Jurnal de Chisinau

MARŢI, 15 iunie 2010 ANUL X, NUMĂRUL 42 (956)

www.jurnal.md € 15,78 $ 12,90

PRET: 3,00 LEI

ISNN 1857-0771

bilete de avion

mytravel® tel.: 806-806

SPORT

Ronaldo, deranjat de vuvuzele >P13

MARŞUL DURERII GENOCID // “Beria, Beria, / Ai umplut Siberia / Nu cu hoţi, nu cu tâlhari, / Dar cu moldoveni gospodari!”

UN BĂTRÂN BASARABEAN îi înfruntă cu această privire blajină pe călăii care l-au trimis să moară pe pământ străin, departe de patria sa. Fotografie realizată în anii ‘50 ai secolului trecut în Siberia. >P4

AU RĂMAS

DOAR N-ai uitat să te abonezi la ziarul preferat?

11 ZILE

2 | Actualitate

www.jurnal.md

MARŢI, 15 IUNIE 2010

JURNAL DE CHIŞINÃU

este o publicaţie editată de JURNAL TRUST MEDIA PREŞEDINTE: Val Butnaru Apare din 1999 Adresa redacţiei: str. Vlaicu Pârcălab 63, etaj 3, Centrul Skytower, cod poştal 2012, Chişinău, Republica Moldova Telefoanele redacţiei: 23.83.31, 23.76.45 GSM 068.58.37.77 Orange GSM 079.98.37.77 Moldcell fax: 23.42.30 e-mail: cotidian@jurnal.md internet: www.jurnal.md REDACŢIA: DIRECTOR: Aureliu Cornescu aureliu.cornescu@jurnal.md REDACTOR ŞEF: Rodica Mahu rodica.mahu@jurnal.md REDACTOR ŞEF ADJUNCT: Mariana Raţă mariana.rata@jurnal.md EDITORIALIŞTI: Nicolae Negru Petru Bogatu REPORTERI: Vitalie Hadei vitalie.hadei@jurnal.md Irina Nechit irina.nechit@jurnal.md Svetlana Corobceanu svetlana.corobceanu@jurnal.md Marina Liţa marina.lita@jurnal.md Victoria Popa victoria.popa@jurnal.md Svetlana Panţa svetlana.panta@jurnal.md REDACTOR STILIZATOR: Ilie Gulica ilie.gulica@jurnal.md EDITOR FOTO: Elena Grozavu elena.grozavu@jurnal.md DESIGN: Alex Marchitan alex.marchitan@jurnal.md Corneliu Comendant corneliu.comendant@jurnal.md MANAGER PRODUCŢIE & ABONAMENTE: Veaceslav Dreglea „Jurnal de Chişinău” este marcă înregistrată a JURNAL TRUST MEDIA Preşedinte JURNAL TRUST MEDIA Val Butnaru val.butnaru@jurnaltv.md DIRECTOR Adrian Gîţu adrian.gitu@jurnaltv.md DIRECTORI DEPARTAMENTE: DIRECTOR DEPARTAMENT TEHNIC Artur Hasnaş artur.hasnas@jurnaltv.md DIRECTOR PUBLICITATE Virginia Prodan virginia.prodan@reforma.md DIRECTOR DEPARTAMENT CONTABILITATE Victoria Ursu victoria.ursu@jurnaltv.md DIRECTOR DEPARTAMENT JURIDIC Gheorghe Stratan gheorghe.stratan@jurnaltv.md DIRECTOR DEPARTAMENT IT Sergiu Bivol sergiu.bivol@jurnaltv.md DIRECTOR DEPARTAMENT WEB Vitalie Harea vitalie.harea@jurnaltv.md JURNAL TRUST MEDIA editează ziarele “Jurnal de Chişinău”, “Apropo”şi “Economist”, JURNAL TRUST MEDIA este proprietarul televiziunii JURNAL TV şi a postului de radio JURNAL FM. Publicitatea JURNAL TRUST MEDIA este administrată de agenţia de publicitate ”REFORMA ADVERTISING”. ŞEF DEPARTAMENT PUBLICITATE PRINT: Alina Vdovicenco alina.vdovicenco@reforma.md telefon 23.46.79 GSM 068.30.21.45 Ziar finanţat de Guvernul României – Departamentul pentru Românii de Pretutindeni Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul şi corectitudinea anunţurilor publicitare. Textele marcate cu P (publicitate) şi PP (publicitate politică) sunt publicate în regim de publicitate plătită.

“Jurnal de Chişinău” apare marţi şi vineri.

Abonamentul la ziar poate fi perfectat în orice oficiu poştal din Republica Moldova.

TIRAJ: marţi: 4.750 exemplare vineri: 17.180 exemplare TIPAR: Tipografia “Prag-3”, str. Petricani 94/1, Chişinău, Republica Moldova Comanda nr. 702

CRAINICA postului de radio Vocea Basarabiei, Ana Moraru (Foto: Elena Grozavu // JURAL DE CHIŞINĂU)

Radio Vocea Basarabiei, 10 ani!

Exact acum zece ani, scriitorul și jurnalistul Val Butnaru saluta în paginile JURNALULUI de Chișinău inaugurarea unui nou radio numit Vocea Basarabiei. Îi dorea cu această ocazie să devină Radio Vocea Americii în versiune basarabeană. Îi ura astfel să se ridice cât mai curând posibil la standardele profesionale ale celebrei instituţii media de peste ocean. Să aibă faima și atașamentul de care se bucura postul american.

Nimeni nu știa însă că Vocea Basarabiei se va vedea constrânsă de împrejurări să reediteze la Chișinău un gen de radio Vocea Americii din perioada războiului rece. Era vara anului 2000. Veneau alegerile parlamentare pe care PCRM avea șanse mari să le câștige. Totuși, democraţia moldovenească, deși defectuoasă, părea încă perfectibilă.

Era greu de prevăzut atunci că va trece mai puţin de un an și Basarabia va reintra, ca într-o apă neagră, în întunericul comunist și,

în consecinţă, va avea iar nevoie de Radio Vocea Americii. Altfel spus, de un post care va trebui să informeze un public supus din nou, ca sub sovietici, unui necruţător proces de dezinformare, manipulare și spălare a creierului.

La prima emisie de la 18 iunie 2000 era imposibil de anticipat că Radio Vocea Basarabiei, pus pe picioare de Valeriu Saharneanu și Veaceslav Ţâbuleac, va fi tratat de autorităţile comuniste ca un inamic ce trebuie distrus. Că se va vedea nevoit să preia practic funcţiile și ștafeta Radio Vocea Americii pentru a sparge pe această cale monopolul mediatic și ideologic impus de regimul Voronin. Că va trebui, înfruntând represaliile comuniste, să apere valorile democratice în Republica Moldova.

Astfel, Vocea Basarabiei, fondată, de altfel, cu sprijinul dezinteresat al cunoscutului istoric, publicist și om de afaceri, Iosif Constantin Drăgan, stabilit în Italia, s-a văzut silită să-și modifice din mers strategiile editoriale. A renunţat la interesele sale comerciale, pe care le impunea dubla ei ipostază de serviciu public și de afa-

cere, pentru a se deda în totalitate unei munci riscante și strivitoare.

De bună seamă, Radio Vocea Basarabiei făcea în Republica Moldova ceea ce reușea cândva doar Radio Vocea Americii pentru ţările cu regimuri poliţienești. Atâta doar că funcţiona cu sabia lui Damocles asupra capului, întrucât emitea nu din afara, ci din interiorul teritoriului său de actualitate. În condiţiile în care presa electronică independentă de la Chișinău era reprimată fără milă, multe posturi au cedat, renunţând cu desăvârșire la programele politice și la critica puterii. Vocea Basarabiei a rămas astfel un timp singurul radio din Republica Moldova care furniza știri echidistante și, totodată, oferea o platformă de dezbateri opoziţiei democratice, dar și tuturor celor care aveau un punct de vedere propriu, altul decât cel dominant.

Privit din acest unghi, Radio Vocea Basarabiei s-a dovedit a fi mai mult decât o instituţie media.

De-a lungul a opt ani de zile, sub guvernarea PCRM, postul a fost și supapă pentru o populaţie forţată să trăiască într-o atmosferă politică

irespirabilă, și avocat al poporului, și mișcare de rezistenţă, și instituţie de investigaţie a trecutului totalitar-sovietic, și mijloc de radiografiere a prezentului comunist, a crimelor comise de regimul Voronin.

Deși e încă tânăr, numără doar 10 ani, Radio Vocea Basarabiei lasă în urmă o legendă. Un mit autentic, verificabil și indispensabil care oferă noii generaţii modele de profesionism, competenţă și curaj, de jurnalism responsabil și independent.

Aici găsim o veritabilă colecţie de individualităţi remarcabile (Dan Dungaciu, Valeriu Saharneanu, Veaceslav Ţâbuleac, Anatol Petrencu, Ion Enache, Andrei Vartic, Arcadie Gherasim, Maria BulatSaharneanu, Igor Cașu, Aureliu Silvestru, Stela Popa ș.a.) care, sau de la microfonul postului, sau din postura managerială, au servit cauza naţională și cea a democraţiei din Basarabia, contribuind enorm la salvarea societăţii noastre de barbaria comunistă, la schimbarea politică din vara anului 2009. Au primenit lumea în care trăim.

Petru BOGATU

Un tânăr reţinut la Tiraspol, acuzat de spionaj Părinţii lui Ilie Cazac, cel de-al doilea tânăr reţinut de structurile separatiste de la Tiraspol, fiind acuzat de spionaj în favoarea Chișinăului, au declarat la finele săptămânii trecute greva foamei în faţa Ambasadei Federaţiei Ruse de la Chișinău.

Aceștia au instalat un cort vizavi de sediul ambasadei și lozinca: „Nu folosi, Rusie, copiii noștri în jocurile tale politice”.

Disperaţi, părinţii tânărului spun că vor sta în faţa Ambasadei până își vor vedea fiul eliberat din arest.

Potrivit lui Serghei Viniţchi, tatăl băiatului, sâmbătă seara, câţiva tineri care scandau în limba rusă „Transnistria”, au venit și le-au doborât cortul. Chiar dacă în preajmă

era o patrulă de poliţie, oamenii legii n-au intervenit.

Părinţii povestesc că, între timp, au primit un apel din partea Ambasadei Federaţiei Ruse. Repre-

zentantul misiunii diplomatice i-a informat că Ambasada nu poate interveni în cazul lor deoarece nu se implică în treburile interne ale Transnistriei și le-a recomandat părinţilor să ia legătura cu autorităţile de la Tiraspol.

Părinţii lui Cazac susţin că vor continua să ţină greva foamei, indiferent de provocările și intimidările la care vor fi supuși.

Ilie Cazac are 24 de ani și este angajat al Inspectoratului Fiscal din Bender. A fost reţinut în luna martie în timp ce se întor-

cea acasă de la serviciu. După ce serviciile secrete de la Tiraspol au efectuat o percheziţie la domiciliul său, tânărul a fost arestat, însă nu se știe în ce închisoare este deţinut. Tânărul este acuzat de trădare de stat și spionaj și riscă, potrivit legislaţiei autorităţilor neconstituţionale, până la 20 de ani de privaţiune de libertate.

Acesta este al doilea caz, similar cu cel al jurnalistului Ernest Vardanian.

Svetlana COROBCEANU

JURNAL DE CHIŞINÃU

MARŢI, 15 IUNIE 2010

Realitatea | 3

www.jurnal.md

Cruciada Mitropoliei FOCUS // Preoţii se pronunţă împotriva implicării Mitropoliei Moldovei în politică scopul organizării plebiscitului, susţine la rândul său că referendumul și proiectul politic al lui Pasat sunt lucruri clar delimitate. „Vor exista două grupuri distincte de persoane care vor colecta semnături pentru referendum și crearea partidului”, afirmă Ciubașenco.

Totuși el susţine că printre mesajele de bază ale campaniei pentru viitorul partid vor fi cele legate de predarea religiei în școli. Ba mai mult, și denumirea viitorului partid ar putea avea o conotaţie religioasă.

Deocamdată, o posibilă denumire a partidului este Partidul Renașterii Spirituale. Ciubașenco explică apariţia partidului lui Pasat prin refuzul autorităţilor de a susţine referendumul pe care acesta dorește să îl iniţieze. „Deja este clar că parlamentul nu va susţine acest referendum chiar dacă vom reuși să adunăm cele 200 de mii de semnături. Iată de ce este nevoie să avem un partid în viitorul Parlament care să susţină acest plebiscit.

Motivaţia principală a partidului este introducerea religiei în școli”, a declarat aceeași sursă.

„Ne compromitem definitiv dacă acceptăm ca biserica să fie folosită drept instrument politic”. Astfel a comentat părintele Andrei Rusu de la biserica „Sf. Dumitru” din capitală zvonurile potrivit cărora iniţiativa de a organiza un referendum pentru predarea religiei în școli ar putea fi folosită în scopuri politice de către fostul director SIS, Valeriu Pasat, care a anunţat recent că intenţionează să își lanseze un partid cu care să participe la alegerile parlamentare din noiembrie. Susţinerea fără echivoc pe care o oferă Mitropolia Moldovei iniţiativei lui Pasat de colectare a semnăturilor pentru organizarea referendumului „Pro-ortodoxia” displace mai multor preoţi, societăţii civile, dar și actualilor guvernanţi. Acum o săptămână, premierul Vlad Filat a acuzat Mitropolia Moldovei de implicare directă într-un proiect politic. Mitropolia a preferat să tacă.

Având intenţia de a afla ce cred preoţii despre modul în care Mitropolia Moldovei (MM) se implică cu „dăruire de sine” în realizarea iniţiativei lui Valeriu Pasat de a organiza un referendum pentru introducerea religiei în școli, iniţiativă care (întâmplător?) coincide cu o alta, de lansare a unui partid politic, am contactat mai mulţi preoţi atât de la MM, cât și de la Mitropolia Basarabiei (MB).

„Biserica nu va fi folosită” „Nici nu laud, nici nu contest aceste acţiuni. Au existat mulţi politicieni care au cochetat cu biserica. Toate aceste lucruri trebuie analizate la rece. Deocamdată nu putem afirma că biserica se implică în politică”, ne-a răspuns părintele Vasile Ciobanu, parohul bisericii „Sf. Nicolae” din com. Costești, r.

Ialoveni.

Preotul susţine că Mitropolia nu semnează pentru un partid, deoarece acestea apar și dispar, iar biserica există de sute de ani. „Biserica nu va fi folosită. Nu cred că cineva va îndrăzni să-și facă imagine politică pe seama bisericii.

Noi ne dorim ca religia să ajungă în școli, iar copiii să aibă frică și de păcat, nu doar de poliţie”, afirmă clericul, care nu crede în sinceritatea declaraţiilor făcute de ministrul Educaţiei care a promis că, de la 1 septembrie, religia ar putea fi predată opţional în școli.

Mitropolia riscă să se compromită Părintele Andrei Rusu este mai categoric. În opinia sa, dacă referendumul va avea o conotaţie

Mitropolia recidivează Foto: Elena GROZAVU // Jurnal de Chișinău

politică, biserica va fi denigrată și vom avea de suferit cu toţii. „Biserica și așa este compromisă prin imixtiunea politicului de pe timpul guvernării precedente. Nu putem admite ca acest lucru să se întâmple din nou. Sunt împotriva imixtiunii bisericii în politică și invers.

La adunarea organizată pe 8 mai în scuarul catedralei, mitropolitul Vladimir a făcut o declaraţie cu care eu nu sunt de acord. IPS a spus atunci că ideea introducerii religiei în școli îi aparţine lui Valeriu Pasat, dar nu e adevărat.

Aceasta este o idee a creștinismului, ea există de sute de ani și nu poate să o patenteze nici Pasat, nici nimeni altul”, ne-a mai spus părintele, dezvăluindu-ne că el personal nu împărtășește ideea organizării unui referendum de acest fel acum, în criză, mai ales că Guvernul Filat a promis că de la 1 septembrie religia va fi introdusă ca disciplină opţională, iar în mai multe școli din republică religia se studiază deja de mai mulţi ani. „Iniţiativa pare a fi absurdă”, a conchis preotul.

„E periculos şi ruşinos” Părintele Petru Buburuz, parohul bisericii “Sfinţii Apostoli Petru și Pavel” din Chișinău, ne atenţionează să luăm seama la acest proiect. „Capul lui e în altă parte. Mitropolitul Vladimir este doar o păpușă. „Bazele ortodoxiei”, așa cum vor ei să se numească disciplina, este o făcătură rusească.

Aici se vede mâna Kremlinului. E un proiect gândit foarte bine. Este a doua oară când se încearcă folosirea MM în scopuri politice”, susţine protopopul. În opinia domniei sale, biserica are rolul ei în societate. Ea

trebuie să se îngrijească de educaţia morală. „Uitaţi-vă că ne-au invadat sectanţii și păgânii. Acest lucru ar trebui să alarmeze biserica. Nu ne face cinste ca un fost șef al KGB-ului să ne introducă religia în școală. E periculos și rușinos”, spune părintele Petru Buburuz.

Premierul critică iniţiativa Nu este încântat de proiectul în care s-a lansat Mitropolia nici premierul Vlad Filat. “Evident, procesul care a fost lansat nu are ca scop introducerea religiei în școală.

Este un proiect pur politic. Putem să-l discutăm, să-l comentăm foarte mult, dar nu asta este important.

Problema este că biserica, sau mai bine zis Mitropolia Moldovei, este direct implicată într-un proiect politic”, a declarat săptămâna trecută prim-ministrul la ședinta Consiliului Naţional pentru Participare.

Ministrul Educaţiei, Leonid Bujor, subscrie acestor declaraţii. „MM se implică în viaţa politică. Nu cred că se dorește sincer introducerea obligatorie a religiei în școli. Această idee, promovată de fostul director al SIS, Valeriu Pasat, și MM, aduce a proiect politic”, a declarat Bujor, menţionând că Pasat a făcut parte din două guverne și putea atunci să promoveze această idee, mai ales că putea să influenţeze luarea unei decizii în acest sens.

Totuși Bujor a declarat că religia ar putea fi predată în școli începând cu 1 septembrie 2010, însă doar în calitate de disciplină opţională. După ce va fi definitivată, poziţia oficială a Ministerului Educaţiei la acest subiect urmează să fie examinată și de guvern.

Suport necondiţionat În replică la toate aceste acuzaţii, secretarul MM, Vadim Cheibaș, a preferat să se abţină de la comentarii. „Nu comentăm nimic. Astăzi (ieri – n.r.), vom avea ședinţa sinodului. Nu cunosc preoţi din cadrul Mitropoliei care ar fi împotriva acestei iniţiative”, ne-a spus părintele, precizând că ideea referendumului îi aparţine lui Valeriu Pasat. Deși recunoaște că referendumul „Pro-ortodoxia” și proiectul politic al lui Pasat sunt două lucruri diferite, Cheibaș nu poate spune cu certitudine dacă este sau nu posibil ca Pasat să încerce să folosească ideea referendumului pentru a-și face imagine politică. Întrebat de JURNAL dacă Mitropolia a condiţionat cumva susţinerea sa pentru referendum prin delimitarea acestuia de proiectul politic al lui Valeriu Pasat, Cheibaș a declarat că nu a fost stabilită nicio condiţie.

Partidul Renaşterii Spirituale?

Dmitri Ciubașenco, purtătorul de cuvânt al grupului de iniţiativă pentru colectarea semnăturilor în

Apropo de implicarea Mitropoliei Moldovei în politică. Amintim că nu este pentru prima dată când acesteia i se aduc asemenea acuzaţii. Anterior, presa a scris despre implicarea preoţilor din mai multe biserici în campaniile electorale de partea Partidului Comuniștilor.

Simptomatică este și lipsa unei reacţii a MM atunci când Vladimir Voronin a declarat că Iisus Hristos a fost primul comunist. În schimb, la sfârșitul anului trecut, Mitropolia Moldovei a reacţionat bolnăvicios la decizia autorităţilor de a declara zi de odihnă data de 25 decembrie, când este serbat Crăciunul pe stil nou. „Biserica Ortodoxă din Moldova are o atitudine respectuoasă faţă de reprezentanţii tuturor cultelor înregistrate legal în Moldova, însă acordarea unei zile libere la nivel naţional din cauza convingerilor religioase ale unei minorităţi pare bizară”, se arăta într-un comunicat al Mitropoliei Moldovei.

Trezește nedumerire și faptul că deși nu este membru al cabinetului de miniștri, mitropolitul Moldovei, IPS Vladimir, a beneficiat mai mulţi ani de o mașină guvernamentală.

Mariana RAŢĂ

Centrul Lingvistic American vă propune Cursuri Intensive de Limbă Engleză.

Durata – 1 lună, data de începere - 1 IULIE. Profesori cu studii în SUA, supliment video şi audio pentru fiecare nivel, materiale de studiu de ultimă oră, predarea în exclusivitate în limba engleză. Înscrieţi-vă acum, numărul de locuri este limitat!

Tel. : 22 58 60

4 | Teroarea roșie

www.jurnal.md

MARŢI, 15 IUNIE 2010

JURNAL DE CHIŞINÃU

VICTIMELE DEPORTĂRILOR s-au adunat duminică în Piaţa Marii Adunări Naţionale (Foto: Elena GROZAVU // Jurnal de Chișinău)

Marșul durerii GENOCID // “Beria, Beria, / Ai umplut Siberia / Nu cu hoţi, nu cu tâlhari, / Dar cu moldoveni gospodari!”

Peste zece mii de persoane s-au adunat duminică în Piaţa Marii Adunări Naţionale, pentru a-și aminti și comemora victimele deportărilor. Potrivit organizatorilor, a fost prima manifestaţie de acest gen, dedicată persoanelor exilate, care anterior se adunau în scuarul Gării Chișinău. Deși era o zi toridă de vară, iar temperatura în termometre a urcat până la 35 de grade la umbră, unii deportaţi au ascultat timp de o oră discursurile politicienilor și au scandat „Jos comuniștii!”. Oamenii au menţionat că ar dori să fie puși în drepturi cu veteranii armatei sovietice și să intre în posesia a tot ce le-a fost luat. Când soarele a urcat în cer și ardea cu putere, oamenii s-au îndreptat spre scuarul Gării, unde au depus flori în locul unde va fi înălţat un monument în memoria victimelor deportărilor staliniste, au aprins lumânări și au depănat amintiri care dor și după 69 de ani de la deportări.

Victimele deportărilor s-au adunat duminică în Piaţa Marii Adunări Naţionale (PMAN). Dacă în ceilalţi ani se îngrămădeau în Scuarul din faţa Gării Chișinău, acum, după 69 de ani de la deportări, aceștia au ieșit în centrul capitalei ca să-și spună durerea. „Peste zece mii de oameni au venit”, susţine Silviu Mușuc, șeful Poliţiei municipale. „Este cel mai mare număr de participanţi din 1995, de când am început să ne adunăm la piatra din scuarul Gării”, susţine Valentina Sturza, președinta Asociaţiei Foștilor Deportaţi și Deţinuţi Politici.

Zece mii de oameni în PMAN Gârboviţi de greutăţi, albiţi de dorul de casă, aceștia au venit să spună lumii drama lor. Dornici de a împărtăși greul prin care au trecut, povesteau parcă una și aceeași istorie. „Ne-au ridicat și ne-au urcat în vagoane de vite, ne-au dus în Siberia, unde am lucrat și am sperat că ne vom întoarce”, povesteau cei adunaţi în PMAN. Manifestaţiile dedicate evenimentelor tragice au început cu o depunere de flori la monumentul lui Ștefan cel Mare și au continuat cu un parastas.

Ulterior, toată lumea venită pentru a comemora aniversarea deportărilor din 1941 s-a adunat în Piaţă la un miting.

Timp de o oră, pe scena improvizată s-au perindat politicieni și foști deportaţi, pentru a vorbi despre semnificaţia acestei zile sau a-și împărtăși drama.

Prim-ministrul Vlad Filat a menţionat că trebuie demarată o campanie de informare a fiecărui cetăţean în parte. Valentina Sturza, președinta Asociaţiei Foștilor Deportaţi și Deţinuţi Politici, a cerut ca victimele deportărilor să fie egalate în drepturi cu veteranii celui de-al doilea război mondial.

Serafim Urechean, prim-vicepreședinte al Parlamentului, a îndemnat oame-

nii să lupte împotriva celor care ne-au distrus naţiunea. Macela Ciubotaru, una din victime, a amintit de oamenii care nu s-au întors, cu ale căror oase e presărat drumul spre Siberia.

Victimele deportărilor au scandat „Jos comuniştii!”

Liderul Partidului Democrat din Moldova, Marian Lupu, a chemat al toleranţă, menţionând că a fost o crimă împotriva umanităţii, nu împotriva unei naţiuni. Atunci când și-a încheiat discursul, oameni l-au petrecut pe Lupu de pe scenă cu lozinca „Jos comuniștii!”.

Primarul general al capitalei, Dorin Chirtoacă a menţionat că avem nevoie de o lege care să reabiliteze victimele deportărilor, precum și de o lege a lustraţiei pentru a ști cine a vândut neamul nostru.

Vladimir Hotineanu, ministrul Sănătăţii, născut în Siberia din părinţi deportaţi, a adus celor prezenţi salutul Eufrosiniei Căpăţână, de la Sângera, victimă a exilului, care a rămas cu traiul în Siberia. „Am fost în 2008 în locul unde m-am născut și am întâlnit-o, a vorbit și a plâns cu mine în română”, spune ministrul. Acesta și-a terminat discursul cu versurile: „Ne-au mânat ca pe tâlhari/ Ne-am întors tot gospodari”. În timp ce prezentatorul mitingului se grăbea să anunţe încheierea manifestaţiei, pe scenă își făcu apariţia Boris Vasiliev, fost deportat și bunicul artistului Dan Bălan. „Să cadă sârma cu venin cum a căzut cea din Berlin”, a rostit în aplauzele mulţimii Vasiliev. Acesta a ridiculizat și cursul de istorie integrată. „Nazaria, Nazaria, tare plânge pușcăria.

La răcoare sub lăcată să citești tu integrată”, a recitat bunicul lui Dan Bălan, în timp ce oamenii aclamau „Bravo!”.

Pe durata discursurilor, victimele

deportărilor, așezaţi pe scaune sau în picioare, se apărau de soarele dogorâtor cum puteau: cu umbrele, cu basmale sau cu pălării. Unii nu au rezistat și au avut nevoie de îngrijiri medicale. „Cred că Dumnezeu ne-a dat această zi toridă, pentru a simţi încă o dată calvarul celor deportaţi”, spune Marcela Ciubotaru, fostă deportată.

Cu toate acestea, angajaţii de pe ambulanţe, care erau cinci la număr, au declarat că nu au fost înregistrate multe victime ale insolaţiei. „Un bărbat în vârstă a avut nevoie de îngrijiri medicale”, a declarat una din asistentele de pe ambulanţă. „E greu și e cald, dar mai greu a fost drumul spre Siberia”, începe istoria Grigore Roșca din Sângerei. Acesta a menţionat că avea 11 ani când au fost ridicaţi în miez de noapte toţi cei cinci membri ai familiei și duși în gheţurile siberiene. Bărbatul spune că nu făceau parte din niciun partid, erau oamenii simpli, dar gospodari, care munceau pentru ca să nu moară de foame. „Ne-au încărcat în vagoane de vite eram vreo 70 de persoane, pe o căldură ca acum nu ne dădeau apă și mâncam pește sărat stricat. Zece persoane nu au mai ajuns la destinaţie”, spune bărbatul, cu durere. „ Ne-au pus în lagăr japonez. Acolo am lucrat la lemne”, continuă Grigore Roșca. La întoarcere, în 1956 au găsit casa dărâmată și au fost întâmpinaţi de consăteni cu apelativul „culac” și „vraghi naroda” (dușmani ai poporului – n.r. ). „Nu am căpătat nimic din ce am avut, am perfectat toate actele și acum trebuie să mă judec cu statul pentru casa părinţilor mei”, susţine bărbatul, în timp ce își muta căldarea cu cireșe din calea trecătorilor.

„Astăzi am simţit calvarul prin care au trecut părinţii noştri” Mama lui Ion Scripnic, din comuna Ciorescu, municipiul Chișinău, a fost deportată împreună cu familia când avea 17 ani. „A venit cu picioarele degerate și acum nu poate să meargă. M-a rugat să vin eu azi în PMAN, dar ca să fie și ea prezentă, am imprimat pe acest maiou poza familiei”, spune bărbatul, arătând la imaginea de epocă de pe haină. Acesta a menţionat că au fost ridicaţi pentru că erau oameni gospodari. „Aveau câteva hectare de pământ și un magazin al lor, nici până acum nu au recuperat nimic”, spune Ion Scripnic. Bărbatul a menţionat că vine de fiecare dată când este în ţară la manifestaţiile dedicate persoanelor deportate. „Astăzi este și fiul meu, uite acolo, cu tricolorul în mână!”, arată mândru către un tânăr care flutura drapelul Republicii Moldova.

Marşul durerii Programul dedicat victimelor deportărilor a continuat cu un marș spre Gara Chișinău, locul de unde peste trei mii de vagoane încărcate cu moldoveni au luat drumul Siberiei. Unii deportaţi au urcat în autobuzele care îi așteptau, alţii au insistat să parcurgă acest drum pe jos. „Ne ducem crucea noastră mai departe, iar acest marș este un omagiu adus tuturor celor care au murit”, spune Eleonora. În timp ce convoiul se mișca spre piatra care până la anul va fi înlocuită cu un monument, oamenii de pe marginea drumului priveau curioși, alţii nemulţumiţi că trebuie să stea să aștepte. „Nu știu și nu mă intereseză”, răspunde un bărbat la întrebarea noastră dacă știe ce eveniment este comemorat, după care ne întoarce spatele iritat. „Eu nu știu, pentru că am venit recent în Moldova”, ne spune rusește o femeie. „În centru s-au adunat cei care nu au ce face. Nu sunt de acord, pentru că cei care au fost deportaţi au murit. Ar trebui să-i lase pe oameni să lucreze”, a replicat indignată o femeie care se odihnea pe un scaun. „Este o zi neagră, pentru că au fost deportaţi cei mai buni oameni din ţară”, îmi spune o femeie care aștepta autobuzul în staţie. „E duminică astăzi”, răspunde o tânără studentă. Întrebată ce știe despre deportări, aceasta spune că a învăţat la școală. „Au fost duse în Siberia

persoanele care au fost numite culaci, dar de fapt erau oameni harnici, așa am învăţat la școală”, spune Angela. În timp ce tinerii cu drapele din fruntea convoiului înaintau, persoanele deportate pășeau tot mai încet.

Se sprijineau de copiii sau nepoţii care i-au însoţit sau se ajutau unul pe altul, ca să reușească să parcurgă drumul care parcă nu se mai termina. „Parcurgem încă o dată același drum, pe care l-am făcut spre Siberia, e la fel de greu și de anevoios”, spune Mihai Rusu, fost deportat. În faţa Academiei de Știinţe a Moldovei, victimele exilului s-au oprit pentru a scanda „Jos comuniștii!”, după care au grăbit pasul, să-i ajungă pe tinerii din fruntea coloanei.

Odată ajunși în scuarul Gării, acesta a devenit neîncăpător. Au pășit în faţă Vlad Filat, Marian Lupu, Serafim Urechean, Dorin Chirtoacă, care au depus flori. Aceștia au plecat la scurt timp, iar locul lor a fost luat de victimele deportărilor. Acestea au mai zăbovit puţin, depănând amintiri. „Venim aici în fiecare an, ca într-un pelerinaj al durerii, și ne amintim de cei pe care i-am lăsat să zacă departe de casă”, spune Ecaterina Anton, deportată în 1941.

Au depus flori, au aprins lumânări, au vărsat lacrimi amintindu-și de cei plecaţi. „De aici am fost duși la capăt de lume. Tot ce am luat cu noi a fost ruga și speranţa”, spune Ecaterina Anton, sărutând piatra și udând-o cu lacrimi.

Marina LIŢA

Instituţia de Învăţământ Privat Liceul „Columna” anunţă înmatricularea elevilor în clasele I – XII pentru anul de studii 2010 – 2011 ÎNMATRICULAREA SE FACE: În clasele I – a IV-a în perioada 03 mai – 30 august 2010; În clasa a IX-a în perioada 20 iunie – 30 august 2010; În clasele a X-a – a XII-a în perioadele 19-24 iunie şi 01-30 august 2010; În clasa a XII-a în baza atestatului de studii medii pentru absolvenţii clasei a XI-a a şcolii medii de cultură generală. În liceu se practică un sistem de instruire şi de educaţie netradiţional, axat pe principiile individualizării învăţământului, care se realizează prin diagnosticarea elevilor, pentru a le evalua şi a le valorifica eficient capacităţile intelectuale. În anul de învăţământ 2009 – 2010 au fost puse bazele unei instruiri pe nivele la limbile engleză, franceză şi germană, predarea informaticii poartă un caracter practic–aplicativ. În anul de învăţământ 2010-2011, în afara programelor academice, propunem şi programe extracurriculare.

Vă aşteptăm cu plăcere!

Str. Alba Iulia 5/2, tel: 74-28-52, 59-22-37.

WEB: www.columna.org.md

JURNAL DE CHIŞINÃU

MARŢI, 15 IUNIE 2010

www.jurnal.md

Teroarea roșie | 5

„Nici acum n-am scăpat de frica KGB-ului” GULAG // Deportatul Andrei Apostol povesteşte pentru prima dată despre Siberia Mierea lui Andrei Apostol are gustul florilor, al razelor de soare, al vântului înmiresmat. În apartamentul lui din București, orice basarabean e tratat cu diferite bucate, iar în final apare pe masă mierea aceasta cu reflexe de aur curat. Domnul Apostol are 50 de stupi într-o pădure, la vreo patruzeci de kilometri de București și zice că e legat de albine – trebuie să aibă grijă de ele și vară, și iarnă. Din cauza albinelor din România, nu poate merge în Basarabia decât foarte rar. Îl trage încolo, spre satul lui natal, Nimereuca, judeţul Soroca, dar fiind ocupat cu stupii, nu se poate duce în vizită la puţinele rude rămase în sat. Pentru el, cele mai frumoase locuri din lume rămân dealurile, grădinile, pajiștile verzi de pe malul Nistrului. Ar fi trăit o viaţă acolo, dar istoria a intervenit cu brutalitate în destinul lui.

Tatăl lui Andrei Apostol a fost victima primului val al deportărilor staliniste: ridicat în 1940 pentru că era gospodar și avea o moară, a fost ucis de enkavediști. Băiatul avea atunci cinci ani. În primăvara lui 1944, rudele lui cele mai apropiate s-au refugiat în România – au reușit să treacă pe malul drept al Prutului în ultima zi înainte de închiderea graniţei. Andrei Apostol își amintește cum a venit armata rusă, cum au intrat în casa lor soldaţii și au ars toate cărţile, toate documentele și fotografiile familiei. La școală a venit o nouă învăţătoare, care nu știa o boabă românește. În martie 1944, au trecut imediat la alfabetul chirilic. Învăţătorii și colegii îi spuneau băiatului „culac” („chiabur”).

Andrei Apostol a rupt portretele lui Lenin şi Stalin Prin 1947, copilul Andrei Apostol a rămas într-o zi după lecţii la școală, în clasa lui, și a început să sară de pe o bancă pe alta. Când a ajuns pe ultima bancă, s-a uitat ţintă la portretele lui Lenin și Stalin de pe perete, decupate din ziare. A luat o peniţă și a împuns portretele lui Lenin și Stalin, le-a găurit, le-a rupt. Trebuia să fie arestat, judecat, dar un învăţător de treabă, cel mai bun dintre pedagogii școlii, i-a tras o bătaie cu cureaua, l-a însângerat cu catarama, apoi a raportat autorităţilor că l-a pedepsit, așa că băiatul nu mai trebuia dus la pușcărie.

A venit și ziua de 6 iulie 1949, mai exact, noaptea spre 6 iulie. Comisarii au năvălit în casă, i-au îmbrâncit pe Andrei și pe mama lui, i-au scos afară, cu o legătură de haine, apoi i-au dus la Florești. 48 de ore i-au ţinut în gară, într-un vagon mic. În acel vagon erau 30 de oameni și o singură găleată. „Cei maturi ţineau o prostire și făceau în găleată, făceau și una, și alta. Dar un unchi de-al nostru nu urina câte o zi și două, îi era rușine de nora lui, de fiică, de nepoţi. Fiindcă nu urina, se umfla”, povestește domnul Apostol.

ANDREI APOSTOL luptând cu taigaua, în Siberia. Anul 1963

ANDREI APOSTOL, deportat în regiunea Amur (1949), unde s-a aflat timp de 16 ani

Cel mai rău e să nu fii liber Apoi i-au dus în Siberia, în regiunea Amur, în lagărul Bușuevka.

După aceea, 28 de zile au stat închiși în lagărul de la Bolșoi Never, care avea o lungime de vreo doi kilometri și era îngrădit cu sârmă ghimpată.

Erau acolo peste 30 mii de basarabeni deportaţi. I-au „cazat” în barăci mari de lemn, dormeau în două etaje, jos bătrânii, sus copiii. Se înveleau cu ce aveau, cu ţolice, haine, niciun fel de așternut. De mâncare li se dădea „kipitok” (apă clocotită), cu o bucăţică de zahăr, și câte o supă, un pic de macaroane, orez, uneori câte o „ovseankă” (terci de ovăz).

Andrei Apostol continuă firul povestirii: „Duceam foame. Atunci când ne dădea un pic de „cașă” (terci) de ovăz, ne mai dispărea foamea din burtă... După lagăr ne-au îmbarcat din nou și ne-au dus, pe râul Amur, în orașul Svobodnîi, de acolo iar neau urcat pe vapor și ne-au dus încă vreo 300 de kilometri. Aici era numai taiga. Erau sate doar pe malul râului, la sute de kilometri distanţă unul de altul. Ne-am oprit în satul Norsk, unde erau vreo 200 de case de lemn și o întreprindere de transport, o staţie meteorologică și un combinat de tăiat vite”. Lângă abator era o baracă mare, aici au trăit Andrei cu mama și alte opt familii. În 1961, a învăţat șoferia la o școală de buldozeriști și tractoriști.

S-au mutat în alt sat, și mai la nord, pe râul Selemja. A lucrat la tăiatul pădurii, a cărat trunchiuri de copaci seculari cu buldozerul, a defrișat sectoare mari de taiga.

Timp de 16 ani, cât a stat în Siberia, mereu a fost supravegheat de securitate. Domnul Apostol surâde: „Îl ţin minte pe unul în uniformă militară. Eu știam că-i kgb-ist! Mă trăgea de limbă, îi mai dădeam de bă-

ut câteodată. Era deștept și șmecher, dar și eu am fost șmecher, mi-am dat seama cine-i. Am depus acte pentru plecarea acasă, în Moldova, apoi am cerut să mi se dea voie să plec în România, la verii mei, și am așteptat cinci ani de zile.

Cel mai rău pe lume e să nu fii liber. Te simţi ca în cușcă. Mergi pe cărare și te gândești că mâine tot pe aici o să mergi. Te culci, te scoli, dar mâine tot cărarea asta ai s-o faci...

Ești legat, închis, asta nu-ţi iese din suflet niciodată...

Când mi-au dat drumul, în 1965, kgb-istul mi-a poruncit: „Ne pozori Rossiu, Sovetski Soiuz”. Mi-a interzis să povestesc ce-i în lagăr, să dau vreun nume, să fac dezvăluiri pentru presă, mi-a spus că, dacă mă întâlnesc cu vreun ziarist ori scriitor, KGB-ul mă va lichida și în România.

M-a mai sfătuit să nu-mi schimb cetăţenia. Și am stat în România, cu cetăţenie rusă, 30 de ani. Cu frica de KGB. N-am povestit nimănui, nimic, niciodată.

Nici acum n-am scăpat de frica KGB-ului. Îţi povestesc dumitale pentru prima dată despre Siberia, poţi să publici în ziar”.

Poate doar doi din zece tineri ştiu despre deportări Discuţia noastră a avut loc în apartamentul lui ospitalier din București, unde au venit să stăm de vorbă și verii drepţi ai domnului Apostol, Achilina Andon și Mitrofan Năvală, refugiaţi din Basarabia.

Doamna Andon și domnul Năvală au urmat facultăţi, au fost ingineri, ea în construcţia podurilor, el – la Institutul de Fizică Atomică, la „Turbomecanica”, au lucrat în diferite regiuni ale României, s-au realizat ca profesioniști. Ei mărturisesc că după ce au fugit cu părinţii din Basarabia,

în martie 1944, s-au ascuns o vreme în familii din satele românești, peste tot au fost ocrotiţi, ajutaţi să scape de ochiul vigilent al securiștilor. „A existat o susţinere a statului român pentru basarabenii refugiaţi, eu am fost bursier, nu aș fi putut învăţa la facultate dacă nu aveam bursă.

Dar nici nu prea spuneam nicăieri că sunt basarabean. Nu era o discriminare făţișă a basarabenilor în România, dar totodată se știa că basarabenii nu sunt numiţi directori, secretari de partid, conducători de întreprinderi. Firește, rădăcina noastră e acolo, în Basarabia, e o lege naturală”, afirmă domnul Mitrofan Năvală, supărat că la perfectarea noului său buletin de identitate i s-a scris în document că e născut în URSS, iar el de fapt e născut, în 1933, în judeţul Soroca, România.

Pe acești veri ai săi domnul Andrei Apostol i-a revăzut, după Siberia, abia în 1965, când a venit să trăiască și el la București. În câteva luni, a învăţat termenii de specialitate, a fost angajat și a muncit ca șofer în cadrul Ministerului Energiei Electrice: „Am lucrat numai cu miniștri, consilieri și directori generali. Au avut încredere. I-am dus, i-am adus, singuri, cu colegi, cu familii, copii etc. Mi-au dat apartament. După 19 ani în minister, am mai lucrat 11 ani cu directori de fabrică, pe la termocentrale, prin deplasări, prin toată ţara... am fost disciplinat”.

Deși se consideră oameni împliniţi, cei trei veri au o durere comună: „Nu se cunoaște istoria, mai ales tânăra generaţie nu cunoaște mai nimic despre deportări. Nu se cunoaște adevărul istoric. Tinerii din România, cei mai mulţi, nu știu nimic de istoria Basarabiei. Poate doi din zece știu”.

Cu cinci ani în urmă Andrei Apostol a mers în Siberia. L-a însoţit pe un alt văr de-al său, Ilie Năvală, de 86 de ani, din Paris, care a dorit să revadă neapărat mormintele din Siberia ale tatălui și bunicului. Îl ascultăm mai departe pe domnul Apostol: „Am văzut lagărul Bușuevka, pe râul Amur. Special m-am dus să văd, nu a rămas aproape nimic din el, numai tufișuri, numai taiga. Și nori de musculiţe și ţânţari... Am îndurat multe suferinţe acolo, dar generaţiile de azi nu știu nimic despre lagăre.

Fiul meu știe, dar inima nu-l doare.

Nepoţilor încă nu le-am povestit, ei nu cunosc nimic nici de Siberia, nici de Basarabia, încă sunt prea mici, nu vor înţelege”.

L-am întrebat pe Andrei Apostol de unde își lua forţele sufletești pentru a rezista, iar el mi-a răspuns: „Mi-a ajutat credinţa. Eu n-am cuvin-

te să exprim cum cred. Dar cred cât pot în Dumnezeu. Cred de când eram mic. La mine în sat, la Nimereuca, era o biserică frumoasă, mergeam la slujbe, mă rugam, mă împărtășeam.

Vara când mă duceam cu vaca și ne apuca o ploaie și tuna sau fulgera, făceam o cruce din două beţișoare și stăteam sub copac. Nu ne temeam, știam că ne apără Dumnezeu. Când am plecat cu mama în Siberia, aveam întotdeauna o cruce lângă mine, o făceam și din paie. Întotdeauna îmi făceam semnul crucii, și acuma îmi fac. În fiecare seară când mă culc, îmi fac cruce de trei ori”.

În lagăr micul Andrei îşi făcea o cruce de paie De biserica din satul de baștină își aduce aminte și Mitrofan Năvală.

Dar ea a fost devastată de sovietici.

Un băiat a găsit în locașul sfânt, profanat de comuniști, certificatul de naștere al lui Mitrofan Năvală. L-a găsit aruncat pe jos, pe podea. L-a ridicat, l-a păstrat o vreme, apoi i l-a trimis în România. „E o întâmplare miraculoasă”, zice dl Năvală, și tot Dumnezeu a fost alături de ei în ziua când au hotărât să fugă pe malul drept al Prutului – dacă nu fugeau atunci de teroarea roșie, ar fi fost omorâţi.

Au revenit la Nimereuca după revoluţia din 1989. Cu ei era tatăl doamnei Achilina. Și-au vizitat rudele, s-au plimbat pe malul Nistrului, au urcat pe dealuri, pe stânci, iar în ultima zi, când s-au pornit spre staţia de autobuze, bătrânul lor tată s-a așezat pe marginea drumului, s-a apucat de inimă și și-a dat suflarea.

Parcă o aud pe doamna Achilina povestind cu vocea ei blândă, melodioasă: „Știu unde erau cireșii, goldanele, via, îmi amintesc cum era grădina, ograda noastră, cum alergam la pădure și ne scăldam în iaz. Am fost rupţi de acolo, dar ţin minte totul. Noi doar pe Dumnezeu l-am avut ca protector. În singurătate spui: Doamne, ajută-mă! Și nu-i nimeni lângă tine, dar te simţi ajutat, întărit”. ...Doamna Achilina nu va citi aceste rânduri – acum câteva ore am aflat că ea s-a stins primăvara aceasta, după ce îngrijise niște stupi de albine. Sper că materialul va ajunge măcar la Andrei Apostol, la Trofim Năvală și la toţi cei care, prin sacrificiul lor, au dat viitoarelor generaţii șansa de a se bucura de viaţă, de libertate.

Irina NECHIT

6 | Politică

www.jurnal.md

LUMI PARALELE

Situaţia din Kârgâzstan scapă de sub control Autorităţile din Kârgâzstan trimit rezerviști și voluntari în sudul ţării, unde de patru zile se produc violenţe pe fond de conflict interetnic, dar și de provocări cu caracter mafiot și de revanșă politică. Unii comentatori spun că această regiune se află în pragul unui război civil.

Ministerul de Interne de la Bișkek subliniază într-un comunicat că situaţia din regiunea Och și Jalalabad este "complexă și tensionată". Într-o primă fază s-a vorbit despre reizbucnirea vechilor animozităţi dintre etnia kârkâză și cea uzbecă, ultima considerându-se persecutată și fiind în orice caz mult mai săracă.

Nu trebuie uitat însă că în această regiune și-a păstrat o anumită influenţă și fostul președinte al ţării, Kurmanbek Bakiev, răsturnat de la putere anul acesta, în aprilie, în prezent exilat în Republica Belarus.

Președintele interimar, Roza Otunbaieva, dă vina de fapt pe predecesorul său pentru izbucnirea violenţelor. Ele ar fi opera unor bande organizate, care comit incendii, jafuri și asasinate, spun unii martori oculari. În spatele răufăcătorilor s-ar afla însă puternice reţele mafiote, cu interese dintre cele mai

obscure.

Comunitatea uzbecă este în orice caz principala victimă a violenţelor: uzbecii reprezintă aproape 15% din populaţia de cinci milioane trei sute de mii de locuitori a Kârkâzstanului, dar în sud, uzbecii sunt mai numeroși, constituie aproape jumătate din populaţia regiunii.

Rusia și Statele Unite, care deţin baze militare în această ţară, urmăresc cu îngrijorare situaţia, la fel și China, care are frontieră comună cu Kârkâzstanul.

De notat că aceste violenţe au loc și în contextul în care, peste două săptămâni, în această ţară ar trebui să aibă loc un referendum pentru adoptarea unei noi constituţii. S-ar părea că violenţele, care s-au soldat cu 117 morţi și peste două mii trei sute de răniţi, au provocat un adevărat exod: în jur de 32 de mii de oameni au trecut frontiera, pentru a se adăposti în Uzbekistanul vecin.

Naţionaliştii flamanzi câştigă alegerile în Belgia Clasa politică belgiană se confruntă cu o situaţie inedită, după victoria fără precedent la alegerile de duminică a unui partid care promovează scindarea ţării. Asta în condiţiile în care Belgia preia la 1 iulie președinţia Uniunii Europene.

NV-A, Alianţa naţionaliștilor flamanzi, a obţinut un scor istoric, de aproximativ 30% în alegerile anticipate organizate în urma demisiei, în aprilie, a Guvernului federal, condus de un creștin-democrat flamand. În Parlamentul federal, NV-A câștigă cele mai multe voturi, urmată de liberalii francofoni, de socialiști și doar în a cincea poziţie de centru-dreapta flamandă, câștigătoarea precedentelor alegeri din 2007.

Acum, belgienii se află în situaţia inedită și problematică de a negocia crearea unui guvern cu un partid naţionalist. NV-A are un singur punct în programul său electoral, anume crearea unei confederaţii în Belgia, ca un prim pas către destrămare.

Președintele NV-A, tânărul Bart De Wever, 39 de ani, s-a arătat

pentru prima dată, duminică seară, gata de dialog atât cu partidele flamande, cât și cu cele francofone.

Regele belgienilor, Albert al IIlea, probabil că nu-i va încredinţa lui Bart de Wever crearea viitoarei alianţe de guvernare, ci îl va numi prim-ministru pe socialistul Elio Di Rupo, câștigător al alegerilor de partea francofonă.

Acesta va avea sarcina să creeze împreună cu alte partide tradiţionale ale ţării un guvern, care să poată asigura președinţia belgiană a UE, chiar dacă acest guvern va fi contestat de naţionaliști și va avea o durată de doar câteva luni.

Pe fondul neînţelegerii crescânde între francofoni și flamanzi, victoria naţionaliștilor din nordul ţării era de așteptat, cu toate că în ultimele săptămâni partidele tradiţionale au încercat o câștigare a electoratului flamand.

MARŢI, 15 IUNIE 2010

JURNAL DE CHIŞINÃU

Alegeri noi, teme vechi?

Alb și negru

cu Nicolae NEGRU Acum un an, Voronin a semnat decretul de dizolvare a Parlamentului, începând cu 16 iunie.

Astfel RM a intrat în campania electorală, care s-a încheiat cu înfrângerea comuniștilor. A fost câștigată de fapt o bătălie, războiul mai durează, deși unii lideri ai Alianţei se comportă de parcă l-ar fi câștigat deja.

După 16 iunie 2010, Parlamentul va trebui dizolvat din nou, în termen rezonabil, se spune în recomandarea Comisiei de la Veneţia. Asta nu înseamnă că după 16 iunie parlamentul nu va mai putea funcţiona în deplină capacitate, după cum încearcă să sugereze comuniștii, ci doar că începe numărarea „termenului rezonabil”. Nimic mai mult.

A

lianţa a stabilit că bătălia decisivă se va da în noiembrie, iar până atunci, în septembrie, va trebui să câștige un referendum. Deși nu le-au răspuns comuniștilor oficial, liderii Alianţei au declarat fiecare în parte că nu acceptă propunerea lui Voronin de a vota în parlament proiectul de modificare a Constituţiei în varianta AIE. În mod evident, e vorba de o mișcare tactică a AIE, pentru a desfășura „jocul”, după regulile sale, nu ale comuniștilor. Asta le oferă liderilor AIE un avantaj psihologic. Rămâne doar să se stabilească data și să înceapă pregătirile pentru referendum.

De ce mai zăbovește Alianţa, nu se știe.

Nu este clar încă ce vor face comuniștii. Și ei sunt în criză de timp. Anunţând că va organiza alegeri în noiembrie, AIE i-a pus pe liderii PCRM în dificultate.

După suspendarea protestelor, trebuie să decidă dacă se întorc sau nu în Parlament. Asta depinde de poziţia pe care o vor adopta faţă de referendum. Ei ar putea boicota referendumul, sub pretextul că acesta nu își are rostul, dat fiind că toate partidele parlamentare se pronunţă

pentru alegerea președintelui prin vot direct, și pot modifica articolul respectiv în Parlament. Economia câtorva zeci de milioane de lei pe timp de criză este un pretext bun, dar dacă UE va plăti cheltuielile, PCRM rămâne fără argumente. În afara de aceasta, în mod paradoxal, calea referendumului scurtează timpul ieșirii din criză. Legislaţia nu stabilește pentru modificarea Constituţiei prin referendum, termenul de șase luni de așteptare, ca în cazul modificării în Parlament. Conform Codului Electoral, modificarea Constituţiei, adoptată prin referendum intră în vigoare imediat ce Curtea Constituţională aprobă rezultatele acestuia, în timp ce modificarea Constituţiei în Parlament e posibilă doar după 4 noiembrie, la șase luni după avizarea proiectului de lege de către Curtea Constituţională. De unde rezultă că alegerile parlamentare anticipate pot fi organizate doar la anul viitor. Așa că PCRM ar putea fi învinuit că dorește prelungirea agoniei. Ar fi normal ca comuniștii să participe la referendum și să pledeze împotriva alegerii președintelui prin vot direct, dar ei nu sunt în stare să procedeze normal. Deși asta ar fi și o posibilitate de verificare a simpatiilor electorale.

D

upă Moldova unită a lui Vladimir Ţurcan, Pasat cu proiectul lui politic este o altă veste proastă pentru PCRM, chiar dacă Pasat nu pare un lider carismatic, capabil să adune multe voturi. Dacă însă Moscova va da un semn că îl preferă pe noul apărător al credinţei ortodoxe, s-ar putea să avem surprize. Oricum, monopolului PCRM asupra electoratului rusofil i se pune capăt și, cel puţin teoretic,

nu fără implicarea Rusiei. Pentru simpatia Moscovei se vor bate mai multe partide de data aceasta, inclusiv PD și chiar PLDM (după unele semne, nu doar cele observate de „Nezavisimaia Gazeta”) și există riscul ca nu UE, ci Rusia să domine agenda dezbaterilor electorale. Asta ar fi nu numai ciudat, rușinos, după atâţia ani de independenţă și „integrare europeană”, dar și greșit din punct de vedere tactic, căci astfel partidele democratice, proeuropene s-ar pomeni dezavantajate. Tema dezbaterilor contează.

Pe dreapta scenei politice nu se văd schimbări importante până la alegeri.

Î

ntre timp, Europa lasă impresia că nu-și epuizează resursele de simpatie faţă de noua guvernare a RM. Negocierile privind acordul de asociere par să se transforme pentru Bruxelles într-un prilej de a le spune guvernanţilor noștri lucruri frumoase. Nu la fel de entuziasmată însă este de ei populaţia RM. Spre deosebire de Ministerul de Externe, celelalte ministere nu dau dovadă de elocvenţă, și s-ar putea crede că nu au ce comunica sau că nu doresc să comunice cu populaţia. Cred guvernanţii actuali că vor câștiga alegerile doar lucrând în exterior?

După cum s-a prevăzut, ajungând la un punct comun în privinţa alegerilor, liderii AIE au început să-și dea ghionturi verbale, pentru a demonstra alegătorilor că unul are mai mult „de guvernat o ţară” decât celălalt. Sunt meschinării nedemne de niște oameni inteligenţi, darămite de niște lideri politici serioși. Cei care lovesc în colegii de alianţă lovesc în propria imagine. Dacă nu vor conveni să respecte niște reguli elementare de comportament, liderii AIE își vor dezgusta electoratul și vor da apă la moara comuniștilor.

Comentează acest articol pe www.jurnal.md

Gazeta de perete a casei de nebuni

Dodon, Vipul asortat „Eu am spus foarte clar: la Liceul „Prometeu”, copilul meu învaţă limba română, însă acest lucru nicidecum nu clatină poziţia mea privind inoportunitatea modificării articolului 13 din Constituţie.

Cu timpul vom vedea cum vom reuși să găsim soluţii pentru aceste

tensiuni și dispute”. Declaraţia aparţine deputatului comunist Igor Dodon, lansată în cadrul unui interviu pentru revista VIP Fashion.

Potrivit lui, nu ar fi nici oportun, nici corect ca limba moldovenească să fie redenumită limbă română. „În primul rând, pentru

că asemenea intervenţii ar diviza și mai mult societatea, ar tensiona și mai mult politica internă. Haideţi să lăsăm lucrurile la acest capitol așa cum sunt. Sunt ferm convins că în timpul apropiat o să punem punct și la această întrebare”, a mai precizat Dodon. (unimedia.md)

Banii vorbesc $ Banii se întâlnesc € Banii se înmulţesc

JURNAL DE CHIŞINÃU

MARŢI, 15 IUNIE 2010

Bogat și sărac

cu Petru BOGATU

Cum să înscrii un eurogol printre picioarele ruşilor?

Porţile UE rămân încă închise în faţa Chișinăului. Dar nu aveţi senzaţia că de la un timp încoace cheia se învârte în broască?

Ursul nu se mulţumeşte cu un morcov Oricât ar părea de paradoxal, Republica Moldova are șansa să ajungă în Europa pe coama Rusiei. Mai exact vorbind, Chișinăul ar putea să profite de jocurile Occidentului și Moscovei care se curtează acum reciproc, pentru a se strecura în UE. Să mă explic.

Actualul flirt dintre Washington și Bruxelles, pe de o parte, și Kremlin, pe de alta, nu ne dezavantajează.

Rămâne de văzut, ce-i drept, în ce măsură ne favorizează. Dar, oricum, nu ne este potrivnic și, în anumite condiţii, ar putea să ne fie chiar prielnic.

Este adevărat că orice apropiere dintre Occident și Rusia ne face să tresărim. Colaborarea lor strânsă e un motiv de îngrijorare nu numai pentru noi, ci și pentru celelalte state din fostul bloc sovietic. Cu toţii avem o experienţă istorică amară. Ne temem de o nouă Yaltă, unde am putea fi devoraţi pe pâine la masa bogaţilor. Ne e frică de o sacrificare a ţărilor mici de dragul unor interese globale.

Unde mai pui că, deși pare să fi tras învăţăminte și din trădarea de la Munchen, în 1938, și din cea din Crimeea, în 1945, când Stalin a ocupat și a sovietizat estul continentului european, Occidentul mai dă și astăzi uneori semne de nehotărâre.

Adesea se creează impresia că SUA și UE, servind ursul cu vreun morcov, pentru a-l îmblânzi, îl lasă să calce în picioare, dacă nu chiar să muște, vecinii săi mai mici. Așa s-a întâmplat cu Georgia, de exemplu, care în 2008 a rămas singură în faţa invaziei militare ruse.

Se retrag în Ucraina, atacă în Balcani Numai că lucrurile se schimbă.

Așa se face că astăzi nu doar Europa, dependentă de importurile de resurse energetice din Răsărit, stă la mâna Moscovei, ci și viceversa. Rușii au ajuns și ei dependenţi de investiţiile și tehnologiile occidentale fără de care modernizarea ţării lor este imposibilă.

Dacă acum doi ani președintele american se vedea silit să-l roage umil pe omologul său rus să voteze vreo rezoluţie în Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite, iar acesta, în replică, strâmba din nas, azi Moscova nu-i atât de încrâncenată ca odinioară. Putin și Medvedev nu se mai umflă în pene și de cele mai multe ori se văd siliţi să coopereze.

Occidentul, de bună seamă, pentru a-și atinge niște obiective geostrategice, face concesii Rusiei. Dar nu o mai îmblânzește cu orice preţ.

Nu vâră capul în gura ursului. Uniunea Europeană, de exemplu, a refuzat recent să elimine vizele pentru ruși, chit că Dmitri Medvedev se căznește să obţină acest privilegiu cu tot dinadinsul.

Când se vede constrâns să cedeze într-o anumită zonă, Occidentul caută să se revanșeze în alta.

Repliindu-se în faţa rușilor în Ucraina, îi cotonogește în Balcani. Recent, Sofia, de exemplu, le-a dat o lovitură grea, renunţând să implementeze două proiecte energetice ale Moscovei.

Unde dai şi unde crapă!

Zice-se că premierul bulgar Borisov le-a dat rușilor papucii la îndemnul Germaniei și Statelor Unite. Astfel, se încearcă recuperarea pierderilor pricinuite de fluctuaţiile politice ale

Politică | 7

www.jurnal.md

Turciei care se distanţează de Occident, dar se apropie de Rusia. Unde dai și unde crapă, nu-i așa?

La fel acţionează și Franţa. Înainte de a se întâlni cu Dmitri Medvedev, președintele Nicolas Sarkozy l-a primit ostentativ deunăzi pe omologul său georgian Mihail Saakașvili, dând astfel de înţeles că Parisul, oricât de mult și-ar dori o colaborare cu Moscova, nu-și trădează, totuși, aliaţii din republicile desprinse de defuncta URSS. În aceste împrejurări, ar avea de câștigat și Chișinăul. Nimic nu-i bătut în cuie, firește, dar contextul internaţional ne dă niște șanse. Pentru a reface balanţa înclinată în ultimul timp în favoarea Moscovei, pentru a răzbuna finlandizarea Ucrainei, SUA și UE ajută acum Republica Moldova să sprinteze pe calea integrării europene. Tocmai de aceea, emisarii sosiţi la Chișinău de la Bruxelles sau Strasbourg îi fac generoase avansuri Alianţei, asigurând-o că-i pe drumul cel bun.

De ce s-au sucit Merkel şi compania?

Privită din acest unghi, devine explicabilă aparent neverosimila intervenţie politică a marilor cancelarii occidentale care, după ce au sprijinit câteva luni bune Comisia de la Veneţia, ulterior au forţat-o în mod surprinzător să-și modifice poziţia și să permită desfășurarea unui referendum constituţional în Republica Moldova. Este la mintea oricui că Merkel și compania s-au sucit, dând cu piciorul în autoritatea unei vechi și importante instituţii europene, nu doar pentru a debloca criza politică de la Chișinău. Miza lor, după toate probabilităţile, este mai mare și se cheamă integrarea europeană a Republicii Moldova.

De aceea, se pare că premierul Vlad Filat nu se duce degeaba la Luxemburg, unde azi urmează să aibă loc discuţii privind anularea regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni.

Lucrul acesta nu se va întâmpla mâine, bineînţeles. Dar Chișinăul ar putea să-și atingă obiectivele mai repede decât s-a crezut.

Pentru a-și scoate pârleala în faţa Rusiei după înfrângeri în serie și pentru a restabili în zonă echilibrul zdruncinat în ultimul timp, Bruxellesul se va vedea nevoit să le permită cetăţenilor Republicii Moldova să călătorească nestingherit prin Uniunea Europeană înainte de a le oferi acest drept rușilor. Dar nici asta nu-i suficient.

Puncte pentru dosarul integrării Moscova, precum se știe, nu crede în lacrimi. Ca să găsească un limbaj comun cu rușii, ca să-i convingă să fie mai cooperanţi, Occidentul urmează să le taie puţin poftele, să le descurajeze contraofensiva, încununată de succes în Ucraina. Va trebui să-i facă să danseze așa cum li se cântă. Numai astfel îi va pune la respect.

Kremlinul și comunitatea euroatlantică sunt acum în poziţie de dans diplomatic. Chișinăul ar putea profita de situaţie, vorbind în termenii Campionatului Mondial de Fotbal, pentru a înscrie un eurogol printre picioarele rușilor. Astfel, va puncta decisiv pentru dosarul integrării sale în Europa.

UE s-a împiedicat până acum de mai multe ori și de aceea nu mai poate face niciun pas greșit. Dacă vrea să-i iasă piruetele la Nistru, Uniunea Europeană va fi obligată să ţină seama, în sfârșit, de insistenţele Bucureștiului și să-i ofere Republicii Moldova o foaie de parcurs pentru aderare.

Atentat la securitatea energetică INCREDIBIL // Ion Muruianu „a înviat” din morţi o datorie de peste 20 de milioane de lei „Muruianu „a înviat” o datorie din morţi”, a punctat fostul ministru al Energeticii, Iacob Timciuc, rolul președintelui Curţii Supreme de Justiţie în legătura cu tentativa de acaparare a întreprinderii de reţele electrice „Red Nord” de către firma ucraineană Energoalians. Întreprinderea SA „Red Nord”, unicul acţionar al căreia este statul, este în litigiu cu firma moldo-ucraineană „Energoalians” încă din anul 2000. Potrivit presei ucrainene, în spatele Energoalians stă omul de afaceri, fostul deputat în Rada ucraineană, Igor Celombitko.

Acesta ar avea susţinerea unor persoane influente din Republica Moldova. Întreprinderea “Red Nord” este acuzată că ar avea datorii de 1,6 mln USD. Aceeași întreprindere „Energoalians” mai este în proces de judecată cu ÎS „Moldtranselectro” acuzată că ar avea datorii istorice, crescute ca pe drojdii din cauza penalităţilor din ultimii ani, care însumează aproximativ 42 de milioane de dolari.

Deși principalul fondator al SRL „Energoalians”, SA „Stal”, a fost lichidat ca agent economic al Ucrainei încă în anul 2003, o altă firmă, succesor de drept al acesteia, a obţinut dreptul de a percepe de la întreprindere datoriile istorice.

Fostul director îşi face „mea culpa” Pretinsa datorie a întreprinderii faţă de firma ucraineană Energoalians își are rădăcinile în anul 2000, când ex-directorul “Red Nord”, Gheorghe Pelin, a semnat un contract care prevedea cumpărarea energiei electrice de la SRL „Energoalians” printr-o firmă intermediară „Ferren M” . Conform contractului, dacă firma intermediară nu se achita cu vânzătorul, SA „Red Nord” își asuma răspunderea pentru eschivarea acesteia de la obligaţiile contractuale,vânzătorul fiind în drept să pretindă încasarea datoriei de la SA „Red Nord”. În scurt timp, „Energoalians” a înaintat pretenţii că firma intermediară nu s-ar fi achitat în întregime pentru energia furnizată în 2000 pretinzând o datorie de la Red Nord de circa 20 de milioane de lei. Fostul director, Gheorghe Pelin, care a organizat între timp mai multe conferinţe de presă, motivează că prin această clauză din contract i s-ar fi întins o capcană pe care nu a observat-o la momentul semnării contractului.

Este de remarcat că fostul director este cercetat penal în legătură cu această tranzacţie.

Muruianu a favorizat firma ucraineană Deși la 15 noiembrie 2001, SA “Red Nord” și “Ferren M” semnează un act în care se arată că întreprinderea a achitat toate plăţile pentru energia electrică primită de la diferiţi furnizori, inclusiv de la SRL “Energoalians”, și nu mai procură energie prin intermediul acesteia, în 2002 SRL „Energoalians” înaintează tribunalului Bălţi o cerere prin care solicită recunoașterea și executarea în Republica Moldova a unei decizii din 26 iunie 2001 a Judecătoriei din Kiev conform căreia “Ferren M” și SA „Red Nord” ar avea datorii de 1, 590 mii de dolari faţă de această firmă. Decizia a fost luată în instanţa ucraineană fără participarea reprezentanţilor „Red

Azi se decide soarta lui Muruianu Președintele Curţii Supreme de Justiţie, Ion Muruianu, ar putea fi demis din nou. Colegiul disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii a decis vineri, 11 iunie, cu unanimitate de voturi, demisia din funcţie a preşedintului CMS Ion Muruianu, precum și aplicarea unei sancţiuni disciplinare sub formă de mustrare aspră vicepreședintelui CSJ, preşedintele colegiului economic al CSJ, Natalia Moldovanu. Demisia lui Ion Muruianu urmează să fie validată de către Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul şedinţei de astăzi, 15 iunie.

Anterior, Ion Muruianu a fost demis de către Parlament, pentru mai multe condamnări la CEDO și pierderea mai multor dosare în aceeași instanţă. Muruianu a fost însă restabilit în funcţia de preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie după ce Curtea Constituţională a decis că demiterea lui ar fi fost ilegală. Ion Muruianu s-a remarcat, de asemenea, prin declaraţia la adresa jurnaliştilor pe care i-a numit „câini turbaţi”. (Jurnal.md)

Nord”, fapt ce contravine legislaţiei ucrainene.

La 11 februarie 2005 Curtea de Apel Economică a respins cererea “Energoalians”, nerecunoscând decizia instanţei ucrainene. După doi ani, însă, la 4 decembrie 2007, “Energoalians” se adresează cu o cerere de recurs la Curtea Supremă de Justiţie prin care, în pofida faptului că expiraseră termenele legale de recurs, iar firma intermediară „Ferren M” nu mai exista ca agent economic, CSJ admite cererea spre examinare. La 12 iulie 2007, Colegiul economic al CSJ în frunte cu președintele Ion Muruianu și judecătorii Natalia Moldovanu și Iuri Șumacov după ce au examinat cererea de recurs decid să remită cauza spre a fi rejudecată. La 4 decembrie 2007, Curtea de Apel Economică respinge din nou cererile SRL “Energoalians” de a executa hotărârea instanţei ucrainene pe teritoriul Republicii Moldova. Întreprinderea ucraineană face recurs și, la 10 aprilie 2008, Colegiul Economic, din cadrul Curţii Supreme de Justiţie, în aceeași componenţă, decide executarea hotărârii instanţei ucrainene din 2001 pe teritoriul Republicii Moldova, privind achitarea datoriei de 1.182.456 de dolari către SRL „Energoalians”.

Final incert La 3 iunie 2010, Curtea de Apel Economică a decis iniţierea procedurii de insolvabilitate a întreprinderii de stat, fapt care a stârnit mai multe reacţii dure din partea autorităţilor statului. Ministerul Economiei, în calitate de acţionar unic al SA “Red Nord”, a lansat o declaraţie în care susţine că nu există temei de a califica SA “Red Nord” drept o întreprindere insolvabilă și că întreprinderea nu are datorii faţă de furnizorii de energie electrică. Conform deciziei adunării generale a acţionarilor din

anul curent, întreprinderea urmează să-și majoreze capitalul social cu 90 milioane de lei din contul capitalului propriu. Astfel, indicatorii de solvabilitate financiară arată clar capacitatea de plată a întreprinderii.

Potrivit viceministrului Economiei, Ilarion Popa, imediat ce la întreprindere s-a prezentat administratorul din partea firmei ucrainene, au fost consultaţi juriștii. La 9 iunie, întreprinderea a depus o cerere de recurs la Curtea Supremă de Justiţie. Astfel, conform procedurii, decizia Curţii de Apel Economice este suspendată până la momentul examinării cererii de recurs a întreprinderii „Red Nord”.

Alexandru Tănase, ministrul Justiţiei, s-a arătat sceptic privind șansele judiciare ale acestui caz. „Dl Muruianu și dna Moldovanu au pronunţat hotărârea și acum Ministerul Economiei va contesta hotărârea tot la cei doi. Există riscul ca statul să piardă controlul asupra „Red Nord”-ului. Pentru că procedurile de insolvabilitate forţate au ca scop preluarea controlului asupra unor active”, a opinat ministrul. Ilarion Popa, viceministrul Economiei, se arată mai optimist. El a declarat că nu crede că firma ucraineană va avea sorţi de izbândă la CSJ din moment ce cazul a devenit cunoscut. Aceeași idee este împărtășită și de fostul ministru al Energeticii: „Curtea Supremă de Justiţie este un organ colectiv. Nu cred că poate lua decizii absolut nefondate, după ce cazul respectiv a fost dat publicităţii pe larg”, a spus acesta. „Red Nord” furnizează energie electrică consumatorilor din regiunea de Nord a Moldovei. Reţelele electrice de distribuţie deservesc peste 200 mii de abonaţi din raioanele Ungheni, Glodeni, Râșcani, Sângerei, Florești, Rezina, Șoldănești și altele. În structura întreprinderii sunt incluse 10 filiale cu un efectiv de 1.470 de salariaţi.

Svetlana COROBCEANU

8 | Cultură

www.jurnal.md

MARŢI, 15 IUNIE 2010

JURNAL DE CHIŞINÃU

Dealul din vale

cu Nicolae POPA

Bâline cu altfel de comunişti Dacă se întâmpla să-l întrebi cu ceva timp în urmă pe un ditamai om serios, a cărui moralitate ţi se părea ireproșabilă, tot el mai având și bunici deportaţi, că de ce s-a dat cu comuniștii, cu cei care au decimat milioane de oameni, care au distrus biserici și s-au dedat atâtor fărădelegi întrecându-se în a potlogări prin toată Europa de Est și prin lume, cel întrebat se făcea străveziu la faţă de puritate interioară și-ţi răspundea mirându-se de nepriceperea ta: „Păi, aiștia-s altfel de comuniști, dom’le! Ce, nu știai?”.

A-ha! Carevasăzică, altfel de! Se numesc tot comuniști, idolul lor e tot Lenin, simbolurile – tot seceră și ciocan pe un drapel de culoarea sângelui vărsat, însă ei sunt, vezi bine, altfel de! Și s-au lăsat mult prea mulţi îmbrobodiţi anume de această imagine... altfel-de-istă.

Dacă ne gândim mai bine, însăși ideea renașterii naţionale, în măsura în care aceasta încă mai pâlpâia cu adevărat în stafful PePeCeDeului după două mii unu, s-a lăsat în cele din urmă vrăjită de pretenţia comuniștilor de a fi altfel decât cum sunt comuniștii în general. Nicio mișcare naţională trezită la viaţă de către Fronturile Populare din fostele republici sovietice nu a sfârșit-o atât de frumos îmbrobodită. Felul cum au fost „păpaţi” politic mult prea înfocaţii patrioţi români-basarabeni rămași în preajma mereu rezistentului Iurie Roșca, fraternizând cu comuniștii încă de la debarcarea guvernului Sturza, pare să fie de asemenea rezultatul insistenţei cu care era întreţinută ideea că aceștia sunt altfel de comuniști. Adevărat, odată cu respingerea de către Voronin a bine cunoscutului Plan Kozak, fie și sub presiunea tot mai ameninţătoare a manifestanţilor, imaginea comuniștilor chiar începuse a se îmbunătăţi. Ca să nu mai zicem de nimburile pe care unii începuseră să le salte pe capetele comuniștilor

odată cu primele îmbrăţișări Băsescu-Voronin, când cel mai patriotic săptămânal de la noi titra pe prima pagină: „De la Împăratul Traian la Vladimir Voronin”. Dacă ne amintim de toate acestea, plus faptul că se vorbea la tot pasul de vectorul european al RM, acum înţelegem de ce partidul comuniștilor reușise să atragă de partea sa un important număr de tineri specialiști în diferite domenii, care s-au și pomenit în funcţii destul de înalte.

La un moment dat chiar se credea că Voronin va merge pe linia „umanizării” imaginii comuniștilor până la schimbarea denumirii partidului, făcându-i pe comuniști să nu mai fie... comuniști. Iluzii deșarte! Iluzionistul era într-o formă perfectă, reușind să-i prostească pe toţi, de la Cobusca și până hăt la Bruxelles. Acum oricine își dă seama că o adevărată „schimbare la faţă” a comuniștilor ar fi însemnat mai întâi de toate ca actuala Comisie Cojocaru să fi fost creată anume la insistenţa lor, ei fiind cei mai interesaţi să se debaraseze de propriul trecut.

S-a întâmplat, însă, tocmai invers. Prin protestele lor împotriva activităţii acestei comisii, au demonstrat că sunt, de fapt, susţinători aprigi ai crimelor regimului totalitar comunisto-stalinist. Au demonstrat că nu au cum să fie altfel de ceea ce sunt, că rămân comuniști-comuniști! Același lucru ni-l sugerează și faptul că nu au venit și ei pe 13 iunie cu o floare în scuarul gării pentru a-și cere iertare în numele predecesorilor lor pătaţi de sângele nevinovat al celor încărcaţi în vagoane de vite cu tot cu copii și femei gravide și duși să se prăpădească prin siberii și nisipuri pârjolitoare. Și după ce că nu mai crede nimeni în bâline cu altfel de comuniști, lucrurile încep să capete nuanţe ușor (!) sinistre.

Fiindcă întrebarea se pune astfel: cine sunt ei, comuniștii de azi, din moment ce nu doresc să acuze la nivel oficial, și cu totală dezaprobare, crimele comuniștilor de ieri?

Carte la pachet

cu Emilian Galaicu-Păun Ingrată misiune, să scrii hronicul domniilor – din câte se știe, unii au plătit cu capul!

–; dar de o mie de ori mai pernicioasă chemarea de a o face în răspăr, așa cum procedează Aureliu Busuioc în Hronicul Găinarilor, Prut Internaţional, 2006, tocmai când descendenţii morali ai protagonistului din roman, găinarul Panteleu, ne împuiau capul cu mândria naţională a veliko-moldovenilor. De bună seamă, ce mare glorie e să te știi coborâtor dintr-un hoţ izgonit din sat și o curvă urmându-l în pribegie, după ce că tot ea l-a pus pe picioare? Dar câtă poezie, în acest act de ctitorie, umană și geografică: „Iar peste un pătrar

În R. Moldova cinematografia mai funcţionează după modelul sovietic CRIZĂ // Cineaştii au adresat o scrisoare premierului Cunoscuţi oameni de artă și cultură, cineaști din Republica Moldova, împreună cu membrii Consiliului de conducere al Uniunii Cineaștilor (V. Druc, M. Chistruga, B. Conunov, V. Jereghi, N, Scorpan, D. Olărescu, N. Ghibu, S. Prodan, M. Poiată, Gh.Ciubuc, V. Ciurea, V. Bulat ș.a.), au semnat un demers către prim-ministrul Republicii Moldova, dl Vlad Filat, în care își exprimă îngrijorarea vizavi de situaţia deplorabilă în arta cinematografică a Republicii Moldova. „Pe parcursul a două decenii, – semnalează autorii demersului, – nu s-a acordat atenţia cuvenită „renașterii cinematografiei naţionale”. Mai mult s-a vorbit despre arta filmică dar, din păcate, puţine s-au făcut pentru deblocarea situaţiei de criză. Cineaștii se zbat în hăţișul controverselor economice, presiunilor ideologice și al grupărilor de interes personal ce parazitează pe seama patrimoniului cinematogra-

Aureliu BUSUIOC, Hronicul Găinarilor

de lună (…), când trebuiau să-i vină poalele cele roșii, Parascheva le aștepta în zadar. Se împlinea visul ei cel de taină!

– Am prins! Oameni Buni, am prins! (…) Astfel, în ziua dinspre noaptea Sânzienelor a anului de la Christos una mie opt sute doisprezece, începea să se nască pe harta Europei așezarea cu numele ce avea să dăinuie peste veac: Găinari…” Ca din întâmplare, lucrurile se întâmplă în 1812 – și cu asta paralela dintre Găinari și Basarabia, alias R(SS) M, nu doar că e sugerată, ci de-a dreptul dată pe faţă. Faptele doar o confirmă: momentele cruciale ale secolului XIX, căderea

regimului ţarist, cei 22 de ani de administraţie românească, 28 iunie ’40, războiul – toată Istoria (cu majusculă) e raportată la mica localitate ce nu accede nici măcar la statutul de cătun, după aproape două secole de existenţă.

Din găinar în găinar, neamul lui Panteleu nu că n-a sfinţit locul, ci doar l-a predestinat pierzaniei, la fel cum niciunul dintre bărbaţii acestuia nu moare de moarte bună. Dezolant, finalul: „…pentru că istoria dinastiei celui ce a întemeiat Găinarii nu avea sfârșit și, cu siguranţă, nu se va sfârși niciodată!”

Clemenţă, maestre Busuioc!

Pentru Radio Europa Liberă

fic naţional. Moldova este unicul stat din spaţiul ex-URSS, în care cinematografia funcţionează după modelul sovietic, bazat pe comanda de stat și pe monopolizarea procesului audiovizual, iar producţiile filmice lipsite de valoare artistică sunt depozitate în arhivele studioului „Moldova-Film”, fără a fi proiectate în sălile de cinema și pe posturile TV din republică.”

Autorii demersului menţionează că au avut loc nenumărate tentative de a schimba situaţia, prin sesizările și adresările cineaștilor către guvernele precedente, întru implementarea unor reforme eficiente, conform practicilor europene, însă propunerile acestora au fost tratate cu suspiciune. Acţiu-

nile de desovietizare a studioului „Moldova-Film”, care era gestionat în calitate de instrument ideologic, s-au soldat cu refuzuri categorice din partea guvernanţilor.

Cineaștii cer de la actuala guvernare convocarea unei Comisii de Experţi cu implicarea ministerelor de resort pentru elaborarea unui program eficient de reformare și stimulare a creatorilor privind lansarea și producerea operelor filmice. „Solicităm organelor statale urgentarea adoptării Legii Cinematografiei, în conformitate cu rigorile statelor europene”, se menţionează în scrisoarea adresată premierului de către cineaști.

Constanţa DONŢU

Zilele Eminescu–Alecsandri Simpozionul Valori Bibliofile, la Biblioteca Naţională

Ediţia a XIX-a Marţi, 15 iunie 10.30 - Cuvânt de deschidere: dr. Alexe Rău, director general al Bibliotecii Naţionale a RM. 11.00 - Depuneri de flori pe Aleea Clasicilor și luări de cuvânt la bustul lui Mihai Eminescu.

12.00 - Sesiune de comunicări la BNRM, moderatori: dr. Alexe Rău, director general, BNRM, Nina Negru, șef serviciu Studii și cercetări, BNRM. Lansarea ultimelor volume “Manuscrisele Mihai Eminescu” (coordonator acad. Eugen Simion) și a altor noi apariţii editoriale din domeniul eminescologiei.

Dezbateri moderate de Acad. Mihai Cimpoi, președintele Uniunii Scriitorilor din RM. Lecturile lui Eminescu la Viena și Berlin, Maria Brânzan, șef serviciu, BNRM. Figuri de cărturari basarabeni: pr. Constantin Popovici (10.X.1860-3.VII.1943), Nina Negru.

Valorificarea patrimoniului BNRM prin Biblioteca Naţională Digitală Moldavica, Elena Pintilei, director adjunct, BNRM. Centenar Alexandru David, Larisa Gologan, șef serviciu, BNRM. Vasile Alecsandri – 120 de ani de postumitate, Pavel Balmuș, cercetător știinţific, AȘM. Centenar Vasile Coroban. Prezentarea cărţii Vasile Coroban: un arbitru într-o lume a arbitrarului, Mihai Papuc, Editura Știinţa.

Lansarea ultimului număr al revistei “Destin românesc”, dr. Gheorghe Negru, redactor-șef.

Miercuri, 16 iunie 10.00 - Inaugurarea expoziţiei de carte veche, tipărită până la 1700 în Moldova și a expoziţiei de carte din biblioteca lui Alexandru Sturza.

Continuarea sesiunii de comunicări la BNRM.

JURNAL DE CHIŞINÃU

MARŢI, 15 IUNIE 2010

Privirea | 9

www.jurnal.md

Renovare cu multe semne de întrebare CAPITALA // De trei ori mai mare şi fără autogară în preajmă – aşa va arăta în 2025 piaţa centrală din Chişinău La începutul primăverii anului 2011, ar putea să demareze lucrările de reconstrucție a pieței centrale din capitală. Deși proiectul de renovare a pieţei încă nu a fost aprobat de către Consiliul municipal Chișinău, el deja a început să trezească nemulţumiri în rândul cetăţenilor.

Aceștia sunt îngrijoraţi că după reconstrucţie în piaţă vor avea loc doar precupeții, iar omul simplu de la ţară nu va mai fi capabil să achite arenda spaţiului, din moment ce tariful s-ar putea majora. De asemenea proiectul prevede excluderea gării auto centrale. „Acest lucru se face pentru a degaja traficul din zona centrală a orașului, însă nu se știe încă unde va fi strămutată autogara”, a declarat Oleg Platonov, directorul Întreprinderii de Stat „Gările și Staţiile Auto”. Nu se cunoaște și cât va costa realizarea acestui proiect „grandios”de reconstrucţie a pieţei. „După ce vor fi făcute primele lucrări vom putea vorbi și de unele cifre”, a menţionat Ion Stratulat, directorul pieţei, și a adăugat că Întreprinderea Municipală „Piaţa Centrală” este o afacere profitabilă care își poate asuma toate cheltuielile. În 2009, potrivit lui Stratulat, ÎM „Piaţa Centrală” a vărsat în bugetul primăriei municipale aproximativ 5,7 milioane lei.

Cum va arăta piaţa Pentru a degaja zona centrală a capitalei, a contracara comerţul ilicit și a moderniza piaţa centrală, acum o lună, viceprimarul Nistor Grozavu a făcut public proiectul de reconstrucție a pieţei. În cazul în care planul va fi aprobat, până în 2025 Chișinăul ar putea să se mândrească cu o piaţă centrală renovată, perimetrul căreia va fi de trei ori mai mare decât cel actual, adică de 15 ha.

Pavilioane cu mai multe nive-

VÂNZĂTOARELE se află în apropierea pieţei centrale din Chişinău.

Temperatura de afară era în acea zi de 32 grade Celsius. (Foto: Elena GROZAVU // Jurnal de Chişinău) luri, centre comerciale, parcări subterane (vezi foto) – cam așa ar putea arăta zona respectivă, gara auto fiind exclusă din planul în cauză. „Am auzit că se vorbește că nu sunt bani, că este o idee utopică – nu este adevărat. Lucrările vor fi făcute în mai multe etape și vă asigur că Î.M. „Piaţa Centrală” își poate permite să investească bani în acest proiect. Sper că anul acesta Consiliul municipal va aproba planul de reconstrucţie pentru ca la primăvară să începem deja lucrul”, a spus Ion Stratulat, directorul pieţei centrale din Chișinău.

Piaţa va rămâne piaţă Astăzi, capacitatea Întreprinderii Municipale „Piaţa centrală” este de 4569 locuri de comerţ, dintre care 2809 sunt locuri autorizate (gherete), 1367 sunt locuri neautorizate (tarabe), și 393 sunt libere. Pentru arenda unei gherete unde vor fi comercializate mărfuri alimentare agentul economic achită câte 1100 lei lunar, cele nealimentare 1600 lei lunar, iar arenda unei tarabe este de aproximativ 300 lei lunar – date oferite de administraţia pieţei centrale. Un calcul matematic elementar arată că venitul anual al pieţei centrale, potrivit cifrelor de mai sus este de aproximativ 50 milioane lei. „Vreau să menţionez că piaţa

nu se va transforma într-un centru comercial, ci va rămâne piaţă, doar că va fi modernizată”, a declarat Ion Stratulat.

Nemulţumiri Mai puţin entuziasmaţi sunt cei care își comercializează mărfurile pe perimetrul pieţii, deosebit de mult fiind alarmaţi oamenii simpli de la ţară care vin în fiecare dimineaţă în piaţă cu genţi mari și cu căldări pline cu de toate celea. „Vom rămâne fără bucățica noastră de pâine. În piaţă nu vor rămâne decât precupeții”, a spus Nicolai Aftenie, profesor de matematică din Criuleni, care pe timp de vară se ocupă de comercializarea castraveţilor și roșiilor în piaţa centrală din Chișinău. „Daţi să nu facem nimic! A trecut timpul când oamenii vin cu 2-3 căldări de legume pentru a le vinde la piaţă. Avem mulţi proprietari de gospodării țărănești și ar trebui să le asigurăm condiţii pentru ca ei să-și desfășoare activitatea regulamentar”, a menţionat Stratulat. Cât privește agenţii economici privaţi, directorul pieţii susţine că și ei vor trebui să se adapteze schimbărilor. „Ei vor fi nevoiţi să respecte anumiţi parametri exteriori. Dacă va fi înălţimea construcţiilor cu un anumit număr de nivele agentul trebuie să se adapteze, dacă fațada va fi în stilul cutare, el trebuie să o facă la fel.

În rest, în interior, poate să facă cum vrea el”, a subliniat Ion Stratulat.

Directorul Întreprinderii de Stat „Gările și Staţiile Auto” Oleg Platonov consideră că noul proiect de renovare a pieţii s-ar putea isca cu apariția transportului ilicit în zona pieţii, dat fiind faptul că pasagerii vor dori să fie aduși până la piaţa centrală pentru a face cumpărături „Dacă va fi luată o decizie în acest sens, la nivel de minister, ne vom conforma hotărârii și ne vom schimba locația. Însă pe moment proiectul de renovare a pieţii încă nu a fost aprobat și respectiv nu putem vorbi despre o eventuală reamplasare a gării la periferia orașului, dar nici spaţiu nu există”, a menţionat Platonov.

Cum arată piaţa La câţiva pași distanţă de la blocul administraţiei pieţei centrale, am dat cu ochii de niște pulpe care se bronzau frumușel la soare, iar vânzătoarea alunga nervos o muscă ce zbura deasupra cărnii, arma antimuscă fiind o bucată de carton pe care scria Brazilia 26, preţul și locul de unde sunt aduse pulpele de găină. „Le cumpăr pe acestea fiindcă sunt mai ieftine decât ale noastre”, a spus o cumpărătoare.

De același principiu se conduc și cei care cumpără produsele expuse chiar pe marginea drumului. Zeci de „gospodine”, îmbrobodite cu basmale de diferite culori, stau în soare și vând produse lactate, la câţivă centimetri de drumul pe unde trec sute de mașini. Cu toate că în piaţa centrală peste 300 de mese stau în așteptarea vânzătorilor. „Nu se mai poate ca produsele alimentare să fie vândute la aer liber, în asemenea condiţii antisanitare. Trebuie să fie făcute pavilioane speciale”, a declarat Nistor Grozavu și a adăugat că este prematur să se vorbească despre costurile reconstrucţiei pieţei, dar ne-a asigurat că primăria municipiului Chișinău este capabilă să acopere toate cheltuielile.

100mp din Piaţa Centrală sunt privatizaţi chiar de şeful acesteia Șeful întreprinderii municipale Piaţa Centrală, Ion Stratulat, a recunoscut la ședinţa primăriei că o parte din tarabele statului au trecut în proprietatea sa. În total, Stratulat are 100 de metri pătraţi, din cele 1,7 hectare de teren privatizat al pieţei. Suprafaţa totală ocupată de tarabe și hale este de 4 hectare.

Un alt agent economic, ce a cumpărat anterior un imobil din strada Armenească, a privatizat și trotuarul din preajmă. Acum, fiecare metru pătrat din acest trotuar este dat în arenda ţăranilor, pentru a vinde produsele, cu 50 de lei pe zi.

“Agentul economic Mercur SRL a privatizat în perioada anilor 2002-2006 imobilul din strada Armenească, iar, ulterior, a cerut privatizarea terenului aferent, ceea ce s-a făcut cu încălcarea legislaţiei în vigoare, pentru că trotuarul este utilitate publică”, a spus șefa direcţiei Asistenţă Juridică, Diana Gurschi. "În baza la ce un agent economic pretinde o taxă de 50 de lei pentru un metru pătrat de trotuar, când în piaţă, la tarabă, preţul este de 12 lei?

Privatizăm trotuarul și începem a-l da în arenda? Mai sunt doritori? Interesantă activitate!", a replicat primarul Dorin Chirtoacă.

Svetlana PANŢA

(Știrea Zilei)

CĂRŢI CARE NU TREBUIE SĂ LIPSEASCĂ DIN CASA TA!

Dicţionar explicativ ilustrat al limbii române 200x290 mm, 2280 pag. copertă cartonată, supracopertă

Enciclopedia casei: 7500 de sfaturi practice 225x305 mm, 504 pag. copertă cartonată

str. G. Meniuc nr. 3, Chişinău tel.: (+373 22) 73-36-19, 73-53-29; fax (+373 22) 73-36-23 e-mail: info@arc.moldnet.md; www.edituraarc.md

Graviditatea şi îngrijirea copilului 193x193 mm, 448 pag. broşată

Cele mai căutate poveşti 220x255 mm, 96 pag. cartonată

10 | Il paradiso

www.jurnal.md

găsit. În urmă cu șapte luni, am făcut un gest necugetat, o prostie... Sunt conștientă de asta și de aceea vă rog să nu mă judecaţi. În fine, acum șapte luni, am rămas însărcinată, sarcină despre care nu am știut nimic câteva luni pentru simplul fapt că nici nu s-a văzut. Nu era prima dată când menstruaţia întârzia pentru că am hipertiroidie și sunt cam obișnuită cu greţuri.

Mi-am dat seama pe la patru luni jumătate, când deja începuse să se vadă, și am tăcut.

Am 20 de ani. Sunt din Bălţi și studiez în anul I la facultatea de limbi străine, nu lucrez nicăieri. Am lucrat, dar s-a închis afacerea și a trebuit să plecăm, alte locuri de muncă nu am

Între timp, m-am despărţit de tatăl copilului și am ajuns în luna a șaptea a sarcinii. Au aflat și părinţii mei, locuiesc cu ei, și parcă le-a picat cerul în cap, dar au și motiv. Locuim undeva în provincie, iar părerea satului e importantă pentru ei, întrucât sunt niște oameni respectabili. Mai am două luni ca să mă gândesc ce voi face cu creatura aceea micuţă din mine. De crescut nici nu poate fi vorba, fără ajutor din partea părinţilor.

De tatăl copilului nici măcar nu mai vreau să aud.

Să-l omor? Să-l abandonez?

Criminală nu sunt ca să îi pun o pungă pe cap și să-l duc să îl îngrop în pădure. A mai rămas o variantă. Abandonul, și acum vine marea întrebare. Cum voi putea să-l abandonez după ce o să văd copilul ăla pe care l-am purtat în pântece atâta timp?

Cum? Credeţi-mă că nu e zi sau noapte să nu plâng și să mă gândesc la el. Nu mai știu ce să zic. Cred că o să ajung în curând la spitalul de nebuni.

Maria de la Bălţi

Tu cum ești în pat?

SEXUALITATE // Romantică sau vulgară – două comportamente diferite

Jurnalul iubirii

un astfel de preludiu urmează o partidă de dragoste pe măsură.

Fiecare femeie are stilul ei în pat, dar uneori simţim nevoia să fim altfel, să încercăm lucruri noi, să spargem monotonia, să-l surprindem pe cel pe care îl iubim. Dar facem toate aceste schimbări doar în stilul nostru.

Vulgara

Romantică sau vulgară – două comportamente diferite, dar și mituri despre sexualitatea unei femei. Tu în care te găsești?

Citindu-le, s-ar putea să descoperi că ai câte puţin din fiecare... plus un strop din stilul tău.

Romantica Romantica este o femeie tandră și sensibilă. Ea își dorește ca fiecare partidă de sex să fie de neuitat, să fie ca prima oară.

V-aţi gândit vreodată cum ar fi dacă partenerul vostru ar fi la fel de atent de fiecare dată când faceţi dragoste, ca și cum ar fi prima oară? Hmmm, da... sună bine! Și când spun prima oară nu mă refer la prima experienţă sexuală, ci la prima oară când aţi făcut dragoste cu partenerul vostru. Când vrea să schimbe ceva în stilul ei, femeia romantică nu recurge la tehnici de amor sau poziţii îndrăzneţe, ci la ambianţă. Într-un astfel de mo-

ment contează lumina, aromele, muzica, băutura, florile.

Romanticele sunt inspirate când vine vorba de ambianţă, ele preferă ca încăperea sa fie slab luminată, folosind lămpi (sunt recomandate culori calde ca roșu, portocaliu, galben) sau lumânări. O melodie lentă, romantică, un vin bun sau șampanie (depinde de ocazie) vor schimba mult atmosfera, de asemenea, aromele din încăpe-

re au un rol foarte important.

Romanticele adoră florile, în special trandafirii.

Deși surprizele cu petalele de trandafir sunt vechi, tot timpul surprind plăcut o femeie sau un bărbat. La ambianţa romantică se adaugă șoaptele, atingerile lente, masajul de relaxare.

O romantică nu-și dezvăluie tot corpul deodată, ea face mișcări sugestive pentru a-l îndemna pe iubit să o descopere. Și după

Vulgara este femeia care își dorește să conducă în pat, dar în același timp preferă partenerii puternici. Ea e deschisă la experienţe noi, nu are momente de timiditate, știe ce vrea, știe ce o împlinește. Ea e femeia sigură pe ea. Nu contează locul, momentul, ea e dispusă oricând.

Dar asta nu o face să fie o femeie ușoară, pentru că preferă să trăiască momentele acestea cu partenerul de viaţă. Pe el vrea să-l surprindă și să-l cucerească cu farmecele ei. Faţă de cea romantică, femeia vulgară folosește ca stimulente jucăriile sexuale, combină opoziţiile, de exemplu: cuburi de gheaţă alternate cu picături fierbinţi de ceaiuri afrodisiace. Nu îi place doar să facă dragoste, ci să ofere adevărate spectacole.

Fiecare persoană are propria lume în pat. Dacă urmărești oamenii pe stradă sau în alte locuri publice, vei realiza că este greu să ţi-i imaginezi făcând sex. În final, trebuie să înţelegem că fiecare are alt stil și nu are rost să facem din patul nostru scena unui teatru, încercând să arătăm cât mai multe doar pentru a impresiona, uitând astfel să ne simţim bine.

Iubirea poate dura cel mult trei ani Am și eu câteva răspunsuri de la psihologii americani. Aceștia susţin că un om sănătos psihic nu poate iubi mai mult de doi ani.

O săptămână este durata minimă a unui „stadiu incipient de exaltare”. Atunci când te aprinzi în 4-6 ore și în 7-8 zile ajungi să te întrebi ce ai găsit la el / ea. 1-4 luni este durata medie a iubirilor adolescentine și a relaţiilor extraconjugale impulsionate, cel mai adesea, de împrejurări favorabile. Acestea se termină în general când unul dintre parteneri

JURNAL DE CHIŞINÃU

Jumatatea ˘ ta

La o răscruce de drumuri Nu știu cum să încep. Am ajuns la un moment când am de făcut o alegere pe care aș fi preferat să n-o fac, să nu fiu cea care hotărăște ce e bine și ce e rău. Am nevoie de un sfat, de o luminiţă care m-ar putea ghida.

MARŢI, 15 IUNIE 2010

pune brusc capăt relaţiei. De la cinci luni până la un an este vorba despre relaţiile în care amândoi sunt foarte îndrăgostiţi, dar au complicaţii ori au pe altcineva, ori sunt prea tineri, ori sunt prea interesaţi de carieră.

De cele mai multe ori, partenerii se despart de acord comun.

Perioadele de 1-3 ani, după opinia psihologilor, par a fi ferme și dezarmante. O iubire nu poate dura mai mult de trei ani. Ceea ce urmează este obișnuinţă, atașament, forme stabile de afecţiune, dependenţă, comoditate. Mulţi oameni au

protestat împotriva acestei teorii, dar, la o privire mai atentă, vom constata că este adevărat.

Altfel spus, numai cei cu psihicul afectat pot iubi o viaţă întreagă la fel. Asta nu înseamnă însă că un cuplu care rezistă mult timp este debil, în acest caz afecţiunea a îmbrăcat forme mai complexe sau chiar mai reduse, uneori, care nu se pot defini prin iubire. Sper că au fost interesante informaţiile primite de la mine... Și să nu uităm de excepţiile care confirmă regula.

Anonim

Pune capăt singurătăţii! Acum în ediţiile de MARŢI şi VINERI ale JURNALULUI şi în tabloidul APROPO poţi găsi sufletul care să-ţi aline singurătatea.

Trebuie doar să suni la 090023456 (număr taxabil: 7 lei min, primele 30 sec gratuite) pentru a afla detalii despre El sau Ea sau... dacă nu ai curajul, trimite-ne datele tale pe adresa redacţiei şi de restul avem noi grijă.

Niciodată nu a fost mai simplu să-ţi găseşti sufletul-pereche.

În căutarea jumătăţii Am 32 de ani. Am fost căsătorit, dar pe moment sunt divorţat. Aș vrea să cunosc o femeie potrivită vârstei mele, simplă, de la ţară. (440)

Meşter la toate Sunt un bărbat de 55 de ani de la ţară.

Am gospodărie și sunt meșter la toate, nu fumez și nu consum băuturi alcoolice. Aș vrea să cunosc o femeie gospodină, care ar dori să treacă cu traiul la mine. (441)

Domn de 43 de ani Am 43 de ani și trăiesc la ţară. Aș vrea să fac cunoștinţă cu un bărbat adevărat, fără vicii, de la ţară. (442)

52 de ani, 1,80 m, 85 kg Am 52 de ani, 1,80 m, 85 kg și locuiesc în provincie. Am un serviciu bun, material asigurat, nu fumez și nu consum băuturi alcoolice. Am nevoie de o femeie simpatică, bună la suflet, gospodină, liniștită, să nu fie corpolentă. (443)

Celibatar de 36 de ani Am 36 de ani și locuiesc la sat. Aș vrea să fac cunoștinţă cu o fată drăguţă. Nu am fost căsătorit (444)

Fără vicii, cu ochi căprui Am 26 de ani. Sunt divorţat, fără vicii, cu ochi căprui. Caut o domnișoară de 20–26 de ani din nordul republicii, cu care să împart clipele frumoase ale vieţii. (445)

Pentru căsătorie Locuiesc la ţară, am 26 de ani și aș vrea să cunosc o femeie din provincie, potrivită vârstei mele. Să fie drăguţă, înţeleaptă și serioasă, dornică de a forma o familie sănătoasă. (446)

Doamnă de 47 de ani Sunt o femeie de 47 de ani din nordul Moldovei. Cunosc ce e trădarea și aș dori să cunosc un bărbat cu aceeași durere pentru a comunica și a prieteni. (447)

JURNAL DE CHIŞINÃU

MARŢI, 15 IUNIE 2010

Vedete | 11

www.jurnal.md

Virtuozul ţambalist moldovean din Canada SUCCES // Melodiile populare prind foarte bine la publicul canadian Este unul dintre cei mai buni ţambaliști din R. Moldova.

Sandu Șura, fratele interpretei Mariana Șura, a reușit să ducă faima R. Moldova peste ocean, stabilindu-se acum doi ani în Canada.

Adriana Ochişanu, cu familia la munte Cuplul Adriana Ochișanu și Cornel Botgros vor merge anul acesta în vacanţă la munte. Ei vor fi însoţiţi de viitorii săi fini, Ion Paladi și Veronica.

Concediul este preconizat pentru săptămâna viitoare. „Abia aștept să ne facem bagajele și să

mergem la odihnă. Muncim mult, dar de vacanţă nu prea avem timp.

Am impresia că nu mai finisez albumul de muzică ușoară. Este gata în proporţie de 80%”, ne-a declarat Adriana Ochișanu.

După ce vor reveni de la munte, artiștii sunt invitaţi în Grecia, unde este stabilită de ani buni și mama interpretei.

L.N.

Mai bine de 17 ani, Sandu Șura a călătorit în aproape orice parte a lumii. A cântat și pe vapor, însă s-a stabilit până la urmă peste ocean. „ Am ales Canada deoarece în acea ţară toate se leagă, în special Montrealul, partea franceză, unde toate afacerile merg în stil american.

Este un centru cultural foarte dezvoltat, așa că m-am gândit că ar fi o șansă bună să mă afirm ca ţambalist”, ne-a declarat Sandu Șura. Așa a și fost. În pofida faptului că nu cunoștea decât o singură persoană, în scurt timp, ţambalistul a reușit să se implice în mai multe proiecte muzicale.

A întâlnit sufletul pereche Mai mult, Sandu a fondat o orchestră pe care a numit-o „Basarabia”. Cei zece instrumentiști și trei vocaliști sunt basarabeni. Când sunt invitaţi la diferite evenimente, artiștii noștri, pe lângă muzica clasică și jazz, cântă melodii populare care prind foarte bine la publicul canadian. În Canada, Sandu a cunoscut-o pe Veronica Ungureanu, o vioristă și interpretă talentată care a reușit să îi fure inima ţambalistului. Logodnica muzicianului,

Karizma, neadmisă la examenele de licenţă După dans și voie bună, proaspăt măritată, interpreta își frământă minţile cum să iasă basma curată de la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice. După patru ani de studenţie, Karizma nu este admisă la examenele de licenţă. Cauza – restanţele.

Interpreta s-a eschivat să ne ofere vreo declaraţie în acest sens, dar surse din cadrul Academiei de Muzică, care ne-au rugat să le păstrăm anonimatul, ne-au declarat că Olga Fesenco, devenită Grosu, în timpul celor patru ani de studii a avut doar restanţe, iar la examene nici nu au mai văzut-o.

L.N.

SANDU ŞURA, FRATELE INTERPRETEI MARIANA ŞURA, a reuşit să ducă faima R. Moldova peste ocean, stabilindu-se acum doi ani în Canada împreună cu familia sa, s-a stabilit cu traiul în Canada de mai bine de patru ani.

Moldovenii din Canada se ajută reciproc „Toţi cei care vin în Canada sunt pregătiţi moral pentru greutăţi. Eu, de exemplu, am știut din start ce mă așteaptă acolo.

Basarabenii de acolo se întâlnesc des, petrec împreună Crăciunul și Paștele. Anul trecut, de sărbători, am închiriat o biserică. Au fost vreo 200 de moldoveni. Comunicăm prin intermediul site-urilor de socializare, ne ajutăm reciproc, dacă cineva are probleme, neapă-

rat îi sărim în ajutor”, povestește muzicianul. De când se află în Canada, Sandu Șura a reușit să înveţe franceza, a făcut studii ca inginer de sunet, iar în doi ani va absolvi și Universitatea din Montreal, Facultatea de Compoziţie.

La 12 ani a început să cânte în trei orchestre Ţambalistul provine dintr-o familie de artiști. În clasa întâi, Sandu a început să studieze pianul, iar de la 10 ani – ţambalul. La doar 12 ani, instrumentistul a început să cânte în trei orchestre.

Lena NEGRU

Citeşte în numărul de joi al tabloidului „apropo” cum poti vedea gratis concertul lui Toto Cutugno!

www.apropomagazin.md - pentru cele mai noi şi exlusive ştiri

Alina Cujba, fata cu sânii goi din „Mandala” Fotomodelul Alina Cujba (22 de ani) a fost protagonista videoclipului „Mandala” al trupei „Fly Project”.

Din păcate, nu o vom putea admira în scenele sexy, deoarece Consiliul Naţional al Audiovizualului din România a interzis rularea videoclipului pentru că sugerează consumul de droguri și prezintă femei în ipostaze umilitoare.

Un mesaj pentru băieţi Alina s-a arătat revoltată de decizia CNA și consideră că fetele din respectivul clip nu dansează obscen și nu apar în situaţii degradante. „Îmi pare nespus de rău pentru că este un produs bun. Nu cred că este cel mai vulgar clip din piaţă. În videoclip nu sunt droguri,

ci sare. Aș vrea prin intermediul vostru să le transmit băieţilor să lupte pentru a putea fi difuzat clipul. Sunteţi cei mai tari!”. Conform scenariului, membrii formaţiei apar alături de câteva fete (unele dintre ele, fotomodele basarabence – n.r.) legate în lese ce gustă prafuri și dansează lasciv.

Agăţată de Tudor Alina a fost selectată în urma unui casting la care au participat 50 de fete. Și chiar dacă la început i s-a părut că nu va avea nicio șansă, fiindcă este brunetă, anume ei i-a revenit rolul principal, cel de șoferiţă cu bustul la vedere. „Propunerea a venit din partea băieţilor.

M-au sunat și m-au anunţat că voi avea un rol mai deosebit. A doua zi, m-am întâlnit cu ei, mi-au spus că

voi fi șoferiţă la bustul gol. Sigur că mi-a fost jenă, dar până la urmă Tudor și Dan m-au convins. Mi-au spus că nu se va vedea nimic”, ne-a declarat Alina, precizând că în timpul filmărilor Tudor mai trăgea cu ochiul la sânii săi și a încercat să o agaţe. Mai mult, i-a propus să se mute în România.

Fotomodelul l-a anunţat pe cântăreţ că adoră să călătorească în Europa, iar România nu se numără printre ţările unde ar vrea să se stabilească. „Mi-a plăcut foarte mult rolul pe care l-am avut în videoclip. Nu prea stau în ţară, cel mai des merg în Italia, la părinţi”, mai spune Alina, care este studentă în anul III la Institutul Internaţional de Management, Facultatea de Drept și practică modelling-ul de la 16 ani.

L.N.

12 | Sport

www.jurnal.md

MARŢI, 15 IUNIE 2010

JURNAL DE CHIŞINÃU

20 de ani de la ultimul mondial câștigat de Germania!

După startul perfect reușit de naţionala lui Joachim Low, 4-0 cu Australia, nemţii au toate șansele să ajungă cât mai departe la această ediţie a Campionatului Mondial.

McLaren a reuşit dubla în Canada!

Hamilton se simte bine la Montreal. După ce a reușit pole-position, duminică n-a avut emoţii. A fost secondat de coechipierul său Button, actualul campion mondial. Formula 1 a revenit la Montreal după ce, anul trecut, MP al Canadei n-a fost acceptat de FIA din cauza unor datorii. Un circuit pe placul piloţilor pentru că se poate depăși datorită liniilor drepte și lungi.

Așa și-a calculat strategia și australianul Mark Webber de la Red Bull, care, din cauza că și-a schimbat cutia de viteză chiar în ziua cursei, a coborât cu cinci poziţii, conform regulamentului. Astfel, actualul lider din F1 a luat-o de jos, de pe locul 7 al grilei.

Lewis Hamilton de la McLaren a întrerupt dominaţia de șapte poleposition-uri consecutive din acest sezon ale celor de la Red Bull.

lucrurile să-ţi iasă în primul meci. Neam câștigat respectul. S-a văzut că neam distrat jucând fotbal. Eu știu de ce sunt în stare și mă simt senzaţional”.

Klose e unul dintre cei mai buni marcatori din istoria CM. Vârful de 32 de ani ai lui Bayern Munchen a marcat cel de-al doilea gol al germanilor în

partida cu Australia. Klose e cel mai bun marcator cu capul din istoria acestui turneu. A înscris nu mai puţin de șapte goluri în acest fel. Totodată, e cel de-al șaselea german care marchează la trei campionate mondiale consecutive. Doi fotbaliști au marcat la patru mondiale: Pele și Uwe Seeler.

Cel puţin 512 controale antidoping la Cupa Mondială din Africa de Sud Cel puţin 512 controale antidoping sunt programate să aibă loc pe durata turneului final al Cupei Mondiale, în cantonamentele echipelor sau la finalul meciurilor, a anunţat medicul-șef al FIFA, Jiri Dvorak.

Opt jucători din fiecare din cele 32 de echipe, în total 256 de fotbaliști, au fost sau vor fi supuși unor teste inopinate de urină și sânge, de către medicii din cadrul FIFA. În plus, doi jucători din fiecare echipă trebuie să se supună testării antidoping la finalul celor 64 de meciuri. „Din 1994, când a existat un caz celebru, nu a fost niciun jucător depistat pozitiv la un turneu final al Cupei Mondiale”, a declarat Dvorak, făcând referire la argentinianul Diego

Multe depăşiri şi abandonuri Scenariul bun la Montreal.

Multe depășiri și abandonuri, opriri la boxe încă de la început pentru schimburi de pneuri cu Webber într-o cursă nebună de recuperare. După 15 tururi, ordinea era următoarea: Hamilton, Alonso și Button, spaniolul lui Ferrari fiind ghimpele între cei doi piloţi ai lui McLaren. Pe 4 Vettel, iar pe 5 Webber.

La jumătatea cursei, conducea Webber, urmat de Hamilton și Alonso, numai că australianul avea bifată doar o singură oprire pe la boxe. În spatele podiumului, Button (McLaren) și Vettel (Red Bull), aflaţi în duel direct. Până la final, Hamilton, Alonso și Vettel s-au întrecut în cel mai rapid tur de pistă.

Cu 20 de tururi înainte de final, Hamilton a atacat decisiv.

Iar dacă e să ne luăm după tradiţie, aceasta spune că Germania nu a așteptat niciodată mai mult de 20 de ani pentru a cuceri trofeul la un mondial.

De la ultima ediţie câștigată de nemţi au trecut exact 20 de ani, 1990.

Selecţionerul Joachim Low și-a felicitat elevii pentru victoria clară, 4-0, în faţa Australiei. Miroslav Klose a susţinut că germanii vor fi mult mai respectaţi de adversari de acum înainte. „Sunt foarte fericit pentru această performanţă, am pasat bine și am avut o circulaţie rapidă a balonului”, a spus Low la finalul partidei.

Klose (foto), marcatorul golului de 2-0, crede că victoria categorică a echipei sale va face ca Germania să fie mai respectată de acum înainte: „Totul a mers bine și e foarte important ca

Maradona, care a fost depistat pozitiv cu efedrină la CM din SUA. Ultimele două cazuri de jucători depistaţi pozitiv la competiţiile organizate de FIFA datează de la Cupa Confederaţiilor din 2005, când doi jucători mexicani au fost găsiţi dopaţi cu nandrolon.

Pe de altă parte, președintele Comisiei Medicale a FIFA, Michel D’Hooghe, a declarat că forul mondial a constatat un abuz în folosirea substanţelor antiinflamatoare în fotbal. „Constatăm un abuz extraordinar de

produse antiinflamatoare care pot avea efecte secundare, atât din punct de vedere al aparatului digestiv, cât și al sistemului renal. Viitorul ne va da ocazia să luptăm împotriva acestor produse (care nu figurează pe lista substanţelor interzise de Agenţia Mondială Antidoping)”, a explicat D’Hooghe.

Președintele Agenţiei Mondiale Antidoping, John Fahey, nu crede că antiinflamatoarele vor ajunge pe lista substanţelor interzise. „Facem în permanenţă analize ale produselor pe care le-am putea adăuga sau scoate de pe listă. O decizie este luată anual. Nu cred că antiinflamatoarele vor fi incluse”, a precizat el.

România a câştigat Cupa FMF

A trecut ușor de Webber, care continua cursa cu o singură oprire la boxe. Până la urmă, s-a dus și australianul să-și schimbe pneurile. Alonso i-a cedat locul secund lui Button. În faţă a rămas Hamilton, care a și câștigat.

Naţionala de juniori U-17 a României a câștigat cea de-a XI-a ediţie a Cupei Federaţiei Moldovenești la Fotbal. Puștii din România au câștigat meciurile cu juniorii din Republica Moldova, Azerbaidjan și Belarus.

Naţionala noastră, antrenată de Serghei Dubrovin, s-a clasat pe locul trei, datorită victoriei cu 4-3 în faţa selecţionatei similare

a Belarusului. Echipa României a câștigat trofeul, Cupa FMF, pentru a treia oară. Republica Moldova și Ucraina au în palmares câte două victorii, iar Belarus – 4. Golgheterul competiţiei a devenit atacantul lui FC Zimbru, Dumitru Ionaș, iar Dan Ojoc de la juniorii echipei spaniole Villarreal a fost ales cel mai bun mijlocaș al turneului.

1 ROMÂNIA 3 3 0 0 8-1 9 2 BELARUS 3 1 0 2 7-7 3

3 MOLDOVA 3 1 0 2 6-9 3 4 AZERBAIDJAN 3 1 0 2 6-10 3 8 iunie AZERBAIDJAN - BELARUS 2-4 MOLDOVA - ROMÂNIA 0-3 10 iunie ROMÂNIA – BELARUS 1-0 MOLDOVA – AZERBAIDJAN 2-3 12 iunie ROMÂNIA – AZERBAIDJAN 4-1 MOLDOVA – BELARUS 4-3

Al doilea botez al lui Maradona S-a întors la Mondiale, dar ca antrenor Maradona s-a întors la Mondiale cu un look complet schimbat în bine. A trăit la fel de intens ca în 1994 meciul cu Nigeria, sâmbătă a făcut primul pas spre a deveni antrenor. „Vreau să fiţi 23 de fiare sălbatice”, își motiva Maradona elevii înaintea turneului final. Dacă în teren argentinienii n-au „mușcat” prea rău Nigeria, pe margine selecţionerul s-a dat în spectacol.

A fost prima fiară de la încălzire și până la final. A trăit extrem de intens meciul. A urlat, și-a smuls părul din cap, s-a rugat, s-a bucurat ca un nebun la golul lui Heinze, tot cu expresia feţei din 1994, de la ultimul său Mondial, a tremurat pentru victorie, dar a răzbit.

Pus, la insistenţele fetelor, la cravată și costum, așa cum nu l-am mai văzut aproape niciodată, și cu aceeași barbă mascând cicatricea rămasă după ce a fost mușcat de propriul câine, Maradona chiar a arătat ca antrenor. A discutat mult cu jucătorii, a sesizat ceea ce nu funcţionează și a luat corect pulsul partidei, corectându-se în apărare și mutând inteligent pe parcurs: „Nu mă preocupă că am ratat destule ocazii, important e că am creat multe pericole. Am păstrat

Fotbalul nu e frumos dacă Messi nu atinge foarte des mingea. El poate repeta ceea ce am reuşit eu în 1986 Diego Maradona, selecţionerul Argentinei

goluri pentru jocurile viitoare, când nu mai iertăm. Mă bucur că am făcut un popor fericit, deși nu

a fost deloc simplu să iau decizii rapide. Îmi era mult mai ușor când jucam”.

Diego şi-a luat talisman Recunoscut ca persoană foarte credincioasă, Maradona nu s-a despărţit pe toată durata meciului

cu Nigeria de noul său talisman.

Pe mâna stângă, unde avea și unul din cele două ceasuri de care e nedespărţit, Diego a purtat un crucifix cu imaginea Fecioarei Maria.

Pe crucifix este înscris numele nepotului său, Benjamin. Maradona l-a strâns în pumn de câte ori Messi și Higuain au ratat desprinderea și de câte ori nigerienii i-au produs emoţii.

JURNAL DE CHIŞINÃU

MARŢI, 15 IUNIE 2010

Sport | 13

www.jurnal.md

Ronaldo, deranjat de vuvuzele Trompetele vuvuzela sunt simbolul turneului final

Căpitanul Portugaliei Cristiano Ronaldo (foto) a estimat că este dificil să te concentrezi la meciurile Cupei Mondiale din cauza zgomotului vuvuzelelor, menţionând că „aproape nimeni” nu este mulţumit de acestea.

Cupa Mondială a început oficial!

Ceremonia de deschidere a celei de-a XIX-a ediţii a Cupei Mondiale la Fotbal s-a desfășurat, vineri, pe stadionul Soccer City din Johannesburg. Numită „Bine aţi venit acasă, în Africa”, ceremonia, cu o durată de 40 de minute, a adus în scenă peste 1500 de artiști.

La spectacol au asistat secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, vicepreședintele american Joe Biden, alături de președintele sud-african Jacob Zuma și numeroși șefi de stat africani. De la ceremonie a lipsit Nelson Mandela, primul președinte de culoare al Africii de Sud, care se află în doliu după decesul, vineri dimineaţa,

a strănepoatei sale, Zenani, în vârstă de 13 ani.

De-a lungul dimineţii, zeci de mii de persoane s-au îndreptat, în zgomot de vuvuzela și claxoane spre stadionul Soccer City, circulaţia fiind complet blocată. Cupa Mondială se desfășoară în Africa de Sud, în perioada 11 iunie – 11 iulie.

Stankovici a intrat în istorie Mijlocașul sârb Dejan Stankovici a intrat în istorie, duminică, la meciul cu Ghana, devenind primul jucător care dispută trei turnee finale ale Cupei Mondiale cu trei selecţionate diferite, datorită schimbărilor geopolitice.

Stankovici a purtat tricourile a trei selecţionate diferite la trei turnee finale ale Cupei Mondiale la care a participat: CM-1998 cu echipa Iugoslaviei, CM-2006 cu Serbia-Muntenegru și duminică, la Pretoria, cu Serbia.

Câștigător al Ligii Campionilor, Cupei și campionatului Italiei cu Internazionale Milano în acest an, căpitanul sârb de 31 de ani, speră să ajungă cu echipa sa măcar în optimi, ca în 1998 cu Iugoslavia.

Stankovici (89 selecţii, 14 goluri) a depășit doi jucători din fosta Iugoslavie: Robert Prosinecki și Robert Jarni, care au reprezentat Iugoslavia în 1990 și Croaţia în 1998.

Serbia joacă la Cupa Mondială din Africa de Sud în grupa D, alături de Germania, Australia și Ghana.

„Este dificil pentru cei din teren să se concentreze. Multor jucători nu le place. Dar trebuie să se obișnuiască. Echipele nu spun decât de rău de vuvuzele, dar trebuie să respectăm acest lucru. Nu sunt pe placul nimănui, dar este important pentru oamenii cărora le place să sufle în ele și să facă zgomot”, a declarat Ronaldo. În ceea ce privește Jabulani, balonul Cupei Mondiale, Ronaldo a explicat că este vorba de o „minge dificilă”, menţionând că nu aceasta este problema principală. „Trebuie să ne adaptăm, indiferent că e un balon bun sau rău. Sunt mai obișnuit cu el acum decât în urmă cu două săptămâni. Cred că nu va fi o problemă. Suntem destul de antrenaţi pentru a ne adapta și am convingerea că

Obama a pariat cu David Cameron pe rezultatul meciului de fotbal SUA – Anglia Președintele SUA Barack Obama a pariat pe o bere cu premierul britanic David Cameron că Statele Unite vor învinge Anglia în meciul de sâmbătă din cadrul Cupei Mondiale de Fotbal din Africa de Sud. Cei doi lideri au avut sâmbătă o convorbire telefonică, în decursul căreia au discutat despre situaţia din Afganistan și Iran, despre poluarea din Golful Mexic, provocată de scufundarea unei platforme petroliere exploatate de grupul britanic BP și despre meciul de fotbal dintre selecţionatele americană și engleză. „Președintele a remarcat că

Green le-a cerut scuze englezilor pentru gafa de la meciul cu SUA Portarul naţionalei Angliei Robert Green le-a cerut scuze conaţionalilor săi, duminică, pentru gafa de la meciul cu SUA, scor 1-1, din grupa C a Cupei Mondiale din Africa de Sud. „La pauză, le-am cerut scuze coechipierilor mei. Le cer scuze și celor câteva milioane de persoane de acasă”, a spus Green, care a jucat golf împreună cu colegii săi, duminică, în apropiere de cantonamentul din Phokeng.

Robert Green a precizat că își dorește foarte mult să mai fie folosit de selecţionerul Fabio Capello. „Îmi doresc cu disperare să joc.

Vreau să disput toate meciurile po-

sibile”, a adăugat el, care a refuzat să considere responsabilă pentru „oribila eroare” controversata minge folosită la CM. Reprezentativa Angliei a remizat, sâmbătă, scor 1-1, în faţa echipei Statelor Unite ale Americii în primul meci din Grupa C a Cupei Mondiale din Africa de Sud, disputat pe stadionul Royal Bafokeng din Rustenburg. Golurile au fost marcate de Gerrard ‘4, pentru An-

glia, respectiv Dempsey ‘40, pentru SUA, fotbalistul american profitând de o eroare a portarului Green, care a scăpat în plasă balonul șutat de la aproximativ 25 de metri.

Delegaţia din Uruguay s-a dus la CM cu 1200 kg de ouă, pui şi peşte Delegaţia Uruguayului a ajuns la Kimberley, unde este cantonată pentru timpul Cupei Mondiale de Fotbal, cu 1200 kilograme de ouă, pui și pește.

De asemenea, uruguayenii au adus și multă „dulce de leche”, un

sortiment de prăjitură extrem de populară în America de Sud. În schimb, francezii sunt mari consumatori de pâine. Astfel, bucătarul de la hotelul lor trebuie să prepare 80–90 de paghete pe zi, faţă de 10, în mod normal.

Agenţia France Presse scrie că

lucrurile vor merge bine, driblingurile, loviturile, cornerele...”, a spus Ronaldo.

Membrii comitetului local de organizare a Cupei Mondiale din Africa de Sud (Loc) au declarat că vuvuzela, trompetele fanilor sud-africani al căror zgomot a fost criticat de unii jucători și observatori, sunt „simbol al turneului final”. „Toată lumea iubește vuvuzela.

Ele sunt un simbol al turneului. Nu am primit niciun comentariu negativ despre trompetele vuvuzela”, a declarat Rich Mkhondo, responsabil de comunicare al Loc. Un purtător de cuvânt al FIFA, Nicolas Maingot, a menţionat că forul mondial a făcut solicitarea ca fanii să nu folosească trompetele vuvuzela în timpul ceremoniilor, imnurilor naţionale și discursurilor. „Spectatorii au respectat foarte bine acest lucru”, a spus oficialul FIFA. Vuvuzela este o trompetă de aproximativ un metru lungime, folosită pe stadioanele din Africa de Sud de către suporteri în timpul meciurilor de fotbal.

jucătorii echipei Germaniei nu și-au revenit de pe urma călătoriei alături de cântăreaţa columbiană Shakira. Secundul selecţionerului Joachim Löw, Hansi Flick, a dezvăluit că unii dintre jucători au fost vrăjiţi de farmecul columbiencei, urmărind ceremonia de deschidere special pentru ea.

Statele Unite sunt favorite în măsura în care au ieșit de mai multe ori învingătoare în confruntările desfășurate între cele două ţări la cupele mondiale precedente”, conform comunicatului Casei Albe. „Iar președintele a pariat cea mai bună bere engleză contra celei mai bune beri americane pe o victorie a Statelor Unite împotriva Angliei”, adaugă comunicatul. Obama

a pierdut pariul, deoarece meciul s-a încheiat la egalitate, scor 1-1.

14 | Povești adevărate

www.jurnal.md

MARŢI, 15 IUNIE 2010

JURNAL DE CHIŞINÃU

Inesa DĂRUIRE // Era deprinsă să fie de folos altora, nu a trăit o zi pentru ea Avea 14 ani când a rămas mama celor trei fraţi ai săi. Nu a avut tată deloc. Ţinea minte doar amanţii care o vizitau pe maicăsa. Și când era mamă-sa în viaţă, tot ea a avut grijă de fraţii ei mai mici. Așa că ţinea la ei mai mult decât cea care i-a născut. Împreună cu vecinii, Inesa și-a înmormântat mama și a pornit să conducă gospodăria de una sigură.

un suflet apropiat alături și care se mângâia doar cu vietăţile din curte a acceptat pe loc. Era deprinsă să fie de folos altora, vă spuneam că nu a trăit o zi pentru ea. A vândut într-o săptămână tot ce avea în gospodărie, a bătut ușa și ferestrele în scânduri și s-a mutat la Isai.

Cotitura din destinul Inesei

La noi acasă

cu Lidia BOBÂNĂ Cel mai mic dintre fraţii săi avea cinci ani, iar cel mai mare, în primăvara aceea, a împlinit nouă.

Vă daţi seama că inspectorul pentru tutelă și curatelă a depus actele ca să fie luaţi la un orfelinat. Inesa însă i-a rugat pe președintele sovietului sătesc și pe directorul școlii să nu-i despartă

Inesa devine mama fraţilor săi Prin 1970, sătenii puteau să-și asume niște responsabilităţi pe capul lor. Președintele sovietului sătesc a făcut o adunare generală a satului și a venit cu iniţiativa ca întreaga localitate să ia tutela asupra acestor copii. Cei de la școală aveau grijă să fie îmbrăcaţi, încălţaţi, să aibă ghiozdane și cărţi. Președintele colhozului îi asigura cu produse alimentare, iar Inesa era mama și tatăl lor. Copiii nu-i ieșeau din cuvânt. Învăţau binișor, așa că, după ce au terminat școala din sat, s-au dus la carte mai departe. Inesa era o fată de treabă, dar pentru că mama ei a fost târfa satului, niciun flăcău nu o vroia de nevastă. Iată de ce a rămas nemăritată.

Fraţii ei, până a se însura, trăgeau pe acasă, pentru că Inesa le ţinea loc de mamă. Și cât a lucrat pe lanurile de tutun ale colhozului a strâns bănuţ cu bănuţ și i-a dat lui Ilie, Ionel și Tudor, că erau flăcăi și trebuiau să aibă un ban în buzunar. Nu s-a gândit să ridice o casă, să se îmbrace și ea mai frumos, să se mute – cum făceau tinerele din sat – la oraș unde se câștigă mai ușor. Nu a făcut-o pentru că zicea că băieţii trebuie să aibă o casă unde să tragă, o casă părintească.

Horoscop

Ingratitudinea fraţilor Anii treceau. Fraţii ei s-au însurat pe rând și tot pe rând s-au înstrăinat de dânsa. Nu știu cum s-a întâmplat, dar cumnatele nu vroiau să o vadă în casa lor, deși întotdeauna venea cu plinul, că avea tot ce trebuie în gospodărie. Ţinea și porc, și o junculiţă, câteva oiţe, păsări, încât nu le mai știa numărul. Și de ce îngrijea ea atâta vietate? Pentru nepoţi, că avea de la toţi trei tocmai opt, unul mai frumos ca altul. Îi vedea rar de tot pentru că nu veneau la dânsa. Însă dacă îndrăznea să dea buzna peste dânșii, cumnatele o primeau rece. Se întreba ce a făcut de nu o mai iubesc fraţii. Nu le cere bani, nu-i supără cu nimic, nu se duce la ei cu mâna goală. „Ce o mai fi, doamne, la mijloc?”

A îndrăznit și l-a întrebat pe Ilie: „Ce aveţi, bre, cu mine de nu mă înghiţiţi? V-am făcut vreun rău, spuneţi-mi”. Dacă sunt vinovată cu ceva, vă cer iertare, că nu-s cu stea în frunte!”. „Lele, nu te supăra. Nevestele noastre, chiar dacă trăiesc cu noi, se rușinează din ce neam ne tragem. Știi și mata cine a fost mama noastră. Chiar dacă avem

studii și o funcţie, e destul o ceartă cât de mică și imediat ne scot ochii. Și când te văd pe mata, turbă de-a binelea. Mai bine nu mai veni pe la noi...” Iată cum a ajuns Inesa să nu mai calce în casa fraţilor. Avea 44 de ani, fără familie, fără studii și fără lucru. Tocmai atunci se desfiinţaseră colhozurile.

Nu v-aș fi povestit această istorie, dacă nu s-ar fi produs o cotitură în destinul acestei femei.

În satul vecin, un văduv a rămas cu o casă de copii, toţi mărunţei. Avea vreo cinci. S-a însurat devreme și și-a dat osteneala ca să-și umple casa. A venit într-o seară la Inesa să o roage să-l ajute. „Nu mă pot descurca cu ei, mama mea e departe și bolnavă, ai vrea să te muţi la mine?” Femeia asta care nu avea

Se gândea că, dacă și se va însura, oricum va avea nevoie de ajutor. Ea avea atunci 44 de ani, iar el – 38. Cum era harnică și spornică la lucru, într-o lună, a făcut jucărie din gospodăria lui Isai. El, cu tractorul pe deal, ea acasă spăla, văruia, vopsea, avea grijă de copii și îl întâlnea pe bărbat cu bucate calde. Se zice că te obișnuiești ușor cu binele. Isai s-a gândit într-o zi că trage acasă cu mai mult suflet chiar decât atunci când trăia nevastă-sa. A mai observat că nu-i urâtă, că are trup frumos, ochi luminoși și că e blajină la suflet. Când a angajat-o să îi gospodărească casa i-a propus o sumă de bani pe care femeia îi lua de fiecare dată. Însă, de la un timp, Isai, pe lângă salariu, porni să îi facă și cadouri, mici atenţii, zicea că nu știe altfel cum să îi mulţumească.

N-a fost pentru nimeni o surpriză când cei doi au început să trăiască ca soţ și soţie. Isai totuși se mira că nu-i vizitează fraţii ei, ar fi vrut să îi cunoască. La 45 de ani, Inesa s-a cununat cu Isai, nu avea încotro. A rămas gravidă și nu vroia să nască un copil din flori. Ceea ce știu e că nu le-a spus fraţilor că s-a măritat și că le-a născut un nepot.

Clarvăzătoarea şi binefăcătoarea de minuni Delia deschide cărţile de tarot prin telefon şi rezolvă orice problemă. Dezleagă farmecele, vindecă beţia, ipotenţa, epilepsia, aduce sporul şi căştigul în casă, împreunează familiile despărţite. Rezultate garantate în numai 24 de ore. Contactaţio şi nu veţi regreta.

Tel.: 0040723728426.

15 iunie 2010

Berbec Se pare că nu aveţi niciun moment de răgaz. Sunteţi foarte ocupat, dar graţie imaginaţiei și ingeniozităţii de care daţi dovadă, reușiţi să realizaţi tot ce vaţi propus. Seara, s-ar putea să fiţi foarte obosit, dar vă bucuraţi să vedeţi că partenerul de viaţă vă este alături.

Taur Aveţi noroc și sunt șanse să depășiţi cu ușurinţă orice dificultate. Este o zi foarte bună pentru examene, lucrări artistice și proiecte. Relaţiile sentimentale sunt foarte bune. Vă recomandăm să acordaţi mai multă atenţie celor mici.

Gemeni Sunteţi hotărât să porniţi o afacere, dar nu vă ajung bani. Dacă vă puneţi la lucru imaginaţia și creativatea, aveţi șanse să obţineţi suma necesară. Dupăamiază, s-ar putea să suferiţi o dezamăgire pe plan sentimental. Vă sfătuim să evitaţi călătoriile lungi.

Rac Puteţi să vă faceţi planuri de viitor și să vă afirmaţi pe plan social. Daţi dovadă de sensibilitate și vă simţiţi foarte bine în compania prietenilor și a persoanei iubite. Nu luaţi decizii importante în grabă!

Leu Dimineaţa, sunteţi cam visător și este posibil să neglijaţi probleme importante. Vă sfătuim să nu începeţi activităţi noi, pentru că există riscul să luaţi decizii neinspirate. Gândiţi-vă de două ori înainte de a acţiona și nu refuzaţi sprijinul unei persoane mai în vârstă din familie!

Fecioară Cei din jur vă apreciază creativitatea. Ar fi bine să o folosiţi pentru a vă rezolva problemele de serviciu și de afaceri. Vă recomandăm să ţineţi seama de sfaturile unei rude, mai ales în chestiuni financiare. După-amiază, primiţi vizita unor prieteni de familie.

Balanţă Nu prea sunteţi comunicativ și ar fi bine să amânaţi întâlnirile de afaceri.

Vă sfătuim să evitaţi riscurile, pentru că s-ar putea să nu mizaţi corect. Aveţi nevoie de relaxare. Dacă vi se oferă ocazia să mergeţi într-o vizită, nu staţi mult pe gânduri!

Capricorn Dimineaţa, sunteţi mai sensibil decât de obicei și s-ar putea să aveţi probleme în relaţiile cu anturajul.

Vă recomandăm să fiţi prudent în tot ce faceţi. Ar fi bine să nu promiteţi nimic, dacă nu sunteţi sigur că puteţi să vă ţineţi de cuvânt. Spre seară, ar fi bine să vă dedicaţi unui hobby creativ.

Scorpion Aveţi succes în activităţi casnice, dar și în societate. Partenerul de viaţă și colegii vă apreciază ideile.

Aveţi o deosebită capacitate de comunicare și rezolvaţi cu ușurinţă toate problemele.

Puteţi să faceţi planuri de viitor, dar evitaţi orice speculaţie!

Vărsător Pot interveni schimbări importante, care vă oferă o mulţime de satisfacţii. Activitatea intelectuală intensă și creativitatea ieșită din comun vă ajută să aveţi succes pe plan social. După-amiază, sunteţi nevoit să luaţi o hotărâre serioasă în ceea ce privește relaţiile sentimentale.

Săgetător Capacitatea creativă deosebită vă îndeamnă să începeţi o activitate nouă. Puteţi avea succes pe plan intelectual și sentimental. Parcurgeţi o perioadă favorabilă exprimării artistice. Vă sfătuim să nu neglijaţi odihna.

Pești Dimineaţa, sunteţi plin de optimism și aveţi o imaginaţie debordantă. Înclinaţiile artistice vă ajută să vă afirmaţi în societate. Nu este exclus să faceţi cunoștinţă cu o persoană importantă, dispusă să vă sprijine. Seara, este posibil să suferiţi o dezamăgire sentimentală.

JURNAL DE CHIŞINÃU

MARŢI, 15 IUNIE 2010

METEO

Marţi

Chișinău

12°C...28°C

16°C...30°C

16°C...29°C

Bălţi

11°C...27°C

15°C...29°C

15°C...30°C

Cahul

Miercuri

5 5 13°C...29°C 5

Divertis | 15

www.jurnal.md Joi

5 5 17°C...31°C 5

5 5 18°C...31°C 5

Inaugurarea Festivalului Internaţional

ZILELE MUZICII NOI Vineri, 18 iunie | Ora 18.00 Filarmonica Naţională, Sala Mare

Afis,

Ediţia XIX

TEATRE Teatrul Municipal de Păpuşi „Guguţă” 19.06 „Prinţesa Broască” de N. Ghernet, ora 11.00 20.06 „Motanul încălţat” de Ch. Perrault, ora 11.00 26.06 „Puișorul Cu-cu-liţă” de A. Plăcintă, ora 11.00

Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” 15.06 „Mi-e frică de Marea Neagră” de Irina Nechit, ora 18.00, Sala Studio „Valeriu Cupcea” 16.06 „Mi-e frică de Marea Neagră” de Irina Nechit, ora 18.00, Sala Studio „Valeriu Cupcea” 17.06 „Suflete moarte” de N.V. Gogol, ora 18.00, Sala Mare 18.06 „Amorul dănţuie și feste joacă”

după W. Shakespeare, ora 18.00, Sala Mare 19.06 „Julieta și Romeo” după W. Shakespeare, ora 18.00, Sala Mare 20.06 „Visul unei nopţi de vară” după W. Shakespeare, ora 18.00, Sala Mare

Teatrul Republican de Păpuşi „Licurici” 19.06 „Floarea purpurie” de S. Aksakov, ora 11.00, rus.

20.06 „Salut, Copilărie” de T. Jucov, ora 11.00, rom.

SĂLI DE CONCERT

Concert simfonic Leonid Gurov Rahmaniana (omagiu compozitorului cu prilejul jubileul centenar) Dan Dediu (România), Hymnus phantasticus pentru trompetă şi orchestră Manuel Castillo (Spania), Concert pentru 2 piane şi orchestră Joaquin Turina (Spania), Simfonia Se-

Sâmbătă, 19 iunie | Ora 18.00 Sala cu Orgă Recital de orgă Vladimir Beleaev, Fantasia-Expromptus Vladimir Bitchin (Israel), Sonata Ana Strezev, Improvizaţie

Departamentul Publicitate 23 - 46 - 79, 068 30-21-45

Dirijor: Gheorghe Mustea Boris Dubosarschi, Simfonia camerală Ghenadie Ciobanu, „Briza latitudinilor sudice”, Concert pentru marimba şi orchestră Teodor Zgureanu, Contraste Oleg Negruţa, Concert pentru violă, violoncel şi orchestră Valeria Barbas, Genesis Oleg Palymski, M. Diptych

Marius Malaneţchi, Unravel the Moment Sergiu Belevac, Topospheres Anastasia Lazarencu, Interacţiuni Oleg Şova, Termitia Victor Simonov (Rusia), Sonată pentru violă solo

BIG BANC

DIFICIL

Vladimir Ciolac, Salve Regina Interpreţi: Orchestra Simfonică Naţională a Companiei Publice „Teleradio-Moldova”, Corul de Cameră condus de Ilona Stepan, Ina Spânu – marimba, Serghei Radcencoviolă, Igor Stahi – violoncel, Mariana Bulucanu – soprano, Iulia Vrâncean – vioară, Semionova – vioară, Ana Trofimova – violă, Ala Bejinari – violoncel.

Luni, 21 iunie | Ora 18.00 Sala Mică a Filarmonicii Naţionale Concert cameral Tineri compozitori şi interpreţi din Moldova

Sudoku SIMPLU

Olivier Messiaen (Franţa), La Nativite du Seigneur (n. 3, 5, 6, 9) Interpretează Ana Strezev

Duminică, 20 iunie | Ora18.00 Filarmonica Naţională, Sala Mare Concert simfonic

Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici” 16.06 Concert de muzică spaniolă, ora 18.00, Sala Mică 17.06 Concertul Orchestrei „Folclor”, ora 18.00, Sala Mare

villiana Interpreţi: Sergiu Cârstea (România) – trompetă, Juan Antonio (Spania) – pian, Jose Eugenio Vicente-Terez (Spania) – pian.

Orchestra Simfonică a Filarmonicii Naţionale. Dirijor: Octav Calleya (Spania)

X La Oficiul de Emigrare, secretara către un solicitant: - Sexul?

- De trei ori pe săptămână.

- Nu, nu, mă refer la: masculin sau feminin?

- Nu contează.

X O fată încerca să încurajeze un băiat cam timid. Îi dă o ceapă și îi spune: - Ce-i asta?

- Ceapă.

- Spune la diminutiv!

- Cepuţă.

- Spune cu L! - Celuţă.

X Trei blonde blocate în lift strigau pe rând: „Ajutor, ajutor”.

La un moment dat, una dintre ele: - Ce-ar fi să strigăm simultan? Și încep ele: „Simultan, simultan!”.

X Întrebare la Radio Erevan.

- Care e cel mai frumos oraș din lume?

- Erevan. Întrebare suplimentară: - Câte bombe atomice trebuie ca să-l nimicim?

- Și Baku e oraș frumos.

EPIGRAME

Gheorghe BÂLICI Monologul subalternului La școală fost-am învăţat Să nu vorbesc neîntrebat; Cu asta-n slujba mea n-am treabă, Că nimeni nici nu mă întreabă...

Mintea Ne mai păzește mintea de necaz, Dar genială-ar fi, de-am ști-o-n stare Să-i ardă câte-o palmă pe obraz Aceluia ce-i mândru că o are...

Samuel Barber (USA), Cvartet n.1 Interpreţi: Ansamblul „Ars Poetica” Conducător artistic – Ghenadie Ciobanu, Dirijor – Oleg Palymski, Angela Molodojan – vioară, Dumitru Vieru – vioară, Iurie Atvinovski – violă, Serghei Iurchic – voloncel.

Integramă

Vând mașina VW Jetta, anul 2001, motor 1,8T, stare bună. 6500 euro. Tel.: 079 66 31 45 Asociaţia Veteranilor Războiului din Moldova 1992 organizează, pentru veteranii de război și familiile lor, un pelerinaj la Sfânta Mănăstire Putna (România) în perioada 30 iunie–5 iulie 2010.

Programul pelerinajului include vizitarea sfintelor mănăstiri (ctitorii ștefaniene) din cuprinsul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuţilor, participarea la prăznuirea a 506 ani de la trecerea la cele veșnice a Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt (hramul Mănăstirii Putna) pe data de 2 iulie, vizitarea locurilor istorice, a Cetăţii de Scaun, a muzeelor, rezervaţiilor naturale din zonă.

Relaţii la tel.: 068832777; 078214085; 069639412; 069115110.

Executăm teze. Timp redus.

Preţ avantajos! Tel.: 43.57.64 DE VÂNZARE teren pentru construcţie – de la 10 până la 70 de ari – în satul Românești, r. Strășeni, aflat sub pădure, cu acces la drum, apeduct, electricitate – 10 m; canalizare, gaz, telefon, magazin – 35-40 m. Tel.: 0237.60.276.

Universitatea Liberă Internaţională din Moldova anunţă concurs pentru suplinirea următorului post didactic vacant: Facultatea Știinţe Economice, Catedra Finanţe, Bănci și Contabilitate: conferenţiar universitar – 1.

Persoanele care doresc să participe la concurs, în termen de 30 de zile de la data publicării anunţului, vor depune dosarul personal la Secţia Resurse Umane.

Adresa: Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, mun. Chișinău, str.

Vlaicu Pârcălab 52, et. 2, bir. 225, Secţia Resurse Umane. Relaţii la tel.: 21 24 03

16 | Zigzag

www.jurnal.md

Katy Perry îşi trimite iubitul în spaţiu Renee Cântăreaţa Katy Perry i-a oferit logodnicului ei, actorul britaZellweger nic Russell Brand, o călătorie în spaţiu, la bordul unei aeronave speciale, cu ocazia celei de-a 35-a aniversări a acestuia, inforcaută rochie mează thesun.co.uk. de mireasă Cântăreaţa americană a plătit pentru acest bilet 100.000 de lire sterline (144.000 de dolari) și a organizat pentru iubitul ei o petrecere supriză, în Los Angeles, la care au participat rudele și prietenii cuplului.

Katy Perry a purtat în timpul acestei petreceri un costum de astronaut și a decorat tortul aniversar cu steagul Marii Britanii.

Aeronava în care se va îmbarca Russell Brand va urca până la o altitudine de peste 15.000 de metri, după care motoarele de propulsie vor împinge vehiculul până la limita superioară a atmosferei, unde pasagerii vor experimenta diverse activităţi efectuate în lipsa gravitaţiei. În octombrie 2009, Russell Brand a plătit 20.000 de lire sterline (28.800 de dolari) cu ocazia celei de-a 25-a aniversări a iubitei sale pentru a fi singurii clienţi ai unei grădini zoologice în care animalele erau de fapt robotizate.

Katy Perry este o cântăreaţă americană care a devenit cunoscută graţie hitului din 2008 „I Kissed a

Renee Zellweger se mărită din nou, la 41 de ani, relatează ziare.com

Girl”, ce s-a situat pe prima poziţie în topurile din peste 20 de ţări, inclusiv în Statele Unite ale Americii și în Marea Britanie.

Russell Brand este un actor britanic, jurnalist și prezentator de emisiuni radiofonice și de televiziune, devenit cunoscut după ce a prezentat una din ediţiile emisiunii „Big Brother” în Marea Britanie.

Alesul actriţei este Bradley Cooper, conform Female First.

Renee a fost zărită de paparazzi, căutând rochii de mireasă într-un butic hollywoodian, Carolina Herrera. Întrebată dacă se pregătește nuntă, actriţa doar a zâmbit fotografilor.

Ea a fost imortalizată plecând din magazin cu o sacoșă imensă.

Cei doi – ambii căsătoriţi anterior – se întâlnesc de anul trecut. Renee a mai fost căsătorită cu Kenny Chesney, cu care s-a măritat în cadrul unei ceremonii secrete în Caraibe, în mai 2005.

Mariajul nu a rezistat decât până la sfârșitul aceluiași an.

Cât despre viitorul soţ al lui Renee, acesta a mai fost căsătorit cu actriţa Jennifer Esposito. Și mariajul acestora a avut picioare scurte, divorţând la patru luni de la căsătorie, în 2007.

Tabletă de ciocolată de 72 de kilograme În cadrul unei expoziţii dedicate obiectelor gigantice, desfășurate în orașul francez Albi, a fost creată o tabletă de ciocolată de 72 de kilograme. Prepararea acesteia a durat o săptămână, iar la final, după măsurătorile oficiale, a fost tăiată pentru a fi degustată de vizitatori, relatează zigonet.com.

Autorul acestei delicatese uriașe este ciocolatierul francez Michel Thomaso-Defos, care

a avut nevoie de șapte zile de muncă pentru a-și desăvârși lucrarea. Conform măsurătorilor

oficiale, ciocolata are 2,40 metri lungime, 1,20 metri lăţime și cântărește 72 de kilograme. „În primul rând, vizăm recordul naţional, dar sperăm ca performanţa noastră să fie recunoscută și la nivel mondial.

Este un moment foarte important pentru noi, deoarece nu reușim în fiecare zi să facem un lucru așa măreţ”, a precizat Jean Duvernet, colecţionar de obiecte gigantice și iniţiatorul acestui proiect. În câteva săptămâni, reprezentanţii „Guinness World Records” vor valida sau nu această încercare de a prepara cea mai mare tabletă de ciocolată din lume.

Un mocasin din piele, în stare de conservare perfectă, cu o vechime de peste 5.500 de ani, considerat cel mai vechi pantof din lume, a fost descoperit într-o peșteră din Armenia, conform unui studiu arheologic ale cărui concluzii au fost publicate în revista „PLoS ONE”, citat de mediafax.ro

JURNAL DE CHIŞINÃU

Sandra Bullock şi Scarlett Johansson, sărut pasional la MTV Movie Awards În prima sa apariţie publică după scandalul iscat de aventurile soţului ei, Jesse James, Sandra Bullock a sărutat-o pe Scarlett Johansson, făcând mare vâlvă. „Urcată pe scenă pentru a-și revendica premiul, actriţa de 45 de ani, distinsă cu un Oscar, a ţinut să sublinieze că nu e moartă”, așa cum afirmau unii critici referitor la prestaţiile sale scenice din ultima perioadă. Astfel a înșfăcat-o pe Scarlett Johansson și a sărutat-o, relatează news.com.au, citat de ziare.com „Acum, după ce am trecut peste asta, putem să ne întoarcem la normal?”, a întrebat Bullock, aflată pe scenă pentru sărutul din The Proposal, chiar cu soţul lui Scarlett Johansson, Ryan Reynolds. Pentru că acesta nu a fost prezent la decernarea premiilor, pe scenă a urcat soţia sa, Scarlett.

Sandra Bullock are antecedente în ceea ce privește săruturile cu persoane de același gen.

Cu puţină vreme în urmă, ea a sărutat-o pe Maryl Streep, tot pe scenă, în aplauzele publicului.

Muzica lui Mozart va ajuta la epurarea apei în Germania În viitorul apropiat, la toate staţiile de epurare a apei din Germania vor putea fi auzite compoziţii muzicale ale lui Mozart. Potrivit „Der Spiegel”, specialiștii în domeniu sunt convinși că muzica lui Mozart ajută la accelerarea procesului de descompunere a deșeurilor organice tari din apă.

Teoria conform căreia muzica lui Mozart ar influenţa în mod favorabil descompunerea deșeurilor a apărut în cadrul companiei „Mundus” din nord-estul Germaniei. În urma unor studii desfășurate de experţii firmei, s-a ajuns la concluzia că „o combinaţie între armonia și ritmul muzicii lui Mozart stimulează activitatea organismelor minuscule care „mănâncă” deșeurile solide”. Experţii de la „Mundus” consideră că, utilizând muzica lui Mozart, întreprinderile din domeniu vor putea face economii de până la 1.000 de euro pe lună la electricitatea necesară pentru prelucrarea deșeurilor din apă. Totodată, închirierea aparaturii

Cel mai vechi pantof din lume Acest mocasin a fost confecţionat dintr-o singură bucată de piele care îmbrăca piciorul persoanei care l-a purtat. Pantoful era umplut cu iarbă uscată, însă cercetătorii nu au putut preciza dacă oamenii preistorici recurgeau la această tehnică pentru a-și încălzi picioarele sau pentru a păstra forma mocasinilor. „Nu știm nici dacă acest mocasin aparţinea unui bărbat sau unei femei”, a declarat Ron Pinhasi, arheolog la College Cork din Irlanda, coordonatorul studiului. „Deși acest pantof are mărimea 37 după sistemul de măsurare european, ar fi putut fi purtat și de un bărbat, deoarece în acea epocă bărbaţii erau mai scunzi decât în zilele noastre”, a adăugat aceeași sursă. Peștera se află în provincia armeană Vayotz Dzor, o regiune aflată la graniţa cu Iranul și cu Turcia.

Faptul că interiorul peșterii este uscat și cu o temperatură constantă a creat condiţiile ideale de conservare și pentru alte obiecte descoperite, precum vase de ceramică ce conţi-

MARŢI, 15 IUNIE 2010

neau grâu, orz, piersici și alte plante comestibile.

Un strat gros de excremente de capră acoperă solul acestei peșteri, care, uscându-se, a conservat și mai bine obiectele pe care le acoperea. „La început am crezut că mocasinul și celelalte obiecte din peșteră aveau o vechime de doar 600–700 de ani, pentru că erau într-o stare foarte bună de conservare”, a explicat Ron Pinhasi. „Abia după ce obiectele au fost datate cu carbon de două laboratoare – unul din Oxford, celălalt din California –, am aflat că mocasinul era mai vechi cu câteva sute de ani faţă de cei pe care îi purta celebrul Otzi, bărbatul congelat și deshidratat descoperit din întâmplare în septembrie 1991, la graniţa dintre Italia și Austria, la o altitudine de 3.200 de metri.

Otzi, care a trăit în urmă cu circa 5.300 de ani, a fost acoperit timp de mii de ani cu un strat de gheaţă, iar topirea gheţarului austriac în vara lui 1991 a permis descoperirea mumiei sale.

necesare pentru difuzarea muzicii va costa staţiile circa 400 de euro pe lună.

Ideea companiei „Mundus” a fost primită cu mare entuziasm de întreprinderile în domeniu. „Dacă aceasta înseamnă că vom putea economisi câte 1.000 de euro în fiecare lună, atunci ideea merită. Deși pare ciudat și inexplicabil fenomenul, se pare că metoda funcţionează și vom încerca să o aplicăm cât mai eficient posibil”, declară reprezentantul unei staţii de epurare din Germania. Pentru a obţine efect maxim, muzica lui Mozart trebuie să răsune 24 de ore din 24, subliniază experţii de la „Mundus”.

Mire acuzat de fraudă după ce a fugit de la nuntă Un tribunal din Taiwan a decis să îl condamne la cinci luni de închisoare pentru fraudă pe un mire care a fugit de la nuntă, deoarece a acceptat o bijuterie de la femeia cu care trebuia să se căsătorească, relatează AFP. Bărbatul cu numele de familie Lai a spus că nu se poate însura din cauza unui tabu de familie care îi interzice să-și unească destinul cu o femeie ce poartă prenumele Lin. „Mama lui i-a spus că femeia va înnebuni, iar bărbatul va fi decapitat în cazul în care o Lin și un Lai se căsătoresc”, a declarat tânăra taiwaneză.

Lin, afectată grav de depresie după anularea nunţii, a hotărât să intenteze un proces împotriva bărbatului pentru că i-a cerut bijuteria ca zestre, după care i-a dat papucii. Drept urmare, tribunalul din orașul Taichung l-a condamnat la cinci luni de închisoare pentru fraudă și l-a obligat să înapoieze obiectul preţios.