Scrisoare de poziţie Salvaţi transportul feroviar din România În atenţia Domnului Ministru al Transporturilor Ioan Rus
Stimate Domnule Ministru, Grupul de lucru constituit in cadrul proiectului „Spre o Economie Verde cu Emisii Reduse de CO2 – SEVER-CO2”, proiect cofinanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeana extinsă, își manifestă îngrijorarea față de situaţia transportului feroviar din România, aflat într-un continuu declin. Cu toate că transportul feroviar este unul dintre cele mai prietenoase cu mediul, în România acesta se află de foarte mulţi ani la coada listei de priorități favorizând astfel, voit sau nu, transportul rutier care este unul dintre cele mai poluante mijloace şi o sursă importantă de emisii de gaze cu efect de seră. Date importante cu privire la sectorul transport şi impactul său asupra mediului Transportul asigură satisfacerea uneia dintre nevoile de bază ale omului în societatea contemporană. Totodată, acesta facilitează dezvoltarea economică, fapt certificat atât prin datele statistice referitoare la ponderea economică a sectorului şi totalul angajărilor la nivel global, cât şi prin ponderea cheltuielilor cu transportul la nivelul bugetului familiei (15% în anul 2009i). Implicit sectorul economic al transporturilor este un mare consumator de energie. În anul 2010, la nivel global, consumul de energie în sectorul transporturilor reprezenta mai mult de 50% din consumul total de petrol şi acoperea aproximativ 94% din energia consumată în acest sector. Această dependenţă reprezintă un motiv de îngrijorare din punctul de vedere al securităţii energeticeii. În Uniunea Europeană, dependența de petrol și de produsele petroliere este mai ridicată decât la nivel global, ponderea acestor produse în consumul final din sectorul de transporturi atingând aproximativ 96 %, în anul 2010 iii În România, nivelul de dependenţă faţă de petrol în sectorul transporturilor este mai mare de 97%iv (anul 2011), depășind chiar media europeană. În Uniunea Europeană (EU-28), consumul de energie în sectorul transporturilor prezenta, în anul 2011, o creștere cu aproximativ 29% fata de anul 1990, în condițiile în care volumul de mărfuri transportate a crescut cu 25.2%, iar cel de pasageri cu 21% între anii 1995 şi 2010. Cea mai mare parte a mărfurilor este transportata folosind transportul rutier (45.8%), iar numărul cel mai mare de km pe pasager au fost parcurși cu autovehicule rutiere (73.3%)v.
www.terramileniultrei.ro
www.snspa.ro
În România, transportul rutier al mărfurilor avea o pondere mai mare de 49% din total, în anul 2010, în timp ce ponderea transportului rutier al pasagerilor era mai mare de 94.1%vi. Ambele domenii prezentau ponderi mai ridicate în România decât media europeană. Emisiile poluante generate de sectorul transporturilor afectează starea de sănătate a populației producând afecţiuni cardiovasculare, pulmonare şi respiratorii; totodată, sectorul transporturilor contribuie, la degradarea stării de sănătate a populaţiei şi prin zgomotul şi vibraţiile produse de diferitele tipuri de vehiculevii. În anul 2012, aproape 7 milioane de persoane au decedat, la nivel global, datorită poluării atmosferice. Dintre acestea, aproape o jumătate de milion au decedat în Europaviii. Emisiile de gaze cu efect de seră provenind din sectorul transporturilor reprezentau, în anul 2010, aproximativ 14% din total, la nivel globalix. În România, potrivit Celei de-a şasea Comunicări Naționale asupra Schimbărilor Climaticex , emisiile din transporturi reprezentau aproximativ 17% din total, în anul 2011 (cu numai 1.5% mai puțin decât sectorul Industrie şi Construcții).
Politici europene de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul transport Necesitatea diminuării emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul transporturilor este evidențiată la nivel european prin politicile implementate în ultimul deceniu şi, în special începând cu anul 2011, prin Cartea Albă a Transporturilor (COM(2011) 144 final) care favorizează, între altele, dezvoltarea transportului electrificat şi, în special, transportul pe calea ferată. Până în anul 2030, un procent de 30 % din transportul rutier de mărfuri pe distanţe de peste 300 km ar trebui să fie transferat către alte moduri de transport, lungimea reţelei feroviare de mare viteză existente ar trebui să fie triplată concomitent cu menţinerea unei reţele feroviare dense în toate statele membre; o „reţea primară” TEN-T multimodală şi complet funcţională la nivelul întregii UE ar trebui implementată. Alte obiective, mult mai ambițioase se referă la anul 2050, iar între aceste obiective, utilizarea căii ferate reprezintă un element central. Pentru îndeplinirea acestor obiective, Uniunea Europeană prin Cadrul Financiar 2014 – 2020, sprijină statele membre care doresc să ia măsuri în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul transport, alocând sume importante în cadrul Obiectivului Prioritar – Transport Durabil. În România, calea ferată se află într-un declin continuu, după anul 1989 şi accelerat în ultimul deceniu, contrar tendinţelor din ţările Europei de Vest. Datele publicate de INS şi EUROSTAT sunt relevante în acest sens. De asemenea fondurile europene alocate în perioada 2007 – 2013, pentru dezvoltarea acestui tip de transport au fost irosite, fie prin neaccesare, fie prin utilizarea ineficientă.
Cererile noastre Considerăm că, în acest moment, în România, obiectivele strategice promovate prin Cartea Albă „Foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor – Către un sistem de transport competitiv şi eficient din punct de vedere al resurselor”xi nu sunt luate în considerare şi au şanse minime de a fi îndeplinite în termenele indicate. În acelaşi timp, lipsa viziunii strategice a autorităţilor în domeniul transportului feroviar favorizează degradarea acestuia şi diminuarea calității şi siguranței acestui mod de transport considerat, în contextul schimbărilor climatice, un mod de transport curat.
www.terramileniultrei.ro
www.snspa.ro
2
Drept urmare, considerăm că este imperios necesară crearea condițiilor propice dezvoltării transportului feroviar, prin: -
eliminarea barierelor tehnice (care împiedică transportul intermodal);
-
îmbunătăţirea calității serviciilor oferite (atât pentru transportul de călători cât şi pentru cel de marfă);
-
impunerea unor măsuri administrative transportului rutier (taxe de drum, taxe de aglomerare, folosința în codiviziune sau în comun).
Coordonarea eforturilor pentru crearea unui sistem de acces facil şi rapid către gări, definirea statului şi apartenenței gărilor şi modul în care deservesc alte companii de transport feroviar în afară de CFR, optimizarea frecvenței garniturilor de călători, dotarea acestora cu vagoane specializate pentru transportul bicicletelor sunt doar câteva soluții de creștere a gradului de interes al cetăţenilor pentru transportul feroviar – care are cel mai redus consum de energie şi care generează cele mai reduse emisii de CO2. În legătură cu transportul urban, "responsabil pentru aproximativ un sfert din emisiile de CO2 cauzate de transporturi si 69 % din accidentele rutierexii", încercarea de a rezolva problemele actuale rezultate din congestionarea traficului, prin soluții precum construirea de noi șosele, parcări mai mari, garaje pentru fiecare automobil, conduce de fapt la extinderea problemelor la o scară mai mare, în condițiile în care unul dintre obiectivele Cărții Albe este acela de a implementa o logistică practic lipsita de CO2 în marile aglomerări urbane până în 2030. Realizarea dezideratului menționat anterior poate fi obținută prin punerea în practica a unui concept de transport public integrat în marile aglomerări urbane și în zona lor de influență.
i
2009 Forum Highlights, Transport for a Global EconomyChallenges & Opportunities in the Downturn, International Transport Forum, p6 ii
IPCC, Working Group III – Mitigation of Climate Change, Chapter 8. Transport, p11
iii Foaie de parcurs pentru un spațiu european unic al transporturilor – Către un sistem de transport competitiv și eficient din punct de vedere al resurselor (COM(2011) 144 final), p4 iv
Calcule effectuate pebazadatelor INS (Anuarul statistic 2012, Indicatori de DezvoltareDurabilă în România (IDDR))
v
SIXTH NATIONAL COMMUNICATION AND FIRST BIENNIAL REPORT FROM THE EUROPEAN UNION UNDER THE UN FRAMEWORK CONVENTION ON CLIMATE CHANGE (UNFCCC), p32‐33 vi
INS, Indicatori de Dezvoltare Durabilă în România (IDDR), Ponderea fiecărui mod în transportul de pasageri, Ponderea fiecărui mod în transportul de mărfuri vii
WHO, Review of evidence on health aspects of air pollution – REVIHAAP project: final technical report
viii WHO, http://www.euro.who.int/en/health‐topics/environment‐and‐health/air‐quality/news/news/2014/03/almost‐600‐ 000‐deaths‐due‐to‐air‐pollution‐in‐europe‐new‐who‐global‐report ix
IPCC, Working Group III – Mitigation of Climate Change
x
“Romania’s Sixth National Communication on Climate Change andFirst Biennial Report” http://unfccc.int/files/national_reports/annex_i_natcom/submitted_natcom/application/pdf/6th_nccc_and_1st_br_of_rom ania%5B1%5D.pdf xixi
http://eur‐lex.europa.eu/legal‐ content/EN/ALL/;ELX_SESSIONID=RHzJJB2ZQhRQ7Nncn2Qwv1Z5Qv1TT8tNJwsTX1cFSDQny6t5tVbL!637608542?uri=CELEX:5 2011DC0144 xii
Cartea Albă pentru transporturi 2011, 2.4 "Un transport urban şi o navetă curate"
www.terramileniultrei.ro
www.snspa.ro
3