotă de cele mai multe ori lipsa de încredere în propria persoană. Ţi-a fost dat să auzi sau să rostești foarte des replici de genul: „Cum vrei tu, dragul meu!”, „Dacă vrei tu să mergem la cinema, mergem!”, „Dacă tu spui că este corect, înseamnă că e corect!”; lista de astfel de „aprobări” ar putea continua.

Nu este supărător uneori?

Poate că partenerul dorește să ai și

tu o opinie proprie sau să vii cu o propunere... Faptul că este mereu aprobat, iar tu, în fiecare clipă, faci ce spune el, fără a te opune sau a avea ceva de comentat, poate deveni stresant și obositor atât pentru el, cât și pentru tine în cazul în care faci aceste lucruri doar pentru a-i face pe plac. Însă există și femei cărora le face plăcere să aibă un partener care să „le manânce din palmă”; se simt mai puternice, devenind ușor, ușor personajul dominant din cuplu. Să fie această ipostază cea mai fericită dintr-un cuplu?

Bărbatul fără opinie și încredere în sine și o femeie care îl manevrează ca pe o marionetă și îi dă peste mână când greșește este un tablou nu foarte reușit, aș zice!

Cazurile în care femeile

sunt dependente de parteneri sunt cele mai întâlnite. Uneori, se ajunge în stadiul în care nu sunt în stare să ia o decizie fără să se consulte cu acesta. Una este să îi ceri opinia când vine vorba despre contractarea unui credit, să zicem, și alta este când îl consulţi în vederea achiziţionării unei perechi de șosete. În astfel de cazuri, simţi mereu nevoia să te consulţi cu el, în orice situaţie, iar părerea lui primează întotdeauna, uitând de tine, de faptul că și tu ai o opinie. Este foarte bine să te consulţi cu partenerul, îi oferi încredere și importanţă, dar nu trebuie dusă la extrem această dependenţă de părerea lui. Este și normal ca decizia lui să conteze în problemele referitoare la voi și la relaţie, dar există cazuri în care poţi să acţionezi și singură, fără „să ceri voie”.

Dacă locuiţi împreună, este normal că unele moduri de a reacţiona și chiar de a comunica să fie „copiate”, dar nu trebuie să

Jumatatea ˘ ta Pune capăt singurătăţii! Acum în ediţiile de MARŢI şi VINERI ale JURNALULUI şi în tabloidul APROPO poţi găsi sufletul care să-ţi aline singurătatea. Trebuie doar să suni la 090023456 (număr taxabil: 7 lei min, primele 30 sec gratuite) pentru a afla detalii despre El sau Ea sau... dacă nu ai curajul, trimite-ne datele tale pe adresa redacţiei şi de restul avem noi grijă. Niciodată nu a fost mai simplu să-ţi găseşti sufletul-pereche.

Femeie în floarea vârstei Am 30 de ani. Aș dori să cunosc un tânăr fără obligaţii, căruia îi voi oferi toată dragostea mea. Dacă vrei să alungi singurătatea, sună-mă! (406)

Bărbat din provincie Am 36 de ani, fără obligaţii, locuiesc la ţară. Aș vrea să cunosc o domnișoară virgină, bună la suflet, cu caracter liniștit, care își caută jumătatea. (407)

Bărbat în floarea vârstei Am 42 de ani și locuiesc la ţară. Sunt în căutarea unei femei cu vârsta între 35 și 40 de ani, care ar dori să treacă cu traiul la mine.

Cine dorește o viaţă frumoasă la ţară să mă contacteze. (408)

Îmi caut jumătatea Brunetă, 45 de ani, 1,52 m, 52 kg, din Chișinău. Aș dori să fac cunoștinţă cu un bărbat serios. (409)

Doamnă inteligentă din capitală Doamnă inteligentă, 50 de ani, 1,53 m, 65 kg, veselă și plăcută. Solicit cunoștinţă cu un bărbat cu intenţii serioase. (410)

Caut un suflet blând Am 60 de ani. Locuiesc în Chișinău. Sunt o fire liniștită. Aș vrea să cunosc un bărbat de vârsta mea. Să fie aranjat în toate, cu o mică căsuţă în afara orașului și cu mijloc de transport. (411)

În căutarea jumătăţii le ignori sau să uiţi de ale tale.

Când începi să adopţi opiniile partenerului, chiar dacă nu ești de acord cu ele în totalitate, în mod sigur există o problemă.

Nu trebuie să îi faci pe plac doar pentru că el să se simtă bine! În iubire se fac compromisuri, dar prea multe duc la frustrări și la o viaţă nefericită. „Nu pot să îmi imaginez viaţa fără el, este ca aerul pentru mine”, „Nu pot să mă despart de el, pentru că nu cred că voi mai întâlni pe cineva pe care să îl iubesc la fel de mult...” Îţi sunt cunoscute aceste replici? Îndrăgostită fiind, este normal să consideri că partenerul tău este cel pe care iubești cel mai mult și nu poţi să îţi imaginezi viaţa fără el, ipotetic vorbind. Însă nu trebuie să devii dependentă de el sau, mai rău, obsedată. Nu îţi pierde încrederea în tine și nu trăi mereu în umbra lui.

Valentina SÂRBU

Am 40 de ani. Locuiesc în Chișinău. Sunt o bună gospodină și o mamă grijulie. Aș vrea să întâlnesc un bărbat serios, bun gospodar, cu locuinţă, pentru a crea o familie. (412)

14 | Povești adevărate

www.jurnal.md

MARŢI, 27 APRILIE 2010

JURNAL DE CHIŞINÃU

Cum un bărbat l-a cumpărat pe altul AVENTURĂ // Neastâmpărul de a ajunge cât mai repede bogat l-a ruinat Poate că e cea mai trăsnită întâmplare din câte mi-a fost dat să aud vreodată. Ion G. s-a născut la Telenești, acolo îi trăiesc părinţii, dar, după ce a terminat facultatea, a hotărât să se stabilească la Chișinău. Presupunea că aici va avea mai multe șanse să se realizeze. Gândul lui cel mare era să ajungă bogat, să se însoare cu o actriţă frumoasă și să aibă doi copii – un băiat și o fată.

La noi acasă

cu Lidia BOBÂNĂ După facultate, a lucrat la o întreprindere de stat în calitate de economist. Neastâmpărul de a ajunge cât mai repede bogat l-a împins să deschidă o afacere. Avea o brumă de bani, a mai împrumutat de la rude. Treburile îi mergeau parcă binișor, dar oricum era nemulţumit.

Neastâmpărul de a fi bogat Nu se îmbogăţea atât de repede pe cât ar fi vrut. Avea treizeci de ani, neînsurat și nici pomină de copil. Vă mai spun ceva: nu a ratat niciun spectacol. Nu de dragul dramaturgilor ori regizorilor mergea la teatru. Omul vroia să găsească printre actriţe femeia pe care ar putea să o ia de nevastă.

Nu s-a gândit niciodată că o actriţă l-ar putea respinge! Ce femeie, oricât de mândră și de frumoasă ar fi, nu s-ar căsători el – bogat, cu mașină luxoasă la scară, cu imobil în centrul orașului? Nu v-am spus un lucru. Ion era un băiat înalt, blond, cu ochi nucării și vesel de felul lui. Gusta glumele și le făcea pe seama altora fără răutate. Era bun la suflet, fire visătoare, după cum v-aţi dat seama.

Împrumutul fatal Dorind să se îmbogăţească cât mai repede, a hotărât că e cazul să-și lărgească afacerea. Pentru asta, avea nevoie de un împrumut, nu de la bancă, firește, că aceasta te jumulește de rămâi dator pe viaţă.

A hotărât să găsească o persoană de încredere care i-ar pune puţine condiţii și i-ar acorda împrumutul pentru o perioadă mai lungă. Prin

Horoscop

niște relaţii, a găsit omul, a pus mâna pe bani, și-a lărgit afacerea, dar... n-a mers. Uite așa, nu se știe din ce cauză, nu i-a mers deloc. Într-un an, a dat faliment. A rămas fără afacere și fără apartament. A vândut totul, dar oricum a rămas dator persoanei de la care împrumutase suma ceea mare de bani. Abia atunci a aflat că persoana de la care a luat banii nu e chiar în relaţii bune cu legea. A mai aflat că, deși hrănește funcţionari de tot soiul, poate fi arestat oricând din cauza crimelor comise.

Fără afacere şi fără apartament A decis să meargă la omul cu pricina să negocieze o amânare pentru stingerea datoriei. Avea de gând să plece, ca mulţi alţii peste hotare, să facă bani și să îi întoarcă câte puţin cămătarului. Se aștepta să fie obligat să respecte niște condiţii drastice de achitare. Mai mult, avea teama că s-ar putea să-l ia și la pumni. Vă spuneam că cel de la care a împrumutat bani era cunoscut în lumea interlopă ca persoană dură de tot.

Multe însă l-au uimit când i-a pășit pragul casei. L-a întâmpinat chiar stăpânul, un bărbat cu doar câţiva ani mai mare decât el. Din vorbă în vorbă, au ajuns și la miezul problemei. „Știi ce, zice acesta, aș putea să îţi iert datoria dacă mi-ai face un serviciu. Îţi dai seama că 100.000 de dolari s-ar putea să nu mi-i întorci nici până la moarte. Însă așa îmi faci cheful și te scutesc de orice obligaţie faţă de mine...”

Ion, înfricoșat de ceea ce putea să i se întâmple, nu vroia decât să iasă din casa tipului și să se as-

cundă de acesta și de ortacii lui în cea mai îndepărtată parte a lumii.

Dar știa că nici acolo nu va avea scăpare... „Și ce trebuie să fac?”, s-a bâiguit el. „Să te însori cu nevastămea și să trăiești cu ea cel puţin cinci ani. După aceea, ești liber să faci ce dorești...” „Dar de ce nu divorţezi?”, l-a întrebat Ion. „Mă are socru-meu la mână și, dacă nu se duce ea de la mine de bună voie, nu mai ies din pușcărie niciodată...” Și aici pușlamaua i-a șoptit lui Ion cine este socrul lui. Figură mare în republică și nebun de-a binelea. „Ce zici? Te apuci să mă scapi de dânsa?” „Dar dacă nu reușesc?!”, l-a întrebat Ion. „Atunci, îmi vei întoarce banii într-un an de zile...

Dacă nu mi-i întorci la timp, socoate că ai murit... Mă cunoști, cu chestii de astea, nu glumesc...”

divorţ. Ba mai mult, când a aflat viitorul socru că e din neamuri cumsecade și că nu are nimic cu lumea criminală, s-a bucurat că, în sfârșit, fiică-sa a pus mâna pe un băiat de treabă. Fostul ginere i-a asigurat cu de toate pe cei doi nepoţi.

Dar cum e să trăiești cu o femeie pe care nu o iubești deloc?

Mai ales cu una care se topește de dragul soţului. Nu poate face un pas ca să nu afle nevasta. De la serviciu acasă, de acasă la serviciu. Îl telefonează la tot ceasul încât a ajuns să râdă colegii de el. Uneori, la sărbători, merge și el la rudele lui de la Telenești. O ia și pe nevastă, altfel cum să iasă din casă fără voia ei? Îi ia și pe copii, două pușlamale mici ca și tatăl lor, care, de pe

acum, au probleme cu legea.

Când mi-a povestit istoria asta, spunea că se simte ca o prostituată care știe că merită mai mult, dar s-a vândut pe nimic. Au trecut cei cinci ani prevăzuţi de înţelegerea cu fostul soţ al Oxanei, dar nu știe cum să scape din ghearele socrului. „Să nu-mi jignești fata, că te fac una cu pământul!”, îl previne de fiecare dată socru-său când îl vede mai abătut, mai indiferent sau când se reţine cu vreun prieten după serviciu.

P.S. Fostul soţ al Oxanei are o întreprindere moldo-română, locuiește la București și e căsătorit cu o actriţă frumoasă foc. Fata e de pe la noi...

Se simte ca o prostituată Ion a acceptat condiţiile. Din ziua aceea, scopul era să o cucerească pe nevasta criminalului. Grasă, bărbătoasă la chip, brutală – de altfel ca și militărosul de taică-său – femeia, până la urmă, s-a lăsat sedusă. Și apoi cui nu i-ar fi plăcut eroul nostru?! Nu i-a trebuit prea mult să o înduplece să depună actele pentru

27 aprilie 2010

Berbec Reușiţi să demaraţi o afacere. Pentru ca succesul să fie deplin, vă recomandăm să vă temperaţi tendinţa de a critica pe toată lumea. Discutaţi calm cu colegii și cu partenerul de viaţă, ca să evitaţi orice dispută! Spre seară, vă vizitează un prieten care vă dă o veste bună.

Taur Este posibil să vă supăraţi pe un prieten, pentru că nu vă dă un împrumut așa cum a promis. Nu vă grabiţi să îi reproșaţi!

Este vorba doar de o întârziere, din motive obiective. Ar fi bine să aveţi mai multă răbdare și să fiţi mai înţelegător. Încercaţi să vă mai destindeţi puţin!

Gemeni Pe plan profesional, culegeţi roadele eforturilor din ultima vreme. Doriţi să vă afirmaţi și în societate, dar atmosfera tensionată din jur nu vă este favorabilă. Vă recomandăm să evitaţi întâlnirile cu prietenii și petrecerile, pentru că este posibil să vă certaţi cu cineva. Ar fi bine să nu vă urcaţi la volan. Există pericolul să faceţi un accident.

Rac Este posibil să aveţi o dispută cu șefii și, din cauza aceasta, să nu mai plecaţi într-o delegaţie. Nu este exclus să vă certaţi și cu un coleg. Vă irită lipsa banilor, iar oboseala acumulată vă face și mai nervos. Vă sfătuim să vă păstraţi calmul, pentru că sunteţi predispus la probleme de sănătate și chiar accidente.

Leu Dimineaţa, s-ar putea să vă ieșiţi din fire din cauza unui partener de afaceri. Faptul că aveţi păreri diferite nu trebuie să vă împiedice să analizaţi situaţia cu luciditate și să luaţi o decizie de comun acord. Nu vă revărsaţi nervii acasă!

Vă sfătuim să acordaţi mai mult timp odihnei.

Fecioară Dimineaţa, intervin evenimente neprevăzute, care vă obligă să vă schimbaţi planurile. Nu vă faceţi iluzii cu privire la o afacere ce pare promiţătoare la prima vedere! Vă sfătuim să nu luaţi decizii importante și să vă păstraţi calmul.

Balanţă Vă irită faptul că aveţi probleme la locul de muncă și că nimeni nu se gândește să vă ofere o mână de ajutor. Vă sfătuim să vă stăpâniţi nervii, pentru că riscaţi să spuneţi lucruri pe care le veţi regreta. După-amiază, s-ar putea să aflaţi că un prieten a avut un accident de circulaţie.

Scorpion Se pare că nu vă înţelegeţi prea bine cu șeful direct. Vă recomandăm să fiţi prudent. Sunt slabe speranţe să aveţi câștig de cauză. Fiţi mai atent cu partenerul de viaţă! Ar fi bine să vă odihniţi mai mult.

Săgetător Dimineaţa, sunteţi bucuros să aflaţi că vi se confirmă, în sfârșit, că urmează să plecaţi într-o călătorie de afaceri. S-ar putea ca partenerul de viaţă să nu fie deloc încântat și nu este exclus să vă bată gândul să renunţaţi la călătorie. Vă sfătuim să vă ascultaţi intuiţia. Evitaţi excesele alimentare!

Capricorn Dimineaţa, vă merge foarte bine, dar după-amiază s-ar putea ca partenerul de viaţă să vă reproșeze că aţi cheltuit prea mult sau că aţi întârziat. Vă recomandăm să vă stăpâniţi, pentru a nu tensiona atmosfera. Ar fi bine să acordaţi mai multă atenţie familiei și, mai ales, partenerului de viaţă.

Vărsător S-ar putea să vă treziţi în mijlocul unui scandal, iscat din cauza bârfelor unei colege. Încercaţi să vă calmaţi! Nu puteţi lamuri situaţia, dacă sunteţi nervos.

Vă sfătuim să aveţi mai multă răbdare cu cei din jur.

Spre seară, primiţi pe neașteptate o sumă de bani.

Pești Vă recomandăm să evitaţi deplasările cu mașina. Există riscul să faceţi un accident. Dacă nu aveţi încotro, fiţi foarte prudent! Este indicat să vă abţineţi de la speculaţii, pentru că puteţi pierde sume mari. Ar fi bine să ascultaţi sfaturile unei rude mai în vârstă.

JURNAL DE CHIŞINÃU METEO

Marţi

Chișinău

2°C...18°C

Bălţi

1°C...17°C

Cahul

3°C...19°C

MARŢI, 27 APRILIE 2010

Miercuri

5 5 5

5°C...16°C 4°C...15°C 6°C...17°C

Joi

5 5 5

5 6°C...17°C 5 7°C...19°C 5 5°C...18°C

Mica publicitate ACUM ANUNŢUL TĂU VA APĂREA DE TREI ORI PE SĂPTĂMÂNĂ: MARŢI, JOI ȘI VINERI: TEL.: 090023456.

SERVICII COMPANIE juridică oferă consultaţii juridice civile, economice, fiscale, funciare privind înregistrarea, lichidarea întreprinderilor, reprezentarea în instanţe de judecată de diferit nivel, recunoașterea hotărârilor judecătorești străine, precum și executarea lor. Tel.: 232212.

GSM: 068274174.

APĂ CALDĂ, baterie solară. Tel.: 069620482. * CURĂŢIREA INTESTINALĂ – primul pas spre sănătate. Produs detoxifiant, 100% natural. Înlătură constipaţiile, toxinele, colesterolul, balonările, hemoragiile, paraziţii, crește imunitatea, previne cancerul de colon. Cel mai eficient absorbant în curele de detoxifiere. Tel.: 067 18 41 33 * SISTEMUL de tratament „Catudzo Niși” ridică imunitatea, tratează cancerul. Șase reguli de sănătate le puteţi studia și învăţa pe adresa Miron Costin 15/3, tel.: 067 18 41 33 (Vita Longa).

VÂNZĂRI VÂND lot de pământ la Durlești. Tel.: 0680 61 880, Nicolae.

Divertis | 15

www.jurnal.md

Astronauţii japonezi servesc sushi în spaţiu Astronauţii japonezi de pe Staţia Spaţială Internaţională ISS și-au tratat colegii cu o delicatesă de pe plaiurile natale, pregătindu-le sushi, scrie Kyodo News.

Astronautul Naoko Yamazaki, echipat cu un kimono roz imaculat, le-a preparat colegilor săi orez și rulouri cu alge la gravitate zero, scrie Japan Today.

Nu vă imaginaţi că au avut parte de cea mai sofisticată cină, cu bucăţi de sushi plutind, pe care trebuiau să le prindă cu gura în aer, însă acest tip de mâncare necondensată pare a fi o noutate în meniurile servite de astronauţi.

Orice bănuţ pentru Iulia – fetiţa cu oase de sticlă De la opt luni este imobilizată în ghips. Este povestea cutremurătoare a Iuliei, o fetiţă de cinci anişori din satul Peresecina, raionul Orhei. Micuţa suferă de „boala oaselor de sticlă”, în terminologia medicală – osteogeneză imperfectă. Până acum a suferit paisprezece fracturi ale membrelor inferioare, iar în prezent este imobilizată în ghips din cauza piciorului drept, la care a avut o intervenţie de corectare a lungimii femurului. Pentru a-i reda şanse la o viaţă şi copilărie fericite, Iulia are nevoie de un tratament în valoare de 12 mii de dolari, care poate fi făcut în capitala Rusiei.

Toţi cei care doresc să contribuie la împlinirea acestui vis pot să doneze bani la cele trei conturi deschise la Banca de Economii: cont în euro – 2805136978200, cont în dolari – 2805536840200, contul în lei – 280953644981.

Contul este deschis pe numele mamei Iuliei, Uliana Leahovici.

Citatie , Judecătoria Strășeni solicită prezentarea dnei Gogu Angela Nichifor, în calitate de pârât, pentru data de 18.05.2010, ora 9.30, la ședinţa judiciară în cauza civilă privind restituirea prejudiciului material în valoare de 2716,32 de lei, intentată la cererea ÎCS „RED Union Fenosa” SA. În caz de neprezentare, cauza se va examina în lipsa dvs.

N. Kiseliova, judecător

Afis, TEATRE Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”

Sudoku SIMPLU

27.04 „Ușa” de M. Vișniec, ora 18.00 28.04 „Zăpezile de altădată” de D. Solomon, ora 18.00 29 .04 „Polul Sud” de M. Karge, ora 18.00 30.04 „Tache, Ianke și Kadîr” de V.I. Popa, ora 18.00

BIG BANC

DIFICIL

Meci Moldova–Rusia. Câștigă Moldova. Moldovenii primesc o telegramă de la ruși: Aţi câștigat! Stop. Felicitări!

Stop. Petrol. Stop. Gaze. Stop.

– Ce are Brad Pitt prea scurt, Schwarzenegger – prea lung, Madona nu are, iar Papa nu-l prea folosește?

– Numele de familie.

Bulă se apropie de o colegă de clasă și îi spune: – Poţi să îmi dai fotografia ta?

– Nu poţi dormi fără să te uiţi la mine?

Mă iubești așa de tare?

– Nu... Dar mama mea nu crede în extratereștri...

– Alo, comisia de încorporare în armată?

– Da. Cu ce putem să vă ajutăm?

– Puteţi să mă luaţi și pe mine în armată?

– Sigur, dar unde locuiţi?

– La închisoare...

EPIGRAME

Gheorghe BÂLICI Primăvara, începutul tuturor grijilor E cel mai greu în aste timpuri, Atunci când vine primăvara Și cel mai greu e-n toată ţara În celelalte anotimpuri…

Odă cizmelor mele Cizmele-mi mai mari cu o măsură, Dintr-un second hand la întâmplare, Dacă nici un hoţ nu mi le fură, Voi trăi pe un picior mai mare...

Teatrul Republican „Luceafărul”

ora 11.00, rus.

29.04 „Făt-Frumos din lacrimă” de M. Eminescu, ora 11.00, rom.

29.04 „Ciuleandra” după L. Rebreanu, ora 18.00 30.04 „O istorie din cartierul de vest” de A. Laurents, ora 18.00

Teatrul Municipal „Satiricus Ion Luca Caragiale”

Teatrul Republican de Păpuşi „Licurici” 28.04 „Noroc și fericire!” de S. Kozlov,

Integramă

29.04 „Dictatorul” de Andrei Strâmbeanu, ora 18.00 30.04 „Made in Moldova!” de Constantin Cheianu, ora 18.00

16 | Zigzag

www.jurnal.md

Naomi Campbell a primit un diamant „însângerat” de la fostul preşedinte liberian Naomi Campbell a fost rugată de actriţa Mia Farrow să depună mărturie în procesul fostului președinte liberian Charles Taylor, acuzat de comiterea unor crime de război. Acesta i-ar fi dăruit modelului britanic un „diamant pătat cu sânge”, în 1997, informează contactmusic.com.

Fostul președinte Charles Taylor a fost acuzat că a susţinut rebelii africani, vinovaţi de comiterea multor atrocităţi în războiul civil, care a măcinat ţara vecină, Sierra Leone. Avocaţii acuzării din acest proces, care are loc în Olanda, susţin că Charles Taylor ar fi scos din ţară numeroase diamante, pe care le-ar fi dus în Africa de Sud, pentru a le vinde sau pentru a primi arme în schimbul lor.

Charles Taylor este acuzat totodată că i-ar fi dăruit modelului Naomi Campbell un astfel de „diamant pătat cu sânge” – un termen folosit pentru a desemna pietrele preţioase vândute pentru a finanţa conflicte armate – în 1997, când celebrul model britanic a participat la un dineu organizat în Africa de Sud. Mia Farrow, care a fost prezentă la acel eveniment, a declarat că Naomi Campbell i-ar fi povestit a doua zi felul

în care a primit acel cadou neobișnuit.

Un purtător de cuvânt al modelului britanic a declarat anterior că Naomi Campbell a colaborat cu avocaţii acuzării în acest proces. Însă, potrivit

ABC News, Naomi Campbell a părut înfuriată atunci când a fost întrebată despre acest subiect. Ea a declarat că nu a primit niciun diamant și că nu intenţionează să depună nicio mărturie.

Fotografiile în care se vede cum Ruby Dickinson își tatuează tatăl au făcut deja înconjurul lumii pe internet. Pentru a-i permite fetiţei să lucreze în condiţii bune, tatăl său, care deţine un salon de tatuare, a hotărât să cumpere un pistol cu cerneală

al 23-lea film din seria „James Bond” au fost amânate până la o dată neprecizată din cauza faptului că vânzarea studiourilor MGM, care deţin drepturile de producţie asupra filmelor acestei francize, nu a fost finalizată.

Următorul film din seria „James Bond”, al cărui titlu nu a fost deocamdată ales, trebuia să fie lansat pe marile ecrane în 2011 sau 2012.

Actorul britanic Daniel Craig urmează să interpreteze rolul agentului 007 pentru a treia oară în carieră. Într-un comunicat, Michael Wilson și Barbara Broccoli, producătorii francizei, au declarat: „Din cauza permanentei incertitudini ce înconjoară viitorul MGM și din cauza eșecului vânzării acestor studiouri, am suspendat pe termen nedefinit producţia celui de-al 23-lea film «Bond»”.

Mariah Carey și Nick Cannon își reînnoiesc pentru a treia oară jurămintele, luna aceasta.

Așa cum cere tradiţia pe care o urmează cuplul, mirele îi va cumpăra miresei încă un inel, al treilea.

Cei doi s-au căsătorit în 2008, dar au repetat ceremonia și anul trecut, relatează FemaleFirst.

Mariah Carey nu cere din ce în ce mai mult doar de la soţul ei. Diva are aceeași atitudine și în turnee, unde așteptările sale sunt adesea greu de mulţumit.

De pildă, cântăreaţa vrea ca spaţiul amenajat pentru ea, în spatele scenei, să fie colorat doar în negru, gri închis, crem și roz închis, iar lumina să nu fie puternică.

Starul de 41 de ani este foarte pretenţios și cu temperatura din cameră, care nu trebuie să depășească 23 de grade. În jurul ei trebuie să fie două duzini de trandafiri albi și lumânări cu aromă de vanilie.

Mariah a admis recent că adoră să fie percepută ca o divă, însă nu crede că cere prea mult. „Știi ce? Cred că sunt o divă din multe puncte de vedere. Când vine vorba despre anumite lucruri, da, pot fi dificilă și un pic rigidă în legătură cu ceea ce îmi doresc. Dacă cer prea mult? Nu, nu cred că cer destul”, a declarat ea recent într-un interviu.

A găsit o avere cu detectorul de metale Un zidar care a renunţat la serviciu acum șapte ani a găsit cu ajutorul detectorului său de metale obiecte ce valorează mai mult de 500.000 de lire sterline.

tocmai din Statele Unite, special conceput pentru a fi utilizat de persoanele cu mâini mici. Până când instrumentul va ajunge în Marea Britanie, bărbatul s-a gândit să își lase fiica să exerseze pe pielea lui. „Ruby știe că va primi un kit de tatuare de ziua ei și deja nu mai are răbdare. Ea vrea să devină artistă în domeniul tatuajelor. În prezent, singurul scop este ca ea să îmi tatueze un mesaj pe gambă”, a povestit Blane Dickinson, în vârstă de 36 de ani.

De asemenea, bărbatul speră că fiica sa va doborî recordul deţinut de o canadiană, care, la 5 ani, i-a tatuat un fluture tatălui său.

Peter Beasley, în vârstă de 68 de ani, petrece cu detectorul trei zile pe săptămână pe câmpurile din apropierea casei lui din Waterlooville, Hants, după cum informează web.orange. „Pur și simplu, îmi place să explorez prin intermediul acestui obiect. Activitatea asta are legătură cu faptul că descoperi mereu ceva interesant. Am început să fac asta ca un hobby, dar deja a devenit serios. Detectorul îmi dă posibilitatea să mă simt în postura unui miniexplorator. În plus, câștig din această ocupaţie”, a spus Beasley pentru „Daily Telegraph”. „Îmi place istoria ţării noastre și am un sentiment minunat când descopăr ceva ce știu că este vechi de sute de ani.

Desigur, de-a lungul timpului, am găsit

Un trofeu în miniatură

cială, dintr-un diamant montat pe o piesă de metal, după care am început să sculptez aurul. Este incredibil de obositor să realizezi ceva atât de mic. Mai întâi, a trebuit să memorez imaginea trofeului, iar apoi am fost nevoit să-mi încetinesc sistemul nervos pentru a nu tremura și a mă asigura că fiecare tăietură era făcută între două bătăi ale inimii”, a povestit Willard Wigan.

Sculptorul spune că a realizat acest exponat pentru propria colecţie și nu intenţionează să facă din aceasta o afacere. De asemenea, el a mai menţionat că mai are în gând și alte proiecte legate de trofee preţioase, dar deocamdată sunt în fază de proiect.

și obiecte fără nicio valoare, dar asta nu trebuie să te descurajeze, ci să te facă să mergi mai departe”, a adăugat acesta.

Peter Beasley a vândut multe din obiectele găsite. Recordul în acest sens i-a fost adus de 250 de monede romane, găsite în apropiere de Petersfield. Monedele au fost vândute către British Museum, în 1996, pentru suma de 100.000 de lire sterline.

Beasley a început să aibă acest hobby în 1979, când un coleg de muncă i-a vândut un detector de metale pentru 80 de lire sterline. În ultimii doi ani, el a găsit frecvent monede și artefacte vechi de sute de ani. Însă le-a înapoiat proprietarilor terenurilor pe care s-a plimbat cu detectorul, în semn de mulţumire.

Se caută un om care să doarmă

Orice suporter adevărat își dorește să vadă trofeul Cupei Mondiale de Fotbal în mâinile jucătorilor echipei sale naţionale. Însă, potrivit regulamentelor FIFA, acesta nu poate fi atins de oricine, ci doar de foștii și actualii câștigători și de președinţii de stat.

Sculptorul britanic Willard Wigan, în vârstă de 44 de ani, a hotărât să-și facă propria replică a trofeului, singura diferenţă faţă de original fiind aceea că măsoară numai 1,5 milimetri înălţime, notează „Daily Mail”. Wigan a petrecut câte 15 ore în fiecare zi, timp de trei săptămâni, sculptând o bucăţică de aur de 24 de carate, pentru a realiza cel mai mic trofeu al Cupei Mondiale de Fotbal, despre care experţii susţin că are o valoare inestimabilă. „Cea mai grea parte a fost gravarea ţărilor. Am copiat fiecare mic detaliu, inclusiv conturul ţărilor de pe Glob în partea de sus și dungile verzi de la baza trofeului. Am creat o daltă spe-

JURNAL DE CHIŞINÃU

Agentul 007 Mariah Carey a luat pauză se mărită a treia oară cu acelaşi bărbat Filmările pentru cel de-

Cea mai tânără specialistă în tatuaje La trei ani, copiii abia învaţă să ţină în mână un creion și se străduiesc să realizeze cele mai frumoase desene. Dar o fetiţă din Ţara Galilor are preocupări ceva mai avansate pentru această vârstă și ar putea deveni cea mai tânără specialistă în tatuaje, notează zigonet.com.

MARŢI, 27 APRILIE 2010

O companie din West Midlands, Marea Britanie, dorește să angajeze o persoană a cărei principală responsabilitate va fi aceea de a dormi, notează zigonet.com.

„Deși este extrem de obositor să realizezi astfel de lucrări, rezultatul motivează efortul.

M-am gândit să fac și alte exponate, poate chiar statui renumite în miniatură. Am primit deja câteva solicitări de a realiza ceva la comandă în acest sens, dar leam refuzat pe toate. Mă interesează împlinirea mea spirituală

și valoarea obiectului pe care îl reproduc, și nu banii neapărat”, a adăugat Willard.

Willard Wigan este un fan înrăit al fotbalului și avea ideea cu trofeul de mulţi ani. S-a gândit însă să o materializeze după ce a experimentat și s-a antrenat ceva timp pe materiale mai simple, pentru ca ulterior să o sculpteze în aur.

Halfords, o firmă cu sediul în orașul Redditch, aflat la sud de Birmingham, caută pe cineva pentru a testa mai mulţi saci de dormit. În anunţul publicat într-un ziar din West Midlands se menţionează că oamenii interesaţi de acest post trebuie să accepte să doarmă într-un cort și să fie foarte somnoroși.

Cel care va obţine neobișnuitul loc de muncă va fi recompensat cu 10 lire sterline (circa 47 de lei) pe oră sau 600 de lire sterline (circa 2.840 de lei) pe lună.

Reprezentanţii companiei britanice sunt siguri că acest serviciu îi va atrage pe toţi cei interesaţi de factorii care contribuie la obţinerea unei nopţi bune de somn.