Jurnal de Chisinau Nr 946

MARŢI, 11 mai 2010 ANUL X, NUMĂRUL 32 (946)

www.jurnal.md € 16,33 $ 12,57 PRET: 3,00 LEI

ISNN 1857-0771

bilete de avion

mytravel®

NICOLAE NEGRU

tel.: 806-806

Alianţei i se propune un harakiri moral

>P6

Un raport eșuat 7 APRILIE // Comisia Nagacevschi nu a găsit vinovaţii

Foto: benia.livejournal.com

CREATĂ CU SCOPUL DE A ELUCIDA EVENIMENTELE DIN APRILIE 2009, Comisia Nagacevschi nu a răspuns la cea mai importantă întrebare: „Cine sunt organizatorii devastărilor din 7 aprilie 2009?”. În schimb, din raportul comisiei prezentat vineri în Parlament aflăm că ipoteza unei tentative de lovitură de stat trebuie exclusă, la fel ca şi acuzaţiile de implicare a României în evenimentele din aprilie 2009. Deputaţii comunişti, membri ai comisiei, au exprimat o opinie separată în care insistă asupra acuzaţiilor de lovitură de stat. Potrivit lor, raportul oficial al Comisiei Nagacevschi este unul subiectiv; din acest considerent, comuniştii au lansat o investigaţie proprie în legătură cu evenimentele din aprilie 2009. >P4-5

SONDAJ: Trei partide ar forma viitorul Parlament în caz de alegeri

Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri pentru Parlamentul Republicii Moldova cu ce partid (sau alianţă de partide) intenţionaţi să votaţi?

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, Partidul Comuniștilor ar obţine 28% din voturi, Partidul Liberal Democrat – 16,5%, Partidul Democrat – 8,6%. Cel puţin așa arată datele ultimului sondaj realizat de Institutul de Marketing și Sondaje IMAS-INC Chișinău, în perioada 15 aprilie – 3 mai 2010, pe un eșantion de 1054 de respondenţi, cu vârsta de la 18 ani în sus.

Marja de eroare a sondajului este de ±3%. Astfel, conform sondajului IMAS, dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare, voturile s-ar împărţi astfel: Partidul Liberal – 4,9%; Partidul Social Democrat – 2,5%; Alianţa Moldova Noastră – 2,1%; Partidul Popular Creștin Democrat – 1%; Mișcarea Acţiunea Europeană – 0,5%; Partidul Moldova Unită – 0,4%. (jurnal.md)

Todercan, în vizorul Curţii de Conturi >P3

Travel. So close.

2 | Actualitate JURNAL DE CHIŞINÃU www.jurnal.md România a cheltuit 40 de mil. de euro pentru studiile basarabenilor MARŢI, 11 MAI 2010

Statul Român a cheltuit, de-a lungul anilor, peste 40 de milioane de euro pentru instruirea basarabenilor în liceele și universităţile din România.

este o publicaţie editată de JURNAL TRUST MEDIA PREŞEDINTE: Val Butnaru

Ambasadorul Marius Lazurca (foto) a declarat că, au fost instruiţi în instituţiile de învăţământ din România peste 40 de mii de tineri. Acesta a declarat cu satisfacţie că, drept rezultat, în instituţiile statului din Republica Moldova

Apare din 1999 Adresa redacţiei: str. Vlaicu Pârcălab 63, etaj 3, Centrul Skytower, cod poştal 2012, Chişinău, Republica Moldova Telefoanele redacţiei: 23.83.31, 23.76.45 GSM 068.58.37.77 Orange GSM 079.98.37.77 Moldcell fax: 23.42.30 e-mail: cotidian@jurnal.md internet: www.jurnal.md REDACŢIA: DIRECTOR: Aureliu Cornescu aureliu.cornescu@jurnal.md REDACTOR ŞEF: Rodica Mahu rodica.mahu@jurnal.md REDACTOR ŞEF ADJUNCT: Mariana Raţă mariana.rata@jurnal.md EDITORIALIŞTI: Nicolae Negru Petru Bogatu REPORTERI: Vitalie Hadei vitalie.hadei@jurnal.md Irina Nechit irina.nechit@jurnal.md Svetlana Corobceanu svetlana.corobceanu@jurnal.md Marina Liţa marina.lita@jurnal.md Victoria Popa victoria.popa@jurnal.md Svetlana Panţa svetlana.panta@jurnal.md REDACTOR STILIZATOR: Ilie Gulica ilie.gulica@jurnal.md EDITOR FOTO: Elena Grozavu elena.grozavu@jurnal.md DESIGN: Alex Marchitan alex.marchitan@jurnal.md Corneliu Comendant corneliu.comendant@jurnal.md MANAGER PRODUCŢIE & ABONAMENTE: Veaceslav Dreglea „Jurnal de Chişinău” este marcă înregistrată a JURNAL TRUST MEDIA Preşedinte JURNAL TRUST MEDIA Val Butnaru val.butnaru@jurnaltv.md DIRECTOR Adrian Gîţu adrian.gitu@jurnaltv.md

DIRECTOR PUBLICITATE Virginia Prodan virginia.prodan@reforma.md DIRECTOR DEPARTAMENT CONTABILITATE Victoria Ursu victoria.ursu@jurnaltv.md DIRECTOR DEPARTAMENT JURIDIC Gheorghe Stratan gheorghe.stratan@jurnaltv.md DIRECTOR DEPARTAMENT IT Sergiu Bivol sergiu.bivol@jurnaltv.md DIRECTOR DEPARTAMENT WEB Vitalie Harea vitalie.harea@jurnaltv.md JURNAL TRUST MEDIA editează ziarele “Jurnal de Chişinău”, “Apropo”şi “Economist”, JURNAL TRUST MEDIA este proprietarul televiziunii JURNAL TV şi a postului de radio JURNAL FM. Publicitatea JURNAL TRUST MEDIA este administrată de agenţia de publicitate ”REFORMA ADVERTISING”. ŞEF DEPARTAMENT PUBLICITATE PRINT: Alina Vdovicenco alina.vdovicenco@reforma.md telefon 23.46.79 GSM 068.30.21.45 Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul şi corectitudinea anunţurilor publicitare. Textele marcate cu P (publicitate) şi PP (publicitate politică) sunt publicate în regim de publicitate plătită.

“Jurnal de Chişinău” apare marţi şi vineri.

Abonamentul la ziar poate fi perfectat în orice oficiu poştal din Republica Moldova.

TIRAJ: marţi: 4.750 exemplare vineri: 17.180 exemplare TIPAR: Tipografia “Prag-3”, str. Petricani 94/1, Chişinău, Republica Moldova Comanda nr. 702

(jurnal.md)

9 mai: o tentativă de concordie COMEMORARE // Veteranii armatei române şi cei ai armatei sovietice au sărbătorit ziua de 9 mai împreună că nu a avut parte de niciun spor la salariu sau pensie pe timpul Uniunii Sovietice. „Serviciile comunale costau copeici și nu avem nevoie de alocaţii speciale, în prezent, din alocaţiile acordate achităm 75 % din factura la energia termică și ne rămân doar 25 %”, povestește bărbatul.

Puterea sovietică a împărţit participanţii la cel de-al Doilea Război Mondial în eliberatori și dușmani ai poporului, în veterani ai armatei sovietice și cei ai armatei române. După 65 de ani de la încheierea războiului, veteranii din ambele tabere s-au întâlnit pentru a lăsa animozităţile într-o parte și pentru a sărbători împreună acest eveniment.

Astfel, vineri, 7 mai, Primăria municipiului Chișinău i-a adunat pe veteranii din ambele tabere pentru a le mulţumi pentru pacea pe care au adus-o și le-a dat câte o floare fiecărui veteran. „De asemenea, participanţii la război vor primi câte 700 de lei, iar persoanele asimilate acestora, câte 500 de lei”, a declarat, în timpul ședinţei solemne edilul capitalei, Dorin Chirtoacă. „Circa 80 % din veterani și-au ridicat deja ajutorul material, au mai rămas persoanele care nu se pot deplasa”, a declarat, pentru JURNAL, Nina Stratulat, șefa Direcţiei social-umanitare și relaţii interetnice, din cadrul primăriei Chișinău.

DIRECTORI DEPARTAMENTE: DIRECTOR DEPARTAMENT TEHNIC Artur Hasnaş artur.hasnas@jurnaltv.md

au reușit să se afirme foarte mulţi dintre cei care au făcut carte în România.

Acesta a lăsat să se înţeleagă că este vorba de premierul Vlad Filat, primarul general al Chișinăului, Dorin Chirtoacă, și

ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase.

România va mai acorda Republicii Moldova o asistenţă financiară de 100 milioane de euro. În paralel, România a decis să suplimenteze numărul de burse pre- și universitare acordate moldovenilor de la 2.850 la 5.000.

Tatăl întemniţat, iar fraţii deportaţi Militarii armatei române, vădit emoţionaţi de atenţia acordată, au mulţumit autorităţilor municipale pentru gestul făcut. „Am fost soldat în armata română și am luptat împreună cu cei din armata sovietică împotriva fascismului, dar după ce s-a terminat războiul și m-am întors acasă, am devenit dușman al poporului”, povestește, pentru JURNAL, Petru Ciobanu. Acesta a menţionat că tatăl său a fost condamnat la zece ani de închisoare, pe care i-a ispășit la Samara, unde a murit. „Alţi doi fraţi au fost și ei deportaţi în Siberia, iar mama a rămas singură, înfruntând necazurile și lipsurile”, își amintește Ciobanu. „Noi am fost consideraţi dușmani ai poporului și eram trataţi cu indiferenţă de autorităţi și cu răutate de consăteni, iar timp de mai mulţi ani, ziua de 9 mai pentru noi, veteranii armatei române, a fost o zi obișnuită”, spune veteranul.

Din anul 1992, veteranii armatei române au primit aceleași drepturi ca și cei ai armatei sovietice. „Primim în fiecare an câte o alocaţie lunară de 300 de lei, pe lângă pensie”, remarcă Petru Ciobanu.

Un alt veteran, Igor Burcă, spune că a luptat și în armata română,

Alocaţii pentru veteranii armatei sovietice

Foto: Elena Grozavu // Jurnal de Chișinău

VETERANII AU FOST INVITAŢI LA PRIMĂRIA CAPITALEI pentru a fi felicitaţi de către conducerea municipiului şi au primit în dar flori şi câte 700 de lei cu ocazia Zilei Victoriei. Primarul Dorin Chirtoacă a felicitat veteranii în două limbi şi a spus că anul acesta i-a invitat împreună în spiritul concilierii. “Vă exprim recunoştinţa că atât veteranii armatei sovietice, cât şi cei ai armatei române au luptat împreună pentru apărarea Patriei. Nu este vina niciunuia dintre dvs. că aţi luptat pe fronturi diferite, deoarece aţi îndeplinit ordinele comandanţilor dvs. Însă acum, după 65 de ani de la încheierea războiului, trebuie să vă daţi mâna unii cu alţii şi să trăiţi în pace şi înţelegere”, a spus Chirtoacă. și în cea sovietică. „Eram student la Universitatea Politehnică de la București, când am fost înrolat în armată”, povestește Burcă. Acesta a menţionat că părinţii lui s-au refugiat la Turnu Severin, dar au fost extrădaţi de către autorităţile comuniste din România. „La întoarcere însă casa noastră a fost făcută sediu NKVD și familia mea a rămas pe drumuri”, spune veteranul.

Burcă spune că tatăl său a depus o cerere să-i fie returnate toate bunurile, însă KGB-ul a început să-l persecute. „La scurt timp după ce au început aceste persecuţii, tata a orbit, vasele capilare au plesnit și de atunci nu a mai văzut. Acesta a fost și motivul pentru care tăticul nu a fost deportat în Siberia, împreună cu celelalte persoane, dar nu a scăpat de stigmatul de „culac” toată viaţa”, își amintește cu amărăciune bărbatul.

Veteranul spune că războiul l-a despărţit și de fratele său, care a fost înrolat în armata sovietică, dar s-a predat armatelor americane. „Timp de 12 ani nu a știut nimeni nimic despre acesta și toţi credeam că a murit, doar mama nu a crezut niciodată că nu mai este în viaţă.

De la o verișoară am aflat că acesta trăia la Timișoara și că era căsătorit cu o bănăţeancă. Atunci am fost pentru prima dată după 12 ani în

România și l-am vizitat”, spune Burcă.

Bărbatul a menţionat că nu a fost persecutat de către autorităţile comuniste pentru că nu a spus nimănui că a fost și în armata română. „Însă KGB-ul m-a chemat de mai multe ori, pentru a fi interogat, deoarece părinţii mei au fost consideraţi culaci”, povestește bărbatul.

Ivan Poian, invalid în urma celui de-al Doilea Război Mondial, spune că a participat la război din 1944, în armata sovietică. „În 1945, am fost rănit și am pierdut toate degetele de la o mână, de atunci am devenit invalid de război”, își amintește bărbatul. Acesta a menţionat

Pe de altă parte, un alt veteran al celui de-al Doilea Război Mondial, Lucheria Repida, fostă cercetașă și politruk, spune că întotdeauna, pe lângă pensie, veteranii armatei sovietice au primit un adaos. Din partea administraţiei centrale, unii veterani sovietici mai primeau o alocaţie specială. În fiecare sector al capitalei erau organizate diferite mese pentru participanţii la război care erau imobilizaţi.

Potrivit Iuliei Diacov, șefa Direcţiei compensaţii nominative din cadrul Casei Naţionale de Asigurări Sociale, fiecare veteran de război primește lunar o alocaţie de 300 de lei, iar invalizii de război – 600 de lei. Toţi cei care au fost decoraţi cu diferite ordine mai au câte 50 de lei în fiecare lună.

Nina Stratulat, șefa Direcţiei social-umanitare și relaţii interetnice din cadrul primăriei Chișinău, spune că veteranii din municipiu primesc o dată la 11 luni o compensaţie de 320 de lei.

Veteranii armatei sovietice susţin că este un lucru bun faptul că anul acesta au participat la manifestaţiile dedicate zilei de 9 mai împreună cu veteranii din armata română. „Nu au ales ei pentru cine să lupte și pentru cine nu, am fost soldaţi care ne-am apărat patria”, spune Ivan Poian.

Marina LIŢA

Precizare la articolul „Sub aripa dragostei părinteşti” din ediţia de marţi, 4 mai Organizaţia nonguvernamentală „CCF Moldova – Copil, Comunitate, Familie” a contribuit la întemeierea a 18 case de copii de tip familie, inclusiv a serviciilor de asistenţă parentală profesionistă.

Casele de copii de tip familie (CCTF) reprezintă o formă alternativă de protecţie a copiilor și funcţionează ca servicii sociale de tip familial pentru plasamentul temporar al copiilor. În acest sens, copiii aflaţi în CCTF-uri nu sunt adoptaţi, dar plasaţi pentru o anumită perioadă de timp în aceste familii.

JURNAL DE CHIŞINÃU

MARŢI, 11 MAI 2010

Realitatea | 3

www.jurnal.md

Todercan, în vizorul Curţii de Conturi FLAGRANT // Un raport al Curţii de Conturi demonstrează că fosta conducere a Teleradio Moldova, în frunte cu Valentin Todercan, a gestionat în mod iresponsabil banul public “După licitaţie, reprezentanţii de la Ministerul Finanţelor au ridicat mai multe întrebări că documentaţia de proiect nu este finalizată, expertizată, nu este clar devizul definitiv de cheltuieli. Atunci conducerea Companiei s-a adresat la Comisia guvernamentală condusă de Victor Stepaniuc. Aceasta a avizat pozitiv începerea lucrărilor și în acest fel s-a iniţiat reparaţia capitală, care s-a terminat în 2009 și nu are continuitate în 2010 din cauza că nu sunt mijloace financiare”, a mai spus Sergiu Guja.

Fosta conducere a Companiei Teleradio Moldova se angaja să facă o reparaţie capitală de 61 de milioane de lei, în decurs de doi ani, fără a avea mijloacele necesare în buget, fără documentaţie de proiect expertizată și un deviz de cheltuieli așa cum cere legislaţia. Totodată fostul președinte al companiei, Valentin Todercan, majora la începutul anului numărul de angajaţi peste limita aprobată de Consiliul de Observatori, ca în lunile următoare să intervină cu modificări în statele de personal.

Timp de doi ani, numărul de locuri vacante la Compania Teleradio Moldova pentru care erau alocaţi bani din bugetul de stat a crescut până la 131 de unităţi. În urma acestor acţiuni, fondul salarial al instituţiei a fost majorat în 2008 cu 353 mii de lei, în 2009 – cu 3 milioane 297 mii de lei, bani utilizaţi ulterior pentru plăţi suplimentare, premii sau ajutoare bănești angajaţilor televiziunii care manifestau loialitate faţă de fostul partid de guvernământ. În lipsa unui regulament privind premierea, conducerea companiei a oferit doar în 2008 premii în valoare de 1.257 mii de lei, iar în 2009 – 327 mii de lei. Neregulile au fost depistate de Comisia de audit a Curţii de Conturi care a efectuat controlul la solicitarea Partidului Liberal.

Raportul de audit a fost prezentat la 6 mai curent, în cadrul ședinţei Curţii de Conturi. În 2008, Compania Teleradio Moldova a încheiat un contract pentru demararea lucrărilor de reparaţie capitală a Centrului tehnic, cu Întreprinderea de stat “Urbanproiect”, privind achiziţia lucrărilor de proiectare în valoare de 3 milioane 154 mii de lei. Cu toate că mai existau și alţi operatori licenţiaţi în domeniu, președintele Companiei, Valentin Todercan, a atribuit contractul de achiziţie publică, contrar legislaţiei în vigoare, unui singur participant la licitaţie. Achiziţia lucrărilor de proiectare a fost efectuată fără a fi stabilită sursa necesară de finanţare. Proiectul nu a fost expertizat nici până în prezent de către Serviciul de stat pentru verificarea și expertizarea proiectelor și contrucţiilor.

Consiliul de Observatori a fost informat despre mersul lucrărilor încă în 2008

Valentin Todercan

A demarat licitaţia fără a avea bani pentru reparaţii La 2 februarie 2009, a avut loc o licitaţie, în lipsa documentaţiei de proiect, la care au participat trei agenţi economici. Conducerea Companiei Teleradio Moldova a încheiat un contract cu firma care a oferit cel mai mic preţ: “Exfactor Grup” SRL. Aceasta se angaja să execute în decurs de doi ani lucrări de reparaţii capitale ale Centrului tehnic al televiziunii, la un preţ mai mic în raport cu ceilalţi doi participanţi la concurs.

Conform contractului, în 2009, urmau să fie alocaţi 7 milioane 394 mii de lei, iar în 2010–2011 – 54 milioane 330 mii de lei.

Conform informaţiilor de la Camera înregistrării de stat, “Exfactor Grup” SRL este o firmă de producţie și comerţ înregistrată la 30 ianuarie 2001. Administrator și unic asociat al acesteia este Vladimir Tonu. La numărul de telefon de pe adresa bd.

Cuza Vodă 11, apartamentul 66, unde este înregistrată această firmă, ne-a răspuns o doamnă, care a declarat că aceasta este adresa juridică a firmei în cauză. În încercarea de a afla cum putem lua legătura cu directorul SRLului, doamna a refuzat să ne ofere date de contact, afirmând că dânsa ar putea transmite orice informaţie pentru domnul Tonu. La un alt telefon, de pe o altă adresă la care

figurează această firmă, ni s-a spus în repetate rânduri că acesta nu este la birou. Ion Guzun, directorul “Gulevitr” SRL, o altă firmă care a participat la licitaţie, a declarat pentru JURNAL că, deși lipsea documentaţia de proiect, fostul președinte al companiei le-a prezentat un document guvernamental care le-ar permite acest lucru, le-a organizat o excursie la Centrul tehnic al companiei și le-a solicitat să întocmească ei înșiși devizele de cheltuieli pentru lucrările care se impuneau.

La insistenţa lui Voronin şi cu permisiunea lui Stepaniuc Vladimir Todercan a declarat în cadrul ședinţei Curţii de Conturi că au existat mai multe documente care îi permiteau să demareze lucrări de reparaţie în lipsa proiectului (!).

“Aveam o scrisoare de la Ministerul Construcţiilor, un proces-verbal semnat de fosta conducere, sunt multe documente în legătură cu aceste lucrări”, a declarat Todercan.

Potrivit lui Sergiu Guja, membru al Curţii de Conturi, documentul la care face trimitere fostul președinte al Companiei nu este decât o scrisoare semnată de ex-ministrul Construcţiilor, Vladimir Baldovici, prin care i se permite demararea în paralel a lucrărilor de proiectare și reconstrucţie, acţiuni care contravin legislaţiei.

Suspectaţi de acţiuni extremiste Doi membri ai Clubului Sportiv „Pancration” vor fi trimiși în instanţa de judecată, fiind învinuiţi de procurarea și păstrarea muniţiilor, fără o autorizaţie corespunzătoare, precum și de procurarea și păstrarea substanţelor explozive.

Armele au fost depistate în urma unei percheziţii în incinta mai multor imobile din Bălţi, efectuate la 9 martie curent de către Procuratura Generală, în comun cu Ministerul Afacerilor Interne.

Temei pentru efectuarea percheziţiilor au servit rapoartele ofiţerilor operativi ai MAI precum că boxerii din respectivul club s-ar ocupa de acţiuni ilegale: deţinere de arme, muniţii și droguri. Concomitent, au apărut suspiciuni și asupra implicării active a membrilor clubului în dezordinile de masă din 7 aprilie 2009, precum și în explozia din 14 octombrie 2009. În urma percheziţiei la domiciliul unuia dintre sportivi, Serghei Blajevschi, din municipiul Bălţi, au fost depistate circa 100 grame de trotil, iar la domiciliul unui alt sportiv, Eugen Iachimov, a fost depistat un încărcător de la arma automată AK și 42 de cartușe de luptă de calibrul 5,45 mm.

În raportul de audit se mai spune că deși documentaţia de proiect nu era elaborată, mijloace necesare pentru reparaţii nu erau alocate, iar licitaţia privind lucrările de reparaţie a fost desfășurată abia în 2009, în 2008 în cadrul a două ședinţe a Consiliului de Observatori a fost audiată informaţia raportorilor cu privire la mersul lucrărilor de reconstrucţie, fapt care denotă începerea executării lucrărilor cu mult înaintea demarării procedurii de achiziţie publică.

Valentin Todercan a respins aceste acuzaţii declarând că nu sunt decât două procese-verbale ale CO despre care însă nu cunoaște nimic.

Este de remarcat că anul trecut, pentru reparaţia Centrului Tehnic al Companiei au fost valorificaţi în jur de 5 milioane de lei. Azi angajaţii de aici se plâng de condiţiile proaste de muncă, fiind deranjaţi nu în ultimul rând de gradul sporit de umiditate, rezultat în urma schimbării geamurilor. Valentin Todercan a lăsat să se subînţeleagă că e din cauza că reparaţiile n-au fost finalizate. Corina Fusu, președintele Comisiei parlamentare cultură, educaţie, massmedia, a remarcat că managementul Companiei Teleradio Moldova a fost unul defectuos și iresponsabil faţă de banul public. “Eu am înţeles că grija principală a conducerii Companiei a fost creșterea propriilor salarii, nu condiţiile bune de muncă și creșterea salariilor angajaţilor săi. Cameramanul care umblă cu camera în spate toată ziua primește 2.000 de lei, pe când salariile fostei conduceri erau de peste 16 mii de lei. Cred că actuala conducere va fi mai responsabilă faţă de banul public”, a conchis ea.

Persoanele menţionate au fost reţinute, iniţial, pentru 72 de ore, iar ulterior, o instanţă din Chișinău a aplicat măsura de reprimare sub formă de arest pe un termen de 30 de zile. La 31 martie 2010, Judecătoria Centru a decis ca măsura de reprimare în privinţa învinuiţilor să fie schimbată din cea de arest în cea de eliberare sub cauţiune de 6000 de lei fiecare, fiindu-le stabilit un șir de interdicţii.

Svetlana COROBCEANU

Jurnal.md

Reacţia lui Tkaciuk În legătură cu acest caz, Mark Tkaciuk, deputat comunist, a ţinut să declare că autorităţile moldovenești au declanșat o vânătoare împotriva principalului partid de opoziţie din R. Moldova.

Potrivit lui Tkaciuk, tinerii și rudele lor ar fi fost supuși presiunilor să recunoască că PCRM ar fi antrenat și pregătit persoane pentru evenimentele din 7 aprilie, precum și pentru atacul terorist care a avut loc de Hramul orașului Chișinău.

Tkaciuk susţine că cei doi ar fi fost arestaţi pe motive politice, fiind primii „prizonieri politici” ai actualei guvernări.

Procuratura Generală respinge acuzaţiile

4 | Focus

www.jurnal.md

MARŢI, 11 MAI 2010

JURNAL DE CHIŞINÃU

Foto: benia.livejournal.com

Un raport eșuat 7 APRILIE // Comisia Nagacevschi nu a găsit vinovaţii Creată cu scopul de a elucida evenimentele din aprilie 2009, Comisia Nagacevschi nu a răspuns la cea mai importantă întrebare: „Cine sunt organizatorii devastărilor din 7 aprilie 2009?”. În schimb, din raportul comisiei prezentat vineri în Parlament aflăm că ipoteza unei tentative de lovitură de stat trebuie exclusă, la fel ca și acuzaţiile de implicare a României în evenimentele din aprilie 2009. Deputaţii comuniști, membri ai comisiei, au exprimat o opinie separată în care insistă asupra acuzaţiilor de lovitură de stat. Potrivit lor, raportul oficial al Comisiei Nagacevschi este unul subiectiv; din acest considerent, comuniștii au lansat o investigaţie proprie în legătură cu evenimentele din aprilie 2009.

După mai multe luni de așteptare, Comisia pentru elucidarea evenimentelor din aprilie 2009 și-a făcut public raportul în cadrul ședinţei de vineri a Parlamentului.

Deși însuși președintele comisiei, deputatul liberal-democrat Vitalie Nagacevschi, recunoaște că raportul nu este complet și are mai multe lacune, documentul oferă opiniei publice mai multe detalii necunoscute până acum despre acţiunile poliţiei, ale judecătorilor și autorităţilor centrale în zilele de 6-15 aprilie 2009.

Potrivit lui Nagacevschi, raportul comisiei de anchetă nu este un rechizitoriu și nu poate fi interpretat ca un verdict. El conţine analiza evenimentelor premergătoare protestelor din

aprilie 2009, cronologia și aprecierea caracterului manifestaţiilor de protest din perioada de referinţă, analiza consecinţelor protestelor, dar și recomandari la adresa Procuraturii Generale (PG), a Ministerului Afacerilor Interne (MAI) și a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). În cele ce urmează vom reproduce cele mai curioase fragmente din raport.

Pericolul protestelor era cunoscut Potrivit raportului Comisiei Nagacevschi, SIS, MAI și Serviciul Pază și Protecţie de Stat (SPPS) au constatat încă înainte de ale-

geri nemulţumirile care existau în societate faţă de guvernarea comunistă. Extras din răspunsul MAI nr. 14/435 din 8 mai 2009 dat Comisiei de stat sub președinţia dlui V. Ţurcan: „Analiza fluxului de adresări făcute prin intermediul siteurilor web a scos la iveală că aceste adresări de orientare antistatală erau făcute preponderent de către tineri, uneori chiar și minori, care au făcut aceste apeluri fără conștientizarea pericolului pe care îl poartă și fără un suport ideologic ce ar putea fi materializat”.

Același lucru îl comunică și SPPS în răspunsul oferit pe 20 mai 2009 Comisiei de investigare a evenimentelor din 7 aprilie, condusă de deputatul comunist Vladimir Ţurcan. SIS susţine la rândul său în răspunsul dat Comisiei Nagacevschi că: “estimările operative din lunile martie-aprilie 2009 indicau predominarea la o anumită categorie de persoane a predispoziţiilor pronunţat negative la adresa formaţiunii de guvernământ, sesizate pregnant în mediile oponente, cu precădere, în rândurile generaţiei tinere.

Printre tehnologiile aplicate s-au evidenţiat organizarea manifestaţiilor de tip flash-mob, utilizarea mesajelor SMS și Internet, așa-numitul format twitter și blogurilor pentru difuzarea informaţiei

și organizării maselor” (acestea au fost tehnologiile folosite la organizarea protestelor din 6-7 aprilie – n.r.).

Așadar, despre pericolul protestelor s-a știut.

și acţionau în lipsa unei tactici, la indicaţiile directe ale președintelui de atunci Vladimir Voronin.

Poliţia, nepregătită

Analizând evenimentele din 7 aprilie, Comisia Nagacevschi a identificat câteva momente în care forţele de ordine au acţionat în sensul provocării agresiunii tinerilor. Primul episod este aducerea autospecialei pompierilor lângă Președinţie, fapt care a provocat o explozie de violenţă din partea unei părţi a manifestanţilor. Instalarea autospecialei în faţa Președinţiei a fost efectuată la indicaţia lui Mihai Harabagiu, șeful Serviciului Situaţii Excepţionale, nefiind coordonată cu MAI (potrivit ex-ministrului Gheorghe Papuc – n.r.). Cea de-a doua provocare venită din partea poliţiei a fost ofensiva forţelor de ordine de la ora 12.43. În timpul acesteia, în doar cinci minute, poliţia a reușit să alunge toţi protestatarii din spaţiul dintre Parlament și Președinţie.

Dar, după dispersarea manifestanţilor pe perimetrul străzilor Sf. Ţării și M. Cibotari, poliţia s-a oprit pentru câtva timp. Cu excepţia a două grupuri de cursanţi de la Academia de poliţie

Cu toate acestea, acţiunile poliţiei pe 6-7 aprilie sunt apreciate drept incorecte și chiar stranii de către comisia parlamentară de anchetă. Astfel, se arată în raport, în seara zilei de 6 aprilie 2009, deși se aflau în număr mare în Piaţa Marii Adunări Naţionale (PMAN), poliţiștii nu au întreprins acţiuni ferme în privinţa persoanelor agresive care blocau circulaţia pe bd. Ștefan cel Mare și pe str. Bănulescu-Bodoni și comiteau acte ilegale, astfel „încurajând” aceste persoane să participe a doua zi (7 aprilie 2009) la manifestaţii. Fostul comisar al mun. Chișinău, Vladimir Botnari, a declarat în faţa comisiei că persoanele agresive nu au fost reţinute pentru a nu provoca violenţe.

Comisia parlamentară mai remarcă și faptul că, deși încă de pe 6 aprilie se anunţase despre participarea unui număr mare de persoane la protestele de a doua zi, pe 7 aprilie forţele de ordine erau nepregătite

Provocatori cu epoleţi

JURNAL DE CHIŞINÃU

MARŢI, 11 MAI 2010

(pană la 50 de cursanţi din fiecare parte), care au rămas în faţa mulţimii, forţele de ordine au fost retrase în faţa clădirilor Președinţiei și Parlamentului.

Cele două grupuri de cursanţi au fost împroșcate cu pietre de către protestatari. Ezitarea și staţionarea poliţiștilor, reducerea numărului acestora a determinat creșterea numărului de persoane agresive și violente.

Cine sunt instigatorii?

Referindu-se la persoanele violente care au provocat distrugerile de la Parlament și Președinţie, comisia pentru elucidarea evenimentelor din 7 aprilie menţionează că acestea se aflau în grupuri compacte, în mijlocul mulţimii, comunicând prin gesturi specifice, unii având echipament și mijloace speciale de comunicare (fluiere, staţii radio), prin care se chema la acte de violenţă.

Potrivit raportului, serviciile operative ale MAI și SIS nu și-au indeplinit obligaţiile de serviciu: fiind infiltraţi între manifestanţi, colaboratorii acestor servicii nu au făcut nimic pentru a identifica și îndepărta dintre manifestanţi persoanele agresive și provocatorii. De altfel, nici după încheierea manifestaţiilor persoanele agresive și provocatorii nu au mai fost identificaţi și trași la răspundere.

De asemenea, comisia Nagacevschi subliniază în repetate rânduri în raport că pe tot parcursul protestelor din 7 aprilie, numărul poliţiștilor implicaţi în apărarea celor două edificii guvernamentale era de câteva ori mai mare decât cel al persoanelor agresive, care a crescut de la 20 la 200 de persoane.

Indicaţiile lui Voronin Potrivit raportului prezentat vineri în Parlament, suspendarea serviciilor de telefonie mobilă în perimetrul clădirilor Parlamentului și Președinţiei s-a făcut la indicaţia lui Vladimir Voronin. Conform declaraţiilor consilierului președintelui, V. Diozu, la 12.00, în baza indicaţiilor conducerii R. Moldova, el a solicitat operatorilor de telefonie mobilă să-și suspende serviciile în perimetrul clădirilor Parlamentului și Președinţiei.

Această măsură a fost întreprinsă, după declaraţiile lui V. Diozu, pentru a împiedica coordonarea acţiunilor între manifestanţi. Aceasta, însă, a perturbat și comunicarea între reprezentanţii forţelor de ordine, care aveau legătură prin intermediul telefoanelor corporative.

De asemenea, pe parcursul zilei de 7 aprilie, comunicarea prin staţiile radio dintre conducerea SPPS aflată în clădirea Președinţiei și conducerea MAI și a forţelor din afară clădirii a lipsit pentru o perioadă importantă de timp. De asemenea, se menţionează în raport, pe 7 aprilie Voronin a dat ordine directe colaboratorilor MAI, prin aceasta depășindu-și atribuţiile constituţionale. Comisia mai presupune că abandonarea clădirii Parlamentului la ora 18.00 s-a făcut la indicaţia expresă a președintelui

Focus | 5

www.jurnal.md

Vladimir Voronin.

drogaţi, băuţi și aveau antecedente penale, Comisia Nagacevschi a stabilit că doar 14% dintre aceștia avuseseră anterior probleme cu legea.

Principalele temeiuri de aducere a persoanelor la comisariate erau „înjosirea premeditată a onoarei și demnităţii unei persoane prin acţiune, verbal sau în scris”, „vorbe sau expresii injurioase în locuri publice”, “tulburarea liniștii în locuri publice”. Deși MAI a invocat permanent faptul că, în urma acţiunilor de protest din 7 aprilie 2009 și a „ploii de pietre” lansate de către protestatari, au fost răniţi 274 de poliţiști, nu este clar de ce numărul persoanelor reţinute pentru cauzarea leziunilor corporale este atât de mic (doar două persoane în dosare contravenţionale și o persoană într-un dosar penal), se arată în raport.

Incendii misterioase Modul în care s-au produs distrugerile și incendiile din Parlament după ora 18.00 a provocat cele mai multe nedumeriri comisiei. Astfel, în raportul comisiei se arată că, pe la ora 18.00, fostul șef al Direcţiei ordine publică din cadrul MAI, Andrei Șumleanschi, responsabil de apărarea clădirii Parlamentului, este solicitat să se prezinte la Guvern la o întâlnire cu Papuc și Zubic pentru a raporta situaţia din Parlament.

El a plecat, lăsandu-l pe Botnari responsabil pentru clădirea Parlamentului. Înainte de a pleca, Șumleanschi afirmă că a verificat întreaga clădire și în Parlament nu se afla niciun protestatar. Tot atunci, organele de forţă aflate în clădirea Parlamentului au primit ordin de la Papuc să părăsească clădirea. În locul poliţiștilor, în edificiu a intrat un grup de reprezentanţi ai combatanţilor, condus de Victor Alerguș. Pe la ora 20.00, în Parlament au fost incendiate două birouri de la etajul cinci, incendiile fiind lichidate. Alte două birouri de la același etaj au fost incendiate la 20.30. La ora 23.00, forţele de ordine au preluat controlul asupra Parlamentului, cu toate acestea, la 2.00, în clădirea Parlamentului a mai izbucnit un incendiu, focul fiind adus din afara clădirii. “În condiţiile în care la acea oră poliţia preluase controlul asupra clădirii, apare întrebarea logică – cine a pus focul?”, se întreabă membrii Comisiei Nagacevschi.

Noaptea răzbunării În noaptea în care poliţiștii au descins în PMAN, conducerea statului se afla în clădirea Guvernului. Audiat la comisie, fostul spicher Marian Lupu a declarat că în seara zilei de 7 aprilie „nu se lucra în regim de stat major, era mai mult o ședere pasivă, în izolare. Șeful statului nu avea nicio iniţiativă, era o stare de prostraţie, un vid informaţional, hăt noaptea târziu, mai aproape de 12, a fost o indicaţie dată de șeful statului.

Președintele Voronin a spus că în asemenea condiţii noaptea ar putea începe o debandadă și mai mare, cu atacuri și devastări ale unităţilor economice, și, dacă încep asemenea lucruri, ele trebuie curmate cu orice preţ. Aceste cuvinte nu au fost formulate ca o indicaţie, dar presupun că au fost transmise celor vizaţi. Cum au fost transmise nu știu. Eu nu vedeam să vină cineva cu informaţii în birou”, a declarat Lupu.

Potrivit informaţiei MAI, oferită comisiei de anchetă, „la 22.30, ex-ministrul Papuc a ordonat mobilizarea și echiparea efectivului BPDS „Fulger”, care, sub dirijarea comandantului, colonel de poliţie Gr. Cojocaru, în intervalul de timp 00.30-03.30, a declanșat o campanie violentă și arbitrară de reţinere și arestare a demonstranţilor pașnici și a unor persoane care se aflau în PMAN”.

Ex-viceministrul Zubic susţine însă că nimeni nu a dat indicaţia ca Fulger să iasă special.

Blufuri comuniste În urma investigării evenimentelor din 7 aprilie, Comisia

Judecători la comandă

Foto: benia.livejournal.com

Nagacevschi a stabilit că nu există temei pentru a considera că la 7 aprilie s-a încercat o tentativă de lovitură de stat. În acţiunile din acea zi nu au fost implicate forţe din exteriorul R. Moldova, în special din România, iar așa-zisul atac cibernetic asupra softului Președinţiei este un bluf.

“Potrivit explicaţiilor ex-consilierului prezidenţial V. Diozu, pagina web a președintelui Republicii Moldova reprezintă o „platformă informaţională” și asigura legătura electronică a aparatului președintelui cu alte instituţii. Prin urmare, nu este clar în ce măsură atacul cibernetic ar fi afectat „securitatea statului R. Moldova”, se arată în raport.

Potrivit aceleiași surse, faptul neimplicării României ca stat în organizarea protestelor din 7 aprilie 2009 a fost confirmat de către ex-procurorul general, Valeriu Gurbulea, în cadrul unei conferinţe de presă încă la 22 iulie 2009 și reconfirmată în procesul de audieri în faţa Comisiei de anchetă.

Tricolorul arborat de “un cunoscut” În ceea ce privește arborarea tricolorului românesc pe Președinţie, în raport se menţionează, cu referire la o scrisoare a SPPS din 20 mai 2009, că, „peste aproximativ 10-15 min. după ce Galaţchi și Musteaţă au arborat pe Președinţie drapelul UE, protestatarii, încălcând înţelegerile prealabile, au înfăptuit o pătrundere masivă în sediul Președinţiei, devastând Sala de decoraţii și încăperile adiacente.

Personalul Serviciului a reușit să elibereze holul Președinţiei, dar un grup de circa 30-40 de persoane a rupt cordonul și s-a urcat la etajele de sus ale clădirii. Ulterior, din

cuvintele lui Nicolae Potcova (inginerul-șef de la Președinţie, care le-a descuiat ușa spre acoperiș lui Galaţchi și Musteaţă – n.r.), am aflat că el, după ce încuiase ușa ce duce pe acoperișul Președinţiei și coborâse deja până la etajul 10, a fost oprit de un grup de persoane dintre care unul vizual cunoscut (probabil se are în vedere o persoană, cunoscută din vedere – am păstrat, în mare, limbajul defectuos al declaraţiilor pe care îl citează raportul, sublinierea ne aparţine – n.r.) și forţat să se întoarcă și să deschidă trecerea pe acoperiș, unde ultimii au arborat drapelul României”.

Doar doi provocatori reţinuţi?

Comisia nu a reușit să afle cine sunt persoanele “cunoscute” care au arborat tricolorul. Dar, potrivit deputaţilor comuniști din această comisie, printre cei care au instalat steagul României pe “batiment” se numără un reprezentant al Mișcării naţional-creștine.

Alte detalii curioase menţionate în raportul comisiei arată că vârsta medie a persoanelor care au avut de suferit în urma evenimentelor din 7 aprilie (atât protestatari torturaţi, cât și poliţiști – n.r.) este de circa 20 de ani. “Distribuirea” persoanelor arestate în urma evenimentelor din 7 aprilie în izolatoarele comisariatelor de poliţie raionale s-a făcut la indicaţia viceministrului Valentin Zubic.

Majoritatea celor reţinuţi erau bărbaţi și doar aproximativ 5% erau femei. 9 % dintre arestaţi erau minori.

Deși anterior fosta conducere a statului a declarat că majoritatea celor arestaţi în legătură cu evenimentele din 7 aprilie erau

Un capitol aparte din raportul comisiei este dedicat acţiunilor judecătorilor după 7 aprilie. Astfel, în urma investigaţiilor realizate de comisia parlamentară s-a stabilit că deplasarea judecătorilor în comisariate s-a făcut după o consultare, coordonare prealabilă telefonică cu CSM (fiind invocat expres numele președintelui CSM, Nicolae Clima, căruia i-a telefonat președintele judecătoriei Buiucani). În unele cazuri, solicitarea deplasării judecătorilor în comisariate a fost făcută de către procurorul Igor Popa, șef al Direcţiei cauze excepţionale a Procuraturii Generale, iar în alte cazuri în baza demersului verbal al comisarului CPS Centru. Potrivit judecătorilor audiaţi de comisie, nimeni dintre tinerii judecaţi în comisariate nu s-a plâns privitor la aplicarea torturii, iar semnele de maltratare fizică nu erau vizibile.

Examinând demersurile de aplicare a măsurii preventive de arest, cei mai severi s-au dovedit a fi judecătorii de la judecătoria Buiucani, care, în toate cazurile examinate, au admis integral demersurile și au eliberat mandate de arest în condiţiile solicitate de procurori.

Aceeași tendinţă se observă și în cazul examinării demersurilor procurorilor în sediul judecătoriei Ciocana. Cel mai “rapid” judecător a fost Mihai Diaconu, de la Judecătoria Buiucani, care a examinat cazurile, în medie, 19 minute fiecare, cel mai mic interval de examinare a fost de 0 minute (1 caz).

Judecată “la xerox” Comisia pentru elucidarea evenimentelor din aprilie 2009 mai remarcă faptul că un exemplar al procesuluiverbal al ședinţei de judecată condusă de judecătorul Dorin Popovici a fost xeroxat, lăsându-se loc liber în dreptul numelor bănuitului, apărătorului și al procurorului, acestea fiind înscrise pe loc, în cadrul ședinţei.

Niciunul dintre procesele-verbale ale ședinţelor de judecată semnate de Dorin Popovici nu apare în dosare în originalul scris de mână, ceea ce poate însemna că procesul-verbal „model” a fost pregătit din timp și „completat” pe loc în comisariat, nereflectând cele întâmplate în realitate în faţa judecătorului. Cazuri similare au fost descoperite și în privinţa altor judecători.

Potrivit raportului Comisiei Nagacevschi, demersurile procurorilor la examinarea mandatelor de arest au fost examinate în incinta comisariatelor de poliţie de către următorii judecători: Ghenadie Morozan, Anatolie Galben (Judecătoria sectorului Râșcani); Mihai Drosu, Dorin Popovici, Mihai Diaconu (Judecătoria sectorului Buiucani); și Sergiu Crutco (Judecătoria sectorului Centru).

Mariana RAŢĂ

6 | Politică

www.jurnal.md

Demonstraţie la Varşovia pentru a cere o anchetă internaţională asupra accidentului de la Smolensk Aproximativ 2.500 de persoane s-au adunat duminică, în faţa palatului prezidenţial din Varșovia, cerând să fie demarată o anchetă internaţională și independentă asupra cauzelor accidentului aviatic de lângă Smolensk, în vestul Rusiei, relatează Radio Polonia.

Coaliţia Angelei Merkel pierde majoritatea în Camera superioară a Parlamentului german Coaliţia conservatori-liberali a cancelarului german, Angela Merkel, a pierdut alegerile din Rhenania de Nord - Westfalia și, implicit, majoritatea în Camera superioară a Parlamentului federal, conform exit-poll-urilor citate de televiziunile germane.

Uniunile creștine au obţinut 34 la sută din voturi, iar aliaţii lor din partidul liberal FDP, 6,5 la sută din voturi, potrivit postului de televiziune public ZDF. Conform ARD, creștin-democraţii ar fi obţinut 34,5 la sută din voturi, iar FPD, 6,5 la sută.

Ecologiștii au obţinut 12,5 la sută din voturi, potrivit ambelor exit-poll-uri, iar partidul de stânga radicală Die Linke a depășit pragul electoral de 5 la sută și va putea intra în parlamentul regional, cu 5,5 sau 6 la sută din voturi.

Aproximativ 13,5 milioane de alegători au fost chemaţi la urne în landul Rhenania de Nord – Westfalia, pentru a alege Parlamentul regional.

Deoarece nu a reușit să obţină majoritatea în Parlamentul regional, coaliţia condusă de Angela Merkel a pierdut și majoritatea în Bundesrat, Cameră care reprezintă landurile federale. (mediafax.ro)

JURNAL DE CHIŞINÃU

Alianţei i se propune un harakiri moral

LUMI PARALELE

Mitingul a fost organizat de Mișcarea 10 Aprilie, care și-a exprimat, într-o scrisoare adresată premierului Donald Tusk, neîncrederea faţă de investigaţia ruso-poloneză, în curs, asupra accidentului în care au murit șeful statului polonez, Lech Kaczynski, și alte 95 de persoane.

“Din cauza importanţei excepţionale a prăbușirii aeronavei prezidenţiale lângă Smolensk, la 10 aprilie 2010, în care au murit președintele Poloniei, Lech Kaczynski, și șefi ai unor instituţii-cheie ale statului polonez, și pentru că acest lucru nu s-a petrecut în Polonia, ci într-o altă ţară, ne adresăm dumneavoastră, premierul (polonez, Donald Tusk), pentru a crea o comisie internaţională, independentă, care să examineze cauzele dezastrului”, se arată în scrisoare.

Protestatarii au început să adune semnături pentru susţinerea cererilor lor. “Strângem semnături pentru crearea unei comisii internaţionale, care să determine cauzele dezastrului de la Smolensk mai bine decât (o fac) Guvernul polonez și partea rusă”, a declarat unul dintre liderii acestei mișcări de protest, Przemyslaw Wipler. În opinia acestuia, investigaţia nu a fost efectuată corect, el referindu-se la obiectele personale ale celor morţi în accident, care, potrivit presei, au fost găsite, săptămâna trecută, la aproximativ un kilometru de aerodromul de lângă Smolensk. De atunci, Rusia a promis că va consolida măsurile de securitate la locul accidentului.

Președintele interimar, Bronislaw Komorowski, a vizitat, duminică, locul unde s-a prăbușit avionul, după ce a participat la ceremoniile privind marcarea Zilei Victoriei, la Moscova. Într-o conferinţă de presă, după ce a depus o coroană de flori în memoria celor morţi în accident, Komorowski și-a exprimat speranţa că locul accidentului va fi păzit în mod adecvat și monitorizat constant. El a mulţumit poporului rus pentru bunătatea de care a dat dovadă după producerea tragediei.

MARŢI, 11 MAI 2010

De fapt, AIE i se propune un harakiri moral, o ieșire din joc înainte ca acesta să fi început, avantajând PCRM, apărând în ochii alegătorilor ca o entitate capabilă doar de acţiuni conjuncturale, fără o strategie bine gândită.

Alb și negru

cu Nicolae NEGRU Până la urmă, Mihai Ghimpu a ieșit cu bine din conflictul legat de 9 mai. Întorcându-se de la Moscova, președintele interimar a declarat satisfăcut că Medvedev nu i-a închis ușa în nas, l-a tratat în mod civilizat, adresândui-se „Mihail Gheorghievici”, l-a ospătat... Însă totul e bine când se termină cu bine, spune un proverb englez.

S-ar putea ca această istorie să aibă repercusiuni în alte domenii ale relaţiilor moldo-ruse, dar mai cu seamă în viitoarea campanie electorală. Improvizaţiile, gesturile reflexive în politică pot genera uneori consecinţe dezastruoase. Pe măsură ce ne vom apropia de alegerile anticipate, orice eroare ce ţine de coordonarea în cadrul AIE va avea consecinţe tot mai grave.

P

e de altă parte, spaţiul de manevră al AIE s-a restrâns la minimum după întoarcerea reprezentanţilor AIE de la Strasbourg, așa încât unii analiști politici s-au grăbit să le recomande să renunţe la propriul proiect de modificare a Constituţiei, adoptându-l pe cel al PCRM. Propunerea nu e lipsită de un anumit farmec, căci promite o depășire mai simplă și mai rapidă a crizei politice. Astfel, comuniștii se vor pomeni în situaţia de a fi nevoiţi să voteze... propriul proiect, argumentează autorii ideii. Așa este. Dar de ce nu l-ar vota, dacă e interesul PCRM ca alegerile anticipate să fie organizate cât mai repede?

Dacă facem abstracţie de sensul luptei politice din ziua de azi, dacă punem semnul egalităţii între PCRM și AIE, dacă uităm de cei opt ani de democraţie comunistă de vitrină, dacă

uităm de monopolizarea mass-media și „justiţia” obedientă, de „resesemizarea” trecutului nostru, nu contează care dintre proiecte va fi folosit pentru ieșirea din blocaj. La vremea respectivă, ne-am pronunţat și noi preferinţa pentru alegerea președintelui RM în Parlament, deși, s-a mai spus, există mai multe state în Europa cu sisteme parlamentare de guvernare, dar cu președinte ales prin vot direct (Austria, Finlanda, Islanda, Irlanda, Slovacia, Bulgaria, Lituania, Turcia, Serbia, Croaţia, Macedonia...). Aflându-ne însă în campania electorală, nu e de neglijat că ideea cedării AIE în folosul proiectului PCRM le oferă comuniștilor un serios avantaj moral. Într-o luptă foarte strânsă, acesta poate să încline balanţa de partea PCRM. Reprezentanţii PCRM nu vor rata ocazia să speculeze că AIE nu a mers benevol la acest pas, ci a fost silită de Comisia de la Veneţia, de Occident în general.

P

roiectul AIE de alegere a președintelui RM prin vot direct, vor spune comuniștii, a fost pur și simplu o aventură, o stratagemă, o încercare de a arunca praf în ochii alegătorilor. AIE nu a dorit să modifice modul de alegere a președintelui, ci doar să profite electoral de această propunere. Nu i-a mers, din cauza că PCRM s-a situat ferm pe poziţiile interesului naţional, nu al celui de partid, va declara Voronin. Și, ca să profite din plin de victoria morală, reprezentanţii PCRM s-ar putea lăuda cu echipa lor de „profesioniști”, spre deosebire de echipa AIE, care se completează pe criterii politice și nu dispune de juriști competenţi, capabili să vină cu soluţii viabile, conforme cu Constituţia RM.

D

in punctul nostru de vedere, până la expirarea termenului de 6 luni, stipulat pentru examinarea amendamentelor constituţionale, Alianţa trebuie, dimpotrivă, să facă tot posibilul ca să demonstreze că proiectul ei nu este unul improvizat, bazat pe preferinţa subiectivă a unor lideri politici, că e vorba despre un angajament serios în modificarea modului de alegere a președintelui. Înainte de toate, AIE trebuie să se consulte cu alegătorii, ca să se știe ce doresc aceștia cu adevărat. Sondajele de opinie nu pot fi considerate drept o probă sigură în acest sens. Referendumul consultativ în chestiunea alegerii președintelui trebuie organizat până la sfârșitul toamnei. Și dacă majoritatea cetăţenilor va considera că președintele RM trebuie ales altfel decât prevede Constituţia actuală, AIE va fi în drept să insiste ca și PCRM să ţină cont de voinţa majorităţii. Avantajul moral la masa negocierilor va fi de partea Alianţei, nu de partea PCRM. De altfel, în situaţii similare de blocaj, Slovacia, în 1998, și Turcia, în 2007, au renunţat la alegerea președintelui de către Parlament, adoptând alegerea prin vot direct.

Dacă reușește referendumul, AIE obţine un atu aproape imbatabil.

PCRM se va vedea nevoit atunci să intre în alegeri ca o formaţiune care ignoră demonstrativ voinţa majorităţii alegătorilor. De aceea, comuniștii se vor opune din răsputeri unui referendum consultativ, dar și acest fapt va fi în dezavantajul lor.

La o examinare mai atentă, atractiva idee a renunţării la propriul proiect, dacă nu este sinucigașă, compromite enorm, din punct de vedere tactic, Alianţa pentru Integrare Europenă.

Scrisori din casa de nebuni

Jurnalistul bublic fără cap sau nişte reflecţii legate de mândria naţională a comuniştilor moldoveni Ieri am discutat despre marșul comuniștilor moldoveni din 9 mai: ei strigau „Moldova, Moldova!”, pășind viforos sub zări roșietice cu lozinca „Nașa Rodina SSSR”. Patria lor fiind în urmă, ei totuși mergeau înainte, ca niște bolșevici căliţi în lupte de clasă burgheză și lovituri sub centură. Lumea se minuna văzându-i bine mersi, după opt ani de guvernare subtilă, oxigenată, carbogazată. Ajuns în faţa monumentului lui Ștefan cel Mare, Voronin coborî zglobiu din taciankă și depuse un buchet de flori standard – garoafe revoluţionare contrafăcute – la picioarele domnitorului româno-moldav.

Ca de la domnitor la domnitor, ar fi spus el altădată. Acum mesajul corporal

era ca de la moldovan de nevoie la moldovan beduin. În timpul acesta, Michel Tortu, de la Bublika TV, ameţit de reiting, escalada eterul și cablul tridimensional, prinzându-și pe partea dreaptă a pieptului de aramă lenta.ru, vărgată, ce simboliza „I love Stalin&Putin”, iar pe cealaltă parte a pieptului – o panglică ad hoc „I love Șuman”, care nu cântă la pian.

Astfel panglicardul jurnalist semăna cu Cinganciuc-balșoi, balșoi zmeu, doar că-i lipseau penele de pe cap și din această cauză părea că-i lipsește capul în sine, integral. Fără cap omul nu poate exista, spuse sanitara Vera cehovian.

Da’ călăreţul fără cap? - replică Caltânăr mainridian, ștergându-și convingător petele de marmeladă portocalie de pe

cravata roșie. Astfel, din nimic, izbucni o polemică acerbă: este sau nu idinspensabil capul la jurnaliștii moldoveni bublici.

Unii ziceau că jurnalistul moldovean fără cap e ca un flăcău fără izmene, alţii – că nu trebuie să ne deranjeze acest lucru, deoarece ne integrăm în Europa și nu e nevoie de acest organ compromis definitiv.

Acuma stau și mă gândesc: dacă patria comuniștilor este URSS, încotro mergeau ei pe data de 9 mai, cu statalitatea în braţe, strigând „Moldova, Moldova”? Nu cumva la cimitir?

Al vostru piseţ, letopiseţ și cronicard, Ion BURAGA

Banii vorbesc $ Banii se întâlnesc € Banii se înmulţesc

JURNAL DE CHIŞINÃU

Bogat și sărac

cu Petru BOGATU

Mihai Ghimpu, prinţul Charles şi regele Mihai Deși la summitul CSI de la Moscova a băut șampanie în compania lui Dmitri Medvedev și a altor președinţi din fostele republici sovietice, Mihai Ghimpu a fost, într-un fel, un paria la evenimentul din capitala Federaţiei Ruse. El s-a dovedit a fi singurul conducător de stat, prezent la reuniune, pe care liderul de la Kremlin l-a trecut cu vederea și nu l-a felicitat cu ocazia Zilei Victoriei asupra nazismului.

Un afront greu de suportat Privit din acest unghi, președintele interimar al Republicii Moldova de fapt le-a ţinut companie mai curând prinţului Charles al Regatului Unit sau vicepreședintelui SUA Joe Biden, absenţi la Moscova, decât lui Nursultan Nazarbaev sau lui Islam Karimov, prezenţi la solemnităţile din Federaţia Rusă. Pe Ghimpu îl leagă de cei doi lideri occidentali antipatia lui Vladimir Putin.

Premierul rus, precum se știe, peste capul lui Medvedev, s-a opus participării moștenitorului tronului britanic și vicepreședintelui american la festivităţile din Piaţa Roșie.

Potrivit cotidianului „The Guardian”, prinţul Charles a fost tratat cu refuz în urma raporturilor reci dintre Kremlin și Londra. Joe Biden a devenit indezirabil, întrucât este considerat drept unul dintre susţinătorii președintelui georgian Mihail Saakașvili.

Astfel, adevăratul stăpân al Rusiei, fostul locotenent-colonel KGB, aduce un afront fără precedent celor două mari puteri mondiale, otrăvind serios relaţiile ţării sale cu Occidentul. Se pare că refuzul in extremis al președintelui francez Nicolas Sarkozy și premierului italian Silvio Berlusconi de a asista la Parada Victoriei, deși anterior ambii au promis că vor fi la Moscova de 9 mai, n-a fost altceva decât o reacţie rapidă la impietatea comisă de Putin.

Scuipaţi pe obraz Totuși este evident faptul că, până la urmă, în numele unor interese globale, și SUA, și Marea Britanie, și aliaţii lor vor înghiţi pilula. Pe fundalul acestei insulte inimaginabile, și Chișinăul, de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat, își va șterge, ca de multe ori până acum, de altfel, scuipatul rusesc de obraz.

Gestul batjocoritor, de o brutalitate sfidătoare, arată că Vladimir Putin nu dă nici doi bani pe așa-zisa resetare a relaţiilor Occidentului cu Rusia. Și nici nu-i de mirare. Antiamericanismul constituie singurul liant care poate mobiliza la ora actuală o Rusie cu ambiţii imperiale. Atâta timp cât Moscova își propune să redevină o supraputere mondială și refuză să se transforme într-o Germanie sau Japonie modernă, adică într-o ţară fără pretenţii de dominaţie politică a lumii, adversitatea ei subversivă faţă de SUA și UE este inevitabilă. În acest context, astăzi se vede mai bine ca oricând că rușii, în ciuda invitaţiei făcute lui Mihai

Politică | 7

www.jurnal.md

MARŢI, 11 MAI 2010

Ghimpu, de fapt n-au privit cu ochi buni o eventuală prezenţă a președintelui moldovean la Parada Victoriei. Nu oricine era așteptat pe Piaţa Roșie, de vreme ce până și lui Joe Biden și prinţului Charles li s-a dat cu piciorul.

Ori cu Biden, ori cu Putin Ce rezultă de aici? O primă observaţie ar fi că relaţiile cu Rusia trebuie abordate pragmatic, fără frustrări și complexe istorice. Pentru că, orice s-ar spune, și regele Mihai I al României a mers la Moscova pentru a comemora sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. A fost acolo și cancelarul german Angela Merkel. Și câţiva militari moldoveni au trecut cu pas cadenţat pe Piaţa Roșie. Dar asta nicidecum nu înseamnă că trebuie să preluăm ca niște papagali inconștienţi și filozofia Moscovei asupra „Marelui Război pentru Apărarea Patriei”, din care, după cum s-a exprimat președintele Medvedev la 9 mai, „s-a născut o naţiune rusă puternică”. Pentru noi, ca și pentru toate teritoriile cotropite de sovietici, sfârșitul războiului a avut alte efecte. Majoritatea lor au fost nocive și aproape letale.

Victoria URSS, o putere expansionist-totalitară, așa cum scria ieri Vladimir Tismăneanu în „Evenimentul Zilei”, a dus la „colonizarea (sovietizarea) Europei de Est și Centrale, la impunerea în aceste ţări a unor regimuri ilegitime și criminale”. Din acest punct de vedere, este de-a dreptul cinic conformismul unor comentatori de la Chișinău care induc ideea că Ziua Victoriei ar fi și pentru noi o sărbătoare, deoarece ar simboliza „înfrângerea fascismului”. Total fals. Pentru noi această zi înseamnă începutul unei ocupaţii cinice și perfide în care naţiunea noastră, spre deosebire de cea rusă, nu numai că nu a renăscut, ci dimpotrivă, a fost cât pe-aci să-și dea duhul sub tăvălugul deznaţionalizării și dezrădăcinării bolșevice.

A doua observaţie ar fi că trebuie să ne refacem memoria istorică. Nu pentru răzbunare. Nu pentru a ne deplânge soarta și nici pentru a ne dezmorţi spiritul de revanșă. Avem nevoie de un trecut valorificat pentru a ne clădi pe el viitorul european al Republicii Moldova. Acesta nu poate să atârne în aer. Și nici să fie desprins de origini. Conștiinţa istorică este singurul fundament pe care se poate edifica o construcţie naţională durabilă, rezistentă la toate seismele politice și sociale posibile. În fine, a treia observaţie ar fi că viitorul european se construiește pe o filozofie a libertăţii, pe valori occidentale. Oricât de pragmatici am fi, nu putem merge în UE cu un concept de democraţie suverană sau cu verticala puterii lui Putin. Ideatic vorbind, ori suntem alături de prinţul Charles și regele Mihai I, chit că cel din urmă a fost la 9 mai pe Piaţa Roșie, iar celui dintâi Kremlinul i-a arătat cartonașul roșu, ori rămânem în afara Europei. Terţiul exclus.

„Nu renunţăm la Transnistria” Ministrul de Externe al R. Moldova, Iurie Leancă, despre interesele naţionale în relaţiile cu Rusia Ministrul de Externe al Republicii Moldova, Iurie Leancă (foto), este de părerea că integrarea în spaţiul european rămâne aspiraţia prioritară a ţării, iar relaţia cu Federaţia Rusă trebuie gestionată pornind de la punctele comune, și nu de la diferenţe. Deși reprezintă un punct sensibil pe cele două direcţii strategice, Chișinău-Bruxelles și Chișinău-Moscova, Leancă este tranșant și în privinţa locului rezervat Transnistriei pe harta diplomaţiei de peste Prut: „Nu renunţăm”.

Fiind întrebat cum comentează decizia președintelui interimar, Mihai Ghimpu, de a nu participa la parada de 9 mai de la Moscova, Leancă a declarat pentru ziarul „România Liberă” că emoţiile trebuie de pus de o parte. „Nu m-am pronunţat, dar când tratăm subiecte atât de complicate cum este relaţia cu o ţară importantă trebuie să punem emoţiile deoparte. Oricât de dificilă este o astfel de decizie, e foarte important să ţinem cont de interesele naţionale”, a spus ministrul.

Modernizarea Moldovei Oficialul a și exemplificat care ar fi interesele naţionale în relaţia cu Rusia. „Principalul interes al ţării este modernizarea Moldovei, iar modernizarea nu poate fi făcută prin antagonizarea partenerilor importanţi ai ţării. Dacă pornim de la acest obiectiv, putem să ne axăm pe ceea ce ne unește, pe elementele care pot constitui o bază pentru o relaţie bună. Putem discuta anumite decizii, dar acestea nu trebuie să umbrească relaţia cu Rusia. Din punct de vedere

diplomatic, relaţia cu Federaţia Rusă ar putea fi ceva mai complexă; și așa avem o serie de probleme.

Mie mi-ar plăcea să cred că relaţiile economice nu depind de relaţiile politice”, este de părere șeful diplomaţiei moldovenești.

Leancă a spus că autorităţile moldovenești sunt conștiente că va fi foarte dificil să convingă Uniunea Europeană să accepte Republica Moldova în rândurile sale, fără ca să fie soluţionată problema transnistreană. „Nu mă pot aventura să zic că e vorba despre 10 sau 15 ani, dar, odată ce Moldova avansează spre UE, vor fi create și premisele rezolvării acestui conflict și nu văd nici o contradicţie. Când noi vom fi mai atractivi, cetăţenii din Transnistria vor fi interesaţi să facă presiuni asupra regimului de la Tiraspol”, a spus ministrul.

Condiţii pentru reintegrare Oficialul a menţionat că nici nu poate fi vorba ca Republica Moldova să renunţe la Transnistria. „Nu știu dacă există în istoria relaţiilor internaţionale vreun precedent în care un stat s-a dezis de o parte integrantă a teritoriului său. Pornim de la faptul că în 1991 Moldova a fost recunoscută în frontierele de atunci, iar Transnistria este parte componentă a republicii.

Nu văd niciun motiv pentru care ne-am dezice de o parte a teritoriului nostru și de o parte a cetăţenilor Republicii Moldova. Nu avem niciun drept să ne gândim la o astfel de posibilitate.

Trebuie să creăm condiţiile pentru reintegrare, dar o reintegrare care să nu fragilizeze și mai mult Moldova”, a conchis Iurie Leancă.

Vitalie HADEI

Jurnal TV pe „1” În fiecare zi, de luni până vineri, poţi deveni posesorul unui televizor, e suficient doar să setezi Jurnal TV pe butonul cu numărul „1” al telecomenzii tale. Deja au fost împărţite șase televizoare. Iurie Sin din Cahul, Mariana Anghel din Chișinău, Olga Miron din Orhei, Veaceslav Demian din Chișinău, Mariana Popa din Telenești și Olga Bejenaru din Chișinău sunt primii câștigători ai concursului Jurnal TV pe „1”.

Echipa Jurnal TV s-a deplasat la casele fiecărui premiant și le-a înmânat câte un televizor. Timp de o săptămână, au fost înregistraţi peste 1.200 de participanţi la concurs. Condiţiile de înscriere la concurs le puteţi afla accesând site-ul Jurnaltv.md sau la numărul de telefon 85.90.00. Extragerea bileţelului cu numele câștigătorului are loc în fiecare zi, cu excepţia zilelor de sâmbătă și duminică. Concursul se va desfășura până la 30 mai. Au mai rămas 16 televizoare. Jurnal TV poate bate și la ușa ta. Setează Jurnal TV pe butonul cu numărul „1”.

8 | Observator

www.jurnal.md

MARŢI, 11 MAI 2010

JURNAL DE CHIŞINÃU

Ţăranii moldoveni navighează pe Internet TEHNOLOGII // Satul Lozova, Străşeni, a fost conectat la reţeaua internaţională web Locuitorii satului Lozova, raionul Strășeni, sunt bucuroși că au acces la Internet, prin centrul deschis recent în sediul Oficiului poștal, dotat cu computere de ultimă generaţie. Aceștia pot accesa zilnic Internetul, fiind mai aproape de rudele lor de peste hotare. Centrul de acces public la Internet a fost deschis graţie unui proiect, realizat în comun de Ministerul Dezvoltării Informaţionale și Comunicaţiilor (MDIC), ÎS „Poșta Moldovei” și Uniunea Internaţională în Telecomunicaţii (UIT).

Solicitat de JURNAL, consultantul principal la Secţia analiză, monitorizare și evaluare a politicilor din cadrul MDIC, Violeta Perlog, a spus că numărul utilizatorilor de Internet pe teritoriul Moldovei este de 37 % la 100 de locuitori, iar media pe statele membre UE e de 51 % la 100 de locuitori.

Cu pâine și sare, în haine naţionale, tineri săteni și angajaţi ai primăriei Lozova, Strășeni, le-au întâmpinat în faţa oficiului poștal din sat pe oficialităţile de la MDIC, Î.S. „Poșta Moldovei” și UIT, care au venit la Lozova pentru a vedea cum a fost amenajată sala cu acces liber la Internet.

Elena Zoev, șefa Oficiului Poștal Lozova, a comunicat pentru JURNAL că sediul acestuia a fost conectat la Internet încă în luna august 2009. „Vizitatori sunt de toate vârstele, dar mai des vin cei care învaţă în liceul din localitate, cei de vârsta a doua vin doar pentru a comunica prin intermediul Internetului cu rudele, fraţii, copiii de peste hotare”, a mai spus poștăriţa.

Foto: Elena Grozavu // Jurnal de Chișinău

Potrivit ei, cei care vin la centru trebuie să achite 7 lei pentru o oră la computer, iar dacă mai au nevoie de a imprima ceva, plătesc pentru o foaie 30 de bani.

20 de sate conectate la Internet „Centre de acest fel au fost deschise în 20 de localităţi din ţară selectate din fiecare raion. Este un început, dar dorim ca asemenea centre să existe în toate localităţile rurale”, a spus ministrul Dezvoltării Informaţionale și Comunicaţiilor, Alexandru Oleinic, în cadrul vizitei la Lozova. „Rezultatele acestui proiect comun cu UIT arată că vom continua extinderea centrelor de acest gen. Prin oficiile poștale din republică vrem să facem o reţea unică prin care să aducem toate serviciile acordate de stat la orice cetăţean. În satele în care au fost deschise Puncte de Acces Public au fost instalate câte 3-4 computere, iar mai departe, odată cu extinderea proiectului, computerele se vor instala în funcţie de cerinţele utilizatorilor”, a precizat Alexandru Oleinic.

Primarul comunei Lozova a spus că este bucuroasă că Lozova a

beneficiat de acest proiect susţinut și de finanţatorii de peste hotare.

Acest centru de acces public la Internet oferă posibilitatea celor care nu au computer și conectare la Internet acasă să vină aici și să comunice cu cei dragi plecaţi de-acasă. Problema este că oamenii pentru care este destinat acest centru nu prea cunosc modul de utilizare, dar odată cu inaugurarea centrului va fi și un specialist în domeniul tehnologiilor informaţionale care-i va ajuta pe solicitanţi să se descurce.

Potrivit ei, aproximativ o treime din populaţia Lozovei este conectată la Internet și are computere acasă. În plus, douăsprezece computere sunt și la Centrul pentru Tineret „Activ”, aflat în incinta liceului din localitate, unde oricine poate folosi serviciile de Internet la un preţ derizoriu.

În viitor, Internet pe bandă largă în toată ţara Secretarul general al UIT, dr.

Hamadoun I. Toure, a comunicat în timpul aflării sale la Centrul de Acces Public de la Lozova că UIT se bazează pe pregătirea cadrelor. În

RM există specialiști buni în domeniul comunicaţiilor și aceasta este foarte important, pentru că la baza tehnologiilor informaţionale stă pregătirea cadrelor, care în Moldova este la un nivel înalt. Am încredere că RM are șanse de a se încadra în activitatea UIT ca și alte ţări și de a ieși pe piaţa internaţională. Un indice foarte bun este penetrarea telefoniei mobile pe teritoriul Moldovei, iar următorul pas trebuie să fie accesul larg la Internet și serviciile de bandă largă în toată ţara.

Dezvoltarea tehnologiilor informaţionale va duce la crearea noilor locuri de muncă, aceasta fiind unica ramură care în timpul crizei economice mondiale nu a fost afectată, pentru că comunicarea este prioritară în orice domeniu.

Internetul în favoarea telefonului Potrivit secretarului general al UIT, proiectul va continua și se va lucra și cu partenerii UIT pentru extinderea lui. „Este plăcut când vezi că populaţia se bucură de aceste servicii ale tehnologiilor informaţionale”, a subliniat dr.

Hamadoun I. Toure.

Directorul ÎS „Poșta Moldovei”, Vladimir Ceban, a spus că la acest proiect a participat și întreprinderea în fruntea căreia se află, contribuind cu suma de 100 000 de dolari. Potrivit lui Vladimir Ceban, aceste centre vor trece treptat la autogestiune, diversificând gama serviciilor acordate. Și elevii Liceului Teoretic „Mitropolit Nestor Vornicescu” din localitate sunt bucuroși de deschiderea centrului de acces la Internet. „Este un plus pentru localitate. Eu vin aici și caut informaţii pentru disciplinele școlare. Vin des

pentru că am nevoie de o informaţie mai largă decât este în manualele școlare”, a comunicat pentru JURNAL de Chișinău, Iustin Racu, din clasa X-a „B”. Tot el a spus că este Internet și la liceu, dar viteza este mică în comparaţie cu cea de la centrul nou deschis. Doina Covasov, elevă în clasa a VIII-a „C”, a spus că are o soră care muncește peste hotarele ţării și vorbește cu ea des prin skipe. „Sunt fericită că avem Internet la Oficiul Poștal, pentru că până acum mergeam cu soţul prin sat și vorbeam cu nepoţelele, iar acum venim aici, la centru”, a spus pentru JURNAL, Nadejda Jardan în vârstă de 65 de ani. Ea a mai spus că este mai ieftin să vorbească prin Internet decât la telefon și preţul de 7 lei pentru o oră nu este mare.

Centrul de Internet din Lozova a fost deschis datorită „Proiectuluipilot pentru crearea a 20 de puncte de acces public la Internet pe bandă largă în localităţile rurale ale Republicii Moldova”, realizat în comun de Ministerul Dezvoltării Informaţionale și Comunicaţiilor, ÎS „Poșta Moldovei” și Uniunea Internaţională în Telecomunicaţii.

Scopul proiectului este crearea premiselor pentru edificarea societăţii informaţionale, îmbunătăţirea calităţii și lărgirea accesului consumatorilor la serviciile de comunicaţii prin bandă largă.

Proiectul a demarat la 25 septembrie 2008 și se va încheia la 25 septembrie 2010, bugetul fiind în valoare de 205 000 de dolari, dintre care 100 000 de dolari sunt contribuţia UIT, și 105 000 de dolari – a ÎS „Poșta Moldovei”. În prezent, circa 19 localităţi rurale beneficiază de asemenea centre dotate cu tehnică modernă și Internet.

Victoria POPA

Campania Jurnal TVerde Au strâns sute de saci cu gunoi, au sădit 500 de puieţi și au plantat peste 600 de flori – astfel poate fi evaluată campania Jurnal TVerde care a avut drept scop salubrizarea și înverzirea orașului Chișinău. În fiecare sâmbătă pe parcursul a patru săptămâni, echipa Jurnal TV însoţită de toţi cei care își doresc un oraș mai verde au făcut ordine în câteva parcuri din capitală. Campania a început la 17 aprilie, când în toată lumea se sărbătorește Ziua internaţională a ecologiei, și a luat sfârșit pe 8 mai.

Prima etapă a campaniei Jurnal TVerde s-a desfășurat în parcul Valea Trandafirilor. Dotată cu echipamentul necesar, echipa Jurnal TV a curăţat parcul de gunoi și a sădit puieţi de tei și arţar.

Chiar și primarul capitalei Dorin Chirtoacă a pus mâna pe hârleţ și a plantat câţiva copăcei. În cea de-a doua sâmbătă a campaniei de înverzire a orașului, echipa Jurnal TV s-a mai întrunit o dată în parcul Valea Trandafirilor, însă de această dată pentru a salubriza izvorul din zona respectivă.

Scopul nobil le-a impresionat și pe vedetele noastre care au participat la strângerea gunoiului din parc. Deși ploua și timpul nu predispunea la muncă, Nicu Ţărnă, Victor Micușa, Adrian Ursu și Nata Albot, împreună cu tinerii de la Jurnal TV, au adunat mormane de mizerie și au umplut două mașini cu gunoi.

Starea dezastruoasă în care era parcul Liviu Deleanu nu i-a oprit pe voluntari, dornici să contribuie la salubrizarea orașului. Parcul era plin de butelii goale aruncate la întâmplare, pungi de plastic,

hârtii și multe alte mizerii, astfel încât pe 1 mai echipa Jurnal TV, împreună cu un grup de liceeni și mai mulţi membri ai Organizaţiei de tineret a unui partid politic, au strâns câteva sute de saci cu gunoi. Muncind cot la cot, au reușit să facă parcul Liviu Deleanu mai verde și mai luminos.

Echipa Jurnal TV nu s-a limitat doar la salubrizarea și înverzirea orașului Chișinău. Pe 8 mai Bulevardul Grigore Vieru a înflorit. Au fost plantate peste 600 de flori de diferite culori și specii. La eveniment a fost prezent și Călin Vieru, fiul poetului Grigore Vieru. Acţiunea s-a desfășurat graţie susţinerii Ministerului Tineretului și Sportului și clinicii stomatologice Vivodent.

Echipa Jurnal TV aduce mulţumiri tuturor celor care s-au alăturat campaniei Jurnal TVerde și-i îndeamnă pe locuitorii capitalei să-i urmeze exemplul, pentru a înverzi Chișinăul și pentru a îmbunătăţi aspectul ecologic al orașului.

Cristina BACIU

Fotografii: Elena Grozavu // Jurnal de Chișinău

JURNAL DE CHIŞINÃU

MARŢI, 11 MAI 2010

Interviu | 9

www.jurnal.md

„Trebuie să schimbăm imediat ecartamentul” Interviu cu Nicolae Mătcaş, savant, scriitor, profesor universitar, Doctor Honoris Causa al Universităţii din Bucureşti şi al Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, ex-ministru al Educaţiei din R. Moldova indignarea, revolta contra vânzătorilor de neam și de ţară. Nu pot înţelege cum niște confraţi de-ai mei, cu care respiram același aer, cu care am învăţat la aceeași facultate – Vasile Stati sau Valeriu Senic, au putut să-și trădeze limba, neamul. Ei cunoșteau foarte bine limba și literatura română, sunt români în suflet, dar se opun limbii române, din interese meschine, politicianiste.

— Stimate dle Nicolae Mătcaș, după victoria agrarienilor în alegerile parlamentare din 1994, nu vi s-a permis să activaţi în învăţământul universitar. Era un moment de răscruce în biografia Dvs., eraţi șomer, rămăseseţi pe drumuri. Cât de mare e diferenţa între situaţia Dvs. de atunci și cea de acum?

Ce să vă spun? Diferenţa e considerabilă.

Atunci eram șomer, acum sunt la odihnă binemeritată. Atunci trebuia să-mi întreţin familia și mi-am căutat de lucru și, slavă Domnului, România mi-a întins o mână de ajutor. Domnul ministru al Educaţiei de atunci, Liviu Maior, mi-a propus să-i devin consilier domniei sale, dar fiindcă am plecat la București mai târziu, am lucrat în calitate de expert superior la Direcţia relaţii cu românii din afara ţării, actualmente Direcţia relaţii internaţionale și integrare europeană din cadrul Ministerului Educaţiei al României. În prezent, am venit în Republica Moldova, bucuros că în sfârșit a căzut gardul de sârmă ghimpată de la Prut, gard care trecea și prin sufletele noastre. Căderea sârmei ghimpate de pe Prut ar fi fost o mare bucurie și pentru regretatul nostru Grigore Vieru, care de asemenea simţea foarte acut durerea sârmei ghimpate. În stânga Prutului am găsit acum la conducere o Alianţă pentru Integrare Europeană, care promite să-și unească forţele, să reia ceea nu am reușit noi să facem pe parcursul celor patru ani de guvernare (1990-1994), în speţă în domeniul învăţământului, și să se apropie cu fapte reale de Europa. România și aici i-a întins o mână de ajutor: președintele Traian Băsescu a spus în repetate rânduri că România este cea care îi va acorda Republicii Moldova ajutor, în sensul consultării legilor, documentaţiei, realizării strictului necesar pentru a putea candida la statutul de viitor membru al casei noastre comune – Uniunea Europeană. Vreau ca în AIE să existe o coeziune sigură și situaţia alianţei să nu corespundă celor relatate de adversarul său, partidul comuniștilor, și nici celor dibuite de unii ziariști care încearcă să trezească zâzanie între membrii celor patru partide principale. Cred că în situaţii de acestea interesul personal trebuie lăsat în urmă și trebuie pus înaintea fiecărui membru al AIE interesul comun, iar interesul nostru comun este prosperarea ţării, aspiraţia noastră către UE. Calea noastră spre UE trece prin România în toate domeniile, începând cu învăţământul, sănătatea și terminând cu drumurile concrete spre Europa.

Prin urmare, trebuie să schimbăm imediat ecartamentul.

— Chiar credeţi că poate fi schimbat ecartamentul spre Uniunea Europeană? Vor fi schimbate vreodată șinele de cale ferată de la noi, încât distanţa dintre ele să fie aceeași ca în Europa?

Vreau să cred, și dumneavoastră trebuie să credeţi lucrul acesta! De atâta amar de vreme ne zbatem, ar fi păcat să revenim la situaţia din 2001-2002. Dorinţă să fie, că pot fi schimbate șinele căii ferate oricând, la propriu. Nu vorbesc de ecartament doar la figurat.

— Cât de des călătoriţi de la București la Chișinău, și invers? Ce mijloace de transport preferaţi?

— Cum vă pare limba română care se vorbește astăzi pe străzile Chișinăului?

La ora actuală, în Chișinău se vorbește mai mult limba română decât altădată. Se vorbește românește fără teamă – acesta e un fapt care bucură. Mai ales tineretul vorbește românește, doar că de multe ori aud o limbă română infectă, înţesată cu rusisme. Mă miră că tinerii noștri basarabeni, deși absolvesc liceul, nu pot scăpa de accent și nu se pot dispensa de cuvinte rusești. În general noi, basarabenii, nu suntem învăţaţi să deschidem gura, să rostim vocalele și consoanele clar, în plinătatea lor, numaidecât le rostim printre dinţi. Și la București, și la Cluj, și la Oradea îl recunoști pe un basarabean prin faptul că nu vrea să rostească cuvintele așa cum trebuie rostite.

NICOLAE MĂTCAŞ alături de cei apropiaţi Vreţi să mi se pună vreo bombă cu efect întârziat? Glumesc. Circul cu transportul în comun, acum există multe autocare, microbuze etc. Slavă Domnului, a fost reluat circuitul cu patria-mamă. Am fost la Chișinău și în februarie, în martie și acum, în luna mai – în ultimul timp vin mai des pe-acasă.

— În momentul de faţă, acordaţi prioritate activităţii știinţifice, de cercetare, sau literaturii, poeziei?

Toate aceste domenii îmi sunt dragi. Parcă poţi spune că ţii mai mult la un copil din familie, sau la altul? Mă bucur că mi-a apărut recent volumul „Calvarul limbii române în Basarabia” – o antologie de lucrări mai vechi și mai noi în care scriu despre lupta noastră pentru limba română, împreună cu regretatul Ion Dumeniuk, de la 1988, 1989, apoi despre realităţi lingvistice de la 1994 încoace, când trebuia să luptăm iarăși pe baricade cu tot felul de mankurţi și denigratori ai istoriei, limbii, culturii noastre adevărate, gen Moldovanu, Stati. Acum văd că în ziarul „Moldova suverană” publică alţi denigratori, precum Conţiu, Gherasim Ghidirim etc.

— Care este, în opinia Dvs., problema cea

mai gravă din viaţa noastră politică?

Trebuie să fim vigilenţi. Degeaba ne pare că l-am apucat pe Dumnezeu de picior.

Partidele din AIE au câștigat alegerile, cu preţul vieţii tinerilor uciși la 7 aprilie. Însă, din păcate, aceste partide nu au grijă să-și dezvolte structurile în teritoriu, nu au grijă să-i iniţieze pe alegători, să le arate lumina dreaptă a adevărului. Doar în preajma alegerilor politicienii sunt activi, îi vezi pe la toate adunările, însoţiţi de artiști, iar în perioada dintre alegeri se cred veșnici la putere. Să nu credeţi că democraţia a învins definitiv, să nu credeţi că din umbră nu se uneltește contra noastră.

— Când aţi scris versurile „Eu limba mea română nu mi-o vând,/ Chiar dacă-ar fi și limba să mi-o ia./ Eu neamul, pătimitul, nu mi-l vând./ Credinţa mea română nu mi-o vând!”?

Aceste versuri sunt scrise din durere.

Am consacrat o poezie prietenului meu Ion Dumeniuk, care s-a stins în ziua înmormântării Doinei și a lui Ion Aldea-Teodorovici, în 1992. Am scris și versuri în care îmi exprim

— Aţi încurajat și i-aţi ajutat pe foarte mulţi tineri basarabeni să meargă la studii în România. Care sunt efectele plecării tinerilor noștri la studii pe malul drept al Prutului?

Trebuiau încurajaţi să și revină în Basarabia după absolvirea facultăţilor din România. Aici însă nu li se ofereau locuri de muncă, vechiul regim nu-i primea cu bucurie, ci cu ostilitate. Dacă măcar de-acum înainte am ţine cont de acea armată de tineri care au terminat instituţii de învăţământ în România, dacă am ști să-i plasăm în câmpul muncii, cu salarii decente bineînţeles, situaţia s-ar schimba brusc spre bine.

— Cum e primăvara în care aţi împlinit 70 de ani?

Extraordinar de frumoasă! Cu prilejul aniversării am fost în satul meu natal, la Crihana Veche. De-a lungul întregului traseu am văzut o iarbă nemaipomenit de verde, neatinsă de razele soarelui de august. Am văzut peste tot liliac și pomi înfloriţi, iar satul meu rămâne cel mai frumos loc din lume. Eu nu-mi simt anii, mă mir că s-au adunat deja atâţia, eu continuu să mă bucur de viaţă și de miracolul artei, al primăverii, al limbii române.

Interviu de Irina NECHIT

10 | Cultură

www.jurnal.md

MARŢI, 11 MAI 2010

JURNAL DE CHIŞINÃU

„Iepuri la Zidul Berlinului” în prima zi a CRONOGRAF-ului Dealul din vale

cu Nicolae POPA

Frica de anticipate naşte fricoşi Întrebarea ar trebui să se pună așa: „În favoarea cui trece timpul de afară: a AIE sau a opoziţiei comuniste?”. Amânarea datei alegerilor pentru o perioadă tot mai târzie le aduce simpatizanţi celor care susţin procesul de amânare? Sau, dimpotrivă, această amânare face să sporească numărul celor ce pledează pentru anticipate cât mai apropiate? La această oră, avem impresia că oricine s-ar hazarda să răspundă la aceste întrebări ar risca să se umple de ridicol.

Acum lucrurile sunt învălmășite. Norul vulcanic continuă să stea pe capul nostru. Trecem prin soiul acela de incertitudine pe care îl avem și la trecerea zebrei: știi că ai prioritate, dar nu știi dacă frâna celui de la volan e pregătită să ţi-o recunoască. Ce să mai prezici când ai în cap doar o singură întrebare: „Mă calcă sau nu mașina?”. Și în această situaţie încă nu e totul pierdut pentru AIE. Și ar fi cazul să ne amintim de euforia prin care treceam după înfrângerea comuniștilor și crearea alianţei de guvernământ.

Euforia era cu atât mai molipsitoare cu cât comuniștii o luaseră la fugă în grupuri compacte din acest partid al învinșilor. Pe când învingătorii, după ce obţinuseră o frumoasă victorie în cadrul unor anticipate, par să fie sortiţi unui succes și mai răsunător în anticipatele imediat următoare, pe care începuse să le aștepte toată lumea odată cu nealegerea președintelui. E ca și cum partidele din AIE ar fi obţinut calificarea direct în finala Ligii Campionilor, pe post de favoriţi indubitabili.

Trebuie să recunoaștem că, în aceste împrejurări, mulţi dintre noi, când am auzit vorbindu-se despre anumiţi ași ce se anunţau să apară de sub mânecă, am

crezut că aceștia aveau menirea să aducă și mai aproape data anticipatelor. Iar ca să înţelegem că, dimpotrivă, acestea nu numai că se amână, ci că în general s-ar putea să nu aibă loc, a trebuit să ascultăm zeci de conferinţe de presă, una mai sofisticată decât alta. Cu atât mai grei de cap ne-am simţit când a trebuit să depunem efortul să înţelegem de ce nu anticipate.

Pe urmă, ne-am lăsat luminaţi de un număr impresionant de experţi în probleme constituţionale, pendulând cu mintea între articolul 78 și articolul 13. Și pentru că ceva nu le era clar nici celor care ne demonstrau că totul e clar, au fost invitaţi să clarifice lucrurile împăciuitori de la Veneţia. Aceștia au stat câteva zile la Chișinău printre ai noștri și părea că totul e clar ca luna cea clară. Însă nu până la capăt. Și anume: nu era clar ce e de făcut în cazul nostru, caz concret, când totul ne este clar, însă nu ne putem mișca înainte după o schemă atât de neobișnuit de clară. Nu s-ar putea să o complicăm cât de cât, fiindcă, în atâta claritate, te pierzi nu știu cum cu firea. „Nu, a zis Veneţia, căci noi pe apă ne ţinem, cum am fost așa rămânem, clar?” „Clar. Să vedem ce mai putem născoci!”, se pare că și-au zis ai noștri. Între timp, euforia s-a tot diluat. Comuniștii nu scapă niciuna din cele mai profitabile ocazii de a-și consolida electoratul pe 1 și 9 mai. Preţurile întorc pe dos buzunarele cetăţenilor. Și, colac peste pupăză, peste societatea noastră se mai abate o pacoste de natură psihologică. Cetăţeanul simplu, auzind că cineva nu dorește alegeri anticipate, își face impresia că aceluia îi este frică de anticipate și, poate, chiar de alegeri în general.

„La Veneţia e cu totul altfel” Întâlnire la CASA ACTORULUI La 17 mai 2010, ora 17.00, la CASA ACTORULUI UNITEM (str. Pușkin, 24), va avea loc o întâlnire de suflet cu dramaturgul Val Butnaru. Genericul manifestării – „La Veneţia e cu totul altfel...”. Sunt invitaţi toţi doritorii.

Str. Pușkin 24, etajul IV, tel. 22-33-01.

Astăzi, va fi inaugurată ediţia a VIII-a a celui mai interesant eveniment cinematografic din R. Moldova – Festivalul Internaţional de Film Documentar CRONOGRAF, organizat de OWH Studio. În prima zi a festivalului, publicul va avea șansa de a vedea un film nominalizat la premiile Oscar 2010, „Iepuri la Zidul Berlinului”, în regia lui Bartek Konopka și Piotr Rosołowski.

Co-producţie polono-germană, acest documentar îi are ca protagoniști pe iepurii care au trăit și s-au înmulţit timp de 28 de ani între cele două ziduri care despărţeau Berlinul în două. Aici aveau iarbă, liniște și pace. Însă, în ziua când Zidul Berlinului a căzut, animalele s-au împrăștiat, năucite de atâta libertate. Mutându-se în Berlinul de Vest, au format acolo mici colonii, învăţând regulile convieţuirii într-o societate liberă. „Iepurii sunt laitmotivul acestei

SECVENŢĂ DIN FILMUL DOCUMENTAR „Iepuri la Zidul Berlinului”, prezentat la festivalul CRONOGRAF povestiri. Ne-am propus ca prin ei să facem o parabolă despre libertate și securitate. Iepurii îi întruchipează pe cetăţenii din sistemul socialist care nu doreau să schimbe nimic în modul lor de viaţă simplu, ocrotit de stat. La fel ca părinţii și buneii noștri din Polonia”,

comentează Konopka și Rosolowski.

Filmul „Iepuri la Zidul Berlinului” a fost lansat în premieră la Festivalul „Vision du Reel” în 2009. Până în prezent, filmul a participat la prestigioase festivaluri internaţionale, adunând numeroase premii.

„Meandrele existenţei” de Ioan Grecu la Bacău Sculptorul basarabean Ioan Grecu a inaugurat o amplă expoziţie personală la Centrul Internaţional de Cultură și Artă Contemporană „George Apostu” din Bacău. Promotor al conceptului de culturalizare a spaţiului urban, Ioan Grecu și-a intitulat expoziţia „Meandrele existenţei”.

Aceasta este concepută ca o expoziţie-coridor și include 27 de lucrări și șase fotografii de sculpturi din Republica Moldova. „Expoziţia cuprinde o selecţie a sculpturilor din cele trei cicluri pe care le-am creat de-a lungul anilor: „Capricciosa”, „Pasărea din noi” și „Chei de boltă”, a declarat pentru JURNAL Ioan Grecu. „Aceste trei cicluri reprezintă, de fapt, trei trepte de trecere a omului pe pământ. „Capricciosa” exprimă starea de capriciu a omului în existenţa sa terestră, „Pasărea din noi” reflectă tendinţa de explorare a sinelui și apropierea de Dumnezeu, iar ciclul „Chei de Boltă” oglindește spiritualizarea materiei”, mărturisește artistul.

Vernisajul de la Bacău face parte din programul cultural „Ziua Centrului de Cultură „George Apostu””, ediţia a

XV-a, și a fost moderat de criticul de artă Valentin Ciucă și de profesorul universitar Petru Bejan. „Arta nu e doar meserie, ci și spirit”, susţine Ioan Grecu, care continuă să dezvolte „un proiect lung și încă nu a ajuns la punctul de sosire, fiind important nu doar finalul, ci permanenta căutare”.

Sculptorul Ioan Grecu s-a născut în 1968 la Recea, Râșcani, a absolvit Facultatea de Pictură și Grafică a Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău și Secţia de sculptură a Universităţii de Arte Vizuale „Ioan Andreescu” din Cluj-Napoca. Este prezent în expoziţii personale și de grup în R. Moldova și peste hotare din 1991. Cea mai recentă expoziţie a sa a avut loc la Veneţia, în octombrie 2009.

Referindu-se la limbajul sculpturii lui Ioan Grecu, criticul de artă italian Giorgio Pilla menţionează că mijloacele sale expresive „fac să se perceapă ceea ce artistul are în minte și în inimă, el sparge monotonia și ne ajută să înţelegem unicitatea momentelor”.

După personala de la Bacău (care va fi deschisă până la 17 mai), Ioan Grecu își va duce lucrările în alte orașe importante ale României – Cluj, Arad, Iași – unde le va prezenta publicului în cadrul unor expoziţii de autor.

SCULPTURA „Vârtelniţa timpului” de Ioan Grecu

Irina NECHIT

Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei

Carte la pachet

cu Emilian Galaicu-Păun Niciun alt scriitor francez contemporan nu a stârnit mai multă admiraţie și/sau dispreţ, uneori în sânul aceleiași tabere, ca Michel Houellebecq, iar romanul său Particulele elementare, Polirom, 2006, a tăiat apele prozei europene asemenea unui nou Moise – cei care-l urmează cu devoţiune au toate șansele să atingă Tărâmul Făgăduinţei, restul sunt pierderi colaterale. De bună seamă, autorul joacă pe mize mari (nici mai mult, nici mai puţin – declinul umanităţii și intrarea în civilizaţia asexuată!), iar scrierea poate fi calificată drept „roman de idei”, fără a-și fi pierdut caracterul de ficţiune.

Michel HOUELLEBECQ, Particulele elementare

Doi fraţi vitregi – de la aceeași mamă, dar având taţi diferiţi – își vorbesc, la mari distanţe în timp, povestindu-și nu atât vieţile, cât mediul în care se învârt. Adevărate spovedanii nocturne, a la Dostoievski (din Fraţii Karamazov), de genul acesta: „Vocea lui Bruno se sparse din nou: – Eram un ticălos; știam că sunt un ticălos. În mod normal, părinţii se sacrifică, așa e normal.

Nu izbuteam să-mi suport sfârșitul tinereţii; nu suportam ideea că fiul meu crește, că avea să fie tânăr în locul meu, că poate avea să reușească în viaţă, în timp ce eu o ratasem pe a mea. Aveam poftă să redevin un individ.

– O monadă…, spuse încet Michel. Toate civilizaţiile s-au confruntat cu această nevoie de a da o justificare sacrificiului parental.” Și astfel în timp ce primul caută plăcerea, trăind dramatic apusul dorinţei, ultimul pare să fi renunţat de la bun început la ea, consacrându-se știinţei. O! Și ce cumplit adevăr i se dezvăluie, la capătul unui demers de pionierat: „Omenirea trebuia să dea naștere unei noi specii, asexuate și nemuritoare, care să depășească individualitatea, separarea și devenirea”!

Pentru Radio Europa Liberă

Ziua Internaţională a Muzeelor 18 mai 2010 Orar de vizitare: 10.00-18.00 PROGRAM: • Recital de fanfară militară (12.15-12.45) • Inaugurarea expoziţiei „O istorie a coafurii” (13.00) • Exerciţii demonstrative de instrucţie susţinute de militarii Armatei Naţionale (13.40-14.00) • Ateliere de creativitate pentru copii: „Obiectul arheologic – o enigmă”; „Origami” (10.00-17.00) • Retrospectiva filmelor câștigătoare la ediţia a VIII-a a Festivalului Internaţional de Film Documentar „CRONOGRAF-2010” (12.00-18.00)

Curtea muzeului • Târg meșteșugăresc „Meserii de veacuri în viziunea contemporană”, ediţia a II-a. Expuneri, demonstraţii, vânzări.

Parteneri: Uniunea meșterilor populari din Moldova, OWH TV Studio, Ministerul Apărării al Republicii Moldova, Centrul „Origami” Moldova Parteneri media: Publika TV, Kiss FM , Jurnal de Chișinău, Timpul, Антенна, Кишиневский обозреватель, Экономическое обозрение „Logospres”, www.simpals.md

JURNAL DE CHIŞINÃU

MARŢI, 11 MAI 2010

Sport | 11

www.jurnal.md

Balint: „Nu ştiu dacă voi mai convoca jucători de la FC Dacia” Selecţionerul Gabi Balint a așteptat până în ultimul moment ca Eugen Gorceac, Victor Bulat, Dumitru Popovici și Eugen Matiughin (toţi de la FC Dacia – n.r.) să vină la meciul dintre naţionala divizionară și selecţionata stranierilor din Republica Moldova, dar nu au mai venit.

Jucătorii şi clubul să fie pedepsiţi „Nu mă așteptam de la conducerea FC Dacia să procedeze așa.

Jucătorii vor să vină la echipa naţională, dar nu pot face nimic. Eu voi

propune ca jucătorii respectivi să fie suspendaţi. Nu știu care e regulamentul și dacă se poate face acest lucru, însă iau în calcul de a nu mai chema la echipa naţională jucători de la FC Dacia. Nu vreau să se creeze un precedent în acest sens. Dacă nu tăiem în carne vie, nu ajungem nicăieri”, a tunat selecţionerul.

Vor să vină, dar nu sunt lăsaţi Balint nu înţelege politica celor de la FC Dacia. „De ce trebuie să sufere echipa naţională pentru faptul că arbitrul ar fi dezavantajat FC Dacia. Cred că pentru orice echipă e

important să aibă jucători la echipa naţională, pentru că astfel le crește cota și pot fi vânduţi pe bani buni.

Ei (fotbaliștii – n.r.), săracii, vor să

vină la echipa naţională, dar nu se pot opune conducerii clubului. Nu vreau să mă grăbesc și să iau decizii, dar mă gândesc serios dacă voi miza

pe viitor pe jucători de la FC Dacia”, a menţionat Gabi Balint.

Selecţionerul a convocat alţi trei jucători pentru meciul de astăzi cu echipa stranierilor. Astfel, în locul dacilor au fost chemaţi Andrei Novicov, Iurie Livandovschi și Grosu. „Va fi un meci foarte interesant, mai ales prin prisma pregătirii pentru amicalele cu Azerbaidjan și Emiratele Arabe Unite. Eu vreau victoria în acest meci și mizez pe faptul că jucătorii convocaţi vor demonstra că sunt mai buni decât stranierii”, a precizat selecţionerul.

Meciul dintre selecţionata divizionară a Republicii Moldova și cea a stranierilor va avea loc astăzi, ora 18.00, pe arena „Zimbru” din capitală.

(V.H.)

Divizia Naţională, pe un butoi de pulbere

Louis van Gaal și discipolul său, Jose Mourinho

Louis van Gaal: „Eu l-am educat pe Mourinho” Louis van Gaal zâmbește când își amintește de vremurile în care Jose Mourinho îi era traducător și asistent la Barcelona (1997–2000): „Pe atunci era un băiat extrem de modest”. Pe 22 mai îi va fi adversar în finala Champions League, Bayern–Inter, iar tehnicianul olandez, 58 de ani, abia așteaptă întâlnirea cu fostul său colaborator: „Eu l-am educat și l-am învăţat meserie”. În vara lui 1997, când a venit la Barcelona, lui Van Gaal i s-a oferit iniţial postul de director sportiv: „Bobby Robson tocmai câștigase Cupa Cupelor, Cupa și Supercupa Spaniei și voiau să-l păstreze pe bancă încă un sezon. La un moment dat, însă, președintele de atunci, Nunez, s-a răzgândit și mi-a spus: „Louis, tu trebuie să antrenezi! Robson te poate ajuta”.

Atunci i-am dat lui Robson sectorul de scouting. La discuţie eram noi trei, dar și un al patrulea, pe post de translator: Jose Mourinho”.

Cum sub comanda englezului se ocupase și de scouting, Mourinho s-a supărat rău: „Ce înseamnă asta? Am câștigat trei trofee și mă daţi afară după un sezon?”. Olandezului i-a plăcut reacţia lui Jose și l-a liniștit: „Ai putea fi asistentul meu. Tu cunoști mai bine decât mine și spaniola, și echipa”.

„Modest şi sârguincios” Așa a început colaborarea lui Van Gaal cu Mourinho, care la acea vreme avea 24 de ani: „Prima sarcină pe care i-am dat-o a fost să analizeze viitorii adversari. Avea două zile la dispoziţie să întocmeas-

că raportul și își lua treaba în serios.

Era modest, nu arogant, ca acum.

Punea suflet în tot ceea ce făcea. Îmi aducea analizele acasă și pot să vă spun că erau foarte competente”.

Van Gaal și-a dat repede seama că are de-a face cu un mare talent: „Atunci l-am luat pe lângă mine și l-am învăţat ce și cum trebuie să facă. L-am lăsat chiar să conducă unele ședinţe de pregătire sau să stea pe bancă în locul meu la vreo câteva meciuri din Cupa Catalunyei”. Trei ani mai târziu, în 2000, colaborarea lor a luat sfârșit: „Era inevitabil. Mourinho avea de pe atunci propria lui filosofie despre fotbal. Dar nu și-o putea impune lucrând cu mine fiindcă trebuia să antreneze așa cum îi dictam eu.

Altfel ar fi sărit scântei”. „Mourinho a învăţat de la mine să-și certe jucătorii între patru ochi și să-i protejeze în afara vestiarului.” „Pe Jose îl interesează în primul rând rezultatul. Și eu vreau să câștig, dar jucând frumos. Calea mea e mai dificilă.” „Nu știu dacă ar mai accepta să-mi fie asistent. Acum e egalul meu. Poate că, într-o bună zi, o să-i fiu eu secund.”

Louis van Gaal, antrenor Bayern

Divizia Naţională a Moldovei nu e așa de liniștită cum se credea. Pe final de campionat, lucrurile s-au încins în ajunul meciului amical dintre echipa naţională divizionară și formaţia stranierilor din campionatul intern. Patronul echipei FC Dacia, Adlan Shishkhanov, nemulţumit de arbitrajul de la meciul dacilor cu CSCARapid, scor 2-2, a ameninţat că nu le permite celor trei jucători ai săi să onoreze convocarea pentru meciul amical de astăzi.

Arbitraj contestat la partidele Olimpia–FC Zimbru și FC Dacia–CSCA Rapid

Arbitrul Ivancenco, pus la zid de patronul dacilor

trebuie să facă ordine. Din acest moment, niciun jucător de la FC Dacia nu va evolua pentru naţionala Moldovei”, a fost ultimatumul lui Shishkhanov.

„Nu sunt mulţumit de jocul echipei mele și, în speţă, de prestaţia arbitrului Vlad Ivancenco.

Arbitrajul a fost unul mizerabil.

Este inadmisibil să arbitrezi în asemenea hal. Pe parcursul întregii partide, Ivancenco nu a permis jucătorilor mei să se atingă de minge. De fiecare dată când intram în posesia balonului, arbitrul fluiera câte ceva. Cartonașele galbene pe care le-a aplicat sunt de neînţeles.

De asemenea, penaltiul acordat în ultimul minut echipei adverse este inexplicabil. Jucătorul nostru a atins mingea, iar centralul a văzut lovitură de la 11 metri. Și asta nu se întâmplă pentru prima oară. În meciul cu Olimpia Bălţi a fost același scenariu”, a tunat Shishkhanov.

Arbitraj contestat şi de zimbri

FMF să facă ordine Patronul dacilor a luat o hotărâre care ar putea duce la penalizarea clubului. „În meciul amical dintre stranierii din campionatul Moldovei și selecţionata divizionară nu le voi permite celor trei jucători de la FC Dacia să onoreze convocarea. Este un semn de protest și, pe această cale, vrem ca fotbalul să fie curat, ca rezultatul să fie stabilit pe teren și nu de arbitri. Nu o să rămân indiferent la aceste acţiuni ale fluierașilor, iar Federaţia Moldovenească de Fotbal

FC Zimbru a obţinut consecutiv câteva victorii și se părea că nimeni nu îi va sta în cale pentru a-și atinge obiectivele – participarea în preliminariile Europa Lague. Totuși zimbrii lui Nicolae Ciornîi sunt aproape de a rata obiectivul propus după înfrângerea, cu scorul de 0-1, în faţa celor de la Olimpia Bălţi.

Olimpia Bălţi a tratat cu maximă seriozitate derbiul pentru stabilirea celei de-a treia participantă în preliminariile Ligii Europa și a reușit să înscrie unicul gol în minutul 37, prin ucraineanul Nikolai Glega, după o gafă imensă a portarului Nicolae Calancea.

Cei peste 7.000 de spectatori, prezenţi la meciul din Bălţi, așteaptă deja meciurile din cupele europene. Echipa lor s-a desprins la patru puncte de FC Zimbru, cu trei etape înainte de finalul campionatului.

Cei de la FC Zimbru au acuzat arbitrajul centralului Iurie Coftun, care nu ar fi acordat un cartonaș roșu unui jucător de la Olimpia Bălţi. Mai mult, antrenorul Ivan Tabanov a spus că arbitrajul a fost „mizerabil”. După această înfrângere, FC Zimbru ocupă locul patru în Divizia Naţională și doar printr-o minune ar putea prinde locul trei, cel care asigură participarea în cupele europene.

FC Sheriff sărbătoreşte titlul Fără griji pe final de campionat și cu cel de-al zecelea titlul consecutiv de campioană a Moldovei, cei de la FC Sheriff se gândesc cum să sărbătorească cucerirea unui nou trofeu. Chiar dacă matematic este deja campioană, FC Sheriff și-a respectat blazonul și a câștigat cu 3-1 meciul etapei a XXX-a, jucat în compania celor de la Viitorul Orhei.

Pentru tiraspoleni au marcat Franca, Hoderean și Volkov, iar pentru Viitorul – Dragovozov.

Shariffantasticii vor sărbători cucerirea titlului pe 15 mai, când va avea loc derbiul local cu FC Tiraspol.

Conducerea FC Sheriff a pregătit un scenariu foarte interesant pentru ceremonia de premiere. Copiii de la Academia „Sheriff” vor prezenta toate trofeele câștigate până acum. De asemenea, va fi prezentată noua emblemă a clubului. Intrarea la meci, care va începe la ora 18.00, va fi gratuită. În celelalte meciuri ale etapei sau înregistrat următoarele rezultate: Iskra–Academia UTM 1-0, FC Nistru–FC Dinamo 1-3 și Sf. Gheorghe–FC Tiraspol 0-0.

Clasamentul este condus de FC Sheriff – 75 puncte, Iskra – 58, Olimpia – 56, FC Zimbru – 52, FC Dacia – 52, CSCA Rapid – 40, Academia UTM – 39, FC Toraspol – 34, Viitorul Orhei – 33, FC Dinamo – 28, Sf. Gheorghe – 21 și FC Nistru – 11.

Vitalie HADEI

12 | Vedete

www.jurnal.md

MARŢI, 11 MAI 2010

JURNAL DE CHIŞINÃU

Ion Suruceanu: „Ian Raiburg mi-a scuipat în suflet”

Theodor Rădulescu cerşeşte bani de la stat pentru afacerea sa privată Theodor Rădulescu, conducătorul artistic al showbaletului „Theodor”, susţine că se află la un pas de faliment. Și asta în timp ce anul trecut a terminat construcţia casei sale, o vilă de lux cu patru nivele, în valoare de câteva sute de mii de euro. Acesta se laudă cu o mașină de peste 15.000 de euro.

Unul din cele trei studiouri a fost închis, iar membrii show-baletului „Theodor” nu mai merg la repetiţii. „Doar costumele mi-au mai rămas. Nu vreau să renunţ, dar dacă baletul se va destrăma, voi crea o nouă trupă de dans. Încă din 2008 am început să simţim criza. Nu ne-a rămas decât o sală de repetiţii care este închiriată de la Cancelaria de Stat. Deja am redus din afaceri, practic mi-am tăiat aripile. Din toamnă, mă pregătesc de retragere, lucru pe care nu mi-l doresc.

Nu avem nevoie decât de un imobil în care am putea să facem repetiţii”, a declarat Theodor Rădulescu în cadrul emisiunii „Deșteptarea” de la Jurnal TV.

Casă luxoasă De fapt, lucrurile nu stau atât de rău pentru conducătorul artistic al showbaletului „Theodor”. Dacă din 2008 Teodor a început să resimtă criza, cum a fost posibil ca, în 2009, coregraful să se mute într-o casă nouă, de lux, construită recent? Locuinţa are patru niveluri, subsolul este dotat cu o saună, un mic bazin și jacuzzi, la parter e bucătăria și livingul, la etajul întâi sunt două dormitoare și un birou, iar la ultimul – o sală

de odihnă cu minibar, un „home cinema”. Și, desigur, nu lipsește un spaţiu amenajat pentru dans și sport. „Unele lucruri din bucătărie nu le-am folosit niciodată, ca în cazul mașinii de spălat vase sau cuptorul electric, pentru că nu am avut nevoie de ele. Atunci când o să vină o gospodină în această casă, o să le găsească noi și o să se bucure”, a declarat Theodor pentru revista „VIP Magazin”.

Centru artistic la Bucureşti La 1 martie 2009, Theodor Rădulescu, în parteneriat cu Radu Sârbu (ex-O-Zone), a deschis la București un centru artistic care include un studio de producţie artistică cu o sală de repetiţii pentru band, o cameră pentru vocal, un studio performant pentru înregistrări profesioniste și o sală de dans. Despre Centrul Artistic „Fame Music and Dance” de peste Prut nu prea s-a scris în presa din R. Moldova.

Mai multe voci susţin că show-baletul „Theodor” este afacerea proprie a lui Theodor Rădulescu, care nu e îndreptăţit să ceară bani de la instituţiile statului.

L.N.

După cinci ani, timp în care nu și-au vorbit și nu s-au întâlnit, dorul prieteniei de altădată, care nu poate fi dată uitării, încă mai persistă.

Ian Raiburg a decis „să spargă gheaţa”, vorbind despre posibilitatea împăcării cu Ion Suruceanu, pe când cel din urmă ne-a declarat că nu poate șterge cu buretele dezamăgirea provocată de cel pe care l-a considerat prieten.

Ian Raiburg

care am fost de acord: „El nu are nimic sfânt în el”.”

Întreţinut de soţie

A cerut de la Voronin apartament pentru Ian Raiburg Dezamăgit, Ion Suruceanu a ţinut să ne spună din start că între el și Ian Raiburg nu a fost o prietenie, ci o colaborare ce a durat 25 de ani. Interpretul consideră că prietenii adevăraţi nu procedează ca Ian Raiburg. „Și eu credeam că pe noi ne leagă o prietenie, dar, după 25 de ani, m-am convins că între noi a fost doar colaborare, nimic mai mult. Nu am fost mândru niciodată, am putut să iert tot ce s-a întâmplat, doar dacă era făcut totul din start.

Ba mai mult, am venit cu o propunere prin intermediul vostru, după o săptămână de la neînţelegerile care au fost, să vină împreună cu soţia la mine, pentru că ei ne consideră nași. Să ia o sticlă de vin și să vină la mine, casa mea a fost și casa lor. În loc să facă asta, mi-a dat o replică bună, spunând cine sunt eu și multe altele.”

L-a costat 25.000 de dolari „L-am ajutat cu ce am putut – și cu bani, și cu apartament. Am umblat pe la Voronin ca să-l ajut să obţină apartament. El, în schimb, mi-a scuipat în suflet. Nu pot uita aceasta. Îmi este foarte

Ion Suruceanu

greu să iert. Nu m-am dus la Voronin ca să cer pentru mine ori pentru copiii mei, am cerut apartament pentru el, ca mai apoi să i se ofere unul de aproximativ 137 metri pătraţi cu doar 25.000 de dolari.

Aproape gratis.”

Nimeni nu vroia să-i cânte piesele „Dacă ar ști alţi artiști, m-ar spânzura! Mă refer aici la Nelly Ciobanu ori alţii care au făcut nu mai puţin decât Raiburg. Nu m-am dus pentru Nelly ori Nătăliţa Barbu, dar pe Ian îl consideram prieten. Și, exact după jumătate de an, îmi face una ca asta... I-am spus: „Ian, nu te supăra, dar ești alintat”. Întotdeauna, l-am susţinut.

Pe timpul Uniunii Sovietice, nimeni nu vroia să-i cânte piesele. I-am făcut nume și lui, dar și mie. Acum, când are de toate, nu are doar prieteni și vrea să mă aibă pe mine din nou ca prieten. Și asta după ce m-a murdărit prin toate ziarele”, ne-a declarat, întristat, Ion Suruceanu, precizând că împreună cu soţia sa, Nadejda, au insistat ca Ian Raiburg și soţia sa, Lina, să revină în Moldova.

A vândut piesele lui Fuego cu 5.000 de dolari Interpretul a rămas profund indignat atunci când cel pe care-l considera prieten devotat nu i-a cerut opinia când a decis să-i vândă piesele cântate de el lui Fuego. Melodiile pe care le-a „crescut” și le-a făcut renumite au fost vândute interpretului de peste Prut. „Am înţeles că el avea nevoie de bani, a câștigat 5.000 de dolari pe ele, dar eu i-am oferit mult mai mult. Mă rog, nu constă totul doar în bani, m-a deranjat că nu m-a anunţat și pe mine. Ian a început să spună că piesele sale sunt ca și copiii săi, dar eu i-am crescut și mă consider coautor. Putea să-mi spună prietenește. Nu am nimic cu Fuego, suntem colegi.

Am ură faţă de Ian și nu ziceam nimic dacă îi dădea lui Fuego piesele pe care nu le-am cântat eu. El a făcut o piesă pe care i-a dedicat-o nepotului nostru, Cristi, la care a fost cumătru de botez. Până și piesa asta i-a dat-o lui Fuego. Atunci soţia mea a spus o frază cu

„Știţi, sunt niște lucruri care au rămas, uit foarte multe, dar ceea ce a făcut Ian nu pot șterge cu buretele. L-am adus în Moldova că nu-și putea câștiga o bucată de pâine peste hotare, trăia din banii soţiei. I-am spus că cu pensia soţiei lui de 2.000 de dolari aici vor trăi foarte bine. I-am dat sfaturi, ca un prieten”, conchide interpretul care, în ciuda divergenţelor cu Ian Raiburg, a rămas prieten cu soţia acestuia, Lina. Ba mai mult, și soţia, și nora lui Ion Suruceanu sunt foarte bune prietene cu soţia lui Ian Raiburg, iar interpretul nu le-a interzis niciodată să rupă relaţia de prietenie.

Există o şansă de împăcare Întrebat dacă mai există o șansă de împăcare cu cel care i-a fost prieten timp de 25 de ani, Ion Suruceanu ne-a răspuns: „Voi continua să fiu pe poziţia mea, dar dacă el se consideră prieten adevărat, dacă va merge la radio și tv, că deja debutul l-a făcut prin intermediul dvs, dacă-și va da mândria deoparte și va spune că într-adevăr au fost niște situaţii în care nu a avut nici el dreptate și că ar putea să-și ceară scuze, voi închide și eu ochii”. Sperăm și noi că prietenia dintre Ion Suruceanu și Ian Raiburg să redevină cât mai curând cea de acum 25 de ani.

Lena NEGRU

JURNAL DE CHIŞINÃU

MARŢI, 11 MAI 2010

Il paradiso | 13

www.jurnal.md

O iubire născută pe Messenger Jurnalul iubirii

CONFESIUNE // Am suferit, dar nu pentru că l-aş iubi, ci pentru visele pe care le aveam în legătură cu o persoană care, două săptămâni mai târziu, avea să mă părăsească fără nicio remuşcare planuri și parcă nimic nu se mai lega, parcă, pur și simplu, nu ne mai plăceam. Eu am fost cea care am deschis un subiect. Era vorba despre fostul prieten. Apoi am început să vorbim și despre altceva, astfel mi-am regăsit „prinţul” de pe Messenger. Vorbea la fel, folosea aceleași expresii îngrijite, special alese și își punea în valoare educaţia. Era vădit dezamăgit, nu de mine, după cum mi-a mărturisit mai târziu, ci de el, se simţea inferior. Cu timpul, am depășit și problema aceasta.

De multe ori m-am gândit cum ar fi să fiu în locul lor. Să am și eu pe cineva care să mă protejeze, să mă iubească, să simtă că sunt totul pentru el, așa cum întâlneam în iubitele mele cărţi adevărate povești de dragoste. Izvor nesecat de inspiraţie de-a lungul veacurilor pentru milioane și milioane de cărţi, dragostea m-a atins și pe mine.

Lăcrimam la impresionantele povești de dragoste, dar nu credeam că voi simţi la fel.

După relaţii eșuate în care încercam să mă agăţ de o mică iluzie, o mică speranţă că am găsit pe cineva cu care să-mi petrec adolescenţa, descopeream că nu era cel pe care îl căutam. A trecut prin viaţa mea ca un fulger ce străbate cerul în mijlocul unei tumultoase furtuni.

O furtună era și sufletul meu atunci când l-am cunoscut pe cel care deţine inima mea. Oscilam între două relaţii fără sens în care, la un moment, îmi pusesem speranţe, care însă s-au dovedit a fi zadarnice, deoarece băieţii nu erau pentru mine. Am crezut că m-am îndrăgostit de ultimul. Am suferit și poate și acum îl privesc cu nostalgie, dar nu pentru că l-aș iubi, ci pentru o nostalgie la gândurile pe care le nutream atunci, la visele pe care mi le aveam în legătură cu o persoană care, două săptămâni mai târziu, avea să mă părăsească fără nicio remușcare.

Ion, un trofeu obţinut uşor Nu am înţeles niciodată de ce am considerat că era potrivit pentru mine. Să fi fost o provocare, un orgoliu sau furia unei neîmpliniri? Nu știu, dar mă bucur că s-a terminat, că nu mai sunt copleșită de tristeţe, cum eram odată, chiar dacă îi pronunţam doar numele. Așadar, eram cu Ion, dar vorbeam pe Messenger cu altcineva. Ion a fost o mario-

Marius, alesul meu netă pe care o etalam colegelor mele. Era un trofeu pe care l-am obţinut ușor, iar apoi n-a mai reprezentat niciun interes pentru mine. Radu apăruse subtil, fără prea multe explicaţii. Niciodată nu a dat explicaţii pentru faptele sale, nici când eram împreună. În viaţa mea, pur și simplu, era un amic de pe net. Însă, ușor-ușor, m-a convins că ar fi mai bine să îl părăsesc pe Ion pentru o relaţie alături de el, deși nici el nu era tocmai o persoană liberă. Avea o relaţie cu Maria, pe care a părăsit-o după nouă luni fără nicio explicaţie. Am renunţat ușor la Ion, care, de fapt, mă părăsise pentru că vorbeam mult timp cu Radu și despre Radu.

Radu, un amic de pe Messenger M-am îndreptat plină de iluzii către o nouă relaţie, bineînţeles cu Radu, care de mult nu mai era un simplu amic. Mi-a mărturisit că simţea o atracţie pentru mine din ziua când am făcut cunoștinţă. Două săptămâni, atât a ţinut. Un timp atât de scurt despre care am vorbit poate prea mult. Nu știu, cert e că am suferit. A trecut, iar Radu a rămas în urmă graţie unui al treilea, alesul. Prima conversaţie purtată cu acesta a fost în perioada când Radu mă interesa, însă, fiind o persoană deschisă, am purtat o conversaţie îndelungată cu Marius. Acesta era numele său,

căruia i-am mărturisit mai multe lucruri intime. Marius, chiar așa, precum iubitul lui Cosette din „Mizerabilii” de Victor Hugo. Marius, un băiat special, a încercat să mă cucerească cu un limbaj neutru. Nu dădea niciun semn că ar fi interesat de mine. Îi specificasem că am o relaţie cu un băiat și că mă gândesc deja la altcineva.

Nu prezentam interes decât ca parteneră de discuţie. El mă considera o fată inteligentă. Relaţia mea cu Radu a murit. Hazardul a făcut ca să vorbesc din nou cu Marius. A fost mirat când am încercat să intru în vorbă o dată, de două, chiar și a treia oară. Apoi i-am trezit interesul și petreceam câteva ore vorbind pe Messenger.

Zilnic, după ce ajungeam acasă, ne căutam în lista Messengerului. Era acolo, doar pentru mine, sau poate că așa credeam.

Au trecut câteva luni, din februarie până în mai, în care el a văzut doar o poză de a mea și aceea cam târziu trimisă. În luna mai, deja mă impacientasem. Zilele treceau, iar Marius nu avea niciun gând să mă invite să ne vedem.

I-am propus și mi-a mărturisit că i-a fost frică știind că uram „invitaţiile”. Am făcut pasul cel mare și ne-am întâlnit. Ce pot spune e că nu a fost „dragoste la prima vedere” nici pe departe. Eu eram prea înaltă, el – prea slab, aparent nu ne potriveam. Am mers minute bune tăcuţi în care ambii meditam și încercam să întrezărim finalul acestei întâlniri.

Ne era frică, deoarece ne făcusem

După o primă întâlnire, cu emoţii de tot felul am spus „DA”. Am vrut să fim împreună. Am început neîncrezători, ca apoi să ne iubim ca doi nebuni. Relaţia noastră a evoluat fără surprize ca în alte dăţi. Era un băiat delicat, sincer, tandru. Mă iubea. Pe 20 mai 2005, am decis să fim împreună. Pe 12 iunie, de ziua lui, am simţit primii fluturi în stomac atunci când buzele sale mi-au atins suav gâtul. Nu eram pregătită pentru relaţii sexuale. Am apreciat la el răbdarea care a avut-o și o are și acum cu mine.

Marius e diferit de toţi băieţii pe care i-am întâlnit, deși nu am avut relaţii sexuale. Mi-a demonstrat cât poate fi de tandru, grijuliu, atent, iubăreţ, gingaș, așa cum poţi mai rar să găsești astăzi.

După un an, corpul său, din cauza căruia era uneori complexat, s-a mai împlinit. Dragostea noastră e pe culmi, iar noi ne ţinem calea unui altuia. Nu putem sta unul fără celălalt. Relaţia cu Marius, spre deosebire de celelalte relaţii, a dat naștere în mine unor sentimente noi, pure, prea frumoase pentru o lume atât de rea. Dimineţi în șir, mă trezesc cu gândul la el și la relaţia noastră. Zâmbesc, sunt fericită. Am parte de ceva unic.

Nimeni nu poate ști cu adevărat cât de mult ne iubim. Însă persoanele ce mă înconjoară au înţeles totuși că de data aceasta e altceva, e ceva nou pentru amândoi.

Noi suntem o pereche de invidiat. Aș vrea să rămân cu el o viaţă. Dacă Dumnezeu mi-l va lua, va rămâne mereu în inima mea ca prima și singura mea iubire.

O intervenţie chirurgicală îi poate salva viaţa Sănduţei medicii moscoviţi au numit și data limită când Sanda trebuie operată – luna mai curent.

O cheamă Arina-Alexandrina Blanari, are 5 anișori și locuiește în satul Trușeni, municipiul Chișinău. Sănduţa – cum o numesc medicii și familia – s-a născut cu viciu cardiac. Fetiţa a suferit prima operaţie complicată la inimă la doar două luni.

Până în prezent, a suferit patru intervenţii chirurgicale complicate, care au fost făcute la Chișinău și la Moscova. Pentru a-i reda speranţa de viaţă, este necesară încă o operaţie care poate fi făcută de chirurgii din capitala Rusiei.

Medicii de la Institutul „Bakulev” din Moscova, unde i s-au făcut ultimele două intervenţii

chirurgicale, trebuiau să-i facă cea de-a cincea operaţie încă în noiembrie 2009. În acel timp, părinţii Sandei, care au vândut totul ce au avut, nu au avut mijloace financiare suficiente pentru tratamentul fiicei lor.

Specialiștii ruși îi dau șanse reale de viaţă Sandei doar printr-o nouă operaţie. Pentru a merge la Moscova și a beneficia

de tratamentul necesar, Sanda are nevoie de 6.500 de dolari.

Părinţii îndureraţi nu dispun de această sumă, iar

Toţi cei care doresc să-i ofere șanse de viaţă și s-o bucure pe fetiţa cu ochii albaștri și pe părinţii ei pot s-o facă alocând bani pe conturile Fundaţiei de Caritate „Sfântul Gheorghe”, mun. Chișinău, or. Codru, str.

Malinovski 16 c/f 1010620001522 c/d 2224710SV35534787100 BC „Mobiasbancă – Groupe Societe Generale” SA MOBBMD22

Jumatatea ˘ ta Pune capăt singurătăţii! Acum în ediţiile de MARŢI şi VINERI ale JURNALULUI şi în tabloidul APROPO poţi găsi sufletul care să-ţi aline singurătatea. Trebuie doar să suni la 090023456 (număr taxabil: 7 lei min, primele 30 sec gratuite) pentru a afla detalii despre El sau Ea sau... dacă nu ai curajul, trimite-ne datele tale pe adresa redacţiei şi de restul avem noi grijă. Niciodată nu a fost mai simplu săţi găseşti sufletul-pereche.

Un japonez caută o moldoveancă Mă cheamă Shoukichi. Sunt japonez, om de afaceri, 45/174/70, fără vicii, divorţat. Aș dori să cunosc o doamnă, domnișoară cumsecade, zveltă, până la 33 de ani, fără copii, pentru a forma o familie. Trimiteţi poze și scrisoare despre dvs. în engleză pe adresa: Mr. Shoukichi, Ibaragi prefecture, Toride city, Koofuudai 2-4-8, Japan. (415)

Caut un bărbat descurcăreţ Sunt o femeie înaltă, de 45 de ani, și aș vrea să cunosc un bărbat înalt, solid, fără vicii, descurcăreţ în toate, liber, așa cum și-ar dori orice femeie de vârsta mea. (416)

Un chişinăuean caută o chişinăueană Sunt un bărbat de 56 de ani, locuiesc singur. Aș dori să mă căsătoresc cu o chișinăueană josuţă, liniștită, asigurată. (417)

Caut un bărbat de viaţă Sunt o femeie de la ţară, liniștită, cu locuinţă proprie. Am 48 de ani, 1,68 m. Aș vrea să cunosc un bărbat cu vârsta între 48 și 54 de ani, care să-mi fie alături tot restul vieţii. (418)

Tânăr şi energic Mă numesc Adrian și am 25 de ani, 1,67 m, 67 kg. Nu fumez și nici nu consum băuturi tari. Sunt o fire liniștită și cumsecade. Aș vrea să cunosc o blondă sau șatenă între 1,55 și 1,60 m și 50,55 kg. (419)

Muzicant din provincie Sunt de la ţară. Am 39 de ani, 1,75 m. Aș vrea să fac cunoștinţă cu doamna al cărei număr este 385. (420)

Domn înalt, cu studii superioare Am 39 de ani. Sunt un bărbat înalt, cu studii superioare. Solicit cunoștinţă cu o femeie înţelegătoare, cu vârsta între 32 și 35 de ani, pentru a întemeia o familie trainică, bazată pe respect. (421)

14 | Povești adevărate

www.jurnal.md

MARŢI, 11 MAI 2010

JURNAL DE CHIŞINÃU

Norocul e o floare rară FATALITATE // Femeile urâte sunt născute pentru chin şi necaz, cele frumoase însă – pentru plăcerea ochilor şi trupului știţi e că în toată această perioadă Inesa i-a fost nu numai medic, ci prieten și sfătuitor în diverse situaţii.

Tatăl Inesei atunci când și-a văzut fiica la maternitate și-a spus în gândul lui: „Uite că s-a născut un pui de om fără noroc”. Poate că bărbatul avea dreptate. Ochii copiliţei erau mici și adânciţi în cap, nasul coroiat și mare. Indiferent ce schimbări va suporta chipul Inesei peste ani, aceasta nu va fi niciodată frumoasă.

Fericirea Inesei

La noi acasă

cu Lidia BOBÂNĂ Și pentru că fetiţa nu avea chip atrăgător, nici el nu ţinea destul de mult la ea. I-a mai născut nevastă-sa doi băieţi, așa că s-a împăcat cu ideea că nu va avea nepoţi de la fată. O astfel de pocitanie nu se mai mărită în vecii vecilor. Feciorii se vor însura și îl vor bucura cu urmași. Ori de câte ori se uita la fetiţa lui, îl cuprindea un soi de milă. Mama fetei însă o iubea pe Inesa, că era trup din trupul ei. Se căina doar că s-a aruncat copila în neamul bărbatului ei. Toţi din neamul acestuia erau urâţi de mama focului.

Au trecut anii. Inesa, chiar dacă nu era ruptă din soare, era o fire blajină și înţelegătoare care te făcea să uiţi de sluţenia ei. Fata era veselă, harnică și nemaipomenit de agreabilă. Avea prieteni mulţi pentru că era săritoare la nevoie.

Bucuria părinţilor era că Inesa învăţa bine la școală. La adunările părinţilor se mândreau că au un copil atât de dezgheţat.

După facultate, s-a angajat la un spital. Și aici treburile îi mergeau strună. Colegii vorbeau cu răutate de reușitele Inesei: „Dacă nu are familie, gospodărie, sigur că o să îi curgă mucii numai la serviciu!”. E adevărat. Își petrecea timpul liber la spital sau slugărindu-și cumnatele. O foloseau toţi care aveau nevoie de ceva. De parcă așa și trebuia să fie! Niciunul dintre fraţi sau rudele fetei nu s-a gândit o dată la ea ca la un om. La sărbătorile familiei o invitau pentru că aveau nevoie de ea să stea cu copiii, să le facă ordine în casă, o trimiteau să facă cumpărături. Stătea rar cu neamurile la masă pentru că era mereu ocupată cu altceva.

Inesa s-a obișnuit cu starea asta de

Horoscop

lucruri, încât tot ce se întâmpla le lua drept treburi firești. Doar mamei îi sângera sufletul. Nu credea că fata asta a ei nu o să aibă partea ei de fericire. Are profesie bună, se gândea mama, face și doctoratul.

Pocitania familiei Întâmplarea a fost să vină la părinţii ei acasă un coleg de lucru al lui taică-său. Să fi avut bărbatul cela vreo 40 de ani. A venit omul cu o rugăminte. Nevastă-sa, plecată de mai mulţi ani în Italia, l-a rugat să găsească pe cineva să stea cu cei trei copii ai lor și să plece și el la ea.

Spunea că i-a găsit un loc de lucru bine plătit într-un trust de construcţii. Și uite că venise el la tatăl Inesei în speranţa că soţia moșului ar fi putut avea grijă de cei trei copii. „Nu o să fie pe degeaba, bade.

Ne înţelegem, că suntem oameni și ne cunoaștem de multă vreme.”

Mama Inesei, femeie muncită și cam bolnavă, nu se grăbea cu răspunsul. Aveau nevoie de bani, nici vorbă, dar a cam uitat ea a îngriji de copii. Inesa, care era de faţă la discuţia asta, o îndemnă pe mamă-sa: „Acceptă, am să te ajut și eu. În două, o vom scoate la capăt!”

Vă daţi seama că toată povara a căzut pe umerii Inesei. În primul rând, tânăra a trecut cu traiul în apartamentul lui Slavic ca să le fie copiilor mai ușor. În al doilea, se

mai gândea că dacă îi telefonează părinţii pe copii, aceștia ar trebui să fie prin preajmă. Că era o muncă grea, puţin spus. Inesa însă, obișnuită cu treburi de astea, o scotea în capăt destul de bine. Mamă-sa, de fapt, stătea cu copiii când Inesa era în tura de noapte. Și-a pus în gând să treacă cu lucrul la o catedră, ca să-și continue activitatea știinţifică.

De la slugă la sfătuitoare şi prietenă La început, părinţii copiilor le sunau destul de des. Mai ales tatăl, care câștiga destul de bine. Trimiteau acasă bani și cadouri pentru cei care îngrijeau de copiii lor. Însă, la un an, o veste proastă a ajuns la Chișinău – Slavic a suportat un accident de muncă. Soţia acestuia a prevenit-o pe Inesa că ar putea fi adus acasă și că o să aibă nevoie de îngrijiri. „Găsește-mi o soră medicală. O plătesc cât nu face.”

S-a întors Slavic din Italia fără un

picior și cu moralul la pământ. În prima lună, l-a îngrijit chiar Inesa. Și-a luat concediu și, împreună cu mamă-sa, a făcut tot ce i-a fost în putere ca să îi ușureze bărbatului durerea. În familie era o atmosferă apăsătoare, Slavic nu vroia să vadă pe nimeni și nu avea nevoie de nimic.

Elena, soţia sa, parcă dispăruse. Nici bani nu mai primeau din străinătate. Mama Inesei era cam supărată. Nu era plătită de trei luni și rezervele pe care și le făcuse pentru zile negre au fost cheltuite în familia lui Slavic.

Aici mergea și o parte din salariul Inesei. Dar, mă rog, era o situaţie ieșită din comun. Abia peste jumătate de an, Slavic a ieșit din starea ceea de deznădejde. A început să-și caute de lucru. Ceea ce trebuie să

Peste vreun an de zile, a dat de veste în sfârșit și nevasta lui Slavic. A venit un avocat din Italia, plătit pesemne chiar de dânsa, cu propunerea ca, în schimbul unei sume de bani, Slavic să semneze actele de divorţ. Firește că soţia sa îl mai ruga să aibă grijă de copii până ajung aceștia la maturitate.

Ea îi va trimite lunar o anumită sumă de bani drept pensie alimentară. Fetiţa cea mai mare a femeii împlinise în primăvara ceea 14 ani.

Cel mic avea zece... Iată că, la 43 de ani, Slavic a rămas singur, cu trei copii minori și fără un picior. „Are dreptate”, îi spunea el Inesei. „Cui îi trebuie un calic ca mine. Vera a vrut întotdeauna să trăiască bine și să se distreze. Ai văzut ce nevastă frumoasă am avut...”

Deși n-au mai vorbit după aceea despre divorţul bărbatului, după toate semnele, el suferea mult. Mereu încruntat, tăcut, a pornit să bea. Inesa și-a zis că dacă o să-i lase să se descurce singuri, familia lor nu o să-și mai revină niciodată. Într-o bună zi, a plecat cu treburi la Iași. Vă spuneam că își făcea doctoratul.

A revenit peste o lună și maică-sa din prag i-a spus: „Telefonează-l pe Slavic. Te caută de o săptămână”. Inesa l-a telefonat peste câteva săptămâni ca să-l felicite cu ziua de naștere. Și de atunci sunt împreună. Încă nu fac o familie, dar spre asta merg.

11 mai 2010

Berbec Se pare că sunteţi nemulţumit de tot ce se petrece în jur și vă ieșiţi ușor din fire. Vă sfătuim să nu exageraţi și să vă controlaţi reacţiile. Evitaţi discuţiile aprinse cu persoana iubită!

Taur Se pare că astăzi aveţi un spirit critic ieșit din comun și tendinţa să faceţi o tragedie din orice mărunţiș. După-amiază, începeţi să vă pregătiţi pentru o călătorie în interes personal. Reușiţi să vă liniștiţi abia spre seară.

Gemeni Dimineaţa, se pare că reușiţi să vă dezamăgiţi un prieten apropiat. Sunteţi predispus la gafe. Vă sfătuim să nu îi căutaţi nod în papură partenerului de viaţă. Ar fi bine să ascultaţi o persoană mai în vârstă din familie, chiar dacă nu vă convine ce spune.

Rac S-ar putea să fiţi neliniștit din cauza unor probleme financiare minore. Nu este cazul să vă faceţi probleme. Dupăamiază, o rudă apropiată vă împrumută o sumă importantă sau vă propune o colaborare de pe urma căreia puteţi câștiga bine.

Balanţă Faceţi câteva drumuri scurte în care reușiţi să îmbinaţi interesele profesionale cu cele personale. S-ar putea însă ca partenerul de viaţă să nu fie de acord să cumpăraţi un obiect de valoare. Resimţiţi o stare de nervozitate accentuată și sunteţi tentat să exageraţi.

Leu Aveţi tendinţa de a deveni prea insistent cu cei din jur și chiar sâcâitor.

Neînţelegerile cu un prieten apropiat vă pun pe gânduri. Întrebaţi-vă dacă nu cumva exageraţi! Vă sfătuim să fiţi calm și prudent, ca să evitaţi discuţiile inutile.

Scorpion Din cauza oboselii, este posibil să fiţi din cale afară de nervos și să vă controlaţi cu mare greutate. Nu este exclus să vă certaţi cu cei din jur. Vă sfătuim să vă stăpâniţi agresivitatea ca să nu vă faceţi dușmani.

Vărsător Un prieten vă redă buna dispoziţie și optimismul propunându-vă o colaborare. Vă recomandăm să terminaţi ce aţi început și să nu neglijaţi problemele familiale. Ascultaţi cu răbdare propunerile partenerului de viaţă!

Săgetător Aveţi tendinţa să vă enervaţi fără motiv, ceea ce vă poate pune în situaţii neplăcute. Vă recomandăm să evitaţi activităţile sociale și afacerile, pentru că aveţi prea puţine șanse de reușită. Păstraţi-vă calmul!

Pești Dimineaţa, sunteţi predispus la exagerări. O discuţie banală cu un coleg de serviciu poate să degenereze într-o ceartă serioasă. Puteţi evita divergenţele dacă nu încercaţi să vă impuneţi punctul de vedere.

Fecioară Se pare că acordaţi prea multă importanţă unor probleme mărunte și că sunteţi tentat să exageraţi. Încercaţi să vă detașaţi! Grijile nejustificate ar putea să vă afecteze sănătatea.

Capricorn Se pare că aveţi dificultăţi de concentrare. Vă sfătuim să nu vă ocupaţi de mai multe lucruri în același timp, pentru că riscaţi să aveţi surprize neplăcute.

JURNAL DE CHIŞINÃU METEO

Marţi

Chișinău

12°C...25°C

Bălţi Cahul

MARŢI, 11 MAI 2010

Miercuri

5 11°C...24°C5 13°C...26°C5

5 13°C...26°C5 15°C...28°C5 14°C...27°C

Divertis | 15

www.jurnal.md Joi

5 13°C...27°C5 15°C...29°C5 14°C...28°C

Afis,

Orice bănuţ pentru Iulia, fetiţa cu oase de sticlă

Mica publicitate ACUM ANUNŢUL TĂU VA APĂREA DE TREI ORI PE SĂPTĂMÂNĂ: MARŢI, JOI ȘI VINERI: TEL.: 090023456. ÎNCHIRIERI

Teatrul republican „Luceafărul”

ora 11.00 23.05 „În această viaţă” de Gh. Urschi, ora 11.00

13.04 „Operă de trei parale” după B. Brecht, ora 18.00 14.04 „Cabaret Jacksonville” regia B. Focșa, ora 18.00 16.04 „Haos” după Robert Thomas, ora 18.00 20.04 „Ciuleandra” după L. Rebreanu, ora 18.00

Teatrul Municipal „Satiricus Ion Luca Caragiale”

Spectacole pentru copii 16.05 „Motanul încălţat” după Ch. Perrault, ora 12.00 23.05 „Aladin” după „O mie și una de nopţi” regie S. Focșa, ora 12.00 30.05 „Vrăjitorul din Oz” după L. Frank Baum, ora 12.00

Teatrul Municipal de Păpuşi „Guguţă” 22.05 „Unde-i Hipopotamul?” de V. Lifșiţ,

14.05.2010 „Maimuţa în baie” de Irina Nechit, ora 18.00 15.05.2010 “Maestrul și Margarita” de Mihail Bulgakov, ora 18.00 16.05.2010 „O noapte furtunoasă” de Ion Luca Caragiale, ora 18.00 Serată jubiliară Valeriu ŢURCANU – 60 ani!

Teatrul Republican de Păpuşi „Licurici” 15.05 „Puișorul de aur” de V. Orlov, ora 11.00, rus.

16.05 „Jocuri magice” de T. Jucov, ora 11.00, rom.

Sudoku SIMPLU

De la opt luni este imobilizată în ghips. Este povestea cutremurătoare a Iuliei, o fetiţă de cinci anișori din satul Peresecina, raionul Orhei. Micuţa suferă de „boala oaselor de sticlă”, în terminologie medicală – osteogeneză imperfectă.

Până acum, a suferit paisprezece fracturi ale membrelor inferioare, iar în prezent este imobilizată în ghips din cauza piciorului drept, la care a avut o intervenţie de corectare a lungimii femurului.

Pentru a-i reda şanse la o viaţă şi copilărie fericite, Iulia are nevoie de un tratament în valoare de 12 mii de dolari, care poate fi făcut în capitala Rusiei.

Toţi cei care doresc să contribuie la împlinirea acestui vis pot să doneze bani la cele trei conturi deschise la Banca de Economii: cont în euro – 2805136978200, cont în dolari – 2805536840200, cont în lei – 280953644981. Contul este deschis pe numele mamei Iuliei, Uliana Leahovici.

X Un motan se plimbă pe câmp. Și o vacă îl întreabă: - Așa mic și deja ţi-a crescut mustaţa?

- Și tu așa mare și tot fără sutien?

X Un câine merge prin deșert și spune: „Dacă nu găsesc un pom, fac pe mine!”.

X Ce trebuie să-i faci unui hipopotam cu diaree?

- Loc. X Într-un laborator, doctorul îi cere asistentului: - Dă-mi sticla cu diacetilamidonapidol!

- E goală, domnule doctor.

- La naiba! Iar mi-au băut coniacul!

X Un băieţel privea atent la un preot care își repara gardul.

- De ce mă privești așa de atent, fiule?

- Vreau să aflu ce zice un preot când își dă cu ciocanul peste degete!

EPIGRAME

Gheorghe BÂLICI „Iubește-ţi aproapele ca pe tine însuţi”

CONDOLEANŢE Administraţia Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină este profund întristată în legătură cu trecerea în nefiinţă a celui care a fost Adrian Axenti, membru al Consiliului de Administrare, și exprimă sincere condoleanţe familiei, rudelor.

Dumnezeu să-l odihnească în pace.

VÂNZĂRI VÂND lot la Durlești. Tel.: 0680 61 880, Nicolae.

Pe-aproapele de peste drum Nu vreau deloc să-l amărăsc: Pe lângă el, și eu acum Am început să mă urăsc...

Criza la ei și la noi Pe glob, cu traiul care nu-i ușor Se mai descurcă omul cu umor; În ţara noastră, ce e numai una, E nevoit să râdă totdeauna...

previne cancerul de colon. Cel mai eficient absorbant în curele de detoxifiere. Tel.: 067 18 41 33 * SISTEMUL de tratament „Catudzo Niși” ridică imunitatea, tratează cancerul. Șase reguli de sănătate le puteţi studia și învăţa pe adresa Miron Costin 15/3, tel.: 067 18 41 33 (Vita Longa).

SERVICII APĂ CALDĂ, baterie solară. Tel.: 069620482.

BIG BANC

DIFICIL

DAU în chirie o cameră pentru o domnișoară, în sectorul Botanica. Tel.: 069 79 36 67

* CURĂŢIREA INTESTINALĂ – primul pas spre sănătate. Produs detoxifiant, 100% natural. Înlătură constipaţiile, toxinele, colesterolul, balonările, hemoragiile, paraziţii, crește imunitatea,

COMPANIE juridică oferă consultaţii juridice civile, economice, fiscale, funciare privind înregistrarea, lichidarea întreprinderilor, reprezentarea în instanţe de judecată de diferit nivel, recunoașterea hotărârilor judecătorești străine, precum și executarea lor. Tel.: 232212.

GSM: 068274174.

Citatii , În baza articolului 108, CPC RM, Judecătoria Hâncești solicită prezenţa dnei Rusu Ecaterina Nicolae, domiciliată în or.

Hâncești, str. Mihalcea Hâncu 40, pentru data de 04.06.10, ora 11.00, în incinta Judecătoriei Hâncești, biroul nr. 4, în calitate de pârâtă, în cauza civilă ÎCS RED UNION FENOSA SA vs Rusu Ecaterina Nicolae cu privire la încasarea datoriei. În caz de neprezentare, examinarea cauzei civile va avea loc în lipsa reclamatei.

Victoria Sârbu, judecător, Judecătoria Hâncești În baza articolului 108, CPC RM, Judecătoria Economică de Circumscripţie solicită prezentarea reprezentantului SRL „Vraja Mării” pentru data de 01 iunie 2010, ora 09.30, pe adresa mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare 73, biroul 213, etajul 2, în calitate de pârât, în cauza demarată la acţiunea ÎCS RED UNION FENOSA SA privind încasarea sumei de 5.566 de lei 58 de bani.

Integramă

În caz de neprezentare, cauza va fi examinată în absenţa reclamatului.

Ion Stepanov, judecător Judecătoria Călărași solicită prezentarea dnei Trifan Maria Constantin, domiciliată în orașul Călărași, str. 28 iunie 18, blocul 7, pe 01. 07. 2010, ora 10.00, la ședinţa judiciară, str. Alexandru cel Bun, 153, or. Călărași, biroul 4), în calitate de pârâtă, în cauza civilă nr. 2-505-2010 privind încasarea datoriei, intentată la cererea ÎCS „RED UNION FENOSA” SA. În caz de neprezentare, cauza se va examina în lipsa pârâtei.

P. Codreanu, judecător Viorel Chiriac, domiciliat în raionul Orhei, satul Seliște, este citat pe 25.05.2010, ora 8.30, la Judecătoria Piatra Neamţ, România, în calitate de pârât, în dosarul nr. 8903/279/2009, deschis la acţiunea Nataliei Lozinschi privind desfacerea căsătoriei.

16 | Zigzag

www.jurnal.md

Madonna, într-un nou pictorial sexy, la vârsta de 51 de ani Madonna a apărut din nou într-un pictorial sexy, la vârsta de 51 de ani. De această dată, artista americană pozează pentru revista „Interview”, informează thesun.co.uk, citat de mediafax.ro. În una din fotografii, Madonna apare doar în lenjerie intimă și prezintă în faţa camerei foto o talie de invidiat. În altă fotografie, „regina muzicii pop” sărută un crucifix, realimentând zvonurile despre relaţia controversată pe care o are cu religia.

Fotografiile provocatoare ale divei americane însoţesc un interviu pe care aceasta l-a acordat regizorului Gus Van Sant. În interviu, ea a mărturisit că prestaţia fostului ei soţ, Sean Penn, din filmul „Milk-Preţul curajului” a făcut-o să plângă. „Milk a fost un film senzaţional, Sean Penn e extraordinar. Să urmăresc acest film a fost un fel de călătorie în lumea amintirilor mele”, a declarat artista americană.

Madonna a mărturisit în același interviu că în ultima perioadă și-a „neglijat” cariera muzicală, deoarece a fost extrem de ocupată să scrie

Bombe neexplodate, găsite lângă vila lui George Clooney Experţii militari italieni au fost chemaţi să dezamorseze niște bombe rămase neexplodate din cel de-al Doilea Război Mondial, găsite chiar în lacul din faţa vilei actorului american George Clooney, în Italia.

scenariul filmului „W.E.” – un lungmetraj despre regele Edward al VIII-lea și iubita sa, Wallis Simpson.

Descrisă de numeroase ori drept „una dintre cele mai bune artiste pop ale tuturor timpurilor”, numită și „Regina Pop-ului”, Madonna

este și cea mai bine vândută cântăreaţă a secolului XX, potrivit Recording Industry Association of America, cu peste 200 de milioane de albume vândute în întreaga lume. În martie 2008, ea a fost inclusă în Rock and Roll Hall of Fame.

Arsenalul mortal din lacul Como includea bombe și grenade de mână, în total 220 de kilograme de material explozibil, aflate la o distanţă de numai 14 metri de reședinţa de vacanţă a actorului, conform Daily Mail, citat de ziare.com.

George Clooney a cumpărat Villa Oleandra (30 de camere), situată pe malul lacului Como, în Laglio, nordul Italiei, în 2002, pentru echivalentul a 6,5 milioane de lire sterline.

De când actorul și-a cumpărat vilă în zonă, la pachet cu o piscină, o sală de gimnastică, un teren de tenis și grădini, preţurile la imobilele din zonă au crescut considerabil, ajungând să se vândă de la 1.000 de euro pentru metru pătrat la 10.000 de euro.

Tracy Woodhouse și partenerul său, Graham Peck, din Scarborough, Marea Britanie, erau atât de disperaţi să aibă propria casă încât au hotărât să modifice o fostă toaletă publică, notează Daily Mail.

Din nou singură Halle Berry și iubitul ei, Gabriel Aubry, s-au despărţit după patru ani de relaţie.

Câștigătoarea premiului Oscar și modelul canadian se află în negocieri pentru împărţirea custodiei micuţei lor de doi ani, Nahla.

Vestea despărţirii a fost confirmată de manechin, care a ţinut să precizeze că va avea mereu sentimente pentru actriţă. „Nu voi comenta tot ce s-a speculat în media, dar sunt trist să vă anunţ că Halle și cu mine am decis să ne despărţim de această dată. Halle este și va fi mereu unul dintre cei mai speciali și frumoși oameni pe care i-am cunoscut vreodată și sunt sigur că vom continua să ne iubim și să ne respectăm unul pe celălalt.”

Surse din anturajul actriţei au declarat presei că aceasta a devenit insuportabilă și că îi reproșa tot timpul lui Aubrey că nu are o carieră. „Îi spunea mereu că este un ratat. Tot timpul amintea că ea a câștigat Oscarul, iar el nu a reușit să evolueze de la stadiul de model. Gabriel nu a mai suportat și s-a decis să o părăsească.”

Berry, 43 de ani, și Aubry, de 34 de ani, s-au cunoscut la deschiderea unui magazin „Versace”, în Manhattan, în februarie 2006.

O femeie de 72 de ani din Indiana, SUA, a șocat comunitatea locală.

Bunica a plătit o femeie pentru a fi mamă-surogat pentru ca ea și nepotul ei, de 26 de ani, să poată avea un copil.

care locuiește într-o toaletă publică. Dar noi suntem foarte mândri de micuţa noastră casă, cu vedere spre mare”, a declarat Tracy Woodhouse.

Peck și Woodhouse au plătit 15.000 de lire sterline (circa 73.600 de lei) pentru a închiria clădirea pe o perioadă de șapte ani, după care

„Nu mă interesează părerea nimănui.

Sunt îndrăgostită de Phil”, a declarat Pearl Carter, bunica lui Phil Bailey, conform Sky News.

Cei doi s-au întâlnit când Phil avea 18 ani, iar mama sa, Lynette Bailey, dată spre adopţie de Pearl, murise deja. Rămas singur pe lume, tânărul și-a căutat bunica. Cei doi s-au îndrăgostit nebunește unul de altul. „Din primul moment în care l-am văzut, am știut că nu vom avea niciodată o relaţie normală bunică – nepot”, a declarat bunica, care plătește din pensia ei femeia surogat ce îi va dărui un copil. „Pentru prima oară după mulţi ani, mă simt activă din punct de vedere sexual”, a spus ea.

Relaţia incestuoasă dintre cei doi a

au renegociat contractul pentru a li se permite să mai stea acolo încă 21 de ani contra sumei de 1.800 de lire sterline (circa 8.800 de lei) pe an. De asemenea, ei au cheltuit aproximativ 35.000 de lire sterline (circa 172.000 de lei) pentru a repara și a mobila proprietatea.

Primul telefon mobil avea aproape două kilograme şi costa 10.000 de dolari Martin Cooper este un nume mai puţin cunoscut, dar invenţia sa este atât de populară încât mai mult de jumătate din populaţia planetei nu poate să trăiască fără ea. În 1973, împreună cu echipa sa de cercetare de la Motorola, a dezvoltat primul prototip de telefon mobil.

Cântărea aproape două kilograme, iar producţia sa a costat aproximativ un milion de dolari. „Am închis o fabrică și am pus toţi muncitorii să lucreze la prototip și la infrastructură care l-a făcut să funcţioneze”, își amintește Cooper, în cadrul unui interviu acordat BBC. Pentru început, Cooper și echipa sa au îndesat o serie de componente într-un obiect care seamănă cu receptorul unui telefon. „Provocarea era aceea de a dezvolta o reţea având nevoie de un spectru de 3MHz, echivalentul a cinci canale TV pentru a acoperi globul”, arată Cooper. De fapt, cea mai mare greutate a primului telefon mobil o avea bateria, care cântărea

JURNAL DE CHIŞINÃU

O bunică de 72 de ani va avea un copil cu nepotul ei, de 26 de ani

Au transformat o toaletă publică în locuinţă

Timp de aproape un secol, clădirea în stil victorian servea ca toaletă publică pentru oamenii aflaţi în preajma plajei din Scarborough. Însă, de curând, ea a fost transformată într-o casă modernă de cei doi britanici.

Acum, în încăperea ce anterior era destinată bărbaţilor a fost amenajată sufrageria, iar în cea pentru femei se află dormitorul și o mică baie. „Unii oameni glumesc pe seama noastră și spun că noi suntem cuplul

MARŢI, 11 MAI 2010

de vreo cinci ori mai mult decât cea a unui telefon mobil modern. „Durata de viaţă a bateriei era de 20 de minute, dar nu era o problemă, având în vedere că nimeni nu putea ţine telefonul la ureche atât de mult din cauza greutăţii sale. Avea peste un kilogram”, spune inginerul, care anul acesta împlinește 82 de ani.

Primele modele au fost direcţionate către doctori și pentru personalul spitalelor pentru o mai bună comunicare. În 1983, un celular costa nu mai puţin de 4.000 de dolari. Asta înseamnă echivalentul a 10.000 de dolari.

Primul telefon realizat în scopuri comerciale de Motorola este Motorola DynaTAC 8000x. La acea vreme, un gadget care te scoatea din anonimat. Am putea spune că

același lucru se întâmplă și astăzi dacă cineva iese cu acest telefon pe stradă, dar cu siguranţă efectul asupra celor din jur nu mai este același.

Telefonul a ajuns să fie cunoscut de public datorită serialului bine cunoscut „Saved by the Bell”.

Avea 33 de cm lungime, aproape un kilogram greutate și 30 de minute autonomie în convorbiri.

Despre telefoanele din ziua de

azi, Marty Cooper nu are o părere prea bună. „L-au transformat într-o monstruozitate. Manualul de utilizare este acum mai mare și mai greu decât telefonul. O bună tehnologie este intuitivă, noile modele însă te obligă să devii inginer”, spune părintele telefonului mobil.

Pe viitor, el vede celularul transformat într-un cip implantat în spatele urechii.

început din a doua săptămână după ce se cunoscuseră, la o cină stropită cu vin, cea care a dat tonul fiind chiar Pearl. Deși a recunoscut că se aștepta să fie respinsă când l-a sărutat pe Phil, acesta a răspuns: „O iubesc pe Pearl din toată inima. Întotdeauna m-am simţit atras de femei mai în vârstă și cred că Pearl este fantastică. Acum voi deveni tătic și abia aștept”, a spus Phil, completând că „nu poţi alege de cine te vei îndrăgosti”.

Cei doi au plătit mamei-surogat 54.000 de dolari pentru a le purta copilul în pântec, în urma unui anunţ. „Iniţial, am fost șocată”, a mărturisit Roxanne Campbell, mama-surogat în vârstă de 30 de ani. „Însă sunt o pereche formidabilă și am văzut cât de mult se iubesc. Știu că și copilul va fi iubit”, a mai spus ea.

Salvat de... urechi Un băiat în vârstă de 6 ani din China a avut marele noroc de a nu cădea de la etajul opt al blocului în care locuiește, deoarece urechile nu i-au trecut printre gratiile din faţa geamului, relatează „The Telegraph”. În momentul în care s-a trezit, Ming Ming a văzut că era singur în casă, așa că s-a îndreptat către geam pentru a vedea dacă bunicul său era prin apropiere. Din neatenţie, el s-a aplecat prea mult, iar corpul i-a strecurat aproape în totalitate printre barele de fier. Din fericire, băiatul nu a căzut de la etajul opt, deoarece urechile i-au rămas între gratii. La foarte scurt timp, vecinii i-au auzit strigătele disperate și au solicitat intervenţia pompierilor, care au reușit să îl salveze. „În orice moment, ar fi putut să cadă sau chiar să se sufoce”, a declarat Wang Shen, purtătorul de cuvânt al serviciului de pompieri.