Discursul Prim-ministrului Vlad FILAT pe marginea Raportului privind rezultatele Guvernului în perioada 14.01.2011 - 14.01.2012 La 14 ianuarie 2011, Parlamentul Republicii Moldova a acordat vot de încredere Guvernului şi Programului său de activitate – „Integrarea europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare 2011- 2014” . În această perioadă, în pofida provocărilor şi a instabilităţii politice interne, Guvernul Republicii Moldova a reuşit îndeplinirea majorităţii obiectivelor propuse pentru această etapă, iar evoluţiile înregistrate au variat de la menţinerea cursului stabilit în perioada precedentă pînă la marcarea unor adevărate recorduri de dezvoltare, nu doar naţionale, dar şi la nivel regional. În continuare mă voi referi în la principalele realizări ale Guvernului în anul 2011, dar i la cele mai importante provocări şi dificultăţi care urmează a fi depăşite în 2012. ECONOMIE În 2011 Republica Moldova a reu it să înregistreze o creştere economică semnificativă. Moldova a devenit una din cele 3 ţări (Georgia, Turcia) cu cea mai mare creştere economică din întreaga Europă, PIB înregistrînd o creştere de 7,5% în semestrul I, 2011. În primele 9 luni ale anului 2011 creşterea a fost 6,7%. Este important că avansarea s-a produs nu din contul cre terii consumului, ci, în special, ca urmare a cre terii investi iilor (cu aproape 12% mai mult decît în anul precedent) i a exporturilor cu 61,9% pe parcursul primelor 9 luni ale anului 2011. Uniunea Europeană a rămas partenerul de bază al Moldovei la capitolul exporturi cu o cotă de 53,1%. De menţionat că ritmul de creştere a exporturilor a fost net superior ritmului de creştere a importurilor. Pe fundalul crizei economice globale, Republica Moldova a efectuat un adevărat salt în domeniul reglementărilor mediului de afaceri. Am reu it o avansarerecord de 18 pozi ii în clasamentul Doing Business, calificîndu-ne printre 10 cele mai reformatoare state din lume. Fluxul investiţiilor străine directe în economia naţională a crescut cu 9,2% pe parcursul anului 2011 în raport cu anul 2010, însumînd 261 mil. USD în valoare netă. Ca rezultat au fost create 1000 de locuri de munca noi. Datorită măsurilor combinate de cre tere economică i de orientare mai bună a plă ilor sociale, nivelul sărăciei în Republica Moldova a înregistrat o scădere în ultimii doi ani. Astfel rata sărăciei absolute a constituit 21,9% şi s-a diminuat în comparaţie cu anul 2009 cu 4,4 puncte procentuale. Obiectivele Guvernului pentru 2012 vor rămîne în continuare sporirea volumului investi iilor, cre terea produc iei industriale i majorarea exporturilor. În acest context o sarcină majoră a anului 2012 este avansarea în negocierile cu UE privind aderarea la Zona de Liber Schimb Aprofundat i
Cuprinzător. În scopul cre terii competitivităţii sectorului privat, dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii i avansării tehnologice a acestora, Guvernul a promovat extinderea re elei de parcuri industriale. Programul de atragere a remiten elor în economie PARE 1+1 la fel a avansat, atingînd o sumă totală a investi iilor de 34,45 milioane lei. În acela i timp, Programul de susţinere a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, finanţat de Guvernul Japoniei, a contribuit cu utilaj în valoare de 204,7 mil. lei. Domeniile în care Ministerul Economiei va trebui să- i intensifice activitatea sînt controlul cre terii pre urilor, dar i eficientizarea administrării proprietă ii de stat. În condiţiile crizei economice mondiale, Guvernul a ales şi a reuşit sa asigure (printre puţinele ţări din Europa!) o stabilitate macro-economică maximă, un deficit bugetar relativ mic şi o politica bugetară prudentă. În anul 2011, graţie disciplinei financiare şi a eforturilor depuse în vederea asigurării veniturilor bugetare în continuă creştere, s-a reuşit diminuarea deficitului bugetului public naţional pînă la 1,9% din PIB cu menţinerea obiectivului de reducere în următorii trei ani pînă la 0,7% din PIB. Practic, Moldova tinde să înregistreze unul din cele mai mici deficite bugetare din Europa. Conform politicii bugetar-fiscale, în 2012 se revine la impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător, care va fi printre cele mai mici în Europa, pentru echilibrarea surselor de venituri bugetare şi fortificarea bazei fiscale a bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale. De asemenea, această măsură va conduce la o impozitare mai echitabilă, totodată redistribuind sarcina fiscală de pe consum pe venitul agenţilor economici, de pe impozite indirecte pe cele directe. În acela i timp s-a asigurat simplificarea procesului de administrare i reducerea termenului real de restituire a TVA, stimularea conformării benevole a contribuabililor la declararea şi achitarea impozitelor, taxelor şi altor plăţi, fiind pus accentul pe efectuarea controalelor fiscale bazate pe risc, dar şi prin implementarea unor sisteme informaţionale automatizate. Guvernul continuă să promoveze o politică prudentă în domeniul datoriei de stat, aceasta fiind redusă de la 26,3% în 2010 la 23,2% din PIB în 2011. Agricultura rămîne a fi un sector definitoriu al economiei Moldovei, dat fiind faptul ca 27,5% din populaţia ocupată este antrenată în agricultură. Conform estimărilor preliminare, volumul global al produc iei agricole în pre uri comparabile a crescut în 2011 cu 4,8% fa ă de anul precedent, iar exporturile produselor agroalimentare au crescut cu aproximativ 33,3%. Totodată, politicile agroindustriale au permiso creştere cu 14,5 la sută a productivităţii în agricultură la hectar în anul 2011 faţă de rezultatele obţinute în anul 2009. În scopul promovării creşterii economice şi reducerii sărăciei în mediul rural Guvernul a orientat, în anul 2011, pentru subven ionarea agriculturii o sumă de
400 milioane lei care au ajuns la 1077 beneficiari. Cea mai mare parte a acesteia (36,4 la sută) este orientată la procurarea tehnicii şi utilajului agricol, precum şi a echipamentului de irigare. În 2011, cu suportul Băncii Europene de Investiţii a fost lansat Programul de restructurare a sectorului vitivinicol, în sumă de 75 mil. euro, care permite viticultorilor şi vinificatorilor să acceseze credite la dobînzi reduse. Alte proiecte prevăd producerea şi comercializarea produselor de valoare înaltă, instalarea cazanelor termice pentru arderea biomasei în institu iile sociale i gospodăriile agricole. Direc iile principale ale activită ii în domeniu pentru anul 2012 vor fi orientate spre cre terea eficien ei în asigurarea siguran ei alimentelor, dezvoltarea sectorului vitivinicol, dezvoltarea şi implementarea tehnologiilor conservative în agricultură; reorganizarea sistemului de educaţie şi cercetare în agricultură i reorganizarea sistemului de subvenţii în agricultură în scopul modernizării şi concentrării producţiei. Una din cele mai mari realizări ale Guvernului în domeniul infrastructurii i transportului, la care a contribuit în mod special Cancelaria de Stat, este parafarea în timp record pentru UE a acordului de aderare la Spaţiul European Aviatic Comun. Aceste ac iuni ferme i rapide ale Guvernului au determinat deja ieftinirile de bilete pentru sezonul primăvară/vară 2012 pe destina ia Italia cu 40% (pînă la 150 euro tur-retur), şi aceste efecte pozitive vor continua şi în ceea ce ţine de alte destinaţii, dat fiind interesul companiilor low cost precum Wizz Air si Blue Air de a intra pe pia a noastră, precum i datorită lansării unor ini iative de reabilitare a aeroporturilor de la Băl i i Mărcule ti. Volumul Fondului Rutier a crescut în 2011 pînă la 788 milioane lei, ceea ce a permis reparaţii curente pe toată reţeaua naţională de drumuri publice pe o lungime de 9.342 km i reabilitarea a 475 kilometri drumuri. Au fost de asemenea reparate 73 drumuri de conectare a colilor, implementîndu-se la 100% prevederea din planul reformei structurale în educa ie. Pe lîngă aceste succese, totu i, mai persistă probleme ce in de netransparen a licita iilor pentru toate tipurile de lucrări, numărul exagerat de entită i economice de stat antrenate în între inerea drumurilor, repartizarea neechitabilă a CEMT i rutelor, ritmul lent de armonizare a legisla iei. Eliminarea acestor probleme trebuie să devină prioritatea autorităţii de ramură în 2012. Marea provocare a sectorului energetic este negocierea pre ului pentru următoarea perioadă a contractului cu Gazprom. Totodată, are loc o integrare tot mai puternică a Republicii Moldova în Comunitatea Energetică Europeană. Au fost majorate deja capacită ile de interconexiune cu re elele energetice ale ărilor vecine România i Ucraina, urmînd ca acestea să se amplifice
în anii următori. A fost creată Agenţia pentru Eficienţă Energetică, aprobat Programul Naţional pentru Eficienţă Energetică pentru anii 2011-2020 i, totodată, lansate 35 proiecte de producere a energiei din biomasă. În 2012 se preconizează implementarea a 65 proiecte de producere a energiei din biomasă (cumulativ), de care vor beneficia 75 instituţii publice din comunităţile rurale. În domeniul construc iilor au fost finalizate 249 de apartamente sociale, dintre care 149 - în or. Chişinău, 30 – în or. Glodeni şi 70 în or. Criuleni. În decembrie 2012, conform prevederilor Programului Guvernului, a fost înfiin ată Agen ia pentru Protec ia Consumatorilor, o structură de stat activitatea căreia va fi orientată spre asigurarea calită ii produselor i serviciilor. Sectorul tehnologiei informa iei i comunica iilor este unul din cele mai dinamice în economia na ională, înregistrînd o cre tere permanentă a numărului angaja ilor, a vînzărilor i a exporturilor. În perioada de referinţă, numărul total al utilizatorilor de telefonie mobilă a ajuns la 3,4 mil., rata de penetrare a acestor servicii atingînd 96,3% - în cre tere cu 7 puncte procentuale comparativ cu anul 2010. Republica Moldova a modificat Planul naţional de numerotare (PNN), care va permite liberalizarea modalită ii de acordare a numerelor de telefonie fixă pentru operatori. Numărul utilizatorilor de Internet în bandă largă a crescut semnificativ - în limitele a 35%. Un alt rezultat important este aprobarea de către Guvern a proiectului Legii cu privire la serviciile de plată şi moneda electronică, care creează cadrul normativ necesar pentru dezvoltarea comer ului on-line în Republica Moldova. A fost aprobat Programul de implementare a portabilităţii numerelor pentru anii 20112013 care va stimula concurenţa pe piaţa de comunicaţii electronice. În perioada următoare, ac iunile Guvernului vor inti în mod special creşterea competitivităţii companiilor IT, cre terea numărului speciali tilor IT bine instrui i; modernizarea sectorului poştal, asigurarea accesului populaţiei la setul minim de servicii de comunicaţii electronice i introducerea Sistemului naţional unic pentru apelurile de urgenţa 112 care nu s-a reu it a fi realizat în anul trecut. POLITICĂ EXTERNĂ ȘI REINTEGRAREA ŢĂRII În pofida contextului interna ional destul de complicat, Guvernul a valorificat, în mare măsură, oportunită ile de colaborare cu partenerii externi, a reconfirmat angajamentul său ferm faţă de valorile şi standardele europene i a reuşit să se manifeste în calitate de partener credibil şi perseverent. Astfel, dialogul i cooperarea multi-dimensională cu UE a constituit prioritatea absolută de politică externă a Guvernului. S-au ob inut o serie de realizări
fundamentale. Negocierile pe marginea Acordului de Asociere (AA) au avansat mult fiind închise importante capitole de negociere. Moldova practic a finalizat implementarea primei etape ce ine de cadrul legislativ şi de politici a Planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize. Urmează ca, în scurt timp, Comisia Europeană şi Consiliul să decidă asupra trecerii oficiale la cea de-a doua etapă de implementare. În luna decembrie a avut loc inaugurarea oficială a negocierilor în vederea creării Zonei de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător cu UE (DCFTA). Rela iile bilaterale au cunoscut i ele o dezvoltare ascendentă. Moldova ia intensificat colaborarea cu vecinii România i Ucraina, trecând de situa ia de blocaj cu ultimul. S-a intensificat dialogul strategic bilateral cu SUA, manifestat inclusiv prin vizita oficialilor de rang înalt în RM (Vicepreşedinte Joe Biden, Senatorul J. McCain). Prioritare pentru anul 2012 rămîn a fi evitarea retrogradării RM în clasamentul ţărilor care luptă cu traficul de persoane i continuarea eforturilor de excludere a RM de sub incidenţa Amendamentului Jackson-Vanick. În rela iile cu Rusia s-a reuşit menţinerea unui dialog politic constant şi constructiv, bazat pe interesul reciproc. Multiplele contacte la nivel de primminiştri, dar şi la nivel interministerial au permis consolidarea relaţiei de parteneriat strategic pe care o avem cu această ţară. Vom continua eforturile noastre în vederea dezvoltării în continuare a relaţiilor bilaterale, pornind de la faptul că Rusia continuă să rămînă un important partener extern şi un important jucător pe arena internaţională. Moldova a progresat în rela iile cu Finlanda, Norvegia şi Suedia. Ultima ne va acorda, în perioada 2011-2014, un suport de 52 milioane euro. Alte realizări importante sînt eliminarea taxei pentru viză în Israel, perfectarea buletinelor de identitate prin intermediul misiunilor diplomatice şi consulare ale RM în străinătate, dar i semnarea Acordului CSI de creare a zonei de comerţ liber. Obiectivul strategic de bază al anului 2012 este finalizarea implementării Planului de Ac iuni Moldova-UE privind regimul de vize. Este realizarea pe care Guvernul i-a asumat-o i pe care cetă enii o a teaptă cel mai mult. Implementarea agendei de negocieri cu privirea la crearea Zonei de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător cu UE (DCFTA) este un alt obiectiv strategic deosebit de important pentru succesul discu iilor privind Agenda de Asociere. La capitolul reintegrarea ării realizarea majoră este, indiscutabil, relansarea procesului de negocieri în formatul „5+ 2” , suspendat în 2006. Orientarea de bază a politicii Republicii Moldova rămîne a fi direcţionată pe retragerea necondiţionată a prezenţei militare străine de pe teritoriul Republicii Moldova şi înlocuirea operaţiunii curente de menţinere a păcii cu o misiune multinaţională
civilă cu mandat internaţional. De asemenea, a fost instituită Comisia guvernamentală pentru reintegrarea ţării. În perioada de referinţă au continuat eforturile de integrare a agen ilor economici din stînga Nistrului în sistemul economic na ional, ce a dus la sporirea performan ei economice a acestora prin cre terea exporturilor i importurilor în regiune. Sarcinile strategice pentru 2012 în această zonă de ac iune vor ine de definitivarea şi aprobarea Concepţiei de reintegrare a Republicii Moldova, avansarea statutului UE şi SUA în procesul de negocieri, eliminarea obstacolelor în calea liberei circulaţii a persoanelor, bunurilor şi serviciilor, extinderea mecanismelor de protecţie a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului în regiunea transnistreană, dar i avansarea măsurilor de consolidare a încrederii între cele două maluri, inclusiv prin valorificarea asisten ei de 12 milioane euro primite din partea UE. EDIFICAREA STATULUI DE DREPT Reformarea justiţiei rămîne a fi deopotrivă provocarea şi prioritatea de bază a Guvernului. Importanţa efectuării unor schimbări profunde s-a simţit deosebit de acut în mijlocul anului cînd Guvernul a trebuit să înfrunte o serie de atacuri de tip raider asupra sistemului bancar al ţării, în timpul cărora justiţia a acţionat, de facto, ca un complice al infracţiunii. Imperfecţiunea afectează cetă eanul simplu, reprezintă la moment principala piedică în dezvoltarea economică şi socială a Republicii Moldova, influenţînd negativ i procesul politic din ţară şi aşa anevoios şi plin de blocaje. În anul ce s-a scurs, s-a reuşit conceptualizarea reformării sectorului justiţiei prin aprobarea practic unanimă a Strategiei de reformă în Parlament. Procesul urmează să fie finalizat în 2016 şi va costa circa 150 milioane de euro. Tot anului 2011 îi poate fi atribuit succesul atragerii a circa 50% resurse financiare necesare pentru realizarea reformei. O altă realizare crucială este lichidarea instanţelor specializate care în repetate rînduri au periclitat mai ales economia ţării şi investiţiile străine. Totodată, au fost lansate importante transformări în domeniul eficientizării examinării dosarelor în judecată, transparenţei proceselor de judecată, după cum şi reformării instituţiilor expertizei judiciare, constatărilor tehnicoştiinţifice şi medico-legale, organelor procuraturii, notariatului, para-juriştilor şi administratorilor autorizaţi. În anul 2012 acţiunile prioritare ale reformei în justiţie vor fi axate pe implementarea consecventă a Strategiei şi vor include o luptă totală împotriva corupţiei în justiţie, dar şi o atenţie deosebită pentru protecţia afacerilor împotriva abuzurilor, inclusiv şi a instanţelor de judecată. Activitatea Guvernului în domeniul protecţiei drepturilor omului s-a soldat cu o apreciere pozitivă obţinută la Geneva din partea ţărilor membre ale Comitetului pentru Drepturile Omului cu ocazia prezentării primului raport de
evaluare universală a Republicii Moldova în octombrie 2011. Una din cele mai importante realizări ale anului 2011 este lansarea procesului de construcţie a caselor de arest şi contractarea unei părţi considerabile din resursele financiare necesare pentru finalizarea acestora. De asemenea, au fost lansate importante iniţiative de video-monitorizare a izolatoarelor de detenţie preventivă a comisariatelor de poliţie, de reformare a instituţiei avocatului parlamentar şi a mecanismului naţional de prevenire a torturii. Mai rămîn îngrijorări serioase în domeniul torturii, egalităţii de şanse şi a incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilităţi, eliminarea cărora va deveni prioritatea activităţii instituţiilor de stat în 2012. În anul 2011, Ministerul Afacerilor Interne a finalizat conceptualizarea şi a purces la implementarea reformei în domeniu. În primul rînd, urmează a fi modificate sau elaborate din nou o serie întreagă de acte normative care ghidează activitatea acestei instituţii. La moment, la o etapă diferită de definitivare se află 37 de documente. Cele mai importante dintre acestea: cu privire la activitatea poliţiei şi statutul poliţistului, serviciul de carabinieri, poliţia de frontieră, combaterea crimei organizate - sînt deja în Parlament. Adoptarea acestor proiecte de legi constituie punctul de cotitură în implementarea reformei MAI şi trebuie urgentată. La această etapă, putem vorbi deja despre începuturi de reformare instituţională şi funcţională: poliţia a fost separată de aparatul central al MAI, a fost iniţiată modificarea integrală a sistemului de apreciere a activităţii poliţiei, fiind introduse criterii noi de evaluare, axate pe opinia publică, rezultatele sondajelor sociologice, respectarea de către angajaţi a legalităţii şi drepturilor fundamentale ale omului. Se resimte o comunicare calitativ nouă a poli iei cu mass-media i cetă eanul de rînd. Are loc un proces continuu de modernizare tehnologică i înnoire a infrastructurii MAI. Conform documentelor de reformă, a fost optimizat numărul personalului MAI fiind reduse posturile dublură, angaja ii suplean i i contingentul excesiv. Ca urmare s-a atins cifra de angaja i conformă bunelor practici UE. Din 2009 a fost introdus un sistem nou i o disciplină înăsprită de evidenţăînregistrare a infracţiunilor, care a permis să avem un tablou real al situaţiei criminogene. Totu i, faptul că în anul 2011 au fost înregistrate cu 30% mai multe infrac iuni decît în 2009 rămîne îngrijorător. Sarcina de bază a MAI în 2012 este să transforme imediat schimbările sistemice în rezultate palpabile pentru cetă ean, adică să aibă loc reducerea ratei de criminalitate, a a cum sa reu it în cazul descoperirii infracţiunilor excepţional de grave, unde avem o reducere de 11% pe parcursul unui an. Totodată, reforma sistemului de pregătire i perfec ionare a cadrelor stagnează. E nevoie de o implicare masivă a Academiei de Poli ie ori impedimentele din partea acestei institu ii nu mai pot fi tolerate. Un accent deosebit trebuie pus pe
calitatea documentelor ce vin din partea Ministerului. Ministerul Apărării i-a men inut capabilitatea opera ională i cea strategică. De men ionat că în 2011 a fost aprobată Strategia Securită ii Na ionale i a fot lansat procesul analizei strategice a întregului sector de securitate. Progrese au fost înregistrate i pe linia instruirii militare. Totu i, marea provocare pentru perioada următoare rămîne a fi adaptarea sectorului securită ii na ionale la noile sarcini, inclusiv la necesită ile umanitare din ară i din regiune, în condi iile unei austerită i bugetare i prioritizări sociale a cheltuielilor statului. Ac iunile de combatere a corup iei au cunoscut o anumită intensificare relativă. Astfel, numărul actelor de corup ie contracarate s-a mărit pînă la 421, practic dublîndu-se fa ă de anul 2009. Domeniile cele mai afectate rămîn a fi: primăriile, organele de drept, sănătatea, educa ia, vama i sectorul justi iei. A crescut descoperirea actelor de corupţie săvîr ite de funcţionari cu rang mediu şi înalt, dosare fiind intentate în privin a a 196 de persoane cu funcţii de conducere (în creștere de la 153 în 2010), ceea ce reprezintă 46,5% din totalul cauzelor de corupţie depistate.
Programul Guvernului mandatează expres reformarea urgentă a CCCEC prin transferarea tuturor celorlalte atribu ii, în afară de cele ce ţin de combaterea corup iei, către alte institu ii de protec ie a normelor de drept. Această reformă, extrem de importantă nu s-a produs. i aici putem identifica două motive de bază: politizarea excesivă a acestei institu ii i conexiunea ce există cu evolu ia reformei MAI, a Procuraturii Generale i a altor instituii de stat. A dori să folosesc această ocazie pentru a reitera pozi ia că institu iile de drept, in corpore, urmează a fi depolitizate i restructurate conform documentelor de reformă. Cazul atacurilor raider de la mijlocul acestui an au demonstrat încă o dată nu doar importan a acestei schimbări de abordare fa ă de sistemul organelor de drept, dar i necesitatea efectuării acestor schimbări de urgenţă. Proiectul Strategiei de reformare a CCCEC trebuie rescris anume în baza acestor abordări. Stimaţi jurnalişti! Guvernul a avansat mult la capitolul liberalizarea spaţiului mediatic şi garantarea libertăţii de exprimare în primul rînd neadmi înd imixtiunea instituţiilor statului în politica editorială a audiovizualului. Aceste realizări, deopotrivă cu investi iile majore în mass-media locală, au determinat o dezvoltare impunătoare a domeniului. La moment, se dezvoltă rapid presa on-line. Deetatizarea publica iilor periodice i anularea taxei locale de 5% a oferit noi oportunită i de dezvoltare a mass-media. Totodată, Compania Teleradio-Moldova a pus bazele mai multor schimbări structurale. Ac iunile Guvernului în domeniul dezvoltării i consolidării societă ii civile
au permis ultimei să devină în acela i timp un partener al guvernării, dar i un important i puternic actor în monitorizarea actului de guvernare. Consiliul Na ional de Participare a avut un rol major în centralizarea i fluidizarea acestor contribu ii. Astfel s-a reu it cre terea în continuare a transparen ei procesului decizional prin consultarea cu societatea civilă a peste 90% din proiectele de politici i acte normative promovate de Guvern. A fost simplificată eviden a contabilă pentru ONG-uri, a fost elaborat cadrul normativ de punere în aplicare a Legii voluntariatului i a fost făcută deschiderea fundamentală către contractarea socială prin stabilirea cadrului juridic pentru acreditarea serviciilor sociale. Marea provocare a anului 2012 i a perioadei ulterioare rămîne a fi asigurarea unei participări plenare a organiza iilor societă ii civile în prestarea durabilă a serviciilor social utile. REFORMA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE În domeniul reformării administra iei publice centrale, s-a reu it delimitarea funcţiilor de elaborare a politicilor publice, elaborarea unui program de dezvoltare strategică pentru fiecare autoritate ce include perioada 2012-2014. Pentru prima dată Guvernul a realizat o planificare strategică pe termen lung, elaborînd strategia na ională de dezvoltare Moldova-2020, care are la bază 7 priorită i centrale. A fost introdus Clasificatorul unic al funcţiilor publice, iar la moment în Parlament se află pentru lectura finală Legea cu privire la salarizarea func ionarilor publici care va introduce un sistem de salarizare reformat, de tip european, bazat pe performan ă, care va stimula intrarea în sistemul public al tinerilor, asigurînd i o cre tere a salariilor pentru func ionarii publici. Ca urmare a schimbărilor de legisla ie operate, angajările în bază de merit în funcţii publice vacante, inclusiv ocuparea funcţiei publice vacante prin concurs, au început să fie dominante în organele centrale de specialitate. Aceste transformări marchează tranzi ia treptată spre un sistem public meritocratic. Pentru fixarea i amplificarea rezultatelor deja ob inute, în 2012 Guvernul va introduce func ia de secretar de stat în ministere asigurînd independen a procesului de administrare a treburilor publice de procesul politic. Secretarul de stat se va bucura de stabilitate în func ie, indiferent de schimbarea componen ei Guvernului. Totodată, se vor dezvolta i implementa sisteme noi electronice de circula ie a documentelor i actelor normative. Se va reforma sistemul de gestionare a peti iilor, se va introduce bugetarea bazată pe programe, un accent deosebit fiind plasat pe calitatea prestării serviciilor publice. Pe filiera asigurării autonomiei locale realizarea de bază a anului este aprobarea de către Guvern a Strategiei Na ionale de Descentralizare, urmată
de elaborarea Nomenclatorului competenţelor APL. Pentru anul 2012 sînt planificate elaborarea strategiilor sectoriale de descentralizare, definitivarea pachetelor legislative ce in de finan ele publice locale i descentralizarea patrimonială, după cum i finalizarea metodologiei de estimare a capacită ilor administrative ale APL În anul 2011 a fost elaborat i aprobat Programul Strategic de Modernizare Tehnologică a Guvernării, care reprezintă foaia de parcurs a reformei dorite. S-a reu it mobilizarea resurselor necesare de la Banca Mondială , dar i cele bugetare pentru ini ierea implementării Programului. În 2012 va avea loc lansarea ghi eului unic electronic al serviciilor publice, lansarea autentificării electronice mobile, sistemului de plă i electronice, dar mai ales lansarea a 4 e-servicii: e-Licen a, e-Legisla ie pentru autorizaţii de construcţii, aplicarea pentru Cazierul juridic on-line i înregistrarea electronică a angajatorilor la CNAM. În Moldova sîntem abia la începuturile valorificării avantajelor dezvoltării regionale. În 2011 am început implementarea primelor 21 proiecte din sursele Fondul Naţional de Dezvoltare Regională i deja se simt primele rezultate concrete cum ar fi repararea unui pod i a unei por iuni de drum în Basarabeasca, reconstruc ia sta iei de epurare i a re elelor de apă i canalizare din Călăra i, managementul de eurilor menajere în raioanele Telene ti i Sîngerei. În 2012 Ministerul de ramură i întreg Guvernul vor prioritiza perfec ionarea mecanismului de finan are a proiectelor de dezvoltare regională, dar i monitorizarea utilizării eficiente a acestor surse. În condi iile austerită ii bugetare, asisten a externă continuă sa de ină un rol important în alimentarea politicilor de dezvoltare implementate de Guvern. În perioada de referin ă au fost contractate angajamente în valoare de circa 158 mil. EURO fiind ini iate respectiv circa 53 proiecte. Asisten a acordată este un vot de încredere al comunită ii interna ionale pentru politicile Guvernului Moldovei i mai ales eficien ei implementării acestora. Totodată, năzuin a normală în dezvoltarea ării urmează a fi localizarea capacită ilor interne i scăderea dependen ei de asisten ă. Această orientare deja se face vizibilă în anul 2011 i urmează să devină una de bază pentru anul 2012 i pentru perioada care urmează.
POLITICI SOCIALE În rezultatul dezvoltării politicilor în domeniul asisten ei sociale, numărul beneficiarilor de ajutor social s-a dublat în anul 2011, comparativ cu anul 2009, cînd a fost lansat Programul, constituind, respectiv, 72 000 familii faţă de 33 232 familii, iar suma totală a mijloacelor financiare utilizate pentru plata ajutorului
social practic s-a triplat, constituind 330,6 mil. lei în anul 2011 faţă de 118,1 mil. lei în 2009. În perioada 1 ianuarie – 31 martie a anului 2011, 540 mii persoane au beneficiat de o compensa ie unică pentru perioada rece a anului în valoare totală de 390 lei. Deja pentru perioada noiembrie 2011 – martie 2012, compensa ia a fost inclusă în sistemul ajutorului social fiind majorată până la 200 lei lunar. În noiembrie 2011 de ajutor majorat au beneficiat 44 344 familii vulnerabile. Pentru asigurarea corectitudinii în gestionarea ajutorului social a fost instituită Inspec ia socială. Guvernul a promovat i o lege specială pentru incluziunea persoanelor cu dizabilită i. De asemenea, a fost creat serviciul echipei mobile i un nou mecanism pentru asigurarea cu mijloace tehnice speciale. Indemnizaţia unică la naşterea copilului în perioada 2010- 2011 a fost majorată cu 300 lei. A fost perfec ionată legisla ia în domeniul adop iei pentru a asigura o mai bună protec ie a interesului superior al copilului. Pentru anul 2012 prioritare vor fi reducerea dependenţei faţă de ajutorul social prin măsuri pro-active de antrenare în muncă, dezvoltarea serviciului de sprijin familial, introducerea mecanismelor de acreditare i procurare a serviciilor sociale, după cum i comasarea cadrului strategic relevant într-o singură strategie comprehensivă privind protec ia familiei i copilului. Anul 2011 a fost marcat de o reformă parametrică în domeniul asigurărilor sociale care are ca scop de bază garantarea durabilită ii sistemului public. A fost promovat principiul echită ii i a unificării condi iilor. Astfel, de la 1 iulie 2011, a fost modificată modalitatea de plată a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă. Urmare a implementării reformei în trimestrul III al anului 2011, au fost efectuate economii în sumă de 16 mil., iar economiile pentru anul 2012 sînt estimate la 72 milioane lei. Tot de la 1 iulie au fost operate o serie de modificări care vizează majorarea graduală a vîrstei de pensionare pentru unele categorii de asiguraţi pînă la nivelul vîrstei generale de pensionare stabilite i majorarea stagiului total i special de cotizare. La 1 aprilie 2011, pensiile şi prestaţiile achitate din bugetul asigurărilor sociale de stat au fost indexate cu 7,8%. Urmare a indexării, mărimea medie a pensiei pentru limită de vîrstă a constituit 901,55 lei pentru circa 467 mii beneficiari. În anul 2012 va continua procesul de perfec ionare a sistemului de asigurări sociale ce ar permite cre terea securită ii persoanei încadrate în sistem.
Începînd cu 1 iunie 2011, au crescut, în medie cu 8,5%, salariile a peste 107 mii angaja i cu retribu ie mică din instituţiile de cultură şi artă, medico-sanitare şi de asistenţă socială, cultura fizică şi sport, din sfera ştiinţei şi inovării, din alte instituţii bugetare, precum şi personalului cu profesii şi specialităţi complexe din instituţiile de învăţămînt. De asemenea, au fost majorate salariile de funcţie la
circa 20 mii de militari şi colaboratori ai organelor apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice. A fost aprobat Planul de acţiuni privind minimizarea practicii achitării salariilor în plic şi contracarării muncii la negru estimîndu-se că în 2010 57% din popula ia ocupată nu şi-a declarat salariul real, prejudiciul adus bugetului public naţional fiind de cel pu in 4,7 mlrd. lei. Măsurile întreprinse au asigurat, în luna octombrie 2011, o creştere a salariului mediu lunar pe economia naţională cu 10,4 la sută faţă de octombrie 2010, constituind 3162 lei. În sfera bugetară salariul mediu constituie 2794 lei (în creştere cu 11,4 %), iar în sectorul real – 3329 lei (în creştere cu 10 %). A fost perfec ionat i eficientizat mecanismul de acordare a ajutorului de omaj. Totodată, se observă diminuarea numărului şomerilor. Astfel, la 1 decembrie 2011, la ANOFM au fost înregistraţi 61169 şomeri, faţă de 74970 şomeri în aceeaşi perioada a anului 2010. Pentru 2012 este planificată perfec ionarea în continuare a legisla iei muncii inclusiv prin prisma transpunerii în legisla ia na ională a Directivelor UE. În domeniul implementării politicelor de gen a fost atestată o îmbunătă ire a situa iei privind reprezentarea femeilor în organele administra iei publice locale. Au fost intensificate măsurile de combatere a violen ei în familie bazate pe noua legisla ie penală adoptată în domeniu în perioada precedentă. În perspectiva anului 2012 este prevăzută perfec ionarea mecanismelor de combatere a violen ei în familie i completarea garan iilor de egalitate între femei i bărba i. În vederea soluţionării problemelor generate de tendinţele negative demografice din ţară a fost aprobat Programul naţional strategic în domeniul securităţii demografice a Republicii Moldova (2011-2025) i Ghidul de parcurs pentru integrarea problemelor îmbătrînirii demografice în politicile de dezvoltare pentru Republica Moldova. Pentru perioada anului 2012 este planificată implementarea documentelor de politici, precum i lansarea unui mecanism de elaborare i utilizare plenară în politici a prognozelor demografice. SĂNĂTATEA În anul 2011, cheltuielile pentru sănătate au continuat să crească, cea mai mare parte a obiectivelor trasate a fost realizată, iar indicatorii din domeniul sănătăţii s-au îmbunătăţit vădit. Astfel, au fost introduse facilită i pentru agricultori (reducere de 75% la achitarea poli ei i perioadă extinsă), a crescut rata de compensare pentru medicamentele anti-diabetice - alte 17 pozi ii de
medicamente. În majoritatea institu iilor medico-sanitare publice din ară, începînd cu 1 noiembrie 2011, salariul medicilor s-a majorat în mediu cu 10%. Continuarea reformei în domeniul farmaceutic a permis men inerea pre urilor la acela i nivel cu anul 2010. Ca rezultat al ac iunilor Guvernului, s-a redus aproape de trei ori rata mortalită ii materne, s-a redus mortalitatea infantilă i mortalitatea asociată cu tuberculoza, totodată majorîndu-se cu peste 80% acoperirea popula iei cu asigurări obligatorii medicale. O situa ie complicată i în continuă agravare rămîne în sectorul combaterii HIV/SIDA. Pentru anul 2012 priorită ile de bază ale Guvernului în domeniul sănătă ii vor fi centrate pe regionalizarea sistemului spitalicesc, ini ierea descentralizării serviciilor chimio-terapeutice, pornirea parteneriatelor public-private într-o serie de domenii precum i perfec ionarea reglementărilor i procedurilor în scopul fortificării domeniului asisten ei farmaceutice.
EDUCAŢIE Cu referire la sectorul educaţiei, ar fi de menţionat că, în anul 2011, au fost majorate cu 25% salariile pentru 55,6 mii de cadre didactice din toate instituţiile de învăţămînt. În 2010 de asemenea au fost majorate salariile profesorilor cu 25%. Ca urmare a ac iunilor lansate în 2011 în domeniul educa iei pre colare, către finele anului 2012 vor fi instituite 50 de Centre Comunitare de educaţie timpurie de care vor beneficia 2000 de copii cu vîrsta între 3-6 ani. În acela i context, în 2011, 400 de instituţii preşcolare şi centre comunitare din republică au beneficiat de jocuri cognitive. Ca urmare a ac iunilor consecvente începute în anul 2009 i continuate în 2011, gradul de încadrare în învăţămîntul preşcolar a crescut continuu constituind în 2011 77,1%. În ceea ce prive te învăţământul primar i secundar general în ultimii 10 ani, numărul elevilor s-a micşorat cu 37 %, iar numărul populaţiei din grupa de vîrstă 7-18 ani a fost în descreştere cu 32,5%. În aceste condiţii sînt utilizate doar 3060% din capacităţile instituţiilor, iar cheltuielile per elev în instituţiile şcolare din mediul rural depăşesc de 3-5 ori costurile, comparativ cu cele din centrele raionale. Avînd în vedere aceste tendinţe, Guvernul a intensificat procesul de reformă a sistemului educaţional cu un accent enorm plasat pe ridicarea calită ii. Adi ional, din 1 ianuarie 2012, finan area colilor va fi efectuată per elev, sistemul fiind asigurat cu 102 autobuze pentru transportarea elevilor (60 livrate, 42 – în trimestrul I 2012). Sarcina de bază în 2012 va fi continuarea reformei, aprobarea Codului
Educa iei i oprirea scăderii continue a ratei brute de cuprindere a copiilor în învă ămîntul primar i secundar. În învă ămîntul superior, o realizare majoră a fost elaborarea şi aprobarea Cadrului Naţional al Calificărilor la 143 de categorii. În 2011 s-au intensificat i au crescut ca volum parteneriatele public-private în cadrul universită ilor, inclusiv incubatoarele de afaceri. Tot mai mul i studen i i profesori din Moldova participă la programele universitare comunitare cum ar fi: Pestalozzi, CEEPUS III, Erasmus Mundus, ACES etc. Cu toate acestea, pînă la moment nu a fost constituită structura de studii superioare în trei cicluri i nu a fost instituită nici o entitate cu funcţie de asigurare a calităţii. Depă irea acestor provocări, după cum i introducerea unei autonomii universitare veritabile, urmează să constituie obiectivul activită ii în anul 2012. Măsurile de relansare şi renovare a învăţămîntului vocaţional, sus inute de partenerii de dezvoltare, au dus la dotarea în 2011 a 5 coli şi a unui colegiu, iar în 2012 a alte 9 institu ii cu echipament şi utilaj pentru laboratoare şi ateliere. A fost iniţiat procesul de elaborare a standardelor ocupaţionale, educaţionale şi a curriculumului pentru instituţiile de învăţămînt secundar profesional pentru ajustarea învă ămîntului profesional la cerin ele pie ii for ei de muncă. În anul 2012, ac iunile Guvernului se vor orienta spre depă irea problemelor de bază ale sistemului: cheltuielile nejustificate de întreţinere a infrastructurii masive i baza tehnico-materială precară a instituţiilor de formare profesională care necesită deja în regim de urgen ă reprofilare şi retehnologizare în conformitate cu cerinţele economiei naţionale. TINERET ȘI SPORT Din bugetul de stat în anul 2011 au fost alocate către ministere i administra ia publică locală 415,4 milioane de lei pentru implementarea politicilor de tineret. Alte elemente importante în realizarea politicii de tineret în anul 2011 a fost cre terea de 4,4 ori a bugetului pentru ac iuni de tineret i debirocratizarea mecanismului de finan are a sectorului neguvernamental de tineret. În acest mod, Guvernul a sus inut mai multe ini iative creative ale tinerilor, printre care: „Capitala Naţională a Tineretului 2011” , “Hai, Moldova!”, două edi ii ale TEDxChi inău. A fost implementat programul de burse pentru masterat la cele mai prestigioase universită i din lume pentru tinerii din serviciul public. Timp de 3 ani în acest program vor participa 60 de tineri func ionari publici.
Au fost dotate cu calculatoare moderne căminele studen e ti a 6 universită i din Chi inău, Băl i i Cahul i a 4 colegii (Chi inău i Hînce ti). Suplimentar încă 80 de calculatoare au fost puse la dispoziţia instituţiilor preuniversitare şi 57 – a şcolilor profesionale şi colegiilor. Proiectele investi ionale ale tinerilor din zonele rurale au fost sus inute prin cîteva programe na ionale în sumă totală de peste 55 milioane lei. A fost stabilită cota de 15% din numărul total de înmatriculări în universităţi pentru tinerii din familiile dezavantajate, pentru care se oferă locuri în cămin şi se acordă indemnizaţii şi burse sociale. Prin aceste ac iuni, Guvernul a contribuit la reducerea ratei omajului în rîndul tinerilor de la 17,8% în 2010 la 14,8% în trimestrul III 2011. Performan ele ob inute de sportivii moldoveni la competi iile interna ionale au crescut cu 29,4% în anul 2011 fa ă de anul 2010, dar au o concentra ie mare la categoria juniori. În scopul pregătirii i participării lotului na ional olimpic la edi ia a XXX a Jocurilor Olimpice de Vară i la edi ia a XV a jocurilor paralimpice din anul 2012 din Londra, Guvernul a instituit un Comitet organizatoric i a alocat din Fondul de rezervă suma de 4,6 milioane lei Comitetului Na ional Olimpic. PROTECȚIA MEDIULUI Pe parcursul ultimilor ani, volumul cheltuielilor totale pentru protecţia mediului înconjurător au crescut aproape exponenţial de la nivelul de 34,8 mil. lei în 2004, pînă la 157,3 mil. lei în 2011. Principala sursă de finanţare a politicilor de mediu a fost Fondul Ecologic Naţional. Totodată, au fost atrase din surse externe adi ional 141,4 mil. USD şi 33,9 mil. euro. Astfel au fost efectuate lucrări de reabilitare a reţelelor de aprovizionare cu apă în 4 raioane, pe o lungime totală de 38 km , au fost procurate maşini auto specializate pentru gospodăriile comunale din 4 localităţi, a fost achiziţionat echipament special pentru 9 localităţi Activităţile Guvernului au avut impact asupra majorării ponderii populaţiei cu acces la surse de apă potabilă calitativă (cre tere de 4,4%) şi la canalizare (cre tere 5,3%), precum şi la creşterea ponderii localităţilor urbane asigurate cu sistem de management integrat al deşeurilor (6,6%) în 2011 prin compara ie cu 2009. De asemenea, a fost iniţiat procesul de creare a Parcului Naţional Orhei, primul Parc Naţional din Moldova, care va avea o suprafaţă de cca. 45 000 ha şi va cuprinde 28 de localităţi din 4 raioane ale republicii.
Au fost ambalate şi pregătite pentru transportare peste hotare pentru distrugere circa 40 tone de pesticide i au fost efectuate lucrări de colectare a circa 32 tone de reactive chimice învechite din laboratoarele instituţiilor de învăţămînt preuniversitar din 10 raioane. Pentru reducerea riscurilor calamităţilor naturale şi de asigurare a protecţiei împotriva acestora au fost reconstruite/restabilite 27 km de diguri de protecţie anti-viitură în 5 raioane afectate, fiind instalate 11 posturi hidrometrice automate pe r. Prut. Pentru 2012 sînt preconizate lansarea proiectului trilateral privind consolidarea barajului Costeşti-Stînca pe Prut, realizarea a 15 proiecte în sumă de 156,5 mil. lei în domeniul gestionării deşeurilor, precum i intensificarea ac iunilor în domeniul consolidării digurilor i monitorizării calită ii aerului i apei. CONCLUZII În 2011, Guvernul Republicii Moldova a activat în condiţii dificile. Criza politică, generată de criza constituţională, ecoul crizei financiar-economice, alegerile locale generale, atacul de raider asupra acţionarilor unor bănci din Moldova etc. – toate aceste evenimente şi fenomene au afectat procesul de guvernare. Însă, chiar şi în aceste condiţii, Republica Moldova a continuat să se dezvolte. Procesele începute în 2009, după venirea la putere a forţelor democratice, şi-au găsit continuitate, iar efectul lor a devenit unul sesizabil. Moldova a continuat să înregistreze o creştere economică constantă, cursul de integrare europeană a devenit mai dinamic decît acum un an, relaţiile cu ţările vecine, dar şi cu statele cu care Moldova îşi doreşte relaţii de parteneriat strategic, au cunoscut o dezvoltare continuă, instituţiile democratice au devenit cu adevărat funcţionale, drepturile şi libertăţile cetăţeneşti au ajuns să fie valori autentice etc. Însă, toate aceste realizări nici pe departe nu înseamnă că Guvernul şi-a atins scopurile propuse. În continuare, urmează să se depună eforturi pentru a asigura reuşita reformei în justiţie, pentru a reforma instituţiile de drept, pentru a finaliza cu succes reforma de descentralizare în vederea asigurării unei autonomii locale reale. De asemenea, urmează să fie continuate reformele structurale pentru a descătuşa iniţiativa antreprenorială. Urmează să depunem eforturi în continuare pentru a spori atractivitatea investiţională a ţării noastre, pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri, pentru a crea noi locuri de muncă, pentru a asigura venituri decente cetăţenilor etc. Toate acestea sînt provocările ce stau în faţa Guvernului Republicii Moldova în perioada imediat următoare şi care urmează să-şi găsească soluţionarea ca urmare a acţiunilor ce vor fi întreprinse în mod consecvent zi de zi. Anul 2012 este un an crucial pentru Republica Moldova, este anul care ar trebui să pună capăt frămîntărilor politice, să aducă stabilitate în ţară şi să asigure acel
climat creator de care este nevoie pentru a realiza obiectivele fixate. Numai în aceste condiţii, Moldova va putea trece de la etapa de stabilizare la cea de dezvoltare durabilă. Numai în aceste condiţii, va deveni reală realizarea integrală a Programului Guvernului “Integrare Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare”.