Jurnal de Chi sinau Nr. 962 by Vlad Serbu

MARŢI, 6 iulie 2010 ANUL X, NUMĂRUL 48 (962)

www.jurnal.md € 16,07 $ 12,83

PRET: 3,00 LEI

ISNN 1857-0771

bilete de avion

mytravel® tel.: 806-806

SPORT

Spania şi Germania vor reedita ﬁnala de la Euro

>P12

ÎN AŞTEPTAREA VERDICTULUI ADEVĂR ISTORIC // Astăzi Parlamentul urmează să condamne oﬁcial regimul totalitar comunist Condamnarea regimului totalitar comunist va avea loc în baza unui compromis între componentele Alianţei pentru Integrare Europeană. Proiectul de hotărâre privind aprecierea istorică şi politico-juridică a regimului totalitar comunist din RM înaintat de Preşedinţie pentru şedinţa din 28 iunie (şedinţă amânată de AIE) a fost respins de Alianţă care a creat un grup propriu de lucru pentru a elabora textul acestui document. Condiţia de bază pentru ca proiectul să ajungă în Parlament este consensul AIE. Astfel, de dragul „contractului consensual”, din cea de-a doua variantă a documentului ar putea ﬁ excluse mai multe puncte care se referă la interzicerea simbolurilor comuniste şi a noţiunii de „comunist”. >P3

VESTIGII ALE OCUPAŢIEI SOVIETICE. Compozitia de sculptură dedicată armatei “eliberatoare” continuă să stea în faţa Academiei de Ştiinţe a Moldovei

2 | Actualitate

www.jurnal.md

MARŢI, 6 IULIE 2010

JURNAL DE CHIŞINÃU

Mincinosul este o publicaţie editată de JURNAL TRUST MEDIA PREŞEDINTE: Val Butnaru Apare din 1999 Adresa redacţiei: str. Vlaicu Pârcălab 63, etaj 3, Centrul Skytower, cod poştal 2012, Chişinău, Republica Moldova Telefoanele redacţiei: 23.83.31, 23.76.45 GSM 068.58.37.77 Orange GSM 079.98.37.77 Moldcell fax: 23.42.30 e-mail: cotidian@jurnal.md internet: www.jurnal.md REDACŢIA: DIRECTOR: Aureliu Cornescu aureliu.cornescu@jurnal.md REDACTOR ŞEF: Rodica Mahu rodica.mahu@jurnal.md REDACTOR ŞEF ADJUNCT: Mariana Raţă mariana.rata@jurnal.md EDITORIALIŞTI: Nicolae Negru Petru Bogatu REPORTERI: Vitalie Hadei vitalie.hadei@jurnal.md Irina Nechit irina.nechit@jurnal.md

Zvonul precum că Oleg Voronin, fiul fostului președinte moldovean, ar fi fost invitat să-i devină consilier primarului Moscovei Iuri Lujkov este o minciună gogonată. Informaţia a fost infirmată de purtătorul de cuvânt al primarului moscovit Serghei Ţoi, care consideră că prin lansarea acestui neadevăr s-a urmărit discreditarea partidului „Rusia Unită”. Deși nu s-a reușit a se da de capăt cine a lansat minciuna, analiștii politici de la Chișinău susţin că de pe urma acestui zvon are de câștigat Partidul Comuniștilor. „Aberaţii. Aceste informaţii au coincis, în mod evident, cu apelul de ieri al primarului de Moscova cu privire la boicotarea pe piaţa rusă a produselor moldovenești, până în momentul în care autorităţile din această ţară nu vor înceta tentativele de a rescrie istoria”, a declarat presei Ţoi, citat de Interfax. Potrivit acestuia, uimesc și provoacă dispreţ scopurile autorilor acestui zvon, care au încercat să arate oamenilor că în „Rusia Unită” cuvintele nu coincid cu faptele. „Reputaţia partidului „Rusia Unită” nu va fi clătinată de asemenea provocări ieftine”, a mai spus purtătorul de cuvânt al lui Lujkov.

Lujkov sau Voronin. Cine minte? Amintim că anterior zvonul despre faptul că Oleg Voronin ar fi fost numit în funcţia de consilier economic al primarului Lujkov și ar fi urmat să se ocupe de optimizarea investiţiilor în capitala Rusiei a fost confirmat și de avocatul fiului lui Vladimir Voronin, Vitalie Pârlog. Contactat de JURNAL ieri, juristul a răspuns iritat că nu știe de ce această informaţie a fost dezminţită de Moscova. „Am vorbit atunci cu clientul meu și el mi-a spus că i s-a făcut o aseme-

nea propunere. Mai multe nu cunosc, dacă vreţi detalii, contactaţi-l direct pe Oleg Voronin”, ne-a declarat Pârlog.

Lucrătură comunistă Deși nimeni nu poate spune cu exactitate cui aparţine ideea de

a lansa un asemenea zvon în presa moscovită, analiștii politici solicitaţi de JURNAL pentru a comenta cazul ne-au declarat că din această situaţie cu certitudine are de câștigat în primul rând Partidul Comuniștilor. „Din această informaţie reieșea că Federaţia Rusă susţine PCRM, în această perioadă de ostilizare a relaţiilor dintre R. Moldova și Rusia”, ne-a declarat analistul politic Vlad Lupan. Un alt analist, Anatol Ţăranu, aﬁrmă că în spatele acestui zvon, după toate probabilităţile, se aﬂă echipa de imagine a PCRM. „Dacă e să ne întrebăm cui convine acest zvon, am vedea că el probabil a luat naștere în echipa comunistă, deoarece zvonul le este convenabil în primul rând comuniștilor pentru a arăta că PCRM se bucură de susţinerea Moscovei chiar și la nivelul primăriei acelui oraș”, ne-a explicat Ţăranu, opinând că în acest caz avem de a face cu o acţiune electorală a PCRM. Mariana RAŢĂ

Svetlana Corobceanu svetlana.corobceanu@jurnal.md Marina Liţa marina.lita@jurnal.md Victoria Popa victoria.popa@jurnal.md Svetlana Panţa svetlana.panta@jurnal.md REDACTOR STILIZATOR: Ilie Gulica ilie.gulica@jurnal.md EDITOR FOTO: Elena Grozavu elena.grozavu@jurnal.md DESIGN: Alex Marchitan alex.marchitan@jurnal.md Corneliu Comendant corneliu.comendant@jurnal.md MANAGER PRODUCŢIE & ABONAMENTE: Veaceslav Dreglea „Jurnal de Chişinău” este marcă înregistrată a JURNAL TRUST MEDIA Preşedinte JURNAL TRUST MEDIA Val Butnaru val.butnaru@jurnaltv.md DIRECTOR Adrian Gîţu adrian.gitu@jurnaltv.md

Atenţie, viitori studenţi! ADMITEREA-2010 // Regulamentul de admitere stabileşte cote de înmatriculare pentru candidaţi în funcţie de tipul instituţiei absolvite, actul de studii, mediul de reşedinţă, limba de instruire Pentru anul de învăţământ 2010-2011 Ministerul Educaţiei a repartizat 22128 de locuri la instituţiile de nivel superior din RM, dintre care 6895 de locuri cu ﬁnanţare bugetară și 15 155 de locuri în bază de contract cu achitarea taxei pentru studii, plus 2775 de locuri pentru master, a comunicat pentru JURNAL de Chișinău, Nadejda Velișco, șefa Direcţiei învăţământ superior a Ministerului Educaţiei. Potrivit ei, în scopul asigurării accesului diferitor categorii de candidaţi la studii superioare, Regulamentul de admitere stabilește cote de înmatriculare pentru candidaţi în funcţie de tipul instituţiei absolvite, actul de studii, mediul de reședinţă, limba de instruire.

DIRECTORI DEPARTAMENTE: DIRECTOR DEPARTAMENT TEHNIC Artur Hasnaş artur.hasnas@jurnaltv.md DIRECTOR PUBLICITATE Virginia Prodan virginia.prodan@reforma.md DIRECTOR DEPARTAMENT CONTABILITATE Victoria Ursu victoria.ursu@jurnaltv.md DIRECTOR DEPARTAMENT JURIDIC Gheorghe Stratan gheorghe.stratan@jurnaltv.md DIRECTOR DEPARTAMENT IT Sergiu Bivol sergiu.bivol@jurnaltv.md DIRECTOR DEPARTAMENT WEB Vitalie Harea vitalie.harea@jurnaltv.md JURNAL TRUST MEDIA editează ziarele “Jurnal de Chişinău”, “Apropo”şi “Economist”, JURNAL TRUST MEDIA este proprietarul televiziunii JURNAL TV şi a postului de radio JURNAL FM. Publicitatea JURNAL TRUST MEDIA este administrată de agenţia de publicitate ”REFORMA ADVERTISING”. ŞEF DEPARTAMENT PUBLICITATE PRINT: Alina Vdovicenco alina.vdovicenco@reforma.md telefon 23.46.79 GSM 068.30.21.45 Ziar finanţat de Guvernul României – Departamentul pentru Românii de Pretutindeni Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul şi corectitudinea anunţurilor publicitare. Textele marcate cu P (publicitate) şi PP (publicitate politică) sunt publicate în regim de publicitate plătită. “Jurnal de Chişinău” apare marţi şi vineri. Abonamentul la ziar poate fi perfectat în orice oficiu poştal din Republica Moldova. TIRAJ: marţi: 4.750 exemplare vineri: 17.180 exemplare TIPAR: Tipografia “Prag-3”, str. Petricani 94/1, Chişinău, Republica Moldova Comanda nr. 702

Pentru anul acesta de învăţământ deţinătorii atestatului de studii medii de cultură generală au acces la învăţământul superior cu o cotă-parte la admitere la învăţământul de zi de 8 la sută din numărul total de locuri; cota deţinătorilor diplomelor de bacalaureat va constitui 82 la sută din numărul total de locuri, iar pentru deţinătorii diplomelor de studii medii de specialitate care solicită specialităţi/domenii de formare profesională conform proﬁlului studiat în colegiu – 10 la sută. Toate bursele se mai împart în funcţie de viza de reședinţă a solicitanţilor: rurală sau urbană. Pentru deţinătorii atestatului de studii medii de cultură generală au fost repartizate 90 la sută din numărul total de locuri pentru candidaţii din mediul rural, centre raionale și orășele mici și 10 la sută din numărul total de locuri pentru candidaţii din municipiile Chișinău și Bălţi. Pentru deţinătorii diplomelopr de bacalaureat sunt distribuite 70 la sută din numărul total de locuri pentru candidaţii din localităţile rurale, centrele raionale și orașele mici și 30 la sută din numărul total de locuri pentru candidaţii din municipiile Chișinău și Bălţi.

Concurs unic de admitere Cota-parte pentru candidaţii la concursul de admitere, care solicită specialităţi/domenii de formare profesională în limba rusă de instruire, se stabilește după cum urmează: pentru deţinătorii atestatului de studii medii

de cultură generală – 22 la sută din numărul de locuri prevăzute pentru înmatriculare; iar pentru deţinătorii diplomei de balacaureat – 20 la sută din numărul de locuri prevăzute pentru înmatriculare. Depunerea cererilor de participare la concursul de admitere în învăţământul superior va avea loc în perioada 16 – 31 iulie 2010, iar rezultatele vor fi anunţate până la 2 august 2010. Concursul repetat pentru locurile neacoperite va avea loc de la 03 – 07 august 2010 și, respectiv, anunţarea rezultatelor concursului repetat va fi făcută până la 9 august. Nadejda Velișco a mai spus că formula de concurs va fi anunţată la sfârșitul acestei săptămâni în baza rezultatelor finale ale învăţământului preuniversitar, dar concursul de admitere în instituţiile de învăţămînt superior în sesiunea 2010 se va organiza în baza metodologiei testate pe parcursul ultimilor ani. Astfel, admiterea la facultate se va realiza în baza rezultatelor atestate de către candidaţi la examenele de bacalaureat sau de absolvire a școlii medii de cultură generală, precum și a rezultatelor atestate pe parcursul anilor de studii. Se preconizează organizarea concursului unic de admitere (la locurile cu finanţare bugetară și prin contract), cu înmatricularea în ordinea descrescătoare a mediei de concurs a candidaţilor, în limita numărului de locuri stabilite pentru fiecare specialitate. Înmatricularea la locurile prin contract cu achitarea taxei de studii se va realiza din rândul candidaţilor la admitere situaţi sub ultimul admis la

locurile ﬁnanţate de la buget, în ordinea descrescătoare a mediilor de concurs.

Posibilităţi multiple Și în acest an candidaţii vor avea posibilitatea să opteze la admitere pentru trei specialităţi, din același domeniu de formare profesională sau din domenii diferite. În anul curent, se menţine cota de 15 la sută din numărul total de locuri prevăzute în planul de înmatriculare cu finanţare bugetară, pentru anumite categorii defavorizate de candidaţi, inclusiv: copiii orfani și copiii rămași fără îngrijirea părinţilor, cu statut de copil orfan; copiii invalizi de gradele I și II; copiii cu deficienţe fizice și senzoriale; copiii ai căror ambii părinţi sunt inva-

lizi; copiii ai căror părinţi au participat la acţiunile militare pentru apărarea integrităţii și independenţei Republicii Moldova, în războiul din Afganistan sau la lichidarea consecinţelor avariei de la Cernobîl; militarii, participanţi la operaţiunile militare post-conflict cu caracter umanitar în Irak; copiii din familiile cu trei și mai mulţi copii, aflaţi la întreţinere; absolvenţii școlilor din localităţile de est ale republicii și din municipiul Bender, care au studiat conform programelor de învăţământ aprobate de Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova; copiii ţiganilor; tinerii care au îndeplinit serviciul militar în termen. La concursul de admitere la învăţământul de zi cu finanţare bugetară se anulează limita de vârstă până la 35 de ani. Victoria POPA

În curând, Jurnal TV va lansa campania „Ajută Moldova!” În curând, Jurnal TV va lansa o campanie de ajutorare a victimelor inundaţiilor din România cu genericul „Ajută Moldova!”. Jurnal TV va lansa un număr de SMS, costul căruia va ajunge pe un cont special, de unde banii vor fi transferaţi ulterior familiilor care au avut de suferit mai grav în urma inundaţiilor din România. Cel puţin 22 de oameni au murit din cauza inundaţiilor şi a ploilor torenţiale din ultima săptămână din România, peste 3.000 de case au fost inundate, iar 200 distruse. În jur de 7000 de oameni au fost evacuaţi până acum şi zone imense de pământ arabil se află sub apă, potrivit ministrului de Interne din România. Aproape 9.000 de persoane din judeţele Neamţ şi Suceava şi-au pus la adăpost, pe dealuri, animalele şi bunurile, fiind pregătite să-şi părăsească locuinţele în orice moment în cazul în care se va da alarma în legătură cu producerea unor noi viituri pe Siret.

JURNAL DE CHIŞINÃU

MARŢI, 6 IULIE 2010

Realitatea | 3

www.jurnal.md

În aşteptarea verdictului ADEVĂR ISTORIC // Astăzi Parlamentul urmează să condamne oficial regimul totalitar comunist Condamnarea regimului totalitar comunist va avea loc în baza unui compromis între componentele Alianţei pentru Integrare Europeană. Proiectul de hotărâre privind aprecierea istorică și politicojuridică a regimului totalitar comunist din RM înaintat de Președinţie pentru ședinţa din 28 iunie (ședinţă amânată de AIE) a fost respins de Alianţă care a creat un grup propriu de lucru pentru a elabora textul acestui document. Condiţia de bază pentru ca proiectul să ajungă în Parlament este consensul AIE. Astfel, de dragul „contractului consensual”, din cea de-a doua variantă a documentului ar putea fi excluse mai multe puncte care se referă la interzicerea simbolurilor comuniste și a noţiunii de „comunist”. Ieri, în ajunul ședinţei Parlamentului, componentele Alianţei pentru Integrare Europeană încă nu știau cu siguranţă dacă va avea loc sau nu ședinţa de astăzi. Chiar dacă o decizie prealabilă în acest sens a fost luată de liderii AIE încă vineri, ieri a fost nevoie de încă două ședinţe ale Alianţei (una a liderilor și alta lărgită – n.r.) pentru ca toate lucrurile să fie puse la punct. Ceea ce interesa cel mai mult componentele AIE era textul proiectului de hotărâre, încredinţat spre elaborare unui grup de lucru format din câte un deputat din partea celor patru partide din Alianţă. Misiunea acestor deputaţi era să găsească un numitor comun pentru ca proiectul să fie acceptabil atât pentru Partidul Liberal, cât și pentru celelalte trei partide din AIE. Asta după ce proiectul de hotărâre înaintat anterior de președintele interimar Mihai Ghimpu a fost respins de Alianţă, iar ședinţa Parlamentului

societatea la o reformă morală. Decât să renunţăm la aceste acţiuni practice ale Guvernului mai bine amânăm din nou ședinţa Legislativului. Avem nevoie ca acest proiect să se soldeze cu o reformă”, a opinat Vieru. Totuși, de dragul compromisului, PL este gata să renunţe la punctele mai puţin importante din proiectul iniţial, adică cele care ţin de interzicerea simbolurilor comuniste și a noţiunii de „comunist”.

Condamnarea comunismului e aproape

SECERA ŞI CIOCANUL au fost scoase de pe clădirea casei de cultură din oraşul Cimişlia. (Sursa businessinfo.md) planificată pentru 28 iunie a fost amânată.

Ce a deranjat Alianţa? Curioși să aﬂăm ce a deranjat celelalte trei partide din AIE în proiectul pe care urma să îl pună la vot Ghimpu, l-am solicitat Președinţiei. Astfel, conform acelui document, Parlamentul urma să ia act de raportul Comisiei pentru studierea și aprecierea regimului comunist totalitar din R. Moldova, să condamne regimul totalitar comunist din RSSM și RASSM drept unul care a comis crime împotriva umanităţii, să declare criminale persoanele cu funcţii de răspundere din RSS Moldovenească și din Partidul Comunist din RSS Moldovenească care au decis și au organizat crime contra populaţiei R. Moldova. Prin același act Parlamentul ar ﬁ trebuit să dispună interzicerea utilizării noţiunii de „comunist” și a derivatelor acesteia în denumirile partidelor politice, organizaţiilor social-politice și a instituţiilor și întreprinderilor, dar și interzicerea

utilizării și propagării în scopuri politice a simbolului regimului totalitar comunist „secera și ciocanul”, deopotrivă cu simbolurile naziste. Se mai propunea interzicerea promovării ideologiilor totalitare, deopotrivă cu cele comuniste și naziste, și se recomanda reabilitarea politică a victimelor regimului totalitar comunist din RASSM și RSSM, a cetăţenilor R. Moldova, care în timpul URSS au fost condamnaţi și/sau persecutaţi din motive ideologice, politice, naţionale, religioase.

la începutul anului viitor în comun cu Academia de Știinţe a Moldovei a unui Centru pentru studierea regimului totalitar comunist, în cadrul Institutului de Istorie, Stat și Drept; elaborarea și promovarea proiectul Legii lustraţiei; crearea Arhivei regimului totalitar comunist din R. Moldova și demontarea tuturor monumentelor lui V.I. Lenin din R. Moldova, precum și a simbolicii „secerii și ciocanului” de pe toate ediﬁciile.

Ghimpu vrea acţiuni

Contactat de JURNAL pentru a ne spune ce a rămas în noul proiect elaborat de grupul de lucru al Alianţei din documentul înaintat de Mihai Ghimpu, președintele grupului liberalul Boris Vieru a declarat că fracţiunea din care face el parte nu va renunţa categoric la iniţiativa de condamnare a regimului totalitar comunist și la acţiunile Guvernului pentru decomunizarea societăţii (vezi mai sus – n.r.). „Nu putem să ne mulţumim cu o ședinţă formală a Parlamentului care să nu oblige

Pe lângă aceste propuneri cu titlu declarativ, proiectul de hotărâre înaintat de Președinţie mai indica asupra unor acţiuni concrete care urmau a ﬁ întreprinse de către Guvern. Vom menţiona doar câteva dintre acestea: ﬁnanţarea elaborării și editării unui manual de istorie a regimului totalitar comunist și introducerea în sistemul de învăţământ preuniversitar a unui curs de istorie a totalitarismului; crearea de

Preţul compromisului

Deși evită să spună ce nu le convine din prima variantă a proiectului înaintat de Ghimpu, președintele de onoare al Partidului Democrat, Dumitru Diacov afirmă că formaţiunea pe care o reprezintă nu este împotriva condamnării comunismului, doar că vrea să vadă mai întâi proiectul final al documentului care va fi propus spre votare. „Nu vreau să ne pomenim din nou că ni se bagă pe gât un document cu două ore înainte de ședinţa Parlamentului. Nu poate cineva să ne dicteze ce să facem. Dacă suntem Alianţă, trebuie să avem o poziţie comună”, ne-a declarat Diacov, supărat pe președintele interimar că i-a implicat într-o „problemă artificială”. Și președintele fracţiunii liberal-democrate din Parlament, deputatul Mihai Godea, este de părere că Alianţa se află foarte aproape de condamnarea comunismului, doar că acest lucru trebuie să se facă în baza unui proiect de compromis. „Pentru noi nu este o problemă condamnarea comunismului. Dezacordul faţă de textul proiectului iniţial a venit de la alţii”, a sugerat parlamentarul. Nota redacţiei. Până la închiderea ediţiei, Alianţa încă nu luase o decizie definitivă privind textul proiectului de hotărâre care urmează a fi votat astăzi. Mariana RAŢĂ

Cad însemnele comuniste Autorităţile din Cimișlia au dat jos de pe clădirea Casei de cultură din Cimișlia însemnele comuniste: secera și ciocanul. Locul lor va ﬁ luat de simbolul localităţii. Și în Reni (azi Ucraina), din monumentul lui Lenin au rămas doar picioarele. Autorităţile orașului au declarat că este isprava românilor moldoveni din localitate. Acestea au reţinut un bărbat, suspectat de participarea la devastarea monumentului. Pe 28 iunie, declarată zi a ocupaţiei sovietice, de pe clădirea Casei de cultură din Cimișlia au fost date jos însemnele comuniste. „Au venit cu această idee doi consilieri locali și a fost luată decizia de a scoate secera și ciocanul de pe această clădire”, a declarat pentru JURNAL Gheorghe Răilean, primarul localităţii. Consilierii au spus că despre această idee se vorbește în șoaptă de mai mult timp. „Toţi vorbesc, dar nimeni nu se apucă. Așteaptă să o facă altcineva și să vadă ce

consecinţe vor urma”, susţine Iurie Pasat, unul dintre consilierii care au participat la coborârea însemnelelor. “În contextul zilei de 28 iunie, m-am gândit ca aceste simboluri să ﬁe scoase”, ne povestește Ilie Pasat, unul din consilierii care au avut curajul să dea jos secera și ciocanul. “După ce am primit acceptul primăriei, ne-am suﬂecat mânecile și ne-am apucat de treabă. Am găsit la un gospodar din Cimișlia o scară lungă, ca să ajungem la însemne, am luat o daltă și un ciocan și în-

cet-încet le-am coborât”, continuă bărbatul. Potrivit consilierilor, procesul nu le-a luat mult timp. Ceea ce reprezenta un veac de ocupaţie se transforma în pulbere, pe care o lua vântul. „Erau făcute din beton și abia se mai ţineau, jos ajungeau doar bucăţi, de aceea nu s-a păstrat nimic”, spune Petru Brodeschi. Solicitat să spun dacă se așteaptă la anumite consecinţe după această ispravă, consilierii spun „ce o ﬁ o ﬁ”. „Lumea se teme și acum că va reveni Partidul Comuniștilor la putere și este mai rezervată de a se pronunţa, dar dacă am făcut-o, nu cred că voi

ajunge în Siberia pentru aceasta”, a menţionat Ilie Pasat.

„Lui Lenin i-au rămas doar picioarele” În același timp, în orașul Reni din monumentul lui Vladimir Lenin din parcul central au rămas doar picioarele, trunchiul și capul i-au fost sfărâmate. Potrivit procurorilor, monumentul a fost legat cu un odgon și tractat cu ajutorul unui automobil de marca UAZ. Procurorul raionului Reni, Vitali Goloșceak, a dispus deschiderea unei anchete în acest caz, în baza articolului 296, alineatul

2 (huliganism) din Codul Penal al Ucrainei. Presa ucraineană de la Odesa și Kiev au caliﬁcat cazul, la unison, drept un act de vandalism. La scurt timp, forţele de ordine au reţinut un bărbat de 34 de ani, dar refuză să dea mai multe detalii. Anterior, deputatul Evgheni Tarkov din Rada Supremă de la Kiev a declarat că „actul de vandalism a fost comis de către naționaliștii moldoromâni” din Reni. „Dacă aceste persoane nu se vor autodenunța, le vom descoperi și vom proceda cu ele așa cum știm noi”, a mai declarat deputatul Tarkov. Marina LIŢA

www.jurnalfm.md

4 | Memorie

www.jurnal.md

MARŢI, 6 IULIE 2010

JURNAL DE CHIŞINÃU

Tortura într-o ţară însorită SINDROMUL 7 APRILIE // Cuvântul „tortură” provoacă repulsie În tabăra „Floricica” de la Vadul lui Vodă iarba e de un verde ameţitor, pe crengile arborilor înalţi se leagănă zeci de veveriţe, soarele scânteiază în ferestrele căsuţelor de lemn, iar printre frunzele zvâcnitoare se vede apa Nistrului. Peisajul e tipic pentru acest „plai însorit” și predispune la relaxare, noi însă am fost invitaţi încoace pentru a asista la discuţii despre tortură. E greu să-ţi imaginezi că pe un meleag cu o natură atât de blândă, violenţa poate lua forme atât de monstruoase, totuși fenomenul torturii e unul real și actual în R. Moldova – el a ieșit la iveală, în special, primăvara trecută, după 7 aprilie. La mai bine de un an de la revoluţia din aprilie, Centrul de reabilitare a victimelor torturii „Memoria” a organizat, între 15 și 30 iunie, în colaborare cu alte organizaţii din domeniul Drepturilor Omului, o serie de acţiuni cu prilejul Zilei Internaţionale pentru susţinerea victimelor torturii (26 iunie). Una dintre aceste acţiuni, Școala de vară din tabăra „Floricica” de la Vadul lui Vodă, a avut genericul „Cunoaște-ţi drepturile” și a reunit 23 de beneﬁciari ai Centrului „Memoria”, victime recente ale torturii. Litera T, groasă, neagră, despicată de o sârmă ghimpată și de o ramură cu frunze verzi, e simbolul campaniei anti-tortură și am descoperit-o pe maioul dnei Ludmila Popovici, director executiv al Centrului de reabilitatare a victimelor torturii „Memoria”. Ce reacţie au oamenii obișnuiţi faţă de cuvântul „tortură”?, am întrebat-o pe dna Popovici, medic, psiholog, lector universitar, care ne-a răspuns fără ezitare: „Subiectul Tortura trezește reticenţe la foarte multe persoane, atât la oameni simpli, cât și la cei care ocupă anumite funcţii. E o reacţie absolut explicabilă din punct de vedere psihologic, pentru că atunci când aude de cuvântul „tortură”, lumea se gândește că e vorba de suferinţă, durere și imediat se îndepărtează de acest focar de suferinţă. De fapt, e o reacţie de protecţie, venită uneori din subconștient. Unii oameni, care s-au gândit la fenomenul torturii, au o atitudine mai binevoitoare faţă de victime, dar de foarte multe ori e predominantă reacţia de repulsie: mai degrabă s-ar apropia de un copil cu dizabilităţi sau de altă persoană din categorii social vulnerabile, decât de o victimă a torturii. În afară de aspectul psihologic, mai există aspectul politic, mulţi reacţionează la actul torturii în funcţie de situaţia politică”.

Peste 120 de victime ale torturii se tratează la Centrul „Memoria” Mai aﬂăm de la dna Ludmila Popovici că RCTV „Memoria” a fost inaugurat în 1999, că are o echipă mică (un medic terapeut, unul cu proﬁl cardiologic, un psihoterapeut, un psiholog, un consultant juridic), care își asumă însă multe obligaţii. Astfel, după 7 aprilie 2009, a crescut brusc

SECVENŢĂ DE LA ŞCOALA DE VARĂ din Vadul lui Vodă, la care au participat tineri torturaţi şi maltrataţi pe 7 aprilie 2009

LUDMILA POPOVICI, director al Centrului pentru reabilitarea victimelor torturii „Memoria” numărul celor ajutaţi de „Memoria”: în prezent la Centru sunt înregistrate peste 123 de persoane torturate sau maltratate, ele fac parte din așa-numitul grup 7 Aprilie. Când au venit la „Memoria”, acești tineri erau în traumă profundă, ei au suferit un stres foarte puternic. Consecinţe ale traumelor sunt anxietatea cronică, depresia, problemele psihologice pe termen scurt și pe termen lung. Mulţi dintre ei simt și azi o frică inexplicabilă, ei spun că le-a „rămas frica în oase”. Majoritatea au suferit și traumatisme fizice în urma loviturilor, a diferitor metode de tortură fizică, în special a loviturilor focusate în regiunea capului. Spre deosebire de alte ţări, unde au avut loc proteste asemănătoare, înregistrându-se circa 50 % de traumatisme cranio-cerebrale, în R. Moldova astfel de traumatisme au constituit 80 % din totalul traumatismelor. Forţele de ordine de la noi au stabilit un record trist rușinos: au lovit în tineri cu cruzime, mai ales în zona capului. Iar un traumatism cranio-cerebral, se știe, e periculos pe termen lung, consecinţele rămân pe tot restul vieţii. Dintre leziunile fizice sunt frecvente de asemenea contuziile renale, fracturile membrelor superioare, unii tineri au probleme psiho-somatice, acutizări de ulcer stomacal sau duodenal, tensiune arterială oscilantă. Cei neasistaţi la timp riscă să intre în depresie profundă, cel mai grav e că își abandonează activităţile obișnuite, apoi survine izolarea socială. „Reabilitatrea lor depinde de ajutorul moral și material al societăţii, iar la Centrul „Memoria” le este acordată asistenţă medicală și psihologică gratuită”, subliniază dna Ludmila Popovici, precizând că unul dintre obiectivele RCTV „Memoria” este crearea Centrului de Informare și Documentare pentru publicul larg, inclusiv pentru jurnaliști. În discuţia noastră dna Popovici și-a exprimat și nedumerirea privind atitudinea partidelor politice faţă de „Memoria”: „În aprilie 2009, partidele ne-au căutat, ne-au contactat, ne-au solicitat, iar după alegerile din iulie

ne-au uitat, nu au arătat absolut niciun interes faţă de noi. Toamna trecută am marcat zece ani de la fondare, absolut toţi liderii politici au primit invitaţii, dar nu a venit niciunul”.

O cicatrice în formă de sârmă ghimpată Din cei peste 300 de tineri torturaţi și maltrataţi pe 7-9 aprilie (potrivit datelor oficiale, poliţia a reţinut 674 de persoane, inclusiv 83 de minori), i-am văzut la Vadul lui Vodă pe doar douăzeci de băieţi și două fete. Acești tineri sunt dintre cele mai active victime ale torturii, ei intenţionează să fondeze un Club de presă, iar grupul de la Sud a înfiinţat deja un comitet Anti-tortură, în frunte cu Iurie Crăciuneac. Aproape toţi participanţii la Școala de vară de la „Floricica” erau veseli, zgomotoși, cu feţe luminoase, adică păreau niște tineri obișnuiţi. Unul din ei, însă, are o cicatrice mare pe braţul drept, e vineţie, verticală, în formă de sârmă ghimpată. Pe tânărul cu cicatrice îl cheamă Nicolae Prisăcaru (24 de ani) și este licenţiat al Facultăţii de Istorie și Filosofie a Universităţii de Stat. Deși a recunoscut că e reticent faţă de jurnaliști, că aceștia uneori denaturează adevărul

în materialele lor, a consimţit totuși să-și spună povestea, pentru JURNAL de Chișinău: „În noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009, pe la ora 1 de noapte, mă aflam în centrul orașului Chișinău, mai la vale de Arcul de Triumf, în zona Catedralei. Pe neașteptate, m-au atacat două persoane în uniforme speciale, cu scuturi, cu măști, apoi au venit și doi în civil. La început am fost împușcat cu un glonte de cauciuc, în cutia toracică. Nu am simţit glontele, fiindcă eram în stare de șoc. Eram singur, s-au ocupat special de mine vreo jumătate de oră. M-au doborât la pământ, cu faţa în beton, mi-au dezbătut dinţii din faţă. Mi-au răsucit mâinile la spate, m-au lovit cu pumnii, cu armele. Eram între viaţă și moarte. Mi-au fracturat braţul drept, practic, nu-l mai simţeam. Am început să opun rezistenţă abia când m-au ridicat și vroiau să mă forţeze să merg cu ei. Atunci nu m-am supus, am hotărât să-mi apăr drepturile. Căci mă atacaseră fără nicio explicaţie. Am fost lăsat să zac acolo, ei alergând după alţi băieţi. Aveau în plan să se întoarcă după mine, dar eu mi-am dat seama că sunt în foarte mare pericol și am hotărât să acţionez. Zăceam nemișcat la pământ, însă am găsit în mine puteri să mă ridic și m-am pornit în neștire. Vroiam totuși să rămân în viaţă. Nu eram total conștient, parcă vedeam niște flash bak-uri. Conștiinţa mi-a revenit peste un timp, am realizat că ajunsesem lângă Universitatea de Medicină. Nu-mi dau seama cum am scăpat din cercul morţii, cum am ieșit din parcul Catedralei, nu ţin minte cum m-am târât până la Universitatea de Medicină. Apoi am mers pe jos până la căminul unde locuiam – aici am ajuns pe la ora 4 dimineaţa. Nu știam că mâna mi-e fracturată, prietenii îmi spuneau să merg la spital, eu nu vroiam. Dar

până la urmă m-am dus la spital, cu propriile forţe. Am stat la spital o lună, mi-au făcut operaţie. Părinţii nu știau nimic. Au aflat în ultima zi, când trebuia să fiu externat. Am avut și un conflict în familie din cauza celor ce mi s-au întâmplat pe 7 aprilie. Eu sunt din orașul Drochia, părinţii sunt medici, tata neurolog, mama – asistentă medicală. Acum mă simt bine, starea generală a sănătăţii e satisfăcătoare. Doar că nervul de la braţul drept a rămas lezat, se pare că nu s-a restabilit – am o disfuncţie locomotorie. Care-i poziţia mea vizavi de cei care m-au agresat? Nu am avut timp să-i caut, să insist să se deschidă un dosar legat de cazul meu. Am fost foarte ocupat, am considerat că trebuia în primul rând să mă ocup de studii. Anul acesta absolvesc Facultatea de Istorie și Filosofie a Universităţii de Stat, am scris teza de licenţă, ea a fost pentru mine o prioritate. Cu siguranţă, cei care m-au maltratat în noaptea de 7 spre 8 aprilie au avut un comportament abuziv, neprofesional, antiuman. E foarte puţin probabil ca să-i pot găsi, să-i pot vedea faţă în faţă. Dar dacă totuși, printr-o minune, i-aș întâlni, nu cred că aș vrea să mă răzbun. Chiar aș sta de vorbă cu ei, în măsura înţelegerii lor. Cred că fiecare caz de tortură și maltratare trebuie analizat concret, detaliat și necesită o interpretare corectă”. Nicolae Prisăcaru a ţinut să ne mai spună că i-a acordat susţinere Primăria Municipiului Chișinău. De asemenea, pe el și pe colegii săi de suferinţă i-au ajutat organizaţiile nonguvernamentale, în special Centrul de reabilitare a cictimelor torturii „Memoria”. Nu au primit ajutoare financiare, ci consultaţii medicale, o atitudine omenească, suport moral și psihologic. Irina NECHIT

JURNAL DE CHIŞINÃU

MARŢI, 6 IULIE 2010

www.jurnal.md

Observator | 5

Epopeea „spionilor” sârbi la Chişinău DOSARE DECLASIFICATE // Operând cu probe false, fosta conducere comunistă a provocat un scandal diplomatic Fosta conducere a R. Moldova a dat naștere unor speculaţii despre implicarea unor cetăţeni sârbi în protestele din 7 aprilie 2009 și a interzis unui angajat al Reprezentanţei Consiliului Europei la Chișinău, care beneﬁcia de imunitate diplomatică, să intre în Republica Moldova, la sugestia directorului SIS, Artur Reșetnicov, după ce acesta a informat conducerea că experţii sârbi monitorizează doar activitatea partidului de guvernământ. Corespondenţa între SIS, Președinţie, Consiliul Suprem de Securitate cu privire la potenţialii organizatori de proteste scoate la iveală atât lipsa de probe, cât și o argumentare banală care a provocat un scandal diplomatic ce putea avea repercusiuni grave pentru Republica Moldova. Cert e că directorul SIS a utilizat piste false de informare nu doar pentru a înrăutăţi relaţiile dintre Republica Moldova și România, ci și dintre Republica Moldova și reprezentanţii Consiliului Europei.

Ministrul de Externe, în aşteptarea „instrucţiunilor”

Consiliul Europei la nivel oﬁcial”. La ﬁnele demersului său, Stratan notează: „solicităm instrucţiunile Dumneavoastră de rigoare”.

Istoria cu cetăţenii sârbi implicaţi în organizarea protestelor își are începutul la 14 aprilie 2009, când, încălcând procedurile internaţionale privind privilegiile și imunitatea diplomatică, Artur Reșetnicov înaintează un demers Serviciului Grăniceri în care solicită aplicarea interdicţiei de a intra în Republica Moldova pentru cetăţeanul sârb Radivoje Grujic, pe atunci angajat al Reprezentanţei Consiliului Europei la Chișinău unde activa în calitate de consultant al programului „Sprijin pentru alegeri libere și corecte”. La 27 mai 2009, ministrul de Externe, Andrei Stratan, îi adresează o scrisoare președintelui Voronin, în care îl informează că oficiali ai Consiliului Europei de diferit rang i-au solicitat în repetate rânduri să ofere explicaţii pe marginea acestui caz. „Subiectul a fost abordat din perspectiva încălcării procedurii de aplicare a interdicţiei de intrare în ţară aplicată unui reprezentant al CoE care este acreditat în Republica Moldova și, respectiv, beneficiază de imunitate diplomatică”. Potrivit ministrului de Externe din guvernul Greceanâi, oficialii europeni au reiterat „importanţa formulării unui răspuns din partea autorităţilor Moldovei, chiar și unul neformal la prima etapă, pentru a evita abordarea subiectului de către

Nemulţumiţi că monitorizau activitatea PCRM Luând act de informaţia prezentată de ministrul de Externe, la 29 mai 2009, Voronin solicită să fie informat de Ion Morei despre acest caz, inclusiv despre cauzele care au determinat conducerea SIS să solicite aplicarea interdicţiei pentru angajatul Reprezentanţei Consiliului Europei la Chișinău. Și aceasta în pofida faptului că, cu o lună mai devreme, Voronin făcuse deja o declaraţie pentru presa străină precum că în protestele din 7 aprilie ar fi implicaţi „șapte cetăţeni sârbi”. La indicaţia lui Voronin, Morei solicită în scris o explicaţie de la directorul SIS, Artur Reșetnicov. La 1 iunie 2009, Artur Reșetnicov l-a informat pe fostul secretar al Consiliului Suprem de Securitate că Grujic Radivoje, expert în cadrul Reprezentanţei Consiliului Europei la Chișinău, care a intrat în RM în calitate de șofer de TIR, perfectânduși documentele necesare la Ambasada RM în Kiev, „colecta informaţii cu privire doar la încălcările comise de reprezentanţii PCRM, pentru a le pune la dispoziţia organizaţiilor LADOM și Promo Lex”, „Scopul de

bază al prezenţei acestuia în Moldova consta în formarea opiniei negative în rândurile cercurilor diplomatice acreditate la Chișinău privind derularea campaniei electorale din partea partidului de guvernământ și rezultatele scrutinului din 2009. Un alt obiectiv al activităţii străinului constă în monitorizarea campaniei electorale, depistarea încălcărilor comise de partizanii partidului de guvernământ, ales în mod democratic la alegerile din 2005”, susţinea el. În nota sa informativă adresată lui Morei, Reșetnicov se arăta îngrijorat și de faptul că Grujic ar fi avut întâlniri cu liderii partidelor de opoziţie de la Chișinău în preajma protestelor din 7 aprilie: „Activitatea acestuia cu politicienii de opoziţie în perioada nominalizată s-a redus la familiarizarea acestora cu modalităţile acţiunilor de protest”, conchidea Reșetnicov sugerând printre altele că cetăţenii sârbi ar fi participat anterior la deturnarea regimului de la Belgrad al lui Miloșevici și că ar fi activat în ţări unde au avut loc „revoluţii colorate”.

Voronin: „Aveţi grijă ca acest tip să nu traverseze hotarele” La 2 iunie 2009, Morei îi aduce la cunoștinţa lui Voronin cele relatate de directorul SIS. „Stimate Domnule Prezident”, i se adresează Morei lui Voronin printr-o scrisoare trimisă pe adresa Președinţiei, „Scopul lui

(al lui Grujic Radivoje – n. red.) este formarea opiniei negative în cercurile diplomatice acreditate în Chișinău, privind derularea campaniei electorale din partea partidului de guvernământ și rezultatele scrutinului din aprilie curent. El coordona activitatea altor compatrioţi, cum ar fi Aleksandar Bratkovici și Danko Cosic, experţi politici din cadrul NDI/Moldova. Ultimii activau sub egida USAID și contactau cu liderii de opoziţie și ONG-urile autohtone. Străinul, prin intermediul lui Danko Cosic, colecta informaţii doar despre încălcările comise de PCRM, pentru a le pune la dispoziţia LADOM și Promo lex, informaţii utilizate pentru destabilizarea situaţiei social-politice din ţară”, relatează Morei. Deputatul comunist mai amintește și de faptul că Andrei Stratan și V. Ostalep roagă să fie anulată interdicţia ori să li se ofere o explicaţie organismelor europene privind cauzele interdicţiei. El pomenește de adresarea Secretarului general al Consiliului Europei, Terry Davis, care a anunţat printr-un comunicat de presă că se declară îngrijorat de afirmaţiile făcute deja la televiziunea moldoveană publică potrivit cărora unele persoane angajate de Consiliul Europei au participat la tulburările postelectorale din aprilie. La finele scrisorii, Morei îi sugerează lui Voronin că Andrei Stratan nu are decât să se familiarizeze cu informaţia prezentată de SIS pentru a înţelege situaţia. „Dl A. Stratan, informaţi-vă cu documentele SIS despre acest individ. Restricţiile nu se anulează categoric!”, a fost răspunsul lui Voronin. După care acesta decide să i se adreseze și șefului Serviciului Grăniceri, Igor Colenov. „Aveţi grijă ca acest tip să nu traverseze hotarele”. Bazându-se pe informaţia sumară, prezentată de directorul SIS, reprezentanţii fostei conduceri vehiculau un număr diferit de cetăţeni sârbi care ar fi participat la proteste.

Cei patru erau trei, Luca şi Matei “În 7 aprilie, au existat șapte persoane din Serbia care au con-

dus evenimentele”, este declaraţia făcută de Voronin la câteva zile după proteste pentru cotidianul spaniol “El Pais”. Peste două luni, deputatul comunist Vladimir Ţurcan, președintele Comisiei de investigare a evenimentelor din 7 aprilie, avea să declare că presupunerile privind implicarea cetăţenilor sârbi în acţiunile din 7 aprilie au fost demonstrate și că „aceste două persoane au fost depistate”. „Ele au vizitat R. Moldova în campania electorală pentru alegerile din 5 aprilie și sunt cunoscute în Georgia, Ucraina și fosta Iugoslavie ca persoane utilizate de serviciile secrete pentru a provoca diferite tulburări în masă”, a declarat fostul deputat comunist Vladimir Ţurcan, evitând însă să dea nume și fără a oferi probe privind acuzaţiile în cauză.

Gest reparatoriu Deja la ﬁnele anului trecut, Iurie Leancă, ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, a adresat o scrisoare Secretarului General al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, în care își cere scuze pentru ilegalităţile comise de fosta guvernare comunistă în raport cu expertul acestei instituţii europene, Radivoje Grujic. „Din păcate, această abordare șocantă nu numai că a fost admisă, dar și încurajată de către foștii lideri comuniști ai Moldovei la cel mai înalt nivel, implicând unele instituţii mass-media”, se menţionează în scrisoarea lui Leancă către Consiliul Europei. „Deși cu întârziere, permiteţimi să exprim Consiliului Europei și lui Radivoje Grujic personal scuzele noastre sincere pentru acţiunile neîntemeiate întreprinse împotriva sa”, se menţionează în mesaj. Iurie Leancă a dat asigurări Consiliului Europei că „Guvernul de la Chișinău va face tot posibilul pentru a elimina aceste practici ilegale și dăunătoare și pentru a avansa în mod ferm în implementarea reformelor democratice și a valorilor Consiliului Europei. Svetlana COROBCEANU

6 | Relaţia stat-biserică

www.jurnal.md

MARŢI, 6 IULIE 2010

JURNAL DE CHIŞINÃU

O eventuală criză social-religioasă? REPERE SPIRITUALE // Deşi Alianţa credea că se va confrunta în mare parte cu o criză economică şi politică, iată că se iţeşte şi una social-religioasă, care trebuie gestionată cu mare atenţie a Bazelor Ortodoxiei este o “trambulină” politică bună.

În spaţiul public, mai ales în cel rural, Republica Moldova pare a fi o ţară foarte religioasă. Evenimentele culturale de la sate includ, de multe ori, elemente religioase importante. Ridicarea unei biserici sau înfrumuseţarea acesteia sunt evenimente întâlnite des. Și mediile urbane sunt caracterizate de un număr relativ mare de biserici, care continuă să fie construite. Moldovenii merg la slujbe, respectă multe sărbători religioase (în special cele legate de nume de sfinţi) și postesc. O majoritate absolută a populaţiei este botezată și căsătoriile sunt oficiate în biserici. În general, însă, pentru majoritatea populaţiei, participarea la acţiunile religioase are mai mult un caracter de ceremonie fără impact semnificativ asupra comportamentului cotidian. Numărul bisericilor în sate este des rivalizat de numărul barurilor, al discotecilor, al familiilor destrămate, al crimelor și așa mai departe. În plus, cel puţin până acum, religia nu a prea influenţat actul de guvernare în sensul că politicienii nu au pretins motive religioase pentru implementarea unor politici publice și autorităţile religioase au preferat să trăiască într-un fel de relaţie cel puţin de prietenie cu politicul.

Până acum, religia nu a prea inﬂuenţat actul de guvernare Timp de cele două decenii de independenţă, moldovenii par să ﬁ ajuns la un fel de acord tacit în privinţa rolului religiei în societate: toată lumea nu a negat că religia este importantă, dar nici nu prea a exagerat importanţa acesteia.

O Moldovă mai religioasă ar putea ﬁ mai puţin entuziasmată de UE

Prin urmare, în special în spaţiile urbane, a existat întotdeauna un element laic important în sensul că lumea s-a comportat în mare parte fără a căuta ghidajul Bisericii în majoritatea chestiunilor din viaţa lor. În ultimii câţiva ani, însă, două fenomene importante au apropiat mediul religios de cel politic. În primul rând, societatea moldovenească a fost martora unor demonstraţii publice al câtorva grupări ortodoxe mai radicale decât mainstream-ul din ţară. Aceste grupări s-au mobilizat, de obicei, împotriva unor evenimente pe care le-a perceput ca antiortodoxe sau ca manifestări ale unui fel de liberalism occidental ateu: legile prea permisive în privinţa avorturilor, paradele gay, numerele de identiﬁcare din buletinele de identitate, prezenţa menorei evreiești întrun loc pe care l-a considerat prea vizibil, și articolele pe care le-a considerat o blasfemie (cum s-a întâmplat în cazul ziarului „Timpul” din 2007). În al doilea rând, fosta putere

comunistă, prin virtutea creării “verticalei puterii”, a înţeles foarte bine că își putea consolida puterea printr-o apropiere de autorităţile religioase. Acest lucru era extrem de important în special ﬁindcă PCRM-ul, din cauza numelui, era uneori criticat ca un partid ateu. Într-o ţară în care mai mult de 95 de procente din populaţie se considera ortodoxă, o astfel de critică era un punct de slăbiciune foarte mare. Vladimir Voronin a știut, însă, să evite aceste critici. Postul TV Moldova 1 relata foarte des despre activităţile religioase ale puterii comuniste. Ctitoria lăcașurilor sﬁnte devenise în 2009 un fel de element inevitabil al actului de guvernare.

Schimbarea puterii a creat un context în care Biserica nu şi-a găsit încă locul Consecinţele acestor două fenomene au dus la o prezenţă mai mare a chestiunilor religioase în spaţiul public din Moldova. Unii

lideri religioși au început să facă comentarii despre unele chestiuni sociale, cum ar ﬁ avortul care sunt extrem de sensibile din punct de vedere politic. Mai important, Biserica ortodoxă, în special Mitropolia Moldovei, care este subordonată Patriarhiei Ruse, s-a obișnuit să ﬁe un element important în mediul politic după ce a fost curtată cu multă abilitate de PCRM. În 2010, schimbarea puterii a creat un context în care Biserica nu și-a găsit încă locul. Este clar că Alianţa nu va repeta curtarea intensă a Bisericii din perioada comunistă, din simplul motiv că este mai fragmentată și mai puţin interesată de crearea unei verticale a puterii. Am putea spune că AIE, coaliţia de guvernare, în comparaţie cu guvernul PCRM, nu are o strategie clară de relaţie cu Biserica. Acest lucru a creat un vacuum important în care, iată, au început să apară actori politici ca Valeriu Pasat care înţeleg potenţialul politic acordat de o apropiere de mediul religios. Posibilitatea unui referendum în privinţa predării obligatorii

Problema este, însă, că plecarea comuniștilor de la putere și, deci, dispariţia principalului “peţitor” politic al Bisericii Ortodoxe din Moldova a condus și, probabil, va conduce, la apariţia unui număr mare de politicieni care vor încerca să folosească mediul religios pentru a se lansa în politică. Acest lucru riscă să distrugă consensul despre care am vorbit mai sus și să facă societatea moldovenească mai puţin liberală în privinţa unor chestiuni sociale, cum ar fi legislaţia privind avortul și divorţul. O mare parte a societăţii moldovenești – în special grupurile urbane, educate și prooccidentale – s-ar putea să nu privească aceste posibilităţi cu ochi buni. În plus, Uniunea Europeană spre care aspiră Chișinăul, devine mai laică pe zi ce trece (cel puţin în ceea ce privește comportamentul creștinilor). Astfel s-ar putea să apară altă sursă de conflict pe lângă multe altele în mediul politic din Chișinău, ca să nu mai vorbim despre o posibilă turnură spre antioccidentalism mediată de Biserică. O Moldovă mai religioasă s-ar putea să fie o ţară mai puţin entuziasmată de UE, mai prorusească (unde fenomenul apropierii politicului de religios a fost mult mai intens decât în Moldova), și mai puţin dispusă să ofere concesii în spaţiul public. Deși Alianţa credea că se va confrunta în mare parte cu o criză economică și politică, iată că se iţește și una social-religioasă. Această chestiune trebuie gestionată cu mare atenţie. Cristian CANŢÎR

LUMI PARALELE

Liberalul Komorowski a câştigat alegerile prezidenţiale din Polonia Candidatul liberal Bronislaw Komorowski (foto) l-a învins duminică pe adversarul său conservator Jaroslaw Kaczynski, fratele geamăn al președintelui defunct, la sfârșitul unui duel strâns la alegerile prezidenţiale din Polonia, potrivit rezultatelor aproape deﬁnitive. Bronislaw Komorowski, aliat al primului-ministru proeuropean Donald Tusk, a obţinut 52,63 la sută din voturi contra 47,37 la sută pentru candidatul partidului naţionalist eurosceptic Dreptate și Justiţie, după numărarea buletinelor în 95 la sută din birourile de vot, a anunţat ieri șeful Comisiei electorale naţionale Stefan Jaworski. Participarea în această ţară de peste 30 de milioane de alegători a fost un factor cheie în această

perioadă de vacanţe, menţionează AFP. Ea s-a ridicat la 55,29 la sută, a precizat Jaworski. Victoria lui Komorowski în alegerile prezidenţiale constituie o provocare pentru partidul său, Platforma Civică (PO), care trebuie să probeze capacitatea sa de a reforma ţara în profunzime, scrie presa poloneză de luni. „Nu Bronislaw Komorowski a obţinut mandatul, ci întreaga formaţiune politică”, titrează pe prima

pagină cotidianul „Dziennik Gazeta Prawna”, potrivit AFP. „Alegătorii au transmis puteri depline Platformei Civice, convinși că aceasta va amortiza mai bine efectele crizei (...), că ea ne va asigura culoare verde pe harta europeană a creșterii”, comentează ziarul, cu referire la performanţa Poloniei, singura ţară a UE, care și-a menţinut creșterea economică în timpul crizei. Presa poloneză salută totodată performanţa obţinută de Jaroslaw Kaczynski, care a reușit să convingă peste opt milioane de polonezi să-l voteze, ceea ce, în opinia ziariștilor, pune bazele pentru rezultate foarte bune ale partidului său la alegerile viitoare. (agerpres.ro)

Banii vorbesc $ Banii se întâlnesc € Banii se înmulţesc

JURNAL DE CHIŞINÃU

MARŢI, 6 IULIE 2010

Politică | 7

www.jurnal.md

Comunismul, nazismul şi patologia ideologiilor Bogat și sărac

cu Petru BOGATU

Moldovenii din Canada se vor ruga în română Moldovenii din regiunea Quebec din Canada vor putea să participe la slujbele religioase în limba română. O declaraţie în acest sens a fost făcută de preotul Alexei Mironaș. Acesta a menţionat că iniţiativa este realizată datorită susţinerii financiare a premierului moldovean Vlad Filat. „Azi, îmi voi lua soţia și cei doi copii ai mei și voi zbura spre Montreal, unde vrem să deschidem o biserică pentru cei peste trei mii de moldoveni stabiliţi acolo”, a declarat clericul Alexei Mironaș, în cadrul unei conferinţe de presă. Preotul a menţionat că creștinii din comunitatea moldovenilor au lansat un apel către Mitropolia Moldovei, la care au primit un răspuns pozitiv. „Mitropolitul Vladimir m-a însărcinat să plec împreună cu familia la Montreal”, comunică părintele Alexei Mironaș. Potrivit preotului Mironaș, odată ajunși la Montreal, vor închiria o încăpere, unde va ﬁ oﬁciat serviciul divin. „Mai târziu, cu ajutorul creștinilor stabiliţi în acel colţ de lume, vom înălţa și un lăcaș”, a comunicat preotul Alexei Mironaș. „Suntem un popor creștin, o ţară cu mai multe tradiţii, pe care sperăm să le transmitem urmașilor noștri care cresc departe de locurile natale”, a comunicat clericul. Preotul spune că pentru a începe ceva este nevoie de cheltuieli. „Vrem să aducem mulţumiri domnului prim-ministru Vlad Filat, pentru că poartă grija atât cetăţenilor din ţară, cât și celor plecaţi. Dumnealui ne-a ajutat să putem

pleca și să începem activitatea acolo. Un creștin aduce o jertfă din munca sa, ceea ce a făcut și premierul Filat, a donat din economiile sale”, a spus clericul. Prim-ministrul i-a spus părintelui Mironaș să aibă grijă de cetăţenii moldoveni din Canada. „Vă mulţumesc pentru că mergeţi acolo să-i susţineţi, să le oferiţi posibilitatea de a avea acces la servicii divine în limba maternă”, a spus prim-ministrul. Vlad Filat l-a rugat pe părinte să le transmită cetăţenilor noștri care se află dincolo de ocean să nu uite de ţară, după cum nici cei din ţară nu uită de ei. Prim-ministrul a spus că cetăţenii noștri aflaţi peste hotare se află în atenţia permanentă a Guvernului. În context, premierul a precizat că nu este exclus ca în viitorul apropiat în Canada să fie deschis un consulat al Republicii Moldova. La final, prim-ministrul i-a înmânat preotului Alexei Mironaș o icoană din lemn, care-l înfăţișează pe Sfântul Gheorghe Biruitorul. „Această icoană mi-a fost dăruită de un bun prieten, dar sunt sigur că el nu ar fi împotriva transmiterii ei concetăţenilor noștri din Canada”, a spus prim-ministrul. Cristina BACIU

Politicienii de la Chișinău care evită să condamne comunismul de frică să nu piardă electoratul de stânga seamănă cu o ţaţă din filmul holywoodian „2012”. Aceasta, cu toate că, în urma unui cataclism apocaliptic, îi crapă pământul sub picioare și riscă să se prăbușească într-un hău ucigător ce se desface în faţa ei, își avertizează soţul să conducă mai atent mașina, ca nu cumva să spargă ouăle din pungă.

Ce are în comun PCRM cu stalinismul PCRM, în frunte cu Voronin, se căznește se convingă toată lumea că nu are nimic în comun cu stalinismul. Mai mult decât. În percepţia publică se induce ideea că puterea sovietică din a doua jumătate a secolului trecut ar fi fost mai blândă, întrucât ar fi renunţat la practicile nkvd-iste din anii treizeci. Or, comunismul, orice formă ar îmbrăca, este un rău cancerigen. Și leninismul, și stalinismul și brejnevismul sunt sinonime absolute și reflectă doar moduri diferite de exprimare în timp ale aceluiași fenomen. Comunismul omoară chiar și atunci când pare inofensiv. Lucrarea sa, ca și cea a nazismului, de altfel, nu a încetat odată cu dispariţia URSS și a lagărului socialist, după cum poate le pare unora. Toxina lui invizibilă ucide ca un gaz paralizant. Tocmai de aceea, el este mai mult decât un regim opresiv și o practică totalitară. Comunismul, mai întâi de toate, e o ideologie obsesivă, acaparantă și subversivă. De aceea, a condamna exclusiv crimele lui, a scoate în evidenţă doar costurile și efectele sale nocive ar însemna să ne scape cauzele intrinseci ale utopiei marxiste, să neglijăm pericolele ei actuale. Dacă ne vom limita la dimensiunea asasină a comunismu-

lui, vorba lui Vladimir Tismăneanu, vom ajunge să ignorăm (ori să „normalizăm”) natura sa totalizantă și totalitară.

Patologia ideologiilor Comunismul e un caz particular și o manifestare extremă a unei maladii sociale pe care Andrei Pleșu o numește pe bună dreptate patologia ideologiilor. Acestea din urmă plutesc în aer mai tot timpul, au tendinţa să acopere și să domine toate compartimentele vieţii, inclusiv intimitatea omului. A trăi sub un imperativ ideologic echivalează cu a trăi neîncetat cu toate luminile aprinse, fără nicio clipă de singurătate, fără nici un dubiu, fără mister. Ideologiile sunt întotdeauna niște construcţii agresive care nuși propun să înţeleagă lumea, ci s-o schimbe. A gândi conjunctural și subversiv, scrie Anddrei Pleșu în excelentul său eseu ”Ideologiile între ridicol și subversiune”, a domina mental sfera publică, a măslui realul pentru a-l face compatibil cu un concept – acestea sunt înclinaţiile spontane ale ideologiilor. Ele nu trebuie confundate cu religiile. Credinţa, orice s-ar spune, e un spaţiu al libertăţii individuale și lasă loc de interpretare. Spre deosebire de metafizică, ideologia este invadatoare, insinuantă, epidemică. Ca să vă convingeţi că lucrurile stau așa și nu altfel, este suficient să priviţi în jur. Lumea la ora actuală e doldora de ideologii. Ecologismul, darvinismul, feminismul, pacifismul, ateismul, homosexualismul, postmodernismul etc. caută să-și impună cu orice preţ punctul de vedere. Toate sunt excesive, dominatoare și pretind că deţin adevărul absolut. Însă nu toate ideologiile sunt la fel de primejdioase și dăunătoare. Unele dintre ele propagă nonviolenţa și nu par deloc sufocante. Feminismul sau ecologismul, de exemplu, fac parte din așa-zisele ideologii soft, mai puţin sângeroase, dar de o eficacitate insidioasă. Sunt însă și ideologii hard. Acestea-s comunismul, nazismul, dar și islamismul fundamentalist. Ele își propun să cucerească și să prefacă lumea în totalitate, s-o schimbe de așa manieră ca să cadreze în ultimă instanţă cu schemele lor prefabricate. Însă schimbarea pe care o impune o ideologie hard eșuează nu în eroare, ci în crimă. Ca rezultat, ea devine o tehnologie a violenţei și intoleranţei.

Controlul total asupra persoanei Odată instalată în postură oficială, orice ideologie devine omniprezentă. Ea omogenizează, zice Andrei Pleșu, toate registrele existenţei publice și private, așa încât nu există împotriva ei niciun

refugiu. Nu ești niciodată de capul tău, nu rămâi niciodată singur. Adunări de partid și komsomoliste, lecţii politice, presa, munca patriotică pe gratis, alte acţiuni publice cu tentă propagandistică, toate constituie un mecanism brutal de spălare a creierului și de control continuu asupra persoanei. Nici dragostea măcar nu-i scutită de riguroasa monitorizare ideologică sub regimul comunist. Până și relaţia amoroasă literatura sovietică o punea sub semnul întrecerii socialiste sau a planului cincinal. Pentru a-și seduce iubita, bunăoară, tânărul din romanul lui Șolohov îi propune să intre în kolhoz sau să-l însoţească, ca în operele lui Parfionov sau Prohanov, pe șantierele „BAM”-lui sau la „Ţelină”. Cum Marx credea că familia e un produs al societăţii private și o formă a exploatării omului de către om, bolșevicii considerau că viziunea creștină și mic-burgeză asupra sexualităţii trebuie abandonată. O prietenă a lui Lenin, Alexandra Kolontai, amintește Andrei Pleșu, a elaborat în acest scop „teoria paharului cu apă”. Potrivit ei, actul carnal nu e diferit, în esenţa lui, de golirea unui pahar cu apă atunci când ţi-e sete. Complicaţiile sexuale nu fac decât să ia din timpul pentru producţie. În consecinţă, foarte curând după lovitura de stat din 1917, au apărut proiecte de cabine special amenajate, care să fie amplasate pe străzile Moscovei pentru satisfacerea „din mers” a nevoii de acuplare. Până și Lenin, care iniţial nu avea nimic împotriva ideii, a simţit că s-a ajuns prea departe. Dar obiecţia sa era de natură igienică, nu morală. „Chiar dacă ţi-e sete – ar fi spus el – nu te apuci să bei dintr-o mlaștină dubioasă”.

Violenţa, moaşa comunismului Curată nebunie, desigur. Dar parcă deportările, închiderea bisericilor sau asasinarea „dușmanilor poporului” nu erau o scrânteală colectivă? Sau foametea organizată și colectivizarea forţată? Întoarcerea cursului râurilor îndărăt? Gigantomania din industrie și agricultură? Toate acestea erau niște tentative perverse de a silui realitatea, de a o înghesui în patul lui Procust al unei scheme preconcepute. Dar etatismul agresiv și moldovenismul primitiv pe care PCRM căutau să le ridice cu de-a sila la rangul unei noi ideologii oficiale în Republica Moldova? Sau epurările, persecuţiile, atmosfera de intimidare și șantaj impuse de regimul Voronin sub pretextul „luptei pentru apărarea patriei”? Toţi opt ani de guvernare comunistă s-au constituit, de fapt, într-o încercare de ideologizare virulentă și abuzivă a societăţii moldovenești. Exact ca în celebra anecdotă pe care o parafrazăm. Orice s-ar apuca să facă un comunist, un aspirator sau o instalaţie de irigare, îi iese până la urmă un automat Kalașnikov. Și nu întâmplător. Violenţa, scria Marx, este moașa comunismului. Iar ideologia, adăuga Lenin, este arma cea mai eficientă a proletariatului.

Comentează acest articol pe www.jurnal.md

8 | Teroarea roșie

www.jurnal.md

MARŢI, 6 IULIE 2010

JURNAL DE CHIŞINÃU

Frica de a fi deportat 6 IULIE 1949 // „La şcoală ni se interzicea să ne uităm la hartă ca să nu ştim unde-i Moldova. Vroiau să uităm cine suntem şi de unde venim” Teodor Caraman, conferenţiar univeristar la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţeanu”, este unul din zecile de mii de basarabeni deportaţi în Siberia. Avea doar zece ani când a fost ridicată familia sa. Deși au trecut mai bine de 60 de ani din acea zi, frica și chinurile prin care a trecut în copilărie mai persistă. „Și acum îmi este frică să nu fim deportaţi. Când am fost înmatriculat la universitate, n-am scris în autobiografie că am fost deportat. Îmi era teamă să nu-mi influenţeze studiile. În familie nici nu pomeneam și nimeni nu discuta despre deportări în societate, din cauza politicii de atunci. Acum le povestesc nepoţilor despre supliciul îndurat și traiul din Siberia”, a comunicat pentru JURNAL Teodor Caraman. „Am fost deportaţi la 6 iulie 1949 cu mama, care era însărcinată în ultima lună, fratele Vasile, sora Alexandra și eu, fiind cel mai mare copil în familie. Aveam doar zece ani. Tata era în acel timp cu bunelul la Chișinău unde trebuia să predea impozitele pe cereale. Dimineaţa, pe la 5.00, au venit mai mulţi ostași înarmaţi, însoţiţi de un ofiţer și un comsomolist din sat. Comsomolistul era și traducător. El îi spunea mamei că suntem deportaţi din cauza că suntem chiaburi, avem pământuri, multe vite și căsuţa ţărănească – de fapt asta era toată bogăţia noastră. Mama plângea și, emoţionată de cele auzite, nu s-a gândit să scoată documentele care demonstrau că tata a luptat de partea sovieticilor în timpul Războiului al Doilea Mondial. Căci, dacă scotea actele, poate nu ne ridica”, își deapănă amintirile Teodor Caraman, conferenţiar universitar la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţeanu”, în timp ce ţine în mână mai multe poze ale familiei sale.

61 de ani de la cel de-al doilea val de deportări din RSSM Astăzi, 6 iulie 2010, se împlinesc 61 de ani de la cel de-al doilea val de deportări operat de autorităţile sovietice în RSS Moldovenească. Listele familiilor care urmau a fi supuse deportării au fost întocmite de consiliile orăşeneşti şi raionale ale RSS Moldoveneşti şi aprobate de Consiliul de Miniştri al RSS Moldoveneşti. Conform Hotărârii cu privire la deportarea familiilor de chiaburi, foşti moşieri şi mari comercianţi a Consiliului de Miniştri al RSS Moldoveneşti, trebuia să fie expulzaţi toţi chiaburii, foştii moşieri, marii comercianţi, aflaţi în liste şi stabiliţi în Moldova, în familiile cărora nu existau pe moment persoane care să-şi satisfacă serviciul militar în armata sovietică sau să fie distinse cu ordine, medalii de luptă şi de muncă ale URSS, să aibă merite deosebite faţă de statul sovietic. Executarea operaţiunilor privind expulzarea „elementelor periculoase statului sovietic” revenea Ministerului Securităţii de Stat al RSS Moldoveneşti, condus de I.L. Mordoveţ. În total, au fost deportate 11.293 de familii: 9.745 de bărbaţi, 13.924 de femei, 11.381 de copii. La desfăşurarea Operaţiunii au participat 4.496 de cadre din serviciul operativ, 13.774 de soldaţi şi ofiţeri din unităţile Securităţii de Stat, 24.705 de cadre din activul de grăniceri. De notat că numărul executorilor îl depăşea pe cel al deportaţilor, deşi era vorba de persoane eminamente civile.

Născută-n tren „Tata a fost la război și aceasta este poza pe care a făcut-o când a ajuns la Berlin, în 1945”, ne spune cu lacrimi în ochi conferenţiarul. „Vizavi cu noi trăia bunica, Zenovia Caraman, și bunelul, care în acel timp era cu tata la Chișinău. Au luat-o și pe ea, și pe unchiul Gheorghe Caraman. Ne-au urcat în mașini, dar în acest timp îi căutau pe tata și pe bunelul. Nu i-au găsit, pentru că, auzind de la alţii că va ﬁ deportat satul, tata cu bunelul s-au ascuns într-o pădure. El nici nu știa că ne deportează și pe noi”, continuă cu mari emoţii Teodor Caraman. La Chișinău ne-au urcat în vagoane. Condiţiile din tren erau inumane. Eram vreo zece familii din Hârtopul Mare, Izbiște și Peresecina. După o reţinere de vreo două zile la gară, trenul morţii a pornit. Plângeau toţi. Era o tragedie. Oamenii erau disperaţi că pleacă de la casele lor. Pe drum ne alimentam cu pește sărat și apă.

Am mers foarte mult cu trenul, nici nu știu exact cât timp, ne-au prins și ploile pe drum. Îmi aduc aminte că mama a născut-o în tren pe sora Zina, pe 17 iulie. Bunica era lângă ea. Copilul s-a născut perfect sănătos”, spune vădit tulburat Teodor Caraman, ţintindu-și privirea la fotograﬁa mamei sale cu fraţii, făcută în regiunea Tiumen.

Poşeta magică „În timp ce ne aﬂam în tren, eu am scos o poșetă, în care erau acte și mai multe poze de-ale tatei pe care le-a văzut Nicolae Zapolschi, un deportat din satul vecin. Acesta îmi spunea că pe noi nu trebuia să ne ridice, deoarece tata a fost ostaș. Nimic nu s-a schimbat chiar și după ce și oﬁţerul care ne conducea le-a văzut. A strâns doar din umeri. O parte din deportaţi au coborât în Kazahstan, la Kurgan, dar noi am fost duși în regiunea Tiumen, staţia Goloșman, raionul Armizon, în colhozul

Krasnoie Orlov. Cazaţi într-o baracă din bârne și disperaţi de condiţiile noului loc de trai am început să numărăm zilele cu gândul când ne vom întoarce acasă, ﬁind poate salvaţi de poșeta în care erau actele și fotograﬁile tatei. Casele din bârne acoperite cu mușchi erau pline de gândaci. Am dormit afară un timp. Eram împreună cu bunica. Mama era obligată să lucreze la un depozit de cereale. De acolo aducea câte 20-30 grame de mazăre, puţin grâu, ca să ne hrănească pe toţi. Prăjeam boabele și le mâncam. Pâine nu aveam mereu. Localnicii ne urau și ne numeau „Ţîganskaia harea”, „Rumînskaia harea”, „Ce-aţi venit!”. Am făcut clasa a doua și a treia la Tiumen. Cu copiii din sat nu ne înţelegeam. Și acum îmi aduc aminte că la școală ni se interzicea să ne uităm la hartă ca să nu știm unde-i Moldova. Vroiau să uităm cine suntem și de unde venim. Până la urmă, am reușit noi să vedem unde este Moldova pe hartă, doar că pe ascuns”, își amintește profesorul.

„Când ne aﬂam acolo, mama a primit o telegramă de la Chișinău în care se spunea că trebuie să trimită actele din poșetă, ce demonstrau că tata a fost ostaș în armata sovietică. Exista o speranţă că ne vom întoarce. Cu semnătura lui Beria sau a lui Stalin, ne-au permis să ne întoarcem în 1952. Numai bunica și unchiul Gheorghe au rămas. Întâlnirea cu tata a fost una plină de bucurie, lacrimi și frica să nu ne despartă iarăși de tata. Cât am fost plecaţi, tatei i s-a întors casa părintească. Ce-am avut noi ne-au luat totul și nimic nu ne-au mai înapoiat. Părinţilor nu le permiteau să lucreze în sat. Mama și tata plecau în ﬁecare zi la Românești, unde erau angajaţi în colhoz. În același an, fratele Vasile, de șapte ani, a murit într-un accident rutier. Părinţii erau disperaţi. Moartea fratelui a mai înmuiat conducerea satului și a comitetului executiv, făcându-l pe președintele de colhoz mai indulgent. Aceștia i-au permis tatei să lucreze într-o brigadă în sat”, rememorează trecutul Teodor Caraman.

O familie de medici După absolvirea școlii medii din satul Peresecina, Teodor Caraman a lucrat la spital ca dezinfectator. A făcut Facultatea de Pediatrie la Institutul de Medicină din Chișinău. În anul 1983, a susţinut doctoratul. Are două fiice care au mers pe urmele părinţilor, în domeniul medicinei. Deși au trecut mai bine de 61 de ani din acea zi, frica și chinurile trăite în copilărie mai persistă. „Și acum îmi este frică să nu fim deportaţi. Când am venit la universitate, eu n-am scris în autobiografie că am fost deportat. În familie nici nu pomeneam de deportări și nici în societate nu vorbeam despre asta, din cauza politicii de atunci. Îmi amintesc un caz simptomatic – exista în sat secretar de partid și secţie politică. Fratele mai mic a fost accidentat chiar în faţa secţiei politice, dar nimeni nu a suflat un cuvânt despre faptul cine l-a accidentat”, își amintește cu tristeţe conferenţiarul. Victoria POPA

Troiţa durerii de la Sărătenii Vechi

Plăci comemorative vor ﬁ instalate la şcoală şi în biserică

ment cred că această troiţă este una a durerii. „Este o zi a durerii astăzi”, ne-a mărturisit Pantelei Popovici, fost deportat. „Nu ţin minte cum am fost deportaţi. Aveam doi ani când ne-au ridicat împreună cu părinţii. Nu îmi amintesc drumul spre Siberia, dar când m-am trezit, eram singur la casa de copii. Am înţeles că tata a murit împușcat în Siberia, dar nu știu nici astăzi în ce regiune”, povestește bărbatul ștergându-și cu palma ochii înlăcrimaţi. Elena Cușneanu ne-a spus: „Vecinii noștri, care aveau șapte copii, dintre care trei erau surdomuţi, au fost duși în Siberia”. Plăci comemorative cu numele persoanelor deportate din Sărătenii Vechi vor ﬁ instalate în biserică și în școala din localitate. „Astfel, elevii vor veni la 1 septembrie și îl vor găsi cu degeţelul pe bunelul dus în celălalt capăt de lume și vor povesti celorlaţi istoria lui”, a spus Boris Vasiliev.

Sătenii prezenţi la eveni-

Marina LIŢA

Peste o sută de persoane s-au adunat duminică dimineaţa în curtea bisericii din satul Sărăteni, raionul Telenești, pentru a participa la sﬁnţirea unei troiţe, ridicată în memoria victimelor regimului comunist. Iniţiativa vine din partea fostului deportat Boris Vasiliev, bunicul interpretului Dan Bălan. Crucea a fost construită și ridicată într-o săptămână, din banii locuitorilor satului Sărătenii Vechi. “Am fost ajutaţi și de către foștii mei elevi, ca să putem spune sus și tare că pe 28 iunie 1940 Basarabia a fost exilată, răstignită”, ne-a declarat Boris Vasiliev.

Iarna udau barăcile pe din afară ca să îngheţe şi să nu bată vântul prin ele Liniștea satului a fost spartă de mașinile convoiului prezidenţial. La biserică o sută de persoane, dintre care majoritatea erau trecute de a doua tinereţe, îi așteptau pe oaspeţi. „Sunt la trei mii de locuitori în Sărătenii Vechi, dar azi au venit puţini,

pentru că oamenii nu știu despre această sfinţire”, ne-a spus un locuitor al satului. În curtea bisericii se înalţă spre cer troiţa în memoria celor care au fost deportaţi. „Astăzi ne amintim aici de cele 40 de persoane din Sărătenii Vechi, care au fost duse în alt capăt de lume, pentru că își doreau să trăiască mai bine”, a conchis Boris Vasiliev. Președintele raionului Telenești, Ion Cernica, prezent la sﬁnţire, a povestit despre tatăl său care a fost deportat. „Îmi spunea că trăiau în barăci și iarna le udau pe din afară cu apă ca să îngheţe și să nu bată vântul prin ele. Primăvara dădeau foc la anvelope, ca să dezgheţe pământul și să-l poată lucra”, ne-a comunicat președintele raionului. Acesta a menţionat că troiţa va păstra vie amintirea celor

SFINŢIREA TROIŢEI ridicate în memoria a 40 de persoane deportate din satul Sărătenii Vechi, raionul Teleneşti. (Fotograﬁe de Marina Liţa) care au avut de suferit în lagărele din Siberia. „Un copil care își uită mama nu poate avea viitor, precum nu se poate dezvolta un popor care calcă pe osemintele ﬁilor săi”, a declarat președintele interimar Mihai Ghimpu. „Nimeni nu vrea să se răzbune, dar nu putem trece cu vederea faptul că mii de cetăţeni au avut de suferit”, a spus Ghimpu,

făcând referire la reacţiile apărute ca urmare a semnării decretului ce declară ziua de 28 iunie zi a ocupaţiei.

JURNAL DE CHIŞINÃU

MARŢI, 6 IULIE 2010

www.jurnal.md

Teroarea roșie | 9

„Basarabia în Gulag”, o poveste cutremurătoare a trăirilor la limită LAGĂRELE MORŢII // Un vis urât care a devenit viaţa însăşi Cartea „Basarabia în Gulag” de Seraﬁm Saka a apărut în 1995 la „Editura Meridianul 28” din Chișinău. Volumul constituie o culegere de povestiri a 18 protagoniști. Iniţiativa temerară de a alcătui lucrarea – în condiţii în care ochiul rusesc rămâne mereu aţintit asupra Basarabiei (zisă „Republica Moldova”) – aparţine în întregime scriitorului Seraﬁm Saka. Volumul „Basarabia în Gulag” demonstrează, într-o acută tonalitate epică, faptul că noţiuni emblematice ca patrie, patriotism, naţiune, dragoste de neam, nu numai că nu s-au demonetizat, dar încă susţin până la limită puterea de a rezista și a trăi, învingând chinuri anevoie de imaginat. „Basarabia în Gulag” se impune, înainte de toate, ca o poveste cutremurătoare a trăirilor la limită.

Ochiul rusesc rămâne mereu aţintit asupra Basarabiei Să vedem mai îndeaproape în ce constă conţinutul sfâșietor, deopotrivă uman și inuman, exemplar și repulsiv, de luciditate a conștiinţei și incredibilă morbiditate a comportamentelor, de rezistenţă ideatică și ﬁzică în faţa unor acte barbare, al cărţii respective. „Basarabia în Gulag” este o carte de memorii cu 18 naratori, toţi sunt români basarabeni, care își povestesc în construcţii textuale de o antologică expresivitate calvarul pe care l-au îndurat în nesfârșitul proces de vânare declanșat de enkavediștii sovietici, iar mai apoi de către kaghebiști și deportarea în lagărele siberiene, unde deţinutul nu mai conta ca ﬁinţă omenească. Și de ce toate astea? Înainte de orice altceva pentru că erau români, chiar dacă unul sau altul nu comisese nimic condamnabil. Cei 18 naratori sunt de cele mai variate profesii: profesori, învăţători, militari, magistraţi, preoţi, ţărani etc. Fiecare își spune povestea calvarului său, frizând nu o dată imposibilul sorţii: arestarea, drumul de mii de kilometri până la lagărele morţii, nu prea departe de Polul Nord. Cum foamea și mizeria din trenurile lungului

pe mâna sovieticilor, care i-au dus în cutremurătoarea Siberie să piară. Sunt tulburătoare în acest sens, în cartea „Basarabia în Gulag”, povestirile lui Alexandru Usatiuc, Nicolae Balaban și aceea a Raisei Pătrașcu. Sub titlul „Toată viaţa am înălţat case”, Palaghia și Gheorghe Cozma povestesc cum, prigoniţi și pe teritoriul României, au vagabondat neîncetat de colo, colo, refuzând neobosiţi să se reîntoarcă în Basarabia ocupată de ruși. Și peste tot pe unde s-au stabilit temporar, au clădit case, luând-o de la început. Pelaghia Cozma își începe povestea astfel: „Povestea e lungă... De fapt nici nu e poveste, e un lung, un foarte lung vis urât care, repetat la nesfârșit în decursul unei vieţi, devine viaţa însăși... Drumuri și case, case și iarăși drumuri. Toată viaţa am tot făcut case”.

drum cu deţinuţi făceau victime cu sutele, morţii erau aruncaţi pe geam din mersul trenului. Iar în unele lagăre, cele mai depărtate spre Nord, pământul era atât de îngheţat, încât morţii dintr-o singură noapte nu mai puteau fi îngropaţi. Erau căraţi în zăpada uriașă din mijlocul pădurilor nesfârșite și lăsaţi să-i sfârtece lupii. Totalitarismele naziste și comuniste s-au manifestat, la unison, printr-o contradicţie ireconciliabilă, pe spinarea aceleiași entităţi: fiinţa omenească. Pe de o parte, i-au exaltat virtuţile și au pretins că fac totul să o „dezvolte multilateral”, dar, pe de alta, au hăituit-o, fără să clipească, până la neantizarea ei. Pe ultima copertă a cărţii „Basarabia în Gulag” este tipărit – cu semnificaţie generalizantă – un text desprins din prefaţă care sună astfel: „Nu este corect și nici creștinește să compari ororile comise de două regimuri criminale, dar dacă totuși am face-o, cele pe care le-au comis bolșevicii contra propriului lor popor și contra popoarelor cotropite sau anexate le-ar întrece de departe pe cele comise de naziști, fiind fără îndoială cele mai odioase crime din întreaga istorie a omenirii”. Naratorii își continuă, amănunţit, povestea cu anii devastatori, interminabili, din lagărele în care au fost duși. Și apoi odiseea eliberării, cine a mai apucat să fie eliberat. Este evident că povestitorii care au îndurat iadul gulagurilor au trăit totul pe

propria piele. Apropo de eliberare: în august 1956, Maxim Holban, ţăran basarabean, după ani chinuitori de detenţie la Kolîma, în îndepărtatul nord siberian, fiind eliberat împreună cu alţi câţiva semeni, printre primele lor gesturi de nesperate fiinţe libere a fost și acela de a se fotografia, așa cum fac mai totdeauna oamenii simpli și puri în momentele decisive de viaţă. Iar pe spatele fotografiei au scris cu litere latine: „Figurile credincioșilor tăi feciori, te salută Scumpă și Neuitată Moldovă”. Pare incredibil că într-o astfel de clipă a imortalizării eliberării din nesfârșite chinuri, oamenii aceia – cum să zic? – de o indicibilă complexitate a simplităţii pure, au jubilat înainte de toate în lumina emblematică a dragostei lor de patrie. Mai sunt posibile în lumea cinică, infatuată și dispreţuitoare, pe care o trăim, asemenea gesturi?

Fugind de enkavedişti, un copil s-a ascuns în cuşca unui câine Arestările românilor basarabeni de către sovietici și aruncarea lor în gulag s-a petrecut în mai multe etape. Prigoana a început chiar din clipa retragerii armatei române de pe teritoriul Basarabiei și invadarea de către tancurile sovietice. Apoi, după instalarea masivă și de lungă

durată a sovieticilor acolo, Basarabia devenind oﬁcial republică a Uniunii Sovietice, s-a extins un proces radical de stârpire, pur și simplu, a românilor, punându-li-se în spinare tot felul de pricini, dintre cele mai aberante. Oamenii se trezeau în puterea nopţii cu o liotă de militari și civili înarmaţi, erau încărcaţi în căruţe sau mașini și aruncaţi în trenuri ale morţii, care înaintau ca melcul către „Kolîmele” Polului Nord. Unele episoade din timpul arestărilor – care nu selectau, ci luau familia întreagă, tineri, bătrâni, copii, tot, tot – sunt stupeﬁante prin tragismul lor. Raisa Pătrașcu povestește, de pildă: „Cuprins de groază, copilul vecinului nostru s-a ascuns în cușca câinelui și n-a fost luat. Zile întregi s-a hrănit din mâncarea pe care câinele refuza să o mănânce, lăsând-o copilului”. Mulţi dintre basarabeni s-au refugiat pe teritoriul României, dorind să rămână aici pentru totdeauna. Dar, ani în șir, au fost vânaţi și aici de către autorităţile sovietice, mai totdeauna cu concursul organelor de stat comuniste din România. Această prigoană a românilor basarabeni de pe teritoriul României, cu concursul dat sovieticilor de către „fraţii” români, este un aspect mizerabil, rușinos, de care s-a vorbit prea puţin. Unii dintre românii din România i-au ajutat pe basarabenii refugiaţi, i-au ascuns, i-au miluit, i-au căinat, alţii, însă, i-au dat, fără să clipească,

Cartea „Basarabia în Gulag” trebuie editată în România Unele din textele cuprinse în volum exprimă o frumuseţe stilistică, înţelepciune și duioșie, calm și încredere în destin, de o spiritualitate autentică. Cum sunt cele 36 de extrase din scrisorile ţăranului Maxim Holban, trimise, din lagăr, de-a lungul anilor familiei sale rămase acasă, în Basarabia. O apreciere aparte se impune despre cele „Opt moduri de a trece Prutul”, relatate de Ion Pogorilovschi. Prozele sale din „Basarabia în Gulag” posedă penetraţie și naturaleţe epică, acuitate în portretizare (vezi pe Ţaţanica), umor suculent și nostalgie. Metafizicul Pogorilovschi, cel din cărţile despre Brâncuși, coboară de data aceasta în „Basarabia în Gulag” cu picioarele pe pământul, cel deopotrivă sclipitor și păcătos, metamorfozându-se într-un fermecător mucalit, doldora de reverie. Din toate punctele de vedere, cartea „Basarabia în Gulag”, alcătuită cu remarcabil aplomb epic de scriitorul Serafim Saka, ar merita să fie publicată și în România de o editură generoasă și de ţinută care încă nu s-a nărăvit să alerge exclusiv după texte maneliste, înveșmântate în coperţi de panoramă. (din Caietele „Columna”, fragment) Grigore SMEU

Horia GÂRBEA, Fratele mai deştept al lui Kalaşnikov

Carte la pachet

cu Emilian Galaicu-Păun Înainte de a ﬁ un autor, și încă unul important, Horia Gârbea e un personaj inconturnabil al vieţii literare românești, manifestânduse în diverse roluri – de ideolog al promoţiei nouăzeci, de animator cultural, de scenarist la ProTV, Prima TV, Naţional TV, de realizator

de emisiuni la TVR Cultural etc., într-un cuvânt de „om-orchestră” (Alex Ștefănescu) –, pe care le interpretează cu brio, fără a uita de scris. Textele ce-i ies de sub mouse seamănă întru totul cu acest „computer cu talent” (Daniel Cristea-Enache), ﬁind la fel de

joviale, simpatice, sclipitoare, dar și vitriolante. Recentul său volum de proză scurtă – Fratele mai deștept al lui Kalașnikov, Limes, 2010 – este rodul unui minulescian cu școală la Ion Luca Caragiale, de unde și dimensiunea sentimentală a textelor, trecută însă printr-un ﬁltru acid. De bună seamă, câtă compasiune se degajă din nuvela Articolul 69, unde un ministru de Interne e silit de chiar nevastă-sa să se aﬁșeze cu o fufă („Fii scandalos, că d-aia ești persoană publică. (…) Treaba ta e să îţi faci imagine

că nu te mai votează nimeni dacă nu apari”), iar președintele se lasă prins într-un OZN („Un uter, gândi președintele. E o scobitură anatomică îngheţată într-o clipă. Noi suntem feţii. Făţii? își calculă el expresia.”), ca pentru a izbăvi ţara de… persoana sa: „Așa că mai bine că se duse. Înţelegeţi dumneavoastră!” Alte câteva proze scurte sentorc în tot atâtea parabole, fără însă nimic moralizator în ele, aceeași scriitură ironică, destul de slobodă la gură, descărcând atmosfera: „Spaima îi birui furia

și el gustă, acum cu fereală, din jumările de porc (…). De unde arătau rumenite și stârnitoare de poftă, acum aveau gust de câine răpciugos mort de trei zile și un miros pe măsură”. Am citat din Îndreptări; or, merită citite cu luare aminte Utopia. Șase parabole despre teatru și „Întoarcerea tatei din război”. Subiecte. Iar ca bună dispoziţie să nu vă mai părăsească, dedulciţi-vă la desert cu La Rovine… în câmpii și daţi peste cap Povestea unui om leneș. 5 iulie ’10

10 | Il paradiso

www.jurnal.md

Despre tatăl adevărat al copiilor mei ADULTER // „Îmi plăcea mult soţul meu, Alexandru, dar gândul îmi fugea la Nicolae” Jurnalul iubirii Ne-am cunoscut la universitate. Eu – o fată de la ţară născută într-o familie cu nouă copii – eram mai timidă și mai săracă decât ceilalţi colegi, dar părul des și împletit mereu în două cosiţe atrăgea privirea multor ﬂăcăi. Unul dintre aceștia a fost Nicolae. Era dintr-un sat din nordul Moldovei, dintr-o familie cu trei copii. Erau trei fraţi în familie, înalţi și frumoși, cu ochii și părul negri. Multe fete îl plăceau, dar el mă urmărea cu privirea doar pe mine. A durat un an schimbul de priviri între noi. Apoi am început să ne întâlnim din ce în ce mai des. Am ajuns în ultimul an de facultate, discutam despre căsătorie, despre prenumele viitorilor noștri copii.

Fără casă, fără masă În același an, împreună cu mai mulţi colegi, am mers în ospeţie la Nicolae. O casă bine așezată, care se deosebea de celelalte prin gospodăria ce o înconjura. Nu mi-a spus că aceea este casa părinţilor săi, dar mi-am dat seama. Întâlniţi cu multă căldură și urări de bine, părinţii lui Nicolae ne-au ospătat cu bucatele gustoase preparate de mâinile lor. În timp ce eram la masă, Nicolae m-a prezentat părinţilor ca viitoare soţie. Femeile au fost mereu curioase. Așa că maică-sa a întrebat de o colegă cine sunt. O colegă, nu știu din care motive, i-a spus că sunt o fată stranie, chiar dacă învăţ bine; i-a mai spus că sunt dintr-o familie cu mulţi copii. „Băieţii mei sunt cei mai buni și merită fete cu zestre și cu caracter”, astea au fost vorbele mamei lui Nicolae atunci când am ieșit din ogradă. Mi le-a spus așa ca să nu audă nimeni. Au urmat multe vizite ale maică-sii, dar Nicolae nu-mi zicea nimic, doar că devenea mai trist și nu mai discutam de viitorul nostru.

Odată cu trecerea timpului, totul se uită și rănile se vindecă – așa spun cei care au trecut prin viaţă și au văzut lumea. Eu însă nu am uitat băiatul pe care l-am iubit și l-am așteptat toată viaţa. mereu acest lucru pentru a avea familie.

Băiat şi fată

După absolvirea facultăţii, am fost repartizată la lucru în Ungheni, iar Nicolae și-a continuat studiile la Moscova. Relaţia noastră a mai durat, prin scrisori, încă un an. Apoi, din ce în ce mai rar, scrisorile de dragoste s-au trasformat în răvașe plictisitoare. Mi-am dat seama că are pe cineva și nu mai vrea să audă de mine.

O nouă viaţă Lucram ca pediatru. Colectivul era foarte prietenos și viaţa era frumoasă. Peste un an, în spitalul nostru a fost angajat un tânăr în calitate de stomatolog. Serile le petreceam cu el și așa, peste doi ani, ne-am căsătorit. Îmi plăcea mult de soţul meu, Alexandru, dar gândul îmi fugea la Nicolae. Au trecut trei ani și nu puteam concepe copii. Toate analizele și tratamentele s-au dovedit a ﬁ zadarnice. Alexandru mi-a spus că analizele lui, făcute la Chișinău, sunt excelente. După șapte ani de căsătorie fără copii, la un seminar, m-am întâlnit cu Nicolae, care devenise un bărbat adevărat. Ne-am bucurat enorm. Am stat la o cafea, ne-am adus aminte de toate

cele petrecute în tot timpul cât nu ne-am scris. El fusese căsătorit, dar a divorţat de rusoaică din niște motive necunoscute. Eu, zveltă și simpatică la chip, i-am plăcut tare lui Nicolae, care încerca să-mi propună și alte întâlniri. Cele două săptămâni de seminar au zburat repede și am revenit acasă la soţ, dar în acest timp am petrecum o noapte împreună. Peste câteva săptămâni, miam dat seama că sunt gravidă. Bucurie mare în familia noastră. Soţul era fericit. Zicea că, în sfârșit, va deveni tată. Au trecut nouă luni și am adus pe lume o fetiţă – Ilinca. Gândul că era a lui Nicolae nu m-a părăsit niciodată, iar trăsăturile și chipul ﬁicei mi-au conﬁrmat temerile. Fetiţa era leit Nicolae. Soţul meu spunea că îmi seamănă mie, dar are și de-a lui ceva. Viaţa mergea înainte frumoasă pentru că așa o făcea Alexandru. Peste cinci ani, m-am reîntâlnit cu Nicolae în capitală. Mi-a spus că este căsătorit și că are două fetiţe, dar gândul îi este mereu la mine. Am petrecut și atunci o noapte, după care, peste nouă luni, l-am născut pe Ilie. Eram sigură că soţul meu era steril, dar a negat

Au venit timpuri grele, ne descurcam greu cu creșterea copiilor. Nu primeam salariul cu lunile. Eram disperaţi că nu le putem asigura o viaţă bună copiilor noștri. Alexandru a început să se ocupe cu apicultura. Vindea miere, dar oricum ne era foarte greu din punct de vedere material. Lumea a început a pleca peste hotare clandestin, atunci am plecat și eu. La câteva luni de la plecarea mea de-acasă, soţul a decedat într-un accident rutier. Eram distrusă. Nu am putut veni în ţară la înmormântarea lui. Copiii stăteau la una din surorile mele. Au crescut cinci ani fără mine, dar nu asta mă măcina, ci faptul că presupusul lor tată a murit și nu a aﬂat cine este cu adevărat tatăl biologic al copiilor. Am revenit acasă după șapte ani. Am fost la cimitir, unde era înmormântat soţul. Copiii îmi erau mari și de sine stătători. Am îmbătrânit de problemele pe care le-am avut în străinătate, dar eram fericită ca aveam băiat și fată. Copii deștepţi și ascultători.

Adevărul, la 60 de ani Deși am studii medicale, am muncit o jumătate de viaţă slugărind grecii. Am reușit, până la urmă, să lucrez inﬁrmieră într-un spital din Atena. Mi-am ajutat copiii care au devenit medici: fata – ginecolog, iar băiatul – stomatolog. Sunt fericită, dar nu deplin. Până și nepoţii mei au trăsături comune cu Nicolae – tatăl adevărat al copiilor mei. După mai multe încercări de căutare, l-am găsit pe Nicolae în Chișinău. Lucra medic la o policlinică din capitală. Avea și el nepoţi. „Ochii nu s-au schimbat”, mi-a spus când m-a văzut, chiar dacă s-au ridat un pic. Ne-am întâlnit de mai multe ori seara. Eram incertă. Nu știam cum să-i spun lui Nicolae despre cei doi copii ai săi. Peste câteva luni de întâlniri prietenești, i-am spus că cei doi copii ai mei sunt și ai lui. Șocat și palid la faţă, a putut vorbi abia după vreo pauză de un sfert de oră. M-a înţeles de ce am tăcut atâta vreme și nu m-a acuzat de nimic. Mi-a văzut nepoţii și copiii în fotograﬁi, dar încă nu i-a cunoscut. Pregătesc asta în timpul apropiat, pentru că mi-e teamă de reacţia copiilor mei. O cititoare fidelă a JURNALULUI

MARŢI, 6 IULIE 2010

JURNAL DE CHIŞINÃU

Jumatatea ˘ ta Pune capăt singurătăţii! Acum în ediţiile de MARŢI şi VINERI ale JURNALULUI şi în tabloidul APROPO poţi găsi sufletul care să-ţi aline singurătatea. Trebuie doar să suni la 090023456 (număr taxabil: 7 lei min, primele 30 sec gratuite) pentru a afla detalii despre El sau Ea sau... dacă nu ai curajul, trimite-ne datele tale pe adresa redacţiei şi de restul avem noi grijă. Niciodată nu a fost mai simplu să-ţi găseşti sufletul-pereche.

Doamnă de 47 de ani Sunt o doamnă de 47 de ani de la nordul Moldovei. Aș dori să cunosc un bărbat pentru a comunica și a prieteni. (447)

Vreau să ﬁu fericit Am 28 de ani și aș vrea să cunosc o domnișoară cu același defect ca mine. Sunt invalid. Datele mele de contact sunt la JURNAL. (448)

Fire romantică Am 31 de ani. Sunt o ﬁre romantică, 1,83 m, 80 kg, ochi căprui. Aș vrea să cunosc o domnișoară de 24–26 de ani. (449)

Sunt liniştită şi serioasă Am 45 de ani, 1,60 m, 50 kg. Sunt liniștită și serioasă. Aș vrea să cunosc un bărbat serios, de aproximativ 50 de ani. Să ﬁe din apropierea Călărașiului sau a Chișinăului. (450)

Bun la suflet şi optimist Sunt născut în 1981. Sunt bun la suflet și optimist. Am o infirmitate din copilărie, dar știu să înving orice obstacol din calea mea. Aș dori să cunosc o domnișoară care ar vrea să formeze o familie. (451)

Bărbat de 60 de ani Aș vrea să fac cunoștinţă cu o femeie potrivită vârstei mele pentru a forma o familie. (452)

O doamnă serioasă Am 53 de ani, 1,65 m, 53 kg. Caut un bărbat inteligent, să nu fumeze și să nu consume băuturi alcoolice, cu simţul umorului dezvoltat, să iubească muzica. (453)

Meşter la toate Sunt un bărbat de 55 de ani de la ţară. Am gospodărie și sunt meșter la toate, nu fumez și nu consum băuturi alcoolice. Aș vrea să cunosc o femeie gospodină, care ar dori să treacă cu traiul la mine. (454)

Doamnă de 61 de ani Aș vrea să fac cunoștinţă cu un bărbat de 60-65 de ani, cu studii, care ar dori să comunice cu o femeie de același statut social, de 61 de ani, pentru a construi o relaţie de durată. (455)

Doamnă inteligentă Am 56 de ani, studii superioare. Aș vrea să cunosc un bărbat inteligent, de aproximativ 62 de ani. Să ﬁe din Chișinău sau din suburbiile capitalei. (456)

Pentru o familie Am 32 de ani, nu am fost niciodată căsătorit. Aș vrea să întemeiez o familie cu o femeie de aproximativ 35 de ani, fără copii. Sună-mă și nu vei regreta. (457)

JURNAL DE CHIŞINÃU

MARŢI, 6 IULIE 2010

Vedete | 11

www.jurnal.md

Anastasia Lazariuc: Cel mai frumos cadou este prezenţa nepoţilor lângă mine, de ziua mea Interpreta Anastasia Lazariuc este fericită că, în acest an, invitaţi de onoare la aniversarea zilei de naștere sunt cei patru nepoţi – cele două fetiţe ale lui Andrei (14 și 9 ani) și cei doi băieţi ai Ilenei (1 și 2 ani). Artista își dorește de ziua ei „să aibă toţi cei dragi liniște suﬂetească, dar și oamenii din această ţară să nu mai aibă probleme, să poată trăi cu siguranţa zilei de mâine”. „Am călătorit mult prin lume și mă bucuram când vedeam în Germania, în Franţa, în Austria, bătrâni fericiţi, plimbându-se de mână și îmi pare rău că la noi nu poţi vedea aceeași imagine”, a declarat artista pentru AGERPRES. Anastasia se declară fericită că a ajuns bunică și că, alături de cei patru nepoţi, retrăiește momente frumoase din propria copilărie și din cea a copiilor săi – Andrei și Ileana. Ea a mărturisit că, de curând, a trăit poate cel mai frumos moment din cariera artistică. În luna mai a susţinut, la Chișinău, spectacolul „Orice femeie este frumoasă”, în care l-a avut invitat pe Mihai Trăistariu. „A fost un regal, la ﬁnalul spectacolului tot publicul s-a ridicat în picioare când s-a anunţat că mi se conferă titlurile de „Cetăţean de onoare” al orașului, dar și pe cel de „Artist al poporului Republicii Moldova”. Atunci am realizat cât de mult con-

tează acest lucru pentru un artist și am fost copleșită de emoţie”, a spus Anastasia. În România, artista a lansat anul trecut un album „Best of” editat de Casa de discuri „Ovo Music”, dar este dezamăgită de faptul că muzica celor care fac parte din generaţia sa nu se difuzează pe posturile de radio și posturile TV muzicale „așa cum ar merita”. „Probabil că realizatorii emisiunilor muzicale consideră că muzica străină e mai bună decât muzica autohtonă și că tot ce e la vecini e mai bun decât ce e în curtea noastră. În sinea mea, însă, sunt mulţumită, pentru că știu că în atâţia ani de carieră am făcut tot ce am putut pentru a crea o muzică de calitate”, a mai spus ea. Anastasia declară că cele două fetiţe ale lui Andrei sunt foarte pasionate de muzică, dar crede că e prea devreme să se pronunţe dacă ele vor urma o carieră în acest sens sau dacă moștenesc talentul bunicii.

Sandu Gorgos și-a trimis soţia în Turcia VACANŢĂ // În timp ce Sandu Gorgos munceşte, soţia şi gemenii se odihnesc în Turcia În pofida faptului că are de lucru până peste cap, tânărul compozitor nu-și neglijează familia. Sandu Gorgos și-a trimis recent soţia și gemenii la odihnă, în Kemer (Turcia). Timp de o săptămână, soţia Natalia, fiica Alexandra-Valeria și fiul Gabrielle-Nathanielle, gemenii în vârstă de un an și șapte luni, s-au bronzat pe litoral și s-au bălăcit în bazin. În decursul vacanţei, Natalia a fost ajutată de bonă.

Are alte surprize pentru ei

Anastasia Lazariuc s-a născut la 6 iulie 1953, în satul Băcioi, situat la 10 km de Chişinău, capitala Republicii Moldova. S-a lansat cu piesele lui Ion Aldea-Teodorovici – „Până la lacrimi mi-e dragă viaţa”, „Seară albastră”, „Fuga, fuga”. A fost solista filarmonicii din Cernăuţi timp de doi ani. Mai târziu a fost angajată ca solistă a Radioteleviziunii din Chişinău (16 ani), paralel a colaborat cu televiziunile din Moscova, Leningrad, Kiev şi altele. A lansat mai multe albume cu muzică românească la casa de discuri „Melodia” din Moscova. Laureată a multor concursuri şi festivaluri din fosta Uniune Sovietică, Anastasia a realizat numeroase turnee în ţară şi străinătate. În 1985, pentru prima oară a efectuat un turneu de mare succes în România, împreună cu formaţia sa „Amor”, cântând live un turneu de o lună, a câte trei spectacole pe zi. Publicul din România a cunoscut-o mai bine în 1990, la festivalul de la Mamaia, unde a fost invitată să susţină un recital. Mai târziu, Anastasia a primit numeroase oferte de colaborare de la diverşi impresari din ţară, susţinând nenumărate spectacole. A colaborat de asemenea cu televiziunile şi radiourile din România. A realizat în colaborare cu casa de discuri „Electrecord” mai multe albume. Ultimul album – „Sinceritate” – a apărut pe piaţă în 2007, realizat după o pauză binevenită în colaborare cu Mihai Alexandru, Adrian Carajio şi alţii, bucurându-se de un mare succes. În afară de realizările artistice, Anastasia se mândreşte cu cei doi copii – Andrei şi Ileana –, pe care i-a crescut şi educat cu mare grijă, dar şi cu nepoţii pe care îi iubeşte mai mult decât orice. Anastasia a absolvit Institutul de Arte din Chişinău în 1982. În prezent, Anastasia realizează spectacole atât în România, cât şi peste hotare. În continuare, ţine o strânsă legătură cu locurile natale şi cu toţi cei dragi, continuând să realizeze spectacole şi piese cu compozitori şi textieri din Republica Moldova. (agerpres.ro)

Sandu Gorgos își răsfaţă familia așa cum știe el mai bine, mărturisindu-ne că le pregătește gemenilor și soţiei o nouă surpriză – o vacanţă la Bodrum, preconizată peste o săptămână. „Am niște proiecte serioase. «Cineva trebuie să tragă carul la deal», zicea bunelul meu. O

dată în an merg și eu la odihnă cu familia, doar că mai târziu, pe la sfârșitul verii, deoarece nu suport canicula. Prima vacanţă a gemenilor a fost atunci când aveau 6 luni. Au mers la mare, în Bulgaria, iar la 8 luni, am plecat la munte, timp de o săptămână. Așa sunt eu, îmbin

lucrul cu odihna. Oriunde merg, am întâlniri legate de proiecte, iar condiţia pe care o pun celor care mă invită este să vin însoţit de familie”, ne-a declarat Sandu Gorgos. Citește mai multe în „apropo” sau www.apropomagazin.md

Citeşte în numărul de joi al tabloidului „apropo” cine este chelnerul basarabean care i-a servit prânzul lui Obama şi Medvedev la un restaurant de hamburgeri din SUA!

www.apropomagazin.md - pentru cele mai noi şi exlusive ştiri

12 | Sport

www.jurnal.md

MARŢI, 6 IULIE 2010

JURNAL DE CHIŞINÃU

Spania și Germania vor reedita finala de la Euro CUPA MONDIALĂ 2010 // Nemţii şi spaniolii vor reedita miercuri ﬁnala Euro 2008. Învinsă atunci, Germania pare acum echipa pe val

8 TITLURI DE MARE ŞLEM are Rafael Nadal în palmares: 5 la Roland Garros (2005, 2006, 2007, 2008, 2010), două la Wimbledon (2008, 2010), unul la Australian Open (2009)

Rafael Nadal a cucerit pentru a doua oară titlul la Wimbledon! Rafael Nadal a cucerit duminică pentru a doua oară în carieră titlul la Wimbledon. A dominat clar finala cu Tomas Berdych, 6-3, 7-5, 6-4. Spaniolul e neînvins din 2007 pe iarba londoneză, când a pierdut în ultimul act, după cinci seturi, în faţa lui Roger Federer. Lucrurile bune s-au întors grămadă în viaţa lui Rafa Nadal. Ce diferenţă faţă de aceeași perioadă a anului trecut, când îl chinuiau genunchii, când i s-au despărţit părinţii, când încrederea l-a părăsit! Acum, la 24 de ani, e din nou puternic, sigur pe el, o teribilă ameninţare pentru adversari. E numărul unu mondial poate cu mai multă autoritate, cu o mai pregnantă dominare decât în 2008, când a ajuns în premieră în vârful ierarhiei. E același Rafa și totuși altul. Ce a fost rău a rămas în urmă. Asta nu înseamnă că nu va mai suferi în viaţă, însă, în momentul acesta, are toate motivele din lume ca să fie fericit. Acum a revenit în ultimul act, unde l-a întâlnit pe Tomas Berdych. Cehul era omul de bătut, după ce îi eliminase pe Federer și Djokovici, însă Nadal nu l-a lăsat să repete isprava. A fost din nou la un nivel formidabil de concentrare, cu simţurile în alertă, pregătit să joace și trei seturi, dar și cinci. A știut când să forţeze. A dominat psihic, în primul rând. La final, s-a trântit pe iarbă. După ce l-a salutat pe Berdych, a făcut o tumbă, varianta veselă a plonjonului în zgură și în plâns de la Roland Garros. În tribună, prietena lui, Xisca, își ștergea lacrimile pe sub ochelarii de soare. Dar Rafa zâmbea cu gura până la urechi în faţa unui public care se ridicase în picioare ca să-l aplaude.

Câte trofee majore aveau alţi jucători la 24 de ani Bjorn Borg 10 Pete Sampras 7 Mats Wilander 7 Rod Laver 6 Roger Federer 6 John McEnroe 5 Boris Becker 5 Jimmy Connors 4 Andre Agassi 2 Ivan Lendl 1

Cu trei reprezentante în semifinale, Germania, Spania și Olanda, Europa a pus stăpânire pe mondialul sud-african. Iar miercuri propune chiar un remake al finalei Euro 2008: Germania–Spania (0-1). În urmă cu doi ani, ibericii au fost echipa mai bună, mai spectaculoasă. Dar confruntarea de la Viena e de mult istorie. CM 2010 ne-a dezvăluit, până acum, două echipe schimbate la faţă. Responsabili cu show-ul sunt mai nou nemţii, care par săși fi fixat și o cotă de goluri: patru de partidă. Asta în vreme ce ibericii, fără să-și fi trădat stilul, au ajuns să trăiască din izbânzi cu sufletul la gură, cum a fost și aceea obţinută sâmbătă seară, în sfertul cu Paraguay (1-0).

Beckenbauer: „Low a creat o echipă perfectă” Franz Beckenbauer descrie Germania ca „echipa perfectă” și spune că nemţii sunt clar favoriţi în faţa Spaniei în meciul din semiﬁnalele CM 2010 din Africa de Sud. „Echipa asta e capodopera lui Joachim Low. Antrenorul și-a pus amprenta

Spaniolii au avut scandal

GERMANUL SCHEINSTEIGER într-un duel cu spaniolul Iniesta și a creat o formaţie perfectă. Rar mi-a fost dat să văd un asemenea control al jocului la o echipă germană. Poate doar în 1970 și la echipa care a câștigat mondialul în 1990. În trecut am fi spus că trebuie să lași spectacolul la vestiare, dar această echipă demonstrează că nu e o contradicţie și că poţi să și joci bine, să și câștigi. Germania are un avantaj în faţa Spaniei, echipă care nu a arătat încă forma pe care o aveau când au câștigat Campionatul European în 2008. Spaniolii nu au fost foarte convingători și au avut de luptat pentru a smulge victoria și pentru a se califica în semifinale”, a spus Beckenbauer, care a

câștigat mondialul și ca jucător, și ca antrenor.

Prima foarte mare a jucătorilor lui Vicente del Bosque a scandalizat întreaga Spanie. Unele partide politice au protestat vehement, „e prea mult în vremuri de criză”, și au cerut chiar intervenţia guvernului. Însă federaţia s-a apărat explicând că majoritatea banilor vin din partea sponsorilor și în niciun caz din fonduri publice. De partea cealaltă, germanii vor beneficia o primă de 250.000 de euro pentru fiecare jucător dacă cuceresc titlul mondial. Federaţiile semifinalistelor Olanda și Uruguay nu aruncă cu bani la fel ca spaniolii. Olandezii vor primi câte 150.000 de euro, iar uruguaienii 120.000 de euro.

600.000 de euro, prima spaniolilor Milionar dacă pentru titlul mondial! ia titlul suprem Federaţia de la Madrid nu s-a uitat la bani și le-a promis jucătorilor câte 600.000 de euro în eventualitatea fericită a unui triumf în Africa de Sud, ceea ce înseamnă cu 100.000 de euro mai mult decât la ultimul Euro, unde au luat titlul continental. Ibericii au încasat deja 90.000 de euro pentru că au ajuns în semiﬁnale și încă 120.000 de euro dacă ajung în ﬁnală.

Prin caliﬁcarea în premieră în „sferturile” mondialului sudafrican, selecţionerul Uruguayului, Oscar Tabarez, și-a asigurat deja o primă de 203.814 de euro. Iar dacă ia titlul mondial mai primește 820.000 de euro. Tabarez și-a negociat de așa manieră premiile încât ﬁecare pas îi aduce bani. Locul patru, 163.000 de euro, locul trei, 330.000 de euro, iar locul doi, 490.000 de euro.

Maradona, primit ca un erou la revenirea din Africa de Sud! Diego Maradona și naţionala Argentinei, reveniţi de la Cupa Mondială după eliminarea în sferturile de ﬁnală cu Germania, scor 4-0, au fost primiţi călduros de mii de persoane la sosirea, duminică, la Buenos Aires. Suporterii, îmbrăcaţi în echipamentul Argentinei și având bannere cu mesaje de simpatie („Argentina!” sau „Diego, Diego!”), au așteptat echipa și pe selecţioner la aeroportul Ezeiza, situat la 60 km de capitală. Însă măsurile de securitate extrem de stricte i-au împiedicat să-și vadă favoriţii. „Suntem fericiţi. Îi cer lui Diego să

continue, să meargă înainte”, a declarat Fernando, care a așteptat echipa având nepotul său în braţe. „Am venit de la Tucuman și am făcut 1400 km pentru a-l vedea pe Diego, îl iubesc la nebunie. Revanșa va fi la Copa America (organizată de Argentina în 2011)”, a afirmat un alt suporter. „Diego, rămâi! Noi te susţinem!”, era scris pe un banner, în timp ce fanii strigau: „Argentina! Argentina!” Jucătorii și staff-ul tehnic au luat un autocar chiar de pe pista aeroportului, fiind transportaţi la sediul federaţiei. Naţionala Argentinei, dublă campioană mondială, a fost eliminată, sâmbătă, în sferturile de finală ale Cupei Mondiale, în urma înfrângerii, scor 4-0, în faţa Germaniei.

Cade recordul lui Ronaldo? Klose e la un singur gol de brazilian Cu 14 reușite la trei ediţii, germanul Klose e la un singur gol de fostul atacant al Braziliei, care conduce în topul marcatorilor all-time al mondialelor. Doi dintre primii cinci marcatori ai turneului sunt germani. Thomas Muller și Miroslav Klose au ﬁecare câte 4 goluri, mai mult de jumătate din cele 13 marcate de Germania. Lider e însă spaniolul David Villa, autorul a 5 dintre cele 6 goluri ale ibericilor. Golgheter David Villa Klose Sneijder Thomas Muller Forlan *cote de la Bet365

Goluri 5 4 4 4 3

Cota 1.50 5.00 11.00 17.00 23.00*

3.50 E COTA LA LADBROKES pentru ca Miro Klose să bată recordul de 15 goluri la mondiale, deţinut de Ronaldo

JURNAL DE CHIŞINÃU

MARŢI, 6 IULIE 2010

Sport | 13

www.jurnal.md

FC Dacia și Olimpia visează la turul doi preliminar al Europa League FOTBAL // Debutul echipelor moldoveneşti în Europa League

Uruguayenii trebuie să se teamă: „Sneijder e noul Cruyff!” Astăzi – Uruguay–Olanda, ora 21.30 Wesley Sneijder, 26 de ani, e comparat de conaţionali cu fosta glorie a Olandei, care și-a condus reprezentativa spre finala CM ‘74 înainte de a câștiga Balonul de Aur. Sezonul fantastic al lui Wesley Sneijder, în care a reușit tripla cu Inter, Serie A, Cupa Italiei și Liga Campionilor, continuă la fel și la mondialul sud-african. El a reușit, practic de unul singur, să îngenuncheze Brazilia în sferturi, cu o dublă, și a ajuns să fie comparat cu marele Johan Cruyff, care, în '74, a marcat împotriva naţionalei auriverde (2-0) și ducea Olanda în ultimul act. La finalul acelui turneu, batavul de 27 de ani, pe atunci la Barcelona, a fost desemnat cel mai bun jucător al competiţiei și a câștigat pentru a treia oară Balonul de Aur. „Dacă Sneijder va continua să joace la același nivel, n-am nici o îndoială că va câștiga Balonul de Aur. De la Cruyff încoace Olanda nu a mai avut un fotbalist la fel de determinant precum e Sneijder acum”, spune răspicat Frank de Boer, secundul selecţionerului Bert van Marwijk. „E o onoare să fiu comparat cu o legendă a fotbalului. Sunt doar norocos să am în jurul meu o echipă mare”, zice protagonistul batavilor la mondial. Chiar și brazilienii, eliminaţi din sferturi de golurile lui Sneijder, îl laudă pe acesta. „A avut un sezon extraordinar! A fost esenţial în realizarea triplei și este cel mai important jucător al Olandei. Îi urez succes cu Uruguay și în finală!”, e părerea lui Maicon, coechipierul lui Sneijder la Inter. „Am spus-o şi repet: nu l-aş schimba pe Sneijder cu Kaka! E unul din cei mai buni jucători ai lumii, sper să continue la fel” Bart van Marwijk, selecţioner Olanda

Instruit de Mourinho Sneijder spune că forma bună i se datorează în mare măsură fostului său antrenor de la Inter: „De la Mourinho am deprins multe elemente vitale unui fotbalist la cel mai înalt nivel. Informaţiile de la el nu ţi le mai oferă nimeni! Știe cum să antreneze atât jucătorul, cât și grupul”. Olandezul nu i se va alătura însă tehnicianului la Real Madrid: „Sezonul viitor voi ﬁ tot la Inter”.

Muza Yolanthe Un alt secret al lui Sneijder îl reprezintă relaţia pe care o are cu prezentatoarea TV Yolanthe Cabau. Cei doi, divorţaţi deja o dată, se vor căsători la șase zile după ﬁnala mondialului. Viitoarea soţie a fotbalistului a stârnit câteva controverse în presa olandeză atunci când a fost surprinsă sărutându-și logodnicul în timpul cantonamentului dinaintea turneului ﬁnal.

Cifrele lui Sneijder la mondial Meciuri (Minute): 5 (442) Goluri: 4 Assisturi: 1 Șuturi (pe poartă): 20 (9) Pase (reușite): 258 (184)

Van Persie şi Mathijsen, apţi Bert van Marwijk îi va putea folosi în semiﬁnala de astăzi pe atacantul Van Persie și pe fundașul Mathijsen. Primul s-a lovit la cot contra Braziliei, iar al doilea a ieșit din primul 11 după ce a resimţit dureri la genunchi. În schimb, selecţionerul Olandei nu va miza pe De Jong și Van der Wiel, ambii suspendaţi după ce au încasat al doilea galben în sferturi.

„Greu, dar nu imposibil!” Oscar Tabarez se teme de Portocala mecanică, despre care și-a amintit că „n-a mai pierdut din septembrie 2008”. „E o echipă echilibrată în toate compartimentele, un pic diferită faţă de ce vedeam până acum. Apărarea este organizată excelent, aspect căruia în trecut nu i se dădea atâta importanţă”, a spus selecţionerul Uruguayului. El nu îi va putea folosi pe Nicolas Lodeiro, fractură la picior, Suarez și Fucile, suspendaţi, în timp ce Lugano este incert.

3 GOLURI A MARCAT CRUYFF la CM 1974: două cu Argentina (4-0) şi unu cu Brazilia (2-0)

FC Dacia și FC Olimpia nu au câștigat, dar nici nu au pierdut meciurile din cadrul primei manșe a primului tur preliminar al Europa League. FC Dacia a terminat la egalitate, scor 1-1, meciul din deplasare cu Zeta din Muntenegru, iar FC Olimpia a reușit doar un 0-0, pe teren propriu, în faţa azerilor de Khazar Lenkoran.

Dacia, o echipă solidă Conducerea FC Dacia are planuri mari pentru viitorul campionat, dar și pentru cupele europene. Aceasta s-a întărit cu mai mulţi jucători, inclusiv cu internaţionalul Andrei Cojocari, veteranul Oleg Șișchin, dar și cu georgianul Korgalidze. Anume această „tripletă” a făcut jocul echipei la mijlocul terenului și a creat cele mai ﬁerbinţi faze la poarta muntenegrenilor de la Zeta.

Orbu i-a dedicat golul soţiei sale Totuși meciul a început prost pentru daci. Chiar în primul minut de joc, muntenegrenii au beneﬁciat de o lovitură de la 11 metri. Georgianul Gamezardașvili l-a faultat pe un atacant de la Zeta și arbitrul a dictat penalty. Portarul dacilor Matiughin a apărat lovitura de la 11 metri, iar colegii săi au avut posibilitatea să construiască atacurile. „Tripleta” ofensivă Șișchin, Cojocari și Korgalidze a lucrat bine o minge la mijlocul terenului, georgianul l-a lansat perfect pe atacantul Ghenadie Orbu care nu l-a iertat pe portarul advers. Orbu i-a dedicat

INTERNAŢIONALUL GHEORGHE OVSIANIKOV şi-a creat şanse de a marca în poarta azerilor, dar fără rezultat. Sursa: fotbal.md golul nevestei sale care, acum câteva zile, i-a născut o fetiţă.

Gamezardaşvili i-a ajutat pe muntenegreni În repriza secundă, muntenegrenii au fost mai agresivi în atac, dar fără rezultat. Atunci când gazdele au obosit și nu se mai gândeau la egalare, au fost ajutaţi de un jucător al FC Dacia. Gamezardașvili a mai comis un fault în careul de 11 metri și a fost eliminat pentru al doilea cartonaș galben. De această dată, muntenegrenii nu i-au mai iertat pe daci, iar scorul a devenit 1-1 în minutul 77 al întâlnirii. Cu un om mai puţin în teren, FC Dacia a apărat rezultatul de 1-1. Dacii sunt siguri că vor câștiga meciul retur care va avea loc joi la Chișinău.

FC Olimpia vrea caliﬁcare în Azerbaidjan Cealaltă echipă moldoveneas-

că, prezentă în primul tur preliminar al Europa League, FC Olimpia Bălţi, a reușit doar un 0-0 pe teren propriu cu „Chelsea” din Azerbaidjan, Khazar Lenkoran. Declaraţiile optimiste, iar pe alocuri chiar obraznice ale vicepreședintelui clubului, Serghei Kiseliov, i-au derutat pe jucătorii de la Olimpia. Kiseliov a menţionat că Khazar este o echipă de bătut și încă de o manieră categorică. Nu a fost deloc așa. Azerii s-au apărat exemplar și pornesc cu prima șansă în meciul retur din Azerbaidjan. Bălţenii au atacat, și-au creat ocazii de gol, dar nu au reușit să marcheze. După meci, același Serghei Kiseliov a menţionat că echipa sa se va caliﬁca oricum, deoarece va câștiga meciul din deplasare cu Khazar Lenkoran. Meciurile retur ale primului tur din cadrul Europa League vor avea loc joi. FC Dacia îi va primi pe teren propriu pe cei de la Zeta, iar Olimpia va încerca să se caliﬁce în deplasare, în Azerbaidjan. Vitalie HADEI

Suarez, erou sau trişor? Uruguayanul Luis Suarez a comis unul din cele mai controversate gesturi de la acest mondial, henţul din meciul cu Ghana, dar a primit doar o etapă de suspendare de la FIFA. Uruguay a ajuns în semifinalele Cupei Mondiale datorită henţului comis de Luis Suarez în meciul cu Ghana. Atacantul a primit doar o etapă suspendare, ceea ce înseamnă că va mai juca un meci în Africa de Sud: finala mică sau finala mare. Henţul lui Suarez a fost catalogat de presa din întreaga lume drept cel mai clar exemplu de trișare în fotbal: a respins mingea de pe linia porţii cu ambele mâini, dar Ghana a ratat penaltiul acordat pentru nesportivitatea lui Suarez și Uruguay a câștigat meciul la loviturile de departajare. Suarez a primit doar un meci suspendare, ceea ce înseamnă că va mai juca o partidă: finala mică sau finala mare. Atacantul și-a salvat echipa de la o înfrângere în faţa Ghanei și este erou naţional pentru calificarea Uruguayului în semifinale. Pentru Luis Suarez, scopul scuză mijloacele. Atacantului nu-i pare rău pentru henţul comis în minutul 120 al meciului, simţindu-se chiar mân-

„Sunt un mare portar, aceasta a fost intervenţia mondialului” Luis Suarez, atacant Uruguay dru pentru nesportivitatea sa: „Am vrut să le dau colegilor mei șansa să ajungă la penaltiuri. Acum eu am „Mâna lui Dumnezeu”. Sunt mândru că am ajuns în semiﬁnale datorită henţului meu”, a spus Suarez, care a fost condamnat de presă că a ajuns erou datorită faptului că a trișat.

Uruguay are probleme de lot Uruguay va juca după 40 de

ani o semifinală de Cupă Mondială, însă sud-americanii au probleme de lot înaintea meciului cu Olanda de mâine. Suarez și Fucile sunt suspendaţi, Lodeiro și-a fracturat un deget de la piciorul drept, iar căpitanul Diego Lungano este și el în pericol să rateze semifinala din cauza unei accidentări la genunchi. Lugano a fost înlocuit în sfertul cu Ghana după doar o jumătate de oră de joc, după ce un adversar a căzut pe piciorul lui.

14 | Povești adevărate

www.jurnal.md

MARŢI, 6 IULIE 2010

JURNAL DE CHIŞINÃU

Furat de ţigani NĂDEJDE // Povestea unei mame care şi-a găsit copilul peste zece ani Bieţii oameni povesteau că au fost hărţuiţi de autorităţi toţi acești zece ani de când îl aveau. Se interesau de unde e copilul? În ce relaţii se aﬂau cu cei care l-au lăsat? Cine sunt părinţii, are rude sau nu? Întrebări la care nu aveau niciun răspuns.

Vine o zi când toate se învălmășesc în capul omului și în vârtejul acela nu îţi mai dai seama ce se întâmplă. Așa a fost și cu Aglaia B. din Rezina. Fără bani de o săptămână, cu copilul bolnav și fără soţ, iată că i s-a mai întâmplat una – vecina de bloc a inundat-o. Ei, spuneţi și dumneavoastră, cum naiba să reziști la atâtea necazuri adunate grămadă?

O nouă familie pentru băiat

La noi acasă

cu Lidia BOBÂNĂ S-a dus în cameră, a înfășat copilul și a pornit spre mama ei ca să-l lase pentru câteva ore. Avea nevoie de timp ca să facă ordine în casă, să cheme meșterii să-i repare mașina de spălat, să se descurce cu băltoacele de apă care îi umpleau apartamentul. Ce să mai vorbim, își făcuse planuri și voia să le realizeze.

„Cu cine ai lăsat, Aglae, băiatul?” Nu știa însă ce o așteaptă. Aproape de casa mamei sale, o motocicletă i-a ieșit în cale în mare viteză și a lovit-o din plin. Când au dat de ea, zăcea într-o baltă de sânge, fără cunoștinţă. Și-a revenit la spital, câteva ore mai târziu. La căpătâi stătea mamă-sa îngrijorată, cu ochii roșii de plâns. „Cu cine ai lăsat, Aglae, băiatul, că n-am găsit pe nimeni la tine? Abia atunci, pentru prima dată, s-au gândit că s-a întâmplat ceva cu copilul. Mama Aglaei s-a dus imediat la medic să întrebe la cine e pruncul ca să îl ia acasă. De copil însă nu a auzit nimeni. În momentul când a venit ambulanţa, lângă femeia accidentată erau doar câţiva gură-cască. Poliţia a deschis un dosar în cauza dispariţiei pruncului. S-au scurs luni, ani, Aglaia B. a angajat un poliţist ieșit la pensie să se ocupe de cazul ei, dar rezultatul a fost același – niciun semn că băiatul ar mai ﬁ în viaţă.

mare, îi intrau în voie, oricare i-ar ﬁ fost gusturile. Ca tot omul deznădăjduit, Aglăiţa a pornit a umbla pe la babe și uite că, peste tot unde a fost, i s-a spus că copilul e viu și că, la zece ani, o să-l ţină în braţe. Să creadă, să nu creadă femeia?! Mai ales că, peste câteva luni, băiatul trebuia să împlinească zece ani. Într-o zi, mama Aglăiţei, ca s-o mai scoată din deprimare, i-a zis: „Ia hai cu mine la neamurile noastre din Ucraina, că poate ţi-a mai trece din durere. Vei uita de necazuri și ţi se va mai descreţi fruntea. Arăţi, fata mamei, ca bunică-ta la cei 80 de ani!”.

Aglaia spera că îşi va găsi băiatul Trebuie să vă spun că Aglaiţa credea că își va găsi băiatul, în timp ce maică-sa nu mai avea nicio nădejde. În drum spre Ucraina, în compartimentul lor mai era o pereche de oameni. Și s-a încins între ei o discuţie despre toate. S-a ajuns și la întâmplări de tot soiul. Așa au aﬂat ucrainenii cum s-a pierdut copilul Aglăiţei și câte a făcut ea ca să îi dea de urmă. Din vorbă în vorbă, și-au adus și ei aminte de o păţanie de prin

părţile lor. Cu ani în urmă, o familie din localitatea lor a cumpărat un copil de la niște ţigani. Cioroii întrebau din om în om dacă știu vreo familie fără copii. „Ne-a lăsat cineva în grijă un prunc și a dispărut fără urmă. Nu știm ce să facem cu el. L-am lăsa într-o gospodărie, dar cine o să ne întoarcă cheltuielile?” Băieţașul era frumos, bălănuţ, cu ochi albaștri, parcă ar ﬁ fost al lor. Și vecinii aceia s-au gândit să-l ia. „Și cât vreţi pe copil?” „Păi, o mie de dolari.” „Nu e cam scump?” „O ﬁ, dar vă dăm un copil, nu un ţânc!” Au făcut o procură prin care au lăsat, chipurile, copilul în grija lor. Și uite că, peste ani, în baza acelui document, acei oameni au devenit tutorii legali ai copilului. Povești... Despre câte vorbesc oamenii când drumul e lung și vrei să-l scurtezi! La despărţire, femeile noastre le-au cerut ucrainenilor adresa și numele

localităţii lor, telefonul, mă rog, mai știi cum vine vremea și se mai întâlnesc. La întoarcerea din Ucraina, Aglăiţa a luat legătura cu poliţistul care îi căuta copilul și i-a furnizat informaţia despre pruncul vândut de ţigani. Peste câteva săptămâni, s-a trezit că e căutată de o familie străină. Erau tocmai ucrainenii care luaseră copilul de la ţigani.

După ce i-a vizitat poliţistul angajat de Aglăiţa, au venit în Moldova să se clarifice la faţa locului al cui e copilul. Ar fi vrut ca băiatul să rămână în familia lor. Îl iubeau și îl corcoleau de parcă ar fi fost din sângele lor. Aglăiţa zicea că e al ei și că îl vrea casă. Și au hotărât să se judece, dacă nu cedează niciunul. După testul genetic s-a confirmat ceea ce bănuia Aglăiţa – copilul era al ei. N-a fost bucurie mai mare în casa ei! A trebuit să treacă timp ca să se obișnuiască cu propriul lor copil, iar el, care de zece ani le-a spus mamă și tată altor oameni, să se obișnuiască cu noua familie. Ca să îi împace și pe cei care le-a crescut odrasla, au hotărât să se ia fraţi de cruce, iar pe timp de vară, an de an, fiul lor să-și petreacă vacanţa în Ucraina. Uite așa întâmplare! Mai cunoașteţi vreuna?

Fundaţia de Promovare Socială ”Copilul” în colaborare cu Asociaţia de Promovare Socială Italia – Moldova (onlus) anunţă concurs de selectare a unei familii de a colabora în cadrul Proiectului ”Casa lui Artur” SE OFERĂ: casă de locuit de tip familie pe perioada proiectului. CERINŢE: – Să ﬁe o familie consolidată; – Disponibilă de a se transfera cu traiul în mediu rural; – Spirit de colaborare, dinamică, responsabilă. ABILITĂŢI: De interacţiune şi comunicare; Sensibilitate faţă de copii și animale; Organizarea propriei gospodării. Pentru informaţii suplimentare: tel. 73 86 18, e-mail: fundatia.copilul@yahoo.it

„Vă dăm un copil, nu un ţânc!” Cu timpul, i s-a mai domolit durerea, a mai născut doi copii, căci era încă tânără. Însă după acea nenorocire, avea periodic crize de depresie. Și atunci toţi ai familiei, de la mic la

Horoscop

6 iulie 2010 Rac Aveţi posibilitatea să faceţi schimbări importante pe plan social și sentimental. Este un moment bun pentru a încheia contracte, iar investiţiile pe care le faceţi se vor dovedi rentabile. Relaţiile cu partenerii de afaceri sunt foarte bune. Evitaţi speculaţiile de orice fel!

Balanţă Zi bună pentru a începe noi activităţi și pentru a face planuri de viitor. După-amiază, sunteţi tentat să cheltuiţi mai mult decât vă permite bugetul familiei. Fiţi cumpătat și consultaţi-vă cu partenerul de viaţă!

Taur Zi favorabilă schimbărilor majore, mai ales pe plan social și sentimental. Sunt favorizate întâlnirile cu persoane importante, consolidarea relaţiilor de prietenie și sentimentale. Este favorizată munca în echipă. Vă sfătuim să acceptaţi iniţiativele colegilor de serviciu pentru a rezolva repede o lucrare importantă.

Leu În decursul dimineţii, primiţi bani dintr-o activitate extraprofesională. De asemenea, o persoană mai în varstă vă propune o nouă colaborare. În partea a doua a zilei, împreună cu persoana iubită, faceţi planuri de viitor. Nu vă pripiţi în luarea deciziilor!

Scorpion Capacitatea de comunicare este excelentă și vă ajută să vă afirmaţi în societate. Puteţi începe o nouă afacere, cu condiţia să finalizaţi mai întâi lucrările deja începute. Relaţiile cu membrii familiei sunt foarte bune. Nu luaţi decizii de unul singur!

Gemeni Partenerul de viaţă vă oferă un cadou de care vă bucuraţi foarte mult. Un prieten de familie vă invită să petreceţi după-amiaza împreună. Capacitatea de comunicare este excelentă. Reușiţi să rezolvaţi o problemă partenerială cu care se confruntă o persoană mai tânără din anturaj.

Fecioară Sunteţi hotărât să începeţi o nouă etapă în viaţa dumneavoastră socială și profesională. Azi sunt favorizate comunicarea, relaţiile cu persoanele tinere și călătoriile în interes personal. Vă puteţi baza pe intuiţie, dar vă sfătuim să ţineţi cont și de părerile partenerului de viaţă. Fiţi prudent în privinţa cheltuielilor!

Săgetător La o întâlnire cu prietenii, faceţi cunoștinţă cu o persoană mai în vârstă care vă va ajuta în afaceri. Puteţi obţine beneficiile materiale scontate dacă evitaţi speculaţiile de orice fel, mai ales cele financiare. În partea a doua a zilei, vă ocupaţi de îmbunătăţirea relaţiilor parteneriale.

Berbec Relaţiile cu anturajul sunt favorizate. În decursul dimineţii, vă întâlniţi cu o veche cunoștinţă. Este o zi bună pentru rezolvarea problemelor sentimentale care vă frământă de mai mult timp. Vă puteţi baza pe intuiţie.

Capricorn Un prieten vă propune să vă asociaţi într-o afacere ce pare profitabilă. Nu vă grăbiţi să luaţi o decizie! Vă sfătuim să analizaţi cu atenţie propunerea împreună cu partenerul de viaţă. De asemenea, ar fi bine să ţineţi cont de sfaturile unei rude mai în vârstă cu experienţă în domeniu. Vărsător Aveţi rezultate deosebite pe plan social și afaceri. Vă sfătuim să daţi dovadă de răbdare și să nu forţaţi lucrurile. Spre seară, primiţi o veste bună de la persoana iubită în urma căreia viaţa dumneavoastră se schimbă complet. Pești Este posibil să plecaţi într-o călătorie în interes de serviciu, care va prilejui mari schimbări pe plan financiar. O persoană importantă vă destăinuie câteva secrete în domeniul afacerilor. Vă sfătuim să fiţi prudent și să nu vă grăbiţi în luarea unei decizii.

JURNAL DE CHIŞINÃU

MARŢI, 6 IULIE 2010

METEO

Marţi

Chișinău

18°C...26°C

18°C...28°C

19°C...26°C

Bălţi

17°C...25°C

17°C...27°C

18°C...25°C

Cahul

Miercuri

5 5 19°C...27°C 5

Divertis | 15

www.jurnal.md

5 5 19°C...29°C 5

Joi

5 5 20°C...27°C 5

Afis,

ACADEMIA DE MUZICĂ, TEATRU ŞI ARTE PLASTICE Anunţă concurs pentru Admiterea 2010 la toate FACULTĂŢILE FACULTATEA „ARTE DRAMATICE ŞI MANAGEMENT ARTISTIC” PROPUNE URMĂTOARELE SPECIALITĂŢI:

TEATRE Teatrul Republican de Păpuşi „Licurici” 10.07 „Prietenii jucăuși” de G. Oster, ora 11.00, rus. 11.07 „Vârcolacii au furat luna” de E. Plugaru, ora 11.00, rom. 17.07 „Dragi mi-s romaniţele” de S. Prokofiev, G.Sapghir, ora 11.00, rus.

Au fost descoperite rămăşiţele a încă 72 de victime ale atentatelor 9/11 Rămășiţele a încă 72 de victime ale atentatelor din 11 septembrie 2001, din Statele Unite, au fost găsite în zona în care s-au aﬂat Turnurile Gemene din New York. Lucrările de veriﬁcare a circa 612 metri cubi de dărămături recuperate de la Ground Zero și din apropiere au început în aprilie și s-au încheiat vineri, scrie NewsIn. Cel mai mare număr de rămășiţe, 37, au fost descoperite în

dărămăturile de sub West Street, o autostradă aﬂată la vest de locul unde s-au aﬂat Turnurile Gemene. Dărămăturile au putut fi analizate după ce lucrări de construcţie au permis accesul autorităţilor la zone noi. Potrivit Daily Telegraph, municipalitatea din New York a reluat căutarea rămășiţelor victimelor atentatelor din 11 septembrie în 2006. Peste 1.800 de victime au fost descoperite.

Sudoku SIMPLU

1. Actorie (teatru dramatic, teatru cu păpuşi) – secţia zi 2. Regie – secţia zi 3. Regie, imagine film şi televiziune – secţia zi 4. Scenografie – secţia zi 5. Culturologie – secţia zi şi cu frecvenţă redusă 6. Coregrafie – secţia zi 7. Dans – secţia zi Depunerea actelor: etapa I – 16 – 31 iulie probele de aptitudini – 28 – 31 iulie etapa II, de completare – depunerea actelor 3 – 7 august probele de aptitudini – 7 – 8 august Telefoane de contact: 23.82.10, 23.81.36, 92.52.15. Adresa: Chişinău, str. Mateevici 111

Siberienii le pun vacilor sutien Pentru a-și proteja vacile de frigul extrem care se instalează iarna în ţinutul lor, crescătorii de animale din Siberia Orientală au pus la punct un sutien special, pe cât de eﬁcient pe atât de insolit. Botezat “syaldia”, sutienul protejează de frig ugerul vacilor, ﬁind alcătuit dintr-un triunghi de material ce reduce pierderile de căl-

dură, căptușit cu blană de iepure. Se atașează cu trei bretele pe crupa și pe sub coada animalului. Invenţia a fost repede adoptată de crescători. Frigul poate ﬁ periculos pentru animale, care riscă să îngheţe și astfel să nu mai dea lapte. Deși poate părea ciudat, sutienul este o inovaţie remarcabilă, care permite crescătorilor să păstreze sănătatea și randamentul vacilor.

Judecătoria Buiucani, mun. Chișinău, solicită prezenţa dlui Mereneanu Anatol Ion, pentru 9 iulie 2010, ora 10.30, în calitate de reclamat, în ședinţa judiciară care va avea loc la Judecătoria Buiucani, str. Mihai Viteazu 2, bir. 618. J. Eșanu, reclamant

BIG BANC

DIFICIL

X Un preot trecea printr-un cartier ţigănesc. Un ţigănaș îl acostează: – Nene, nene! – Fiule, mie să-mi spui părinte, nu nene! – Mamă, mamă, începu să răcnească puradelul, vino repede că s-a întors tata! X Ion o întreabă pe Maria: – Marie, ţie ţi-ar plăcea să fii bărbat? Maria îi răspunde: – Da, Ioane, da’ ţie? X Maria îl strigă pe Ion: – Ioane, hai în casă că plouă! – Lasă, stau afară, că plouă și aici! X Soldaţii americani, japonezi și somalezi se întreceau la tras cu tunul. Americanii: 5800 m. Japonezii: 10000 m. Somalezii: 10 m. După ce au tras somalezii, generalul japonez îi spune celui somalez: – Bine, mă, numai 10 m? – Dacă ești mai tare, suflă tu în ţeavă.

EPIGRAME

Gheorghe BÂLICI Bogaţi și săraci De câte ori nu au discernământ Și-aruncă bogătanii bani în vânt, Se roagă mulţi săraci, chiar și atei, Măcar să bată vântul înspre ei... Destăinuirea unui mic funcţionar Toţi șefii de pe-nalte trepte Au râs de mine – să mă-ndrepte, Iar după asta,-n mod ciudat, Am mers și mai încovoiat...

Integramă

Vând mașina VW Jetta, anul 2001, motor 1,8T, stare bună. 6500 euro. Tel.: 079 66 31 45 Asociaţia Veteranilor Războiului din Moldova 1992 organizează, pentru veteranii de război și familiile lor, un pelerinaj la Sfânta Mănăstire Putna (România) în perioada 30 iunie–5 iulie 2010. Programul pelerinajului include vizitarea sfintelor mănăstiri (ctitorii ștefaniene) din cuprinsul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuţilor, participarea la prăznuirea a 506 ani de la trecerea la cele veșnice a Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt (hramul Mănăstirii Putna) pe data de 2 iulie, vizitarea locurilor istorice, a Cetăţii de Scaun, a muzeelor, rezervaţiilor naturale din zonă. Relaţii la tel.: 068832777; 078214085; 069639412; 069115110. Vând un lot de 25 de ari cu acces la apeduct, electricitate, gaz etc. Tel.: 0 268 70 282 DE VÂNZARE teren pentru construcţie – de la 10 până la 70 de ari – în satul Românești, r. Strășeni, aflat sub pădure, cu acces la drum, apeduct, electricitate – 10 m; canalizare, gaz, telefon, magazin – 35-40 m. Tel.: 0237.60.276. Vând apartament, suprafaţa de 33 metri pătraţi, str. Voluntarilor 10. Tel.: 079 79 30 60 ; serv.: 27 30 84. Curăţirea intestinală – primul pas spre sănătate. Produs detoxifiant, 100% natural. Înlătură constipaţiile, toxinele, colesterolul, balonările, hemoragiile, paraziţii, crește imunitatea, previne cancerul de colon. Cel mai eficient absorbant în curele de detoxifiere. Tel.: 067 18 41 33 Sistemul de tratament „Catudzo Niși” ridică imunitatea, tratează cancerul. Șase reguli de sănătate le puteţi studia și învăţa pe adresa Miron Costin 15/3, tel.: 067 18 41 33 (Vita Longa).

16 | Zigzag

www.jurnal.md

Robert Pattinson, rudă cu Vlad Ţepeş Actorul britanic Robert Pattinson, starul francizei „Amurg/ Twilight”, este înrudit cu Vlad Ţepeș, voievodul român, devenit contele Dracula, însetat de sânge în celebrul roman al lui Bram Stoker (1897), potrivit experţilor în genealogie, citaţi de ancestry.com. Experţii în genealogie susţin că Pattinson și Vlad Ţepeș (1431–1476) sunt înrudiţi prin intermediul actualei familii regale britanice. Robert Pattinson, în vârstă de 24 de ani, este o rudă îndepărtată a prinţilor William și Harry, pe linie paternă, probabil prin intermediul familiei Pickering, care a trăit în nordul Angliei la începutul anilor 1500. „Fără să mai fie vorba de această dată de mituri și de magie, am descoperit că regalitatea și vampirii abundă în trecutul familiei lui Pattinson, făcând astfel ca viaţa lui să fie la fel de supranaturală ca și aceea pe care o are pe marele ecran”, a comentat Anastasia Tyler. Robert Pattinson interpretează rolul vampirului Edward Cullen în franciza cinematografică, inspirată din romanele autoarei americane Stephenie Meyer. Primele două lungmetraje din această franciză de succes – „Amurg” de Catherine Hardwicke și „Saga Amurg: Lună Nouă”, în regia lui Chris Weitz – au obţinut încasări de 1,1 miliarde de dolari. Volumele scrise de Stephenie

Meyer – „Amurg” și continuările „Lună Nouă”, „Eclipsa” și „Zori de Zi” – au fost vândute în peste 100 milioane de copii pe plan mondial, potrivit editurii britanice „Little, Brown Book Group”.

Orlando Bloom se însoară Dezamăgire pentru fanele lui Orlando Bloom. Actorul american, unul dintre cei mai doriţi burlaci de la Hollywood, a anunţat că s-a logodit cu fotomodelul Miranda Kerr. Cei doi sunt împreună de trei ani, iar în timpul relaţiei au negat zvonurile din presă, potrivit cărora s-ar ﬁ căsătorit, relatează revista „People”, citată de ziare.com Orlando Bloom (33 de ani) și Miranda Kerr (27 de ani) au anunţat recent că s-au logodit, iar familiile lor sunt extrem de încântate de veste. „Ne-am logodit în momentul când am simţit că ne dorim noi acest lucru și nu când și-a propus presa mondenă să ne cupleze”, a comentat amuzat, Orlando Bloom, în interviul acordat pentru revista „People”. Orlando Bloom este cunoscut pentru rolurile din „Pirates of The Carribean” (Will Turner), „Kingdom of Heaven” (Balian de Ibelin) sau „The Lord of The Rings” (Legolas).

MARŢI, 6 IULIE 2010

JURNAL DE CHIŞINÃU

Lady Gaga – bărbat?! Lady Gaga șochează din nou: a pozat deghizată în bărbat. Faimoasă pentru ţinutele sale extravagante, controversata Lady Gaga a reușit să surprindă din nou, pozând în rol de bărbat, îmbrăcată în costume sobre și cămăși albe și cu părul pieptănat masculin.

Potrivit dailymail.co.uk, fotografiile au fost făcute de Nick Knight și vor apărea în ediţia de septembrie a revistei „Vogue Hommes Japonia”. Stilista Nicola Formichetti, care se ocupă de imaginea cântăreţei, a postat fotografiile pe blogul personal, afirmând că persoana ilustrată ar fi Jo Calderone. Se pare că prin intermediul acestor fotografii, Lady

Gaga vrea să glumească pe seama zvonurilor conform cărora ar ﬁ hermafrodit. „Îmi place la nebunie zvonul că aș avea penis. Sunt fascinată de el”, a declarat Lady Gaga întrun interviu recent. În aceeași zi în care au fost făcute fotograﬁile, Gaga a fost văzută pe aeroportul Heathrow din Londra, cu aspectul său cunoscut, cu părul blond și haine extravagante.

Cel mai scump tatuaj din lume

Cinci cele mai bizare colecţii din lume

Bijutierul de lux din Africa de Sud, Shimansky, a creat cel mai scump tatuaj din lume care este realizat complet din diamante.

Dacă unii colecţionează timbre sau mașinuţe de jucărie, alţii au preocupări extreme: de la banane și stropitori până la fecale de reptile. Iată câteva dintre cele mai bizare colecţii din lume.

Tatuajul temporar este făcut din 612 diamante Shimansky „ideal cut” și costă nici mai mult nici mai puţin de 924,000 de do-

lari, potrivit Most-Expensive.net. Tatuajele au avut multe utilizări în timp. Ele pot avea un scop spiritual sau, pur și simplu, estetic. Cel mai scump tatuaj din lume însă poate ﬁ primul de acest gen care oferă indicii despre averea purtătorului. Tatuajul, purtat de modelul sud african și ambasadorul brandului Shimansky, Minki van der Westhuizen, nu este un tatuaj în adevăratul sens al cuvântului. La realizarea lui (care a durat 8 ore) nu s-a folosit cerneală. Diamantele au fost lipite de piele, folosind un adeziv temporar pe bază de apă, ceea ce înseamnă că cel mai scump tatuaj din lume este și temporar. Bijutierul se gândește să facă aceste tatuaje în cele opt locaţii din Africa de Sud și în cele patru internaţionale.

Jucării de la meniurile McDonald’s Kevin Baines, în vârstă de 55 de ani, a început să colecţioneze aceste jucării în anii 80, ajungând în prezent la 7.500 de jucărioare. Stropitori Ken Strickland a sacriﬁcat un întreg etaj din casa sa pentru colecţia sa de peste 3.000 de stropitori. Din nefericire, bărbatul a decedat, lăsându-i toată averea nepoatei sale, care este încă nehotărâtă în ceea ce privește colecţia de stropitori.

Banane Ken Bannister este directorul Muzeului „Banana” – o colecţie impresionantă, formată din peste 17.000 de obiecte asemănătoare bananelor. La începutul acestui an, muzeul se aﬂa la un pas de faliment, dar datorită bunătăţii unui om de afaceri care a donat 30.000 de lire sterline, colecţia lui Bannister poate ﬁ văzută în continuare de curioși. Pastile Ecstasy Un olandez de 46 de ani a colecţionat peste 2.400 de pastile ilegale în decursul a

Cum să te cauţi singur pe Google

„Despre filmul «Alexander» am citit absolut toate recenziile posibile care, între 80 și 90 la sută, erau negative. A fost ca o insultă personală. Dar le-am citit pe toate și chiar am început să le scriu în mintea mea”, a spus actorul. Însă datele de pe Internet despre o anumită persoană pot fi decisive în unele ocazii ca în cazul găsirii unui loc de muncă. Multe departamente de resurse umane caută pe Google numele și informaţii despre candidatul venit să ocupe un post. Forumurile din care facem parte, fotografiile, filmuleţele video postate pe YouTube, înscrierile la anumite pagini

Materii fecale de reptile Daniel Bennet, student la Universitatea Leeds, este proprietarul unei colecţii de 35 de kilograme de materie fecală, provenită de la reptile. Din nefericire, colecţia tânărului a fost distrusă în urma unui control igienic de rutină în laboratoarele universităţii.

I-a lăsat toată averea taximetristului preferat

Din motive de vanitate, din precauţie sau doar din curiozitate, făcând abstracţie de zicala engleză „curiosity killed the cat”, adevărul este că 80 la sută dintre internauţi au încercat diferite motoare de căutare în reţea pentru a vedea ce date există pe Internet despre propria persoană. Vedete sau nu, opt din zece persoane caută pe Google informaţii despre propria persoană. Și ceea ce este mai relevant, două treimi au găsit date despre ei. Astfel, 28 la sută dintre utilizatori au găsit pe Google adresa de mail și numărul de telefon, în timp ce 27 la sută au găsit informaţii despre activităţile lor de agrement, iar 22 au găsit chiar și o fotograﬁe cu ei. În cazul lui Colin Farrell, actorul care a jucat rolul lui Alexandru cel Mare, a ajuns să mărturisească: „Sunt rușinat să spun asta, dar zilele trecute din plictiseală, am căutat numele meu pe Google. Dar pe cine vreau să păcălesc, fac asta tot timpul!”, a recunoscut el.

20 de ani. Autorităţile au aflat de colecţia bărbatului abia în momentul în care acesta a fost jefuit. Colecţionerul a scăpat însă de acuzaţii, chiar dacă în mod normal ar fi putut fi arestat pentru posesie de droguri.

Un taximetrist din Marea Britanie a fost extrem de surprins când a aﬂat că o fostă clientă de-a sa a hotărât să îi lase toată averea, notează zigonet.com.

sau publicaţii sau orice comentarii făcute pe vreun site pot fi decisive. Companiile au deja la îndemână instrumentele adecvate pentru a descoperi anumite aspecte despre candidaţi și a decide astfel dacă să-i angajeze sau nu. Utilizatorii pot avea și surprize demne de science-fiction. Internauţii pot afla astfel că utilizarea datelor, numelor sau fotografiile lor s-au făcut în alte scopuri în reţea. În aceste cazuri ei trebuie să facă apel

la justiţie pentru a acţiona împotriva acelui „impostor” prin intermediul IP (numărul care identiﬁcă o conexiune pe Internet). Pentru cei care se simt frustraţi că nu apar în niciun motor de căutare sau se simt irelevanţi în acest ocean care este Google să nu se dea bătuţi și să încerce un curios instrument pentru a domni pe Internet chiar și pentru câteva secunde, folosind adresa: http:// funnylogo.info/create.asp.

Tom Pratt, în vârstă de 65 de ani, a debutat în meseria de taximetrist în urmă cu aproximativ 30 de ani. În acest interval, el a condus-o pe Mary Watson în ﬁecare zi, timp de 20 de ani, până când femeia a încetat din viaţă. Înaintea acestui moment nefericit, britanica și-a rescris testamentul pentru a-și arăta recunoștinţa faţă de șoferul său preferat de taxi, lăsându-i lui Tom Pratt toată averea sa, în valoare de 250.000 de lire sterline (circa 300.000 euro). „O cunoșteam pe Mary de mai bine de 20 de ani. A fost o femeie foarte amabilă și extrem de generoasă. Vorbeam despre orice în timp ce o conduceam cu mașina, iar într-o zi mi-a spus că va avea grijă de mine și după ce va pleca dintre noi”, a povestit taximetristul.