Chestionar proiecte revitalizare by WOLFHOUSE PRODUCTIONS

Chestionar privind situaţia actuală a proiectelor de valorificare a patrimoniului comunitar abandonat Conferinţa naţională “Revitalizare comunitară și impact de dezvoltare economică inovatoare prin valorificarea patrimoniului comunitar abandonat”

O cercetare:

calup

Sprijinită de:

Minsiterul pentru Consultare Publică și Dialog Social

București, aprilie 2016

O cercetare:

calup

Colectiv elaborare: Iulian Canov / iulian@wolfhouseproductions.ro Cristina Zlota / cristina@wolfhouseproductions.ro Alexandra Stoica / ale.stoica@calup.ro

Grup de lucru: Minsiterul pentru Consultare Publică și Dialog Social

Cancelaria Primului Ministru

Ministerul Culturii

București, aprilie 2016

Ministerul Economiei, Comerţului și Relaţiilor cu Mediul de Afaceri

Chestionar privind situaţia actuală a proiectelor de valorificare a patrimoniului comunitar abandonat

MAKE A POINT Centru cultural în cartierul Pantelimon pg. 23

LA FIRUL IERBII Centru comunitar integrativ, București pg. 24

START UP PETRILA Iniţiativă pentru protejarea patrimoniului industrial din Petrila pg. 24

CAROL 53 Centru cultural, București pg. 25

SOCIALIST MODERNISM Iniţiativă pentru conștientizarea patrimoniului arhitectural socialist pg. 26

DEFENSE ARCHITECTURE Iniţiativă pentru reabilitarea sistemului de fortificaţii din jurul capitalei pg. 27

HATCH ATELIER Hackerspace / Makerspace, București pg. 28

LABORAZON MAKERSPACE Platformă pentru educare și experimentare, București pg. 29

Chestionar privind situaţia actuală a proiectelor de valorificare a patrimoniului comunitar abandonat

DEPOZITUL DE TIMP LIBER Iniţiativă pentru reintegrarea fabricii de bere Turda în viaţa orașului pg. 30

FABRICA DE TIMP LIBER Centru comunitar pentru Turda pg. 31

60 BISERICI DE LEMN Iniţiativă pentru biserici de lemn abandonate pg. 32

CONSERVARE CONAC PERTICARI-DAVILA Alternativă culturală la conac, Argeș pg. 33

DESPRE MINĂ ȘI OAMENI LA BRAD Iniţiativă pentru reintegrarea patrimoniului industrial abandonat pg. 34

GRĂDINA STICLARILOR Platformă pentru promovarea culturii pierdute, București pg. 35

CALUP Platformă pentru promovarea spaţiilor valoroase din București pg. 36

NOD MAKERSPACE Antreprenoriat creativ, București pg. 37

Chestionar privind situaţia actuală a proiectelor de valorificare a patrimoniului comunitar abandonat

Regiuni și orașe în care s-au dezvoltat proiecte ce au participat la recensământ:

Regiuni și orașe în care s-au dezvoltat proiecte ce nu au participat la recensământ:

București Brașov Turda Izvoru, Argeș Petrila Brad, Hunedoara Vâlcea

Arad Timișoara Cluj Napoca Suceava București Valea Prahovei Sibiu

+3 +1+2 +1 +1

+1 +1

+1 +2 +1

Chestionar privind situaţia actuală a proiectelor de valorificare a patrimoniului comunitar abandonat

Sinteză chestionar

Chestionar privind situaţia actuală a proiectelor de valorificare a patrimoniului comunitar abandonat

Tipul de organizaţie Majoritatea proiectelor prezente în recensământ sunt iniţiate de reprezentanţi ai societăţii civile.

18 % ONG (10)

Operator economic (3)

63 % 7%

Persoană fizică (1)

12 % Grup de iniţiativă (2)

Instituţie: 0

Tipologii de clădiri transformate / activate România post-industrială oferă o vastă infrastructură nefolosită, cu un bun potenţial pentru dezvoltarea de proiecte în interes comunitar.

Imobil militar (1)

7% 14 % Spaţii industriale (9)

Altele (2)

50 %

29 % Rezidenţială (5)

Chestionar privind situaţia actuală a proiectelor de valorificare a patrimoniului comunitar abandonat

Regim juridic al patrimoniului reactivat Majoritatea proiectelor studiate se dezvoltă pe proprietăţile private, nefolosite. Administraţia publică s-a dovedit reticentă privind găzduirea sau încurajarea unor proiecte de revitalizare în interes comunitar.

Proprietate privată a statului (2)

12 % 11 %

Proprietate publică (2)

77 %

Proprietate privată (13)

Relaţia cu proprietarul imobilului Proprietarii (majoritatea privaţi) încurajează astfel de iniţiative, intuind potenţialul economic al unor astfel de iniţiative.

Încurajează iniţiativa (8)

Încurajează iniţiativa dar nu în totalitate (3)

62 % 23 % 15 %

Nu sprijină iniţiativa (2)

Chestionar privind situaţia actuală a proiectelor de valorificare a patrimoniului comunitar abandonat

Surse de finanţare Programele relevante de finanţare publică, precum cele “europene”, nu au încurajat până în prezent proiectele de revitalizare în interes comunitar.

Tipul de iniţiativă Deși există și proiecte de revitalizare în interes comunitar iniţiate de către instituţii publice consacrate acestea sunt foarte rare. Marea majoritate a iniţiativelor este pornită de jos, de la organizaţii civice mici.

Bottom up Top down

100 %

Chestionar privind situaţia actuală a proiectelor de valorificare a patrimoniului comunitar abandonat

Public ţintă Majoritatea proiectelor sunt adresate întregii comunităţi.

Public - destinat unei categorii largi de utilizatori fără conexiune între ei (14)

5% 78 %

Altă categorie - comunitatea locală, actori privaţi, turiști, străini, copii, etc (1)

17 % Semi privat - dedicat unei comunităţi specifice (3)

Implicarea autorităţilor publice Cele mai des întânite reacţii ale autorităţilor publice sunt de indiferenţă sau împotrivire. Există și câteva excepţii, cu autorităţi (în special locale) care au intuit impactul befenic al acestor proiecte pentru comunitate.

Autorităţi pasive (9)

11 %

53 %

Împotrivirea autorităţior (2)

36 % Autorităţile au oferit sprijin (6)

Chestionar privind situaţia actuală a proiectelor de valorificare a patrimoniului comunitar abandonat

Tip de activităţi Fiind proiecte orientate către dezvoltarea anumitor sectoare de interes din comunitatea locală, majoritatea activităţilor sunt de tipul non-profit.

Non profit (12)

85 % 15 % Profit reinvestit Antreprenoriat social și cultural (3)

Durata de timp a activităţii Proiectele cuprinse în acest studiu găzduiesc o gamă variată de evenimente.

Evenimente punctuale (4)

25 % Activitate permanentă & evenimente temporare (7)

44 %

Activităţi temporare - sub 6 luni (1)

25 % Activitate permanentă (4)

Chestionar privind situaţia actuală a proiectelor de valorificare a patrimoniului comunitar abandonat

De cât timp se desfășoară activitatea Proiecte de revitalizare a patrimoniului nefolosit sunt iniţiate într-un ritm relativ constant și mai mult de o treime dintre acestea au ajuns intr-o etapă de maturitate (2-5 ani).

Peste 5 ani (3)

35 %

17 %

2 - 5 ani (6)

17 %

19 % 1 - 2 ani (3)

6 luni - 1 an (3)

12 % sub 6 luni (2)

Sustenabilitatea activităţii - autoevaluare Majoritatea celor chestionaţi consideră că dezvoltarea unor proiecte de revitalizare a patrimoniului nefolosit este sustenabilă.

Chestionar privind situaţia actuală a proiectelor de valorificare a patrimoniului comunitar abandonat

Durabilitatea proiectului - autoevaluare Majoritatea celor chestionaţi sunt optimiști privind durabilitatea proiectelor pe care le dezvoltă.

Scalabilitatea proiectului - autoevaluare Proiectele dezvoltate până acum, majoritatea din resurse proprii, au un foarte mare potenţial de scalare în perspectiva atragerii de finanţări publice consistente.

Chestionar privind situaţia actuală a proiectelor de valorificare a patrimoniului comunitar abandonat

Replicabilitatea proiectului - autoevaluare Proiectele iniţiate și testate cu succes pot fi repetate apoi la nivel naţional.

Sunteţi interesaţi să mai dezvoltaţi astfel de proiecte? Proiectele iniţiate și testate cu succes pot fi repetate apoi la nivel naţional.

12 % NU ȘTIU 88 % DA

Chestionar privind situaĹŁia actualÄ&#x192; a proiectelor de valorificare a patrimoniului comunitar abandonat

Prezentarea proiectelor

Chestionar privind situaţia actuală a proiectelor de valorificare a patrimoniului comunitar abandonat

Make a Point www.makeapoint.ro / alma@makeapoint.ro / Alma Cazacu

Tip de organizaţie Localizare Tipologie Regim juridic Relaţia cu proprietarul Relaţia cu autorităţile Public ţintă Tip de iniţiativă Tip de activitate Durata activităţilor Surse de finanţare Proiectul funcţionează de

ONG București, cartier Pantelimon clădire industrială proprietate privată bună indiferenţă faţă de proiect locuitorii cartierului, publicul larg bottom up (de jos în sus) profit reinvestit (antreprenoriat social și cultural) activitate permanentă, evenimente temporare autofinanţare, sponsorizări private, donaţii persoane fizice peste 5 ani

Autoevaluări asupra proiectului - sustenabilitate - durabilitate - scalabilitate - replicabilitate 18

Chestionar privind situaţia actuală a proiectelor de valorificare a patrimoniului comunitar abandonat

Make a Point www.makeapoint.ro / alma@makeapoint.ro / Alma Cazacu

Problemă rezolvată de proiect Crearea unui centru cultural independent într-o zonă lipsită de astfel de activităţi, într-o perioadă în care cultura din București era concentrată în zonele centrului orașului.

Descriere succintă a activităţilor derulate Activităţi culturale produse de echipă și oferirea spaţiului și dotărilor pentru a fi folosite de creatorii contemporani: expoziţii de artă (pictură, fotografie, instalaţii, etc), de arhitectura, seminarii, proiecţii de film, workshop-uri, concerte, piese de teatru, întâlniri dezvoltare personală, dezbateri educaţionale, etc.

Algoritmul demersului antreprenorial În România există foarte multe spaţii fost-industriale neutilizate, știam că în ţările vestice majoritatea acestor spaţii se reconvertesc și de asemenea, că dinamica din cartierele dormitor s-a schimbat radical de când au fost desfiinţate fabricile. Am găsit un spaţiu, l-am reconvertit și am demarat proiecte diverse. Ulterior a apărut și ideea de a reconverti Turnul de Artă, care a durat mai mult decât am planificat.

Partenerii proiectului Pentru hală (spaţiul principal), am avut fonduri proprii și ajutor din partea Postăvăriei Române, iar pentru Turnul de Artă am primit sponsorizare din partea ING Bank România, ApaNova, Postăvăria Română și din donaţii private (membrii comunităţii, prieteni), impozitele 2%. Autorităţile nu s-au implicat deloc, deși am încercat în mai multe ocazii să îi implicăm, chiar fără să le cerem sprijin financiar.

Factorii principali de succes ai proiectului În primul rând faptul că nu mai există nicio initiaţivă similară în București. Locaţia și conceptul de “bucătărie americană”: toate dotările sunt puse la dispoziţia oricui are idei / proiecte dar nu are spaţiu pentru a le realiza.

Beneficiile pentru comunitate aduse de proiect Membrii comunităţii (de orice vârstă) au un centru cultural aproape de casă, un punct de reper și o belvedere a cartierului. Cartierul Pantelimon a revenit în mass media într-un sens pozitiv.

Destinaţia anterioară și intervenţiile realizate asupra spaţiului Reconvertirea a 2 spaţii din cadrul Postăvăriei Române: - o fostă hală de repasat (spaţiul principal al proiectului): înlocuire totală tâmplării interioare și exterioare, montare de termopan, centrală termică, aer condiţionat, refacere sistem electric, înlocuire usi, recompartimentări interioare, construire mobilier “custom” din elemente găsite în fosta fabrică, reparaţii la pereţi și zugravire, reparaţii pardoseală, crearea unui sistem tip simeză multifunctională etc. - fostul turn de apă al fabricii (prin “call for artists și vot public): proiectare și construire a unei scări elicoidale în jurul turnului, înlocuirea parţială a ferestrelor, realizarea unei picturi murale pe rezervorul turnului, sistem de iluminat interior și exterior, sistem de expunere interioară alcătuit din scripeti pentru suspendarea lucrărilor de artă la înălţime, zugrăveli interioare și exterioare, repararea podelei, obiecte sanitare noi

Mesaj pentru alţi iniţiatori ai unui astfel de proiect ‘Deoarece ne dorim ca ceea ce am facut noi sa fie replicat, suntem deschisi pentru consiliere si incurajam initiativele.’

Chestionar privind situaţia actuală a proiectelor de valorificare a patrimoniului comunitar abandonat

La firul ierbii facebook.com/nevedemlafirulierbii

/ iulian@wolfhouseproductions.ro / Iulian Canov

Grup de iniţiativă: Wolfhouse Productions, NOD makerspace, Calup, Institutul pentru Politici Publice; Parteneri: Urban Inc Industria Bumbacului, București, sector 4 clădire industrială proprietate privată bună indiferenţă faţă de proiect locuitorii cartierului, publicul larg bottom up (de jos în sus) profit reinvestit (antreprenoriat social și cultural) activitate permanentă, evenimente temporare autofinanţare, sponsorizări private, donaţii persoane fizice mai puţin de 6 luni

Autoevaluări asupra proiectului - sustenabilitate - durabilitate - scalabilitate - replicabilitate 20

Chestionar privind situaţia actuală a proiectelor de valorificare a patrimoniului comunitar abandonat

La firul ierbii facebook.com/nevedemlafirulierbii

/ iulian@wolfhouseproductions.ro / Iulian Canov

Problemă rezolvată de proiect Crearea și încurajarea unui spirit de implicare civică pentru comunitatea bucureșteană.

Descriere succintă a activităţilor derulate Spaţiul este în curs de amenajare, deschiderea va avea loc la sfârșitul lunii mai. Activităţile propuse pentru a fi derulate aici cuprind: conferinţe, discuţii publice, workshop-uri despre urbanism participativ, evenimente pentru comunitate (serile cartierului, recitaluri, proiecţii film, etc) .

Algoritmul demersului antreprenorial Era nevoie de un centru pentru încurajarea și cultivarea spiritului civic în rândul bucureștenilor. Am considerat oportun să deschidem acest centru în incinta unui fost spaţiu industrial în care există deja și alte proiecte de regenerare urbană și refolosire a patrimoniului construit existent. Am aplicat pentru o finanţare CSR. Câștigarea acestei finanţări a functionat ca o validare a viabilităţii proiectului. Ulterior, am încercat (cu succes) să atragem și alţi sponsori sau parteneri.

Partenerii proiectului Grupul de iniţiativă este format din Wolfhouse Productions SRL (studio de urbanism & arhitectură), NOD makerspace SRL, Calup - ONG, Institutul pentru Politici Publice - ONG. Parteneri: Urban Inc (Odaia Creativă). Finanţatori: sponsori: Banca Transilvania, Porsche România (prin programul Mobilizăm Excelenţa). Instituţii: nu și-au manifestat interesul.

Factorii principali de succes ai proiectului Este importantă prezenţa în incintă a altor iniţiative de refolosire a fostei platforme industriale pentru activităţi din zona industriilor creative și alimentaţie publică. Este important că facem parte dintr-o comunitate mai mare care are ca scop transformarea acestei platforme industriale prin activităţi și funcţiuni destinate publicului.

Beneficiile pentru comunitate aduse de proiect Crearea unui spirit de implicare civică, sentiment de apartenenţă la comunitatea locală și reactivarea unor construcţii nefolosite prin activităţi în beneficiul public.

Destinaţia anterioară și intervenţiile realizate asupra spaţiului Clădirile industriale aparţin fostei fabrici Industria Bumbacului. Proiectul se desfășoară în clădirea care găzduia laboratoarele de testare ale fabricii.

Mesaj pentru alţi iniţiatori ai unui astfel de proiect ‘Să iniţieze astfel de proiecte cu încredere.’

Chestionar privind situaţia actuală a proiectelor de valorificare a patrimoniului comunitar abandonat

StartUP Petrila http://plusminus.org.ro/

/ contact@plusminus.org.ro / Ilinca Păun Constantinescu/ Ina Stoian

Grup de iniţiativă Petrila, judeţul Hunedoara clădire industrială proprietate publică bună implicare în proiect locuitorii orașului, publicul larg bottom up (de jos în sus) nu este cazul evenimente temporare surse proprii aproximativ 5 ani

Autoevaluări asupra proiectului - sustenabilitate - durabilitate - scalabilitate - replicabilitate 22

Chestionar privind situaţia actuală a proiectelor de valorificare a patrimoniului comunitar abandonat

StartUP Petrila http://plusminus.org.ro/

/ contact@plusminus.org.ro / Ilinca Păun Constantinescu/ Ina Stoian

Problemă rezolvată de proiect Clasarea patrimoniului industrial în pericol de demolare ca monument istoric.

Descriere succintă a activităţilor derulate Acţiunile derulate până în prezent implică: Ateliere de arhitectura - posibile scenarii de conversie; Clasarea clădirilor pe lista monumentelor istorice; Conversia unei clădiri; Organizarea de activităţi in această clădire sau in jurul acesteia.

Algoritmul demersului antreprenorial Prin clasarea ansamblului ca monument istoric s-a realizat salvarea de la demolare și crearea de oportunităti pentru conversie.

Partenerii proiectului ADERF, UAUIM, FAU Cluj, Plusminus, Primăria Petrila, Societatea Naţională Închideri Mine Valea Jiului, Ion Barbu, Fundaţia Culturală Condiţia Română, Membri ai comunităţii.

Factorii principali de succes ai proiectului Implicare, munca voluntară susţinută pe parcursul a 5 ani, în ciuda impedimentelor multiple.

Beneficiile pentru comunitate aduse de proiect Emiterea ordinului de ministru pentru clasarea ansamblului ca monument istoric. Suscitarea interesului pentru conversie și pentru patrimoniul industrial.

Destinaţia anterioară și intervenţiile realizate asupra spaţiului Staţie de pompe - clădire industrială Interior: Schimbare pardoseală; Crearea unei supante + 2 seturi de scări; mobilier Exterior: spălare clădire, zugrăvire; înlocuire ferestre

Chestionar privind situaţia actuală a proiectelor de valorificare a patrimoniului comunitar abandonat

Carol 53 facebook.com/casacarol53/?fref=ts / casacarol53@gmail.com / Lucian Sandu-Milea

ONG București, sector 1 clădire rezidenţială proprietate privată foarte bună indiferenţă faţă de proiect locuitorii orașului, publicul larg bottom up (de jos în sus) profit reinvestit (antreprenoriat social și cultural) evenimente permanente & temporare surse proprii, donaţii de la persoane fizice aproximativ 4 ani

Autoevaluări asupra proiectului - sustenabilitate - durabilitate - scalabilitate - replicabilitate 24

Chestionar privind situaţia actuală a proiectelor de valorificare a patrimoniului comunitar abandonat

Carol 53 facebook.com/casacarol53/?fref=ts / casacarol53@gmail.com / Lucian Sandu-Milea

Problemă rezolvată de proiect Existenţa în București a spaţiilor abandonate sau degradate al căror potenţial este ignorat sau se pierde în procese birocratice, astfel rezultând distrugerea sau pierderea irecuperabilă a acestora.

Descriere succintă a activităţilor derulate Din iulie 2012 până în prezent, Carol 53 a găzduit și organizat peste 300 de evenimente culturale publice (expoziţii de arte vizuale, arhitectura, piese de teatru, concerte, ateliere deschise de improvizaţie muzicală, concerte, ateliere de proiectare digitală), Cursuri de expediţii montane, lansări de carte, dezbateri (teme: patrimoniu, ecologie, arhitectură, filozofie), proiecţii și festivale de animaţii și film, evenimente de ajutor social pentru persoanele aflate în dificultate, punct de distribuţie pentru publicaţii, evenimente ce susţin comunităţile LGBD, etc. Participare la NAG, RDW, Noaptea Caselor, Noaptea Fotografiei, Prosjektskolen-Oslo, Teatro Valle -Roma, etc. Din 2015 Carol 53 se dezvoltă ca un hub de ateliere, în spaţiile disponibile fucţionează în prezent 10 ateliere de tâmplărie, artă decorativă, sunet, serigrafie, gravură, pictură, ecologie ( Uleiosul ).

Algoritmul demersului antreprenorial Deschiderea unei proprietăţi private spre a fi utilizate public de către artiști, ong-uri cu diferite profile de activitate, grupuri de iniţiativă. Formarea unei comunităţi ce administrează și dezvoltă programul. Întărirea relaţiei dintre proprietar, membrii Carol 53 și comunităţile satelit ale programului. Utilizarea resurselor pentru refacerea casei și punerea la dispoziţie pentru evenimentele culturale pe care le iniţiază, promovează ori susţine. Reinventarea și urmărirea continuuă a schimbărilor din mediul activ cultural și social din București pentru a asigura continuitate și sustenabilitate proiectului. Căutarea continuuă de noi resurse și medii ce pot susţine evoluţia proiectului.

Partenerii proiectului Stefan Bortnowski ( proprietarul casei ), Asociaţii și grupuri de initiaţivă: Sens Pozitiv, Bună Dimineaţa București, Oxigen, Wood be Nice, Teatrul de Foc, IndArt, Grădiniţa de Grasshopper, Asociaţia Jumătatea Plină, Poteca Studio, formaţia Poetrip, Funky Citizens, Asociaţia Plusminus, Arhitext, Festivalul Animest, Kino fest, Asociaţia Accept.

Factorii principali de succes ai proiectului Mediul creativ în dezvoltare din București ce ducea și duce lipsă în continuuare de spaţii în care să-și dezvolte activitate. Deschiderea și înţelegerea ideii proiectului din partea tuturor ong-urilor și creativilor ce au dezvoltat comunitate din jurul proiectului.

Beneficiile pentru comunitate aduse de proiect CAROL 53 este un mediu deschis ce stimulează, încurajează și promovează iniţiativele persoanelor sau grupurilor de persoane. Dorim a oferi un cadru neutru în care parţi divergente sau convergente ale societăţii își pot confrunta și dezbate ideile, redefini comunicarea între acestea și de a contura noi raporturi între generaţii, ocupaţii și interese în scopul dezvoltării orașului și culturii acestuia. Încurajarea de startup-uri pentru persoane și grupuri de creativi prin organizarea și găzduirea de ateliere. Salvarea casei ( monument istoric de clasa B ) de la degradare și distrugere și reintegrarea ei în cultura activă a Bucureștiului.

Destinaţia anterioară și intervenţiile realizate asupra spaţiului S-au realizat lucrări de refacere a casei precum: reparaîii acoperiș, refacerea sistemului de instalaţii, pardoseli, tâmplării, structură, securizarea la utilizare și protecţia pentru stoparea degradării casei. Au fost refăcute 3 găuri mari în acoperiș, înlăturarea zidurilor ce blocau accesul, refăcute instalaţiile (apă și curent ), racordarea la reţeaua de apă și curent, refacerea tâmplăriilor, montarea unei sobe la parter, refacerea pardoselilor. Sprijiniri structuale din lemn, și ulterior din metal cu profile de dimensiunea celor originale.

Mesaj pentru alţi iniţiatori ai unui astfel de proiect ‘Flexibilitate și voinţă.’ 25

Chestionar privind situaţia actuală a proiectelor de valorificare a patrimoniului comunitar abandonat

SOCIALIST MODERNISM www.socialistmodernism.com/ / office@bacu.ro / Dumitru Rusu

ONG București diverse proprietate privată indiferenţă faţă de proiect locuitorii orașului, publicul larg bottom up (de jos în sus) evenimente permanente & temporare surse proprii, donaţii de la persoane fizice aproximativ 4 ani

Autoevaluări asupra proiectului - sustenabilitate - durabilitate - scalabilitate - replicabilitate 26

Chestionar privind situaţia actuală a proiectelor de valorificare a patrimoniului comunitar abandonat

SOCIALIST MODERNISM www.socialistmodernism.com/ / office@bacu.ro / Dumitru Rusu

Problemă rezolvată de proiect Proiectul este dedicat istoriei arhitecturii modernist socialiste din perioada (55-85), militând pentru salvarea/preservarea elementelor valoroase.

Descriere succintă a activităţilor derulate Protejarea, reabilitarea și conservarea patrimoniului construit din perioada socialistă, respectiv monitorizarea activităţii de menţinere, protejare, conservare a patrimoniului arhitectural din Europa Centrală (fosta Germanie de Est, Serbia, Croaţia, Polonia, Republica Cheha, etc.) , de Est (Ukraina, Moldova, România, etc.)

Algoritmul demersului antreprenorial Propuneri de refuncţionalizare a unor clădiri/ansambluri/parcuri care nu mai sunt în uz sau sunt abandonate din motive economice/altele.

Partenerii proiectului Societatea civilă și autorităţile publice.

Factorii principali de succes ai proiectului Starea în care se află cartiere/cladiri/parcuri/zone agrement ale perioadei 60’-80’ lasă de dorit. Prin iniţiativele aplicate se vrea disciplinarea stilistică, arhitectonică și implicarea, în acest proces, atât a autorităţilor locale, cât și a societăţii civile, astfel încât, să conștientizeze valoarea arhitecturală a edificiilor, planificarea urbană și a ţesuturilor social și cultural care încă există.

Beneficiile pentru comunitate aduse de proiect În prezent proiectul vizează propuneri de revitalizare pentru câteva obiective construite în perioada modernismului socialist din orașe/municipii ale României și Rep. Moldova, având ca scop eliminarea construcţiilor parazitare, interzicerea închiderii balcoanelor, oprirea reabilitărilor necorespunzătoare, eliminarea publicităţii agresive de pe faţadele edificiilor și, în final, clasarea și listarea cartierelor, clădirilor, complexelor recreative, parcurilor ș.a.m.d.

Destinaţia anterioară și intervenţiile realizate asupra spaţiului Riscul ca aceste clădiri și zone urbane să dispară este destul de mare, unele dintre ele fiind în proces de demolare neautorizată/forţată sau de reabilitare.(ex. Ansamblu locuinte colective Pantelimon/ culori infantile re/inchiderea balcoanelor) Aceste acţiuni de reabilitare sunt, din păcate, necorespunzătoare, deoarece clădirile, fie sunt împânzite de construcţii parazitare, fie se folosesc materiale care le schimbă aspectul și le distruge caracterul.

Mesaj pentru alţi iniţiatori ai unui astfel de proiect ‘Invităm arhitecţi, urbaniști, activiști, și oricine este interesat de subiect să contribuie sau să ajute în dezvoltarea platformei.’

Chestionar privind situaţia actuală a proiectelor de valorificare a patrimoniului comunitar abandonat

Defence Architecture facebook.com/groups/1394454774138066/ / office@bacu.ro / Dumitru Rusu

ONG București militară proprietate privată a statului foarte bună, a încurajat iniţiativa implicare în proiect locuitorii orașului, publicul larg bottom up (de jos în sus) evenimente permanente aproximativ 4 ani

Autoevaluări asupra proiectului - sustenabilitate - durabilitate - scalabilitate - replicabilitate 28

Chestionar privind situaţia actuală a proiectelor de valorificare a patrimoniului comunitar abandonat

Defence Architecture facebook.com/groups/1394454774138066/ / office@bacu.ro / Dumitru Rusu

Problemă rezolvată de proiect Reabilitarea și aducere în patrimoniul cultural-naţional și militar a Bateriei 1-2 Mogoșoaia” ce face parte din fostul sistem de fortificaţii permanente realizat în jurul Capitalei la sfârșitul secolului al XIX-lea. Proiectul are ca scop, eliminarea cauzelor ce au produs degradarile, restaurarea, consolidarea si refunctionalizarea monumentului precum si amenajarea terenului adiacent acestuia. Se propune reabilitarea obiectivului si includerea acestuia in circuitul cultural si turistic.

Descriere succintă a activităţilor derulate Principalele obiective sunt valorificarea și sporirea atractivităţii cultural-turistice a Bucureștiului și integrarea din punct de vedere urbanistic a sistemului de fortificaţii în structura orașului. Realizarea unui asemenea proiect reprezintă o oportunitate pentru recuperarea a ceea ce se mai poate recupera din fostele fortificaţii si readucerea acestora în circuitul muzeistic militar si naţional, pentru conservarea unui patrimoniu cultural istoric irecuperabil si includera în circuitul turistic al capitalei si împrejurimilor.

Algoritmul demersului antreprenorial Proiectul recomandă o serie de intervenţii absolut necesare asupra monumentului istoric, cu rolul de a înlătura factorii care pun în pericol starea sa, intervenţii care au drept scop înlăturarea unor lucrări anterioare neavenite. În prima fază proiectul propune includerea obiectivului într-un program de cercetare, expertizare și proiectare a acestuia. În cea de-a doua fază se propune reabilitarea și refuncţionalizarea acestuia, în conformitate cu legile și normele de restaurare, păstrând identitatea și caracteristicile actuale ca obiectiv cu rol militar. În cea de-a treia fază se propune realizarea unor proiecte și campanii de promovare a acestora și a întregului sistem de fortificaţii.

Partenerii proiectului Reprezentanţi ai structurilor MApN (Muzeul Militar Naţional “Regele Ferdinand I”, Serviciul Istoric al Armatei, Direcţia domenii și infrastructuri, Unitatea Militară - 01668 care are în administrare acest obiectiv).

Factorii principali de succes ai proiectului Acest proiect propune atât revitalizarea obiectivului cât și extinderea ariei de preocupări a muzeografiei militare după modelele existente deja în ţări europene și după unele proiecte realizate deja la noi: Cetatea Albă-Iulia, Cetatea Medievală Sighișoara, Sibiu, Brașov, Bistriţa, Buzău, sau Cetatea Ţărănească Medievală Râșnov.

Beneficiile pentru comunitate aduse de proiect Se propune realizarea unei extensii a Muzeului Militar Naţional, dedicat sistemului de fortificaţii al Capitalei – Cetatea București, realizat la sfârșitul secolului al XIX-lea și în care să se expună artileria de fortificaţii aflată în patrimoniul muzeului militar naţional. Proiectul reprezintă un muzeu public, de importanţă naţională, cu o modalitate de expunere mixtă: în interior și în aer liber.

Destinaţia anterioară și intervenţiile realizate asupra spaţiului Sistemul de fortificaţii al orașului București reprezintă un ansamblu constructiv important atât pentru istoria orașului, cât și pentru istoria ţării. Valorificarea patrimoniului cultural, istoric și militar a Bucureștiului, sub aspectul său de oraș fortificat cu o structură defensivă unică la nivel naţional în acea epocă. Necesitatea reabilitării și a refuncţionalizării bateriilor rezidă și din dispunerea în proximitatea acestora a unor obiective culturale importante, precum Palatul Brâncovenesc de la Mogoșoaia, Palatul Știrbei din Buftea și de zone cu funcţiune de recreere urbană, printre care se numără pădurea și lacul Mogoșoaia și alte zone cu potenţial turistic și de agrement.

Mesaj pentru alţi iniţiatori ai unui astfel de proiect ‘Invitam arhitecti, urbanisti, activisti, si oricine este interesat de subiect sa contribuie sau sa ajute in dezvoltarea platformei.’ 29

Chestionar privind situaţia actuală a proiectelor de valorificare a patrimoniului comunitar abandonat

Hatch Atelier www.hatchatelier.ro / georgemarusteru@yahoo.com / Marusteru George Cristian

ONG București rezidenţială proprietate privată foarte bună, a încurajat iniţiativa implicare în proiect acces semi-privat, comunitatea de hackeri și makeri bottom up (de jos în sus) evenimente permanente și temporare proprii între 6 luni și un an

Autoevaluări asupra proiectului - sustenabilitate - durabilitate - scalabilitate - replicabilitate 30

Chestionar privind situaţia actuală a proiectelor de valorificare a patrimoniului comunitar abandonat

Hatch Atelier www.hatchatelier.ro / georgemarusteru@yahoo.com / Marusteru George Cristian

Problemă rezolvată de proiect Proiectul rezolvă o serie de probleme precum: lipsa de acces la echipamente tehnice pentru studenţi și elevi, lipsa unor spaţii tehnice și creative orientate spre publicul larg, lipsa pregătirii tehnice practice, lipsa iniţiativelor de educaţie non-formală și practică accesibile economic în domenii tehnice și artistice.

Descriere succintă a activităţilor derulate Întâlniri pe diverse teme tehnice (web design și development, 3D Printing, comunicare encriptată prin PGP, navigare sigură pe internet); participări la evenimente (Conferinţa LOAD, TedX Bucharest Interconnect); dezbateri (dezbatere Societatea Academică Română - “Vot electronic sau vot prin corespondenţă ?”); colaborări punctuale cu alte organizaţii.

Algoritmul demersului antreprenorial Conturat idee -> Stabilit reguli comunitate -> Căutat membri -> Demarat proiecte, cursuri și întălniri -> Formalizată forma legală ca Asociaţie -> Căutare parteneriate, sponsori.

Partenerii proiectului Centrul de Resurse pentru Organizaţiile Studenţești (CROS), Universitatea Alternativă (UA), Fundaţia Ceaţa, Asociaţia pentru Tehnologia Informaţiei (ApTI), Sponge Lab.

Factorii principali de succes ai proiectului Conceptul, abordarea grass-roots, abordarea de creștere organică, natura “good cause / simply a good idea” a proiectului.

Beneficiile pentru comunitate aduse de proiect Proiectul are valoare directă pentru membri prin accesul la echipament și la cunoștinţele celorlalţi membri, educaţia practică. Pentru publicul larg se oferă cursuri și întâlniri menite să abordeze practic diverse aspecte tehnice, este bazat pe donaţie asadar accesibil oricui, facilitează atât transferul de cunoștinţe practice, cât și potenţiale colaborări (networking).

Destinaţia anterioară și intervenţiile realizate asupra spaţiului Camera respectivă era folosită ca spaţiu de depozitare de către Universitatea Alternativă, a fost necesară renovarea (zugrăvit) și schimbarea instalaţiei electrice.

Mesaj pentru alţi iniţiatori ai unui astfel de proiect ‘Să găsească parteneri sau sponsori, auto-finanţarea fiind dificilă. ’

Chestionar privind situaţia actuală a proiectelor de valorificare a patrimoniului comunitar abandonat

Laborazon Makerspace www.laborazon.ro / magda@laborazon.ro / Magda Vieriu

ONG Brașov industrială proprietate privată a statului bună, dar nu a sprijinit iniţiativa indiferenţă faţă de proiect acces semi-privat, comunitatea de hackeri și makeri bottom up (de jos în sus) evenimente punctuale între 2 și 5 ani

Autoevaluări asupra proiectului - sustenabilitate - durabilitate - scalabilitate - replicabilitate 32

Chestionar privind situaţia actuală a proiectelor de valorificare a patrimoniului comunitar abandonat

Laborazon Makerspace www.laborazon.ro / magda@laborazon.ro / Magda Vieriu

Problemă rezolvată de proiect Proiectul propune stimularea inovaţiei pe plan local, stimularea creerii locurilor de muncă; proiectul se dorește a fi vector în educaţie, crearea și susţinerea unei comunităţi active și încurajarea activităţilor culturale, știinţifice și artistice în zonă.

Descriere succintă a activităţilor derulate Laborazon a oferit cursuri de croitorie, restaurare, tâmplărie, reciclare creativă. Platforma a desfășurat întâlniri săptămânale în cadrul clubului de electronică. A găzduit prezentări de tehnologie (Arduino, imprimare 3D), membrii au creat obiecte marca proprie și au vernisat expoziţii de fotografie. Au vizionat filme și organizat petreceri. S-au desfășurat cursuri în timpul săptămânii “Școala altfel” în licee din Brașov și s-a proiectat o instalaţie care generează curent electric pedalând la bicicletă în cadrul Electric Castle. Platforma a fost prezentă la târguri și evenimente creative (CreativEst, Autobaza Creativă, The Institute PopUp Shop)

Algoritmul demersului antreprenorial Identificat nevoie > coagulat echipa > accesat finanţare > închiriat spaţiu și utilat sumar > oferit rezidenţă tip abonament și desfășurat activităţi.

Partenerii proiectului Holver - prelucrare lemn, Universitatea Transilvania Brașov - Facultatea de Sociologie și Comunicare, Apparatus - platforma de fotografie și artă, Firestarter - agenţie de branding, Bohemian Square - festival, Amural - festival.

Factorii principali de succes ai proiectului ‘ Entuziasmul :) ‘

Beneficiile pentru comunitate aduse de proiect Laborazon completeaza curricula elevilor și liceenilor, oferă un loc în care designeri emergenţi să execute proiecte și să acceseze comunitatea ca piaţă, asigură vizibilitate și expunerea membrilor activi ai comunităţii, facilitează colaborări, etc

Destinaţia anterioară și intervenţiile realizate asupra spaţiului Spaţiul a găzduit Cooperativa Meșteșugărească “PROGRESUL” (proprietar), apoi redacţia revistelor Level și Chip. Cînd Laborazon a închiriat ultimul etaj, spaţiul nu gazduia decât departamentul de contabilitate al cooperativei. Spatiul necesita reabilitare termică, reparaţii la acoperiș și intervenţii la interior (pereţi și pardoseală). De asemenea, e nevoie de mobilare și utilare. În acest sens, echipa Laborazon a întocmit o propunere pentru care a căutat să atragă parteneri pentru implementare. ‘Acest lucru nu s-a concretizat și între timp am fost nevoiţi să renunţăm la spaţiu deoarece nu puteam funcţiona corespunzător în cadrul lui.’

Mesaj pentru alţi iniţiatori ai unui astfel de proiect ‘Adună în jurul tău cât mai mulţi parteneri din cât mai multe domenii de interes pentru proiectul tău și încheagă o echipă serioasă (consultanţi pentru accesare fonduri, oameni de comunicare, manageri, arhitecţi, designeri) și cunoaște cât mai mulţi din actorii locali care te-ar putea sprijini.’

Chestionar privind situaţia actuală a proiectelor de valorificare a patrimoniului comunitar abandonat

Depozitul de timp liber http://androisacalis.ro/proiecte/#recreere-si-sport-2 / bucuresti@propatrimonio.org / Oana Androi

ONG Turda, judeţul Cluj industrială proprietate privată foarte bună, a încurajat iniţiativa indiferenţă faţă de proiect locuitorii orașului, publicul larg bottom up (de jos în sus) evenimente punctuale între 2 și 5 ani

Autoevaluări asupra proiectului - sustenabilitate - durabilitate - scalabilitate - replicabilitate 34

Chestionar privind situaţia actuală a proiectelor de valorificare a patrimoniului comunitar abandonat

Depozitul de timp liber http://androisacalis.ro/proiecte/#recreere-si-sport-2 / bucuresti@propatrimonio.org / Raluca Munteanu

Problemă rezolvată de proiect Integrarea clădirii fostei fabrici de bere Turda în viaţa orașului.

Descriere succintă a activităţilor derulate Workshop de structuri de lemn în curtea fostei fabrici prin care s-a ridicat o scenă, proiectul intitulându-se Depozitul de Timp Liber. Scena completează demersurile Centrului Raţiu pentru Democraţie de a revitaliza clădirea fabricii. Ca o primă etapă în acest sens, CRD a înfiinţat în unul dintre spaţiile fabricii, Fabrica de Timp Liber, un centru comunitar pentru tineret. Depozitul de Timp Liber completează activităţile acestui centru oferindu-i ocazia de a funcţiona și în curtea fabricii, pe malul râului Arieș (piese de teatru, concerte, targuri etc.).

Algoritmul demersului antreprenorial Pași: 1. Tema de proiectare: Realizarea unui pavilion de lemn cu caracter provizoriu ce va fi utilizat ca scenă în aer liber pentru activităţile Fabricii de Timp Liber și pentru comunitatea din Turda. 2. Faza de proiectare. 3. Studii, analiză, viziune, concept, obiective workshop. 4. Stabilirea soluţiei finale. 5. Elaborarea unui program de lucru pe săptămâni pentru pregătirea workshopului; 6. Obţinerea autorizaţiei de construire. 7. Elaborarea și ajustarea bugetului. 8. Organizarea și pregătirea workshopului.

Partenerii proiectului Organizare: Centrul Raţiu pentru Democraţie prin Pamela Raţiu – Director Executiv și Doiniţa Pop – Coordonator de Proiect din partea CRD; Fabrica de Timp Liber (Centrul de Tineret din incinta Fabricii de Bere – iniţiativă CRD); Fundaţia Pro Patrimonio: arh. Șerban Sturdza, arh. Oana Androi și arh. Ruxandra Sacaliș – coordonatori de proiect din partea Pro Patrimonio; Marius Șoflete Inginerie Creativă Proiectare: Arhitectură: S.C. Prodid S.R.L. prin arh. Oana Androi și arh. Ruxandra Sacaliș, consultant arh. Șerban Sturdza; Structură: Ing. Marius Șoflete. Șantier: Diriginte de șantier și responsabil tehnic cu execuţia: ing. Tichy Ana, Coordonator workshop și responsabil pentru pregătirea participanţilor pe partea de dulgherie și ingineria lemnului: ing. Marius Șoflete, 10 participanţi la workshop – arhitecţi și peisagiști din România și Franţa, Arh. Oana Androi, arh. Ruxandra Sacaliș, Ing. Marius Șoflete, Voluntari CRD, Alpinist utilitar: Andrei Ilieș, S.C. General Pro Construct S.R.L. Sponsori: The Raţiu Family Charitable Foundation,S.C. Prebet Aiud S.A., Holver România, S.C. Montana S.R.L., Stratuscom Blaj, Rothoblaas, S.C. General Pro Construct S.R.L., Evohouse, Tichy Ana PFA

Factorii principali de succes ai proiectului 1. Realizarea proiectului cu sprijinul volutarilor și al comunităţii locale, în special tineri; 2. Colaborarea dintre actorii principali implicati în organizarea workshopului; 3. Implicarea cu succes a companiilor private care au inteles importanta demersului pentru comunitatea turdeană și au oferit sponzorizări.

Beneficiile pentru comunitate aduse de proiect A fost realizată o scenă de care orașul Turda se poate bucura prin organizarea de evenimente culturale în aer liber și care va contribui astfel la revitalizarea zonei fostei fabrici de bere - clădire monument istoric.

Destinaţia anterioară și intervenţiile realizate asupra spaţiului Clădirea este în curs de regenerare. S-a renovat un spatiu interior pentru centrul comunitar, Fabrica de Timp Liber. Există un proiect pentru regenerarea și reconversia întregii clădiri. Interventia workshopului a dus la integrarea curţii în acestă schemă de regenerare și a făcut un prim pas în viziunea de conectare a clădirii și curţii de râul Arieș și, mai departe, de restul orașului.

Mesaj pentru alţi iniţiatori ai unui astfel de proiect ‘Să înţeleagă contextul cultural, social, economic și geografic în care care se află clădirile și să le integreze corespunzător pentru beneficiul comunităţii.’ 35

Chestionar privind situaţia actuală a proiectelor de valorificare a patrimoniului comunitar abandonat

Fabrica de timp liber http://www.fabricadetimpliber.ro/index.php/ro/ / florin.stan@ratiucenter.ro / Florin Stan

ONG Turda, judeţul Cluj industrială proprietate privată foarte bună, a încurajat iniţiativa implicare în proiect locuitorii orașului, publicul larg bottom up (de jos în sus) evenimente permanente și temporare donaţii de la persoane fizice între 6 luni și un an

Autoevaluări asupra proiectului - sustenabilitate - durabilitate - scalabilitate - replicabilitate 36

Chestionar privind situaţia actuală a proiectelor de valorificare a patrimoniului comunitar abandonat

Fabrica de timp liber http://www.fabricadetimpliber.ro/index.php/ro/ / florin.stan@ratiucenter.ro / Florin Stan

Problemă rezolvată de proiect Problema existenţei unui spaţiu comunitar destinat activităţilor civice, culturale ecologice etc. derulate de ONG-uri sau grupuri de iniţiativă din oraș.

Descriere succintă a activităţilor derulate În curtea de cca 3000 mp a fabricii de bere a fost amenajat un parc public și o scenă pentru concerte și spectacole. Într-o aripă a clădirii a fost amenajat un spaţiu pentru activităţi in-door și birouri. Printre activităţile care s-au derulat până acum la Fabrica de Timp Liber se numără târgurile săptămânale, repetiţii și concerte de muzica rock, activităţi de escaladă, diverse activităţi pentru copiii, expoziţii de fotografie, dezbateri publice, etc.

Algoritmul demersului antreprenorial În urmă cu trei ani s-a pus problema transformării acestei clădiri într-un spaţiu comunitar. A fost organizat un brainstorming pentru fixarea numelui clădirii (Fabrica de Timp Liber) și apoi a fost facută o cercetare socială pentru a se afla ce doresc cetăţenii Turzii să se întâmple acolo. Pe baza rezultatelor cercetării a fost scris un proiect cu finanţare norvegiană, proiect prin care, în perioada 1 sept. 2014-30 sept. 2015, au fost realizate o parte din lucrările de infrastructură.

Partenerii proiectului Primăria Turda, S.C. Domeniul Public Turda S.A., S.C. Compania de Apă S.A., S.C. Asa Cons S.A., S.C. Transilvania Impact S.R.L., Romsilva Cluj, elevi de liceu, elevi din școlile gimnaziale, seniori etc.

Factorii principali de succes ai proiectului Susţinerea din partea Fundaţiei Familiei Raţiu de la Londra, relaţia foarte bună cu mediul de afaceri din Turda.

Beneficiile pentru comunitate aduse de proiect Grupurile de iniţiativă din Turda vor avea un spaţiu în care să-și desfășoare activitatea, cetăţenii pot propune și pot iniţia activităţi și proiecte, va exista un spaţiu în care fiecare cetăţean al orașului se poate regăsi.

Destinaţia anterioară și intervenţiile realizate asupra spaţiului Destinaţia anterioară a fost fabrica de bere și depozit de alcool. Pentru spaţiu de birouri și activităţi in-door a fost schimbat acoperișul, au fost schimbate geamurile și ușile, a fost refacută instalaţia electrică și instalaţia de apă-canal, au fost construite trei grupuri sanitare. În curte a fost construită o scenă acoperită din lemn și un parc proiectat de studenţii de la USAMV Cluj (alei pavate, arbori și arbuști ornamentali etc.)

Mesaj pentru alţi iniţiatori ai unui astfel de proiect ‘Este foarte importantă relaţia cu agenţii economici, aceasta poate înlocui fonduri importante pentru ca anumite lucrări se pot face prin efortul acestora. În general, firmele preferă să facă o lucrare din domeniul lor decât să acorde un sprijin bănesc.’

Chestionar privind situaţia actuală a proiectelor de valorificare a patrimoniului comunitar abandonat

60 biserici de lemn www.propatrimonio.org 60bisericidelemn.ro / bucuresti@propatrimonio.org / Raluca Munteanu

Tip de organizaţie Localizare Tipologie Regim juridic Relaţia cu proprietarul Relaţia cu autorităţile

ONG judeţele Vâlcea și Hunedoara clădiri de cult proprietate privată foarte bună, a încurajat iniţiativa implicare în proiect

Public ţintă Tip de iniţiativă Tip de activitate Durata activităţilor Surse de finanţare Proiectul funcţionează de

locuitorii regiunilor, publicul larg bottom up (de jos în sus) evenimente permanente și temporare peste 5 ani

Autoevaluări asupra proiectului - sustenabilitate - durabilitate - scalabilitate - replicabilitate 38

Chestionar privind situaţia actuală a proiectelor de valorificare a patrimoniului comunitar abandonat

60 biserici de lemn www.propatrimonio.org 60bisericidelemn.ro / bucuresti@propatrimonio.org / Raluca Munteanu

Problemă rezolvată de proiect Reintegrarea bisericilor de lemn abandonate din sate în viaţa comunităţii.

Descriere succintă a activităţilor derulate Intervenţii de urgenţă pentru clădiri de patrimoniu și acţiuni de conștientizare; implicarea publicului în salvarea patrimoniului.

Algoritmul demersului antreprenorial Intervenţie de urgenţă și implicare de lungă durată a localnicilor.

Partenerii proiectului Preoţi, primari, localnici (dulgheri sau vecini)

Factorii principali de succes ai proiectului Buget foarte redus, multă implicare voluntară și rezultate imediate.

Beneficiile pentru comunitate aduse de proiect Conștientizarea valorilor și solidaritate între loclanici pentru un obiect cu semnificaţie pentru comunitate. Prin acest proiect se urmărește și conștientizarea, în rândul profesioniștilor, a valorii patrimoniului de lemn (desconsiderată în prezent).

Destinaţia anterioară și intervenţiile realizate asupra spaţiului Au fost și sunt biserici, dar acum au și calitatea de spaţii comunitare și puncte de atracţie turistică.

Chestionar privind situaţia actuală a proiectelor de valorificare a patrimoniului comunitar abandonat

Conservarea conacului Perticari-Davila facebook.com/Pro-Patrimonio-645375158861409/ / bucuresti@propatrimonio.org / Raluca Munteanu

ONG Izvoru, judeţul Argeș clădire rezidenţială proprietate privată foarte bună, a încurajat iniţiativa indiferenţă faţă de proiect locuitorii regiunii, publicul larg bottom up (de jos în sus) evenimente permanente și temporare peste 5 ani

Autoevaluări asupra proiectului - sustenabilitate - durabilitate - scalabilitate - replicabilitate 40

Chestionar privind situaţia actuală a proiectelor de valorificare a patrimoniului comunitar abandonat

Conservarea conacului Perticari-Davila facebook.com/Pro-Patrimonio-645375158861409/ / bucuresti@propatrimonio.org / Raluca Munteanu

Problemă rezolvată de proiect Oprirea degradării și vandalizării conacului Perticari-Davila și reconectarea cu satul.

Descriere succintă a activităţilor derulate Structura de protecţie și curăţenie în ruinele conacului mic, activităţi periodice cu școala în subsolul conacului mic (ateliere pentru obiecte de crăciun, mărtișoare, seri de proiecţii, expoziţii, ping-pong, etc.)

Algoritmul demersului antreprenorial Împrejmuirea ruinelor și evacuarea molozului, cercetare sociologică în sat și stabilirea de contacte locale, organizarea de evenemente cu sprijinul contactelor locale și atragerea de simpatizanţi, colectare de idei.

Partenerii proiectului Directorul școlii, bibliotecara, tineri care provin din sat, dar studiază în Pitești sau București.

Factorii principali de succes ai proiectului Nevoia de alternative culturale în sat.

Beneficiile pentru comunitate aduse de proiect Educaţie alternativă pentru tineri, loc comunitar și valorificarea memoriei locale.

Destinaţia anterioară și intervenţiile realizate asupra spaţiului Conacul familiei Pertiari-Davila, transformat în CAP în perioada comunistă, vandalizat până la ruină după 2000.

Mesaj pentru alţi iniţiatori ai unui astfel de proiect ‘Efort susţinut pentru stabilirea de relaţii bune (beneficii de ambele părţi) cu comunitatea locală.’

Chestionar privind situaţia actuală a proiectelor de valorificare a patrimoniului comunitar abandonat

Despre mină și oameni la Brad facebook.com/profile.php?id=100011770774712&fref=ts / pascuggabi.arch@gmail.com / Pascu Gabriela

persoană fizică Brad, judeţul Hunedoara clădire industrială proprietate privată foarte bună, a încurajat iniţiativa implicare în proiect locuitorii regiunii, publicul larg bottom up (de jos în sus) evenimente punctuale surse proprii mai puţin de 6 luni

Autoevaluări asupra proiectului - sustenabilitate - durabilitate - scalabilitate - replicabilitate 42

Chestionar privind situaţia actuală a proiectelor de valorificare a patrimoniului comunitar abandonat

Despre mină și oameni la Brad facebook.com/profile.php?id=100011770774712&fref=ts / pascuggabi.arch@gmail.com / Pascu Gabriela

Problemă rezolvată de proiect Înţelegerea conceptului de patrimoniu industrial (cu aplicabilitate în comunitatea Brad) și schimbarea modului de percepţie negativă cu privire la astfel de zone.

Descriere succintă a activităţilor derulate 1. Cunoașterea teritoriului studiat și punerea sa în valoare prin acţiuni de promovare a patrimoniului cultural. 2. Acţiuni de stimulare a comunităţii într-o implicare activă și participativă la nivel local, cu atenţie deosebită asupra tinerilor – viitorii utilizatori ai patrimoniului existent și chiar potenţiali promotori. Aceste acţiuni au fost începute în anul 2015, prin realizarea cu elevii a unor exerciţii de înţelegere a cadrului construit în care trăiesc.

Algoritmul demersului antreprenorial Proiectul iniţiat de Asociaţia PACT are ca obiectiv principal promovarea valorilor patrimoniale locale și stimularea acţiunilor civice de conștientizare a acestor valori de către comunitatea locală, prin diferitele categorii de actori locali implicaţi în proiect. Proiectul mai intenţionează să crească vizibilitatea zonei aurifere studiate (tururi ghidate, brosuri, etc.). O bună înţelegere și cunoaștere a teritoriului din perspectiva patrimoniului cultural (tangibil și intangibil) poate deveni o strategie de „negociere” a scenariilor de revitalizare economică într-o manieră sustenibilă.

Partenerii proiectului Administraţia locală, Ziarul Local.

Factorii principali de succes ai proiectului 1. Implicarea tinerilor, viitori utilizatori ai patrimoniului. 2. Implicarea administraţiei publice, care în acest fel începe să devină conștientă de valorile pe care încă le are în teridoriul pe care îl administrează.

Beneficiile pentru comunitate aduse de proiect Conștientizarea valorilor patrimoniale locale și a beneficiilor pe care punerea lor în valoare le-ar putea avea la nivelul comunităţii.

Destinaţia anterioară și intervenţiile realizate asupra spaţiului Fiind vorba despre o zonă în care se exploata aur, prin urmare industrie minieră, nu se poate discuta despre un spaţiu, ci despre un cumul de clădiri, un areal urban.

Mesaj pentru alţi iniţiatori ai unui astfel de proiect ‘Implicarea comunităţii locale este esenţială. Explicitarea potenţialului prin exemplificări este obligatoriu.’

Chestionar privind situaţia actuală a proiectelor de valorificare a patrimoniului comunitar abandonat

Grădina Sticlarilor facebook.com/gradinasticlarilor/?fref=ts / gradinasticlarilor@gmail.com / Laptoiu Irina

operator economic București,sector 3 clădire rezidenţială proprietate privată a încurajat iniţiativa dar nu în totalitate indiferenţă faţă de proiect locuitorii orașului, publicul larg bottom up (de jos în sus) profit reinvestit (antreprenoriat social și cultural) evenimente permanente și temporare surse proprii, donaţii de la persoane fizice între 6 luni și un an

Autoevaluări asupra proiectului - sustenabilitate - durabilitate - scalabilitate - replicabilitate 44

Chestionar privind situaţia actuală a proiectelor de valorificare a patrimoniului comunitar abandonat

Grădina Sticlarilor facebook.com/gradinasticlarilor/?fref=ts / gradinasticlarilor@gmail.com / Laptoiu Irina

Problemă rezolvată de proiect Recuperarea unei clădiri cu valoare de patrimoniu care a fost abandonată o perioadă lungă de timp.

Descriere succintă a activităţilor derulate Activităţi punctuale precum ateliere pentru obiecte de crăciun, mărtișoare, seri de proiecţii, expoziţii, târguri, etc.

Algoritmul demersului antreprenorial ‘Recycle, Reuse, Repurpose...am evitat în a cumpara lucruri noi si am reconditionat din ce am avut la dispoziţie’

Partenerii proiectului Noaptea caselor, Meloterapie, Revitalizarea Meșteșugurilor pirdute ( arta de a sufla în sticlă).

Factorii principali de succes ai proiectului Proces desfășurat cu pași mărunţi.

Beneficiile pentru comunitate aduse de proiect Reintegrarea unei clădiri valoroase în circuitul cultural - economic al orașului.

Destinaţia anterioară și intervenţiile realizate asupra spaţiului Atelierele meșteșugarilor care suflă sticla.

Chestionar privind situaţia actuală a proiectelor de valorificare a patrimoniului comunitar abandonat

Calup www.calup.ro / lorant.mihat@calup.ro / Mihat Mark Lorant

operator economic București proprietate privată a încurajat iniţiativa dar nu în totalitate indiferenţă faţă de proiect locuitorii orașului, publicul larg bottom up (de jos în sus) profit reinvestit (antreprenoriat social și cultural) evenimente temporare surse proprii, sponsorizări private, donaţii de la persoane fizice între 2 și 5 ani

Autoevaluări asupra proiectului - sustenabilitate - durabilitate - scalabilitate - replicabilitate 46

Chestionar privind situaţia actuală a proiectelor de valorificare a patrimoniului comunitar abandonat

Calup www.calup.ro / lorant.mihat@calup.ro / Mihat Mark Lorant

Problemă rezolvată de proiect Calup își propune să găsească și să promoveze soluţii creative de (re)dezvoltare sustenabilă pentru spaţiile valoroase din oraș care stau nefolosite de mai mult de un an din motive economice, legale, sociale sau culturale.

Descriere succintă a activităţilor derulate Din 2013 organizează evenimente de tip Open House în imobile de patrimoniu nefolosite, propunând și promovând soluţii creative de redezvoltare ale acestora. Acţionează ca o platformă pentru artiști, designeri și arhitecţi, creând o reţea creativă și activă de profesioniști, care colaborează pentru a găsi soluţii adaptabile imobilelor gazdă. Din 2015 dezvoltă o platformă online care servește ca o unealtă pentru comunitatea creativă în identificarea și folosirea temporară a clădirilor nefolosite.

Algoritmul demersului antreprenorial Calup funcţionează ca o intreprindere socială cu profit reinvestit. Valorifică perioadele de nefolosire ale clădirilor de patrimoniu prin activităţi temporare care ne susţin activitatea și promovează imobilele, creând o situaţie de win - win pentru toţi cei implicaţi.

Partenerii proiectului Comunitatea, agenţi imobiliari, Wolfhouse Productions, Nod Makerspace, Efort colaborativ între studiouri de arhitectură și urbanism, ONG-uri din domeniu și alţi profesioniști.

Factorii principali de succes ai proiectului Punctul forte al proiectului este dezvoltarea unor soluţii creative prin eforturi colaborative în cadrul unei comunităţi. Procesul: 1. Identificarea spaţiilor nefolosite cu potenţial de refolosire. 2. Documentarea, identificarea problemelor și prezentarea pe calup.ro. 3. Crowdsourcing pentru găsirea de soluţii creative oportune și sustenabile și propunerea de intervenţii temporare strategice care potenţează o posibilă dezvoltare ulterioară. 4. Organizarea de evenimente Open House care promovează soluţiile găsite.

Beneficiile pentru comunitate aduse de proiect Proiectul dezvoltă soluţii printr-un proces educativ și creativ. Încurajarea și susţinerea industriilor creative și culturale prin implicarea în procesul de (re)dezvoltare al fondului construit valoros. Educaţia publicului prin activităţi participative și evenimente de promovare al patrimoniului contruit. Identificarea problemelor recurente și implicarea comunităţii în devoltarea de soluţii și propunerea de politici publice pentru rezolvarea acestora.

Mesaj pentru alţi iniţiatori ai unui astfel de proiect ‘Spaţiile în care am intervenit aveau nevoie de obicei de igienizare, verificarea utilităţilor existente și găsirea de soluţii pentru dotarea lor temporară pentru a fi puse în funcţiune cu efort minim. Intervenţiile noastre sunt temporare și au un caracter scenografic, deci mare parte din efort se duce în valorificare spaţiilor prin instalaţii artistice și amenajări interioare dedicate în funcţie de scenariul ales.’

Chestionar privind situaţia actuală a proiectelor de valorificare a patrimoniului comunitar abandonat

NOD makerspace www.nodmakerspace.ro / tamina@nodmakerspace.ro / Tamina Lolev

operator economic Industria Bumbacului, București, sector 4 clădire industrială proprietate privată bună, dar nu încurajează iniţiativa indiferenţă faţă de proiect locuitorii orașului, publicul larg bottom up (de jos în sus) profit reinvestit (antreprenoriat social și cultural) evenimente permanente și temporare surse proprii, sponsorizări private, contribuţii ale membrilor un an

Autoevaluări asupra proiectului - sustenabilitate - durabilitate - scalabilitate - replicabilitate 48

Chestionar privind situaţia actuală a proiectelor de valorificare a patrimoniului comunitar abandonat

NOD makerspace www.nodmakerspace.ro / tamina@nodmakerspace.ro / Tamina Lolev

Problemă rezolvată de proiect Ideea lansării unui makerspace vine din conștienzarea nevoii pe care o au toţi cei care vor să pună mâna să facă ceva și nu au resursele potrivite, cum ar fi spaţiu, instrumente, finanţare, oameni cu care să lucreze sau de la care să înveţe.

Descriere succintă a activităţilor derulate În 2015, Nod Makerspace a asistat la dezvoltarea unui număr de start-up-uri ce au beneficiat de pluridisciplinaritatea și deschiderea spre piaţa pe care o oferă brandul și comunitatea Nod. În paralel, istoria de un an a makerspace-ului este încărcată cu o serie de evenimente relevante pentru comunităţile creative: conferinţe, concursuri de design, târg de design local și cursuri practice, ocazie cu care au fost dezvoltate o serie de parteneriate strategice.

Algoritmul demersului antreprenorial 2014 - contractarea spaţiului -> șantier - sponsorizări -> model economic hibrid, spaţiul este susţinut din abonamentele membrilor (model caracteristic huburilor) și are, în plus, alte câteva surse de venit: servicii (producţie - caracteristică makerspace-urilor, design, găzduire evenimente). ‘În concluzie, Nod este undeva între un business și un ONG pentru că este pentru și despre o comunitate și nevoile ei, se autosusţine, iar profitul se reinvestește constant în dezvoltare.’

Partenerii proiectului TMobile, Hornbach,Epson, Transparent, Saint Gobain, Rigips, Isover, ForIT, RoboFun, The Plot,

Factorii principali de succes ai proiectului Comunitatea, experienţa anterioară în transformarea de spaţii nefolosite și o experienţa anterioară de business.

Beneficiile pentru comunitate aduse de proiect Tinerii profesioniști găsesc la Nod, pe lângă consiliere teoretică, pregătirea practică necesară implementării prototipurilor la care lucrează. Proiectul aduce, astfel, o rezolvare a nevoii de spaţiu, de echipamente și de instrumente necesare lansării pe piaţă a micilor antreprenori. Partenerii Nod sunt atrași de acest mediu datorită comunităţii de creativi, care crează valoare și care pot deveni parteneri sau clienţi pentru aceștia.

Destinaţia anterioară și intervenţiile realizate asupra spaţiului Spaţiul a fost anterior o hală industrială: Filatura din cadrul platformei Industria Bumbacului. Intervenţiile au fost făcute la interiorul clădirii: igienizarea și curăţarea spaţiului, refacerea instalaţiilor electrice, termice, sanitare, compartimentări.

Chestionar privind situaţia actuală a proiectelor de valorificare a patrimoniului comunitar abandonat

Ambasada www.plai.ro/ambasada

/ andreea.iager@plai.ro / Andreea Iager-Tako

Tip de organizaţie Localizare Tipologie Regim juridic Relaţia cu proprietarul Relaţia cu autorităţile

ONG Timișoara clădire industrială proprietate privată a încurajat iniţiativa dar nu în totalitate implicare în proiect

Public ţintă Tip de iniţiativă Tip de activitate Durata activităţilor Surse de finanţare Proiectul funcţionează de

locuitorii orașului, publicul larg bottom up (de jos în sus) non profit evenimente permanente și temporare surse proprii, finanţări internaţionale între un an și 2 ani

Autoevaluări asupra proiectului - sustenabilitate - durabilitate - scalabilitate - replicabilitate 50

Chestionar privind situaţia actuală a proiectelor de valorificare a patrimoniului comunitar abandonat

Ambasada www.plai.ro/ambasada

/ andreea.iager@plai.ro / Andreea Iager-Tako

Problemă rezolvată de proiect Funcţionând ca un HUB cultural, centru cultural independent, AMBASADA și-a propus de la început și oferirea de conţinut care să crească capacitatea de acţiune și impact a comunităţii creative și non-profit și să fie un spaţiu alternativ pentru comunitatea de business loclă, freelanceri, antreprenori dar și companii cu experienţă care pot susţine și oferi înapoi comunităţii prin conectarea cu mediul creativ și non-profit.

Descriere succintă a activităţilor derulate În primul an de existenţă a gazduit 675 de evenimente și a generat 3 monster jam sessions, 2 concerte care au atras peste 1000 de vizitatori, 3 Meet the AMBASADOR - întâlniri cu specialiști pe diferite domenii și 200 de ore de consiliere gratuită în organizare de evenimente.

Algoritmul demersului antreprenorial Ca intreprindere socială, organizaţie non-profit, aceasta iniţiativă de reconversie culturală se bazează pe activitatea unei cafenele și atragerea operatorilor orientaţi spre profit ca să plătească servicii de organizare de evenimente, susţinând astfel mediu non-profit și creativ.

Partenerii proiectului AMBASADA a început introducând business plan-ul într-un proiect european de dezvoltarea resurselor umane. ‘Ne dorim să fim un punct de dialog între operatori și instituţii de stat finanţatoare. Aplicăm la granturi periodic în speranţa că vom putea dezvolta programe educaţionale nișate pentru comunitate.’

Factorii principali de succes ai proiectului Ideea a pornit din comunitate, din interacţiunea cu mediul non-profit și creativ în cadrul festivalului PLAI. Nevoia de bază este una reală, atât cea legată de nevoi hard (de spaţiu, de insfrastructură, de susţinere) cât și cea soft (de conectare, cunoaștere, schimb de idei, construit de evenimente împreună). Conectarea unei comunităţi care nu a fost deloc unită a ajutat în promovarea organică și oferă și stabilitatea ideii pe termen lung.

Beneficiile pentru comunitate aduse de proiect Dovada clară că reconversiile culturale pot avea loc și că spaţiile industriale au un potential enorm, sunt extrem de valoroase arhitectural si istoric, parte din trecutul nostru. Se promovează ideea de învăţare prin diversitate, împărtășirea de know-how crește capacitatea comunităţii creative și non-profit, existenţa unui sediu deschis tuturor pentru desfășurarea de activităţi și proiecte.

Destinaţia anterioară și intervenţiile realizate asupra spaţiului Spaţiul este o fostă unitate de design îi producţie pentru Fabrica de Pălării PALTIM. Spaţiul a necesitat o reabilitare și reamenajare completă, de la acoperiș, la betonul din podele, refăcuţi toţi pereţii, reţele sanitare și electrice, reamenajarea curţii interioare și exterioare, etc.

Chestionar privind situaĹŁia actualÄ&#x192; a proiectelor de valorificare a patrimoniului comunitar abandonat

Chestionarul rămâne deschis online și poate fi completat pe până la sfârșitul lunii mai 2016, la următoarea adresă: http://goo.gl/forms/cmzbGAN9jg

O cercetare:

calup

Grup de lucru: Minsiterul pentru Consultare Publică și Dialog Social

Cancelaria Primului Ministru

Ministerul Culturii

București, aprilie 2016

Ministerul Economiei, Comerţului și Relaţiilor cu Mediul de Afaceri