FILM ROMÂNESC: Interviu cu MARIA POPISTAŞU

MARIA POPISTAŞU

„E important pentru mine ca textul să fi e bine scris”

foto © Marius Apopei

Într-o noapte obișnuită de lucru, cel mai negru coșmar al taximetristului Lică, un tinerel nătâng dar, tare-n gură, ieșit “pe traseu” la vânătoare de clienți, se dovedește a fi “zdreanța” Ilinca... presupun că ți-o imaginezi mai în detaliu decât o văd eu pe scenă sau în fi lm. Cine e această femeie care îi explică atotștiutorului taximetrist capitalismul? de Ilinca, ce se abonează la serviciile sale profi tând Mi-am imaginat că e o femeie inteligentă cu cinism de statutul de femeie cu bani și infl uență în care s-a nimerit într-un anumit tip de mediul interlop. Pe scurt, cam asta e relația a două anturaj și care, de fapt, joacă cu cărțile dintre personajele principale ale piesei de care i s-au dat în momentul teatru cu titlul Taximetrişti, scrisă de ăla... cred că asta vezi și tu Bogdan Th eodor Olteanu împreună cu la ea. Cred că e interesant Adrian Nicolae, adaptată acum într-o în text, în general - ca să comedie pentru marele ecran, în nu particularizez doar care sarcasmul comentariului social la fi lm sau la spectacol se manifestă ludic, în asociere cu -, cum se joacă un pic umorul de situație și limbaj. cu stereotipurile. În

În rolul savuros al “capitalistei” momentul în care îi vezi, exploatatoare de taximetrişti, publicul ai impresia că sunt niște larg are șansa să o revadă pe apreciata oameni cu tipologii pe care actriță MARIA POPISTAŞU (Întregalde, le recunoști și știi exact despre Marţi, după Crăciun, Legături primejdioase), ce e vorba, la ce să te aștepți, dar, care a mai colaborat de altfel cu Bogdan Th eodor pe măsură ce petreci mai mult timp Olteanu la fi lmul precedent al acestuia, Mia îşi caută cu personajele, au ocazia să îți contrazică răzbunarea, din 2020. Întrucât nu sunt chiar atât părerile preconcepute. de mulți cei care au apucat să îi aprecieze pe viu interpretarea în piesă, pe scena teatrului Apollo111 din Ierarhizarea Ilincăi se reduce la “șmecheri” București, am rugat-o pe Maria Popistașu să ne dea și “papagali” sau are și clase intermediare? unele lămuriri referitoare la evoluția personajului său, Nu știu, nu m-am gândit niciodată așa... de pe scenă în sala de cinema. probabil că da. Probabil că în universul ei

foto © Andreea Macri

este, de fapt, obligată să-i clasifi ce pe oameni în șmecheri și papagali, dar e foarte posibil ca în plan personal să îi nuanțeze mai mult decât poate soțul ei. Sau poate că și ăsta e un clișeu... poate că, de fapt, toți fac asta, dar ea este într-un moment în care trebuie să aleagă una sau alta şi, în felul ăsta, își face viața mai ușoară.

Se ştie că ești foarte selectivă în proiectele în care te implici. Ce te-a atras în mod special la acest text?

Este într-o cu totul altă zonă decât ce am jucat eu până acum, parțial și pentru că, de la momentul în care am jucat tinere, post-adolescente, amante şi aşa mai departe, am făcut o pauză destul de mare, între 28 și 38 de ani. Ilinca este o femeie matură, dar un personaj colorat, care nu mi s-a oferit până acum. În momentul în care am citit textul, mi s-a părut interesant că sondează într-o zonă, nu știu dacă să zic socială, pe care nu am acoperit-o și care mi s-a părut ofertant profesional. În plus, nu mai jucasem teatru de mult timp şi am stat un pic să mă întreb dacă mi se mai pare interesant să fac asta. Mie îmi place mai mult lucrul propriu-zis, îmi place mai mult la repetiții și la fi lmare decât produsul fi nal, spectacolul sau fi lmul. În cazul ăsta a fost interesant pentru că m-am înțeles foarte bine cu toată lumea din echipă și e cu adevărat foarte plăcut de fi ecare dată când ne vedem. Orele alea două pe care le petrecem înainte de spectacol sunt mereu simpatice. E un grup cu care îmi face reală plăcere să mă văd, dar, chiar și așa, pentru mine rămâne mai interesant procesul de lucru decât produsul fi nal.

Dar ce trebuie să aibă un text ca să te determine să îți dorești să te implici în transpunerea lui?

Pentru mine, e foarte important cum este scris. Primul contact cu un spectacol sau cu un fi lm, cu ce o să am de făcut și ce urmează să văd pe ecran, este întotdeauna textul. Momentul ăla de ‘mă interesează’ sau ‘nu mă interesează’ se petrece atunci, la citit, asta e clar! Uite, poți să spui orice despre Taximetriști, că e vulgar, că se înjură prea mult, dar este scris fi x așa cum vorbesc oamenii și asta mi-a plăcut foarte mult. Bogdan [Olteanu] și Adi Nicolae sunt niște oameni atenți la oralitate, la particularitățile de vorbire, la nuanțele din conversații, astfel că totul pare vorbit... ar putea fi un text improvizat fără niciun un fel de probleme. [...] E important pentru mine ca textul să fi e bine scris, după care, sigur, vin bonusurile. Poate să fi e într-o zonă pe care n-am mai abordat-o până acum, să-mi aducă ceva nou, pentru că nu știu câte roluri o să mai joc de acum încolo și mi-ar plăcea să nu mă repet. E o combinație magică să ai un text care îți place, care să fi e pus de un regizor care îți place, într-o echipă care să fi e bună, iar personajul ăla să mai fi e și femeie de vârsta ta… Prefer să-mi umplu timpul cu chestii care mă interesează. Vreau să-mi facă plăcere să mă duc la repetiții sau fi lmare, într-un anumit grup de oameni și cu un personaj care mă distrează sau mă pune pe gânduri. [...]

Maria Popistașu și Rolando Matsangos - foto © Adi Bulboaca Maria Popistașu pe set - foto © Adi Bulboaca

Citiţi interviul complet cu MARIA POPISTAŞU pe www.zilesinopti.ro