DE VORBĂ CU PATRIARHUL BENZII DESENATE ROMÂNEŞTI, PUIU MANU!

pe data de 14 septembrie 1928, maestrul Puiu Manu aniversează în acest an frumoasa vârstă de 95 de ani. Îi sărbătorește lucrând, așa cum face de mai bine de 70 de ani, pentru că pe planșeta sa se află primele planșe dintr-un viitor album de benzi desenate având ca personaj central pe Regele Mihai. Domnia sa s-a întrerupt din lucru pentru a ne răspunde la câteva întrebări.

Născut

Domnule Puiu Manu, vă mai amintiți când ați început să desenați?

Într-o zi am mers cu părinţii mei la circ. Eram mic, încă nu mergeam la şcoală. M-a impresionat tare mult un clown, arăta amuzant cu costumul lui năstruşnic şi faţa pictată.

Când ne-am întors acasă, am luat un creion în mână şi am desenat clown-ul pe hârtie.

„Puiule, tu o să fii mare pictor”, mi-a zis tata, când a văzut desenul.

La şcoală desenam toată ziua tancuri şi avioane – era război… Copiilor le plăcea ce făceam, dar profesorul de desen îmi confisca desenele, pentru că nu făceam pătrăţelele de la tablă…

După liceu, în vacanţa de vară, am fost angajat de un fost coleg, care acum era şef la sindicatul unei întreprinderi, să desenez gazeta de perete. Au fost primii bani pe care i-am câştigat din desen.

În armată, i-am convins pe comandanţi să facă un fel de atelier de pictură, unde desenam şi pictam portretele conducătorilor cu care se defila la sărbătorile naţionale ale Partidului.

Au vrut să mă oprească la armată, să mă facă locotenent din prima, dar eu am dat examen la Arte Plastice şi, din toamnă, m-am dus la facultate.

Între anii 1951- 1956 am studiat la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, absolvind secţia de pictură monumentală.

Pictura monumentală m-a influenţat în grafica ce o făceam pentru BD, întrucât trebuia să desenez racursiuri şi prim-planuri specifice acestei secţii. Se punea mare accent pe desenul cu mişcări dinamice. În paranteză fie spus, la această secţie erau trimişi cei care stăpâneau bine desenul.

Povestiţi-ne despre debutul dumneavoastră. Aţi fost unul dintre primii desenatori care practic a reintrodus benzile desenate în revistele pentru copii, ţinând cont că acestea au fost surghiunite de acolo, din 1948 şi până în 1953, când a murit Stalin.

Ca student, aveam bursă, dar nu prea mare, era o perioadă de sărăcie în anii `50… Atunci am abordat Scânteia Pionierului (avea sediul undeva pe strada Academiei) şi lor le-a plăcut cum desenez… Mai întâi mi-au publicat câteva desene nesemnate, ca să testeze reacţia cititorilor, după care, prin 1954, mi-au tipărit prima oară numele sub nişte ilustraţii. Bandă desenată am publicat ceva mai târziu.

Prima bandă desenată a apărut în ianuariefebruarie 1957, în revista Cravata Roşie: Comoara lui Montezuma, după un scenariu de Mircea Sântimbreanu. După moartea lui Stalin, în paginile revistelor pentru copii reîncepuseră să apară benzi desenate, dar erau scurte povestiri comice, semnate Burschi, Dures, Arno sau Iura Darie. Comoara lui Montezuma era însă prima povestire desenată realist şi cu un subiect „serios”: aventurile conquistadorului Cortez în America de Sud.

Această bandă desenată a constituit un dublu debut, atât al dvs., ca desenator BD, cât şi al lui Mircea Sântimbreanu, ca scenarist.

Pe vremea aceea, ştiţi că se făceau schimburi între redacţiile revistelor pentru copii din ţările socialiste şi, uneori, erau traduse şi publicate lucrări dintr-o ţară în alta.

Comoara lui Montezuma a plăcut atât de mult încât a fost tradusă şi publicată într-o revistă pentru copii din Uniunea Sovietică. Dar nu mi-au dat nici un ban pentru asta.

M-am dus la ambasada URSS cu revista sovietică şi i-am rugat să se intereseze ce trebuie să fac să mă plătească. Mi-au răspuns: „Să mergeţi la Moscova”. Am fost în toată lumea, dar nu m-am dus niciodată în Uniunea Sovietică, deşi în facultate au vrut să mă trimită la studii acolo.

Din câte ne-am dat seama citind benzile desenate de dumneavoastră, le preferaţi pe cele istorice și de aventuri…

Bineînţeles că prefer scenariile cu multă acţiune. Aici poţi să-ţi etalezi pasiunea pentru bandă desenată. Să faci racursiuri, care să demonstreze ceea ce înseamnă interesul şi dragostea pentru compoziţia specifică genului. Banda desenată nu este doar un desen care ilustrează un text. Compoziţia trebuie să trezească interesul cititorului dincolo de text. Altfel, trece peste desen, citind doar textul.

După 1992 ați abandonat grafica și de-abia în 2002 aţi revenit la planşeta de desen…

Ați început să participați la Salonul Benzii Desenate de la Constanța și aici i-ați cunoscut pe viitoarii dvs. scenariști.

Dragostea dintâi nu se uită niciodată… Însă, între 2002-2004, am plecat în America, unde m-a chemat fiica mea Dana, să stau cu băiețelul ei. A fost foarte frumos, ne-am plimbat peste tot, am şi navigat pe Oceanul Pacific, precum Corto Maltese…

La Salonul de la Constanţa, organizat de dvs., i-am cunoscut pe Marius Leştaru şi pe Adrian Cioroianu, care mi-au devenit scenarişti şi foarte buni prieteni.

Ca desenator de bandă desenată, aveam o oarecare invidie pe confrații mei din America, ei puteau să jonglezecu minunatul „Superman”, implicându-l în cele mai fantastice aventuri!

Am trăit însă într-o perioadă în care acest „fantastic” era interzis! Dar, din fericire, am apucat și vremuri permisive la acest superb zbor (la propriu și la figurat!).

Bucuria a fost și mai mare când acest mare povestitor de istorie, Adrian Cioroianu, mi-a propus să inventăm împreună un super-erou român, asemănător celor americani, dar care este www.zilesinopti.ro înzestrat cu mult mai multe calități (fireşte, este român!) decât confraţii săi de peste ocean!

Am publicat două episoade din Aventurile Căpitanui Ro și am înțeles că domnul Cioroianu scrie la un nou episod.

După 1990, banda desenată istorică românească intrase într-un con de umbră. Dumneavoastră ați fost unul dintre puținii autori care au mai desenat BD istorice. Or, din 2018, directorul Muzeului Județean de Istorie din Brașov a început să organizeze un festival dedicat aproape exclusiv acestei tematici. Ce părere aveți de inițiativa sa?

Domnul director Nicolae Pepene m-a uimit cu calitățile sale de organizator. A adus banda desenată la îndemâna tuturor, cu acele frumoase expoziții stradale. Eu îi sunt recunoscător pentru expoziția pe care mi-a consacrat-o în sălile Muzeului de Istorie. Nici nu știu de unde a avut toate acele albume, cărți, planșe pe care le-a expus.

Apoi, în fiecare an organizează un concurs național de BD istorice, canalizând astfel tinerii creatori BD spre istorie. Și mai mult, publică albume BD istorice românești, așa cum de mult nu au mai publicat editorii de la noi.

De profesie istoric, domnul Nicolae Pepene a văzut că în ziua de azi, istoriei românești nu i se mai acordă importanța cuvenită și a găsit această metodă inedită de a o promova istoria în rândul tinerilor. Îi doresc multă sănătate și forță de muncă, să organizeze cât mai multe ediții ale Festivalului de BD istorice!

Îi promit că îi voi fi alături atât de mult cât voi putea!

Interviu realizat de Dodo Niță | București, iunie 2023, în cadrul Festivalului Internațional de Benzi Desenate Istorice Brașov 2023, organizat de Muzeul Județean de Istorie Brașov

Restaurante din grupul Sergiana

Restaurant Sergiana

Str. Mureșenilor nr. 28

Bucătărie ardelenească. Jumări din partea casei.

Tel. rezervări: 0723.294.923

Ceasu' Rău

Str. Iuliu Maniu nr. 56

Bucătărie românească.

Tel. rezervări: 0723.297.993

Casa Tudor

Str. Avram Iancu nr. 58

Bucătărie românească și internațională.

Tel. rezervări: 0728.830.340

Stâna Turistică Sergiana

Drumul de Poiană

Str. Păstorului, nr. 5, Poiana Brașov Specific românesc.

Nu-i loc mai bun decât o poiană pentru așezat o stână. Iară dacă poiana-i Poiana Brașov, stâna nu poate fi alta decât Stâna Turistică, loc de ospețe și plăcut popas, căci de-acum, Sergiana vă poftește aci la masă. În toată zîua!

Tel. rezervări: 0726.366.147

Sub Cetate Sergiana

Strada Cetății nr. 34, Râșnov Specific românesc. Preparate gustoase la ceaun, la grătar sau la cuptor.

Tel. rezervări: 0721.200.017

Kronburger by Sergiana

Food Court AFI Brașov etajul 1 sau la intrarea în food court-ul de la Coresi Shopping Resort (afară). Burgeri gustoși din vită Angus, porc sau pui, brânză halloumi, veggie.

Încearcă specialitățile restaurantelor Sergiana și la mall, în Coresi Shopping Resort și AFI Brașov (zona food court).