Radiografia direcţiei socio-economice şi de mediu în România
Proiect SEVER CO2 Spre o Economie Verde cu Emisii Reduse de CO2
Ianuarie 2014
vvv
www.terramileniultrei.ro
www.snspa.ro
Introducere ”Radiografia direcției socio-economice și de mediu în România” reprezintă o analiză a direcției de dezvoltare a politicilor publice de mediu din perspectiva grupului țintă vizat în proiectul „Spre o Economie Verde cu Emisii Reduse de CO2 – SEVER CO2”. Obiectivul general al proiectului este să reunească reprezentanți ai ONG-urilor de mediu, ai mediului academic și ai sectorului de afaceri care să puna bazele unei viziuni asupra tranziției către o nouă realitate economică în România. SEVER CO2 este finanțat prin Fondul Tematic pentru Participarea Societăţii Civile prin Programul de Cooperare Elvetiano-Român. Materialul de față este rezultatul analizei chestionarelor aplicate pentru selectarea membrilor grupului de lucru și elaborarea politicilor de mediu din cadrul proiectului. În cadrul cercetării au fost aplicate un număr de 37 de chestionare. Analiză este împărţită în 4 secţiuni: prima secţiune se concentrează pe analiza opiniilor cu privire la evoluțiile din cadrul domeniului energiei, a doua secțiune trece în revistă opiniile respondeților cu privire la dezvoltările dorite în domeniul transportului, iar a treia secțiune trece în revistă opiniile respondeților cu privire la problemele generale legate de politicile de mediu din România. În ultima secțiune sunt schițate o serie de concluzii.
www.terramileniultrei.ro
www.snspa.ro
2
1. Energie
În cadrul primei secțiuni a chestionarului au fost abordare o serie de probleme legate de cele mai bune modalități de dezvoltare și implementare a tehnologiilor necesare pentru producerea necesarului de energie al României în următoarele decenii. Opiniile cu privire la posibilitatea ca până în anul 2050, România să îşi poată acoperi consumul de energie electrică producând fără a emite gaze cu efect de seră, releva o imagine mai moderat pesimistă, cu 18.9% din respondenți considerând că acest lucru nu este posibil, și alți 32.4% considerând că este prosibil doar într-o mică măsură. Comentariile participanților la studiu pun accent pe potențialul surselor de energie regenerabilă dar și pe importanța factorului politic care trebuie să găsească soluții de politici publice pentru a stimula investițiilor în surse alternative de energie. La întrebarea privind domeniul asupra căruia este necesar să se intervină cu prioritate în sectorul energetic, din perspectiva dezvoltării unei economii cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră respondenții au indicat o distribuție echilibrată a priorităților. În timp ce Producerea producerea/conversia energiei a obținut o medie de 53%, îmbunătăţirea eficientei energetice la consumator a obținut 47%. Trebuie menționat faptul că opiniile au fost destul de divergente astfel încât deviația standard a rezultatelor a fost 28%, factor care indica lipsa unui consens în această privință În schimb, opiniile respondenților cu privire la modalitatea firească de evoluţie a dezvoltării sistemului energetic naţional (SEN) în perspectiva anilor 2050 se orientează în mod hotărât în direcția producerii energiei electrice la locul de consum și dezvoltarea SEN după conceptul smart grid, cu o medie de 70% ( având totuși o deviație standar destul de mare) față de numai 30% în favoarea producerii energiei electrice concentrat în anumite locaţii și transportarea acesteia către punctele de consum. O serie de respondenți au argumentat că în contextul punerii accentului pe microsurse de energie regenerabilă această opțiune este cea mai eficientă și coerentă. Un respondet a argumentat faptul că această abordare contribuie și la „Eliminarea pierderilor de energie prin transport, reducerea costului energiei prin eliminarea echipamentelor și instalaţilor electrice de transport, sistemul Smart grid este foarte flexibil și adaptabil .” De asemenea, un alt respondent a subliniat faptul că “Ponderea producţiei în unităţi de mare capacitate cu transportul energiei spre punctele de consum va scădea din cauza închiderii termocentralelor pe cărbune în baza argumentelor economice și de mediu. Piaţa va continua să fie distorsionată (derogări, alocări cu titlu gratuit de certificate de emisii etc) până la orizontul 2022 – 2025, însă preţul în scădere al diverselor tehnologii va determina și producţie decentralizată precum și transformarea sistemului de transmisie, distribuţie, contorizare.” În cadrul chestionarului respondenții au fost rugați să ierarhizeze în ordinea importanței (110, 1 fiind cea mai importantă) potențialele măsuri pentru dezvoltarea sistemului
www.terramileniultrei.ro
www.snspa.ro
3
energetic naţional în vederea asigurării securităţii enegetice a ţării și a accesibilităţii și a afordabilității energiei electrice la consumator în condiţiile „Energy Roadmap 2050.” Cele două măsuri considerate cele mai importante și având cel mai mare grad de consens (deviații standard de doar 1.9 și 1.8) sunt: Producerea energiei electrice prin utilizarea resurselor energetice regenerabile eoliene (cu o medie de 2.85) și Producerea energiei electrice prin utilizarea resurselor energetice regenerabile solar fotovoltaice instalate la nivel de consumator (pe acoperişurile/faţadele/suprafeţele vitrate ale clădirilor) (cu o medie de 2.97). Pe poziţia a treia și a patra se situează Producerea energiei electrice prin utilizarea resurselor energetice regenerabile solar fotovoltaice în parcuri de dimensiuni mari (cu o medie de 3.52) și Producerea energiei electrice prin utilizarea resurselor energetice regenerabile tip biomasă, prin cultivarea unor plante destimate acestui scop (cu o medie de 4.52). Al treilea grup ca importanță este constituit din măsurile privind producerea energiei electrice prin utilizarea resurselor energetice regenerabile de tip biomasa (reziduuri rezultate din activităţile agricole / exploatarea lemnului) (cu o medie de 4.59), producerea energiei electrice prin utilizarea resurselor energetice regenerabile tip biomasa, prin cultivarea unor plante destimate acestui scop (cu o medie de 4.61) și adoptarea măsurilor posibile pentru îmbunătăţirea eficienței energetice la consumator (cu o medie de 4.81). În schimb, o serie de măsuri au avut medii de peste 5, indicând un interes slab pentru acestea: Producerea energiei electrice prin utilizarea combustibililor fosili și utilizarea sistemelor de captare și stocare a CO2; Producerea energiei electrice prin utilizarea combustibilului nuclear; Producerea energiei electrice prin utilizarea resurselor energetice regenerabile de tip biomasă (reziduuri rezultate din activităţile agricole / exploatarea lemnului); Micro-hidro. Cu privire la utilitatea micro-hidocentralelor și a eolienelor, unul din respondeti argumentează faptul că „MHC nu este o soluţie acceptabilă în RO, chiar dacă nu s-ar mai plasa conductele în albia minoră și s-ar face bypassuri din cauza debitelor mici, că dacă s-ar priza numai un procent minoritar de apă ar fi economic ineficiente ... Eolienele ar fi parţial acceptabile dacă nu ar fi plasate pe creste dominante, în cele mai sensibile locuri dpdv peisagistic și ecologic ... Fezabilitatea lor economică în condiţiile de vânt din România e oricum discutabilă”. Discuția cu privire la modalitatea cea mai eficientă pentru asigurarea alimentării cu energie termică în mediul urban indică un relativ echilibru al preferințelor pentru alimentarea cu energie termică folosind centrale termice individuale (aprox 55%) și cele pentru alimentarea cu energie termică folosind surse de producere centralizată (approx 45%). Mai mulţi respondenţi au subliniat că alegerea soluției depinde de condițiile locale ale fiecărei localități. Unul din respondeți a remarcat faptul că în România „foarte greu se va mai reveni la centrale zonale, pentru că ideea a fost compromisă de regiile de termoficare care au utilizat tehnologie veche ineficientă, conducte cu pierderi imense, au ţinut oamenii în frig și au perceput tarife obranzice și acum foarte greu cineva mai accepta ideea în sine de producţie neindividuală”.
www.terramileniultrei.ro
www.snspa.ro
4
Fig. 1 – Care este, în opinia d-voastră, modalitatea cea mai eficientă pentru asigurarea alimentării cu energie termică în mediul urban?
În cazul întrebării privind modalităţile de asigurare a alimentarii cu energie termică în mediul urban consideraţi că sunt complementare și asigură cea mai înaltă eficienţă în acoperirea necesarului de energie termică, metodă care a primit cele mai multe răspunsuri favorabile a fost Folosirea instalaţiilor de generare a energiei termice utilizând panouri solare (54%) și Folosirea instalaţiilor cu acumulare de căldură (35%) urmată de Folosirea instalaţilor de cogenerare de eficienta ridicată. Atunci când respondeții au fost rugați să analizeze care sunt componentele asupra cărora este necesar să se intervină cu prioritate în domeniul acoperirii cererii de energie termică în clădiri, din perspectiva dezvoltării unei economii cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră (realizând o prioritizare prin alocarea a diferite procente din 100%), rezultatele au fost destul de echilibrate. În timp ce sistemului de producere a energiei termice i s-au alocat o medie de 29.6%, anvelopării și instalaţiilor din clădiri/apartamente i s-au alocat 27.5%, iar sistemelor de de distribuţie al energiei termice și de transport al energiei termice le-au fost alocate 21.1% respectiv 21.8%. Din cele 4 categorii, părerile cele mai împărţite cu privire la utilitatea alocării au fost constatate în cazul anvelopării și instalaţiilor din clădiri/apartamente, categorie care a avut o deviație standat de 27.5.
www.terramileniultrei.ro
www.snspa.ro
5
2. Transport
Întrucât domeniul transporturilor are o contribuție semnificativă la emisiile de gaze cu efect de seră, în cadrul chestinarului aplicat pentru această analiză au fost introduse o serie de întrebări detaliate despre cele mai importante sub-domenii în care pot fi obținute ameliorări. În încercarea de a clasifica sursa de poluare din domeniul transportului, o treime dintre respondenţi au optat pentru locul III în ierarhia surselor de emisii de CO2, urmat de 21% dintre cei chestionaţi care au considerat că emisiile din transporturi ocupa locul II și 19% sunt de părere că reprezintă locul I la capitolul poluare. Un procent de doar 5,4% consideră că această sursă de emisii de CO2 este secundară comparativ cu alte sectoare. Un respondent crede că transportul s-a intensificat în ultimii 20%, însă nu a depăşit sectorul energetic și procesele industriale la capitolul emisii de CO2.
Fig. 2 – Pe ce loc considerați că se situează transporturile din punctul de vedere al emisiilor de CO2 în România?
www.terramileniultrei.ro
www.snspa.ro
6
Fig. 3 – În ce măsură considerați că în România ar trebui să se adopte măsuri mai active de stimulare a diminuării emisiilor de gaze cu efect de seră din transporturi?
Propunerea adoptării măsurilor active de stimulare a diminuării emisiilor de gaze cu efect de seră, în particular în cazul transporturilor, este în foarte mare și mare măsură susţinută de aproximativ 80% din respondenţii chestionarului. Alţi 10% din respondenţii consideră că există alte măsuri mai importante pe care ar trebui să ne axăm. Un comentariu dezvăluie părerea unui respondent în legătură cu transportul în comun care trebuie încurajat în detrimentul transportului individual motorizat.
www.terramileniultrei.ro
www.snspa.ro
7
Fig. 4 – Considerați oportună crearea și menținerea unei baze de date naționale care să informeze cumpărătorul cu privire la emisiile de CO2 ale autovehiculelor comercializate în România, precum și asupra eventualelor taxe aplicate?
Aproximativ trei sferturi dintre persoanele chestionate consideră oportună crearea și menţinerea unei baze de date naţionale care să informeze cumpărătorul cu privire la emisiile de CO2 ale autovehiculelor comercializate în țara noastră. De asemenea aceiași respondenţi consideră în foarte mare și mare măsură oportun informarea potenţialilor cumpărători de eventualele taxe aplicate odată cu achiziţionarea unui autovehicul. Doar 10% dintre respondeți consideră în mică măsură importante aceste aspecte. Trendul consta în dorinţa de informare a publicului cu date privitoare la acţiunile care pot dăuna mediul înconjurător.
www.terramileniultrei.ro
www.snspa.ro
8
Fig. 5 – Considerați oportună introducerea în codul rutier a unor prevederi care să faciliteze transportul pe bicicletă?
Transportul pe bicicletă poate să fie unul dintre răspunsurile la problematica poluării mediului înconjurător, iar privit ca o alternativă, aproximativ 80% dintre respondeti sunt de părere că ar fi oportun introducerea în codul rutier a unor prevederi care să faciliteze transportul pe bicicletă. Doar 8% consideră în mică măsură oportună această perspectivă. Încurajatoare este proporția mare a răspunsului afirmativ ce vizează această inițiativă. Un respondent este de părere că legislaţia rutieră din România este una dintre cele mai nefavorabile din Europa la adresa bicicliştilor iar autorităţile refuză cu obstinaţie orice ameliorare.
www.terramileniultrei.ro
www.snspa.ro
9
Fig. 6 – Considerați oportună introducerea în codul rutier și în legislația specifică a unor obligații pentru administratorii rețelei rutiere de a dezvolta infrastructura în vederea facilitării transportului pe bicicletă?
În continuarea răspunsurilor afirmative privind iniţiativa legislativă de facilitare a transportului cu bicicletă, tot 80% dintre respondenţi ar aprecia în foarte mare și mare măsură dezvoltarea infrastructurii în vederea facilitării transportului pe bicicletă. Crearea de benzi special destinate bicicliştilor va atrage după sine creşterea numărului de utilizatori ai acestui tip de transport ecologic, sporind totodată siguranţa acestora în trafic.
www.terramileniultrei.ro
www.snspa.ro
10
Fig. 7 – Considerați includerea pe site-ul web al rețelei rutiere, pe harta României, a traseelor pe care s-a dezvoltat infrastructura potrivită pentru utilizarea bicicletei?
Chiar și de această dată, 80% dintre cei chestionaţi consideră în foarte mare și mare măsură important că traseele pentru ciclişti să fie înregistrate în site-ul web al reţelei rutiere și pe harta României. Aceste proiecţii vor contribui la dezvoltarea cicloturismului, dar și la posibilitatea desfăşurării competiţiilor sportive naţionale sau internaţionale care conţin și probe de ciclism. Realizarea traseelor de ciclism va contribui la creşterea notorietăţii României mai ales în circuitele de turism, în special pentru cicliştii amatori și profesionişti, dar și la respectarea normelor europene cu privire la protejarea și încurajarea deplasării pe bicicleta în ideea protejării mediului înconjurător.
www.terramileniultrei.ro
www.snspa.ro
11
Fig. 8 – Care este, în opinia dvs., combustibilul viitorului?
Părerile referitoare la întrebarea privind combustibilul viitorului sunt încă împărţite chiar și între cercetători. Cert este că aproximativ jumătate din respondenţi sunt de părere că electricitatea este combustibilul viitorului. Ceilalți respondenţi au păreri împărţite, din care 19% consideră că apa ar fi folosită în viitor sub formă de energie, alţi 19% consideră că biocombustibilii reprezintă varianta optimă și doar 2,7% sunt de părere că petrolul va constitui o soluție energetică de viitor. Comentariile respondenţilor urmăresc modalitatea de stocare cât mai eficientă a energiei electrice în baterii dar și surse alternative cum ar fi hidrogenul.
www.terramileniultrei.ro
www.snspa.ro
12
Fig. 9 – Considerați că automobilul electric este destinat utilizării pe distanțe lungi?
Răspunsurile legate de utilizarea maşinilor electrice pe distanţe lungi se împart între două tabere: aproximativ jumătate consideră că ele pot fi întrebuinţate și pe distanţe lungi, spre deosebire de 40% dintre respondenţi care sunt de părere că nu. Lipsa staţiilor de încărcare cu energie electrică din România care conduce la numărul scăzut de maşini electrice atrage după sine dezinformarea publicului cu privire la utilizarea și utilitatea automobilului electric. Persoanele intervievate consideră că pe măsură ce se îmbunătăţeşte tehnologia de stocare a energiei electrice, maşinile electrice vor fi mai accesibile publicului larg.
www.terramileniultrei.ro
www.snspa.ro
13
Fig. 10 – Ce tip de infrastructură credeți că este mai potrivită pentru automobilul electric?
În ceea ce priveşte tipul de infrastructură considerat potrivit pentru automobilul eletric, peste două treimi (70%) sunt de părere că staţiile de încărcare rapidă a acumulatorilor reprezintă o prioritate în pregătirea României pentru etapa viitoare de dezvoltare în domeniul protecţiei biosferei. Alte păreri personale ale respondenţilor constau în capacitatea bateriilor de a stoca electricitate care sunt într-o continuă evoluţie sau încărcarea bateriilor prin alte procese, de exemplu contactul cu asfaltul.
www.terramileniultrei.ro
www.snspa.ro
14
Fig. 11 - Care consideraţi că ar fi metodele practice care ar trebui folosite în vederea diminuării emisiilor de gaze cu efect de seră din transporturi?
T10 - a
T10 - b
T10 - c
T10 - d
T10 - e
T10 - f
T10 - g
Valid
37
37
37
37
37
37
37
Missing
0
0
0
0
0
0
0
Mean
31,78
23,16
21,05
31,54
29,81
21,43
38,08
Median
4,00
2,00
3,00
4,00
6,00
4,00
7,00
44,348
40,413
38,207
44,511
42,728
38,027
45,483
N
Std. Deviation
În ceea ce priveşte metodele practicate în vederea diminuării emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul transporturi, aproximativ jumătate dintre respondenţi consideră adoptarea metodelor alternative de transport pe distanţe scurte (ex. bicicleta) ca fiind varianta optimă. Un procent de 21,6% dintre cei intervievaţi sunt de părere că dotarea mijloacelor de transport în comun (inclusiv a metroului) cu spații (vagoane) specializate pentru transportul bicicletelor este o măsură benefică în vederea utilizării bicicletelor va mijloc de transport ecologic. Un sfert dintre cei chestionaţi consideră că promovarea principiilor de eco-driving este o metodă eficientă pentru protejarea mediului. Respondenţii chestionarului (16,2%) cred că dotarea oraşelor mari cu infrastructură pentru transport intermodal este o varintă secundară de scăderea a graficului emisiilor de gaze cu efect de seră. La rubrica comentarii, respondenţii au confirmat încă o dată necesitatea dotării mijloacelor de transport în comun cu spaţii special amenajate pentru depozitarea bicicletei, dar și necesitatea unei planificări urbane care să reducă necesitatea utilizării autovehiculelor.
www.terramileniultrei.ro
www.snspa.ro
15
Fig. 12 - Care consideraţi că ar fi cele mai importante instrumente de politică publică care ar trebui folosite în vederea înnoirii parcului auto, în ordinea importanței? T11- a
T11- b
T11 -c
T11 -d
T11- e
T11 - f
Valid
37
37
37
37
37
37
Missing
0
0
0
0
0
0
Mean
52,00
38,76
47,11
38,84
55,14
47,14
Median
99,00
4,00
6,00
4,00
99,00
6,00
Std. Deviation
48,963
47,662
48,523
47,606
48,251
48,500
N
Aproximativ 38% au fost de părere că cea mai bună alternativă pentru înnoirea parcului auto o reprezintă creșterea taxelor pentru importul de mașini vechi. Însă aproximativ 30% dintre respondenţi cred că impozitarea crescută pentru mașini cu motor cu un volum mai mare este soluţia. De asemenea, un sfert dintre persoanele chestionate consideră includerea taxei pentru emisiile de CO2 în preţul carburantului instrumentul cel mai bun în vederea înnoirii parcului auto. Doar aproximativ 19% susţin impozitarea anuală mai mare pentru mașini vechi ca fiind o variantă secundară în lupta protejării atmosferei. Un punct personal de vedere al unui respondent la secţia comentarii îl reprezintă descurajarea conducătorilor să importe maşini vechi, care emit noxe peste standardele europene. La capitolul facilitării utilizării bicicletei, 9 persoane de sex feminin au răspuns afirmativ susţinând prevederile legislative de protejare a bicicliştilor, spre deosebire de 7 persoane de sex masculin, toţi cu vârste cuprinse între 21 și 30 ani. În cazul persoanelor masculine trendul susţinerii utilizării bicicletei continuă și la alte categorii de vârstă, mai exact 4 persoane între 31 și 40 de ani și alte 4 persoane între 41 și 50 de ani. În schimb, la categoria 31-40 ani o singură persoană de gen feminin consideră oportună în foarte mare măsură susţinerea utilizării bicicletei ca mijloc de transport. În chestiunea tipului de infrastructură potrivit pentru automobilul electric, toate persoanele de sex feminin din categoria 21-30 ani au răspuns: staţii pt înlocuirea rapidă a acumulatorilor, iar în cazul bărbaţilor din aceeaşi categorie de vârsta doar 9 sunt de aceeași părere. Respondenţii din categoriile de vârsta următoare au avut acelaşi răspuns. În ceea ce priveşte diminuarea emisiilor de gaze de seră, 20 respondenţi din ambele sexe din categoria 21-30 consideră necesară în foarte mare și mare măsură adoptarea măsurilor active de stimulare a diminuării emisiilor de CO2. Acelaşi lucru au răspuns și persoanele de gen masculin din celelalte categorii de vârstă.
www.terramileniultrei.ro
www.snspa.ro
16
3. Mediu
Preocuparea cu privire la problematica de mediu este una curentă printre respondenți, peste 60% dintre aceștia sunt la curent în mare și foarte mare măsură cu această problematică. În ceea ce privește dezbaterile legate de problemele de mediu din Uniunea Europeană rezultatele sunt interesante: respondenții se împart în două categorii echilibrate, fie sunt informați de dezbaterile de la nivel european sau global (37, 8%), fie cunosc doar în mică măsură această temă (tot 37,8%).
Fig. 13 – În ce măsură considerați că sunteți la curent cu probelmatica de mediu în general?
www.terramileniultrei.ro
www.snspa.ro
17
Fig. 14 - În ce măsură sunteți la curent cu dezbaterile legate de problemele de mediu la nivelul UE?
Principalele trei probleme de mediu ale României identificate de respondenți sunt exploatarea nesustenabilă a resurselor, 35% dintre opinii mergând în această direcție (cu o medie de 1, 58); tăierile ilegale de păduri (cu un procent de 32, 4%) și gestionarea deșeurilor, identificată de mai mult de 16% dintre respondenți (cu o medie de 2, 25). Acestor probleme de mediu li se adaugă și emisiile de gaze cu efect de seră (aproximativ 14 procente), respectiv poluarea apelor (cu un procent de 10%). De asemenea, unul din respondenți a remarcat faptul că ”fragmentarea și reducerea ecosistemelor naturale prin scăderea funcționalității lor (a capacității productive și de suport)” este de asemenea un lucru îngrijorător pentru mediu. Din punct de vedere al dezvoltării economice, în ceea ce privește nevoia tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon, majoritatea respondenților consideră acest lucru o oportunitate, în procent de 60%, iar doar 5,4% o percep ca pe o amenințare. Unul dintre respondenți consideră că ”Adoptarea practicilor eco-inovative aduc importanțe benefice economice companiilor prin reducerea costurilor cu energie, apă, materiale”. Aceste lucruri ”pot reprezenta avantaje de piață pentru companiile care oferă produse ecoetichetate, iar pe de altă parte consumatorii vor avea acces la produse cu viață mai îndelungata, reparabile, care să consume mai puține resurse în etapa de utilizare și să fie ușor demontabile și reciclabile”. Un alt respondent menționează că tranziția spre o asemenea economie este ”o investiție în viitor, iar dacă acum este momentul, acum să se facă”.
www.terramileniultrei.ro
www.snspa.ro
18
Fig. 15 – Considerați că din punct de vedre al dezvoltării economice nevoia tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon reprezintă în primul rând o oportunitate sau mai degrabă o amenințare?
În cadrul chestionarului respondenții au fost rugați să ierarhizeze în ordinea importanței (de la 1 la 8, 1 fiind cea mai importantă) domeniile în care România trebuie să întreprindă cele mai mari eforturi. Cea mai mare măsură considerată cea mai importantă şi având cel mai mare grad de consens (deviația standard de doar 1.9) a fost utilizarea resurselor naturale (apa, energia etc), cu o medie de 2, 50. Cel de-al doilea domeniu ierarhizat a fost cel al riscurilor de accidente ecologice grave, cu un procent de 24,3 %, iar apoi următoarele domenii au vizat generarea de deșeuri solide și poluarea locală și regională a aerului (8%). De asemenea, respondenții au adăugat și alte probleme de mediu cu care România trebuie să întreprindă eforturi: ”înființarea, menținerea și administrarea unei rețele viabile de arii protejate”, respectiv ”independența autorităților de mediu”. Discuția cu privire la domeniul în care ar trebui investite resurse pentru o mai bună educație a populației s-a îndreptat spre utilizarea durabilă a resurselor (cu o deviație standard de 1, 8 și o medie de 2,9), impactul asupra mediului a activităților economice (cu o medie de 4,27), transportul durabil (cu o medie de 3,31), eficiența energetică la consumator (cu o medie de 4,59) și standardele de mediu (cu o medie de 4,81). În ceea ce privește domeniile în care ar trebui investite resurse pentru o mai bună educație a responsabililor din cadrul agenților economici, respondenții au indicat legislația de mediu aplicabilă cu un procent de 60% (dar care are o deviație standard destul de mare), 43% este procentul care are în vedere impactul asupra mediului a activităților economice.
www.terramileniultrei.ro
www.snspa.ro
19
De asemenea respondenții consideră că în cadrul bunelor practici de management de mediu a firmelor ar trebui investite resurse (40%); un procent de 37, 8% este alocat atât unei investiții în ceea ce privește obținerea unui sistem de management de mediu, cât și prevenirea impacturilor negative potențiale ale activității firmei; de asemenea și gestionarea impacturilor negative potențiale ale activității firmei sunt luate în calcul cu un procent de 35,1% (cu o deviație standard de 1,7 ceea ce ne arată un consens puternic în acest domeniu); ecoetichetare a produselor și serviciilor este luată în calcul de aproximativ 30%, iar în jurul unui procent de 27% se situează comunicarea cu ambele părți. În plus, respondenții adaugă pe această listă și ”eficiența energetică și gestionarea durabilă a resurselor”, ”metode de eficientizare a proceselor industriale, a consumului de resurse, ecodesign, managementul ciclului de viață, abordarea integrată” și ”oportunități de piață în economia verde”. Conform respondenților, promovare unui cadru legislativ care să oblige la folosirea unui procent minim din PIB pentru investiții în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră considerată utilă în mare măsură de 62, 2 % cu o deviație standard de 1,21.
Fig. 16 – În ce măsură credeți că este utilă promovarea unui cadru legislativ care să oblige folosirea a x% din produsul intern brut pentru investiții în reducrea emisiilor de gaze cu efect de seră din România?
De asemenea, domeniile din politica de mediu unde România are cel mai mult de recuperat astfel încât să poată ajunge la standardele UE în vederea asigurării unei tranziții rapide către o economie cu emisii reduse sunt următoarele: aproximativ 60% de procente sunt îndreptate spre managementul pădurilor, 54% merg spre poluarea apelor, 51% spre managementul deșeurilor, aproximativ 41% spre poluarea atmosferei, iar domeniul managementului ariilor protejate deține un procent de 27%. Un respondent consideră că www.terramileniultrei.ro
www.snspa.ro
20
trebuie luate în calcul și alte aspecte, care sunt ”... precum modele de producție și consum durabil, educația formală și non-formală în eco-inovare, eco-etichetare, achiziții publice verzi, tehnologii și facilitați de reciclare și recuperare”. Un trend pozitiv printre respondenți este cel al implicării active a României în identificarea de modele de dezvoltare non-tradiționale care să contribuie la o tranziție rapidă către o economie cu emisii scăzute, astfel încât răspunsul este de aproximativ 70% în mare și foarte mare măsură favorabilă acestei implicări.
Fig. 17 – În ce măsură considerați că România ar trebui să se implice activ în identificarea de modele de dezvoltare non-tradiționale care să contribuie la o tranziție rapidă către o economie cu emisii scăzute?
În ceea ce privește exemplele de iniţiative tehnologice alternative, care să conducă spre o economie cu emisii reduse de carbon, implementate fie de administraţii locale, fie de investitori din mediul privat, care pot servi ca un exemplu de bune practici și ar trebui replicat, menționăm următoarele răspunsuri ale respondenților: ”Câmpurile eoliene din Câmpia de Vest – un exemplu de urmat pentru restul zonelor cu potențial eolian în țară și micro-hidrocentralele de pe râul Prahova, care traversează tot cursul răului din munți și până la câmpie și care oferă / vor oferi (multe centrale noi se construiesc în acest moment) electricitate pentru localitățile mici și mijlocii aflate în apropierea râului”; ”Cererile de rambursare POSDRU se dau exclusv în format electronic, sunt salvate tone de hârtie”, ”Panourile solare, energia eoliană, folosirea becurilor economice, dispozitive de reducere a consumului de apă etc”; ”Pompele de căldură şi sistemele similare puse în practică și în alte ţări”; ”Programul Casa Verde, înființarea de piste de biciclete, contorizare inteligentă a energiei electrice (precum energia verde – energie convențională)”; în ceea ce privește administrațiile locale prin ”iluminatul inteligent al orașelor (sistem automatizate, led, ETC) , sisteme de transport publice moderne, de exemplu sistemul de metro din Viena , „passive www.terramileniultrei.ro
www.snspa.ro
21
cooling”, „zero emissions building”, compostarea deșeurilor biodegradabile cu recuperare de biogaz și conversie în energie electrică, facilitați de recuperare și reciclare a materialelor în parteneriat cu investitori privați, sisteme de transport intermodal, tehnologii ITC pentru informarea călătorilor, agricultură urbană”. În ceea ce privește companiile: ”utilizarea biocombustibililor în aviație, optimizarea altitudinii pentru reducerea consumului de combustibil; în industrie există tehnologii eficiente energetic, utilizarea motoarelor de nouă generație, a convertoarelor de frecvența, automatizare, sisteme computerizate de management al vârfului de sarcină”; ”Centrale de cogenerare sau utilizarea de materiale alternative în construirea de imobile”. Un alt respondent consideră că ”Nu trebuie să fie neapărat inițiative tehnologice (precum centrale termice pe rumeguș la Gheorghei, Vatra Dornei etc), ci și intervenții de genul plății pentru sacul de gunoi, promovarea ambalajelor returnabile și multe altele”.
4. Concluzii
La nivelul respondenților există o lipsă de încredere în capacitatea statului Român de a identifica și promova cele mai bune politici publice care să poată contribui la dezideratul reducerii semnificative a emisiilor de gaze cu efect de seră. În domeniul energiei, răspunsurile oferită indică o preferinţă pentru dezvoltarea unor sisteme descentralizate de generare a energiei din surse regenerabile şi generarea conceptul smart grid. De asemenea, este necesară atât o creștere semnificativă a eficienței în producerea/conversia energiei dar și în domeniul folosirii ei. Majoritatea respondenților consideră că eforturile de educare a publicului ar trebui să joace un rol mult mai important, precum și adoptarea unor măsuri active de stimulare a diminuării emisiilor de gaze cu efect de seră. La capitolul transporturi, o mare parte dintre respondenți sunt de părere că varianta folosirii bicicletei în detrimentul autovehiculelor motorizate ar trebui să constituie un prim pas în direcția protejării mediului înconjurător, iar în viitor se dorește ca odată cu evoluția stocării de energie în baterii portabile, varianta folosirii mașinilor electrice să fie una prioritară. În ceea ce privește problematica de mediu, acesta este un subiect cu care respondenții sunt familiari, în special în cazul României, dar în anumite cazuri și în ceea ce privește Uniunea Europeană. Conform răspunsurilor acordate, principalele probleme de mediu identificate de respondenți sunt exploatarea nesustenabilă a resurselor (35% dintre opinii mergând în această direcție), urmate de tăierile ilegale de păduri (cu un procent de 32, 4%) și gestionarea deșeurilor, identificată de mai mult de 16% dintre respondenți (cu o medie de 2, 25). În cazul tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon, percepția este una destul de optimistă: aproximativ 60% dintre răspunsuri converg spre identificarea acestui aspect ca fiind o oportunitate pentru România. Beneficiile unei asemenea tranziții sunt și ele identificate, de la ”reducerea costurilor cu energie, apă, materiale” în ceea ce privește ecoetichetarea și până la accesul consumatorilor la ”produse cu viață mai îndelungată, reparabile, care să consume mai puține resurse în etapa de utilizare și să fie ușor demontabile și reciclabile”. Totodată, respondenții au identificat și domeniile în care România trebuie să www.terramileniultrei.ro
www.snspa.ro
22
întreprindă cele mai mari eforturi: utilizarea resurselor naturale, riscurile de accidente ecologice grave, respectiv, generarea de deșeuri solide și poluarea locală și regională a aerului. Un alt aspect este cel al domeniilor din politica de mediu unde România are cel mai mult de recuperat astfel încât să poată ajunge la standardele UE, identificate fiind de respondenți cele din managementul pădurilor, poluarea apelor sau managementului ariilor protejate. Educația populației și a agențiilor economici este de asemenea o problemă conștientizată la nivelul grupului, printre alternative numărându-se utilizarea durabilă a resurselor, impactul asupra mediului a activităților economice, transportul durabil, aplicarea legislației de mediu, investirea într-un sistem de management de mediu și prevenirea impacturilor negative potențiale ale activităților firmelor. De asemenea, trebuie menționat și interesul respondenților pentru promovare unui cadru legislativ care să oblige la folosirea unui procent minim din PIB pentru investiții în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
www.terramileniultrei.ro
www.snspa.ro
23