Noi expoziții de artă în muzeele europene

În situaţia în care suntem tentaţi să profităm de perioada mai lejeră din preajma sărbătorilor pascale pentru o evadare din mediul cotidian prin intermediul unui city break cultural într-o metropolă europeană, luna aprilie e marcată de câteva vernisaje de expoziţii temporare cu caracter de eveniment special, pe care ar fi păcat să le ratăm, ca să nu mai vorbim de cele deschise recent publicului, care atrag prin ineditul lor, precum imersiva Dali & Gaudi: The Endless Enigma, de la Fabrique des Lumières din Amsterdam, fascinanta Human is, de la Schinkel Pavilion din Berlin, sau non-conformista Bowie Taken by Duffy, de la COAM Madrid. Revenind însă la noutăţile din aprilie, ne vom limita la patru recomandări din zone diferite ale artei moderne.

VeNeȚiA, PUNTA DELLA DOGANA. ICÔNES (2 aprilie-26 noiembrie) lONDrA, DESIGN MUSEUM. AI WEIWEI: MAKING SENSE (7 aprilie-30 iulie) din Europa. Fost complex de depozite eterogenă

Expoziţia tematică Icônes prezintă o selecţie de lucrări din colecţia Pinault, cea datorită căreia Palazzo Grassi, Punta della Dogana şi Teatrino di Palazzo Grassi din Veneţia formează actualmente împreună unul dintre cele mai (atr)active centre ale artei contemporane din Europa. Fost complex de depozite vamale, Punta della Dogana prezintă sub egida Icônes o serie eterogenă ca forme şi instrumentar de expresie - grafică şi pictură, audio/video, instalaţii, performance-uri -, curatoriată chiar de CEO-ul Pinault Collection, Emma Lavigne, ce invocă forța imaginii, a “icoanei” în artă, invitând la o explorare a status-ului acesteia în contemporaneitate, prin lucrări semnate de artişti precum Lucio Fontana, James Lee Byars, On Kawara, Étienne Chambaud, Maurizio Cattelan, Donald Judd, Kimsooja, Joseph Kosuth, Sherrie Levine, Chen Zhen, Agnes Martin, Roman Opałka, Lygia Pape, Michel Parmentier sau Robert Ryman.

Arhitect al Modernismului chinez şi unul dintre cei mai vocali activişti anti-regim din spaţiul cultural, Ai Weiwei (n. 1957), căruia i s-a permis să plece din China abia în 2015, este notoriu pentru că nu face diferenţa între discipline, între artă şi design sau între colecţionare şi curatoriere, iar Making Sense, organizată în colaborare cu artistul (el însuşi avid colecţionar de obiecte, de mai bine de 30 de ani), este prima expoziţie de mare anvergură în care opiniile sale bine conturate, referitoare la raportarea la cultura materială, se exprimă prin intermediul designului. Pentru public este o oportunitate de a sesiza, prin intermediul mixului de artefacte şi lucrări personale recente, perspectiva lui Ai Weiwei asupra designului ca limbaj de comunicare în varii perioade de timp şi a rolului său de liant între epoci.

pAriS, FONDATION LOUIS VUITTON. BASQUIAT X WARHOL. PAINTING

FOUR HANDS (5 aprilie-28 august)

Un must see incontestabil, “La patru mâini”, cea mai importantă expoziţie dedicată până în prezent colaborării dintre Jean-Michel Basquiat (19601988) şi Andy Warhol (1928-1987), reuneşte peste 300 de lucrări şi documente, inclusiv 80 de pânze semnate de ambii, dintre cele circa 160 pictate în tandem, în anii 1984 şi 1985. Evident, vor fi expuse şi opere realizate individual de către cele două legende ale artei moderne, inclusiv portrete ale lui Warhol realizate de Basquiat şi invers, în asociere cu unele semnate de artişti precum Keith Haring, Michael Halsband, Kenny Scharf sau Jenny Holzer, menite să reitereze efervescenţa scenei artistice newyorkeze de la mijlocul anilor ’80. Jean-Michel Basquiat l-a admirat pe Andy Warhol ca pionier al unui nou limbaj artistic, ce a contribuit la erodarea zidului dintre arta cultă şi cultura de masă, iar “Papa artei Pop” a văzut în tânărul lansat ca membru al mişcării Neo-Expresioniste un vector nonconformist al reînnoirii interesului contemporanilor pentru arta plastică.

pAriS, LE PETIT PALAIS. SARAH BERNHARDT. AND THE WOMAN CREATED THE STAR (14 aprilie-27 august)

Prin cele 400 de lucrări expuse, ce reconstituie viaţa şi parcursul profesional al “Divinei Sarah”, remarcabila expoziţie de la Petit Palais marchează centenarul morţii lui Sarah Bernhardt (1844-1923), una dintre cele mai importante actriţe de teatru din istoria Bătrânului Continent, strălucitoare deopotrivă pe scenă - cu peste 70 de roluri, în circa 125 de piese - şi în boema artistică şi literară. Muză, confidentă, amantă, model sau protectoare pentru figuri marcante ale vremii, precum Oscar Wilde, Sacha Guitry, Marcel Proust, Thomas Edison, Gustave Doré sau Victor Hugo, inegalabila Sarah Bernhardt rămâne în memorie drept cea dintâi supervedetă autentică, prima celebritate globală care a născut un cult a personalităţii. Drept urmare, prin costume de scenă şi ţinute mondene, postere, picturi şi fotografii, obiecte, înregistrări audio şi documente, expoziţia evocă în egală măsură marile ei roluri şi apetitul pentru belle-arte, în asociere cu prezentarea laturii intime a existenţei sale excentrice, de la patul-sicriu sau pălăria cu liliacul împăiat, până la mărturiile despre recitalul din închisoarea San Quentin sau colecţia ei de animale exotice. Şi dacă tot ajungeţi la Paris în aprilie, nu ratați expoziţia Éternel Mucha, de la Grand Palais Immersif, dat fiind faptul că Alphonse Mucha, faimosul pictor asociat curentului Art Nouveau şi pionier al PosterArt, îi datorează enorm lui... Sarah Bernhardt.

împăiat, Éternel Mucha, Sarah Bernhardt.