55 minute read

Nino Cerruti

Next Article
ei erotică”

ei erotică”

foto © AFP - NINO CERRUTI - 1985

Stele scânteietoare pe cer... cerul lui Nino Cerruti

Advertisement

„Pasiunea pentru cinema este simptomatică pentru deschiderea mea faţă de noi posibilităţi şi confirmă faptul că încă mai sunt capabil să descifrez societatea contemporană prin intermediul personajelor dintr-un film.’” mărturisea fashion designerul Nino Cerruti, în 2017, în Force One. Numele maestrului sofisticării relaxate, care a plecat la cer pe 15 ianuarie 2022, la vârsta de 91 de ani, apare pe genericul a peste 100 de filme, iar povestea lui de amor cu cinematografia a durat mai bine de jumătate de secol, de la începutul anilor ’60, când Hollywood-ul a descoperit brand-urile lui Hitman şi Flying Cross, în vremea filmărilor de la studiourile romane Cinecittà sau datorită tehnicienilor italieni angajaţi în co-producţiile care se turnau în Spania.

Când în 1958, Nino Cerruti a vopsit 12 Lancia în bleu şi le-a pus să defileze pe Via Veneto, pe capota uneia fiind cocoţată Anita Ekberg, cu o şampanie în mână, tânărul antreprenor a realizat că trebuie să vândă mai mult decât articole vestimentare, că trebuie să propună un stil de viaţă, o viziune proprie a „Dolce Vita”. Foarte repede, o mulţime de stele ale cinematografiei de pe ambele ţărmuri ale Atlanticului (Orson Welles, Philippe Noiret, Faye Dunaway, Catherine Deneuve, Liv Ullman), atrase de viziunea sa casual chic, i-au jurat credinţă, atât pe ecran, cât şi în afara lui, începând cu Noul Val francez, în frunte cu Belmondo şi Delon, pentru care boutique-ul Cerruti 1881 din Paris devenise un loc preferat de întâlnire.

„Atâta timp cât voi avea idei, voi continua să lucrez la Hollywood!”, spunea frecvent Nino Cerruti care, din anii ’80, s-a poziţionat natural drept „the movie designer of the fashion industry”. Consolidarea reputaţiei lui a venit ca o consecinţă firească a măririi explozive a fandomului său din Fabrica de Vise, de la „muza” Kathleen Turner, căreia i-a creat memorabila rochie cu spatele gol pentru The Jewel of the Nile, la costumele lui Richard Gere, în American Gigolo şi, mai apoi, în Pretty Woman, la care se pot adăuga, printre altele, revoluţia vestimentară din TV (costumele lui Don Johnson, din serialul Miami Vice) sau look-ul de tip nouveau riche al lui Jack Nicholson, din Vrăjitoarele din Eastwick.

Cea mai vizibilă stea de pe cerul iluminat de viziunile legendarului fashion designer rămâne însă Michael Douglas, care a purtat ţinutele sale în nu mai puţin de 4 filme antologice: Basic Instinct, Fatal Attraction, Black Rain şi Wall Street. Dacă îi mai menţionăm aici ca endorseri pe Bruce Willis, Sharon Stone, Robert Redford, Michelle Pfeiffer, Clint Eastwood, Anthony Hopkins şi Tom Hanks, realizăm că cerul lui Nino Cerruti va continua să strălucească la fel de puternic, chiar dacă el a ieşit din câmpul nostru vizual... prin stelele sale.

braȘOV

 POVEȘTILE ORAȘULUI - text de Antoaneta Galeș  OPINII - text de Valer Rus  INTERVIURI realizate de Vlad T. Copilu  NOU ÎN BRAȘOV  POVEȘTI DE SUCCES  Ce facem de Valentine’s Day?  BRAȘOVENI CELEBRI  URBANISM - text de Robert Frunzescu  FESTIVALUL IUBIRII - text de Gabriel T. Bălănescu  Ce faci la

Brașov? - Recomandările Zile și Nopți

Fii un om mai bun tot anul

Chiar așa, de ce doar de Crăciun? De ce trebuie să existe doar o perioadă din an în care să ne concentrăm pe a face bine? Oare dacă am ține cont de asta tot timpul, nu ne-ar fi mai bine?

A trecut perioada agitată a sărbătorilor. Am alergat după cadouri, am petrecut alături de cei dragi, poate ne-am și odihnit. A trecut. Ce-a rămas? Un fel de apăsare, de oboseală. Poate că mulți dintre noi am zis că ne dorim un an mai bun, un an diferit, altfel. Și acum vine întrebarea, tu ce poți face pentru asta?

Condițiile externe nu depind de noi: nici dacă ninge sau nu, nici amploarea cazurilor de boală și a restricțiilor, dar s-ar cuveni să ne plângem mai puțin și să ne întrebăm mai bine:

Ce pot face, în condițiile date?

Starea de bine este rezultatul acțiunilor corecte. Dacă definim starea de bine - eu chiar am tupeu să o numesc fericire - ca pe o stare de liniște, de echilibru și o capacitate mai bună de a ne accesa resursele, în cazul în care traversăm o perioadă mai grea, sunt niște lucruri pe care le putem face. Chiar și în cea mai proastă zi a mea, în care mă simt lipsită de putere, tot mă pot întreba ce anume mi-ar face bine? Ceva mic, poate un ceai, poate o îmbrățișare sau un cuvânt bun din partea cuiva.

În momentul în care ne percepem ca fiind lipsiți de alternative, când plasăm toată responsabilitatea în exterior, s-ar putea să ne plângem de milă. S-ar putea să avem nevoie o scurtă perioadă și de asta, dar pe termen lung, nu ajută. E inutil să arătăm vinovații cu degetul: pandemia, sistemul, scumpirile și pericolul din est. Dacă accept că pot face eu însămi ceva, devin eu responsabilă. E greu, știu, însă ar fi șanse de reușită.

Ce pot face pentru mine?

Mă consider datoare să am grijă de mine: de corpul meu, de mintea mea și de relațiile cu ceilalți.

Să alerg? Să merg la sală? Poate că m-am gândit la asta când mi-am propus niște lucruri pentru anul ăsta, doar că încă nu mă simt în stare. Și atunci, mă pot întreba din nou: care ar fi un lucru mic pe care l-aș putea face? Ei bine, pot ieși la plimbare. Uneori, dacă ne stabilim obiective nerealiste, senzația de dezamăgire ne poate opri din a face orice. Puțină flexibilitate ar fi utilă.

Ce mănânc? Cum mănânc? Iar mi-am propus să slăbesc, poate. Dar nu mai bine ar fi să am ceva mai multă grijă de mine? Nu de alta, dar prima prăjitură pe care îndrăznesc să o gust să nu mă facă să mă răzgândesc și să renunț de tot.

Ah, și să beau destulă apă. E mereu un subiect important.

Cum fac asta? Încep prin a-mi pune câte un pahar cu apă pe masă. Mă ajută să-l văd. E important să-mi creez cele mai bune condiții pentru a-mi îndeplini dorințele. Așa și cu plimbarea, pot stabili că ies în fiecare zi după pâine.

Cum mă ajut să mă dezvolt? Cum mă pot observa mai bine?

Mintea mea produce un flux continuu de gânduri. Este creată pentru a mă ține în siguranță și va veni tot timpul cu scenarii improbabile, dar care par posibile, e de datoria mea să fac distincție între imaginar și realitate. Să mă întreb mereu dacă e într-adevăr o posibilitate să mi se întâmple ceva rău sau aș putea face ceva pentru a preîntâmpina asta. Adu-ți aminte de povestea cu drobul de sare. Mereu poți să-l muți.

Sunt o mulțime de concerte și de spectacole la care ai putea merge. Cafeneaua Rockstadt are o listă lungă de tot cu toate evenimentele din care ai putea alege. Poți merge la teatru sau la cinema. Poți ieși într-o seară cu prietenii.

Sigur că-ți voi aduce aminte aici și de citit, apropo de altfel de hrană. Ce-ai mai citit în ultimul timp? Ar trebui să fii conștient/ă că cititul ar ajuta la concentrare și la atenție. E un cerc vicios (statul online și pe telefon reduc atenția și te împiedică să citești), pe care îl poți transforma într-un virtuos: cu cât citești mai mult, cu atât devii mai atent/ă la viață și la ceea ce se întâmplă în jurul tău și te concentrezi mai bine.

Ce pot face pentru și împreună cu ceilalți?

O bună prietenă care locuiește în casă cu mama ei a fost extrem de precaută de când a început pandemia. A preferat să stea retrasă. Mama ei are o condiție specială de sănătate, e foarte în vârstă și foarte sensibilă. Doar că a realizat că e mult prea greu. Că-i lipsește profund interacțiunea cu prietenii apropiați. Poate că rezonezi cu situația. Ce a făcut ea? Ce s-a priceput mai bine: și-a luat o cutie de teste și i-a rugat pe cei pe care i-a chemat în vizită sau la care s-a dus să se testeze înainte de a se îmbrățișa sau de a se așeza la povești (oamenii sunt vaccinați cu toții). Suntem animale sociale. Până și aceia dintre noi care sunt mai introvertiți, tot simt nevoia de interacțiune și conectare

autentică. Ce înseamnă? Prin conectare înțeleg senzația de a vedea și de a fi văzut, de respect reciproc, de apropiere. E o întâlnire între două sau mai multe ființe umane. Nevoia importantă este aceea de a fi văzut și acceptat.

În filmul „Avatar”, formula de salut este „I see you” = te văd. Așa creează ei conexiunea. Foarte mulți folosesc „IN TO ME SEE” pentru intimitate. Este modalitatea prin care ne dezvăluim celuilalt pentru a stabili o legătură emoțională clară, puternică, autentică.

Dincolo de cercul celor apropiați, gândeștete și că poți fii generos/ generoasă la nivelul comunității în care trăiești. Ce ai putea face pentru ceilalți oameni? Oare ai vrea să te implici în vreun proiect caritabil?

Toate aceste lucruri sunt valabile tot anul. Oricând te poți hotărî că poți începe. Orice ai face, ține minte că este o alegere. Spre binele tău, fii mai bun/ă cu tine și cu cei din jur tot anul, nu doar de Crăciun!

arTiCOLe SPOrTiVe DeCaTHLON

1299

lei

Rucsac Drumeție în natură NH100 10L

eCODeSiGN 9999

lei

Geacă schi 100 Negru Damă

eCODeSiGN

SCANEAZĂ PENTRU MAI MULTE DETALII

WWW.DECATHLON.RO eCODeSiGN

Braşov, Calea Bucureşti nr. 152 Tel: 0268.337.200 Deschis zilnic de la 09:00 - 21:00

1999

lei

Bluză săniuș/schi WARM Gri Bebe

6999

lei

Cizme săniuș WARM Turcoaz-Mov Bebe

eCODeSiGN

Consorțiul Cultural Corona și Premiile Anului în Cultură la Brașov

Cum a început totul? În anul 2013, la inițiativa Bisericii Evanghelice CA Brașov - Biserica Neagră, reprezentanții instituțiilor de cultură din oraș au fost invitați de către primpreotul Christian Plajer la o întâlnire în cadrul căreia s-a discutat, în premieră pentru noi, despre lipsa de coordonare și integrare a eforturilor culturale și artistice locale. Un prim subiect, spinos, de altfel, era tocmai modul de afișaj și comunicare publică a evenimentelor culturale, care se făcea în mod haotic, pe panouri (din ce în ce mai mari), la capătul dinspre Modarom a străzii Republicii. Imaginea publică era dezolantă, iar „cursa înarmărilor” aducea fiecare nou afiș pe un panou din ce în ce mai mare. Concluzia întâlnirii a fost că e nevoie de o modalitate modernă de comunicare, iar centralizarea și publicarea afișelor, în formate diferite, cu calendarul evenimentelor culturale și artistice a revenit Primăriei Municipiului Brașov.

Peste această inițiativă salutară s-a suprapus propunerea unei consiliere locale pentru ca orașul nostru să își depună candidatura la organizarea Capitalei Europene a Culturii, care urma să fie găzduită de România în anul… 2021. Reprezentanții instituțiilor de cultură și ai organizațiilor non guvernamentale participante la întâlnirile de la Biserica Neagră (Casa Albastră) au fost de acord să participe la acest efort comunitar și atunci a apărut nevoia înființării unei structuri asociative, care să contribuie la efortul candidaturii pentru CEAC 2021.

Cu sprijinul financiar al unui consilier județean, reprezentant al Forumului Democrat al Germanilor din România, s-a constituit fondul inițial necesar pentru înființarea asociației, care se numea Consorțiul Cultural Corona. Deși se dorea intrarea a cât mai mulți dintre operatorii culturali locali în organizație, din cauza birocrației excesive, specifice sistemului public românesc, doar 11 instituții au

reușit să depună în termenul legal documentele necesare înființării asociației. Acestea erau: Universitatea Transilvania Brașov, Biserica Evanghelică CA Brașov, Agenția de Dezvoltare Durabilă a Județului Brașov, Muzeul de Etnografie Brașov, Muzeul de Artă Brașov, Muzeul Casa Mureșenilor, Fundația Forum Arte, Asociația KunSTadt, Teatrul Dramatic „Sică Alexandrescu”, Teatrul Arlechino și Biblioteca Județeană „George Barițiu”. În anul următor s-a alăturat Agenția Metropolitană Brașov. În anul 2021 a avut loc cea mai mare extindere a asociației, prin aderarea a încă 10 noi membri: Asociația ARTBURG, Asociația Culturală Artessentia, Asociația Cultour, Asociația Culturală Fanzin, Iceberg Plus SRL, Asociația Kronstadt Film Production, Asociația Culturală Libris Cultural, Asociația Transilvania Arts & Events, Asociația Culturală REF și Centrul Cultural Reduta. Tot în anul 2021, unul dintre membri s-a retras din asociație, mai precis, Biblioteca Județeană „George Barițiu”.

Încă de la început, asociația și-a propus ridicarea profilului artelor la Brașov, iar după eșuarea candidaturii la titlul de Capitală Europeană a Culturii, adjudecată de Timișoara, se punea problema înființării unui eveniment brand al asociației, care să contribuie la validarea în spațiul public a calității și

Ședință Consorțiul Cultural Corona, 2014

valorii actului artistic. Astfel, începând cu anul 2015, am organizat Premiile Anului în Cultură la Brașov, pentru anul anterior. Nominalizarea la aceste premii se face de către public și operatorii culturali, persoane juridice sau fizice, dar lista finală de nominalizări este atributul Consiliului Director al asociației noastre. Jurizarea nominalizărilor la categoriile existente s-a făcut întotdeauna de către 3 personalități ale vieții culturale și artistice din afara Brașovului, iar în ultimii ani, notele acordate de juriu sunt ponderate de votul publicului, realizat prin mijloace online.

Categoriile nominalizate pentru anii 2020-2021 (din cauza pandemiei COVID 19, evenimentul nu a avut loc în anul 2021) sunt următoarele: Cartea anului, Expoziția anului, Spectacolul de teatru al anului, Spectacolul de dans/performance al anului, Concertul anului, Festivalul anului, Proiectul literar al anului, Proiectul de arte vizuale al anului, Proiectul muzical al anului, Proiectul cultural al anului, Proiectul de educație culturală al anului, Debut, Afișul cultural al anului, Proiectul on-line al anului, Organizația culturală a anului.

Gala Premiilor Anilor 2020-2021 în Cultură la Brașov va avea loc în data de 25 februarie 2022, la Cinematograful ASTRA. Evenimentul va fi transmis și online, pe pagina de social media facebook.com/ConsortiulCulturalCorona și pe canalul de youtube al Consorțiului. Mai multe informații, pe www.consortiulcorona.ro

Valer Rus este manager la Muzeul „Casa Mureșenilor” Brașov și membru în Consiliul Director al Consorțiului Cultural Corona

INTERVIU Vlad Forsea

-autor de benzi desenate

Benzile desenate sunt o latură a artei vizuale puțin explorată pe la noi. Dacă în afara țării, bdurile au foarte mulți adepți, de multe decenii, în România au pătruns mai greu. Bineințeles, există tot felul de adaptări de la diverse publicații străine, dar creațiile românești sunt foarte rare. În acest sens, am stat de vorbă cu unul dintre oamenii care fac asta de mult timp. Vlad Forsea este brașovean, stă acum în București și a fost de acord să ne împărtășească ceva din experiența sa ca autor de benzi desenate din România.

Cine este Vlad Forsea? (cu ce te ocupi, pasiunea pentru desen etc)

Sunt un desenator de benzi desenate sau, mai general, un grafician. Am crescut în Brașov, apoi m-am mutat la București pentru facultate și acolo am rămas. Sunt un absolvent al Facultății de Arhitectură „Ion Mincu”, secția Design de Produs. Profesional, de vreo 7 ani lucrez ca grafician, fac design grafic și, ocazional, ilustrație. Sunt soț de 5 ani și tată de 3 ani. Sunt un mare germanofil, pentru că m-au îndoctrinat bine la Liceul „Johannes Honterus”. De asemenea, sunt pasionat de arta vizuală în orice formă, mai ales benzi desenate și animații, și muzică alternativă.

De când ai început să faci benzi desenate?

Desenez de foarte mic; bd-uri am început să fac în generală și liceu, alături de prietenii mei, dar erau de un amatorism de mi se strepezesc dinții, când îmi amintesc. Poate vor fi apreciate de vreun istoric, cândva, nu știu. Ce m-a încurajat enorm pe vremea aia a fost un concurs internațional de benzi desenate, organizat de Cartoon Network, la care am câștigat o mențiune. Apoi, am dat de benzile desenate românești, pe la mijlocul anilor 2000, și am început și eu cum am văzut că făceau ceilalți: un blog pe blogspot, câte o poantă pe ici, pe colo, schimb de link-uri... apoi, în 2011, după ce am ajuns în București, am publicat primele mele desene în revista COMICS și m-am infiltrat încet-încet în lumea benzilor desenate din România.

Cum este în prezent cultura pentru benzi desenate în România, față de momentul în care te-ai apucat tu?

Când m-am apucat eu, lumea benzilor desenate românești părea destul de golașă. Țin minte că am participat la un salon de benzi desenate la București, în 2006 sau 2007, și îmi amintesc de oameni care activează și acum: Pisica Pătrată, Fredo & Pidjin, Valentin Tănase... Când m-am apucat eu, pe la sfârșitul anilor 2000/ începutul anilor 2010, părea totul destul de gol. Nu se mai publicau benzi desenate autohtone la scară largă, doar traduceri și adaptări de desene animate (Scooby Doo, Donald Duck), dar la o calitate execrabilă, iar creatorii și fanii erau puțini și împrăștiați. Era o bulă sărăcăcioasă. Renașterea a început, cred eu, odată cu Salonul European de Bandă Desenată de la București, din

2010. Au venit autori mari din Europa, s-a publicat „Istoria benzii desenate românești” (carte de referință), au participat instituții și edituri mari, o expoziție fantastică, cu planșe originale, și totul s-a ținut în buricul târgului, la Teatrul Național. La scurt timp după aceea s-a publicat numărul doi din revista COMICS, care ne-a adus pe noi toți, artiștii începători, laolaltă, și am putut forma o comunitate. În 10 ani, lucrurile arată mult mai bine. Edituri mari, ca Art, Polirom sau Humanitas, publică benzi desenate, străine și autohtone; au apărut edituri noi, librării noi; social media a schimbat natura jocului enorm, acuma poți să fii artist bine-mersi fără material fizic; ce să mai zic de saloane, expoziții, festivaluri, concursuri... cultura tocilarilor e acuma mainstream și asta a ajutat. Faptul că e acceptabil social ca un adult să meargă la Comic-Con și să se întoarcă cu sacoșa plină de benzi desenate e o mare schimbare.

Lumea te știe ca Nilu Crocodilu. Ce este acest proiect?

Nilu Crocodilu a apărut ca un pseudonim. Îmi plac crocodilii și cam asta e. Trebuie să înțelegi contextul: în 2007-2008, mulți artiști de benzi desenate aveau un brand sau un pseudonim sub care creau: Pisica Pătrată, Smoking Cool Cat, Xiusha, Jane Candy... eu doar am imitat ce am văzut în jurul meu. Acuma am rămas cu acest nume paralel, fără să-l fi transformat într-un brand sau o identitate până la capăt. Dar e util ca să separ un pic arta de artist. Pe vremuri, lumea mă întreba dacă sunt de la Trilulilu, Youtube-ul românesc. Acum doar Nilu a rămas.

Muzeul Județean de Istorie Brașov a lansat, în 2020, o carte ilustrată de benzi desenate (sper că spun bine), numită „Istorii din `89”, în care apar și creațiile tale. Ce ne poți spune despre acest proiect, dar și despre altele care au mai apărut înainte și după 2020?

O corecție: cartea a apărut în 2019, lansarea având loc cred chiar pe 22 decembrie, la 30 de ani de la Revoluție. „Istorii din ’89” este probabil cel mai amplu și mai important proiect de bandă desenată la care am lucrat până acum și este o onoare să fac parte din el. Un pic de context istoric: în 2018, directorul Muzeului Județean de Istorie Brașov, Nicolae Pepene, alături de Ioana Șchiopu, de la Asociația Forums, au făcut prima ediție a Festivalului de Benzi Desenate Istorice de la Brașov, cu ocazia aniversării Centenarului de la Unirea din 1918, și au lansat un concurs național pentru benzi desenate istorice cu teme din istoria României din ultimul secol. Până atunci nu mai văzusem așa ceva: un festival de benzi desenate tematic, cu un concurs tematic, un catalog cu toate lucrările... cu toții am fost impresionați.

Iza Porumbu, fondatoare compania ARTIZ

Avem nevoie de cultură pentru că asta ne dezvoltă comunitatea. Apreciem viața artistică a altor orașe din străinătate și încercăm să găsim asta și în urbea noastră. În ultimul an au fost semne clare de îmbunătățire a vieții culturale din Brașov, asta datorită implicării unor oameni care-și doresc să transforme orașul într-un loc plin de activități de mai multe feluri. Și pentru că vorbeam despre importul cultural, cel mai bine este ca acesta să fie realizat de oameni pricepuți. Iza Porumbu este o tânără brașoveancă foarte talentată, care după ce a studiat și a luat pulsul entertainment-ului occidental, s-a decis să-l aducă și în Brașov.

Cum ai descoperit pasiunea pentru teatru?

Iza Porumbu: De pe la 12 ani m-am apucat de teatru. Eram clasa a-VI-A, la Pedagogic, când a venit un profesor de teatru care făcea un casting pentru niște cursuri de profil. I-a plăcut de mine și apoi, am continuat timp de trei ani acest curs. Înainte de acest moment, eu recitam mereu poezii, făceam tot felul de momente comice și încercam să-i trag și pe cei din jurul meu în povestea mea. La început, am primit roluri de femeie cu moravuri ușoare, ca să spun așa. Am jucat în „Commedia dell`arte”, iar după ceva timp am primit și roluri principale. Timpul a trecut și prin liceu deja câștigam bani din teatru, fiind prezentă cu trupa pe la tot felul de festivaluri de profil prin țară. Ulterior, am intrat și la o școală de film, numită Pygmalion, înființată de Stela Popescu. pentru viitor, dar am ales teatrul, în ideea de „om trăi și-om vedea”. Am aplicat în Londra, la cinci facultăți și am intrat la toate. Am ales una de la London Metropolitan University. Pe lângă actorie, făceam și regie, și producție, și business în arte, pentru a învăța un pic din toate. În Anglia am lucrat cu foarte mulți oameni din diverse țări, care veneau de la companii teatrale din toată lumea și făceau workshop-uri. Apoi, am ajuns să predau eu, în urma unor module pe care le făcusem. Așa am ajuns la festivalul italian de la Arezzo, unde m-au chemat ca workshop leader. După ce am terminat facultatea, am prins un post de actriță la Warwick Castle, în acele faimoase „dungeons”. Am fost singura angajată non-british, iar asta, la început, mi-a atras tot felul de antipatii, probabil datorită faptului că eram din România. Am stat 8 luni acolo, am învățat tot felul de machiaje specifice Halloween-ului, care peste timp, m-au ajutat foarte mult.

Știu că ai studiat actoria la Londra. Care este povestea cu acea perioadă?

IP: Înainte de facultate făceam teatru aproape în fiecare zi. Când a venit momentul să aleg, am oscilat între teatru și drept. Multă lume mi-a spus să aleg Dreptul, că ar fi mai safe

Cum ai decis să revii în țară?

IP: Nu mi-a plăcut Anglia niciodată. Era o perioadă mai dificilă pentru mine și am decis subit să plec în Cipru. Mai bine să fiu tristă pe o plajă însorită, decât în altă parte. Apoi, am revenit

în Brașov și am stat așa, în expectativă, timp de o lună și jumătate, în ideea de a-mi găsi un scop artistic. Nu am mai vrut să depind de nimeni, dorindu-mi să am eu libertatea totală de creație.

Așa a apărut ARTIZ?

IP: Da! Mă intâlnisem cu un bun prieten actor, Silviu Dudescu, pe care îl rugasem să mă ajute să reintru în viața de teatru din Brașov. I-am povestit despre ideea mea și el mi-a zis simplu, după ce mă gândisem mult la un nume care să fie și catchy, și să fie potrivit și pentru un brand: „Artiz”. Și eu am zis: „Ce-i asta?”, iar el mi-a răspuns simplu: „Artă și Iza”.

Care au fost primele activități ale companiei ARTIZ?

IP: În 2018, venisem cu ideea de a face în România aceeași activitate pe care o făcusem și în Anglia, la castelul medieval. Așa că m-am interesat și am aflat că la Castelul Bran nu exista un astfel de tip de entertainment. A durat ceva până să avem prima reprezentație, cam după șase luni de la prima discuție. Astfel că de Halloween-ul din acel an, ARTIZ a apărut în public pentru prima dată, cu personajele din familia lui Dracula. Banii au fost puțini, pentru că așa era la început, și am simțit că trebuie să le mai dau și eu ceva în plus, de la mine, pentru că așa am considerat că este echitabil. Colegii mei învățaseră un text, scriseseră la scenariu, plus multe altele. Apoi am făcut același lucru și în Brașov, într-un tur cu aceleași personaje, care le dezvăluiau turiștilor istoria locului.

Care a fost feedback-ul turiștilor?

IP: Toți sunt extaziați. Avem costume foarte bune, machiajul este unul foarte bun, foarte profesionist și, mai ales, actorii sunt foarte buni la improvizație. În primul rând, totul se întâmplă pe moment. Adică, nu e un spectacol static, în care aplauzi la final. Oamenii care vizitează Castelul sunt parte din actul artistic. De fiecare dată, avem o mininuntă: Mama lui Dracula își caută un conte cu care să se căsătorească, plus multe altele. Da, reacția publicului este foarte bună și asta ne bucură nespus.

Cum este ARTIZ în prezent?

IP: Ulterior, am dezvoltat și alte ramuri în ARTIZ. Acum trei ani am început să oferim niște cursuri de dezvoltare personală prin teatru și improvizație, cu tot felul de module. Un curs poate dura de la câteva ore, o singură dată, dar se poate întinde pe mai multe luni. Facem asta și în varianta de week-end, ca un team-building, pentru companii, dar și pentru grupuri de prieteni. De un an, am început un nou proiect sub egida „ARTIZ”, numit The 7 PM Club. În fiecare joi, de la ora 19:00, on-line, când restricțiile nu permit întâlnirile publice. În schimbul unei sume modice, de 125 de lei pe lună, oricine poate participa la cele patru tipuri de serate. Mai exact, una este de dezbateri pe diverse teme, prin improvizarea unor personaje specifice unui anumit stil. Un exemplu ar fi viața la țară versus viața la oraș. Și fiecare își ia câte un rol. Apoi, mai avem serate de artsy games, mistery nights ș.a.m.d.

Dracula Tours at Bran Castle

Despre celelalte proiecte ARTIZ, cum ar fi scurtmetrajele realizate și documentarul care este în lucru acum, veți afla din interviul complet pe care-l îl puteți citi pe site-ul www.zilesinopti.ro

Berea Schei A pornit de la plăcerea de a bea o bere bună și naturală.

Am tot vorbit în paginile revistei Zile și Nopți Brașov despre importanța testului timpului în lumea antreprenorilor locali. În fiecare an apar fel și fel de de afaceri. Factorul decisiv, pe lângă noroc, un plan bun și un capital solid, îl reprezintă, în principal, publicul țintă. Astfel, sunt puține proiecte antreprenoriale care să țintească direct în inima comunității. Sunt zone în Brașov care au nevoie de un brand care să promoveze interesele turistice ale acestora. Despre acest aspect, dar și despre ce înseamnă cultura consumului de bere din România și deschiderea localnicilor la lucruri noi, am vorbit cu Gabriel Cantor, omul care produce Berea Schei, un nou brand al orașului, care deja este disponibil în anumite localuri.

Zile și Nopți: De unde a pornit această poveste a Berii Schei?

Gabriel Cantor: A pornit de la plăcerea de a bea o bere bună și naturală. După mai multe încercări, am reușit să concep o rețetă pe gustul meu și al majorității.

ZN: Care sunt principalele atuuri pe care le are Berea Schei?

GC: Drojdia depusă și cea în suspensie. Eu consider drojdia un aliment nobil, este o ciupercă miraculoasă ce conține aproape toată gama complexului de vitamine B.

ZN: Câte sortimente de Bere Schei sunt disponibile în acest moment?

GC: Acum există un sortiment, în stilul IPA, la vanzare, iar în laborator se testează o nouă rețetă.

ZN: Când credeți că produsul dumeavoastră va putea fi savurat în cât mai multe localuri brașovene?

GC: Tot acest „proces” a început în urmă cu doi ani, iar după încheierea

formalităților indispensabile comercializării, am început să încerc să mă fac „atât auzit, cât și gustat”. Orice persoană nouă în mica mea comunitate în dezvoltare reprezintă o mare bucurie și o sursă de încredere că produsul meu va deveni accesibil unui număr mai mare de gurmanzi. Eu sper și cred că produsul meu va avea succes în decursul acestui an.

ZN: Care credeți că este nivelul de cunoaștere în România a cultului pentru bere?

GC: Am întâlnit oameni care apreciază berea artizanală și care știu beneficiile aduse de consumul moderat al acesteia. Pentru mine, personal, degustarea unei beri în toate aspectele (culoare, gust, miros) este precum savurarea unui croissant (de către iubitorii de patiserie). Nu mă îndoiesc că, în viitor, din ce în ce mai mulți români băutori de bere vor fi curioși să testeze berea artizanală.

ZN: Scheiul este, probabil, cel mai frumos cartier din țară. Din păcate, pare că nu este atât de apreciat și de vizitat de către turiști și nu numai. Ce credeți că îi lipsește acestui cartier?

GC: Scheiul Brașovului are, pe lângă unicele peisaje pitorești forestiere, o istorie absolut fascinantă, care pe mine m-a atras în a mă documenta mai mult despre el si în a-l străbate îndeaproape. Cu toate acestea, consider că simplul sentiment last al unei plimbări pe străduțele înguste poate atrage numeroși turiști (natura, aerul curat). Dacă zona ar fi mai bine „documentată” pe bloguri de călătorie și social media, cartierul ar fi unul mai des „bătut la picior”, deși, uneori, liniștea acestuia este o oază de relaxare.

ZN: Ar putea deveni Berea Schei un brand-ambasador pentru acest loc?

GC: Da, numele este destul de sugestiv, presupun. Până acum nu am întâlnit asocierea acetui titlu unei beri artizanale, dar consider că poate rămâne o experiență plăcută, pe care oricine ar putea-o asocia acestei zone deosebit de frumoase a Brașovului.

 Sergiana - Mureșenilor 28

 Sergiana - Coresi Shopping Resort

 Sergiana - AFI  AFI Brașov

Bucătăria Adelenească are Capitală, are şi Ambasade!

Drajilor, de atâţia ani, Sergiana ţine sus steagu’ Bunătăţurilor din Ardeal! Locanta noastră din Ţentru Vechi o fost şi anu’ trecut premiată de domnii de la Horeca Awards, aşa că spunem cu mândrie că la noi, pe Mureşenilor, îi Capitala Bucătăriei Ardeleneşti, iară în Coresi şi la AFI avem ambasade. No, haidaţi, la Bunătăţuri!

 AFI Brașov:  0729 064 843 /  Terasă  Coresi Shopping Resort:  0737 267 374 /  Terasă  Brașov, Mureșenilor 28  0723 294 923

Nou în brașov!

Chiar dacă este încă pademie, viața merge înainte și, cumva, trebuie să învățăm să trăim în acest context pandemic. Vrem să ne trăim viața în oraș, să participăm la evenimente, să socializăm la un restaurant sau să mergem la un film. În acest context, la Brașov se deschid restaurante, se întâmplă evenimente, apar noi afaceri și, mai mult, se va deschide chiar și un nou multiplex.

RESTAURANT: ONE SOUL Str. Apollonia Hirscher 12

Restaurantul One Soul este o fantezie Haute Cuisine în Centrul Istoric al Brașovului. Foie gras învelit în ciocolată albă sau tartar de Saint Jacques cu avocado? Un capriciu pentru cei fascinați de arta culinară, restaurantul concept One Soul mizează pe bucătărie sofisticată, pe un decor atemporal și pe servicii de excelență, pentru a-și revendica locul în rețeaua națională a destinațiilor de înaltă clasă. Pește proaspăt, fructe de mare sau ulei prețios de măsline vin constant din Grecia și Italia, faimoasele specialități de vită Wagyu sunt aduse direct din Japonia, iar mirodeniile și ierburile sunt culese, cel mai adesea, direct din grădini eco cu faimă regională.

Meniul restaurantului brașovean One Soul devine o adevărată provocare pentru imaginație. Una dintre aventuri ar putea începe cu colțunașii crocanți umpluți cu homar și împrospătați cu maioneză de busuioc și sos de stridii, care cochetează cu un amestec de usturoi, chilly și ghimbir, pentru a seduce cu un miez savuros, sărat și dulce, deopotrivă.

BERE ARTIZANALĂ: DĂNILĂ’S produs în Brașov, de Bere Schei.

Brașovul are o nouă bere artizanală. DĂNILĂ’S este o bere IPA produsă de Bere Schei. DĂNILĂ's este o bere creată din poftă. Rețetă originală, bazată pe ingrediente naturale: malț, hamei, drojdie, apă. Gust amărui, bogat în arome florale (soc) și fructate. În prezent există un singur sortiment de bere în stilul IPA, iar în laborator se testează o nouă rețetă.

EVENIMENT: PREMIILE ANULUI ÎN CULTURĂ 25 februarie, Cinema Astra și online.

Consorțiul Cultural Corona organizează a șaptea ediție a premiilor în cultură la Brașov. Vor fi celebrate creativitatea și calitatea în arte și cultură la Brașov. Vor fi premiați performerii anilor 2020-2021 în diverse categorii, precum arte vizuale, teatru, debut sau educație culturală. Jurizearea se face prin votul specialiștilor și al publicului. Votează și tu online proiectul cultural al anului, la adresa consortiulcorona.ro, până în data de 11 februarie. Evenimentul va fi transmis live pe pagina de youtube a Consorțiului.

ÎN CURÂND: CINEMA CITY LA AFI BRAȘOV

În această primăvară este anunțată deschiderea unui nou multiplex la Brașov. La AFI Brașov se va deschide un nou cinematograf marca CINEMA CITY, care este cea mai mare rețea de multiplexuri din România, cu o prezență în 19 orașe. Multiplexul de la Brașov va avea 9 săli și va fi dotat cu tehnologia 4DX.

Sala 4DX® este un loc unde filmul devine realitate. 4DX® este o tehnologie revoluționară, prima de acest fel din lume, pentru proiectarea celor mai mari producții de filme de la Hollywood în format 4D. Scaunele mobile și soluțiile ambientale de ultimă oră vor oferi spectatorilor o experiență cinematografică extremă, care este plină de efecte speciale și care permite publicului să devină parte din film.

Waldkafe - trecut și prezent

Multe localuri din lumea întreagă s-au făcut remarcate datorită nu doar meniului special sau stilului aparte, ci şi longevităţii impresionante. Cu toții suntem familiarizați cu celebra poveste a barului Sean’s, din Athlone, Irlanda.

Pare greu de crezut, dar acest bar a fost înființat în urmă cu 1100 ani. Automat, mintea ne fuge la imaginea acestui loc în acele vremuri. Cert este că acest bar chiar are vechimea menționată, existând documente care îl atestă, inclusiv ale proprietarilor care au deținut locul, peste secole. Nu este de mirare că acest bar există în micul oraș Athlone din centrul Irlandei, el fiind la rândul lui un oraș foarte vechi.

În prezent, barul își întâmpină clienții cu celebra bere la halbă produsă local și cu muzică live, iar la loc de cinste este certificatul Guinness care îi atestă povestea și mai ales recordul. În Top 5 al celor mai vechi baruri din lume se află doar pub-uri din Anglia sau Irlanda.

Există așa ceva și în România. Se pare că cel mai vechi restaurant din România se află la Sibiu. Restaurantul Butoiul de Aur este situat pe Pasajul Scărilor - strada care face legătura dintre Oraşul de Sus şi Oraşul de Jos prin două ramificaţii de scări şi arcade care înconjoară zidurile cetăţii din jurul Bisericii Evanghelice, construită în sec. XIII. Clădirea Butoiul de Aur, cu turn de apărare, datează din anul 1542 şi este înscrisă în lista monumentelor istorice din Sibiu.

Și Brașovul se poate mândri cu un local care a depășit 100 de ani de la inființare și care, în ultima perioadă, este tot mai căutat atât de brașoveni, cât și de turiști.

Scrisori de la începutul secolului XX

Familia Kuschmannn a deschis în 1905 localul numit Waldkafe. Curând, a devenit un punct de atracţie al vremii, mai ales pentru cei care se plimbau la fiecare sfârșit de săptămână în pădurea din apropiere. A funcționat atât ca pensiune, cât şi ca restaurant și cafenea, oferea o panoramă extraordinară asupra împrejurimilor

Timp de două generații, până în perioada interbelică, a strâns în jur atât comunitatea sașilor, cât și cea a maghiarilor și românilor, fiind un liant tradițional cultural și social.

războiul a întrerupt funcționarea

Localul a fost oprit atunci când a început cel de-al II-lea Război Mondial. Apoi, în perioada comunistă, spațiul a suferit modificări structurale. Mai mulți locatari au respirat aerul din acest

edificiu. Apoi, imobilul nefiind naționalizat, suferă în urma legii locației cu 7 mp de persoană.

Vreme de jumătate de secol a fost reședinta prof. Constantin Cuza, un mare om de cultură, care s-a căsătorit cu Thea Herta Hortense Kuschmann. Domnul Cuza s-a numărat printre cei mai iubiți profesori de la Colegiul Național „Andrei Șaguna”. Astfel, acest loc nu poate fi catalogat drept unul normal, cu o istorie comună. Waldkafe aduce Brașovului în prezent farmecul perioadei interbelice, minunatele duminici însorite ale primilor ani din secolul XX. Experiența de la Waldkafe poate fi catalogată ca o călătorie în timp, un muzeu vivant, care pare că are în orice colț câte o istorioară petrecută în anii ce au trecut.

Vecinătatea, caracteristica de bază a societăți sașilor, este forma de organizare ce creează legături și interacțiuni ce duc la întărirea comunității, ce își propune schimbul de idei și suport economic, intelectual, emoțional și fizic.

Waldkafe își propune să adune oamenii, în vreme ce alte locuri își doresc să-i gonească. Merită excursia până sus, pe Cloșca 28. E ca un dar pe care îl primim, atunci când cei de aici ne întâmpină cu zâmbete. În plus, Waldkafe va încerca să ajute la păstrarea tradițională a zonei și a tot ceea ce reprezintă istoria și cultura celor trei naționalități: a sașilor, maghiarilor și românilor. Cele 7 arte vor însoți laitmotivul cafenelei culturale, aducând 7 posibilități de exprimare, oferind fiecărui om varianta de a aduce la suprafață ceea ce gândește pozitiv, reușind să exprime gânduri prin vizual, auditiv, olfactiv și gustativ.

aldkafe vă așteaptă pe terasa cafenelei, în grădină, la o degustare, la evenimentele ce vor avea loc în cafeneaua culturală sau să vă întâlniți în cadru profesional, în zile dedicate workshopurilor, să asistați la mini concerte și evenimente culturale în vechiul pavilion sau să admirați priveliștea Brașovului Vechi și a Țării Bârsei în zilele senine.

Ce facem de Valentine’s Day?

Februarie este luna iubirii. Avem sărbătoarea importată, de Sfântul Valentin, dar și tradiționalul Dragobete. Motiv pentru care alegem să ieșim din casă sau, pentru cei mai casnici dintre noi, sărbătorim acasă, pe canapea. Indiferent care este alegerea ta, noi avem câteva recomandări pentru această zi/lună specială. Tu ce alegi?

Un film de văzut în 2

La Cinema One Laserplex rulează, începând cu 11 februarie, producția americană „Marry Me”, cu Owen Wilson și Jennifer Lopez. O celebritate care se îndrăgostește de un om de rând. Ceea ce vrea filmul acesta este ca, pentru 112 minute, publicul său să simtă, să viseze și să se amuze la unison de felul în care decurge această poveste de dragoste.

Impresionează-ți perechea cu o seară magică la restaurant

O seară la Dei Frati, în Piața Enescu, va garanta succesul relației tale. Dar dacă nu ai făcut o rezervare, ar fi timpul să te grăbești pentru că altfel nu ai nicio șansă. Se spune că aici găsești cele mai bune paste din oraș, dar meniul este variat și totul este așa cum trebuie. La Dei Frati se gătește și servește în familie, mănânci, bei și te simti ca acasă!

Dei Frati, Piața George Enescu nr. 16. Telefon rezervări: 0724.216.028

O seară de pomină, în Deane’s

Dintotdeauna, la Deane’s Irish Pub distracția a fost garantată. Aici se merge în gașcă, se bea multă bere bună, iar mâncarea de pub e ceea ce trebuie. Dacă nu ai cu cine să ieși în oraș, nu dispera, tot la Deane’s ai șansa să-ți găsești perechea. Deci, ce mai aștepți? Sună și rezervă o masă! 0734.010.203

Deane’s Irish Pub, Republicii, nr. 19

Comedie Amăruie, cu Fără Zahăr

Duminică, pe 13 februarie, avem un concert de pomină la Rockstadt. Un concert Fără Zahăr este ca senzaţia aia când mesteci o gumă extrem de mentolată încercând să acoperi faptul că tocmai ai mâncat usturoi. Este realitatea românească deseori tristă, peste care doi băieţi din Dorohoi reuşesc să aştearnă o spoială de optimism, prin muzică şi glume. Folk alternativ şi umor comestibil, cu Bobo Burlăcianu si Bobi Dumitraș. Concert exclusiv pentru cuplurile inteligente  Bilete pe iabilet.ro

Ceva dulce pentru acasă

Dacă nu ai chef să ieși în oraș, tot trebuie să faci ceva special de Valentine’s Day. E clar că nu ai chef de gătit, dar nu intra în panică. Ceva simplu, dulce, rezolvă orice problemă. Îți recomandăm specialitățile de la Brutăria Simplu și garantăm că mergi la sigur. Aici, găsești patiserie și dulciuri din ingrediente naturale, locale. Totul este despre Iubire, Răbdare, Familie și Doruri sănătoase.

Recomandarea noastră (încercată): Cremșnitul sau Cremeșul, depinde cum vrei să-i spui, în funcție în funcție de zona țării din care ești 

Brutăria Simplu, Brașov, strada Bisericii Române 112. Recomandarea noastră este să suni să îți rezervi desertul preferat. Telefon: 0775.234.220

brașoveni celebri

Trăim într-un oraș fascinant. Pentru turiști, Brașovul este, în mare parte, un „hidden gem”. Farmecul străzilor din centru, amplasamentul montan, clădirile istorice și Scheiul cochet și pitoresc fac din urbea noastră cel mai frumos oraș din România. Cei care decid sunt oaspeții, nu noi. Tocmai de asta, probabil, Brașovul este orașul de provincie al României care atrage cei mai mulți turiști.

Într-un astfel de loc era normal să se nască și o sumedenie de oameni importanți, nu doar pentru societatea locală, ci și pentru cea internațională. Am vorbit, în luna septembrie, despre Brassai, unul dintre cei mai cunoscuți brașoveni din întreaga lume. Pe numele său adevărat Gyula Halasz jr, Brassaï este un artist fotograf francez născut la Brașov, pe 9 septembrie 1899. A fost supranumit „L’Oeil de Paris” (Ochiul Parisului), pentru fotografiile inconfundabile cu Parisul pe timp de noapte.

Astfel, ne-am gândit să căutăm poveștile și altor personalități locale.

Peter Maffay

Pentru mulți români, acest nume poate nu spune nimic, însă în Germania, Maffay este o legendă vie. S-a născut la Brașov, pe 30 august 1949. Tatăl său, un sas transilvănean, a decis ca în 1963 să plece în Germania de Vest, acolo unde avea rude primare. În același an, Maffay a inființat o formație, The Dukes , fiind pasionat de muzica rock. A debutat cu single-ul, „Du” („Tu”). A fost cel mai mare hit al său german în 1970 și i-a adus faimă instantaneu. Cu albumul Steppenwolf, din 1979, a devenit un star important al muzicii în Germania. Albumul a vândut 1,6 milioane de copii, făcându-l unul dintre cele mai bine vândute albume la acea vreme. În 1980, albumul „Revanche” a doborât recordul său anterior, vânzându-se în peste 2,1 milioane de exemplare. În total, a lansat peste 50 de materiale discografice live sau de studio.

În martie 2011 a fost premiat cu distincția Steiger. Maffay este și un activist civic, iar în urmă cu mai bine de zece ani, a deschis un centru de consiliere gratuită pentru copiii traumatizați, în Mallorca, actuala sa reședință. În 31 martie 2010, în satul Roadeș, din județul Brașov, a avut loc ceremonia de punere a pietrei de temelie a unei instituții destinate copiilor traumatizați. Proiectul a fost inițiat de Fundația care-i poartă numele, înființată de el. În urma derulării proiectului, fosta casă parohială a bisericii fortificate din Roadeș a devenit tabără pentru copii cu probleme sociale, proveniți din sistemul instituționalizat. Pentru acest proiect, Peter Maffay a fost decorat cu Ordinul Național „Pentru Merit”, de către președintele României, Traian Băsescu.

Hans eder

(n. 19 aprilie 1883, Brașov, Imperiul AustroUngar – d. 5 noiembrie 1955, Brașov, România)

A fost un pictor sas din România. Pregătirea sa artistică a început la Brașov, unde s-a născut. Și-a „făcut mâna” în atelierele pictorilor Friedrich Mieß, Arthur Coulin, Fritz Miklos și Ernst Kühlbrandt. În 1903 pleacă la München și studiază la Școala de pictură a lui Hugo von Habermann. A continuat la Paris, în Școala-atelier „La Palette”, a lui Lucien Simon. Perioada de ședere în Bavaria durează până în 1908. Apoi, între 1910-1911, a studiat la Bruges, în Belgia. Pictura sa din această perioadă a fost cuprinsă între realism și postimpresionism. Între 1914 și 1916 a luptat pe front, în Primul Război Mondial. A plecat apoi la Viena, unde, împreună cu Felix Horta, a înființat o „Școală de artă”. De aici a plecat, în 1920, la Salzburg, unde a activat ca profesor de desen.

În 1924, Eder s-a întors în Brașov, unde a rămas până la sfârșitul vieții. A expus lucrări și în alte orașe din România, iar după ceva timp, s-a îndepărtat de expresionism, lucrările sale având un caracter artistic îndreptat spre clasicism. În ultima perioadă de creație, prin impunerea paradigmei realismului-socialist, lucrările sale s-au caracterizat printr-o accentuată reapropiere de realism.

Lucrările sale se găsesc în multe muzee (Muzeul de Artă din Brașov, Muzeul de Artă din București, Muzeul de Artă din Cluj, Muzeul de Artă din Bruxelles) și în alte locuri publice. Pe peretele frontal al navei laterale de nord al Bisericii Negre din Brașov se află o pictură în ulei pe pânză a lui Hans Eder, reprezentând Nunta din Cana, tablou pictat în 1932.

Hans Mattis-Teutsch

(n. 13 august 1884, Brașov – d. 17 martie 1960, Brașov)

Hans MattisTeutsch s-a născut pe 13 august 1884, la Brașov, într-o familie mixtă maghiaro-germană. Mattis-Teutsch a studiat timp de un an la Academia de Arte Decorative din Budapesta, cu pictorul József Rippl-Rónai. Din 1903, la Academia Regală din München, a studiat cu Wilhelm von Rümann și Baltasar Schmitt, oscilând în creațiile sale între art nouveau, post-impresionism și fauvism, expresionism abstract, figurativ stilizat și constructivism. Din respect pentru tatăl său vitreg, a adoptat în anul 1904 numele de Teutsch, pe care l-a atașat numelui său inițial, Mattis.

În anul 1908 a început activitatea didactică la Liceul Industrial din Brașov, unde a lucrat, cu mici întreruperi, toată viața. Prima mențiune în presă a lui Mattis-Teutsch datează din 1911, când revista culturală din Brașov, „Die Karpathen”, avându-l ca editor pe scriitorul și poetul Adolf Meschendörfer, îl prezenta pe tânărul sculptor Teutsch ca pe un artist în devenire, în care se puteau pune mari speranțe, fiind inserate și reproduceri după două dintre lucrările sale.

În ultimii doi ani ai celui de-al Doilea Război Mondial, a fondat Gruparea Artiștilor Plastici din Brașov, care a devenit ulterior filială a Uniunii Artiștilor Plastici, fiind ales de câteva ori președintele acesteia. A fost interzis un număr redus de ani, precum alți artiși brașoveni, reintegrat apoi în viața artistică brașoveană.

În memoria sa, Liceul de Arte Plastice din Brașov a primit numele său.

PLANUL STRADE APERTE

Planul „Strade Aperte”, prin care Milano va reda străzile pietonilor și bicicliștilor.

Astfel, Lombardia va ceda 35 de km de străzi în favoarea bicicliștilor și a pietonilor.

Milano urmează să pună în aplicare cea mai ambițioasă schemă din Europa de redare a spațiului stradal, destinat până acum mașinilor, în favoarea pietonilor și a bicicliștilor. Schimbările urbanistice vin ca un răspuns la pandemia de COVID – 19. În perioada de lockdown la nivel național, congestionarea traficului a scăzut cu 30% până la 75%, în unele zone, iar poluarea aerului a scăzut în consecință. Oficialii orașului încearcă să găsească o soluție pentru a evita reapariția utilizării mașinilor, pe măsură ce rezidenții se vor întoarce la muncă.

 Strade aperte / Milano Primul pas a fost ca 35 de km de străzi să fie transformați pe timpul verii, cu o extindere rapidă și experimentală, în spații destinate plimbării cu bicicleta sau mersului pe jos.

Planul „Strade Aperte” include piste pentru biciclete temporare, pavaje noi și lărgite, limite de viteză pentru mașini de 30 km/h și străzi prioritare pentru bicicliști și pietoni.

Marco Granelli, viceprimarul orașului Milano:

„Am lucrat ani de zile pentru a reduce utilizarea mașinilor. Dacă toată lumea conduce o mașină, nu există spațiu pentru oameni, nu există spațiu pentru deplasare, nu există spațiu pentru activități comerciale în afara magazinelor.”

De asemenea, în urma pandemiei de coronavirus, Marco Granelli, viceprimarul orașului, a spus că vrea să sprijine afacerile locale, iar pentru asta, trebuie să regândească orașul.

„Desigur, vrem să redeschidem economia și trebuie să o facem pe o bază diferită de cea de până acum. Credem că trebuie să regândim orașul Milano în noua situație. Trebuie să ne pregătim. Vrem să sprijinim barurile, artizanii și restaurantele. Când se va termina (n.r. pandemia de coronavirus), orașele care vor avea acest tip de economie vor avea un avantaj, iar Milano vrea să fie în această categorie.”

Lucrările au început pe o porțiune de 8 km din Corso Buenos Aires, una dintre cele mai importante străzi comerciale ale orașului – cu o nouă pistă pentru biciclete și trotuare extinse. Milano nu este singurul oraș care își dorește să redea spațiul locuitorilor. Spre exemplu, oficialitățiile din Dublin suspendă locurile de încărcare și de parcare, care, pe timpul zilei, devin spații de întâlnire și relaxare.

Robert Frunzescu - Tehnician proiectant urbanism și amenajarea teritoriului

Festivalul iubirii.

Atât ziua Sfântului Valentin, cât și Dragobetele își propun în fiecare an același lucru, să abordăm discuția despre iubire. Astăzi, iubirea tinde către o puternică latură manifestată prin comercialul evenimentului. Fie exprimat prin varii cadouri, achiziții pragmatice și ancorate solid în statutul social, fie prin evenimente intime, însă manifestate în public, în sensul vacanțelor exotice sau, mai simplu, al ieșirilor la restaurant. Drept este ca „normalitatea” zilelor noastre a afectat puternic orice manifestare de ordin public.

Cultura occidentală, deși pigmentată cu foarte multe intersecții, are și diferențele sale. Aici și acum, fiind luna iubirii, noi, românii, avem doi protagoniști, ce se află în competiție pentru același teritoriu al iubirii. Pentru că nu suntem etnocentrici, cultura locală a permis accesul și Sfântului Valentin, deși poziția acestuia era deja ocupată de binecunoscutul Dragobete. O spun zâmbind, căci Dragobetele este la fel de cunoscut ca și prietenul cu numarul 3657 din lista noastră de Facebook. Ne sună familiar, dar mai bine să nu intrăm în detalii.

Stați însă liniștiți, căci și în lumea antropologiei există mai multe diferențe în discursul despre sorgintea Dragobetelui, decât puncte comune. Analiza lingvistului ne trimite către o direcție, iar manifestarea aparentă a obiceiului către o alta. Pentru că nu am decis ce cale să aleg pentru a stabiliza, oarecum, în conștientul colectiv, această mică problemă de sorginte, am ales să vă prezint o mică serie de practici, diferite însă, concentrate pe același subiect: IUBIREA.

Poate că termenul de „Poliandrie” vă scapă ca înțeles, însă trimite către practica mariajului unei femei cu mai mulți soți. Întâlnită în lanțul Himalaya, unele voci spun că această practică ar avea la sorginte grija față de pământul comun. Căsătoria avea loc în familie de frați și era celebrată în funcție de locul și evoluția fiecărui frate în societate.

Este posibil ca noi toți să avem o opinie față de Iran, implicit despre ritualurile specifice culturii musulmane, cu toate variațiunile sale. Ei bine, într-o sectă din Iran, există posibilitatea să te angajezi în căsnicie de probă. Practic, cei doi tineri își stabilesc în formă contractuală durata căsătoriei, testând în acest fel validitatea alegerii.

În Mozambic, o comunitate agrară are regula strictă împotriva sărutului. Aparent, schimbul de salivă nu intră în categoria „comportament dezirabil”, însă aceeași comunitate nu are nicio regulă împotriva actelor sexuale în public.

Să revenim însă la Valentin al nostru, sau al lor, precum și la Dragobete. Istoria ne arăta că difuzionismul cultural este prezent de mii de ani și este mecanismul de transfer al informației culturale dintr-o zonă către alta. Astăzi, însă, pe acest difuzionsim a fost grefată o campanie de marketing care tinde să transforme evenimente culturale în evenimente comerciale. Tinde, fiind mai degrabă eufemistic, căci realitatea este aceea pe care o alegem fiecare dintre noi. Cred că iubirea nu are nevoie neapărat de festivalul său, mai degrabă, o conștientizare a stării emoționale personale ne-ar calibra pe direcția potrivită. Pană la urmă, membrii aceleiași specii împărtășesc mai mult sau mai puțin aceleași caracteristici. Capacitatea noastră emoțională răspunde nevoilor fiecăruia și este foarte probabil să avem nevoie să învățăm mai mult despre emoțiile noastre. Astfel, nu vom mai avea nevoie de ancore în sfera fizică pentru a vorbi despre ancore emoționale.

Gabriel Tudor Bălănescu Tel.: 0723 611 394 www.haihuiintaticie.ro Tăticie cu dichis, părinteala conștientă! www.fatherlyme.com This is fatherhood firsthand. Ride along and catch the vibe!

Ce faci la Brașov?

Indiferent că vrei să mergi la un concert sau la o piesă de teatru, să bei o cafea bună, să ieși la un prânz de afaceri sau la o cină romantică, iată care sunt recomandările pe care noi ți le facem. Începem lista cu evenimentele culturale ale lunii februarie. Vizionare sau audiție plăcută!

Teatrul „SICĂ ALEXANDRESCU” Braşov Piaţa Teatrului Nr. 1 Bilete: www.mystage.ro Casieria Teatrului: marţi–vineri: 11:00–19:00 sâmbătă–duminică: 15:00–19:00 Tel: +4 0268 412 969 www.teatrulsicaalexandrescu.ro

Program luna februarie 2022 Spectacolele încep la ora 19:00

Joi, 3 februarie

Doi pe o bancă - de Aleksandr Ghelman Regia artistică și scenografia: Boris Melinti Sala Studio ,,Stela Popescu”

Vineri, 4 februarie 2022

20 de minute cu îngerul - de Alexandr Vampilov Regia artistică: Răzvan Marinescu, Scenografia: Mirona Faloba Sala Mare

Sâmbătă, 5 februarie

Singuri împreună (Savage în impas) - de John Patrick Shanley Regia artistică: Gheorghe (Geo) Balint, Scenografia: Vladimir Turturica Sala Mare

Duminică, 6 februarie

La ieșirea din teatru după reprezentarea unei comedii noi - de N. V. Gogol Regia artistică: Andrei Raicu, Scenografia: Cătălin Manea, Muzica: Andrei Dinescu Sala Mare

Joi, 10 februarie

Un bilet spre fericire - de Spiró György Regia artistică: Diana Lupescu, Scenografia: Luana Drăgoiescu Sala Studio ,,Stela Popescu”

Vineri, 11 februarie

Electronic City - de Falk Richter Regia artistică: Dragoș Alexandru Mușoiu, Scenografia: Oana Micu Sala Mare

Sâmbătă, 12 februarie

O noapte furtunoasă - de I. L. Caragiale Regia artistică: Puiu Șerban, Scenografia: Andrei Răduţ Sala Mare

Duminică, 13 februarie

Portugalia - de Zoltan Egressy Regia artistică: Sorin Militaru, Scenografia: Alina Herescu Sala Mare

Joi, 17 februarie

Prins în plasă - de Ray Cooney Regia artistică: Cristian Ioan, Scenografia: Alexandra Dumitru Sala Mare

Vineri, 18 februarie

Grădinile groazei - de Daniel Call Regia artistică: Dan Vasile, Scenografia: Ivan Cristian Sala Mare

Sâmbătă, 19 februarie

Fanteziile sexuale ale soţului meu aproape că m-au înnebunit - de John Tobias Regia artistică: Puiu Șerban, Scenografia: Mihai Mădescu Sala Mare

Duminică, 20 februarie

Mincinosul - de Carlo Goldoni Regia artistică: Vasile Nedelcu, Scenografia: Andra Bădulescu Vișniec Sala Mare

Miercuri, 23 februarie

Ea și numai ea - de Andrei Ivanov Regia artistică: Radu Ghilaș, Scenografia: Andreea Felciuc Sala Studio „Stela Popescu”

Joi, 24 februarie

Ea și numai ea - de Andrei Ivanov Regia artistică: Radu Ghilaș, Scenografia: Andreea Felciuc Sala Studio „Stela Popescu”

Vineri, 25 februarie

Dănilă Prepeleac - după povești de Ion Creangă Regia artistică și scenografia: Gabriel Costea Sala Mare, Ora 11:00

Prins în plasă - de Ray Cooney Regia artistică: Cristian Ioan, Scenografia: Alexandra Dumitru Sala Mare, Ora 19:00

Sâmbătă, 26 februarie

Moartea accidentală a unui anarhist – de Dario Fo Regia artistică: Claudiu Goga, Scenografia: Luana Drăgoiescu Sala Mare

Duminică, 27 februarie

Cu sufletul nu-i de glumit - de Dimitré Dinev Regia artistică: Sorin Militaru, Scenografia: Cristian Marin Sala Mare

OPERA Braşov, Str. Bisericii Române 51 Bilete: www.bilet.ro Casieria Operei: luni–vineri 10:00–17:00 fb.com/operabrasovoficial

Program luna februarie 2022

Vineri, 4 februarie, ora: 18:30

Recital vocal-instrumental Foaierul Operei

Sâmbătă, 5 februarie, ora: 18:30

Voievodul ţiganilor. Sold Out. Operetă de Johann Strauss - fiul Sala Operei

Vineri, 11 februarie, ora: 18:30

Recital vocal-instrumental Foaierul Operei

Sâmbătă, 12 februarie, ora: 18:30

Nunta lui Figaro. Sold Out. Operă de W.A. Mozart Sala Operei

Vineri, 18 februarie, ora: 18:30

Recital vocal-instrumental. Foaierul Operei

Sâmbătă, 19 februarie, ora: 18:30

Elixirul Dragostei Operă de G. Donizetti Sala Operei

Sâmbătă, 26 februarie, ora: 18:30

Flautul Fermecat Operă de W.A. Mozart Sala Operei

Duminică, 27 februarie, ora: 18:30

Anatoly de Dragobete - Concert Sala Operei

FILARMONICA Braşov 15 Noiembrie, nr. 50A Bilete: www.bilet.ro Telefon casierie: 0368 409 752 luni și miercuri 12:00–15:00 marţi și joi 16.00–18:00 www.filarmonicabrasov.ro fb.com/FilarmonicaBrasov Centrul Cultural REDUTA str. Apollonia Hirscher nr. 8 Bilete: eventbook.ro Program casierie: luni-vineri 11:00-13:00 și 15:0018:00 www.centrulculturalreduta.ro fb.com/centrulcultural.reduta

Recomandări program luna februarie 2022

Vineri, 11 februarie, ora 19:00.

Lebensdorf – proiecţie film. Comedie romantică, regizată de Vali Hotea, cu Mimi Brănescu, Ana Covalciuc și Ioana Flora în distribuţie.

Duminică, 13 februarie, ora 19:00

Lansarea albumului CORBU: Dezleganie. Accesul este gratuit.

Cinema

Cinema ONE Laser Plex Coresi Shopping Resort, Str. Zaharia Stancu 1

Nu rata premierele lunii februarie:

Belle, Moarte pe Nil, Dog, Uncharted, Aleea groazei sau comedia Badman, cel mai tare din parcare! Bilete: www.cinemaone.ro fb.com/cinemaonebrasov

Galeria Ora Zero

Strada De Mijloc nr.133

Galeria Kron Art

Strada Postăvarului 18

Muzee

Muzeul „Casa Mureşenilor” Expoziţia „Ecouri Medievale”, ce cuprinde piese din colecţia de tapiserie a secţiei de Artă Contemporană a Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud. Expoziţia va putea fi vizitată până la data de 28 februarie 2022, de marţi până sâmbătă, între orele 9-17, și luni, între orele 11-17, la sediul din Piaţa Sfatului nr. 25, Brașov.

Muzeul Civilizației Urbane Expoziţia itinerantă „Jandarmeria Română 1850 – 2020” poposește, până în luna martie 2022, la Muzeul Civilizaţiei Urbane a Brașovului. Piaţa Sfatului nr.15, miercuri-duminică, între orele 09.00 și 17.00

Muzeul de Artă Expoziţia „100 de artiști în 100 de ani de artă românească 19002000” din colecţia Av. George Șerban. Expoziţia este deschisă până pe 6 martie 2022. B-dul. Eroilor nr. 21

Extra.

Știai că acum poţi să vizitezi muzeele brașovene cu un singur bilet? Biletul Unic îţi ofer acces la următoarele muzee: - Muzeul Judeţean de Istorie, respectiv Casa Sfatului și Bastionul Ţesătorilor, - Muzeul de Etnografie Brașov și cele trei secţii ale sale – Muzeul Civilizaţiei

Urbane a Brașovului, Muzeul Etnografic Săcele și Muzeul Etnografic „Gheorghe Cernea” Rupea, - Muzeul de Artă Brașov, - Muzeul „Casa Mureșenilor” – inclusiv Casa „Ștefan Baciu”.

Preţul Biletului Unic este de 25 de lei pentru adulţi, 20 de lei pentru pensionari, 5 lei pentru copii și 50 de lei pentru pachetul destinat unei familii, formate din doi adulţi și doi copii.

Restaurante recomandate din Brașov

Listate în ordine alfabetică

Trebuie să recunoaștem: la Brașov avem restaurante bune! Indiferent ce gusturi ai, cu siguranță găsești un restaurant care să-ți satisfacă poftele culinare. Avem restaurante cu specific românesc, multe restaurante cu specific italian, dar în lista noastră găsești și restaurante cu specific unguresc, mexican sau sârbesc. Mai nou, avem și un restaurant al cărui chef a fost școlit în restaurante londoneze cu stele Michelin. Te-am făcut curios? Iată lista noastră de restaurante pe care le recomandăm și unde găsești și revista Zile și Nopți, care se distribuie gratuit, la fiecare început de lună. Lectură plăcută și poftă mare!

Addiction the Ranch

Str. Lungă nr. 66 Specific european modern. În fiecare joi, vineri si sâmbată ai parte de bucate alese și muzică live de calitate! Intrarea este liberă. Tel. rezervări: 0773.987.824

Al Camin

Str. Nicolae Bălcescu nr. 62, Magazinul Star, et. 3. Specific italian. Tel. rezervări: 0751.334.477

Amasi

Str. Mihai Viteazul nr. 1 Specific libanez. Tel. rezervări: 0368.454.033

Artegianale

Str. Lucian Blaga nr. 13 Specific italian. Bistro și băcănie cu specialităţi. Un spaţiu multisenzorial, în care văzul, auzul, mirosul și gustul se află în armonie perfectă. Tel. rezervări: 0733.331.313

Bella Musica

Piaţa Sfatului nr. 19 Specific mexican, unguresc și românesc. Tel. rezervări: 0268.477.956

Bistro Albert

Str. Republicii nr. 38, în gang. Specific european modern Tel. rezervări: 0722.886.054

Keller Steak House

Str. Apollonia Hirscher nr. 2 Restaurant cu fripturi. Tel. rezervări: 0268.472.278

La Strada Bistronomie

Str. Gheorghe Lazăr nr.1 Specific internaţional. Gastronomie adusă în zona de bistro, folosind ingrediente de calitate cu îmbrăţișarea conceptului de home cooking. Tel. rezervări: 0754.099.099

Liric Social Club

Str. Politehnicii nr. 6 Gastronomie cu poezie, oameni faini, vin bun, filosofie și-un strop de dimineaţă-n cafea. Neo-tradiţional. Tel. rezervări: 0734.596.089

Casa Hircher

Piaţa Sfatului nr. 12-14 Specific european modern. Tel. rezervări: 0721.373.670

Cucinino

Str. Diaconu Coresi nr.6 Specific italian. Pasta bar. Bucătărie open space. Tel. rezervări: 0772.250.811

Degusteria Trattorian

Str. Michael Weiss nr. 25 Specific italian. Băcănie cu specialităţi. Tel. rezervări: 0772.222.555

Dei Frati

Piaţa G. Enescu nr. 16 Specific italian. Poate cele mai bune paste din oraș. Recomandarea Zile și Nopţi: tagliatellele verzi cu spanac, cu creveţi, dovlecei și roșii cherry. Tel. rezervări: 0724.216.028

Dei Frati Magnolia

Str. Crișului 18, Centrul Comercial Magnolia Tel. rezervări: 0722.848.556

Gaura Dulce

Piaţa Sfatului nr. 12-14 Specific românesc. Recomandarea Zile și Nopţi: Flechii. Tel. rezervări: 0786.112.526

Glod

Piaţa Sfatului nr. 27, în gang. Specific internaţional. Tel. rezervări: 0736.095.969

Luther Brasserie & Lounge

Piaţa Sfatului nr.10 Specific românesc și internaţional. Tel. rezervări: 0728.158.814

Ma Cocotte Gastro Wine Bar

Str. Nicopole nr. 34A Specific internaţional. Wine bar. Tel. rezervări: 0741.671.596

Mediterra

Specific mediteranean. Simplu, dar nu banal. Gustos, dar si sănătos. Tel. rezervări: 0772.236.918 Str. Johann Gott nr 2

Millenium Pub & Café

Str. Negoiu nr. 14 Specific internaţional. Recomandarea Zile și Nopţi, desertul lowcarb: clătite cu Green Sugar și dulceaţă de cireșe amare negre. Tel. rezervări: 0727.228.000

Next Door

Piaţa George Enescu nr. 11 bis Specific internaţional. BBQ with joy în inima centului istoric. Tel. rezervări: 0733.077.317

Pilvax

Str. Michael Weiss 16 Specific unguresc. Tel. rezervări: 0726.261.228

Pizza Hot

Str. Prahova nr. 25 Am păstrat calitatea produselor cu care i-am obișnuit pe brașoveni, am menţinut un raport calitate/preţ corect și, mai mult decât atât, am mărit numărul de sortimente. De peste 23 de ani la Brașov. Tel. rezervări: 0268.421.182

Pizzeria Della Nonna

Str. Doctor Ioan Cantacuzino Nr. 1 Pizza la cuptor cu lemne, bucătărie cu specific italian. Tel. rezervări: 0268.969

Poarta Schei 4

Str. Poarta Schei nr. 4 Specific internaţional. Restaurantul preferat al actorului american Armand Assante (declaraţie făcută de Assante în 2017, când a fost invitat la Dracula Film Festival) Tel. rezervări: 0743.236.733

Prato

Str. Michael Weiss nr. 11 Restaurant italian cu specific mediteranean. Tel. rezervări: 0720.444.422

Sub Tâmpa

Aleea de sub Tâmpa.

Gastronomie transilvăneană neotradiţională. Culese cu migală din cărţi și manuscrise din timpuri îndepărtate, reţetele tradiţionale românești sunt reinterpretate cu măiestrie Tel. rezervări: 0740.316.661

Taverna Sârbului

Str. Republicii nr. 55 Specific sârbesc. Aici, totul e „specialitatea casei”. Recomandarea Zile și Nopţi: Pleșcaviţă. Tel. rezervări: 0727.300.489

Trattoria Del Chianti

Str. Branduselor nr. 100 Specific italian. Tel. rezervări: 0268.546.087

Vino e Sapori

Str. George Bariţiu nr. 13, la 2 pasi de Biserica Neagră. Specific italian. Wine-bar. Tel. rezervări: 0368.468.593

Wagner's Loft

Piaţa George Enescu nr. 16 Grill. Bar. Lounge. Tel. rezervări: 0723.397.399

One Soul

Str. Apollonia Hirscher nr. 12 Tel. rezervări: 0731.043.330

Cel mai nou restaurant din Brașov este o marcă a grupului Kasper Development și este inspirat din concepte exclusiviste europene, dar loial principiilor locale de ospitalitate, fiind astfel capriciul rafinat al artei culinare de înaltă clasă. Imaginate de chef Szilard Lorincz, școlit în restaurantele londoneze cu stele Michelin, fanteziile culinare One Soul sunt elegante, fresh și sănătoase, aromate cu ierburi proaspete, înveselite cu mirodenii sau alintate cu uleiuri preţioase. Meniul restaurantului brașovean One Soul este o adevărată provocare pentru imaginaţie.

Restaurante din grupul Sergiana

Restaurant Sergiana

Str. Mureșenilor nr. 28 Bucătărie ardelenească. Jumări din partea casei. Tel. rezervări: 0723.294.923

Ceasu' Rău

Str. Iuliu Maniu nr. 56 Bucătărie românească. Tel. rezervări: 0723.297.993

Casa Tudor

Str. Avram Iancu nr. 58 Bucătărie românească și internaţională. Tel. rezervări: 0728.830.340

Stâna Turistică Sergiana

Drumul de Poiană Str. Păstorului, nr. 5, Poiana Brașov Specific românesc. Nu-i loc mai bun decât o poiană pentru așezat o stână. Iară dacă poiana-i Poiana Brașov, stâna nu poate fi alta decât Stâna Turistică, loc de ospeţe și plăcut popas, căci de-acum, Sergiana vă poftește aci la masă. În toată zîua! Tel. rezervări: 0726.366.147

Sub Cetate Sergiana

Strada Cetăţii nr. 34, Râșnov Specific românesc. Omenie în inima naturii și preparate gustoase la Ceaun, la Grătar sau la Cuptor. Tel. rezervări: 0721.200.017

Kronburger by Sergiana Food Court AFI Brașov etajul 1

sau la intrarea în food court-ul de la Coresi Shopping Resort (afară). Burgeri gustoși din vită Angus, porc sau pui, ori poate cu brânză halloumi. Dacă nu mănânci carne, îţi recomandăm burgerul veggie.

Încearcă specialităţile restaurantelor Sergiana și la mall, în Coresi Shopping Resort și AFI Brașov (zona food court)

Baruri, cluburi & puburi

Aftăr Stube

Str. Alecu Russo nr. 4 Craft Beer Central with home-made burgers and pizza. Tel. rezervări: 0731.919.919

Cafe Central

Str. Apollonia Hircher nr. 18 Tel. rezervări: 0268.411.926

Deane’s Irish Pub & Grill

Str. Republicii nr. 19 Inima vieţii culturale și sociale a orașului. Unicul pub irlandez din Brașov. Tel. rezervări: 0734.010.203

Kruhnen Musik Halle

Str. Nicolae Titulescu, 2P Tel. rezervări: 0799.958.537

Kundera

Str. Apollonia Hirscher nr.12 Bistro Gourmet, Pub & Lounge. Tel. rezervări: 0790.000.033

Propaganda

Str. Lungă nr. 161A Tel. rezervări: 0755.542.121

Rockstadt

Str. Nicolae Titulescu 2P Evenimente: 3 februarie: Ţapinarii 5 februarie: Timpuri noi 6 februarie: Bucovina 10 februarie: Alexu and The Voices Inside 12 februarie: White Walls 13 februarie: Fără Zahăr 17 februarie: Pinholes 19 februarie: Celelalte Cuvinte 24 februarie: Orkid 26 februarie: Coma

Terroirs Boutique du Vin

Str. Postăvarului nr. 2 Boutique du vin, degustări vin, bistro. Tel. rezervări: 0733.539.586

Cafenele

Book Coffee Shop Str. Sfântul Ioan nr. 24 Info: 0722.660.808

Cafeteca Magnolia

Str. Crișului nr. 18, Centrul Comercial Magnolia. Cafea de origine proaspăt prăjită cu pasiune.

Cafeteca Patria

15 Noiembrie nr. 33 Cafenea de specialitate. Info: 0368.004.934

Caffeol

Str. Michael Weiss nr. 16 Cafenea și restaurant. Info: 0751.650.466

CH9 Specialty Coffee

Curtea Johannes Honterus nr. 9 Info: 0749.162.466

Croitoria de Cafea

Iuliu Maniu nr. 17 Prăjitorie de cafea & Coffee shop. Info: 0770.263.333

fixelli

Str. Doctor Victor Babeș nr. 32 Info: 0784.111.774

Home Cocktail Bar

Str. Sfântul Ioan nr. 26 Info: 0742.222.995

La Birou Bistro

Str. Sfântul Ioan nr. 28 Bistro mic, cu mic dejun și brunch Info: 0722.609.610

Nola Coffee Shop

Str. Hans Benkner nr.6 Specialităţi de cafea. Info: 0723.046.895

Opus 9

Piaţa Enescu nr. 9 Cafea bună, mic dejun, burgeri. Info: 0744.290.115

Schilthorn

Zaharia Stancu nr. 6E Specialităţi de cafea. Info: 0790.596.634

Shake Coffee

Str. Sfântul Ioan nr. 30 Magazinul cu Cafea.

tekafe

Str. Apollonia Hirscher nr. 10 Info: 0747.121.596

Tipografia

Str. Postăvarului nr.1 (colţ cu Str. Diaconu Coresi) Info: 0722.373.090

Tucano Coffee - AFI Brașov

Bd. 15 Noiembrie, Nr. 78, AFI It's all about Love. Peace. Coffee.

Tucano Coffee - Coresi Brașov

Zaharia Stancu 1, Coresi Shopping Resort

Waldkafe

Str. Cloșca nr. 28 Info: 0757.011.710

Poiana Brașov

Coliba Haiducilor

Str. Drumul Sulinar, Poiana Brașov Un „muzeu culinar” al mâncărurilor românești. Rezervări: 0268.262.137

Șura Dacilor

Strada Valea Lungă, Poiana Brașov. Restaurantul păstrează atmosfera dacilor colonizaţi de armata română, prin arhitectura locului și designul interior, care conţine elemente specifice acelei perioade. Rezervări: 0268.262.327

Restaurant Belvedere

Drumul de Poiană, Str. Stejerișului nr.11 The most awarded Restaurant in Romania! Rezervări: 0268.415.575

This article is from: